Sunteți pe pagina 1din 21

Ministerul Educaiei i Tineretului al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea tiine Economice Catedra Marketing i Relaii

Economice Internaionale

Referat:

Consiliul de minitri al Uniunii Europene

A elaborat:Danilova Maria Studenta Gr.FB-102 A verificat: Davidov Catalina Lector superior,drd

Chiinu, 2013
1

Cuprins
Introducere.......................................................................................................................3-4 Cuvinte cheie......................................................................................................................5 1.Consiliul de Ministri .Notiuni generale..........................................................................6 2.Modul de organizare i componena Consiliului ...................................................... 7 2.1 Preedenia Consiliului ......................................................................................7-8 2.2 Comitetul Permanent pentru Angajai ...8 2.3.Secretariatul General ...8-9 3.Procedura de vot ..................................................................................................9-11

4.Atribuii si funcii .........................................................................................................11 4.1. Afacerile Generale si Relatiile Externe...............................................................11-12 4.2.Comitetul pentru Securitate si Politica...12 4.3 . Afacerile Economice si Financiar......................................................................12-13 4.4. Cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne..............................................13 4.5 . Fora de Munc, Politica Social,Sntate si Afacerile Consumatorilor. ..........13-14 4.6 Concurena. ...............................................................................................................14 4.7. Transport, Telecomunicaii si Energie. ...........................................................14-15 .

4.8. Agricultura si Pescuit .........................................................................................15-16 .4.9.Mediu.........................................................................................................................16. 4.10.Educatie, ineret si Cultura.16 .Concluzie .......................................................................................................................17 Lista abrevierilor..............................................................................................................18 Bibliofragie......................................................................................................................19 Anexa................................................................................................................................20

Introducere
Tema abordata este actuala din cauza ca Uniunea Europeana este una din organizatiile internationale cu activitate vasta si cu influienta deosebita atit pe integ continentul European cit si in intreaga lume.Odata cu cunoasterea structurii sale organizatorice precum si a functiilor exercitate de catre acestea ne va fi mult mai simplu sa percepem activitatea sa si scopurile urmarite .O deosebita atentie va fi atrasa Consiliului de Ministri care este unul din institutiile de baza ale Uniunii Europene respectiv despre modul de organizare,structura fi functiile principale exercitate de catre acesta se va vorbi mai detaliat in continutul lucrarii respective.Lucrarea este structurata in patru compartimente de baza in care se descrie detaliat despre activitatea . se mentioneaza depre

Consiliului de Ministri In primul capitol intitulat Consiliul de Ministri.Notiuni generale,

aparitia denumirii pe care o poarta organizatia respectiva si despre tratatele institutive care au satat la baza acestuia , este important de specificat ca Consiliul Uniunii Europene este principalul organ legislativ al Uniunii, cu toate acestea totusi este dificil de realizat o prezentare sintetica a atributiilor Consiliului, asta pentru faptul ca ele rezulta dintr-o multitudine de dispozitii dispersate. Conform Tratatului Comunitii Europene, Consiliul a fost creat pentru a asigura coordonarea politicilor economice generale, pentru a aciona ca organ de luare a deciziilor i pentru a defini operaiile de management general ale Comisiei. Aceste atribuii i confer Consiliului rolul de principal organism de luare a deciziilor. . Cit priveste capitolul 2 denumitModul de organizare si componena Consiliului in cadrul acestuia am tras o deosebita atentie structurii organizatorice existente in cadrul Consiliului de Ministri si functiile indeplinite de fiecare .Astfel sunt abordate trei componente : Preedenia Consiliului care poate coordona prioritile i viteza politicii precum si devine central de activitate a intregii uniuni,adica tara din care este presedintele va fi gazda la numeroase intruniri ale reaprezentantilor uniunii; Comitetul Permanent pentru Angajai este n serviciul Consiliului, in cadrul intrunirilor acestuia se discut probleme de interes major i elaboreaz recomandri Consiliului de Relaii Sociale i de Munc precum si a altor consilii in caz de necessitate; Secretariatul General poate fi considerat suportul principal al Consiliului care la rindul sau se ocupa cu examinarea si analizarea unor situatii in urma carora se vor putea lua deciziile adecvate In cadrul capitolului 3 intitulat Procedura de vot, se reflecta modul de luarea a deciziilor in cadrul Consiliului de Ministri si respective se reflecta trei modalitati de baza :majoritatea simpla, majoritatea calificata si respective unanimitatea.Este de mentionat faptul ca votul majoritatii simple este prezentat ca modalitatea de drept comun si respectiv faptul ca acest tip de vot nu este solicitat decat in cazurile limita.cccit priveste majoritatea calificat este modalitatea cea mai
3

frecvent prevazuta. Calculul majoritatii calificte se face in funcie de ponderea stabilita . domeniile de natura constitutionala sau cvasi-constitutionala, dar i-a redus aplicarea n domeniile politicilor comune si mai ales a armonizarii legislatiilor nationale. Cind vorbim despre unanimitate mentionam ca pentru ca ea sa se poat forma, nu este necesar ca toate statele sa voteze n favoarea deciziei. Este, necesar ns, ca toate statele membre sa fie prezente sau reprezentate. Prin aceasta se lasa o poarta de scpare care conciliaz eficacitatea decizional a instituiei cu respectarea poziiei nationale. cit

