Sunteți pe pagina 1din 76

Provocări la nivel comunitar – Competitivitate vs.

criză economică

Consilier European
Revistă de informare şi analiză privind domeniul afacerilor europene

Anul IV
Numărul 5 [11] /decembrie 2008

http://ec.europa.eu/energy/climate_actions/index_en.htm

GUVERNUL ROMÂNIEI
Departamentul pentru Afaceri Europene
Redactori şefi: Cătălina CONSTANTIN (consilier pentru afaceri europene - DAE)
Andreea Florina RADU (consilier pentru afaceri europene - MIRA)

Autori articole: Luminiţa ANDONIU, Diana BOTESCU, Irina BUGA, Cătălina CONSTANTIN,
Codruţ CONSTANTINESCU, Gheorghe CRIŞAN, Lia-Ioana CRIŞAN, Irina DINCĂ, Cătălina
GANE, Anca IONAȘ, Teodora Adriana MENDA, Andrada MINEA, Cristian NIŢĂ,
Radu Ştefan PĂTRU Raluca PETROVAI, Andreea Florina RADU, Alaa RADWAN

Publicaţie a Departamentului pentru Afaceri Europene


Bvd. Aviatorilor nr. 50 A, Sector 1
Bucureşti, România
Tel. (021) 308.53.00
E-mail: consilier.european@yahoo.com
catalina.constantin@dae.gov.ro
andreea.radu@mira.gov.ro

http://www.dae.gov.ro

© Departamentul pentru Afaceri Europene, 2008


Reproducerea integrală sau parţială a acestui material este permisă numai cu menţionarea sursei.

ISSN 1841–1118

Opiniile exprimate în articole aparţin autorilor acestora şi nu reflectă, în mod necesar, poziţia oficială a
Departamentului pentru Afaceri Europene.
EDITORIAL 3

COMPETITIVITATE ÎN CONTEXTUL MONDIAL ACTUAL 4

Competitivitatea agriculturii româneşti de la teorie la practică (Luminiţa ANDONIU)

Competitivitatea României în sectorul energetic, în contextul strategiei


europene pentru energie (Irina DINCĂ)

Implementarea sistemului de management al calităţii – premisă a competitivităţii


sectorului gazeifer din România (Cătălina GANE)

Posibilităţi de implementare şi dezvoltare a turismului rural în România, în vederea


asigurării caracterului competitiv în cadrul economiei de ramură (Teodora Adriana MENDA)

Dosar – criza economică şi financiară –implicaţii în spaţiul comunitar 21

şi internaţional

Criza economică globală – consideraţii (Andreea Florina RADU)

Criza economică în Uniunea Europeană – efecte şi posibile soluţii (Cătălina CONSTANTIN)

Consecinţele crizei financiare internaţionale asupra Uniunii Europene (Raluca PETROVAI)

FINANŢARE EUROPEANĂ PENTRU CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE 34

Informaţia care face toţi banii… (Lia Ioana CRIŞAN/ Gheorghe CRIŞAN)

Dezvoltarea policentrică: teorii şi concepte (Anca IONAŞ)


ACTUALITATEA EUROPEANĂ
43

Priorităţile Preşedinţiei cehe a Uniunii Europene (Diana BOTESCU)

Acordul Uniunii Europene cu ţările mediteraneene. Studiu de caz – Egipt (Alaa H. RADWAN)

Conceptul de securitate energetică în spaţiul euroatlantic (Cristian NIŢĂ)

Economia socială de piaţă în Germania - un model funcţional? (Diana BOTESCU)

Dosar de drept comunitar 58

Izvoarele juridice formale şi informale privind comitetele comitologice şi comitologia

(Andrada MINEA)

„Euroforia” federală – rolul subsidiarităţii, competenţelor şi al identităţii în Uniunea


Europeană (Irina BUGA)

Noi perspective în aplicarea efectivă a legislaţiei comunitare în urma Strategiei pentru o


reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice centrale 2008-2013
(Radu Ştefan PĂTRU)

Europa înseamnă Europeana (Codruţ CONSTANTINESCU)

REVISTA PRESEI 70
(Iuliana DUMITRU)
Iată-ne ajunşi la finele primului an (al economică. Scopul este tocmai acela de a arăta
noii serii) al Consilierului European. Anul 2008 se faptul că succesul unei economi rezidă în
apropie de final, iar la momentul bilanţului ne capacitatea sa de a fi mai performantă decât
putem întreba ce a adus acesta nou în peisajul şi restul, de a fi competitivă în raport cu restul
contextul naţional, european şi mondial. actorilor de pe pieţe. Obiectivul asigurării
Pentru România, creştere economică – competitivităţii nu trebuie lăsat deoparte nici în
deşi mai mică decât cea a anului 2007 – dar şi o momente de criză economică. De fapt, mai ales
creştere a consumului, o creştere a veniturilor atunci. Pentru că aceste momente permit o
populaţiei (cel puţin în valoare nominală) dar şi o reaşezare a mix-ului de politici pe o traiectorie
creştere a gradului de îndatorare. clar definită – aceea de a combate efectele
Pentru UE, anul 2008 a adus noi negative ale unei crize – cu rezultate pe termen
provocări, una dintre cele mai stringente fiind scurt. În acelaşi timp, însă, această reaşezare
cea a necesităţii de a găsi un răspuns rapid crizei trebuie să ţintească şi obiective pe termen lung,
economice-financiare cu care se confruntă toate traduse în termeni de competitivitate. Avem
economiile lumii. acum o problemă cu investiţiile în economie,
Care au fost cauzele acestei crize? A după cum prognozează Comisia Europeană?
reprezentat criza creditelor acordate în exces Răspunsul constă în a găsi metodele de a stimula
din Statele Unite ale Americii cauza crizei din aceste investiţii. În acest context, este foarte
statele europene sau doar factorul declanşator al important ce tipuri de investiţii vor fi stimulate.
acesteia? Să le alegem pe acelea care vor produce efecte
Răspunsul la aceste întrebări nu poate fi pe termen lung, în termeni de competitivitate,
oferit în absenţa unei analize profunde atât a având la bază concepte precum eficienţă şi
crizei americane, a mecanismelor de propagare a securitate energetică, produse verzi, valoare
acesteia dar şi a mix-ului de politici adăugată.
implementate până la acel moment în statele Veţi găsi astfel, în rândurile revistei
europene şi în ţara noastră. noastre, informaţii concrete şi interesante
Odată ce găsim însă răspunsul asupra despre competitivatea a două dintre cele mai
cauzelor şi contextului crizei economice, în vizate sectoare ale economiei româneşti, cu
pragul noului an, ne putem întreba mai departe nevoi masive de investiţii, şi anume sectorul
ce ne va aduce nou, în special la nivelul Uniunii energetic şi cel agricol.
Europene şi în particular României. Aşa cum v-am obişnuit deja, rubricile
Cel puţin din punct de vedere economic, permanente – Finanţare pentru creştere şi
prognozele ne arată că putem fi optimişti, dar cu dezvoltare şi Actualitatea europeană – vă oferă o
o doză importantă de realism. În traducere, aşa paletă variată de informaţii cu privire la aspecte
cum era de aşteptat criza mondială va afecta precum priorităţile preşedinţiei cehe a
aceste regiuni, în mod clar şi indubitabil. Pe cale Consiliului Uniunii Europene, securitatea
de consecinţă, prognozele de primăvară – în energetică, comitologie precum. Revista presei
particular a Comisiei Europene – au fost ajustate vă prezintă, de asemenea, cele mai importante
pentru a reflecta cât mai fidel aceste influenţe. ştiri apărute în perioada octombrie-noiembrie
Cu toate acestea, va exista creştere 2008.
economică. Cel puţin teoretic, există potenţial. Sperăm ca şi în acastă ediţie a
Însă pentru a se realiza concret, este nevoie de Consilierului European să găsiţi informaţii utile şi
multă mobilizare – atât la nivel comunitar cât şi interesante privind afacerile europene şi nu
la nivelul fiecărui stat membru, pentru a găsi uitaţi că opiniile voastre sunt binevenite oricând.
acele pârghii care pot asigura un răspuns prompt Până la următoarea întâlnire, va dorim
şi corect în scopul combaterii efectelor negative Sărbători Fericite şi un an mai bun!
ale perioadei traversate.
În acest context, numărul 5 al
Consilierului European aduce în prim plan o temă
de maximă importanţă pentru România şi pentru Cătălina CONSTANTIN
Uniunea Europeană, şi anume aceea a Redactor şef
competitivităţii. Competitivitate versus criză
Competitivitatea agriculturii româneşti
de la teorie la practică totodată, şi alte funcţii publice, cum ar fi
protejarea mediului înconjurător, oferirea unor
Când am fost solicitată să scriu un articol aşezări rezidenţiale mai convenabile pentru
despre competitivitatea sectorului agricol românesc populaţia din spaţiul rural, precum şi integrarea
m-am gândit în primul rând ce ar presupune acest agriculturii cu mediul înconjurător şi cu silvicultura.
lucru. Imediat mi-au venit în minte date statistice, Politica Agricolă Comună îşi deplasează accentul de
rapoarte, cifre etc. Apoi am căutat pe internet şi o la subvenţiile directe acordate agriculturii (pilonul I
definiţie mai completă a termenului de al PAC) spre dezvoltarea integrată a economiei
competitivitate şi am găsit următoarea explicaţie: rurale şi spre protejarea mediului înconjurător
competitivitatea este un concept comparativ despre (pilonul II al PAC).
abilitatea şi performanţa unei firme, sector sau a Economia rurală românească, dominată de
unei ţări de a vinde şi de a asigura cererea de bunuri agricultură în mare parte, este încă slab integrată în
şi/sau servicii pe o anumită piaţă. economia de piaţă. În contextul actual al economiei
de piaţă, de modul înţelegerii şi aplicării tehnicilor de
marketing depind bunăstarea cetăţenilor din zona
rurală şi urbană, precum şi bunăstarea
producătorilor agricoli.
Producătorul român trebuie să acţioneze în
concordanţă cu realitatea economică existentă pe
plan mondial şi naţional, să aplice metode tehnice
şi economice care să îi ofere stabilitate şi eficienţă
economică sigură. Producătorul este nevoit să
producă în conformitate cu ceea ce se cere pe piaţa
internă şi internaţională, să reacţioneze cu
Sursa: http://www.capital.ro/usr/imagini/18-912-3424772261.jpg
promptitudine la nevoile consumatorului.
Căutând pe site-ul Ministerului Agriculturii şi
Pe plan naţional, agricultura reprezintă
Dezvoltării Rurale www.madr.ro am descoperit o una dintre cele mai importante ramuri ale
prezentare generală a agriculturii şi dezvoltării rurale economiei româneşti. Contribuţia agriculturii,
din România unde am găsit şi câteva elemente legate
silviculturii, pisciculturii în formarea Produsului
de competitivitatea sectorului agricol ce vor fi Intern Brut reprezintă cca. 9,7 %, în timp ce
prezentate mai jos. contribuţia acestora în PIB-ul celorlalte ţări
Pentru a avea o imagine completă asupra
membre ale UE se situează la aproximativ 1,7%.
subiectului am analizat şi un studiu efectuat de
Ponderea agriculturii, silviculturii, vânătorii, a
Banca Mondială privind competitivitatea pescuitului şi pisciculturii în PIB
sectorului agricol românesc intitulat „Romania
Scăderea ponderii agriculturii în PIB
Competitiveness Project” de Arthur D Little
s-a datorat intrării pe făgaşul normal a
publicat în 2008.
economiei de piaţă, precum şi dezvoltării
celorlalte ramuri ale economiei naţionale, în
1. SCURTĂ PREZENTARE A SECTORULUI AGRICOL
ROMÂNESC special a serviciilor, care ating o pondere de
Modelul european de agricultură, cel spre aprox. 50% din PIB, a industriei şi a
care tindem / ne îndreptăm şi noi, se bazează pe un construcţiilor care au reprezentat circa 24%,
sector competitiv, orientat spre piaţă, îndeplinind, respectiv 7,4 % din PIB, în anul 2006 .

Tabel 1: Ponderea agriculturii, silviculturii, vânătorii, a pescuitului şi pisciculturii în PIB

Produsul intern brut 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007*
TOTAL 116.768,7 151.475,0 197.564,8 246.468,8 288.047,8 344.535,5 266.590,6
Agricultură, vânătoare 15.612,9 17.301,2 22.835,2 31.030,1 24.277,9 26.898,2 17.806,8
şi silvicultură
% din PIB 13,4 11,4 11,6 12,6 8,4 7,8 6,68
Pescuit şi piscicultură 5,0 6,4 14,0 13,8 13,8 15,8

Sursa: Anuarul statistic al României 2007* date provizorii 01.01 – 30.09.2007


4
1.2. POPULAŢIA OCUPATĂ ÎN AGRICULTURĂ grupurilor de producători şi a investiţiilor în
Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în tehnologie agricolă, astfel încât să fie promovată
România este mult mai mare decât media din creşterea productivităţii muncii şi să se realizeze
statele UE-25. De peste 15 ani rata de ocupare a diminuarea forţei de muncă ocupate în
populaţiei rurale înregistrează o scădere, având la agricultură pe baza eficienţei. Dirijarea prin
bază două cauze: reconversie profesională şi diversificarea
 Retragerea multor persoane vârstnice din economiei în spaţiul rural este soluţia adoptată.
agricultură;
 Absenţa investiţiilor rurale - servicii şi mica 2. ANALIZA COMPETITIVITĂŢII SECTORULUI
industrie - care să absoarbă forţa de muncă Pentru a evalua competitivitatea
mai tânără eliberată de agricultură. sectorului agricol vom lua în calcul următorii
Deşi forţa de muncă în agricultura României indicatori:
este în continuare una dintre cele mai numeroase  Suprafaţa medie şi specificul exploataţiilor
din Europa, dinamica ponderii populaţiei ocupate agricole;
în agricultură arată o tendinţă de scădere  Nivelul mecanizării;
treptată a acesteia, de la 40,9% în anul 2001 la  Productivitatea terenurilor şi fermelor;
31,9 % în anul 2005, tendinţa care se menţine în  Costurile de producţie şi nivelul tehnologiei;
continuare.  Nivelul subvenţiilor.
La sfârşitul anului 2006, dintr-un total al
populaţiei ocupate de 9,313 milioane persoane, în  Suprafaţa medie şi specificul exploataţiilor
agricultură, vânătoare şi silvicultură activau 2,84 agricole – potenţialul funciar
milioane persoane, ceea ce reprezintă circa 30,5 Din cele 23,8 milioane ha cât însumează
% din totalul populaţiei ocupate. teritoriul României, suprafaţa agricolă a ţării este
Ponderea de 30,5% din populaţia activă este de 14,7 mil. ha (61,7 %), din care 9,4 mil. ha
reprezentată în special de lucrători pe cont reprezintă teren arabil. România se găseşte pe
propriu în cele peste 4 milioane de exploataţii locul 7 din Europa ca suprafaţă agricolă după
individuale, la care se adaugă lucrători Spania, Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia,
specializaţi în agricultură, ingineri şi tehnicieni, Polonia şi pe locul 5 ca suprafaţă arabilă după
din cele peste 13 mii ferme agricole comerciale. Spania, Franţa, Germania şi Polonia.
Primul segment fiind îndreptat către autoconsum, Repartiţia fondului funciar după modul de
MADR, prin politica sa şi prin elaborarea de acte folosinţă denotă faptul că terenul arabil ocupă
normative în concordanţă cu legislaţia cca. 64% din suprafaţa agricolă, o treime din
comunitară, încurajează constituirea de noi suprafaţă, 4,8 mil. ha, este ocupată cu păşuni şi
societăţi cu caracter comercial, înfiinţarea fâneţe, iar viile şi livezile reprezintă cca. 3%.

Tabel 2: Suprafaţa totală a fondului funciar la nivelul anului 2006


SPECIFICARE Date la sfârşitul anului 2006 (mii ha)
Suprafaţa totală a fondului funciar: 23839,1
Suprafaţa agricolă, din care: 14731,0
Arabil 9434,6
Păşuni 3334,4
Fâneţe 1524,9
Vii şi pepiniere viticole 223,7
Livezi şi pepiniere pomicole 213,4
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţtie forestieră 6754,7
Construcţii, drumuri, ape, altele 2373,4

Sursa: Anuarul statistic al României, 2007

Unul din factorii care îngreunează performanţele în agricultură îl reprezintă fărâmiţarea proprietăţii în parcele
de dimensiuni mici (sub 3 ha), ceea ce impune necesitatea comasării acestora în exploataţii cu suprafeţe mai mari,
pentru a se putea trece la o agricultură performantă. Această situaţie urmează să fie reglementată prin politica de
comasare a terenurilor agricole care este necesară pentru a răspunde şi sarcinilor cuprinse în programul de guvernare
pentru perioada 2005-2008 referitoare la finalizarea reformei proprietăţii funciare precum şi la stimularea transformării
gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial şi formarea clasei de mijloc în spaţiul rural.

5
Figura 1: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă, la sfârşitul anului 2006

14,7 milioane ha
10% 3% ARABIL
PASUNI
FANETE
23% VII SI LIVEZI

64%

Sursa: date prelucrate „Anuarul statistic al României- 2007”

 Nivelul mecanizării
În vederea îmbunătăţirii dotării tehnice, s-a acordat sprijin financiar pentru cumpărarea de tractoare,
combine şi maşini agricole prin:
1. Programul privind sprijinirea producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare agricole noi,
combine noi de recoltat cereale şi maşini agricole noi care lucrează în agregat cu tractoarele, cu
finanţare de la bugetul de stat;
2. Programul SAPARD – măsura 3.1: Investiţii în exploataţiile agricole;
3. Programul Fermierul, prin obiectivele de investiţii directe.

Tabel 3: Parcul de tractoare şi maşini agricole (-buc-)


SPECIFICARE 2005 2006 2007
Tractoare agricole 173043 174563 174003
Pluguri pentru tractor 137018 138594 139782
Combine autopropulsate pentru recoltat cereale păioase 25055 24975 24177
Semănători mecanice 66732 67761 67674
Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic-ha 54,4 54 54,1

Sursa: Anuarul statistic al României, 2007*, date operative MADR

Ca urmare a aplicării acestui program de retehnologizare, parcul de tractoare agricole a înregistrat


o creştere semnificativă faţă de anii anteriori. Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic se situează în
jurul valorii de 54/ha /tractor. O creştere a înregistrat şi numărul de pluguri pentru tractoare, în timp ce
numărul de combine autopropulsate a înregistrat o scădere, fapt datorat în mare parte renunţării la
combinele mai vechi, de mică productivitate, în favoarea celor de mare productivitate.
 Productivitatea terenurilor şi fermelor
1. Sectorul zootehnic are o pondere importantă în agricultura românească şi reprezintă una dintre
activităţile de bază în sectorul rural.

Figura 2: Efective mii capete


84990 73373
86552

9787
8405
8298 4789
6815
p 6622 2734
i/m ii ca
ar c ap
2934
Pas /mi i 2862 2007
ap ri ne cap 2006
si c /m ii
vi ne c ine p
O Por ii ca 2005
v in e/m
Bo

Sursa: Anuarul statistic al României, 2007*, date operative MADR


6
2. Sectorul vegetal
Caracterul preponderent cerealier al structurii culturilor a început să fie redimensionat,
astfel încât în 2006 se constată o scădere a suprafeţelor însămânţate cu cerealele tradiţionale:
grâul cu aproape 500 mii ha, orzul şi orzoaica de toamnă cu 150 mii ha, porumbul cu peste 100
mii ha. Au crescut suprafeţele cultivate cu floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr, rapiţă
pentru ulei şi legume de câmp, datorită acordării sprijinului diferenţiat acestor culturi în
cadrul schemei PNDC (Plati Nationale Complementare Directe).

Tabel 4: Evoluţia sectorului vegetal, pe categorii, în perioada 2005-2007

SPECIFICARE Suprafaţa (mii ha)


2005 2006 2007*
GRÂU + SECARĂ 2496,7 2029,8 1917,2
ORZ SI ORZOAICA 484,6 331,6 354,6
OVĂZ 214,8 196,8 212,6
PORUMB + SORG 2630 2520,8 2144,9
OREZ 3,9 5,6 8,1
FLOAREA SOARELUI 971 991,4 798,1
RAPIŢĂ – ulei 87,8 110,1 340,6
SOIA 143,1 190,8 113,1
SFECLĂ DE ZAHĂR 25,2 39,8 28,1
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2007* date operative MADR

Un rol important îl deţin culturile Pomicultura - Prin lucrările de zonare şi micro-


destinate producerii de biodiesel şi bioetanol: zonare din ultimii 20-25 de ani, pomicultura s-a
rapiţă, plante oleaginoase, porumb. În acest dezvoltat mai ales în judeţele din zona subcarpatică a
sens, România promovează investiţiile străine Olteniei şi Munteniei, în judeţele Argeş, Vâlcea,
şi naţionale în industria producătoare de Prahova, Buzău, Dâmboviţa, Olt şi Dolj. De asemenea
astfel de combustibili, această măsură fiind în trebuie pusă în evidenţă şi concentrarea realizată în
acord cu strategia de la Kyoto şi liniile partea de nord-est a Transilvaniei – în special în
directoare ale UE. judeţele Bistriţa Năsăud, Sălaj, Satu-Mare,
Horticultura - România poate produce Maramureş şi Bihor. Există peste 150 de soiuri care se
anual cca. 4 900 000 tone de produse horticole, cultivă în momentul de faţă în România, între acestea
din care legume 45%, struguri pentru masă 15% şi distingăndu-se cele de măr cu rezistenţa la rapăn şi la
fructe 40%. Din punct de vedere al suprafeţei făinare, cele de prun cu fructul mare, cele de cireş şi
sectorul privat controlează cea mai mare parte, vişin autofertile sau cele de cais şi piersic.
cca. 98%, restul fiind în administrarea statului Legumicultura - La 1 ianuarie 2008, a intrat în
prin staţiunile de cercetare sau ADS. Producţia de vigoare noul regulament privind organizarea comună
fructe şi legume procesate reprezintă cca. 11% de piaţă în sectorul legume-fructe. Beneficiarii
din totalul producţiei horticole. Materia primă formelor de sprijin comunitar sunt grupurile şi
este asigurată în proporţie de 95% din producţia organizaţiile de producători. Organizaţiile de
internă ceea ce face ca în sectorul de procesare producători primesc până la 4,1% din valoarea
să lucreze aproximativ 20 000 de muncitori producţiei comercializate în baza unui program
calificaţi. operaţional aprobat. Grupurile de producători
Din totalul producţiei horticole a Uniunii primesc maxim 100 mii euro în funcţie de valoarea
Eurpene, România produce: producţiei comercializate şi 75% din valoarea
 legume: 22,8% din producţia de pepeni, 17,9% din investiţiilor în mijloace tehnice destinate
producţia de varză şi 4,9% din producţia de ceapă; îmbunătăţirii condiţiilor de colectare, păstrare,
 fructe: 9,3% din producţia de prune, 3,6% din ambalare şi comercializare. În conformitate cu
producţia de mere şi 2,2% din producţia de cireşe. legislaţia comunitară România a recunoscut o
România are o capacitatea de prelucrare organizaţie de producători şi 4 grupuri de
industrială pentru fructe şi legume de 300 000 producători: S.C.Hortifruct Bucureşti, Soc. Agricolă a
t, 80% din capacităţile actuale de producţie Producătorilor de mere Dedrad Batos, S.C.Paradisul
fiind modernizate atât prin fonduri proprii cât Legumelor Curtici&Marcea SRL, S.C.Agroleg Grup
şi prin SAPARD. SRL, S.C.Cerasus SRL.

7
Figura 3: Producţia medie a produselor reprezentative pentru România,
raportată la producţia medie UE-25 (2004-2006)

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2007* date operative MADR

Viticultura - România ca ţară vitivinicolă ocupă la nivelul Uniunii Europene, locul 5 la


suprafaţă viticolă şi locul 6 la producţia de struguri şi vin. Suprafaţa cultivată cu viţă de vie ocupă
5% din intreagă suprafaţă agricolă a tării. Cele trei mari zone viticole ale României sunt: zona
intercarpatică, zona pericarpatică şi zona dunăreană. În interiorul acestor zone viticole există opt
regiuni viticole şi un total de 38 de podgorii în care sunt cultivate peste 100 de soiuri de struguri.
Cele patru complexe de vinificaţie care domina piaţa sunt Murfatlar (29,9%), Jidvei (19%), Cotnari
(13,8%) şi Vincon Vrancea ( 7,9%).

Figura 4: Din datele Ministerului Agriculturii se poate alcătui un top,


aproximativ a celor mai cultivate soiuri albe şi rosii (-ha-)
Soiuri pentru vinuri albe Soiuri pentru vinuri rosii
Fetească regală 13964 Merlot 7269
Riesling italian 7373 Babeasca neagra 6313
Feteasca alba 6899 Cabernet Sauvignon 2746
Aligote 5902 Feteasca neagra 1270
Rosioara 4795 Burgund mare 814
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2007* date operative MADR

În conformitate cu Regulamentul 479/2008 România a solicitat în cadrul programului suport


introducerea următoarelor măsuri de sprijin: promovarea pe pieţe terţe, restructurarea şi
reconversia podgoriilor, asigurarea recoltei şi folosirea mustului de struguri concentrat. Valoarea
totală a pachetului financiar alocat României pentru perioada 2009-2013 este de 42,1 mil. Euro.
Prin intermediul programului de restructurare/ reconversie, viticultorii romani au beneficiat
pentru campania viticolă 2006/2007 de o alocaţie financiară comunitară în valoare de 6.893.688
euro concretizata in 1.179 hectare realizate la standarde europene. Pentru campania viticolă
2007/2008 aceasta alocatie a fost substanţial mărită ajungându-se la 35.050.228 euro concretizată
în plantarea unei suprafeţe de 4.205 hectare.

Sursa: prelucrare date www.madr.ro – Materialele au fost elaborate de un colectiv din cadrul MADR - Direcţia
Generală Implementare Politici Agricole.

(-Continuarea în numărul următor-)

Luminiţa ANDONIU (redactare)


Consilier pentru Afaceri Europene
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

8
Competitivitatea României în sectorul Europeană în medie cu 15% în ultimul an. 54% din
energetic în contextul Strategiei europene energia Europei este importată la un cost de 700 €
pentru energie pentru fiecare cetăţean european. Trebuie să
Crearea unui cadru politic coerent şi integrat, remediem urgent această problemă luând măsuri de
precum şi conceperea de strategii care să stimuleze creştere a eficienţei energetice şi reducere a
inovarea tehnologică şi instituţională, acoperind dependenţei de importuri. Trebuie să investim şi să
obiective pe termen lung din toate cele trei diversificăm. Propunerile adoptate azi atestă fără
dimensiuni ale dezvoltării durabile reprezintă o echivoc dorinţa Comisiei de a garanta o
provocare pentru Uniunea Europeană. Această aprovizionare cu energie sigură şi sustenabilă şi ar
integrare a politicilor de inovare şi de mediu este trebui să ne ajute în atingerea obiectivelor cruciale
scopul Planului de Acţiune pentru Tehnologiile de 20-20-20 privind schimbările climatice.”
Mediu (ETAP). În ianuarie 2004, ca punct de Prima prioritate identificată în cea de-a doua
conjuncţie între Strategia de Dezvoltare Durabilă a revizuire strategică este adoptarea şi
Uniunii Europene (UE) şi Agenda Lisabona, Comisia a implementarea rapidă a măsurilor pentru atingerea
lansat ETAP, menit să stimuleze dezvoltarea şi obiectivelor de politică energetică pentru Europa
utilizarea tehnologiilor de mediu, să elimine barierele ale Consiliului European, care vizează o reducere cu
financiare, economice şi instituţionale în dezvoltarea 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, o pondere
tehnologiilor de mediu şi să integreze protecţia de 20% a surselor regenerabile în consumul final de
mediului, inovarea tehnologică şi competitivitatea. energie şi o reducere cu 20% a cererii de energie,
până în 2020. Acest pachet de măsuri privind
schimbările climatice, propus de Comisie în ianuarie
2008, trebuie să primească acordul Consiliului şi al
Parlamentului în săptămânile următoare. O energie
mai curată, mai diversificată și mai eficientă va fi
un avantaj pentru aprovizionarea cu energie și
pentru economia europeană. Noile norme vor crea,
de asemenea, un mediu mai stabil, mai coerent și
mai transparent pentru realizarea de noile investiții
în domeniul energiei.
A doua prioritate este rezolvarea problemei
Sursa: www.doi.gov/.../Utgrunden-Sweden_full.jpg precarităţii în creştere a securităţii aprovizionării cu
În luna noiembrie, anul curent, Comisia energie a Europei. Chiar dacă obiectivele de energie
Europeană a propus un pachet amplu de măsuri în regenerabilă vor fi atinse, este probabil ca Europa să
domeniul energetic care dă un nou elan securităţii fie dependentă și mai mult de importuri decât este în
energetice în Europa. Comisia prezintă o nouă ziua de azi. UE trebuie să îşi îmbunătăţească
strategie pentru punerea bazelor unei solidarităţi în politicile actuale pentru a-și atinge obiectivul de
domeniul energetic între statele membre şi o nouă eficiență energetică. Există cinci propuneri privind
politică în domeniul reţelelor energetice care să securitatea energetică şi solidaritatea între statele
stimuleze investiţiile în reţele energetice mai membre:
eficiente, cu emisii scăzute de carbon. Comisia este - promovarea infrastructurii necesare şi
preocupată şi de provocările cărora Europa va trebui diversificarea surselor energetice;
să le facă faţă între anii 2020 şi 2050. În plus, un - relaţiile externe cu ţări din afara UE, pentru
pachet de propuneri privind eficienţa energetică identificarea de noi furnizori, dar şi pentru o relaţie
vizează realizarea de economii de energie în mai bună cu Rusia, principalul furnizor al UE;
domenii-cheie, cum ar fi consolidarea legislaţiei - revizuirea legislaţiei privind stocurile de gaz şi
referitoare la eficienţa energetică a clădirilor şi a petrol şi crearea unui mecanism de răspuns la criză;
produselor consumatoare de energie şi creşterea - un mai mare accent pe eficienţa energetică;
rolului certificatelor de performanţă energetică, - utilizarea mai bună a resurselor şi rezervelor
precum şi al rapoartelor de inspecţie pentru energetice ale UE.
sistemele de încălzire şi de aer condiţionat. Sunt încurajate investiţiile în infrastructură,
La prezentarea pachetului de măsuri din mai ales în cea transfrontalieră. Prin urmare,
cadrul celei de-a doua revizuiri strategice a politicii Comisia a stabilit şase priorităţi:
energetice, preşedintele José Manuel Barroso a 1. un plan baltic de interconectare - să lege
declarat: „Preţul energiei a crescut în Uniunea mai bine regiunea de restul Europei şi
9
care să îmbunătăţească securitatea şi regenerabile prezentat de Comisia Europeană la 23
diversitatea furnizării de energie în zonă. ianuarie 2008. Pachetul legislativ menţionat este
Un grup la nivel înalt va fi alcătuit până la încă în dezbatere la nivel european, urmând ca cel
finele lui 2008, urmând ca în 2009 să târziu în anul 2009 acesta să fie adoptat.
înceapă faza de implementare; România va participa activ, în cadrul UE, la
2. coridorul de gaz sudic pentru alimentarea negocierile interne privind adoptarea în anul 2009 a
din zona caspică şi Orientul Apropiat, în pachetului legislativ „Schimbări climatice şi energie
care este inclus şi Nabucco; din surse regenerabile" prezentat de Comisia
3. un plan de acţiune pentru gazul lichefiat; Europeană. În acelaşi timp, România participă, prin
4. un inel energetic mediteranean – reţelele intermediul UE, la negocierile internaţionale sub
europene de gaz şi electricitate vor fi extinse egida ONU (Convenţia-cadru şi Protocolul de la
pentru a conecta Europa de nordul Africii şi Kyoto) în vederea convenirii la sfârşitul anului 2009,
proiecte vizând energia solară şi eoliană; la Copenhaga, a unui nou acord global în domeniul
5. interconectarea reţelelor de electricitate şi schimbărilor climatice pentru stabilirea obiectivelor
gaz pe direcţia nord-sud cu ţările Europei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a
Centrale şi de Sud-Est, crearea unei acţiunilor suplimentare necesare în perioada post-
comunităţi energetice; 2012.
6. o reţea electrică în jurul Mării Nordului. Un sector energetic competitiv şi integrat este,
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 în viziunea Comisiei, esenţial şi pentru atingerea
(PND), documentul de planificare strategică şi obiectivelor strategice de securitate a ofertei şi
programare financiară multianuală care orientează sustenabilitate ale noii Agende Lisabona.
şi stimulează dezvoltarea economică şi socială a În ceea ce priveşte sectorul energetic din
ţării în concordanţă cu principiile Politicii de România, problemele care afectează acest sector
Coeziune a Uniunii Europene, stabileşte drept sunt:
obiectiv global reducerea cât mai rapidă a a) intensitatea energetică ridicată, ce poate
disparităţilor de dezvoltare socio-economică dintre deveni un handicap pentru competitivitatea
România şi celelalte state membre ale Uniunii. economică în contextual liberalizării şi, implicit,
Una dintre priorităţile Planului Naţional de al creşterii preţurilor la energie;
Dezvoltare 2007 – 2013 este Creşterea b) impactul negativ asupra mediului al
competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei capacităţilor de generare a energiei, în special al
bazate pe cunoaştere. Printre sub-priorităţi se instalaţiilor mari de ardere.
numără şi îmbunătăţirea eficienţei energetice şi Din producţia totală de energie electrică în
valorificarea resurselor regenerabile de energie prin 2005, o pondere de 56,7% a fost produsă anul
investiţii destinate reducerii intensităţii energetice şi trecut din combustibili fosili, cu costuri ridicate,
îmbunătăţirii eficientei energetice, precum şi prin în vreme ce în hidrocentrale s-a produs
valorificarea resurselor regenerabile. aproximativ 34% din energia electrică.
Obligaţiile privind reducerea emisiilor de gaze Reducerea intensităţii energetice a economiei
cu efect de seră, ce vor reveni României în perioada naţionale poate fi obţinută prin schimbări structurale
post-2012 în calitate de stat membru al Uniunii şi creşterea eficienţei utilizării energiei. O atenţie
Europene, se conformează obiectivelor politice ale deosebită trebuie acordată creşterii eficienţei
Uniunii Europene asumate la sesiunea de primăvară energetice a ramurilor competitive, cu o contribuţie
a Consiliului European din 9 martie 2007, de semnificativă la export, prin modernizarea proceselor
reducere, până în anul 2020, cu 20% a emisiilor de tehnologice industriale intensive în energie,
gaze cu efect de seră la nivelul UE, comparativ cu reorientarea producţiei către produse cu valoare
nivelul anului 1990, şi creşterea, în acelaşi interval adăugată ridicată şi mai puţin intensive în materii
de timp, cu până la 20% a ponderii energiei din prime, precum şi implementarea de tehnologii noi,
surse regenerabile în totalul consumului energetic. cu impact ecologic redus.
Sunt preconizate creşterea eficienţei energetice cu O piaţă eficientă a energiei electrice, prin
20%, şi un consum minim de 10% de biocarburant din semnalele corecte de preţ pe care le creează şi
consumul total în domeniul transporturilor. În prin asigurarea securităţii ofertei, creează
contextul obiectivului de reducere a emisiilor de premisele dezvoltării coerente a sectorului
gaze cu efect de seră cu 20%, promovarea utilizării industrial şi promovează ajustarea structurală
surselor regenerabile de energie constituie un rapidă a economiei. Având în vedere intensitatea
domeniu de importanţă majoră în pachetul legislativ energetică a economiei româneşti şi creşterea
privind schimbările climatice şi energia din surse prognozată a consumului de energie în perioada

10
următoare,se impune: modernizarea capacităţilor unui astfel de sistem, reprezintă un avantaj
de producţie existente, reducerea intensităţii notabil al acestui program. Avantaje importante
energetice, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi sunt şi cele care se vor simţi în timp: scăderea
valorificarea resurselor regenerabile de energie. facturii la apa caldă cu circa 60%, iar cea la
Atât competitivitatea economică, cât şi încălzire, cu circa 30%.
dezvoltarea durabilă, se bazează în mare măsură Aceasta este prima etapa de finantare, de
pe consumul eficient de resurse energetice şi de un buget total de 520 de milioane de lei, dintre
energie, iar analiza comparativă a indicatorilor care 400 de milioane sunt pentru persoane fizice,
specifici de competitivitate arată că intensitatea dar pot fi accesate si de asociatii de locatari sau
energetică reprezintă factorul de competitivitate de ONG-uri.
cu cel mai mare decalaj faţă de ţările UE. În cadrul Strategiei Naţionale pentru
În octombrie 2008, Ministerul Mediului şi Dezvoltare Durabilă a României, obiectivul naţional
Dezvoltării Durabile a început promovarea pe termen scurt şi mediu este satisfacerea necesarului
programului „Casa Verde”, program care îşi propune de energie şi crearea premiselor pentru securitatea
îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin energetică a ţării pe termen lung conform cerinţelor
reducerea gradului de poluare cauzată prin arderea unei economii moderne de piaţă, în condiţii de
lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru siguranţă şi competitivitate. Alte obiective sunt:
producerea energiei termice folosite pentru încălzire îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului
şi obţinerea de apă caldă menajeră, precum şi de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze
stimularea utilizării sistemelor care folosesc în acest cu efect de seră, promovarea şi aplicarea unor măsuri
sens, sursele de energie regenerabilă, nepoluante. de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi
Obiectul Programului îl reprezintă finanţarea de la respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Fondul pentru mediu a proiectelor de înlocuire sau Dezvoltarea durabilă presupune îmbunătăţirea
completare a sistemelor clasice de încălzire cu eficienţei energetice pe întregul lanţ resurse-
sisteme care utilizează energie solară, energie producţie-transport-distribuţie-consum final prin
geotermală şi energie eoliană sau alte sisteme care optimizarea proceselor de producţie şi distribuţie şi
conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi prin reducerea consumului total de energie primară
solului, beneficiari fiind operatorii economici, raportat la valoarea produselor sau serviciilor.
ocoalele silvice, unităţile administrativ-teritoriale, Dezvoltarea durabilă presupune şi creşterea
unităţile şi instituţiile de învăţământ, persoanele ponderii energiei produse pe baza resurselor
fizice, asociaţiile de locatari şi organizaţiile regenerabile în consumul total şi în producţia de
neguvernamentale. electricitate, utilizarea raţională şi eficientă a
Attila KORODI, Ministrul Mediului si resurselor primare neregenerabile şi scăderea
Dezvoltării Durabile, la Conferinţa de Presă ce a progresivă a ponderii acestora în consumul final,
avut ca subiect programul de finanţare a promovarea producerii de energie electrică şi
persoanelor fizice pentru proiecte de înlocuire sau termică în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă,
completare a sistemelor clasice de încălzire cu valorificarea resurselor secundare de energie,
sisteme care utilizează energie solară, energie susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare-
geotermală şi energie eoliană sau alte sisteme care inovare în sectorul energetic, reducerea impactului
conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi negativ al sectorului energetic asupra mediului şi
solului a specificat faptul că acest program este: “o respectarea obligaţiilor asumate în privinţa reducerii
continuare a politicii pe care am dus-o pentru emisiilor de gaze cu efect de seră şi a emisiilor de
încurajarea utilizării energiilor regenerabile – şi poluanţi atmosferici.
pentru stimularea efectivă a acestui sector, după Aplicarea sistemului „certificatelor verzi" va
modele europene de succes. Astfel de proiecte vor spori ponderea energiei electrice produse din surse
funcţiona foarte bine în România, mai cu seamă că regenerabile la 9-10% din consumul final de energie
harta solară, dar şi cea eoliană denotă un potenţial electrică raportat la cantitatea de electricitate
bun al ţării noastre pentru utilizarea unor vândută consumatorilor. Piaţa certificatelor verzi
tehnologii curate” (a se vedea fig.1 şi 2). funcţionează încă din anul 2005. Legislaţia în domeniu
Programul ministerului vrea să excludă prevede că furnizorii sunt obligaţi să achiziţioneze
problema costurilor efective şi să încurajeze anual un număr de certificate verzi egal cu produsul
această metodă de ecologizare a locuinţelor din dintre valoarea cotei obligatorii, convenite în cadrul
România prin sisteme de încălzire care utilizează UE prin distribuirea responsabilităţilor între statele
tehnologii curate. Nu doar finanţarea, în membre privind promovarea energiei regenerabile, şi
proporţie de 90% din costurile cerute de achiziţia

11
cantitatea de energie electrică furnizată anual energetic al tuturor tipurilor de benzină şi motorină
consumatorilor finali. folosite, în condiţiile respectării criteriilor de
Sectoarele vulnerabile la efectele sustenabilitate aferente acestor produse, cu o ţintă
schimbărilor climatice în România şi care necesită intermediară de 5,75% în 2010.
o analiză mai detaliată sunt: biodiversitatea, Prin măsuri coerente de creştere a
agricultura, resursele de apă, sectorul forestier, eficienţei energetice se va obţine o reducere a
infrastructură-construcţii, transport, turism, consumului de energie finală cu 13,5% în perioada
energie, industrie, sănătate. 2008-2016 în comparaţie cu nivelul consumului
Va continua procesul de reabilitare mediu din perioada 2001-2005, în conformitate cu
energetică a circa 35% din fondul de clădiri primul Plan Naţional de Acţiune în domeniul
multietajate de locuit, administrative şi Eficienţei Energetice 2007-2010.
comerciale. Vor fi puse în funcţiune şi racordate
Fig. 2: Harta solară a României
la sistemul naţional noi unităţi de producere a
energiei electrice pentru acoperirea cererii
prevăzute, inclusiv două noi reactoare nucleare la
centrala de la Cernavodă şi finalizarea unor
proiecte hidroenergetice.
La capitolul infrastructură, România poate
beneficia de dezvoltarea interconectării reţelelor de
gaz şi energie nord-sud, care să interconecteze
centrul şi sud-estul Europei, şi construirea unei
comunităţi energetice care să susţină
reglementatorii naţionali de energie şi operatorii
sistemelor de transport al energiei. Este o măsură
Sursa: http://sunbird.jrc.it/countries/europe/gs13_opty.ro.png
de creştere a securităţii energetice a României şi a
Balcanilor, în general, zona în care ţările sunt Pentru a facilita atingerea dezideratelor
puternic dependente de Rusia ca unic furnizor de înscrise în strategia energetică naţională, în
energie. Ideea Comisiei de a crea un operator programul operaţional de competitivitate şi în
regional de distribuţie, în colaborare cu autorităţile strategiile de mediu, va fi necesară o coordonare a
statelor membre, ar creşte interconectarea şi ar măsurilor de politică fiscală, de politică de ajutoare
permite mai uşor fluxul de gaz şi energie nord-sud, de stat, de politici în sfera întreprinderilor mici şi
est-vest. În aceste condiţii, solidaritatea invocată de mijlocii şi de politici în domeniul inovării şi
UE este pusă în practică şi s-ar putea reduce cercetării, astfel încât să se ajungă la reorientarea
dependenţa de gazul rusesc. structurii economiei româneşti către creşterea
Fig.1: Harta eoliană a României ponderii ramurilor „curate”, cu utilizarea
ajutoarelor de stat. Pentru a reduce ponderea
ramurilor energo-intensive şi gradul lor de
ineficienţă economică, trebuie avută în vedere, pe
termen lung, sprijinirea programelor investiţionale
de retehnologizare a firmelor din sfera energo-
intensivă orientate către creşterea eficienţei
energetice şi reducerea emisiilor poluante.

