Sunteți pe pagina 1din 50

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA : MARKETING FORMA DE INVATAMANT: FARA FRACVENTA

PARTICULARITATILE FINANTARII ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE DE COMERT.

SURSE DE FINANTARE

CATALINA NEAG

2005

Cuprins Capitolul I Finantarea societatilor comerciale in economia de piata 1.1.Finantele in economia de piata3 1.1.1.Continutul si necesitatea finantelor in economia de piata3 1.1.2.Functiile finantelor private...4 1.1.3.Structura financiara a societatilor comerciale..5 1.1.4.Structura capitalului si riscul9 1.2.Sursele de finantare a activitatii firmei...10 1.2.1.Strategia financiara a firmei.....10 1.2.2.Sursele de finantare a investitiilor....11 1.2.3.Sursele de finantare a activelor de exploatare..14 1.3.Principalii indicatori economico-financiari....16 1.3.1.Indicatorii de lichiditate...16 1.3.2.Indicatorii de risc.17 1.3.3.Indicatorii de activitate.17 1.3.4.Indicatori specifici autofinantarii.....18 1.3.5.Indicatori de performanta.19 Capitolul II Analiza surselor de finantare a activitatii economice si a utilizarii lor...20 2.1.Modificarea volumului si a structurii capitalurilor..20 2.2.Utilizarea capitalurilor..21 2.2.1.Gradul de investire a capitalului in active imobilizate..21 2.2.2.Variatia fondului de rulment.22 2.2.3.Variatia obligatiilor financiare si a creantelor..22 Capitolul III Analiza echilibrului financiar la nivelul societatilor comerciale..23 3.1.Introducere..23 3.2.Analiza statica.24 3.2.1.Fondul de rulment25 3.2.2.Ratele financiare stabilite pe baza bilantului25 3.2.3.Relatia fundamentala a trezoreriei27 3.3.Analiza dinamica.29 3.3.1.Fluxurile de fonduri..29 3.3.2.Tabloul de finantare..29 Capitolul IV Analiza situatiei financiare si patrimoniale a societatilor comerciale de comert31 4.1.Introducere ...31 4.2.Analiza surselor de acoperire a mijloacelor fixe...32 4.3.Analiza surselor de acoperire a mijloacelor circulante.33 4.3.1.Analiza utilizarii fondurilor proprii33 43.2.Analiza creditelor bancare..33 4.3.3.Analiza surselor atrase...34 4.4.Analiza termenelor de lichidare a obligatiilor si a datoriilor.35 4.4.1.Termenul de lichidare a obligatiilor fata de furnizori35

4.4.2.Termenul mediu de incasare a clientilor35 4.5.Analiza vitezei de circulatie a mijlocelor circulante.37 4.5.1.Normarea mijloacelor circulante38 4.5.2.Calculul normativului pentru marfuri38 4.6.Analiza capacitatii de plata a firmei..38 Capitolul V Prezentarea locului cercetarii 5.1. Prezentarea locului cercetarii...40 5.2.Analiza pietei si a concurentei..41 5.3.Conducerea si organizarea firmei..41 Capitolul VI Analiza economico-financiara a Sc Azur Comimpex Srl 6.1.Comportamentul economico-financiar al firmei in 2000-2004.42 6.2.Analiza surselor de finantare a activitatii economice si a utilizarii lor la societatea in studiu..45 6.2.1.Autonomia financiara a firmei45 6.2.2.Gradul de indatorare a firmei.49 6.2.3.Potentialul de indatorare.53 6.2.4.Echilibrul financiar al firmei..56 6.2.5.Gradul de investire a capitalului in active imobilizate...56 6.2.6.Analiza fondului de rulment net,a nevoi de fond de rulment,trezoreriei61 6.2.7.Constructia bilantului functional63 6.3.Analiza situatiei financiare si patrimoniale ......64 6.3.1.Analiza surselor atrase....64 6.3.2.Analiza creantelor firmei65 6.3.3.Analiza vitezei de rotatie a mijloacelor circulante.67 6.3.4.Analiza capacitatii de autofinantare...68 6.3.5.Constructia tabloului de finantare..70 6.4.Anexe 6.4.1.Bilanturile contabile ale firmei pentru perioada 2000-2004..74 64.2.Conturile de rezultate ale firmei pentru perioada 2000-2004..76 Bibliografie

Capitolul I

Finanarea societilor comerciale n economia de pia

1.1 Finanele n economia de pia 1.1.1 Coninutul i necesitatea finanelor n economia de pia Finanele, n economia modern, reprezint relaii social-economice, exprimate n forma baneasc, care apar n procesul repartiiei produsului social i n special al venitului naional . Dei relaiile financiare se exprim sub form baneasc, ele nu se pot confunda cu mijloacele bneti ale statului sau intreprinderilor private ori mixte. Intre finane i bani exist deosebiri principale i anume: finanele exprim valoric micarea unei pri importante a produsului social, n special al venitului naional, ntre participanii la producia material, ntre sfera productiv i neproductiv, ntre ramurile economiei naionale, ntre ntreprinderi i organizaii. Pentru ca transferurile respective s poat reprezenta relaii financiare, ele trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii: -s se fac n expresie valoric; -s se fac far contraprestaie directa; -s fie legate de satisfacerea nevoilor generale ale societaii. In cadrul general al finanelor un loc important ocup finanele societailor comerciale (cu capital de stat, mixt, privat sau regii autonome). Finanele societailor comerciale reprezint veriga primar, de baz, a ntregului sistem financiar i de credit, acesta afirmaie bazndu-se pe faptul c majoritatea fondurilor bneti, ce se formeaz la diferite nivele, i au izvorul n veniturile create n unitaile de baz ale economiei naionale. Finanele ntreprinderilor reprezint un ansamblu de msuri i activitai al cror obiect este fenomenul financiar. Activitatea financiar se prezint ca o practic organizaional, ca un ansamblu de activitai, ce se desfsoar prin intermediul servicii lor sau direciilor financiare i care se exprim valoric. Activitatea de iniiere i coordonare financiar la nivelul ntreprinderii presupune existena permanent a unor fluxuri financiare, pozitive i negative, organizate i programate a avea loc n condiii care s serveasc interesele ntreprinderii. In mod deosebit finanele ntreprinderii sunt organizate pentru a satisface realizarea obiectului activitaii n condiii de rentabilitate i realizarea echilibrului dintre nevoi i resurse. Dac ne referim la teoria financiar actual se definete ca obiectiv esenial operaional:MAXIMALIZAREA VALORII INTREPRINDERII ceea ce nseamn c: - ntreprinderea aparine proprietarilor (acionari, deintori de pri sociale, antreprenori individuali) care au interesul s maximalizeze valoarea investiiei; - obiectivul M.V.I. ine seama de incertitudine, de risc i mai ales de timp; - obiectivul este operaional, n sensul c, orice decizie financiar care urmarete maximalizarea ntreprinderii este bun. 1.1.2 Funciile finanelor private Ca orice subsistem financiar, finanele firmelor ndeplinesc funciile de repartiie i de control. Functia de repartitie reflect colectarea capitalurilor iniiale din diferite izvoare, circuite i repartizarea lor pe destinaii, utilizarea i reconstruirea lor, modificarea proporiilor

fondurilor prin reinerea de resurse financiare, ce se degaj din capacitatea de autofinanare i atragerea unor resurse externe cum sunt aporturile noi de capital i imprumuturile. Constituirea i gestionarea capitalurilor, desfurarea activitatii economice i obtinerea de rezultate financiare dau nastere unor obligaii baneti iar funcia de repartiie le reflecta i pe acestea. Funcia de control const n aceea c, la nivel microeconomic, aciunile de control al problemelor economico-sociale cad n sarcina agentului economic. Funcia de control al finanelor private are dou laturi: una constatativ i alta corectiv, cu meniunea c acestea se mpletesc organic, agenii economici avnd competene nelimitate n procesul managerial, n luarea msurilor corective, de prevenire si nlturare a aspectelor negative ale activitaii. Controlul, prin intermediul finanelor firmei, presupune un anumit cadru organizatoric si masuri care sa acioneze sistematic si unitar n vederea prevenirii abaterilor, pentru cresterea eficienei si rentabilitaii si utilizarii raionale a capitalului. Funcia de control a finanelor are o sfer larg de aciune, mbrisand toate fazele i laturile economice i financiare ale circuitului economic, toi indicatorii prevazui i efectivi din programele economice i bugetele de venituri i cheltuieli, ceea ce impune, ntre altele, organizarea unei evidene sistematice, corecte i reale, tehnico-operativa, statistica i contabila precum i previziuni fundamentale. Controlul se execut prin diferite prghii economico-financiare (costuri, preuri, impozite si taxe, credite) i poate fi din punct de vedere al timpului de efectuare: preventiv, concomitent i postoperative. Dup Modigliani si Miler(1958) finanele, oricat de moderne ar fi, nu reprezinta nimic fr o activitate economic intens care s le susin, ndeplinind trei funciuni: de evaluare(msurare) a averii, de repartizare a rezultatelor i de protecie a investitorilor. Funcia de evaluare a proiectelor de investiii Tranzaciile financiare atat de numeroase demonstreaza ca informaia agenilor privind preul titlurilor nu este identica, adica fiecare anticipeaza diferit sansele de castig. Procesele de anticipare sunt aleatoare astfel incat pentru stabilirea unei valori intrinseci a titlurilor trebuie sa apelam la un proces de integrare in pre a tuturor informatiilor disponibile despre emitent si mediul sau economic. Astfel valoarea anticipata integreaza informatii interne si externe privind: -performana economico-financiara a intreprinderii emitente: profitul, politica de dividend, riscul financiar determinat de rata indatorarii, riscul de exploatare determinat de pragul de faliment. -informaii privind performana economiei naionale in care activeaza respectiva ntreprindere: rata de rentabilitate minim acceptata in econimie, rata inflatiei, rata rentabilitaii de piaa. Sau elaborat modele sintetice de evaluare pe baza carora se compara permanent vaoarea anticipata cu pretul pietei iar pe baza acestora se iau decizii de investire. Functia de repartizare a rezultatelor In ipoteza maximizarii utilitatii consumului prezent, dar si al celui viitor, agentii care vor realiza economisiri, vor transfera capitalurile lor catre antreprenori. Acesti antreprenori folosesc capitalurile mobilizate pentru a finanta proiecte de investitii reale prin care garanteaza economisitorilor o rentabilitate scontata. Motivatia acestor transferuri rezida atat in conferirea, in compensatia, a unui drept de asociat sau a unuia de creanta, cat, mai ales, in remunerarea asteptata a capitalului transferat. Remunerarea trebuie sa se faca la nivelul ratei

pe economie si la nivelul primei de risc asumat, rentabilitate minim acceptabila pentru cumpararea si detinerea respectivului titlu financiar. Functia de protectie a investitorilor Efectuarea de transferuri directe intre investitori si antreprenori se face destul de rar si doar atunci cand investitorul are convingerea ca plasamentul este cea mai buna varianta. De obicei nu se intampla astfel ci exista o a treia categorie de agenti financiari intermediari ce grupeaza: institutii financiare specializate pe transferul de capital pe termen lung si mediu, banci comerciale, case de copmpensare si de depozit, bursele de valutare pe termen scurt, bursa de valori si piata extrabursiera care realizeaza tranzactiile pe piata secundara de capital. Misiunea institutiilor financiar-bancare in actiunea lor de intermediere este aceea de a transforma structura economiilor publice, in conformitate cu structura nevoilor de a fi nantare a investitiilor, oferind investitorilor o gama larga de intrumente de economisire iar pe de alta parte acestea vin in intampinarea antreprenorilor cu surse de finantare a obictivelor lor economice. 1.1.3 Structura financiara a societatilor comerciale Prin structura financiara a unei firme se intelege raportul existent intre finantarile pe termen scurt si cele pe termen lung. Aproape in toate cazurile firmele nu se finanteaza in proportie de 100% din fonduri proprii, ci apeleaza concomitent si la finantari externe ori selectarea mijloacelor de finantare externa si ponderea acestora in raport cu finantarea interna reprezinta un aspect principal al politicii financiare a firmelor.In acest fel se decide asupra ponderii creditelor de trezorerie fata de capitalul permanent dar si asupra structurii capitalului permanent. Capitalul permanent se compune din fondurile proprii ale fimei si din imprumuturi pe termen lung si mijlociu si acopera activele imobilizate si o parte a stocurilor de exploatare (active circulante) sub denumirea de fond de rulment. Resursele de trezorerie sunt formate din credite bancare pe termen scurt, precum si din credite comerciale, adica datoriile fata de furnizori. Alegerea unei anumite structuri financiare reprezinta o decizie importanta de politica financiara. Daca acoperirea financiara prin obligaii pe termen scurt confera o anumita suplee pentru intreprinzator, in sensul ca poate sa dezvolte sau sa reduca operativ volumul activitaii, finanarea cu capitaluri permanente este mai putin costisitoare si deci mai avantajoasa. Desi criteriul rentabilitaii este foarte important, decizia in ceea ce priveste structura financiara ine seama, inevitabil, si de alte elemente cum ar fi suma totala a nevoilor de finanat, precum si natura diverselor trebuine. Structura financiara este o variabila care nu depinde insa numai de intreprindere, de obiectivele sale de crestere economica, de rentabilitatea scontata sau de riscurile pe care consimte sa si le asume. Structura financiara este influentaa si adesea determinata de actionari, de banci, sau de alti imprumutatori, de stat, ca si de conjunctura economicofinanciara: situaia pieei financiare, oscilaiile ratei dobanzii, care in ultima instanta, adoptarea unei structuri financiare este determinate de creditor, care are in vedere riscul la care se sepune creditand firma. Riscul creditorului poate fi risc de pierdere de capital, cand debitorul nu poate rambursa, risc de dobanda, cand debitorul nu poate plati dobanzile la termen, dar si risc de imobilizare care exista si chiar si atunci cand debitorul isi achita obligaiile la termen. Asta inseamna ca creditorul isi blocheaza capitalul, fiind obligat sa se refinaneze in condiii de dobanda si de timp ce nu-i sunt totdeauna asigurate.

