Sunteți pe pagina 1din 14

INDICATORI DE ANALIZĂ A COMUNITĂŢILOR DE

ÎNVĂŢARE ŞI PRACTICĂ DIN PERSPECTIVA


MICROBLOGGINGULUI CA SOCILECT PROVOCATOR AL
SPAŢIULUI VIRTUAL

Gabriela GROSSECK1∗
Carmen HOLOTESCU2∗

Abstract: In linguistics, sociolect refers to the language of a certain group which uses
specific terms and interactions dynamics and is characterized by an intimate/perso-
nal/private culture. In a society where Web 2.0 has generated an unprecedented diver-
sity in terms of online communication, by transferring this concept to the Social Web,
we can start considering microblogging as a specific social dialect, in which indivi-
dual users are clearly singled out and engaged in a conversation. In this context, the
paper is meant to be a space for reflecting on several indicators of social interactions
in the microsphere, indicators which may prove useful in research from the perspective
of the discourse and the dynamics of establishing connections with others. The analy-
sis will focus on the learning communities and communities of practice developed on
the microblogging platforms Twitter and Cirip.ro, but it can be generalized and exten-
ded to other implementations as well.

Keywords: microblogging, sociolect, Web2.0, communities, eLearning

I. INTRODUCERE

În lingvistică prin socilect se înţelege limba unui anumit grup social care
tinde să vorbească folosind termeni şi o dinamică a interacţiunilor specifice şi
care se distinge printr-o cultură intimă. Transpunând acest concept Webului So-
cial, într-o societate în care Web 2.0 a generat o diversitate fără precedent în mo-
dul de comunicare online, microbloggingul poate fi privit ca un dialect social spe-
cific, în care utilizatorii se individualizează şi se angajează în mod clar în conver-
saţie. În acest context vom încerca să definim, să punctăm posibilităţi de evaluare
şi să reflectăm asupra câtorva indicatori ai interacţiunilor sociale din microsfe-
ră, utili în cercetări din perspectiva:
• discursului şi a dinamicii relaţionării,
• a dimensiunii şi relevanţei PLE/PLN dezvoltat şi
• a ePortofoliului construit.

1
Universitatea de Vest din Timisoara, ggrosseck@socio.uvt.ro
2
Universitatea Politehnica Timisoara, cami@timsoft.ro
Analiza se va face asupra comunităţilor de învăţare şi practică dezvoltate
pe platformele de microblogging Twitter şi Cirip.ro, dar poate fi extinsă şi genera-
lizată la nivelul altor implementări.

II. PLATFORME DE MICROBLOGGING

Microbloggingul, considerat tehnologia Web2.0 a anului 2009, este o nouă


formă de blogging, care permite utilizatorilor să publice online texte scurte, de
maxim 140-200 de caractere, uneori şi imagini. Informaţiile pot fi editate / acce-
sate online sau trimise ca SMS, e-mail, prin mesagerie instantanee sau ca aplicaţii
third party. De asemenea, însemnările de pe microblog pot fi încorporate ca wid-
get pe bloguri sau site-uri. Prin microblogging se realizează o interacţiune în
timp-real între utilizatori, prin dispozitive, tehnologii şi aplicaţii diferite.
Printre cele mai cunoscute aplicaţii de microblogging se număra Twitter,
Identi.ca, Tumblr, Pownce, Jaiku [6], Edmodo. Există şi trei aplicaţii româneşti:
Cirip.ro, Trigwee.com (fost Zazazoo.ro) şi Logoree.ro. Comunitatea utilizatorilor
de pe Twitter se numeşte Twittosfera (Twittosphere în engleză) sau Twitterverse,
conform Twitter Fan Wiki Glossary3. Vom numi atunci Ciriposfera comunitatea
utilizatorilor de pe Cirip.ro. În martie 2009 Twittosfera românească număra apro-
ximativ 2500 de utilizatori (a se vedea analiza RoTwitter Survey4, realizată de
Cristian Manafu), iar Ciriposfera – 2000 (vezi pagina Utilizatori a Cirip.ro).
Utilizatorii folosesc platformele de microblogging pentru a-şi comunica ac-
ţiunile şi proiectele, pentru a pune întrebări, a cere recomandări, a valida idei, in-
terpretări etc. Microblogging-ul combină notele personale cu comunicarea, rezul-
tând un nou tip de publicare în timp-real.
Twitter este cea mai populară platformă de microblogging, care a impus
această nouă tehnologie, având peste 5 milioane de useri şi utilizări variate, inclu-
siv în educaţie (conform @TweetingTrends education este un trend al discuţiilor
de pe Twitter). Profesorii şi studenţii utilizează în număr mare şi platforma Edmo-
do, pentru a trimite „note, legături, fişiere, alerte, teme şi evenimente”. Alte utili-
zări ale sistemelor de microblogging în educaţie pot fi găsite la [3], [10] şi [11].

