Sunteți pe pagina 1din 5

Baltagul Temele eseniale ale creaiei sadoveniene sunt istoria (Fraii Jderi, Neamul oimretilor), viaa satului romnesc

(Hanu Ancuei, Baltagul), natura (Dumbrava minunat, ara de dincolo de negur), condiia uman (Locul unde nu s-a ntmplat nimic, Haia Sanis). Prin capodopera Baltagul, aprut n 1930, Sadoveanu realizeaz o nou interpretare a mitului mioritic, motoul indicnd sursa de inspiraie: Stpne stpne,/ Mai cheam -un cne. ncadrat n monumentul sadovenian, romanul Baltagul este o oper reprezentativ pentru creatia sadoveniana, iubitor al oamenilor de sub cetina brazilor. Conceput ntr-un timp relativ scurt, Baltagul se constituie ca o monografie a satului moldovenesc de la munte, avnd ca puncte de plecare trei balade populare: Salga, din care preia setea de dreptate a eroinei; Dolca, care nfieaz prietenia dintre om i animalul credincios i Mioria, din care sunt preluate simbolul, structura epic i conflictul, i fa de care reprezint o replic i o continuare n acelai timp. Motoul din Mioria l-a fcut pe criticul literar George Clinescu s afirme c Baltagul reprezint o Miori n dimensiuni mai mari. Critica literara a vazut in Vitoria o eroina tragica, un Ulise carpatic, au alaturat-o Antigonei sau Ancai din Napasta lui Caragiale. G. Calinescu a definit-o drept un Hamlet feminin, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale reprezentatiuni tradatoare si cand dovada s-a facut da drumul razbunarii. Pornind de la tema si problematica romanului, Baltagul e romanul civilizatiei astrale, al ritmurilor primitive, determinate numai de revolutiunea pamantului si nicidecum de vreo initiativa individuala si, in acest cadru, e romanul civilizatiei pastoresti, cu transhumanta caracteristica. Pentru Perpessicius este romanul unui suflet de munteanca, pentru N. Manolescu al schimbarii lumii, iar pentru C. Ciopraga al cautarii urmelorsau, in sfarsit, o incercare de surprindere in esentialitatea lui, a mecanismului existentei si mentalitatii noastre arhaicedupa cum afirma I. Oprisan. N Manolescu il inscrie intre romanele realiste, insa, judecandu-l sub semnul simbolurilor povestirii sadoveniene, Baltagul este considerat de I. Vlad drept basm.In ciuda dimensiunilor reduse, reprezinta o veritabila fresca a satului romanesc de munte dintr-o anumita epoca. Reprezinta mai mult decat orice imaginea lumii arhaice , indeosebi a celei pastoresti, aflate in faza ei crepusculara, cand este invadata de agentii lumii noi, capitaliste, pana in cele mai ascunse asezari in care se retrasese. Ca si in jocurile de priveghi, in fata mortii se afirma puterile vietii, triumful acesteia. Similitudinile pe care le gaseste Al. Paleologu intre Baltagul si povestea lui Isis in cautarea trupului dezmembrat al lui Osiris din mitologia egipteana, trebuie considerate prin prisma a ceea ce L. Blaga denumea mentalitate creatoare de mituri. Valorificarea unui mit fundamental, de larga circulatie, constituie una din premisele capodoperei pe care o prezinta romanul si ale intrarii ei in fluxul culturii universale. Titlul romanului este simbolic. n sensul basmului vechi, baltagul este unealta magic i simbolic nsuit de rufctori i cucerit de erou, unealt care rmne pur, neptat de snge. Compoziia e determinat de semnificaia crii: nfiarea unei societi de tip arhaic i un individ reprezentativ al ei, o lume esenial, lumea oamenilor de la munte i Vitoria Lipan, exponentul acestei lumi. Subiectul este simplu, pstrnd elementele baladei: un cioban este omort de doi tovari ai si pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, aprig i inteligent nu are linite pn nu afl fptaii i nu-i pedepsete dup legea nescris a comunitii. Ca structur, Baltagul este alctuit din trei pri care formeaz trei nuclee epice: ateptarea lui Nechifor Lipan, cutarea lui i pedepsirea ucigailor, toate acestea fiind prezentate n toate cele cinci momente ale subiectului. Romanul ncepe cu prezentarea sintetic a vieii pstorilor (vechimea, felul de via, psihologia), fixat ntr-o cosmologie popular: Domnul Dumnezeu, dup ce a alctuit lumea, a pus rnduial i semn fiecrui neam.[] La urm au venit i muntenii -au ngenunchiat la scaunul mpriei. []