Capitolul 4 numit Atributii si functii releva despte totalitatea formatiunilor care activeaza in cadrul Consiliului de Ministri, functiile exercutate de catre acestia precum si functiile consiliului in ansamblu. . Consiliul de Ministri in anumite cazuri specifice, i poate rezerva dreptul de a exercita direct atributii de executare. Modalitatile trebuie sa corespund principiilor si normelor stabilite in prealabil de Consiliu, hotarand n unanimitate, la propunerea Comisiei i cu avizul prealabil al Parlamentului European. In cadrul Consiliului de Ministri mai activeaza inca zece consilii care vor fi analizate printre care mentionam Consiliul Afacerile Generale si Relatiile Externe care la rindul sau se divide in 2 domeni primul domeniu Afaceri Generale in cadrul caruia lucreaz pe dosare care afecteaza mai mult de una din politicile Uniuni cum ar fi de exemplu extinderea sau bugetul multianual al Uniunii Europene si al doilea Relatii externe cere se ocupa de intreaga problematic a aciuni externe a Uniunii, inclusiv politica externa si de securitate comuna, politica european de aprare si securitate, comerul extern sau dezvoltarea cooperrii. Comitetul pentru Securitate si Politica are un rol important si in luarea deciziilor si creionarea directiilor strategice in cazul managementului operatiilor de criza. Fora de Munc, Politica Social,Sntate si Afacerile Consumatorilor in competenta acesteai este adopt regulile europene pentru armonizarea si coordonarea legilor naionale cu privire la condiiile de munc, inrirea politicilor naionale pentru prevenirea imbolnavirilor si protectia consumatorilor.. Consiliul Concurenei se imparte trei domenii principale de interes.Piaa Intern care se preocupa de achiziiile publice, libera circulaie a bunurilor, drepturile de proprietate intelectuala si industriala, legislatia Concurenei si companiilor.Industrie. ce se ocupa de ajusrile industriale si schimbrile structurale care sunt de natur a incuraja cresterea economica si o protecie mai buna a mediului in cadrul UE. Un alt punct de interes este sprijinirea activitii Intreprinderilor Mici si Mijlocii, precum si politicile de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologic e..

In cadrul acestui capitol mai sunt descrise imputernicirile urmatoarelor consilii :Transport telecomunicatii si energie,Afaceri economice si financiare,Forta de munca Politica socialasi Afacerile Consumatorilor,Agricultura si pescuit,Mediu,Educatie tineret si cultura .Activitatea fiecarei strucruri are o importanta majora in cadrul Uniunii Europene .
4

Cuvinte cheie
Consiliul de Ministri Bruxelle(1965) Tratatul de la Maastricht Tratatul de la Nisa Combinarea rolurilor Proiect bugetar Aderare Presedentia consiliului Centrul relatiilor U.E Sase luni Avantaje si dezavantaje Ordine alfabetica Comitetul permanent pentru Angajati Secretarul General Afaceri generale si externe Bugetul U.E Concurenta :piata interna,industrie,cercetare Procedura de vot Transport Telecomunicatii si Energie Rezerve de gaze Mediu

1.Consiliul de Ministri .Notiuni generale.


Consiliul de Minitri - a aprut pe cale convenional, prin tratatele institutive, avnd, la nceput, denumiri diferite: Consiliul Special al Minitrilor (Tratatul constituind Comunitatea European a Crbunelui i Oelului - CECO) i Consiliu (Tratatele de la Roma). Dup unificarea instituiilor, prin Tratatul de la Bruxelles (1965), poart denumirea de Consiliu de Minitri. Tratatul asupra Uniunii Europene consacr pentru instituia avnd atribuii decizionale terminologia de Consiliul Uniunii Europene.Consiliul Uniunii Europene este principalul organ legislativ al Uniunii. Este dificil de realizat o prezentare sintetica a atributiilor Consiliului, asta pentru faptul ca ele rezulta dintr-o multitudine de dispozitii dispersate in trei tratate (articolele: 26 C.E.C.A., 145 C.E.E si 115 C.E.E.A) toate acestea fiind, in esenta, dispozitii de trimitere, cit mai ales pentru ca evolutia fundamentala a modelului institutional intre Tratatul de la Pariss si Tratatele de la Roma a constat n deplasarea centrului de greutate al sistemului n favoarea Consiliului al carui rol auxiliar, a devenit dominat.Consiliul de Minitri este instituia Uniunii Europene care reprezint direct statele membre i n care particip fiecare prin reprezentani la edinele care se in, de obicei la Bruxelles. Conform Tratatului Comunitii Europene, Consiliul a fost creat pentru a asigura coordonarea politicilor economice generale, pentru a aciona ca organ de luare a deciziilor i pentru a defini operaiile de management general ale Comisiei. Aceste atribuii i confer Consiliului rolul de principal organism de luare a deciziilor.S-a ales denumirea de Consiliul European a crui prim ntrunire s-a realizat n 1975. Actul Unic European a specificat nevoia a cel puin dou ntruniri pe an ale efilor de stat i de guvern din rile Comunitii, membri de drept n Consiliului European. Tratatul de la Maastricht a oficializat rolul Consiliului European, prevzut s furnizeze Uniunii Europene impulsul necesar dezvoltrii i s defineasc respectivele direcii generale de evoluie politic (Art. 1).Comunitatea se bazeaz pe cei trei piloni. n interiorul pilonului unu, deciziile se realizeaz prin patru clase legislative din categoriile: Reglementri, cu aplicabilitate general n toate statele membre. Ele nu trebuie confirmate de parlamentele naionale pentru a avea efect legal. Dac intervine un conflict ntre reglementare i legea naional prevaleaz reglementarea. Directive, obligatorii pentru statele membre n privina rezultatului de obinut ntr-o perioad dat, dar care las metoda de implementare la latitudinea guvernelor naionale. Decizii, obligatorii n ntregime pentru cei crora le sunt adresate, fie acetia state membre, companii sau persoane fizice; Recomandri sau avize care nu sunt obligatorii, ci reprezint doar punctul de vedere al Comunitii. Ministrii statelor membre exprima interesele nationale, neavand posibilitatea de a actiona independent precum membrii Comisiei. Consiliul este alcatuit asemeni unei organizatii internationale.