Bibliografie:
 www.mfinante.ro - „Planul Naţional de Dezvoltare
2007 - 2013”;
 www.ier.ro - „Competitivitatea economiei româneşti:
ajustări necesare pentru atingerea Obiectivelor
Sursa: http://sunbird.jrc.it/countries/europe/gs13_opty.ro.png
Agendei Lisabona”;
Ţinta avută în vedere de România este ca, la  www.euractiv.ro - „Strategia Naţională pentru
Dezvoltare Durabilă a României 2013-2030”;
nivelul anului 2020, ponderea energiei electrice
 www.mangus.ro - „Politica energetică a României
produse din surse regenerabile să ajungă la 38%.
în perioada 2006 - 2009”.
Nivelul de utilizare în transporturi a biocarburanţilor
Irina DINCĂ
şi altor carburanţi regenerabili va reprezenta Consilier afaceri europene
minimum 10%, procent calculat pe baza conţinutului Instituţia Prefectului – judeţul Giurgiu

12
Implementarea Sistemului de management serviciilor prestate de firmele de distribuție a
al calităţii – premisă a competitivităţii gazelor naturale...
sectorului gazeifer din România Competitivitatea este un proces complex,
îndelung dezbătut de economiştii din întreaga
Calitatea a reprezentat, dintotdeauna, o lume. El exprimă la un nivel general capacitatea
preocupare a omenirii, fiind stabilite reguli, firmelor, persoanelor, economiilor, regiunilor de
enunţate definiţii, adoptate atitudini şi a se menţine în competiţia derulată la nivel
comportamente orientate către obţinerea calităţii. intern şi internaţional şi de a obţine avantaje
În urmă cu 2.500 de ani, grecii realizau economice din acestea.
aprecieri asupra conceptelor de „bun” ţi Uniunea Europeană are preocupări specifice
„folositor”, cu implicarea aspectelor de ordin în domeniul creşterii competitivităţii
psihologic, social şi economic generate de noţiunea organizaţiilor prin promovarea calităţii, creând
de calitate. cadrul legislativ şi instituţional pentru atingerea
În prezent, asistăm la trecerea conceptului de acestui obiectiv. S-a putut constata că Uniunea
calitate de la atribut tehnic la cel de valoare Europeană se orientează, în prezent, spre
universală. Ea influenţează buna reputaţie şi se promovarea unei politici ambiţioase în domeniul
constituie ca factor combativ în cucerirea de noi calităţii, care să facă posibilă creşterea
pieţe. substanţială a competitivităţii economiei Statelor
Membre. Pentru a avea o politică a calităţii la
nivelul întreprinderii sunt imperios necesare
strategii şi tactici bine fundamentate sub aspectul
scopurilor şi obiectivelor urmărite şi al resurselor
necesare. Strategiile privind calitatea într-o
întreprindere reprezintă un ansamblu de decizii
clare privind operaţiuni şi acţiuni, posibilităţi şi
aranjamente stabilite pentru alocarea şi utilizarea
resurselor disponibile în vederea atingerii unor
obiective şi scopuri privind obţinerea de
oportunităţi sporite în mediul concurenţial.
Elaborarea strategiilor este complexă, misiunea
calităţii fiind de a face faţă concurenţei.
Sursa: http://www.master-quality.ro/images/iso9001.gif Asigurarea calităţii, aşa cum a fost
concepută, presupune o integrare totală şi un
Odată cu aderarea României la Uniunea control al tuturor departamentelor care concură
Europeană, la 01 ianuarie 2007, preocuparea la desfăşurarea activităţii unei organizaţii:
agenţilor economici români pentru menţinerea şi/ cercetare-dezvoltare, proiectare, marketing,
sau obţinerea de certificate care să le ateste producţie, aprovizionare, financiar etc., în
calitatea serviciilor/ produselor prestate a devenit o prevenirea apariţiei defectelor de calitate şi în
constantă a activităţii acestora. Un factor de vederea atingerii rezultatelor dorite, urmarindu-
potenţare al acestor preocupări l-a reprezentat se fiabilitatea serviciului/ produsului şi
libera circulaţie a mărfurilor, concurenţa acerbă a încrederea clientului. Integrarea totală a acestora
serviciilor şi a mărfurilor pe piaţa europeană şi exclude subordonarea unuia dintre departamente
mondială, dar şi sublinierea importanţei deosebite faţă de celălalt, dar implică definirea rolului şi a
pe care o au serviciile prestate asupra dezvoltării funcţiei fiecăruia, precum şi asumarea de
economice de ansamblu a unei ţări, în contextul responsabilităţi în integrarea şi în controlul
preponderenţei sectorului serviciilor în formarea activităţilor.
Produsului Intern Brut. Rolul esenţial în funcţionarea şi eficienţa
Pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra unui sistem de asigurare a calităţii îl deţine
calităţii şi competitivităţii, în sectorul gazeifer din implicarea activă a factorilor de decizie din
Romania, faţă de abordările şi practicile conducerea organizaţiei respective, asigurarea
managementului calităţii produselor şi serviciilor calităţii fiind de fapt, o funcţie a conducerii ce nu
oferite, articolul de faţă îşi propune analiza poate fi delegată. Rolul conducerii executive este
preocupărilor actuale privind asigurarea calităţii acela de a implementa sistemul de asigurare a
calităţii, elaborat pe baza unui plan şi a unei

13
scheme de către Compartimentul de asigurare a  implicarea fiecăruia în procesul de ameliorare
calităţii din organizaţia respectivă. continuă a calităţii şi asumarea de sarcini,
La momentul actual, în condiţiile în care au fără riscul de pedeapsă în caz de eşec.
fost depăşite etapele inspecţiei de calitate, Calitatea totală este suma a două principii,
controlului de calitate şi de asigurare a calităţii, respectiv: informaţia oferită de clienţi şi folosită
s-a ajuns la cea a calităţii totale, concept cu pentru identificarea punctelor forte sau slabe ale
predilecţie competitiv, fiind legat de superlativul concurenţei şi perfecţionarea organizatorică,
“cel mai bine”, “cel mai bun” şi identificat atât îndreptată spre asigurarea unui nivel mai ridicat
prin locul deţinut pe piaţă, cât şi prin ceea ce de performanţă a tuturor laturilor activităţii faţă
produsul său serviciul oferit furnizează de cel înregistrat de competitorii săi. Astfel,
consumatorului. Primul pas în atingerea acestei dictonul calitatea costă este schimbat cu
etape de catre orice întreprindere/ organizaţie îl calitatea nu costă nimic (quality is free), ci numai
reprezintă atestarea ISO 9000. non-calitatea costă.
De altfel, poziţia Uniunii Europene Este recunscut la scară mondială faptul că,
privitoare la politica europeană din domeniul factorul principal al performanţelor unei
calităţii este aceea că certificarea ISO 9000 nu organizaţii îl reprezintă calitatea produselor şi a
oferă mijloacele necesare pentru asigurarea serviciilor oferite. De-a lungul timpului şi, mai
competitivităţii unei organizaţii, ci doar un acut la ora actuală, se manifestă o tendinţă din
început al procesului către un management ce în ce mai pronunţată în creşterea exigenţei
integrat al calităţii, care să permită atât clienţilor în ceea ce priveşte calitatea. Această
satisfacerea cerinţelor mediului extern, cât şi pe tendinţă este însoţită de înţelegerea crescândă a
cele ale mediului intern al unei organizaţii. faptului că, îmbunătăţirea continuă a calităţii
În contextul actual al globalizării, iar la este necesară pentru a atinge şi a menţine o bună
nivel european, al formării pieţei unice europene, performanţă econimică.
apare ca evidentă necesitatea de combinare a Diversele concepte ale asigurării calităţii au
culturii particulare a diverselor organizaţii, pe fost dezvoltate în Japonia de către profesorul K.
această linie înscriindu-se şi preocuparea Uniunii Ishikawa, care a definit calitatea ca prioritatea
Europene de formare a unei viziuni strategice în care satisface real consumatorul.
domeniul calităţii şi de promovare a culturii El consideră că rezultatele mai bune
calităţii. înregistrate de industria japoneză, comparativ cu
cea occidentală, s-ar datora modului diferit de
Cultura calităţii se înscrie în viziunea
abordare a calităţii la nivelul întreprinderii. În ţările
managementului calităţii totale, considerând că
vest-europene asigurarea calităţii reprezintă
fiecare angajat în sine reprezintă un centru şi un
apanajul specialiştilor, iar în Japonia preocuparea
factor de calitate şi de profitabilitate, care
pentru calitate este o problemă permanentă.
împreună cu toţi ceilalţi membri ai organizaţiei
Punctele-cheie ale filozofiei lui K. Ishikawa privind
formează unul sau mai multe grupuri culturale. Ea
domeniul calităţii sunt următoarele:
vine în sprijinul implementării în practică a
 calitatea este mai importantă decât
managementului calităţii totale ajutând la
obţinerea unui profit imediat;
crearea unei conştiinţe a calităţii în rândul
 orientarea politicii calităţii spre client şi nu
tuturor angajaţilor.
spre producător;
Evaluarea culturii calităţii se poate face pe
 internalizarea relaţiei „client-furnizor” şi
baza următoarelor caracteristici ale organizaţiei:
înlăturarea barierelor dintre subdiviziunile
 larga răspândire a filosofiei de management al
întreprinderii;
calităţii totale;
 utilizarea metodelor statistice;
 conştiinţa importanţei fiecăruia la succesul
 promovarea unui management participativ;
organizaţiei;
 promovarea unui spirit de colaborare
 crearea şi dezvoltarea unui sistem de
permanentă între diviziunile întreprinderii,
comunicare a culturii calităţii;
pentru rezolvarea problemelor calităţii.
 implementarea unui set de valori la nivel de
Sistemul de management al calității trebuie
organizaţie;
 stabilirea unui standard ridicat de documentat, implementat, actualizat și
performanţă în domeniul calităţii; imbunatățit continuu. Astfel, trebuie:
- identificate clar procesele necesare pentru SMI;
- stabilite secvențialitatea și interă acțiunea
proceselor;
14
- determinate criterii și metode pentru a asigura - include un angajament de indeplinire a cerintelor
operativitatea și controlul proceselor; și de imbunatatire continuă a eficacității
- asigurată disponibilitatea informatiilor – suport. sistemului de management al calității;
Principii ale managementului vazute prin - creaza un cadru adecvat pentru stabilirea și
analizarea obiectivelor calității;
conceptul de calitate:
- este comunicată și inteleasă în cadrul
- Orientarea către client;
organizației;
- Conducerea; - este analizată pentru adaptarea ei continuă.
- Implicarea personalului; Obiectivele calității trebuie stabilite pentru
- Abordarea bazată pe proces; toate nivelurile de management și să fie măsurabile.
- Abordarea managementului ca sistem; Având în vedere că firmele care activează
- Îmbunatățirea continuă; în sectorul gazeifer din Romania sunt, cu exceptia
- Abordarea bazată pe fapte pentru luarea Romgaz Mediaș (care este producător de gaze
deciziilor; naturale), prestatoare ale unor servicii (furnizare,
- Relații reciproc avantajoase cu furnizorii. transport și distribuție), voi face referire la seria
În privința orientarii către client, standardelor pentru servicii. Referitor la acestea,
organizațiile depind de clienții lor și, de aceea, se remarca două aspecte:
trebuie să înțeleagă nevoile curente și viitoare ale  Primul se referă la angajații firmei având în
clienților, să îndeplineasca cerințele acestora și să vedere că, în mare proporție, calitatea
le depașească așteptările. serviciilor depinde de acestia.
Clienții știu să aprecieze managementul  Al doilea aspect se referă la imposibilitatea
calității în funcție de: verificarii calității serviciilor, spre deosebire de
- primirea la timp a produselor/ serviciilor; produsele materiale, nefiind posibilă
- răspunderea la cerințele lor explicite și cuantificarea și verificarea acestora.
- implicite; CONCLUZII
- recurgerea rar la reclamații.  Pentru a asigura un nivel unitar al calității,
Conducătorii stabilesc sensul, direcția și procesele trebuie să fie astfel concepute,
mediul intern al unei organizații. Ei crează mediul încât să permită reproductibilitatea și
adecvat în care oamenii pot deveni pe deplin trasabilitatea acestora.
implicați în atingerea obiectivelor organizației.  Serviciile pentru populație, componenta
importantă a sectorului terțiar, au de
îndeplinit un rol important în ridicarea
calitătii vieții, ținând seama de contribuția lor
la satisfacerea necesităților tot mai
diversificate ale oamenilor, la sporirea
eficienței economice.
 Dezvoltarea modernă a economiei de piață nu
este posibilă fără un puternic sector terțiar,
serviciile fiind desemnate a fi o adevarată
locomotivă a creșterii în țările industrializate.
Bibliografie selectivă:
 Bank J. – The Essence of Total Quality Management,
Prentice Hall, London, Great Britain, 1992;
Sursa: http://www.instalgroup.ro/componente/instalgroup/  Ciurea S.; Drăgulănescu N. – Managementul calităţii
instalgroup-desprenoi.jpg totale, Editura Economică, Bucureşti 1996;
 Diaconescu I. - Aspecte economice ale calităţii
Managementul calității este o problemă produselor în economia de piaţă, în “Managementul
colectivă dar conducerea organizației este calităţii şi protecţia consumatorilor”, vol.1, Centrul
responsabilă pentru crearea premiselor procesului editorial –poligrafic A.S.E., Bucureşti 1997;
de îmbunatatire a calității, ea insăși trebuie să  Drăgulănescu N. - De la calitatea controlată la
calitatea totală, Editura Alternative, Bucureşti 1996;
particie activ în acest process și să stimuleze  Olaru M. Managementul Calităţii, ediţia a II revizuită
totodata implicarea tuturor angajaților. şi adăugită, Editura Economică, Bucureşti 1999;
Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie  Quality News, May – July 1999
să se asigure că politica referitoare la calitate:  Quality World, February 1998;
- este adecvată scopului organizației; drd. Cătălina GANE
Academia de Studii Economice, Bucureşti
15
Posibilităţi de implementare şi dezvoltare a pentru valorificarea spaţiului rural. Merită amintit
turismului rural în România, în vederea recentul Plan de acţiuni comunitare în favoarea
asigurării caracterului competitiv în cadrul turismului şi Programul comunitar de politică şi
economiei de ramură acţiuni în materie de mediu şi de dezvoltare
Practicarea agroturismului se realizează în durabilă. De asemenea, s-au alocat fonduri
mod diferenţiat de la o ţară la alta şi, în europene (Fondul Structural de Dezvoltare şi
interiorul fiecărei ţări, în funcţie de condiţiile Fondul Regional) pentru dezvoltarea turistică a
specifice locale şi tradiţii, de interesul manifestat zonelor rurale şi pentru pregătirea profesională în
de ofertanţi şi consumatori, de interesul şi acest domeniu. Acţiunile comunitare în favoarea
sprijinul pe care îl acordă statul, de existenţa şi turismului rural merg în direcţia susţinerii
activitatea unor organizaţii specializate. În cadrul definiţiei, creării şi comercializării produselor
statelor Comunităţii Europene turismul rural a "turism rural" într-o reţea europeană identificabilă
luat amploare în ultimele decenii datorită prin mărcile de calitate.
existenţei unor premise favorabile precum: Reglementările UE în cadrul Politicii
- condiţiile de organizare create; Agricole Comune, menite să sporească eficienţa
- organismele non-guvernamentale, naţionale structurilor agricole, au în vedere un sistem de
şi internaţionale, existente; ajutor financiar pentru creşterea investiţiilor în
- sprijinul primit din partea statelor (credite pe activităţile turistice şi meşteşugăreşti în ferme.
temen lung, cu dobânda de 3-4 %- Franţa, Schema se bazează pe viziunea Comisiei asupra a
Germania, Austria - scutire de impozit pe ceea ce se înţelege prin agroturism, definiţia
activitatea turistică desfăşurată, sprijin aplicându-se numai fermierilor care obţin 25% din
logistic, formare de cadre şi îndrumare, ş.a.), totalul veniturilor lor, din activitatea de fermă.
prin intermediul programelor PHARE; Sub acest prag, orice activitate de turism,
- experienţa câştigată şi dorinţa de efectuată în cadrul fermei, nu mai este
perfecţoinare,manifestatepermanent. considerată ca parte a activităţii acesteia şi deci,
La nivelul Uniunii Europene, Consiliul nu se acordă ajutorul menţionat, conform
European a lansat campania "Lumea Rurală" care a reglementărilor adoptate.
avut o influenţă puternică asupra dezvoltării Deşi reglementările generale se aplică în
turistice a regiunilor participante. Raportul Adunării întreaga Comunitate, există unele măsuri
Parlamentare cu privire la turismul rural şi specifice în agroturism care prevăd acordarea de
integrarea sa într-o politică globală, invită toate asistenţă financiară zonelor defavorizate, care
statele membre să promoveze turismul rural care – includ vestul Irlandei, unele zone din Italia şi
prin protejarea mediului şi a identităţii culturale unele insule ale Scoţiei.
locale – poate contribui la realizarea unui contract
social ce garantează, în contextul actual al politicii
europene integrate, echilibrul eco–cultural şi social
dintre oraş şi sat.
Comisia Europeană, prin raportul Viitorul
Lumii Rurale, ca şi prin reforma fondurilor
structurale şi incidenţa lor asupra dezvoltării
turismului rural, subliniază importanţa care trebuie
acordată sectorului economic. Programele
operaţionale din aproape toate regiunile şi
majoritatea planurilor de afaceri ale grupărilor
locale de dezvoltare în cadrul iniţiativei LEADER,
conţin proiecte inovatoare şi demonstrează că
Sursa: http://www.fuertehoteles.com/guia/img/sendero_benaojan-
„actorii locali” (prestatorii de servicii agroturistice) jimera.jpg
se implică în dezvoltarea armonioasă a unui turism
Turismul rural se realizează în majoritatea
rural de înalt nivel.
cazurilor în acele regiuni care beneficiază de
Dezvoltarea integrată, echilibrată şi pe
ajutor financiar din partea Fondului Structural de
termen lung – aşa-numitul tip de dezvoltare
Dezvoltare şi Fondului Regional al Uniunii
"durabilă" sau "susţinută" – presupune existenţa unor
Europene, care s-au redus simţitor. De exemplu,
politici comunitare care să susţină "turismul verde"
în cadrul sprijinului acordat de UE pentru
realizarea obiectivelor de dezvoltare în mediul
rural, locul cel mai important îl ocupă măsurile de
16
încurajare a turismului rural şi a pregătirii consum persoanelor care vin în mediul rural
profesionale în domeniul turismului. Aceasta pentru relaxare, odihnă şi agrement.
presupune finanţarea investiţiilor menite să Agroturismul în Romania este sprijinit, în
creeze facilităţi în domeniul turismului, cum ar fi: prezent, printr-o serie de măsuri aprobate în
cazarea la ferme, dezvoltarea parcurilor naturale, cadrul PNDR, prin intermediul cărora pot fi
a activităţilor sportive (golf, ski etc.) accesate fondurile Uniunii Europene destinate
Comisia Europeană a adoptat o nouă dezvoltării acestui sector.
iniţiativă pentru dezvoltarea rurală, intitulată Prin Măsura 312, se urmăreşte cu precădere
LEADER (Links between Actions for this reducerea treptată a dependenţei locuitorilor de
Development of the Rural Economy – Legături la sate de agricultură. Femeile şi tinerii sunt
între acţiunile pentru dezvoltarea economiei principalele categorii sociale vizate.
rurale). Conform acestei iniţiative, UE şi-a propus În ceea ce priveşte activităţile care pot fi
să încurajeze integrarea dezvoltării rurale la nivel stimulate, PNDR prevede acordarea unei atenţii
local, pe termen lung. Prin iniţiativa LEADER se speciale celor legate de valorificarea materiilor prime
înfiinţează o reţea de circa 100 grupuri de şi a resurselor naturale prin crearea valorii adăugate,
acţiuni, în cadrul localităţilor rurale. Fiecare grup de promovarea mesteşugurilor tradiţionale, de
are următoarele sarcini: producerea energiei regenerabile, de practicarea
 dirijarea subvenţiilor pentru finanţarea agriculturii ecologice şi obţinerea produselor
zonelor geografice proprii; tradiţionale ce pot fi valorificate prin intermediul
 furnizarea de informaţii întregii comunităţi turismului rural şi ce pot duce la creşterea numărului
cu privire la măsurile şi fondurile menite să de turişti şi a duratei vizitelor acestora.
încurajeze dezvoltarea rurală în zonă; Utilizarea fondurilor comunitare are ca scop
 pregatirea profesională a forţei de muncă şi creşterea şi îmbunătăţirea structurilor turistice de
asigurarea asistenţei tehnice; primire, la scară mică, dezvoltarea sistemelor de
 dezvoltarea turismului rural; informare şi promovare turistică, crearea
 încurajarea creării de firme mici, facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării
întreprinderi mesteşugăreşti şi asigurarea de accesului la zonele naturale de interes turistic.
servicii locale; Se vor acorda finanţări din fonduri europene
 exploatarea şi comercializarea produselor pentru construcţia sau reabilitarea unor spaţii care au
agricole locale. ca destinaţie găzduirea turiştilor, refacerea unor
În ceea ce priveşte promovarea externă a trasee sau punerea pe şine a mocăniţelor. Pentru
României, aceasta se face în baza Masterplan-ului păstrarea specificului local al unei zone vor fi
pentru dezvoltarea turismului naţional. În stabilirea finanţate activităţile de promovare şi dezvoltare a
obiectivelor ce urmează a fi promovate se va ţine activităţilor mesteşugareşti şi de artizanat.
cont de clasificarea pe cele trei categorii de pieţe Fondurile alocate prin Măsura 313 privind
principale secundare şi de oportunitate precum şi încurajarea activităţilor turistice sunt destinate
de analiză a categoriilor de produse turistice. consiliilor locale, asociaţiilor consiliilor locale şi
Turismul rural şi cultural a devenit în ultimii organizaţiilor non-guvernamentale şi vizează
ani o forţă a turismului general înregistrând o creşterea atractivităţii zonelor rurale prin crearea,
creştere de aproximativ 15-20 procente anual, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii
mult mai rapidă decât a celorlalte sectoare turistice, a facilităţilor şi atracţiilor turistice.
turistice. Acest sector a oferit 4 milioane de Finanţările sunt acordate pentru construirea,
locuri de cazare iubitorilor de natură şi tradiţii, şi modernizarea şi dotarea centrelor de informare,
a adus venituri de 150 milioane euro populaţiei promovare, prezentare şi vizitare turistică,
rurale de pe întregul continent. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare
Agroturismul este o formă de turism, pentru structurile de primire turistice sau
relativ recentă în România, ce a apărut din amenajarea de marcaje turistice. Se va finanţa, de
necesitatea găsirii unor soluţii pentru asemenea, construirea de alei pentru plimbări, de
valorificarea potenţialului economic de creştere a ciclism, trasee pentru echitaţie, adăposturi ce
gospodăriilor rurale. Acest potenţial se referă deservesc activităţi rafting, alpinism sau vânătoare.
atât la excedentul de cazare existent în Costurile legate de refacerea în scop turistic a
gospodăria ţărănească -pregătit şi amenajat vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust şi
special pentru primirea de oaspeţi - cât şi la a amenajărilor complementare acestora vor fi
bunurile şi serviciile oferite de acesta spre acoperite din fonduri europene. Pentru a accesa
fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană,

17
beneficiarul trebuie să îndeplinească o serie de ● valoarea curativă (balneoclimaterică) a
condiţii printre care cea mai importantă este plasarea bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;
investiţiei în spaţiul rural, indiferent de localizarea la ● cadrul de derulare a unor momente de
nivel naţional cu respectarea specificului arhitectural destindere sau a unor hobbyuri (oglinzi de
al zonei şi al stilului tradiţional local. apă, masive muntoase, peşteri, torente,
resurse cinegetice, strat de zăpadă etc);
● valoarea cognitivă în cazul componentelor
desemnate ca parcuri, grădini botanice sau
zoologice, rezervaţii ştinţifice sau
monumente ale naturii etc:
● identificarea şi popularizarea potenţialului
turistic din spaţiul sătesc;
● formarea profesională prin colocvii, seminarii,
cursuri de lungă şi scurtă durată;
● burse de specializare;
● schimburi de experienţe în ţară şi în
străinătate;
● editarea de buletine informative şi reviste;
● înfiinţarea unei bănci de date;
Sursa: http://www.rustic-tours.eu/harta-img/
rustic romania.ph p?id_
● cooperarea cu organizaţii guvernamentale şi
neguvernamentale de specialitate din ţară şi
Numeroase sate româneşti dispun de un străinătate;
potenţial agroturistic aparte, prin cadrul lor pitoresc ● campanii de publicitate a pensiunilor şi
deosebit şi prin gospodăriile cu localnici ospitalieri şi fermelor agroturistice prin mediatizare;
meşteşugari talentaţi. În ultimii ani s-a investit mult ● participarea la târguri şi expoziţii naţionale şi
în acest domeniu, astfel că au apărut deja internaţionale;
adevărate regiuni de agroturism, cum sunt: zona ● realizarea unui sistem de rezervări în turismul
Bran Moieciu sau Valea Prahovei, Maramureşul, rural românesc.
Apusenii, Marginimea Sibiului sau Bucovina, unde Agroturismul presupune, de asemenea
numărul de pensiuni şi vile a crescut simţitor. existenţa unui turist de un anumit tip, dispus să guste
Elementele care trebuie puse în valoare acest gen de viaţă, aflat în căutarea arhaicului, a
în mod special în ceea ce priveşte dezvoltarea culturii tradiţionale, a activităţilor şi ocupaţiilor vechi.
agroturismului sunt: Agroturistul înţelege simplitatea profundă a vieţii, cea
● valoarea recreativă, estetică şi peisagistică, nu în de la începutul lumii, pe care satul i-o poate oferi.
puţine rânduri determinată de alegerea destinaţiei
(munte, deal, câmpie, litoral sau deltă);
Tabelul 1. Harta zonelor cu potenţial agroturistic în Romnânia

Zonă cu
potenţial Localizare Hartă Descriere zonă
agroturistic
Maramureş În jud Maramureş; în N României, Legendar ţinut al tradiţiei şi
pe stânga arcului carpatic; folclorului, cu datini străbune
delimitat de graniţa cu Ucraina păstrate până azi, aflat intr-un
(N), m-ţii Maramureşului si m-ţii ţinut de vis.
Rodnei (E), m-ţii Tibleşului (S),
m-ţii Gutâiului (V); între aceşti
munţi se află depresiunea
Maramureş, care reprezintă cea
mai mare parte a zonei.
Bucovina În jud Suceava; in N ţării, în Zonă preponderent submontană,
dreapta ( la E ) de arcul Carpatic; montană şi de podiş, cu aşezări
delimitări: la V m-ţii Suhardului şi rurale de tradiţie pe văile râurilor
m-tii Bistriţei, la N Obcina Mare, şi la poalele munţilor şi podişului.
Feredeului şi graniţa cu Ucraina, Peisaje de basm.
la E podişul Sucevei.

18
Apuseni În inima Transilvaniei, Printre obiectivele demn de
Nord preponderent judeţul Cluj, vizitat se numară: Lacul
ocupând porţiune din podişul cu Fântânele, grădina botanică,
acelaşi nume şi o parte din munţii Băile Băiţa, Băile Someşeni,
Apuseni; centru istoric şi cultural Turda băi, Cheile Turzii, m-ţii
important al României (Cluj- Vlădeasa, m-ţii Trascăului,
Napoca), natură şi ospitalitate pur biserica Sf Mihail, peştera Urşilor,
ardelenească, deosebită; centre peştera Gheţarului etc.
balneoclimaterice.
Apuseni În N jud. Alba, la graniţă cu jud. Zona verde montană şi
Ţara Moţilor Cluj şi Bihor; la poalele m-ţilor submontană, bogată în râuri,
Apuseni, zona de deal şi podiş. păduri şi recunoscută pentru
tradiţii şi folclor, pe valea
Arieşului, una dintre cele mai
pitoreşti văi Carpatice.
Ciuc- În jud. Harghita; în centrul Ocupând aproximativ 2.8% din
Harghita Carpaţilor Orientali, respectiv în suprafaţa ţării, ţinuturile
centrul României, pe platforma Harghitei sunt ondulate şi
Transilvaniei. învelite de păturile codrilor,
apelor şi lacurilor cristaline.
Zonă predominant montană şi
submontană.
Podişul În Centrul-V României, în Zona de podiş, vălurită, extrem
Târnavelor interiorul arcului carpatic; în de bogată în vegetaţie, la
mijlocul podişului Transilvaniei; distanţe egale de munţii
jud Sibiu centru-sud, jud Mureş Orientali, Meridionali şi Apuseni.
est - nord, jud. Alba Vest. Tradiţional ardelenească,
scaldată de râurile Târnava Mare,
Mică şi Hărtibaci.
Zona În jud. Mureş; zona deluroasă; Dintre obiectivele demn de
Sighişoara Sighişoara este o cetate vizitat: cetatea în sine, turnul cu
medievală, fondată de ceas, biserici şi turnuri
emigranţii germani în ţara lui medievale, casa Vlad Dracul etc.
Dracula; specificul folcloric şi
cultural ramâne neatins până
azi; în centrul ţării, la N-V de
Braşov, podişul Tîrnavelor, de-o
parte şi de alta a Tîrnavei Mari.
Mărginimea În centrul României, în stânga Principalele obiective de vizitat
Sibiului Braşovului, delimitat de m-ţii sunt: parcuri şi rezervaţii
Făgăraş şi Cibinului la S, care de naturale, biserici, mănăstiri,
altfel ocupă parte importantă în muzee, centre turistice
judeţ, jud. Alba în E , jud. Mureş medievale, toată gama de
în N; o treime montan, în rest distracţii moderne.
podiş; păduri, râuri (37% din
suprafaţă), localităţi agro-
turistice cu specific, încărcat
istoric şi tradiţional.
Zona Între Valea Oltului (Vest) şi Suprafaţa turistică - aprox. 70 km
Făgăraş Valea Dâmboviţei, m-ţii Bucegi (Nord-Central), 80-90 km Vest pe
(Piatra Craiului Est); cei mai V. Oltului , spre Braşov -
înalţi munţi din România (Alpii V.Prahovei în Est.
României - numeroase culmi
peste 2500m).

Cazanele În zona cursului fluviului Dunării, Suprafaţa turistică aprox. 40 km,


Dunării frontiera cu Serbia în S ţării, plus obiectivele turistice
situată în S. judeţului Mehedinţi; înconjurătoare (m-ţii Mehedinţi,
la aprox. 35 km V de Drobeta Porţile de Fier etc).
Turnu-Severin.

19
Subcarapaţii În mare parte în N jud. Gorj + o Suprafaţa turistică – aprox. 100
Olteniei mică parte în N jud. Vâlcea; la km + zonele înconjurătoare, pe
baza munţilor: Capaţânei, munte, văile râurilor etc.
Parângului, Mănăstiri, peşteri, tradiţie rurală.
Vâlcanului.
Zona În jud. Argeş, în partea centru - Zona turistică submontană -
Făgăraş- nord; de la Curtea de Argeş, montană, agroturism. Agroturism
Argeş baza munţilor, până spre lacul până spre baza munţilor, turism
Vidraru. montan spre cei mai înalţi munţi,
Făgăraşs (Iezer - Păpuşa). Intrare
pe Transfăgărăşean.
Culoarul În jud. Braşov; la baza munţilor Suprafaţa turistică: 30-
Rucăr-Bran Bucegi şi Piatra Craiului, la V-SV 50km,+trasee, obiective montane
de Braşov; între 800 - 1300 m multiple(>2500m); Obiective:
altitudine; la N-NE de castele (Bran, Râşnov), biserici,
Câmpulung, dinspre Piteşti. mănăstiri, chei, peşteri etc; Natură,
aer curat, atmosferă pastorală,
pitoresc - zonă monument natural.
Valea În jud. Prahova; Bucureşti - Suprafaţa turistică - aprox. 60
Prahovei Ploieşti - Braşov; Prahova, km; Cea mai frecventată şi cea
afluent al Ialomiţei, izvoreşte de mai dezvoltată zonă turistică
sub trecătoarea Predeal, montană din România.
desparte m-ţii Bucegi de m-ţii
Baiului, şi se vărsa la V de
Urziceni.
Valeni-Cheia În jud. Prahova; Bucureşti - Suprafaţa turistică - aprox. 70
Ploieşti - Măneciu - Cheia - km, majoritar salbatică în afara
Braşov ( DN1A) 185 km; staţiunilor (Vălenii de Munte,
Teleajenul, afluent al Ialomiţei, Măneciu, Izvoarele, Valea Popii,
izvoreşte din m-tele Ciucaş Cheia, Săcele).
(Valea Berii).
Zona In jud. Vrancea, Moldova; C-E Suprafaţa turistică - aprox. 4857
Vrancea României, 2/3 podiş şi montan (m- km pătraţi ; al 7-lea judeţ din
ţii Vrancei din Orientali); vecini: la ţară ca suprafaţă rurală; Carpaţii
N jud. Bacău, la E Vaslui, Galaţi, Orientali, Meridionali, câmpia
la V Covasna, la S Buzău. Siretului, câmpia Dunării.

Delta În S-E ţării, în judeţul Tulcea, Delta Dunării este în mare parte
Dunării nordul Dobrogei; delta fluviului rezervaţie ecologică, cu
Dunărea, cu 3 braţe (canale): numeroase specii (în special
Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe. păsări, dar şi peşti etc) protejate
prin lege. Este navigabilă, dar
sălbatică.

Litoral În jud.Constanţa ; S- E Suprafaţa turistică: Năvodari -


României, la aprox. 250 km pe Vama Veche, aprox. 70 km.
ruta Bucureşti - Constanţa, E60; Locaţie sezonieră, dedicată
drum european modern E 87 anotimpului cald.
Constanţa - Mangalia;

Sursa: http://www.agroturism.com/
-(va continua în numărul următor al revistei)-
Bibliografie selectivă:
1. Bran, F., Ioan, I., Trică, C., Eco-economia ecosistemelor şi biodiversitatea, Ed. ASE, Bucureşti;
2. Istrate, I., Bran, F., Roşu, A., G., Economia turismului şi mediului înconjurător, Ed. Economică, Bucureşti, 2005;
3. Nistoreanu, P., Tigu, G., Popescu, D., Pădurean, M. (Colectiv), Ecoturism şi turism rural, Ed. ASE, Bucureşti;
*** www.maap.ro; *** www.infoeuropa.ro; ***http://www.adevarul.ro/articole/2005/agroturismul-aduce-bani-in-
satele-transilvanene.html

drd. Teodora-Adriana MENDA (Bonţoi)


Economist – Academia de Studii Economice
C.S. – Centrul de Cercetări Analize şi Politici Regionale

20
Criza economică globală – consideraţii
“Niciodată nu am mai văzut un dezastru fenomene economice, guvernele pot utiliza diverse
economic de o asemenea amploare la nivel măsuri fiscale şi monetare. Însă, nu întotdeauna
internaţional. În ultima mea carte, am anticipat că vom măsurile sunt benefice.
fi martorii celei mai mari crize financiare din 1930 până
în prezent. Dar, trebuie să recunosc, nu credeam că va
fi chiar atât de puternică această criză, mi-a depăşit
limitele celor mai pesimiste scenarii". (George Soros)
Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii,
până la sfârşitul lui 2009, se vor pierde aproximativ
20 milioane de locuri de muncă, majoritatea în
sectorul contrucţiilor, sectorul imobiliar, cel
financiar, precum şi în sectorul auto, iar numărul
şomerilor va ajunge la 200 de milioane, pentru
prima dată în istorie.
Sursa: http://e-watchman.co.uk/media/dollar-death-spiral.jpg
Începuturile…
Criza economică actuală a început acum Ca şi în anii ’30, Statele Unite recurg la măsuri
aproximativ un an în Statele Unite, provocând intervenţioniste, numai că modalităţile sunt
aşa-numitul efect de antrenare în economia diferite: Mulţi specialişti au afirmat faptul că
mondială. Catalogată, de către fostul presedinte responsabilitatea situaţiei actuale a economiei
al Federal Reserve, Alan Greenspan, ca fiind "cea americane revine în mare măsură FED2 (Federal
mai gravă de la cel de-al doilea Război Mondial", Reserve System), care prin politica practicată încă
criza economică americană actuală a fost din 2001, când au fost primele semne ale unei
comparată cu criza economică din anii ‘30 sau cu recesiuni economice, a continuat să alimenteze
stagflaţia1 din anii ‘70, având în vedere artificial creşterea economică, menţinând şi
elementele comune ale acestora. micşorând în mod repetat rata dobânzii şi mărind
astfel oferta agregată de bani. Economia americană
Câteva consideraţii cu privire la criza este o economie care se finanţează în principal de
economică americană... pe piaţa de capital. Se ştie, însă, că un profit
Ca şi în cazul crizei contemporane, criza consistent şi rapid presupune riscuri majore.
financiară interbelică a venit pe fundalul unui exces Spre deosebire, în 1929 recesiunea a
investiţional pe pieţele imobiliare şi bursiere. Goana intervenit pe fundalul diminuării, tot de către FED,
după câştiguri cât mai mari a implicat şi asumarea a ofertei de bani (contracţie monetară), rezultatul
unor riscuri majore, precum creditarea în exces a fiind o criză de lichidităţi pe termen scurt. La acea
populaţiei de către bănci, prin crearea unor produse vreme statul american a concentrat importante
financiare din ce în ce mai complexe în încercarea fonduri în împrumuturi bancare, a controlat
de majorare a profiturilor, speculaţii evoluţia preţurilor şi a creditului şi a subvenţionat
imobiliare/bursiere, toate acestea generând anumite sectoare ale economiei.
dezechilibre financiare importante ce au condus, în Aşa cum au facut-o şi în urmă cu 80 de ani,
final, la o criză economică de proporţii. Statele Unite depun eforturi disperate să menţină în
Economistul britanic, John Maynard Keynes, mod artificial nişte preţuri mult supraevaluate ale
considerat părintele macroeconomiei moderne şi unor garanţii ipotecare şi ale unor active de aceeaşi
unul dintre cei mai influenţi economişti ai secolului natură. Din păcate respingerea repetată, în cadrul
XX a susţinut în teoriile sale măsurile Camerei Reprezentanţilor, a Planului Paulson de 700
intervenţioniste ale guvernelor, considerând că
pieţele nesupravegheate şi lăsate să funcţioneze la
buna întâmplare pot fi distructive, conducând la
2
faze economice de recesiune, depresiune şi boom, Spre deosebire de multe ţări ale lumii în care băncile centrale
sunt proprietatea exclusivă a statului respectiv, în Statele Unite
iar pentru a contracara efectele negative ale acestor
ale Americii, FED este un consorţiu de entităţi bancare private,
controlat, direct sau prin subsidiare, de reprezentanţi ai
următoarelor structuri financiare: Rotschild Bank din Paris şi
1
Persistenţa inflaţiei pe fondul lipsei de creştere notabilă Londra, Lazard Brothers Bank din Paris, Israel Moses Seif Bank
a economiei, a creşterii zero, sau a recesiunii economice din Italia, Wartburg Bank (Amsterdam şi Hamburg), Lehman
surprinde adesea fenomenul de stagflaţie. Brothers, Chase Manhatan Bank, Goldman Sachs Bank.

