Sunteți pe pagina 1din 159

TITULAR DE CURS Prof. Univ. Dr. MILENA TOMESCU

DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT

Curs pentru învăţământ la distanţă

PARTEA GENERALĂ

Aparatul tehnico-aplicativ a fost prelucrat de:

Asist.univ. Drd. Ni ă Maria Carolina

BUCURE TI - 2010

TEMA I

NO IUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL INTERNA IONAL PRIVAT

1. No iune, obiect şi metodă de reglementare privind dreptul interna ional privat

1.1 No iune

1.2 Obiect de reglementare

1.3 Raportul juridic de drept interna ional privat

1.4 Elementul de extraneitate

1.5 Metoda de reglementare a DIP 1.5.1 Metoda conflictuală

1.5.2 Metoda utilizării legilor de aplicare imediată

1.5.3 Metoda normelor materiale

1.5.4 Metoda Proper Law

2. Vocabular

3. Întrebări, exerciţii, aplicaţii

4. Rezolvaţi următoarele teste-grilă

5. Bibliografie

OBIECTIVE:

- Cunoaşterea specificită ii i a trăsăturilor caracteristice ale

dreptului interna ional privat;

- Indentificarea raporturilor juridice care intră sub inciden a dreptului

interna ional privat;

- În elegerea metodei de reglementare a raporturilor cu element

străin;

1.

No iune,

obiect

şi

metodă

de

reglementare

privind

dreptul

interna ional privat

1.1 No iune

Dreptul international privat este acea ramură a sistemului nostru de drept, cuprinzând totalitatea normelor juridice, care reglementează solutionarea conflictelor de legi, a conflictelor de jurisdictii, precum şi condi ia juridică a străinului în ara noastră. Trăsături care definesc şi individualizează dreptul interna ional privat:

ramură de drept ce apar ine sistemului de drept intern al fiecărui stat.

normele dreptului interna ional privat sunt cunoscute sub denumirea de norme conflictuale, deşi această ramură de drept operează şi cu norme materiale - cum sunt, de exemplu, cele care reglementează conditia juridică a străinului sau normele (materiale) uniforme incluse în diferite tratate sau conventii internationale;

în domeniul său intră conflictul de legi, conflictul de jurisdic ii, condi ia juridică

a străinului i cetă enia.

reglementează numai o parte din rela iile de drept privat cu element de

extraneitate: raporturile de drept civil, de dreptul familiei, dreptul muncii, procedură civilă şi alte raporturi conexe cu acestea.

1.2 Obiectul de reglementare

Rela iile juridice caracterizate prin aceea că au în componen ă un element străin, ce constituie principalul factor de diferen iere fa ă de raporturile juridice de drept intern.

1.3 Raportul juridic de drept interna ional privat

Activitatea personelor fizice sau juridice se desfă oară nu numai în cadrul intern al fiecărui stat, ci i în cadrul rela iilor interna ionale, ceea ce conduce la na terea unor raporturi juridice în care unul sau mai multe elemente sunt ”străine” sau de ”extraneitate”, în sensul că prezintă legătură cu două sau mai multe state.

o căsătorie perfectată între doi cetă eni ai unor state diferite; masa succesorală se află pe teritoriul unui alt stat; mo tenirea lăsată de un cetă ean străin; faptă cauzatoare de prejudiciu produsă pe teritoriul altui stat.

Existen a unor asemenea elemente determină ca raporturile juridice să vină în contact cu mai multe sisteme de drept. Raporturile juridice de drept interna ional privat sunt raporturile civile, comerciale, de muncă, de procedură civilă i alte raporturi de drept privat cu element de extraneitate (art.1 alin. ultim din Legea 105 din 1 octombrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept interna ional privat).

Trăsăturile caracteristice raportul juridic de drept interna ional:

- raportul juridic de drept interna ional privat con ine un element străin, prin care are legătură cu mai multe sisteme de drept. Prin intermediul elementului străin al raportului juridic, poate să ia na tere un conflict de legi; - raportul juridic de drept interna ional privat ia na tere în domeniul dreptului privat în sens larg; - subiectele raportului juridic de drept interna ional privat sunt persoane fizice sau persoane juridice. În calitatea sa i de subiect de drept civil, statul poate fi parte într-un raport juridic cu element străin. Nu orice raport juridic cu element de extraneitate formează obiect de reglementare a dreptului internat onal privat, ci numai raporturile de drept civil, în sens larg. Nu intră în această categorie raporturile cu element străin din domeniul dreptului administrativ, dreptului financiar, dreptului penal sau dreptului procesual penal.

1.4 Elementul de extraneitate

Elementul străin sau de extraneitate simplă împrejurare de fapt datorită căreia raportul juridic este legat de mai multe tări şi prin aceasta de mai multe sisteme de drept. Trăsăturile caracteristice elementului de extraneitate:

nu este un element de structură al raportului juridic de drept international privat, în sensul că nu este un al patrulea element, alături de subiecte, continut şi obiect. Este doar un fapt juridic care se referă la unul sau mai multe din cele trei elemente de structură (ex: faptul că persoana fizică – subiect al raportului juridic – are cetă enia străină sau domiciliul în străinătate; obiectul vânzării se află pe teritoriul altei ări, locul delictului este în străinătate, contractul se încheie în altă ară, etc). este calificat ca fiind element străin prin raportare la un anumit sistem de drept. Elementul de extraneitate este analizat ca fiind "străin" prin raportare la sistemul de drept al forului. Determinarea elementelor de extraneitate i efectele produse de acestea diferă de la un sistem de drept la altul. De exemplu, pentru determinarea legii na ionale a persoanei fizice, unele sisteme de drept consideră că elementul de extraneitate il constituie cetă enia, iar altele consideră că îl constituie domiciliul persoanei fizice. nu este, în toate cazurile, element interna ional, în sensul dreptului comertului interna ional. Raporturile juridice de drept privat cu element străin pot constitui obiect de reglementare i a altor ramuri ale dreptului privat. Astfel, dreptul comertului international reglementează raporturi comerciale cu element de extraneitate, element care este întotdeauna international, raportat la particularitătile operatiunii comerciale (de exemplu, elementul de extraneitate apare ca element international, în sensul propriu al termenului, în cuprinsul Legii uniforme asupra

vânzării internationale a obiectelor mobile corporale, adoptată prin Conventia de la Haga din 1 iulie 19643 ). În acest sens, «pentru determinarea caracterului interna ional al unui raport juridic sunt luate în considerare şi unele elemente de extraneitate ale acestuia. Dar nu orice element de extraneitate adăugat unui raport juridic din dreptul intern îl poate transforma în raport de dreptul comer ului interna ional, deci în raport „interna ional”, ci numai acele elemente de extraneitate care, pentru acel raport, sunt socotite că au o importan ă deosebită, cum ar fi faptul că păr ile contractante au domiciliul sau sediul în tări diferite sau faptul că marfa, obiectul contractului, este destinată să treacă dintr-o ară în alta». Rolul de a identifica elementele de extraneitate care conferă caracterul interna ional (în acceptiunea dreptului comertului international) revine fie legii interne, fie conven iilor interna ionale. constituie premisa aplicării unor norme juridice diferite. Ca regulă, elementul de extraneitate determină fie conflictele de legi (caz în care îşi găsesc aplicabilitatea normele conflictuale), fie atrage aplicarea normelor materiale interne sau a normelor materiale unificate. prezen a elementului de extraneitate distinge raporturile de drept interna ional privat de toate celelalte raporturi de drept privat. Elementul de extraneitate constituie diferen a specifică a raporturilor de drept interna ional privat.

 

ELEMENTE DE EXTRANEITATE

 

în legătură cu SUBIECTUL raportului juridic

În legătură cu OBIECTUL raportului juridic

În legătură cu CON INUTUL raportului juridic

- cetă enia,

-

locul situării

-

locul

na terii

- domiciliul

bunului imobil

raportului juridic

- re edin a

-

locul situării

-

locul

încheierii

- religia

bunului mobil - incidenta unei

actului,

- sediu

-

locul

executării

- na ionalitatea

legi străine supra

presta iei

- fondul

de

asupra obiectului;

caracteristice

comer

 

-

locul

savâr irii

delictului

-

locul

producerii

prejudiciului

locul producerii evenimentului

-

(deces,

na tere

etc).

Temă de lucru:

identifica i raporturi juridice care au în con inutul lor un element străin;

2) identifica i raporturi juridice ce nu pot forma obiectul dreptului interna ional privat;

identifica i alte elemente de extraneitate decât cele enumerate în tabel i

stabili i cu care din elementele de structură a raportului juridic au legătură.

1)

3)

1.5 Metoda de reglementare

Raportul juridic cu element de extraneitate poate fi reglementat fie cu ajutorul normelor conflictuale, care indică legea competentă a se aplica raportului juridic, fie cu ajutorul normelor materiale, care se aplică direct i nemijlocit raportului juridic cu element străin.

Analiza metodelor de reglementare

1.5.1 Metoda conflictuală (conflictualistă)

Potrivit acestei metode, legea competentă a reglementa raportul juridic cu

element de extraneitate se determină cu ajutorul normei conflictuale. Legea competentă astfel determinată, poate fi cea locală (legea instantei sesizate, numită legea forului), cea straină, sau ambele (fiecare din legi, reglementănd un anumit aspect al raportului juridic). Caracteristici ale metode conflictuale:

presupune alegerea legii competente întrucât, în principiu, norma conflictuală este bilaterală;

legea aplicabilă desemnată de norma conflictuală, este fie legea forului fie

judecătorul forului aplică propria normă conflictuală;

legea unei ări străine.

1.5.2 Metoda utilizării legilor de aplica ie imediată.

Constituie o formă particulară a metodei conflictuale, ce presupune existen a unei categorii speciale de legi, anume cele de aplica ie imediată, aplicarea normei conflictuale fiind condi ionată de împrejurarea ca, în materia respectivă, să nu existe o asemenea lege. Aspecte specifice:

legile de aplica ie imediată prezintă o importan ă deosebită i au un caracter de imperativitate ce exclude de la aplicare legea străină, înlăturând în acela i timp, inciden a metodei conflictuale; legile de aplica ie imediată ridică o problemă de determinare a aplicării lor în spa iu, în sensul că, în timp ce la metoda conflictuală se porne te de la situa ia juridică pentru a se determina legea aplicabilă, în cazul utilizării normelor de aplica ie imediată, se pleacă de la aceste legi pentru a se vedea dacă ele se aplică sau nu raportului juridic; legile de aplica ie imediată au un caracter unilateral, în vreme ce normele conflictuale sunt, de regulă, bilaterale; normele de aplica ie imediată se aseamănă cu normele conflictuale, ambele având un punct de legătura cu ara forului, însă, în timp ce normele conflictuale stabilesc numai competen a unui sistem de drept în a cârmui raportul juridic, normele de aplica ie imediată rezolvă nemijlocit raportul juridic cu element străin.