Pentru a se proteja impotriva acestor riscuri, creditorul(banca) acioneaza cerand garanii asiguratorii si , in acelasi timp, participarea debitorului la finanare cu capital prppriu . Daca rentabilitatea este scazuta debitorul trebuie sa aiba o participare mai mare cu fonduri proprii pentru a asigura pe creditor, si invers. In cazul unei rentabilitati nesatisfacatoare finanarea prin indatorare accentueaza riscul de insolvabilitate si de nelichiditate. a) Criteriul rentabilitaii in alegerea structurii financiare Atat capitalul propriu, cat si cel imprumutat comporta costuri. Diferena fundamentala dintre costul capitalului propriu si cel al capitalului imprumutat rezida in faptul ca fondurile proprii nu sunt remunerate decat in cazul ca firma obine beneficii in timp timp ce capitalul imprumutat trebuie remunerat, oricare ar fi rentabilitatea firmei. O firma puternic indatorata va avea sistematic cheltuieli financiare mari, ceea ce micsoreaza posibilitatile de autofinanare. Prin urmare, firma respective va trebui sa recurga la noi credite pentru a-si acoperi nevoile de finantare care, la randul lor, vor contribui la cresterea cheltuielilor financiare. In aceste condiii criteriul rentabilitaii este hotarator. Daca firma este rentabila, adica daca rata rentabilitaii este superioara ratei dobanzii este posibila si de dorit apelarea la credite, in opoziie cu alternativa de a astepta sa se formeze treptat fondurile proprii pentru finantarea unui proiect. Efectul de indatorare se obine comparand rentabilitarea economica a firmei cu costul capitalului imprumutat: -daca rentabilitatea economica > rata dobanzii rezulta un efect pozitiv -daca rentabilitatea economica < rata dobanzii rezulta un efect negativ Este avantajos ca firma sa se finanteze concomitent cu fonduri proprii si imprumutate cand rata rentabilitatii economice este superioara ratei dobanzii, intrucat eficiena utilizarii capitalului propriu este mai mare. Ritmul de crestere a rentabilitatii financiare este mai mare la fimele indatorate cu condiia ca rentabilitatea economica sa fie mai mare decat rata dobanzii. In concluzie: - daca Re>Rd efectul de indatorare este pozitiv Rf>Re atunci finanarea prin credite este oportuna; - daca Re<Rd efectul de indatorare este negativ Rf<Re atunci finanarea prin credite este inoportuna. Criteriul destinatiei resurselor in alegerea structurii financiare Activele imobilizate, care reprezinta nevoi cu caracter permanent,este judicios sa fie acoperite cu capital permanent in timp ce activele circulante (cheltuielile ciclului de exploatare) formate in principal din stocuri de marfuri si alte valori materiale, din creante asupra clientilor si diverse lichiditati primare pot fi acoperite,in masura posibilitatilor prin fondul de rulment-care este un capital permanent, dar si prin datorii pe termen scurt formate din credite de trezorerie si din obligatii fata de furnizori. Pentru fiecare agent economic este important sa-si adapteze decizia de finantare conform caracterului permanent sau temporar al nevoilor de finantare. Structura financiara a unei firme se exprima nu numai ca un raport intre indatorare si capitalul propriu, ci si ca raport intre finantarile pe termen scurt si finantarile pe termen lung .

Structura financiara = Capacitatea de indatorare

Finantari pe termen scurt Finantari pe termen lung si mediu

Re surse de trezorerie Capital permanent

Avand in vedere importanta structurii financiare pentru orice societate comerciala, atat pentru aprecierea propriei situatii, cat si pentru edificarea in raport cu banca este util sa se procedeze,la stabilirea unor indicatori care sa marcheze gradul in care sunt utilizate capitalurile proprii in comparatie cu imprumuturile pe termen lung si mediu sau cu totalul imprumuturilor. Se pot folosi ca instrumente de analiza a structurii financiare urmatorii indicatori: Re=rentabilitate economica Rd=rata dobanzii 1) Efectul de levier = Datorii x( Re Rd ) Cpr Datorii totale Pasivul total Datorii totale Capital propriu < 2/3

2) Capacitate de indatorare globala ( CIG ) = Sau Capacitate de indatorare globala ( CIG ) =

<2

3) Capacitate de indatorare la termen( CIT ) = Sau Capacitate de indatorare la termen( CIT ) =

Datorii la termen Capital permanent

< 1/ 2

Datorii la termen Capitalul propriu <1

<1

4) Rata indatorarii globale =

Total datorii Capitaluri proprii

5) Rata autonomiei financiare =

Datorii > 1 an Capitaluri proprii

De determinarea capacitatii de indatorare sunt interesati atat societatea comerciala cat insasi si creditorul. 1.1.4 Structura capitalului si riscul Functionarea unei firme fara capital adecvat este una din cauzele cele mai raspandite ale esecului in afaceri. Pe langa capitalul adecvat, ca volum, firma trebuie sa aiba si o structura de capital adecvata: combinatie corecta (optima) de capital propriu si imprumuturi .

Capitalul se defineste ,in general, ca orice valoare care prin investire genereaza venituri.O firma dispune de capitaluri proprii si capitaluri atrase. Prin structura capitalului unei firme se intelege proportia relativa a capitalului propriu si a datoriei utilizate la finantarea activelor acesteia. Politica structurii capitalului implica o optiune intre risc si venit: utilizand intr-o proportie mai mare datoriile pentru finantare, cresc riscrurile legate de fluxul profiturilor firmei, dar un indice ridicat al datoriilor, conduce, in general, la o rata ridicata a rentabilitatii . Riscul ridicat asociat cu datorii mari tind sa scada pretul actiunilor, in schimb rata asteptata a rentabilitatii acestora creste. Determinarea structurii financiare a firmei inseamna gasirea raspunsului la doua probleme de baza: - Cum trebuie sa fie divizate sursele totale de fonduri intre finantarea pe termen lung si cea pe termen scurt? - Care trebuie sa fie proportia dintre finantarea prin datorii si cea prin capitaluri proprii? Raspunsul la prima intrebare necesita concentrarea atentiei asupra naturii activelor din proprietatea firmei. Activele imobilizate(care reprezinta nevoi cu caracter permanent) trebuie sa fie finantate cu capital permanent in timp ce activele circulante (care sunt formate din stocuri si alte valori materiale ,creante asupra clientilor si diverse lichiditati) care sunt acoperite prin capitalul de lucru, prin datorii pe termen scurt formate din credite bancare si obligatii fata de furnizori. Deciziile luate de firma in privinta structurii capitalului sunt influentate de factori precum : riscul afacerilor, situatia impozitarii, flexibilitatea financiara. Factorii determinanti ai unei structuri optime a capitalului sunt: -stabilitatea vanzarilor, structura activului, levierul exploatarii, rata cresterii, profitabilitatea -impozitele, conditiile pietei, atitudinea creditorilor -atitudinea conducerii, conditiile interne ale firmei, flexibilitatea financiara, controlul 1.2 Sursele de finantare a activitatii firmei 1.2.1 Strategia financiara a firmei Strategia manageriala este un concept al managementului modern aparut ca urmare a faptului ca agentii economici isi desfasoara activitatea intr-o economie dinamica, in care se produc mari transformari. O strategie pentru un agent economic descrie modul in care acesta urmareste sa-si atinga scopurile, tanand seama de factorii favorabili si nefavorabili ale mediului, resursele si capacitatile firmei. Managementul strategic este procesul prin care conducerea la varf determina traiectoria pe termen lung a evolutiei viitoare a firmei, tinand cont de factorii perturbatori ce pot aparea in timpul functionarii sale. Ca parte a strategiei manageriale, strategia financiara cuprinde ansamblul obiectivelor financiare ale firmei, pe termen lung, cat si principalele modalitati de realizare si modul de alegere si obtinere a resurselor financiare necesare. O prima categorie din cadrul tipologiei deciziilor strategice financiare o constituie decizia de investire. Orice plasament pe termen lung sau scurt, in scopul obtinerii unui profit, reprezinta o investire. Indiferent ca fondurile se plaseaza in active imobilizate sau in active

circulante, investirea reprezinta o imobilizare de capital importanta ca si durata de timp, urmarind obtinerea unei rentabilitati viitoare ridicate. Decizia de investire este o parte importanta a strategiei financiare a firmei. Ea marcheaza nu numai o imobilizare de capital, dar si o anumita activitate utila intr-un anumit segment al pietei, angajarea unei anumite cantitati de resurse materiale si umane, initierea unor relatii cu firme din ramuri de activitate diferite, a caror cifra de afaceri este influentata pozitiv. Tinand cont de faptul ca, costul investitiilor este ridicat, o problema de prim ordin o constituie gasirea si alegerea surselor necesare pentru finantare. Investitiile se pot clasifica in functie de mai multe criterii: - dupa felul lor: investitii materiale, nemateriale,financiare; - dupa destinatie:investitii productive si neproductive; - dupa obiectivul lor: investitii de inlocuire sau de mantinere; - dupa felul surselor: surse proprii sau imprumutate. Avand in vedere costul ridicat al investitiilor o problema de prim ordin care apare este gasirea si alegerea surselor necesare pentru finantare. Pentru finantarea investitiilor la nivelul societatilor comerciale participa urmatoarele surse: ----surse interne: beneficial propriu, amortizarea activelor imobilizate, sumele obtinute din lichidarea unor active, rezervele create. ----surse externe:aportul adus de actionari, imprumuturi obligatare credite bancare, credite comerciale, alte credite. Alegerea variantei optime a investitiei trebuie sa tina seama de criteriile de rentabilitate, de lichiditate dar si de risc. Fiecare din aceste doua mari categorii de surse de finantare (interne si externe) presupune costuri, fapt pentru care in cadrul activitatii financiare este necesara o gestionare judicioasa a fiecarei resurse in parte, selectionarea lor dupa criterii economice sau dupa alte constrangeri la care este supusa firma Fluxurile pozitive, de formare a fondurilor necesare finantarii sunt urmate, mai curand sau mai tarziu, de fluxurile de iesire, precum dividendele platite, dobanzi si rambursari de credite,plata furnizorilor, plati in contul impozitelor si taxelor etc. Aceste fluxuri financiare trebuie corelate cu fluxurile de intrare, ca volum si cronologic, pentru a le face compatibile. Asadar, dupa destinatie sursele de finantare pot fi : surse de finantare a investitiilor si surse de finantare a activitatii de exploatare. 1.2.2. Sursele de finantare a investitiilor Sursele interne de finantare a investitiilor sunt: ---Amortizarea ---Profitul net acumulat din exercitiile precedente si rezervele constituite ---Dezinvestiri (cesiuni) de active fixe si circulante Modul de folosire a surselor interne pentru finantare se mai numeste si autofinantare. Orice strategie de autofinantare trebuie analizata in functie de rentabilitatea pe care o degaja profitul reinvestit, adica atunci cand rentabilitatea investirilor acoperite prin autofinantare este mai mare decat remuneratia ceruta de actionari, autofinantarea are un aspect pozitiv, in sensul ca se manifesta o crestere a valorii financiare a acesteia. Sursele interne de finantare nu se concretizeaza intr-un cont la banca ci ele se consuma pe masura aparitiei lor influentand direct necesarul de finantat. Cresterea de capital social prin incorporarea rezervelor si a conversiei datoriilor nu duc la cresterea lichiditatilor ci duc doar la modificarea structurii juridice a pasivului.

a)Amortizarea Ca resursa financiara care trebuie sa asigure recuperarea valorii activelor fixe aceasta finanteaza inlocuirea acestora. Amortismentul aferent mijloacelor fixe in functiune finanteaza crearea altor mijloace fixe care vor functiona in paralel cu primele marind capacitatea de productie. b)Profitul net acumulat si rezervele constituite Devoltarea cu forte proprii folosind drept sursa profitul acumulat si rezervele constituite din reevaluare sau din profitul repartizat creeaza avantaje atat pentru actionari cat si pentru societatea comerciala. c)Dezinvestiri(cesiuni) de active fixe si circulante In aceasta categorie intra sumele obtinute din lichidarea activelor imobilizate, din vanzari de active, precum si din valorificarea unor materiale rezultate din pregatirea terenului pentru constructii, din saparea fundatiilor, din lichidarea unor constructii provizorii. Sursele externe de finantare a investitiilor Sursele extrene de finantare de finantare pot fi proprii (atragerea de capitaluri noi de la actionari sau asociati) si imprumutate (de la banca sau de la imprumutatori publici=cumparatori de obligatiuni ) Sursele externe de finantare a investitiilor sunt: - majorarea capitalului social (emitere suplimentara de actiuni); - creditul obligatar; - creditul bancar; - imprumuturi de la alte institutii specializate. Majorarea capitalului social Printre strategiile financiare promovate de o firma se numara si cea a cresterilor de capital realizata prin emisiune suplimantara de actiuni. Daca contituirea capitalului social reprezinta prima faza de finantare a unei societati comerciale cresterea capitalului social reprezinta o decizie financiara strategica luata de adunarea generala a actionarilor sau consilului de administratie, care are efect pozitiv asupra tertilor(banci, parteneri de afaceri) sporind increderea acestora asupra societatii si care duce la cresterea lichiditatilor. Cresterea capitalului social este cel mai costisitor dar prezinta avantajul imbunatatirii structurii financiare a firmei. b) Creditul obligatar Imprumuturile din emisiuni de obligatiuni(credite obligatare) sunt fonduri pe termen lung asigurate prin vanzarea obligatiunilor emise catre public,obligatiile fiind garantate prin activele societatii. Titularul de patrimoniu care lanseaza aceste imprumuturi se angajeaza sa rambur-seze la termen sau esalonat ratele scadente si sa plateasca dobanda sub forma cupoa-nelor atasate tilurilor de credit. Societatile recurg la imprumuturi obligatare pentru ca de multe ori conditiile banci lor sunt restrictive si au costuri ridicate iar avantajul esential este ca remuneratia(cupoanele) se deduce din profitul impozabil , facandu-l mai accesibil.