2.1. Caracteristicile platformei Cirip.ro

În luna martie 2008 s-a lansat aplicaţia de microblogging Cirip.ro, special


proiectată pentru educaţie şi business; este implementată de firma specializată în
eLearning şi aplicaţii mobile, Timsoft, sub coordonarea celei de-a doua autoare.
3
http://twitter.pbwiki.com/Twitter%20Glossary
4
http://manafu.blogspot.com/2009/02/blogs-rezultatele-rotwitter-survey-2009.html
Pe lângă facilităţile asemănătoare lui Twitter, Cirip.ro oferă următoarele:
• posibilitatea ca un utilizator să specifice în profilul său domeniul în care se
încadrează însemnările; aceasta face mai simplă căutarea microblogurilor
dintr-un anumit domeniu, în particular cel educaţional;
• crearea de grupuri private sau publice; se pot crea grupuri de colaborare între
membrii unei clase sau unui an universitar sau pentru proiecte;
• posibilitatea de integrare în note de obiecte multimedia: imagini, clipuri audio
şi video (live), prezentări, fişiere;
• posibilitatea de monitorizare de RSS feed-uri ale unor site-uri, bloguri, ale
activităţii pe alte reţele, de căutare.
Interfaţa este în limbile română, engleză, germană, permiţând o colaborare
internaţională, aproximativ 10% dintre utilizatori fiind străini.