2.Modul de organizare i componena Consiliului

2.1 Preedenia Consiliului ofer avantaje, dar i dezavantaje. Un avantaj este corelat
prestigiului i statutului deinut de aceast funcie: pe durata a ase luni, ara preedintelui este centrul relaiilor UE; minitri n special primul ministru i ministrul de externe sunt reprezentanii UE. Un alt avantaj este acela c pe durata mandatului, Preedenia are o putere mai mare, i poate coordona prioritile i viteza politicii UE. Cu toate acestea, potenialul Preedeniei de a dezvolta politici nu trebuie exagerat; chiar dac la preluarea mandatului i stabilete prioritile, nu pornete la drum doar cu probleme noi; sunt de rezolvat cele rmase n desfurare i, de multe ori, ele consum energie i timp. Apoi, ase luni nu este o perioad suficient pentru a realiza politici ambiioase, mai ales dac sunt necesare i legislaii. Fiecare stat membru asigur preedinia Consiliului pe durata a ase luni (1 ianuarie 30 iunie i 1 iulie - 31 decembrie.Rndul la preedinie vine n ordine alfabetic; nu far unele inconveniene capriciile alfabetului aducnd Danemarca la preedinia Consiliului n al doilea semestru al anului 1973, imediat dup prima extindere.Fr a dispune de un plus de autoritate fa de colegii si, preedintele Consiliului are totui diverse capaciti de influen n lucrrile instituiei (de la timpul acordat unei dezbateri, momentul n care se d cuvntul, i pn la insistena sau indiferena cu care se caut o nelegere ntre participani. Ordinea prevazuta nainte de 1 ianuarie 1995, era urmatoarea: ntr-un prim ciclu de ase ani - Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda Portugalia, Regatul Unit; n ciclul
7

urmator de ase ani - Danemarca, Belgia, Grecia, Germania, Franta, Spania, Italia, Irlanda, Olanda, Luxemburg, Regatul Unit, Portugalia. Aceasta ordine s-a modificat dup largirea UE la 15 ri. n 1995 Franta a deinut presedenia n prima jumatte a anului. Au urmat Spania, Italia, Irlanda, Olanda, Luxemburg, Regatul Unit, Austria, Germania. ncepnd cu iulie 1999 ordinea este: Finlanda, Portugalia, Franta, apoi ncepnd cu 2001 - Suedia, Belgia, Spania, Danemarca, Grecia...n 2007 la 1 ianuarie preedenia a fost exercitat de ctre Germania.De la 1 iulie 2007 preedenia a fost preluat de Portugalia, care a transmis-o la 1 ianuarie 2008 unui stat ce a aderat la 1 mai 2004 Slovenia. De la 1 iulie 2008 preedenia va trece la Frana.

2.2

Comitetul Permanent pentru Angajai este n serviciul Consiliului, i se


.

particularizeaz sub dou aspecte:

n primul rnd, membrii si nu sunt numai reprezentani ai guvernelor, ci i ai grupurilor de interese; n al doilea rnd, reprezentanii guvernelor sunt condui de minitri, iar dac acetia nu pot participa, de ctre reprezentanii lor personali. . Comitetul se ntrunete de dou ori pe an, discut probleme de interes major i elaboreaz recomandri Consiliului de Relaii Sociale i de Munc.Diferite comitete, care tehnic sunt Comitete /Comisie/ (lucreaz pentru Consiliu i Comisie). Comitetul Monetar, nfiinat sub Art. 105 din Tratatul CEE investit cu o autoritate considerabil prin Art. 109 c din Tratatul asupra UE acoper Sistemul Monetar European (SME); micarea de capital; relaiile monetare internaionale i multe aspecte legate de Uniunea Economic i Monetar (UEM). n plus, are acces privilegiat n Comisie i n Consiliu. eful Comitetului raporteaz de mai multe ori pe an direct Consiliului ECOFIN.