- Apoi ai venit cei din urm, zece Domnul cu prere de ru. Dragi mi suntei, dar nam ce v face. Rmnei cu ce avei. Nu v mai pot da ntr-un adaos dect o inim uoar ca s v bucurai cu al vostru. S v par toate bune: sa vie la voi cel cu cetera; i cel cu butura, i s-avei muieri frumoase i iubee. Apoi expoziiunea se continu cu prezentarea situaiei iniiale. Timpul aciunii este limitat, ntmplrile petrecndu-se de toamna pn primvara, adic de la plecarea oilor la iernat pn la ntoarcerea acestora la punat (transhuman). Locul desfurrii aciunii este ns amplu, cuprinznd munii stncoi ai Moldovei i deplasarea aciunii n diverse localiti precum Borca, Suha, Sabasa i Dorna. n aceast parte, autorul include elemente de monografie a satului, unde oamenii triesc n respectul tradiiei, cci brbaii sunt mai mult plecai cu oile, iar femeile pstreaz unitatea familiei. Vitoria Lipan este o reprezentant a acestei lumi, fiind nelinitit de plecarea soului la Dorna, ea caut sprijin la preotul satului, la mnstire, apoi merge la vrjitoarea satului i n cele din urm depune o reclamaie la Prefectur. Dispariia lui Nechifor constituie intriga, drept urmare femeia pleac n cutarea soului, fiind convins c acesta nu se va mai ntoarce. Ea se conduce n cutarea ei dup semnele aprute n vis sau dup cele pe care i le transmite natura. Partea a doua a operei, adic desfurarea aciunii, nfieaz drumul Vitoriei prin muni deoarece aceasta are ntr-nsa tiina morii lui Nechifor Lipan i crncen durere, se vzu totui eliberat de ntuneric. Ea ntreab de omul cu cciul brumrie, prima urm descoperind-o la potcovar, apoi ea reconstituie fiecare urm a brbatului ei pn la Dorna. Aici afl c a avut loc o mare vnzare de oi i c Nechifor Lipan a cedat o turm altor doi ciobani, cu care a plecat apoi n muni la iernat. Sadoveanu include alte elemente de monografie: un botez i o nunt, n ambele Vitoria se comport dup datin. De la Dorna va reconstitui drumul celor trei oieri pn la Suha i Sabasa, unde omul cu cciul brumrie nu mai apare n amintirea oamenilor. Partea a treia a romanului se aseamn cu un demers poliienesc, cci fr ajutorul autoritilor, Vitoria descoper mai nti cinele disprut, pe care-l ine ascuns, apoi pe cei doi vinovai. Va descoperi n continuare cu ajutorul cinelui osemintele lui Nechifor Lipan i ale calului su. Abia dup aceasta va cere ajutorul autoritilor. Ea va reui cu viclenie i abilitate s i nepe cu vorba pe cei doi ciobani i l determin pe subprefect s fac o anchet, urmrind nu un furt de oi, ci o crim. Romanul construiete pe parcursul su imaginea unei lumi esenializate. Spaiul cel mai larg revine lumii satului de munte: peisajul, datinile i oamenii. Ritmul existenei pstoreti este dirijat de fenomenul transhumanei, iar acesta urmrete micarea marilor cicluri naturale. Scriitorul surprinde trsturile ce definesc aceast colectivitate, oamenii de la munte, realist, obiectiv, fr lirism:Locuitorii acetia de sub brad sunt nite fpturi de mirare. Iui i nestatornici ca apele, ca vremea; rbdtori n suferini ca i-n ierni cumplite, fr griji n bucurii [], plcndu-le dragostea i beia i datinile lor de la nceputul lumii, [] mai cu sam stau ei n faa soarelui c-o inim ca din el rupt: cel mai adesea se desmiard i lucete - de cntec, de prietenie. Aa era i acel Nechifor Lipan care acum lipsea . Ei au o existen simpl, dar grea: Munteanului i-i dat s-i ctige pinea cea de toate zilele cu toporul ori cu caa. Gospodria Lipanilor arat oameni cu ndeletniciri specifice muntelui: sunt vremuri n care se practic nc schimbul de produse: Avere aveau ct le trebuia, poclzi n cas, piei de miel n pod, oi n munte. Aveau i parale strnse ntr-un cofiel cu cenu. Fiindu-le lehamite de lapte, brnz i carne de oi sfrtecate de lup, aduceau de la cmpie legume. Tot de la cmpii largi cu soare mult aduceau fin de ppuoi. Romanul lui Sadoveanu are un caracter mitic-baladesc, zugrvind o civilizaie pastoral milenar. Evenimentele fundamentale ale acesteia, ceremoniile sunt i ele prezente n roman: cumtria de la Borca, la Cruci nunt, n care tradiia e plin de strlucire. Dar Baltagul rmne, n ultim analiz, romanul unui suflet de munteanc, vduva Vitoria Lipan. Ea este din Mgura Tarcului i triete viaa aspr a oamenilor de la munte. Figur reprezentativ de erou popular, Vitoria ntrunete calitile fundamentale ale omului simplu, care se nscrie n principiile etice dintotdeauna ale poporului romn: cultul adevrului, al dreptii, al legii strmoeti i al datinei.