2.2. Utilizarea platformelor de microblogging în comunităţi de în-


văţare şi practică

În această secţiune sunt trecute în revistă câteva dintre utilizările platforme-


lor de microblogging în educaţie. Mai multe informaţii pot fi găsite în articolele
scrise de autoare [3] și [11] sau în recentele articole publicate de două organizaţii
educaţionale internaţionale de prestigiu [12] și [13]:
1 Comunităţi educaţionale: Comunicarea pe microbloguri poate însoţi şi
îmbogăţi cursurile tradiţionale, prin explorarea potenţialului microblogging-
ului în context formal şi informal: oferă studenţilor oportunitatea de a discuta
/ exersa diferite tipuri de discurs online (voce, scop, audienţă), de a-şi
organiza ideile, reflecţiile, promovează descoperirea prin serendipitate. Având
încorporate în mediul instrucţional o componentă socială şi de grup, devenim
mai umani, mai politicoşi, mai disponibili şi vizibili pentru activităţi sociale.
De exemplu, pe Cirip.ro sunt multe grupuri private care găzduiesc comunităţi
de învăţare.
2 Explorarea scrierii colaborative: Microblogging-ul promovează scrierea ca o
activitate plăcută, întăreşte competenţele de exprimare scrisă ale studenţilor,
cele pentru lectură, oferă studenţilor şansa să parcurgă calea de la scrierea
personală spre scrierea publică (evocare, realizare a sensului, reflecţie).
Grupurile publice de pe Cirip.ro Un haiku pe zi sau Poveşti în 140 de
caractere sunt astfel de exemple.
3 Colaborare între şcoli, universităţi, ţări: Elevii, studenţii, profesorii
împărtăşesc idei, experienţe, proiecte, învăţând social.
4 Management de proiect: Pe Cirip.ro se pot crea grupuri pentru lucrul la
proiecte; notele pot fi primite şi ca SMS, deci nu este necesar să fii online spre
a putea comunica şi colabora cu colegii.
5 Instrument pentru evaluarea opiniilor. Folosite în mediul academic, aplicaţiile
de microblogging dezvoltă, stimulează interacţiunile pe un anumit subiect,
permiţând exprimarea ideilor şi sentimentelor în raport cu o situaţie sau
experienţă reală de viaţă.
6 O platformă viabilă pentru metacogniţie (practica gândirii şi reflecţiei despre
propria învăţare, cunoaştere): un mod de a gândi despre propriul mod de a
gândi / învăţa / înţelege.
7 Suport pentru conferinţe sau alte manifestări (sesiuni de informare, ateliere
de lucru): modalitate foarte simplă pentru participanţii la un eveniment
ştiinţific să împărtăşească gânduri despre o sesiune anume şi activităţile care
au loc în timpul acesteia, fiind astfel util pentru cei care nu pot participa, dar şi
pentru reflecţii ulterioare.
8 Fiecare utilizator îşi poate construi un mediu/reţea personal/ă de învăţare -
Personal Learning Envirionment / Personal Learning Network (PLE/PLN),
care conţine (ultimele 3 doar pentru Cirip.ro):
• conexiunea / comunicarea cu utilizatorii urmăriţi
• grupuri în care participă, pe subiecte de care este interesat
• feeduri de site-uri/bloguri/reţele/căutare
• reţelele sociale care furnizează obiecte educaţionale ce pot fi incluse în
mesaje.
9 Servicii de referinţe (în biblioteci). Oamenii pot să „urmărească” un cont/grup
de microblogging pentru a afla despre evenimentele bibliotecii, noi apariţii
editoriale, pot rezerva cărţi, participa la lansări de carte etc.
10 Cursuri online pentru învăţământul formal şi informal sunt derulate pe
Cirip.ro, utilizând facilităţile de grupuri private:
• Un grup are o secţiune de anunţuri, unde moderatorii pot publica note şi
materiale ca obiecte SCORM/LOM, pentru activităţile grupului.
• Discuţiile pe temele propuse se realizează prin mesajele trimise de
participanţi în spaţiul grupului. Mesajele pot fi trimise / monitorizate
online, prin CiripFox, SMS, e-mail, IM.
• Mesajele pot include obiecte multimedia, care devin parte a fluxului
informaţional / comunicaţional.
• Studenţii învaţă cum să caute / utilizeze / creeze resurse educaţionale ale
reţelelor corespunzătoare obiectelor multimedia. Astfel competenţele
digitale sunt îmbunătăţite şi PLE/PLN sunt extinse cu aceste reţele.

III. INDICATORI DE ANALIZĂ A MICROSFERELOR

3.1. Popularitatea

Acest indicator se obţine relativ uşor şi se bazează pe raportul dintre numă-


rul de urmăritori ai unui utilizator şi numărul de mesaje trimise.
Pentru Twitter, determinări ale acestui indicator pot fi obţinute cu mashup-
uri precum Twitterholic, Twitter-Friend, Friend-to-Follower-Ratio ş.a. În cazul
Twittosferei româneşti, aplicaţia Ze List are o secţiune specială5, în care pot fi
consultate clasamente în funcţie de numărul de urmăritori, urmăriţi şi numărul de
mesaje scrise în ultima săptămână. Pe Cirip.ro popularitatea poate fi analizată la
pagina Utilizatori, care permite o listare după numărul de mesaje scrise, dar şi
după raportul între urmăritori şi numărul de mesaje scrise.

