Sunteți pe pagina 1din 81

Energie - Mediu - Schimbări climatice

Consilier European
Revistă de informare şi analiză privind domeniul afacerilor europene

Anul IV
Numărul 4 [10] /octombrie 2008

http://ec.europa.eu/energy/climate_actions/index_en.htm
GUVERNUL ROMÂNIEI
Departamentul pentru Afaceri Europene
Redactori şefi: Cătălina CONSTANTIN (consilier pentru afaceri europene - DAE)
Andreea Florina RADU (consilier pentru afaceri europene - MIRA)

Autori: Luminiţa ANDONIU, Diana BOTESCU, Cătălina CONSTANTIN, Codruţ


CONSTANTINESCU, Gheorghe CRIŞAN, Lia-Ioana CRIŞAN, Irina DINCĂ, Diana
HANGIU, Anca IONAȘ, Andrada MINEA, Daniel NĂSTASE, Carmen PĂTRUŢ,
Oana PETRESCU, Raluca PETROVAI, Andreea Florina RADU, Salomeea
ROMANESCU, Mihai TRUȚĂ

Publicaţie a Departamentului pentru Afaceri Europene


Bulevardul Aviatorilor nr. 50A, Sector 1,
Bucureşti, România
Tel. (021) 308.53.50
E-mail: consilier.european@yahoo.com
catalina.constantin@dae.gov.ro
andreea.radu@mira.gov.ro

http://www.dae.gov.ro

© Departamentul pentru Afaceri Europene, 2008


Reproducerea integrală sau parţială a acestui material este permisă numai cu menţionarea sursei.

ISSN 1844–2560

Opiniile exprimate în articole aparţin autorilor acestora şi nu reflectă, în mod necesar, poziţia oficială a
Departamentului pentru Afaceri Europene
EDITORIAL 3

ENERGIE – MEDIU - SCHIMBĂRI CLIMATICE 4

Pachetul legislativ schimbări climatice – energii din surse regenerabile (Andreea Florina RADU)

Energia regenerabilă – premisă a creării coeziunii (Salomeea ROMANESCU)

Eficienţa energetică, premisă a dezvoltării durabile - (Andreea Florina RADU)

Proiectul Nabucco – independenţa energetică a Uniunii Europene faţă de Rusia (Raluca PETROVAI)

Creşterea preţului petrolului şi efectele macroeconomice asupra Pieţei Unice (Cătălina CONSTANTIN)

Schimbarea condiţiilor de mediu – limite fizice şi oportunităţi economice (Carmen PĂTRUȚ)

Beneficele efectele ale încălzirii globale asupra Groenlandei (Codruţ CONSTANTINESCU)

INTERVIU cu Mihaela DRANGA: Protecţia mediului – de la negociere la practică


(realizat de Cătălina CONSTANTIN)

FINANŢARE EUROPEANĂ PENTRU CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE 34

Percepţii asupra Instrumentelor Structurale (Anca IONAŞ)

Cum să primim bani prin Fondul European pentru Dezvoltare Rurală (Luminiţa ANDONIU)

Dezvoltarea durabilă şi Instrumentele Structurale în România (Andrada MINEA)

Principii şi Obiective de Convergenţă abordate cu Managementul Ciclului de Proiect (Mihai TRUŢĂ)


ACTUALITATEA EUROPEANĂ 55

Politica de coeziune – ce va fi după 2013 (Diana HANGIU)

Studiu de caz – Efectele economice ale unificării Germaniei (Diana BOTESCU, Daniel NĂSTASE)

Comitologia şi procedurile comitologice (Andrada MINEA)

Privire specială asupra instanţelor comunitare specializate ale Curţii de Justiţie de la Luxemburg

(Oana PETRESCU)

REVISTA PRESEI 72
EDITORIAL

În contextul preocupării tot mai Acestea sunt întrebările la care am


acute pentru probleme precum protecţia încercat să răspundem în acest număr al
mediului sau stimularea utilizării eficiente a Consilierului European, propunându-vă ca
resurselor, pachetul energie-schimbări temă de fond energia-schimbările climatice-
climatice pare să reprezinte răspunsul la protecţia mediului.
întrebarea: ce putem face pentru a asigura o În acest sens, vă invităm să aflaţi din
politică coerentă şi concertată în acest rândurile revistei ce înseamnă pachetul
domeniu, nu doar la nivel naţional dar şi la energie-schimbări climatice, adoptat de
nivel comunitar? Comisia Europeană relativ recent, care este
Există desigur întrebări şi probleme importanţa lui şi ce probleme ridică pentru
pe care demersurile comunitare în domeniul statele membre.
energie-schimbări climatice le ridică, şi Totoată, vă invităm să aflaţi din
anume de ce vrea Uniunea Europeană să rândurile Consilierului European care au fost
stabilească un calendar fix de reducere a problemele cu care România s-a confruntat
emisiilor de CO2 cu 20% până în 2020 în în procesul de negociere pentru aderarea la
condiţiile în care alte state ale lumii nu îşi Uniunea Europeană în domeniul protecţiei
stabilesc standarde aşa ambiţioase? Japonia, mediului.
de exemplu, va fixa obiective în acest sens Veţi găsi, de asemenea, în acest
abia după 2015 deoarece doreşte să acorde număr al Consilierului European informaţii
timp industiilor naţionale pentru a se pregăti sperăm utile cu privire la instrumentele
pentru aceste provocări. structurale şi accesarea fondurilor pentru
Sigur, pentru protejarea mediului, dezvoltare rurală – Secţiunea Finanţare
pentru cetăţeni, pentru fiecare dintre noi Europeană Pentru Creştere Şi Dezvoltare,
până la urmă este bine să luăm măsuri până precum şi libera circulaie a fortei de muncă
nu este prea tarziu, dar problema care în spatiul comunitar sau comitologia şi
apare firesc în acest context constă în a afla procedurile comitologice – Secţiunea
cât de fezabile sunt aceste obiective. Actualitatea europeană.
Vrea Uniunea Europeană să fie un Acestea sunt o parte din temele pe
deschizător de drumuri în lupta pentru care vi le propunem în numărul 4 al
protejarea mediului înconjurător? Şi dacă da, Consilierului European. Sperăm să vă facă
care sunt implicaţiile pe care măsurile plăcere să le citiţi şi nu uitaţi că aşteptăm
planificate la nivel comunitar le au asupra opiniile, sugestiile şi observaţiile
fiecărui stat în parte şi asupra întregului dumneavoastră pentru a ne ajuta să
spaţiu comunitar? Care sunt provocările cu devenim mai buni.
care se confruntă în acest moment Uniunea Şi între timp să nu uităm: protecţia
Europeană şi care este, deci, contextul în care mediului înconjurător depinde, în mare
instituţiile comunitare şi statele membre măsură, de fiecare dintre noi!
împreună încearcă să le găsească răspuns?
(E-mail: consilier.european@yahoo.com)

Cătălina CONSTANTIN
Redactor șef
ENERGIE – MEDIU - SCHIMBĂRI CLIMATICE

Pachetul legislativ schimbări climatice - energii din surse regenerabile

Este clar că emisiile de CO2 au o influenţă negativă asupra vieţii noastre cotidiene şi din
acest motiv reducerea emisiilor a devenit o prioritate economică şi socială, o precondiţie a
dezvoltării durabile şi nu doar un obiectiv de protecţie a mediului.

Figura 1: Emisiile de gaze cu efect de seră, pe cap de locuitor, pentru fiecare stat membru UE

Sursa: Comisia Europeană, “Combating climate change. The EU leads the way”

Lipsa acţiunii este mai costisitoare decât impactul financiar al obiectivelor asumate, astfel
că este mai mult ca oricând necesară stimularea investiţiilor în tehnologii cu emisii scăzute de
CO2, precum şi identificarea unor măsuri de stimulare a utilizării tehnologiilor de captare şi
stocare geologică a carbonului.
Aşa cum am menţionat şi în prima parte a articolului1, statele membre (în continuare SM)
constrânse fiind de efectele globale ale schimbărilor climatice, depun eforturi considerabile pentru a
ajunge la un compromis în ceea ce priveşte reformele structurale majore în toate domeniile acoperite
de propunerile Comisiei privind pachetul legislativ „Schimbări climatice-energii din surse regenerabile”.
Să ne reamintim că Pachetul repartizează între SM, în funcție de criterii și ținte, obiectivele
asumate în cadrul Consiliului European din primăvara lui 2007, respectiv:
 reducerea, până în 2020, cu 20% a emisiilor de CO2 la nivelul UE;
 20% a energie regenerabilă în totalul consumului energetic lla nivel comunitar până în 2020;

1
Vezi Consilier European nr. 1[7]/martie 2008
 creşterea eficienţei energetice cu 20%;
 10% pondere biocombustibili în consumul total combustibil pentru autovehicule până în 2020.
La momentul actual Pachetul se află în curs de negociere în cadrul Consiliului şi al Parlamentului
European. Se intenţionează ca pachetul să fie adoptat în prima jumătate a anului 2009, în actualul
mandat al Comisiei Europene şi până la viitoarele alegeri în Parlamentul European.
Pachetul de implementare a măsurilor pentru realizarea obiectivelor UE privind schimbările
climatice şi energia regenerabilă pentru 2020 propus de Comisia Europeană conţine:
 Propunere de Directivă a Parlamentului şi Consiliului privind comerţul cu certificate de emisie2
ce amendează Directiva 2003/87/EC privind Schema de Comercializare a cotelor de emisii de
gaze cu efect de seră, existent în Uniunea Europeană (Emission Trading Scheme, în continuare
ETS3) - pentru sectoarele ETS, extinderea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de
gaze cu efect de seră prin introducerea altor sectoare/categorii de instalaţii şi a altor gaze cu
efect de seră (în prezent se aplică doar emisiilor de CO2);
 Propunere de Decizie a Parlamentului şi Consiliului privind efortul SM de reducere a emisiilor de
gaze în vederea atingerii obiectivelor comunitare până în 2020, privind reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră (în continuare GES) în sectoarele non-ETS (transporturi, construcţii,
servicii, instalaţii industriale, agricultură şi deşeuri) - pentru sectoarele non ETS, distribuirea
efortului de reducere între SM, prin stabilirea unor ţinte diferenţiate situate între -20% şi + 20%;
 Propunere de Directivă a Parlamentului şi Consiliului privind promovarea utilizării surselor de
energie regenerabilă4 şi a biocarburanţilor5 (RES) - pentru stimularea utilizarii surselor
regenerabile de energie.
 Propunere de Directivă privind stocarea geologică a carbonului (CCS) - pentru promovarea
tehnologiei de captare si stocare a dioxidului de carbon.

* Instituirea unei scheme de comercializare a cotelor de emisii GES reprezintă o măsură de


eficientizare prin faptul că statele membre sunt încurajate să cumpere garanții de origine de la
alte state membre unde energia regenerabilă se produce mai ieftin.

Este important de menţionat faptul că, Pachetul legislativ este acompaniat de o evaluare a
impactului său, care a avut la bază o serie de principii cheie precum:
1) Raportul cost-eficienţă direct proporţional cu impactul economic;
2) Principiul flexibilităţii, în sensul că evaluarea de impact a ţinut cont de contextul naţional ex-
ante, astfel că instrumentele de aplicare a politicilor propuse trebuie să releve un grad suficient
de flexibilitate pentru ca scopurile comune să fie atinse;
3) Principiile directoare ale Pieţei Interne şi ale liberei concurenţe – s-a avut în vedere
stabilirea unor instrumente eficiente care să asigure libera concurenţă între industriile statelor
membre în contextul Pieţei Unice;
4) Principiul subsidiarităţii;
5) Principiul echităţii– s-a avut în vedere situaţia diferită din punct de vedere al dezvoltării şi
limitele fiecărui stat membru de a investi în domeniul în cauză;
6) Competitivitate şi inovaţie.
Printre avantajele identificate în urma analizei Comisiei Europene cu privire la implementarea
măsurilor în domeniul energiei regenerabile, se numără:
 O reducere anuală între 600 și 900 milioane de tone de emisii CO2 și implicit o încetinire a

2
Stabilirea unui plafon unic la nivel comunitar în ceea ce priveşte sistemul de comercializare a certificatelor de emisie
presupune ca eforturile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră să fie distribuite între sectoarele din cadrul
Sistemului UE de comerţ cu certificate şi non-UE.
3
EU-ETS reprezintă 40% din totalul emisiilor gazelor cu efect de seră (GHG) la nivelul UE-27.
4
Energia regenerabilă implică trei sectoare: energia electrică, încălzirea și răcirea și transporturile.
5
Proporția minimă de 10% a biocombustibililor în transporturi se aplică în toate statele membre. Scopul este asigurarea
consecvenței în ceea ce privește specificațiile și disponibilitatea combustibilului.
a vitezei schimbărilor climatice;
 O reducere anuală între 200 și 300 milioane de tone, a consumului de combustibil fosil, deci
și o reducere a importurilor (a gradului de dependență);
 Consolidarea sectorului CDI (Cercetare-Dezvoltare-Inovare);
 Crearea de noi oportunități economice și locuri de muncă.
Obiectivele individuale ale fiecărui stat membru pentru atingerea obiectivului general de 20%
energie regenerabilă au fost stabilite, pentru a garanta o repartizare echitabilă a eforturilor între
statele membre, conform unei abordări în cinci pași:
 mai întâi, a fost adaptată proporția energiei regenerabile la nivelul anului 2005 (ales ca an de
referință) în funcție de particularitățile fiecărui stat membru, pentru a reflecta baza de
pornire în cazul fiecărui stat și efortul de 2% creștere în perioada 2001-2005 ;
 apoi se cumulează 5,5% la fiecare stat, la proporția adaptată a energiei regenerabile în 2005;
 efortul este ponderat cu ajutorul indicelui PIB pe cap de locuitor pentru a reflecta nivelul
diferit de bunăstare între SM, iar apoi se înmulțește cu totalul populației fiecărui stat membru ;
* SM cu un PIB pe cap de locuitor sub media UE vor trebui să reducă nivelul GES sub media
comunitară, iar în unele cazuri acestora le este chiar permis să crească cu până la 20% nivelul
GES peste media anului 2005 în sectoarele non-ETS. Justificarea acestei abordări se bazează
pe predicţiile creşterii economice ale acestor state, ceea ce implică şi o creştere a nivelului
GES în anumite sectoare de activitate (ex.: sectorul transporturi).
De asemenea, SM cu un PIB pe cap de locuitor peste media UE sunt obligate să reducă GES
mai mult decât media UE, iar statele cu cel mai înalt nivel al PIB pe cap de locuitor, cu până
la 20% sub media anului 2005.
 cele două elemente sunt adunate și se obține ponderea energiei regenerabile în consumul
total de energie în 2020.
 în final, fiecărui stat membru îi este aplicat un plafon global al cotei de energie regenerabilă
pentru 2020.
Tabel 1: Ţintele obligatorii pentru statele membre UE

Ţintele de reducere în sectoarele Surse regenerabile


non-ETS, raportat la anul de referinţă 2005 până în 2020
Austria -16% 34%
Belgia -15% 13%
Bulgaria 20% 16%
Cipru -5% 13%
Cehia 9% 13%
Danemarca -20% 30%
Estonia 11% 25%
Finlanda -16% 38%
Franţa -14% 23%
Germania -14% 18%
Grecia -4% 18%
Ungaria 10% 13%
Irlanda -20% 16%
Italia -13% 17%
Letonia 17% 42%
Lituania 15% 23%
Luxemburg -20% 11%
Malta 5% 10%
Olanda -16% 14%
Polonia 14% 15%
Portugalia 1% 31%
Ţintele de reducere în sectoarele Surse regenerabile
non-ETS, raportat la anul de referinţă 2005 până în 2020
România 19% 24%
Slovacia 13% 14%
Slovenia 4% 25%
Spania -10% 20%
Suedia -17% 49%
Marea Britanie -16% 15%

Sursa: Commission working document: Impact Assessment-Document accompanying the Package of Implementation
measures for the EU's objectives on climate change and renewable energy for 2020, Bruxelles, 23.01.2008, pag. 21

Raportându-se la anul de referinţă, noile SM au solicitat să se ţină cont de eforturile


realizate în perioada 1990-2005.
Având ca punct de plecare rezultatele evaluărilor planurilor naţionale de alocare în spaţiul
comunitar aferente perioadei 2008-2012, pentru perioada 2013-2020 s-a propus distribuirea
eforturilor de reducere a emisiilor GES între sectoarele ETS -21% (energie, instalaţii de captare şi
stocare a CO2, industria chimică, energetică, prelucrare metale feroase/neferoase etc.) şi non-ETS
-10% (transporturi, agricultură, locuinţe, depozite de deşeuri etc.)

Figura 1: Ţintele în funcţie de nivelul PIB pe cap de locuitor


pentru fiecare stat membru în ceea ce priveşte sectoarele non-ETS

Sursa: idem, pag. 9

(-continuarea în numărul următor-)


Bibliografie :
 Commission working document: Impact Assessment-Document accompanying the Package of
Implementation measures for the EU's objectives on climate change and renewable energy for 2020;
 http://ec.europa.eu/energy/climate_actions/index_en.htm

Andreea Florina RADU


Consilier pentru afaceri europene
Ministerul Internelor și Reformei Administrative
Energia regenerabilă premisă a creării Kokaly, Tesla, Marinov au fost de părere că
coeziunii – economice sociale şi teritoriale ştiinţa finanţată în mod oficial de către
puterile economice şi industriale în loc să
europene în contextul extinderii spre Est
servească adevărul, serveşte asigurării
supremaţiei acestora. Astfel distrug Terra
Introducere prin menţinerea secretă a acestor cercetări
Ipoteza de lucru a acestui articol scoate dar finanţează cercetările nucleare şi
în evidenţă faptul că numai energia energiile costisitoare prin discreditarea
regenerabilă va constitui adevărata premisă a energiei gratuite şi menţin cercetătorii într-o
atingerii coeziunii economice sociale şi paradigmă eronată cu scopul de a domina
teritoriale, în contextul creşterii preţurilor la lumea. Aceasta se datorează faptului ca
energie care va afecta regiunile UE în diverse energia regenerabilă ar ruina
moduri, în funcţie de amestecul lor multinaţionalele petroliere, deşi ar reduce
energetic, de structura lor economică şi de dependenţa noastră şi ar permite, în schimb,
eficienţa energetică a întreprinderilor lor. însănătoşirea planetei.

Energia regenerabilă premisă a creării


coeziunii – economice sociale şi teritoriale
europene în contextul extinderii spre Est
Creşterea preţurilor la energie are un
efect disproporţionat asupra grupurilor de
persoane cu venituri mici, persoanelor
defavorizate fiindu-le şi mai greu să
plătească pentru energie.
Dezvoltarea sau multiplicarea energiilor
regenerabile şi realizarea de investiţii cu
eficienţa energetică sunt oportunităţi majore
pentru majoritatea regiunilor şi o importantă
sursă potenţială de locuri de muncă. De
exemplu, se estimează că veniturile anuale
ale industriei mondiale de echipamente
Sursa: http://images-cdn01.associatedcontent.
solare vor creşte de patru ori în cei trei ani com/image/A1277/127728/300_127728.jpg
până în 2010. De asemenea, creşterea
preţurilor la energie ar putea stimula, mai De multe ori s-a descris extinderea spre
ales în regiunile aflate în urmă ca nivel de est ca fiind cea mai mare provocare a Uniunii
dezvoltare, strategii de creştere bazate pe Europene şi un determinant pentru reforma
metode de producţie cu intensitate Politicii de Coeziune. Extinderea Uniunii
energetică redusă. Europene nu reprezintă un fenomen nou iar
Prezentam în continuare raţionamentul consecinţele sale au produs întotdeauna un
care a stat la baza cercetărilor independente impact puternic asupra funcţionării
de-a lungul istoriei ale diferiţilor cercetători, Fondurilor Structurale. O contribuţie
din domeniul energiei gratuite. Numai valoroasă a României, în domeniul utilizării
alocarea de fonduri structurale pentru Fondurilor structurale, ar putea consta în o
reluarea şi desecretizarea unor astfel de astfel de propunere în domeniul energiei
cercetări bazate pe energia vortex, ar putea gratuite care ar putea să transceadă binomul
scoate Europa şi lumea din actualul impas şi noi şi voi care a caracterizat şi încă mai
actuala stare de dependenţă. caracterizează politica UE către spaţiul
Michael Faraday, Bruce de Palma, Adam Europei Centrale şi de Răsărit (TECR). Acest
Trombly, Victor Schauberger, Joseph binom este foarte vizibil în numeroasele
Newman, Wilhelm Reich, John R. Searl, Aloys
mecanisme ce puteau fi folosite pentru a miliarde dolari, în timp ce nevoile PECO nu
tempera impactul bugetar al extinderii: depăşeau 50 miliarde dolari.
- acordarea unor perioade de tranziţie Menţinerea vechilor criterii făcea ca
generoase pentru PAC; 60% din populaţia UE să se regăsească în zone
- limitarea sumelor destinate ajutoarelor de obiectiv 1, ceea ce era contrar principiului
structurale prin predeterminarea nivelelor concentrării fondurilor, principiu
reale ale capacităţii de absorbţie a fundamental pentru eficacitatea
fiecărui stat din ŢECR; intervenţiilor de tip structural. Concluzia era
- aplicarea progresivă a politicilor comune. una logică: modificarea corespunzătoare a
Aceste mecanisme combinate făceau criteriilor zonelor obiectivului 1 şi a reducerii
extinderea mai suportabilă. dimensiunilor zonelor eligibile. ŢECR trebuiau
ŢECR, conform aceluiaşi binom, în să fie pregătite pentru un asemenea scenariu
bloc au reuşit să creeze capitole separate în şi să acţioneze ca atare.
buget prin separarea sumelor destinate lor Toate acestea ridicau cel puţin trei
atât pentru perioada de preaderare cât şi probleme fără o soluţionare uşoară:
după. Acest lucru garanta ŢECR sumele - asigurarea unor fonduri considerabil mai
promise şi statelor UE 15 că nu vor fi afectate mari într-un context în care majoritatea
de extindere. UE15 miza pe plafonarea sau chiar
Capitol 21, al Politicii de dezvoltare diminuarea bugetului UE;
regională şi coordonarea instrumentelor - asigurarea unei capacităţi superioare de
structurale a constituit un capitol conflictiv absorbţie a noilor state membre;
al negocierilor de aderare al ŢECR. Pentru a - asigurarea unor importante resurse proprii
înţelege acest fenomen trebuie să pornim de la nivelul fiecărui stat membru pentru a
la realitatea PIB-ului acestor ţări care asigura cofinanţarea.
constituia numai 32% din puterea de Aderarea unor state mai sărace decât
cumpărare. Diferenţele între ţări erau şi ele membri UE15 a dus la efectul statistic, la
mari, de la Slovenia care depăşea 60% din diminuarea sau chiar la anularea fondurilor
media UE15, până la România şi Bulgaria care structurale pe care acestea le primeau.
se situau puţin peste 20%. Diferenţele erau şi Era dificilă găsirea formulei magice
mai mari dacă ne referim la PIB-ul care să permită:
mediu/locuitor în preţuri curente unde ŢECR - menţinerea politicilor UE 15 în UE 27;
nu depăşeau 13% din nivelul comunitar. - sprijinirea în continuare a regiunilor
Slovenia atingea 40%, iar România şi Bulgaria defavorizate din UE 15;
nu depăşeau 7%. - sprijinirea unor regiuni vaste din cadrul
Diferenţele erau atât de mari încât ŢECR;
chiar creşteri economice anuale de peste 5% - alocarea aceloraşi sume pentru Politici
până în 2005-2006 nu permiteau majorităţii Regionale într-o Europă de 15 şi în una de
ŢECR să realizeze un PIB mai mare de 40% din 27 de membri.
media comunitară. Soluţia magică era reformarea acestei
Acest lucru a fost confirmat în cazul politici.
României, care în ciuda creşterilor
economice mari abia a ajuns recent la 30% Reforma politicii de coeziune – 2007-2013
din media comunitară. Ritmuri de creştere Consiliul European din primăvara 2005 a
economică între 5% şi 8% nu erau posibile fără arătat că: „Este esenţial să se relanseze fără
intervenţia Occidentului, fără o implicare întârziere Strategia de la Lisabona şi să se
economică şi financiară profundă, rapidă şi concentreze din nou priorităţile asupra
suficientă a UE. Planul Marshall a pus la creşterii şi ocupării forţei de muncă. Europa
dispoziţie 1,2% din PIB-ul SUA, ceea ce trebuie să reînnoiască baza competitivităţii
însemna la valoarea anilor `90 peste 70 sale, să-şi sporească potenţialul de creştere
şi gradul de productivitate şi să consolideze
coeziunea socială, punând accentul în ecologice, dezvoltarea unor industrii
principal pe cunoaştere, inovaţie şi ecologice şi creşterea ocupării forţei de
optimizarea capitalului uman. muncă.
Pentru a atinge aceste obiective,
Uniunea trebuie să mobilizeze într-o mai Creşterea preţurilor la energie
mare măsură toate resursele naţionale şi Costurile sporite de transport al
comunitare corespunzătoare – inclusiv energiei tind să afecteze regiunile periferice
politica de coeziune – în direcţia celor trei din punct de vedere geografic, cum ar fi
dimensiuni ale Strategiei (economică, socială nordul Finlandei şi Suediei ori sudul extrem al
şi de mediu) pentru o mai bună abordare a Portugaliei, Spaniei şi Italiei şi insulele,
sinergiilor acestora în contextul general al inclusiv Malta şi Cipru. Sectoare esenţiale
dezvoltării durabile.” pentru multe din aceste regiuni, ar putea
Negocierile legate de perspectivele suferi de pe urma creşterii costurilor.
financiare pentru perioada 2007-2013, care
Concluzii
au avut ca rezultat o alocare majoră de
fonduri pentru politica de coeziune (35% din In concluzie numai energia regenerabilă
bugetul total al UE), sugerează existenţa unui va face ca politica de coeziune să îşi atingă
grad ridicat de consens politic privind scopul de realizare a unei societăţi mai
capacitatea acestui sistem de a răspunde la egalitare şi mai juste capabilă să creeze
priorităţile Comunităţii. oportunităţi pentru toţi cetăţenii UE, fără
deosebire de locul unde se află. Acest
Schimbarea climatică deziderat a servit, încă din 1986, să
orienteze cursul integrării prin expansiunea
Multe regiuni din Europa se vor
obiectivelor sale şi făcând posibilă definirea
confrunta din ce în ce mai mult cu impactul
uniunii politice ca scop final al procesului de
asimetric al schimbării climatice. Acest lucru
integrare.
va pune mari probleme agriculturii,
Intr-o manieră asemănătoare,
pescuitului şi turismului din anumite zone şi
coeziunea a ajutat schimbarea semnificaţiei
va necesita investiţii semnificative pentru a
conceptului de convergenţă economică.
face faţă secetei, incendiilor, erodării
Convergenţa nu este numai un proces
zonelor litorale şi inundaţiilor.
economic. Este procesul prin care se ajunge
E posibil ca aceste schimbări să aibă
la o formă de echitate mai mare într-o
efecte disproporţionate asupra grupurilor de
societatea europeană. Energia regenerabilă
persoane defavorizate sau cu venituri mici,
ar putea fi un puternic instrument pentru a
care ar putea să nu dispună de mijloacele
atinge acest scop. Vârtejul care creează
necesare pentru a se adapta. Vor fi de
energie provoacă legile termodinamicii şi din
asemenea necesare investiţii semnificative
păcate nu este studiat în universităţi şi de
pentru a îndeplini acquis-ul comunitar şi
către cercetătorii profesionişti argumentând
obiectivele de reducere a emisiilor stabilite în
ca este imposibil de creat energie din nimic.
urma Consiliului European din primăvara 2007.
Dar atunci cum pot oare tornadele,
Cu toate acestea, toate rapoartele
cicloanele, uraganele, un simplu vânt să
economice disponibile arată că dacă nu se iau
ridice case de câteva de tone...Prin structura
măsuri, costurile în materie de dezastre
lor în spirală creează un vârtej care
naturale depăşesc pe departe costurile
reprezintă originea puterii lor.
reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră la
un efect compatibil cu obiectivul UE de
limitare a schimbării climaterice la 2 grade Salomeea ROMANESCU
Celsius. Consilier pentru afaceri europene
Lupta împotriva schimbării climatice Ministerul Economiei şi Finanţelor
oferă economiilor regionale noi stimulente şi
oportunităţi economice prin inovaţii
Eficienţa energetică, premiză a dezvoltării durabile

Uniunea Europeană (în continuare UE) este al doilea consumator de energie din lume şi cel
mai mare importator de energie (peste 50% din necesarul de energie al Europei este importat).
Păstrându-se tendinţele actuale, în 2030, acest procent va creşte la 70%. Pentru gazul natural,
dependenţa6 ar putea ajunge la 70%, iar pentru petrol7 şi cărbune8 90%. În plus, în anul 2007
sectorul energetic a fost, la nivelul UE, unul dintre principalii producători de gaze cu efect de seră
(în continuare GES). Tocmai de aceea s-a conturat nevoia unei reorientări spre politici ce se
fundamentează pe principiile dezvoltării durabile; prin urmare, politici ce promovează eficienţa
energetică şi energia din surse regenerabile.
Dezvoltarea durabilă presupune implementarea unor mecanisme şi politici care să permită
atât dezvoltarea economică cât şi conservarea stării mediului înconjurător. „Nimic nu se mai
poate gândi de acum încolo în domeniul industrial, economic, al vieţii omului, al habitatului fără
a se face o evaluare din punct de vedere al mediului. Doar coordonarea ambilor factori, economic
şi ecologic, va putea să asigure dezvoltarea durabilă”9.
Eficiența energetică presupune utilizarea unei cantități mai mici de energie pentru
realizarea aceleași sarcini. Practic, economia de energie este cea mai ieftină resursă de energie,
este relativ ușor de obținut și nepoluantă, comparativ cu resursele de combustibili fosili sau
resursele regenerabile de energie.
Eficientizarea energetică a clădirii presupune ca adițional reducerii necesarului de
energie, să fie îndeplinite două obiective importante ale dezvoltării durabile: economia de resurse
primare şi reducerea emisiilor poluante în mediul înconjurător.

I. Certificatele de eficienţă energetică


Datele statistice înregistrate la recensământul din 2002, referitoare la situaţia fondului de
locuinţe10 au demonstrat, o dată în plus dacă mai era nevoie, că majoritatea imobilelor, mai exact
62% dintre acestea, prezintă un grad avansat de uzură din punct de vedere al performanţelor
energetice (grad de izolare termică mult sub standardele minime acceptate), clădirile având o
vechime între 10-55 ani. Astfel, România înregistrează consumuri duble de energie termică
comparativ cu celelalte state membre UE.
Sectorul rezidențial reprezintă, atât la nivel național cât și la nivelul celorlalte state
membre, cel mai mare consumator de energie, având o cotă de peste 40%. De aceea acesta
prezintă un potenţial deosebit de important pentru reducerea consumului de energie, prin
introducerea unor tehnologii eficiente şi nepoluante şi un management energetic avansat.
Potrivit doamnei Emilia-Cerna Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru
Clădiri (AAEC), „cele mai multe dintre clădirile din România sunt încadrate în clasele energetice
C si D, având consumuri specifice anuale pentru încălzire, apă caldă de consum și iluminat
cuprinse între 200-400 kilowați pe metru pătrat construit, anual. Clădirile de clasa A au cheltuieli
de întreținere cu până la 70%-80% mai mici față de situația medie din România“.

6
Unele dintre statele membre sunt producãtori de energie primarã (Polonia produce cãrbune, iar România produce
petrol şi gaze naturale).
7
Obiectivele politicii UE în domeniul energiei sunt găsirea unei forme alternative la înlocuirea țițeiului cu alte forme de energie,
încurajând concomitent prospectarea (explorarea platformei continentale etc.) şi exploatarea pe plan intern a hidrocarburilor.
80% din petrolul importat provine din 5 state: Rusia, Iran, Arabia Saudită şi Algeria.
8
În acest domeniu, obiectivele sunt promovarea utilizării cărbunelui și creșterea competitivității producției interne, pentru a
realiza o creștere substanțială a consumului de combustibili solizi. Sunt importate cantități mari de cărbune, deoarece
cărbunele importat este mult mai ieftin decât cărbunele intern.
9
Raportul Mondial cu privire la Dezvoltarea Umană (Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, Rio de Janeiro, 1992).
10
Conform recensământului din 2002 Fondul de locuințe din România era de peste 8,11 milioane de unități, amplasat în
aproape 4.846.600 de imobile, dintre care 52,5% situate în mediul urban.
De la 1 ianuarie 2010 devine obligatoriu ca toate clădirile de locuinţe să deţină un
certificat care să ateste categoria din care face parte imobilul respectiv din punct de vedere al
eficienţei energetice, pe o scală de la A la G11. Această încadrare se face în funcţie de costurile
necesare întreţinerii imobilului (energia consumată pentru încălzirea locuinţei, sistemul de
climatizare, iluminatul natural şi cel artificial. In plus, se estimează emisiile de CO2 asociate
acestor consumuri şi se precizează energiile consumate din surse regenerabile.
Documentul certifică realizarea unei economii în consumul de energie comparativ cu un
scenariu de referinţă.
Prin intermediul acestui certificat, eliberat proprietarului imobilului, un potenţial
cumpărător/chiriaş este informat cu privire la consumul energetic al locuinţei şi implicit al
costurilor de întreţinere. Valabilitatea acestui certificat este de 10 ani de la data emiterii, cu
condiţia ca în acest interval de timp să nu intervină lucrări majore de renovare sau daune care să
afecteze consumul de energie într-un fel sau altul.

Figura 1: Avantajul implementării certificatelor de eficienţă energetică


Energie utilizată

Referinţa

Economie de energie

Performanţa energetică măsurată

Înainte de implementare După implementare

Sursa: Rodica Popa – „Cadrul de tranzacţionare ce poate contribui la atingerea ţintelor de eficienţă energetică”, pag. 4

La clădirile noi, certificatul se eliberează în momentul recepţionării şi se introduce în


cartea tehnică a construcţiei, iar la clădirile vechi certificatul este eliberat, contra cost, de un
auditor energetic („persoana fizică sau juridică autorizată care are dreptul să întocmească
auditul energetic. Auditorii energetici persoane fizice îşi desfăşoară activitatea ca persoane
fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice conform legislaţiei în vigoare”),
acreditat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.
La nivel naţional se va înfiinţa şi o bază de date pentru eficienţa energetică a clădirilor,
certificatele, însoţite de informaţii privind clădirile certificate şi, după caz, de măsurile propuse12
pentru creşterea performanţei energetice fiind transmise, în format electronic, de către auditorii
energetici, la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor13, în
vederea constituirii unor baze de date specifice domeniului eficienţei energetice a clădirilor.
Trebuie avut în vedere faptul că certificatul de eficienţă energetică nu înlocuieşte, ci
completează politicile şi măsurile existente de eficienţă energetică.