1.5.3 Metoda normelor materiale

Această metodă se caracterizează prin aplicarea directa, nemijlocită a normelor materiale raportului juridic cu element străin. Norma materială presupune fie o normă care se declară aplicabilă raportului juridic cu element de extraneitate, fie o normă materială care înlatură posibilitatea conflictului

de legi, în măsura în care acesta con ine o reglementare comună pentru două sau mai multe ări, situa ie în care norma materială se aplică direct raportului juridic.

1.5.4 Metoda proper law

Este, de asemenea, o variantă a metodei conflictuale i presupune ca pentru fiecare situa ie juridică, determinarea legii aplicabile să se realizeze în raport de totalitatea împrejurărilor de fapt i a particularită ilor pe care le prezintă. În cazul acestei metode, rolul judecătorului este important, întrucât spre deosebire de metoda conflictuală ce presupune aplicarea unor reguli generale tuturor

cauzelor de acela i fel, determinarea legii aplicabile potrivit metodei proper law se realizează de la spe ă la spe ă, chiar dacă ele se referă la aceea i materie, inându-se cont de particularită ile de fapt ale fiecăreia, astfel încât legea stabilită sa fie cea mai indicată pentru cazul respectiv. Aceasta metoda presupune:

- gruparea i aprecierea punctelor de legătură pentru stabilirea legii aplicabile indicată de cele mai puternice puncte de legatură;

- cercetarea con inutului legilor aflate în conflict pentru a determina scopul pe care

acestea îl au, aplicându-se legea care are cel mai mare interes în a reglementa situa ia juridică respectivă;

- aplicarea aceleia dintre legile aflate în conflict care este cea mai favorabilă păr ii

ce trebuie protejată, exprimând ideea de justi ie, astfel cum o concepe judecatorul respectiv. In sistemul de drept român, metoda proper law nu se aplică.

2. VOCABULAR

norma conflictuală – normă juridică care solutionează un conflict de legi

indicând care este legea competentă;

element de extraneitate sau element străin - parte componentă a raportului

juridic de drept interna ional privat prin care se stabile te legătura cu o lege străina;

sistem de drept – totalitatea normelor stabilite sau recunoscute de stat, în

scopul reglementări rela iilor sociale conform voin ei de stat, a căror respectare

obligatorie este garantată de for a coercitivă a statului.

condiţia juridică a străinului – institu ie a dreptului international privat care

include ansamblul normelor juridice care statornicesc existenta şi întinderea drepturilor

şi a obligatiilor pe care le are străinul într-o anume tară;

3. Întrebări, exerciţii, aplicaţii

Ce se în elege prin elementul de extraneitate? Prin ce se caracterizează metoda normelor materiale? Care este caracterul normelor de aplica ie imediată? Cărui sistem de drept apar in normele de drept interna ional privat? Ce deosebeşte metoda conflictualistă de metoda utilizarii legilor de aplicaţie imediată? Specificaţi caracterul următoarei norme: „ Dacă una din legile străine astfel determinată, prevede un impediment la căsătorie care, potrivit dreptului român, este incompatibil cu libertatea de a încheia o căsătorie, acel impediment va fi inlăturat ca inaplicabil în cayul în care unul dintre viitorii soţi este cetăţean român şi căsătoria se încheie pe teritoriul României” (art.18 alin.2 din Legea 105/1992).

4. Rezolvaţi următoarele teste-grilă

1.

Dreptul interna ional privat:

a. este o ramură de drept de sine stătătoare

b. este o parte a dreptului interna ional

c. este o parte a dreptului civil

2. În sfera dreptului interna ional privat intră:

a. raporturi de drept privat cu element străin

b. raporturi de drept fiscal cu element străin

c. raporturi de drept penal cu element străin

3. Elementul de extraneitate:

a. se configurează ca un element de structură a raportului juridic;

b. este o împrejurare de fapt;

a. diferen iază raportul juridic de drept interna ional de raportul juridic de

drept intern

4. Metoda « proper law »:

a. presupune aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurărilor de fapt i a

particularită ilor pe care le prezintă

b. este o formă a metodei conflictuale

c. se aplică i în sistemul de drept român

5. Metoda conflictualistă presupune:

a. aplicarea directă i nemijlocită a normei materiale

b. alegerea normei competente cu ajutorul normei conflictuale

c. aplicarea normei conflictuale a forului

5. Bibliografie

I.P. Filipescu, A.I. Filipescu, Tratat de drept international privat, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, pg.20, p. 20 – 21, pg. 21, p. 23; Jacotă Mihai, Drept international privat, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976, pg.14, Ph. Francescakis, La théorie du renvoi et les conflits de systèmes en droit international privé, Sirey, Paris, 1958, pg. 11-12; D.Al. Sitaru, Tratat de drept international privat, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, pg. 15; pg.23 D.A. Popescu, Itinerarii şi evolutii în dreptul international privat. Spre un drept international privat european, în R.R.D.P. nr. 1/2007, pg. 222. Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ediţia a VII-a revăzută şi adăugită de M. Nicolae, P. Truşcă, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2001, p. 110. P.A. Szabo, Trăsăturile esenţiale ale elementelor de extraneitate din cuprinsul raporturilor juridice civile, în S.U.B.B., 1970, p. 115-116.