3.2. Influenţa

Influenţa este probabil cel mai vizibil indicator în cazul unei analize, atât în
context educaţional, cât şi de business.
În cazul platformei de microblogging Twitter, au fost dezvoltate o serie de
aplicaţii, a căror utilizare trebuie însoţită de o anumită precauţie şi/sau de o anali-
ză calitativă. Exemple:
• Twitterholic sau TwitterCounter: afişează clasamente ale utilizatorilor în
funcţie de numărul de urmăritori (cu toate că Barack Obama se află în fruntea
clasamentului, are un număr mic de mesaje postate în comparaţie cu Chris
Brogan sau Guy Kawasaki, pe care nu-i regăsim în primii 10).
• TwitterRank: un fel de Google Rank pentru mesaje, actualizat la fiecare 20 de
minute, se bazează pe un algoritm care ia în considerare numărul de răspunsuri
primite de un utilizator (adică acele mesaje cu @user_name ce transformă
practic Twitter într-o uriaşă sferă conversaţională semi-publică) şi care oferă
un clasament mai realist decât cel dat de Twitterholic sau Twittercounter.
• TwitterGrader: dezvoltat de compania de marketing HubSpot, ia în
considerare numărul de urmăritori, puterea reţelei creată de aceştia, ritmul
postărilor, gradul de personalizare al profilului dar şi alţi factori.
• Twinfluence: se bazează pe câteva metrici foarte interesante precum capitalul
social, prima şi a doua reţea de ordine, viteza de creştere a reţelei,
concentrarea, accesul şi sfera de influenţă a reţelei.
• TweetValue: (cu caracter amuzant) cuantifică din punct de vedere monetar
valoarea propriului profil. Se bazează pe urmăritori şi @răspunsuri.
Nivelul de autoritate pe Cirip.ro se poate urmări la pagina Topuri, unde
apar ierarhii în funcţie de numărul de mesaje, de urmăriţi, urmăritori, răspunsuri
primite şi trimise. Focalizarea unui utilizator într-un clasament va afişa caracteris-
ticile sale pentru topul respectiv şi va face vizibilă poziţia în celelalte ierarhii.

5
http://www.zelist.ro/zetweety.html
Figura 1. Pagina Topuri de pe Cirip.ro

3.3. Indicele de coagulare

Definim acest indicator prin subindicii: acoperirea / densitatea reţelei, coe-


ficientul conversaţional6, reciprocitatea şi relevanţa.
Acoperirea reţelei ia în considerare mesajele trimise şi primite, aici intrând
şi mesajele adresate cu @user.
Spre exemplu, pentru Twitter, analiza obiceiurilor de utilizare poate fi reali-
zată cu ajutorul aplicaţiei TwitterFriends. Aceasta se bazează pe existenţa a trei
reţele: cea generală, formată din cei pe care îi urmăreşti şi te urmăresc, reţeaua
formată din urmăritorii urmăritorilor tăi („prietenii prietenilor tăi”) şi lista forma-
tă din acele persoane cu care conversezi cel mai des („partea ascunsă” a firului
conversaţional).
Sunt luate în considerare doar ultimele 30 de zile pentru mesajele primite
(sau cu referire la user în mesaj) şi cel puţin 2 mesaje adresate cu @.

Figura 2. Acoperirea reţelei pentru utilizatorul cami13


http://twitter-friends.com/?user=cami13 (screenshot din data de 21 feb. 2009)

Coeficientul conversaţional, introdus de către creatorul Twitter-Friends


(@furukama), contorizează numărul de mesaje primite / trimise şi cel al resurse-
lor Web postate în mesaje şi le afişează atât procentual cât şi vizual, sub formă de
nor (tagcloud). În Figura 3 săgeata dublă indică discuţii mai mult sau mai puţin
regulate cu partenerii conversaţionali (care pot să nu se numere printre membrii
reţelei proprii). În datele statistice se raportează şi indici globali (atât pentru nive-
lul conversaţional cât şi cel de legături sau al mesajelor repostate).