11
„A” reprezintă calificativul pentru un imobil cu un consum redus de energie şi „G” pentru un imobil cu un consum
foarte ridicat şi care în consecinţă necesită cheltuieli ridicate de întreţinere.
12
Soluţia optimă de reducere a consumului energetic al unei clădiri este reabilitarea termică a acesteia.
13
INCERC se află sub coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.
II. Investiții în eficienţă energetică cu ajutorul firmelor de tip ESCO

1. Ce oferă o firmă ESCO?


O firmă de tip ESCO (“Energy Services Company”) oferă soluţii integrate având drept scop
reducerea cheltuielilor cu energia. Ceea ce este interesant aici este că plata se realizează în
funcţie de performanţa soluţiilor implementate de către aceasta.
Pachetul de servicii pe care îl oferă acest tip de firme este unul variat, începând de la
realizarea unei expertize asupra consumului de energie (audit energetic) şi identificarea soluţiilor
pentru reducerea acestuia şi continuând cu diverse alte activităţi ce presupun managementul
energiei, proiectarea şi implementarea proiectului, identificarea oportunităţilor de finanţare,
asigurarea operabilităţii proiectului, evaluarea economiilor şi alte servicii de întreţinere.
2. Cum funcţionează o firmă ESCO?
Unul dintre avantajele majore ale firmelor de tip ESCO constă în simplificarea procedurilor ce
presupun derularea unui proiect de eficienţă energetică şi reducerea cheltuielilor de implementare.
Astfel, ESCO preia sarcinile ce ar fi revenit, în mod tradiţional, mai multor parteneri (auditori
energetici, proiectanţi, instituţii financiare, furnizori de echipamente, furnizori de energie etc.)
Figura 2: Modul de lucru tradiţional

Antreprenori

Producători de
Proiectanţi
echipamente

CLIENT

Furnizori Autorizații
de energie de efectuare a
lucrărilor

Instituţii Financiare

Sursa: Din studiul “Investiţii în eficienţă energetică cu ajutorul firmelor de tip ESCO”, elaborat de EnergoEco, pag. 2

Figura 3: Modul de lucru ESCO


Antreprenori

Producători
echipamente

Aprobări
legale
CLIENT ESCO

Proiectanţi

Servicii:
Furnizori de
 audit energetic
energie
 instalare echipamente
 finanţare
 urmărire rezultate Instituţii
 garantare rezultate financiare

Sursa: idem, pag. 2


3. Contractele ESCO
Contractul încheiat între firma ESCO şi client reprezintă atât o garanţie a funcţionării
corecte a echipamentului instalat, cât şi o garanţie a faptului că măsurile de eficienţă energetică
propropuse de ESCO au un efect real de reducere a cheltuielilor energetice.

a) Contractul cu economii garantate – garantează clientului reducerea costurilor cu energia prin


implementarea măsurilor de eficienţă energetică propuse și aplicate de către ESCO. Nivelul
economiilor de energie preconizate de către ESCO se specifică în contract, firma fiind direct
răspunzătoare pentru acoperirea eventualelor diferenţe în ceea ce priveşte nivelul garantat şi
despăgubirea clientului. În cazul în care, însă, nivelul economiilor depăşeşte nivelul specificat,
surplusul revine ESCO.

Figura 4: Relaţiile dintre părţi într-un proiect cu economii garantate

Servicii energetice, echipamente, ESCO


instalare, urmărirea economiilor
Plata serviciilor

ESCO
Intermedierea
finanțării
Client
ESCO despăgubește clientul în
cazul în care economiile estimate
nu se realizează

Instituții financiare
Plăți fixe
pe o perioadă determinată

Sursa: ibidem, pag. 5

b) Contractul cu economii împărţite – repartizează între client și firma ESCO, pe baza unei
formule prestabilite în contract, economiile sau pierderile financiare realizate ca urmare a
implementării proiectului de eficiență energetică. Riscul financiar al derulării proiectului este de
asemenea împărțit, firma ESCO finanțând o parte din proiect.

Figura 5: Relaţiile dintre părţi într-un proiect cu economii împărţite

Servicii energetice, echipamente, instalare, ESCO


urmărirea economiilor
Procent din economiile realizate după
implementarea soluțiilor
Împrumut Plata
datoriei
Client

Instituții financiare

Sursa: ibidem, pag. 5


c) Contractul de furnizare a energiei (sau contractul chauffage)– presupune ca ESCO să preia în
totalitate responsabilitatea asigurării serviciilor energetice. Clientul plăteşte serviciile furnizate
de firma ESCO pe baza facturii de energie existente minus un procent de 5-10%. Acest tip de
contract, de obicei, se încheie pe o perioadă mai lungă (mai mult de 20 de ani).

Figura 6: Relaţiile dintre părţi într-un proiect de funizare a energiei

Servicii energetice, echipamente, ESCO


instalare, exploatare și întreținere,
furnizarea energiei Plata unei rate fixe
pentru serviciile energetice
Împrumut Plata
datoriei
Client

Instituții financiare
Sursa: ibidem, pag. 6

Tabel 1: Avantajele şi dezavantajele unui contract de tip ESCO

CRITERII AVANTAJE DEZAVANTAJE


Proiecte de eficienţă Implementarea simultană a mai multor ESCO îşi va concentra efortul asupra
energeticã acţiuni profitabile. proiectelor care au un risc minim si aduc
un câştig maxim.
Finanţare şi Capacitatea de împrumut a companiei Costul de finanţare este uneori mai
contabilitate nu este modificată dacă finanţarea ridicat.
este asigurată de firma ESCO.
Managementul Limitarea numărului de interlocutori în Procesul licitaţilor este mai
proiectelor complexe realizarea proiectului. complex.
Relaţiile dintre client Colaborarea între experţi pentru Flexibilitate mai scăzută pentru alegerea
şi firma ESCO realizarea proiectului. măsurilor de economie a energiei. Dificultăţi
în diferenţierea şi evaluarea economiilor.
Performanţă Garanţia îndeplinirii obiectivelor Costuri adiţionale legate de garanţia
garantată tehnice şi a rezultatelor financiare performanţelor.
pentru companie sau pentru proprietar.
Sursa: ibidem, pag. 7

Concluzii
 acțiunile ce vizează promovarea eficienței energetice contribuie, în egală măsură, la
reducerea impactului negativ asupra mediului și la creșterea securității în alimentare,
diminuând gradul de dependență față de importurile energetice.
 Firmele de tip ESCO reprezintă o oportunitate în domeniul eficienţei energetice. Serviciile
energetice integrate oferite de ESCO reprezintă o pârghie de eficientizare a implementării şi
de garantare a calităţii proiectării clădirilor şi totodată o măsură de optimizare a
managementului întreţinerii şi funcţionării facilităţilor energetice relevante pe termen lung.

Bibliografie:
 Internet: www.euractiv.com şi www.financiarul.com.
 R. Popa – „Cadrul de tranzacţionare ce poate contribui la atingerea ţintelor de eficienţă energetică”.
 Proiectul UNDP/GEF* Eficienţă Energetică - „Investiţii în eficienţă energetică cu ajutorul firmelor ESCO”.

Andreea Florina RADU


Consilier pentru afaceri europene
Ministerul Internelor și Reformei Administrative
PROIECTUL NABUCCO – independenţa Agenţia Internaţională pentru Energie,
energetică a Uniunii Europene faţă autoritatea recunoscută în domeniu, publică
acest prim raport al Comisiei Europene şi pune
de Rusia
accentul pe importanţa pe care o are separarea
Rusia, ca urmare a conflictului armat cu activităţii de producţie de cea a furnizării
Georgia, izbucnit în luna august a acestui an, electricităţii şi gazelor. Mai mult decât atât:
este pe cale să anunţe noi reguli în ceea ce «Atunci când furnizarea şi producţia sunt
priveşte politica energetică, şi relaţiile în acest controlate de aceleaşi companii, liberalizarea
sens, cu Uniunea Europeană (UE). pieţelor energiei este mai dificilă » . În acest
Există păreri care susţin că una dintre sens, separarea celor două activităţi conferă
principalele cauze ale izbucnirii conflictului este beneficii precum:
aceea a controlului asupra conductelor de gaze - Facilitarea accesului pe piaţă al companiilor
şi petrol din întreaga zonă Caspică şi pe care mai mici;
Georgia, sub influenţe americane şi sprijinită de - Diversificarea ofertei pentru consumatori ;
companii europene de profil, refuză să le pună - Utilizarea pe scară mai largă a energiilor
în legătură directă cu cele ruseşti. regenerabile;
14
De fapt neliniştea venită din partea Rusiei - Folosirea energiilor eoliană şi solară .
se pare că este aceea a efectului pe care În plus, relaţiile pe care UE doreşte să le
considerentul mai sus menţionat îl poate aduce întărească şi să le dezvolte cu
asupra monopolului deţinut în acest moment de producătorii/furnizorii sunt de importanţă
gigantul Gazprom. capitală pentru securitatea geopolitică şi
Impactul economic la nivel european echilibrul economic al ţărilor membre.
poate fi greu măsurat, întrucât deocamdată, Pentru ca independenţa energetică faţă
Europa este dependentă din punct de vedere de Rusia să fie realizabilă, UE a mizat pe
energetic de Rusia. fezabilitatea oferită de “proiectul Nabucco”.
În acest sens, analistul militar Cornel Acesta prevede construcţia unei conducte
Codiţă atrage atenţia asupra faptului că care să poată transporta gaze naturale din Zona
”dependenţa Occidentului faţă de Rusia este Mării Caspice şi a Orientului Mijlociu pe pieţele
mai mare decât a Rusiei faţă de politica europene.
Occidentului. (...) Nu Rusia cumpără petrol şi În acest sens, şi-au anunţat participarea
gaze naturale din Europa, ci invers” . cinci companii de profil europene: BOTAS din
Conform informaţiilor oficiale, Gazprom Turcia, Bulgargaz din Bulgaria, Transgaz din
acoperă în acest moment o treime din România, MOL din Ungaria şi OMV din Austria.
importurile de gaz natural în Europa de Vest. Primul pas al noii cooperări a fost
Aici, cei mai mari consumatori sunt reprezentat de Acordul semnat la 11 octombrie
Germania, Italia şi Franţa dar şi ţări care tind 2002 la Viena de către statele participante,
la statutul de membru al Uniunii Europene, stabilind ca puncte de plecare a noii conducte
cum ar fi Turcia. graniţele Turciei cu Georgia şi Iran, dar şi
Politica de energie pentru Europa conexiunea acesteia cu alte surse de gaze din
elaborată de Comisia Europeană şi prezentată zona (Siria, Irak, Egipt).
Consiliului şi Parlamentului European Georgia reprezintă de fapt singura cale de
militează pentru construcţia unei pieţe transport a gazelor dinspre Zona Caspică şi Asia
energetice interioare durabile şi stabile la Centrală înspre Europa, prin intermediul căreia
nivel comunitar. Această acţiune are drept drumul conductelor de gaze ar putea ocoli
scop principal oferirea unui pachet de opţiuni Rusia.
reale consumatorilor, deci crearea unei Concurentele Nabucco sunt South Stream
oferte diversificate în cadrul unei pieţe şi North Stream, două proiecte care au ca
concurenţiale.

14 idem
direcţie principală tot reducerea dependenţei Cu toate că Uniunea Europeană susţine
energetice a Europei faţă de Rusia. “proiectul Nabucco” , Tanya Costello, analist la
Eurasia Group (companie de consultanţă în
Figura 1: Traseul conductei Nabucco
domeniul riscurilor politice) apreciază:
“Concretizarea proiectelor era improbabilă, iar
ceea ce s-a întâmplat în Georgia a redus şansele
de realizare”.
În urma studiilor de piaţă efectuate, o
analiză SWOT concludentă arată implicaţiile
pozitive şi negative pe care proiectul Nabucco le
are pe termen lung (Figura 1).
În condiţiile în care din ce în ce mai multe
Sursa : http://www.transgaz.ro/nabucco.php
impedimente se ivesc în calea demarării
Primul, iniţiat chiar de compania Gazprom, proiectului Nabucco, Europa şi ţările Uniunii
propune o conductă de 900 de km care să Europene continuă să se aprovizioneze în
traverseze Marea Neagră şi care să facă legatura cantităţi mari de gaze naturale şi petrol din
între Rusia şi Bulgaria, continuând apoi două Rusia, Gazprom deţinând controlul asupra
direcţii: una spre Austria şi cealaltă spre Grecia, furnizării acestor produse pe piaţa europeană.
de unde va ajunge până pe coasta Italiei. Germania susţine proiectul North Stream,
În ceea ce priveşte al doilea proiect, deoarece dezvoltarea şi punerea lui în practică
comisarul european pentru energie, Andris ar aduce gaze naturale pe teritoriul german prin
Piebalgs consideră că “North Stream este, cu Marea Baltică, evitând astfel Europa de Est.
siguranţă, un proiect de interes pentru europeni Printre măsurile destinate diminuării
»întrucât va întări securitatea energetică a UE dependenţei energetice a Uniunii Europene faţă
prin crearea unei noi rute ». Conducta, care va de Rusia, un loc de frunte îl deţine sugestia
fi construită de Gazprom în colaborare cu utilizării combustibililor alternativi, precum şi o
BASF/Wintershall, Gasuine şi E.ON/Ruhrgas va gestionare mai raţională a consumului curent de
avea ca şef de proiect pe fostul cancelar german energie care în timp va duce la autonomia atât
Gerhard Schröder şi va face legătura între Rusia de controversată a Europei pentru gaze naturale
şi Germania pe sub Marea Baltică. şi petrol.
Figura 1: Analiză SWOT

STRENGTHS (Puncte forte) WEAKNESSES (Puncte slabe)


 Conducta va avea o lungime considerabilă  Vulnerabilitatea Georgiei, ca ţară de
(3300 kilometri lungime) şi va tranzita tranzit a conductei Nabucco în faţa
Georgia, Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi posibilelor atentate de tip terorist,
Austria; precedentul fiind deja creat prin atentatul
 Volumul posibil de transportat este estimat la din 4 august a.c. al grupării teroriste kurde
8 miliarde de metri cubi în 2011, ajungând la PKK în Turcia;
25-31 miliarde mc în 20201;  Scepticismul marilor grupuri petroliere de a
 Costuri competitive şi cheltuieli cu transportul investi în noi conducte care ar putea
comparabile cu proiecte asemănătoare, dar tranzita Georgia şi Turcia şi temerile ţărilor
mai mici decât cele impuse de Rusia în ca Turkmenistan şi Kazahstan de a exporta
prezent; gaze prin conducte care să ocolească Rusia;
 Siguranţa livrărilor, asigurată de zonele bogate  Existenţa unor contracte deja încheiate între
în gaze din Marea Caspică şi Orientul Mijlociu; Rusia şi Azerbaidjan care este considerat a fi
 Creşterea constantă a cererii pentru gaze unul dintre furnizorii strategici pentru
naturale în ţările în curs de dezvoltare sau viitorul proiect;
puternic industrializate concomitent cu  Instabilitatea proiectului în faţa schimbărilor
deprecierea inevitabilă a infrastructurii de pe plan economic şi politic;
transport a gazelor din Rusia;  Lipsa unor resurse financiare stabile;
 Preţul gazelor mai mic decât cel rusesc şi o  Ţări mari, ca Germania şi Italia tind să
politică stabilă a tarifelor; susţină proiecte care să le asigure propria
 Finanţare din partea Băncii Europene pentru securitate energetică, în loc să colaboreze cu
Investiţii în cazul unui proiect de succes; alţi membri UE1;
OPPORTUNITIES (Oportunităţi) THREATS (Ameninţări)
 Crearea unei pieţe libere a gazelor  Riscul declanşării unui război economic între
naturale; Rusia şi Uniunea Europeană (conflicte de
 Intrarea pe noi segmente de piaţă; interese la nivelul relaţiei furnizor -
 Asigurarea unei oferte variate în ceea ce consumator);
priveşte livrările pe pieţele ţintă;  Posibile sancţiuni economice pe care Gazprom
 Atragerea de noi investitori pentru (compania care deţine monopolul în prezent) le
dezvoltarea şi lărgirea proiectului; poate impune ţărilor importatoare de gaze
 Crearea de parteneriate cu furnizori locali ruseşti şi care semnează pentru contracte cu alţi
de petrol şi gaze naturale; furnizori;
 Diminuarea dependenţei Europei faţă de  Ruperea acordurilor energetice cu o parte din
Rusia în domeniul energetic. companiile de profil europene care importa
rezerve mari de gaze din Rusia pentru a asigura
mai departe livrări în Europa;
 Organizarea, la propunerea Rusiei, a unui cartel
al ţărilor exportatoare de gaze naturale şi la
care să adere, pentru început, Iranul, Algeria şi
Venezuela15;
 Alternativa Rusiei la proiectul Nabucco este
conducta Blue Stream care presupune
continuarea conductelor ce leagă Rusia de
Turcia şi care ar furniza gaze în cinci state
partenere ale proiectului Nabucco.

Sursa: proprie, pe baza analizei presei locale şi internaţionale din perioada august – septembrie 2008

Raluca PATROVAI
economist

Creşterea preţurilor la produsele petroliere şi efectele macroeconomice


asupra pieţei interne a Uniunii Europene

"Începând din vara anului trecut, preţul petrolului a înregistrat o creştere


puternică. Dacă aceste cotaţii ridicate se vor menţine, vor avea obligatoriu
un impact asupra economiei". (Amelia Torres16)
În contextul preocupărilor tot mai accentuate de protejare a mediului şi promovare a utilizării
eficiente a energiei, prin încurajarea utilizării de surse regenerabile şi eficientizare a consumului, o nouă
provocare prinde contur, aceea a creşterii accentuate a preţului petrolului şi produselor petroliere.
Fenomenul nu este unul nou, desigur, creşterea preţurilor la aceste produse manifestându-se
frecvent în ultimele decenii, dar în particular începând cu anii `70.
Cu toate acestea, fenomenul manifestat în prezent reprezintă unul de intensitate sporită, şi
care, în plus, are importante efecte perturbatoare asupra situaţiei macroeconomice la nivel mondial.
În consecinţă, provocărilor manifestate de necesitatea de a proteja mediul şi de a aloca
cât mai eficient resursele, inclusiv cele energetice, li se adaugă acum şi creşterea preţurilor la
produsele petroliere făcând şi mai acută nevoia de intervenţie.

15 Conform statisticilor, Iranul şi Rusia deţin primele două locuri în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaze naturale.
16
Amelia Torres este purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru Afaceri economice și monetare, Joaquin Almunia.
Efectele creşterii preţurilor la produsele petroliere sunt resimţite în special de ţările cu
venituri reduse pe cap de locuitor sau de statele net importatoare de astfel de produse. În acelaşi
timp însă, ar fi o greşeală să considerăm că aceste efecte pot fi izolate doar la nivel naţional sau la
sectorul energetic, în special în contextul unor sisteme integraţioniste, precum Uniunea Europeană sau
al dependenţei energetice, ce fac ca aceste efecte să se propage la nivel mondial.
Activitatea de producere şi distribuţie a acestor produse, şi implicit a costurilor ocazionate
de aceste activităţi pentru produsele petroliere, nu poate fi tratată izolat, efectele sale de
antrenare fiind evidente la toate nivelurile şi pentru toate economiile naţionale.
Evoluţia preţurilor la produsele petroliere
Creşterea preţurilor la petrol şi produse derivate nu reprezintă un fenomen nou. El s-a manifestat,
secvenţial, începând cu anii ’70. În anul 200417, creşterea preţurilor la produsele petroliere a adus preţul
final la nivelul înregistrat la mijlocul anilor ’70, ca urmare a şocului petrolier din acea perioadă.
Cu toate acestea, creşterea înregistrată în ultima perioadă de timp este considerată
excepţională, dat fiind faptul că nivelul actual al preţurilor la petrol şi produse petroliere este de
patru ori nivelul de acum 5 ani. În prezent, preţul unui baril de petrol a atins nivelul istoric de 110-120
dolari. Conform analizei efectuate de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), dacă în vara
anului 2007, preţul coşului de produse petroliere era de aproximativ 71 dolari, în luna iulie a acestui
an ajunsese la 134 dolari, înregistrând o creştere de aproape 100%18.
Acelaşi trend ascendent este relevat si de Energy Information Administration (EIA), evoluţia
preţurilor la produsele petroliere fiind reflectată în tabelul de mai jos:

Tabel 1: Evoluţia preţurilor la produse energetice

SUMAR PREŢURI
2006 2007 2008 2009
a
WTI ţiţei ($/barrel) 66.02 72.32 115.81 126.50
Benzinăb ($/gal) 2.58 2.81 3.61 3.88
Diesel ($/gal) 2.70 2.88 4.09 4.26
Gaze naturalec ($/mcf) 13.75 13.00 14.22 14.49
a
West Texas Intermediate.
b
Preţ mediu la pompă.
c
Medie consum rezidenţial.

Sursa: Short term energy outlook, EIA (http://www.eia.doe.gov/emeu/steo/pub/contents.html)

Figura 1: Evoluţia comparativă a preţurilor 2006-2009

140,00

120,00

100,00
ţiţei
80,00 benzină
60,00 diesel
gaze naturale
40,00

20,00

0,00
2006 2007 2008 2009

17
OECD Economic Outlook, Nr. 76 „Oil price developments: drivers, economic consequences and policy responses”
18
World Oil Outlook 2008, OPEC
După cum se poate observa din evoluţia comparativă a preţurilor pe perioada 2006-2008 şi
a estimării pentru anul 2009 (Figura 1), variaţiile diferă de la un tip de produs la altul, preţurile
cele mai ridicate înregistrându-se la ţiţei.
Figura219 arată şi mai clar evoluţia preţurilor, pe perioada analizată, pentru fiecare tip de
produs în parte. După cum se poate observa analizând graficul alăturat, cea mai importantă
evoluţie s-a înregistrat în cazul ţiţeiului, cu o variaţie, în anul 2008 faţă de 2007 de aproximativ
60%. De altfel, volatilitatea preţurilor la ţiţei nu reprezintă un fenomen nou, el resimţindu-se mult
mai acut decât în cazul preţurilor la alte categorii de produse, după cum se poate observa în
Tabelul 2.

Figura 2: Evoluţia preţurilor pe tipuri de produse 2006-2009

140,00
120,00
100,00
2006
80,00
2007
60,00
2008
40,00
20,00 2009
0,00
ţiţei benzină diesel gaze naturale

Tabelul 2: Evoluţia preţurilor la diferite categorii de produse


(abaterea standard a modificărilor procentuale lunare)

1974-1986 1987-2004 DIFERENŢA


Materie primă agricolă 3,1 2,5 -0,6
Produse alimentare şi 5,5 3,1 -2,3
bauturi alcoolice
Produse alimentare 6,0 3,5 -2,5
Ulei vegetal 6,8 4,8 -2,0
Minerale şi metale 3,3 3,7 0,4
Aur 6,0 3,7 -2,3
Ţiţei 4,4 9,2 4,8
Sursa datelor: OECD Economic Outlook, Nr. 76 „Oil price developments:
drivers, economic consequences and policy responses”

Ca principalele cauze ale creşterii preţurilor la produsele petroliere ar putea fi considerate


creşterea semnificativă a cererii pentru aceste produse, creşterea consumului, ca urmare a
creşterii veniturilor şi puterii de cumpărare a populaţiei (la nivel global), creşterea demografică.
Nu în ultimul rând speculaţiile cu instrumente financiare (ex. contracte futures pe ţiţei) pe
bursa acestor produse reprezintă un factor important de determinare a trendului ascendent al
preţurilor la aceste produse. De asemenea, activitatea fondurilor suverane de investiţii (Sovereign
Wealth Funds) este enumerată de specialişti printre principalii factori distorsionanţi în
influenţarea preţurilor. Conform Wall Street Journal, majorările preţurilor la produsele petroliere
pot fi corelate cu expunerile pe astfel de produse ale acestor investitori.

19
Estimare pentru 2009
Mai mult, firme de intermediere financiară au arătat că pentru fiecare 100 milioane USD investiţi
de aceste fonduri, preţul West Texas Intermediate, referinţa americană în materie, a crescut cu 1.6%20.
Creşterea preţurilor la produsele petroliere induce o serie de efecte la nivel macroeconomic, ce
depăşesc sectorul specific şi afectează o gamă variată de sectoare ale economiei. Astfel, efectele se fac
de asemenea resimţite la nivelul principalilor indicatori macroeconomici (a se vedea Figura 3).

Figura 3: Propagarea în economie a efectelor creşterii preţurilor la produse petroliere

direct Preţul petrolului


Efect

Preţul producătorului

indirect
Efect
Preţul plătit de consumator

Inflaţia Salarii

Sursa: „The macroeconomic impact of oil price shocks and the policy response”,
Martin Bijsterbosch, EU Countries Division,Tallinn, 21 August 2008

Aşa cum se poate observa din Figura 3, o creştere a preţurilor la produsele petroliere generează
efecte adverse atât la nivelul inflaţiei – efect direct - cât şi, indirect la nivelul salariilor în economie.
Acelaşi fapt este demonstrat şi de analiza efectuată de OCDE pentru perioada 2004-2005,
care arăta că o creştere de 15 USD a preţului petrolului poate induce o scădere de până la 0.50%
din PIB şi o creştere a inflaţiei de aproximativ 0.6%, după cum putem observa în Tabelul 3.

Tabelul 3: Impactul unei creşteri susţinute a preţului petrolului de 15USD

2004 2005
A. În condiţiile menţinerii unui nivel constant al ratei dobânzii reale
Zona Euro
PIB -0,50 -0,35
Inflaţia (puncte procentuale) 0,60 0,20
Cerere domestică -0,50 -0,60
Cont curent (% din PIB) -0,45 -0,30
OCDE
PIB -0,45 -0,45
Inflaţia (puncte procentuale) 0,65 0,25
Cerere domestică -0,50 -0,60
Cont curent (% din PIB) -0,10 -0,10

20
http://royaldutchshellplc.com/2008/06/04/is-oil-the-next-bubble-to-pop/
2004 2005
B. În condiţiile menţinerii unui nivel constant al ratei dobânzii nominale
Zona Euro
PIB -0,20 -0,20
Inflaţia (puncte procentuale) 0,65 0,30
Cerere domestică -0,25 -0,40
Cont curent (% din PIB) -0,40 -0,30
OCDE
PIB -0,20 -0,25
Inflaţia (puncte procentuale) 0,65 0,35
Cerere domestică -0,20 -0,35
Cont curent (% din PIB) -0,15 -0,15
Sursa datelor: OECD Economic Outlook, Nr. 76 „Oil price developments:
drivers, economic consequences and policy responses”

Mai mult decât atât, impactul macroeconomic al acestui fenomen este reflectat în
reducerea creşterii economice şi creşterea accentuată a preţurilor la produsele alimentare, cu
efecte negative asupra populaţiei/consumatorilor. Se consideră21 că o creştere de 10% a preţului
petrolului induce o creştere de 1-2% a preţului produselor alimentare.

Demersuri la nivelul Uniunii Europene


În ultima perioadă de timp, odată cu accentuarea evoluţiei ascendente a preţurilor la
petrol precum şi datorită unor tensiuni existente pe pieţele internaţionale, s-a acutizat şi
nevoia de intervenţie din necesitatea de a combate efectele negative ale acestor creşteri.
Subiectul a generat, la nivelul Uniunii Europene, ample dezbateri în cele mai înalte
foruri legislative şi decizionale, respectiv Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene, în
special în contextul în care Comisia Europeană a trebuit să îşi ajusteze prognozele
macroeconomice pentru zona euro. Previziunile iniţiale (noiembrie 2007) se bazau pe ipoteza
că barilul de ţiţei Brent va avea un preţ mediu de 70,60 dolari în 2007, urmat de un preţ de
78,80 dolari în 2008 şi 76 de dolari în 2009, precum şi pe o rată medie de schimb euro-dolar de
1,36 dolari pentru un euro în 2007 şi de 1,42 dolari pentru un euro în 2008 şi 2009. Pe baza
acestor ipoteze, Comisia a anunţat că prognozează pentru zona euro o creştere economică de
2,6 procente în 2007, urmată de o creştere de 2,2 procente în 2008 si 2,1 procente în 2009.
Cu toate acestea, având în vedere aprecierea puternică a euro în raport cu dolarul
american şi evoluţia ascendentă a preţurilor petrolului, Comisarul european pentru Afaceri
economice şi monetare, Joaquin Almunia, declara la începutul lunii decembrie 2007: "Dacă am
fi inclus în previziunile noastre informaţiile de care dispunem în prezent referitoare la preţul
petrolului, încetinirea economiei americane, situaţia pieţelor financiare sau evoluţiile
cursului de schimb, previziunile noaste de creştere ar fi fost mai mici"22.
Preocuparea pentru atenuarea dacă nu chiar combaterea efectelor acestui fenomen s-a
manifestat şi la nivelul statelor membre, care, de asemenea, şi-au exprimat preocuparea
pentru evoluţia înregistrată de preţul petrolului şi impactul acestuia asupra economiilor
naţionale şi asupra pieţei interne a Uniunii Europene.
Astfel, prin Concluziile Consiliului European din 19-20 iunie 2008, statele membre au
recunoscut necesitatea unei intervenţii în vederea atenuării impactului asupra persoanelor cu

21
European Council ,,19-20 June 2008 – “EU Council Secretariat Fact sheet N° 1 on Food prices”
22
http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_12199/Cresterea-pretului-petrolului-
ingrijoreaza-Uniunea-Europeana.html
venituri reduse. În context, adoptarea recent lansatului pachet energie-schimbări climatice a
apărut ca o soluţie de a eficientiza consumul de energie şi produse petroliere, prin
implementarea conceptelor de eficienţă energetică şi diversificarea surselor de energie, cu
accent pe resursele regenerabile. În acest context, Consiliul European a făcut apel către
Comisia Europeană, statele membre şi Banca Europeană de Investiţii să sprijine, cât mai mult
posibil, investiţiile populaţiei şi industriilor în aplicarea acestor concepte şi utilizarea
produselor petroliere concomitent cu aplicarea normelor de protecţie a mediului.
Subiectul a fost reluat ulterior în cadrul Consiliului Uniunii Europene în scopul găsirii
instrumentelor şi măsurilor concrete de realizare a recomandărilor formulate anterior de
Consiliul European. Astfel, problematica a figurat şi pe agenda Consiliului Afaceri Economice şi
Financiare (ECOFIN) din data de 8 iulie 2008, concluziile adoptate cu această ocazie trasând
responsabilităţi clare pentru rolul Consiliului în tratarea acestor aspecte, vizând în principal
următoarele:
 funcţionarea pieţelor, în special a factorilor care generează creşterea preţurilor;
 modalităţile de îmbunătăţire a evoluţiei preţurilor la petrol;
 rolul instrumentelor financiare, în particular ale Comisiei Europene şi ale Băncii
Europene de Investiţii în promovarea eficienţei energetice şi utilizarea surselor
regenerabile de energie;
 utilizarea combustibililor “environmentally-friendly”;
 măsuri de atenuare a impactului creşterii preţului la petrol.

Concluzii
După cum am putut vedea, problema creşterii preţurilor la produsele petroliere, deşi
nu este un fenomen nou, capătă, în contextul actual, noi valenţe, făcând necesară întervenţia
tuturor statelor, individual şi concertat, pentru a contracara efectele negative asupra
economiilor naţionale şi economiei mondiale în ansamblul său.
La nivel comunitar este de aşteptat ca aspectele legate de această problematică să fie
abordate şi în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului European, din perioada 14-15
octombrie a.c. Să sperăm că Uniunea Europeană va putea identifica pârghiile necesare pentru
a răspunde cât mai rapid fenomenului de creştere a preţurilor la aceste produse, cu efecte
demonstrate directe şi indirecte asupra preţurilor tuturor produselor, în special a celor
alimentare
În acelaşi timp însă, în special în contextul actualei crize economice şi financiare
mondiale, fiecare stat trebuie să încerce să găsească instrumentele proprii prin care să
asigure stabilitatea economiilor naţionale, mai ales dacă ne gândim că ultimul trimestru al
fiecărui an se caracterizează prin o sporire accentuată a consumului de energie, ce în termeni
economici, ar putea antrena creşteri suplimentare de preţuri.