2.3 Secretariatul General este suportul principal al Consiliului cu peste 2.000 de


persoane, din care, n jur de 200, cu grad a, personal diplomatic. Sediul Secretariatului, unde se in ntlnirile Consiliului, este la Bruxelles.Structura ierarhic a Consiliului nu este ncrcat sau rigid. Procedurile, n cazul unor propuneri venite din partea Comisiei sau a Parlamentului European, se realizeaz dup modelul: examinarea iniial a textului Comisiei este efectuat de un grup de lucru, sau dac are un domeniu larg, de mai multe grupuri de lucru. n cazul n care nu exist un grup de lucru permanent pe problema respectiv, el se constituie. La prima reuniune se abordeaz problemele generale; urmtoarele ntlniri au loc n funcie de problemele ridicate din examinarea textului Comisiei. Dac toate aspectele merg bine, se creeaz un document n care se indic punctele cu care sunt i cu care nu sunt de acord. A doua etap consemneaz naintarea documentului la COREPER sau n cazul problemelor din
8

agricultur . COREPER fiind situat ntre grupurile de lucru i Consiliul de Minitri, acioneaz ca un fel de agenie de filtraj, pentru ntlnirile ministeriale. Se ncearc, pe ct posibil, s se elimine, prin rezolvare, problemele litigioase. n cazul n care n grupurile de lucru s-au atins condiiile de adoptare a unei msuri, COREPER confirm opinia respectiv i o nainteaz minitrilor pentru adoptare. Dac nu s-a ajuns la o soluie, COREPER poate s fac trei lucruri: s rezolve problemele n litigiu; s trimit napoi la grupul de lucru documentul cu indicaiile necesare obinerii unei nelegeri sau s-l trimit, mai sus, minitrilor. Oricum ar fi facil sau nu, documentul n discuie se adopt la nivel ministerial.

3.Procedura de vot
Votul in Consiliu se exprima de reprezentantul fiecarui stat, in ordine alfabetica prin ridicarea mainii.Minitrii abseni pot fi reprezentati de reprezentantii permanenti, dar dreptul de vot nu poate fi exercitat decat de un alt membru al Consiliului Uniunii pe baza unei delegri, fiecare membru neputand primi decat o delegatie. Pentru adoptarea deciziilor este necesar majoritatea simpla, calificat sau unanimitatea voturilor Autorii Tratatelor consacr 3 modalitai de a vota, si . anume: .

a) Majoritatea simpla

Votul majoritatii simple este prezentat ca modalitatea de drept comun in Tratatul CE. Acest tip de vot nu este solicitat decat in cazurile limita (art. 207, 3, CE, adoptarea regulamentului interior; art.208, CE, solicitarea de studii si propuneri Comisiei; art.209, CE, fixarea statutului comitetelor; art. 284, CE, fixarea condiiilor si limitelor cererii de informaii de la Comisie; art.48, alin.2, TUE, aviz favorabil la reuniunea unei conferinte a reprezentantilor guvernelor statelor membre). b) Majoritatea calificat . .

Majoritatea calificat este modalitatea cea mai frecvent prevazuta. Calculul majoritatii calificte se face in funcie de ponderea stabilita de paragraful 2, din articolul 205 CE (fostul art. 148, art. 118, 2, EURATOM), modificat ultima dat de articolul 14 din Actul de aderare din 1994. Astfel, pn la dat 30 aprilie 2004, repartizarea voturilor in cadrul Consiliului era urmatoarea : - Germania, Franta, Italia, Regatul unit aveau 10 voturi; - Spania - 8 voturi; - Belgia, Grecia, Olanda si Portugalia - cte 5 voturi; - Austria si Suedia - 4 voturi, fiecare; - Danemarca, Irlanda si Finlanda - cte 3 voturi;
9

: . . . . .

- Luxemburg - 2 voturi

Atunci cnd Consiliul statua asupra unei propuneri a Comisiei, din totalul celor 87 de voturi, 62 de voturi trebuiau sa fie favorabile deciziei, in cazul in care propunerea nu venea din partea Comisiei, din cele 87 de voturi posibile, pentru adoptarea deciziei erau necesare 62 de voturi favorabile a cel putin 10 state membre. In cele mai multe cazuri se vota potrivit primei formule, rezultand ca minoritatea de blocaj" era de 26 de voturi (29%). Astfel, daca o decizie nu obinea decat 62 de voturi, insemna ca cel putin 3 state s-au opus (doua cu cte 10 voturi si unul cu 5 voturi). .. Aceasta procedura permitea statelor care beneficiaz de cele mai puine voturi s obin minoritatea necesar blocajului asociindu-i state care au voturi mai puine. Cele 62 de voturi necesare obinerii deciziei implicnd votul favorabil a cel putin 8 state, printre care i al celor care aveau cel mai mare numr de voturi, ceea ce corespundea cu majoritatea populatiei Comunitii. O alta formula a votului majoritar calificat prevedea adoptarea deciziei cu 2/3, votul statului interesat fiind exclus, in acest caz, majoritatea de 2/3 era de 58 de voturi din 87 posibile. In ciuda acestor originale si bine orientate abordri conceptuale, importana majoritii a rmas in practica foarte mica. Motivul il constituie practicarea de ctre Franta, in anul 1965, timp de 6 luni, a politicii scaunului gol". Problema a fost rezolvat prin "Compromisul de la Luxemburg", care prevede ca, in situaia deciziilor care se refer la interesele importante ale unui numr mare de state membre, Consiliul se va stradui, intr-un interval de timp rezonabil, sa gaseasc soluii care sa poat fi adoptate de ctre toi membrii, respectnd att interesele lor, cat si pe cele ale Comunitilor . Incepand cu 1 mai 2004, dat la care UE s-a extins cu 10 state, Tratatul de la Nisa, precum si Tratatul de aderare, semnat la Atena, la 16 aprilie 2003, au modificat organizarea si functionarea Consiliului. Astfel, in perioada 1 mai - 31 octombrie 2004, numrul total de voturi existent in cadrul Consiliului a fost de 124, majoritatea calificat fiind de 88 de voturi. Daca cele 15 state membre ale UE la dat de 1 mai 2004 ii pstrau numrul de voturi, celor 10 noi state membre le revenea urmatoarele voturi.Tab.1 . c).Votul n unanimitate n cadrul Consiliului este limitat, dei cmpul de aplicare nu este neglijabil. Chiar dup expirarea perioadei de tranzitie, n Tratatul CEE, 27 dispozitii prevedeau recurgerea la unanimitate. AUE a mentinut-o n domeniile de natura constitutionala sau cvasiconstitutionala, dar i-a redus aplicarea n domeniile politicilor comune si mai ales a armonizarii legislatiilor nationale. Mai mult, pentru ca unanimitatea sa se poat forma, nu este necesar ca toate statele sa voteze n favoarea deciziei. n acest sens Art. 148 din Tratatul CEE stabileste ca abinerile membrilor prezeni sau reprezentanti nu constituie un obstacol n adoptarea deciziilor
10