Prof. univ. dr. MILENA TOMESCU

DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT

Curs pentru învăţământ la distanţă

PARTEA GENERALĂ

Aparatul tehnico-aplicativ a fost prelucrat de:

Asist.univ. Drd. Ni ă Maria Carolina

BUCURE TI - 2010

TEMA II DOMENIUL DREPTULUI INTERNA IONAL PRIVAT

1. Domeniul Dreptului Interna ional Privat

1.1 No iune

1.2 Analiza domeniului

1.2.1 Conflictul de legi

1.2.2 Conflictul de jurisdic ii

1.2.3 Condi ia juridică a străinului

1.2.4 Cetă enia

2. Delimitarea dreptului interna ional privat de alte ramuri de drept

2.1.1

Corela ia între dreptul interna ional privat i dreptul civil

2.1.2

Corela ia intre dreptul interna ional privat i dreptul penal

2.1.3

Corela ia

între

dreptul

interna ional

privat

i

dreptul

administrativ 2.1.4 Corela ia între dreptul interna ional privat i dreptul fiscal

3. Întrebări, exerciţii, aplicaţii

4. Rezolvaţi următoarele teste-grilă

5. Bibliografie

OBIECTIVE:

Înţelegerea noţiunii de domeniu al dreptului internaţional privat; Analiza fiecărui tip de conflict ce intră în domeniul dreptului internaţional privat; - Identificarea elementelor ce delimitează dreptul internaţional privat de celelalte ramuri de drept

- Utilizarea cunoştinţelor de drept privat în corelaţie cu termenii specifici dreptului internaţional privat

-

-

1.1 No iunea de domeniu al dreptului interna ional privat

Constituie domeniu al dreptului interna ional privat materiile privind conflictul de legi, conflictul de jurisdic ii, condi ia juridică a străinului i cetă enia.

1.2 Analiza domeniului dreptului interna ional privat

1.2.1 Conflictul de legi

Defini ie: Conflictul de legi este acea situa ie în care raportului juridic cu element de extraneitate îi sunt susceptibile a i se aplica două sau mai multe sisteme de drept apar inând unor state diferite, cu care raportul prezintă legătură prin elementul străin.

Exemplu practic:

Doi so i, cetă eni germani cu domiciliul în România, a căror căsătorie a fost celebrată în ara lor de origine (Germania), solicită instan ei române desfacerea căsătoriei prin divor . Elemente de extraneitate: cetă enia i locul încheierii căsătoriei Conflictul de legi apare între: legea română (legea domiciliului comun) i legea germană (legea na ională comună a celor doi so i dar i legea locului încheierii căsătoriei) Problema ce revine judecătorului competent spre soluţionare este aceea de a stabili care dintre cele doua sisteme de drept în prezen ă se aplica în cauză. Solu ia conflictului de legi: se va aplica legea legea germană, ca lege na ională comună (art.22 din legea 105/1992)

Elementele esen iale ale conflictului de legi sunt:

izvorul conflictului de legi este elementul de extraneitate.

raportul juridic este susceptibil de a i se aplica unul sau mai multe sisteme de drept diferite, respectiv sistemul de drept român i sistemul de drept al altui stat, cu care are legătură prin elementul străin; conflictul de legi nu implică un conflict de suveranită i între statul român i cel străin, cu care elementul de extraneitate are legatură. Clasificare. Potrivit doctrinei există mai multe tipuri de conflicte de legi :

în func ie de aplicarea legilor în spa iu i timp:

- conflict

de

legi în spa iu

- când sistemele de drept în prezen ă con in norme

conflictuale care reglementeaza în mod diferit raportul juridic cu element de extraneitate;

- conflict de legi în timp - între două legi succesive apar inând aceluia i sistem de drept,

din care una în vigoare i cealaltă abrogată;

- conflictul de legi în timp i spa iu - când un raport juridic se na te într-o ară, conform legilor acesteia, i urmează să producă efecte sau sa fie invocat într-un alt stat;

în func ie de sistemul de drept competent a reglementa raportul juridic cu

element de extraneitate:

- conflict pozitiv de legi – când fiecare normă în conflict trimite la propriul sistem de drept;

- conflict negativ - când nici una din normele conflictuale în prezen ă nu consideră aplicabil propriul sistem de drept, trimi ând fie la sistemul de drept al celuilalt stat, fie la sistemul de drept al unui stat ter .

în func ie de nivelul unde apare conflictul de legi:

- conflict propriu – zis de legi - apare între normele în conflict a două sisteme de drept

diferite;

- conflict aparent de legi apare între normele conflictuale apar inând aceluia i sistem de drept (in cazul legilor federale sau interprovinciale);

în func ie de unele situa ii speciale ce pot declan a conflicte de legi:

- conflictul de legi în cazul statelor nerecunoscute - aplicarea legii statului nerecunoscut

este justificată de următoarele argumente: nerecunoa terea unui stat de catre altul nu înseamnă ca acesta nu există sau că ordinea sa de drept nu are o existen ă independentă de orice atitudine din afară;

- conflictul interpersonal - situa ie în care în unele ări, legea aplicabilă unui raport juridic

se determină dupa criteriul confesiunii, în sensul că cei apar inând aceluia i cult sunt supu i normelor religioase proprii cultului respectiv. Conflictul apare atunci când norma conflictuală a forului trimite la sistemul de drept al unui stat ce diferă raportat la criteriul confesiunii. In solu ionarea problemei trebuie stabilit cărei religii apar ine partea sau păr ile raportului juridic, în func ie de aceasta stabilindu-se care normă se aplică pentru solu ionarea pe fond a cauzei. Conflictele interpersoanle apar cu frecven ă în statele nelaice, unde distinc ia se face potrivit confesiunii indivizilor. Conflictele de legi interpersoanale intrevin în probleme de familie, succesiuni sau proprietate.