Bibliografie:
 OECD Economic Outlook,Nr.76 „Oil price developments:drivers,economic consequences and
policy responses”
 World Oil Outlook 2008, OPEC
 www.euractiv.ro

Cătălina CONSTANTIN
Consilier pentru afaceri europene
Departamentul pentru Afaceri Europene
Guvernul României
Schimbarea condiţiilor de mediu – începând cu anul 2030. Pentru a limita creşterea
temperaturii medii la 2 grade Celsius
limite fizice şi oportunităţi economice
(considerat a fi nivelul începând de la care
schimbările de mediu devin periculoase pentru
Schimbarea condiţiilor de mediu din
existenţa umană), ar trebui ca acest proces să
ultimii 50 de ani este determinată, în principal,
înceapă din anul 2015.
de creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră
Cu toate acestea, în prezent, nivelul
(GES) provenite din activitatea umană.
emisiilor de GES, în special cele de bioxid de
Combaterea schimbărilor climatice a devenit un
carbon, continuă să crească. Astfel, procesul de
subiect prioritar pe agenda politică europeană şi
dezvoltare de pe continentul asiatic şi cererea
internaţională, odată cu multiplicarea
de energie aferentă - sursă majoră de poluare -
fenomenelor naturale extreme: furtuni şi
determină apariţia a numeroase termocentrale,
uragane puternice, perioade lungi de secetă,
majoritatea pe bază de cărbune. Reorientarea
inundarea zonelor urbane joase, topirea
spre consumul de cărbune constituie însă un
gheţarilor, creşterea a nivelului mării, dispariţia
remediu pe termen scurt la criza mondială a
unor specii marine, extinderea zonelor
resurselor energetice, actualele tehnologii de
deşertificate.
producere a energiei pe bază de cărbune fiind
extrem de costisitoare şi dăunătoare pentru
mediul înconjurător.
Pentru aproape toate sectoarele de
activitate generatoare de GES au fost
identificate şi pot fi aplicate diverse soluţii de
reducere a poluării, tehnici de captare şi
stocare a bioxidului de carbon, care pot limita
emisiile provenind din arderea combustibililor
fosili. Per ansamblu, promovarea tehnologiilor
inovatoare şi includerea măsurilor de protecţie
a mediului în proiectele de dezvoltare constituie
o importantă oportunitate economică. Astfel, în
cursul anului trecut, în UE s-au realizat investiţii
în valoare de 100 miliarde euro în producerea
de energie regenerabilă şi alte forme de energie
cu emisii reduse de bioxid de carbon.
Sursa: www.globalwarmingart.com
Evoluţii în procesul de integrare a politicii
Raportul de evaluare al Grupului de europene de mediu şi energie.
Experţi Interguvernamentali pentru Evoluţia Combaterea efectelor încălzirii globale
Climei (International Panel on Climate Change) constituie o parte componentă a politicii
estimează că, în lipsa unor măsuri globale, europene de securitate, considerându-se că
până la sfârşitul actualului secol temperatura schimbarea condiţiilor de mediu constituie una
medie a planetei va creşte cu 2 până la 6 grade din cele mai mari ameninţări contemporane, la
Celsius. Potrivit raportului, omenirea dispune de fel de gravă ca şi terorismul internaţional.
resursele financiare şi tehnologiile necesare Mecanismul de susţinere a obiectivelor
pentru combaterea efectelor încălzirii globale, Strategiei Lisabona cuprinde mai multe soluţii
însă trebuie acţionat urgent, deoarece următorii alternative faţă de sistemul actual de
20 de ani sunt decisivi pentru a evita apariţia dezvoltare economică, axat pe consumul
unor schimbări climatice ireversibile excesiv de resurse energetice: dezvoltarea
Experţii IPCC au estimat un cost de serviciilor şi tehnologiilor nepoluante, realizarea
aproximativ 100 USD/ tona de bioxid de carbon, de economii de energie, consumul eficient de
necesar pentru reducerea emisiilor GES, resurse energetice şi dezvoltarea rapidă a
surselor regenerabile de energie. De asemenea, precum şi reducerea emisiilor poluante, statele
însăşi liberalizarea pieţei energetice constituie o membre pot stabili taxe mai ridicate decât
modalitate de promovare a tehnologiilor standardele europene. Comisia Europeană
nepoluante. Astfel, procesul de selecţie a intenţionează o revizuire a acestei directive, în
furnizorului de energie ar trebui să aibă în sensul conexării obiectivelor fiscale şi a celor de
vedere şi considerente de protecţie a mediului protecţie a mediului.
înconjurător, prin susţinerea acelor producători Cea mai recentă poziţie a Comisiei
care asigură şi o calitate ecologică a energiei. Europene o constituie elaborarea propunerilor
Consiliul European din martie 2007 a fixat legislative conţinute în pachetul „Energie –
3 obiective menite să corecteze, până în anul Schimbări climatice”.
2020, o parte din efectele negative asupra Preşedinţia franceză a UE intenţionează
mediului: reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor să obţină acordul statelor membre cu privire la
de gaze cu efect de seră, atingerea ponderii de conţinutul acestor propuneri, în special cele
20% surse regenerabile în consum total de referitoare la revizuirea sistemului european de
energie şi îmbunătăţirea cu 20% a eficienţei cote de emisii, creşterea ponderii energiei
energetice. Cu privire la cel de al treilea regenerabile şi sustenabilitatea producţiei de
obiectiv, economia României se remarcă prin biocarburanţi. Costul implementării acestor
faptul că este una din cele mai energointensive măsuri a fost evaluat la 3 euro săptămânal/
state europene, cu un consum de 1, 16 tone persoană, în timp ce inacţiunea în acest
echivalent petrol utilizat pentru obţinerea a domeniu ar putea genera costuri şi de 10 ori
1000 euro produs naţional brut. mai mari. Per ansamblu, aceste măsuri sunt
Sprijinul comunitar destinat protecţiei menite să asigure tranziţia spre un sistem
mediului are ca scop prevenirea şi remedierea economic cu un nivel adecvat de GES.
efectelor poluării şi se concretizează în Acordul statelor membre cu privire la
elaborarea şi aplicarea acquis-ului comunitar, aceste propuneri depinde însă de echilibrul
respectiv standarde comune de protecţie a delicat dintre raţiunile economice şi motivaţiile
mediului, aplicarea unor instrumente specifice ecologice, specifice fiecărui sector de
pieţei (taxe, impozite, sistemul de cote de activitate. Faptul că economia europeană este
emisii), precum politica europeană în domeniul marcată de creşterea semnificativă a preţului
ajutorului de stat. resurselor energetice, precum şi de plusul de
Astfel, Directiva ETS (Emissions Trading competitivitate a unor produse extra
Scheme Directive) stabileşte cadrul de comunitare, tocmai datorită legislaţiei de
funcţionare a sistemului european de cote de mediu mai permisive, justifică, într-o anumită
emisii, prin precizarea condiţiilor în care măsură, evoluţiile lente ale acestui proces.
întreprinderile industriale pot comercializa cote Obţinerea acordului statelor membre cu
de emisii de gaze cu efect de seră. În situaţia în privire la conţinutul acestor propuneri ar putea
care unele întreprinderi nu se pot încadra în însemna o confirmare a rolului şi credibilităţii
nivelul alocat de fiecare stat membru, există Uniunii Europene în viitoarele negocieri
posibilitatea răscumpărării acestor cote de la internaţionale în domeniul încălzirii globale,
întreprinderile mai eficiente în domeniul mărind şansele pentru încheierea unui acord
protecţiei mediului. Fondurile rezultate din mondial privind schimbările climatice pentru
funcţionarea acestui sistem de cote contribuie perioada de după 2012, respectiv limitarea
la atingerea obiectivelor europene, stabilite prin creşterii temperaturii medii mondiale la maxim
Protocolul de la Kyoto, de luptă împotriva 2 grade C, în raport cu nivelul înregistrat în
schimbărilor climatice. epoca preindustrială.
Sistemul de impozitare a activităţii de O parte componentă a pachetului
producere a energiei este reglementat de „Energie-Scimbări climatice” o constituie Ghidul
Directiva ETD (Energy Taxation Directive), care privind ajutorul de stat destinat protecţiei
fixează un nivel minim al taxelor aplicate mediului, aplicabil începând cu luna aprilie
domeniului. Pentru cazurile în care se 2008. Ca şi în cazul celorlalte documente
urmăreşte utilizarea mai eficientă a energiei specifice ajutorului de stat, Comisia Europeană
a avut în vedere găsirea unui echilibru între considerat adecvat doar în situaţiile în care
efectul stimulativ şi proporţionalitatea sumelor producţia respectivă este sustenabilă (nu are
alocate. efecte negative asupra calităţii mediului
înconjurător). Complementar, ghidul stabileşte
un set de reguli specifice, pentru situaţiile în
care se pot acorda reduceri sau scutiri de taxe
pentru mediu.
În ceea ce priveşte măsurile de sprijin
fără impact semnificativ asupra mediului
concurenţial, acestea se acordă în baza
Regulamentului general de exceptare pe
categorii de ajutoare de stat. În această
situaţie este necesară îndeplinirea condiţiilor
stabilite prin regulament şi nu mai este
obligatorie autorizarea prealabilă a Comisiei
Europene. Beneficiarii acestor facilităţii sunt
întreprinderile mici şi mijlocii, care pot obţine
aceste ajutoare pe baza unei solicitări adresate
Sursa: www.undispatch.com autorităţilor competente din statele membre
(înainte de demararea proiectului).
Astfel, se consideră că dacă o anumită
În cazul întreprinderilor mari va trebui
investiţie s-ar fi realizat şi fără un sprijin din
demonstrat efectul de multiplicare a activităţii,
partea statului, fie din raţiuni economice, fie
obţinut în urma acordării ajutorului de stat.
pentru că este impusă de legislaţia europeană,
Ajutorul de stat este destinat strict pentru
nu este demonstrat efectul stimulativ şi prin
acoperirea costului investiţiilor destinate
urmare nu este oportună alocarea ajutorului de
protecţiei mediului înconjurător, în limita sumei
stat. De asemenea, ajutorul de stat trebuie
de 7,5 milioane euro/ beneficiar/ proiect.
limitat la un nivel minim, fiind considerate
Regulamentul precizează, de asemenea,
eligibile doar investiţiile necesare pentru
condiţiile în care pot fi sprijinite activităţile
atingerea unui nivel superior de protecţie a
care vizează depăşirea nivelului general de
mediului.
protecţie a mediului şi pentru adaptarea
În ceea ce priveşte ajutorul de stat
anticipată la viitoarele standarde comunitare de
operaţional, acesta vizează doar costurile nete
mediu.
de producţie (pentru obţinerea de economii la
Politica în domeniul ajutorului de stat
energie), sau, respectiv, diferenţa dintre
pentru protecţia mediului reprezintă un mijloc
costurile de producţie şi preţul pe piaţă al
de intervenţie utilizat cu precădere în situaţiile
respectivului tip de energie (regenerabilă sau în
în care doar aplicarea principiului „poluatorul
cogenerare).
plăteşte” nu determină obţinerea unor rezultate
Inovaţiile de fond aduse de acest ghid
adecvate. Acordarea ajutorului de stat este
constau în includerea unor noi categorii de
condiţionată însă de respectarea acestui
ajutoare pe lista celor compatibile cu legislaţia
principiu, considerat esenţial pentru redresarea
comunitară: achiziţionarea sau adaptarea
pieţei. Sectorul energetic, generator intensiv de
mijloacelor de transport la standarde superioare
poluare, este reprezentativ pentru situaţia în
celor comunitare, măsuri de încadrare înainte
care acţiunea cererii şi ofertei nu asigură
de termen la standardele impuse de legislaţia
echilibrul natural al pieţei, costul global al
comunitară, studii pentru realizarea de investiţii
deteriorării condiţiilor de mediu fiind suportat
care să permită depăşirea standardelor de
de întreaga populaţie.
mediu comunitare, obţinerea de economii de
energie şi producerea de energie din surse Carmen PĂTRUŢ
regenerabile. Ajutorul pentru investiţii/de Consilier pentru afaceri europene
operare pentru producţia de biocombustibil este Ministerul Economiei şi Finanţelor
Beneficele efecte ale încălzirii globale Leif Ericson în expediţia care a condus la
asupra Groenlandei descoperirea Americii de către europeni. La
apogeul său colonia norvegiană din
Înapoi la istorie Groenlanda a numărat maximum 4000 de
Primii oameni au ajuns în Groenlanda oameni şi a rezistat cinci secole, până la
din America traversând strâmtoarea Davis sfârşitul secolului al XV-lea când aceasta a
acum mai bine de 4000 de ani. Din acest cunoscut un declin marcant motivat de
motiv limba vorbită de marea majoritatea a specialişti atât prin abandonarea coloniştilor
populaţiei insulei este asemănatoare cu de către regatul Danezo-Norvegian dar şi
limba vorbită de inuiţii care trăiesc în printr-o schimbare climaterică ce a făcut
Canada, Statele Unite (Alaska) şi Rusia. De dificilă cultivarea plantelor, comunicaţiile
altfel şi termenul cu care este desemnată cu Europa dar a determinat şi deplasarea
populaţia băştinaşă este schimbător, când se inuiţilor care locuiau în nordul Groenlandei
foloseşte numele de inuţi, când cel de către sud, ducând la ciocniri frecvente între
groenlandezi sau, mai simplu, de eschimoşi. cele două comunităţi.
Primii europeni care au descoperit Abia în 1721 europenii au revenit în
Groenlanda au fost călătorii vikingi Groenlanda stabilind alte aşezări
norvegieni care au şi înfiinţat primele colonii permanente, constituind baze de
în anul 985. Numele celei mai mari insule din aprovizionare pentru balenierele care
lume este legat de viaţa legendarului Erik cel pescuiau în zonă. Insula a rămas de atunci
Rosu (950-1003). sub suzeranitatea regatului Danemarcei care
Fiind obligată să plece din Norvegia, i-a acordat o foarte mică atenţie până în
familia lui Erik a ales să se exileze în Islanda, secolul al XX-lea.
urmând fluxul migrator clasic al vikingilor În timpul celui de al doilea război
norvegieni. După o scurtă perioadă, Erik, mondial când Danemarca a fost ocupată de
comiţând câteva crime a primit pedeapasa de Germania liderii locali din Groenlanda au
a se exila din insulă timp de trei ani de zile. preferat să fie protejaţi de către Statele
Împreună cu clanul său, Erik s-a îmbarcat pe Unite care a infiintat astfel primele baze
corbiile familiale (drakkar) şi a navigat înspre militare într-o zonă strategică deosebit de
nord explorând o imensă insulă care, e drept, importantă.
fusese reperată şi de alţi navigatori În 1946 Statele Unite a oferit 100
norvegieni care însă nu i-au dat o mare milioane de dolari Danemarcei în schimbul
importanţă. Groenlandei dar guvernul danez a refuzat
Erik cel Roşu a fost în acest sens primul oferta care aducea mai degrabă a
european care a înfiinţat o aşezare stabilă în începutului secolului al XIX-lea când
noul teritoriu. Revenind în Islanda după trei americanii au cumpărat Florida si Louisiana.
ani de zile cu informaţii preţioase despre Cum Danemarca a aderat încă de la
locurile unde se putea concepe modul de început la N.A.T.O. (1949) Groenlanda a
viaţă european (şi mai ales unde se puteau continuat să găzduiască baze militare
cultiva cereale) Erik, un bun strateg şi americane, doar una dintre ele fiind
propagandist, a lansat poveşti ademenitoare operaţională in acest moment (Thule) dar a
despre un loc numit Groenlanda ( Ţara verde) cărei importanţă este foarte mare în
pentru a atrage câţi mai mulţi colonişti. contextul mult mediatizatului scut
În anul 985 Erik a revenit în Groenlanda antirachetă.
împreuna cu mai mulţi fermieri vikingi din Dezvoltare
Islanda care, nemulţumiţi de fertilitatea
În anul 1953 Groenlanda a devenit un
redusă a pământurilor pe care le lucrau în
comitat danez de sine stătător însă opozitia
Islanda au sperat că vor da lovitura în noile
faţă de administraţia daneză a condus la
teritorii. Din Groenlanda a plecat fiul lui Erik,
reforma din 1979 care a introdus o
autonomie extinsă. În conformitate cu resursele minerale ale imensei insule, marea
aceste prevederi legale Groenlanda deţine majoritate a lor nefiind nici măcar
puteri extinse în administrarea afacerilor inventariate datorită faptului că 80% din
interne dar rămâne în cadrul Regatului suprafaţa Groenlandei este încă acoperită
Danez. Era înfiinţat un parlamanet local cu ghiaţă. Dar noile perspective deja au
(Landsting) dar groenlandezii îşi păstrau stârnit interesul marilor companii
dreptul de a trimite doi reprezentanţi în petroliere din lume care nu au aşteptat
cadrul Folketing (Parlamentul Danez). estimarile U.S. Geological Survey care
Cum danezii au în sânge darul aproximează că doar litoralul nord-estic al
moderaţiei (spre deosebire de verişorii lor insulei ar conţine 32 miliarde de baril de
germani) au introdus în Groenlanda sistemul petrol pentru a îşi exprima interesul faţă de
lor social atât de drag, sistemul bunăstării, noile oportunităţi.
care asigură avantaje substanţiale pentru Nu se cunosc resursele pe care l-ar
toţi locuitorii, indiferent de vârstă sau ascunde apele care separa Groenlanda de
ocupaţie şi au construit creşe, sptiale, Canada dar se bănuieşte că şi în această
cămine pentru bătrâni, şcoli, centre sociale, zonă s-ar găsi petrol şi gaze berechet.
de reconversie profesională etc. Pe banii
Groenlanda pe drumul independenţei
contribuabilului danez căci aproape
jumătate din bugetul Groenlandei provine În faţa acestor noi perspective mai
din alocarea financiară anuală a guvernului mult decât ademenitoare, politicienii
de la Copenhaga (aproximativ 680 milioane groenlandezi îşi permit să-şi clameze
de dolari). naţionalismul şi dragostea de insulă,
Danemarca a aderat la Comunitatea dispreţuind vechea metropolă. Aleqa
Europeană în 1972 împreună cu Groenlanda Hammond, ministrul Finanţelor şi al
însă aceasta a decis să părăsească Afacerilor Externe declara că „întotdeauna
structurile comunitare în urma unui ne-am dorit independenţa. Motivul pentru
referendum local organizat în 1985 pentru a care nu am realizat-o a fost doar cel
nu permite flotelor de pescuit ale ţărilor din economic.”
spaţiul comunitar să pătrundă în apele Menţinerea actualului statu-quo al
groenlandeze. Groenlandezii ar fi avut prea insulei ar însemna şi ca viitoarele venituri
puţin de câştigat de pe urma P.A.C. din extragerea minereurilor şi
hidrocarburilor vor trebui împărţite cu
Efectele încălzirii climaterice Copenhaga ceea ce nu stârneşte
Dacă unele ţări din lume încep să fie entuziasmul politicienilor groenlandezi
cât se poate de îngrijorate de efectele care, în mod normal în marea politică nu au
imediate ale încălzirii climaterice (şi anume remuşcări cu privire la miliardele de euro
creşterea nivelului oceanului planetar care pe care guvernul danez le-a cheltuit de-a
chiar şi cu un metru ar inunda zone întinse lungul decadelor şi nu intenţionează să-şi
din state precum Bangladesh sau chiar ar achite datoriile. Însa aceiaşi politicieni
ameninţa cu dispriţia unele state insulare trebuie să fie prudenţi pentru că orice
din Pacificul de Sud precum Kiribati) pentru declarare a independenţei ar conduce
Groenlanda încălzirea climaterică pare a imediat la sistarea ajutorului financiar
aduce mai degrabă efecte pozitive. danez ceea ce ar putea creea serioase
Pescarii groenlandezi sunt bucuroşi probleme dacă nu vor exista reurse sigure
de întoarcerea codului în apele lor. De care să înlocuiască subsidiile daneze macar
asemenea recolte care erau inimaginabile la nivelul acestora. De aceea această
acum câţiva ani vor putea fi cultivate fără prudenţă.
probleme. Atitudinea spectrului politic danez
Insă marea miză a încălzirii este favorabilă proclamării independenţei
climaterice şi a topirii calotei glaciare o insulei dacă populaţia o doreşte însă
constituie, fără îndoială, accesul la aceasta implică automat sistarea acordarii
de bani guvernului autonom groenlandez Politica de mediu – de la negociere la
care va trebui să se descurce singur. Şi aşa practică
sunt destule voci la Copenhaga ce deplâng
felul cum sunt cheltuiţi banii danezi de In contextul globalizării, al
către autorităţile autonome groenlandeze preocupării tot mai acute pentru a asigura
care ar avea probleme serioase în a creşterea economică şi convergenţa
combate dependenţa de droguri a unui statelor mai puţin dezvoltate cu cele
număr din ce în ce mai mare de aflate deja la un stadiu avansat al
adolescenţi, abandonul parental şi dezvoltării economice şi sociale,
emigrarea tinerilor bine pregatiţi către alte preocuparea pentru mediul înconjurător
orizonturi. părea, până nu demult, plasată în plan
La 25 noiembrie va avea loc un alt secundar. Poate aceasta se întâmpla şi
referendum în care electoratul groenlandez pentru că efectele nocive ale acţiunii
va putea opta pentru o autonomie şi mai fiecăruia dintre noi nu sunt vizibile
extinsă decât cea acordată în anul 1979, un imediat.
ultim pas înaintea obţinerii independenţei Cu toate acestea, în prezent, la
totale. În conformitate cu noul acord, nivel mondial şi implicit european se
autorităţile groendlandeze vor primi primii poartă dezbateri aprinse cu privire la
bani (16 milioane dolari) în urma necesitatea de a proteja mediul
exploatării reurselor minerale. înconjurător şi de asigurare a utilizării
Acelaşi ministru groenlandez declara eficiente a resurselor.
că „atunci când vom atinge nivelul de În calitate de stat membru al
încasare financiară similar cu subvenţiile Uniunii Europene (UE), România participă
daneze nimic nu ne va mai lega.” Chiar intens şi activ la aceste discuţii, drepturile
nimic? Pot fi şterse cu buretele câteva dar şi obligaţiile sale fiind egale cu ale
secole de coexistenţă între danezi şi celorlalte state membre.
groenlandezi ?! Uită ministrul că marea Dar care este rolul politicii de
majoritate a populaţiei insulei este mediu în România? Sau mai bine zis, de la
bilingvă?! ce nivel a pornit România în drumul său
O realitate inedită îşi va face loc pe spre UE, faţă de restul statelor europene?
scena politică internaţională: primul stat Am încercat să aflăm răspunsul la
inuit independent care probabil că va aceste întrebări de la persoana care a
apărea, mai devreme sau mai târziu. Şi gestionat dosarul de mediu în perioada de
poate că groenlandezii, într-un suprem gest negociere a aderării României la UE,
de generozitate, profitând şi de imensele Mihaela Dranga.
venituri din petrol, vor primi şi caza micile
popoare din Pacificul de Sud sau pe cele Scurtă introducere
care vor avea curajul să înfrunte frigul Mihaela Dranga este, în prezent,
artic...Minoritatea kiribateză suntem siguri diplomat în cadrul Reprezentanţei
că nu va pune probleme majorităţii Permanente a României la UE, asigurând
eschimose.... reprezentarea României în cadrul
grupurilor de lucru de la nivelul Consiliului
Uniunii Europene în domeniile cultură,
Codruţ CONSTANTINESCU
Consilier pentru afaceri europene
audiovizual, tineret, sport, turism, politica
Instituţia Prefectului Județului Prahova în domeniul consumatorilor.
Şi-a început cariera în administraţia
publică românească în anul 2001, în cadrul
Ministerului Integrării Europene, în cadrul
Direcţiei Negociere Piaţă Internă. Unul din
domeniile principale de responsabilitate a
fost deosebit de complex şi dificil, şi
anume cel al politicii în domeniul problemei: politica de mediu practic
protecţiei mediului, sau capitolul 22 cum inexistentă în România la acel moment şi
era cunoscut la acel moment. consecinţele inexistenţei ei, măsurabile în
Dacă reflectăm asupra contextului concentraţii de poluanţi în aer, apă şi sol.
anului 2001 pentru România, preocupări Negocierea dosarului de mediu a însemnat
precum protecţia mediului sau combaterea o radiografie a situaţiei existente la acea
poluării reprezentau deziderate destul de dată şi găsirea unor căi de aliniere la
îndepărtate. Probleme stringente precum standardele UE în domeniu, cu păstrarea
tranziţia la economia de piaţă sau unui echilibru între situaţia existentă,
privatizările captau atenţia de prim plan. posibilităţile financiare şi consecinţele
Iată însă că acum, problemele de sociale ale adoptării acestora.
mediu ocupă primele locuri în dezbaterile Perioada negocierilor a adus o
atât de la nivel comunitar cât şi de la nivel deschidere pentru România, atât din punct
naţional iar măsura în care România poate de vedere tehnic (alinierea la legislaţia
participa activ la aceste dezbateri precum comunitară), cât şi al relaţiilor şi
şi măsura în care ţara noastră poate face înţelegerii modului de funcţionare a UE. A
faţă acestor noi provocări şi cerinţe fost un drum lung şi anevoios pentru toată
existente la nivel comunitar depind foarte lumea, atât pentru noi, cei din echipa de
mult de nivelul de dezvoltare al acestor negociere, cât si pentru colegii noştri din
politici la nivel naţional. diferitele ministere care asigurau
Iată de ce, pentru a putea vedea substanţa necesară discuţiilor cu serviciile
măsura în care România este pregătită să tehnice ale Comisiei Europene. Fiecare
facă faţă angajamentelor cerute la acest material în parte, fiecare document care
moment în domeniul protecţiei mediului şi era transmis către Consiliul UE cu girul
combaterii efectelor nocive ale poluării, Guvernului era discutat şi prelucrat în
am considerat necesar să pornim de la colaborare cu serviciile tehnice ale CE,
etapa negocierilor purtate de România în partener de discuţie şi aliat. Fiecare
cadrul procesului de pregătire a aderării la dintre noi a învăţat, a înţeles, practic, din
UE, a angajamentelor asumate de România mers, desfăşurarea procesului şi procedura
şi a capacităţii acesteia de a le duce la în sine. Totul a fost făcut cu dăruire şi
îndeplinire. chiar cu ambiţie, aş putea spune, cu
Consilier European: Doresc să încep prin ambiţia de a dovedi că putem.
a vă mulţumi pentru că aţi acceptat C.E.: Care sunt principalele
invitaţia Consilierului European de a ne angajamente asumate de România în
oferi detalii cu privire la o etapă, zic procesul de negociere? Cât de dificil de
eu, deosebit de importantă pentru realizat s-au dovedit ele în perioada
România, şi anume cea a negocierilor de ulterioară (inclusiv post-aderare)
aderare. Ce a însemnat, de fapt, M.D.: Având în vedere practic existenţa
perioada negocierilor pentru România, precară a legislaţiei de mediu în România
în particular în domeniul politicii de până la începerea negocierilor, este greu
mediu? de catalogat care dintre angajamentele
Mihaela Dranga: Mă tem că negocierile la asumate de România sunt principale şi
capitolul de mediu au fost considerate de care secundare, sau care este gradul de
multă lume un eşec imediat după dificultate în respectarea lor. Fiecare
încheierea lor şi cred că încă mai sunt dintre ele a reprezentat şi/sau reprezintă
percepute ca atare. Din propria o provocare: e greu de zis dacă alinierea la
experienţă, însă, pot spune că am făcut standardele de calitate în domeniul apelor
maximul posibil în condiţiile date. Am e mai importantă decât conservarea florei
obţinut rezultate bune şi foarte bune, mai şi faunei, sau dacă reducerea emisiilor de
ales dacă se analizează cu atenţie datele poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de
ardere se clasifică mai sus pe scara  Atingerea unui nivel de 50%
priorităţilor faţă de colectarea selectivă a recuperare şi 15% pentru reciclarea
deşeurilor. Toate sunt importante întrucât plasticului (considerând 2008 ca an
fiecare dintre ele are un impact asupra de referinţă),
calităţii vieţii oamenilor şi fiecare are  Atingerea unui nivel de 60%
nevoie de finanţare pentru punerea în recuperare globală şi 55% pentru
aplicare. reciclarea sticlei, conform directivei
C.E.: Care au fost, la acel moment, cele 94/62/EC
mai sensibile aspecte în ceea ce priveşte  3 ani perioadă de tranziţie, până la
negocierea acestui capitol de acquis? 31 decembrie 2011, pentru atingerea
unui nivel de 15% de reciclare a
M.D.: Negocierea întregului capitol a fost un
lemnului
proces sensibil, pentru că aducea atingere
- Directiva 2000/76/EC privind
intereselor economice şi avea repercusiuni
incinerarea deşeurilor
sociale. Deşi, la prima vedere, mediu
 între 1-2 ani perioadă de tranziţie
înseamnă aer şi apă curate, situaţia este
pentru mai multe zeci de instalaţii
mult mai complexă la o analiză atentă.
pentru incinerarea resturilor şi
Respectarea standardelor de mediu se
deşeurilor rezultate din activităţi
traduce în investiţii şi joc după reguli
medicale
economice bine stabilite (cele ale
- Directiva 2002/96/EC privind deşeurile
concurenţei). De aceea a fost încurajată
de echipamente electrice şi electronice
participarea operatorilor economici în
 2 ani perioadă de tranziţie, până la
procesul de negociere, participarea directă
31 decembrie 2008, pentru atingerea
a acestora la furnizarea justificărilor pentru
nivelului de colectare de 4 kg
durata perioadelor de tranziţie solicitate.
deşeuri electrice şi
Perioadele de tranziţie au fost stabilite
electronice/locuitor/an (art. 5.5)
împreună cu industria şi s-au bazat pe o
 2 ani perioadă de tranziţie, până la
auto-analiză a fiecăruia cu furnizarea
31 decembrie 2008, pentru atingerea
elementelor necesare susţinerii tranziţiei.
ţintelor de reciclare şi recuperare
C.E.: În aceste condiţii care au fost (art. 7.2)
perioadele de tranziţie în domeniul - Directiva 76/464/EEC privind poluarea
politicii de mediu solicitate de România? cauzată de anumite substanţe
M.D.: În procesul de negociere, periculoase deversate în mediul acvatic
România a acceptat acquis-ul comunitar al Comunităţii
privind Capitolul 22 - Protecţia mediului  perioadă de tranziţie de 3 ani (până la 31
inconjurator, în vigoare la data de 31 decembrie 2009), pentru aplicarea
decembrie 2000, angajându-se să asigure integrală a prevederilor directivei, pentru
implementarea acestuia până la data aderării, substanţele periculoase – hexaclorbenzen
obţinând în acelaşi timp o serie de perioade de (HCB), hexaclorbutadienă (HCBD), 1,2 -
tranziţieprintre care putem aminti: dichloretan, tricloretilenă, triclorbenzen,
- Directiva 94/63/EC privind controlul cadmiu şi mercur, Lindan pentru mai
emisiilor de compuşi organici volatili (COV) multe zeci de combinate
rezultaţi din depozitarea benzinei şi - Directiva 99/31/EC referitoare la
distribuţia sa de la terminale la staţiile depozitarea deşeurilor - 16.04.2017
service. - Regulamentul nr.259/93 privind
 între 1-3 ani perioadă de tranziţie, controlul transportului deşeurilor în,
până la 31 decembrie 2007, pentru dinspre şi înspre Comunitatea Europeana -
mai multe sute de instalaţii 01.01.2016
- Directiva 94/62/EC privind ambalajele - Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea
şi deşeurile de ambalaje, amendată de apelor uzate urbane - 01.01.2021
Directiva 2004/12/EC
- Directiva nr. 98/83/EC privind calitatea apei stocarea carbonului şi se referă numai la
destinate consumului uman  până la 31 binomul energie-schimbări climatice, pe
Decembrie 2015 - 01.01.2016 când capitolul de mediu a cuprins întregul
- Directiva nr. 96/61/EC privind prevenirea si acquis de mediu existent la acea dată.
controlul integrat al poluării (IPPC) - C.E. Este România pregătită pentru a
01.01.2016 face faţă noilor provocări în dezbatere
- Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind la nivel comunitar?
limitarea emisiilor anumitor poluanţi în M.D.: Eu sunt convinsă că da, dacă totul
atmosfera de la instalaţii mari de ardere este tratat cu seriozitate, cu voinţa şi
(LCP) (amendata de Directiva 2001/80/EC) - dorinţa de „a face treabă”. Faţă de
01.01.2014. perioada 2001-2004, România are acum un
Perioadele de tranziţie sunt consemnate, mare avantaj: este partener egal de
pe larg, în Tratatul de Aderare a Bulgariei discuţii cu toate celelalte 26 state membre
şi României la Uniunea Europeană. UE, îşi poate expune şi îi este luată în
calcul părerea, poate influenţa mersul
lucrurilor, participă, practic, la fabricarea
viitorului Europei din toate punctele de
vedere.
C.E. Este România comparabilă, în
opinia dvs, cu statele membre mai vechi
din punct de vedere al capacităţii de a
se adapta noilor cerinţe în domeniul
protecţiei mediului şi combaterii
efectelor „nocive” asupra mediului?
M.D.: Categoric ne va fi mai dificil să
facem faţă acestor provocări, având în
Sursa: http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/41
vedere că schimbările în România trebuie
/525/7726/2448932/1/01-acros-dn.jpg
să aibă loc în toate domeniile. Este
C.E. În contextul angajamentelor nerecomandată comparaţia cu Statele
asumate la momentul negocierii pentru Membre mai vechi, fiindcă se pleacă de la
aderare şi a aspectelor considerate niveluri diferite. În cazul lor, se pleacă de
sensibile la acel moment, ce aduce nou la o situaţie deja aşezată, concretă. În
în prezent pachetul enegie - schimbări cazul nostru, însă, modificările abia au
climatice? început. Dar aceasta poate constitui,
M.D.: Nu poate fi făcută o comparaţie totodată, şi un avantaj, întrucât nu s-aa
între cele două situaţii.Pachetul aflat creat încă rutina dată de obiceiuri,
acum în dezbatere la nivel UE şi care aşteptări, dorinţe şi cerinţe. Adaptarea la
cuprinde un număr de patru propuneri noile cerinţe vine oarecum firesc, se
legislative care traduc în masuri concrete suprapune procesului global de
angajamentul UE de lider mondial în lupta transformare.
împotriva schimbărilor climatice este C.E. Vă mulţumim pentru aceste
mult mai complex decât standardele pe informaţii şi pentru că aţi acceptat să
care România şi le-a asumat prin staţi de vorbă cu noi.
semnarea Tratatului de Aderare. Aceste M.D.: Şi eu vă multumesc.
noi propuneri legislative cuprind
prevederi referitoare la comercializarea
emisiilor de gaze cu efect de seră (ETS), (a consemnat Cătălina CONSTANTIN)
emisiile de gaze cu efect de seră
neacoperite de ETS, utilizarea surselor de
energie regenerabilă şi captarea şi
FINANŢARE EUROPEANĂ PENTRU CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE

Percepţii asupra Instrumentelor Impactul integrării asupra IMM va


Structurale depinde atât de gradul de pregătire
anterioară pentru schimbările competitive
Introducere cât şi de profilul firmei.
Prezentul studiu îşi propune o analiză a O parte dintre problemele in gestionarea
percepţiilor principalilor beneficiari ai acestor fonduri sunt atribuite principalilor
instrumentelor structurale, aşa cum apar beneficiari, managementul fondurilor de pre-
prezentate şi definite în cercetările efectuate aderare generând o pregătire a instituţiilor
până în prezent în acest domeniu. Analiza administraţiei şi o adaptare la un mod de lucru
percepţiilor, concluziilor şi recomandărilor, caracteristic UE, fiind necesară introducerea
identificate in aceste sondaje de opinie unei anumite rigori prin necesitatea respectării
efectuate până în prezent, îşi propune o unor regulamente stricte, un mod de lucru
identificare a erorilor de percepţie sau profesionist cu respectarea termenelor şi a
percepţiilor eronate. cerinţelor privind documentaţia.
Analiza percepţiilor poate constitui un
punct de plecare in găsirea unor soluţii sau Analiza situaţiei curente din prisma
măsuri pentru remedierea eventualelor beneficiarilor fondurilor post-aderare
deficienţe şi implicit îmbunătăţirea comunicării O analiză a situaţiei curente identifică
şi informării atât a beneficiarilor, cât şi a o divergenţă totală între percepţiile
publicului larg. beneficiarilor fondurilor post-aderare şi
Studiul percepţiilor asupra instrumentelor structurile responsabile de gestiunea
structurale nu poate fi izolat de contextul mai acestora. Beneficiarii identifică o lipsă
larg al efectelor integrării României în UE. Din acută a informaţiilor de accesare a
acest motiv, percepţiile asupra principalelor instrumentelor structurale, în timp ce
fonduri de pre-aderare constituie un punct de administraţia centrală implicată în
plecare în evaluarea impactului acestor managementul instrumentelor structurale
programe de mare importanţă pentru perioada este de părere că a făcut tot ce se putea
post aderare. face pentru o informare corectă a
Publicul ţintă al studiului este format din beneficiarilor.
funcţionari şi factori de decizie ai instituţiilor Din studiile efectuate până în prezent
care gestionează fondurile europene, autorităţi rezultă o insuficientă înţelegere a
locale - primari, reprezentanţi ai mecanismului de funcţionare a acestor
întreprinderilor mici şi mijlocii ca potenţiali fonduri europene, care nu depinde de o
beneficiari ai fondurilor structurale. corecta informare.
Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii În perioadele de pre-aderare şi post-
este unul dintre cele mai importante şi cel aderare au fost efectuate mai multe
care va fi în mod direct influenţat de cercetări sociologice, în scopul de a
schimbările aduse de integrarea europeană. determina gradul de cunoaştere, atitudinea
Din punct de vedere cantitativ, densitatea şi aşteptările românilor faţă de fondurile
IMM a rămas mult sub media UE. Ca efect al nerambursabile alocate de UE ţării noastre.
creşterii constante a comerţului între Cercetările au evidenţiat că românii
România şi celelalte ţări membre UE asociază fondurile europene fenomenelor
înregistrate ca urmare a înlăturării barierelor de frauda şi corupţie. Impresiile generale
tarifare şi netarifare, producătorii locali nu bazate în parte pe informaţiile din presă şi
vor mai fi protejaţi. pe experienţa personală conturează o
Din acest motiv creşterea anumită rigiditate a instituţiilor
productivităţii şi adaptarea la normele UE administraţiei publice în relaţia cu
devin imperative. cetăţeanul.
Eurobarometrul nr. 66 arătă că românii Astfel, opiniile cele mai critice se
aşteaptă rezolvarea problemelor lor din regăsesc în rândul companiilor private şi în
partea instituţiilor Uniunii Europene, mai rândul instituţiilor de învăţământ sau
degrabă decât din partea autorităţilor cercetare, acestea apreciind că fondurile
naţionale. sunt în mică măsură distribuite sau folosite
O serie de studii şi analize efectuate corect.
până în prezent se referă la percepţiile Mai mult de jumătate dintre
cetăţenilor români asupra Uniunii Europene, reprezentanţii intervievaţi cred că fondurile
în scopul de a determina dacă sunt cunoscute oferite de Uniunea Europeană pentru
efectele integrării în UE. România sunt folosite în scopurile în care au
Aceste analize oferă o gamă vastă de fost acordate. Totuşi, 37% dintre
informaţii referitoare la percepţia reprezentanţii firmelor şi 30% dintre cei ai
persoanelor fizice şi juridice asupra instituţiilor de învăţământ sau cercetare
instrumentelor structurale, Planului Naţional cred în mică măsură că aceste fonduri sunt
de Dezvoltare, Programelor Operaţionale, cheltuite în scopurile pentru care sunt
nivelului de pregătire a companiilor acordate.
româneşti, aşteptărilor privind cantitatea şi Problemele cu care s-au confruntat
calitatea informaţiilor despre instrumentelor instituţiile în accesarea fondurilor europene
structurale, identificării celor mai adecvate sunt legate în primul rând de documentaţia
canale de comunicare şi a posibilelor blocaje solicitată care este foarte stufoasă, dar şi
în comunicare. de nivelul prea mare al cofinanţării cerute.
Sondajul de opinie efectuat în august În ceea ce priveşte instituţiile care nu au
2006 de către compania Gallup pentru depus nici o cerere de finanţare europeană,
Ministerul Finanţelor pune în evidenţă lipsa principalele bariere sunt legate de
generală de cunoştinţe despre instrumentele documentaţia şi birocraţia excesivă, lipsa
structurale. Studiul efectuat asupra informaţiilor credibile şi suficiente despre
persoanelor din mediul urban, oportunităţile de finanţare, dar şi probleme
reprezentanţilor administraţiei publice şi legate de eligibilitatea acestora pentru
locale, mediului de afaceri sau IMM-uri, anumite tipuri de proiecte.
organizaţiilor neguvernamentale şi mediului Problemele asociate fondurilor oferite
de cercetare / academic a relevat faptul că de Uniunea Europeană sunt cele legate de
deşi nivelul de informare al publicului larg în modul în care sunt distribuite şi / sau
domeniul instrumentelor structurale este utilizate în România. Astfel, opiniile cele
încă foarte scăzut percepţia asupra utilităţii mai critice se regăsesc în rândul
fondurilor europene este în general pozitivă. companiilor private şi în rândul instituţiilor
Reprezentanţii diverselor tipuri de de învăţământ sau cercetare, aceştia
instituţii consideră că aceste fonduri ajută apreciind că fondurile sunt în mică măsură
România să se integreze în Uniunea distribuite sau folosite corect.
Europeană şi rezolvă probleme importante În general, percepţia asupra utilităţii
ale ţării. O pondere mai mică a fondurilor europene este una pozitivă.
intervievaţilor consideră că România are Reprezentanţii diverselor tipuri de
capacitatea de a folosi în totalitate fondurile instituţii consideră că aceste fonduri ajută
acordate de Uniunea Europeană (41% - România să se integreze în Uniunea
administraţie publică, 58% companii, 45% - Europeană şi rezolvă probleme importante
ONG-uri, 42% - învăţământ-cercetare. ale ţării. O pondere mai mică a
intervievaţilor consideră că România are
Probleme identificate
capacitatea de a folosi în totalitate
Problemele asociate fondurilor oferite fondurile acordate de Uniunea Europeană
de Uniunea Europeană sunt legate de modul (41% - administraţie publică, 58%
în care sunt distribuite şi / sau utilizate în companii, 45% - ONG-uri, 42% -
România. învăţământ-cercetare.
Conform aceluiaşi studiu, priorităţile Cele mai cunoscute priorităţi la nivelul
de finanţare pentru România începând cu tuturor instituţiilor sunt cele legate de
anul 2007 sunt cel mai bine cunoscute de infrastructură, mai precis de reţeaua de
către administraţia publică şi ONG-uri, spre drumuri. De asemenea, protecţia mediului
deosebire de mediul de afaceri şi cel de este menţionată între primele priorităţi de
cercetare/academic mai puţin familiarizate către toate cele 4 tipuri de instituţii. Trebuie
cu aceste teme. remarcat că domenii În concluzie, gradul de
Mai mult de jumătate din populaţie informare asupra fondurile post-aderare este
consideră că fondurile europene nu sunt scăzut, opinia predominantă fiind aceea că
distribuite în mod transparent şi că există accesarea finanţărilor oferite de UE este
fraude în gestionarea şi utilizarea acestor dificilă atât din cauza birocraţiei şi a lipsei
fonduri, în special în administraţia publică. posibilităţilor de cofinanţare, cât şi din cauza
În această privinţă, opiniile sunt suspiciunilor de corupţie care planează
asemănătoare: 13% din reprezentanţii asupra instituţiilor publice implicate.
administraţiei publice, 48% din cei ai S-a constatat că, din cauza birocraţiei
mediului de afaceri, 28% ONG-uri şi 30% excesive şi a suspiciunii de corupţie, mai
reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ- multe organizaţii care încep să dezvolte
cercetare cred că există fraudă în mare proiecte renunţă în final să mai trimită
măsură. aplicaţii pentru finanţări. La rândul lor
În ceea ce priveşte evoluţia autorităţile consideră că au făcut tot ce este
fenomenului de fraudă, majoritatea posibil pentru a facilita accesul la informaţii
intervievaţilor apreciază că astăzi există mai al beneficiarilor. Activităţile de informare
puţină fraudă decât în trecut. desfăşurate până în prezent nu justifică lipsa
Cheltuirea fondurilor de către de informaţii aşa cum este percepută de
beneficiari este de asemenea afectată de beneficiari şi societatea civilă.
fraudă după cum afirmă 13% dintre S-a constatat că nici grupurile de
reprezentanţii administraţiei publice, 29% potenţiali beneficiari nu fac diferenţa între
din cei ai ONG-urilor şi ai instituţiilor de diferitele programe, între fondurile de pre şi
învăţământ-cercetare şi 46% ai mediului de post-aderare,: instrumentele structurale fiind
afaceri. De altfel, localizarea fraudei în adesea confundate cu „fondurile PHARE”. În
diversele sectoare de activitate este viziunea celor patru grupuri, accesarea
percepută în mod diferit: fondurilor presupune birocraţie, cofinanţare
- în administraţia publică – aproximativ 15% şi depunerea de aplicaţii prin proiecte.
cred că există fraudă în administraţia Modalităţile de informare utilizate cu
centrală, la nivelul IMM-urilor şi preponderenţă de beneficiari sunt internetul,
organizaţiilor neguvernamentale; seminariile de informare, media. S-a
- în mediul de afaceri – 47% localizează observat că un potenţial solicitant are nevoie
frauda la nivelul administraţiei (centrală de un minim prealabil de informaţie pentru a
şi locală), iar 23% la nivelul organizaţiilor deveni interesat si mai ales pentru a putea
neguvernamentale; formula întrebări utile.
- Organizaţiile neguvernamentale – 40% Priorităţile de finanţare pentru
cred că există fraudă la nivelul România începând cu 2007 sunt cel mai bine
administraţiei centrale, 35% în cunoscute la nivelul administraţiei publice
administraţia locală şi 21% la nivelul IMM- (88%), aceasta reprezentând de altfel fie
urilor; organisme intermediare fie beneficiarii ce
- Instituţiile de învăţământ cercetare – vor implementa proiecte.
frauda există la nivelul administraţiei Cele mai puţine informaţii despre
locale (41%), administraţiei centrale priorităţile de finanţare sunt la nivelul
(37%) şi organizaţiilor neguvernamentale companiilor private, doar 30% dintre
(24%). reprezentanţii acestora afirmând că le
cunosc.
Percepţii eronate Estimându-şi nivelul actual de
Conform studiilor efectuate până în cunoştinţe referitor la fondurile structurale,
prezent, reprezentanţii instituţiilor cei care consideră că au un nivel destul de
intervievate sunt familiarizaţi în măsuri ridicat de cunoştinţe sunt reprezentanţii
diferite cu conceptele specifice fondurilor administraţiei publice (media este de 6,96 pe
structurale şi de coeziune. o scală de la 1 la 10). Reprezentanţii ONG-
Astfel, 60% dintre reprezentanţii IMM- urilor şi cei ai mediului academic şi de
urilor şi 22% dintre reprezentanţii mediului cercetare au medii apropiate (6,07 respectiv
academic nu au auzit despre fondurile 5,85), dar se observă diferenţe în ceea ce
structurale şi de coeziune. priveşte distribuţia nivelului de informare.
Instrumentul cel mai puţin cunoscut Astfel în cazul ONG-urilor 42%
este Cadrul Strategic Naţional de Referinţă: estimează un scor de 7 sau 8 puncte, iar în
29% dintre reprezentanţii administraţiei cazul mediului academic doar 28% se
publice nu au auzit sau nu cunosc nimic autoevaluează la 7 sau 8 puncte.
despre acesta respectiv 93% dintre Priorităţile definite prin Programele
reprezentanţii companiilor, 53% dintre Operaţionale sunt percepute în mod diferit
reprezentanţii ONG-urilor şi 61% dintre de instituţii. Ierarhizând priorităţile, se
intervievaţii din învăţământ – cercetare. constată că există teme comune, centrale
Organismele intermediare reprezintă un alt (modernizarea şi extinderea reţelelor de
aspect despre care intervievaţii nu au drumuri şi protecţia mediului, dar şi teme
suficiente informaţii, atât în sistemul public legate de domeniul de activitate specific
cât şi în cel privat. instituţiilor:
Deşi beneficiarii fondurilor structurale - administraţia publică – competitivitatea
nu pot fi decât persoane juridice, produselor româneşti şi sistemul de
intervievaţii au menţionat persoanele fizice alimentare cu apă;
ca potenţiali beneficiari (23% dintre - companiile – sistemul de învăţământ,
reprezentanţii administraţiei publice, 28% competitivitatea produselor româneşti şi
din reprezentanţii companiilor, 13% dezvoltarea turismului;
companii şi 25% în învăţământ-cercetare) - ONG-urile – sistemul de învăţământ,
căreia îi aparţine. crearea locurilor deInstituţiile
muncă şi cecreşterea
vor fi responsabile
instituţie eficienţei administraţiei publice locale;
Cele mai des menţionate ministere - învăţământ–cercetare – cercetarea în
responsabile cu distribuirea fondurilor România, sistemul de învăţământ şi
structurale sunt Ministerul Integrării competitivitatea produselor româneşti
Europene şi Ministerul Finanţelor. Intenţia de a accesa fonduri europene
(aproximativ 60% dintre reprezentanţii în următorii 2 ani caracterizează toate
administraţiei publice şi ONG-urilor, 47% tipurile de instituţii (peste 75%). La nivelul
respectiv 44% dintre reprezentanţii mediului sectorului de afaceri se constată un interes
academic şi 11% dintre intervievaţii din mai scăzut faţă de fondurile europene, 16%
mediul de afaceri). dintre reprezentanţii companiilor afirmând
Agenţiile de Dezvoltare Regională că nu intenţionează să acceseze astfel de
sunt, de asemenea, menţionate într-o mare fonduri.
măsură de intervievaţi (administraţie Mai mult de jumătate din instituţii au
publică – 44%, mediul de afaceri – 14%, ONG- proiecte pe care doresc să le depună pentru
uri – 59% şi mediul academic – 30%). Trebuie finanţare, în diverse domenii. La nivelul
remarcat faptul că autorităţile locale sunt administraţiei publice 79% dintre intervievaţi
percepute de afirmă că au astfel de proiecte şi de
o parte însemnată a intervievaţilor ca asemenea 75% dintre ONG-uri şi 68% dintre
distribuitori de fonduri şi nu ca beneficiari. instituţiile de învăţământ – cercetare.
Sectorul de afaceri este mai puţin Studiile efectuate până în prezent pun
pregătit să acceseze astfel de fonduri (doar în evidenţă următoarele aspecte:
42% au proiecte). - Deşi cetăţenii români cunosc mai multe
Domeniile de interes sunt specifice lucruri despre Uniunea Europeană decât
fiecărui tip de instituţii: despre alte instituţii internaţionale,
- administraţia publică - infrastructura, instrumentele structurale, în schimb, sunt
protecţia mediului şi modernizarea percepute ca reprezentând un subiect
administraţiei publice; dificil, specializat, în mare parte
- companii – dezvoltarea producţiei, inaccesibil atât pentru comunitatea de
agriculturii, silviculturii şi pisciculturii, afaceri, cât şi pentru societatea civilă;
construcţii; - Informaţiile referitoare la instrumentele
- ONG-urile – în general în domeniul social, structurale sunt insuficiente, provocând
dezvoltarea resurselor umane, astfel confuzii, în special prin prisma
educaţie/învăţământ; diferenţelor dintre acestea şi fondurile de
- învăţământ - cercetare - în general în pre-aderare şi a instituţiilor care se ocupă
cercetare – dezvoltare, de management şi control.
educaţie/învăţământ, sănătate. - 72% din companiile româneşti susţin că
sunt “parţial informate” şi doar 20%
Percepţii asupra Fondurilor Structurale şi
consideră ca sunt “complet informate” in
Fondului de Coeziune la nivelul companiilor
privinta instrumentelegislatiei UE;
Sectorul IMM este unul dintre cele mai - 59% din companiile româneşti consideră că
importante în orice economie modernă şi cel deţin informaţii despre fondurile
care va fi în modul cel mai direct influenţat structurale;
de schimbările aduse de integrarea - Sursele de informare referitoare la
europeană. fondurile structurale s-au dovedit a fi
Din punct de vedere cantitativ, în mass media, internetul şi publicaţiile (aici
România densitatea IMM a ajuns la 26 fiind incluse cele tipărite de Comisia
IMM/1000 locuitori în 2006, dar a rămas mult Europeană, de autoritatile nationale cat si
sub media UE care este de peste 50 IMM/1000 cele tiparite de alte entitati cum ar fi
loc1. Cum comerţul între România şi Camerele de Comerţ).
celelalte ţări membre UE va înregistra Pentru evaluarea nevoilor de informare
creşteri constante datorită înlăturării în rândul populaţiei în general Ministerul
barierelor tarifare şi netarifare, producătorii Finanţelor a comandat la sfârşitul anului 2005
locali nu vor mai fi protejaţi astfel încât şi în cursul anului 2006 două studii: o
creşterea productivităţii şi adaptarea la cercetare sociologică calitativă (tip focus grup)
normele UE devine un imperativ. Impactul şi o cercetare cantitativă (sondaj de opinie)
integrării asupra IMM va depinde atât de Sondajele de opinie efectuate pun în evidenţă
gradul de pregătire anterioară pentru lipsă de cunoştinţe despre instrumentele
schimbările competitive cât şi de profilul structurale. Mai mult de jumătate din cei
firmei. De exemplu, întreprinderile de intervievaţi consideră că fondurile europene nu
producţie şi servicii cu activităţi de export, sunt distribuite în mod transparent şi că există
de mărime medie, vor fi nevoite să facă faţă fraude în gestionarea şi utilizarea acestor
unei competiţii sporite în cadrul pieţei unice fonduri, în special în administraţia publică.
având, în acelaşi timp, şi cele mai mai Aproape o treime (29,91%) dintre
oportunităţi de a putea profita de o piaţă utilizatorii portalului www.fonduri-
extinsă. Totuşi, pentru ca acestea să obţină structurale.ro consideră „Birocraţia
beneficii în astfel de condiţii, va fi necesar să excesivă (numărul mare de avize şi
aibă capacitatea şi dorinţa de a inova, documente solicitate pentru întocmirea
precum şi posibilitatea de a atrage resursele dosarului de finanţare)” ca fiind principala
financiare pentru a investi în aceste procese.
problemă a gestionării fondurilor structurale Situaţia este ingrijoratoare, cand vine
în România, arată sondajul de opinie derulat vorba despre estimarea costurilor de
în perioada martie – iunie 2008 de către pregatire a implementarii directivelor
portalul de informare www.fonduri- europene. In randul companiilor, 77% dintre
structurale.ro şi prezentat, în cadrul respondenti nu au realizat o estimare a
Conferinţei Mediafax despre instrumentele costurilor.
structurale organizată de agenţia Mediafax în
Percepţia funcţionarilor publici, la nivel
parteneriat cu Banca Naţională a României.
naţional
De exemplu, o firmă care doreşte
finanţare europeană pentru dezvoltarea În această privinţă, în rândul
activităţii de producţie are nevoie de 48 de institutiilor, 58% dintre respondenţi au
documente (avize, declaraţii, planuri, cereri) precizat că au înaintat o cerere pentru a
pentru a întocmi un dosar de finanţare obţine finanţare din partea UE, 56% dintre
complet. Reabilitarea unui spital judeţean, aceştia declarând că, în urma cererii depuse,
proiect ce poate fi iniţiat de către o au obţinut şi finanţarea.
autoritate locală, presupune obţinerea a 50 Capacitatea României de a face faţă cu
de documente (avize, declaraţii, planuri, succes cerinţelor integrării în UE precum şi
cereri). de a beneficia de oportunităţile acestei
În opinia a 15,16% dintre respondenţi integrări va depinde în mod crucial de
principala dificultate în cheltuirea banilor capacitatea administraţiei locale din
europeni este „Lipsa transparenţei în România de a administra la un nivel de
evaluarea şi selecţia proiectelor”, iar calitate adaptat cerinţelor europene.
15,10% dintre utilizatorii site-ului consideră Reforma administraţiei locale
„Lipsa capacităţii beneficiarilor de a presupune organizarea acestora în raport cu
cofinanţa/finanţa proiectele” ca fiind cea cerinţele populaţiei, introducerea
mai mare problemă a gestionării banilor standardelor de calitate în baza cărora să se
europeni în România. Ceilalţi respondenţi poată monitorizată şi evaluată activitatea
au indicat ca problemă principală a funcţionarilor publici.
gestionării fondurilor structurale în De asemenea va fi necesară stabilirea
România: unor mecanisme de planificare strategică
- Expertiza scăzută a beneficiarilor în pentru fiecare autoritate publică locală în
scrierea proiectelor - 12,18%; raport cu serviciile publice pe care le
- Informare deficitară cu privire la furnizează. La nivelul fiecărei comunităţi,
oportunităţile de finanţare din fonduri administraţiile locale vor fi cel mai important
structurale - 11,76%; instrument prin care se vor putea accesa
- Procedura greoaie privind achiziţiile finanţările europene.
publice - 6,65%; De aceea promovarea de parteneriate,
- Disfuncţionalităţi în implementare - 5,63%; asocieri şi cooperări zonale între autorităţile
- Centralizarea gestionării fondurilor la administraţiei publice locale şi ceilalţi actori
nivelul ministerelor - 3,61%. sociali va măsura gradul de succes al
La sondaj au răspuns 3324 utilizatori diferitelor comunităţi pe viitor. În acest sens
ai www.fonduri-structurale.ro, cea mai misiunea administraţiilor locale în cadrul
mare parte provenind din mediul de afaceri proceselor declanşate de integrarea în UE
(62,31%). este mai complexă decât cea a sectorului
Respondenţii consideră ca principalele IMM-urilor şi a producătorilor agricoli. Nu
efecte benefice asupra activităţii numai că trebuie să se organizeze astfel încât
societăţilor, accesul la surse alternative de funcţionarea şi standardele de calitate să
finanţare (fonduri post-aderare), creşterea corespundă cerinţelor UE, dar trebuie să fie
nivelului investiţiilor străine precum şi capabile să ofere şansa comunităţilor locale
intensificarea concurenţei. de a beneficia de oportunităţile apărute în
cadrul acestui proces.
Analiza efectelor integrării în UE după posibilitatea de a petrece perioade
un an are o serie de avantaje, dar şi o serie semnificative de timp în cadrul unor
de dezavantaje. Chiar dacă 1 ianuarie 2007 programe de schimb la nivel european. Nu în
marchează o dată istorică din punct de ultimul rând, existenţa unor viitoare creşteri
vedere simbolic, din punct de vedere tehnic, substanţiale ale nivelului de salarizare prin
nu marchează o diferenţă semnificativă. “armonizarea politicilor salariale” este
Chestionarea unui grup de persoane din menţionat ca un efect important al integrării
domeniile cele mai afectate de integrarea în europene.
UE, la un an de când România este formal Unul dintre avantajele cele mai mari,
membră a Uniunii, are avantajul de a atât în perioada de aderare cât şi post-
surprinde care sunt efectele directe ale aderare este legat de posibilitatea accesării
statutului de membru al Uniunii, spre finanţărilor europene.
deosebire de perioada în care România era La nivelul României accesarea fondurilor
doar aspirant la acest statut. se leagă mai mult de capacitatea tehnică de a
Aproximativ 39% din totalul îndeplini condiţiile tehnice şi financiare pe
respondenţilor consideră că finanţarea aceste fonduri. În domeniul IMM-urilor, numărul
europeană de până acum a avut un impact programelor de finanţare disponibile odată cu
semnificativ asupra domeniului lor de integrarea în UE a crescut enorm, existând
activitate, cu o creştere la 47% în cazul posibilitatea de accesare a unei scheme largi de
personalului din administraţia locală. Per fonduri în cadrul Fondurilor structurale (Fondul
ansamblu, diferenţele dintre cele două European de Dezvoltare Regionala-FEDR, Fondul
grupuri sunt normale, personalul din Social European-FSE, Fondul de Coeziune - FC).
administraţia locală fiind, prin natura muncii În general, administraţiile locale au
lor, la curent cu schimbările legislative de acces la cel mai mare număr de programe cu
orice natură. finanţare europeană datorită domeniilor
Numărul celor care declară că au un multiple în care acestea au responsabilităţi.
grad de cunoaştere ridicat al aspectelor La nivelul grupului de persoane intervievat,
legate de condiţiile de accesare, dificultatea, personalul din administraţia locală este
capacitatea tehnică necesară pentru singurul a cărui experienţă în participarea la
accesarea de fonduri structurale diferă depunerea unor proiecte pentru fonduri
semnificativ la cele trei grupuri. În timp ce europene este foarte mare (67%), aspect care
procentul pentru personalul din administraţia relevă faptul că sectorul IMM-urilor este încă
locală ajunge la aproape 70%, acesta scade relativ slab pregătite pentru a beneficia de
sub 40% pentru celelalte două grupuri. oportunităţile de finanţare europeană.
De asemenea, acelaşi patern se menţine
şi atunci când respondenţilor li s-a cerut să-şi Percepţia funcţionarilor publici, la nivel
exprime opinia cu privire la măsura în care local
finanţările europene sunt adaptate capacităţii Continuând studiile anterioare în
de cofinanţare a beneficiarilor şi răspund încercarea de a contura o imagine obiectivă
nevoilor reale din domeniul lor de activitate în asupra problematicii asociate cu fondurile
mare şi foarte mare măsură. Dacă persoanele structurale în România, aşa cum este ea
din administraţia locală au o atitudine pozitivă reflectată astăzi la nivelul administraţiei
faţă de de aceste aspecte în proporţie de publice locale, Institutul pentru Politici
aproape 80%, acest procent scade sub 50% în Publice (IPP) şi Asociaţia Oraşelor din
cazul sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. România (AOR) au realizat un sondaj, bazat
Chestionaţi în legătură cu modalităţile pe chestionare auto-administrate, cu
în care integrarea în Uniunea Europeană se întrebări având variante multiple de răspuns
va manifesta în domeniu, funcţionarii publici (închise şi deschise), transmise tuturor
au menţionat, în general, posibilitatea consiliilor judeţene (41), precum şi unui
accesului la programe de instruire oferite în eşantion reprezentativ de primării de
cadrul diferitelor programe europene, ca și municipii şi oraşe.
Rata de răspuns la aceste chestionare Variantele de răspuns la
a fost de 64% în cazul consiliilor judeţene şi chestionarele IPP şi AOR nu au inclus
mai scăzută pentru primăriile de oraşe denumirea exactă a fondurilor structurale,
(16%). Din păcate, rezultatele prezentate ci domeniile mari de finanţare din aceste
nu sunt reprezentative pentru primăriile de fonduri, pentru a face mai uşor diferenţa
municipii cuprinse în eşantion, datorită între zonele specifice care necesită încă
faptului că acestea nu au returnat în activităţi de informare pentru
termenul stabilit chestionarele transmise administraţia publică locală.
de IPP şi AOR60. Cele mai importante probleme
Potrivit răspunsurilor primite, percepute ca atare de reprezentanţii
autorităţile publice locale din România administraţiei publice locale din România
declară în unanimitate că au în general, în ceea ce priveşte depunerea de proiecte
cunoştinţe despre existenţa fondurilor pentru fondurile structurale sunt:
structurale pentru ţările membre ale imposibilitatea de atragere a unor resurse
Uniunii Europene, însă, în ceea ce priveşte financiare suplimentare necesare co-
gradul de informare cu privire la condiţiile finanţării (72%), respectiv lipsa
de accesibilitate a acestor fonduri, acesta personalului specializat în scrierea de
variază de la mediu la scăzut. proiecte (51%).
Tipurile de fonduri structurale asupra Alte probleme identificate de
cărora reprezentanţii administraţiei publice respondenţi în materia fondurilor
locale sunt cei mai informaţi sunt: fondul structurale sunt reprezentate de fluctuaţia
pentru proiecte de infrastructură (64%) şi personalului, lipsa fondurilor necesare
cel pentru dezvoltare regională. studiilor de fezabilitate, insuficienţa
În ceea ce priveşte o serie de aspecte fondurilor de la bugetul local pentru a
care ţin de accesarea şi utilizarea acoperi costurile de co-finanţare, costurile
fondurilor structurale în general ridicate pentru pregătirea documentaţiei
autorităţile publice locale din România necesare proiectelor, lipsa de motivare
declară aproape în majoritate că ar dori să pentru specialiştii pregătiţi în redactarea
fie mai bine informaţi cu privire la: cererilor de finanţare.
- condiţiile de eligibilitate pentru Întrebaţi despre cauzele externe lor
proiectele aplicate la fondurile care pot afecta procesul de accesare a
structurale): 77% fondurilor structurale, reprezentanţii
- domeniile prioritare de finanţare: 77% autorităţilor publice locale au indicat ca
- modalităţile de asigurare a co-finanţării: principale obstacole: insuficienta
92% consultare dintre administraţia centrală şi
- procentul necesar de co-finanţare: 62% cea locală (56%), birocraţia excesivă (54%)
- formularistica necesară: 72% şi lipsa oportunităţilor de training/cursuri
- instituţiile de control: 54% despre fonduri structurale.
- instituţiile responsabile cu acordarea
fondurilor structurale: 59%
Alte aspecte asupra cărora Anca IONAŞ
reprezentanţii autorităţilor publice locale Consilier pentru afaceri europene
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor
ar vrea să fie informaţi ţin de suma totală
Structurale (Ministerul Economiei şi Finanţelor)
aferentă fondurilor structurale pentru
România, procedurile de aplicare şi cele
de audit, aspecte legate de pre-finanţarea
proiectelor, precum şi detalii despre
parteneriatele eligibile pentru fondurile
structurale.
Cum să primim bani prin Fondul trebuie să vă încadraţi într-o categorie de
European pentru Dezvoltare Rurală? beneficiar eligibil sau, după caz, să deveniţi
unul eligibil. Beneficiarii eligibili pentru
(-continuare din numărul anterior-) proiectele de investiţii se vor încadra, în
general, în una din următoarele categorii:
După cum arătam în articolul din
numărul trei al revistei noastre, una dintre 1. Persoană Fizică Autorizată/Asociaţie
provocările integrării în structurile Uniunii Familială (PFA/AF)
Europene, pentru orice Stat Membru nu doar Este cea mai simplă formă de beneficiar
pentru România, o reprezintă politica de eligibil, în linii mari acest statut obţinându-se
dezvoltare rurală. Dacă în numărul anterior prin autorizare la primăria locală.
ne-am ocupat cu descrierea contextului AVANTAJE: procedură simplă,
european şi naţional, a cadrului instituţional contabilitate simplificată, impozitare mică.
şi a măsurilor prioritare vizate pentru DEZAVANTAJE: nu se pot face
distribuirea resurselor financiare pe angajări/pot lucra doar membrii asociaţiei
dezvoltare rurală, în această ediţie ne vom familiale, persoana trebuie să aibă studii în
concentra asupra procedurii de aplicare, a domeniul în care se face autorizarea
paşilor care trebuie urmaţi şi a documentelor activităţii, limitarea eventualelor extinderi,
de care are nevoie potenţialul beneficiar al etc.
acestor fonduri comunitare. 2. Asociaţii în domeniu cu statut juridic,
Pe site-ul Ministerului Agriculturii si Grupuri de producători şi Cooperative
Dezvoltării Rurale, la pagina de internet
Este forma cea mai agreată de către
www.madr.ro găsiţi un mic îndrumar practic
mecanismele comunitare, deoarece sprijinul
care vă va ajuta pe tot parcursul şi în care se
financiar nerambursabil se adresează direct
explica în detaliu paşii care trebuie urmaţi.
mai multor persoane, iar investiţia va avea
Este important să ştim că prin FEADR se pot
un impact mult mai mare.
finanţa doua tipuri de investiţii:
AVANTAJE: investiţii cu acoperire mare,
 Investiţii private
întărirea comunităţii, posibilitatea accesării
 Investiţii publice
şi a altor subvenţii pentru dezvoltarea
În cazul investiţiilor private vor fi
asocierii şi grupării fermierilor, împărţirea
acordate fonduri nerambursabile pentru
riscului.
următoarele tipuri de activităţi:
DEZAVANTAJE: procedură de înfiinţare
 Modernizarea exploataţiilor agricole (Axa I);
mai complexă.
 Creşterea valorii economice a pădurilor
(Axa I); 3. Microîntreprinderi şi întreprinderi mici
 Creşterea valorii adăugate a produselor şi mijlocii
agricole şi silvice (AxaI); Clasificarea în acestă categorie se face
 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii potrivit OG nr. 27/2006, pentru modificarea
legate de dezvoltarea şi adaptarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind
agriculturii şi silviculturii (Axa I); stimularea înfiinţării şi dezvoltării
 Diversificarea activităţilor nonagricole (Axa întreprinderilor mici şi mijlocii, după cum
III); urmează:
 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea  microîntreprinderile: până la 9 angajaţi
microîntreprinderilor cu scopul de a şi mai puţin de 2 milioane de euro cifră
promova spiritul întreprinzător (Axa III); de afaceri;
 Încurajarea activităţilor turistice (Axa III);  întreprinderi mici: între 10 şi 49 de
 Servicii de bază pentru economia şi salariaţi şi mai puţin de 10 milioane de
populaţia rurală (Axa III). euro cifră de afaceri;
Pentru a putea beneficia de fondurile  întreprinderi mijlocii: între 50 şi 249 de
nerambursabile prin FEADR în vederea angajaţi şi mai puţin de 50 de milioane de
finanţării propriei afaceri (investiţii private) euro cifră de afaceri.
IMM-urile şi microîntreprinderile pot o singură persoană care să fie în acelaşi timp
fi Societate cu Răspundere Limitată (SRL), şi responsabil legal şi responsabil tehnic.
Societate în Nume Colectiv (SNC), Societate Responsabilul legal este persoana ce
pe Acţiuni (SA), ş.a, conform legislaţiei deţine dreptul de reprezentare şi de angajare
comerciale naţionale. de fapte comerciale, în conditiile legii, care
va semna contractul de finanţare cu APDRP
Ce trebuie să ştiţi pentru alcătuirea
(în cazul în care cererea va fi selectată).
cererii de finanţare ?
 Amplasamentul proiectului – terenul Responsabilul legal poate fi, de exemplu,
administratorul societăţii sau un director
Pentru a fi eligibilă o investiţie angajat cu contract de muncă pe perioadă
realizată cu ajutorul FEADR, aceasta trebuie nedeterminată.
să fie amplasată pe teritoriul României (atât
Responsabilul tehnic va asigura
în spaţiul rural, cât şi în oraşe sau municipii)
relaţia cu APDRP şi/sau terţe părţi,
în care se pot desfăşura, cu respectarea
coordonând şi răspunzând de executarea
prevederilor legislaţiei în vigoare, activităţi
contractului din punctul de vedere al
încadrate în următoarele domenii economice:
aspectelor tehnico-financiare ale proiectului.
a) producţie agricolă vegetală şi/sau
zootehnică şi silvică; Responsabilul tehnic poate fi şi un salariat cu
b) procesarea industrială a produselor contract de muncă parţial, şi/sau
agricole, silvice pentru prima şi a doua reprezentantul unei firme specializate, în baza
unui contract de prestări servicii, care să
procesare (mai puţin sectorul silvic pentru a
acorde asistenţă şi să asigure colaborarea în
doua procesare); vederea derulării contractului sub aspectul
c) servicii de turism/agrement rural. tehnico-financiar.
NOTA: Investiţii pentru activităţi meşteşugăreşti,
artizanale şi de mică industrie se pot amplasa
 Elaborarea proiectului
doar în spaţiul rural.
Pentru a putea primi fonduri
Amplasarea unui proiect trebuie să
nerambursabile trebuie să întocmiţi un
aibă în vedere respectarea cerinţelor propuse
proiect. Proiectul trebuie să conţină cererea
prin Planul de Urbanism General (PUG) şi
de finanţare (un document tip care se
Planurile de Urbanism Zonal (PUZ). Pentru
completează pe baza modelului oferit gratuit
proiectele care prevăd construcţii trebuie
de APDRP), precum şi o serie de documente
prezentat şi Certificatul de Urbanism.
justificative, care diferă în funcţie de tipul
Certificatul de Urbanism este actul emis de investiţiei alese.
autorităţile administraţiei publice locale prin Proiectul, în funcţie de valoarea
care se fac cunoscute solicitantului elementele financiară a acestuia, poate fi alcătuit de
care caracterizează regimul juridic, economic
către dumneavoastră sau puteţi opta pentru:
şi tehnic al unui imobil, stabilite prin
evidenţele existente şi documentaţiile de  Instituţii ale statului abilitate în acest
urbanism aprobate. sens, în speţă Agenţia Naţională de
Consultanţă Agricolă prin cele 42 de
 Resursele umane implicate în Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă
alcătuirea documentaţiei şi în proiect (Telefoane: 021/ 312.46.20; 312.46.27,
Fax: 021 / 312.46.43; e-mail:
Pentru executarea contractului şi derularea
agentiaagricola@anca-maap.ro;
proiectului în bune condiţii, fiecare beneficiar
website: www.consultantaagricola.ro).
va desemna un responsabil legal şi un
responsabil tehnic, care îl vor reprezenta în  Instituţii private de consultanţă care
relaţiile cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare oferă contra unui comision asistenţă
Rurală şi Pescuit (APDRP) şi părţi terţe. completă pentru întocmirea proiectului
EXCEPTIE: Persoanele Fizice Autorizate, (studiul de fezabilitate, planul de
Asociaţiile Familiale şi Microîntreprinderile afaceri, diferite studii, bugetul
pot desemna în vederea derulării proiectului proiectului, ş.a.).
fezabilitate, achiziţionarea de
Citiţi cu atenţie contractul de consultanţă, patente şi licenţe în procentele
stabiliţi după caz clauze speciale şi precise. prevăzute în fişele tehnice ale
Cereţi firmei să vă asigure şi asistenţă post-
măsurilor. Cheltuielile pentru
contractare pentru licitaţii şi cereri de plată. De
întocmirea documentaţiei necesare
cele mai multe ori, partea cea mai dificilă nu
este alcătuirea proiectului, ci implementarea proiectului sunt singurele care pot fi
financiară şi derularea acestuia. efectuate înainte de semnarea
contractului de finanţare cu APDRP.
 Contribuţia financiară în proiect 4) Achiziţionarea de mijloace de
Prin FEADR se pot acorda fonduri transport noi, specializate, ca rezultat
nerambursabile între 50 si 70% din valoarea al identificării lor în studiul de
totala eligibilă a proiectului, fondurile fezabilitate/memoriu justificativ/plan
acordate reprezetând cofinanţarea publică, de afaceri, cu o capacitate de transport
la care trebuie să se adauge cofinanţarea bine fundamentată. Mijlocul de
privată, acea contribuţie financiară a celui transport trebuie să deservească
care solicită fondurile europene. activitatea, iar achiziţionarea acestuia
Cofinantarea privată poate fi asigurată în scopul amintit trebuie să fie bine
din surse proprii, valabil in cazul documentat în anexele cererii de
potenţialilor beneficiari care deţin deja finanţare. Acest activ nu va deservi
fondurile necesare pentru contribuţia personalul sau proprietarul investiţiei
financiară, fie din venituri provenite din în interes personal.
sponsorizări, donaţii, etc. dovedite în 5) Unelte şi instrumente specifice,
condiţiile legii. inclusiv acelea pentru protecţia
Un alt mod este prin credit bancar, împotriva incendiilor şi cele pentru
valabil în cazul în care potenţialii beneficiari protecţia muncii.
nu deţin fondurile necesare pentru 6) Achiziţionarea de teren, la nivelul a
contribuţia financiară proprie, dar maxim 10% din valoarea totală a
îndeplinesc condiţiile contractării unui credit proiectului, numai în cazul
bancar. strămutării exploataţiei pentru a
Fondurile nerambursabile se pot obţine respecta standardele de mediu.
doar pentru anumite tipuri de cheltuieli, în Care sunt cheltuielile pentru care nu se
funcţie de specificul investiţiei şi doar după acordă fonduri din FEADR?
ce aţi efectuat cheltuielile respective.
1. Cumpărarea, închirierea sau
Ce fel de cheltuieli se finanţează din luarea în leasing a clădirilor;
FEADR? 2. Impozite, taxe vamale, taxe de
1) Construirea, modernizarea şi import , alte venituri de la bugetul
extinderea clădirilor şi a de stat.
construcţiilor conexe unităţii de 3. Costuri operaţionale, inclusiv
producţie. Pentru modernizare, dacă costuri de întreţinere şi chirie.
investiţia are în vedere extinderea 4. Comisioane bancare, costurile
clădirilor existente şi/sau construirea garanţiilor, cheltuieli juridice şi
unor anexe noi, acestea trebuie să fie alte cheltuieli similare.
justificate şi să servească modernizării 5. Orice alte cheltuieli stipulate în
propriu-zise. fişele tehnice ale măsurilor ca
2) Achiziţionarea de utilaje şi fiind neeligibile.
echipamente noi, inclusiv IT, Concret, care sunt primii paşi?
software, hardware.
 Identificarea investiţiei
3) Cheltuieli reprezentând plata
Pentru a putea obţine fonduri
arhitecţilor, inginerilor şi
nerambursabile trebuie mai întâi să
consultanţilor, a studiilor de
identificaţi domeniul in care doriţi să a. Consilii locale/Asociatii ale
investiţi. Dupa identificarea acestuia, având consiliilor locale;
o idee de investiţie sau dorinţa de a realiza b. Administratorii fondului forestier
un proiect în spaţiul rural, potenţialul de stat.
beneficiar se adresează la Direcţiile judeţene La fel ca şi in cazul investiţiilor private
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, fondurile europene nerambursabile se acordă
Oficiile Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare doar după ce întocmiţi un proiect care
Rurală şi Pescuit sau la Centrele Regionale de conţine o cerere de finanţare, precum şi o
Plaţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. serie de documente care trebuie să
Aici va primi materiale informative, argumenteze clar oportunitatea şi
date despre eligibilitatea investiţiei rentabilitatea investiţiei pentru care doriţi să
preconizate, precum şi documentaţia primiţi fondurile nerambursabile. Printre
detaliată despre modul în care trebuie documentele care însoţesc cererea de
întocmit proiectul. finanţare trebuie să se regăseasca Studiul de
 Pregătirea proiectului fezabilitate, Hotărâri ale Consiliului Local,
După ce se familiarizează cu cerinţele precum şi o serie de avize şi acorduri emise
şi criteriile de eligibilitate ce trebuie de către administraţiile din România pentru
respectate, potenţialul beneficiar va demara investiţia propusă.
alcătuirea documentaţiei necesare obţinerii De asemenea, trebuie să dispuneţi de
finanţării nerambursabile. Nu uitaţi că o parte din banii necesari pentru
trebuie să asiguraţi cofinanţarea privată! demararea investiţiei aferente proiectului.
 Depunerea proiectului După ce realizaţi o primă parte a
Odată finalizată întocmirea investiţiei, trebuie să întocmiţi o cerere de
proiectului, acesta se va depune la sediul plată prin care prezentaţi cheltuielile
Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare realizate şi documentele pentru justificarea
Rurală şi Pescuit unde se află amplasată acestora şi solicitaţi decontarea
investiţia. Aici va fi verificat, în faţa cheltuielilor eligibile.
solicitantului, dacă este conform din punct de
Fondurile nerambursabile nu se acordă în
vedere al documentelor. avans, ci doar după demararea investiţiei şi
Apoi se trece la evaluarea viabilităţii prezentarea unor documente justificative
economico-financiare a proiectului dupa care clare. Trebuie să aveţi sau să identificati surse
potentialul beneficiar va fi informat dacă de finanţare atât pentru a demara investiţia,
proiectul este sau nu eligibil. cât şi pentru a se asigura continuitatea
 In ceea ce priveşte investiţiile publice vor fi lucrărilor între tranşele de plată.
acordate fonduri nerambursabile europene
pentru urmatoarele tipuri de activităţi:  Cum se procedează ca să se
 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea finanţeze o investiţie în interesul
infrastructurii legate de dezvoltarea şi comunităţii?
adaptarea agriculturii şi silviculturii (Axa
I);  Identificarea ideii de proiect
 Îmbunătăţirea valorii economice a Întotdeauna vor exista investiţii care
pădurii (Axa I); trebuie făcute în comuna dumneavoastră.
 Încurajarea activităţilor turistice (Axa Rolul Consiliului Local şi al Consiliului
III); Judetean, este acela de a identifica
 Renovarea, dezvoltarea satelor, împreuna investiţiile cu adevarat necesare şi
conservarea si îmbunătăţirea moştenirii stringente la nivelul localităţii.
rurale (Axa III). Aceste necesităţi trebuie însă
Beneficiarii eligibili pentru proiectele ordonate în funcţie de prioritati, ceea ce se
de investiţii se vor încadra în următoarele poate realiza chiar prin consultarea
categorii: cetăţenilor din localitatea respectivă.
 Verificarea eligibilităţii investiţiei va semna Contractul de finanţare cu
În acest proces delicat de verificare a Autoritatea Contractanta – APDRP (în cazul în
eligibilităţii vă poate fi de mare folos care cererea va fi selectata) poate fi chiar
colaborarea cu echipa de specialişti pe Primarul comunei.
această problematica din cadrul Consiliului Este bine de ştiut că pentru realizarea
Local şi/sau al Consiliului Judeţean, dar şi unor investiţii, vă puteţi asocia şi cu alte
din cadrul instituţiilor implicate în Consilii Locale, formând o Asociaţie
implementarea FEADR (Direcţiile judeţene Intercomunitară. În acest caz, la Cererea de
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi a finanţare trebuie ataşată Hotărârea de
Municipiului Bucureşti, Oficiile judeţene de Asociere a acestora, unde se va specifica
Plaţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi clar:
Oficiile judeţene de Consultanţa Agricolă).  Consiliul Local desemnat să reprezinte
 Studiul de fezabilitate Asociaţia Intercomunitară;
 contribuţia fiecărui asociat;
Din momentul în care aţi stabilit că
 angajamentele şi responsabilităţile
investiţia propusă este eligibilă în cadrul
fiecărui asociat, cu privire la
FEADR şi aţi identificat sursele de finanţare
implementarea proiectului.
necesare demarării acesteia, primul
Solicitantul va fi în acest caz Asociaţia
document pe care trebuie să îl elaboraţi va fi
Intercomunitară, iar în caz de selecţie,
studiul de fezabilitate şi prefezabilitate,
partea contractoare este Consiliul Local
dupa caz, pentru unele investiţii complexe.
desemnat să reprezinte Asociaţia
Acest document va fi întocmit de către
(„Beneficiarul”).
specialişti, iar plata aferentă va fi facută
numai în urma achiziţiei publice. Vă  Aprobarea proiectului
reamintim că această cheltuială este eligibilă Proiectul, care conţine Cererea de
pentru a fi rambursată de către Agenţia de Finanţare şi toate documentele tehnice şi
Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit administrative anexate, va fi depusă la
(APDRP). Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare
 Cererea de Finanţare Rurală şi Pescuit – structura judeţeană a
APDRP.
Este alcatuită din formulare specifice şi
La Oficiul Judeţean, proiectul este
din documentele justificative prevăzute în
verificat pentru conformitate (dacă este
procedura de accesare a FEADR. În afară de
corect întocmit şi dacă acesta conţine toate
studiul de fezabilitate, există câteva
documentele privind investiţia propusă, aşa
documente de maximă importanţă pe care nu
cum se cere) urmând să se efectueze o
trebuie să le treceţi cu vederea:
verificare la faţa locului a elementelor
 Hotărârea Consiliului Local al comunei
prezentate de către solicitant în
beneficiare privind necesitatea
documentaţie, pentru a se evalua situaţia
investiţiei;
reală. După această etapă, cererea este
 Hotărârea Consiliului Local că va
transmisă la Centrul Regional pentru
suporta cheltuielile de întreţinere;
Dezvoltare Rurală şi Pescuit – structura
 Hotărârea Consiliului care să ateste că
regională a APDRP – care va verifica
lucrările sunt prevăzute în bugetul
eligibilitatea proiectului (daca proiectul
local pentru primul an de execuţie şi
respecta criteriile specifice FEADR pentru
că pentru următorii ani vor fi cuprinse
finanţare).
în bugetul local până la realizarea
Având în vedere că Centrul Regional are
investiţiei.
o limită de competenţă în funcţie de
De asemenea, în această etapă
valoarea investiţiei şi în cazul în care
Consiliul Local care solicită finanţarea
investiţia depăşeşte plafonul prevăzut în
trebuie să desemneze doi reprezentanţi în
Manualul de proceduri, competenţa este
relaţia cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare
direcţionată spre sediul central al APDRP.
Rurală şi Pescuit. Un responsabil legal care
După verificare, dacă sunt respectate  echipamente pentru recoltarea seminţelor
toate criteriile de eligibilitate, proiectul este forestiere;
declarat eligibil, beneficiarul fiind informat în  maşini, utilaje, echipamente şi instalaţii
scris (notificat) ca proiectul a fost acceptat pentru activitatea de producere a puieţilor
pentru finanţare. forestieri, gospodărirea pădurilor;
 Proiectul este eligibil. Ce urmează?  lucrări de transformare a pădurilor de
folosinţă silvo-pastorală în păduri de
a) dacă Cererea de finanţare este
folosinţă forestieră.
declarata eligibilă şi selectată, se va semna
 cheltuieli reprezentând plata arhitecţilor,
Contractul de finanţare;
inginerilor şi consultanţilor, a studiilor de
b) următorul pas este elaborarea
fezabilitate, achiziţionarea de patente şi
proiectului tehnic, care, după caz, poate fi
licenţe;
facută şi înainte de semnarea Contractului de
finanţare; Cheltuielile pentru întocmirea documentatiei
c) odată ce proiectul tehnic a fost necesare proiectului sunt singurele care pot fi
elaborat, încep achiziţiile publice şi semnarea efectuate înainte de semnarea Contractului de
contractelor pentru lucrări, prestări servicii sau finantare cu APDRP.
furnizări de bunuri;
d) cererile pentru solicitarea rambursării Investiţii în infrastructura turistică la scară
plăţilor corespunzatoare fiecarei tranşe, se mică, ca de exemplu:
depun la Oficiile Judeţene.  construirea, modernizarea şi dotarea
 Ce fel de cheltuieli se finanţează din centrelor de informare, promovare,
FEADR? prezentare şi vizitare turistică;
 dezvoltarea de sisteme electronice de
Prin FEADR, pot fi eligibile următoarele
rezervare pentru structurile de primire
tipuri de investiţii (lista indicativă) :
turistice;
 construirea şi/sau modernizarea drumurilor
 amenajarea de marcaje turistice, refugii
de exploataţie care să asigure accesul
turistice de interes public;
nerestricţionat la exploataţiile agricole
 investiţii legate de refacerea în scop turistic
rezultate în urma acţiunii de comasare a
a vechilor trasee de cale ferată cu
parcelelor de teren agricol, inclusiv a
ecartament îngust, a amenajărilor
drumurilor forestiere;
complementare acestora;
 facilitarea accesului la surse de energie şi
 investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea
extinderea sistemelor de irigaţii şi drenaj în
de poteci rurale, spaţii de parcare.
vederea îmbunatăţirii condiţiilor de
Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice
producţie;
de bază:
 construirea şi/sau modernizarea reţelelor de
 înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi
alimentare cu apă, inclusiv sursa de apă;
îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes
 construirea şi/sau modernizarea reţelelor de
local ce aparţin proprietăţii publice;
canalizare;
 prima înfiinţare, extinderea şi
 prima înfiinţare şi extindere a reţelei
îmbunatăţirea reţelei de apă/apă uzată
electrice de joasă tensiune şi/sau a reţelei
(captare, staţii de tratare, alimentare,
publice de iluminat din mediul rural;
canalizare, staţii de epurare) pentru
 efectuarea lucrărilor pentru corectarea
localităţile rurale având sub 10.000
torenţilor situaţi în fondul agricol şi
locuitori echivalenţi;
forestier;
 achiziţia/dotarea cu echipamente de
Investiţii în infrastructura agricolă şi producere de energie regenerabilă în scop
forestieră: public;
 lucrări de îmbunătăţire a calităţii solului din  prima înfiinţare şi extindere a reţelei
pădure ; publice locale de alimentare cu gaz către
alte localităţi rurale sau către zone rurale  Care sunt cheltuielile care nu se pot
care nu sunt conectate la reţea; finanta prin FEADR?
 prima înfiinţare, extinderea şi  nu se finanţează activităţile legate de
îmbunatăţirea platformelor de depozitare a asigurarea regenerării pădurii după
deşeurilor şi dotarea cu echipamente de eliminarea arboretului în urma ultimei
management al deşeurilor. tăieri (art. 18 din R 1974/2005); TVA-ul, cu
 Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor de excepţia TVA-ului nerambursabil conform
recreere pentru populaţia rurală (parcuri, art. 71 (3) lit. a) din Reglementarea
spaţii de joacă pentru copii, terenuri de Consiliului nr. 1698/2005;
sport etc.);  comisioane bancare, costurile garanţiilor şi
Renovarea cladirilor publice (ca de ex. cheltuieli similare;
primării) şi amenajări de parcări, pieţe,  cheltuieli pentru proiectare realizate
spaţii pentru organizarea de târguri etc); înainte de aprobarea proiectului, cu
 Investiţii noi în infrastructura socială şi excepţia anexelor tehnice ale Cererii de
dotarea aferentă pentru centre de îngrijire finanţare;
copii, batrâni şi persoane cu nevoi speciale;  costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi
 achiziţionarea de microbuze care să asigure ocazionate de schimburile valutare
transportul public pentru comunitatea asociate contului euro APDRP;
locală şi amenajarea de staţii de autobuz;  cheltuieli efectuate de administraţia
 achiziţionarea de utilaje şi echipamente publică, incluzând APDRP şi în special
pentru serviciile publice (de deszăpezire, cheltuieli de regie, chirii şi salarii ale
întreţinere spaţii verzi etc.); personalului angajat în activităţi de
 investiţii de renovare, modernizare şi management, implementare, monitorizare
utilarea aferentă a aşezămintelor culturale şi control;
(biblioteci, cămine culturale, centre pentru  achiziţia de bunuri second hand;
conservarea şi promovarea culturii  costurile aferente unui contract de leasing:
tradiţionale etc.), inclusiv achiziţionarea de taxa de management, dobânzi, prima de
costume populare şi instrumente muzicale asigurare, etc.;
tradiţionale utilizate de acestea în vederea  impozite, taxe vamale, taxe de import;
promovării patrimoniului cultural imaterial;  lucrările de infrastructură care primesc
de asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu finanţări din alte fonduri naţionale şi/sau
achiziţionarea de echipamente hardware, externe.
soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi Pentru mai multe detalii şi pentru
montaj. consultarea formularelor şi anexelor tehnice
necesare în procesul de aplicare pentru
Protejarea patrimoniului cultural și natural
fondurile europene nerambursabile FEADR
de interes local:
accesaţi şi Ghidul solicitantului pentru fiecare
 restaurarea, consolidarea şi conservarea masură în parte precum şi site-ul Agenţiei de
obiectivelor de patrimoniu cultural din Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
spaţiul rural - grupa B2 şi natural local www.apdrp.ro
(peşteri, copaci seculari, cascade etc)23;
 studii privind patrimoniul cultural (material Bibliografie:
şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea  www.madr.ro
de valorificare a acestora şi punerea  www.apdrp.ro
acestora la dispoziţia comunităţii.