Consiliului, care cer unanimitate. Este, necesar ns, ca toate statele membre sa fie prezente sau reprezentate.

4.Atribuii si funcii
Conform art. 202 din Tratatul privind Uniunea European: .

"Pentru asigurarea realizarii obiectivelor fixate de prezentul Tratat si in condiiile prevazute de acesta, Consiliul: - asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre; - dispune de puterea de decizie; . . .

- prin actele pe care le adopta, confera Comisiei atributiile de executare a normelor stabilite de Consiliu. Consiliul poate supune exercitiul acestor atributii unor modaliti. De asemenea, i n anumite cazuri specifice, el i poate rezerva dreptul de a exercita direct atributii de executare. Modalitatile susmenionate trebuie sa corespund principiilor si normelor stabilite in prealabil de Consiliu, hotarand n unanimitate, la propunerea Comisiei i cu avizul prealabil al Parlamentului European."

4.1. Afacerile Generale si Relatiile Externe.

Consiliul Afacerilor Generale si Relatiilor externe este, impreun cu Consiliul pentru Agricultur si Consiliul Ecofin, una dintre cele mai vechi configuraii ale Consiliului. Incepand cu iunie 2002 n cadrul acestui Consiliu au loc ntalniri separate pe dou domenii: - Afaceri Generale; - Relatii Externe . . ..

Consiliul se intalnete o dat pe luna. In cadrul acestor ntlniri sunt prezenti minitrii de externe ai rilor membre UE. In funcie de problemele inscrise pe agenda de discuii, mai sunt prezeni in cadrul ntlnirilor si minitrii afacerilor europene, aprrii, dezvoltrii sau comerului. a. Afaceri Generale. . In cadrul acestei sesiuni, Consiliul lucreaz pe dosare care afecteaza mai mult de una din politicile Uniuni cum ar fi de exemplu extinderea sau bugetul multianual al Uniunii Europene.Se pregtesc si edinele Consiliului european sau se dezbat cele convenite la Summit urile Uniunii Europene. . In cadrul configuraiei Afaceri generale se exercita si o activitate de coordonare a diferitelor politici care fac subiectul celorlalte configuraii ale Consiliului.Afacerile generale trebuie s se ocupe i de orice problem trimis spre rezolvare aici de ctre Consiliului european. b. Relatii externe. .. In edinele acestei configuraii, Consiliul se ocupa de intreaga problematic a aciuni externe a
11

Uniunii, inclusiv politica externa si de securitate comuna, politica european de aprare si securitate, comerul extern sau dezvoltarea cooperrii. . Una din prioritatile ultimilor ani a fost c impreun cu Comisia European, aceasta configuraie a Consiliului sa asigure o coerenta in actiunea externa a Uniunii Europene.In cadrul PESC, Consiliul adopta aciuni comune si pozitii comune. Pentru luarea deciziilor votul cerut este cel unanim.Consiliul adopta la sfarsitul edinelor concluzii despre cea ce s-a discutat. Minitrii aprrii participa la aceasta configuraie a Consiliului de regula de doua ori pe an, in plus fa de cele doua ntlniri anuale consacrate discuiilor informale. .

4.2.Comitetul pentru Securitate si Politica are un rol important si in luarea


deciziilor si creionarea directiilor strategice in cazul managementului operatiilor de criza.In ceea ce privete comerul extern decizia se ia in cadrul Consiliului cu majoritate calificat. .Responsabilitatea pentru negocierea si managementul acordurilor de comer ce implica amendamente rifare, vama sau msurile de protecie, revine Comisie Europene care ins trebuie sa se consulte cu un comitet al Consiliului denumit Comitetul articolului 133. In ceea ce privete domeniul dezvoltrii cooperrii, Consiliul ia decizii cu privire la legislatia relativa la acesta prin majoritate calificat si in cadrul procesului de codecizie cu Parlamentul European Acest domeniu este deosebit de important pentru ca trebuie inut seama ca Uniunea European este cel mai mare furnizor mondial de ajutor pentru dezvoltare.