Exista multe tipuri de obligatiuni, iar in ultima instanta diversitatea lor a fost generata de necesitatea acoperirii celor doua riscuri care le incorporeaza: riscul de piata si riscul ratei dobanzii. c)Creditul bancar De regula bancile comerciale se ocupa cu creditarea pe termen mediu si scurt avand reticente in a-si imobiliza capitalurile pentru perioade indelungate. Creditul bancar pe termen mijlociu(2-7 ani) joaca un rol important in finantarea societatilor comerciale, fiind destinat acoperirii de investitii in echipament de productie cu durate de functionare relativ scurte, amenajari, contructii usoare, cheltuieli pentru inovari, cercetari sau pentru operatiuni de import. Creditele bancare se acorda pe baza de garantii ferme prezentate de debitor iar conditiile creditului se negociaza intre banca si debitor: rata dobanzii, termenul de rambursare, eventuala perioada de gatie, penalizari pentru nerespectarea clauzelor contractuale etc Riscul de dobanda este acela care decurge, pentru debitor sau creditor, din utilizarea ratei fixe sau variabile a dobanzii si din evolutia ulterioara a ratei dobanzii dupa incheierea contractului, pana scadenta. d)Imprumuturi de la alte institutii specializate Apelarea la alte organisme specializate presupune efectuarea de imprumuturi pe termen lung sau mijlociu. Bancile fiind reticente la imprumuturile pe termen lung operaiunile de creditare pe termen lung sunt preluate de stat, prin intermediul unor instituii specializate sau chiar de catre instituii financiare private nebancare. Cand statul este interesat sa intervina direct in orientarea diversilor agenti economici, faciliteaza accesul acestora la surse obisnuite de capital sau imprumuta din fondurile sale proprii, daca investiiile sunt de dorit pentru natiune. Daca imprumutul de realizeaza din fonduri publice statul poate ceea facilitai pentru imprumutai sub forma unor subventii pentru echipamente speciale, pentru locuri izolate, conditii grele, usurarea fiscalitatii. Daca imprumutul se efectueaza de catre diverse organisme financiare specializate facilitatile oferite de stat se pot materializa in compensarea partiala a costului imprumutului ,garantarea imprumuturilor efectuate de intreprinzatori etc Imprumutul este unitar nu fracionat ca in cazul obligatiunilor, se stabileste un scadentar prin contract, in care se poate prevedea o perioada de gratie. 1.2.3 Sursele de finanare a activelor de exploatare Finanarile pe termen scurt vizeaza activele de exploatare al caror cuantum variaza prompt in funcie de cresterea sau descresterea activitaii de la un an la altul, de la un trimestru la altul, de la un sezon la altul. In aceste condiii decizia de finanare pe termen scurt trebuie sa raspunda nu numai cerinelor de acoperire financiara a activelor circulante in cuantum necesar si la termenele prevazute , dar sa prezinte si suficienta elasticitate, capacitate de adaptare la nevoile concrete ale diverselor etape, sa poata fi majorate sau reduse, dupa caz, cand cerinele exploatarii o impun. Multe firme inregistreaza variaii insemnate ale volumului activitaii economice de la un trimestru la altul, ceea ce impune necesarul permanent de active sa fie finanat, in masura posibilitailor, din capitaluri permanente, iar nevoile care apar in perioade de varf de activitate

sa fie finanate prin resurse de trezorerie, care pot fi adaptate cu usurina nevoilor reale ale exploatarii. In sectorul privat finanarea activelor circulante se face pe seama fondului de rulment, a creditelor furnizor si a creditelor bancare pe termen scurt. Fondul de rulment Fondul de rulment este un concept mult utilizat in analiza financiara. El serveste pentru a masura condiiile echilibrului financiar care rezulta din confruntarea dintre lichidarea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelor pe termen scurt. La o anumita data, fondul de rulment reprezinta excedentul activelor pe termen scurt asupra pasivelor pe termen scurt. Se determina fie ca diferena intre capitalul permanent si imobilizarile nete, fie ca diferena intre activele circulante si resursele de trezorerie. Creditul furnizor O modalitate moderna si eficienta, prin care societatea poate sa se dezvolte, este cea a creditelor obinute de la furnizori, credite temporare, reflectate prin stocurile de active circulante(marfuri) . In general la baza acestui tip de credit sta increderea reciproca ce exista intre cei doi parteneri (furnizor-client). Strategia de baza consta in a furniza marfuri relativ usor vandabile clientului si acordarea unui timp de plata optim , timp in care clientul desface marfurile, le incaseaza, iar dupa aceea le plateste furnizorului. Un rol important in aceste tipuri de credite il joaca efectele comerciale. Cambia si biletul la ordin constituie un mod important de transfer de capital. In momentul fixarii scadentei pe aceste modalitati de plata se formeaza surse importante de finantare temporara pentru societatea eliberatoare de cambia sau bilet la ordin. Timpul scurs intre data emiterii biletului la ordin sau cambiei si data scadentei, in general, in comert, este timpul in care societatea isi poate desfasura in mod normal activitatea. Marfa pentru care s-a eliberat efectul de comert este vanduta, iar apoi platita intr-un timp mai mic decat data scadentei efectului de comert, astfel incat societatea comerciala poate sa onoreze biletul la ordin sau cambia. Reglementarea in titluri separate a cambiei de biletul la ordin nu este o consecina a unei diferenieri intre efectele pe cere le produc, separate, cele doua titluri de credit. Denumirea separata de bilet la ordin sau de cambia trebuie atribuit unei simple nuane care arata cui sa se faca plata. Astfel daca titlul contine obligaia de a plati, suntem in prezena unui bilet la ordin, iar daca titlul contine o obligaie de a face sa se plateasca cuiva, suntem in faa unei cambii. Obligaia de plata in cazul cambiei este indirecta si implica participarea a trei parti : tragatorul, trasul si beneficiarul. Aceste particularitai ale cambiei face ca aceasta sa fie folosita atat ca mijloc direct de plata dar si ca instrument de credit. Cambia va putea trece pana la scadenta, din mana in mana, lanul obligaiilor cambiale marindu-se neincetat, sporind increderea in eficacitatea inscrisa in titlu. Obligaiile cambiale au un caracter autonom si abstract in raport de persoanele participante la nasterea raportului cambial. Libera circulaie a titlului de credit nu este posibila decat prin instituirea unor forme cu caracter imperativ care sa stea la baza nasterii obligaiei cambiale, tocmai de aceea drepturile si obligaiile cambiale sunt fixate in mod rigid de catre legiuitor. Parile participante la obligaiile cambiale neputand deroga de la dispoziiile formulate.

Creditele de termen scurt Creditarea pe termen scurt a societatilor comerciale se efectueaza prin contul curent sau prin conturi simple de imprumut. Bancile comerciale acorda diferite credite pe termen scurt: credite de trezorerie, credite pentru stocuri, credite pentru nevoi temporare. a)Creditele de trezorerie Astfel de credite se acorda pentru acoperirea decalajului intre totalul stocurilor si cheltuielilor, pe de o parte, si totalul resurselor si incasarilor pe de alta parte. Ele se acorda in contul curent, prin care se efectueaza, de regula, incasarile si plaile societailor comerciale. b)Creditele pentru stocuri Aceste credite se acorda prin cont simplu de imprumut, pe baza cererilor si documentelor prezentate. Este cazul creditelor ce se acorda peste cele avute in vedere in situatia de trezorerie. Din cererile prezentate de agentii economici trebuie sa rezulte clar obiectivul creditarii, cauzele economice de constituire temporara a stocurilor respective. c)Creditele pentru nevoi temporare Astfel de credite au in vedere acoperirea de fonduri peste cele rezultate din situaia de trezorerie, determinate de cause obiective . Creditele se aproba pe baza cererii societaii, din care rezulta structura stocurilor pentru care se cer credite pentru nei temporare. Creditul se acorda in principiu pe o perioada de 90 zile. 1.3 Principalii indicatori economico-financiari Creditarea societatilor comerciale se efectueaza prin contul curent si prin conturi simple de imprumut. La baza acordarii creditelor sta contractul intre parti. Inainte de semnarea acestuia are loc o discutie preliminara, cu caracter de informare-documentare, intre inspectorul de banca si agentul economic, pe probleme care motiveaza apelul la credite: obiectul si volumul activitaii societatii comerciale, gradul de asigurare cu fora de munca si mijloace materiale, perspectiva reusitei pe piaa, nivelul incasarilor si cheltuielilor ce urmeaza a se realiza, situatia patrimoniala, fonduri proprii, imprumutate, garantii etc. Rezultatul acestei prime discutii se finalizeaza printr-un referat al inspectorului catre conducerea bancii. Daca concluziile referatului sunt favorabile , agentul economic va depune la banca o documentatie mai larga, care sa cuprinda date tehnice privind utilizarea creditului, situatia veniturilor si cheltuielilor ce urmeaza a fi realizate in anul curent, ultimul bilant si contul de profit si pierdere , situatia garantiilor disponibile, nr. de inregistrare a societatii in Registrul Comertului , precum si cerea expresa de deschidere a creditarii. Pe baza documentatiei se calculeaza anumiti indicatori care sa permita concluzii cu privire la situatia economico-financiara a solicitantului de credite si luarea deciziei de creditare de catre banca. Cum ar fi: - Gradul de indatorare=Datorii/Total pasiv, - Lichiditatea redusa=active_usor_lichide+lichiditati_primare/Total_datorii_pe_termen_scurt - Solvabilitatea patrimoniala=Capital_propriu/Capital_propriu+Datorii, - Rentabilitatea comerciala=Beneficiu net/Cifra de Afaceri etc Exista indicatori specifici pentru fiecare tip de finantare in parte. In general indicatorii folositi sunt: - indicatori de lichiditate; - indicatori de risc; - indicatori de activitate; - indicatori de profitabilitate.

1.3.1 Indicatori de lichiditate a) Indicatorul lichiditatii curente = Active curente Datorii curente

(indicatorul capitalului circulant )

-valoarea recomandata acceptabila-in jurul valorii de 2 -ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente Stocuri Datorii curente

b)

(indicatorul test acid )


1.3.2.Indicatori de risc

Capital imprumutat a)Indicatorul gradului de indatorare = ------------------------- X 100 Capital propriu Capital imprumutat=credite peste un an Capital imprumutat Capital angajat=capital imprumutat+c.pr = ------------------------- X 100 Capital angajat b)Indicatorul privind acoperirea dobanzilor-determina de cate ori firma poate achita cheltuielile cu dobanda.Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia persoanei juridice este mai riscanta. Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit ---------------------------------------------------------------- = Numar de ori Cheltuieli cu dobanda 1.3.3.Indicatori de activitate Indicatorii de activitate(indicatori de gestiune) = furnizeaza informatii cu privire la : -viteza de intrare sau iesire a fluxurilor de numerar ale firmei -capacitatea firmei de a controla capitalul circulant si activitatile sale comerciale de baza Viteza de rotatie a stocurilor(rulajul stocurilor)- aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat pe parcursul exercitiului financiar Costul vanzarilor Stoc mediu ---------------------------- = Numar de ori sau numar zile stocare =- -------------- X 365 Stocul mediu Cost vanzari Viteza de rotatie a debitelor clienti -calculeaza eficacitatea firmei in colectarea creantelor sale -exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre firma

Sold mediu clienti O valoare in crestere a indicatorului poate indica proble---------------------- X 365 me legate de controlul creditului acordat clientilor, creante Cifra de afaceri greu de incasat. Viteza de rotatie a creditelor-furnizor-aproximeaza numarul de zile de creditare pe care firma il obtine de la furnizorii sai.In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii sai. 17 Sold mediu furnizori ------------------------------ X 365 Achizitii de bunuri(fara servicii) Pentru achizitii se poata utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri

Viteza de rotatie a activelor imobilizate-evalueaza eficacitatea activelor imobilizate prin analiza cifrei de afaceri raportate la activele imobilizate. Cifra de afaceri -----------------------Activele imobilizate Cifra de afaceri sau Viteza de roratie a activelor totale ------------------Total active

1.3.4.Indicatori de profitabilitate Indicatorii de profitabilitate exprima eficienta firmei in realizarea de profit din resursele disponibile . a)Rentabilitatea capitalului angajat-reprezinta profitul obtinut din banii investiti. Profitul inaintea platii dobanzii si a impozitului pe pofit Capitalul angajat Unde capitalul angajat se refera la banii investiti in firma de actionari cat si de creditorii pe termen lung(capital propriu+datorii pe termen lung)sau (total active-datorii curente). b)Marja bruta din vanzari Profitul brut din vanzari ----------------------------- X 100 Cifra de afaceri -o scadere a procentului poate scoate in evidenta ca firma nu este capabila sa-si controleze costuri de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim

1.3.5. Indicatori specifici autofinantarii Un prim indicator care arata gradul de expansiune a unei firme ar fi raportul dintre profitul investit si cifra de afaceri Profitul net destinat investitiilor Rata autofinantarii =- ------------------------------------- cu cat acest indicator este mai Cifra de afaceri

mare , cu atat autofinantare este mai mare. In momentul in care o societate comerciala apeleaza la credite, acesta trebuie sa fie in claritate cu structura sa financiara( care inseamna raportul dintre finantarile pe termen scurt si cele pe termen lung). Structura financiara a firmei reclama o analiza temeinica , in care scop, agentii economici si organismele care acorda credite calculeaza anumite rate de indatorare care permit sa se examineze compozitia si repartitia capitalurilor. Putem mentiona urmatoarele rate: Datorii pe termen lung si mediu Rata de indatorare la termen = ---------------------------------------Capitaluri proprii Acesta rata indica marimea si proportia capitalului propriu in raport cu cel imprumu -tat.Din nivelul acestei rate se degaja concluzia daca o firma poate sau nu sa contacteze datorii, cunoscand ca fondurile proprii trebuie sa fie suficiente in raport cu cele imprumutate. Datoria totala sau capitalurile straine Rata de autofinantare = --------------------------------------------Capitalurile proprii Cu cat aceasta rata este mai scazuta , cu atat firma depinde mai mult de creantierii sai Si invers , cu cat ea este mai ridicata , cu atat firma depinde de creditorii sai. Datoria totala Rata totala de indatorare = ----------------------Capitaluri totale 1.3.6. Indicatori de performanta Indicatorii de performanta ocupa un loc central in cadrul analizei financiare.Acesti Indicatori ne informeaza asupra performantelor economice si financiare . Excedentul brut al exploatarii a) Profitabilitatea economica = -----------------------------------PE bruta Cifra de afaceri Excedentul brut al exploatarii b) Rentabilitatea economica = -------------------------------------Re bruta Total active In mod similar se calculeaza indicatorii de performanta financiara Rezultatul curent Rezultatul curent Pf = ---------------------- si Rf = ---------------------Cifra de afaceri Capital propriu

Capitolul II Analiza surselor de finantare a activitatii economice si a utilizarii lor Sursele de finantare a activitatii economice a unei firme se pot grupa astfel: ---surse proprii ---surse imprumutate ---surse atrase Sursele proprii sau capitalul propriu se constituie din aportul actionarilor la infintarea societatii ,venituri obtinute din vanzarea de noi actiuni,venitul net al societatii obtinut din activitatea sa economica si eventuale subventii pentru investitii. Sursele imprumutate provin din imprumuturi contractate de institutiile de credit specializate sau de la populatie prin emisiunea de obligatiuni. Sursele atrase provin din angajamente de plata ale firmei fata de terti din momentul aparitiei lor si pana la momentul platii acestora.Ele figureaza in bilantul contabil . Sursele proprii si imprumutate pe termen mediu si lung formeaza capitalul permanent al firmei , iar sursele atrase capitalul temporar. Capitalul permanent impreuna cu capitalul temporar formeaza capitalul total. Analiza surselor de finantare a activitatii economice a unei firme comporta examina rea urmatoarelor aspecte: 2.1 ----modificarea volumului si structurii capitalurilor 2.2-----utilizarea capitalurilor(plasamentul lor material) 2.1 Modificarea volumului si a structurii capitalurilor Modificarea in dinamica a volumului capitalului disponibil depinde de modificarea volumului activitatii economice a firmei.Cresterea volumului activitatii productive si financiare a firmei reclama sporirea surselor de finantare a acestor activitati.Acest aspect al analizei este usor de perceput pe baza datelor pe care le ofera bilantul contabil Modificarile in structura capitalului dupa sursele lui de formare pot fi analizate pe baza unor indicatori adecvati cum sunt: Autonomia financiara a fimei, calculata ca raport intre capitalul propriu(cpr) si Capitaluri permanente (cp) sau capitaluri totale(ct) Af=Cpr/Cp sau Af=Cpr/Ct 2)Indatorarea firmei(gradul de indatorare), calculata ca raport intre datoriile capitalurile firmei(Ct) . Gi=Dt/Ct totale(Dt) si