Luminiţa ANDONIU
23
în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice, Consilier pentru Afaceri Europene
aprobata prin Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor nr. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
2.314/8 iulie 2004, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie
2004.
Dezvoltarea durabilă şi fondurile Dezvoltarea economică în România,
structurale perioada 2000 – 2007
Începând cu anul 2000, economia
Apărut spre sfârşitul anilor ’80, românească a început să se dezvolte fiind
conceptul de dezvoltare durabilă a antrenat susţinută de schimbările radicale operate de
după sine şi dezvoltarea unor politici către procesul de privatizare şi de transfer al
publice cu obiective de realizare a activităţilor din industrie şi agricultură către
principiilor conţinute în însăşi acest sectorul de servicii şi cel de contrucţii.
termen. Însăşi Uniunea Europeană, în În timpul ultimilor şapte ani, PIB-ul a
special prin obiectivele stabilite pentru înregistrat o creştere constantă, cu o medie
fondurile structurale, urmăreşte anuală de 6%, în timp ce valoarea brută
respectarea şi îndeplinirea conceptului de adăugată din partea sectorului privat a fost de
dezvoltare durabilă. 87% şi sectorul servicii acoperă 50% produsul
Lucrarea este structurată în două intern brut.
părţi, în care, pe de o parte este prezentat S-au înregistrat progrese notabile în
conceptul de dezvoltare durabilă, modul în restructurarea unor sectoare industriale cum ar
care administraţia publică centrală fi: industria uşoară (confecţii, încălţăminte),
acţionează pentru realizarea acestui industria mobilei, a echipamentelor electrice, în
obiectiv, în timp ce a doua parte va minerit, în industria materialelor de construcţii
prezenta instrumentele structurale ce pot şi în construcţiile navale.
fi utilizate în România pentru a se obţine În continuare, vor fi prezentate câteva
obiectivele de dezvoltare preconizate de date privind energia, transporturi, sectorul
acţiunile guvernamentale. alimentar şi al securităţii alimentelor şi mediul,
sectoare ce sunt strâns legate de ceea ce
Definiţia conceptului de dezvoltare
presupune conceptul de dezvoltare durabilă.
durabilă şi principiile acesteia
În anul 1987, a fost prezentat Energia
Raportul Comisiei Brundtland „Viitorul Sectorul energetic poate fi, în prezent,
nostru comun”, în care se discuta despre caracterizat pe scurt astfel:
dezvoltarea durabilă şi despre schimbările - România este încă un utilizator ineficient, iar
de ordin politic, economic şi social care costurile pentru producerea de energie sunt
sunt necesare pentru realizarea acesteia. încă prea mari.
Definiţia dată acestui termen în raport este - Cauzele pentru această situaţie sunt diverse.
cunoscută şi citată deseori: "Dezvoltarea O parte din ele constau în pierderile destul
susţinută este acel tip de dezvoltare care de mari care se găsesc în centralele de
îndeplineşte necesităţile prezentului fără a producere a energiei, dar şi în slaba
compromite capacitatea generaţiilor productivitate a combustibililor utilizaţi.
viitoare de a-şi realiza propriile obiective." Strategia actuală pentru dezvoltare
În analiza acestui concept trebuie să durabilă a stabilit următoarele obiective de
se ţină cont de trei aspecte: mediu, atins:
economie şi caracteristici socio-politice. - Satisfacerea necesarului de energie furnizată
Cu toate că, de la 1 ianuarie 2007, pe termen mediu şi lung;
România a devenit membru al Uniunii - Asigurarea de energie sigură, competitivă şi
Europene, ţara noastră mai are de depăşit care să nu dăuneze mediului, prin reducerea
diferenţe încă existente între noi şi celelalte cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon, până
state membre şi, în acelaşi timp, trebuie să în anul 2020, creşterea cu 20% a producţiei
aplice şi să ia în considerare principiile şi de energie din surse regenerabile, precum şi
practicile caracteristice dezvoltării durabile creşterea cu 20% a eficienţei furnizării de
ce se regăsesc şi sunt incluse practic în toate energie electrică.
politicile publice europene.
Transporturi - Să protejeze eco-sistemele.
Nici sectorul transporturilor nu prezintă De aici rezultă că nu trebuie să mai
o situaţie foarte bună din punct de vedere al existe dubii cu privire la faptul că, şi în
infrastructurii: viitor, agricultura îşi va menţine rolul
- Astfel programul guvernamenal stabileşte important în asigurarea venitului pentru o
ca prioritate îmbunătăţirea infrastructurii parte importantă a populaţiei active din
rutiere prin construirea de şosele care să România. Nu trebuie însă să uităm că
conecteze structura rutieră românească cu România va trebui şi trebuie să respecte
cea internaţională. prevederile UE privind promovarea unui
- O altă acţiune prevăzută pentru acest model de producţie şi consum durabile care
domeniu este cea de reabilitare a să protejeze, în acelaşi timp, ecosistemele şi
structurii rutiere şi de introducere în să anuleze conexiunea existentă încă între
traficul feroviar a trenurilor foarte rapide. creşterea economică şi poluare.

Agricultură Forţa de muncă şi migraţia


Şi agricultura şi sectorul siguranţei În ultimii cinci ani, s-a înregistrat un
alimentelor sunt elemente cheie pentru grad de ocupare a forţei de muncă de 59%.
dezvoltarea unui stat, inclusiv pentru Un fapt îmbucurător constatat în ultimii
România. Astfel, sectorul agricol românesc şapte ani a fost cel privind creşterea
este caracterizat de o situaţie specifică din productivităţii muncii, ca urmare a migraţiei
cauza fragmentării excesive a proprietăţii, a populaţiei în zonele industriale şi a creşterii
lipsei de utilaje şi maşini agricole care să numărului de persoane cu studii medii şi cu
permită obţinerea unor culturi performante, studii superioare.
scăderea semnificativă a zonelor irigate, Totuşi, mulţi tineri români preferă să
precum şi cauze produse de deteriorarea lucreze peste hotare, în statele din Europa
solului în anumite zone. occidentală. Conform datelor existente, sunt
O altă problemă gravă cu care se peste două milioane de români care lucrează
confruntă agricultura este cea privind în străinătate.
finanţarea, care nu este deloc funcţională. Situaţia existentă a determinat
Fondurile alocate pentru agricultură sunt autorităţile române să acţioneze în
insuficient de accesate de către vederea încurajării investiţiilor directe în
producătorii agricoli. know how, technologie şi management,
Conform datelor din Eurobarometru stimulării sectorului de servicii cu impact
privind consumul produselor alimentare, asupra eficienţei ecologice şi pentru
media pentru România este sub media promovarea tehnologiilor şi produselor
celorlalte state europene, singurele excepţii informatice.
observându-se doar la consumul de produse Prin aceste acţiuni, se intenţionează să
din cereale. se creeze şi să se dezvolte un mediu de
Pentru remedierea acestor situaţii, afaceri atractiv atât pentru investitorii
autorităţile române intenţionează: români, cât şi pentru cei străini.
- Să introducă tehnologii ecologice, Cu toate progresele înregistrate în
inclusiv prin stimularea eco-invenţiilor; sectorul economic, nu se poate totuşi să nu
- Să aducă agricultura la nivelul se observe faptul că România are încă o
standardelor moderne; economie bazată pe utilizarea intensă a
- Să încurajeze cercetări specifice pentru resurselor, mai ales a celor care se pot
protejarea mediului şi pentru a opri degrada ireversibil. Acesta este şi motivul
deteriorarea solului; pentru care Guvernul României a elaborat
- Să asigure respectarea normelor de proiectul de Strategie pentru Dezvoltare
siguranţă şi securitate a produselor Durabilă. Proiectul de act normativ prevede
alimentare; acţiuni şi obiective care trebuie realizate
până în anul 2030.
Regiunile de dezvoltare şi însănătoşirea Toţi aceşti factori fac regiunile
economică a zonelor dezavantajate României să fie eligibile pentru finanţare
Datele prezentate mai sus au conferit provenită din fondurile structurale
o imagine asupra celor mai importante europene, în special a fondurilor prevăzute
aspecte economice şi sociale ale situaţiei pentru obiectivul „Convergenţă”. În acelaşi
actuale din România. timp, Programul operaţional regional
Un alt aspect relevant este cel privind cuprinde obiective specifice care prevăd
cele opt regiuni de dezvoltare. Aceste creşterea rolului social şi economic al
regiuni au fost create pentru o mai bună centrelor urbane.
implementare la nivel local a politicilor De asemenea, România îndeplineşte şi
europene şi au fost înfiinţate conform criteriile pentru accesarea fondurilor
reglementărilor Comisiei Europene privind prevăzute la obiectivul “Concurenţă
clasificarea statistică a unităţilor regională şi ocuparea forţei de muncă” ce
teritoriale. Produsul Intern Brut pe cap de are ca scop stimularea inovării, a societăţii
locuitor pentru fiecare din aceste regiuni bazate pe cunoaştere şi a protecţiei
este cu 75% mai mic decât media mediului.
europeană. Dacă se acţionează în acest sens, se
Din datele de mai sus nu a rezultat pot obţine creşterea numărului de locuri de
altceva decât faptul că creşterea economică muncă şi a calităţii acestora, dar şi o
s-a realizat în special în jurul marilor oraşe, creştere a investiţiilor alocate resurselor
în timp ce disparităţile sunt mult mai mari de umane.
la o regiune la alta. Fonduri europene importante sunt
prevăzute şi pentru “Cooperarea
teritorială europeană” care are ca scop
consolidarea cooperării transfrontaliere şi
încurajarea cooperării transnaţionale prin
acţiuni care să conducă la o dezvoltare
teritorială integrată şi la creşterea
schimbului de informaţii privind bunele
practici.

Bibliografie:
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_du
Sursa: http://www.green-report.ro/assets/clients/ rabil%C4%83
public/image/pozestiri/mai/_thumb_155_amazon.jpg
 http://www.societatedurabila.ro/index.php
Conform datelor Eurostat, PIB pentru ?id=23
România este de 41% din media comunitară,  http://strategia.ncsd.ro/
toate aceste date nearătând altceva decât că
România ar trebui să fie un beneficiar
important al fondurilor europene. Aceasta cu Andrada MINEA
expert
atât mai mult cu cât zonele dezavantajate se
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
confruntă cu probleme privind îmbătrânirea
populaţiei, accesul redus la ele, degradarea
serviciilor de utilitate publică, formare
iniţială şi de lungă durată slabă sau chiar
inexistentă, unele autorităţi publice din
zonele respective neavând cunoştinţele de
management necesare pentru gestionarea
unor programe complexe de dezvoltare.
Principii şi obiective de convergenţă
abordate cu Managementul Ciclului de Proiect

Extinderea Uniunii Europene (în continuare UE) la 27 de State Membre ale acesteia (în
continuare SM) a generat provocări din punct de vedere al competitivităţii sale şi a coeziunii
interne. Decalajele existente între SM şi regiunile din acestea s-au accentuat. Aceste decalaje
provin din deficiențele structurale în factorii-cheie ai competitivitatii, şi anume dotarea inadecvată
cu capital fizic şi uman, insuficientă capacității de inovare, a sprijinului întreprinderilor şi a nivelului
scazut de capital de mediu (un mediu natural şi/sau urban poluat). Implementarea politicii de
coeziune la nivelul UE presupune reducerea decalajelor existente între regiuni în termeni de
productie, productivitate şi ocupare. O creştere economică puternică în special în noile SM, cele 10
care au aderat în mai 2004 plus România si Bulgaria, poate fi un impuls semnificativ pentru restul
economiei UE lărgite24.
Politica de coeziune este finanţată din bugetul UE prin intermediul a trei instrumente
structurale: Fondul European de Dezvoltare Regională25 (în continuare FEDR), Fondul Social
European26 (în continuare FSE) şi Fondul de Coeziune27 (în continuare FC).
Cele trei instrumente financiare reprezintă materializarea principiilor comunitare în
domeniul politicii regionale, prin intermediul cărora se finanţează următoarele obiective:28

Obiectivul 1. Obiectivul de convergenţă.


Vizează regiunile NUTS II cu un PIB/capita29 mai mic decât 75% din media comunitară. Alocarea financiară
pentru acest obiectiv a crescut la aproximativ 81,54%, 251,163 mld. euro din alocarea pentru politica de
coeziune. De asemenea sunt eligibile a fi finanţate din FC sub acest obiectiv, SM ale căror PNB/capita este mai
mic decât 90% din media comunitară. Obiectivul urmăreşte accelerarea dezvoltării economice în regiuni mai
puţin dezvoltate prin investiţii în infrastructură, capitalul uman, inovare şi dezvoltarea societăţii bazate pe
cunoaştere, protejarea mediului.

Obiectivul 2. Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă.


Regiunile care pot beneficia de finanţări sub acest obiectiv sunt acelea care nu sunt eligibile pentru a primi
fonduri sub obiectivul de convergenţă. Acest obiectiv este finanţat doar din fondurile structurale, adică din
FEDR şi FSE. Alocarea financiară este de 15,95% din bugetul politicii de coeziune şi însumează 49,127 mld. Euro
pentru perioada financiară 2007-2013. Acţiunile care pot fi finanţate sub acest obiectiv sunt acelea care privesc
dezvoltarea regiunilor competitive, ocuparea forţei de muncă prin anticiparea schimbărilor economice şi
sociale, prin creşterea calităţii investiţiilor în capitalul uman, inovare şi promovarea societăţii informaţionale.

Obiectivul 3. Cooperare teritorială europeană.


Acest obiectiv urmăreşte creşterea cooperării între regiuni pe trei niveluri:
1. cooperare interregională – încurajarea schimbului de experienţă între zone din UE;
2. cooperare transfrontalieră – programe comune derulate de regiuni aflate la graniţe;
3. cooperare transnaţională.
Alocarea financiară pentru acest obiectiv este de 7,75 mld. Euro, reprezentând 2,52% din fondurile pentru
politica de coeziune şi este finanţat integral din FEDR.
Pentru perioada financiară 2007-2013, cadrul politicii este strâns legat de îndeplinirea obiectivelor înscrise
în Agenda de la Lisabona dar şi de Agenda de la Goteborg30.

24
Ghidul Politicii de Coeziune 2007-13, comentarii şi texte oficiale, Ianuarie 2007.
25
Începând cu anul 1975.
26
Începând cu anul 1959.
27
Începând cu anul 1993 pentru statele membre unde media PNB este mai mică decât 90% din media UE şi adresându-se
proiectelor în domeniul mediului şi transporturilor.
28
Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006.
29
Evaluare efectuată funcție de clasarea PIB la PPC/capita.
30
Potrivit declaraţiei de la Lisabona, economia europeană trebuie să devină până în 2010 cea mai competitivă economie
din lume. Agenda de la Goeteborg adaugă obiective legate de promovarea protecţiei mediului înconjurător şi
dezvoltarea durabilă.
Figura 1: Harta regiunilor eligibile sub obiectivele 1, 2 şi 3

Regiuni eligibile sub obiectivele convergenţă, Regiuni eligibile sub obiectivul cooperare
competitivitate regională teritorială europeană
şi ocuparea forţei de muncă

Sursa : http://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/index_en.htm

În vederea alinierii la principiile politicii de coeziune şi la obiectivele trasate de


aceasta, este încurajată iniţiativa de proiecte menite să se adreseze disfuncţiilor
structurale, care pot demonstra că prin derularea lor se asigură o contribuţie relevantă
pentru o dezvoltare stabilă şi durabilă şi o funcţionare optimă a Pieţei Interne.
Managementul Ciclului de Proiect (în continuare MCP) este un termen folosit pentru
a descrie activităţile de management şi procedurile care duc la luarea deciziilor pe parcursul
ciclului de proiect (inclusiv sarcini cheie, funcţii şi responsabilităţi, documente cheie şi
opţiuni de decizie).
Astfel, un proiect elaborat prin intermediul MCP trebuie să ducă la argumente care să
poată indica:
 conformitatea cu obiectivele COM, în ansamblul şi în detaliul lor, precum şi ale
celor care elaborază proiectul;
 relevanţa unei strategii agreate şi a problemelor reale ale potenţialilor
beneficiari;
 fezabilitatea în sensul generator de beneficii prin realizarea obiectivelor în
constrângerile
Un proiect reprezintă un set de activităţi ce vizează să aducă obiective clar
specificate într-un interval de timp prestabilit şi cu un buget precis.
Acesta trebuie să conţină:
 identificarea distinctivă a părţilor implicate, a grupului ţintă şi beneficiarilor
finali,
 definirea clară a aranjamentelor financiare, managementul şi coordonarea
acestora,
 un sistem de evaluare şi control pentru un management performant,
 un nivel corespunzător de analiză economico-financiară a proiectului care va
demonstra cum beneficiile vor depăşi costurile acestuia.
 ce le poate oferi mediul de aplicare şi competenţa angajatorilor.
Parte a strategiei comunitare de coeziune a reprezentat-o elaborarea de liniilor
directoare schematice MCP31 pentru care, la începutul anului 2003 s-a decis actualiuzarea
acestuia, ca rezultat al:
 experienţei obţinute prin implementarea noilor Politici de Dezvoltare32,
 problematicilor ridicate de dezbaterile internaţionale ale eficicacităţii ajutorului, şi
feedbackului participanţilor la programele de instruire în MCP.
Potrivit liniilor directoare, ciclul operaţiunilor pentru managementul asistenţei proiectelor
comunitare are cinci faze, aşa cum este indicat în schema de mai jos:

Figura 2: Ciclul managementului de proiecte comunitare

Sursa: http://ec.europa.eu/europeaid/how/delivering-aid/project-approach/index_en.htm

Abordarea cadrului logic (în continuare ACL) reprezintă un instrument analitic de


management, folosit în diferite forme, de către agenţii de ajutor bilaterale sau multilaterale,
ONG-uri internaţionale şi executive partenere. ACL reprezintă instumentul de bază în cadrul
MCP şi trebuie considerată ca un ajutor de reflexţie pentru a permite analizarea şi organizarea
informaţiilor într-un mod structurat.
Matricea cadru logic (în continuare MCL) reprezintă o matrice cu patru coloane şi
patru (sau mai multe) rânduri care reuneşte elementele cheie ale planului de proiect, cum
ar fi:
 ierarhia obiectivelor proiectului (descriere şi rezultatele aşteptate);
 factorii cheie externi esenţiali pentru reuşita proiectului (ipoteze de lucru) şi
 modalitatea în care rezultatele proiectului vor fi monitorizate şi evaluate
(indicatori şi surse de verificare).
Structura generală a MCL, precum şi o scurtă descriere a tipului de informaţii ce ar
trebui să fie conţinute, sunt indicate în tabelul de mai jos:

31
Adoptate de Comisia Europeană în 1992 ca fiind un prim set de elaborare şi management a proiectului (bazat pe
Matricea Schemă Logică) şi reproduse sub forma de manual în 1993.
32
Document din Aprilie 2000.
Tabelul 1: Structura generală a MCL

Logica intervenţiei Indicatori verificabili Surse şi mijloace de Ipoteze


verificare
Obiectiv General Cum se va evalua în Cum va fi informaţia
(impact) asupra termeni de cantitate, colectată, când şi de
domeniului calitate şi timp către cine
Scopurile (obiectiv Cum se va evalua în Cum va fi informaţia Dacă Scopurile sunt atinse,
specific) - beneficii termeni de cantitate, colectată, când şi de ce ipoteze trebuie lansate
directe către grupul ţintă calitate şi timp către cine pt. a obţine OG?
Rezultate – produse sau Cum se va evalua în Cum va fi informaţia Dacă Rezultatele sunt
servicii tangibile aduse de termeni de cantitate, colectată, când şi de atinse, ce ipoteze trebuie
proiect calitate şi timp către cine lansate pt. a obţine
Scopul?
Activităţi – sarcini de Dacă Activităţile sunt
îndeplinit pt. Atingerea îndeplinite, ce ipoteze
obiectivelor trebuie lansate pt. a
obţine Rezultatele?

Metodele de evaluare trebuie să fie bazate arât pe principiile MCP cât şi pe liniile directoare
de evaluare, şi centrate pe un set de criterii prestabilite cum ar fi relevanţă, eficienţă, eficacitate,
impact şi sustenabilitate33.
Aceşti parametri se vor folosi atât pentru un cadru analitic în vederea examinării
componentelor proiectului cât şi pentru recomandările direcţionate către stadiile ulterioare de
implementare34.
În calitatea de Stat Membru al Uniunii Europene conferită o dată cu aderarea la Comunitate,
României îi revin atât drepturile cât şi obilgaţiile aferente poziţiei astfel dobândite pe plan European.
Politica de Coeziune Comunitată a constituit un obiectiv de bază încă de la constituirea
Comunităţii Europene, înfiinţată la Roma sub numele de Comunitatea Economică Europeană, la data
de 25 martie 1957, de către cele şase state membre (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg,
Olanda) ale Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului.
În vederea alinierii la principiile politicii de coeziune şi la obiectivele trasate de aceasta, a fost
astfel încurajată iniţiativa de proiecte menite să se adreseze disfuncţiilor structurale, care pot
demonstra că prin derularea lor se asigură o contribuţie relevantă pentru o dezvoltare stabilă şi
durabilă şi o funcţionare optimă a Pieţei Interne.
Aşa cum a fost arătat mai sus, Managementul Ciclului de Proiect trebuie să constituie o bază
orientativă pentru solicitanţii fondurilor pe bază de proiecte ce se adresează în acest context
instrumentelor structurale.
Având în vedere considerentele prezentate, precum şi cadrul legislativ, programatic şi
instituţional al instrumentelor structurale în contextul implementării Programelor Operaţionale în
România35, se poate astfel configiura traseul de parcurs în vederea valorificării oportunităţilor pe care
solicitanţii de finanţări le au, ca urmare a politicii comunitare în sprijinul dezvoltării regionale.