4.3 . Afacerile Economice si Financiar

..Consiliul Afacerilor Economice si Financiare este si el una dintre cele mai vechi configuraii ale Consiliului. In limbajul uzual instituional european. el este cunoscut sub denumirea prescurtat de Ecofin. . Ecofin este compus din minitrii de finante si ai economiei, la edinele consacrate problemelor bugetare participand si minitrii bugetului din rile Unuinii Europene. El se intalnete o dat pe luna.Ecofin se ocupa cu o larga palet de probleme, dintre care citm: . . . . . .

- coordonarea politicii economice; - supravegherea economiei; - monitorizarea politicilor bugetare ale statelor membre UE si a finanrilor publice; - moneda unica european, euro; - pietele financiare si miscarile de capital; - relatiile economice cu rile terte.

Deciziile se iau de obicei cu majoritate calificat, in consultatie sau codecizie cu Parlamentul european. Unanimitatea este cerut in problemele fiscale, Marea Britanie fiind una dintre cele mai mari sustinatoare a acestei uzante.Consiliul Ecofin, impreun cu Parlamentul european,
12

pregtete si adopt in fiecare an bugetul Uniunii Europene.In ceea ce privete moneda unic european, euro, ea nu a fost introdusa pn acum decat in 15 din cele 27 de ri membre ale Uniunii. De acea, cu o zi inainte de intrunirea Ecofin, minitri din cele 15 ri ale zonei euro se intalnesc pentru a dezbate si lua decizii in problemele legate de Uniunea Economica si Monetara. Reprezentantii statelor care nu au adoptat euro nu au drept de vot in cadrul Ecofin in ceea ce privete problematica legat de euro. . .

4.4. Cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne

Aceasta configuraie a Consiliului aduce impreun minitrii justitiei si internelor din rile membre UE o dat la dou luni pentru a discuta pe marginea dezvoltrii si implemenrii cooperrii si politicilor comune n acest sector.Cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne reprezinta unul dintre cei trei piloni ai UE, astfel cum au fost ei instituiti prin Tratatul de la Maastricht.Majoritatea problemelor discutate in aceasta configuraie a Consiliului necesita pentru adoptare votul unanim, mai departe ele luand calea procedurii de consultare cu Parlamentul european. Totui, unele domenii, precum politica vizelor sau cooperarea judiciara in domeniul civil sunt decise prin majoritate calificat, in consultare sau in codeciz ie cu Parlamentul european.Dei pilonii UE au aparut in anii `90, statele membre au inceput sa coopereze in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne inc de la mijlocul anilor `70, pe o baz interguvernamental informal.Trebuie notat ca Danemarca, Marea Britanie si Irlanda nu i-au parte pe deplin in discutarea unor probleme in aceasta configurare a Consiliului. In principal, Marea Britanie si Irlanda nu i-au parte la deciziile legate de libertatea de miscare a persoanelor, controlul granielor externe si politica de vize. .

4.5 . Fora de Munc, Politica Social,Sntate si Afacerile Consumatorilor.


.Consiliul Afacerilor Consumatorilor, Sntii, Politicii Sociale si a Forei de Munc, are in componenta sa minitrii statelor membre UE din domeniile proteciei consumatorilor, Sntii si a oportunitilor egale, proteciei sociale si muncii. El se intlneste de patru ori pe an.In domeniile citate mai sus, Consiliul ia indeobste decizii cu majoritate calificat, actionand impreun cu Parlamentul european in cadrul procedurii de codecizie. O excepie este securitatea social unde este cerut unanimitatea pentru luarea unei decizii.Aceast configuraie a Consiliului adopt regulile europene pentru armonizarea si coordonarea legilor naionale cu privire la condiiile de munc, inrirea politicilor naionale pentru prevenirea imbolnavirilor si protectia consumatorilor.Cum protectia social si problemele legate de angajare sunt in responsabilitatea statelor membre UE, contributia comunitar redusa doar la stabilirea unor

13

obiective comune pentru toate statele membre, analizarea msurilor luate la nivel naional si adoptarea de recomandari ctre rile UE.

4.6 Concurena.

Consiliul Concurenei a fost creat in iunie 2002 prin comasarea a trei formaiuni existente la acel moment: Piaa Intern, industrie si Cercetare..In funcie de punctele aflate pe agenda de discuii, Consiliul Concurenei este format din minitrii afacerilor europene, industriei, cercerii etc. El se intalnete de cinci ase ori pe an.Consiliul i-a asumat de la formarea lui in 2002 si pn acum un rol orizontal in asigurarea si apropierea integrata fa de competiivitatea si cresterea economica european. In acest spirit, el analizeaza att pe plan orizontal car si sectorial problemele legate de competiie, avnd un ajutor puternic in acest sens in analizele primite de la Comisia european..Aceast configuraie a Consiliului poate da propuneri legislative, in diferitele arii de activitate ale sale, votnd asupra lor cu majoritate calificat, ele fcnd de obicei parte din cadrul procedurii codeciziei cu Parlamentul european.Cele trei domenii principale de interes ale Consiliului Concurenei sunt: a) Piaa Intern. . .

In aceast arie, Consiliul se ocupa de cele legate de: achiziiile publice, libera circulaie a bunurilor, drepturile de proprietate intelectuala si industriala, legislatia Concurenei si companiilor. b) Industrie. . Acest sector este de fapt centrul activitii Consiliului Concurenei.Conform prevederilor Tratatelor, actiunea comunitar in domeniul industriei trebuie indreptat ctre ajusrile industriale si schimbrile structurale care sunt de natur a incuraja cresterea economica si o protecie mai buna a mediului in cadrul UE. Un alt punct de interes este sprijinirea activitii Intreprinderilor Mici si Mijlocii, precum si politicile de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologic. c) Cercetare Consiliul ine cont de toate acestea in cadrul activitii sale. e.