Scriitorul dezvluie nelinitea eroinei datorata ntrzierii (aptezeci i trei de zile) peste obicei, a lui Nechifor Lipan, dragostea ei de douzeci i mai bine de ani, plecat la Dorna s cumpere oi. Ateptarea se transform n bnuial, bnuiala n nelinite, nelinitea n presimire i de aici decurg aciunile ei. Munteanca i cunoate brbatul aa cum tie semnele vremii. n aceste ceasuri de cumpn, de cutare a adevrului despre omul ei, marea descoperire a Vitoriei rmne ns pstrarea tinereii iubirii. Tema fundamental, axul romanului n jurul cruia sunt polarizate timpul i spaiul, este cutarea adevrului n labirintul su interior. Vitoria pare aceeai, n exterior, dar viaa ei interioar se adncete. Acolo, n sine, se hotrte totul. ntreaga strategie a Vitoriei are la baz dou coordonate fundamentale ale cunoaterii: tiina semnelor, i deplin acord experiena moral. Primele semne ru prevestitoare sunt visele: cel dinti vis, care a mpuns-o n inim i a tulburat-o, i-l arat pe Nechifor clare cu spatele ntors spre ea; alt dat l-a visat ru, trecnd o ap neagr Era cu faa ncolo. Vitoria Lipan, soia oierului disprut, Nechifor Lipan, este personajul principal al romanului Baltagul, deoarece apare n toate momentele aciunii. Era o munteanc din Mgura Tarcului, o reprezentant a lumii sale ce st sub semnul transhumanei i n care femeia, n lipsa soului su devine stlpul casei i o continuatoare a tradiiilor. Dei apare ca o munteanc tipic, Vitoria Lipan prezint i cteva trsturi distincte, ndeosebi n ceea ce privete ambiia i spiritul justiiar. Ea este caracterizat n mod direct de ctre narator nc din expoziiune: : Ochii ei cprii, n care parc se rsfrngea lumina castanie a prului, erau dui departe. Fusul se nvrtea harnic, dar singur.Acei ochi aprigi i nc tineri cutau zri necunoscute. Dei nu mai era tnr, munteanca pstreaz frumuseea din tineree reflectat n culoarea ochilor cprui cu o privire vie, dar i n castaniul prului. Portretul moral al protagonistei este conturat pe baza modalitii indirecte de caracterizare a personajelor prin fapte, limbaj i mediu de via i nu n ultimul rnd prin arta dialogului pe care femeia l folosete cu abilitate. Eroina este credincioas, cci apeleaz la preoi, rugciuni i post. Ea este superstiioas i ncreztoare n semnele naturii pe care le tlmcete aa cum tie de la strmoi, dei nu cunoate slovele, are o reinere n ceea ce privete noul. Ea nu ezit s-l foloseasc atunci cnd i dovedete eficiena. (de exemplu telefonul) Deprins de la ai si s situeze datina strbun mai presus de toate, Vitoria aplic aceast nvtur n educaia pe care o face fiicei sale, Minodora, creia i reproeaz unele ndrzneli vestimentare sau nesocotirea prerii prinilor n alegerea soului. Fa de fiul su, Gheorghi, se comport cu mult blndee, cci acesta este sfios i nesigur, ncercnd astfel s i ntreasc ncrederea n sine, deoarece el rmne singurul brbat din gospodrie. Femeia este inteligent, fapt argumentat n permanen de scriitor, ncepnd cu abilitatea reconstituirii drumului, continund cu vorbele bine chibzuite i culminnd cu arta dialogului n urma cruia i descoper pe vinovai. Glumele sale sunt foarte fine, remarcnduse prin umorul i ironia pe care le conin. Eroina impresioneaz i prin luciditate, prin stpnire de sine, enumernd anumite idei cu caracter de adevr general: Cine nu ncearc, nu izbutete, Toate pe lumea asta arat ceva sau Cel ce spune multe, tie puine. Vitoria Lipan triete un zbucium interior permanent, fiind copleit de griji i neliniti, ns gsete tria moral, care se rupe din uvoiul de gnduri i de a-i mplini datoria de soie. Ea devine contient de faptul c a pstrat n suflet iubirea din tineree pentru Nechifor Lipan, fiind decis s porneasc dup acesta, oriunde s-ar afla: N-am s am hodin cum nare prul Tarcului, pnce l-oi gsi pe Nechifor Lipan.(); Dac-a intrat el pe cellalt trm, voi intra i eu dup dnsul. Vitoria nu msoar vremea cu calendarul, ci cu semnele cerului. Ea nelege semnele firii. Elementele naturii ndeplinesc o funcie simbolic. Mai ales vntul d semne: trecu uuind prin crengile subiratice ale mestecenilor.Ea este o sintez de spiritualitate strveche romneasc, respect neabtut datina motenit din vechime, manifestat n viaa cotidian, sau la evenimente cruciale (nuni, botezuri, nmormntri). Toate aciunile ei poart pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: Vitoria i las fata la mnstire, se mrturisete preotului, ia sfnta mprtanie, sfinete baltagul pentru feciorul ei.