6
Rămâne de clarificat în viitor în ce măsură putem considera ca subindice coeficientul de legături postate.
Figura 3. Reprezentarea vizuală cu Twitter-Friend pentru contul Twitter @cami13

Reciprocitatea se regăseşte în gradul de „mutualitate” a relaţiei cu alt user


/ alţi utilizatori.

„În contul meu există un anumit dezechilibru între numărul de persoane


urmărite şi care mă urmăresc. Un număr mare de persoane urmărite necesită
un efort atenţional, energetic şi un buget de timp de care eu nu dispun. Pur şi
simplu nu putem fi conectaţi cu toată lumea”
@gabriela, www.cirip.ro/u/gabriela

Relevanţa se referă doar la reţeaua formată din persoanele pe care le urmă-


reşti şi te urmăresc, iar acest lucru depinde foarte mult de modul cum este consi-
derat microbloggingul: ca o reţea informaţională sau una relaţională. Dacă vrei să
fii informat, atunci probabil că vei avea un număr mai mare de persoane pe care
să le urmăreşti (a căror activitate este strâns legată de domeniul tău profesional în
principal). Analistul Valdis Krebs7 spune că important în construcţia unei reţele
relevante este să urmăreşti oameni care au un cerc social important, practic un
utilizator se foloseşte de redundanţa conexiunilor pentru a obţine o reţea relevan-
tă. El indică un număr sub 100 de urmăriţi (din care 50 de persoane sunt cu ade-
vărat suficiente dacă doreşti într-adevăr şi să citeşti fiecare mesaj postat şi încă
20-30 pentru freamătul conversaţional). Alţi analiști se raportează la numărul lui
Dunbar sau indică un cerc mai mare ca 100. Tot Valdis Krebs spune că vizualiză-
rile sub formă de hărţi a reţelelor de relaţii sunt ca metaforele şi nu sunt reprezen-
tări exacte, corecte, actuale, perfecte ale propriului cerc social.
Întrebare: este numărul de persoane urmărite direct proporţional cu numă-
rul de mesaje postate? (Cât) Contează acest lucru atunci când decizi să urmăreşti
o anumită persoană? Pentru că aplicaţii precum Tweedeck and Twirl permit să
creezi grupuri pe zone de interes, iar lucrurile parcă primesc o cu totul altă cono-
taţie sau, după cum spune Beth Kanter, în comentariul său la postul lui Krebs:
„So, the dipping is like sharpening a pencil or way of finding some inspiration or
a different way of thinking.”8

„Ceea ce se schimbă este natura conversaţiei: o reţea formată din mai


puţin de 200 de persoane poate fi considerată ca intimă, dar una
formată din mai mult de 200 de persoane devine nu numai un furnizor

7
http://www.thenetworkthinker.com/2009/01/so-many-people-so-little-time.html
8
idem
de diversitate în idei ci şi un asistent valoros în desfăşurătorul fluxului
conversaţional în care eşti implicat”.
Sue Waters9

În ceea ce priveşte platforma Cirip.ro, secţiunea Reţea (figura 4) a unui mi-


croblog oferă informaţii despre reţeaua dezvoltată în jurul acelui user, afişându-
se:
• userii urmăriţi: cu albastru dacă relaţia este reciprocă, gri doar dacă
userul curent urmăreşte;
• cu roşu - grupurile urmărite;
• cu linie întreruptă - userii ce îl urmăresc pe cel curent, fără a fi urmăriţi.
Pentru fiecare utilizator din reţea apare ultimul mesaj scris şi câte mesaje
directe a schimbat cu userul central.