21
de miliarde de dolari3 pentru salvarea economiei  Pe termen lung, realizarea de “investiţii
americane, votat de altfel de către Senat, nu a inteligente” pentru creştere economică şi
făcut altceva decât să adâncească şi mai mult criza dezvoltare durabilă.
financiară cu care se confruntă Statele Unite, iar Franţa şi Marea Britanie susţin ideea unui
cele mai grave probleme se regăsesc, în special în pachet financiar de stimulare mult mai mare decât
sectorul imobiliar. Preşedintele democrat al cel propus de Comisie, în timp ce Germania a
Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi pledează manifestat o atitudine rezervată faţă de acest Plan,
pentru un plan revizuit, care prevede alocarea, a 60 Cancelarul Angela Merkel a avertizat că ţara sa “nu
până la 100 miliarde de dolari, într-o primă fază, ar trebui să intre într-o competiţie a miliardelor”4.
începând din decembrie 2008 şi continuând cu o Ungaria a fost primul stat membru UE care
măsură complementară din luna ianuarie 2009, care a primit o ofertă de salvare de 25 miliarde de
să prevede printre altele şi o scădere a impozitelor. dolari de la FMI, UE şi Banca Mondială şi totodată
cel mai afectat de criza financiară. Letonia şi
Criza financiară în Europa...
Estonia sunt deja în recesiune, iar Lituania le
În Europa un număr de instituţii financiare
urmează îndeaproape. Deşi Spania a evitat
importante s-au prăbuşit, altele au fost salvate.
intrarea în recesiune în prima jumătate a anului
Măsurile intervenţioniste au presupus şi
2008, şomajul a ajuns la 9,9% (425.000 de
naţionalizări, soartă pe care au avut-o printre
şomeri), sectorul imobiliar s-a prăbuşit,
altele Northern Rock Bank, Bardford & Bingley,
înregistrând scăderi ale preţurilor imobilelor între
ambele din Marea Britanie, Fortis (Benelux).
35-50%, iar vânzările de maşini au scăzut cu 40%.
Unele state (Germania, Grecia, Irlanda) au recurs
Având în vedere faptul că 70% din balanţa
la măsuri de politică fiscală complet diferite: spre
comercială a României o reprezintă schimburile
exemplu, Marea Britanie a decis să diminueze
comerciale cu UE, criza economică globală începe
accizele, în timp ce Irlanda le-a mărit, altele s-au
să-şi facă tot mai simţite efectele şi în România, iar
grăbit să garanteze în procent de 100% depozitele
prognoza este că aceasta va izbucni cu adevărat
populaţiei. Guvernul Federal German a acordat
abia în primăvara lui 2009. Cifrele estimate sunt
băncii germane Hypo Real Estate Holding AG o
sumbre, iar dacă stăm să luăm în calcul numai ce
finanţare în valoare de 50 miliarde de euro, în
presupune cifra de 1 milion de şomeri, la care se
scopul creşterii gradului de lichiditate pe termen
poate ajunge în 2009, realizăm că România poate
scurt. Suma este finanţată parţial de mai multe
ajunge într-un mare impas social, întrucât nu se ştie
bănci şi companii de asigurări germane.
de unde vor fi plătite ajutoarele de şomaj aferente
Reacţiile europene la situaţia de criză nu au
şomajului. Criza financiară a afectat accesul
încetat să apară, astfel că la 26 noiembrie a.c.,
societăţilor comerciale şi al populaţiei la finanţarea
Comisia Europeană a lansat un Plan de redresare
necesare realizării diverselor proiecte, respectiv a
economică, în valoare totală de 200 miliarde de
creditelor de consum/ipotecare.
euro (aproximativ 256 miliarde de dolari),
Ţările net exportatoare de petrol, precum
reprezentând 1,5% din PIB-ul Uniunii, din care
Rusia5 –care nu are o economie competitivă şi ale
1,2% (170 miliarde de euro) contribuţia guvernelor
cărei venituri depind de exporturile de materii
statelor membre şi restul de 0,3% (30 miliarde de
prime– sau statele arabe resimt deja efectele
euro) din bugetul UE şi Banca Europeană de
crizei economice mondiale, printre altele, prin
Investiţii. Planul este bazat în principal, pe două
scăderea la jumătate, în doar câteva luni6, (vezi
aspecte importante:
Fig. 1) a preţului petrolului, ca efect direct al
 Pe termen scurt, măsuri pentru redobândirea
contractării cererii agregate de mărfuri şi servicii
încrederii în economia europeană, salvarea
la nivel mondial.
locurilor de muncă şi creşterea cererii de
consum;
4
Contribuţia Germaniei, fiind şi cel mai mare stat membru
UE, este de 25 miliarde de euro.
5
Se pare, conform estimărilor analiştilor, că de la începutul
3
Planul administraţiei Bush prevedea deblocarea a 700 conflictului cu Georgia, Rusia a înregistrat ieşiri masive de
miliarde de dolari pentru cumpărarea activelor capital străin de aproximativ 50 miliarde de dolari.
6
neperformante ale băncilor aflate în dificultate. Proiectul Barilul a ajuns (02.12.2008) sub nivelul de 47 dolari, cel
revizuit prevede creşterea la 250.000 de dolari a plafonului de mai mic nivel înregistrat din luna mai 2005, mai ieftin cu
garantare a depozitelor, în cazul în care băncile dau faliment. peste 100 dolari faţă de maximul atins la mijlocul lunii iulie.
După anunţul respingerii planului de redresare economică, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a convenit
indicele principal al pieţei americane, Dow Jones, s-a prăbuşit în cursul lunii noiembrie să reducă producţia de petrol cu
cu 7% în şedinţa din 29.09.2008, consemnând cea mai 1,5 milioane barili/zi , însa reducerea efectivă a fost de
puternică scădere într-o singură zi, din istorie. numai 66% din cantitatea anunţată, potrivit Reuters.
22
Fig. 1: Evoluţia preţurilor la petrol (1994-martie 2008)

Sursa: http://octane.nmt.edu/gotech/Marketplace/Prices.aspx

Agenţia de evaluare financiară Standard & ministrul nipon de finanţe a anunţat oficial
Poor's a retrogradat ratingul de ţară al Rusiei intrarea Japoniei în recesiune.
pentru creditele în valută, această retrogradare India este, la rândul său, afectată de criza
reflectând riscurile asociate diminuării rapide a economică globală, dar într-o mai mică măsură.
portofoliului extern precum şi a altor investiţii, Temerile sunt legate de o încetinire, în 2009, a
fapt ce ridică costurile şi gradul de dificultate al creşterii economice cu 1,3%, însă comerţul cu
garantării necesarului de finanţare externă a ţării. statele din Asia, precum şi proiectele majore de
De asemenea, potrivit estimărilor analiştilor S&P, investiţii în infrastructură vor ajuta India să facă
“în 2009, Rusia va avea un deficit de 2,6% din PIB, faţă efectelor negative ale crizei.
comparativ cu un excedent de 5% din PIB în 2008, Criza financiară în America de Sud...
ca urmare a deteriorării accentuate a condiţiilor America de Sud depinde în mare parte de
comerciale". Aşadar, deşi Rusia a înregistrat o schimburile comerciale cu Statele Unite, care
creştere spectaculoasă în ultimii ani, recesiunea absorb jumătate din exporturile acestor state. De
economică globală i-a tăiat ascensiunea. aceea se aşteaptă ca efectele crizei să încetinească
Criza financiară în Asia... simţitor creşterea economică în aceste state. De
Deşi mulţi specialişti au crezut că ţările din exemplu, pentru Mexic este estimată una dintre
Asia sunt suficient detaşate de sistemul financiar cele mai mici rate de creştere din regiune, de 1,9%
din Vest, iată însă că şi acestea resimt şocul crizei comparativ cu 3% pentru restul regiunii.
economice globale. Majoritatea economiilor Criza financiară în Africa...
acestor state au înregistrat creşteri substanţiale în Datorită slabei integrări a economiei africane
ultimii ani, care s-au materializat în importante în economia globală, majoritatea statelor din
investiţii străine directe injectate în aceste state această zonă nu vor fi afectate, iniţial, de criza
de către economiile din Vest, dar şi de către economică globală. Mai vulnerabile sunt statele al
aceste state, la rândul lor în ţările vestice. căror cont curent se finanţează din investiţiile de
Produsele şi serviciile asiatice s-au globalizat, iar o portofoliu, deoarece aceste intrări vor căpăta un
scădere a creşterii economice la nivel modial caracter oscilant. Se estimează însă, că pe fondul
aduce cu sine, în mod automat, o scădere a cererii lipsei de lichidităţi, statele africane s-ar putea
pentru respectivele produse, implicit o creştere a confrunta cu presiuni din ce în ce mai puternice din
şomajului şi deci o încetinire a creşterii economice partea instituţiilor internaţionale şi a băncilor din
a acestor state. În cazul Chinei experţii FMI Vest, pentru rambursarea datoriilor.
prognozează o diminuare a nivelului PIB-ului cu Un sector vulnerabil la criza economică
două procente, în 2009. globală şi care poate fi afectat pe măsură, este cel
În Japonia exporturile au scăzut pentru al serviciilor turistice, având în vedere criza
prima dată în 5 ani, cu 15,6% către Statle Unite şi financiară în care se află statele din care provin
11,4% către UE. În cursul lunii noiembrie a.c. potenţialii turişti.

23
Ciclicitatea fenomenelor economice preţ. Perioadele ascendente se caracterizează
După cum am menţionat anterior, mulţi printr-o creştere continuă a preţurilor, iar
economişti afirmă că actuala criză economică cele descendente, prin scăderea indicelui
reprezintă o ruptură, care s-a produs în mod general al preţurilor. Variaţiilor de preţuri le
logic, la sfârşitul unei perioade de activitate corespund variaţii în acelaşi sens ale
economică intensă şi se reflectă în încetinirea activităţii economice şi a profiturilor.
creşterii şi în sporirea şomajului şi a inflaţiei, Studiile cu privire la mişcările ciclice de tip
comparabilă prin amplitudine şi consecinţe doar Kondratieff reprezintă o ordonare a
cu cea din 1929-1933. comportamentului economic pe termen
Evoluţia principalelor fenomene lung, plusul de valoare constând în
economice, începând din secolul al XIX-lea a utilizarea acestora în anticiparea viitoarelor
manifestat un caracter ciclic. Din analiza evoluţii economice.
dinamicii activităţii economice se disting patru b) Ciclurile economice propiu-zise sau decenale:
tipuri de evoluţii şi fluctuaţii: trendul (este o a). de tip Juglar, care comportă în principal
tendinţă de lungă durată care se măsoară prin trei faze, pe parcursul a 8 ani: expansiunea,
ritmurile medii de creştere economică), criza şi depresiunea; b). cnf. teoriei lui
variaţiile sezoniere (de scurtă durată, de regulă Samuelson: restrângerea, înviorarea,
un an, influenţate de diverse aspecte naturale, expansiunea şi apogeul; c). cnf. teoriei lui
sociale, economice), variaţiile întâmplătoare Baudhin: expansiunea, tensiunea, criza şi
(apar pe fondul unor evenimente neaşteptate) şi depresiunea şi d). cnf. lui Forte: faza
variaţiile ciclice. ascendentă, faza de maxim absolut sau
Economişti precum Kondratieff, C. Juglar, relativ, faza de scădere absolută sau relativă
P.A.Samuelson, Fernand Baudhin, Francesco Forte şi refacerea.
sau Kitchin au studiat evoluţia economiei, atât la c) Ciclurile economice scurte de tip Kitchin, cu
nivel microeconomic, cât şi la nivel durată cuprinsă între 6-40 de luni (ex: ciclul
macroeconomic şi au evidenţiat caracterul inflaţionist, ciclul variaţiei preţurilor).
fluctuant şi ciclicitatea economiei, aprecierea
făcându-se pe baza unuia sau mai multor
indicatori (ritmul de creştere al venitului
naţional, al producţiei industriale şi agricole,
gradul de ocupare a forţei de muncă, dinamica
nivelului de trai etc.). Conform teoriilor interne
(endogene) mecanismele din cadrul sistemului
economic sunt cele care generează ciclurile
economice şi tot ele reiau mişcarea ciclică.
Potrivit acestora, expansiunea conduce la
recesiune şi la contracţie, iar contracţia, la
rândul său, generează expansiunea.
Ciclicitatea reprezintă acea formă de
mişcare a activităţii economice, în care fazele de
expansiune alternează cu cele de stagnare şi
descreştere. Ca expresie a fluctuaţiilor ciclice,
activitatea economică parcurge anumite faze,
fiecare având trăsături distincte şi derulându-se,
Sursa: http://bigpicture.typepad.com/images/econ_cycle.jpg
aproximativ cu aceeaşi succesiune.
Pornind de la adevărul că orice formă de Dintre toate, să ne concentrăm atenţia
viaţă socială fluctuează, oscilează, urmând asupra ciclurilor decenale, având în vedere
mişcările periodice reluate la infinit şi contextul actual al economiei globale.
referindu-se la mişcările înţelese drept cicluri, Criza reprezintă o ruptură bruscă a unei
teoria economică evidenţiază trei tipuri evoluţii ascendente a economiei, ea intervine
esenţiale de cicluri generale: rapid şi presupune o perturbare a stării
a) Ciclurile economice seculare de tip generale a economiei, a echilibrului cerere-
Kondratieff, cu o durată de 50-60 de ani. ofertă, prin scăderea masivă a preţurilor şi a
Această metodă are la bază analiza valorilor, prin prăbuşiri bursiere, falimente,
mecanismului preţurilor, a ciclurilor de concedieri masive etc.
24
profitului. Astfel, se întrevede o ruptură ce
presupune intrarea într-o nouă fază a
ciclurilor economice...
Este important de menţionat faptul că nu
există faze perfect asemănătoare, ci ele relevă
doar trăsături comune, conjuncturile fiind
diferite şi ne-excluzându-se apariţia unor
fenomene atipice unor faze specifice.
Periodicitatea ciclurilor decenale, aşa
cum ne sugerează şi denumirea, s-a dovedit a fi
de circa 6-10 ani. Un alt aspect important este
că ciclurile economice decenale se derulează (de
regulă, 2-3 la număr) pe fondul celor seculare de
Sursa: http://www.whatpricejusticeblog.com/files/2008/recession.jpg
tip Kondratieff.
Depresiunea succede crizei, este practic Cauzele evoluţiei ciclice a economiilor
o continuare mai lentă a acesteia şi se contemporane sunt multiple, însă în principal
caracterizează printr-o perioadă lentă de ele sunt de natură exogenă (fluctuaţii
restructurare, de stagnare sau chiar diminuare independente sistemului economic: conflicte
a activităţii economice, de reducere în armate, revoluţii, schimbarea sistemului
continuare a investiţiilor în economie, a politic, creşterea demografică, migraţia,
producţiei, a preţurilor, a ratei de ocupare şi a inovaţiile tehnologice etc.) şi endogenă
salariilor. În continuare, în faza de depresiune (mecanismele din cadrul sistemului economic,
IMM-urile îşi restrâng sau chiar îşi încetează acelea care generează cicluri economice şi care
activitatea pe fondul reducerii volumului reiau mişcarea ciclică):
producţiei sub incidenţa contractării cererii, ca 1. Pentru teoriile monetare, originea ciclului
rezultat al diminuării veniturilor unei părţi a economic rezidă în expansiunea şi în
populaţiei sau a economiilor pe care populaţia contracţia monedei şi a creditului (Hawtrey,
le efectuează. Friedman).
Înviorarea este faza în care începe 2. Pentru teoriile inovaţiei, originea ciclului se
revigorarea procesului investiţional şi găseşte în înlănţuirea invenţiilor importante
creşterea producţiei prin reînnoirea capitalului care le acompaniază, spre exemplu, invenţia
fix al întreprinderilor, ceea ce alimentează căilor ferate sau a automobilului
cererea de mijloace noi de producţie şi de (Schumpeter, Hansen).
forţă de muncă, crescând astfel rata de 3. Modelul interdependenţei multiplicatorului şi
ocupare în rândul populaţiei. Înviorarea face acceleratorului, acţiunea combinată a celor
trecerea către faza de expansiune economică, două forţe este cauza care poate determina
perioada oscilând în funcţie de expansiunea şi depresiunea cicliclă
particularităţile fiecărei economii în parte. (Samuelson).
Expansiunea se caracterizează printr-o 4. Conform teoriilor politice ale ciclurilor
creştere generală a veniturilor tradusă printr-o economice, fluctuaţiile sunt datorate
creştere a cererii pentru bunurile de consum, politicienilor care combină politicile
factor determinant al creşterii producţiei, monetare şi bugetare (Kalecki, Nordhaus,
mărirea stocurilor, creşterea preţurilor prin Tufte).
stimularea articifială a cererii agregate şi a 5. Teoriile ciclului economic de echilibru,
măririi masei monetare, sporirea procesului susţin că percepţiile greşite ale mişcării
investiţional în economie, modernizarea preţurilor şi ale salariilor determinş
capacităţilor de producţie, creşterea gradului oamenii să ofere puţină sau foarte puţină
de ocupare a forţei de muncă. muncă ceea ce dă naştere la cicluri ale
În timp, pe fondul intensificării producţiei şi ale ocupării (Lucas, Barro,
fenomenelor inflaţioniste, autorităţile recurg la Sargent).
măsuri de înfrânare a cererii globale, prin 6. Adepţii ciclului real, susţin că şocurile de
majorarea ratei dobânzii şi implicit, productivitate se propagă în toată economia
descurajarea unor noi investiţii şi chiar ulterior, şi antrenează fluctuaţii (Prescott, Long,
sistarea modernizării capacităţilor de Plosser).
producţie, ca urmare a diminuării ratei

25
Roul investiţiilor în dezvoltarea economică
Luând în calcul efervescenţa vieţii economice s-a încercat să se sublinieze interdependenţa
dintre investiţii, creşterea economică şi crizele economice. Investiţiile joacă rolul de catalizator în
economia naţională, contribuind la accelerarea proceselor de eficientizare şi de creştere a
competitivităţii pentru orice activitate.
Investiţiile reprezintă calea principală prin care se pot reduce decalajele inter- şi intraregionale de
productivitate între industriile şi serviciile din statele mai puţin dezvoltate şi restul Uniunii Europene.
Printre efectele crizei se numără şi efectul de ajustare a fluxurilor de investiţii străine directe (în
continuare, ISD), ceea ce presupune şi scăderea ritmului de creştere economică în multe ţări. Potrivit
modelului cunoscut sub numele Dunning-Narula există o corelaţie directă între stadiul de dezvoltarea al
unui stat şi capacitatea sa de a atrage şi menţine ISD. În timp, economia statului respectiv va evolua din
poziţia de “receptor” net de ISD în “furnizor”7 net de ISD. ISD reprezintă forţa motrice a globalizării
economiei mondiale. Pe parcursul ultimilor ani, investiţiile externe directe au fost unele dintre cele mai
importante trăsături ale economiei mondiale şi ale globalizării.
Potrivit lui Dunning, statele trec prin cinci faze ale dezvoltării, clasificate în funcţie de poziţia în
care acestea se află din punct de vedere al investiţiilor (vezi Tabel 1).

Tabel 1: Caracteristicile modelului Dunning de dezvoltare în funcţie de investiţii

Relaţia dintre Poziţia de Nivelul de dezvoltare a lui Dunning în ceea ce priveşte avantajele
Fazele gradul de creştere furnizor net firmelor autohtone şi străine, descrierea conjuncturilor economice şi
a intrărilor (GI -ISD) de ISD politice ale ţării receptoare de investiţii; performanţa economică a
şi ieşirilor (GO-ISD) firmelor autohtone
de fluxuri de ISD
Avatajele specifice de localizare ale unui stat sunt insuficiente pentru a
Faza I Ambele reduse <0 atrage ISD. Avantajele specifice de apartenenţă ale firmelor autohtone
sunt limitate, prin urmare la fel şi oportunităţile ca acestea să fie
furnizore de ISD.
Avatajele specifice de localizare ale unei firme străine sunt mai mari
decât în cazul firmelor autohtone, la fel şi avantajele specifice de
apartenenţă, însă nu sunt suficiente pentru ca firmele străine să
investească în această ţară.
Condiţiile economice specifice: PIB pe cap de locuitor redus; sistem
economic sau politici guvernamentale neadecvate; infrastructură precară;
forţă de muncă necalificată.
Statul în cauză trebuie să fie atractiv pentru investitorii străini, din punct
Faza II GI -ISD > GO-ISD <0 de veder al locaţiei. Avantajele specifice de apartenenţă ale firmelor
(potenţial autohtone se presupune că au crescut faţă de fază precedentă. Aceste
de creştere) avantaje de apartenenţă vor exista datorită dezvoltării sectorului
industrial de susţinere, grupat în jurul industriilor primare, iar producţia
va evolua către bunurile de consum de o calitate superioară celor din faza
I. În această fază încep să se facă resimţite şi intrările de fluxuri
monetare privind veniturile din investiţii străine sirecte, dar într-o măsură
mai mică decât ieşirile.
Climatul economic şi politic s-a îmbunătăţit comparativ cu faza
precedentă, iar piaţa domestică a suferit modificări în ceea ce priveşte
amploarea sau puterea de achiziţie.
Avantajele specifice de apartenenţă şi localizare ale firmelor autohtone
Faza III GI -ISD < GO-ISD Poziţie cresc şi în multe sectoare ale industriei, le concurează pe cele ale
îmbunătăţită, firmelor străine.
însă în Veniturile încep să crească; consumatorii încep să solicite bunuri de o
continuare, calitate redicată, pe fundalul concurenţei tot mai acerbe dintre firmele
≤0 furnizoare; salariile cresc;
Ieşirile de ISD vor fi direcţionate către cu precădere către ţările aflate
într-o fază inferioară de dezvoltare din punct de vedere al modelului
Dunning.

7
Investiţia externă „este actul achiziţiei de active străine în afara ţării de origine”, George Marin (coordonator) –„Economia
mondială. Trecut – prezent – viitor.” , Ed. Independenţa Economică,1996.

26
Relaţia dintre Poziţia de Nivelul de dezvoltare a lui Dunning în ceea ce priveşte avantajele
Fazele gradul de creştere furnizor net firmelor autohtone şi străine, descrierea conjuncturilor economice şi
a intrărilor (GI -ISD) de ISD politice ale ţării receptoare de investiţii; performanţa economică a
şi ieşirilor (GO-ISD) firmelor autohtone
de fluxuri de ISD
Avantajele specifice de localizare ale firmelor autohtone se vor baza pe
Faza IV GI -ISD < GO-ISD Va fi ≥0 activele fixe de care dispun; avantajele specifice de apartenenţă tind să
fie legate, mai degrabă de tranzacţii, decât de active.
Firmele autohtone sunt acum în măsură să concureze în mod efectiv
firmele cu capital străin pe piaţa internă, în sectoarele în care ţara a
dezvoltat un avantaj competitive, şi de asemenea sunt capabile să
penetreze pieţe externe.
Din moment ce avantajele specifice de apartenenţă ale statelor la acest
stadiu sunt aproximativ similare, producţia intra-industrială devine din ce
în ce mai importantă. Atât comerţul cât şi producţia intra-industrială tind
să fie dirijate din cadrul multinaţionalelor.
Avantajele specifice de apartenenţă şi localizare ale firmelor autohtone
Faza V GI -ISD = GO-ISD Mai întâi sunt foarte ridicate. Dunning identifică două caracteristici principale, la
scade, iar poi această fază: în primul rând, există o tendinţă crescută ca tranzacţiile
creşte, trans-frontaliere să fie conduse, nu prin intermediul pieţei, ci
poziţie internalizate de către şi în cadrul multinaţionalelor; în al doilea rând, pe
fluctuantă, în măsură ce statele converg către structura activelor fixe, poziţiile lor în
jurul valorii 0 ceea ce priveşte ISD se echilibrează.
Sursa: Dunning, Narula, 1996

Concluzii
Ce concluzii putem trage cu privire la
actuala criză economică mondială?
Putea fi ea împiedicată, amânată sau
contracarată din timp?
Datele statistice disponibile, analizele
economiştilor, atât teoria cât şi practica şi toate
lecţiile din trecut ne arată totuşi, că recesiunea
economiei mondiale nu este o întâmplare, ea a fost
lăsată să se declanşeze. Nimic nu se produce
spontan, la întâmplare, iar după cum am
demonstrat, cauzele declanşării crizei au fost de Sursa: http://www.investview.com.au/img/Clp_Front1.jpg
natură endogenă, ele se cunoşteau, iar
interdependenţa dintre stat şi economie este foarte În cazul României ne confruntăm cu o criză de
puternică, chiar şi într-un sistem ultraliberal. supraconsum, pe care o putem depăşi prin
Să ne reamintim că economiştii au tras restrângerea cheltuielilor bugetare administrative,
semnale de alarmă, cu mult timp în urmă, asupra prin investitii în infrastructură, prin reformă fiscală
pericolului declanşării unei crize economice şi prin implementarea reformelor structurale. Nu
mondiale. întâmplător am subliniat importanţa investiţiilor în
Este clar că sistemul financiar al Statelor relansarea creşterii economice. Acum mai mult ca
Unite a eşuat în două direcţii importante: în primul oricând economia românească are nevoie de
rând, controlarea riscurilor şi în al doilea rând, investiţii majore, iar soluţia salvatoare poate fi dată
alocarea capitalului. În mod regretabil, “multe din de marile proiecte de investiţii (programele de
pârghiile financiare defectuoase din acest sistem investiţii în infrastructură, reabilitarea termică a
au fost exportate/importate (de) către alte state”, clădirilor – o soluţie temporară de antrenare a
aşa cum a remarcat şi analistul economic, Joseph sectorului de construcţii-), profitând de
Stiglitz, în articolul său “The fruit of oportunitatea finanţării acestora din fonduri
hypocrisy”(Gardianul,16.11.2008). europene.
Dar...bineînţeles în perioadele de boom, de
creştere economică accelerată este greu de acceptat Andreea Florina RADU
ideea unor măsuri de genul celor propuse astăzi... Consilier pentru afaceri europene
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

27
Comisiei Europene arată că, în ciuda măsurilor
Criza economică în Uniunea Europeană –
întreprinse la nivel naţional atât în SUA, cât şi în
efecte şi posibile soluţii statele membre ale Uniunii Europene, efectele
Contextul actual crizei economice pe care o parcurgem nu au putut
fi contracarate. Astfel, este preconizată o
Criza economică şi financiară reprezintă o
stagnare, în anul 2009, a creşterii PIB, atât în
realitate nu doar pentru România ci pentru întreaga
zona euro, cât şi în statele care nu au adoptat
lume. Deşi a apărut în Statele Unite ale Americii, criza
încă moneda europeană.
a cuprins economia mondială, efectele sale fiind
resimţite, în mod diferit, de majoritatea statelor.
Dacă până de curând mai existau opinii, ce
susţineau ideea că economiile naţionale pot evolua
independent unele de altele, sau că o dezechilibrare în
indicatorii macroeconomici naţionali într-o ţară poate
rămâne izolată la acea regiune, actuala evoluţie de pe
scena economică internaţională reprezintă
contraargumentul suprem al unei astfel de idei.
Viteza de propagare a crizei economiei
americane, apărută ca urmare a supra-
creditării, zic analiştii, a arătat, fără drept de
replică, faptul că economiile naţionale se Sursa: http://img.wall-street.ro/ article_pictures/
întrepătrund, sunt interdependente. Măsurile 39748_articol.jpg
integraţioniste, cu atât mai mult, au facilitat
propagarea rapidă a simptomelor dintr-un colţ Mai mult decât atât, se preconizează că
al globului în altul. unele state membre vor înregistra două
Şi atunci, evident că ne putem pune trimestre consecutive de creştere negativă, iar
întrebarea: cât costă această criză, la nivel o eventuală ameliorare a indicatorilor va fi
individual, statal şi care sunt atunci beneficiile vizibilă abia în anul 2010.
statutului de membru într-o formă integraţionistă de De altfel, Comisia Europeană a trebuit să
tipul Uniunii Europene, al cărui principiu fundamental îşi ajusteze prognoza de primăvară, pentru a
este tocmai cel al îndepărtării barierelor naţionale şi, se adapta noilor tendinţe şi realităţi
pe cale de consecinţă, al deschiderii către celelalte economice. După cum se poate observa din
state, cu tot ce implică aceasta? Figura 1, ajustările în jos ale indicatorilor
Situaţia economică în contextul crizei economice macroeconomici faţă de prognoza realizată de
mondiale serviciile COM în primăvara acestui an sunt mai
Evaluarea Comisiei Europene arată în mod clar vizibile în cazul nivelului investiţiilor (reduceri
impactul pe care criza economică îl are asupra cu 1,6 şi respectiv 3,9 faţă de ceea ce se
economiei europene în ansamblul său. prognozase anterior) şi a produsului intern
Prognoza de iarnă a Direcţiei Generale brut (o prognoză mai mică cu 0,6 respectiv
Afaceri Economice şi Financiare (DG ECFIN) a 1,6).

Tabelul 1: Evoluţia indicatorilor macroeconomici pentru UE în perioada 2008-2010


Modificare anuală Prognoza de toamnă Diferenţă faţă de prognoza
(dacă nu se specifică altfel) 2008 de primăvară 2008
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2008 2009
PIB 2,0 3,1 2,9 1,4 0,2 1,1 -0,6 -1,6
Consum privat 2,0 2,3 2,2 1,1 0,2 0,8 -0,5 -1,4
Consum public 1,6 1,9 2,1 1,8 1,3 1,2 -0,1 -0,4
Investiţii totale 3,6 6,1 5,4 1,2 -1,9 0,9 -1,6 -3,9
Angajare 0,8 1,5 1,7 0,9 -0,5 0,1 0,1 -1,0
Rata şomajului 8,9 8,2 7,1 7,0 7,8 8,1 0,2 1,0
Inflaţie 2,3 2,3 2,4 3,9 2,4 2,2 0,3 0,0
Deficit (%PIB) -2,4 -1,4 -0,9 -1,6 -2,3 -2,6 -0,4 -1,0
Datorie publică (%PIB) 62,7 61,3 58,7 59,8 60,9 61,8 0,9 2,5
Deficit de cont curent (%PIB) -0,2 -0,8 -0,7 -0,9 -0,7 -0,6 -0,2 0,0
Sursa datelor: Prognoza de toamnă a Comisiei Europene 2008, http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication13290_en.pdf
28
După cum se poate observa, prognozele nu sunt cele mai optimiste. Pentru anul 2009, Comisia prognozează
o creştere de 0.2% la nivelul UE şi o creştere de 0.1% pentru zona Euro. Rezultate mai vizibile sunt aşteptate la
nivelul anului 2010, când se estimează o creştere a GDP de 1.1% pentru UE şi 0.9% pentru zona euro.
România, în criză?
Pornind de la principiile enunţate anterior,
România, nu putea rămâne, din păcate de această dată,
în afara tendinţelor internaţionale. Problema însă, este
dacă putem spune că actuala criză economică a
României are aceleaşi cauze cu cele ale crizei resimţite
de restul statelor Uniunii Europene sau de cea a SUA.
Conform specialiştilor, criza economică pe care
România începe să o traverseze este cu precădere, o criză
internă, determinată de mix-ul greşit de politici
macroeconomice luate în ultimii ani8. Cât priveşte cauzele
sale, acelaşi analist economic susţine că se datorează, în
principal, creditării excesive şi creşterii consumului ca
urmare a obţinerii acestor lichidităţi. În esenţă, este vorba
Sursa: www.setimes.com/.../2007/08/27/DANIELphoto2.jpg
de un mix de politici orientate spre stimularea consumului
– prin reducerea contribuţiilor cetăţenilor la bugetul de stat (vezi cota unică de impozitare) şi creşterea cheltuielilor.
În esenţă, vorbim despre faptul că actuala criză economică ce a cuprins toate economiile naţionale a prins
România într-un moment mai fragil al evoluţiei sale. Pentru mix-ul de politici adoptat şi implementat de România,
poate ar fi fost nevoie de o perioadă mai extinsă de stabilitate macroeconomică internaţională pentru a putea
asigura economiei un cadru propice asimilării acestora. Nu este sigur că astfel am fi putut evita o eventuală criză
economică naţională, pentru că supraîncălzirea economiei constituia de ceva timp o preocupare pentru analişti.
Însă, în contextul dat, sigur nu aveam cum să fim feriţi de efectele negative ale acesteia.
Datele pentru România pentru perioada următoare nu sunt mult mai încurajatoare faţă de cele ale Uniunii
Europene, în ansamblul său.
Tabelul 2: Evoluţia macroeconomică a României în perioada 2005-2010
Indicatori prognozaţi - ROMANIA
2007 Modificare procentuală anuală
Mld. RON Preţuri % 92- 2005 2006 2007 2008 2009 2010
curente GDP 04
PIB în preţurile anului 404.7 100.0 1.6 4.2 8.2 6.0 8.5 4.7 5.0
Consum privat 276.2 68.2 3.4 9.9 12.8 11.1 9.5 5.5 5.6
Consum public 66.6 16.5 2.0 8.5 -6.5 5.2 3.5 3.5 3.3
Formarea brută de capital 123.2 30.4 6.5 12.7 23.5 28.9 21.3 10.1 10.8
fix
Exporturi 123.2 30.4 11.2 7.7 10.4 8.7 9.2 6.4 7.2
Importuri 181.0 44.7 11.6 16.0 22.6 26.1 17.7 10.7 11.1
Angajare -2.1 -1.5 0.7 0.4 1.2 0.6 0.7
Rata şomajului (a) 6.5 7.2 7.3 6.4 6.1 6.4 6.1
Indicele armonizat al - 9.1 6.6 4.9 7.8 5.7 4.0
preţurilor de consum
Deficit comercial (b) -7.0 -9.8 -12.0 -14.5 -14.4 -14.2 -13.9
Deficitul contului curent (b) - -8.9 -10.6 -13.9 -13.5 -13.0 -12.6
(a) Definiţia Eurostat. (b) ca procent din PIB.
Sursa: Prognoza de toamnă a Comisiei Europene 2008, http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication13290_en.pdf

Faţă de o prognozare a creşterii economice pentru anul 2008 la 8.5% faţă de anul anterior, în cazul anului 2009
creşterea economică va fi cu mult mai mică – respectiv 4.7%, cu o uşoară redresare pentru anul 2010, respectiv la 5%.
Un trend descrescător va fi înregistrat, de asemenea, şi la nivelul exporturilor şi importurilor, fiind
estimate reduceri de 2,8 şi respectiv 7 puncte procentuale.