20 3)Potentialul de indatorare a firmei, calculat ca raport intre capitalul propriu si datoriile totale: Pi=Cpr/Dt 4) Echilibrul financiar al firmei, calculat ca raport intre capitaluri permanente si activele stabile(imobilizate) Ef=Cp/Ai

Modificarea indicatorilor de mai sus exprima schimbari in structura surselor de formare a capitalurilor, schimbari care sunt influentate de situatia patrimoniala si financiara a firmei in perioada analizata. O valoare ridicata a indicatorilor (1),(3) si(4) sau o valoare scazuta a indicatorului (2) exprima o situatie financiara buna a intreprinderii in perioada analizata. In practica economica , valorile normale ale indicatorilor de mai su sunt urmatoareLe: Af>0,5; Gi<0,5; Pi>1; Ef>1 Indicatorul potential de indatorare a firmei constituie un indicator important utiliZat de institutiile bancare la acordarea imprumuturilor. 2.2. Utilizarea capitalurilor Un alt aspect al analizei surselor de finantare al activitatii economice se refera la utilizarea capitalurilor din punct de vedere al plasamentului lor material.In general, societatile comerciale de comert, au ca plasament material activele imobilizate si activele circulante . Modificarile in volumul si structura capitalurilor firmei vor determina modificari in volumul si structura plasamentului material al acestora(active imobilizate si circulante). Analiza acestor modificari este posibila studiind corelativ variatia posturilor din pasivul si activul bilantier. Stabilind mobilizarile de capitaluri si plasamentul material al acestora, principalele aspecte care vor fi urmarite sunt : ----modificarea gradului de investire a capitalului in active imobilizate ----variatia fondului de rulment ----variatia obligatiilor financiare si a creantelor. 2.2.1. Gradul de investire a capitalului in active imobilizate Acesta se poate exprima cu ajutorul unui indicator adecvat, calculat ca un raport intre valoarea activelor imobilizate(Ai) si valoarea activelor circulante (Ac): Ic=Ai/Ac 2.2.2. Variatia fondul de rulment Fondul de rulment reprezinta volumul resurselor stabile care acopera partial active- le circulante , cu precadere stocurile si creantele. Resursele stabile sau capitalurile permanente sunt formate din capitaluri proprii si imprumuturi pe termen mediu si lung.Activele stabile sunt formate din activele imobilizate si activele circulante cu o durata de rotatie mai mare de 1 an . Surplusul de surse permanente , angajat de ciclul de finantare al investitiilor , poate fi rulat pentru reiinoirea stocurilor si creantelor..Aceasta uitlizare potentiala a marcat si denumirea lui, aceea de fond de rulment.El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lungsi a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului finantariipe termen scurt. Fondul de rulment total (FRT) este egal cu diferenta dintre capitalul total si activelor stabile .FRT=Capital total-Total active stabile Plasamentul material al fondului de rulment il constituie valorile in stocuri,creantele neincasate si disponibilitati banesti.

Variatia fondului de rulment in perioada analizata este determinate de variatia posturilor de activ si pasiv. Nevoia de fond de rulment reprezinta diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare NFR=(Stocuri+Creante)-Datorii de exploatare Daca aceasta diferenta este pozitiva ,atunci ea semnifica un surplus de nevoi temporare(ciclice), in raport cu sursele temporare(ciclice) posibile de mobilizat.O atare situatie poate fi justificata ca fiind normala , daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.Altfel poate evidential un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-au incetinit incasarile si s-au urgentat platile) Daca NFR este negativa, atunci ea semnifica un surplus de surse temporare, in raport cu nevoile corespunzatoare capitalurilor circulante.Poate fi apreciata pozitiv, daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de scadente mai relaxante.In caz contrar poate fi consecinta intreruperilor temporare in aprovizionare. 2.2.3.Variatia obligatiilor financiare si a creantelor Obligatiile financiare provin din dobanzile la creditele primite, comisioane de gestionare a creditelor, rambursari de credite, comisioane de plata si incasare prin banca,impozite si taxe datorate bugetelor locale si statului,dividente de plata, plata facturilor furnizorilor.Toate acestea reprezinta utilizari ale capitalurilor si influenteaza activitatea economica.Drepturile de creanta asupra clientilor si a debitorilor diversi reprezinta tot o utilizare a capitalurilor pana la incasarea acestora. Micsorarea obligatiilor financiare duce la cresterea rentabilitatii isr cresterea obligatiilor financiare la scaderea rentabilitatii. Cresterea in volum a creantelor duce la scaderea temporara a lichiditatii iar daca aceasta nu este compensata de o crestere a obligatiilor fata de furnizori impinge firma spre acumularea ne noi credite pe termen scurt pentru deblocarea incasarilor. Capitolul III 3.1 Introducere Unul din obiectivele fundamentale ale analizei financiare il constituie dezvoltarea si folosirea unui ansamblu de instrumente , practici si norme , in scopul de a caracteriza o gestiune financiara sanatoasa si echilibrata. Aprecierea echilibrelor financiare fundamentale la nivelul unei firme face obiectul oricarei analize financiare, indiferent de categoria utilizatorilor carora le este destinata Estimarea echilibrului financiar la nivelul firmei este dependenta de obiectivele personale care comanda sau studiaza astfel de analize .Astfel se poate aprecia echilibrul : prin prisma intereselor actionarului prin prisma intereselor managerilor prin prisma creditorilor firmei a) Prin prisma intereselor actionarului se apreciaza ca echilibrul financiar este respectat daca rentabilitatea pe care I-o confera un astfel de plasament compenseaza risculla care se expune.. Riscul in cauza depinde de factori economici care determina rentabilitatea activelor si de Analiza echilibrului financiar la nivelul societatilor comerciale

politica de indatorare practicata de firma.Aceasta reprezentare a echilibrului financiar este legata direct de obiectivul actionarilor care consta in maximalizarea valorii firmei. b) Prin prisma intereselor managerilor fimei , aprecierea echilibrului financiar este legata , ca si la actionari, de obiectivul maximalizarii valorii firmei , la care se adauga criterii de flexibilitate financiara , de crestere economica , de autonomie financiara si de putere. c) Prin prisma intereselor creditorilor firmei, aprecierea echilibrului financiar este legata de obiectivul acestora de a obtine rambursarea creantelor si de a primi remuneratia convenita. Pentru creditori este mai usor si mai putin costisitor sa se bazaze pe o analiza statica de tip patrimonial si pe constituirea de garantii. Se acorda o mare importanta notiunilor de solvabilitate, de lichiditate a activelor si exigibilitate a datoriilor, ca si diferitelor moduri de a cuantifica capacitatea de rambursare. Pentru analiza echilibrului financiar s-au conturat doua mari grupe de metode: ----metode traditiomale bazate pe studiul bilantului (abordare statica) ----metode bazate pe studiiul fluxurilor financiare (abordare dinamica) 3.2 Analiza statica Analiza statica furnizeaza raspunsuri cu privire la cel putin trei probleme esentiale pentru aprecierea conditiilor echilibrului financiar: 1.Structura patrimoniului si evolutia sa in timp 2.Corelatia intre lichiditatile cumulate ale firmei si scadentele pe care ea le poate an ticipa la o anumita data. 3.Gradul de adecvare al compozitiei resurselor colectate de firma la utilizarile pe care ea le finanteaza Aceasta abordare traditionala este completata de doua noi abordari: ----unafunctionalacare isi propune luarea in calcul a ciclurilor financiare si ale tablo ului de finantare ----alta , intermeni pool-ului de fonduri in care accentual este pus pe necesitatea coerentei intre deciziile privitoare la finantare si cele privind utilizarea fondurilor. In practica ,orice firma se confrunta cu regula imperativa conform careia pentru a-si mentine supravietuirea si autonomia trebuie sa-si conserve solvabilitatea imediata si pe termen , ca o conditie a echilibrului financiar. Suportul analizei statice il constituie bilantul , deoarece permite formularea unui diagnostic privind conditiile echilibrului financiar si al solvabilitatii si pune in evidenta structura financiara. Analiza solvabilitatii pornind de la bilant se bazeaza in mod traditional pe principiul confruntarii intre lichiditatea activului si exigibilatatea pasivului. In pasivul bilantier se grupeaza angajamentele firmei in ordinea inversa a exigibilita tii (in functie de scadenta lor) In activul bilantier se grupeaza elementele in ordinea inversa a lichiditatii(ritmul transformarii lor in moneda) Prin prisma raportului lichiditate/exigibilitate apare ca prioritara problema gradului de adecvare intre structura la termen a resurselor si structura utilizari fondurilor, privi ta dintr-un dublu sens:

---al conditiilor de finantare a firmei ---al conditiilor de mentinere a solvabilitatii In functie de natura utilizarilor pe care le finanteaza firmele se orienteaza catre anu mite resurse .Astfel, achizitia imobilizarilor trebuie finantata prin rezurse stabile iar construirea activelor circulante trebuie finantata prin resurse pe termen scurt. In prac tica acest principiu nu este aplicat intr-o maniera atat de rigida. Instrumente ale analizei statice fondul de rulment ratele financiare stabilite pa baza bilantului relatia fundamentala a trezoreriei

3.2.1 Fondul de rulment Fondul de rulment se calculeaza si se analizeaza pe baza confruntarii intre lichiditatea activelor si exigibilitatea componentelor pasivului. Se folosesc notiunile de : fond de rulment brut, fond de rulment net, fond de rulment proriu,fond de rulment strain FOND DE RULMENT=SURSE PERMANENTE-ALOCARI PERMANENTE Surplusul de surse permanente poate fi angajat pentru reinnoirea stocurilor si creantelor.Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui.El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la finantarea pe termen scurt. FRN=(Capitaluri proprii+Datorii financiare )- Imobilizari nete(fara amortizari) Pozitia strategica a fondului de rulment, de a face legatura intre partea de jos si partea de sus si partea de jos a bilantului, ii confera confera o valoare informative deosebita, el fiind , in cele din urma , rezultatul arbitrajului intre finantarea pe termen lung si finantarea pe termen scurt. FRP=fondul de rulment propriu =Capitaluri proprii-imobilizari nete, releva gradul de autonomie in larea unor decizii. Folosirea acestui indicator trebuie corelata cu luarea in considerare a urmatoarelor elemente: -----nevoia de fond de rulment -----gradul de lichiditate al activelor circulante -----gradul de exigibilitate al datoriilor sub un an 3.2.2.Ratele financiare stabilite pe baza bilantului Metoda ratelor este un instrument traditional si deosebit de raspandit al analizei financiare. Ratele lichiditatii-exprima capacitatea firmei de a face fata angajamentelor cu scaden ta pe termen scurt.Se pot calcula urmatoarele rate : ----rata lichiditatii generale ----rata lichiditatii reduse ----rata lichiditatii immediate

Activele circulante Lg=---------------- ------Datorii termen scurt

Creante+Disponibilitati Lr=--------------------------------Datorii termen scurt

Lichiditati Li=---------------------Datorii termen scurt

Ratele indatorarii-dau o imagine asupra capacitatii firmei de a depasi dificultatile care pot aparea datorita unei eventuale neincrederi din partea furnizorilor de fonduri. Se pot calcula : rata solvabilitatii si rata autonomiei financiare Capital propriu Rs=-------------------Total pasiv Datorii pe termen scurt,mediu,lung Rauton.fin.=-------------------------------------------Capitaluri proprii

Aceasta rata corespunde faimoasei rate de leviercare permite: ----masurarea modalitatii in care firma recurge la efectul de indatorare ----aprecierea capacitatii de indatorare a firmei. Cand acesta rata se apropie de 1 se atinge punctual de saturatie. Posibilitatile de incatorare vor fi cu atat mai mari cu cat aceasta rata reprezinta valori mai slabe intre 0 si 1 . Ratele de sinteza ale echilibrului financiar-leaga conturile de activ si conturile de pasiv exprimand exigibilitatea datoriilor in raport cu lichiditatea activelor. Posturile din activ si din pasiv sunt confruntate separand elementele pe termen mediu si lung de cele pe termen scurt Ratele de sinteza privind elementele cu dutate de peste un an evidentiaza modul de finantare a utilizarilor pe termen lung. Capitaluri permanente Ls1=---------------------------- aceasta se mai numeste rata finantarii imobilizarilor Active imobilizate nete Diferenta intre numarator si numitor este fondul de rulment. Daca: a) Ls1>1 atunci firma are un fond de rulment pozitiv, adica isi finanteaza totalitatea investitiilor prin resurse stabile si este in masura sa finanteze si elemente ale activului . b) Ls1<1 atunci firma are un fond de rulment negativsi nu-si poate asigura finantarea investitiilor prin surse stabile Autonomia de care dispune firma in finantarea investitiilor sale este urmatoarea relatie: Capitaluri proprii Ls2=-------------------------Active imobilizate nete 3.2.3. Relatia fundamentala a trezoreriei Relatia fundamentala a trezoreriei constituie nucleul analizei statice a echilibrului financiar., reprezentand o formulare sintetica, extrem de sugestiva ,care rezuma conditiile esentiale ale

echilibrului financiar , atat prin prisma raportului intre lichiditatea activelor si exigibilitatea elementelor de pasiv, cat si prin luarea in considerare a ciclurilor financiare fundamentale. Analiza se face pe baza bilantului functional, care poate fi constituit fie dupa optica orizontala (principiul alocarii) , fie dupa optica pool de fonduri. Bilantul functional regrupeaza utilizarile (intrebuintarile) si resursele , in functie de legatura cu ciclurile activitatii firmei.Legat de ciclul de investitii apare fondul de rulment ca sold al utilizarilor si resurselor aferente acestuia.In cazul ciclului de exploatare corespunde nevoia de fond de rulment , ca sold al utilizarilor si resurselor.Trezoreria firmei se defineste astfel ca diferenta intre cele doua solduri. Alaturarea elementelor ciclice (utilizari ciclice/resurse ciclice) pune in evidenta nevoia de fond de rulment.(NFR) NEVOIA DE FOND DE RULMENT=ALOCARI CICLICE-SURSE CICLICE Nevoia de fond de rulment se poate descompune in nevoia de fond de rulment de exploatare(NFRE) si nevoia de fond de rulment in afara exploatarii(NRFAE) Nevoia de fond de rulment de exploartare se stabileste ca difereanta intre activele circulante de exploatare si datoriile de exploatare Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii se calculeaza prin diferenta intre activele circulante in afara exploatarii si datoriile in afara exploatarii. Daca fondul de rulment , la un moment dat, este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma unei trezorerii nete , concretizata in disponibilitati banesti in conturi bancare si in casa. TREZORERIA NETA= FONDUL DE RULMENT-NEVOIA DE FOND DE RULMENT Trezoreria neta(TN) este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Daca tezoreria neta este pozitiva , adica daca FR este superior NFR ,atunci FR asigura finantarea nu numai a exploatarii dar si a unui excedent de trezorerie.In termenii echilibrului financiar o asemena configuratie apare favorabila deoarece excedentulde trezorerie se poate plasa pe piata financiara . Daca trezoreria neta este negativa ,adica daca FR este inferior NFR , inseamna ca NFR nu poate fi in intregime finantata prin resurse pe termen lung si mediu.In aceasta situatie firma trebuie sa faca apel la resursele de trezorerie , in special cele de origine bancara Trezoreria neta negativa pune problema aparitiei a doua riscuri: ---riscul nereinnoirii creditului cand persista precaritatea resurselor de trezorerie. ---riscul de dobanda Cresterea trezoreriei nete ,pe perioada exercitiului financiar, reprezinta cash-flow perioadei respective(CF),respective fluxul monetary net al exercitiului. In conditiile constantei NFR ,CF ar fi egal cu profiturile nete si amortizarile acumulate si ar exprima disponibilitatea monetara efectiva pentru dezvoltarea si prosperitatea firmei. CF=TREZORERIA NETA(exercitiul financiar n)-TREZORERIA NETA(exercitiul Financiar n-1 ) Un cash-flow pozitiv se interpreteaza ca o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor , ca o imbunatatire a activului real, o confirmare a majorarii averii proprietarilor.