Figura 4. Reţeaua unui utilizator Cirip.ro Figura 5. Reţeaua grupului Cirip.ro de derulare
a cursului de microblogging

Analizând reţeaua, se pot face observaţii interesante cu privire la coefici-


entul conversaţional:
• se poate căuta cauza unei comunicări dezechilibrate cu unii dintre utilizatorii
din reţea, dacă numărul de mesaje trimise diferă mult de cele primite. Figura 4
surprinde o comunicare echilibrată între utilizatorii Signum2001 şi Deea:
19/20;
• dacă există comunicare directă cu un utilizator care doar urmăreşte, fără a fi
urmărit, probabil este util ca urmărirea să devină reciprocă;

9
ibidem
• se pot analiza numărul de useri din afara comunităţii de învăţare / practică ce
fac parte din reţeaua unui participant, temele abordate de aceştia (la descrierea
fiecărui microblog se poate specifica domeniul), comunicarea directă ş.a.m.d..
O primă concluzie desprinsă face referire la extinderea PLE/PLN, la existenţa
discutiilor, validărilor dincolo de comunitatea de învăţare, acestea fiind doar
câteva din avantajele pe care le aduce microbloggingul;
• similar, se pot evalua numărul, tematica, participarea în alte grupuri, decât cel
strict pentru un curs sau cele de colaborare cu colegii; există deci posibilitatea
de a discuta, a învăţa, a aborda alte teme de interes, de studiu sau de
cercetare.
Numărul total de mesaje adresate altora de către un utilizator se află cău-
tând @ în mesajele sale. Raportul dintre mesajele adresate şi cel total reprezintă
coeficientul conversaţional, care este bine să fie cât mai ridicat, în jurul a 50%.
Căutând în toate mesajele @user se determină numărul total de mesaje
adresate de alţii. Este bine ca mesajele către alţi utilizatori şi cele primite să fie
apropiate, indicând o interacţiune echilibrată la nivelul întregii reţele proprii.
Pentru un grup, la Reţea se afişează userii ce îl compun şi câte mesaje a
scris fiecare. Se pot căuta cauzele unei participări, motivări diferite în grupul unui
curs (de ex., o moderare deficientă a facilitatorului, lipsa unor activităţi interacti-
ve atractive, neclarităţi referitoare la funcţionarea platformei etc.).
3.4. Indicele de expunere
Acest indicator se construieşte pornind de la mulţimea şi diversitatea ele-
mentelor discutate, luând în considerare tematicile subiectelor abordate de o per-
soană pe microblogul său. Cel mai bun mod de a înţelege structuri complexe de
date, relaţiile care se stabilesc în cadrul unei reţele, dinamica sau interactivitatea
unei comunităţi este prin vizualizarea grafică a acestora. Aplicaţii Twitter precum
TwittEarth, Twittter Spy, TwitterVision3D, TwitterVision permit acest lucru.
Pentru Twitter site-ul hashtags.org indexează #hashtag-uri (cuvinte cheie
precedate de #), le fac vizibile şi altor utilizatori. Practic aceste hashtag-uri fac
parte din conţinutul generat de utilizatori şi sunt iniţiate / alese de către utilizatori
(nu sunt impuse)10. Pe Cirip.ro, indicele de expunere poate fi analizat pornind de
la tagcloud-urile grupului şi ale utilizatorilor:
• termenii cei mai frecvenţi, utilizatorii cărora li s-au adresat cele mai
multe mesaje, resursele cele mai discutate (un click pe oricare termen
va afişa mesajele ce îl conţin – vezi figura 6);
• în cazul unei comunităţi de învăţare, neapariţia unor termeni cheie din
curricula în tagcloud poate semnala necesitatea insistării pe capitolele
respective în viitor;
• se pot găsi „subiecte dincolo de programa iniţială a cursului, cu care
acesta poate fi extins pe viitor sau care pot fi propuse ca temele unor
proiecte de grup.
10
Mai multe se pot afla din wiki-ul http://twitter.pbwiki.com/Hashtags (cei direct interesaţi pot urmări aceste la
adresa http://twemes.com).
Figura 6. Tagclod-ul grupului cursului de Figura 7. Tagcloud realizat cu wordle
microblogging