1.2.2 Conflictul de jurisdic ii

Conflictul de jurisdic ii vizează norme privind:

competen a jurisdic ională; procedura aplicabilă proceselor de drept interna ional privat;

efectele hotărârilor judecatore ti i arbitrale străine. Normele care solu ionează conflictele de jurisdic ii sunt norme de drept material, substan ial. Ele se aplică în mod direct, nemijlocit, raportului juridic.

1.2.3 Condi ia juridică a străinului

Defini ie: Institu ie a dreptului interna ional privat care include ansamblul normelor juridice prin care se determină capacitatea de folosin ă a străinului (persoana fizică sau juridică), adică existen a i întinderea drepturilor i obliga iilor acestuia într-o anume ară. Condi ia juridică a străinului este determinată de legea statului în care se găse te, sau cu jurisdic ia căruia are legatură. Condi ia juridică a străinului în România este supusă exclusiv legii române. Condi ia juridică a străinului are legatură atât cu ceea ce se cheamă conflictul de legi – în măsura în care se recunoa te străinului un anumit drept – cât i cu conflictul de jurisdic ii (interesează aspecte privind: capacitatea procesuală a străinului; asisten a juridică, etc).

1.2.4 Cetă enia

Prin cetă enie se în elege ansamblul normelor juridice care reglementează legătura politico – juridică dintre persoana fizică i un stat, în temeiul căreia persoana fizică, în calitate

de cetă ean, este titularul anumitor drepturi i obliga ii care constituie statutul ori condi ia sa juridică. Cetă enia constituie în dreptul interna ional privat, un criteriu pentru determinarea legii aplicabile.

Temă de lucru:

a) Analizaţi dispoziţiile art.2 din Legea 105/1992 şi precizaţi care este caracterul acestor norme. b) Exemplificaţi tipuri de raporturi juridice de drept internaţional privat, ce intră în domeniul său de aplicare.

2 Delimitarea dreptului interna ional privat de alte ramuri de drept

2.1.1 Corela ia între dreptul interna ional privat i dreptul civil

Obiectul de reglementare a dreptului interna onal privat este mai vast decât al dreptului civil, întrucât include atât raporturile de drept civil propriu zis, cât i pe cele din dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul comercial, etc. Raporturile de drept civil strict interne Raporturile de drept interna ional privat con in întotdeauna un element de extraneitate.

2.1.2 Corela ia intre dreptul interna ional privat i dreptul penal

Aplicarea legii penale române poate fi condi ionată de aplicarea legii civile străine, lato sensu. De exemplu, pentru infrac iunea de bigamie trebuie să existe două căsătorii în care se află o persoană, fiind avută în vedere inclusiv de legea străină. Hotărârea penală străină poate produce i unele consecin e de drept civil, ca de exemplu răspunderea pentru repararea prejudiciului cauzat prin infrac iune, aceste consecin e fiind determinate potrivit legii civile aplicabile, care poate fi o lege străină.

2.1.3 Corela ia între dreptul interna ional privat i dreptul administrativ

Uneori, dispozi iile legii administrative pot fi luate în considerare pentru determinarea regimului unui raport juridic. De exemplu, într-o ac iune în nulitatea căsătoriei bazată pe necompeten a organului instrumentator, această competen ă se determină după normele administrative din dreptul străin.

2.1.4 Corela ia între dreptul interna ional privat i dreptul fiscal

În anumite condi ii, aspecte ale dreptului interna ional privat se împletesc cu cele ale dreptului financiar, de exemplu, atunci când se invocă de către o societate comercială faptul că are na ionalitate străină, în scopul de a nu plăti impozite decât în ara sa de origine.

3. Întrebări, exerciţii, aplicaţii

privat?

Care sunt materiile ce intră în domeniul de aplicare a dreptului internaţional

Prin ce se diferenţiază raportul juridic de drept civil de raportul juridic de drept

internaţional privat?

Identificaţi elementele esenţiale ale conflictului de legi

Care sunt criteriile după care se clasifică conflictele de legi?

Cărei legi este supusă condiţia juridică a străinului în Romania?

Determinaţi care este elementul de extraneitate, analizând următoarele raporturi

juridice şi precizaţi care sunt legile susceptibile a se aplica raportului juridic:

- contractul de vânzare - cumpărare a unui imobil situat pe teritorul statului german de către SC Green Field Romania, societate juridică română;

- copil născut în afara căsătoriei, având ca tată un cetăţean austriac şi mama, cetăţean

român;

- bunurile mobile ale defunctului cetăţean român se află pe teritoriul Italiei;

4. Rezolvaţi următoarele teste-grilă

1. Conflictul de legi:

a. implică doar conflictul între legea română şi legea străină

b. implică şi conflictul de suveranităţi

c. implică atât conflictul de legi cât şi conflictul de suveranităţi

2. Conflictul de lege este o noţiune proprie:

a. Dreptului internaţional public

b. Dreptului internaţional privat

c. Dreptului diplomatic şi consular

3. Când norma conflictuală nu consideră aplicabil propriul sistem de drept suntem, în

prezenţa:

a. conflictului negativ

b. conflictului propriu – zis

c. conflictului aparent

4. Condi ia juridică a străinului este determinată:

a. de legea sa naţională

b. de legea statului pe teritoriul căruia se află

c. de legea statului cu a cărui jurisdic ie are legatură.