Mihai TRUŢĂ
Consilier pentru afaceri europene
Ministerul Economiei şi Finanţelor

33
Criterii MCP corespunzătoare unei evaluări analitice bazată pe rezultate (CE, Biroul de cooperare EuropeAid: Europa,
Caucaz, Asia Centrală, Propunerea financiară TACIS, 2003, p.3.)
34
Evaluarea EIDHR a Proiectelor NEEDS, Raport Final, ECORYS Olanda BV, Rotterdam, Aprilie 2007, p.11.
35
SM eligibil conform obiectivului de convergenţă.
ACTUALITATEA EUROPEANĂ

Politica de coeziune – ce va fi după 2013?

Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene, ulterior cunoscută sub titulatura de


politica de coeziune, a cunoscut o evoluţie sinuoasă şi a suscitat ample dezbateri. Fiind o politică
caracterizată prin flexibilitate şi dinamică, acest lucru nu este surprinzător. Şi totuşi, discuţiile sunt
marcate în această perioadă de o amploare fără precedent.
Deşi suntem la începutul etapei de implementare a programelor finanţate în perioada de
programare 2007-2013, dezbaterile privind viitorul politicii de coeziune au început să se intensifice. Pare
devreme, dar acest lucru poate asigura alegerea celor mai bune opţiuni de politică pentru coeziune
după 2013.
Pentru a vedea încotro ne îndreptăm este necesară o privire retrospectivă, pentru a înţelege
cum s-a ajuns la actuala formă a politicii.

Evoluţia politicii de coeziune


Politica regională a UE36 a apărut în 1975 ca efect de redistribuire a bugetului, ca şi o
compensaţie pentru Marea Britanie - contributor important la bugetul comunitar, buget care era
destinat, în cea mai mare măsură, finanţării politicii agricole comune al cărei principal beneficiar era
Franţa. Nu existau priorităţi comunitare, erau finanţate proiecte individuale, stabilite / propuse de
fiecare stat membru în parte, cu o caracteristică comună: acestea trebuiau să vizeze zonele industriale
în declin.
Mai târziu Comunitatea a evoluat, iar în 1988 prin semnarea Actului Unic European s-a decis
realizarea Pieţei Unice. Astfel, toate resursele comunitare urmau să fie utilizate în acest scop. Pentru a
putea contribui în mod organizat la realizarea acestui obiectiv, al pieţei unice, politica regională a fost
instituţionalizată, iar fondurile comunitare37 au fost reunite sub umbrela fondurilor structurale. Au fost
stabilite şi principii de funcţionare şi folosire a acestora, şi s-a constatat, de asemenea, necesitatea
stabilirii unor obiective comune pentru toate statele membre.
Pe măsură ce Uniunea s-a extins şi condiţiile economice au evoluat, aceste priorităţi au suferit
modificări, mai mult sau mai puţin semnificative. Astfel a doua reformă a politicii regionale a avut loc în
1993, odată cu semnarea Tratatului de la Maastricht care instituţionalizează conceptul de politică de
coeziune. Totodată s-a realizat şi o adaptare a principiilor ce guvernau implementarea politicii,
punându-se accent, din ce în ce mai puternic, pe parteneriat şi subsidiaritate.
Dacă în contextul primelor două reforme, din 1988 şi 1993, priorităţile politicii de coeziune au
fost uşor adaptate la noile condiţii38, în reforma din 1999 deja se poate spune că se întrevede o
dimensiune strategică a acestei politici. Cu toate acestea s-au menţinut în linii mari priorităţile stabilite
pentru prima perioadă de programare.
Analizând evoluţia politicii de coeziune de la momentul apariţiei până la reforma din
1999/2000 se poate afirma că s-a reuşit trecerea de la finanţarea necoordonată a proiectelor selectate
la nivel naţional, spre finanţarea unor programe elaborate în largi parteneriate prin implicarea tuturor
actorilor interesaţi, inclusiv a societăţii civile.
Pentru perioada de programare 2007-2013 modificările au fost substanţiale. Nu se poate face
această afirmaţie făcând abstracţie de contextul general în care se găsea UE la acel moment.
În cadrul Consiliul European de la Lisabona din 2000, statele membre au agreat asupra unui
obiectiv comun: (respectiv ca) Uniunea Europeană să devină „cea mai competitivă şi dinamică

36
De fapt politica regională s-a instituţionalizat prin adoptarea Actului Unic European. In1975 a fost creat Fondul
European pentru Dezvoltare Regională.
37
Fondul Social European (1958), Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (1975), Fondul European pentru
Orientare si Garantare Agricola (1962) care funcţionau în mod diferit.
38
Ne referim aici la introducerea Obiectivului 6 privind sprijinirea regiunilor slab populate, ca urmare a aderării statelor
nordice pentru care acest lucru reprezintă o problemă specifică
economie, bazată pe cunoaştere”39. Orizontul de timp în care ar fi trebuit atins acest obiectiv era anul
2010. Această declaraţie avea să devină cunoscută în timp ca „Strategia Lisabona”. Obiectivul a fost
menţinut de toate preşedinţiile ulterioare.
Figura 1: Evoluția obiectivelor politicii de coeziune 1988-2006

Ob.1: Dezvoltarea regiunilor slab


dezvoltate Ob.1: Dezvoltarea regiunilor rămase în urmă
Ob.6: Sprijinirea regiunilor slab populate

Ob.2: reconversia regiunilor grav afectate


de declinul industrial

Ob.5 (a și b): Adaptarea structurilor Ob.2: Reconversia economică și socială a


agricole; modernizarea; restructurarea regiunilor cu dificultăți structurale
sect. piscicol; dezvoltarea zonelor rurale.

Ob.3: combaterea șomajului pe termen


lung și promovarea integrării tinerilor pe
Ob.3: Modernizarea sistemelor de educație,
piața muncii
formare și ocupare
Ob.4: Facilitarea adaptării populației
active/ocupate la schimbările industriale

Sursa: prelucrări proprii

În 2005 a fost realizată o evaluare intermediară a stadiului implementării Strategiei Lisabona.


Celebrele rapoarte Kok şi Sapir, care au contribuit la realizarea evaluării intermediare, au provocat
aprinse discuţii şi dezbateri la acel moment privind stadiul implementării strategiei Lisabona sau, mai
bine zis, eşecul implementării acestei strategii ca urmare a stabilirii unor obiective nerealiste.
Rapoartele critică în primul rând slaba coordonare şi mai ales lipsa angajamentelor ferme la nivel politic
pentru atingerea obiectivelor Lisabona. Ulterior publicării şi dezbaterii acestor studii, în reuniunea
Consiliului European de primăvară de la Bruxelles (2005), s-a luat decizia ca toate instrumentele /
politicile comunitare să sprijine implementarea Strategiei Lisabona.
Acesta a reprezentat şi primul pas în redefinirea politicii de coeziune a perioadei 2007-2013.
Concluziile celui de-al treilea raport de coeziune, apărut în 2004 în paralel cu publicarea
rapoartelor anterior menţionate, a relevat faptul că este necesară o concentrare a bugetului alocat
coeziunii, pe obiective mai puţine şi mai clare, că este esenţială sprijinirea competitivităţii pentru
atingerea coeziunii şi, de asemenea, că provocarea extinderii nu trebuie minimizată. Discuţiile privind
forma politicii de coeziune după 2007 au fost anevoioase, în special datorită dezbaterilor aprinse privind
perspectiva financiară pentru perioada 2007-2013. În cele din urma s-a ajuns la un consens în ambele
cazuri, atât în cazul politicii de coeziune, cât şi în cazul perspectivei financiare.
Aşadar, principalele schimbări ale politii de coeziune aduse de reforma din 2006, urmare a
dezbaterilor şi discuţiilor anterioare, sunt următoarele:
- abordarea programatică mult mai strategică prin existenţa Orientărilor Strategice Comunitare
privind coeziunea pentru perioada 2007-2013 şi obligativitatea elaborării Cadrului Strategic
Naţional de Referinţă care cuprinde doar elemente de strategie globală;
- concentrarea pe un număr limitat de priorităţi (Convergenţă, Competitivitate regională şi
ocuparea forţei de muncă, Cooperare teritorială);
- accent crescut pe sprijinirea realizării obiectivelor Lisabona – introducerea earmarking e- un
sistem de evaluare a contribuţiei fondurilor structurale şi de coeziune la atingerea obiectivelor
Lisabona. Ţinta pentru regiunile de convergenţă este de 60%, iar pentru regiunile de
competitivitate şi ocupare de 75%;

39
Concluziile Preşedinţiei, Consiliul European Lisabona, 23-24 martie 2000
- simplificarea mecanismelor de implementare: abordare mono-fond, introducerea FC în
programarea multianuală; mai stricta aplicare şi monitorizare a principiului adiţionalităţii;
- continuarea descentralizării: reguli de eligibilitate naţionale.

Dezbaterile privind viitorul politicii de coeziune…


Aşa cum am precizat de la început, politica de coeziune se remarcă prin dinamică şi
flexibilitate. Adaptarea la nevoi şi la noul context au condus deja la lansarea dezbaterilor pentru
arhitectura politicii de coeziune pentru perioada post 2013.
Dezbaterile au început anul trecut, în 2007, când concluziile celui de-al patrulea raport
de coeziune au scos în evidenţă faptul că, deşi politica de coeziune a contribuit la creşterea
economică a regiunilor şi a statelor membre per ansamblu, au apărut o serie de noi provocări care
pot influenţa rezultatele politicii de coeziune, respectiv:
- creşterea competitivităţii la scară globală;
- schimbările climatice;
- creşterea preţului energiei;
- evoluţiile demografice (în principal negative);
- reacţia şi implicaţiile asupra statului naţional a fenomenelor menţionate anterior.
Mai mult, adoptarea Agendei teritoriale (2007) şi introducerea dimensiunii teritoriale40 ca
a treia dimensiune a politicii de coeziune, alături de coeziunea economică şi coeziunea socială,
reprezintă alte elemente ale dezbaterii privind forma şi conţinutul politicii de coeziune post 2013.
Dezbaterea pe tema viitorului coeziunii a fost lansată printr-o consultare publică şi prin
organizarea unui forum pe această tematică în noiembrie 2007.
Principalele idei care s-au desprins în urma acestor consultări relevă faptul că
majoritatea repondenţilor susţin în continuare menţinerea principalului obiectiv al politicii, de
reducere a disparităţilor economice şi sociale dintre regiunile europene. Cu toate acestea, se
consideră că deşi este o politică a solidarităţii atenţia nu trebuie concentrată numai pe regiunile
rămase în urmă, ci pe întregul teritoriu comunitar, deoarece este şi o politică care stimulează
potenţialul endogen al regiunilor, contribuind astfel la creşterea competitivităţii acestora.
„Multe dintre aceste contribuţii confirmă că politica de coeziune orientează şi sprijină
creşterea în Europa, încurajează investiţii care nu ar fi fost întreprinse în absenţa sa, susţine
competitivitatea în cele mai vulnerabile regiuni, consolidează progresul social şi solidaritatea, fac din
capitalul fizic, social şi uman factori de stimulare a creşterii, a potenţialului de inovare, a capacităţii
administrative şi a modernizării administraţiei, stimulează gestiunea strategică şi financiară
multianuală, promovează transferul cunoştinţelor practice şi al celor mai bune practici între regiuni şi
între statele membre şi favorizează existenţa unei culturi a evaluării şi a monitorizării. În mod similar,
majoritatea contribuţiilor apreciază faptul că această politică promovează crearea unei culturi a
colaborării.”41
S-a evidenţiat necesitatea finanţării domeniilor ca: inovarea, educaţia, sprijinirea IMM-
urilor, infrastructurii mari (la nivel comunitar), accent mai mare pe dezvoltarea durabilă
(greening of the policy).
În ceea ce priveşte dimensiunea teritorială, se solicită clarificări privind conceptul de
coeziune teritorială şi crearea unui cadru care să permită abordarea comună a acestui aspect. La
nivelul actorilor regionali şi locali aceasta a treia dimensiune este văzută ca o oportunitate de a
juca un rol mai important în implementarea politicii pentru autorităţile locale şi regionale, şi
pentru ceilalţi actori de la aceste niveluri.

40
Propunere integrată în Tratatul de la Lisabona
41
Al cincilea raport de progres privind coeziunea economică şi socială.
Referitor la mecanismele de implementare ale politicii de coeziune s-a solicitat o mai mare
simplificare a procedurilor. De asemenea s-a menţionat importanţa coordonării politicii de coeziune cu
alte politici comunitare sectoriale, care sunt uneori mai puţin flexibile, ceea ce împiedică în anumite
privinţe implementarea politicii de coeziune. În acest sens, mai multe păreri subliniază necesitatea
elaborării unor strategii coerente şi integrate mai ales în relaţie cu politica de dezvoltare rurală.
Dezbaterile organizate de Comisie nu au fost singurele pe aceasta tematica, ţinând cont
că această politică este una dintre cele mai importante ale UE, o dovadă în acest sens fiind şi
alocarea bugetară42, fiecare preşedinţie UE organizând conferinţe pe această tematică43.
Concluziile reuniunilor din Azore şi Maribor sunt oarecum similare, accentuându-se ideea
concentrării investiţiilor (Azore) şi a întăririi principiului subsidiarităţii (Maribor). În cadrul ambelor reuniuni
participanţii au recunoscut că politica de coeziune reprezintă un element central al integrării economice şi au
salutat introducerea dimensiunii teritoriale, alături de dimensiunea economică şi socială a coeziunii. În ceea ce
priveşte priorităţile, Concluziile au subliniat importanţa menţinerii obiectivului convergenţă în viitoarea
perioadă de programare, flexibilizarea mecanismului de implementare, precum şi necesitatea abordării
integrate cu alte politici, în special cu politica de dezvoltare rurală, pentru maximizarea eficienţei.
Statele membre au organizat la rândul lor ample dezbateri. Menţionăm grupul Visegrad,44
plus România şi Bulgaria care au semnat o declaraţie politică prin care îşi exprimă opinia privind
arhitectura politicii de coeziune după 2013. Statele semnatare susţin menţinerea politicii de
coeziune ca pilon central în construcţia europeană, aceasta fiind un instrument care contribuie la
adâncirea integrării economice şi la creşterea prosperităţii şi solidarităţii între regiunile europene.
Se afirmă de asemenea necesitatea unei abordări integrate prin combinarea tuturor
politicilor pentru a putea aborda mai eficient noile provocări. Similar concluziilor reuniunilor
anterior menţionate, şi aceste state salută introducerea dimensiunii teritoriale şi recunosc
valoarea adăugată adusă de obiectivul de cooperare teritorială.
Dezbaterile sunt departe de a se termina. La începutul lunii viitoare, Comisia Europeană va
lansa Carta Verde a Dezvoltării Teritoriale, care va constitui un element de bază în discuţiile privind o
posibilă definire şi abordare unitară a dimensiunii teritoriale în noua perioadă de programare.
Discuţiile ce vor avea loc cu ocazia „Open Days – ziua regiunilor şi oraşelor” organizată de Comitetul
Regiunilor şi Comisia Europeană pe marginea viitorului politicii de coeziune vor sedimenta pe de o
parte ideile ridicate în dezbatere până în momentul actual, dar vor şi adăuga altele noi.
…corelat cu reforma bugetului
Cu toate acestea nu trebuie să pierdem din vedere reforma bugetară precum şi rolul pe
care îl joacă acest lucru în dezbaterea privind viitorul politicii de coeziune. Trebuie să ne
reamintim că în perioada 2005 discuţiile pe marginea noului buget comunitar au fost foarte
intense şi compromisul greu atins, dar discuţiile au fost relansate anul trecut prin publicarea
documentului de consultare publică „Comunicarea Comisiei „Reforma bugetului pentru o Europă
în schimbare”. Consultările publice s-au încheiat, iar concluziile acestora vor fi prezentate de
comisarul pentru buget, Dalia Grybauskaitė, în cursul lunii noiembrie a.c. În principiu, una din
provocările reformei bugetare o reprezintă viziunea statelor membre privind eficienţa
implementării bugetului în relaţie cu politica de coeziune.
Foarte multe voci susţin că eficienţa bugetară se măsoară prin efectul de redistribuire a
bugetului comunitar comparativ cu contribuţia la acesta, şi nu ca valoare adăugată pentru
cetăţenii statului respectiv. Cei mai mari contributori la bugetul comunitar sunt Germania,
Franţa, Italia şi Marea Britanie.

42
Alocarea este de 308,041 mld euro (preţuri curente 2004), ceea ce reprezintă aproximativ 35% din bugetul comunitar
pe perioada 2007-2013.
43
Portugalia – Azores (noiembrie 2007), Slovenia – Maribor (martie 2008), Franţa – Marsilia (va avea loc în noiembrie 2008)
44
Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria.
Contribuţiile acestor state la dezbaterea privind reforma bugetară reflectă că părerile lor
sunt împărţite în ceea ce priveşte importanţa politicii de coeziune.
Germania sprijină politica de coeziune şi consideră că principalul scop al acestei politici
trebuie menţinut, respectiv de reducere a diferenţei între nivelurile de dezvoltare ale regiunilor, dar
fără a exclude regiunile mai dezvoltate care ar putea beneficia de sprijin pentru stimularea potenţialului
lor de dezvoltare. De asemenea, Germania subliniază necesitatea unei mai bune cooperări între sectorul
public şi cel privat şi a adoptării unor măsuri care să stimuleze creşterea şi ocuparea pe termen lung,
precum şi continuarea descentralizării.
Franţa, deşi recunoaşte existenţa disparităţilor de dezvoltare între regiuni şi afirmă că bugetul UE
este si poate fi în continuare un instrument în reducerea acestora, consideră totuşi că principala ţintă a
acestuia ar trebui să fie politicile comunitare care stimulează competitivitatea, iar elementul care trebuie să
primeze în momentul evaluării eficienţei unei anume politici este valoarea adăugată.
Marea Britanie susţine de asemenea menţinerea scopului politicii de coeziune de reducere a
disparităţilor, dar consideră că ar trebui să se adreseze doar regiunilor mai slab dezvoltate, iar evaluarea ar
trebui realizată şi în funcţie de eficienţa dovedită a utilizării fondurilor, care se va măsura prin faptul că
statele membre nu vor mai avea nevoie de aceste fonduri. Mai mult, Marea Britanie subliniază ca fondurile
structurale şi de coeziune nu sunt un instrument permanent (subvenţie permanentă) şi este de datoria
fiecărui stat membru să găsească şi alte surse de finanţare.
Italia susţine politica de coeziune cu menţinerea priorităţilor identificate în Consiliul European de
primăvară din 2006 „Strategia Lisabona reînnoita”, respectiv – intensificarea investiţiilor în cercetare inovare,
stimularea potenţialului afacerilor, în special al IMM-urilor, stimularea ocupării, gestionarea eficienta a
resurselor energetice, încurajând totodată concentrarea resurselor pe un număr limitat de arii tematice
pentru a maximiza impactul şi valoarea adăugata.
Spania una din marile beneficiare ale politicii de coeziune de la data aderării acesteia la Uniunea
Europeană, susţine această politică în continuare, recunoscând că este una din politicile cheie ale UE care a
contribuit la procesul de convergenţă al Spaniei. Spania, la fel ca si Germania susţine că toate regiunile
trebuie să beneficieze de politica de coeziune, indiferent de nivelul de dezvoltare, deoarece toate regiunile
europene se confruntă cu probleme legate de competitivitate, chiar dacă în proporţii şi intensităţi diferite.
Susţine de asemenea acordarea unei atenţii deosebite regiunilor cu handicapuri geografice specifice .
Polonia, cel mai mare beneficiar al politicii de coeziune în actuala perioadă de programare, susţine
menţinerea politicii de coeziune. În acelaşi timp consideră ca nivelul de coeziune nu poate fi atins numai prin
această politică, ci este nevoie şi de reforma altor politici comunitare care să ţină seama de obiectivul
enunţat în Art 158 al Tratatului Uniunii Europene de reducere a disparităţilor dintre regiunile Europei.

După cum se poate observa, marii beneficiari susţin în continuare ambele priorităţi:
competitivitate şi coeziune, spre deosebire de blocul mai dezvoltat care susţine doar concentrarea pe
coeziune pură, ceea ce poate conduce în mod direct şi la reducerea fondurilor alocate pentru politica de
coeziune din bugetul comunitar. Acest lucru nu ar afecta în mod direct statele beneficiare de pe urma
politicii de coeziune, cele cu un PIB/loc mai mic decât 75% din media comunitară, dar ar putea genera
nemulţumiri la nivelul regiunilor mai bogate, care, deşi aflate în state dezvoltate, se confruntă cu
probleme structurale specifice care le afectează nivelul de competitivitate.
În concluzie, direcţiile viitoare ale politicii de coeziune se vor contura în viitorul apropiat,
având în vedere că în câteva săptămâni Comisia Europeana va lansa Carta verde a coeziunii teritoriale
care va clarifica abordarea acestei dimensiuni în politica de coeziune. În acelaşi timp, Comisia a solicitat
realizarea a două studii ale căror rezultate vor fi publicate în 2009: o evaluare a conţinutului şi a
gestionării politicii de coeziune şi o analiză a regiunilor UE pe orizontul de timp 2020, în contextul
provocărilor identificate în al patrulea raport de coeziune. Danuta Hubner, comisarul pentru politică
regională, intenţionează să lanseze în primăvara anului 2009 primele propuneri concrete privind viitorul
politicii de coeziune. Oricum, se pot deja întrevedea două orientări majore, şi anume: menţinerea
coeziunii ca obiectiv principal şi accentuarea măsurilor care să sprijine competitivitatea.

Diana HANGIU
Consilier pentru afaceri europene
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor
Efectele economice ale unificării În multe privinţe RDG era avantajată în
Germaniei comparaţie cu alte state socialiste care puteau
face comerţ cu RFG doar în monede tari, de
În studiul tranziţiei cazul reunificării obicei dolarul. Cu toate ca RFG făcea parte din
germane prezintă un interes special datorită Comunitatea Europeană, comerţul între cele
caracterului unic al integrării unei economii fostă două Germanii era exceptat de taxele prevăzute
comunistă într-una de tip capitalist. Succesul de aceasta. După 1960 relaţiile economice între
parţial al acestei integrări în condiţiile în care cele două Germanii s-au îmbunătăţit
estul Germaniei a beneficiat substanţial de considerabil, astfel încât RFG a devenit al doilea
ajutorul Germaniei de Vest, (fie prin redistribuire partener economic al RDG cu 12% din comerţul
de venituri, fie prin investiţii în infrastructură, exterior, după Uniunea Sovietică care deţinea o
apoi prin includerea noilor landuri în sistemul treime din cifra acestuia. În anii 70 competiţia
juridic şi instituţional deja existent şi prin între Est Vest s-a accentuat. Scopul conducerii
deschiderea pieţei concurenţiale), demonstrează RDG-ului era să depăşească RFG în producţie.
faptul că nici în cele mai favorabile condiţii Unul dintre motive era faptul că germanii estici
tranziţia de la o economie centralizată la una de aveau, spre deosebire de celelalte popoare
tip capitalist nu este un proces facil şi de scurtă comuniste, acces la programele TV vest
durată. germane, putând astfel compara direct
În 1990 Germania Federală şi Republica standardele scăzute de viaţă din RGD cu cele
Democrată Germană s-au reunificat. În următorii din vest. Aceasta politică a lui Honecker a dus la
ani instituţiile politice, economice şi sociale vest acumularea de datorii externe în valoare de
germane au fost transferate în Republica peste 10 miliarde de dolari, ceea ce a făcut ca
Democrată Germană. Aceasta a produs schimbări RDG să nu mai poată solicita împrumuturi de pe
fundamentale în economia germană iar est pieţele financiare vestice. Totuşi, relaţiile
germanii se bucură astăzi de un standard de viaţă speciale cu RFG au ajutat la depăşirea acestei
mult mai ridicat decât populaţia statelor foste situaţii. În anii 1983 şi 1984 două credite
comuniste din Europa Centrala şi de Est. Totuşi, nerambursabile de un miliard de mărci germane
există încă probleme economice care nu au fost (DM) respectiv de 357 milioane de dolari au fost
rezolvate iar integrarea economică este încă garantate de către RFG. După această criză RDG
departe de a fi realizată. Pentru a înţelege a încercat să crească exporturile pentru a-şi
unificarea germană din 1990 şi impactul îmbunătăţi balanţa de plăţi. Calitatea scăzută a
economic al acesteia, este necesară o privire bunurilor acestei ţări a făcut însă ca relaţiile
asupra perioadei de dinainte de 1989. comerciale cu vestul să fie extrem de dificile. S-
a ajuns astfel ca 55% din exporturi să fie
Relaţiile economice între RFG şi RDG înainte de formate din materie primă.
unificare Pe de altă parte trebuie menţionat faptul
Relaţiile economice dintre Republica că unul dintre motivele superiorităţii economice
Federală Germană (RFG) şi Germania de Est a RDG în comparaţie cu celelalte state
(RDG) au influenţat fundamental procesul comuniste era fluxul continuu de bani vest
economic din Germania reunificată. In 1945, cele germani. În afara creditelor amintite, se
patru puteri ocupante (SUA, Marea Britanie, estimează ca in RDG intrau anual din direcţia
Franţa şi Uniunea Sovietică), au decis la Postam RFG 2,5 miliarde de DM. Aceşti bani proveneau
ca Germania va fi administrată ca o unitate dintr-o taxă anuală de 575 milioane de DM
economică. In 1949 Germania a fost împărţită pentru ruta de tranzit din RFG către Berlinul de
politic în RFG şi RDG. Totuşi relaţiile economice Vest, taxe pentru servicii speciale (servicii
între cele două state au continuat, poştale sau taxele pentru vize), veniturile din
concretizându-se în Innerdeutscherhandel- aşa numitele intershops (cu bunuri vestice
comerţul între cele două Germanii. Acest proces pentru turiştii vestici si pentru cei cu rude in
s-a realizat în unităţi de calcul speciale- vest), şi hotelurile turistice; în plus o obligaţia
Verrechnungseinheiten (VE). turiştilor de a schimba 25 de DM pe zi sau 15 DM
pentru pensionari, iar asta la un raport fictiv de spaţiu de manevră. Bundesbank (Banca Centrala
1 la 1 intre DM şi marca estica. În plus est- a Germaniei) a crescut ratele dobânzilor în iulie
germanii primeau din RFG anual pachete în 199246. Presiunea asupra Germaniei de a face
valoare de 750 milioane de DM45. schimbări structurale era în continuă creştere.
Aceste relaţii speciale între cele două Companiile aveau două strategii pentru a-şi
Germanii au influenţat decisiv procesul unificării îmbunătăţi situaţia. Ele aveau de ales între a-şi
şi şi-au pus amprenta asupra efectelor muta producţia în străinătate sau a aplica
economice ale acesteia. masuri de restructurare acasă. Ambele strategii
La începutul anilor '90 se considera, în au însemnat scăderea numărului de locuri de
special de către SUA, că deceniul care urma va muncă.
fi deceniul Germaniei. Rezultatul unificării Astfel, în Germania numărul de şomeri a
germane a fost acela că cea mai importanta crescut între anii 1992 şi 1994 cu 900.000.47
economie a Europei - RFG, a crescut, prin Concedierile în partea vestică, încercarea de
înglobarea economiei RDG, cu 40%, iar în ceea corectare a crizei din partea estică laolaltă cu
ce priveşte forţa de muncă şi consumatorii cu fluxul mare de emigranţi, în special din Europa
aproximativ 25%. Aşteptările de la noul stat erau de Est, au indus cea mai serioasă criză de după
mari. Geografia, tradiţia şi puterea economică al doilea război mondial pe piaţa de muncă
sugerau că Germania va deveni cel mai germană. În iarna 1993-1994, rata şomajului a
important partener economic vestic al fostelor atins un procent de 10,548. Exportul a scăzut în
state comuniste. Se spera de asemenea că, prin 1993 cu 6 procente, iar contribuţia Germaniei la
fosta RGD, se va crea o punte între vest si est. exportul mondial a scăzut de la 12,6% in 1990 la
Unificarea a creat în prima perioadă un 10,1% in 1994. O altă problemă este cea a
adevărat boom care ascundea de fapt investiţiilor străine în Germania, astfel că în
problemele latente ale economiei noului stat. În sectorul industrial străinii şi-au redus investiţiile
fosta RDG dificultăţile care acompaniau cu 8,5 miliarde DM intre 1989 si 199349.
procesul de restructurare erau mult mai Dezvoltarea economiei germane după 1990 a
serioase decât se anticipase. Unul dintre motive fost influenţată în principal de doi factori. Pe de
era colapsul pieţelor est europene. o parte, este vorba despre deciziile politice care
Un alt motiv a fost politica eronată a au fost luate de la începutul acestei perioade iar
veniturilor. În fosta RDG sfârşitul boom-ului pe de cealaltă parte este vorba despre
economic a produs o criză adâncă între 1992 şi problemele structurale ale Germaniei
1993. Slăbirea economiei mondiale a atins la coroborate cu trecutul economic ale RGD.
acea vreme şi economia germana. Politica Greşelile politice
fiscală era lipsită de puterea necesară pentru a La începutul anilor 90 a existat în
rezolva această criză din moment ce fondurile rândul politicienilor tendinţa de a judeca în
pentru o rectificare bugetară lipseau din cauza mod eronat eforturile necesare pentru
transferurilor de plăţi către landurile estice. transformarea RDG într-o economie de piaţa.
Problema politicii fiscale nu era reprezentată Astfel s-a ajuns la neglijarea uneia dintre
atât de aceste plăţi cât de faptul că în partea cele mai importante condiţii în procesul
vestică a ţarii cheltuielile se menţineau la un macroeconomic – timpul. Şocurile
standard ridicat. S-a ajuns la scăderea macroeconomice care au lovit Germania de
veniturilor din taxe, ceea ce a dus la o creştere Est după unificare au fost în mare parte
a deficitului bugetar în sectorul public, de la
2,1% din PNB in 1990 la 3,2% in 1993.Acest
46 German Unification and the European
deficit combinat cu creşterile mari ale
Integration,part2,www.fatemi.com/CONFERENCE/prey2.html.
veniturilor au lăsat politicii monetare puţin 47 ibidem
48 Weidenfeil Werner, Handbuch zur deutschen Einheit
1949-1989-1999, p.705, Campus Verlag, Frankfurt , 1999.
49 Schroeder Wolfgang, Das Modell Deutschland auf
45 Muller –Groeling Hurbertus , Economic Integration dem Pruefstand, Zur entwicklung der Industriellen
after German Unification –Success and failure, Beziehungen in Ostdeutschland ,p.197, Westdeutscher
ww.fnfkorea.org. Verlag, Wiesbaden, 2000.
rezultatul unor decizii precipitate. Deşi cu lipsa responsabilităţii. Pentru mulţi est
avertizat de experţi, partidul care se afla germani reunificarea simboliza nu numai
atunci la putere, CDU în frunte cu Helmuth libertate ci şi standarde de viaţă vestice.
Kohl a lăsat populaţia să înţeleagă că
Probleme structurale ale Germaniei
perioada de tranziţie va fi una foarte scurtă
Germania se confruntă încă cu probleme
şi că beneficiile sunt mai mari decât
structurale serioase. Dezbaterea publică asupra
costurile. Conducerea de la Bonn a estimat în
atractivităţii Germaniei ca locaţie pentru
mod eronat că perioada de tranziţie nu va
producţie se concentrează pe două planuri:
dura mai mult de 5 ani. Mai mult, cancelarul
costuri înalte de producţie şi lipsa de inovaţie în
Kohl a promis ca taxele nu vor creşte pentru
industrie.
a finanţa unificarea. Totuşi în 1991 preţurile
In ceea ce priveşte piaţa muncii,
au crescut iar dezamăgirea populaţiei a creat
costurile au crescut cu 6,2% anual, mai mult
o pierdere imensa în credibilitate politicii
decât in orice tara puternic industrializată, cu
germane. O altă problemă a fost analogia
excepţia Italiei şi Marii Britanii. Explozia de
greşita cu situaţia din RFG de după al doilea
costuri în Germania se poate explica şi prin
război mondial. Atât politicienii cît şi
negocierea colectivă a veniturilor, care au
economiştii se aşteptau la un miracol
crescut cu aproximativ 6 procente chiar şi in
economic după unificare. Ei considerau că
anul în care economia germană se afla în
introducerea DM va duce la revitalizarea
recesiune. Creşterea veniturilor era mai mare
economiei germane la fel ca reforma
decât in orice alta ţară din lume, contribuţiile
monedei germane din 1948 în RFG.
la asigurări sociale au crescut mai mult decât
Contextele complet diferite nu au fost luate
orice alte impozite iar productivitatea nu a
în considerare. Astfel faptul ca RDG fusese
putut ţine pasul cu costurile. Bunurile germane
timp de 45 de ani caracterizată prin o
şi-au pierdut unicitatea astfel ca “made in
economie centralizată făcea ca industria să
Germany” nu mai e un atribut suficient pentru
fie total neproductivă şi necompetitivă, iar
vânzarea produselor.
inexistenţa proprietăţii private in aceasta
Un alt aspect este reprezentat de taxele
perioada era o alta diferenţă faţă de situaţia
mari la care sunt supuşi angajaţii şi corporaţiile.
RFG de după 1948.
Germania impune corporaţiilor cele mai mari
Mai mult în 1990, odată cu uniunea
taxe din lume, de aproximativ 65%. Veniturile
economica de la 1 iulie populaţia estică nu a
private sunt de asemenea suprataxate.
avut timp să se pregătească pentru şocul
Corporatismul este după părerea multor autori
introducerii DM cu paritatea de 1 la 1 in
un factor care dezavantajează economia
raport cu marca est germană. Astfel cu o
germană, una dintre consecinţele sale fiind
apreciere de 300% şi cu o creştere a
împiedicarea unei concurenţe reale. Alte
veniturilor populaţiei estice necorelată cu
probleme în acest sens ar fi o birocratizare
productivitatea, economia germană a fost
excesivă şi supralegiferarea pieţei de muncă.
pusă în pericol. Aceasta măsură este de altfel
Sistemul asigurărilor sociale este de asemenea
considerată una dintre cele mai grave greşeli
considerat ineficient, fiind supraîncărcat de
ale regimului de atunci, chiar dacă au existat
beneficii (alocaţii pentru familii, burse pentru
circumstanţe atenuante –frica de migraţia
educaţie, ajutor de şomaj). Pentru acestea însă
excesivă a forţei de muncă din est spre
exista riscul ca numai o parte a populaţiei să
vest50. O altă diferenţă era aceea că după al
plătească în timp ce o alta doar sa profite.
doilea război mondial populaţia era dispusă
Sistemul asigurărilor sociale se confruntă şi cu o
să muncească şi să se sacrifice pentru
altă problemă, şi anume cea a îmbătrânirii. In
refacerea tarii, având în acelaşi timp
deceniile următoare există pericolul unei
aşteptări foarte mici, în timp ce, după 45 de
presiuni fără precedent pe terenul pensiilor şi al
ani de comunism, est germanii erau obişnuiţi
asigurărilor de sănătate.