8
Ziarul Financiar, 24.11.2008, articol semnat de Liviu Voinea
29
Reacţii concertate la nivel european Nu sunt uitate nici aspectele privind
Având în vedere impactul acestei crize schimbările climatice, acestea ocupând, de fapt,
asupra economiei europene şi respectiv asupra primul loc în preocupările Comisiei Europene. În
stabilităţii maceroeconomice a statelor membre, esenţă, planul reprezintă doar un mijloc de
la nivelul Uniunii Europene există o preocupare orientare a demersurilor comunitare şi naţionale, în
intensă pentru identificarea pârghiilor necesare scopul redresării efectelor crizei economice.
pentru a răspunde cât mai rapid şi eficient Instrumentele efective prin care aceste obiective
acestor provocări. pot fi îndeplinite depind de fiecare stat în parte, de
În acest scop, Comisia Europeană a adoptat, capacitatea acestuia de adaptare la momente de
la 26 noiembrie a.c., un Plan de redresare criză, având însă în spate sprijinul incontestabil al
economică, ale cărui obiective strategice vizează celorlalte state membre şi al UE în ansamblul său.
stimularea cererii şi sporirea încrederii Mai mult decât atât, la nivelul Uniunii
consumatorilor, stimularea economiilor naţionale Europene sunt luate măsuri în vederea mobilizării
şi a pieţei interne şi încurajarea reducerii fondurilor europene în combaterea problemelor
emisiilor de carbon. structurale cu care se confruntă statele membre.
Planul se doreşte a reprezenta o modalitate de a Fondurile structurale pot constitui, şi în acest
combate tendinţele pro-ciclice ale economiei context, o sursă importantă de finanţare, cu condiţia
europene, propunând un set de acţiuni pentru însă, ca statele să poată absorbi aceste fonduri.
sprijinirea economiei reale, având la bază prevederile Oricare ar fi însă soluţia adoptată de statele
Pactului pentru Stabilitate şi Creştere şi, respectiv, membre pentru a ieşi din criză, există un set de
Strategiei Lisabona pentru creştere şi ocupare. principii de care acestea este bine să ţină cont, şi
Atfel, se are în vedere acordarea unui anume:
ajutor de 200 miliarde euro, reprezentând 1.5% - Identificarea cauzelor reale ale crizei
din PIB comunitar, constituit din contribuţia economice (financiare) la nivel naţional
statelor membre (170 miliarde euro), finanţare - Elaborarea unui plan naţional de adresare a
comunitară (30 miliarde euro) efectelor crizei economice (financiare), ţinând
Totodată, sunt oferite soluţii de intervenţie la cont atât de nivelul la care aceasta se face
nivelul politicilor monetare – cu accent pe rolul Băncii resimţită în economie, cât, mai ales de cauzele
Centrale Europene şi al băncilor centrale naţionale reale care au determinat apariţia sa. Este nevoie
din statele membre, al politicii bugetare, cu scopul de două clarificări aici: prima constă în
de a echilibra balanţa şi a asigura sustenabilitatea pe realitatea faptului că, deşi pe ansamblu, criza
termen lung a variabilelor bugetare naţionale, al financiară s-a manifestat la nivelul tuturor
politicii fiscale. Aceste soluţii sunt menite a stimula statelor europene, modul în care aceasta a
redresarea economică, sub protecţia Pactului de apărut şi nivelul de manifestare diferă de la ţară
Stabilitate şi Creştere ale cărui principii de aplicare la ţară. Acest fapt, ne conduce la al doilea
vor trebui respectate în continuare. considerent, şi anume acela că fenomenul de
Este interesant de remarcat faptul că, deşi se criză a exploatat vulnerabilităţile existente în
au în vedere măsuri cu efecte imediate pentru economiile naţionale, create în urma politicilor
combaterea efectelor negative ale crizei, nu sunt naţionale implementate de acestea.
uitate obiectivele pe termen lung stabilite de UE - Planul naţional pentru combaterea efectelor
anterior. În acest context, planul vizează măsuri crizei trebuie să ţină cont de obiectivele avute
pentru patru domenii prioritare ale Strategiei în vedere la nivel naţional (ex. stimularea
Lisabona – cetăţeni, agenţi economici, infrastructura investiţiilor „verzi”, încurajarea sectoarelor ce
şi energie şi, respectiv, cercetare şi inovare. aduc valoare adăugată în economie) şi să
Se au astfel în vedere măsuri precum: exploateze instrumentele create/ce se doresc
- Lansarea unei iniţiative în domeniul stimulării a fi create la nivel UE în acest scop (ex.
angajării la nivel comunitar; mecanisme de răspuns rapid la creşterea
- Stimularea creşterii cererii de locuri de muncă, preţurilor la produse alimentare, petroliere).
prin reducerea costurilor ocazionate de angajarea
de forţă de muncă la nivelul angajatorilor;
Cătălina CONSTANTIN
- Creşterea accesului la finanţare pentru
Consilier pentru afaceri europene
companii;
Departamentul pentru Afaceri Europene
- Reducerea poverii administrative;
Guvernul României
- Stimularea investiţiilor în tehnologii performante,
infrastructuri moderne, „produse verzi”.
30
Consecinţele crizei financiare internaţionale asupra Uniunii Europene

Criza financiară internaţională continentul american, dar şi instituţii Letonia (4,2%), în Estonia (3,3%) şi
manifestată cu precădere pe de credit ale căror companii-mamă au în Italia (0,9%).
pieţele de capital americane are un fost achiziţionate pentru a evita Comisia Europeană a întocmit
impact considerabil la nivel dispariţia lor de pe piaţă. recent un raport unde se constată
macroeconomic regional şi naţional. diminuări ale ritmului de creştere
Pierderile necontrolabile din economică în statele ex-comuniste
domeniul imobiliar, cauzate de din Europa Centrală şi de Est şi
politici de creditare inadecvate au care au aderat la UE în perioada
adus Statele Unite ale Americii 2004-2007.
(SUA) într-o poziţie vulnerabilă din Ţările baltice şi Ungaria vor fi
punct de vedere economic, această grav afectate de criza economico-
stare de fapt fiind resimţită atât la financiară internaţională în
nivelul Uniunii Europene, cât şi la următoarele luni. Astfel, Estonia,
nivelul statelor membre sau a celor Letonia şi Lituania se vor confrunta cu
cu statut divergent. Sursa: http://www.bloombiz.ro/assets/ o inflaţie accentuată şi o creştere a
Analiza economico-financiară articole/2008/07/bankruptcy.jpg deficitului de cont curent.
actuală aduce în atenţie reacţii La nivel european, criza Franţa este nevoită să recurgă
diferite ale pieţelor locale, cea mai financiară internaţională este la disponibilizări în masă, în
des întâlnită fiind modificarea, în considerată a fi extrem de condiţiile în care este deja ţara cu
proporţii considerabile, a condiţiilor periculoasă pentru grupuri financiare cea mai mare rată a şomajului din
de acordare a creditelor bancare. importante, ca de exemplu spaţiul Uniunii Europene (7%). Cel
Această primă consecinţă a UniCredit, Erste, Raiffeisen, ING şi mai afectat este segmentul
crizei financiare internaţionale se Société Générale, în condiţiile în constructorilor de automobile, unde
manifestă ca urmare a tensiunilor care fiecare dintre acestea are, în încă din luna octombrie, Peugeot şi
de pe piaţa inter-bancară, unde mod individual, activităţi constante Renault au decis să-şi închidă
nivelul efectiv al lichidităţilor este pe piaţa financiară americană. temporar fabricile, urmând ca
sub limita minimă. Riscul bancar Spre exemplu, Erste Group subsidiarele europene să-şi
crescut, generat de acordarea de deţine în SUA un portofoliu de active diminueze considerabil producţia de
credite ipotecare fără garanţii reale şi titluri garantate, în timp ce grupul automobile.
a dus la falimentarea unora dintre olandez ING are activităţi în “Criza financiară a devenit mai
cele mai importante şi active bănci domeniul asigurărilor, pensiilor şi acută, afectând în primul rând
de pe pieţele americane: Fannie administrării activelor. vânzările” apreciază reprezentanţii
Mae şi Freddie Mac (considerate a fi Economia Uniunii Europene companiei Renault citaţi de agenţia
cele mai mari companii din sectorul intră pentru prima dată în faza de de presă Reuters, acest fapt ducând
american al creditelor ipotecare), recesiune. Sunt afectate Franţa, la concedierea a 6.000 de angajaţi
Citi Group, Lehman Brothers, Italia, Belgia, Germania, unde în Europa, dintre care 4.900 în
Goldman Sachs, JPMorgans sau companii ca Renault, Telecom Italia, Franţa9, iar principalele pieţe de
Morgen Stanley. ArcelorMittal, UniCredit, Citibank, desfacere – România, Rusia, Turcia
În urma analizelor financiare, s- Hypo Real Estate anunţă pierderi şi Brazilia au fost nevoite să-şi
a constatat faptul că cele cinci considerabile şi trec la disponibilizări reducă producţia.
instituţii de credit aveau, în anul masive. Compania de medicamente
2007, o datorie de peste 4000 Conform Eurostat (biroul de Pfizer renunţă la 500 de angajaţi,
miliarde USD, ceea ce echivala cu statistică al Uniunii Europene), întrucât societatea-mamă cu sediul
30% din valoarea economiei SUA. produsul intern brut (PIB) ce în SUA îşi reduce efectivul de
Lipsa de lichidităţi pe termen reprezintă suma valorii de piaţă a personal cu 20% pe fondul crizei
scurt şi dificultăţile apărute în tuturor mărfurilor şi serviciilor economice, iar Henkel Technologies
recuperarea creanţelor a dus la destinate consumului final, a scăzut France anunţă disponibilizarea a
tansferul riscului bancar din zona cu 0,2% în spaţiul monedei unice, 250 de angajaţi.
băncilor americane înspre cele comparativ cu trimestrul anterior al
europene. În acest sens, cele mai aceluiaşi an. În termeni reali, cele
afectate au fost chiar subsidiarele mai mari scăderi au avut loc în 9
http://www.wall-street.ro/articol/Auto/
băncilor falimentare de pe 53239/Renault-scade-productia-pentru-a-
reduce-stocurile-deautomobile.html
31
Sistemul bancar este afectat în Cel mai mare producător de România, iar încetinirea
mare măsură, banca franceză de telefonie mobilă din lume, Nokia, economică/recesiunea duce la
economii Caisse d’Epargnes afişând anunţă şi el disponibilizarea a reducerea exporturilor companiilor
pierderi importante (600 milioane peste 1.000 de angajaţi în româneşti şi la scăderea volumului
euro), după ce la începutul lunii Germania şi Finlanda. De investiţiilor directe în România, de
octombrie a.c. hotăra fuzinea cu asemenea, o fabrică din Munchen exemplu”10.
Banque Populaire pentru a o salva va fi închisă, iar un şantier de În condiţiile în care cel puţin
pe cea din urmă de efectele crizei producţie din Germania va fi pentru moment se consideră că
financiare. vândut. efectele crizei financiare
O altă instituţie asemănătoare, În spaţiul Uniunii Europene, internaţionale sunt ţinute sub
Credit Agricole se confruntă cu cea de-a treia ţară ca dimensiune control în România, o mare parte
pierderi de 857 milioane de euro ca economică afectată de criza din companiile din sectorul privat,
urmare a deprecierii activelor financiară este Italia. dar şi autorităţile locale, se vor
diviziei de operaţiuni bancare de Îndomeniul telecomunicaţiilor, confrunta în schimb cu dificultăţi
investiţii Calyon. compania de stat Telecom Italia mari în accesarea fondurilor
Economia Germaniei, considerată afişează pierderi importante şi europene.
a fi unul dintre pilonii pieţei unice a intenţionează să trimită în şomaj Măsurile de precauţie şi
scăzut şi ea, în principal pe fondul până în anul 2010, aproximativ considerarea unui nivel ridicat al
diminuării exporturilor în lunile 5.000 de oameni. Compania este în riscului duc la încetinirea
august-septembrie 2008 intrând, acelaşi timp nevoită să suporte acordării creditelor pentru
conform analiştilor, în cea mai gravă costuri de restructurare în vederea proiecte locale evaluate ca fiind
recesiune din ultimii 12 ani. diminuării datoriilor nete care, riscante.
conform surselor interne ajungeau, În acest sens, consecinţele
la sfârşitul lunii martie, la 35,4 mari se vor răsfrânge asupra
miliarde euro. firmelor din sectorul IMM-urilor
Pe fondul scăderii producţiei de care au nevoie permanentă de
automobile la nivel mondial, Fiat finanţare pentru dezvoltarea
suspendă producţia de maşini în afacerilor.
fabricile din Italia, în timp ce Stabilitatea pieţelor financiare
acţiunile companiei scad la bursă este foarte importantă in
cu 3,99% ajungând la 5,65 euro. momentul de faţă, pentru a putea
Un program intens de anticipa cu succes schimbările
restructurare este pus în practică negative ale economiilor, iar un
Sursa: http://i.ehow.com/images/ şi de producătorul italian de plan de acţiune care să implice atât
Articles/recession-main_Thumb.jpg anvelope Pirelli, care va concedia Comisia Europeană, ECOFIN cât şi
aproape 200 de angajaţi din cauza instituţiile bancare importante la
Asemănător cu Franţa, cel scăderii vânzărilor şi a pierderilor nivel european si internaţional ar
mai afectat sector de activitate nete de 51,3 milioane euro. putea ajuta economiile aflate in
este acela al constructorilor de România este la rândul său criză.
maşini. Astfel, Opel, membru al afectată de criza economico-
gigantului General Motors a închis financiară internaţională, în măsura
două fabrici în Germania unde în care există disponibilizări masive Raluca PETROVAI
peste 6.500 de angajaţi s-au trezit în filialele companiilor falimentare economist
în şomaj. În aceeaşi situaţie se pe plan regional şi internaţional.
găseşte şi constructorul american Din punct de vedere al pieţelor
Ford care îşi închide temporar de capital, tranzacţiile de la Bursa
fabrica de la Saarlouis. de Valori Bucureşti (BVB) suportă
În industria tehnologiilor IT suspendări temporare, ceea ce
şi a telecomunicaţiilor, Siemens duce la refuzul investitorilor
se află la un pas de străini de a intra pe piaţă.
disponibilizarea a 700 de Răzvan Paşol, manager
angajaţi în Germania pe fondul Intercapital apreciază :” Criza
problemelor economice şi a financiară afectează România prin 10
http://www.wall-street.ro/
cererii din ce în ce mai scăzute scăderile de la bursă şi reducerea 51988/Criza- pe-Bursa-si-efectele-sale-la-
nivelul-consu
de pe piaţă. surselor de finanţare către matorului.html/4/Propagarea-crizei-va-
afecta-intreaga-economie.html#jumper.
32
Impactul crizei economice globale asupra 20 noiembrie şi 7 decembrie, din cauza unei
economiei Egiptului şi a României prăbuşiri neaşteptate a exporturilor.
b) Metalurgia: la compania Mechel Târgovişte, 95% din
România şi Bulgaria, cele mai noi state membre personal(3.100 oameni) au fost concediaţi; Laminorul
UE, ar trebui să urmărească o strategie economică de Brăila a anunţat că opreşte producţia.
o reală convergenţă la nivelul economic al „vechilor” c) Fabricile de băuturi răcoritoare precum Pepsi şi
state membre, cât mai rapid posibil, prin garantarea Coca-Cola vor reduce producţia ca rezultat scăderii
unei creşteri susţinute. În acest sens, România trebuie cererii.
să facă mutări strategice, să-şi stabilească priorităţi d) Kraft Foods vor închide fabrica de ciocolată de
şi sa-şi rezolve anumite probleme. la Braşov până la sfârşitul lui 2009.
În contextul actualei crize financiare, s-a 2. Economia egipteană
efectuat o analiză referitoare la economia României - Piaţa bursieră a Egiptului se confruntă cu mari
şi Egiptului, iar rezultatele au fost următoarele: probleme, ceea ce da un feedback negativ
1. Economia României investitorilor străini cu privire la climatul
- Potrivit prognozei experţilor Comisiei Uniunii investiţional din Egipt.
Europene, se aşteaptă ca deficitul financiar al - Anumite bănci din Egipt au limitat acordările de
României să atingă pragul de 3,5% din PIB în 2008, credite datorită crizei, cu toate ca sistemul bancar
depăşind astfel plafonul de 3% stabilit prin Tratatul egiptean este puternic şi stabil.
de la Maastricht. - Când rata dobânzii scade, ca urmare a unui
- Bursa României se confruntă cu o situaţie gravă; în mecanism utilizat de Băncile Centrale ale lumii,
octombrie s-au pierdut peste 70% din tranzacţii, acest lucru înseamnă:
ceea ce dă semnale negative investitorilor străini A) creşterea costurilor investiţiilor în Egipt care
cu privire la climatul investiţional în România. se reflectă în lipsa lichidităţilor;
- Banca Centrală a României a pus în aplicare o B) în cazul în care Banca Centrală a Egiptului imită
strategie pentru a preveni efectele crizei celelalte bănci centrale în reducerea ratei de
mondiale, intervenind atunci când este necesar discount acest lucru va conduce la creşterea
pentru menţinerea stabilităţii ratei de schimb, şi inflaţiei, care a atins în septembrie 2008 nivelul de
reducerea ratei dobânzilor la împrumuturile pe 25%.
termen scurt, pentru a creşte investiţia straină - Ca rezultat al crizei, ţările donatoare, în drumul lor
directă. spre reducerea deficitului lor bugetar, vor fi
- Guvernul României s-a întrunit într-o şedinţă de obligate să-şi diminueze ajutorul acordat Egiptului.
urgenţă cu reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi FMI, - Numărul turiştilor poate scădea datorită scăderii
pentru a negocia posibilitatea menţinerii unui nivel puterii de cumpărare, iar acest lucru va avea un
optim al lichidităţii. Ucraina şi Ungaria aflându-se impact notabil asupra economiei Egiptului,
în situaţii similare. deoarece sectorul serviciilor contribuie cu mai mult
- Guvernul României a decis reducerea cheltuielilor de 50% din PIB.
pentru bugetul anului 2009. - IMM-urile din industria alimentară vor fi afectate în
- Oficialii Băncii Centrale a României au anunţat că mod negativ din cauză că acestea îşi cumpără
rata inflaţiei ar putea creşte până la 6,7% în 2009, materiile prime din străinătate la vechiul curs de
de la 6,6 pânǎ la sfâşitul anului 2008. schimb care este mai mare, şi să-şi vândă marfa la
- Migraţia românilor în străinătate se va micşora noul curs care este în scădere.
(românii din străinătate reprezintă 10% din totalul - Venitul Canalului Suez se va confrunta cu o
populaţiei), majoritatea lucrând în Spania şi Italia. deteriorare ca rezultat al unei scăderi în volum a
- Investitorii italieni îşi vor reduce investiţiile în comerţului.
România ca rezultat al scăderii cererii şi acest - Construcţiile vor scadea datorită scăderii puterii
lucru va duce la creşterea şomajului. de cumpărare şi ISD, în ciuda creşterii costurilor
- Experţii pe probleme de criză afirmă că România va materialelor de construcţii.
începe să simtă criza internaţională mai puternic, în 5
Bibliografie web selectivă:
sau 6 luni, odată cu expirarea contractelor semnate
*** Delegation of the European Commission in Egypt;
de companiile româneşti cu companii străine, cu cele
*** Reports of the Egyptian Commercial Office, Embassy
din UE în mod special, care absoarbe aproape 70% din of the A.R .of Egypt-Bucharest, Romania.
schimburile străine ale României.
- Cele mai afectate sectoare ale economiei României drd. Alaa H. Radwan
sunt: Consilier comercial
a) industria autovehiculelor: fabrica Dacia, deţinută Ambasada Republicii Egipt la Bucureşti
de grupul francez Renault, opreşte producţia între
33
Informaţia care face toţi banii…
Din fericire, fondurile structurale – Şi am porni de la afirmaţia - pe care o
important sprijin financiar acordat de Uniunea susţinem cu tărie (şi cu destule argumente) – că,
Europeană pentru convergenţa ţării noastre cu în mecanismul complex al accesării şi utilizării
statele membre avansate – se conjugă, şi pentru fondurilor structurale, informaţia constituie o
România, la timpul prezent. resursă şi un factor decisiv, căreia trebuie să i se
Am învăţat, însă, ceva din experienţa acorde atenţia cuvenită la toate nivelele.
acestui prim an de tatonări şi de încercări, de O afirmaţie care poate părea unora destul de
confruntări cu filtrul riguros şi multiplu al hazardată, chiar dacă, fiecare în parte, ştie şi
procesului de accesare al acestor fonduri ? acceptă faptul că, în numeroase cazuri, cel care
Nu este în misiunea şi nici în putinţa noastră deţine informaţia, are mai multă putere !...
de a face analize exhaustive şi, mai ales, de a Dar, pătrunzând în esenţa mecanismelor
trage concluzii cu valoare de sentinţe... specifice, extrem de complicate şi de rigide, ale
Cu toate acestea, îndrăznim să facem câteva accesării fondurilor structurale, vom constata,
comentarii legate de una din resursele care stau însă, că informaţia – şi procesul de comunicare
la îndemâna noastră şi de a cărei utilizare care o însoţeşte – este determinantă pentru
corespunzătoare şi oportună depinde, în măsură parcurgerea cu succes a etapelor ciclului
covârşitoare, atragerea resurselor financiare puse la oricărui proiect (de la faza de programare, până
dispoziţie de către comunitatea europeană. la implementare şi monitorizare).

Sursa: http://www.ibsus.com/images/ibs-enterprise-modules/large/advanced-project-management-project-life-cycle-lg.gif

În acest sens, am încercat să motivăm ţării noastre a fost influenţat de calitatea


importanţa ei, în baza unor argumente cât mai informaţiilor primare, furnizate de autorităţile
convingătoare, care izvorăsc atât din cunoştinţele locale, care au fost grevate semnificativ de
teoretice personale (acumulate inclusiv în cadrul subiectivism şi de interesele de grup (ale
unor exerciţii europene de training), cât şi din comunităţilor în cauză).
practica imediată (inclusiv de evaluator) a În aceste condiţii, întregul eşafodaj al
gestionării unor proiecte europene. construcţiei acestui document major - esenţial
Am constatat, aşadar, că utilizarea şi pentru decizia privind domeniile spre care urma să
prelucrarea informaţiilor specifice apare încă din fie dirijată finanţarea europeană – a putut fi viciat.
prima etapă a ciclului de proiect, cea de În plus, absenţa unor informaţii
PROGRAMARE, când – în deplină cunoştinţă de cauză actualizate, cât şi intervalul relativ mare de
– factorii de răspundere, de la nivel naţional sau timp derulat între momentul elaborării acestor
internaţional, au trebuit să decidă care sunt documente şi aprobarea Cadrului Naţional
domeniile care vor putea beneficia de sprijinul Strategic de Referinţă şi a Programelor
financiar internaţional (prin punerea în concordanţă Operaţionale de către organismele europene au
a priorităţilor româneşti cu cele europene !). crescut ecartul între cererile / aşteptările
Ca participanţi direcţi la procesul de populaţiei şi oferta comunitară (mai ales în
elaborare a Planului Regional de Dezvoltare – care condiţiile unor evoluţii turbulente, pe plan
a stat, ulterior, la baza Planului Naţional – putem mondial, a unor domenii de activitate).
susţine, însă, că definirea principalelor direcţii Chiar şi elaborate în acest mod,
de acţiune viitoare (implicit de finanţare) ale documentele de programare a fondurilor
34
europene s-au confruntat cu o anumită criză de Ceea ce denotă, pe de o parte, inexistenţa
comunicare, dinspre structurile naţionale unor baze de date de interes major, dar şi lipsa
(familiarizate, cât de cât, cu noua problematică) unor preocupări de informare, constante şi
spre posibilii beneficiari, concentraţi, în consistente, din partea factorilor implicaţi în
majoritatea cazurilor, sub forma unor entităţi nu acest proces (de unde şi riscul apariţiei unor
îndeajuns de pregătite (inclusiv ca mentalitate decizii strategice inadecvate şi inoportune).
generală a membrilor lor) pentru confruntarea cu Fără îndoială, următoarea etapă, de
procedurile extrem de exacte şi, mai ales, cu FORMULARE a proiectului, este, la rândul ei,
asumarea unor riscuri majore. condiţionată semnificativ de utilizarea
Aceasta întrucât se impunea un transfer corespunzătoare a informaţiilor pe care le deţine sau
rapid al unui impresionant volum de informaţii, le vehiculează un solicitant de fonduri structurale.
noi şi destul de particularizate, ceea ce nu s-a Din păcate, abordarea procesului de
putut realiza doar prin organizarea unor elaborarea a cererii de finanţare, chiar în
campanii, naţionale sau judeţene, de diseminare, condiţiile în care acesta implică şi folosirea unor
adesea inconsistente şi chiar ne-profesioniste specialişti cu experienţă în acest domeniu, se face
(mai ales la nivel local), care nu au reuşit să fără a ţine cont de câteva lucruri esenţiale.
rezoneze cu gradul de înţelegere şi de asimilare În primul rând, conţinutul cererii de
al publicului receptor. finanţare nu este pus în strânsă legătură /
Paradoxal, dar mai ales în mediul rural (o ţintă condiţionare cu criteriile de evaluare şi
predilectă a tuturor campaniilor de informare), selecţie, cele care „decid”, în cele din urmă,
experienţa lucrului deja făcut - respectiv accesarea care este valoarea proiectului, cât şi faptul că el
Programului SAPARD - s-a dovedit mult mai eficientă poate (sau nu) fi finanţat.
decât eforturile de comunicare depuse de factorii Din acest punct de vedere, credem că un
responsabili de la nivel judeţean. proiect finanţabil trebuie scris în deplină
În cazul particular al fondurilor structurale concordanţă cu aceste cerinţe, obligându-l pe
pentru învăţământ şi cercetare, existenţa, în solicitant să-şi plieze intenţiile în jurul
paralel, a programelor din cadrul Planului activităţilor şi cheltuielilor eligibile şi nu doar a
Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, cât celor care îi sunt strict necesare pentru atingerea
şi a programului IMPACT (de susţinere a pregătirii obiectivelor proprii.
documentelor necesare competiţiei pentru Aceasta întrucât prin fondurile structurale nu
finanţare) a complicat procesul de diseminare, se finanţează orice necesitate specifică unui
putând genera, adesea, unele confuzii. domeniu, ci doar pe cele stabilite, de comun acord,
Poate şi de aceea, efortul financiar al prin Programele Operaţionale corespunzătoare.
Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, de Pe de altă parte, evaluatorul citeşte şi
susţinere a programului pregătitor IMPACT nu a analizează doar informaţiile cuprinse în cererea
determinat, automat, apariţia unui salt cantitativ şi de finanţare şi, pe baza lor (şi a anexelor
calitativ, aşteptat în realizarea unor proiecte corespunzătoare), ia o decizie.
fezabile, prioritare şi determinante pentru progresul Astfel că, dacă informaţia lipseşte, este
învăţământului şi ştiinţei româneşti. incompletă sau ne-concludentă, respectiv lipsită
Experienţa programului IMPACT ne-a relevat, de relevanţă, este doar vina solicitantului.
în schimb, ideea că şi cea de-a doua etapă a ciclului De aceea, solicitantul trebuie să scrie
de proiect, respectiv IDENTIFICAREA, este cererea ca şi cum el ar fi evaluatorul, iar
influenţată nu doar de absenţa unor informaţii procesul de auto-analiză şi auto-selecţie trebuie
specifice, esenţiale pentru stabilirea priorităţilor să aibă un pronunţat spirit autocritic.
strategice, ci, mai ales, de neajunsurile în „Scriitorul” de proiecte trebuie să ofere, pe
prelucrarea lor adecvată, în consens cu cerinţele ansamblul documentelor furnizate evaluatorului
programelor europene. (inclusiv anexele), o imagine cât mai completă a
De altfel, din evaluările administrative şi organizaţiei în cauză, cât şi a stării de fapt care
tehnice ale unor proiecte din acest program au impune solicitarea unui sprijin financiar, evident
reieşit în evidenţă, pregnant, unele deficienţe în prin raportare la comunitatea şi la domeniul în care
„localizarea” lor, exactă şi corectă, în ansamblul îşi desfăşoară activitatea.
preocupărilor de profil existente la nivel naţional şi De aici apare şi o responsabilitate sporită
internaţional, dar şi în evidenţierea relevanţei lor pentru calitatea şi actualitatea informaţiilor
pentru efortul general de dezvoltare a furnizate de solicitant...În plus, dacă proiectul va fi
comunităţilor / domeniilor în cauză. finanţat, va fi monitorizat exclusiv pe baza

35
datelor cuprinse în cererea de finanţare şi în eventualelor prelucrări de informaţii şi, respectiv,
documentele anexe (orice abatere nu poate fi, a realizării procesului de ARHIVARE.
evident, imputabilă finanţatorului). Un proces care este strict necesar întrucât o
finanţare din fonduri europene se consideră
încheiată după acceptarea ultimului raport de
VIABILITATE A INVESTIŢIEI (de regulă, la 5 ani de
la efectuarea ultimei cereri de rambursare).
Nu în ultimul rând, informaţia este „materia
primă” pentru asigurarea cerinţei de INFORMARE ŞI
PUBLICITATE impusă oricărui proiect finanţat din
fonduri europene, cerinţă argumentată prin nevoia
de transparenţă şi de vizibilitate a modului de
utilizare şi de gestionare a banului public european.
Sursa: http://www.monash.edu.au/staff/information- Mai mult ca în orice alt segment al procesului de
management/assets/images/homepage.jpg accesare, în acest caz – având în vedere şi relaţia cu
Aceste constatări sunt cu atât mai vizibile în mass-media – se impune o atenţie suplimentară
etapa de IMPLEMENTARE, când – în baza unor vizavi de calitatea informaţiilor vehiculate.
informaţii, mai mult sau mai puţin exacte, mai O dată în plus, revine în discuţie şi
mult sau mai puţin complete şi în urma responsabilitatea celor care operează cu aceste
respectării procedurile specifice de atribuire / informaţii, prin intermediul cărora se poate
achiziţie – banii iau drumul organizaţiilor care genera şi menţine încrederea cetăţenilor în
pot influenţa decisiv respectarea termenelor mecanismele europene de sprijin financiar,
contractuale şi, pe cale de consecinţă, calitatea contribuind, în egală măsură, şi la buna derulare
activităţilor din proiect (şi, evident, atingerea a procedurilor specifice acestor activităţi.
indicatorilor, rezultatelor şi, mai ales, a Se poate constata aşadar – chiar şi din această
obiectivelor proiectului). succintă argumentare, realizată la un nivel accesibil
În plus, în baza informaţiilor cuprinse în de înţelegere - că informaţiile care apar în procesul
documentele specifice acestei etape, se de accesare a fondurilor structurale trebuie să
derulează şi cea de MONITORIZARE şi, între îndeplinească anumite condiţii şi să fie gestionate
anumite limite, cea de CONTROL (deciziile luate cu competenţă şi responsabilitate.
în procesul de RAMBURSARE depinzând de De aici şi insistenţa noastră pentru nevoia
calitatea şi exactitatea acestora). unei cercetări mai aprofundate a acestei
Problema calităţii informaţiilor cuprinse în problematici, pentru crearea, la toate nivelele, a
documentele specifice procesului de accesare şi unor baze, consistente şi profesioniste, de date
de gestionare a fondurilor structurale este cu specifice, cât şi, mai ales, pentru includerea în
atât mai acută şi importantă – în special pentru echipele de proiect a unor specialişti în domeniu.
solicitant / beneficiar – în condiţiile în care În caz contrar, utilizarea necorespunzătoare
acestea vor fi stocate, în permanenţă, într-un sau absenţa unor informaţii de calitate vor
SISTEM UNIC DE MANAGEMENT AL INFORMAŢIEI. influenţa decisiv nu doar accesul la fondurile
Acesta este organizat la nivel de ţară (fiind europene ci, în egală măsură, şi modul lor de
în conexiune cu sistemele similare ale UE), pe mai gestionare (ceea ce poate conduce inclusiv la
multe paliere, şi funcţionează într-un regim returnarea sumelor de bani rambursate !).
destul de strict, cu proceduri ferme şi exacte şi De aceea, pledând pentru o mai mare atenţie
cu condiţii severe de securitate.Într-un asemenea ce trebuie acordată, de către toţi participanţii la
sistem, accesul şi, mai ales, posibilităţile de procesul de accesare, acestor aspecte, ne permitem
modificare a conţinutului informaţiilor stocate vor fi să afirmăm că - cel puţin în domeniul fondurilor
destul de restrânse şi vor fi posibile doar respectând structurale - informaţia face ...toţi banii !
anumite proceduri, pe baza unor motive întemeiate,
acceptate de factorii de decizie abilitaţi în acest sens. Lia Ioana CRIŞAN
STOCAREA documentelor specifice Consilier pentru afaceri europene MIRA
fondurilor structurale va fi utilă atât din – Instituţia Prefectului judeţul Timiş
perspectiva derulării corespunzătoare a Gheorghe CRIŞAN
etapelor proiectului, cât şi în vederea Consilier, Biroul Regional Vest, ANCS

36
Dezvoltarea policentrică: teorii şi concepte
Introducere
Acest studiu îşi propune prezentarea teoriei şi conceptelor dezvoltării policentrice, precum şi
a efectelor pe care acestea le generează la nivel regional şi internaţional.
Analiza politicilor şi teoriilor internaţionale referitoare la polii de creştere este necesară pentru înţelegerea
adecvată a conexiunilor dintre deciziile politice, strategiile de dezvoltare şi evoluţiile politicii regionale.
Studiul pune în evidenţă modalitatea structurării teoriei regionale a dezvoltării policentrice,
subliniind în egală măsură efectele pozitive pe care aceasta le-ar putea genera dar şi limitele existente în
definirea politicii regionale la nivelul Uniunii Europene, în reducerea decalajelor existente între zonele
dezvoltate şi cele mai puţin avantajate din punct de vedere economic.
Strategiile şi teoriile polilor de creştere, discutate pe larg în literatura de specialitate, au dezavantajul
unor imprecizii şi neclarităţi în formularea conceptelor. Din cauza inexistenţei unei teorii coerente şi aplicaţiile
acesteia sunt considerate uneori nerealiste în anumite publicaţii de specialitate11.
În acest studiu modelul românesc de planificare a dezvoltării regionale prezintă şi analizează
modalitatea integrării acestui model în politica europeană de dezvoltare regională. Structura propusă în
prezent la nivelul Programului Regional din România de către MDLPL şi aprobată în Comitetului Naţional de
Coordonare (CNC) identifică 8 poli naţionali de creştere. Deşi a fost de acord cu decizia de stabilire a polilor
naţionali de creştere, partea comunitară şi cea română au în prezent divergenţe în privinţa categoriei de
„poli regionali de creştere”. Introducerea polilor regionali este justitificată de către partea română prin
necesitatea asigurării unei dezvoltări policentrice, prin crearea competiţiei atât la nivelul regiunilor cât şi
în interiorul unei regiuni. Aceeaşi noţiune este considerată ambiguă de către Comisa Europeană; argumentul
acestei opinii este posibilitatea compromiterii polilor naţionali de creştere; România fiind o ţară
policentrică, competiţia ar trebui să aibă loc între regiuni şi nu în interiorul acestora.
După o prezentare a diferitelor concepte şi interpretărilor acestei teorii, studiul identifică două
model de succes de utilizare a conceptului polilor de creştere prezentate în literatura de specialitate:
modelul englez şi cel german.
Prezentarea teoriei în contextul mai larg internaţional şi european analizează diferitele evoluţii de
ordin economic, social şi politic care sunt în măsură să explice apariţia şi utilitatea acestei teorii.

Sursa: http://www.adrvest.ro/spaw_files/pt%20web.jpg

Politica de dezvoltare regională din România este analizată în context european, identificând
diferitele puncte de vedere asupra dezvoltării regionale şi limitele strategiei, implicaţiile acestei teorii
policentrice şi problemele care apar în formularea ei.
Studiul urmăreşte analiza utilităţii teoriilor polilor de dezvoltare la nivel internaţional şi explicarea
strategiei de dezvoltare din România din prisma obiectivelor şi priorităţilor naţionale. Metoda folosită este
colectarea diferitelor surse de informaţii în acest domeniu, având inconvenientul unui acces limitat la literatura şi
studiile de cercetare europeană academică din acest domeniu.

11
Sharma P. R, Growth centres and regional development Aspects of theory and policy, Banaras Hindu University, 2002
37
1. Teorii şi concepte ale dezvoltării policentrice înconjurătoare şi gradul în care aceasta exercită
1. 1. Teoria polilor de creştere economică funcţii centrale12.