Pentru a face fa Concurenei pe plan mondial in domeniul economic, UE i-a fixat drept obiectiv major ncurajarea cercerii. In acest moment, principalul instrument al Uniunii in acest domeniu este Al aselea Program Cadru (2002-2006) . ..

4.7. Transport, Telecomunicaii si Energie.


funcie de problemele discutate, fiind

Si aceasta configuraie a Consiliului a fost modificata in iunie 2002. Compozitia ei variaza in chemati la edine minitrii transporturilor, telecomunicaiilor sau energiei.Acest Consiliu se intalnete aproximativ la fiecare doua luni. Obiectivul UE in domeniul transporturilor, telecomunicaiilor si energiei este crearea unui sistem
14

modern si eficient care poate fi si viabil in termeni economic, sociali si de mediu. Pentru a atinge acest obiectiv, consiliul, inc din decada trecut, a contribuit la introducerea retelelor de energie, telecomunicaii Cele trei arii si transport trans-europene. de actiune ale acestei configuraii a Consiliului . sunt: . principale

a) Transport

In acest domeniu Consiliul ia decizii cu majoritate calificat, in cadrul procedurii codeciziei cu Parlamentul european. Daca in discuie sunt probleme care pot afecta in mod serios standardul de viata si nivelul de ocupare a Forei de munc in unele zone ale Uniunii, Consiliul trebuie sa ia deciziile in mod unanim cu consultarea Parlamentului european.Pn acum Consiliul a fost foarte activ in rezolvarea problemelor ce au aparut ca urmare a deschiderii granitelor, extinderii si diferitele mijloace de transport. b) Energie . .

Politica in domeniul energiei intra in domeniul de competenta a statelor membre UE, Tratatul necontinand un capitol special dedicat acestei problematici. Totui, politica in domeniul energiei a fost inclusa printre obiectivele Comunitatii si este mentionata la sectiunile Tratatului care se refera la mediu si retelele trans-europene.Principala tinta de atins in domeniu este garantarea accesului la energie pentru toi consumatorii europeni, precum si crearea unui cadru in domeniu cat mai prietenos pentru mediu.Consiliul examineaza msurile necesare pentru asigurarea unui nivel adecvat de rezerve de gaze, petrol sau energie electrica.In prezent Consiliul lucreaz la crearea unui cadru comunitar pentru introducerea unei piete competiionale a energiei la nivelul uniuni.Trebuie mentionat aici si domeniul energiei atomice, arie de responsabilitate a Euratom. c) Telecomunicaii . In acest domeniu, Consiliul lucreaz la patru obiective considerate a fi prioritare pentru nivelul european: - stabilirea unei retele integrate la nivel european; - introducerea societii informaionale; deschiderea pietelor naionale; - eliminarea diferentelor de reglementare din legislatiile rilor membre. . . . . ..

4.8. Agricultura si Pescuit

Dup cum aminteam si mai sus, aceasta configuraie a Consiliului este una dintre primele ale Comunitilor. Ea aduce impreun, o dat pe luna, minitrii agriculturii si pescuitului, precum si comisarii europeni din domeniul agriculturii, pescuitului, sigurantei alimentare, probleme veterinare si sntate publica.Procedurile din Consiliul Agriculturii si Pescuitului sunt pregtite de 12 formaiuni de lucru care se impart in 45 de subdiviziuni in funcie de produse (de exemplu: grau, orez etc.) sau domenii (de exemplu chestiuni agrimonetare etc.). Inainte de a fi inainte spre
15

Consiliu dosarele sunt dup aceea studiate ori de Coreper ori de Comitetul Special pentru Agricultura . Coreper-ul se ocupa de obicei cu problemele legate de pescuit, sigurantei alimentare si bugetului agriculturii.Consiliul decide in acest domeniu prin majoritate calificat, ori in consultare cu Parlamentul european, in cazul agriculturii si pescuitului, ori prin codecizie, in cazul sigurantei alimentare. .

4.9.Mediu
Consiliul pentru Mediu este compus din minitrii mediului din rile membre UE si se intalnete de patru ori pe an. El ia deciziile prin majoritate calificat in codecizie cu Parlamentul european.Mai ales in ultimii ani mediul a devenit o problema de prim plan att in cadrul Internional cat si cel comunitar. . .

4.10.Educatie, ineret si Cultura.

Aceasta configuraie a Consiliului aduce impreun de trei patru ori pe an minitrii din rile membre UE responsabili pentru educaie, cultura, ineret si comunicare. Deciziile sunt luate de obicei prin majoritate calificat si in codecizie cu Parlamentul european. O excepie o reprezinta afacerile culturale unde este necesar un vot unanim.Principalul rol al Uniunii in acest domeniu este oferirea unui cadru de cooperare intre statele membre prin schimburi de informaii si experiente in probleme de interes comun. Se pot folosi si cteva canale legislative la nivel comunitar, acolo unde este stabilit de Tratate, ca de exemplu in domeniul audiovizualului sau a recunoasterii mutuale a diplomelor.