Un cash-flow negativ sugereaza o diminuare a capacitatii reale de finantare a investitiilor, o saracire a activului real, o reducere a valorii proprietatii. Relatiafundamentalaatrezoreriei: TN=FRN-NFRN exprima ,in esenta, o interdependenta intre componentele bilantului. Fondul de rulment net trebuie sa acopere nevoia de fond de rulment net. Operand distinctia intre nevoia de fond rulment pentru exploatare si nevoia de fond de rulment in afara exploatarii se ajunge la un alt mod de determinare a trezoreriei. Nevoia de fond de rulment pentru exploatare grupeaza ansamblul utilizarilor si resur selor nestabile care sunt legate de ciclurile de investitii si de finantare , excluzand imprumuturile bancare curente. Dezechilibrul apare atunci cand trezoreria este negativa in mod structural,adica atunci cand imprumuturile bancare curente finanteaza nevoi stabile:imobilizari sau compone te stabile ale nevoi de fond de rulment pentru exploatare. Folosirea relatiei fundamentale a tezoreriei permite identificare cauzelor posibile ale unor dificultati financiare si pregatirea unui plan de redresare. O degradare a trezoreriei poate sa evidentieze , fie o reducere a fondului de rulment net , fie o crestere a nevoi de fond de rulment, fie o imbinare a acestor factori. Daca se contata reducerea FR firma trebuie sa analizeze urmatoarele probleme: ---este suficienta autofinantarea in perioada respective? ---cum vor fi relatiile cu furnizorii de resurse stabile? ---poate sa se lanseze in programe de investitii ambitioase? Daca se contata o crestere a NFR atunci intrebarile privesc: ---conditiile financiare ale cresterii economice ---gradul de control al firmei asupra unor elemente care determina nivelul NFR (gestiunea stocurilorsi termenele lor de vanzare, termenele acordate clientilor) 3.3. Analiza dinamica Analizele intemeiate pe studiul fluxurilor financiare permit imbinarea coerenta a studiului echilibrului financiar cu cel al performantelor firmei.Daca analiza statica permite evaluarea dezechilibrului financiar la un moment dat, dar nu explica evolutia acestuia,in schimb, analiza dinamica evidentiaza evolutia dezechilibrului financiar, insa nu indica amploarea acestuia. In consecinta cele doua tipuri de analize sunt complementare si trebuie practicate simultan. Analiza dinamica se bazeaza pe conceptul de fluxuri de fonduri si fluxuri de trezorerie. 3.3.1. Fluxurile de fonduri Notiunea de flux de fonduri este fundamentala pentru constituirea tabloului de finantare sau a tabloului utilizari-resurse, document care permite analiza echilibrului financiar in termeni de flux. Orice utilizare de fonduri trebuie sa fie compensata prin una sau mai multe resurse, cel putin echivalente , iar orice sursa de fonduri poate finanta mai multe utilizari distincte . Notiunea de flux financiar acopera miscari de natura eterogena , dar a caror caracteristica este aceea de a fi exprimate in unitati monetare , putand fi definite si ca fluxuri monetare. Clasificarea diferitelor tipuri de fluxuri la nivelul firmei : dupa operatiile pe care le declanseaza si ciclurile de activitate:

fluxuri legate de activitatea de exloatare fluxuri legate de operatiunile financiare fluxuri legate de activitatea de investitii fluxuri legate de activitatea exceptionala dupa incidenta contabila: variatia elementelor de activ si a datoriilor variatia situatiei nete variatia rezultatului perioadei circulatia efectiva a activelor monetare Sursa datelor o constituie contul de profit si pierdere , deoarece realizeaza distinctia intre cheltuielile si veniturile din exploatare, cheltuieli si venituri financiare, cheltuie-li si venituri exceptionale. 3.3.2. Tabloul de finantare Scopul elaborarii acestui al treilea document informational (dupa bilant si contul de rezultate) este de a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie ,prin intermediul fluxurilor monetare(de incasari si plati) ale exercitiului incheiat.Se stabileste in principal , pe baza a doua bilanturi succesive si explica legatu ra intre partea de sus si partea de jos a bilantului, prin intermediul variatiei fondului de rulment. Prima parte a tabloului de finantare analizeaza modul cum s-au realizat,in dinamica, echilibrul structural intre elementele stabile ale bilantului (utilizari si resurse stabile) , iar a doua parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment in asigurarea echilibrului functional intre elementele ciclice ale bilantului (utilizari si resurse ciclice) si al echilibrului monetary dintre incasari si plati. Ecuatia fundamentala pe care o explica tabloul de finantare: FR = NFR + TN respectiv, variatia fondului de rulment, rezultata in partea de sus a bilantului, este reconstruibila, prin cumularea variatiei nevoii de fond de rulment cu variatia trezoreriei nete(cash-flow) Pentru elaborarea tabloului de finantare se parcurg doua faze: 1)determinarea variatiei fondului de rulment, ca urmare a modificarii structurii capitalurilor 2)determinarea variatiei trezoreriei nete , ca urmare a modificarii nevoii de fond de rulment, articulata cu variatia fondului de rulment Prin intermediul tabloului de finantare se evidentiaza fluxurile de resurse financiare mobilizate de firma: ---din autofinantare(interne) ---din aport de capital si din imprumuturi (externe) Tot prin tabloul de finantare se evidentiaza si utilizarea acestor resurse financiare pentru: ---investitii ---plata dividendelor ---rambursarea imprumuturilor Se retine ,astfel, ca trezoreria se modifica nu numai ca efect al cheltuielilor si veniturilor exercitiului, ci si ca urmare a variatiei stocurilor de active si a soldurilor de datorii, la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei de gestiune.

Analiza evolutiei fondului de rulment trebuie sa puna in evidenta modul de acoperire a utilizarilor stabile prin resurse stabile.Pentru acesta trebuie studiate: ---politica de finantare a investitiilor-pa baza unui sistem de rate ---capacitatea de rambursare a datoriilor stabile-estimata pe baza unor rate al caror calcul ia in considerare capacitatea de autofinantare a firmei. Analiza evolutiei nevoii de fond de rulment acorda o atentie deosebita nevoii de rulment pentru exploatare.Acesta are in vedere ,in principal, doua tipuri de variatii: ---variatii structurale datorate modificarii activitatii firmei, studiate in special pe baza ratelor de rotatie si a structurii contului de profit si pierdere ---variatii conjuncturale legate de evolutia nivelului de activitate, identificand influenta cresterii economice a firmei si cea a evolutiei preturilor Analiza evolutiei trezoreriei din evolutia fondului de rulment si a nevoii de fond de rulment

Capitolul IV Analiza situatiei financiare si patrimoniale a societatilor comerciale de comert 4.1 Introducere Societatile comerciale de comert sunt unitati cu personalitate juridica care dispun de mijloace materiale si banesti pentru realizarea obiectivelor sale economice si sociale.Prin activitatea depusa in procesele de aprovizionare , pastrare si vanzare a marfurilor, ea intra in relatii cu alte unitati economice, cu institutii ale statului si cu persoane fizice de pe urma carora se creeaza drepturi si obligatii. Analiza situatiei financiare si patrimoniale are drept obiectiv primordial cunoasterea modului de realizare a principalilor indicatori financiari , precum si cunoasterea evolutiei patrimoniului firmei. In vederea aprofundarii situatiei financiare si patrimoniale a firmei se vor trata urma toarele probleme: ---analiza surselor de acoperire a mijloacelor fixe ---analiza surselor de acoperire a mijloacelor circulante ---analiza termenelor de lichidare a obligatiilor si datoriilor ---analiza vitezei de rotatie a mijloacelor circulante ---analiza capacitatii de plata a firmei Sursele informationale ale analizei vor fi datele furnizate de bilanturile contabile, de conturile de rezultate, cat si de balantele de verificare aferente.Pentru completarea sau adancirea analizei se folosesc anexele la bilant si toate informatiile furnizate de compartimentul contabil. Mijloacele fixe sunt acele obiecte sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare in activul posedat al societatii si indeplinesc cumulativ doua conditii: ---au o durata normata de utilizare mai mare de un an ---au valoare mai mare decat o anumita limita stabilita prin lege De obicei societatile comerciale de comert poseda urmatoarele mijloace fixe: ---cladiri (eventual si constructii speciale),aparate si instrumente de calcul,mijloace de transport, inventar gospodaresc. Mijloacele circulante se compun din: ---fonduri circulante:materii prime, materiale, combustibil ---fonduri de circulatie:marfuri, ambalaje, alte active, mijloace banesti in casa si in decontare . Fondurile circulante sunt specifice productiei iar fondurile de circulatie comertului.Daca o societate este specializata strict pe aprovizionarea si desfacerea marfurilor atunci mijloacele circulante se confunda cu fondurile de circulatie Asigurand legatura intre productie si consum, comertul indeplineste functii socialeconomice importante.Mai mult de doua treimi din fondul de consum individual al populatiei se satisface pe seama cumpararilor de marfuri, care au o pondere considerabila in cheltuielile banesti ale populatiei. 4.2 Analiza surselor de acoperire a mijloacelor fixe Modalitatea prin care mijoacele fixe ajung in patrimoniul societatii poate fi:

---ca aport la capitalul social ---ca achizitie ---ca donatie Pentru mijloacele fixe care sunt aduse ca aport la capitalul social sursa de finantare este externa,valoarea contabila este valoarea de subscriere iar prin amortizarea sa se constituie treptat un fond banesc care se poate folosi ulterior pentru achizitia altuia. Pentru mijloacele fixe care sunt dobandite cu titlu oneros se pot folosi atat surse interne (autofinantare) cat si surse externe(imprumuturi) . Mijloacele fixe primite ca donatie sunt inregistrate in contabilitate la valoarea de piata iar din punctual de vedere al sursei de provenienta aceasta este externa. Sursele finantarii investitiilor pentru firmele mici sunt mijloacele banesti ale intreprinzatorului ,urmand ca , pe parcursul functionarii lor ,dezvoltarile si modernizarile sa se efectueze pe seama fondului de rulment si a profitului realizat. Amortizarea este un proces financiar de recuperare treptata a valorii activelor imobilizate consumate in procesul economic si de constituire prin acumulare a unui fond destinat inlocuirii activelor imobilizate atunci cand expira durata de viata economica a acestora sau cand ating limita de uzura fizica si morala . Amortismentul reprezinta suma ce se retine din incasari ,corespunzatoare, in mod aproximativ proportiei uzurii fizice si morale ce are loc pe intervalele de amortizare. Deci una din sursele de finantare a mijloacelor fixe este amortizarea.In procesul amortizarii trebuie sa se tina seama de durata de amortizare, norme de amortizare. Autofinantarea este cel mai raspandit principiu de finantare si presupune ca firma isi asigura dezvoltarea cu forte proprii , folosind drept surse de finantare o parte a profitului obtinut si amortizarea. Sursele externe folosite pentru achizitia mijloacelor fixe sunt:creditele bancare pe termen lung si mijlociu, leasing, imprumuturi de la institutii specializate. Corelatii dintre autofinantare,imprumut,amortizare si repartizarea profitului Corelatia dintre autofinantare si imprumut Plata dobanzilor regulate impreuna cu rambursarile anuale constituie cheltuieli financiare.Cu cat structura financiara este mai indatorata , cu atat cheltuielile financiare sunt mai mari ,reducand beneficial si, prin urmare , posibilitatile de autofinantare. Corelatia dintre autofinantare si amortizare Cheltuielile de amortizare maresc costurile,micsoreaza beneficiul si prin urmare impozitul datorat.Asadar prin economia de impozit se poate mari gradul de autofinantare. Corelatia dintre autofinantare si repartizarea profitului Intre politica de autofinantare si politica de repartizare a profitului exista o legatura stransa ,deoarece prin acordarea de dividende se diminueaza fondul de rezerva si prin urmare sumele destinate autofinantarii scad . 4.3 Analiza surselor de acoperire a mijloacelor circulante 4.3.1. Analiza utilizarii resurselor proprii Stocurile de marfuri , ambalajele, materialele,etc, existente in magazinele de desfacere cu amanuntul si in depozitele firmei sunt acoperite din resurse proprii ,cum sunt pasivele stabile si alte surse atrase, iar in cazul in care acestea nu sunt suficiente se folosesc creditele bancare pe termen scurt.Din punct de vedere metodologic,unele surse care sunt folosite pentru acoperirea stocului de marfuri se evidentiaza in bilantul contabil,ca de exemplu creditele