Secolul XXI este primul secol urban. 1.2. Polarizarea şi modelele de dezvoltare
Înainte de 1850, nici o societate nu a fost regională al centrelor de creştere şi al
predominant urbanizată. Până la 1900, Marea concentrării descentralizate
Britanie era singura societate urbanizată. În 1975, Prin centrul polarizator sunt desemnate atât
38% din populaţia lumii trăia în oraşe. Astăzi, localităţile importante aflate la intersecţia unor axe,
peste jumătate din populaţia lumii de 6,3 considerate direcţii preferenţiale de dezvoltare şi
miliarde de locuitori sunt locuitori urbani. Ritmul localităţile care asigură o anumită gamă de servicii
urbanizării este chiar mai rapid în ţările în curs de pentru alte localităţi din aria de influenţă.
dezvoltare. Londrei i-a luat 130 de ani pentru a Până în prezent există două modele
avea o populaţie de 8 milioane de locuitori. considerate de referinţă în teoria polilor de
Populaţia din Mexico City a atins această cifră în creştere modelul olandez al "concentrării-
30 de ani. Bombay se extinde chiar mai rapid. descentralizate" şi cel britanic al "centrelor de
Teoria polilor de creştere economică, la creştere". Aceste concepte sunt utilizate în două
începuturile ei, înrădăcinată în lucrările ipostaze: în calitate de concepte de dezvoltare
economistului şi academicianului englez Sir pentru regiunile rurale în care potenţialul şi
William Petty (1623-1687) şi asociată cu activităţile principale vor fi concentrate în
activitatea economistul francez François Perroux centrele mari ale acestora şi în calitate de
(1903-1987), se referă la gruparea unor sectoare concepte de decongestionare şi ordine spaţială,
industriale in jurul unui centru industrial al cărui aferent marilor zone aglomerate şi zonelor
acţiuni au rol catalizator pentru creşterea periferice13. Concentrarea descentralizată
economică din zonă. înglobează modelele de dezvoltare şi organizare
Teoria lui Perroux a înregistrat o selectate în plan european în ultimele decenii
aplicabilitate largă, fiind utilizată în politica pentru controlul şi limitarea extinderii urbane.
regională din Marea Britanie începând cu anii 1960. Nucleele urbane sunt concentrări de
Studiile lui Perroux sunt bazate în mare populaţie urbană egale sau mai mari de 100.000
măsură pe cercetările lui Sir William Petty, locuitori, cuprinse în cadrul unui singur oraş sau al
efectuate în jurul anilor 1600. Extrapolând mai multora, în arii geografice restrânse (cu
tendinţele existente, economistul şi diametru de 35km şi o suprafaţă de cca. 900 km2),
academicianul englez Sir William Petty a imaginat în cadrul căreia se află aşezarea urbană cea mai
oraşul Londra de şapte ori mai mare ca în 1600, mare (de obicei oraş mic sau mijlociu), sau unica
locuitorii oraşului ajungând la 4 690 000 aşezare, după caz. Nucleele urbane constituie
persoane, în toate celelalte oraşe, porturi, oraşe, germeni ai viitoarelor aglomeraţii urbane14.
sate, din Marea Britanie însă nu mai mult de 2 710 Polii sau centrele de creştere /dezvoltare sunt
000. Petty s-a aşteptat ca previziunile lui să se teritoriile sau localităţile în care se concentrează
împlinească în jurul anilor 1800. Înaintea lui majoritatea investiţiilor şi care influenţează
Malthus, el a remarcat potenţialul de creştere al dezvoltarea regiunii înconjurătoare. Aceştia
populaţiei umane, nevăzând nici un impediment desemnează un sector sau o ramură de activitate care
ca o astfel de societate să nu devină prosperă. se dezvoltă într-un ritm rapid, atrăgând după sine
François Perroux şi-a prezentat teoria polilor dezvoltarea altor ramuri sau activităţi.
de creştere economică în 1949. S-a scris intens Polii secundari de dezvoltare în jurul
despre concept în special faptul că nu există nici un oraşelor mari şi /sau dincolo de centura verde de
consens referitor la semnificaţia acestuia. Există, în protecţie a acestora vizează controlul extinderii
mare măsură o înţelegere intuitivă a conceptului, prin concentrarea policentrică. Zonele /ariile
aceasta având o influenţă directă asupra politicilor urbane sunt compuse dintr-un pol urban şi dintr-o
publice. Factorii de decizie consideră că economiştii coroană de comune periurbane15.
sunt în măsură să furnizeze analizele tehnice
necesare pentru a justifica politicile bazate pe
12
conceptul de poli de creştere economică. Erdeli, G., – Dicţionar de geografie umană, Ed. Corint 1999.
13
Oficiul federal pentru construcţii şi planificare spaţială -
Perroux, cu toate acestea, defineşte polii Raportul planificării spaţiale, Germania, 2000.
14
de creştere economică în termenii a ceea ce el Urbanproiect, studii PATN, secţiunea IV, 1995.
15
numeşte spaţiul economic abstract. Conform Urbanproiect – Modalităţi de abordare integrată a dezvoltării durabile a
localităţilor urbane şi rurale, 2002.
acestei teorii centralitatea este o noţiune care se
referă la importanţa unui loc în raport cu regiunea
38
1.3. Zone de influenţă Economiile de aglomerare apar ca un
Pentru analizarea sistemelor teritoriale rezultat al asocierii geografice al unui număr mare de
complexe ale oraşelor moderne şi relaţiile care activităţi economice care pot să nu aparţină aceleiaşi
determină zona de influenţă a centrului urban au ramuri. Astfel, în multe cazuri se poate remarca
fost astfel dezvoltate mai multe teorii şi modele. concentrarea unor elemente care constituie avantaje
Zona de influenţă este considerată a fi spaţiul pentru firme din diverse ramuri: transportul urban
compus din aşezări urbane şi rurale care se prin posibilităţile oferite pentru navetă; pieţe ale
ierarhizează în sisteme proprii, la nivelul superior muncii bine organizate, cu resurse de forţă de muncă
aflându-se oraşul coordonator. Metropola cu calificări variate; cheltuieli sociale de regie şi
constituie o astfel de localitate. Teritoriul servicii guvernamentale; o gamă largă de servicii de
înconjurător are o legătură spaţială şi funcţională asistenţă comercială, financiară, contabilă, juridică etc.
cu aceasta făcând parte din zona metropolitană. Alţi regionalişti (Herbert Hoover (1937,
Mărimea zonei de influenţă depinde de 1943), Noel O’Sullivan (2000), Philip McCann (2001)
gradul de dezvoltare a ţării respective, de
mărimea şi importanţa oraşului, de densitatea
centrelor urbane în teritoriu, de plasarea
geografică faţă de unele elemente naturale
majore (munţi, fluvii) şi faţă de graniţele politice
dintre state.
Relaţiile demografice dintre oraş şi zona sa
de influenţă sunt foarte complexe. Cel mai important
aspect îl constituie atracţia exercitată de oraş asupra
forţei de muncă din împrejurimi, care se deplasează
zilnic sau periodic. Paralel cu creşterea nivelului de
trai al populaţiei şi cu asigurarea unor posibilităţi
lesnicioase de transport între oraş şi localităţile
rurale se intensifică atracţia exercitată de unităţile Sursa: http://www.chambersburg.org/ images/017.jpg
comerciale ale oraşului, de alte unităţi de servicii. consideră economiile de scară exterioare în
Zona de influenţă nu are o integritate totalitate ca fiind economii ale aglomerări, în cadrul
unitară, există influenţe care dispar de la o cărora se disting economiile de localizare şi
anumită distanţă, fiind evidente altele economiile urbanizării (pe acestea din urmă Henry
(administrative, culturale etc.). Scăderea W. Richardson le numeşte economii de aglomerare).
treptată a atracţiei şi a influenţei, în acelaşi Perroux şi alţi scriitori au încercaţi să
timp, a condus la individualizarea în cadrul fundamenteze conceptul de poli de creştere
zonelor de influenţă, după categoriile de relaţii economică pe noţiunile de economii externe,
dominante, două sau trei subzone. aglomerare şi localizare. O economie externă
1.4. Economii de scară, de aglomerare există în cazul în care o modificare în producţia
Un loc aparte în teoria polilor (centrelor) unei firmei sau unei industrii afectează costurile
de creştere îl ocupă economiile de scară în altă firmă.. Economiile de scară externă pot fi
interioară. Dacă o ramură este subiectul unor negative, în cazul costurilor de poluare, sau pot fi
economii de scară interioare, firmele cu o pozitive, în cazul dezvoltării circuitului integrat
creştere susţinută vor obţine un avantaj în tehnologic în industria electronică.
competiţia cu rivalii lor şi creşterea va deveni 1.5. Economii de localizare şi efectele generate
cumulativă. Economiile de scară interioare joacă Economiile de localizare reprezintă
un rol minor în teoria polilor de creştere. Mult rezultatul concentrării geografice a unor
mai importante în această teorie, după cum întreprinderi aparţinând aceleiaşi ramuri. Ele
argumentează Perroux, sunt economiile de scară includ şi economiile de transfer (de legătură) care
exterioare. Acestea apar ca un rezultat al se manifestă ca urmare a proximităţii geografice
proximităţii spaţiale a unor activităţi a firmelor între care există legături de tip input-
interdependente. Se pot distinge astfel două output. Aceste economii de legătură explică de ce
tipuri de economii de scară exterioare: economii punctele nodale ale reţelelor de transport sunt
datorate localizării (economii de localizare) şi acele localizări în care costurile de distribuire şi
economii datorate aglomerării (economii de asamblare pentru anumite ramuri pot fi
aglomerare) (Richardson, 1973)2. minimizate. Economiile de localizare au la bază o
serie de motive. Cele mai importante avantaje
39
rezultă din proximitatea firmelor aparţinând franceze referitoare la polii de creştere
aceleiaşi ramuri, care permite o mai mare economică.
specializare a acestora, având ca efect reducerea Albert Hirschman utilizează termenul de
costurilor medii pe termen lung. polarizare pentru a se referi la impactul negativ al
Specializarea ridicată conduce la creşterea unui pol de creştere pentru regiunile
eficienţei în producţie şi poate lua forme diferite. De înconjurătoare. Gunnar Myrdal, economist suedez,
exemplu, firme specializate în cadrul unui complex foloseşte aceleaşi concepte ca Hirschman.
industrial sau grupuri de firme pot stabili anumite Economistul american, John R. Friedman, dezvoltă
relaţii de cooperare, cum ar fi subcontractarea. De un concept care este legat, dar distinct de polii de
asemenea, economiile de localizare rezultă şi din creştere economică şi de centre de creştere
proximitatea geografică a unor firme aparţinând economică. Acesta se referă la teoria centrului faţă
aceleiaşi ramuri care facilitează cercetarea, de periferie. Friedman a dezvoltat această teorie în
activitatea inovaţională în acea industrie. Ea conduce analiza relaţionării dintre regiunilor interioare din
la apariţia unor resurse de forţă de muncă cu Venezuela faţă de regiunile de coastă. Alţi
calificarea şi experienţa necesară ramurii în cauză. economiştii au extins acest conceptul în relaţia
Localizarea este un concept dezvoltat în dintre centrul Atlanticului de Nord cu Europa de
economia regională. Acest concept este pus în Vest şi America de Nord faţă de America Latină,
legătură cu conexiunile care pot fi de două tipuri. Africa şi Asia de Sud-Est.
înainte – forward sau înapoi – backward. Elemente În ansamblu, deşi conceptul polilor de
fundamentale de economie regională social- creştere economică a fost considerat până de
culturale pot avea un efect puternic asupra curând de importanţă doar marginală în analiza
deciziilor privind localizarea nu doar în rândul problemelor economice regionale,. teoria polilor
facorilor de decizie ci şi în rândul antreprenorilor, de creştere economică a avut un rol major în
managerilor, persoanelor ce îşi propun să emigreze formularea politicii regionale16.
şi al familiilor acestora. Atractivitatea în creştere a Ideea de bază în teoria polilor de creştere
centrelor de creştere regională existente creează o economică este faptul că dezvoltarea sau creşterea
serie de efecte, care operează în detrimentul economică nu este uniformă pe o întreagă regiune,
regiunilor mai puţin dezvoltate. având loc în jurul unui pol specific. În conformitate cu
Astfel, eficienţa ridicată a activităţilor din aceste teorii, oraşele apar prezentate ca "motoare" ale
aceste centre transformă acestea într-un schimbării în economiile moderne bazate pe
“magnet” pentru investitori. În plus, ele tind să cunoaştere. Acestea nu exclud şi o mai mare
atragă cele mai valoroase elemente ale resurselor concentrare a problemele sociale şi de mediu. Aceste
de forţă de muncă din regiunile mai puţin teorii scot oraşele din tiparele tradiţionale de planificare
dezvoltate. şi amenajare pur geografică în explorarea de noi
modalităţi de intervenţie în domeniile economic şi social.
1.6. Efectele pozitive şi negative ale polarizării
Conceptul de policentricitate nu se
asupra regiunilor înconjurătoare
limitează la zonele metropolitane de mari
Politicile referitoare la centrele de
dimensiuni şi se referă la un sistem ierarhizat care
creştere acordă o atenţie specială efectelor de
să exprime potenţialul asezărilor de pe suprafata
difuziune care emană din aceste centre. Pe
intregii Europe.
măsură ce economia unei ţări se dezvoltă, se
creează posibilităţi de îmbunătăţire a legăturilor 1.7. Fenomenele de dispersare
de transport dintre regiuni, astfel încât firmele în Dezvoltarea urbană în majoritatea centrelor
expansiune să găsească condiţii favorabile de mari ale lumii a trecut printr-o perioadă (la diferite
investiţii în regiunile rămase în urmă. În acelaşi puncte in timp in diferite locaţii) de concentrare:
timp, guvernul va interveni pentru stimularea creşterea, în mare parte nesistematizată, a unui
creşterii economice în regiunile mai puţin enorm centru urban.
dezvoltate. Fenomenul s-a manifestat pentru prima dată
În SUA conceptul polilor de creştere pe scara larga în SUA după 1930, in timpul si ca urmare
economică a luat forma centrelor de creştere a marii crize economice: costul imobiliarelor şi al vieţii
economică. La rândul lor, centrele de creştere fiind mult mai mic în spaţiul urban, un întreg segment al
economică sunt legate de conceptul de populaţiei a recurs la reîntoarcerea în masă în zonele
aglomerare urbană. În mare măsură, teoria
americană a centrelor de creştere economică este
independentă practic de conceptul creat de 16
David Darwent, "Growth poles and growth centers in
regional planning--a review," Environment and Planning , vol.
Perroux, Bourdeville şi preluat în literatura 1 (1969), pp. 1 (1969), pp.. 5-32.
40
rurale. La aceasta a contribuit intr-o oarecare măsura şi 1. 8. Trecerea de la dispersare la policentrism
politica guvernamentală, aceasta fiind perioada în care Această descentralizare a locuirii a condus
a fost promovată platforma „New Deal” pentru ieşirea la apariţia unui nou model de creştere urbană şi
din criza economică. Aceasta includea, pe lângă anume cel fragmentat. Dacă de milenii totul se
proiecte enorme de infrastructură (în special autostrăzi) concentra în oraşe pentru a subjuga ruralul, s-a
finanţate de guvern pentru a crea locuri de muncă, şi ajuns astfel la urbanizarea teritoriului în orice punct
subsidii şi garanţii guvernamentale pentru achiziţia de al regiunii. Pentru că automobilul a permis să se
case ieftine în spaţiul rural, pentru a descărca oraşele ajungă rapid oriunde s-a explodat oraşul în
de numărul mare de şomeri. fragmente amplasate pe întregul teritoriu regional.
Fenomenul de descentralizare s-a În această perioadă importanţa nu mai este
consolidat după cel de al doilea război mondial, centralitatea vechilor oraşe ci accesul în orice punct
cînd un număr de condiţii au dus la crearea din teritoriu.
fenomenului de dispersare urbană. S-a ajuns astfel la apariţia unei noi
Aceste condiţii au inclus o înflorire, ierarhii spaţiale europene, la apariţia unor noi
expansiune economică prelungită, producţia de masă a zone metropolitane cu o populaţie între 250.000 –
automobilelor, acestea devenind foarte accesibile, 500.000 locuitori şi între 500.000 – 1.000.000
combustibil ieftin, înrăutaţirea condiţiilor din marile locuitori, care s-au adăugat celor care aveau deja
oraşe (criminalitate, conflicte sociale), diferenţe de peste 1.000.000 locuitori. Prin definitivarea
preţ substanţiale în sectorul imobiliar (in favoarea temporană a graniţelor europene, Cluj-Napoca
mediului rural) şi existenta unei bune reţele de poate deveni o astfel de zonă metropolitană din
drumuri şi autostrăzi. prima categorie.
Aceasta a condus fie la folosirea extensivă a
teritoriului prin dispersie în regiune, prin amplasarea
serviciilor de a lungul infrastructurii drumurilor de
acces în oraş, fie la folosirea intensivă a teritoriului
prin concentrarea compactă în anumite locuri a
locuirii, a locurilor de muncă şi a serviciilor. Ca prim
efect vizibil asupra regiunii, aceste schimbări au
condus la izolarea, la „insularizarea” spaţiilor
naturale (a pădurilor, a terenurilor agricole, a
râurilor, a lacurilor, a mlaştinilor, etc) şi ca atare a
mineralizării fostului spaţiu natural.
Aceste transformări ale spaţiului exterior
al oraşelor tradiţionale mari sau medii au condus Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipediahumb/
f/f1/Cluj_Napoca_river.jpg/600px-Cluj_Napoca_river.jpg
la slăbirea centrelor istorice a acestora.
În perioada anilor 1960 s-a petrecut în Europa o Pentru prima dată în istorie, la nivel
creştere a populaţiei urbane dar aceasta prin mari mondial, se înregistrează un număr mai mare de
concentrări ale potenţialului economic şi de locuitori în zonele urbane faţă de cele rurale, 4
producţie doar în centrele marilor oraşe. Acest din 5 cetăţeni europeni trăiesc în zone urbane.
fenomen nu se putea realiza decât prin crearea Secolul XXI este un secol al reţelelor globalizate
de densităţi mari şi prin crearea de oraşe Revoluţia în tehnologia informaţiei a
dormitor, adică prin concentrarea populaţiei în condus la:compactare timp-spaţiu’, spaţiu al
zone funcţionale fixe. Aceste concentrări în zone fluxurilor’ dar, nu şi la ‘anularea distanţelor’.
depărtate între ele au condus la deplasări în masă Populaţia şi creşterea economică tind să graviteze
ale populaţiei, la interrelaţii materiale în în jurul centrelor urbane majore. Forţele
teritoriu între oameni şi produse între aceste aglomerării conduc la o dezvoltare monocentrică.
zone funcţionale, concomitent cu concentrarea Mega-oraşele se întâlnesc pe coasta estică a
serviciilor de calitate în centrul oraşului. Acest tip Americii. Evoluţia comună a unui lanţ de zone
de dezvoltare urbană a fost dominat de controlul metropolitane a făcut ca fiecare dintre acestea să
statului asupra dezvoltării regionale policentrice crească în jurul unui nucleu urban substanţial”
şi apoi după 1970 în urma exemplului american a (Gottmann, 1957).
fost părăsit pentru libera acţiune a economiei de Din această perspectivă dezvoltarea UE
piaţă de la care s-a sperat la o ieşire din criza este inegală fiind compusă dintr-un miez prosper,
economică provocată de criza petrolului şi de periferic, bine conectat, care se distinge în mod
incapacitatea de a se adapta la globalizare. evident de o periferie subdezvoltată.

41
Corect practicată, planificarea spaţială dependenţă, ce priveşte spaţiul economiei naţionale
este unul dintre cele mai performante ca un sistem în care distribuirea puterii tinde să fie
instrumente de dezvoltare economică, definind ce inegală, reflectând un model dominant şi persistent
se poate construi şi unde anume, urbanistul poate de schimburi reciproce între oraşe şi între regiuni.
dirija cantităţi de fonduri disproporţionat mai Regiunile centrale sunt definite în termenii
mari decât cele de care dispune admnistraţia controlului asupra propriilor destine, în timp ce
publică, pentru implementa în interesul comun regiunile periferice sunt dependente şi controlate de
planul de dezvoltare al comunităţii. primele. Distincţia centru-periferie nu este abordată
prin prisma diferenţierelor în gradul de
1.9. Agenda teritorială a unei dezvoltări
industrializare, urbanizare (deşi regiunile centrale au
teritoriale policentrice a UE
un sector industrial puternic şi includ mari centre
Agenda teritorială a Uniunii Europene
urbane), ci mult mai strâns, bazându-se pe ideea că o
către o Europă mai competitivă şi durabilă,cu
regiune centrală este un centru major al procesului
regiuni diverse urmărieşte să consolideze
inovaţional. Mai precis, regiunile centrale sunt
dezvoltarea policentrică şi inovaţia prin crearea
“subsisteme ale societăţii organizate teritorial, cu o
unor legături între zonele metropolitane şi oraşe.
înaltă capacitate de a genera şi absorbi inovaţiile”, în
Prin această Agenda Teritorială se doreşte
timp ce regiunile periferice sunt definite ca
promovarea unei dezvoltări teritoriale
“subsisteme a căror traiectorie de dezvoltare este
policentrice a UE, pentru a exploata mai bine
determinată semnificativ de instituţiile din regiunile
resursele disponibile în regiunile europene. Un
centrale, în raport cu care ele se află într-o situaţie
aspect important îl reprezintă integrarea
de dependenţă17 ”
teritoriilor locuite. Astfel, se va ajunge la o
La rândul lor, inovaţiile sunt abordate în
Europă durabilă din punct de vedere cultural,
sens larg, ca inovaţii în plan material, tehnologic,
social, ecologic şi economic. Este deosebit de
instituţional, spiritual (cultural).
important ca noile state membre să fie mai bine
Organizarea puterii şi modelele socio-
integrate în această politică de dezvoltare urbană
culturale se combină în aşa-numita organizare
policentrică. Agenda Teritorială va contribui – din
spaţială a modernizării, în timp ce activitatea
punct de vedere al solidarităţii teritoriale – la
economică şi modelele aşezărilor determină
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a calităţii
organizarea spaţială a economiei. Împreună,
vieţii, asigurând şanse egale pe baza potenţialului
acestea se combină pentru a contura organizarea
regional şi local, indiferent de locul în care
spaţială a societăţii.
trăiesc oamenii – în inima Europei sau la periferie.
Modelul lui Friedman se doreşte mai mult
Zonele metropolitane şi oraşele de diverse
o paradigmă sugestivă prin implicaţiile sale decât
dimensiuni pot să îşi dezvolte cel mai bine
o teorie deterministă. El reprezintă un model al
calităţile în contextul unei cooperări
dualităţii spaţiale, accentuând distincţia dintre
transeuropene cu antreprenori, precum şi cu
sectoarele moderne şi cele tradiţionale.
actori din societatea civilă şi politică. Dacă aceste
zone vor reuşi să pună în aplicare, de o manieră
-( continuarea în numărul următor)-
inovatoare, reţele de colaborare într-un teritoriu
european policentric, se vor crea condiţiile care
le vor permite să utilizeze cât mai bine
Anca IONAŞ
concurenţa mondială pentru propria dezvoltare.”
Consilier pentru afaceri europene
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
1. 10. Modelul centru-periferie Ministerul Economiei şi Finanţelor
Modelul centru-periferie elaborat de
David Friedman în perioada 1966-1973,
reprezentă o versiune extinsă a cauzalităţii
cumulative. Friedman consideră relaţia centru-
periferie ca a doua etapă în secvenţa istorică a
dezvoltării regionale, care cuprinde patru etape:
modelul localizărilor pre-industriale; modelul
centru-periferie; dispersarea, fragmentarea
periferiei; dezvoltarea unui sistem spaţial
integrat de regiuni interdependente.
Esenţial în teoria centru-periferie a lui
17
David Friedman 1977: "A Theory of the Size and Shape of
Friedman este accentul pe modelul autonomie- Nations.“ Journal of Political Economy 85
42
Priorităţile Preşedinţiei cehe a Uniunii Europene
Sub motto-ul „Europa fără bariere” Cehia va prelua la 1 ianuarie 2009, pentru 6 luni, Preşedinţia
rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Cehia reprezintă după Slovenia, cel de-al doilea dintre noile
state membre la conducerea Uniunii Europene.
Încă din 2007 guvernul ceh a aprobat un document de lucru ca bază de discuţie pentru stabilirea
priorităţilor Preşedinţiei cehe a UE, în urma cooperării în cadrul programului de 18 de luni cu Franţa şi
Suedia (respectiv statul care a precedat şi statul
care va succeda la preşedinţia UE). De asemenea,
în elaborarea acestui document au fost consultaţi
deputaţii şi senatorii din Comisia de Afaceri
Europene, membrii cehi ai Parlamentului
European, Asociaţia Regiunilor din cadrul
Comitetului Regiunilor, Uniunea Oraşelor şi
Municipiilor, partenerii sociali, experţii din mediile
academic, non-guvernamental şi de afaceri.
Astfel, Preşedinţia cehă se va axa pe trei direcţii
de acţiune după cum urmează:
1. În domeniul economic Preşedinţia cehă se va
concentra pe dezvoltarea tuturor libertăţilor pe
Sursa:http://www.mzv.cz/wwwo/default.asp piaţa internă dar şi pe cea externă.
2. În domeniul energiei Preşedinţia cehă se va concentra pe asigurarea securităţii energetice,
competitivitate şi durabilitate, coordonarea eficientă între operatorii sistemului, realizarea pieţei
unice de gaz şi de electricitate. În domeniul schimbărilor climatice Preşedinţia cehă va depune
eforturi pentru atingerea ţintelor prevăzute în Protocolul de la Kyoto.
3. În domeniul relaţiilor externe Preşedinţia cehă va pune accentul pe un dialog strâns cu
administraţia SUA în domeniile securităţii, economiei şi energiei. De asemenea, va fi lansat
Proiectul privind Parteneriatul Estic care îşi propune întărirea cooperării cu statele est europene
din cadrul Politicii de
Vecinătate precum şi
cu statele din
Caucazul de Sud şi
din Regiunea Caspică.
Se va urmări în
acelaşi timp şi
dezvoltarea
Dimensiunii Sudice a
Politicii Europene de
Vecinătate.
4. Negocierile cu statele
candidate – Croaţia,
Turcia şi Macedonia
vor fi continuate. Sursa: http://www.newpaltz.edu/polisci_intlrela/NewPaltzdelegation.jpg
Concomitent cu
Preşedinţia cehă a UE vor avea loc şi alegerile pentru Parlamentul European din 2009 şi procesul de
desemnare a membrilor noii Comisii Europene.

Referinţe:
1. http://www.euroskop.cz/gallery/2/858priority_ceskeho_predsednictvi_eng.pdf
2. http://www.mzv.cz/servis/soubor.asp?id=34047

Diana BOTESCU
Consilier pentru afaceri europene
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

43
CALENDARUL PREŞEDINŢIEI CEHE A UE (IANUARIE-IUNIE 2009)
Ianuarie Februarie Martie
Dum 1 1
Lun 2 Plenara PE (Strasbourg) 2 Mediu
Cops
Mar 3 3
Plenara PE (Strasbourg)
Crp II, Crp I Crp II, Crp I
Mier 4 4
Plenara PE (Strasbourg)
Competitivitate
Joi 1 New Year 5 Plenara PE (Strasbourg) 5
Competitivitate
Vin 2 6 Crp I, Cops 6 Cops

Sâm 3 7 7
Dum 4 8 8
EPSCO
Lun 5 9 Eurogroup 9 Eurogroup
Plenara PE (Strasbourg)
EPSCO
Ecofin
Mar 6 Cops 10 Ecofin 10
Cops
Plenara PE (Strasbourg)
Crp II, Crp I Crp I, Cops
Mier 7 11 Crp I, Crp II 11
Plenara PE (Strasbourg)
Crp II
Joi 8 12 12
Plenara PE (Strasbourg)

Vin 9 Crp I, Cops 13 Crp I, Cops 13 Crp I

Sâm 10 14 14
Dum 11 15 15

Lun 12 Plenara PE (Strasbourg) 16 EYC 16 GAERC

Cops GAERC
Mar 13 17 Cops 17
Plenara PE (Strasbourg) Cops
Crp II, Crp I Crp I, Cops
Mier 14 18 18
Plenara PE (Strasbourg) Plenara PE (Brussels)
TTE – energy
JHA (informal, Praga)
Joi 15 19 Crp II 19 Consiliul European
Plenara PE (Strasbourg)
Plenara PE (Brussels)
Crp I, Cops
Vin 16 20 Crp I 20 Consiliul European
JHA (informal, Praga)
Sâm 17 21 21
Dum 18 22 22 EYC (informal, Praga)
AgriFish
AgriFish GAERC
Lun 19 23 23 EYC (informal, Praga)
Eurogroup AgriFish
Plenara PE (Strasbourg)
AgriFish GAERC AgriFish
Mar 20 Ecofin 24 AgriFish 24 Cops
Cops Cops Plenara PE (Strasbourg)
Crp II, Crp I
Mier 21 Crp I, Cops 25 Crp I, Crp II 25
Plenara PE (Strasbourg)
Crp II
Joi 22 26 JAI 26 Plenara PE (Strasbourg)
EPSCO (informal, Luhačovice)
Crp I JAI Crp I, Cops
Vin 23 27 27
EPSCO (informal, Luhačovice) Crp I, Cops
Sâm 24 EPSCO (informal, Luhačovice) 28 28
Dum 25 29
Lun 26 GAERC 30 TTE – transport
TTE – telecom
Mar 27 GAERC, Cops 31
Cops
Mier 28 Crp II, Crp I
Cooperare pentru Dezvoltare UE
Joi 29
(informal, Praga)
Cooperare pentru Dezvoltare UE
Vin 30 (informal, Praga)
Crp I, Cops
Sâm 31
44
Day Aprilie Mai Iunie
Mon 1
Tue 2 Cops, AgriFish (informal, Brno)
Crp II, Crp I
Wed 1 3 Crp II, Crp I
Plenara PE (Bruxelles)
JAI
Thu 2 Plenara PE (Bruxelles) 4
Crp I,
Crp I, Cops JAI
Fri 3 1 5
Ecofin (informal, Praga) Crp I, Cops
Sat 4 Ecofin (informal, Praga) 2 6
Sun 5 3 Competitivitate (informal, Praga) 7
Competitivitate (informal, Praga)
EPSCO
Mon 6 JHA 4 Eurogroup 8
Eurogroup
Plenara PE (Strasbourg)
Ecofin
Ecofin
JHA Cops
Tue 7 5 9 EPSCO
Cops Competitiveness (informal, Prague)
Cops
Plenara PE (Strasbourg)
Crp II, Crp I
Wed 8 Crp II, Crp I, Cops 6 10 Crp I, Cops
Plenara PE (Strasbourg)
Plenara PE (Strasbourg) TTE – transport
Thu 9 7 11
Crp II trip Crp II

Crp I, Cops TTE - energIE, telecom


Fri 10 8 12
Crp II trip Mediu (informal, Praga)
Ziua Europei
Sat 11 9 13 Mediu (informal, Praga)
Crp II trip
Sun 12 10 Crp II trip 14 Mediu (informal, Praga)
Mon 13 11 Educaţie, Cultură, Tineret 15 GAERC
Educaţie, Cultură, Tineret GAERC
Tue 14 12 16
Cops Crp I, Cops
Wed 15 13 Crp I, Cops 17
Thu 16 14 Crp II 18 Consiliul European
Fri 17 15 Crp I 19 Consiliul European
Sat 18 16 20
Sun 19 17 21

Mon 20 18 GAERC 22 AgriFish

Cops GAERC AgriFish


Tue 21 19 23
Plenara PE (Strasbourg) Cops Cops

Crp I, Cops
Wed 22 20 Crp II, Crp I 24 Crp II, Crp I
Plenara PE (Strasbourg)
AgriFish
Thu 23 Crp II 21 Crp I trip 25 Mediu
Plenara PE (Strasbourg)
AgriFish
Fri 24 Crp I 22 26 Crp I, Cops
Crp I trip
EP Plenary (Strasbourg)
Sat 25 23 Crp I trip 27
Sun 26 24 Crp I trip 28

Mon 27 GAERC 25 AgriFish 29

GAERC AgriFish
Tue 28 26 30 Crp I, Cops
Cops Cops
Crp II, Crp I
Wed 29 27 Crp II, Crp I
TTE - transport (informal, Litoměřice)

Cops
Thu 30 28 Competitivitate
TTE - transport (informal, Litoměřice)
Competitivitate
Fri 29
Cops
Sat 30
Sun 31 Pentecost, AgriFish (informal, Brno)

45
Acordul Uniunii Europene cu Ţările  Adoptarea unor măsuri corespunzătoare, cu privire
mediteraneene - Studiu de caz: Egipt la regulile de origine (introducerea progresivă a
cumulării originii), certificări, protecţia drepturilor
Introducere intelectuale şi a drepturilor de proprietate etc.
Trebuie subliniat faptul că o economie bună nu  Crearea şi dezvoltarea unor politici bazate pe
poate exista fără un sistem politic performant, care principiile economiei de piaţă şi integrarea
să aibă o viziune asupra viitorului şi, desigur, economiilor lor, ţinand cont de nevoi şi nivel de
cooperarea între state nu poate exista dacă acordurile dezvoltare;
bilaterale sau multilaterale nu sunt promovate.  Ajustarea şi modernizarea structurilor economice
Dintr-o perspectivă mai largă politica comercială şi sociale, acordând prioritate promovării şi
comună a Uniunii Europene (UE) operează pe 2 nivele: dezvoltării sectorului privat, îmbunataţirea
 În primul rând, în cadrul Organizaţiei Mondiale a sectorului productiv, şi înfiinţarea unui cadru
Comerţului, UE este activ implicată în stabilirea instituţional pentru economia de piaţa;
regulilor sistemului multilateral al comerţului  Promovarea mecanismelor pentru creşterea
mondial; transferului de tehnologie.
 În al doilea rând, UE negociază acordurile Privind înapoi, în timp, Egiptul şi Comunităţiile
comerciale bilaterale cu ţări sau grupuri regionale Europene au stabilit, în primă fază, relaţii diplomatice
(Ţările Mediteraneene, materialul de faţă se (1966) şi zece ani mai târziu, în anul 1976 a fost
concentrează asupra Egiptului). semnat primul acord de cooperare. Parteneriatul Euro
Lansat în 1995, programul MEDA este principalul – Mediteraneean a inaugurat în 1995 la Barcelona, în
instrument financiar al UE, utilizat pentru cadrul unei conferinţe, o politică ambiţioasa şi cu
implementarea parteneriatului Euro-Mediteraneean şi obiective pe termen lung. Potrivit acesteia,
a activităţilor sale. Sprijinul acordat acestor ţări a avut principalele domenii de activitate sunt:
la bază 3 obiective: (a) parteneriatul cu privire la politică şi securitate;
 Întărirea stabilităţii politice şi a democraţiei într-o (b) parteneriatul economico-financiar;
zonă comună a păcii şi securităţii; (c) parteneriatul social, cultural şi relaţii umane.
 Crearea unei zone prospere din punct de vedere Egiptul s-a angajat in negocieri cu ţarile UE, cu
economic, precum şi a unei zone libere pentru privire la planul de actiune al Politicii Europene de
comerţ între UE şi partenerii săi mediteraneeni, Vecinatate (ENP). Planul de acţiune a fost adoptat in
până în anul 2010; 2006 pentru următorii treizeci de ani şi va furniza o
 Stabilirea unor legături mai strânse între politică cuprinzătoare, pentru dezvoltarea relaţiilor
cetăţenii acestor ţări prin parteneriate dintre UE şi Egipt, bazată pe o agendă de angajamente
culturale, sociale şi umane. reciproce cu privire la cadrul politic, social, economic,
În perioada 1995-2001, programului MEDA i-a fost bazate pe valori comune împartăşite de UE şi Egipt.
alocată suma de 5,071 miliarde de Euro, din care 6,4 Politica Europeană de Vecinătate (ENP) oferă
miliarde au fost repartizaţi pentru realizarea cooperării avantaje economice şi sociale ţărilor aflate la graniţele
financiare dintre UE şi ţarile mediteraneene. Aceste UE, prin cooperarea în diverse domenii precum:
garanţii din partea bugetului Comunitaţii au fost consolidarea democraţiei, promovarea regulilor de
suplimentate de împrumuturi substanţiale din partea drept, sprijinirea drepturilor omului, liberalizarea
EIB (Banca Europeană pentru Investiţii). În aceasta comerţului, energia şi dezvoltarea transporturilor.
perioadă, 86% din resursele alocate pentru MEDA au fost Cooperarea UE–Egipt este, de asemenea,
repartizate către partenerii eligibili pentru finanţarea urmarită în contextul noii Politici Europene de
bilaterală – Algeria, Egipt, Iordania, Liban, Maroc, Vecinătate. Această politică are drept scop
Autoritatea Palestiniană, Siria, Tunisia şi Turcia – în timp complementarea şi susţinerea angajamentelor luate în
ce un procent de 12% a fost dedicat activităţilor Acordul de Asociere şi în contextul regional Euromed.
regionale. Restul de 2% ramas a fost rezervat birourilor Planul de acţiune cu privire la Egipt a definit acţiuni
de asistenţă tehnică. comune în toate domeniile, inclusiv zonele legate de
Părţile semnatare au fixat anul 2010 ca dată comerţ. Negocierile au acoperit o varietate de domenii
limită pentru înfiinţarea graduală a zonei libere. cum ar fi: dialogul politic şi reforma în justiţie,
Barierele tarifare şi netarifare în comerţul cu produse probleme legate de libertate şi securitate, dezvoltarea
vor fi eliminate progresiv, în conformitate cu programul socială, reforma economică, comerţul şi problemele
negocierilor dintre parteneri. Comerţul cu produse legate de comerţ, transporturile etc.
agricole, precum şi serviciile vor fi liberalizate în etape. Egiptul a intocmit o agendă de reforme pentru
Astfel, pentru a facilita înfiinţarea parteneriatului Euro- următorii ani, stabilind priorităţi şi obiective cu privire
Mediteraneean, FTA (Zonă de Liber Schimb), UE şi ţarile la provocările naţionale. Planul de acţiune este
mediteranene au definit 4 seturi de priorităţi: consecvent cu agenda de reformă a Egiptului.

46
Tabelul 1. Avantaje economice (vs. dezavantaje) ale Cooperării dintre UE şi Ţările Mediteraneene
Uniunea Europeană Ţările Mediteraneene Egipt
Avantaje - Regiune de o vitală importanţa strategică în - contribuţie importantă la - Scăderea inflaţiei;
termeni economici şi politici; dialog, pace, prosperitate - Reforme economice;
- Un parteneriat format din 39 de parteneri în această regiune; - Liberalizarea treptată a
(de guverne) cu privire la comerţul cu - Importante reforme comerţului cu bunuri
bunuri şi servicii. economico-sociale. industriale.
Dezavantaje - Conflictul din Orientul Mijlociu încă persistă; - Lipsa unui echilibru - Creşterea a fost bună,
- Crestere economică insuficientă; instituţional între aceste dar insuficientă.
- Creştere demografică; ţări şi UE.
- Decalajul dintre UE şi Ţările Mediteraneene
este în creştere.
Sursa: proprie

Acordul de Asociere UE–Egipt: Provocări pentru aşa numita clauză „ rendez-vous” pentru continuarea
legea concurenţei procesului de desfiinţare a tarifelor, a fost stabilită
Acţiunea de la Barcelona lansată de Miniştrii de pentru anul 2007.
Externe ai alianţei Euro–Mediteraneene, în 1995, a Din punct de vedere istoric, de la înfiinţarea sa în
format o alianţă inovatoare, bazată pe principiul 1957, în conformitate cu intrarea în vigoare a Tratatului
apartenenţei, pe dialog şi cooperare. Parteneriatul a Uniunii Europene: „Politica comercială comună trebuie
fost antrenat de o dorinţa politică comună pentru a să se bazeze pe principii uniforme, în special cu privire
construi împreună un spaţiu al păcii, securităţii şi la schimbările survenite în cadrul tarifelor şi
properităţii împartăşite. Acesta a avut succes în acordurilor cu privire la comerţ, uniformizarea
crearea de relaţii politice pe termen lung şi a unor măsurilor de liberalizare, politica pentru export şi
legături instituţionale între Europa şi partenerii săi măsurile de protejare a comerţului.”18
mediteraneeni, prin clădirea bazelor comerţului liber Acest articol subliniază faptul că motivele din
şi angajarea partenerilor mediteraneeni pe calea spatele adoptării legii concurenţei în ţările în curs de
reformei. Obiectivul pentru realizarea Zonei Libere de dezvoltare sunt diferite. Punctul de plecare pentru
Comerţ – EuroMed – a fost stabilit pentru anul 2010, această cercetare va fi concentrarea asupra noii Legi
printr-o dimensiune regională (Acordul Sud – Sud), egiptene nr.3/2005 cu privire la Protecţia concurenţei şi
precum şi printr-un acord bilateral care a fost încheiat interzicerea practicilor de monopol (definite în acest
cu parteneri individuali din ţarile mediteraneene. studiu de caz ca legile egiptene cu privire la concurenţă).
Comerţul şi prevederile cu privire la comerţ ale Legea stipulează faptul că entităţile care participă în
Acordului de Asociere UE-Egipt a intrat în vigoare în activităţi economice nu ar trebui să împiedice, să
2004 şi formează, în prezent, baza legală a relaţiilor restricţioneze, sau să producă pagube liberei
UE – Egipt. Partea centrală a Acordului de Asociere concurenţe. Scopul propus al acestui studiu este de a
este stabilirea unei Zone Libere a Comerţului între UE evalua legea şi de a propune amendamente prin care
şi Egipt care implică liberalizarea reciprocă a tarifelor să crească eficienţa legilor.
pentru produsele industriale şi agricultură. Accentul va fi pus pe interesul neaşteptat în
Acordul cu Egiptul încorporează de asemenea şi adoptarea legilor cu privire la concurenţă, în Egipt,
pregatirile pentru liberalizarea comerţului cu produse furnizarea de explicaţii în legătură cu anumite prevederi,
industriale, aranjamente concesionare pentru comerţul evaluarea în conformitatea cu Acordul de Asociere Egipt
cu produse agricole, şi deschide perspectiva liberalizării – UE (definit aici ca „Acordul de Asociere”) şi propunerea
comerţului cu servicii şi produse de gospodărie. În de amendamente bazate pe regulile concurenţei din
plus, acordul include prevederi pentru liberă şedere şi cadrul Tratatului de Înfiinţare a Comunităţilor Europene
liberalizarea serviciilor, libera circulaţie a capitalurilor, (Tratatul EC). Este clar faptul că adoptarea legii egiptene
reguli de competiţie, întărirea cooperării economice, cu privire la concurenţă nu înseamnă neapărat că
bazată pe fundamente puternice, şi cooperarea în dezbaterea a fost câştigată de susţinătorii acestei
problemele sociale, completată de cooperarea legislaţii. Este clar faptul că adoptarea legii egiptene cu
culturală. Include înfăptuirea unei Zone Libere de privire la concurenţă nu înseamnă neapărat că
Comerţ până în 2015 (2018 pentru un număr limitat de dezbaterea a fost câştigată de susţinătorii acestei
produse industriale) şi stabilirea de relaţii economice, legislaţii. În orice caz, atât susţinătorii cât şi partea
sociale şi culturale între parteneri. Cooperarea adversă sunt conştienţi de faptul că legea poate fi
economica, unde includem şi aplicarea standardelor neutralizată după adoptarea legiii.
comunitare, are ca scop susţinerea efortului facut de
Egipt pentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare
economic-o socială. În legătură cu produsele agricole, 18
Tratatul de la Roma, disponibil la: www.europa.eu/scadplus
47
Tabel 1: Evoluţia comerţului (2003 – 2007)
Ian.-Iun. 2008 % 2007 2006 % 2005 % 2004 % 2003 Bucata /an
4107.716 -6.2 7018.66 7634.99 22 5092 23 4167 2.6 3386 Exporturi Egipt
5969.790 13.2 10325.3 9000.86 12.4 8249 22.5 7342 -9.2 5992 Importuri Egipt
10077.506 7.1 17343.9 16635.8 16 13341 22.7 11509 -5.3 9378 Volumul schimburilor
-862.074 -13 -3306.67 -1365.67 -0.56 -3157 21.8 -3175 -2.1 -2606 Echilibrul schimburilor
Sursa: Delegation of the European Commission in Egypt

De asemenea, eficienţa legii poate fi diminuată aceasta este capabilă să ajungă la un nivel de
prin introducerea unor sancţiuni pentru neconformarea maturitate, astfel încât libera concurenţă să fie
agenţilor economici la regulile concurenţei. Aşadar, garantată. Da, este important să se înţeleagă că legile
dezbaterile cu privire la meritele legii concurenţei nu se concurenţei sunt suplimente făcute să menţină, nu să
vor termina prin simpla legiferare a legii. Din acest creeze, o economie competitivă. Constrângerile legilor
motiv, simpla adoptare a legii concurenţei nu este concurenţei, de către autorităţile din domeniul
suficientă pentru a produce rezultatele dorite. concurenţei, menţin şi reintegrează concurenţa deja
existentă.
Legea egipteană cu privire la concurenţă
S-a ajuns la concluzia că legile egiptene cu CONCLUZII
privire la concurenţă nu se supun în totalitate Includerea în Acordul de Asociere a prevederilor
prevederilor stabilite în Acordul de Asociere, facându- cu privire la concurenţă poate fi percepută ca fiind un
se referire la achiziţiile publice. Într-adevăr, legile catalizator în procesul de adoptare a legii concurenţei
egiptene cu privire la concurenţă nu ar trebui să se în Egipt, un standard minim în funcţie de care legea
limiteze doar la îndeplinirea standardelor de concurenţei poate fi măsurată. Cu toate acestea, o
competitivitate ale Acordului de Asociere. Asemenea revizuire a regulilor concurenţei conţinute în Acordul
standarde ar trebui tratate ca minim reper în funcţie de Asociere sugerează că provocarea cu care se
de care legea concurenţei să fie evaluată. confruntă Egiptul nu este doar emiterea unei legi, astfel
îndeplinindu-şi obligaţiile ce decurg din Acordul de
Lecţii desprinse...
Asociere, ci mai degrabă, formularea unei legi
Observaţiile de mai sus cu privire la posibilele
cuprinzătoare şi să construirea instituţiilor specializate
provocări cu care s-ar putea confrunta legea
pentru aplicarea ei.
concurenţei nu sugerează că legea este slabă. Mai
Constrîngerea legilor concurenţei poate da
degrabă, amendamentele propuse complementează
rezultate numai pe termen lung. Acest luru înseamnă
actuala lege şi îi măresc eficacitatea în realizarea
că veridicitatea autorităţii din domeniul conurenţei, ca
scopului propus. Într-adevăr, legea ar trebui să
mijloc de constrângere, poate fi construită prin
prevadă un control mai amplu şi reguli cu privire la
acumularea cazurilor în care practicile
garanţiile ajutoarelor de stat. În final, legea ar trebui
anticoncurenţiale sunt sancţionate. Acest proces, care
să includă conceptul de dominaţie colectivă pentru a
face parte din etapele dezvoltării unei culturi a
surprinde pe aceia care au un comportament
concurenţei, necesită timp. Totuşi este posibil să fie
anticoncurenţial din cadrul pieţelor oligopoliste.
necesară trecerea câtorva decenii pentru a se putea
Cultura ţării are un rol important în dezvoltarea
vedea efectele acestei legi.
pieţei, de când " cultura înseamnă identitate”19, pentru
o naţiune, iar egiptenii sunt cunoscuţi ca fiind
BIBLIOGRAFIE selectivă:
comercianţi. Legea naţională a diferitelor state cu
 Philip, Kotler, Marketing Management, The Millenium
privire la concurenţă nu poate fi importată din acele Edition, Prentice Hall International ,New Jersey,2000;
sisteme şi pusă în aplicare, la întâmplare. În  Dumitru, Miron, (coord.), Economia Uniunii Europene ,
întâmpinarea unor asemenea reguli este esenţial a se Luceafarul, Bucuresti, 2004
lua în considerare felul în care s-ar potrivi noile reguli şi *** Delegation of the European Commission in Egypt;
cum ar interacţiona cu sistemul legal al statului în *** www.ec.europa.eu/polices;
cauză. *** Reports of the Egyptian Commercial Office, Embassy of
the A.R .of Egypt-Bucharest, Romania.
Actuala lege egipteană cu privire la concurenţă
prevede o protecţie de bază care este drd. Alaa H. Radwan
corespunzătoare actualului stadiu de dezvoltare. Cu Consilier comercial
cât economia creşte mai mult, cu atât mai mult Ambasada Republicii Egipt la Bucureşti