nelepciunea, inteligena i luciditatea i dirijeaz comportamentul: cere bani mruni negustorului, s-i aib la ndemn , i leag ntr-un col de nfram. Cuvintele cheie n jurul crora se concentreaz discursul narativ al romanului au valoare simbolic, definind eroina: rnduial, semn, ntuneric, lumin. ngroparea brbatului dup datin marcheaz momentul reintrrii n linitea i ordinea vieii de la nceput. Descoperind adevrul, Vitoria verific implicit armonia lumii: afl ceva mia mult dect pe fptuitorii omorului i anume c lumea are o coeren pe ca moartea lui Lipan n-a distrus-o.(N. Manolescu). n comportamentul eroinei se cuprinde o ntreag filozofie de via (ca cea a banului din Mioria), un echilibru i o msur n toate, fr nici o tnguire, motenite din asprimea vieii din vremuri imemoriale. Personajul secundar al acestui roman este Gheorghi Lipan, fiul personajului absent pe tot parcursul operei, Nechifor Lipan i al personajului principal, Vitoria Lipan. nc din expoziiune, portretul biatului este fcut n mod direct, prin descriere, de ctre autor: Gheorghi era un flcu sprncenat -avea ochii ei. Nu prea era vorbre, dar tia s spuie destul de bine despre cele ce lsase i cele ce vzuse. Avea un chimir nou i-i plcea, vorbind, s-i desfac bondia nflorit i s-i cufunde palmele n chimir. ntorcea un zmbet frumos ca de fat i abia ncepea s-i nfiereze mustcioara. Din aceast descriere deducem c avea 17 ani, deci era la vrsta trecerii la maturitate. Eroul era un flcu sprncenat i semna cu mama sa avnd ochii cprui. De asemenea avea un zmbet frumos. Gheorghi apare caracterizat i indirect, prin faptele sale: iar oile sunt bine, sntoase () i noi din mila lui Dumnezeu, asemenea; i vremea-i nc bun i mi-i dor de cas. Srut mna mam, srut mna tat. Din toat aceast naraiune nelegem c era respectuos cu prinii i avea credin n Dumnezeu, aa cum acetia l-au educat. El era sensibil i ataat fa de familie. Prin monologul interior, ce-l caracterizeaz tot indirect: femeile-s mai viclene (); ele-s mai iscusite la vorb, iar brbaii s mai tari de virtute, deducem c se simte inferior femeilor, deoarece o vede pe mama sa att de hotrt. Biatul se vede obligat s experimenteze situaii dificile i s se maturizeze nainte de vreme. El se maturizeaza fiind supus aseamenea eroilor din basme unor probe de initiere.Gheorghita se intoarce singur calatorind cu trenul si o uimeste pe Vitoria dar si pe baciul Alexa pentru ca stia sa desluseasca slovele.Prima proba la care este supus este cea cu troianul de zapada pe care reuseste sa il inlature spre bucuira Vitoriei.O a doua proba o trece in drumul spre Dorna cand reuseste sa il alunge pe trecatorul care ii amenintase.Suprema proba o da insa in rapa in care il vegheaza pe tatal sau atunci cand femeia il lasa singur pentru a rezolva problemele cu stapanirile.Maturizarea deplina se realizeaza in momentul in care baiatul infaptuieste dreptatea si simte in el crescand o putere mai mare ca a ucigasului.Acum el intelege greutatile vietii si ostilitatea cu care acesta este preserata dar este convins ca le poate invinge prin inteligentza si tarie de caracter.Un rol hotarator in procesul de initiere al lui Gheorghita il are Vitoria care il indruma si constata cu satisfactie progresele realizate. La randul ei eroina parcurge calea dinspre lumea cunoscuta catre o lume necunoscuta.Ea este nevoita sa paraseasca spiritul familial al satului pentru a intra in lumea necunoscuta a orasului.Contactul cu lumea noua este dificil pentru ca este prima oara cand este nevoita sa ia legatura cu autoritatile .In conflict dintre traditie si inovatie ea se manifesta cu retinere atunci cand intreaba despre calatorie cu trenul dar