Sunteți pe pagina 1din 2

Subiectul I

www.rezolvari.net
Pentru mai multe rezolvări de excepţie la Filozofie pentru BAC 2009

Varianta 2

1. Etica tradiţională, fie ea teleologică sau deontologică, se confruntă adesea cu


probleme controversate, fără soluţie în sistemul de norme şi valori al respectivelor
perspective teoretice. Problemele de care se ocupă etica aplicată sunt acelea care
au generat o multitudine de argumente pro şi contra, neputând fi invocat nici un
principiu moral în funcţie de care să se ofere o soluţie unanim acceptabilă.
Practici, precum cea a avortului sau eutanasiei au o mulţime de adversari şi de
susţinători. În privinţa avortului, aproape toate statele au decis să îl permită, în
timp ce cultele religioase îl resping ca pe un păcat de moarte. În privinţa
eutanasiei, există un acord destul de puternic între legislaţie (doar în câteva state
eutanasia este permisă de lege) şi religie. Etica aplicată nu se opune celei
tradiţionale, principiile morale generale fiind reperele care ghidează
problematizările ei, dar, spre deosebire de etica tradiţională, etica practică renunţă
la tratarea unor teme abstracte, precum cea a binelui şi răului, concentrându-şi
atenţia asupra unor situaţii de viaţă concrete, precum cele amintite deja.

4 puncte

2. a) Avortul, adică intervenţia medicală de suprimare a unei sarcini nedorite;


b) Eutanasia (uciderea din milă a unei persoane care nu mai poate îndura
suferinţele provocate de o boală letală, precum cancerul, la cererea respectivei
persoane
c) Clonarea umană, adică realizarea unei copii a unui individ uman, prin
tehnologiile specifice ingineriei genetice.

6 puncte

3. Omul, în concepţia lui Lucian Blaga, este o existenţă întru mister şi pentru
revelare, adică o fiinţă capabilă să treacă dincolo de orizontul imediat al
satisfacerii nevoilor vieţii, într-un alt orizont, cel al misterului, un orizont
transcendent, al tainelor ontologice, care nu se va dezvălui niciodată, dar pe care
omul nu va înceta niciodată să-l sondeze în vederea desluşirii lui. Rezultatul
acestor strădanii revelatorii sunt operele culturale (artistice, filozofice, ştiinţifice),
adică produse ale creaţiei culturale. Omul trebuie înţeles aşadar ca o existenţă
pentru care creaţia, cu expresiile ei stilistice şi revelatorii devine sensul adânc al
vieţii. Odată cu omul, subliniază filozoful român, s-a ivit în lume subiectul
creator prin excelenţă, a cărui misiune este aceea de a spori permanent zestrea
culturală a omenirii. „Omul e capturat de un destin creator” pentru care este
capabil „să renunţe câteodată chiar până la autonimicire la avantajele echilibrului
şi la bucuriile securităţii”. (Geneza metaforei şi sensul culturii)
10 puncte

4. Drepturile omului, înscrise în diferite corpuri de legi ori declaraţii, sunt de două
tipuri: drepturi negative, adică acele drepturi a căror realizare nu presupune
intervenţia statului (dreptul la viaţă, la libertate, la proprietate, la fericire) şi
drepturi pozitive, adică acele avantaje care rezultă din serviciile pe care statul le
pune la dispoziţia cetăţenilor (ajutoare sociale, de şomaj, concediu medical plătit
etc.). Dreptul unei persoane la asistenţă medicală gratuită este un drept pozitiv,
întrucât statul mobilizează resurse pentru garantarea acestui drept, în timp ce
dreptul la viaţă este un drept negativ pe care statele totalitare uneori îl încalcă
(asasinarea evreilor în regimul nazist, a opozanţilor politici în regimurile
comuniste).
6 puncte

5. Dreptul la libertate reprezintă unul din drepturile negative ale omului, întrucât
el este respectat numai dacă statul se abţine să intervină în viaţa unei persoane.
4 puncte