19
Jean-Claude, Usunier, Marketing Across Culture, England, 2000, p.9
48
Conceptul de securitate energetică în (24%), Norvegia (15%) şi Algeria (11%). Fiind principalul
spaţiul euroatlantic furnizor de gaz al UE, statele europene se află în diverse
grade de dependenţă energetică faţă de Rusia.20
Conceptul de securitate energetică a devenit o
În timp ce consumul de energie al statelor
problemă de interes pentru factorii politici, analişti şi
membre ale Uniunii Europene se află pe o pantă
organizaţii internaţionale precum NATO, ONU sau
ascendentă, producţia nu poate depăşi cotele
Uniunea Europeană (UE). Conceptul este asociat mai
actuale; astfel, se estimează că până în anul 2015,
multor accepţiuni, multe dintre acestea fiind legate de
numai 30% din necesarul de gaze naturale al
competiţia globală în domeniul resurselor energetice,
spaţiului comunitar va fi furnizat din surse proprii.
competiţie privind accesul la resurse, explorarea şi
Specialiştii afirmă că absenţa unei infrastructuri
exploatarea acestora. Comisia Europeană caută
corespunzătoare şi insuficientele spaţii de
stabilizarea resurselor externe, mulţi lideri americani
depozitare la nivelul UE constituie obstacole în
vizează producerea de noi tipuri de energie pe plan
calea livrărilor de petrol şi gaze în flux continuu şi
intern, China caută să cumpere acţiuni la companiile
contribuie la creşterea preţurilor în spaţiul
petroliere străine. Conceptul se referă şi la
comunitar. În acest sens, guvernele şi companiile
infrastructurile necesare, dar şi la preţurile practicate
energetice din Europa ar trebui să cheltuiască circa
şi la utilizatori. Viziunile liderilor europeni, americani,
600 de miliarde de euro pentru modernizarea şi
chinezi şi ruşi asupra acestui concept sunt adaptate în
extinderea infrastructurii existente.
funcţie de interesele lor naţionale.
Securitatea energetică are două componente,
comercială şi fizică, fiind determinată, în principal, de
gazele naturale şi petrol. Cele două componente de
securitate sunt inseparabile. La nivelul infrastructurii
resurselor energetice, statele trebuie să adopte
măsurile de protecţie necesare pentru a contracara
atacurile teroriste care vizează comerţul cu petrol,
precum şi sectorul comercial. În Nigeria, de exemplu,
există un mediu propice derulării unor astfel de acţiuni
teroriste. Astfel de evenimente s-au petrecut în 19 state
în ultimii 80 de ani. În acele state care deţin resurse
energetice importante, lipsa măsurilor de protecţie Sursa: http://www.isdp.eu/files/images/0803europeenergyCover.jpg
adecvate creează un mediu infracţional propice, având
Conform proiectului de strategie energetică
în vedere mai ales faptul că, de obicei, terenurile
europeană, respectiv Strategia Europeană pentru
petroliere nu se situează în zone publice, fiind astfel
Energie Sustenabilă, Competitivă şi Sigură
o ţintă relativ uşoară pentru terorişti.Totodată, şi
direcţiile de acţiune vizate de UE în vederea
companiile private trebuie să adopte măsuri de
asigurării sustenabilităţii, competitivităţii şi
protecţie pentru prevenirea comiterii unor atacuri
securităţii energetice sunt:
teroriste. De exemplu, când petrolul este în stare
- garantarea securităţii fluxului energetic şi
pură, acesta se extrage şi se transportă în containere
consolidarea în acest sens a solidarităţii între
speciale, pe mare. În această situaţie, companiile
statele membre, prin revizuirea legislaţiei
trebuie să îşi măsuri de protecţie corespunzătoare,
privitoare la stocurile naţionale de gaz şi petrol;
astfel încât respectivele containere să fie foarte bine
- diversificarea surselor de energie;
securizate, pentru a nu permite scurgerile de petrol
- formularea unei politici externe comune pentru
care ar polua mediul şi pentru a împiedica tentativele
toate statele UE, care să identifice priorităţile în
de contrabandă.
ceea ce priveşte construirea unei noi
La nivelul UE, sectorul energetic reprezintă un
infrastructuri de protecţie a sistemului energetic,
factor economic şi geopolitic major. UE este ca
adoptarea unui Tratat Energetic European, a unui
mărime, a doua piaţă energetică din lume. În
nou parteneriat energetic cu Rusia, crearea unui
prezent, UE importă peste 70% din necesarul său de
mecanism de reacţie în cazul unor crize
petrol şi aproape 45% din necesarul să de gaz, iar
determinate de scurtcircuitări ale aprovizionării
această dependenţă ar putea ajunge, în anul 2030,
energetice a Europei.
până la aproape 90% pentru gazele naturale şi
aproape 100% pentru petrol. Trei state contează cu
adevărat pentru aprovizionarea cu gaz a Europei: Rusia 20
Dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia, în „Revista 22”, nr.
42 (971), 14-20 octombrie 2008, p. 10
49
UE este obligată să accelereze lucrările Vecinătate a UE, Benita Ferrero-Waldner, cu ocazia
privind crearea unei pieţe unice europene pentru lansării Sinergiei, este edificatoare în acest sens: „odată
gaze şi electricitate ca „apărare colectivă pentru cu aderarea Bulgariei şi României, UE a devenit parte a
asigurarea aprovizionării cu energie şi pentru a regiunii Mării Negre”.
încerca să încheie acorduri colective cu Rusia
privind furnizarea de energie”.
UE trebuie să reacţioneze în mod
corespunzător. În locul „conectării” şi al
„dependenţei reciproce”, despre care se vorbeşte
încă, în privinţa Rusiei, de către partea interesată,
trebuie să ia naştere o „strategie a flexibilităţii”.
Premisele existente în acest sens sunt favorabile.
Întrucât poziţia geografică a Europei este potrivită
pentru un import de energie din diverse regiuni-
sursă. Bruxelles-ul se bucură de un avantaj
geopolitic faţă de Beijing, Tokio şi Washington: Sursa: http://www.eurunion.org/News/press/Images/BlackSea.jpg
marile depozite de gaze naturale, cea mai În Rezoluţia Parlamentului European din 20
importantă sursă de energie în următorii 40 până la februarie 2008 privind o strategie a Uniunii Europene
60 de ani, se află la periferia UE. Ele trebuie doar pentru Asia Centrală, în capitolul intitulat Energia,
anexate reţelelor energetice europene. forul comunitar consideră că UE trebuie să se exprime
Prin urmare, Comisia Europeană va trebui să la unison în materie de politică energetică, dat fiind că
acţioneze astfel încât să se reuşească întărirea relaţiilor în regiune există proiecte de interes major pentru
Uniunii cu Asia Centrală, regiunile Mării Caspice şi Mării Europa în ceea ce priveşte aprovizionarea cu
Negre21. UE a decis, în iunie 2004, ca statele din energie. De altfel, prioritatea preşedinţiei franceze
regiunea Caucazului de Sud (Georgia, Armenia, a Uniunii Europene (iulie – decembrie 2008), anunţată
Azerbaidjan) să fie incluse în Politica de Vecinătate a de ministrul francez de Externe Bernard Kouchner este
Uniunii Europene (European Neighbourhood Policy). energia, nu numai în ceea ce priveşte consolidarea
Comisarul Ferrero-Waldner „Trebuie să ne folosim politicii energetice comunitare comune, ci şi în ceea
toate instrumentele, să punem laolaltă politica internă ce priveşte parteneriatul special cu Asia Centrală.
şi externă pentru a ne asigura o sursă de energie sigură, De asemenea, importanţa Africii ca furnizor
sustenabilă şi la un preţ acceptabil pentru cetăţenii de energie este în continuă creştere, iar relaţiile
noştri şi pentru industrie”, rostite înaintea începerii cu aceasta necesită un dialog cuprinzător care să
turneului caucazian, nu au încă acoperire practică, includă securitatea aprovizionării, transferul de
deoarece Rusia este actorul dominant ce controlează tehnologii de producere a energiei regenerabile,
într-o bună măsură aceste resurse. exploatarea durabilă a resurselor, transparenţa
În aprilie 2007, noua strategie de cooperare pieţelor energetice etc. O politică oficială a UE în
regională a UE, numită Sinergia Mării Negre, defineşte această direcţie este extrem de necesară, dacă
regiunea Mării Negre ca „o regiune geografică distinctă, avem în vedere faptul că în ultimii ani, Beijingul a
bogată în resurse naturale, ocupând o poziţie strategică început o infiltrare sistematică în Africa
la intersecţia Europei cu Asia Centrală şi Orientul petrolieră, pe domenii şi în zone precum: Sudan,
Mijlociu”, precum şi „o piaţă în expansiune cu potenţial Angola, Nigeria, Ciad, Gabon, Coasta de Fildeş şi
de dezvoltare ridicat”, constituind „o placă turnantă Guineea Ecuatorială22. Sudanul îi asigură, în
pentru fluxurile de energie şi de transport”. Declaraţia prezent, circa 7% din necesarul de petrol. Cel mai
comisarului pentru Relaţii Externe şi Politica de mare exportator de petrol din Africa rămâne, însă
Nigeria, stat plasat până acum în sfera de
21
influenţă americană. China a obţinut recent patru
Şi protejarea climei a fost un punct central al discuţiilor, şefii de
stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene adoptând licenţe de explorare a petrolului nigerian, în
un plan de acţiune în acest sens. Astfel, UE îşi ia „în mod independent schimbul unei investiţii de 4 miliarde de dolari în
angajamentul ferm de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu
cel puţin 20% până în anul 2020 în raport cu 1990”. Acest obiectiv ar lucrări de infrastructură. Conform The National
putea fi de 30% în cadrul unui acord mondial, dacă „alte ţări Bureau of Asian Research, necesarul de petrol al
dezvoltate se angajează să ajungă la reduceri comparabile" şi dacă
„cele mai avansate ţări în curs de dezvoltare îşi aduc o contribuţie
Chinei s-a dublat între 1985 şi 1995, de la 1,7
adaptată la responsabilităţile şi capacităţile lor”. Statele dezvoltate ar milioane de barili/zi la 3,4 milioane de barili/zi,
trebui să-şi reducă emisiile cu 60%-80% până în anul 2050 în raport cu
1990. Repartizarea acestui efort obligatoriu între cei 27 se va face în
strânsă colaborare cu statele membre şi va ţine cont „de diferitele
22
puncte de plecare naţionale” - www.memo.ro/news/securitate- Geopolitica petrolului , Dosare ultrasecrete, în cotidianul ,,Ziua”,
energetica-pentru-ue,21508.html. 19 august 2006.
50
dublându-se din nou până în 2005, ajungând la un sursă strategică de venituri pentru Rusia,
nivel de 6,8 milioane de barili/zi. În 2003, China a deoarece exporturile asigură circa 25% din
devenit al doilea consumator de petrol din lume, veniturile guvernului rus. Se estimează că o
după SUA, fiind totodată şi al treilea importator creştere cu 1 dolar/baril a preţului de referinţă al
global. Pe parcursul anilor '90, importurile de petrol petrolului rus blend din Ural aduce circa 1 miliard
ale Indiei au crescut de la 500 de mii de barili/zi la de dolari câştiguri suplimentare24.
1,3 milioane de barili/zi în 2004. Agenţia Conceptul de ,,superputere energetică”,
Internaţională pentru Energie (AIE) estimează că lansat oficial în anul 2006, a fost asumat şi promovat
cererea de petrol a Indiei va ajunge la aproximativ de Rusia încă de la începutul primului mandat
5,3 milioane de barili/zi. Se estimează de asemenea prezidenţial al lui Putin. Potrivit Kremlinului, resursele
că China va depăşi în 2010 Statele Unite, devenind strategice, printre care se numără petrolul şi gazele
cel mai mare consumator de energie al lumii. AIE naturale, sunt nu doar o garanţie a modernizării
estimează că până în anul 2030, împreună, China şi economice a ţării, dar şi un factor important pentru
India vor fi responsabile pentru 70% din cererea întărirea poziţiilor Rusiei pe scena internaţională.25
globală de petrol. Dacă, în 2006, China şi India Odată ce a fost asumată această viziune
importau împreună un total de 5,4 milioane de normativă, Rusia a declanşat o campanie agresivă
barili/zi, se estimează că până în 2030 vor avea pentru afirmarea statutului de superputere energetică.
nevoie de 20 de milioane de barili/zi, adică mai mult „Renaţionalizarea” rezervelor naturale şi
decât importă astăzi, împreună, Japonia şi Statele preţurile mari ale hidrocarburilor pe pieţele
Unite. Până în 2015, China va depăşi Statele Unite internaţionale au dat avânt economiei ruse în ultimii
din punctul de vedere al numărului autovehiculelor 5 ani şi au transformat dominaţia geopolitică a Rusiei
aflate pe străzi, devenind cea mai mare piaţă auto în Caucaz, Ucraina şi Asia Centrală, dintr-una militară
din lume. Toate aceste tendinţe anunţă o competiţie într-una economică şi energetică („soft power”).26 De
sporită pentru resurse energetice, dar mai ales altfel, după destrămarea URSS Gazprom a continuat
pentru securizarea unor furnizori siguri, capabili să să subvenţioneze noile state independente din spaţiul
ofere predictibilitate pe termen mediu şi lung. CSI şi a oferit „străinătăţii apropiate” resurse la un
Golful Persic continuă să rămână furnizorul preţ subvenţionat, în încercarea de a reintegra fostul
major de petrol al economiei globale, iar economiile spaţiu sovietic. În interiorul ţării, aceste măsuri au
industrializate importă două treimi din această zonă însemnat revenirea în forţă a statului în sectorul
şi 70% din petrolul exportat de către Organizaţia energetic prin ,,renaţionalizarea” operatorilor privaţi
Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC). Statele de succes şi transformarea companiilor de stat din
membre OPEC rămân principalii furnizori de energie domeniul energetic în jucători globali pe piaţa
şi pentru UE, cu aproximativ 50% din nevoile de energetică mondială.
consum. Uniunea nu poate, în mod practic, Pe plan extern, Rusia s-a angajat într-o
influenţa semnificativ preţul energiei; acesta competiţie pentru păstrarea controlului asupra
depinde, în primul rând, de interesele fluxurilor energetice şi infrastructurii de distribuţie
exportatorilor, de cererea tot mai mare venită din din spaţiul ex-sovietic şi a iniţiat dialogurile
partea economiilor emergente şi de jocurile energetice cu SUA şi UE. Autorităţile ruse au sporit
superputerii americane în Orientul Mijlociu. presiunea asupra investitorilor străini în vederea
Federaţia Rusă – o super putere energetică preluării pachetului majoritar în proiectele
Federaţia Rusă este cel mai bine definită în gestionate de aceştia pe teritoriul Rusiei. Drept
planul relaţiilor economice şi politice urmare, Kremlinul a declanşat o serie de anchete
internaţionale prin conceptul de ,,superputere
energetică”23. Strategia Energetică a Rusiei până
în 2020, aprobată în mai 2003, întăreşte faptul că 24
Rusia a refuzat să se alăture OPEC-ului, alegând în schimb să-şi
preţurile la energie vor juca un rol crucial în urmeze propria direcţie de expansiune. Acum 10 ani, OPEC controla
definirea termenilor şi condiţiilor relaţiilor dintre 50% din piaţa petrolieră mondială. În prezent, aceasta parte s-a redus
la circa 40%, mai ales din cauza că Rusia si-a sporit producţia. Exista
Rusia şi Europa. Exporturile de petrol brut sunt o indicii ca Moscova intenţionează sa creeze o organizaţie similara
OPEC-ului, cu statele producătoare de petrol din regiunea caspica.
25
Stanislav Secrieru, Rusia. Scurtă istorie a unei ,,superputeri
energetice” nerealizate, în publicaţia săptămânală ,,Revista 22”,
23
Strategia energetica a Rusiei până în 2020 prevede creşterea nr.875, 12-18.12.2006, p. 10.
26
exportului de petrol si gaze. Rusia preconizeaza sa extraga anual 450- Nikolas Busse, Temeri în Europa de Est în legătură cu utilizarea
520 de milioane de tone de petrol si 628-730 miliarde de metri cubi de de către Moscova a armei sale, gazul şi petrolul, în cotidianul
gaze. Si asta în conditiile în care în anul 2005 s-au extras 470,2 „Frankfurter Allgemeine Zeitung, 11.04.2008. La summitul NATO de
milioane de tone de petrol si 636 de miliarde de metri cubi de gaze. la Bucureşti din aprilie 2008, preşedintele eston Thomas Ilves s-a
(Evlalia Samedova si Aleksei Krasakov, America si Europa vor să remarcat printr-o afirmaţie referitoare la conexiunea dintre energie şi
rămână fără petrol si gaze, în cotidianul ,,Nezavisimaia gazeta”, politica externă rusă: în anul 2007, Rusia a folosit de 41 ori furnizările
06.02.2006). de energie pentru a-şi atinge obiectivele politice faţă de alte state.
51
pentru presupusele încălcări ale normelor ecologice cuvânt greu de spus în politică externă a blocului, face
de către companiile străine. că poziţia lor faţă de eventuale abuzuri ale
După „criza gazului” din ianuarie 2006, gigantul administraţiei de la Kremlin să fie extrem de tolerantă.
rus Gazprom a pus accentul pe dezvoltarea unor noi Experţii precizează că Europa instituţionalizată
coridoare de transport, în colaborare cu partenerii trebuie să sancţioneze jocul dublu practicat de
strategici europeni, precum Germania şi Italia, care să numeroase state membre ale UE în relaţia cu Moscova.
ocolească Ucraina, şi menţinerea monopolului asupra S-a constatat că state europene, care se presupune că
accesului către resursele din zona caspică. acţionează în direcţia unei politici energetice comune
Resursele energetice ruseşti ajung la a UE, optează pentru o serie de acorduri bilaterale cu
consumatorii europeni datorită acordurilor negociate entitatea care poate afecta în cel mai înalt grad
în cadrul înţelegerilor bilaterale (ţări net importatoare securitatea Uniunii. Promovarea intereselor naţionale
de gaz din Rusia sunt Germania şi Franţa, precum şi în dauna celor comunitare în domeniul energetic,
statele Europei Centrale şi de Est). De altfel, Moscova demontează orice încercare de consolidare a securităţii
a respins propunerea UE pentru o Chartă energetică energetice europene. De aceea, este imperativ ca orice
europeană, preferând să păstreze nealterat acest negociere viitoare, cu impact asupra domeniului
instrument al politicii sale externe - furnizarea de energetic între UE şi Rusia să pornească de la o premisă
energie către consumatorii europeni. În această simplă care ar trebui să se reflecte ca principiu
direcţie, Moscova poate conta pe sprijinul clubului constitutiv în toate politicile sau strategiile energetice
informal al prietenilor Rusiei, aşa cum l-a numit recent naţionale ale statelor membre UE: securitatea
fostul consilier al Kremlinului pentru UE, Serghei energetică a Uniunii este indivizibilă. Orice aranjament
Iastrzembski, incluzând Italia, Germania, Franţa, energetic între un stat membru al UE şi un stat terţ ar
Spania, Grecia, Cipru, Luxemburg, Ungaria şi Slovacia. trebui să poată fi demarat numai după o examinare
Germania, Franţa, Italia şi Austria au relaţii atentă a impactului şi a consecinţelor asupra securităţii
speciale naţionale cu Rusia şi concernul de stat al energetice europene de ansamblu.
acesteia Gazprom. In curând - potrivit planurilor Securitatea energetică din perspectiva Uniunii
Moscovei - cea mai mare întreprindere din lume, Europene şi a NATO
Gazpromul deţine 24 de participaţii la concerne Pentru cei mai mulţi specialişti, securitatea
energetice din cele 15 vechi state UE, la care se energetică înseamnă producerea energiei necesare
adaugă alte 24 în noile state membre, număr în propria ţară şi o dependenţă cât mai redusă de
completat de 15 participaţii la conducte de la importurile externe.
periferia Europei.
Pentru a preveni deschiderea Europei către
furnizori alternativi Rusiei, care nu folosesc o
infrastructură energetică controlată de ruşi, Moscova
a propus gazoducturi ce concurează viitoarele trasee
de transport europene şi, în special, proiectul
Nabucco. În acest context, Bruxelles-ul urmăreşte cu
îngrijorare planurile ruseşti de „încercuire"
energetică a Uniunii Europene şi de amplificare a
dependenţei energetice, prin: construirea
gazoductului baltic; a gazoductului nr. 2 din Marea
Neagră; acordurile speciale de cooperare cu Algeria,
Nigeria sau Libia reprezintă o intruziune rusească
Sursa: http://www.neurope.eu/photos2/thumb_1_1210547763-0.jpg
ameninţătoare cel puţin în spaţiul economic al
Mediteranei, strâns asociat Uniunii Europene. Pierre Noel, cercetător la Unversitatea din
Perspectiva ieşirii ţărilor europene din sferă de Cambridge, defineşte securitatea energetică ca
influenţă câştigată de Rusia datorită rezervelor fiind „accesul la resurse energetice al celor care
energetice este îndepărtată, date fiind atât volumul sunt dispuşi să plătească preţul pieţei”. Dimpotrivă,
acestora (rezerve de gaze naturale de 1.668 trilioane atunci când pieţele nu funcţionează natural, ne
metri cubi - primul loc în lume, şi rezerve de petrol de aflăm în faţa unor situaţii de insecuritate
74,4 bilioane barili - locul şapte în lume), cât şi jocurile energetică. Dezechilibrul de astăzi al pieţei
politice pe plan mondial. In acest sens, un raport al petrolului, în condiţiile cartelizării ofertei, îl
Consiliului pentru Relaţii Externe din SUA arată că plasează pe consumator într-o stare de profundă
dependenţa energetică ridicată faţă de Rusia a unor insecuritate energetică, dar care consolidează
state fondatoare ale Uniunii Europene, care au un puterea şi capitalul de influenţa al furnizorilor.

52
Securitatea energetică nu mai constituie absente din noile Acorduri de Cooperare cu
doar un obiectiv oarecare de politică economică, ci Kazahstanul şi statele din regiunea Caucazului.
a devenit o preocupare constantă pentru În ultimii ani, organizaţiei nord-atlantice i s-a
economiile naţionale şi nu numai. Ea depinde de cerut să joace un rol cât mai activ, de exemplu, în
atingerea unui anumit grad de consens politic şi apărarea infrastructurilor energetice şi a fluxurilor
militar şi are un impact direct asupra economiei, de petrol şi gaze în largul mării. În Declaraţia
societăţii şi mediului. Aceasta vizează, în principal, finală a summit-ului de la Riga (noiembrie 2006) se
trei dimensiuni: asigurarea unor surse alternative susţine faptul că „sprijinim un efort internaţional
de aprovizionare, identificarea unor rute coordonat care să evalueze riscurile la adresa
energetice alternative şi securizarea surselor şi infrastructurilor energetice şi care să promoveze
rutelor de transport existente. În prezent, securitatea infrastructurii energetice”.
problema securităţii energetice se pune în Problematica securităţii energetice rămâne
aceiaşi termeni ca cea a securităţii un subiect de dezbatere extrem de sensibil şi
internaţionale: securitatea unui actor poate datorită faptului că numeroase trasee energetice
însemna insecuritatea altuia. se află în imediata vecinătate a Federaţiei Ruse şi
Problematica resurselor prezintă multe într-o zonă de maxim interes strategic pentru
faţete, deficitul acestora având un rol important în aceasta.
declanşarea sau amplificarea unor tensiuni, crize şi Propunerea făcută în februarie 2006, de
conflicte, de polarizare şi / sau de catalizare a primul-ministru al Poloniei, de creare a unui
forţelor. Pact European de apărare colectivă pe
Legătura strânsă dintre resursele energetice dimensiunea securităţii energetice care să
şi conflict derivă din două caracteristici esenţiale conţină inclusiv o clauză similară celei prevăzute
ale acestora: importanţa vitală pentru puterea în articolul 5 al Tratatului fondator al NATO, nu
economică şi militară a naţiunilor şi distribuţia a avut urmările dorite nu numai de Varşovia, dar
geografică inegală. şi alte state est-europene27. De altfel,
În concluzie, securitatea energetică deţine specialiştii consideră că un astfel de tratat, fără
potenţialul de a crea o criză majoră sau, cel puţin, existenţa unei pieţe integrate a energiei la
că încercarea de a asigura furnizarea garantată a nivelul UE, va fi complet ineficient, pentru că
cantităţilor necesare ar putea să modeleze din ce simplul consens asupra unei declaraţii politice nu
în ce mai mult politica externă şi priorităţile va face ca resursele energetice să circule dincolo
statelor membre NATO/UE. de limitele pieţei naţionale.
Nici UE, nici NATO nu au luat vreodată în În schimb se vehiculează ideea înfiinţării la
considerare un scenariu global de război energetic. nivelul NATO a unui mecanism de monitorizare şi
UE are în sarcină protecţia securităţii energetice a evaluare continuă care să urmărească evoluţiile
cetăţenilor, adică asigurarea unui flux energetic legate de securitatea energetică. Acesta ar
continuu care să răspundă nevoilor economiilor presupune consultări politice regionale cu aliaţii
naţionale şi consumului privat. În plus, există şi partenerii, bazate pe analizele şi rapoartele
necesitatea ca aspectele civile (soft power) ale informative ale structurilor militare naţionale de
ambiţioasei agende UE privind energia trebuie să informaţii. De asemenea, un flux continuu de
fie sprijinite de o credibilă componentă militară informări cu membrii comunităţii de specialişti,
(hard power). Aceasta cere imperios apropierea UE precum cei de la Agenţia Internaţională pentru
de NATO, mai ales că rolul critic al securităţii Energie (IEA) şi cei de la principalele companii din
infrastructurii energetice este scăpat din vedere în domeniul energiei, ar putea să joace un rol
Programul Uniunii Europene pentru Protecţia important. Un înalt comitet NATO ar putea fi
Infrastructurii Critice Europene (EPCIP). însărcinat să urmărească problema îndeaproape şi
UE va trebui să-şi consolideze dimensiunea să pregătească prezentarea problemei în faţa
de apărare în cadrul Politicii Europene de Consiliului Nord Atlantic, cel mai înalt organ de
Securitate şi Apărare şi să realizeze o coordonare a luare a deciziilor al NATO. Totodată, un alt grup
acesteia cu Noua Politică Europeană privind axat în principal pe aspectele economice ar putea
Vecinătatea. fi solicitat să sprijine această iniţiativă datorită
În plus, o dimensiune de apărare – securitate legăturii directe dintre securitatea energetică,
ar trebui să fie adăugată la relaţiile externe proprii economie şi tendinţele pieţei.
privind energia. Şi, aceasta, deoarece referirile la
mijloacele pentru protecţia infrastructurilor sunt
27
Propunerea poloneză venea pe fondul crizei energetice dintre
Ucraina şi Rusia, şi era esenţialmente îndreptată împotriva Rusiei.
53
În plus, Consiliul Nord Atlantic are în constitui un element de descurajare şi, în caz de
vedere înfiinţarea unei Celule pentru Analiza atac, de sprijin imediat.
Informaţiilor şi a Securităţii Energetice, deoarece Conceptul Strategic al NATO prevede
înfiinţarea unei structuri similare de informaţii protejarea rutelor vitale de aprovizionare ca fiind
creată pentru abordarea problemei terorismului s-a una dintre problemele critice pentru securitatea
dovedit a fi un succes. De asemenea, Comitetul membrilor organizaţiei.
Special al Alianţei ar putea să joace un rol În acest sens, Jamie Shea, directorul
favorabil în facilitarea schimbului de informaţii Departamentului de planificare politică al NATO,
între diferite structuri din domeniul securităţii declara că un potenţial rol îl reprezintă „misiunile
energetice. În situaţii extreme, de pericol major, de securizare a infrastructurilor energetic” ale
elementele vitale din domeniul energiei ar putea statelor membre. Generalul James Jones, fostul
să fie protejate prin implicarea unităţilor de comandant-şef al NATO, consideră că NATO poate
reacţie rapidă ale Alianţei28. asigura securitatea rutelor maritime de tranzit al
Celula Euro-Atlantică de Coordonare a produsului energetic dinspre statele producătoare
Răspunsului la Dezastre a NATO poate fi utilizată în către naţiunile consumatoare. În acest sens, NATO
folosul general al celor 46 de membri ai Consiliului poate desfăşura misiuni de supraveghere şi escortă
Parteneriatului Euro-Atlantic, asigurând un maritimă, misiuni de apărare şi supraveghere a
management eficient în zone energetice vitale cum punctelor vitale de infrastructură energetică,
ar fi Caucazul şi Asia Centrală. Programele inclusiv a facilităţilor portuare sau a platformelor
complexe iniţiate de UE şi NATO pot, de asemenea, petroliere, pentru a preveni şi descuraja un
să fie utilizate pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu eventual atac terorist.
partenerii Dialogului Mediteranean.
Concluzii
NATO trebuie să joace un rol sporit în politica
Asigurarea necesarului de energie pentru
energetică a UE. Asigurarea rezervelor energetice
lumea din ce în ce mai globalizată s-a transformat
trebuie să reprezinte scopul strategic al politicii
într-o temă majoră a statelor, sistemelor
europene externe şi de securitate. NATO trebuie să
economico-sociale şi militare. Cu atât mai mult, cu
garanteze securitate energetică şi protecţia
cât actualele forme de energie - mai cu seamă cele
culoarelor de transport şi a infrastructurii de
bazate pe hidrocarburi - sunt limitate la o perioadă
importanţă deosebită.
de întrebuinţare de maximum 100-200 de ani.
Globalizarea, ascensiunea economiilor emergente,
amplificarea concurentei economice etc. acutizează
problematica energetică, cu deosebire componenta
ei petrolieră. Pe acest fundal, securitatea
energetică se afirmă puternic ca o latură aparte a
securităţii naţionale, regionale şi globale.
Dezbaterea asupra securităţii energetice nu se mai
poate centra doar pe dimensiunea economică.
Asigurarea securităţii energetice, implică astăzi,
mai mult decât în trecut, corelaţii cu aspectele
politice şi militare ale securităţii în ansamblul său.
Starea de securitate energetică presupune
Sursa: http://www.historycommons.org/events-images/limburg.jpg depăşirea unor vulnerabilităţi, pericole, ameninţări
Atentatul comis de Al Qaeda asupra şi riscuri pe o arenă internaţională aflată în tranziţie
petrolierului francez Limburg, în largul coastelor de la lumea bipolară spre o nouă fizionomie a
yemenite, din octombrie 2002, a demonstrat că sistemului relaţiilor internaţionale.
NATO poate juca un rol fundamental în protecţia O tendinţă marcantă a geopoliticii secolului
resurselor energetice ale propriilor membri, chiar şi XXI rezidă în faptul că Occidentul furnizează
în faţa terorismului islamic. Concret, folosirea securitate şi asistenţă economică Estului, iar Estul
Alianţei Atlantice pentru supravegherea traseelor de asigură resurse Vestului „energofag". Centrul de
aprovizionare, mai ales a celor maritime, dar şi ca gravitate al producţiei mondiale se mută treptat
escortă navală pentru obiectivele specifice ar putea spre alte spaţii din Sud, Caucaz, Caspica, Asia
Centrală, care constituie, în ultimul timp, zonele de
interes ale statelor mari consumatoare. Cu toate
28
Aranjamentele de comandă şi control ar putea fi inspirate de cele acestea, competiţia pentru resurse energetice în
folosite pe timpul operaţiei „Display Deterrence” (februarie 2003),
când NATO a oferit Turciei sprijin de urgenţă pentru apărare. lumea contemporană rămâne încă o sursă
54
importantă de tensiuni, crize şi conflicte atâta timp,
cât cererea creşte mult mai rapid decât oferta, iar
rezervele majore de hidrocarburi sunt localizate în
zone caracterizate de profunde dezechilibre
politico-economice şi instabilitate. Crizele şi
conflictele politico-militare se vor intersecta şi în
viitor cu competiţia pentru resurse energetice. insă,
dacă competiţia economică pe piaţa mondială a
petrolului şi gazelor naturale s-ar derula după reguli
concurenţiale clare, aceasta nu ar atrage automat
după sine declanşarea de crize şi conflicte politico-
militare. Sursa:http://www.global-economic-symposium.org/ges-2008/the
Soluţia cea mai adecvată epocii actuale o messecurity-creating-a-safer-world/securing-access-to-energy
constituie democratizarea şi securizarea surselor de În viitorul apropiat, este foarte posibil ca
hidrocarburi prin mijloace non-militare, iar modul geopolitica energiei să modifice profund peisajul
de rezolvare a consumului din ce în ce mai mare alianţelor internaţionale, anticipând o lume
pare să fie interdependenţa, nu (in)dependenţa dinamică, fluidă, dominată de o logică rezumată
energetică. În plus, armonizarea intereselor devine, sugestiv de Lordul Palmerston, acum mai bine de
probabil, calea cea mai viabilă pentru evitarea 150 de ani: un stat nu are prieteni sau duşmani
tensiunilor, crizelor şi conflictelor din viaţa permanenţi, ci doar interese permanente. Toate
internaţională, prin punerea de acord a intereselor aceste evoluţii anunţă o lume a cooperării selective,
fundamentale ale membrilor comunităţii în care actorii principali vor fi mai puţin alianţele
internaţionale cu realităţile timpului. tradiţionale şi din ce în ce mai mult coaliţiile
Securitatea energetică trebuie să ţină cont de informale, flexibil construite în jurul unui interes
provocările pe care le aduce cu sine procesul de strategic punctual. Aceste exemple punctuale
globalizare, orice disfuncţionalitate sau descriu un model probabil de interacţiune şi
vulnerabilitate dintr-o parte a mapamondului (a structurare a relaţiilor dintre state, în geopolitica
unei surse energetice) afectând consumatorii din secolului XXI: alianţe în care energia oferă o
întreaga lume. platformă strategică de cooperare flexibilă, dar
În ceea ce priveşte securitatea energetică care, în acelaşi timp, pot determina ca state cu
a UE, importantă nu este doar asigurarea unor interese energetice majore, precum China şi Rusia,
rute alternative de tranzit necontrolate de să intre în conflict cu interesele de securitate ale
Rusia, ci, în primul rând, securizarea unor surse comunităţii euroatlantice.
multiple de furnizori. O diversificare a
furnizorilor, precum şi a rutelor de tranzit poate drd. Cristian NIŢĂ
stimula competiţia pe piaţa energetică, Academia Naţională de Informaţii
reducând potenţialul de şantaj.