bancare.Altele,cum sunt resursele proprii se determina prin calcule,care au la baza datele din bilant.In cadrul analizei se pune in mod deosebit problema delimitarii cat mai precise a resurselor atrase suplimentar, care participa la acoperirea stocului de marfuri,precum si a marimii resurselor proprii care se regasesc in active imobilizate si parte in activele circulante. Datele statistice arata ca o mare parte a fondurilor proprii este investita in marfuri, iar o parte mai mica este investita in alte active, cum ar fi imobilizarile in clienti debitori pentru marfuri , imobilizari care reprezinta cauza principala a aparitiei restantelor in rambursarea imprumuturilor si a cresterii dobanzilor platite bancii.In principal , cauzele imobilizarilor de fonduri de datoreaza neincasarii la timp a creantelor, precum si a unui control gestionar insuficient de opera- tiv din partea conducerii , creindu-se astfel lipsuri in gestiune ,sau pur si simplu a achizitionarii de marfuri greu vandabile , nevandabile sau defecte care reprezinta pierderi serioase pentru societatea comerciala. 4.3.2. Analiza creditelor bancare Creditele bancare constituie , alaturi de resursele proprii, o importanta sursa pentru acoperirea mijloacelor circulante ale firmei. In procesul analizei economice se urmaresc: ---evolutia in timp a creditelor bancare, pe total si pe categorii ---utilizarea rationala a imprumuturilor conform destinatiei lor normale Creditele bancare se urmaresc in timp pentru a stabili tendinta lor de crestere sau de scadere de la o perioada la alta, datorita modificarii volumului circulatiei marfurilor. In mod deosebit, intereseaza evolutia diferitelor categorii de credite care, prin natura lor, semnaleaza o anumita situatie financiara a firmei.Astfel , aparitia imprumuturilor restante sau a creditului pentru refacerea capacitatii de plata reflecta o activitate economica negativa, fiind determinate de regula,de o aprovizionare care nu corespunde cererii populatiei, de sporirea stocului de marfuri respective ,de incetinire a vitezei de circulatie,situatii datorita carora firma nu poate face fata obligatiilor ce decurg din relatiile cu furnizorii si creditorii. De obicei , aceste imprumuturi apar atunci cand nu se coreleaza procesele de aprovizionare , de stocare si de vanzare a marfurilor. Deasemenea ,popularizarea insuficienta a sortimentelor noi puse in vanzare precum si slaba preocupare pentru folosirea si extinderea formelor rapide de vanzare a marfurilor sunt cauze care contribuie la imobilizarea de fonduri. Un alt aspect al analizei creditului bancar il constituie analiza garantiei creditului Verificarea garantiei creditelor bancare se face faptic , prin constatari la fata locului, asupra structurii si repartizarii stocului , conditiilor de depozitare , calitatii marfurilor si asupra posibilitatilor de vanzare a acestora ,si scriptic pe baza bilantului si a anexelor la bilant.Din compararea valorilor rezulta doua situatii si anume: ---plus de garantie , cand valorile creditabile sunt mai mari decat soldul contului curent ---minus de garantie , cand valorile creditabile sunt mai mici decat soldul contului curent. Valorile creditabile se stabilesc prin insumarea valorii stocurilor de marfuri la pret de reaprovizionare,ambalaje de circulatie la valoarea ramasa,alte active, stocuri si cheltuieli ale altor activitati,disponibil in casierie, in drum, alte valori(cecuri de incasat) . In cazul cand,in urma analizei, rezulta minus de garantie ,suma respective se trece la credite restante si se recomanda firmei sa ia masuri pentru redresarea situatiei financiare.Daca exista plusuri de garantie,se poate continua cu rambursarea creditelor,dupa plan sau se poate accelera rambursarea creditelor restante. 4.3.3.Analiza surselor atrase

In procesul de vanzare-cumparare a marfurilor,unitatile comerciale isi creeaza o serie de obligatii ce decurg din relatiile de decontare cu furnizorii si creditorii, cu bugetul de stat ,cu persoanele fizice si juridice .Aceste obligatii sau angajamente ale firmei reflectate de soldul conturilor respective (furnizori,clienti) reprezinta sursele atrase folosite pentru acoperirea mijloacelor circulante Marea majoritate a angajamentelor firmelor sunt achitate in termenul legal . Exista insa si cazuri cand unele obligatii sunt achitate cu mari intarzieri Angajamentele neachitate la timp creeaza o situatie aparentbuna dar totodata contribuie la gospodarirea neeconomicoasa a surselor proprii deoarece aceasta nu este stimulata sa lupte pentru lichidarea imobilizarilor de mijloace fixe. Obligatiile firmelor se grupeaza in functie de natura si scadenta lor, in functie de normalitatea sau anormalitatea situatiilor create.In prima categorie se includ furnizorii si imprumuturile la termen, imprumuturile neachitate la termen.Neachitarea in termen a furnizorilor de marfuri si alte active, poate fi explicata ,in general , prin doua categorii de cauze: prima ,din vina furnizorilor ,care livreaza marfuri ce nu corespund clauzelor contractuale ,a doua din vina firmei care din cauza lipsei disponibilitatilor banesti amana plata. Astfel, de practici trebuie solutionate repede, deoarece provoaca reactii similare in lant. In functie de scadenta , obligatiile se grupeaza in trei categorii si anume: ---obligatii pe termen scurt, mediu si lung In prima categorie se includ furnizorii ,decontarile cu angajatii firmei etc In a doua categorie se includ creditele acordate de bancile comerciale. 4.4. Analiza termenelor de lichidare a obligatiilor si a datoriilor 4.4.1. Termenul de lichidare a obligatiilor fata de furnizori Odata cu achizitionarea de marfuri de la furnizori, firma se obliga catre aceasta sa plateasca la o anumita data, stabilita in clauzele contractuale , contravaloarea marfurilor achizitionate de la aceasta.Determinarea duratei de timp mediu, in care societatea poate onora acesta plata ,este foarte importanta si pentru aceasta este bine de stiut termenul de lichidare a furnizorilor. Conducerea societatii trebuie sa stie acest termen mediu , pentru ca a nu se situa in incapacitate de plata a unor efecte comerciale in fata bancilor . Un studiu amanuntit al lichiditatii reclama si calculul numarului de rotatii pentru creditele de furnizori care se bazeaza pe relatia: Nr=Cumparari /Furnizori Rata de rotatie a furnizorilor se poate exprima si in zile dupa relatia Vz=360/Nr Vom numi mai simplu Vz=termen de lichidare a furnizorilor=T Termenul mediu de lichidare a obligatiilor fata de furnizori se calculeaza ca un raport intre produsul soldului mediu cu timpul si rulajul contului furnizori,dupa formula : T= S X Z/R unde T=termenul mediu de lichidare a obligatiilor fata de furnizori S=soldul mediu al contului furnizori Z=timpul pt,care se calc.ind.respective(360 zile) R=rulajul debitor al contului furnizori Conducerea societatii trebuie sa manifeste exigenta nu numai fata de debitori pentru incasarea creantelor la timp,ci si fata de obligatiile ce decurg din procesul de cumpare a marfurilor.Obligatiile achitate cu intarziere favorizeaza atragerea surselor suplimentare neplanificate pentru pentru acoperirea mijloacelor circulante ,se creeaza o situatie financiara aparent buna, dar aceasta este daunatoare relatiilor statornice , deoarece constituie principala cauza a imobilizarii de fonduri ale firmelor furnizoare.

4.4.2.Termenul mediu de incasare a clientilor Creantele firmei reprezinta totalitatea drepturilor banesti ce decurg din relatiile economice ale firmei cu terte persoane fizice sau juridice.Creantele firmei sunt variate ,ceea ce impune , in scopul cunoasterii consecintelor si a cauzelor care le determina ,gruparea lor dupa diferite criterii si anume: dupa caracterul lor in functie de termenul de realizare in raport de certitudinea lor a) Analiza creantelor dupa caracterul lor.Unele drepturi banesti ale firmei fata de persoane fizice sau juridice apar in mod inevitabil din procesul de vanzare-cumpare: vanzarile cu plata in rate sau expedierea lor si incasarea contravalorii lor termen legal Creantele se impart dupa gradul lor de normalitate in creante normale (admisibile) si creante anormale(neadmisibile). In grupa creantelor normale se include:clientii pentru marfuri ,clientii cu plata in rate, avansuri spre decontare.In grupa creantelor anormale se includ:debitorii pt lipsuri imputate, debitori litigiosi ,clienti incerti,pierderi sau degradari de materiale. Micsorarea valorii creantelor prin preocuparea permanenta de incasare in termenul legal al creantelor, cat si reducerea sau lichiditatea creantelor anormale, are influenta favorabila asupra vitezei de rotatie a mijloacelor circulante. b)Analiza creantelor in functie de termenul de realizare.In analiza situatiei mijloacelor circulante un rol important il are cunoasterea perioadei de timp dupa care firme va intra in posesia sumelor respective sau a perioadei de timp in care creantele firmei vor fi exigibile Si pentru clienti se poate calcula numarul de rotatii pentru creditele clientilor: Nr=Vanzari/Clienti Rata de rotatie a clientilor se poate exprima in zile dupa relatia Vz=360/Nr Vom numi in continuare Vz=termenul de lichidare a creantelor=T Pentru determinarea perioadei de lichidare a creantelor se foloseste indicatorul sintetic termenul mediu de lichidare.Acest termen se calculeaza dupa relatia: T= S X Z/R unde : T=termenul mediu de lichidare a creantelor, in zile S=soldul mediu al contului clienti Z=timpul pentru care se calc.ind.respective (360zile) R=rulajul creditor al contului clienti

Intarzierile de lichidare a creantelor pot fi determinate de unele lipsuri organizatorice ca , de exemplu, livrarea unor marfuri ce nu corespund sub diverse forme specificatiilor din contract,din care cauza partenerul refuza acceptarea facturilor respective,sau alteori din lipsa clientilor . Analiza creantelor in raport cu certitudinea realizarii lor.In activitatea de conducere a firmei, cunoasterea gradului de certitudine a incasarii creantelor firmei reprezinta o importanta deosebita.Din acest punct de vedere creantele firmei se grupeaza in creante certe si creante incerte. Conducerea firmei trebuie sa urmareasca reducerea creantelor si mai ales a celor incerte , pentru realizarea echilibrului financiar al firmei. 4.5 Analiza vitezei de circulatie a mijloacelor circulante

Cresterea cifrei de afaceri atrage dupa sine o sporire a volumului activelor circulante,cu maentiunea ca acesta din urma trebuie sa aiba un nivel mai redus pentru a se asigura un plus de eficienta .Folosirea eficienta a activelor circulante reprezinta o cale de crestere a profitului si de eliberare a unor fonduri care pot fi replasate in scopul obtinerii de noi castiguri. Timpul de circulatie contine perioada necesara transformarii marfurilor in lichiditati. In procesul circulatiei marfurilor, acestea parcurg anumite faze(cumparare-vanzareincasare-cumparare) , revenind dupa o anumita perioada de timp la forma lor initiala , pentru inceperea unui nou ciclu.Mijloacele circulante se afla intr-un process continuu de miscare caracterizata de indicatorul vitezei de rotatie. Rotatia marfurilor este o notiune complexa descrisa de indicatorul de exprimare viteza de rotatie, care la randul ei se exprima prin doi indicatori generali: ---numarul de rotatii (coeficient de rotatii) ---durata unui ciclu exprimata in zile (90 zile sau 360 zile) Coeficient de rotatie=Cifra de afaceri/Capitaluri circulante Analiza economica a mijloacelor circulante trebuie sa evidentieze doua aspecte esentiale ,si anume: ---efectul obtinut de pe urma utilizarii mijloacelor circulante ---eficienta cu care sunt folosite in procesul circulatiei Viteza de rotatie a mijloacelor circulante se determina in doua etape, si anume in primul rand se determina numarul de rotatii , indicator ce se obtine prin raportarea efectului realizat la volumul total al mijloacelor circulante, adica: Nr=reprezinta numarul de rotatii D=desfaceri efectiv realizate S=soldul mediu al mijloacelor circulante Durata medie (in zile) a unei rotatii a mijloacelor circulante(Vr), care se calculeaza ca aport intre numarul de zile ale perioadei (T) si numarul de rotatii este: Vr=T/Nr sau inlocuind pe Nr cu D/S obtinem: V=T X S/D Analiza factorilor care influenteaza viteza de rotatie a mijloacelor fixe se bazeaza pe compararea vitezei de rotatie, exprimata in zile,realizata in perioada curenta, cu viteza de rotatie dintr-o alta perioada luata drept baza de comparatie.Pentru accelerarea vitezei de rotatie (V1<V0) este necesar S1<S0 si D1>D0. Astfel ,de exemplu, pentru accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor, trebuie sa se actioneze asupra termenului de reaprovizionare si asupra cantitatilor,loturi de marfa,la fiecare grupa si sortiment de marfuri.Termenele si cantitatile de reaprozivionare trebuie stabilite diferentiat, in functie de frecventa cererii populatiei, de distanta fata de furnizor, de mijlocul de transport si formele de reaprovizionare folosite. Eficienta mijloacelor circulante depinde ,in buna masura, de soldul lor mediu. Crearea unor stocuri de marfuri, peste cele necesare desfasurarii unei activitati normale, formarea de stocuri greu vandabile , sunt principalele cause ale unei eficiente reduse cu care sunt folosite mijloacele circulante. 4.5.1 Normarea mijloacelor circulante Normarea mijloacelor circulante este operatia prin care se stabileste necesarul optim de mijloace circulante de care va avea nevoie firme pentru realizarea sarcinilor sale privind desfacerea de marfuri.Normarea este punctual de plecare in determinarea fondurilor banesti necesare pentru realizarea sarcinilor din planul economic. Nr= D/S unde

Activitatea de normare trebuie sa conduca la determinarea unor normative cat mai reale .Astfel stabilirea unor normative prea largi, peste necesitatile reale duce la stocuri greu vandabile si care sunt supuse demodarii, degradarii ,care duc la pierderi reale Stabilirea unor normative prea inguste ,sub necesitatile reale,are de asemenea consecinte negative ce apar ca urmare a faptului ca firma nu va avea fonduri reale suficiente pentru desfasurarea activitatii. 4.5.2. Calculul normativului pentru marfuri Pentru determinarea stocului optim vom utiliza metoda globala pe modelul numarului lui de rotatii N a mijloacelor circulante in anul de baza.Modelul presupune o proiectare a numarului de rotatii si implicit a vitezei de rotatie prognozate. V=reprezinta viteza de rotatie a marfurilor, exprimate in Zile V0=viteza de rotatie din anul de baza,exprimata in zile Dv=modificarea proiectata a vitezei de rotatie Bineinteles inre numarul de rotatii N si viteza de rotatie V exista relatia : V=T/N In determinarea lui dv se va tine seama de rezolvarile tehnice sau organizatorice viitoare: ---obtinerea de la furnizori , pe baza, negocierilor, aunor preturi mai mici, fata de cele concurentiale, preturi care ajuta la desfacerea mai rapida a marfurilor si prin urmare de crestere a numarului de rotatii ---dezvoltarea parcului auto, necesar pentru desfacerea rapida si prompta a marfurilor ---dezvoltarea si modernizarea sistemului informatic si informational Se pot utiliza pentru determinarea stocului optim si alte modele, bazate pe calcule referitoare la cifra de afaceri, adaos comercial etc. V= V0+ Dv unde