50 Muller-Groeling H., op. cit.


Ce s-a realizat? Diferenţele de venituri s-au redus
În ciuda numeroaselor probleme considerabil. Astfel, în 2007, media câştigurilor
economice şi a greşelilor politice care s-au făcut în landurile estice de 13,02 Euro pe oră, în timp
la început, se pot remarca unele progrese. Cea ce în vest aceasta este de 18,21 Euro pe oră52.
mai dificilă parte a integrării economice a fost Toate aceste date dau speranţa că în curând
fragmentarea şi privatizarea fostelor partea estică va fi capabilă să se autosusţină şi
întreprinderi de stat din RDG. Instituţia special că nu va mai avea nevoie de sprijinul şi
creată pentru acest proces, “Treuhandanstalt”, subvenţiile din vest.
a reuşit să împartă şi să privatizeze aproximativ
8000 de firme şi combinate aflate în posesia Ce măsuri trebuie luate?
statului. După divizarea acestora s-a ajuns la Potrivit lui Bernhard Seliger, Germania
următoarele rezultate: 15130 de unităţi au fost va fi nevoită să îşi revizuiască politica
privatizate, 4510 reprivatizate, 500 dizolvate şi asigurărilor sociale. Sistemul trebuie
până în 1998 –2710 firme lichidate. Rezultatul îmbunătăţit prin eficientizarea pieţei iar
nu trebuie considerat însă total pozitiv din redistribuirea excesivă a bogăţiei va trebui
cauza politicii de vânzare a Treuhandanstalt, eliminată. De asemenea, este nevoie de o
care a condiţionat vânzarea de păstrarea reformă a taxelor, şi de simplificarea taxelor pe
muncitorilor în aceste întreprinderi sau firme. venituri. În altă ordine de idei cheltuielile
Această politică a creat un deficit bugetar guvernamentale şi subvenţiile vor trebui drastic
ridicat. Totuşi, privatizarea era necesară şi reduse. Ar trebui acordată prioritate absolută
trebuie considerată un succes în ciuda flexibilizării economiei, deschiderii pieţei şi
numeroaselor greşeli care s-au făcut. Cel mai politicilor în ceea ce priveşte munca53.
avantajat a fost sectorul construcţiei, datorită
cererii mari şi a numeroaselor subvenţii din Bibliografie:
partea statului. Aceste subvenţii au fost  M.G. Hurbertus , Ec. Integration after German
Unification-Success and Failure, www.fnfkorea.org;
orientate spre capital şi au crescut intensitatea
 S. Wolfgang, Das Modell Deutschland auf dem
producţiei. Întreprinderile est germane au
Pruefstand, Zur Entwicklung der ind.Beziehungen in
dezvoltat destul de timid o bază pentru export Ostd., Westdeutscher Verlag, Wiesbaden , 2000;
după ce căderea comunismului a dus la  Seliger Bernhard, Ten Years after German
diminuarea drastică a cererii de pe pieţele est Unification, Economic co-operation in Germany
europene şi din fosta Uniune Sovietică. Chiar before 1989, Part I,” Central European Review
dacă creşterea economică est germană este cu (www.ce-review.org), vol 3, No 1, 8 ian. 2001;
mult mai mică decât cea vest germană, rata de  W.Werner, Handbuch zur Deutschen Einheit, 1949-
creştere este în ascensiune. 1989-1999, Campus Verlag , Frankfurt, 1999;
Schimbările structurale din economia  German Unification and the EUIntegration,part
2,www.fatemi.com/CONFERENCES;
germană au făcut ca productivitatea în
 Gehaltsunterschiede Ost-West bei 28,5
agricultură să crească la rândul sau, cu toate că
Prozent,http://www.banktip.de/News/21440/Geh
preţul plătit a fost concedierea a aproximativ altsunterschiede-Ost-West-bei-28-5-Prozent.html
90% din personalul angajat în agricultură –
aproximativ 860000 persoane51. În sectorul Diana BOTESCU
public, se poate vorbi despre dezvoltarea Consilier pentru afaceri europene
comunicaţiilor, în multe privinţe mai mare în Est Daniel NĂSTASE
decât in Vest. Standardul de viaţă în Est a Consilier pentru afaceri europene
crescut de asemenea considerabil, concomitent Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
cu scăderea diferenţelor intre Est si Vest .Acest
aspect este considerat unul dintre cele mai mari
succese ale procesului de unificare.
52 http://www.banktip.de/News/21440/Gehaltsunter-
schiede- Ost-West-bei-28-5-Prozent.html
53 Seliger B., op.cit
51 Muller-Groeling H., op.cit.
Comitologia şi procedurile activitatea derulată în comitetele sale,
comitologice statelor membre li s-a redus
responsabilitatea politică, că nu se asigură
1. Comitologie – definiţie, caracteristici, accesul egal al cetăţenilor şi nici
rol, riscuri reprezentarea corespunzătoare a intereselor
Comitologia corespunde competenţei acestora la dezbaterile acestor structuri.
de execuţie a dreptului comunitar. Prin acest Aceste percepţii sunt datorate şi
termen este descris modul în care Comisia faptului că statele membre comunică direct
dispune de puterea de punere în execuţie a cu Comisia, în faţa căreia sunt considerate
deciziilor comunitare la nivelul statelor responsabile. Caracterul lipsit de
membre cu ajutorul comitetelor. Termenul transparenţă al activităţii comitetelor, dat de
desemnează decizia Consiliului de a delega faptul că informările transmise Parlamentului
Comisiei din puterea de execuţie a actelor pe European cuprind poziţia statelor membre
care le adoptă, rezervându-şi dreptul de a numai dacă reprezentanţii acestora solicită
exercita el însuşi aceste competenţe. menţionarea poziţiei lor în document,
Practic, prin comitologie se contribuie la opinia că această procedură
desemnează organismele care sunt de facto duce la diminuarea rolului Parlamentului
responsabile cu implementarea legislaţiei European în procesul de codecizie.
secundare europene, care exercită Un rol important al comitologiei este
competenţele de implementare pe care acela de a asigura eficienţa problemelor de
Consiliul le-a delegat Comisiei. Fiind coordonare, prin activitatea în cadrul acestor
instituţii auxiliare Comisiei, aceste structuri comitete se intenţionându-se să se identifice
nu dispun de competenţe de reglementare. şi să se exploateze soluţiile de tipul „win-
Formate din înalţi funcţionari sau din win”. De asemenea sunt voci care susţin că,
experţi naţionali, aceste comitete nu pot fi prin participarea reprezentanţilor statelor
considerate organisme interguvernamentale membre la procesul de adoptare a măsurilor
sau supranaţionale. În literatura de de punere în aplicare a politicilor
specialitate, sunt considerate fie sub- comunitare, creşte încrederea cetăţenilor
administraţii politice, fie elemente europeni în faptul că reglementările
infranaţionale. europene nu sunt elaborate în favoarea
Prin crearea comitetelor comitologice anumitor state membre.
s-a urmărit implicarea directă a statelor Lipsa unui control direct al activităţii
membre în procesul decizional şi astfel comitetelor comitologice implică şi riscuri
asigurarea unei armonizări uniforme la nivel cum ar fi acela că, în cazul unor rezultate
naţional a măsurilor de implementare a negative în urma utilizării comitologiei,
acquis-ului comunitar. Într-adevăr prin Comisia poate nega orice responsabilitate, iar
crearea acestor structuri s-a constatat statele membre pot acţiona în acelaşi mod.
eficientizarea procesului de armonizare
legislativă la nivelul statelor membre, pe de 2. Procedurile comitologice
o parte, iar, pe de altă parte se consideră că, Există patru tipuri de comitete comitologice
prin poziţiile exprimate de reprezentanţii funcţie de modalitatea de funcţionare care li
statelor membre în cadrul comitetelor se atribuie prin actul de înfiinţare.
comitologice, Comisia primeşte feed-back Procedurile specifice pentru activitatea
privind impactul avut de implementarea acestor comitete sunt :
acţiunii comunitare, iar pentru măsurile ce - Procedura consultativă;
intenţionează să le adopte, efectul pe care - Procedura de gestiune;
acestea îl pot avea în statele membre. - Procedura de reglementare;
Cu toate acestea, comitologia se - Procedura de reglementare cu control;
confruntă cu probleme serioase legate de - Procedura de salvgardare.
percepţia publică potrivit căreia, prin
2.1 Procedura consultativă este considerată În cazul în care comitetul comitologic
a fi procedura generală aplicată în cadrul nu emite aviz sau în cazul în care avizul este
comitetelor comitologice. negativ, proiectul de măsură este transmis la
Astfel, Comisia depune un proiect de Consiliul Uniunii, iar Parlamentul European
măsură asupra căruia comitetul comitologic este informat cu privire la decizia
emite un aviz. În această procedură, votul comitetului, urmând ca, în termen de luni să
este facultativ. se obţină votul majorităţii calificate.
Decizia Comisiei Europene ţine cont în În situaţia în care Consiliul Uniunii se
măsura posibilului de avizul comitetului, iar opune în continuare proiectului de măsură,
Consiliul Uniunii este informat asupra Comisia Europeană poate prezenta Consiliului
modului în care avizul comitetului o nouă propunere modificată, poate prezenta
comitologic a fost luat în considerare. Consiliului aceeaşi propunere sau, în baza
prevederilor Tratatului UE, poate prezenta o
nouă propunere legislativă.
În cazul în care Consiliul nu emite aviz
sau în absenţa majorităţii calificate, Comisia
adoptă proiectul de măsură.
2.4. Procedura de reglementare cu control
Decizia 2006/512/CE a Consiliului de
modificare a Deciziei 1999/468/CE a
Consiliului privind comitologia a fost adoptată
la 17 iulie 2006 (Anexa 2). Modificarea
Deciziei 1999/468/CE a Consiliului are ca scop
să răspundă cererii formulate de Parlamentul
European de îmbunătăţire a drepturilor
acestuia de a controla punerea în aplicare a
actelor legislative adoptate în conformitate cu
procedura de codecizie. Noua Decizie a
Sursa: http://www.bartlebyandco.com/decomitatibus.jpg
introdus „procedura de reglementare cu
2.2. Procedura de gestiune este în general control”.
aplicată proiectelor cu incidenţă financiară. Atunci când comitetul acordă un aviz
În cadrul acestei proceduri dacă avizul dat de favorabil, cu majoritate calificată proiectului
comitetul comitologic este pozitiv, cu de măsură, Comisia Europeană supune
majoritate calificată sau în absenţa avizului, proiectul, pentru control, Parlamentului
măsura este adoptată de către Consiliul European şi Consiliului Uniunii. În cazul în
Uniunii. care Parlamentul European şi Consiliul nu se
În cazul în care comitetul comitologic opun proiectului de măsuri, Comisia
a avizat negativ proiectul de măsură, acesta Europeană adoptă proiectul respectiv după
este retransmis Consiliului. În termen de trei expirarea termenului de trei luni prevăzut.
luni, Consiliul Uniunii trebuie să obţină Decizia de opoziţie la proiectul de
majoritatea calificată asupra proiectului, măsură poate fi luată de Parlamentul European
eventual prin emiterea unei alte decizii. În sau de către Consiliul Uniunii, sau, în comun,
această procedură, Consiliul nu are voie să de către cele două instituţii. În cazul în care
respingă proiectul de măsură. Parlamentul European este instituţia care se
2.3. Cu preponderenţă proiectele referitoare opune adoptării proiectului de măsură, este
la sănătatea publică sunt supuse procedurii necesar votul cu majoritate simplă
de reglementare. (majoritatea membrilor din care este format),
Măsura propusă de Comisia Europeană pentru Consiliul Uniunii fiind prevăzut votul cu
este adoptată, dacă avizul comitetului majoritate calificată împotriva adoptării
comitologic este pozitiv. proiectului de măsuri. În cazul în care Consiliul
Uniunii intenţionează să adopte măsura Privire specială asupra instanţelor
propusă sau dacă nu se pronunţă asupra comunitare specializate ale Curţii de
intenţiilor sale, Comisia prezintă Parlamentului
Justiţie de la Luxemburg
European măsurile propuse.
De la prezentarea iniţială a
Tribunalul de Primă Instanţă (TPI) a fost
proiectului de măsură, Parlamentul European
înfiinţat în anul 1986 în baza Actului Unic
dispune de un termen de 4 luni pentru a se
European (AUE) prin art.11, care modifica
pronunţa asupra documentului. În cazul în
dispoziţiile art.168A din TCEE potrivit căruia:
care cele două instituţii nu se opun, Comisia
„La solicitarea Curţii de Justiţie şi în urma
Europeană poate adopta proiectul de măsură.
consultării Comisiei şi Parlamentului
Opoziţia privind adoptarea proiectului de
European, Consiliul, hotărând în
măsură se justifică în situaţii clar stipulate în
unanimitate, poate alătura Curţii de
noua decizie privind comitologia, menţionată
Justiţie o instanţă cu competenţe de
anterior. Astfel, opoziţia este posibilă numai
soluţionare în primă instanţă, sub rezerva
dacă proiectul excede competenţele
unui recurs în faţa Curţii de Justiţie, limitat
prevăzute în actul de bază sau dacă măsura
exclusiv la chestiuni de drept şi conform
propusă nu este compatibilă cu scopul sau
condiţiilor stabilite prin Statut, a anumitor
conţinutul actului de bază. Un alt motiv care
categorii de acţiuni formulate de persoane
justifică decizia de a se opune proiectului de
fizice sau juridice. Această instanţă nu are
măsură este acela că documentul nu respectă
competenţa să soluţioneze nici acţiuni
principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
iniţiate de către statele membre sau de
În acest caz, Comisia Europeană poate
către instituţii comunitare, nici întrebări
prezenta un nou proiect de măsură modificat
preliminare înaintate în temeiul articolului
sau poate prezenta o propunere legislativă în
177”54.
baza prevederilor tratatului.
Ulterior, în anul 1988, prin Decizia
2.5. Procedura de salvgardare Consiliului nr.591/88/CEE din 24 octombrie
Conform acestei proceduri, Comisia 198855, Tribunalului de Primă Instanţă i-au
Europeană notifică statelor membre şi fost acordate competenţe determinate.
Consiliului orice decizie referitoare la Tribunalul a început să funcţioneze la 1
măsurile de salvgardare care se aplică septembrie 1989.
situaţiilor în care procesul de consultare a Deşi, iniţial, TPI a fost creat în scopul
eşuat. În această procedură, oricare stat degrevării de sarcini a Curţii de Justiţie a
membru poate trimite Consiliului decizia sa. Comunităţilor Europene (CJCE)56, împărţind cu
În acest caz, Consiliul poate lua măsuri aceasta domeniile de judecată, ulterior prin
diferite de salvgardare. Decizia în acest sens decizii succesive ale Consiliului57 şi modificarea
se ia prin vot cu majoritate calificată.
(-continuare în numărul următor al revistei-) 54
Tratatul cu privire la Actul Unic European – pagina de
internet: http://www.ier.ro/Tratate/11986U_AUE.pdf.
Bibliografie : 55
Decizia Consiliului nr.591/88/CEE, Euratom din
24.10.1988 privind înfiinţarea TPI a Comunităţilor
 F. Chaltiel -Le processus de decision dans
Europene, publicată în JOCE seria L 319 din 25.11.1988.
l’Union européenne, 2006; Decizia a intrat în vigoare la 1 septembrie 1989.
 Prof. univ. dr. Lucica Matei, Decizia în 56
O noutate a Tratatului de la Lisabona o
Uniunea Europeană, Colecţia „Caiete Jean reprezintă redenumirea Curţii de Justiţie a
Monnet”, nr.3/ 2007; Comunităţilor Europene în Curtea de Justiţie a Uniunii
 A. Føllesdal-The Legitimacy of Regulatory Europene (CJUE), precum şi introducerea unui nou
articol 9F, care stabileşte că „(1) Curtea de Justiţie a
Comitology.
Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justiţie,
Tribunalul şi tribunale specializate Aceasta asigură
Andrada MINEA respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea
expert tratatelor”
57
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Decizia Consiliului nr.350/93/CEE, Euratom din 8
iunie 1993 privind modificarea Deciziei Consiliului
nr.591/88/CEE, Euratom privind înfiinţarea Tribunalului
dispoziţiilor cuprinse în tratatele comunitare, a da o decizie în materii în care acestea, prin
acestei instanţe i-a fost creat un statut separat tratate, au obligaţia de a lua o astfel de
de cel al CJCE, atribuindu-se noi sarcini. măsură (sau acţiunea în carenţă)63;
Având în vedere cele de mai sus enunţate, - soluţionarea cererilor pentru pronunţarea
vom încerca să prezentăm, pe scurt, sub hotărârilor preliminare în conformitate cu
aspectul competenţei materiale jurisdicţionale, dispoziţiile art.234 din TCE, competenţă,
categoriile de acţiuni care pot fi introduse la care, în mod tradiţional, aparţine Curţii de
TPI, stabilite atât prin art.225 al Tratatului de la Justiţie, fiind atribuită TPI, prin art.225 alin.
Nisa58, cât şi prin deciziile Consiliului, după cum 3 din Tratatul de la Nisa64;
urmează59: - acţiunile introduse de persoanele fizice şi
- acţiunile introduse de întreprinderile şi juridice65 pentru repararea daunelor în cazul
asociaţiile de întreprinderi definite în art.48 răspunderii extracontractuale (sau
din Tratatul CECO împotriva Comisiei şi în noncontractuale) a Comunităţilor Europene,
condiţiile stabilite de Tratate; acţiunile potrivit dispoziţiilor art.235 din TCE66;
introduse de întreprinderile şi asociaţiile de - litigiile dintre Comunităţi şi agenţii lor (n.n. -
întreprinderi prevăzute de art.33 alin. 2 şi funcţionarii comunitari), potrivit art.236 din
art.35 din Tratatul CECO care se referă la TCE67. Până la înfiinţarea în octombrie 2004
actele individuale relative la aplicarea art.50 a Tribunalului Funcţiei Publice (TFP) prin
şi a art.57-60 din Tratatul CECO (aceste Decizia Consiliului68, competenţa de a
articole se referă între altele la impozite şi soluţiona astfel de litigii a revenit TPI.
taxe, producţia, preţurile acordurile şi Împotriva hotărârilor pronunţate de TFP în
concentrările etc.)60; această materie, în primă instanţă, există
- acţiunile introduse de persoane fizice sau posibilitatea formulării unui recurs, la
juridice61, potrivit art.230 alin. 4 din TCE62 Tribunalul de Primă Instanţă, limitat doar la
împotriva actelor instituţiilor comunitare, aspecte de legalitate.
atunci când acestea sunt adresate De asemenea, TPI este competent să
persoanelor sau le privesc în mod direct şi soluţioneze şi alte categorii de acţiuni, precum:
individual (sau acţiunea în anulare) sau - acţiunile introduse de statele membre
acţiunile introduse în baza art.232 din TCE, împotriva Consiliului cu privire la actele
împotriva abţinerii instituţiilor comunitare de adoptate în domeniul ajutoarelor acordate
de stat69, la măsurile de protecţie comercială
de Primă Instanţă a Comunităţilor Europene, publicată
în JOCE seria L nr.241 din 16.06.1993; Decizia
63
Consiliului nr.149/94/CE din 7 martie 1994, publicată în Fostul art.175 alin.3 din TCEE.
64
JOCE seria L nr.66 din 03.10.1994; Art.17 din Actul de Art. 225 la alin.3 din TCE prevede că „Tribunalul de
Aderare din 1994, în versiunea cuprinsă în art.10 din Primă Instanţă are competenţă de a audia şi decide în
Decizia Consiliului din 1 ianuarie 1995, publicată în cauze formulate în temeiul articolului 234, în domenii
JOCE seria L nr.1 din 01.01.1995; Decizia Consiliului specifice stabilite de statut. [....] Deciziile pronunţate de
nr.261/1999/CEE, Euratom din 26 aprilie 1999, Tribunalul de Primă Instanţă în chestiuni preliminare pot
publicată în JOCE seria L nr.114 din 05.01.1999. face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de
58 către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele
Adoptat la data de 26 ianuarie 2001 şi intrat în
vigoare la 1 februarie 2003 - pagina de prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios
internet:http://www.ier.ro/Tratate/12001C_Nisa.pdf. pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar”.O altă
59
Fabian Gyula, Curtea de Justiţie Europeană, noutate a Tratatului de la Lisabona o reprezintă
instanţă de judecată supranaţională, editura Rosetti, redenumirea, în conformitate cu art.2 din tratat, a
Bucureşti, 2002, pag.52-53; Fabian Gyula, Drept Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (TCE) în
instituţional comunitar, ediţia a II-a, editura Sfera Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TUE).
65
Juridică, Cluj-Napoca, 2006, pag.232 şi urm.; Ovidiu Avem în vedere întreprinderile şi asociaţiile de
Ţinca, ediţia a III-a, editura Lumina Lex, Bucureşti, întreprinderi.
66
2005,, pag.123 şi urm. Fostul art.178 din TCEE.
60 67
Menţionarea acestor acţiuni, reprezintă importanţă din Fostul art.179 din TCEE.
68
perspectivă istorică, având în vedere că din anul 2003 Decizia Consiliului nr.752/2004/CEE, Euratom.
Tratatul CECO a încetat să producă efecte juridice. 69
Art.88 paragraful 2 din TCE. Aceste categorii au fost
61
Avem în vedere întreprinderile şi asociaţiile de soluţionate iniţial de CJCE, dar ulterior prin
întreprinderi. modificările survenite la Tratatul CE, acestea au fost
62
Fostul art.173 alin. 2 din TCEE. date în competenţa TPI.
(„dumping”)70 şi la actele prin care Consiliul înlocuită cu „Tribunalul”, în schimb dispoziţiile
exercită competenţe de execuţie; noului tratat nu au modificat competenţele care
- acţiunile introduse de persoanele fizice şi îi revin în prezent, ceea ce conduce la concluzia
juridice71 pe baza unor clauze compromisorii că acestea se vor menţine şi în viitor. De
inserate într-un contract de drept public sau asemenea, considerăm că, în baza dispoziţiilor
de drept privat încheiat de Comunităţi sau în comunitare, Consiliul, hotărând cu unanimitate
numele Comunităţilor, potrivit art.238 din de voturi va putea să extindă sau, dimpotrivă,
TCE72; să limiteze competenţa TPI .
- acţiuni în domeniul mărcilor comunitare. Înfiinţarea, în anul 2004, a Tribunalului
Sub aspectul gradelor de jurisdicţie şi Funcţiei Publice, a fost considerată ca fiind o
luând în considerare cele examinate anterior, se degrevare de sarcini a TPI, sufocată de
desprinde concluzia potrivit căreia, în funcţie de multitudinea dosarelor aflate pe rolul său,
acţiunile şi procedurile care pot fi urmate în inclusiv cu litigiile între funcţionarii comunitari
faţa TPI, acesta are, în primul rând, „statutul şi instituţiile comunitare, soluţionate în baza
unei <<instanţe de primă jurisdicţie>>, deciziile art.236 din TCE77. Acest fapt ce a determinat
sale putând să facă obiectul unei căi de atac introducerea, în Tratatul de la Nisa78, a unui nou
unice a recursului la Curtea de Justiţie, ca în articol şi anume 225A care la alineatul 1
cazul alin. 1 din art.225 TCE, dar numai pentru stabileşte „Consiliul, hotărând în unanimitate,
probleme de drept, potrivit Statutului Curţii de la propunerea Comisiei şi după consultarea
Justiţie”, aşa după cum nota Octavian Parlamentului European şi a Curţii de Justiţie,
Manolache73. În opinia aceluiaşi autor „CPI74 sau la cererea Curţii de Justiţie şi după
poate să funcţioneze, în principiu, ca o instanţă consultarea Parlamentului European şi a
de prima jurisdicţie, atunci când ea Comisiei, poate institui camere
soluţionează trimiterile organelor naţionale de jurisdicţionale competente să audieze şi să
jurisdicţie75 pentru darea unei hotărâri decidă în primă instanţă în anumite categorii
preliminare, ca în cazul prevăzut de alin.3 din de acţiuni formulate în domenii specific.79”.
art.225 din TCE”. Încheind analiza gradelor de Astfel, prin Declaraţia nr.16 cu privire la art.
jurisdicţie ale acestei instanţe, Octavian 225A din Tratatul de la Nisa80, adoptată de
Manolache nota că „aşa după cum se prevede în reprezentanţii statelor membre cu ocazia
alin. 2 din art.225 din TCE, CPI îndeplineşte semnării Tratatului de la Nisa, se solicita Curţii
acţiunile unei <<instanţe de recurs>> în cazul
contestării deciziilor date de camerele
jurisdicţionale, dar numai în privinţa ianuarie – 30 iunie 2007, ca urmare a Consiliului
European de vară din 21-22 iunie 2007 de la Bruxelles.
problemelor de drept”.
Punctul de pornire l-a constituit proiectul de Tratat
În vederea simplificării denumirii TPI, prin constituţional, semnat la Roma în octombrie 2004, dar
Tratatul de la Lisabona76, aceasta a fost care nu a fost agreat de toate statele membre ale
Uniunii Europene, Franţa şi Olanda fiind statele care nu
l-au ratificat în urma referendum-urilor organizate.
Acest Tratat va modifica cele două tratate care stau la
70 baza Uniunii Europe şi anume Tratatul privind Uniunea
Art.133 alin.1 din TCE.
71
Europeană şi Tratatul de instituire a Comunităţii
Avem în vedere întreprinderile şi asociaţiile de Europene. Tratatul de la Lisabona, a fost publicat în
întreprinderi. JOUE seria C nr.306 din 17.12.2007.
72
Fostul art.181 din TCEE. 77
Fostul art.179 din TCEE.
73
Octavian Manolache, Tratat de drept comunitar, 78
http://www.ier.ro/Tratate/12001C_Nisa.pdf.
ediţia a 5-a, op. cit., pag.149. 79
74 Prin introducerea acestui articol s-a avut în vedere
N.n. – prin Curtea de Primă Instanţă se înţelege înfiinţarea de camere jurisdicţionale specializate în
Tribunalul de Primă Instanţă. Aceeaşi formulare este soluţionarea, în primă instanţă, a anumitor categorii de
folosită şi de Fabian Gyula, când face vorbire despre TPI, în acţiuni în diferite domenii de activitate inclusiv în
lucrarea Drept instituţional comunitar, op.cit., pag.232. domeniul proprietăţii intelectuale - Fabian Gyula Drept
75
N.n. - când ne referim la organe naţionale de instituţional comunitar, op.cit., pag.234 şi urm.
jurisdicţie avem în vedere instanţele naţionale şi nu 80
http://www.ier.ro/Tratate/12001C_Nisa.pdf; Ovidiu
orice fel de organe. Ţinca, Un nou grad de jurisdicţie în Uniunea
76
Tratatul de la Lisabona a fost elaborat în cadrul Europeană: Tribunalul Funcţiei Publice, publicat în
Conferinţei Interguvernamentale, stabilite de revista română de Drept Comunitar, nr.1 din 2007,
preşedinţia germană a Uniunii Europene, în perioada 1 Bucureşti, pag.43 şi urm.
de la Luxemburg şi Comisiei ca, în scurt timp, să Europene>>. Tribunalul Funcţiei Publice al
prezinte un proiect de decizie pentru înfiinţarea Uniunii Europene are sediul pe lângă Tribunalul
unei camere jurisdicţionale, competentă să de Primă Instanţă”87.
pronunţa, în primă instanţă, soluţii legate de Aşadar, această nouă instanţă specializată
litigiile ivite între instituţiile comunitare şi a UE are competenţa, strict stabilită prin
agenţii săi81. Decizia Consiliului anterior menţionată, de a
În acest context, la data de 4 noiembrie soluţiona litigiile dintre Comunităţi şi agenţii lor,
2004, Consiliul Uniunii Europene (CONS) a în virtutea art.236 TCE, „înţelegând prin
adoptat Decizia nr.752/2004/CE82 pentru aceasta litigiile dintre orice organ comunitar
înfiinţarea Tribunalului Funcţiei Publice al sau organism şi personalul său88”. Împotriva
Uniunii Europene (TFP)83, ca fiind prima dintre hotărârilor pronunţate de TFP în primă instanţă,
„camerele jurisdicţionale”, astfel cum sunt ele se poate formula recurs, în termen de două luni
prevăzute în articolul 225a din TCE84. În de la data comunicării sau notificării, la
susţinerea înfiinţării acestei instanţe Tribunalul de Primă Instanţă şi limitat la
comunitare, au venit şi considerentele Deciziei chestiuni de drept, care, potrivit art.11 alin.1
Consiliului nr.752 din 2004, potrivit cărora din Anexa 1, pot fi întemeiate pe: „lipsa de
„constituirea unei jurisdicţii specifice pentru competenţă a Tribunalului Funcţiei Publice;
contenciosul funcţiei publice, competentă să încălcarea procedurii în faţa tribunalului care
judece în primă instanţă cu privire la aceste aduce atingere intereselor părţii în cauză;
litigii (n.n. – litigiile dintre funcţionarii publici încălcarea dreptului comunitar de către
comunitari şi instituţiile comunitare), judecate Tribunalul Funcţiei Publice”. În schimb,
în prezent de Tribunalul de Primă Instanţă al potrivit, alin.2 al aceluiaşi articol „recursul nu
Comunităţilor Europene, ar îmbunătăţi poate privi numai cheltuielile de judecată sau
funcţionarea sistemului jurisdicţional faptul că partea este obligată să le
85
comunitar ”, fiind „necesar să se atribuie plătească”89.
acestei noi jurisdicţii o denumire care să o Prima hotărâre pe care Tribunalul Funcţiei
diferenţieze de completele sale sau de Publice a soluţionat-o pe fond a fost o plângere
completele de judecată din cadrul Tribunalului pronunţată la data de 24 aprilie 2006 în cauza F-
de Primă Instanţă86”. 16/05 Falcione vs. Comisia90. În acest dosar,
Articolul 1 din Decizie menţionează faptul instanţa a respins solicitarea funcţionarului
că „Tribunalului de Primă Instanţă al comunitar, de cetăţenie italiană, Nicola
Comunităţilor Europene îi este adăugată o Falcione de a anula decizia Comisiei91 din data
cameră jurisdicţională competentă să se de 24 martie 2004 de încadrare definitivă a
pronunţe în contenciosul funcţiei publice a acestuia, după recrutarea din data de 1 mai
Uniunii Europene, denumită în continuare 2003, în calitate de administrator principal la
<<Tribunalul Funcţiei Publice al Uniunii

87
81 Ovidiu Ţinca, op.cit, pag. 43.
N.n. – vom avea în vedere funcţionarii publici 88
Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, op.cit.,
comunitari. pag.117.
82
Decizia Consiliului nr.752/2004/CE, publicat în 89
Ovidiu Ţinca, op.cit, pag. 46 şi 47.
JOUE, seria L nr.333 din 9.11.2004 - pagina de 90
F-16/05 Falcione vs. Comisia, publicat în JOUE seria C
internet: http://eur- nr.143 din 11.06.2005. Iniţial, cazul a fost înregistrat la
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:20
Tribunalul de Primă Instanţă cu numărul T-132/05 şi apoi
04:333:0007:0011:EN:PDF.
83 transferat la TFP prin Ordinul din 15.12.2005.
Cunoscut şi sub denumirea de „European Union Civil 91
În baza art.90 din Statutul funcţionarilor comunitari,
Service Tribunal” sau „Tribunal de la fonction publique
de l'Union européenne”, cu sediul la Luxemburg. reglementat prin Regulamentul (CEE) nr.259/68 din 29
84
Pagina de internet: http://www.europarl. februarie 1968, publicat în JOCE seria L nr.56 din 04.03.1968
europa.eu/docs/2004_2009/doc/dv/ privind reglementările de personal cu privire la oficiali şi
coj_rapport_ro.pdf. condiţiile de angajare a altor funcţionari ai Comunităţilor
85
Considerentul nr.2 din Decizia Consiliului Europene, modificat de mai multe ori, ultima modificare de
nr.752/2004. substanţă a acestor dispoziţii având loc prin Regulamentul CE
86 nr.723/2004 din 22 martie 2004, publicat în JOUE seria L
Considerentul nr.4 din Decizia Consiliului
nr.752/2004. nr.124 din 27.04.2004.
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), la intelectuală competentă să judece astfel de
categoria AD592, treapta 4. litigii.
În afară de TFP, înfiinţarea şi a altor Astfel, în prezent, protecţia oferită
camere jurisdicţionale specializate93, în brevetelor este guvernată de legea naţională a
condiţiile stipulate de art. 225A din Tratatul de statelor membre, iar în cazul unui litigiu în
la Nisa, are aceeaşi finalitate, respectiv acest domeniu, se va aplica legea naţională.
degrevarea de sarcini a instanţelor deja Or, în vederea creşterii competitivităţii
existente (CJCE şi TPI), prin preluarea unei părţi economiei Uniunii Europene, deziderat urmărit
din acţiunile cu care sunt sesizate, fără a lipsi încă de la adoptarea Agendei de la Lisabona în
totuşi CJCE de rolul său de instanţă „supremă anul 200096, Comisia Europeană (CE/COM) a
furnizoare de interpretare unică, ci din contră înaintat, la data de 1 august 2000, o propunere
având mai mult timp să se concentreze asupra de Regulament97 a Consiliului UE privind
problemelor mai importante94”. brevetul comunitar, potrivit căruia „deţinătorul
Domeniul proprietăţii intelectuale este unui astfel de brevet se va bucura de protecţie
deosebit de important, atât la nivel european, în baza legii comunitare în toate statele
(mărturie stând preocupările constante ale membre ale UE”98. Aşa după cum se statuează şi
statelor membre de a reglementa cât mai multe în nota de fundamentare a propunerii de
dintre subdomeniile acestuia, precum: marca Regulament, „ideea unui brevet european
comunitară, brevetul european şi nu în ultimul datează încă din anii 1960, când, iniţial, se
rând crearea unei jurisdicţii noi separate şi de optase pentru crearea unui sistem aplicabil
sine-stătătoare, care să soluţioneze litigiile unui sistem de brevete întregii comunităţi
apărute în comunitate în domeniu, soluţionate europene nou create. Destul de rapid, a devenit
iniţial de Curtea de Justiţie şi apoi de TPI, clar că această abordare nu poate fi realizată în
potrivit Deciziei Consiliului de înfiinţare a contextul comunitar. Această situaţie a dus la
acesteia), cât şi la nivel naţional unde, deja, au semnarea în anul 1973 a unei Convenţii privind
fost înfiinţate astfel de instanţe specializate. De brevetul european (denumită în continuare
exemplu, în cazul României, prin Legea „Convenţia de la Munchen”) la care au aderat
nr.304/200495 privind organizarea judiciară, au gradual toate statele membre”99. Forma
fost înfiinţate complete specializate în revizuită a acestei Convenţii a intrat în vigoare
judecarea cauzelor în domeniul proprietăţii la data de 13 decembrie 2007.
intelectuale. Mai mult, în cadrul instanţei Totodată, la nivel european, în ceea ce
supreme, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie priveşte marca comunitară, s-a adoptat
(ÎCCJ), există secţia civilă şi de proprietate Regulamentul Consiliului nr.40/94100 din data de
20 decembrie 1993 privind marca comunitară, în
contextul în care dreptul comunitar al mărcilor