Economia socială de piaţă în Germania - concentrării puterii. Opţiunea sa este clar în favoarea
un model funcţional? celei de-a doua forme, pe care o considera nu numai
cea mai eficientă dar şi ca aducătoare de soluţii în
Economia Socială de Piaţă se bazează pe unele ceea ce priveşte problemele sociale.
idei neoliberale care au fost dezvoltate în Germania în Economia concurenţială are drept corespondent
anii ’30 şi ’40 sub numele de Ordoliberalism de către în plan politic, în opinia lui Euken, democraţia. Euken
Şcoala de la Freiburg. Cel mai important reprezentant nu respinge numai economia planificată, ci şi modelul
al sau este Walter Euken. Pentru acesta, spre liberal de laissez faire pe care îl considera extrem29.
deosebire de Marx, chestiunea de bază pentru analiza Efectele unei concurenţei necontrolate sunt negative,
economică nu este distribuţia proprietăţii ci modul de atât în plan economic cat şi în plan social. O ordine
dirijare a economiei. El deosebeşte două sisteme: competiţională nu este un dat natural ci trebuie
planificarea centralizată statală sau economia
centralizată şi economia de piaţă, în care deciziile
asupra pieţei se iau individual. Economia centralizată
este în opinia sa un model ineficient din cauza 29 Euken, W. (1948), Die soziale Frage, în Grundtexte zur Sozialen
Marktwirtschaft,(1988), Gustav Fischer Verlag, Stuttgart, p.98.
55
controlată şi protejată de către stat. Un sistem de echilibrul social se face prin redistribuirea
piaţă funcţionează prin autodeterminare şi veniturilor şi prin sindicalizarea forţei de muncă.
autocontrol, iar deciziile luate de agenţii economici se Ordoliberalismul, care derivă din teoriile
iau în funcţie de informaţia pe care piaţa o oferă. economice liberale din prima perioadă a
industrializării, consideră că liberalismul economic, în
special cel dezvoltat de Adam Smith, reprezintă o
traducere incompletă a conceptului de liberalism
politic care a apărut în Anglia în secolul XVIII.
Libertatea individului în sfera economică, nu trebuie
înţeleasă ca dreptul de a exercita orice activitate
economică în afara vreunei reglementări.
Activitatea economică este parte integrantă a
cetăţeniei şi implică drepturi şi obligaţii. Soluţia văzută
de ordoliberali la toate aceste probleme constă in
elaborarea unei constituţii economice, care să o
completeze pe cea politică. Aceasta ar conţine
principiile unei funcţionări eficiente a pieţei, potrivit
valorilor promovate de către societate. Constituţia
economică trebuie să creeze o ordine competiţională
Sursa: bildungsklick.de/.../marktwirtschaft.jpg care să se conformeze principiilor statului de drept-
Rechtsstaat, subliniind în acest fel reglementarea
Pe o piaţă liberă, agenţii nu dispun de
sectoarelor economice public şi privat. In sectorul
mijloace egale, acestea depinzând de puterea lor
privat, sarcina imediată este aceea de a desfiinţa
de a produce şi de a avea acces la informaţie.
monopolurile existente, de a preveni concentrarea de
Acesta este cazul monopolurilor sau cartelurilor,
puteri şi de a impune comportamente competiţionale
care sunt în măsură să ocolească constrângerile
monopolurilor şi cartelurilor. Pentru sectorul privat
pieţei şi să impună reguli care le sunt favorabile.
ordoliberalismul propagă principiul subsidiarităţii,
Euken considera ca situaţia precară de la începutul
statul păstrând un rol neutru în conformitate cu
secolului XX este expresia folosirii defectuase a
principiile pieţei. Acţiunea sa economică este clar
acestor puteri de monopol, acest lucru reflectându-
definită şi limitată iar rolul sau este de a asigura
se în salariile foarte mici sau în condiţii de muncă
aplicarea şi respectarea principiilor constituţionale.
precare. Folosirea defectuasă a puterii în sfera
economică conduce nu numai la ineficienţă în Elementele economiei sociale de piaţă
procesul de alocare a resurselor, ci şi la o pierdere Economia socială de piaţă respinge
in libertate a celorlalţi agenţi, putându-le submina centralizarea deciziilor economice. Acestea trebuie
drepturile de bază. să fie rezultatul competiţiei de pe piaţă. Preţurile
Aceste idei au fost completate de către se stabilesc pe piaţa liberă prin cerere şi ofertă.
Alfred Müller Armack. El considera că o economie Consumatorii încearcă sa îşi acopere nevoile cât mai
de piaţă trebuie condiţionată social. Termenul mult posibil iar producătorii încearcă să-şi
social însă pare în cadrul acestei viziuni politico maximizeze profiturile. Cadrul este asigurat de
economice destul de ambiguu, economia socială competiţie. Astfel, principalele elemente ale
de piaţă având ca scop combinarea principiului economiei sociale de piaţă devin consumul,
libertăţii pe piaţă cu echilibrul social30. libertatea alegerii profesiei şi locului de muncă,
Libera concurenţă pe piaţă este permisă dreptul de proprietate asupra mijloacelor de
iar rolul statului este de a limita dezechilibrele producţie. Constituirea de monopoluri este
care ar putea apărea şi de a corecta acţiunea interzisă.
pieţei. Măsurile luate de stat sunt menite spre Dreptatea socială este unul dintre
exemplu să împiedice formarea de carteluri. In scopurile economiei sociale de piaţă şi se
acelaşi timp rezultatele competiţiei nu sunt realizează prin existenţa unei monede stabile
lăsate la voia întâmplării. Dacă acţiunile care sprijină ocuparea forţei de muncă, asigurări
competitorilor nu asigură şi echitatea socială sociale care conferă securitate, şi o competiţie
atunci statul trebuie să intervină. Restabilirea reală.31

30 Mestmaecker E.-J. (1996), Konstituierung und Sicherung der


Wettbewerbsordnung, în Soziale Marktwirtschaft als historische 31 Watrin C.( 1974), Thesen zum Programm der Sozialen
Weichensstellung, ST Verlag, Dăsseldorf, p.53 Marktwirtschaft în Grundtexte Zur Sozialen Marktwirtschaft, p. 174-175
56
Economia socială de piaţă îşi propune să îmbine a regimului nazist crease o supraofertă de
avantajele unei economii de piaţă cu responsabilitatea monedă fără acoperire în oferta de bunuri. Pentru
pentru efectele negative socio-economice. Aceste efecte a combate economia neagră care rezultase după
sunt corectate prin asigurările sociale şi prin război, mai ales în marile oraşe, şi pentru a
redistribuirea veniturilor de către stat. Tot o componentă susţine refacerea economică în partea vestică a
socială a acestui model economic este asigurarea şanselor Germaniei, s-a instituit o bancă centrală urmând
egale de intrare pe piaţă. să se realizeze şi o reformă monetară.
Etapele Economiei Sociale de Piaţă Reforma economică şi monetară
In continuare vor fi prezentate etapele prin La Conferinţa de la Königssteiner Aliaţii care
care economia socială de piaţă în Germania a formau Bizona (Marea Britanie şi Statele Unite) au
trecut de la introducerea sa şi până astăzi. decis realizarea unei reforme economice în zona
ocupată de ei, însărcinând în acest sens
„Wirtschaftswunder” (anii ´50-´60)
administraţia germană. Scopul principal al
După câştigarea războiului Aliaţii vestici în reformei era acela de a înlocui economia de
special S.U.A. şi Marea Britanie au hotărât că comandă, care dominase perioada de după război,
expansionismul sovietic trebuie stăvilit. Acţiunile cu o economie de piaţă. Administraţia Aliaţilor
Uniunii Sovietice în ţările pe care le ocupase, şi considera ca cei trei paşi necesari erau atunci
politica sa faţă de Turcia şi Grecia au convins liderii Reforma Monetară, Reforma Economică şi
vestici că sovieticii aveau ca scop dominaţia Europei. aplicarea Planului Marshall, considerând aceste trei
Germania a ajuns astfel sa fie privită mai degrabă ca variabile interdependente. Se urmărea într-o primă
un aliat decât ca un duşman înfrânt. fază normalizarea economiei prin reabilitarea
Această schimbare de atitudine a făcut ca consumului.
oficialii americani să îşi asume un rol foarte activ în Planul Marshall avea rolul să compenseze
Germania. In 1946 secretarul de stat american James lipsa de capital pentru investiţii. Mai întâi a fost
F. Byrnes a propus transferul funcţiilor administrative anunţată Reforma Monetară.33 Paralel însă se
de la autorităţile militare ale aliaţilor către o realiza şi Reforma Economică care avea scopul să
autoritate germană unică. Byrnes a declarat atunci că desfiinţeze planificarea economică, raţionalizarea
S.U.A. nu a înfrânt nazismul pentru a oprima poporul economiei germane şi controlul preţurilor34. Prin
german, ci pentru a îl elibera, şi a îl transforma într-o instrumentele conferite de reforma economică şi
naţiune prosperă. Discursul său a fost considerat monetară planificarea economică a fost
primul semn că Germania nu va rămâne izolată, ci că desfiinţată. Planul Marshall a susţinut procesul de
va ocupa, potrivit lui Byrnes „un loc onorabil între tranziţie de la economia de comandă la economia
naţiunile libere şi doritoare de pace ale lumii”. de piaţă.
Uniunea Sovietică şi Franţa nu doreau o Germanie La 28 iunie 1948 s-a decis trecerea la
revitalizată. S.U.A şi Marea Britanie au format o zonă economia de piaţă. Prima măsură luată a fost
economică unificată - Bizone la 1 ianuarie 1947. După liberalizarea preţurilor. In ceea ce priveşte
un început dificil Bizone s-a dovedit un succes, iar alimentele de bază: laptele, cartofii, carnea,
populaţia aflată aici, aproximativ 40 milioane de untura şi materiile prime industriale: cărbunele,
locuitori, a început să beneficieze de o economie fierul şi oţelul, acestea au fost păstrate sub
îmbunătăţită. controlul statului. De asemenea nu au fost
In primăvara anului 1949, după o perioadă de liberalizate preţurile la electricitate, gaz, apă,
creştere economică susţinută zona de ocupaţie medicamente, chirii, transport, îngrăşăminte35.
franceză s-a alăturat formându-se astfel Trizone. La Asigurările au rămas în această fază tot sub
mijlocul anului 1947 a fost lansat Planul Marshall al controlul statului.
cărui scop era stimularea economiilor de pe continent
prin infuzii substanţiale de capital, pentru promovarea -(continuarea în următorul număr al revistei)-
comerţului între Europa şi S.U.A.. Ajutoarele primite
prin acest program au pus bazele viitorului miracol Diana BOTESCU
economic german- Wirtschaftswunder32. Consilier pentru afaceri europene
Pentru o economie în creştere era nevoie de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
un sistem monetar funcţional. Economia de război

33 idem p. 247
32 vezi Hardach G. (1994), Der Marshall Plan, dtv Wissenschaft, 34 idem, p.248
München, p.31 35 ibid., p.252
57
Izvoarele juridice formale şi informale privind modul de funcţionare a comitologiei. Principalele
comitetele comitologice şi comitologia modificări pe care le aduce documentul sunt:
(-partea a II-a) simplificarea regimului procedural al activităţii
comitetelor, ia în considerare procedura de
Apărute din necesităţi practice de codecizie prin faptul că recunoaşte Parlamentului
eficientizare a activităţii deliberative de la nivel European dreptul de intervenţie36.
european, comitetele comitologice nu sunt
prevăzute în tratatele constitutive ale Uniunii
Europene. Ele sunt dovada pragmatismului european
şi a dorinţei statelor membre de a asista Comisia în
exercitarea atribuţiilor sale executive. Formalizarea
lor s-a realizat prin texte normative cu caracter
strict, pentru ca, ulterior, să fie luate în considerare
în tratate, începând cu Actul Unic European (1986).
 Astfel, articolul 202 din Tratatul de
instituire a Comunităţii Europene constituie baza
legală pentru comitologie. Iar, a treia liniuţă de
la art. 145 din Tratatul CEE stipulează: „Consiliul Sursa: http://large.snazal.com/?0199273898
conferă Comisiei, în actele pe care le adoptă,
Totodată, se îmbunătăţeşte transparenţa
competenţele de execuţie pentru regulile pe care
sistemului comitetelor în beneficiul Parlamentului
aceasta le stabileşte. Consiliul poate să transfere
şi al publicului. În Decizie se prevede că
exercitarea acestor competenţe în mai multe
documentele sunt accesibile publicului şi că sunt
feluri. Pentru situaţii specifice, poate să îşi
înregistrate într-un registru public. De asemenea,
rezerve exercitarea în mod direct.”
este stipulată şi informarea mai amplă a
Primul act care a reglementat modul de
Parlamentului European.
funcţionare a comitetelor comitologice a fost
În Bilanţul de activitate pentru perioada 1999-
Decizia Consiliului 87/373/CEE. Acest act a
2004, Comisia pentru afaceri constituţionale a
introdus principalele proceduri şi comitetele
prezentat propuneri privind realizarea unei reforme
aferente lor. Documentul stipula că aceste
în ceea ce priveşte comitologia. Recomandările
comitete sunt formate din reprezentanţii statelor
făcute de membrii acestei comisii au fost:
membre şi că reprezentantul Comisiei prezidă
- să se permită Parlamentului European să
reuniunile comitetelor.
intervină atunci când măsurile de execuţie ţin de
Ulterior, această decizie a fost înlocuită
probleme importante sau sensibile din punct de
prin Decizia Consiliului din 28 iunie 1999.
vedere politic;
 Dorind să se atenueze tensiunile dintre
- sistemul care reglementează exercitarea
Comisie şi Parlamentul European legate de
puterilor de execuţie să facă obiectul unui control
absenţa Parlamentului la lucrările comitetelor
parlamentar crescut;
comitologice, între cele două instituţii a fost
- atunci când Comisia va adopta o măsură,
încheiat, tot în anul 1999, un „Modus Vivendi”.
Parlamentul şi Consiliul vor dispune de un interval de
Documentul a rezultat ca urmare a presiunilor
timp pentru a alege una din următoarele variante:
exercitate de Parlamentul European care,
 retragerea măsurii;
folosindu-se de competenţele pe care le deţinea,
 aplicarea măsurii, dar cu luarea în
a blocat de două ori adoptarea bugetului
considerare a obiecţiilor formulate;
comunitar. În principal documentul prevedea
 depunerea unei propuneri în Parlament şi
informarea completă a Parlamentului European cu
în Consiliu, în cadrul procedurii legislative
privire la toate măsurile ce ţin de comitologie
cutumiare.
atunci când legislaţia de bază este adoptată prin
 În data de 17 februarie 2000 a fost
procedura de codecizie. Această prevedere a
adoptat Acordul interinstituţional dintre
rămas la nivel teoretic, punerea sa în practică
Parlamentul European şi Comisia Europeană cu
rămânând la nivel teoretic.
privire la modalităţile de aplicare a Deciziei
 În urma criticilor din ce în ce mai dese cu
Consiliului din 28 iunie 1999 (1999/ 468/ CE).
privire la lipsa de transparenţă a comitologiei, la
numărul mare de proceduri şi la lipsa de control
al activităţii comitetelor comitologice, în 28 iunie
36
Haibach, George – Council Decision 1999/ 468 – A New
1999 a fost adoptată Decizia Consiliului privind
Comitology Decision for the 21st Century?!, pag. 10-16
58
Acordul stabileşte modalităţile de de comitete şi structuri informale, lipsa de
exercitare a competenţelor de execuţie conferite informaţii accesibile marelui public pentru decizii
Comisiei. Documentul urmăreşte consolidarea şi care îl interesează pe acesta, reglementările prea
clarificarea informării Parlamentului European cu stufoase şi excesul de birocraţie.
privire la activitatea comitetelor comitologice. În principal percepţia negativă se
Comisia este de acord să transmită Parlamentului datorează lipsei de notorietate, structurii opace şi
proiectele de măsuri de execuţie ale căror acte de procedurilor complexe. Şi aceasta în ciuda
bază nu ţin de codecizie dar care au o importanţă faptului că participarea la spaţiul public european
specială în viziunea Parlamentului European. creat de instituţiile europene face din comitologie
Conform celor stabilite în Acord, un factor de democratizare al Uniunii.
Parlamentul European primeşte putere de Ambiguitatea formulărilor şi procedurile
intervenţie în cazul în care consideră că anumite complexe care caracterizează activitatea din
competenţe de execuţie sunt depăşite – abuz de cadrul comitetelor comitologice au avut şi ele
putere din partea Comisiei Europene. partea lor de contribuţie la imaginea negativă
O altă prevedere importantă a creată. De aceea, deseori comitologia este dată
documentului este aceea că, în caz de ca exemplu de complexitate şi opacitate a
reexaminare a proiectului de măsură vizat, sistemului politic decizional european.
Comisia se angajează să ţină cont de poziţia Pe de altă parte, participarea
exprimată de Parlamentul European. reprezentanţilor statelor membre în comitetele
 Decizia Consiliului din iulie 2006 – 2006/ comitologice este percepută a nu se limita doar la
512/ CE introduce un nou tip de procedură de simpla aplicabilitate şi expertiză tehnică privind
exercitare a competenţelor de execuţie şi anume procesul legislativ, considerându-se că sistemul
procedura de reglementare cu control. comitologic acoperă adevărate jocuri
Prin introducerea acestei proceduri s-a instituţionale şi politice.
urmărit ca cele două ramuri ale puterii legislative – Scepticismul se manifestă în continuare,
Consiliul şi Parlamentul European să fie plasate pe în ciuda reformei recente a sistemului care
picior de egalitate în raport cu controlul modului în consolidează rolul Parlamentului European, dar
care Comisia îşi exercită competenţele de execuţie care nu atrage după sine garantarea unei mai
conferite. Astfel, Decizia recunoaşte Parlamentului bune aplicări a normelor comunitare.
European dreptul de veto în ceea ce priveşte:
 măsurile de punere în execuţie a unui act de
bază adoptat prin codecizie;
 măsurile cu caracter aproape legislativ;
 măsuri cu impact general ce au ca obiectiv
modificarea respectivului act, inclusiv prin
eliminarea sau adaugarea unor elemente.
Dreptul de veto al Parlamentului
European poate fi exercitat doar pentru măsurile
care nu au fost adoptate.
Concluzii
Din analiza documentelor şi studiilor
Sursa: http://www.realestateinsight.com/wp-content/
despre procesul decizional european se remarcă
uploads/2008/07/legislation-735275.jpg
următoarea particularitate a sistemului
comunitar: în structura instituţională comunitară Cu toate acestea nu trebuie să se piardă
nu este importantă separarea strictă a puterilor din vedere faptul că, prin avizele comitologice, se
între instituţiile comunitare, cât mai ales permite exercitarea controlului din partea
asigurarea unui echilibru instituţional. statelor membre, iar modificarea deciziilor luate
Pe de altă parte se poate observa că, la nivelul comitetelor comitologice se poate
prin activitatea derulată în cadrul comitetelor realiza numai prin unanimitate.
comitologice, se contribuie la dezvoltarea unei Practic, comitetele comitologice asigură
culturi juridice speciale a Uniunii. funcţia de control în numele statelor membre, dar
Cu toate acestea, comitologia rămâne joacă şi rolul de interfaţă obligatorie între
necunoscută cetăţenilor europeni, iar administraţiile publice naţionale şi cea comunitară.
nemulţumirile au apărut datorită problemelor Probleme sunt numeroase în ceea ce
create din diverse cauze cum ar fi: numărul mare priveşte comitetele comitologice. Pe de o parte,
59
numărul mare de comitete necesită existenţa unui mult cel de la nivel european. Populaţia are
număr corespunzător de experţi, or aproape toate sentimentul că politica naţională pentru domenii
statele membre se confruntă cu probleme privind ce ţin strict de competenţa statelor membre este
numărul redus de profesionişti în anumite domenii. de fapt dictată de la Bruxelles şi că nivelul
Iar comitetele comitologice conduc treptat decizional naţional cu tot ceea ce înseamnă el
la crearea unui corp specializat pe anumite tinde să dispară, deciziile politice fiind luate în
domenii tehnice, care trebuie însă să aibă şi cadrul structurilor şi organismelor implicate în
cultură politică şi să stăpânească foarte bine procesul decizional comunitar.
tehnicile de negociere. Limbajul extrem de
tehnicist utilizat în comunicarea informaţiilor
legate de activitatea instuţională este o altă critică
cu care se confruntă instituţiile Uniunii Europene şi
comisiile. Şi aceasta pentru că inclusiv mesajele
adresate publicului larg sunt redactate într-o
manieră ermetică, clişeistică.
Comitologia are cu atât mai mult un
impact negativ asupra publicului cu cât
activităţile din cadrul comitetelor implică
utilizarea unui astfel de limbaj.
O altă problemă care apare, mai ales la
nivelul statelor membre care au aderat recent
este lipsa de experienţă în ceea ce priveşte Sursa: http://cache.daylife.com/imageserve/07p2f7W8w9D4/610x.jpg

activitatea de lobby care este extrem de Tensiunile interinstituţionale existente


importantă în procesul de luare a deciziilor. Mai între Parlamentul European, Comisie şi Consiliu
ales, ţările care au făcut parte din fostul lagăr nu au făcut altceva decât să crească gradul de
comunist nu dispun de personal cu capacitate de neîncredere a populaţiei faţă de instituţiile
expertiză şi cu experienţă în activitatea de lobby europene şi faţă de Uniunea Europeană în
şi de negociere, aceasta creând probleme în ceea general.
ce priveşte influenţa pe care o pot exercita în Simptomatic este şi faptul că 80% din
cadrul reuniunilor şi în modul de reprezentarea a propunerile adoptate în cadrul grupurilor de
intereselor naţionale. experţi şi în cel al comitetelor comitologice sunt
Deoarece acţiunile comunitare se simt cel adoptate ca atare de către Consiliu şi/ sau
mai bine la nivel naţional, iar uneori impactul lor Parlamentul European, ceea ce nu face decât ca
la nivelul comunităţilor locale nu este cel scontat, grupurile de lucru şi comitetele comitologice să fie
percepţia populaţiei este de ruptură între ei şi percepute drept centrele reale de putere şi decizie
reprezentanţii lor la Bruxelles, considerând că pentru statele membre, fiind „eminenţa cenuşie” a
aceştia nu le reprezintă cu adevărat interesele. sistemului, care nu ţine cont de necesităţile,
Pe de altă parte, opinia cvasi-generală este speranţele şi doleanţele cetăţenilor pe care se
aceea că, la nivelul comitetelor comitologice şi al consideră că îi reprezintă.
grupurilor de experţi se iau decizii politice inclusiv Practic, criza cu care se confruntă acum
legate de politicile cu caracter strict naţional. Uniunea are rădăcini adânci şi se manifestă pe
Din documentele studiate privind tema mai multe planuri, iar statele membre şi
prezentei lucrări, reiese o oarecare ambiguitate instituţiile europene trebuie să găsească
privind tratarea subiectului şi evitarea unor modalitatea de a recâştiga încrederea populaţiei
clarificări atât procedurale, cât şi contextuale. în proiectul unei Europe Unite apropiată de
Unii cercetători au remarcat că, însăşi logica cetăţenii săi.
integrării ajunge să contribuie la îndepărtarea
Bibliografie selectivă
actorilor naţionali care acţionează în reţeaua
 Prof. univ. dr. Lucica Matei, Decizia în Uniunea
europeană de mediile lor politice de origine.
Europeană, Colecţia „Caiete Jean Monnet”, nr.3/ 2007
În încercarea de a compensa slăbiciunile
 Lucica Matei, Acquis Comunitar şi Administraţie
instituţionale, recursul actorilor implicaţi în Publică, Editura Economică, Bucureşti, 2000
formularea politicilor europene la strategiile
discursive nu face decât să mărească distanţa Andrada MINEA
dintre locurile reale de putere şi cel de producere expert
a normelor politice care este din ce în ce mai

60
„Euroforia” federală – rolul subsidiarităţii, Atribuţiile în cadrul Uniunii sunt împărţite
competenţelor şi al identităţii în Uniunea între cele două „nivele” de autoritate – guvernele
Europeană naţionale şi instituţiile UE supranaţionale. Deşi
federaliştii subliniază caracterul supranaţional al
„Trebuie să construim un fel de State Unite ale Uniunii, rolul cheie jucat de Statele Membre în
Europei... Procesul este simplu.Tot ce trebuie este procesul de luare a deciziilor nu subminează
hotărârea câtorva sute de milioane de bărbaţi şi femei”37 modelul – federalismul poate integra cu uşurinţă
(Winston Churchill) naţiunile-state ca actori importanţi la centru39.
Modelul federal40 se axează pe crearea
unei uniuni de popoare mai degrabă decât a unei
uniuni de state. În consecinţă, UE ar trebui să fie
orientată mai mult către cetăţenii săi. Faptul că
Tratatul de la Lisabona – un element
„constituţional” – este introdus la nivelul UE,
poate de asemenea să atragă o mişcare către
federalism. De exemplu, Tratatul acordă
parlamentelor naţionale dreptul de a „verifica”
deciziile Comisiei prin intermediul „mecanismului
de notificare prealabilă”, dar acest lucru nu
înseamnă un pas înapoi din punctul de vedere al
integrării sau federalismului. Mai degrabă, în ce
Sursa: http://www.infopointeuropa.de/halloeuropa/
priveşte democraţia, ar însemna întărirea
Fotos/ Allgemeine%20Foto/Maastricht.jpg
legitimităţii diverselor nivele41 UE (şi reducerea
Uniunea Europeană este o formă de deficitului de democraţie la nivelul percepţiei
organizare socială în expansiune – caracterul şi cetăţeanului). În ce priveşte eficienţa, înlesnirea
structura o fac unică în dinamism şi dificil de unei implicări mai semnificative a parlamentelor
clasificat din punct de vedere al regimului politic. naţionale, poate de asemenea să fie parte a unei
Tratatul de la Lisabona a generat dezbateri şi mai strategii de accelerare a federalizării printr-un
vii privind extinderea autorităţii şi identităţii UE. proces de „preluare” – Statele Membre ar fi în
Mulţi oameni de ştiinţă argumentează că nou- măsură să-şi vadă preferinţele politice acceptate
descoperita încredere în schimbări eficiente în ca preferinţe UE, dându-le astfel posibilitatea să
cadrul Uniunii stârneşte un sentiment de se adapteze mai uşor la schimbări viitoare ale
„euroforie” şi suport pentru o uniune tot mai politicii uniunii.
strânsă – una care pune accentul pe cetăţeni. Schimbările instituţionale şi schimbările în
reprezentare din ultimii ani, ca rezultat al tratatului
I. Adaptarea la un model de “federalism” UE: de reformă şi a seriei de extinderi, au făcut ca
principiul subsidiarităţii politicile la nivel UE să fie mai rezistente la
Potrivit lui Liesbet Hooghe şi Gary Marks, schimbare, prin diminuarea relativă a puterii
“federalismul” poate fi privit ca o „organizare în statelor membre mai mari42. După cum arată Simon
care autoritatea se manifestă într-un număr Hix acest lucru sporeşte eterogenitatea
limitat de domenii, bine definite şi care nu se 43
preferinţelor în UE şi accentul pe puterea UE în
întrepătrund, la un număr delimitat de „grupări”
teritoriale, fiecare îndeplinind un „buchet” de
funcţii”38. Acest lucru atrage după sine un 39
Sbragia, Alberta. “The Future of Federalism in the EU”
40
echilibru stabil al autorităţii, apartenenţe bine Chryssochoou, D. (2003). “EU Democracy and the
Democratic Deficit”.
definite cu o arie largă de funcţii şi jurisdicţii la 41
Este interesant de menţionat aici că mai există (în scădere)
un număr limitat de niveluri. O asemenea un model „confederat”, care urmăreşte crearea unei unităţi
de state, nu de popoare. Conform acestui model, identitatea
„arhitectură” ordonată nu conferă flexibilitatea şi suveranitatea Statului Membru rămân intacte, iar
necesară adaptării la cerinţele guvernării, în parlamentelor naţionale li se atribuie un rol sporit. Modelul
contextul unei Uniuni în permanentă schimbare şi confederat ar menţine UE la un nivel predominant
interguvenamental.
dinamice. 42
O menţiune: sistemul de vot cu majoritate calificată,
conform Tratatului de la Lisabona, de ex., s-ar extinde în
cadrul Consiliului de Miniştri, făcând astfel ca instituţia să fie
predominant supranaţională – mecanismul de vot cu
37
Churchill, Winston. “Winston Churchill’s Speech to the majoritate calificată în general face ca politicile la nivel UE să
Academic Youth”, 1946 fie mai « durabile ».
38 43
Hooghe, L and G. Marks (2003). “Unravelling the Central State, Hix, Simon. „Euroscepticism as Anti-Centralization: A
But How?” Rational Choice Institutionalist Perspective”,p139
61
comparaţie cu a Statelor Membre – o perspectivă pe când Statele Membre nu îşi pot atinge scopurile în
care „federaliştii” sunt dornici să o sublinieze. mod individual. În acest sens, articolul 5 al
Un rol important în ochii „federaliştilor” a fost Tratatului CE, menţionează următoarele:
acordat Comisiei, Parlamentului European (PE), ca şi „Comunitatea acţioneazã în limita competenţelor şi
Curţii Europene de Justiţie (CEJ). Aceste instituţii a obiectivelor ce-i sunt conferite prin Tratat. În
centrale au caracteristici „federale”. Întâi de toate, domeniile ce nu ţin de competenţa sa exclusivã,
Parlamentul European, ca unică instituţie a UE ai Comunitatea nu intervine – conform principiului
cărei membri sunt aleşi direct, are puteri sporite ca subsidiaritãţii – decât în mãsura în care obiectivele
urmare a tratatelor de reformă – Tratatul de la acţiunii avute în vedere nu pot fi realizate de o
Lisabona ar extinde procedura de co-decizie în manierã suficientã de cãtre statele membre”.
aproape toate domeniile politice şi ar da Scopul principal al subsidiarităţii este să
Parlamentului European ultimul cuvânt în stabilirea garanteze că procesul de integrare respectă
bugetului, astfel sporindu-i în mod considerabil diversitatea culturală a Statelor Membre şi că nu
influenţa (acest fapt trebuie privit ca un mod de a se îndepărtează de cetăţean.45
întări democraţia, deoarece oamenii ar fi Subsidiaritatea are rădăcinile în „Europa
reprezentaţi în mod direct de o instituţie mai modernismului timpuriu care nu era încă dominată
influentă). În al doilea rând, Comisia este privită de de un sistem de state naţionale pe deplin suverane
„federalişti” ca organ legislativ şi ca având un rol şi, ... de aceea este momentul să se înfiinţeze o
esenţial în procesul de luare a deciziilor şi de Uniune Europeană care să succeadă statelor
concepţie a strategiilor (poate este important de naţiuni”46. Noul Tratat de la Lisabona conferă
menţionat aici că dimensiunea Comisiei ar urma a fi parlamentelor naţionale un rol mai important în
redusă la intrarea în vigoare a Tratatului de la funcţionarea UE, ele având sarcina să garanteze
Lisabona, cu numirea preşedintelui în mai mare respectarea de către UE a principiului
măsură dependentă de rezultatul alegerilor, tot cu subsidiarităţii. Pentru a vedea dacă subsidiaritatea
scopul creşterii democraţiei). În al treilea rând, CEJ, propagă evoluţia uniunii către o structură federală,
prin activitatea sa judiciară, are un mare grad de este util să facem referire la principiul „înrudit”, al
libertate în luarea deciziilor privind competenţele în supremaţiei legii UE, care este piatra de temelie a
UE precum şi în interpretarea legilor UE în dreptului comunitar47. Potrivit acestui principiu,
conformitate cu principiul subsidiarităţii – aceasta legea UE prevalează asupra legii naţionale - acest
este cu siguranţă o atribuţie de tip „federalist”. În lucru ar avea sens dacă subsidiaritatea s-ar aplica în
ultimă instanţă, UE a evoluat şi mai mult în direcţia cazul politicilor cum ar fi piaţa internă, care să fie
federalizării prin înfiinţarea Băncii Centrale şi a urmărite la nivel comunitar.
monedei comune: „UE post-Maastricht s-a
transformat într-un fel de stat federal”44. II. Evaluarea atribuţiilor în cadrul Uniunii
Europene
Tipuri de puteri legale
Atribuţiile în cadrul UE se împart între sferele
jurisdicţionale ale Statelor Membre şi autorităţile la
nivelul UE, cu respectarea principiului subsidiarităţii.
În acest sens, este relevant de văzut care sunt
tipurile de atribuţii care coexistă în UE.
Primul tip de putere legală este atribuţia
exclusivă UE. În aceste domenii, Statele Membre nu
au, a priori, capacitatea de a acţiona. De exemplu,
UE are capacitate exclusivă în politica monetară.
Acelaşi lucru este valabil în politica comercială cu
Sursa: http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/3614/ ţările din lumea treia şi în comerţul internaţional –
2445951/1/sediu-ue.jpg motiv pentru care UE este reprezentată în
Devine foarte important, la acest punct, să Organizaţia Mondială a Comerţului, dat fiind că în
tratăm principiul fundamental al UE, principiul
subsidiarităţii. Acesta se referă la faptul că
45
autorităţile la nivelul UE pot legifera doar atunci Lenaerts,Koen & Piet van Nuffel & Robert Bray
(ed.).Constititional Law of the EU (2nd Ed.) p.102
46
Hueglin, Thomas O. „Federalism, Subsidiarity and the
European Tradition: Some Clarifications”
44 47
McKay, David. “Designing Europe: Comparative Lessons from Kirchner, Christian „ Competence Catalogues and the Principle
the Federal Experience”, p.6. of Subsidiarity in the European Constitution”, p.73
62
acest domeniu posedă personalitate statală. Singura
restricţie aplicabilă aici este cea a
proporţionalităţii, respectiv faptul că metodele
alese de Comunitate în implementarea politicii sale
trebuie să fie compatibile din punct de vedere al
ariei de cuprindere şi scopului. Acest principiu este
supus interpretării CEJ şi, conform Tratatului de la
Lisabona, este avizat (prin mecanismul de notificare
prealabilă) de către parlamentele naţionale.
Al doilea tip de putere legală, este atribuţia
comună. Atât Statele Membre, cât şi UE
acţionează în aceste domenii politice, dar se aplică Sursa: http://images.google.ro/bp3.blogger.com/.../S220/strategy.jpg
principiul menţionat mai sus, al supremaţiei legii
UE. Acest tip de atribuţie se aplică în majoritatea Aria de cuprindere şi efectele atribuţiilor
domeniilor politicii UE, cum ar fi agricultura, Sunt interesant de luat în considerare
infrastructura, politica alimentară, etc. Tot aici se beneficiile pentru Statele Membre şi Comunitate
aplică şi principiul subsidiarităţii (în timp ce în care decurg din transferul de competenţe menţionat
domeniile de competenţă exclusivă, Statele mai sus. În primul rând, demarcarea competenţelor
Membre nu au nici un cuvânt de spus). descrise poate folosi la stimularea motivării48 pentru
Al treilea tip de atribuţii este cel de putere obiectivele politice ale Uniunii. Astfel, Statele
complementară sau de suport, în care ambele Membre sunt constrânse de către deciziile Comisiei
niveluri de guvernare pot acţiona în mod egal şi şi ale CEJ, deoarece aceste instituţii au puteri de
simultan (cum ar fi domeniul educaţiei – de exemplu implementare folosite pentru încurajarea sau
poate fi obligatoriu ca în cadrul programelor asigurarea respectării obiectivelor. Acest lucru este
naţionale de educaţie să se acorde studenţilor accentuat de rolul Comisiei ca „paznic al tratatelor”
europeni străini, burse, ca urmare a faptului că sunt – o poziţie care nu doar îi conferă rolul de prim
membri ai Uniunii; oricum, diviziunea atribuţiilor în legislator, din perspectivă federală, din cadrul UE,
educaţie este incertă deoarece cooperarea în acest dar măreşte şi credibilitatea UE (intern şi extern).
domeniu poate întâmpina rezistenţă la nivel Astfel, Statele Membre îşi „leagă mâinile” colectiv
naţional). Alt domeniu de putere complementară şi, ca efect general, acest lucru le dă un sentiment
este politica externă (ca şi domeniul taxării), care de certitudine în cadrul Uniunii. Dezavantajul
este unul dintre cele mai dificile domenii abordabile delegării puterii către instituţiile UE constă în aceea
la nivelul UE (după cum s-a văzut cu câţiva ani în că guvernele naţionale pot folosi acest lucru ca
urmă în problema trimiterii trupelor în Iraq). Acest „perdea de fum” pentru justificarea în faţa
lucru pare ciudat dintr-o perspectivă federală clasică, electoratului a unor politici nepopulare.
deoarece la crearea unei federaţii, cel mai important UE are o marjă de acţiune limitată datorită
element de pornire sunt de obicei relaţiile externe. principiului „transferului” de putere, fapt care
Oricum, în cadrul UE, acest domeniu politic rămâne face dificilă armonizarea unor politici (lăsând la o
în principal la nivel naţional, iar vocile Statelor parte aparenta reticenţă a cetăţenilor UE faţă de
Membre individuale rămân cele mai importante. armonizare şi omogenizare). Din acest punct de
În final, a patra arie de atribuţii constă în vedere UE este diferită faţă de un „stat” federal
putere exclusivă a Statelor Membre, în domenii prin aceea că puterile sale decurg doar din
ale politicii cum ar fi planificarea spaţială şi principiul atribuirii de puteri. Acest fapt
integritatea teritorială, deşi chiar şi acestea au contrastează puternic cu Statele Membre, care,
fost atinse într-o măsură de jurisdicţia UE (de ca părţi în dreptul internaţional au competenţe
exemplu, în cazul integrităţii teritoriale, Ciprul nu legale, judiciare, politice. Mai mult, cei doi piloni
are problema frontierelor clarificată, iar aceasta inter-guvernamentali ai UE sunt Politica Externă şi
este o problemă UE, nu doar exclusiv a statului). de Securitate Comună (PESC) şi Justiţie şi Afaceri
Acelaşi lucru este valabil în domeniul securităţii Interne (JAI) – conform acestor piloni, Comisia,
sociale, care nu mai este ferit de amestecul UE. Parlamentul European, şi CEJ au mai puţină
Aici trebuie luată în considerare şi altă autoritate decât în cadrul pilonului CE. Acest
dimensiune – distincţia dintre atribuţiile interne şi lucru face ca UE să fie aparent mai inter-
externe ale UE. Atribuţiile enumerate mai sunt
toate interne, ele reflectând distribuţia puterii între
cele două nivele de guvernare din interiorul UE. 48
Tallberg, Jonas (2002). “Delegation to Supranational
Institutions: Why, How and with what Consequence?”
63
guvernamentală, ceea ce reprezintă un pas înapoi sens dintr-o perspectivă mai „strictă”,
faţă de federalism (şi supranaţionalism în interguvernamentală.
general), ca şi un pas înapoi major în ce priveşte Oricum, nu este atât de important să se
procesul de integrare. aleagă una dintre cele două doctrine – mai
Astfel, în concordanţă cu principiul atribuirii degrabă este importantă limitarea alocării de
de puteri prevăzut în tratatul CE, Comunitatea puteri unor sfere de activitate în care şi Statele
poate acţiona doar dacă există o bază legală. Membre joacă un rol important, astfel încât să se
Oricum, UE are de asemenea puterea de a acţiona prevină eroziunea atribuţiilor limitate de către
pentru îndeplinirea obiectivelor comunitare, chiar Comunitate la Statele Membre.
dacă ele nu sunt menţionate explicit în Tratat Dat fiind că nu există în măsură suficientă
(Art. 308)CE. În practică, baza legală conferită de un „mecanism de control” asupra puterii
această atribuţie suplimentară prevăzută în instituţionale a UE, există pericolul erodării
articolul sus-menţionat, ca şi cazuistica CEJ, jurisdicţiilor naţionale şi, în consecinţă, al
ilustrează faptul că „principiul puterilor adâncirii deficitului democratic. Din nou, este util
transferate, în practică, a pus puţine limite aici să remarcăm rolul controlului judiciar în
acţiunii Comunităţii”49. procesul de împărţire a atribuţiilor. CEJ, prin
acţiuni judiciare, poate acoperi „goluri” în
legislaţie şi impune Statelor Membre
implementarea (sau anularea) anumitor politici.
Aceasta este ceea ce am văzut în cazuistica CEJ,
care a implementat un număr de doctrine
„ireversibile” în structurile UE.
Între aceste doctrine, care sunt de asemenea
caracteristici „federale”, există şi principiul
efectului direct, al supremaţiei legislaţiei UE şi al
creării unor drepturi legale aplicabile la nivel
individual, pe baza dreptului comunitar (în general
instituţiile au în vedere „persoana” mai degrabă
Sursa: http://www.taurillon.org/local/cache-vignettes/ decât statul, acordând tot mai multe drepturi la
L189xH189/arton1753-6d368.jpg nivel individual). Legat de aceasta, J. H. H. Weiler
Mai mult, fiecare tratat de reformă a argumentează că, la acest punct, Statele Membre
Uniunii care a urmat, a transformat din ce în ce au transferat deja atât de mult din suveranitatea
mai multă putere şi competenţe la nivelul UE. De lor la nivel UE, încât nu mai este suficient să ne
asemenea, supremaţia legii UE şi doctrina bazăm pe guvernele naţionale pentru ca procesul
„puterilor implicite” (puterea Comunităţii de a-şi de democratizare să se deruleze50 - aranjamentele
urmări atingerea obiectivelor, chiar dacă acest instituţionale trebuie să pună mai mult accent pe
lucru nu este menţionat specific în tratatele nivelul de acţiune şi legitimitate UE.
fondatoare), permit UE să atragă o proporţie tot
mai mare de competenţe, fapt care aduce în Bibliografie selectivă:
discuţie ideea legitimităţii UE.  Hooghe, L. and Marks, G. - “European Union?”, EU
Această doctrină a „puterilor implicite” este Studies Association. May 17-19, 2007.
în contradicţie cu cea a „puterilor limitate”,  Kirchner, C. - “Competence Catalogues and the
conform căreia Comunitatea poate deriva o bază Principle of Subsidiarity in the European Constitution”.
legală numai din atribuţiile conferite în mod Constitutional Political Economy. Volume 8, Number 1,
explicit de către Tratate. March 1997. pp. 71-87.
Ambele doctrine sunt compatibile cu  McKay, D. - “Designing Europe: Comparative Lessons from
principiul subsidiarităţii, dat fiind că primul the Federal Experience”. Oxford University Press, 2001.
principiu are sens dintr-o perspectivă
„funcţională” (Comunitatea trebuie să aibă
capacitatea de a regla în mod eficient Irina BUGA
domeniile de politică comună prin armonizarea Jurist
legislaţiei la nivelul UE), iar cel din urmă are

49 50
Lenaerts, Koen & Piet van Nuffel & Robert Bray (ed.). Weiler, J.H.H. “The State “Uber Alles”: Demos, Telos and
Constitutional Law of the EU (2nd Ed.) p.102 the German Maastricht Decision”.
64
Noi perspective în aplicarea efectivă a face imposibilă aplicarea normei comunitare
legislaţiei comunitare în urma Strategiei (cerinta eficienţei), iar prevederile din dreptul
pentru o reglementare mai bună la nivelul naţional care reglementează procedura de aplicare a
administraţiei publice centrale 2008-2013 dreptului comunitar nu pot fi mai dezavantajoase
decît cele care reglementează cazurile
1. Aspecte generale naţionale(principiul echivalenţei51).
Competitivitatea în domeniul administraţiei
publice centrale a devenit una dintre priorităţile
instituţiilor Uniunii Europene (UE) în acest moment.
În cadrul statelor membre, se constată o creştere
semnificativă a sarcinilor administrative, astfel incît
se doreşte ca autorităţile publice din statele membre
să-şi revizuiască procedurile interne astfel incît să fie
mai aproape de cetăţean şi de mediul privat.
Comunicarea Comisiei (2007) 23 ‚Programul
de acţiune pentru reducerea sarcinilor
administrative în Uniunea Europeana” este o
strategie care are ca scop coordonarea acţiunilor
statelor membre, pentru atingerea unui nivel cît Sursa: http://en.euabc.com/media/scaled/H10Hn7.gif
mai sporit de competitivitate în cadrul
În acelaşi timp, alţi autori subliniază
administraţiei publice la nivelul Uniunii.
importanţa şi a altor principii după care se aplică
Demersurile instituţiilor europene în acest sens
dreptul comunitar în statele membre, respectiv
nu au ramas fără ecou în România, astfel incît la
principiul cooperarii loiale şi principiul
iniţiativa Secretariatului General al Guvernului (SGG)
autonomiei statelor membre52.
şi a Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE) a
Alinierea legislaţiei României la acquis-ul
fost iniţiată Strategia pentru o reglementare mai
comunitar a început dinaintea aderării ţării noastre
bună la nivelul administraţiei publice centrale 2008-
la UE odată cu semnarea Acordului European
2013, cunoscută şi sub numele de Better Regulation.
instituind o asociere între România şi Comunităţile
În concret, programul urmăreşte
Europene şi statele membre ale acestora semnat la
fundamentarea reglementarilor, reducerea
Bruxelles la 1 februarie 1993, cînd România a
sarcinilor administrative, simplificarea procedurilor
trebuit să inceapă adaptarea sistemului legislativ
administrative, simplificarea legislaţiei naţionale şi
naţional la realităţile dreptului european.
aplicarea efectivă a legislaţiei comunitare.
Ministerul Integrării Europene (MIE) a creat
Procesul se va realiza în două etape: una
cadrul instituţional necesar pentru a asigura aplicarea
dintre ele, coordonată de SGG împreună cu alte
legislaţiei UE în peisajul legislativ intern, prin
instituţii de la nivel central, se referă la susţinerea
monitorizarea acţiunilor instituţiilor administraţiei
mediului de afaceri prin creşterea competitivităţii,
publice centrale prin care acestea şi-au asumat
iar cea de a doua, coordonată de MIRA, vizează
reglementările comunitare din domeniul lor de
direct cetăţenii prin reducerea sarcinilor
competenţă, astfel incît să creeze compatibilitate
administrative şi a procedurilor impuse acestora în
între sistemul nostru de drept şi cel european.
legatură cu administraţia.
MIE, a avut ca şi competenţe principale în
Vom insista în cele ce urmează pe
această materie, avizarea proiectelor de acte
problemele care ţin de aplicarea efectivă a
normative naţionale cu relevanţă comunitară, cît şi
dreptului comunitar în România.
comunicarea către Comisie a măsurilor naţionale de
2. Aplicarea efectivă a dreptului comunitar în transpunere a directivelor comunitare.
România După aderarea României la UE, DAE a preluat
Procesul de aplicare al dreptului comunitar atribuţiile MIE, în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei
este deosebit de important deoarece numai printr-o comunitare în relaţie cu instituţiile din administraţia
transpunere adecvată a dispoziţiilor acquisului publică centrală. Pentru o aplicare cît mai corectă a
comunitar se pot atinge scopurile pentru care au legislaţiei comunitare, structura nou infiinţată a
fost emise legile europene.
Cu privire la aplicarea dreptului comunitar, în
literatura de specialitate se menţionează că această 51
Gilbert Gornig, Ioana Eleonora Rusu- Dreptul Uniunii
procedură este guvernată în special de două principii: Europene, Ed. CH Beck, Bucureşti 2007, pag 97
52
o prevedere natională nu poate îngreuna excesiv sau Augustin Fuerea – Drept comunitar european, Partea
generală, Ed. All Beck, Bucureşti 2001, pag 177-179
65
urmărit în special următoarele aspecte: transpunerea în ceea ce priveşte evitarea cazurilor de
cît mai corectă şi fidelă a directivelor, realizată prin infringement, sau de aducere a României în faţa
măsuri naţionale de transpunere eficiente; o relaţie cît instanţelor comunitare, datorită neîndeplinirii
mai bună şi transparentă cu Instituţiile UE, în special obligaţiilor de stat membru, mai mult decat atît,
cu Comisia prin notificarea măsurilor naţionale de ar putea fi imbunătăţită şi calitatea reprezentării
transpunere care să evite declanşarea de către României în faţa instanţelor comunitare.
Comisie a infringementului; interpretarea şi aplicarea Strategia pentru o reglementare mai bună
corectă a legislaţiei, astfel încît România să nu fie cuprinde o serie de măsuri pentru o aplicare efectivă
chemată în faţa instanţelor comunitare pentru a dreptului comunitar mult mai eficientă. Acest
aspect este deosebit de important şi trebuie luat ca
nerespectarea obligaţiilor de stat membru; elaborarea
atare de către instituţiile autorizate din România,
unei metodologii pentru reprezentarea juridică a
deoarece o transpunere deficitară a dreptului
României în faţa instanţelor comunitare în ceea ce
comunitar ar putea atrage sancţionarea României în
priveşte aplicarea legislaţiei comunitare; cu privire la
faţa Curtii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi a
Piaţa Internă, a fost înfiinţat centrul naţional SOLVIT,
Tribunalului de Primă Instanţă, consecinţele politice,
mecanism necontencios pentru soluţionarea financiare şi juridice fiind grave.
problemelor legate de aplicarea dreptului comunitar Strategia pentru o reglementare mai bună
aferent pieţei interne. cuprinde şi o serie de direcţii de acţiune care să
imbunătăţească semnificativ calitatea aplicării
efective a legislaţiei comunitare.
DAE este instituţia care coordonează şi
monitorizează activitatea naţionala în materia
aplicării efective a dreptului comunitar.
3.Măsurile strategiei pentru îmbunătăţirea
aplicării dreptului comunitar
Avînd în vedere demersul nostru,
consideram oportună descrierea pe scurt a
acestor măsuri, datorită relevanţei pe care o au
în vederea aplicării legislaţiei comunitare.