5. Bibliografie

I.P.Filipescu, A.I.Filipescu, Drept intern tional privat, Ed. Actami, Bucuresti, 2002,

pg.168-192

A. Fuerea, Drept international privat, ed.a II-a, ed. Universul Juridic, Bucuresti 2005,

pg.23

I. Macovei, Drept Interna ional Privat, vol.I, Editura. Ars. Longa, Iasi 1999, pg.48. Y. Loussouarn, P. Bourel, Droit international privé, Dalloz, Paris, 1999, pg. 5-6 D.A. Popescu, Corelaţia dintre conflictele de legi şi conflictele de jurisdicţii, în Fiat Justitia, nr.1/1999, pg. 59-67 R.-B. Bobei, Repere doctrinare şi jurisprudenţiale ale instituţiei calificării în dreptul internaţional privat, în CJ, nr.3/2004, pg. 105 D. Lupaşcu, G. Mihuţ-Gÿongÿ, Regimul juridic al străinilor în România, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006, pg. 6.

DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT

Curs pentru învăţământ la distanţă

PARTEA GENERALĂ

Aparatul tehnico-aplicativ a fost prelucrat de:

Asist.univ. Ni ă Maria Carolina

BUCURE TI - 2010

CAPITOLUL III

CON INUTUL DREPTULUI INTERNA IONAL PRIVAT

1. Normele conflictuale

1.1 Defini ie

1.2 Structura normei conflictuale

1.3 Punctele de legătură

1.4 Clasificarea normelor conflictuale

1.5 Sistemul de drept căruia îi aparâin normele conflictuale

2. Normele materiale sau substan iale

2.1 No iune

2.2 Distinc ia fa ă de normele conflictuale

3. Normele de aplica ie imediată

3.1 Defini ie

3.2 Aplicabilitatea normei de aplica ie imediată i efecte

4. Întrebări i exerci ii

5. Rezolva i următoarele teste grilă

6. Bibliografie

OBIECTIVE:

- Identificarea categoriilor de norme specifice dreptului internaţional privat.

- Analiza fiecărui tip de normă.

- Înţelegerea normelor conflictuale ca principal instrument de lucru al

dreptului internaţional privat şi corelarea în aplicare cu lex causae (norma materială)

- Însuşirea adecvată a elementelor ce configurează mecanismul conflictual specific dreptului internaţional privat

1. Normele conflictuale

1.1 Definiţie: Normele conflictuale, specifice dreptului interna ional privat, sunt acele norme care au o structură proprie, diferită de cea a normelor juridice de drept intern, având rolul de a solu iona conflictele de legi. Normele conflictuale nu reglementează direct un raport juridic cu element de extraneitate ci doar stabilesc care din sistemele de drept în prezen ă - susceptibile de a guverna raportul juridic - urmează a se aplica acestuia. Rolul normei conflictuale de trimitere sau de fixare (determină în prealabil norma materială competentă a solu iona pe fond problema raportului juridic)

1.2 Structura normei conflictuale

Elemente de structură ale normei conflictuale:

Conţinut parte a normei care cuprinde raporturile de drept la care se referă. Raporturile juridice sunt descrise într-o manieră abstractă, « pe categorii ». Exemple:

 

Con inutul normei conflictuale

 

Raporturile de drept la care se referă con inutul normei

Art. 49 din Legea 105/1992

 

-

posesie

 

-

dreptul de proprietate

 

Posesia,

dreptul

de

proprietate

i

-

celelalte drepturi reale (dr. de

celelalte

 

uz,

uzufruct,

abita ie,

dr.

de

 

drepturi

reale

asupra

bunurilor,

folosin ă, etc)

 

inclusiv cele de garan ii reale, sunt cârmuite de

”.

-

garan iile

reale

(ipotecă,

gaj, etc).

Art. 64 din Legea 105/1992 Formele de publicitate, realizate în

-

formele

de

publicitate

efectuate

în

momentul

na terii,

orice

 

transmiterii, restrângerii sau stingerii

mod,

referitoare

la

bunuri

sunt

drepturilor

reale

imobiliare

i

a

supuse

 

garan iilor reale imobiliare

 

Art. 18 din Legea 105/1992 Condi iile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei sunt determinate de

- vârsta minimă legală;

 

- consim ământul

 

la

încheierea căsătoriei;

 
 

la

-

impedimentele

 
 

căsătorie;

 

etc

Legătură parte a normei care indică legea competentă a cârmui

raportul respectiv.

Exemple privind structura normei:

Art 19 alin. 1 din Legea 105/1992

Art 19 alin. 1 din Legea 105/1992

CON INUT

Forma căsătoriei

LEGĂTURĂ

este supusă legii statului pe teritoriul căruia se celebrează

Art 61 din Legea 105/1992

Art 61 din Legea 105/1992

CON INUT

Na terea, con inutul i stingerea dreptului de proprietate industrială

LEGĂTURĂ

sunt supuse legii statului unde s- a efectuat depozitul ori înregistrarea sau unde s-a depus cererea de depozit sau de înregistrare

Legătura normei conflictuale se poate prezenta într-unul din următoarele feluri:

indicare directă

indicare generală

Temă de lucru:

Identificaţi conţinutul şi legătura normelor conflictuale con inute în art. 20, art.40, art.87 şi art. 139 din Legea 105/1992.