Un exemplu concret este prezentat în figura 7, în care, pentru cursul de mi-


croblogging desfăşurat în iunie 2008, apare un tagcloud al cuvintelor ce au apărut
cel mai des în primele 600 de mesaje, generat cu ajutorul aplicaţiei wordle.net.
Astfel, se pot iniţia analize ulterioare pornind de la membrii cei mai activi,
substantivele, verbele (deci noţiunile în jurul cărora s-au purtat discuţiile, acţiuni-
le din grup), gradul de participare (grup, tuturor), atmosfera caldă şi deschisă
(bună, mulţumesc) etc.
Ca urmare a celor anterior prezentate, putem definim un index conversaţi-
onal global prin prisma subiectelor abordate pe cele două microsfere în totalitate:
pe Twitosfera romanească, respectiv pe Ciriposferă.

Figura 8. Pentru vizualizarea tagcloudurilor se apelează la secţiunea Harta (Cirip.ro)

3.5. Distribuţia temporală


Cu toate că modelul conversaţional este centrat pe aspectele pragmatice şi
structurale ale conversaţiei, distribuţia temporală a participării poate fi urmărită la
secţiunea timeline a microblogului unui user de pe Cirip.ro (figura 9). Similar se
poate urmări distribuţia mesajelor trimise într-un grup.
Pentru Twitter se pot folosi aplicaţii precum TwitterTimeLine (http://twitti-
meline.come.cc/) sau TweetDumpr.

3.6. Distribuţia geografică

Indicatorul propus analizează şi expune sub formă grafică semnele prezen-


ţelor noastre online, completând practic o hartă socială în continuă expansiune şi
detaliere a modalităţilor în care ne interesectăm şi expunem într-un spaţiu pu-
blic11.
Mesajele din cele două microsfere româneşti apar într-un mash-up Google
Maps, la secţiunea Harta a Cirip.ro – vezi figura 8. Pentru Twitter se pot utiliza o
serie de aplicaţii precum Twittervision sau Twitterposter12.

Figura 9. Timeline microblog Cirip.ro

3.7. Prezenţa socială online

11
Miron Ghiu, http://twitter.com/nomaduzzu
12
Vezi http://blog.twitter.com/2008/03/visualizing-twitter.html și http://flowingdata.com/2008/03/12/17-ways-
to-visualize-the-twitter-universe/
În 200513 Jyri Engestrom, co-dezvoltatorul platformei de microblogging
Jaiku, a lansat teoria conform căreia, în marea majoritate a cazurilor, oamenii îşi
bazează relaţiile pe anumite obiecte, pe care le-a denumit „obiecte sociale”.
Acestea pot fi atât fizice precum „locaţia” cât şi semi-fizice (ca „atenţia”) sau
chiar conceptuale cum este „prezenţa on-line”14. Engestrom susţine că oamenii nu
relaţionează direct unii cu alţii, ci mai degrabă prin intermediul unor obiecte care
impun o valoare comună. În această teorie, care ne pare extrem de flexibilă în
abordarea reţelelor sociale online, obiectele devin centrul oricărei relaţii sociale şi
nucleul/elementele fundamentale pentru o (puternică) reţea socială. Reţelele pot fi
astfel formate în jurul acestor obiecte, conectând oamenii cu obiectele, obiectele
cu oamenii, obiectele cu obiectele şi eventual, oamenii cu oamenii. În microblog-
ging obiectul social este clar: prezenţa online, adică ceea ce ai de gând să faci on-
line. Iar alimentarea lifestreamingului se poate face într-o varietate de modalităţi,
de la intrări manuale pe site sau folosind un client desktop sau mobil, la intrări
mai automate prin adăugarea unui feed RSS la serviciul de microblogging folosit
(ex. TwitterFeed).
Extinderea statusului de prezenţă îl întâlnim, deocamdată, doar pe platfor-
ma de microblogging Cirip.ro. Astfel, diversitatea structurală a PLE/PLN cu re-
ţelele de resurse educaţionale ce pot fi integrate în mesaje reprezintă un element
specific de analiză şi cuprinde:
• obiecte selectate de pe reţele şi incluse în mesaje ca resurse utile;
• obiecte create de utilizatorul în cauză – care pot fi salvate în secţiunea
Multimedia a microblogului, ca un director de resurse proprii;
• reacţiile, comentariile celorlalţi, utile în aprecierea relevanţei resurselor.