4.6 Analiza capacitatii de plata a firmei Capacitatea de plata , ca indicator economic,reflecta posibilitatea firmei de a-si achita la termen obligatiile sale ce decurg din procesele de aprovizionare si desfacere a marfurilor, din prestarile de servicii , din relatiile cu bugetul statului , cu personalul propriu. Pentru optimizarea capacitatii de plata trebuie sa avem informatii de la compartimentul contabil referitoarela disponibilitatile banesti, privitoare la creante,la obligatii si la stocul de marfuri. Calculul capacitatii de plata se face pe baza relatiei: Cp=(B+C+M)/O unde Cp=coeficientul capacitatii de plata B=disponibilitati banesti C=creante certe M=marfuri si ambalaje O=obligatii Rezulta ca marimea acestui indicator este direct proportionala cu disponibilitatile banesti,creantele certe si marfurile si invers proportional cu valoarea obligatiilor pe termen scurt. Evolutia capacitatii de plata se poate studia de la un exercitiu financiar la altul pe

baza careia se pot trage concluzii in ceea ce priveste nevoia de finatare a firmei. Masuri care trebuie luate de catre conducerea firmei pentru optimizarea capacitatii de plata: ---lichidarea la timp a creantelor normale ---evitarea aparitiei creantelor anormale ---aprovizionarea ritmica cu marfuri ---evitarea achizitionarii de marfuri greu vandabile ---folosirea formelor rapide de vanzare a marfurilor ---reducerea cheltuielilor nejustificate ---folosirea celor mai rationale forme de retribuire a personalului ---utilizarea completa a capacitatii mijloacelor de transport ---evitarea amenzilor si penalitatilor ----alegerea furnizorilor, optimizarea distantelor de transport ---reducerea imprumuturilor bancare prin utilizarea fondurilor proprii Capacitatea de plata reprezinta un indicator important care sintetizeaza activitatea desfasurata de firma . Capitolul V Prezentarea firmei analizate Societatea prezentata este SC AZUR COMIMPEX SRL cu sediul in Deva si datele folosite in studiu au fost preluate din bilanturile societatii din perioada 2000-2004.Pe langa bilanturi am folosit anexele la bilant, conturile de rezultate si alte date informatii din balantele de verificare si actele firmei. Am creat o baza proprie de date pe baza celor preluate si le-am sistematizat in tabele , oglindind variatia in timp a diversilor indicatori si efectuand calcule de analiza a diferitelor elemente pe categorii economice. In mod special am analizat situatia activelor si pasivelor pe perioada 2000-2004,din punct de vedere al modificarii surselor de finantare , evidentiind modificarile survenite si influenta acestora asupra modului de finantare a firmei. In studiul efectuat am analizat modalitatile de finantare, nevoia de finantare si studiul asupra echilibrului financiar al firmei. De asemenea am facut studii privitoare la rotatia mijloacelor circulante, la termenele de plata a furnizorilor si termenele de incasare a creantelor clienti. Aceasta lucrare are ca scop evidentierea modului in care societatea isi distribuie resursele financiare si traseaza caile de urmat pentru cresterea rentabilitatii acesteia. 5.1 Prezentarea locului cercetarii Societatea SC AZUR COMIMPEX SRL din Deva a fost infiintata in anul 1991, ca societate cu capital privat cu asociat unic. Capitalul de pornire a fost cel minim prevazut de lege si anume 100 mii lei, capital care ulterior a crescut la 2 milioane lei pentru ca in 2001 sa ajunga la 66700 mii lei. Societatea SC AZUR COMIMPEX SRL este o societate cu raspundere limitata care are ca obiect principal de activitate : comertul cu ridicata si cu amanuntul a produselor chimice. Pe langa obiectul principal de activitate aceasta comercializeaza si feronerie, pro-duse pentru instalatii termice, apa si gaze, produse pentru instalatii electrice.O parte din venituri societatii se datoreaza si inchirierii de spatii comerciale. Adaptarea la cerintele pietei a dus la introducerea unui studiu aprofundat asupra ponderii cantitative a produselor ,pe categorii,a preturilor de desfacere etc.Un rol deo-sebit il are

mentinerea constanta a calitatii produselor, asigurarea continua si prompta a serviciilor de garantie, crescand astfel increderea oamenilor in produsele cumparate. Un alt factor la fel de important este asigurarea continua si fidela a produselor in magazine,cea ce da o nota de incredere in cumpararea acestor produse, cumparatorului. Insasi stabilitatea produselor pe piata confera produselor existente o autoreclama in ochii cumparatorului. 5.2 Analiza pietei si a concurentei

Activitatea de baza a firmei se desfasoara in Municipiul Deva prin doua puncte de lucru amplasate ambele in centrul orasului .Aceste pozitii strategice influenteaza benefic volumul vanzarilor fiind vorba de un vad comercial deosebil.Dar aceasta nu scuteste firma de concurenta acerba a celorlalte firme concurente care activeaza in zona invecinata.Multitudinea de produse similare care sunt prezente pe piata sub marci diferite fac ca desfacerea lor sa nu fie un lucru tocmai usor. Pentru a ramane activa pe piata si a face fata concurentei firma a aplicat urmatoarele : ---studiu asupra preturilor de achizitie si de vanzare a marfurilor pentru preintampina rea blocajului stocurilor ---certificarea produselor comercializate ---punerea la punc a sistemului informatic pentru a putea obtine date rapide si corecte privitoare la miscarea stocurilor ---urmarirea continua a datoriilor si creantelor si planificarea incasarilor si platilor ---studierea preturilor si marfurilor concurentei si alinierea marfurilor sale la preturile si modul de prezentare a acestora ---incheierea de contracte stabile si pe termen lung atat cu clientii cat si cu furnizorii ---fidelizarea clientilor prin premii oferite pentru volumul de marfa achizitionat ---transportul la domiciliu pentru produsele voluminoase ---informarea clientilor asupra particularitatilor anumitor marfuri (manipulare,utilizare,depozitare). 5.3 Conducerea si organizarea firmei SC AZUR COMIMPEX SRL , este o societate mica cu 15 angajati organizata astfel: ---un administrator al societatii care se ocupa de problemele organizatorice ale firmei, de relatia cu tertii, de personal, care o reprezinta in fata diverselor instante, ---un contabil ,care tine contabilitatea conform legilor,furnizeaza date privind stocurile ,starea incasarilor,platilor ---un gestionar ---un sofer ---un director ---zece vanzatori

Capitolul VI Analiza economico-financiara a SC Azur Comimpex Srl 6.1 Comportamentul economico-financiar al firmei in perioada 2000-2004 SC Azur Comimpex Srl Deva a fost infiintata in anul 1991 cu un capital social de 100 mii lei , capital minim prevazut de lege la acea perioada .In lipsa fondurilor proprii , modalitatile prin care societatea se putea dezvolta au fost creditele bancare (mai putine) si creditele comerciale acordate de furnizori. Din 1991 si pana in 1998 societatea a functionat intr-un spatiu inchiriat , diversificandu-si continuu sortimentele de marfuri si formandu-si clientela.In acest spatiu functiona magazinul in care se desfasura activitatea de vanzare cu amanuntul si cu ridicata a produselor chimice . In aceasta perioada firma s-a dezvoltat foarte bine , mai ales ca era una din putinele care actionau in acest domeniu de activitate.A reusit sa-si achizitioneze in 1993 un camion pentru transportul marfurilor astfel ca nu mai erau disfunctionalitati in aprovizionarea care se facea cu mijloace inchiriate sau in asteptarea furnizorilor.Alta realizare a acelor ani a fost achizitia unui imobil ,1995, in care functiona partea de contabilitate, partea de arhivare a documentelor , se desfasura activitatea de vanzare cu ridicata si depozitare a marfurilor. In urma incheierii perioadei pentru care a fost inchiriat , firma a fost nevoita la finele anului 1998 sa gaseasca alta locatie pentru magazin iar incepand cu anul 1999 acesta functiona in alt spatiu momentan tot cu chirie.Au fost doi ani foarte grei in care firma a trebuit sa-si refaca clientela , sa-si dezvolte vadul commercial , sa-si amenajeze spatiul pentru a fi propice desfasurarii activitatii comerciale specifice. Toate aceste probleme au dus la hotararea de a incerca sa achizitioneze noul spatiu in care functiona , ceea ce s-a si realizat in 2000 printr-un credit bancar.Apoi in 2001 a mai achizitionat un alt spatiu pentru un alt magazin cu acelasi profil tot print-un credit bancar.Posibilitatea achizitionarii acestor spatii s-a datorat in special existentei imobilului achizitionat in 1995 , care a fost pus gaj la banca.Acest imobil a fost reevaluat in 1999. In acesti ani (2000-2004) profitul obtinut s-a folosit pentru majorarea capitalului social si rezerve. Nu s-au acordat dividende ci s-au folosit aceste sume pentru investirea in marfuri , ceea ce se observa prin cresterea cifrei de afaceri. La finele anului 2002 s-a achizitionat un nou mijloc de transport mai potrivit pentru activitatea societatii iar cel vechi , amortizat total ,s-a casat in anul urmator urmand ca din dezmebrarile efectuate ulterior sa se recupereze piese care vor fi valorificate. Evolutia ascendenta a cifrei de afaceri si a evolutia profitului se pot urmarii in diagramele urmatoare (figura 1 si figura 2) . 6.2 Analiza surselor de finantare a activitatii economice si a utilizarii lor Analiza surselor de finantare a activitatii economice a unei firme comporta examinarea urmatoarelor aspecte: a)Modificarea volumului si structurii capitalurilor b)Utilizarea capitalurilor(plasamentul lor material) Situatia dependentei financiare a firmei , modificarile in structura capitalului dupa sursele lui de formare pot fi analizate pe baza unor indicatori adecvati cum sunt:

1.Autonomia financiara a firmei 2.Gradul de indatorare a fimei 3.Potentialul de indatorare a firmei Modul de utilizare a capitalurilor se poate analiza pe baza indicatorilor: 4.Echilibrul financiar al firmei 5.Gradul de investire a capitalului in active imobilizate 6.2.1 Autonomia financiara a firmei Autonomia financiara a firmei ,calculata ca raport intre capitalul propriu Cpr si capitalul permanent Cp sau total Ct.In cazul nostru capitalul capitalul permanent difera de capitalul total datorita existentei datoriilor pe termen scurt care constau in credite pe termen scurt si obligatii catre furnizori si organisme ale statului.Se observa o scadere a autonomiei financiare a firmei datorita creditelor pe termen mediu contactate de firma in primii trei ani studiati.Se observa in anul 2001 o crestere a profitului fata de anul 2000 (de la 45042 mii lei la 68203 mii lei) care se datoreaza refacerii clienteleidupa anul mutarii magazinului.In anul 2002 se observa o crestere accentuata a profitului care se datoreaza incasarii de la chiriasi a chiriei pe un an pentru modernizarea si adaptarea spatiilor aferente inchirierii(316062 mii lei fata de 68203 mii lei in anul precedent).Anul 2003 este un an foarte greu in care incep sa se ramburseze ratele la creditul pentru mijlocul de transport achizitionat la sfarsitul anului 2002,si se ramburseaza si ratele pentru cele credite primite pentru achizitia de imobile. Anul 2004 este un an in care profitul creste datorita cresterii cifrei de afaceri(68988 mii lei fata de 42995 mii lei). Pe baza figurii 3 se observa evolutia autonomiei financiare in perioada 2000-2004 in functie de capitalul permanent . Solvabilitatea patrimoniala a firmei se calculeaza astfel: Capitaluri proprii Sp=-------------------- reprezinta gradul in care firma poate face Total pasiv fata obligatiilor de plata si este considerate buna cand depaseste valoarea de 30%

6.2.2.Gradul de indatorare a firmei Indatorarea firmei se calculeaza ca raport intre obligatiile totale si capitaluri totale: Obligatii totale (plati exigibile) Gi=-------------------------------------X100, Capitaluri totale si care ne arata limita pana la care firma este finantata din alte surse decat cele proprii

Urmarind in paralel pe grafic evolutia obligatiilor totale in raport cu cel al capitalurilor totale,se observa ca obligatiile totale cresc in primii trei ani (ca urmare a contactarii de credite iar apoi in ultimul an scad datorita rambursarii o unor parti din credite ).Evolutia capitalurilor totale este ascendenta datorita incorporarii in capitalul social si in rezerve a profitului si a folosirea unor credite de trezorerie)Se obseva ca in anul 2004 s-a ajuns la o rata a indatorarii care se situeaza sub valoarea de 50% ceea ce este benefic pentru firma.

Daca valoarea datoriilor pe termen mediu se observa ca scade , nu acelasi lucru se intampla cu datoriile sub un an, din care 2/3 sunt credite pe termen scurt de la banca sub forma liniei de credit care ar trebui sa se foloseasca numai pentru marfa dar care ia si alte destinatii .Valoarea datoriilor fata de furnizori creste in primii trei ani pentru ca apoi sa se injumatateasca , in mare parte datorita plafonului de lucru pus la dispozitie de catre banca si care creste progresiv in ultimii trei ani.Deci principala sursa de finantare este banca iar apoi datoriile catre furnizori. In figura 6 se poate observa evolutia obligatiilor totale si a capitalului total, iar in figura 7 evolutia gradului de indatorare a firmei. Datoriile pe termen mediu se datoreaza creditelor bancare pentru achizita de mijloace fixe astfel: 2000---pentru cladirea in care functioneaza magazinul 830.116 mii lei cu termen de rambursare de 5 ani 2001---pentru cladirea celui de-al doilea punct de lucru 482.986 mii lei cu termen de rambursare de 4 ani 2002---pentru mijloc de transport 885.319 mii lei cu termen de rambursare de 5 ani Datoriile pe termen scurt se datoreaza obligatiilor fata de furnizori ,datoriilor fata de terti(impozite,sarcini asupra salariilor,imprumuturi de la asociat) si creditelor de de descoperire a contului curent. Limitele de creditare puse la dispozitie de catre banca pentru cumparere de marfuri evolueaza astfel: 2000---- 200.000 mii lei 2001---- 500.000 mii lei 2002----.700.000 mii lei 2003---1.600.000 mii lei 2004---1.900.000 mii lei 6.2.3. Potentialul de indatorare a firmei Potentialul de indatorare a firmei se calculeaza ca raport intre capitalul propriu Cpr si datoriile totale ale firmei Dt. Capital propriu Pi= ------------------Datorii totale Figura alaturata ne arata evolutia in timp a capitalului propriu al societatii in paralel cu evolutia obligatiilor totale ale firmei. Evolutia capitalului propriu este ascendenta , pornind in 2000 de la 1.010.165 mii lei, in 2001 de 1.078.368 mii lei, in 2002 de 1.394.429 mii lei, in 2003 de 1.437.424 mii lei si ajungand in 2004 la 6.569.615 mii lei.Acesta evolutie se datoreaza nedistriBuirii de dividende si incorporarii profitului in capitalul social si in reserve iar in 2004 si reevaluarii mijloacelor fixe. Datoriile totale cresc datorita cresterii sumei creditelor pe termen mediu pentru achi zitia de mijloace fixe si obligatiilor catre furnizori , obligatii care cresc implicit si sto curile de marfuri.Cresteri ale datoriilor sunt cauzate si de cresterea obligatiilor catre asigurarile sociale de stat si catre alte organisme ale statului. Daca tinem cont de faptul ca se considera un potential bun pana la 50% , adica datoriile totale pot ajunge pana la dublul capitalului propriu , atunci anul 2004 ne indica faptul ca firma mai poate contacta credite de pana la treisprezece mld lei.