92
Potrivit art.5 din Statutul funcţionarilor publici, aceştia se
96
împart în mai multe categorii în funcţie de natura şi Dezideratul, unul foarte generos a fost prevăzut cu ocazia
importanţa atribuţiilor, printre care şi administratori (AD) - Summit-ului extraordinar de primăvară al Consiliului
pagina de internet:http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/ European de la Lisabona, desfăşurat în zilele de 23 şi 24
LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:333:0007:0011:EN:PDF. martie 2000, potrivit căruia „Şefii de stat şi de Guvern din UE
93
Prin Tratatul de la Lisabona, termenul de „camere au agreat să facă din aceasta <<cea mai competitivă şi
jurisdicţionale”, la care face referire art.225A din Tratatul de dinamică economie până în anul 2010>>” – traducere
la Nisa,, a fost înlocuit cu cel de „tribunale specializate”. Mai neoficială de pe paginile de internet: http://ec.europa.eu/
mult, în literatura de specialitate s-a considerat că prin internal_market/smn/smn21/s21mn14.htm şi
„tribunale specializate” avem în vedere Tribunalul Funcţiei www.euractiv.com/ future-eu/lisbon-agenda/article-117510.
97
Publice sau alte tribunale specializate precum Tribunalul Propunere de Regulament a Consiliului prezentată de
pentru Brevete al Comunităţii Europene – traducere Comisie în 2000, 412 final.
98
neoficială - Koen Lemaerts, Dirk Arts and Ignace Maselis, Koen Lenearts, Dirk Arts şi Ignace Maselis, op.cit.,
Procedural Law of the European Law, second edition, editura pag.19.
99
Sweet and Maxwell, Londra, 2006, pag.19 şi urm. Pagina de internet: http://europa.eu.int/eur-
94
Fabian Gyula Drept instituţional comunitar, op.cit., lex/lex/LexUriServ/site/en/com/2000/com2000_
pag.234. 0412en01.pdf - paragraful 3 din nota de fundamentare a
95
Publicată în M. Of., Partea I nr.576 din 29.06.2004, propunerii de Regulament – traducere neoficială.
100
republicată în M. Of., Partea I nr.827 din 13.09.2005. Publicat în JOCE seria L nr.11 din 14.01.1994.
nu se substituie drepturilor mărcilor statelor - al doilea pas, consta în adoptarea unei
membre. Prin Regulament se are în vedere, decizii, de către Consiliul UE, în baza art.
între altele: asigurarea unei protecţii la nivel 225A din Tratatul de la Nisa103 şi art. 245 din
european a mărcii comunitare; înfiinţarea unui TCE, în vederea creării unei camere
Birou de armonizare pe piaţa internă (mărci, jurisdicţionale şi transferarea competenţei
desene şi modele), ca organism al Comunităţii de soluţionare în primă instanţă a litigiile cu
Europene, independent în plan tehnic, dotat cu privire la brevetul european, competenţă
autonomie juridică, administrativă şi financiară deţinută în prezent de Curtea de Justiţie. În
suficientă, având personalitate juridică şi acest sens, Comisia a pregătit în anul 2003 o
exercitând competenţele executive pe care i le propunere de decizie104 a Consiliului privind
conferă regulamentul, în cadrul dreptului înfiinţarea Tribunalului Brevetelor Europene
comunitar şi fără să aducă atingere (TBE) şi recursurile introduse la Tribunalul de
competenţelor exercitate de instituţiile Primă Instanţă, în această materie.
Comunităţii. Regulamentul, în considerentele Potrivit propunerii Comisiei, această
sale mai prevede că, pentru a întări protecţia nouă instanţă jurisdicţională comunitară,
mărcilor comunitare, este necesar ca statele specializată în materia brevetelor europene, ar
membre să desemneze, ţinând seama de urma să devină operaţională nu mai târziu de
sistemul lor naţional, un număr cât de limitat anul 2010, având ca model de funcţionare şi
posibil de tribunale naţionale de primă instanţă componenţă Tribunalul Funcţiei Publice, în timp
şi de a doua instanţă, competente în domeniul ce Curtea de Justiţie de la Luxemburg, va
contrafacerii şi autenticităţii mărcii comunitare. continua să soluţioneze, litigiile implicând
În fine, înfiinţarea, la nivel european, a persoanele fizice şi juridice de drept privat105.
unei instanţe comunitare în domeniul brevetelor
de invenţie, ca instanţă specializată a Curţii de
Justiţie a Comunităţilor Europene, are în vedere Oana PETRESCU
asigurarea interpretării uniforme a legislaţiei în Consilier pentru afaceri europene
Ministerul Justiţiei
domeniul brevetelor comunitare, precum şi
acordarea în două etape a efectului comunitar
regulilor de procedură, după cum urmează:
- prima etapă se referă la adoptarea de
către Consiliu, a unei decizii în baza
art.229A din Tratatul de la Nisa101, care să
atribuie Curţii de Justiţie competenţa de a
judeca litigiile în acest domeniu. În acest
sens, în 2003 Comisia a înaintat Consiliului 103
Art.225A alin.1 stabileşte că: „Consiliul, hotărând în
o propunere de decizie, care, la art.1 unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea
Parlamentului European şi a Curţii de Justiţie, sau la cererea
alin.2, conferă Curţii de Justiţie Curţii de Justiţie şi după consultarea Parlamentului
competenţa de a soluţiona litigiile în European şi a Comisiei, poate institui camere jurisdicţionale
domeniul brevetelor comunitare102; competente să audieze şi să decidă în primă instanţă în
anumite categorii de acţiuni formulate în domenii specifice”.
Potrivit modificărilor intervenite în Tratatul de la Lisabona,
semnat la data de 13 decembrie 2007, art. 225A alin. (1) este
101
Art. 229A prevede că: „Fără a aduce atingere celorlalte modificat după cum urmează: „Parlamentul European şi
dispoziţii ale prezentului tratat, Consiliul, hotărând în Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă
unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea ordinară, pot înfiinţa tribunale specializate pe lângă
Parlamentului European, poate adopta dispoziţii prin care Tribunal, care să aibă competenţa de a judeca în primă
atribuie Curţii de Justiţie, în măsura stabilită de Consiliu, instanţă anumite categorii de acţiuni în materii speciale.
competenţa de a decide cu privire la unele litigii legate Parlamentul European şi Consiliul hotărăsc prin
de aplicarea actelor adoptate în temeiul prezentului regulamente, fie la propunerea Comisiei şi după consultarea
tratat care creează titluri comunitare de proprietate Curţii de Justiţie, fie la solicitarea Curţii de Justiţie şi după
industrială. Consiliul recomandă adoptarea acestor consultarea Comisiei.”
104
dispoziţii de către statele membre, în conformitate cu Propunere de Decizie a Consiliului prezentată de
normele lor constituţionale”. Comisie în 2003, 828 final.
102 105
Propunere de Decizie a Consiliului prezentată de Comisie Traducere neoficială - pagina de internet:
în 2003, 827 final. http://europa.eu/scadplus/leg/en/lvb/l26056a.htm.
REVISTA PRESEI

 Pe 8 septembrie, preşedintele Franţei a


Agenda principală:
reuşit după discuţii prelungite să schimbe
poziţia liderului rus Dmitri Medvedev faţă de
Riposta României la criticile adresate
conflictul din Georgia. În ciuda divergenţelor
Parlamentului de Comisia Europeană
legate de conflictul din Caucaz, preşedintele
 Preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu s-a Nicolas Sarkozy vede în Rusia un partener al
declarat “uimit” şi “necăjit” de criticile Europei. Într-un discurs susţinut în faţa
adresate Parlamentului de către Comisia Adunării Generale a Naţiunilor Unite, Sarkozy
Europeană. “Este pentru prima oară când CE a propus înfiinţarea unui „spaţiu economic
îşi permite să atace un parlament naţional, comun care ar uni Rusia cu Europa“. „Pentru
fără ca, în prealabil, să îi ceară un punct de că vrea pace, Europa spune Rusiei că vrea să
vedere pe un proiect”, a afirmat Văcăroiu. aibă cu aceasta legături de solidaritate, că
(Adevarul) vrea să construiască un viitor comun, că vrea
 Parlamentul român cere socoteală PE să îi fie parteneră“, a spus Sarkozy, care a
pentru”afirmaţiile defăimătoare” din vorbit în calitate de preşedinte în exerciţiu al
raportul CE. Preşedinţii celor două camere ale Uniunii Europene. Într-o conferinţă de presă
Parmalentului României, Nicolae Văcăroiu şi susţinută după discurs, liderul de la Paris a
Bogdan Olteanu, au transmis o scrisoare reamintit că UE este principalul partener
preşedintelui Parlamentului European în care economic al Rusiei, care asigură la rândul său
cer PE să formuleze un punct de vedere circa un sfert din gazul consumat în ţările
propriu privind "afirmaţiile defăimătoare la europene. Sarkozy a menţionat că aceasta
adresa Parlamentului României" aduse în arată „spaţiul fantastic de colaborare comună
raportul CE din iulie. (Gandul) cu Moscova“ (Adevarul)
Poziţia UE faţă de conflictul ruso-georgian  Europa are nevoie de strângerea legăturilor
cu Rusia pentru a-şi asigura necesarul de
 UE va trimite un ajutor umanitar
resurse energetice pentru viitor, susţine
suplimentar Georgiei în valoare de cinci
Comisarul European pentru energie, Andris
milioane de euro, destinat victimelor
Piebalgs, contrar opiniilor liderilor politici din
conflictului ruso-georgian, a anunţat astăzi,
Statele Unite şi UE, care susţin cu tărie
Bruxelles-ul, relatează AFP, citată de
eliminarea dependenţei energetice faţă de
NewsIn. Noul ajutor umanitar va consta în
ruşi. Piebalgs a declarat că, în plus, este
furnizarea de alimente, apă potabilă,
necesară grăbirea construcţiei celor două
echipamente sanitare, truse de igienă,
conducte care ar urma să transporte gaze
îmbrăcăminte, pături şi ustensile pentru
către UE-Nabucco, considerată o alternativă la
pregătirea hranei. Misiunea umanitară va viza
gazele ruseşti, ce va porni din Marea Caspică
şi eliminarea minelor şi va desfăşura activităţi
ocolind Kremlinul, şi Nord Stream ce va aduce
educative privitoare la riscurile prezentate de
gaz rusesc dinspre nord-est. ''Avem nevoie de
aceste dispozitive explozibile, activităţi care
legături cu Rusia, nu de izolare'', a spus
se vor adresa mai ales copii. (Adevărul)
Piebalgs. (Ziua)
 Reexaminarea relaţiilor UE - Rusia se află de
câţiva ani buni pe agenda diplomaţiei celor Procesul de la Haga între România şi Ucraina
27. Acordul de parteneriat intrat în vigoare în  Soluţie de compromis a Curţii Internaţionale
1997 a luat sfârşit în 2007, chiar dacă teoretic de Justiţie ar mulţumi ambele părţi, care ar
a fost prelungit până la încheierea unuia nou. scăpa astfel onorabil de o problemă care
Iar acesta este departe de finalizare. Acum, afectează relaţiile bilaterale. Ucraina insistă
intervenţia militară a Moscovei în Georgia asupra faptului că Insula Şerpilor poate fi
complică situaţia. (Adevarul) locuită, în timp ce România nu o consideră
 Kievul speră că, pe fondul crizei din Georgia, decât o simplă stâncă. Bazându-se pe
Uniunea Europeană se va pronunţa în Convenţia privind dreptul mării, România a
favoarea ambiţiilor sale de aderare, cu susţinut tot timpul caracterul de stâncă al
ocazia summitului UE - Ucraina programat la 9 Insulei Şerpilor, ce nu poate susţine locuirea
septembrie la Evian (Franţa), a anunţat astăzi, umană sau o viaţă economică proprie.
adjunctul ministrului ucrainean de Externe, Caracteristicile naturale nu-i dau dreptul la
citat de AFP. ( Mediafax) platou continental şi zonă economică
exclusivă. Metoda de delimitare propusă de cetăţeni este una de mare urgenţă. Nu numai
România în cadrul negocierilor cu Ucraina în termeni politici ci şi, mai înainte de orice, în
coincide cu cea utilizată de Curtea termeni umani. Atâta timp cât speranţa nu va
Internaţională de Justiţie de la Haga (CIJ) în intra in căminele populaţiei romilor, vor fi
procese similare. De altfel, acesta este unul predominante mahalalele, cocioabele şi
dintre motivele pentru care România a ales disperarea. Iar dacă va fi asa, atunci aceste
instanţa de la Haga. (Adevarul) locuri vor deveni în mod inevitabil zone de
Remedierea plăţilor pentru programul SAPARD insecuritate pentru locuitorii lor şi pentru
cetăţenii populaţiei majoritare care trăieşte în
 Autorităţile au decis suspendarea oricăror imprejurimi. Într-o anume măsură aşa se şi
plăţi până la remedierea problemelor întâmplă, dar poate deveni cu mult mai rău", a
semnalate de Comisia Europeană. Comisia declarat Jose Manuel Barroso, Preşedintele
Europeană a sesizat că sistemul de efectuare a Comisiei Europene. (Ziua)
plăţilor poate fi fraudat şi a decis blocarea
 Comisia Europeană pasează problema
decontării a 28 milioane de euro. România a
ţiganilor în curtea guvernelor naţionale.
decis sistarea oricăror plăţi în cadrul
Executivul european nu are competenţe în
programului SAPARD până la remedierea
privinţa integrării rromilor, UE poate doar să
problemelor constatate în urma controalelor
coordoneze politicile statelor membre.
realizate de Comisia Europeană. (Adevarul)
Responsabilitatea pentru cele mai importante
 Autorităţile cred că, în câteva săptămâni, va domenii revine statelor membre, deoarece
fi deblocată situaţia, dar fiecare zi înseamnă situaţia dramatică a rromilor nu poate fi
zeci de mii de euro pierduţi de beneficiarii rezolvată de la Bruxelles. Acestea sunt
fondurilor europene. După finanţare fără principalele mesaje transmise ieri la Bruxelles
incidente, Comisia Europeană descoperă de doi dintre oficialii europeni - preşedintele
"fisuri" în programul SAPARD din România. CE, Jose Manuel Barroso, şi comisarul pentru
Ţinta reală par să fie însă fondurile afaceri sociale şi egalitate de şanse, Vladimir
postaderare, pentru care controlul va fi mult Spidla - participanţilor la primul summit
mai strict. Florin Solcan din Prahova aşteaptă european dedicat rromilor. Barroso a făcut
de la SAPARD 100.000 de euro. Este a treia apel la statele membre ale Uniunii să ofere
tranşă anuală aferentă ultimelor cheltuieli "şanse reale" de integrare membrilor
realizate pentru ridicarea unei ferme de porci minorităţii rrome, a căror situaţie este
(proiect de circa 600.000 de euro, din care "dramatică", şi să combată discriminările.
jumătate acoperit prin fonduri europene (Ziua)
nerambursabile). A depus dosarul la Agenţia de
Plăţi în iunie şi încă mai aşteaptă banii. Criza financiară în dezbaterea statelor UE

Problematica rromilor pe agenda europeană  Nicolas Sarkozy a comparat de curând, la


Toulon, modul de acţiune al autorităţilor
 Comisia Europeană a aprobat azi noua americane cu acela al europenilor vizavi de
politică de imigraţie din Italia, care vizează criza financiară. Un bun prilej pentru
mai ales un recensământ asupra persoanelor preşedinte de a se întreba: “Dacă faptele
din taberele de nomazi, spunând că i se pare întâmplate în Statele Unite ar fi avut loc în
compatibilă cu legislaţia UE, relatează AFP, Europa, cât de rapid, cu ce forţă şi cu câtă
citată de NewsIn. "Buna cooperare între determinare ar fi făcut faţă Europa acestei
autorităţile italiene şi CE a permis verificarea crize?”. Trei zile mai târziu, prăbuşirea băncii
condiţiilor de executare a măsurilor prevăzute Fortis avea să dea un prim răspuns întrebării
şi corectarea celor care ar fi putut fi prezidenţiale: în materie de reacţie rapidă
contestate", a spus Michel Cercone, purtătorul financiară, Europa e încă în stadiul de ucenic.
de cuvânt al comisarului pentru Justiţie şi Rezultat al unei fuziuni belgiano-olandeze,
Libertate, Jacques Barrot. (Adevarul) Fortis este prima bancă din zona euro care are
 Primul summit organizat pentru a dezbate nevoie de ajutorul puterilor publice. Cazul
problemele cu care se confruntă etnicii este cu atât mai interesant cu cât această
rromi din statele Uniunii a debutat ieri la bancă are două sedii, la Bruxelles şi la Utrecht,
Bruxelles, în prezenţa a sute de oficiali din şi este supusă atât regulamentelor belgiene,
partea Comisiei Europene, a statelor membre, cât şi celor olandeze. Or, la ce am asistat în
şi a reprezentanţilor comunităţii. “Problema acest weekend? Guvernele principalelor trei
cu care ne confruntăm - ca politicieni şi
ţări implicate, Belgia, Olanda şi Luxemburg, şi- membre. În Italia, de exemplu, creşterea
au contactat băncile centrale, cerând, puterii grupurilor de infractori români este
totodată, “sprijinul” preşedintelui Băncii similară cu cea a grupurilor de crimă
Centrale Europene – care nu joacă niciun rol în organizată albaneze, câştigând teren rapid.
domeniul supravegherii bancare-informând-o şi Portul Constanţa de la Marea Neagră este un
pe Neelie Kroes, comisarul european pentru centru internaţional major, cu o intensă
concurenţă. (Ziua) activitate economică, dificil de controlat,
 Cei 15 lideri ai ţărilor din zona euro se vor situaţie de care ar putea profita grupurile de
întalni duminică la Paris pentru a discuta crimă organizată din România. Când Bulgaria şi
abordarea unui răspuns comun la criza România se vor alătura curentului politic şi
financiară mondială bazat pe planul în cinci economic principal al UE este posibil ca
puncte elaborat în cadrul întâlnirii G7, acestea să se schimbe din ţări-sursă în ţări de
informează BBC. O parte din ţările membre ale destinaţie pentru imigranţii ilegal, ceea ce ar
zonei euro şi-au asumat deja un set de atrage după sine noi ameninţări. (Adevarul)
angajamente în timpul întâlnirii G7, dar este în  Comisia Europeană este îngrijorată că
continuare nevoie de o abordare comună şi la amendamentele la Codul de Procedură
nivelul Uniunii Europene. Deşi atât Penală adoptate, miercuri, de Parlament pot
preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, cât şi impiedica anchetarea cazurilor penale, a
cancelarul Germaniei, Angela Merkel, s-au declarat joi purtătorul de cuvant Mark Gray,
arătat dispuşi să propună mai multe soluţii în precizand că experţii CE au discutat detaliat
cadrul summitului, amândoi sunt de părere că acest lucru cu deputaţii romani incă din luna
un plan de ajutor de genul celui american nu mai. "Am luat cunoştinţă de votul din
este o variantă de luat în considerare la nivel Parlamentul Romaniei prin care a fost
european. adoptată Ordonanţa de Urgenţă 60/2006 care
 Miniştrii de finanţe din statele membre UE amendează Codul de Procedură Penală.
caută soluţii comune pentru a combate Inainte de a face comentarii ulterioare,
efectele crizei financiare mondiale, trebuie să evaluăm implicaţiile deciziei
relateaza Reuters. Preşedintele rus Dmitri Parlamentului care nu a fost publicată incă", a
Medvedev a anunţat ieri acordarea unui credit explicat Gray intr-un comunicat remis NewsIn.
de aproximativ 27 de miliarde de Euro pentru Purtătorul de cuvant al executivului european
principalele bănci ruseşti. Giganţii Lukoil şi a precizat că experţii CE au avut "o discuţie
Gazprom au cerut sprijinul financiar al detaliată" cu Camera Deputaţilor la 8 mai 2008
Kremlinului pentru extinderea rapidă pe plan in care au exprimat ingrijorarea Comisiei
internaţional. Camera de Comerţ de la Londra privind amendamentele propuse la Codul de
a anunţat că economia britanică este deja în Procedură Penală. (Ziua)
recesiune. Miniştrii de finanţe din statele UE  Aşa cum anticipam, întalnirea Ministrului
au confirmat, ieri, faptul că studiază mai Justitiei Catalin Predoiu cu vicepreşedintele
multe acţiuni la nivelul UE pentru a combate Comisiei Europene Jacques Barrot, a adus
efectele crizei, inclusiv majorarea de la 20.000 mult mai multe clarificări privind cererile
la 100.000 de euro a plafonului de garantare a europene si, mai ales, nevoia unui raspuns
depozitelor bancare pentru persoanele fizice, urgent al Romaniei. Riscul este real ca, in
informeaza Reuters. absenta unui asemenea raspuns foarte concret
Justiţia şi reforma justiţiei în România pe linia celor patru zone prioritare de
 Grupurile de crimă organizată din România, monitorizare, Comisia Europeana să producă în
implicate în trafic de droguri, de fiinţe ianuarie sau februarie 2009 un raport pe care
umane şi fraude bancare, au început să se unele surse îl declară deja ca posibil foarte
extindă şi să actioneze în noi teritorii, dur. În decembrie va avea loc o vizită a unei
potrivit unui raport al Europol, care comisii de experţi de la Bruxelles care va lua
analizează tendinţele şi pericolele aduse de pulsul reformelor. Context în care Predoiu a
grupurile de crimă organizată din Europa, argumentat pe larg de ce, din punctul său de
transmite Mediafax. Potrivit raportului OCTA vedere, amendamentele propuse de Parlament
2008 (Organised Crime Threat Assessment), nu sunt oportune: suntem în plină discuţie
aderarea la Uniunea Europeană a sporit asupra unei posibile modificări a Constituţiei,
mobilitatea în interiorul Uniunii a infractorilor suntem în plin proces de monitorizare, iar
români, potenţându-le impactul în alte state schimbările propuse nu ar face decât să
bulverseze un sistem care ar trebui să fie lăsat provocate de schimbările climatice,
să lucreze şi eventual redefinit doar în urma informează cotidianul britanic "The Guardian".
eventualelor noi prevederi constituţionale. Alte ţări europene precum Danemarca şi
 Comisia Europeană atrage din nou atenţia că Olanda, dar şi Banca Mondială, sunt aşteptate
România s-a angajat să nu modifice să contribuie la noul fond al Bangladesh-ului.
procedura de numire a procurorilor. Dupa ce (Adevarul)
Senatul a decis, marţi, că procurorii şefi ai
Agenda secundară:
DNA, DIICOT şi ai Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sa fie numiti  România ocupa locul al treilea, în ceea ce
de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la priveşte numărul de petiţii trimise la
propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Parlamentul European, după Spania şi
secţiei de procurori a CSM, excluzându-l astfel Germania, arată un raport al Comisiei de
pe Traian Băsescu din procesul de numire a specialitate, publicat la Bruxelles, transmite
magistraţilor, Comisia Europeană reacţionează Rador. Potrivit raportului, numărul de petiţii
la acesta modificare de legislaţie, reamintind trimise de cetăţeni Parlamentului European a
României că îşi încalcă obligaţiile asumate. crescut, anul trecut, cu 50%, faţă de 2006.
"Unul din obiectivele de referinţă asumate de Domeniile care îi preocupă pe cetăţenii
România la data aderării este să nu modifice europeni sunt în general protecţia mediului,
procedura de numire şi revocare a poluarea, schimbarea climei, drepturile de
procurorilor-şefi, poziţie pe care Comisia proprietate, libera circulaţie şi recunoaşterea
Europeană (CE) a susţinut-o în mod calificărilor profesionale, discriminarea pe
consecvent", a declarat, miercuri, purtatorul motive de naţionalitate, gen sau apartenenţă
de cuvânt al CE, Mark Gray, transmite NewsIn. la un grup minoritar. (Ziua)
(Ziua)  Primăria Cluj-Napoca se află pe un loc codaş
în topul oraşelor din Ardeal în ceea ce
Energie şi schimbări climatice
priveşte fondurile nerambursabile accesate
 PLAN EUROPEAN - Miliarde pentru climă şi de la Uniunea Europeană. În cei patru ani de
energie. Un studiu realizat de organizaţia "guvernare" Boc, primăria clujeană a obţinut
britanică Open Europe arată că implementarea de la UE câte un euro pe cap de locuitor.
pachetului climă/energie va costa UE cel puţin Primăria Satu Mare a obţinut de 282 de ori mai
73 miliarde de euro pe an până în 2020. mult. În Ardeal, situaţia fondurilor europene în
Prin acest pachet – propus în 2007 de Comisia perioada 2004-2008 diferă de la primărie la
Europeană şi care trebuie încă adoptat de primărie. Municipalitatea Sătmarului a obţinut
plenul Parlamentului European şi de Consiliu – cele mai mari sume de bani de la UE - 32,5
se introduce o serie de măsuri care vizează milioane de euro. În schimb, primăria aşa-zisei
reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 până în capitale a Ardealului, Cluj-Napoca, a reuşit
anul 2020 şi prevede obligativitatea statelor contraperformanţa de a accesa, în calitate de
membre de a-şi asigura 20% din necesarul solicitant, numai 350.000 de euro. (Adevarul)
energetic din surse regenerabile; de  Bătrânul continent se confruntă cu o criză
asemenea, cel puţin 10% din combustibilii demografică având drept cauză declinul şi
folosiţi trebuie să fie biocombustibili. Pachetul îmbătrânirea populaţiei şi va fi imposibil de
conţine şi o serie de modificări ale actualei evitat ca unele zone rurale să devină complet
scheme de comercializare a cotelor de emisie, depopulate. Cercetătorii germani de la
precum şi prevederi referitoare la captarea şi Institutul pentru Populaţie şi Dezvoltare din
stocarea dioxidului de carbon. (Jurnalul Berlin susţin că, fără imigraţie, populaţia
National) Uniunii Europene va scădea cu circa 52 de
 Ţările bogate dau bani ţărilor devastate de milioane de oameni, ajungând, la orizontul
schimbările climatice. Marea Britanie va da anului 2050, la 447 de milioane de cetăţeni.
Bangladesh-ului cel puţin 50 de milioane de (Adevarul)
euro pentru ca cea mai săracă ţară din lume  UE pune E-urile la zid. Ambalajele produselor
să-şi adapteze infrastructura şi economia noii care conţin anumiţi coloranţi şi aditivi
provocări reprezentate de încălzirea globală. alimentari vor avea o etichetă care să
Este prima încercare prin care o ţară puternic avertizeze asupra efectelor negative pe care
industrializată oferă o mână de ajutor unui E-urile le au asupra sănătăţii umane.
stat devastat de catastrofele naturale Propunerea aparţine Parlamentului European,
care solicită aceste etichete speciale în baza Emisiunea oferă planuri de afaceri la cheie şi
unui studiu care arată faptul că alimentele soluţii de finanţare. Programul, realizat de
produse cu ajutorul acestor substanţe "ar Ionel Dancă, este difuzată joia de la ora 20.30.
putea avea un efect advers asupra activităţii şi (Money Channel)
atenţiei copiilor". (Ziua)  România ar putea absorbi anul viitor între
 Toate ţările europene sunt obligate să ofere 350 şi 500 milioane euro din fondurile
informaţii necesare şi corecte asupra tuturor europene destinate infrastructurii pentru
substanţelor chimice din compoziţia hranei transporturi. Estimarea aparţine ministrului
aflate în comerţ .Noile reguli adoptate de Transporturilor, Ludovic Orban, şi poate fi
Parlamentul European sunt asemănătoare cu interpretată şi ca o declaraţie politică de
cele aflate deja în vigoare, dar vor fi efectuate natură să atenueze criticile la adresa actualei
unele modificări de natură tehnică. guvernări în privinţa slabelor progrese privind
Substanţele, produsele şi amestecurile modernizarea infrastructurii rutiere. (Ziua)
chimice, în timpul manipulării, transportului şi  România – o ţară prea puţin cunoscută.
utilizării lor, reprezintă un real pericol pentru Europarlamentarul socialist Josep Borell,
sănătatea oamenilor, cât şi pentru mediul fost preşedinte al Parlamentului European în
înconjurător. (Adevarul) perioada 2004-2007, a declarat astăzi, la
 Euroscepticul Vaclav Klaus refuză arborarea Iaşi, că România este o ţară încă prea puţin
drapelului UE la Praga in perioada in care cunoscută, iar oraşul Iaşi nu e cunoscut
Cehia va avea preşedinţia Uniunii. aproape deloc în Europa, transmite
Preşedintele eurosceptic ceh Vaclav Klaus Mediafax. “Când vorbim de Moldova ne
exclude arborarea in permanenţă a drapelului gândim la mănăstirile din nordul Moldovei,
UE la Castelul din Praga, sediul său oficial, in dar altceva nu prea se ştie", a spus Josep
timpul preşedinţiei cehe a Uniunii, in primul Borell, într-o conferinţă de presă. El a spus
semestru din anul 2009, a anunţat biroul că a văzut la Iaşi clădiri şi monumente
acestuia luni, citat de AFP si NewsIn. extraordinare, însă acestea trebuie
Preşedinţia cehă "nu are intenţia" de a ridica popularizate şi puse mai bine în
acest drapel la Castel in perioada in care ţara valoare."Sunt sigur că veţi şti să profitaţi de
va asigura preşedinţia Uniunii Europene, a fondurile europene puse la dispoziţie de
declarat purtătorul de cuvant al lui Klaus, Uniunea Europeană. Spania s-a modernizat
Radim Ochvat, pentru agenţia cehă CTK. enorm imediat după intrarea în UE, iar
(Ziua) România are la rândul său această
oportunitate", a adăugat europarlamentarul
Agenda instituţională
socialist.Cât priveşte posibilitatea ca Iaşul să
 Până la sfârşitul anului 2008 Ministerul devină capitală culturală europeană, proiect
Afacerilor Externe va lansa o variantă pilot susţinut de primăria Iaşiului,
de call-center pentru românii din Italia şi europarlamentarul Josep Borell a spus că "în
Spania. Call-center-ul va funcţiona în cadrul nici un caz nu va ales un oraş necunoscut".
consulatelor din Italia şi Spania. Este vorba (Ziua)
despre un număr de telefon din România, care  Lazăr Comănescu: Sper că Marea Neagră
va fi putea fi apelat non-stop de românii din este o frontieră temporară a UE. Ministrul
străinatate la un tarif redus. Conaţionalii noştri de externe Lazăr Comănescu, care a
îşi vor putea spune problemele (accidente, participat marţi la seminarul "Marea Neagră,
crime, furturi) sau vor putea solicita noua frontieră a UE", şi-a exprimat speranţa
consultanţă, informaţii referitoare la acte sau ca Uniunea să nu fie tentată să spună că se
proceduri consulare. Centralistele care vor mulţumeşte cu faptul că a ajuns la Marea
prelua apelurile vor fi obligate să respecte Neagră şi că se va opri aici, ci va explora noi
acelaşi protocol aplicabil în cazul numărului de oportunităţi in zonă. "Am speranţa ca Marea
urgenţă "112". Numărul de telefon al call- Neagră să fie o frontieră temporară a Uniunii
centerului va putea fi format din tastele Europene", a declarat ministrul de externe
corespunzătoare numelui "România". Lazăr Comănescu, invitat să vorbească la
(Adevarul) masa rotundă "Marea Neagră, noua frontieră
 The Money Channel lansează emisiunea a UE", organizată de Ambasada Franţei şi de
„Fonduri Europene”, adresată celor ce vor Ministerul Afacerilor Externe. (Ziua)
să înceapă o afacere cu bani de la UE.
 Accesul maşinilor mari, cu motoare cu restructurarea ANRCTI şi cu motivele care
puternice, ar trebui limitat in Capitală, iar au dus la demiterea fostului şef al instituţiei.
bucureştenii ar putea parcurge cu bicicleta Reding îi atrage atenţia ministrului român că
distanţe scurte sau medii, pentru limitarea independenţa autorităţilor naţionale de
poluării oraşului, a declarat, joi, ministrul reglementare se află în centrul
Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila reglementărilor cadru ale Comisiei în
Korodi. "Mi se pare de bun simţ să extindem materie de telecom. (Gandul)
şi să ecologizăm centura verde a Capitalei,  Adina Vălean invită internauţii la
pentru că intr-un oraş european ar trebui să Bruxelles, prin EuroSpeak.ro.
existe circa 26 metri pătraţi de spaţiu verde Europarlamentarul liberal Adina Vălean
pentru fiecare locuitor, iar zonele verzi ar lansează www.EuroSpeak.ro, o enciclopedie
trebui să fie respectate şi de companii şi de colaborativă de Internet ce are ca scop
municipalităţi", a adăugat Korodi, (NewsIn) popularizarea noţiunilor de politică
 România, Bulgaria, Polonia, Slovacia si europeană în rândul românilor tineri,
Ungaria au acuzat vineri Uniunea utilizatori de Internet. (Cotidianul)
Europeana ca, prin intermediul planului de  La conferinţa de presă de la Varna,
reducere a emisiilor de dioxid de carbon si România - reprezentată de subsecretarul
stopare a incalzirii globale, le face să de stat din cadrul Ministerului Afacerilor
devină şi mai dependente de gazul rusesc şi Externe, Răzvan-Horaţiu Radu. Delegaţiile
cer măsuri care să le asigure securitatea autorităţilor locale din statele bazinului Mării
energetică, transmite Reuters. Secretarul de Negre vor semna, la Varna, Actul Constitutiv
stat pentru afaceri europene, Răduţa şi Statutele noii structuri de cooperare la
Matache, a participat vineri, la Varşovia, la Marea Neagră. Sediul Euroregiunii Mării
reuniunea miniştrilor sau secretarilor de stat Negre (ERMN) va fi găzduit de municipiul
pentru afaceri europene ai statelor membre Constanţa. Obiectivul principal al acestei
ale Grupului de la Vişegrad, România şi structuri este de a facilita iniţiativele
Bulgaria. Reuniunea este organizată de multilaterale şi descentralizate, care să
Polonia, stat care deţine, în prezent, valorifice cât mai bine instrumentele
preşedinţia rotativă a Grupului.Cu aceasta financiare de susţinere a dezvoltării
ocazie, oficialii au abordat teme de existente la nivel naţional, european şi
actualitate de pe agenda Uniunii Europene, internaţional. (Cotidianul)
precum pachetul de proiecte legislative
O sută de tineri din toată ţara vor participa
privind energia şi schimbările climatice,
la o serie de dezbateri despre problemele
agenda viitoarei reuniuni a Consiliului
cu care se confruntă, în contextul unor
European din octombrie, priorităţile viitoarei
întâlniri de acest fel în ţările UE, cu scopul
preşedintii cehe a Consiliului UE şi iniţiativa
relansărilor politicilor europene pentru
privind Parteneriatul Estic.(Ziua)
tineret, în primăvara lui 2009, au anunţat,
 Interviu - "Probleme grave cu POS-Mediu".
vineri, organizatorii. (Cotidianul)
Expertul în biodiversitate şi fost consilier al
miniştrilor Sulfina Barbu şi Attila Korodi,
Atena Groza, vorbeşte despre probleme de
implementare a Programului Operaţional Iuliana DUMITRU
Sectorial- Mediu. 4,5 miliarde de euro de la Consilier comunicare şi relaţii publice
UE şi 1 miliard de euro de la bugetul de stat Departamentul pentru Afaceri Europene
sunt blocaţi degeaba. Vinovaţi sunt
funcţionarii şi demnitarii din Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile. (Jurnalul
National)
 Comisia Europeană vrea explicaţii privind
restructurarea ANRCTI. Ministrul
Comunicaţiilor Karoly Borbely a primit,
vineri, o scrisoare din partea Comisarului
european pentru Societate Informaţională,
Viviane Reding, prin care i se cere ca până la
26 septembrie să ofere explicaţii în legătură
LINKURI UTILE

Ministerul Afacerilor Externe – www.mae.ro


Institutul European din România – www.ier.ro
Site-ul Uniunii Europene – www.europa.eu

Instituţii Europene
Parlamentul European – www.europarl.europa.eu
Consiliul Uniunii Europene – http://www.consilium.europa.eu
Preşedinţia slovenă a Consiliului UE – www.eu2008.si/en
Comisia Europeană: http://ec.europa.eu
Curtea Europeană de Justiţie şi Tribunalul de Primă Instanţă – http://curia.europa.eu
Mediatorul European: http://www.ombudsman.europa.eu

Alte site-uri dedicate problematicii europene:


www.euractiv.com
www.euractiv.ro
www.europeana.ro
www.euobserver.com
http://www.pontweb.ro
http://europe.org.ro/euroatlantic_club
http://www.ClubE.ro
http://www.europeanaffairs.org/
http://www.iiea.com
http://www.cafebabel.com

Sursa pozelor de pe copertă:


http://ec.europa.eu/energy/climate_actions/images/logo_banner_climate_action_en.gif
http://www.actnow.com.au/files/4442/climate_action_conference.jpg
http://i.treehugger.com/files/agenda_for_climate_action.jpg
http://globalwarming-facts.info/files/img/balloon-globalwarming-awareness2007.jpg

Publicaţie a Departamentului pentru Afaceri Europene


Bulevardul Aviatorilor nr. 50A, Sector 1,
Bucureşti, România
Tel. (021) 308.53.50
E-mail: consilier.european@yahoo.com
catalina.constantin@dae.gov.ro
andreea.radu@mira.gov.ro
http://www.dae.gov.ro

© Departamentul pentru Afaceri Europene, 2008


Reproducerea integrală sau parţială a acestui material este permisă numai cu menţionarea sursei.