Paralel ntre Luceafrul si Noapte de decembrie Mihai Eminescu este cunoscut ca fiind ultimul mare romantic european, n timp

ce Al.Macedonski este teoreticianul simbolismului (Poezia viitorului). Culmea creaiei eminescieneeste poemul filosofic Luceafrul, iar opera cea mai cunoscut a lui Macedonski este Noaptede decemvrie Din punct de vedere al genezei se poate observa faptul ca Eminescu pornete de la propria sa viaa, pe care o ridica la rangul de simbol, n t i m p c e l a M a c e d o n s k i , p o e z i a l u i , reprezint arta poetica pentru lirica sa.E m i n e s c u a r e c a p u n c t d e p l e c a r e b a s m u l F a t a d i n g r a d i n a d e a u r , c u l e s d e c t r e germanul R. Kunisch din Muntenia. Noapte de decemvrie are la baza poemul n proza Meka i M e k a , n c a r e Macedonski prelucreaz o veche legend oriental despre un tnr care transform ndemnultatlui sau ntr-un principiu moral, pe care l va respecta cu sfinenie, chiar cu preul propriei sale Tema principala a ambelor poeme este de factura romantica, si anume conditia omului de geniu intr-o lume care ii aduce nefericirea. La Macedonski, emirul este simbolul omului superior, al credintei nestramutate in ideal al capacitatii de a ramane ferm pe drumul ales, de a face fata tuturor obstacolelor ce se ivesc in calea lui spre acest ideal. El este prezentat ca un om realizat pe plan material dar care simte chemarea catre Meka "Dar zilnic se simte furat de-o visare / Spre Meka se duce mereu", tSpre Meka-l rapeste credinta - vointa / Cetatea prea sfanta il cheama in ea, / ii cere simtirea / ii cere fiinta / ii vrea frumusetea-tot sufletu-I vrea" simbol al omului mereu incercat de tentatiile necunoscutului. in antiteza este creat personajul cersetorului, care este simbolul omului comun, a carui viata este caracterizata de un sir intreg de compromisuri ce tin sa - i faca existenta mai usoara. in final, visatorul, creatorul, omul curajos si drept, pierde in existenta comuna, in timp ce impostorul, cel ce alege calea ocolita, triumfa. insa artistul care traieste in sfera ideilor castiga in spirit tMeka cereasca." La Eminescu Luceafarul simbolizeaza geniul in permanenta cautare a absolutului, de asta data tanjind dupa materialitatea simbolizata de Catalina. Pentru el iubirea este un mister pe care tine in mod neaparat sa-l cunoasca, de aceea el indrazneste a se duce la Demiurg pentru a-I da dezlegarea la moarte. insa coborarea de la statutul sau este imposibila deoarece, astfel, Demiurgul s-ar nega pe sine iar motivul pentru care Hyperion cere sa I se retraga nemurirea este nejustificat. Superficialitatea omului comun si resemnarea in conditia sa mediocra este elocventa in atitudinea Catalinei, care renunta la aspiratia sa spre absolut in favoarea realizarii pe plan uman, prin iubirea lui Catalin. Luceafarul vede aceasta ttradare" si sufera de revelatia propriei sale conditii, prilej cu care Eminescu critica societatea contemporana lui traind in cercul vostru stramt / Norocul va petrece / Ci eu in lumea mea ma simt / Nemuritor si rece".Ambele poeme au caracter alegoric utilizand situatii si personaje simbol. Omul de geniu se regaseste in doua ipostaze: emirul insetat de absolut si Hyperion dornic de cunoastere si este caracterizat prin antiteza cu oameni de rand ca cersetorul si Catalin / Catalina.

Luceafarul" este alcatuit din 98 de catrene, structurate pe alternarea perioadelor iambice de 8 cu cele de 7 silabe, rima incrucisata si ritm iambic. tNoapte de decemvrie" este alcatuita din sextine, rima care nu intra in tiparul clasic iar ca ritm dominant se regaseste amfibrahul. Desi apartin unor curente literare diferite si chiar antitetice, cele doua poeme dezbat aceeasi tema, conditia omului de geniu, in doua moduri diferentiate prin stilul caracteristic fiecarui poet. Daca geniul eminescian alege retragerea in lume in sfera ideilor inalte, de unde sa contemple cu raceala nimicnicia vietii omenesti, filosofia vitalista a lui Macedonski consta in aprecierea ca viata inseamna o necontenita lupta pentru atingerea oricarui ideal, dar frumusetea ei sta tocmai in eroismul acestei lupte, chiar daca telul propus nu poate fi, uneori, si atins.