de cele mai multe ori este de partea traditiei cand ea il atentioneaza ca oamenii de pe tarcau folosesc calendarul vechi nu cel nou.Inoavatia este acceptata numai atunci cand nu are alta alegere si mai ales atunci cand nu este pacat. Indeplinind misiunea eroina revine la vechile preocupari urmand indeplin acele traditii. Baltagul este o monografie a satului romanesc de la munte la sfarsitul secolului al XIX-lea . Autorul prezinta asezarea geografica , dand denumiri de localitati :Magura Tarcaului ,Calugareni ,Borca ,Sabasa , Suha,Vatra Dornei ,forme de relief:M-tii Stanisoara,Ceahlau si denumiri de ape :Bistrita. Sadoveanu infatiseaza trasaturile muntenilor in legenda cosmologica ,lor fiindu-le dat sa stapaneasca tot ce aveau pana atunci , primind sio inima usoara pentru a se bucura impreuna cu cel cu cetera si cel cu bautura , precum si ocupatiile

acestora :oieritul si prelucrarea lemnului , cei ce nu stiau taina laptelui prins si a branzei de burduf , muncind cu toporul ori cu cata. Transhumanta avea un rol important in viata muntenilor ,aceasta desfasurandu-se in functie de urcatul si coboratul turmelor , dupa anotimpuri .Este prezentata structura satului de munte,cu casele si gospodariile aflate la locuri stramte intre stanci de piatra, viata grea a femeilor care trebuiau sa se ocupe de gospodarie , de animale si sa aiba grija de copii, asteptandu-si sotii plecati cu oile, asemenea Penelopei care il astepta pe Ulise. Oamenii de la munte respectau traditiile si obiceiurile stramosesti , respingand elementele de noutate si avand o viziune nu tocmai buna despre viata de la oras. Aveau numeroase obiceiuri legate de sarbatori ,ritualuri ale marilor momente ale existentei :nasterea si botezul ,la care a participat si Vitoria ,intalnind o cumetrie la Borca ,in drumul sau spre aflarea adevarului ,la care a inchinat paharul de bautura catre nasi si si a sarutat mana preotului ,nunta ,intalnind-o la Cruci , unde femeia a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei desi sufletul ei era chinuit de incertitudine ,si inmoomantarea.Dupa ce au descoperit osemintele lui Nechifor ,a doua zi ,ele au fostasezate cu grija de catre Vitoria intr-un sicriu asezat intr-un car cu boi frumosisi impodobit cu cetina..Femeia a asezat ramasitele sotului ei le-a potrivit una cate una in cutia de brad ,stropindu-le cu vin,dupa care au pornit, avand inainte steagurile si crucea. Vitoria a angajat si trei preoti,trei oameni cu buciume si patru femei bocitoare , avand grija ca toate sa fie pregatite la indemana:sulurile de panza pentru datina podurilor ,gaina neagra care se da peste groapa si vinul. nmormntarea soului Vitoriei presupune un adevrat ritual: car mpodobit cu cetin, buciumai, bocitoare i preoi, bucate mprite pentru pomenirea mortului i praznic la care este poftit mult lume. Protagonista este convins de adevrul unor zicale populare, ca de exemplu: Om cerca; cine nu cearc, nu izbutete. n discursul epic sunt folosite regionalisme precum: bondi, stuh, druc, intirim. n deznodmnt este proiectata imaginea Vitoriei care-si face planuri pentru viitor copleit de grijile gospodreti i de cele legate de copii, semn al continuitatii vieii, pe care o va tri de acum doar cu amintirea celui pe care-l iubete ca n tineree. Minunat poveste despre credina n dragoste, Roman cu intrig poliist, ns el rmne n deosebi cartea unei eroine de prim mrime, un om cu nsuiri deosebite, Uu exponent al speei, cum l numea George Clinescu. Romanul Baltagul are si un puternic caracter moralizator, autorul dorind s ne ncurajeze ca, prin orice ru am putea trece, viaa se continu i trebuie trit aa cum se cuvine.