IV. CONCLUZII
Indicatorii de analiză a microsferei precum nivelul de influenţă şi încredere
sau fluxul informaţional, economia interacţiunilor, disciplina comunicării, paleta
lingvistică, aspectele de context şi textură ale conversaţiei etc. necesită atenţia
mai multor factori (structura legăturilor, analiza emoţiilor/sentimentelor, structura
conversaţională, clasificarea subiectelor sau analize temporale) şi focalizarea pe
mesaje, respectiv utilizatori. Deşi nu au fost surprinşi în acest material, aceştia
sunt subiecte care, în opinia noastră, ar putea să deschidă un nou capitol în ceea
ce priveşte cercetarea relaţiilor din comunităţile care se cristalizează în microsfe-
re.

V. BIBLIOGRAFIE

1 Betta, C. Social Networking and Academic Life, Research Assignment -


Literature Report, Delft University of Technology, 28 nov. 2007.
13
Engestrom, J.. “Why some social network services work and others don't” -
http://www.zengestrom.com/blog/2005/04/why_some_social.html (2005)
14
Poate cel mai bun exemplu de obiect social abstract este dat de către „educaţie” şi , mai ales, de către actorii
săi, dintre care cei care prezintă interes sunt doctoranzii şi generaţiile de absolvenţi (alumni).
2 Ebner, M., Schiefner, M., Microblogging - more than fun? Proceedings of
IADIS Mobile Learning Conference 2008, Inmaculada Arnedillo Sánchez and
Pedro Isaías ed., Portugal, 2008, p. 155-159.
3 Grosseck, G., Holotescu, C., Can we use Twitter for educational activities?,
The 4th International Scientific Conference eLSE "eLearning and Software for
Education", Bucharest, April 17-18, 2008.
4 Grosseck, G., Notes on microblogging, http://grosseck.blogspot.com
5 Holotescu, C., Notes on microblogging, http://www.timsoft.ro/weblog
6 Java et al., Why We Twitter: Understanding Microblogging Usage and
Communities, http://ebiquity.umbc.edu/paper/html/id/367/Why-We-Twitter-
Understanding-Microblogging-Usage-and-Communities, 2007.
7 Katz, N. (editor), The tower and the cloud, Educause, 2008.
8 Koper, R., Tattersall, C., Learning Design - A Handbook on Modelling and
Delivering Networked Education and Training, Springer, 2005.
9 Milstein, S., Lorica, B., Twitter and the Micro-Messaging Revolution:
Communication, Connections, and Immediacy—140 Characters at a Time,
O’Reilly Media, 2008.
10 Parry, D., Twitter for Academia, January 23rd 2008,
http://academhack.outsidethetext.com/home/2008/twitter-for-academia.
11 Holotescu, C., Grosseck, G., Using Microblogging for Collaborative
Learning, in Proceedings of „New Technology Platforms for Learning –
Revisited”, LOGOS Open Conference On Strengtheningthe Integration Of Ict
Research Effort, 19-20 January 2009, Budapest, Hungary, pag. 71-80,
http://tinyurl.com/bxgyx6.
12 Becta: Software and internet analysis - Micro-blogging in education,
http://url.ie/18re.
13 ASTD: Twitter As a Learning Tool. Really, http://url.ie/197m.

Gabriela Grosseck (senior lecturer Ph.D, Faculty of Sociology and Psychology, University of the
West Timisoara)
∗
Carmen Holotescu (manager TimSoft, lecturer Faculty of Computer Sciences, Politehnica Uni-
versity Timisoara)