6.2.4. Echilibrul financiar al firmei Rata echilibrului financiar leaga conturile de activ si de pasiv exprimand exigibilitatea datoriilor in raport cu lichiditatea activelor.Ea permite evidentierea unui aspect al regulii echilibrului financiar si anume acela potrivit caruia imobilizarile trebuie sa fie finantate prin capitaluri care raman la dispozitia firmei de o maniera durabila , cvasipermanenta. Rata echilibrului fimanciar al firmei se calculeaza ca raport intre capitalul permanent C perm si activele stabile(imobilizate nete)=Ainete Capitaluri stabile Cperm Ef=----------------------------=-----------Active imobilizate nete Ai nete Urmarind diagramele alaturate putem observa evolutia in timp a activelor imobilizate Ai si a capitalului permanet Cperm . Se poate observa anul 2000 in care activele imobilizate au avut ca surse se finantare aproape total capitaluri permanente ca apoi sa se foloseasca pentru finantarea acestora si surse temporare atrase. Din diagrama prezentata se observa ca raportul este < 1 ceea ce inseamna un FR negativ, adica firma nu-si asigura finantarea in totalitate investitiilor prin resurse stabile . 6.2.5 Gradul de investire a capitalului in active imobilizate Un alt aspect al analizei surselor de finantare a activitatii economice se refere la utilizarea capitalurilor din punct de vedere al plasamentului lor material.Un prim indicator in acest sens este gradul de investire al capitalului , calculat ca raport intre valoarea activelor imobilizate Ai si valoarea activelor circulante Ac. Desi activitatea principala este cea de comert s-a investit mult si in cladiri nu numai in mijloace de transport iar din acesta achizitie au venit alte venituri din activitatea de inchiriere. Se observa o crestere de la an la altul a activelor imobilizate in defavoarea activelor circulante . 6.2 .6 . Analiza fondului de rulment net, a nevoi de fond de rulment, si a trezoreriei nete Analiza fondului de rulment net, a nevoi de fond de rulment, si a trezoreriei nete

Nr.

Indicatori

2000

2001

2002

2003

2004

Capitaluri proprii 965123 inainte de repartizarea profitului

1010165

1078368

1394429

6500627

Rezultatul exercitiului Amortizari

45042

68203

316062

42995

68988

83098

148820

233216

378596

523974

Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Datorii peste un an 1953730 2815959 3951911

9871

9871

3932520

8925293

830116

1147079

1745629

1296521

545946

Fondul de rulment -30351 net rd.1+2+3+6-4-5 Stocuri 946815

-441692

-578636

-833150

-1295629

8 9 10 11 12 13 14

1574499 76719 1384402 100265 119602 46949 -488641

2079798 89343 1523035 394869 166492 84745 -663381

2263417 351203 1383434 449856 122970 658360 -1491510

1962729 457830 1376251 281410 212800 550098 -1845727

clienti 32233 Furnizori din 592993 exploatare Datorii asig.soc. 120472 Aport asociat 147757

Nevoia de fond de 117826 rulment rd.8+9-1011-12 Trezoreria neta -148177 rd.7-13 Disponibilitati 10967

15 16

7004 495645

4464 667845

57375 1548885

2242 1847969

Credit pt. 159144 descoperire Asupra contului bancar curent

6.3.Analiza situatiei financiare si patrimoniale a firmei 6.3.1.Analiza surselor atrase

Un aspect important al analizei se refera la termenul mediu in care sunt lichidate obligatiile pe termen scurt.Termenul mediu de lichidare a obligatiilor fata de furnizori se calculeaza ca un raport intre produsul soldului mediu cu timpul si rulajul contului respective, adica dupa formula : T=SxZ/R unde T=termenul mediu de lichidare a obligatiilor fata de furniori (in zile) S=soldul mediu al contului furnizori in perioada analizata R=rulajul debitor al contului furnizori Z=perioada analizata , in cazul nostru 360 zile Toate datele analizate(adica S si R) sunt exprimate in mii lei 2001 Rulajul debitor contului furnizori Soldul mediu contului furnizori (Si+Sf)/2 Termen de plata (in zile) Viteza de rotatie: Rulaj debitor/Sm (Sm=sold mediu) al 7107107 2002 8175339 2003 8347908 2004 7357669

al 988698

1453719

1453235

1379853

50

64

62,6

67,5

7,1

5,6

5,7

5,3

Se observa, urmarind evolutia de la un an la altul ,a termenului mediu de lichidare a obligatiilor fata de furnizori ca acesta se situeaza intre 50 zile si 68 zile ceea ce reprezinta pentru firma o sursa de finantare a activitatii de exploatare care de obicei nu poarta dobanzi. Pe langa aceste datorii pe termen scurt se observa in tabelul precedent(din analiza FR,NFR si T) datoriile fata de diversi creantieri (rd.9) si creditul pentru descoperire acordat de banca asupra contului curent (rd.13) Putem mentiona la sursele de finantare externe folosite de firma: ---creditul de furnizori ---datorii fata de terti(impozite datorate,sarcini asupra salariilor,imprumuturi de la asociat) ---creditul bancar(pe termen scurt)

Bilantul financiar al SC AZUR COMIMPEX SRL DEVA preluat din exercitiile financiare ale anilor 2000-2004 mii lei Nr. Rd A. Active imobilizate I Imobilizari necorporale II Imobilizari corporale 1 2000 2001 2002 2003 9871 2004 9871

1.953.730

2.815.959

3.951.911

3932520

8.925.293

III Imobilizari financiare

Active imobilizate Total rd.01+02+03 B.Active circulante I Stocuri II Creante(sume de incasat Intr-o perioada < 1 an) III Investitii financiare pe termen scurt IV Casa si conturi la banci in lei Active circulante Total(rd.05+06+07+08) C.Cheltuieli in avans

1.953.730

2.815.959

3.951.911

3942391

8.935.164

946.815

1.574.499

2.079.798

2263417

1.962.729

32.233

76.719

89.343

351.203

457.830

10.967

7004

4.464

57.375

2.242

990.015

1.658.222

2.173.605

2671995

2.422.801

10

D.Datorii ce trebuie platite Intr-o perioada de pana la un An E.Active circulante nete,res pectiv,datorii curente nete Rd.09+rd.10-rd.11

11

1.103.464

2.248.734

2.985.458

3880441

4242404

12

-113.449

-590.512

-811.853

1225108

-1678670

F.Total active minus datorii Curente(rd.04+rd.12)

13 Nr. Rd.

1.840.281 2000

2.225.447 2001

3.140.058 2002

2717283 2003

7256494 2004 mii lei 545946

G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada >1 an H. Provizioane pentru risc curi si cheltuieli I. Venituri in avans

14

830.116

1.147.079

1.745.629 1296521

15

16

J. Capital si rezerve I Capital I.1 Capital subscris nevar. I.2 Capital subscris varsat II Prime de capital

17 17 2.000 2.000 18 66.700 64.700 2.000 66.700 66700 66.700 66.700 66.700 66.700

III Rezerve

19

374.850

378.353

694.414

694.414

737.409

IV.Rezerve din reevaluare

20

633.315

633.315

633.315

633.315

5.696.518

V.Rezultatul reportat

21

42.995

68.988

VI.Rezultatul exercitiului 22 financiar VII. profitului Repartizarea 23

45.042

68.203

316.062

42.995

68.988

45042

68.203

316.062

42.995

68.988

Total capitaluri proprii (rd.17+18+19+20+21)

24

1.010.165

1.078.368

1.394.434 1.437.424

6.569.615

Marimea negativa a fondului de rulment reflecta absorbirea unei parti din sursele temporare pentru finantarea unor necesitati permanente iar nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare(ciclice), in raport cu sursele temporare(ciclice) posibile de mobilizat. Trezoreria neta negativa evidentiaza un dezechilibru financiar,la incheierea exercitiului.Deficitul monetar constatat a fost acoperit prin angajarea de noi credite de trezorerie.(marirea plafonului de creditate de catre banca) Din studiul bilantului functional de mai jos se poate observa ca rezultatele TN sunt aceleasi ca cele din studiul bilantului contabil. TN=Disponibil-Credit acordat 6.2.7.Constructia bilantului functional Bilantul functional pentru anul 2000 -Mii leiutilizari Utilizari stabile din care: sume 1953730 resurse Resurse permanente stabile sume 1923379

imobilizari brute

1953730

Resurse proprii din care: amortizari Resurse straine din care:

1093263 83098 830116 830116 861222 592993 120472 147757 159144

Utilizari de exploatare 979038 din care: Stocuri Creante clienti 946815

Credite peste un an 32223 Rezerve din exploatare: Datorii-furnizori Disponibilitati banesti 10967 Datorii fiscale Datorii fata de asociati Resurse de trezorerie (trezorerie pasiva)

Total

2943735

Total

2943735

6.3.3. Analiza vitezei de rotatie a mijloacelor circulante Viteza de rotatie este un indicator de exprimare a modului in care se utilizeaza Activele circulante si se exprima prin doi indicatori: numarul de roratii N,indicator care se obtine prin raportarea efectului realizat la volumul total al mijloacelor circulante: N=D/S unde N=numarul de rotatii D=desfaceri realizate(vanzarea marfurilor) S=soldul mediu al mijloacelor circulante b)durata in zile a unei rotatii a mijloacelor circulante V=T/N unde T=perioada de studiu(360 zile) 2001 2002 2003 2004

Desfaceri realizate (in mii lei) Stocul mediu Sm= Si+Sf/2 Durata rotatiei(zile)

6102980

6691083

7590273

7233962

1260657

1827149

2171608

2113073

74,3

98

102,9

105,1

Viteza de rotatie (numarul de rotatii)

4,8

3,7

3,5

3,4

Viteza de rotatie reflecta miscarea integrala in cadrul careia se realizeaza mijloacele circulante ale firmei.Pe baza tabelului se observa ca durata rotatiei este intre intre 75 si 105 zile . B+C+M 6.3.4.Indicatori ai capacitatii de plata Cp=-----------unde B=disp.banesti , C=creante certe , M=marfuri, O=obligatii O

O(mii lei) B(mii lei) C(mii lei) M(mii lei) Cap.plata (Cp)

1933580 10967 32233 946815 51%

3395813 7004 76719 1574499 49%

4731087 89343 89343 2079798 45%

5176962 57375 351203 2263417 52%

4788350 2242 457830 1962729 51%

2000 FRN NFR TN -30.351 117.82 6 148.17 7

2001 441.69 2 46.949 488.64 1

2002 578.63 6 84.745 663.38 1

2003 -833.15 658.36 1491.5 1

2004 1295.6 3 550.09 8 1845.7 3

Evolutia fondului de rulment,a nevoi de fond de rulment si a trezoreriei nete


1000 500 0 -500 -1000 -1500 -2000 2000 2001 2002 2003 2004 FRN NFR TN FRN TN

6.3.4. Analiza capacitatii de autofinantare a firmei Nr repere 2001 2002 2003 2004

Valoarea adaugata=Productia exercitiului-consumuri externe(VA)

1949107

2831283

3221009

3620269

Excedentul brut din 725898 exploatare=Valoarea adaugata-impozite,taxecheltuieli personal(EBE) Profitul din 660176 exploatare=Excedentul brut din exploatareAmortizari-Alte chelt. (PEXP) Profitul curent=Profitul 94249 din exploatare+Venituri financiare-cheltuieli financiare(Pcurent) Profitul net=Profitul 68203 curent+rezultatul exceptional-impozitul pe profit(PNET) Capacitatea autofinantare (CAF)=Profitul Net+amortizare de 133925

975696

860706

1114136

891300

715326

968758

429849

97421

201452

316062

42995

68988

400458

188375

214366

6.3.5. Constructia tabloului de finantare Pentru a surprinde fluxurile nete trezorerie , practica financiara a elaborat tabloul de finantare, pa baza bilantului si a contului de rezultate. Bilantul financiar pentru constructia tabloului de finantare Posturi din bilant ACTIV Imobilizari brute Amortizari cumulate 1953720 83098 2815959 148820 862229 65722 Investitie Amortizare anuala La 2001 inceputul La sfarsitul Diferente 2001 Observatii

Imobilizari nete stocuri creante disponibil TOTAL PASIV Capital social Rezerve Capital propriu Datorii financiare Capital permanent

1870632 946815 32233 10967 2860647

2667139 1574499 76719 7004 4325361 627684 44486 -3963 1464714 Cresterea stocurilor Cresterea creantelor Diminuarea disponibilului

2000 1008165 1010165 830116 1840281

66700 1011668 1078368 1147079 2225447 1384402 100265

64700 3503

Majoare cap.social Trecerea la rezerve Crestere cap.soc.

316963

Ramb.cr.166023 Impr.nou482986

Furnizori din 592993 exploatare Datorii asig.soc., 120472 Bugetul stat,local

791409 -20207

Cresterea dat.furnizori Scaderea dat.soc,buget

Tabloul de finantare Alocari Sume in mii lei Resurse Capacitate autofinantare Imprumuturi noi SUBTOTAL I Scaderea rulment Cresterea stocurilor 627684 fondului Sume in mii lei de 133925 482986 616911 de 411341

Achizitie de active 862229 fixe Rambursare de 166023 datorii financiare SUBTOTAL I 1028252

Cresterea datoriilor din 743047 exploatare

Cresterea creantelor SUBTOTAL II

44486 672170 SUBTOTAL II 743047

Scaderea nevoi de 70877 fond de rulment TOTAL 1700422

TOTAL Scaderea trezoreriei nete

1359958 340464

Din tabelul de la pagina 61 se pot extrage datele pentru calculul variatiei FRN,NRF,TN ., de la anul 2000 la anul 2001. FR2000=-30351 NFR2000=117826 TN2001=-148177 FR2001=-441692 NFR2001=46949 TN2001=-488641 FR2001-FR2000=-411341 NFR2001-NFR2000=-70877 TN2001-TN2000=-340464 Se observa ca datele la care am ajuns sunt aceleasi ca si cele din tabloul de finantare.Nevoile permanente de alocare a capitalurilor banesti ale firmei sunt acoperite din autofinantare, dar si din contractarea de imprumuturi noi.Echilibrul financiar in partea superioara a bilantului s-a asigurat, in conditiile scaderi fondului de rulment, prin contractarea de imprumuturi pe termen scurt,si prin folosirea resurselor din exploatare.

S-ar putea să vă placă și