Sursa: http://www.europe.bg/upload/docs/2_solvit3.jpg 3.1 Perfecţionarea mecanismului de transpunere


a directivelor comunitare
În procesul de aplicare a legislaţiei
DAE va elabora o metodologie care va
comunitare, România a înregistrat o creştere a
cuprinde principalele principii care vor guverna
calităţii transpunerii legislaţiei, însă sistemul ar
transpunerea corectă a directivelor prin măsuri
putea fi imbunătăţit.
Strategia pentru o reglementare mai bună, naţionale eficiente care să asigure integrarea
consemnează anumite deficienţe în ceea ce priveşte dispoziţiilor acestora în peisajul legislativ românesc.
aplicarea dreptului comunitar la nivel naţional. Printre măsurile preconizate se va regăsi
Un prim dezavantaj ar constitui calitatea asumarea transpunerii directivelor încă din faza de
legislaţiei, care nu permite aplicarea directă a multor proiect a acestora. Acest aspect este deosebit de
regulamente europene. Multitudinea de acte important, deoarece numai printr-o cunoastere cît
juridice, emise pentru aplicarea regulamentelor mai bună a actelor comunitare se pot alege cele mai
comunitare, încarcă sistemul legislativ, diminuînd eficiente metode de aplicare a directivelor.
eficacitatea aplicării legii în general. În acest fel se va putea face o evaluare realistă a
Un alt aspect negativ ar fi calitatea impactului pe care viitoarea directivă îl va avea la
transpunerii directivelor, astfel multe directive nivel naţional şi se vor putea găsi din timp măsurile
nu sunt transpuse în cel mai fericit mod, mai mult efective de implementare a dispoziţiilor sale.
modalitatea în care se face notificarea către Demersurile de transpunere a directivei vor trebui
Comisia Europeană ar putea fi optimizată. iniţiate încă de la intrarea în vigoare a directivei, iar
Cu privire la mecanismul SOLVIT, există actul juridic de transpunere va trebui să fie în consens
deficienţe în ceea ce priveşte sesizarea acestei cu dispoziţiile legale privind tehnica legislativă la
instituţii, multe cereri neîndeplinind condiţiile de elaborarea actelor naţionale de transpunere.
admisibilitate, mai mult, datorită calităţii
Strategia face referire şi la faptul că în
solicitărilor, centrul nu poate să soluţioneze
actul de transpunere nu trebuie să se introducă
cazurile, activitatea fiind îngreunată.
sarcini adminstrative suplimentare care să
Institutiile din administraţia publică
îngreuneze aplicarea directivelor.
centrală din România au de asemenea probleme
66
DAE are un rol deosebit în transpunerea
directivelor prin Planul naţional privind
transpunerea directivelor şi notificarea măsurilor
naţionale de transpunere.
3.2 Asigurarea cadrului juridic necesar
aplicării regulamentelor comunitare
În ceea ce priveşte aplicarea
regulamentelor, se va urmări ca şi în aplicarea
directivelor, ca regulamentul să fie urmărit încă
din faza de proiect de către instituţiile abilitate,
să se facă o evaluare a impactului pe care îl va
genera regulamentul şi ca un alt aspect Sursa: www.sc.europa.eu/betterregulation/index_eu.htm

important, se va urmări ca regulamentul să fie


aplicat în mod direct în legislaţie pentru a nu Cît priveşte aplicarea dreptului comunitar, în
spori sarcinile şi actele administrative, eliminarea special, trebuie să se conştientizeze importanţa
acestora fiind un scop principal al strategiei. principiilor emise de Curtea de Justiţie a
DAE va monitoriza măsurile pentru aplicarea Comunităţilor Europene, printre care principiul
directă a regulamentelor, întocmind un raport anual. supremaţiei dreptului comunitar sau al aplicării
directe a dreptului comunitar în sistemul legislativ
3.3 Consolidarea mecanismului SOLVIT al statelor membre. Jurisprudenţa Curţii şi a
Conform Strategiei, şi în cazul mecanismului Tribunalului de Primă Instanţă s-a manifestat tot în
SOLVIT, DAE va avea rolul esenţial de a promova acest sens, astfel încît reducerea sarcinilor
mecanismul, astfel încît să se reducă numărul de administrative este în consens cu spiritul legislaţiei
cereri adresate în mod eronat acestei institutii. comunitare, care nu trebuie să fie o povară pentru
Politica DAE în acest domeniu se va realiza dreptul intern al statelor membre, ci să se aplice
prin soluţionarea la termen a cazurilor adresate astfel încît să se realizeze scopurile UE.
către SOLVIT şi instrumentarea corectă şi în Cazurile numeroase în care România este
termen a tuturor cazurilor cu care centrul SOLVIT chemată în faţa justiţiei comunitare pentru
România este sesizat ca centru de origine. neîndeplinirea obligaţiilor, sau pentru
3.4 Perfecţionarea sistemului de prevenire şi transpunerea defectuasă a instrumentelor
soluţionare a problemelor legate de aplicarea comunitare, denotă faptul că în ţara noastră,
dreptului comunitar relaţia cu societatea internaţională nu
DAE va monitoriza aplicarea corectă a funcţionează la parametrii pe care îi dorim.
metodologiei privind reprezentarea României în Aplicarea efectivă a dreptului comunitar,
procedurile în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor constitue aşadar, o prioritate pentru instituţiile
Europene şi a Tribunalului de Primă Instanţă. administraţiei publice centrale, care vor trebui
Acest aspect are o importanţă deosebită să-şi concentreze eforturile pentru a îmbunătăţi
deoarece gestionarea relaţiei cu justiţia comunitară calitatea transpunerii legislaţiei comunitare.
constitue un element esenţial pentru un stat membru,
astfel o gestionare defectuasă ar îngreuna situaţia Bibliografia selectivă:
României din punct de vedere economic şi politic. Cursuri, Monografii:
 Gornig G., Rusu I.- Dreptul Uniunii Europene, Ed.
4. Concluzii CH Beck, Bucureşti 2007;
Strategia pentru o reglementare mai bună  Fuerea A.- Drept comunitar european. Partea
oferă soluţii viabile pentru o administraţie publică generală, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001;
modernă, deschisă faţă de cetăţean şi faţă de  Octavian Manolache- Drept comunitar, Ed. All
mediul de afaceri. Beck, Bucureşti 2004.
Sistemul legislativ încărcat, sarcinile  Legislaţie:
 Comunicarea Comisiei (2007) 23 ‚Programul de acţiune
administrative exagerate şi aplicarea defectuasă a
pentru reducerea sarcinilor administrative în UE”;
dreptului comunitar, sunt deficienţe cu care ne
 Strategia pentru o reglementare mai bună la
confruntăm şi pe care trebuie să le înlăturăm nivelul administraţiei publice centrale 2008-2013.
astfel încît sistemul public românesc să se apropie
de cerinţele unei administraţii publice moderne, Radu Ştefan PĂTRU
strategia fiind concepută pentru o perioadă de Consilier pentru afaceri europene
cinci ani, respectiv din 2008 pînă în 2013. Unitatea de Politici Publice
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
67
Europa înseamnă Europeana bibliotecă virtuală. Din 2010, biblioteca va pune
la dispoziţie milioane de opere reprezentând
Cea mai interesantă iniţiativă a Uniunii bogata diversitate culturală a Europei şi va
Europene din ultimul timp a trecut puţin cuprinde zone interactive pentru comunităţile
remarcată în spaţiul public românesc ( chiar şi interesate de anumite teme. Uniunea
cel cultural, direct vizat). În ziua de 21 Europeană va cheltui două milioane de euro pe
noiembrie a.c. a fost lansat pentru scurt timp an în acest scop în perioada 2009–2011. În
portalul electronic Europeana, o bibliotecă acelaşi timp, Comisia intenţionează să atragă
europeană multimedia. participarea sectorului privat în vederea
extinderii ulterioare a bibliotecii digitale
europene. Înfiinţarea bibliotecii digitale
Europeana a fost susţinută printr-o rezoluţie
adoptată cu o majoritate covârşitoare de
Parlamentul European în septembrie 2007.
La adresa www.europeana.eu utilizatorii
internetului din întreaga lume vor găsi peste
două milioane de cărţi, hărţi, înregistrări,
fotografii, documente de arhivă, tablouri şi
filme din
bibliotecile naţionale şi instituţiile culturale ale
celor 27 de state membre ale UE. După
Sursa: http://www.csinews.net/IntheNews/images/DL3.jpg blocarea site-ului la adresa sus-menţionată
apare un mesaj prin care utilizatorii sunt
Succesul acestei initiaţive nu era aşteptat
informaţi că site-ul nu funcţionează, ca urmare
nici măcar de administratorii acestui proiect
a accesărilor record cu care s-a confruntat.
astfel că, în urma accesării site-ului
Administratorii promit că vor reveni la mijlocul
(www.europeana.eu) de aproape zece milioane
lunii decembrie cu o versiune adaptată
de vizitatori în intervalul primei ore de la
cerinţelor numeroşilor vizitatori.
lansare această pagină de internet s-a blocat.
„Europeana îmbină avantajul competitiv
Nu ne miră faptul că acest proiect a început cu
european în domeniul tehnologiilor comunicaţiei
stângul având în vedere importanţa acordată
şi reţelelor cu bogăţia patrimoniului nostru
culturii de către Comisia Europeană, mult mai
cultural”, a declarat José Manuel Barroso,
interesată de bunăstarea materială a
preşedintele Comisiei Europene. „Europenii vor
europenilor, mai ales în aceste vremuri de criză
putea accesa de acum cu uşurinţă, repede şi într-
globală, decât de supravieţuirea şi dezvoltarea
un singur spaţiu incredibilele resurse ale marilor
culturală bazată pe valorificarea bogatei
noastre colecţii.
tradiţii culturale europene. Avem şi
precedentul înlăturării oricăror referinţe
creştine în geneza Europei din preambului
Tratatului de Instituire a unei Constituţii pentru
Europa, fapt care poate că a contribuit la
ruşinosul eşec al adoptării acestui document
important, căci deh, dacă Dumnezeu nu te
ajută poţi trece toate principiile democratice
din lume, tot nu serveşte la mare lucru (limba
română are o minunată expresie: frica de
Dumnezeu).
Ce înseamnă însa Europeana? Pur si simplu
o gigantică bibleotecă on-line europeană prin
care se inaugurează noi modalităţi de explorare Sursa: http://www.tiltonschoollibrary.org/images/novelcsft.jpg
a patrimoniului european: printr-un portal web
Europeana este mult mai mult decât o
disponibil în toate limbile U.E., amatorii de
bibliotecă. Este o adevărată forţă inspiratoare,
artă, literatură, ştiinţă, politică, istorie,
un imbold pentru europenii secolului al XXI-lea
arhitectură, muzică sau cinema vor putea
să se întreacă în creativitate cu unii din cei mai
accesa rapid şi gratuit cele mai mari colecţii şi
inventivi înaintaşi, cum ar fi marile
capodopere din Europa reunite într-o singură
68
personalităţi ale Renaşterii. Închipuiţi-vă numai colecţiile lor în format digital. Arhivele
ce posibilităţi oferă studenţilor, erudiţilor, diferitelor state au contribuit cu documente
iubitorilor de artă faptul de a avea la naţionale importante, iar Institutul Naţional al
dispoziţie, de a putea combina şi cerceta online Audiovizualului din Franţa a furnizat 80 000 de
comorile culturale ale tuturor statelor membre. înregistrări de emisiuni reprezentative pentru
Se demonstrează astfel cu pregnanţă faptul că sec. al XX-lea, începând cu primele imagini
în centrul integrării europene stă cultura.” filmate pe câmpurile de luptă din Franţa în
Europeana le permite celor interesaţi să 1914. Bibliotecile naţionale de pe întregul
caute şi să navigheze simultan prin colecţiile continent participă cu manuscrise şi tipărituri,
digitalizate ale bibliotecilor, arhivelor şi inclusiv exemplare digitale ale unor cărţi
muzeelor europene. Prin urmare, utilizatorii celebre, care au dăruit lumii noi idei.
pot cerceta diverse teme fără să caute şi să În 2009-2010, prin intermediul
viziteze o multitudine de site-uri şi resurse. programului de cercetare al UE, se vor finanţa
Google-ul nu este soluţia cea mai eficientă în noi studii asupra bibliotecilor digitale, în
multe cazuri când este nevoie de obţinerea valoare de circa 69 de milioane de euro. În
unor informţii mai complexe. Proiectul iniţiat aceeaşi perioadă, sectorul despre societatea
de Comisie în 2005 a fost realizat în strânsă informaţională din Programul pentru
colaborare cu bibliotecile naţionale şi alte Competitivitate şi Inovare va aloca aproximativ
organisme culturale ale statelor membre, 50 de milioane de euro pentru ameliorarea
precum şi cu sprijinul consistent al accesului la patrimoniul cultural şi ştiinţific
Parlamentului European. Comisia Europeană a european. Din păcate doar Institutul de
început să lucreze la digitalizarea şi Memorie Culturală(http://www.archweb.cimec.ro/
accesibilitatea online a materialelor culturale e_default.htm) este partenerul din România
încă din anul 2000. În următorii cinci ani, menţionat pe site-ul Europeana spre deosebire
Comisia a cofinanţat proiecte de cercetare şi a de alte state membre care au o reprezentare
stimulat o mai bună colaborare între statele mult mai consistentă, în special din partea
membre care doreau să-şi pună patrimoniul Bibliotecilor Naţionale. Ne-am fi aşteptat să
cultural online. regăsim cel putin Biblioteca Centrală
Universitară (B.C.U.) sau Biblioteca Naţională.
Iniţiativei Comisiei Europene s-au alăturat şi
state care nu fac parte din Uniunea Europeană
dar care sunt parţi componente ale culturii
europene precum Islanda şi Norvegia. Aşteptând
cu nerăbdare redeschiderea site-ului (nici nu
stim daca ar fi mai înţelept să-l accesăm din
ianuarie pentru a nu-l bloca din nou de data
asta cu 20 de milioane de accesări....) este de
apreciat acest nou element
(www.europeana.eu) care va facilita
comunicarea si studiul imensului patrimoniu
cultural european, un instrument util multor
categorii de oameni implicaţi în diverse domenii
Sursa: http://www.schule.de/schulen/wvs/projekte/comenius de activitate.
/bilder/european-library2.gif

Găzduită de Koninklijke Bibliotheek, Codruţ CONSTANTINESCU


biblioteca nationala olandeza, Europeana este Consilier pentru afaceri europene
administrată de Fundaţia pentru Biblioteca Prefectura Prahova
Digitală Europeană, care reuneşte principalele
asociaţii europene de biblioteci, arhive, muzee,
arhive audiovizuale şi instituţii de cultură.
Peste o mie de aşezăminte culturale de pe tot
cuprinsul Europei au oferit materiale pentru
acest proiect. Muzeele europene, inclusiv
Louvre din Paris şi Rijksmuseum din Amsterdam,
au pus la dispoziţie tablouri şi obiecte din
69
I. AGENDA PRINCIPALĂ:

Energie: Avertisment de la UE. Comisia Europeană a declanşat a doua etapă a procedurii de infringement – încălcarea
dreptului comunitar – împotriva României în sectorul energiei. Ţara noastră a depăşit termenul-limită, 24 februarie,
pentru transpunerea în legislaţia naţională a directivei europene care garantează siguranţa aprovizionării cu
electricitate. Ministerul Finanţelor a transmis Parlamentului solicitarea de a include aceste modificări în Legea
energiei electrice 13/2007 şi în Legea gazelor 351/2004, însă până acum aceste modificări nu au fost adoptate. Dacă
aceste proiecte nu vor fi votate rapid, CE va aduce România în faţa Curţii Europene de Justiţie. (Jurnalul naţional)
Fitch: România nu va adopta euro până în anul 2015, deoarece are nevoie de timp
pentru obţine convergenţa reală şi nominală. Autorităţile române şi-au stabilit ca obiectiv
să intre în zona euro în 2014. "Adoptarea euro nu este o perspectivă pe termen scurt
pentru România, deoarece statul are nevoie de mai mult timp pentru a obţine
convergenţa reală şi nominală. Fitch nu anticipează că România va adopta euro până în
2015", se arată într-un raport al Fitch. O condiţie a tranziţiei la moneda euro este
menţinerea monedei naţionale în mecanismul european al ratelor de schimb (ERM II)
pentru o perioadă de doi ani. (Adevărul)
UE va accelera finanţarea proiectelor regionale. Comisa Europeană va accelera plăţile
Sursa : http://www.rfi.ro/images
/revista_presei_rom.jpg către statele membre din unele fonduri destinate dezvoltării regionale şi ajutării inserţiei
profesionale, în cadrul unui plan european de relansare. Suma totală a politicii de
coeziune UE pentru această perioadă este de 348 miliarde de euro. Banii provin de la Fondul european de dezvoltare
regională, care susţine realizarea infrastructurilor şi investiţiilor în producţiile care creează locuri de muncă, şi din Fondul
social european, care finanţează proiecte de inserţie profesională şi de formare. (Adevărul)
Barroso a anunţat planul de relansare economică a UE. Proiectul prevede alocarea a 200 de miliarde euro în doi ani,
în 2009 şi 2010. Principalele prevederi:
- plan de relansare bugetară coordonat la nivelul întregii Uniuni Europene, cifrat în total la 200 miliarde euro,
ceea ce reprezintă 1,5% din PIB-ul european. Acţiunile decise trebuie să fie "temporare, ţintite şi coordonate".
- plan de relansare bugetară coordonat la nivelul întregii Uniuni Europene, cifrat în total la 200 miliarde euro,
ceea ce reprezintă 1,5% din PIB-ul european. Acţiunile decise trebuie să fie "temporare, ţintite şi coordonate".
- extinderea cu circa 15 miliarde euro anual, în următorii doi ani, a posibilităţii Băncii Europene de
Investiţii (BEI) de a acorda împrumuturi.recomandarea ca Banca Centrală Europeană (BCE) să decidă "noi
reduceri ale dobânzii cheie", în contextul temperării presiunilor inflaţioniste.
- aplicarea "flexibilă" a Pactului de Stabilitate european, care limitează deficitele publice naţionale. Planurile de
relansare bugetară trebuie să dureze "cel mult" doi ani (2009-2010), perioadă în care guvernele vor putea conta pe
clemenţa oficialilor de la Bruxelles. După terminarea perioadei, guvernele vor fi obligate să îşi diminueze deficitele.
- planul de susţinere a sectorului auto, pentru încurajarea producţiei şi achiziţiei a unor maşini mai ecologice, de
către consumatori. (Adevărul)
VEŞTI RELE: UE a intrat în recesiune. Economia Uniunii Europene a intrat în prima recesiune după 15 ani de
creştere continuă. Produsul Intern Brut a coborât cu 0,2% în trimestrul trei faţă de trimestrul anterior. Liderii celor
mai mari naţiuni se întâlnesc la Washington pentru a discuta modalităţile de limitare a crizei. (Jurnalul naţional)
CE pregăteşte un program de 130 miliarde de euro pentru stimularea economiilor statelor membre. Comisia
Europeană pregăteşte un program de 130 de miliarde de euro pentru stimualrea economiilor celor 27 de state ale
Uniunii Europene, a declarat ministrul german al Economiei, Michael Glos, citat de Reuters. "În total, vor fi
implicate fonduri de 130 de miliarde de euro", a afirmat Glos. Statele membre vor contribui cu echivalentul a 1%
din Produsul Intern Brut (PIB), astfel că Germania, cea mai mare economie a Europei, va participa cu 25 de miliarde
de euro, a precizat el. Planul ar putea fi finalizat la 26 noiembrie şi va fi discutat de şefii de stat ai ţărilor UE la 10
decembrie, potrivit ediţiei online a publicaţiei Spiegel. (Mediafax)
România este pe penultimul loc din UE, după nivelul salariului minim. Salariul net minim lunar stabilit prin lege
în România este, în 2008, de 137 euro (500 lei). Acest lucru plasează statul român la coada clasamentului în cadrul
Uniunii Europene (UE) în funcţie de nivelul câştigului minim reglementat, arată datele publicate astăzi de Eurostat.
Cu toate acestea, salariul minim legal a crescut în România de aproape patru ori din 2000 până în 2008, de la 35
euro pe lună (70 lei) până la 137 euro pe lună (500 lei). (Adevărul)
THE ECONOMIST / Eforturile României în combaterea corupţiei sunt ineficiente. Eforturile de combatere a
corupţiei în noile state membre UE au stagnat sau au înregistrat un regres, iar ţări precum Slovenia, România,
Letonia sau Cehia şi-au închis agenţiile anticorupţie sau le-au diminuat autoritatea, comentează The Economist.
Eforturile de combatere a corupţiei depuse de România şi Bulgaria sunt ineficiente, afirmă publicaţia britanică în
ediţia electronică. Deşi se confruntă cu un val de violenţe din partea grupurilor mafiote, Croaţia se îndreaptă cu
paşi repezi spre aderarea la UE. Perspectiva aderării la UE a încurajat elita din noile ţări membre să declare că
susţine combaterea corupţiei, dar fără să facă nimic în acest sens. Odată condiţia eliminată, presiunea scade,
comentează The Economist. Eforturile de a forma oficiali şi de a crea structuri corespunzătoare par să nu aibă nici

70
un efect sau doar unul limitat. Astfel, agenţiile şi oficialii desemnaţi să combată corupţia sunt la fel de slabi,
corupţi sau incompetentţi ca şi cei pe care ar trebui să îi urmărească. (Jurnalul naţional)
CE: România va ieşi de sub monitorizarea pe justiţie când vor fi îndeplinite toate obiectivele. Mecanismul de
cooperare şi verificare în domeniul justiţiei şi luptei anticorupţie va fi menţinut până când vor fi îndeplinite toate
obiectivele de referinţă - a fost mesajul transmis de secretarul general al CE, valabil şi pentru România, a declarat
Mark Gray, purtător de cuvânt CE, citat de NewsIn. România şi-a asumat, odată cu aderarea la UE, îndeplinirea a
patru obiective de referinţă (benchmarks), Comisia Europeană neconstatând în niciunul dintre rapoartele de până
acum suficiente progrese pentru a elimina vreunul dintre obiective. Astfel, România trebuie să asigure un proces
judiciar mai transparent şi mai eficient, printr-o responsabilizare crescută a Consiliului Superior al Magistraturii,
precum şi să monitorizeze impactul aplicării noilor coduri de procedură civilă şi penală. Al doilea obiectiv de
referinţă cere monitorizarea nou înfiinţatei Agenţii Naţionale de Integritate, "care să emită hotărâri cu caracter
obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive". Obiectivul numărul trei prevede "continuarea
seriei de anchete profesioniste şi imparţiale în cazuri de corupţie la nivel înalt. (Adevărul)
Programul UE/Bulgaria pierde sute de milioane de euro. În pofida aşteptărilor optimiste ale liderilor bulgari, CE a
retras acreditările a două agenţii pe lângă ministerele Finanţelor şi Dezvoltării Regionale care administrau fondurile în
cadrul Programului PHARE. Aceasta echivalează cu pierderea definitivă a peste 220 de milioane de euro. Continuă să
fie blocate alte 340 de milioane de euro cu şanse tot mai mici de a fi dezgheţate, a declarat purtătoarea de cuvânt a
comisarului pentru Extindere, Oli Renn. Decizia reprezintă o reacţie la cazurile de corupţie, conflict de interese şi la
abuzurile cu bani europeni. Sumele contractate până acum de companiile bulgare vor trebui acoperite din bugetul de
stat. Programul PHARE se încheie în Bulgaria în finele lunii noiembrie. “Sperăm că Bulgaria va aplica măsuri de urgenţă
în vederea îmbunătăţirii sistemului de administrare a fondurilor europene”, a declarat aceasta, adăugând că până
acum din Sofia n-au venit decât promisiuni, fără rezultate concrete. (Jurnalul naţional)
România primeşte peste 768 de milioane de euro avans din fondurile europene pentru relansare economică.
Pentru a ajuta statele membre să facă faţă actualei crize economice şi să implementeze măsurile recomandat în
Planul de relansare economică prezentat la 26 noiembrie, Comisia Europeană are în vedere alocarea în avans a
sumei de 11,25 miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene pentru anul 2009, a anunţat, joi, comisarul
european pentru politici regionale, Danuta Hubner. (Ziua)
UE contra expulzării. Comisia Europeană (CE) nu aprobă expulzarea sistematică a românilor fără venit din ţări
precum Italia. Anunţul vine din partea comisarului pentru Justiţie, Jacques Barrot, a relatat agenţia NewsIn, citată
de site-urile de ştiri. Oficialul european a mai precizat că măsura anunţată de guvernul italian, de a expulza
cetăţenii comunitari care nu pot dovedi că au un venit, ar fi în contradicţie cu legislaţia UE. (Jurnalul naţional)

II. AGENDA SECUNDARĂ:


România nu a cheltuit niciun euro din fondurile UE pentru mediu. La doi ani după aderarea la Uniunea Europeană,
România a contractat, prin proiecte, 950 de milioane de euro din cele 5,5 miliarde destinate investiţiilor de mediu,
dar nu a folosit niciun cent. Autorităţile nu au depus niciun proiect pentru gestionarea deşeurilor, reabilitarea CET-
urilor, protecţia împotriva inundaţiilor şi stoparea eroziunii costiere. România are nevoie de investiţii de mediu de
aproximativ 30 de miliarde de euro pentru a se conforma standardelor europene până în 2018, când expiră toate
perioadele de tranziţie negociate cu Comisia Europeană. Un instrument foarte important pentru acoperirea acestui
necesar financiar îl constituie Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu. (Adevărul)
Comisia Europeana consideră că Uniunea Mării Negre nu este rentabilă. Comisia Europeană consideră ca
înfiinţarea unei Uniuni la Marea Neagră nu este necesară, pentru că Uniunea Europeană este suficient de activă în
această regiune. "UE este deja foarte activă în regiunea Mării Negre. Pe de o parte, cooperăm deja în plan bilateral
cu o serie de ţări, în cadrul Politicii Europene de Vecinatate şi al altor politici externe aplicate în regiunea Mării
Negre. Pe de altă parte, anul trecut a fost lansată Sinergia Mării Negre, cu obiectivul de a consolida legăturile cu
regiunea Mării Negre. De asemenea, sunt în curs lucrările pentru Perteneriatul Estic, al cărui scop este
aprofundarea şi extinderea relaţiilor bilaterale cu statele din vecinătatea estică, precum şi a relaţiilor regionale şi
multilaterale", a subliniat purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru relaţii externe şi politică de
vecinatate, Christiane Hohmann. (Ziua)
UE respectă protocolul de la Kyoto. Protocolul de la Kyoto este respectat cu sfinţenie de Uniunea Europeană. UE
estimează că îşi va împlini toate obiectivele până în 2012, când protocolul se va încheia. Uniunea speră ca anul
viitor la Copenhaga să se semneze un nou acord global de mediu. Protocolul de la Kyoto este respectat cu sfinţenie
de Uniunea Europeană. UE estimează că îşi va împlini toate obiectivele până în 2012, când protocolul se va încheia.
Uniunea speră ca anul viitor la Copenhaga să se semneze un nou acord global de mediu. (Jurnalul naţional)
Ofensiva UE în spaţiul ex-sovietic. Bruxelles-ul doreşte atragerea către Occident a şase foşti sateliţi ai Rusiei.
Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan ar urma să fie incluse într-o viitoare Zonă Economică
Europeană, potrivit unui proiect realizat de CE. Comisia Europeană propune “Acorduri de Asociere” cu şase ţări din
vecinătatea estică şi “recunoaşterea identităţii şi aspiraţiilor europene ale acestor ţări“, potrivit ciornei unui
comunicat care se pregăteşte la Bruxelles, citată de EUObserver. Noua politică a UE - propusă pentru prima dată
de Polonia şi Suedia, în mai, sub numele de “Parteneriatul Estic” (PE) - ar urma să includă măsuri destinate să
71
trimită “un semnal politic clar şi de durată privind solidaritatea UE” şi să “producă beneficii percepute şi
recunoscute de cetăţenii ţărilor partenere“. (Adevărul)
Euroscepticii plănuiesc salvarea Tratatului de la Lisabona. Preşedintele eurosceptic al Cehiei, ţara care va prelua
şefia semestrială a UE de la 1 ianuarie 2009, a nemulţumit guvernul irlandez prin opiniile sale antieuropene lansate
în timpul unei vizite la Dublin. Vaclav Klaus, şeful statului care va avea dificila misiune de a salva Tratatul de la
Lisabona, a criticat voalat documentul european în timpul unei vizite în Irlanda, ţara care a respins tratatul printr-
un referendum. (Evenimentul zilei)
De-a buşilea în UE. Deşi are doi ani de când a intrat în Uniunea Europeană, România n-a început încă să meargă
în picioare. Goana după afirmare în constelaţia europeană o face de-a buşilea, atentă să nu care cumva să ia prea
tare viteză. Pe Ovidiu Dranga, ambasadorul României în Belgia, atitudinea noastră de veşnică aşteptare a
indicaţiilor preţioase ale diferitelor foruri tutelare l-a făcut săptămâna trecută să lase limbajul diplomatic şi să
puncteze tarele politicii noastre externe. Prezent la conferinţa "România, doi ani de bilanţ european", desfăşurată
la Parlamentul European şi organizată de Centrul European de Relaţii Internaţionale şi Studii Strategice, în
colaborare cu Centrul pentru Politici Publice Internaţionale şi Administraţie, diplomatul a atras atenţia că, în noul
context internaţional, trebuie să avem propria părere. Când un ambasador în exerciţiu al României trage semnalul
de alarmă că nu ştim să ne vedem interesul, că nu suntem în stare să ne asociem cu parteneri influenţi pentru a ne
atinge scopurile, înseamnă că lucrurile stau mai grav decât credem. În corul naţiunilor membre ale Uniunii
Europene, vocea României este gâjâită, iar viziunea noastră asupra construcţiei europene nu o ştie nimeni.
(Jurnalul naţional)
Preşedintele PE îi îndeamnă pe toţi europenii să urmeze exemplul Monicăi Macovei. La decernarea premiului
"Femeia Europei 2008", preşedintele Parlamentului European, Hans Gert Poettering, a spus că este mândru de
Monica Macovei, apreciind-o pentru curajul demonstrat în timpul mandatului ei de ministru al Justiţiei în lupta
împotriva corupţiei. "Nu am văzut niciodată o personalitate care să lupte împotriva corupţiei în baza principiilor
democratice la fel ca Monica Macovei", a spus Hans Gert Poettering. (Cotidianul)

III. AGENDA INSTITUŢIONALĂ:


Lazăr Comănescu: "Gazoductul Nabucco este mai eficient şi mai puţin
costisitor decat alte proiecte". Romania este ferm angajată in materializarea
gazoductului Nabucco, un proiect mai eficient şi mai puţin costisitor decat "alte
proiecte alternative", şi incurajează Azerbaidjanul să furnizeze gaz pentru
Nabucco, a declarat vineri la Baku ministrul roman de externe Lazăr
Comănescu. "Romania crede că Nabucco reprezintă cel mai important proiect
care vizează aprovizionarea cu gaz din surse alternative. Lucru care explică de
ce este Romania ferm angajată in materializarea Nabucco", a declarat Lazăr
Comănescu. (Ziua)
Fuziune între firmele româneşti şi cele din UE. Proiect. Companiile noastre
Sursa: http://www.ziare.com/_files/
sau cele europene cu sediul social în România vor putea fuziona cu firme care
Image/news/343/ 6_gazoduct_Nabucco.jpg
au sediul social în alte state din UE sau din Spaţiul Economic European, potrivit
unui proiect de ordonanţă al Ministerului Justiţiei. Prin fuziunea transfrontalieră, una sau mai multe societăţi care
se supun legislaţiei a două state diferite transferă tot patrimoniul lor altei societăţi. Acţionarii companiilor
absorbite primesc acţiuni la societatea absorbantă şi, eventual, plăţi în numerar de cel mult 10% din valoarea
acţiunilor repartizate. (Evenimentul zilei)
Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen, adoptată de Guvern. Strategia naţională privind
aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011 conţine direcţiile de acţiune pe care autorităţile şi
instituţiile cu responsabilităţi în domeniu le vor urma în vederea aderării la spaţiul Schengen în calendarul propus.
Astfel, principalele direcţii de acţiune identificate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen sunt
implementarea acquis-ului Schengen, dezvoltarea infrastructurii şi a procedurilor necesare îndeplinirii criteriilor de
aderare la spaţiul Schengen şi pregătirea profesională. (Adevărul)
Primii bani europeni pentru agricultură. În bugetul APIA au intrat fondurile complementare directe pentru
culturile agricole, bani care au fost plătiţi beneficiarilor de la bugetul de stat şi pe care acum România îi
recuperează de la UE. Astfel, 108,3 milioane de euro au fost primiţi de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi
Pescuit (APDRP) de la Comisia Europeană, iar astăzi au fost decontaţi către APIA. Este vorba despre primele plăţi
din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru finanţarea măsurii de plăţi complementare directe
pentru culturi amplasate pe teren arabil. (Cotidianul)

-Material realizat de-


Iuliana DUMITRU
Consilier comunicare şi relaţii publice
Departamentul pentru Afaceri Europene

72
LINKURI UTILE

Ministerul Afacerilor Externe – www.mae.ro


Institutul European din România – www.ier.ro
Site-ul Uniunii Europene – www.europa.eu

Instituţii Europene
Parlamentul European – www.europarl.europa.eu
Consiliul Uniunii Europene – http://www.consilium.europa.eu
Preşedinţia slovenă a Consiliului UE – www.eu2008.si/en
Comisia Europeană: http://ec.europa.eu
Curtea Europeană de Justiţie şi Tribunalul de Primă Instanţă – http://curia.europa.eu
Mediatorul European: http://www.ombudsman.europa.eu

Alte site-uri dedicate problematicii europene:


www.euractiv.com
www.euractiv.ro
www.europeana.ro
www.euobserver.com
http://www.pontweb.ro
http://europe.org.ro/euroatlantic_club
http://www.ClubE.ro
http://www.europeanaffairs.org/
http://www.iiea.com
http://www.cafebabel.com

Sursa pozelor de pe copertă:


http://www.ue2008.fr/webdav/site/PFUE/shared/import/06/0601_Le_Conseil_de_l_UE/0601_Le_Conseil_d
e_l_Union_europenne1_Hi.jpg

http://192.107.108.56/portfolios/n/narozny_j/finalproject/images/MidEarthMap.jpg

Publicaţie a Departamentului pentru Afaceri Europene


Bvd. Aviatorilor nr. 50 A, Sector 1
Bucureşti, România
Tel. (021) 308.53.00
E-mail: consilier.european@yahoo.com
catalina.constantin@dae.gov.ro
andreea.radu@mira.gov.ro
http://www.dae.gov.ro

© Departamentul pentru Afaceri Europene, 2008


Reproducerea integrală sau parţială a acestui material este permisă numai cu menţionarea sursei. 73
74