1.3 Punctele de legătură

Punctul de legătură criteriu prin intermediul căruia se asigură localizarea raportului juridic în cadrul unui sistem de drept aplicabil – lex causae. Acest criteriu poate fi, după caz :

- un criteriu de fapt ( de exemplu: locul în care s-a produs faptul juridic ilicit – ex delicto, locul unde se situează bunul – locus rei sitae)

- un criteriu juridic (de exemplu : cetă enia, domiciliul).

Principalele puncte de legătură admise de legea română

- cetătenia

-

domiciliul sau re edin a

 

-

sediul social

 

-

fondul de comer

 

-

locul situării bunului

-

locul încheierii actului juridic

 

-

locul executării contractului

-

locul

unde

s-a

produs

faptul

cauzator

de

prejudiciu

- voin a păr ilor

- autoritatea care examinează valabilitatea actului - instan a sesizată

Punctele de legătură se clasifică în două categorii :

puncte de legatură fixe (nu suferă schimbări).

Exemple: locul situării bunului imobil, locul în care s-a produs fapta cauzatoare de prejudicii sau locul producerii prejudiciului, locul unde s-a incheiat actul, etc.

altul).

puncte de legătură mobile (se pot deplasa dintr-un sistem de drept în

Exemple: domiciliul, re edin a, sediul social, locul în care se află bunul mobil, locul executării contractului, cetă enia etc.

1.4 Clasificarea normelor conflictuale.

Criterii de clasificare:

dupa con inut:

- norme conflictuale cu privire la persoanele fizice sau juridice;

- norme conflictuale cu privire la bunuri;

- norme conflictuale cu privire la mo tenire;

- norme conflictuale cu privire la contracte;

- norme conflictuale cu privire la actul juridic;

- norme conflictuale cu privire la fapte juridice; etc

dupa felul legăturii:

- norme coflictuale unilaterale sau cu legătura directă indică numai cazurile în care raportului juridic cu element de extraneitate i se aplica legea română, fără a indica i cazurile când este competentă legea străină.

art.14. alin.2 - « ocrotirea impotriva actelor de încălcare a dreptului la nume, săvâr ite în România, este asigurată potrivit legii române », art.149 - « instan ele

judecătore ti române sunt competente dacă

», art.150, art.151 din Legea 105/1992.

- norme conflictuale bilaterale sau cu indicare generală - arată în acela i timp, atât

cazurile în care competen a apar ine legii locale (legea forului) cât i cazurile când este competentă legea străină.

Exemple:

art.14 - « numele persoanei este cârmuit de legea sa na ională », art.19, art.40, art.66, art. 158, art.160 -161 din Legea 105/1992.

1.5 Sistemul de drept caruia ii apar in normele conflictuale.

Regula: Normele conflictuale apar in sistemului de drept al instan ei sesizate (lex fori). Regula este exprimată prin formula « normele conflictuale sunt ale forului ». Această regulă este valabilă atât pentru instan ele române, care vor aplica norma conflictuală română sau comunitară ca lex fori, cât i pentru instan ele din străinătate care aplică norma conflictuală proprie pentru determinarea legii competente. Excep ii :

- în arbitrajul interna ional ad – hoc unde nu există lex fori, dacă păr ile nu indică legea aplicabilă fondului litigiului, arbitrii vor aplica legea desemnată de norma conflictuală pe care ei o vor consideră mai potrivită în spe ă.

- în cazul retrimiterii de gradul I, când norma conflictuală română trimite la sistemul de drept al unui alt stat, iar sistemul de drept străin prin norma sa conflictuală retrimite la dreptul român, instan a română aplică norma conflictuală străină, întrucât dreptul forului admite retrimiterea de gradul I.

Temă de lucru:

Identificaţi cel puţin cinci puncte de legătură fixe, analizând la alegere norme ale Legii 105/1992. Stabiliţi care sunt criteriile de localizare a raporturilor juridice reglementate de art.79 din Legea 105/1992. Specificaţi cărui sistem de drept aparţin normele de drept internaţional privat român. Identificaţi un număr de patru norme conflictuale unilaterale din sistemul de drept român.

2. Normele materiale sau substan iale

2.1 No iune: Normele materiale, se aplică în mod direct raporturilor juridice

cu element de extraneitate. Ele pot fi norme de drept material sau substan ial (drept

civil, familiei, comercial, muncii etc) i norme de drept procesual.

2.2 Distinc ie fa ă de normele conflictuale.

Deosebiri :

norma conflictuală → normă de trimitere, de fixare

norma materială

guverneaza direct raportul juridic

norma conflictuală

norma materială

are o structură proprie ( con inut i legătură) are o structură clasică ( ipoteză, dispozi ie, sanc iune).

3. Normele de aplica ie imediată (necesară)

3.1 Defini ie: Normele de aplica ie imediată sunt acele norme materiale, apar inând sistemului de drept al forului, care prin gradului lor mare de imperativitate datorat scopului în care au fost edictate de către stat, se aplică cu prioritate (imediat) raportului juridic când acesta are un punct de legătură cu ara forului, excluzând în acest fel conflictul de legi.

Exemple:

- Art.19 alin. 2 din Legea 105/1992 dispune : ”căsătoria unui cetă ean român

aflat în străinătate poate fi încheiată în fa a autorită ii locale de stat competente ori în fa a agentului diplomatic sau func ionarului consular fie al României, fie al statului celuilalt viitor so ” . Aceste prevederi înlătură de la aplicare norma conflictuală cuprinsă în art.19 alin. 1 care prevede ca forma încheierii căsătoriei este supusă legii statului pe teritoriul căruia se celebreaza. Astfel, o căsătorie religioasă încheiată în străinătate de un cetă ean român, nu va fi recunoscută va fiind valabilă în România, chiar dacă, potrivit sistemului de drept a statului pe teritoriul căruia se celebrează ea este recunoscută ca valabilă.