16

Concluzie .
In concluzie poate fi mentionat faptul ca rolul pe care il joaca Consiliul de Ministri in cadrul U.E este foarte important deoarece consiliul adopt, cel mai frecvent mpreun cu Parlamentul European, acte care au o consecin direct asupra vieii cetenilor, dar i un impact considerabil pe plan internaional.Consiliul este instituia Uniunii n cadrul creia se reunesc minitrii din fiecare stat membru care sunt competeni ntr-un anumit domeniu. Consiliul de Ministri contribuie la coordonarea politicilor statelor membre. Un astfel de exemplu este domeniul economic acest fapt reflecta influenta pe care o poseda consiliul nemijlocit asupra activitatii statelor member in ansamblul deciziilor care sunt adoptate .Datorita activitatii sale este posibila elaborarea politica extern i de securitate comun pe baza liniilor strategice stabilite de Consiliul European in rezultatul carora Uniunea isi poate mentine suveranitatea si stabilirea unor relatii trainice de cooperare cu celelalte state ale lumii.Odata cu incheie acorduri internaionale n numele Uniunii Consiliul de Ministri in mod automat devine reprezentant al intereselor,preferintelor uniunii care pe viitor va purta raspundere referitor la colaborarea viitoare si perspectiva dezvoltarii unor relatii internationale de proportii.Activitatea consiliului nu se acseaza numai pe un domeniu de influenta ci are o arie de activitate mult mai ampla fapt din care rezulta si importanta majora pe care o joaca in cadrul institutional al Uniunii Europene.Consiliul este imputernicit sa aprobe mpreun cu Parlamentul European, bugetul Uniunii fapt din care rezulta necesitatea unui profesionalism inedit al membrilor pentru a putea in urma analizelor efectuate de a lua deciziile corecte. Consiliul mparte cu Parlamentul European puterile legislative i bugetare i i exercit deopotriv funciile de definire i coordonare a unor politici. n schimb, Tratatul de la Lisabona aduce modificri substaniale n ceea ce privete organizarea activitii Consiliului i structura intern a acestuiTratatele de la Amsterdam i de la Nisa aduseser deja modificri semnificative asupra sistemului de vot n Consiliu, pentru a-l adapta la extinderile succesive ale Uniunii Europene (UE). Sistemul de ponderare a voturilor este desfiinat i nlocuit cu un nou sistem, cel al votului cu dubl majoritate. n plus, Tratatul de la Lisabona mbuntete transparena Consiliului prin adugarea mai multor dispoziii n ceea ce privete formaiunile sale i preedinia sa. In ceea ce privete domeniul dezvoltrii cooperrii, Consiliul ia decizii cu privire la legislatia relativa la acesta prin majoritate calificat si in cadrul procesului de codecizie cu Parlamentul European Acest domeniu este deosebit de important pentru ca trebuie inut seama ca Uniunea European este cel mai mare furnizor mondial de ajutor pentru dezvoltare . Consiliul U.E., ca institutie, are rolul principal de a reprezenta toate statele membre ale Uniunii Europene, exprimand, de altfel, legitimitatea statala a Comunitatilor.
17

Lista abrevierilor
AUE -Actul Unic European C.E.C.A - Comunitatea european a crbunelui i oelului C.E.E- Comunitatea economic european C.E.E.A Comunitatea european a energiei atomice CE- Comunitatea european CECO- Comunitatea European a Crbunelui i Oelului CEE-Comunitatea Economica Europeana ECOFIN- Minitrii Economiei i Finanelor Consiliul PESC- Politica extern i de securitate comun SME- Sistemul Monetar European TUE- Tratatul asupra Uniunii Europene UEM- Uniunea Economic i Monetar

18

BIBLIOGRAFIE MAZILU, Dumitru Integrarea european. Drept comunitar i instituii europene, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2008; DIACONU, Nicoleta Sistemul instituional al Uniunii Europene,Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2005; Fuerea AugustinInstitutiile Uniunii EuropeneEditura Universul Juridic,Bucuresti 2002 Dacian Cosmin Dragos , Uniunea Europeana Institutii, Mecanisme ,ed.3 ,Ed C.H .Beack ,Bucuresti , 2007; Lefter CorneliaInstitutiile Uniunii Europene ed.Economica,Bucuresti 2001; Ion Filipescu .a. Drept Instituional Comunitar European, Editura Actami,Bucureti, 2004. Nastase AdrianOrganizarea Internationala Tirgoviste 2003; Corina Leicu Instituiile Comunitare, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2000. http://europa.eu. http://www.consilium.europa.eu/homepage?lang=ro

19

Anexa
Tab.1

UNIU Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Uniunea Europeana in formula extinsa cu 27 de state conform Tratatului de la Nisa Membrii Consiliului Germania Marea Britanie Franta Italia Spania Polonia Romania Olanda Grecia Republica Ceha Belgia Ungaria Portugalia Suedia Bulgaria Austria Voturi ponderate 29 29 29 29 27 27 14 13 12 12 12 12 12 10 10 10 Locuri in Parlamentul European 99 72 72 72 50 50 33 25 22 20 22 20 22 18 17 17

20

17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27.

Slovacia Danemarca Finlanda Irlanda Lituania Letonia Slovenia Estonia Cipru Luxemburg Malta TOTAL

7 7 7 7 7 4 4 4 4 4 3 345

13 13 13 12 12 8 7 6 6 6 5 732

21

S-ar putea să vă placă și