- Art 18 din Legea 105/1992 prevede în ceea ce prive te condi iile de fond la

încheierea căsătoriei, că acestea sunt determinate de legea na ională a fiecăruia dintre viitorii so i. Totu i, alin.2 dispune că atunci când potrivit legii străine există un impediment la căsătorie, care, potrivit dreptului român, este incompatibil cu libertatea de a încheia o căsătorie, acest impediment va fi înlăturat ca inaplicabil, dacă celălalt viitor so este cetă ean român i căsătoria se celebreaza în România.

3.2. Aplicabilitatea normei de aplica ie imediată i efecte

Atunci când se constată existen a unei norme de aplica ie imediată, aceasta se aplică în mod necesar, fără a se mai lua în considerare care ar fi fost solu ia dată de sistemul de drept competent a guverna raportul juridic conform normei conflictuale incidente în cauză. Efecte:

norma conflictuală este înlăturată de la aplicare;

nu se mai pune problema conflictului de legi.

Norma de aplica ie imediată se aplică numai raporturilor juridice de drept interna ional privat ce au un punct de legătură cu statul forului i pentru care legiuitorul prin voin a sa, a considerat necesar a înlătura de la aplicare un alt sistem de drept.

4. Întrebări i exerci ii

Care norme se aplică în mod direct direct şi nemijlocit raportului juridic cu element de extraneitate?

Care sunt elementele de structură ale normei conflictuale?

Ce reglementează normele conflictuale cu element de extraneitate?

Care este diferenţa dintre norma conflictuală şi norma materială?

Cum se clasifică punctele de legătură?

Ce rol au normele materiale ?

Care sunt exepţiile în care normele conflictuale nu aparţin forului?

Specificaţi ce intră în conţinutul normei conflictuale?

Stabiliţi corelaţia corectă în cazurile prezentate mai jos:

1. Art. 37 din Legea 105/1992

Instituirea, modificarea, efectele şi încetarea tutelei, precum şi raporturile dintre tutore şi persoana lipsită de capacitate sau cu capacitate restrânsă

sunt supuse legii naţionale a persoanei ocrotite

cetăţenia persoanei ocrotite

2. Art. 49 din Legea 105/1992

Posesia, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra bunurilor inclusiv cele de garanţii reale

sunt cârmuite de legea locului unde acestea se află sau sunt situate, afară numai dacă prim dispoziţii speciale se prevede altfel

locul unde se află sau se situează bunul

legătura normei

punctul de legătură

conţinutul normei

conţinutul normei

punctul de legătură

legătura

normei

3. Art. 4 alin. (1) lit.b din Legea Regulamentul (CE) nr.593/2008

Contractul de vânzare – cumpărare de bunuri

este reglementat de legea ţării în care se află reşedinţa obişnuită a vânzătorului

reşedinţa obişnuită

5. Rezolva i următoarele teste grilă

1. Conflictul de legi se soluţionează:

punctul de legătură

conţinutul normei

legătura

normei

a. atât de norme conflictuale cât şi norme de aplicaţie imediată

b. numai de norme conflictuale

c. de norme conflictuale şi norme materiale

2. Normele materiale pot reglementa :

a. raporturi juridice cu element străin

b. raporturi juridice cu element naţional

3.

Care din norme indică doar legea competentă:

a. normele conflictuale

b. normele materiale

c. normele substanţiale

d. normele de aplicaţie imediată

4. Normele materiale:

a. sunt norme de trimitere

b. reglementează direct raportul juridic cu element de extraneitate

c. au o structură identică normei conflictuale

5. Posibilitatea conflictului de legi este înlăturată de:

a. normele materiale

b. normele conflictuale

c. normele de drept procesual

6. Norma de aplicaţie imediată:

a. aparţine sistemului de drept al forului

b. are un grad mare de imperativitate

c. este o normă conflictuală

7. Norma conflictuală este formată din:

a. conţinut şi punctul de legătură

b. conţinut şi legătură

c. conţinut, legătură şi punctul de legătură

8. Constituie puncte de legatură:

a. apatridia

b. locul încheierii actului juridic

c. spaţiul aerian

6. Bibliografie

Filipescu Ioan, Drept international privat, Editura Actami, vol. I-II, Bucureşti,

1997, pg.37

D. Gutmann, Droit international privé, Dalloz, Paris, 1999, pg. 33

D.Al. Sitaru, Tratat de drept international privat, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, pg. 15; pg.27 I. Deleanu, Ficţiunile juridice, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, p. 64.

DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT

Curs pentru învăţământ la distanţă

PARTEA GENERALĂ

Aparatul tehnico-aplicativ a fost prelucrat de:

Asist.univ. Drd. Ni ă Maria Carolina

BUCURE TI - 2010

CAPITOLUL IV

IZVOARELE DREPTULUI INTERNA IONAL PRIVAT

1. Aspecte preliminare

2. Izvoarele interne

3. Izvoarele interna ionale

4. Izvoarele comunitare

5. Cutuma interna ionala i uzan a interna ională

6. Practica judiciară i practica arbitrală

7. Rezolva i următoarele teste grilă

8. Bibliografie