Sunteți pe pagina 1din 26

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului Colegiul Tehnic Petru Ponii Onesti

pentru obtinerea certificatului de calificare profisionala NIVEL 3

Profil Tehnic Calificare profesionala. Tehnician in instalatii electrice

Indrumator Profesor : Rascarachi Bogdan

Candidat

2013

TEMA PROIECTULUI

APARATE ANALOGICE DE MASURARE

CUPRINS
ARGUMENT................................................................................PAG.4 NOTIUNI GENERALE.PAG.5 CAP.I APARATE MAGNETOELECTRICE.........................................................................PAG.8 1.1. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE................................................................................PAG.8 1.2. DESCRIEREA APARATULUI .......PAG.8 1.3 FUNCTIONARE..............................................................PAG.9 1.4 PROPRIETATI.PAG.10 1.5. UTILIZARI...PAG.11 CAP.II APARATE FEROMAGNETICE ............................................................PAG.12 2.1. PRINCIPIUL DE FUNCIONARE........................................................PAG.12 2.2 DESCRIEREA APARATULUI...............................................................PAG.12 2.3. FUNCIONARE...................................................................................PAG.14 2.4. PROPRIETI......................................................................................PAG.14 2.5. UTILIZRI...........................................................................................PAG.15 CAP.III APARATE ELECRODINAMICE..........................................................................PAG.17 3.1. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE.......................................................................PAG.17 3.2. DESCRIEREA APARATULUI..............................................................................PAG.17 3.3. FUNCTIONARE.....................................................................................................PAG.18

CAP.IV APARATE FERODINAMICE................................................................................PAG.19 NORME DE PROTECTIE A MUNCII..................................................................................PAG.20 ANEXA......................................................................................................................................PAG.23 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................PAG.25

ARGUMENT
Aparatele electrice analogice de msurare permit obtinerea informatiei de msurare prin deplasarea unui dispozitiv indicator fat de o scar gradat. Principiul de functionare difer n functie de fenomenul fizic utilizat pentru producerea cuplului de forte necesar miscrii dispozitivului mobil. La aparatele analogice masurarea este continua(fara intrerupere), iar rezultatul masurari poate lua orice valoare (indicatorul poate ocupa orice pozitie in fata scarii gradate). Dup principiul de functionare aparatele electrice analogice de tip electromecanic se mpart n urmtoarele categorii: magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice, de inductie, electrostatice, cu lamele vibrante, termice. Principiul de functionare a aparatelor analogice indicatoare se bazeaza pe conversia marimii de masurat electrice intr-o marime mecanica, care determina deplasarea unui indice in fata unei scari gradate pe care se citeste valoarea masurata.Deoarece functionarea aparatelor analogice se bazeaza pe conversia energiei electrice in energie mecanica, ele sunt de fapt convertoare electromecanice. Din punct de vedere constructiv,aparatele analogice sunt alcatuite din parti functionale grupate intr-o schema bloc. Schema bloc a unui aparat de masurat analog. Circuitul de intrare are rolul de a transforma marimea de masurat intr-o marime convenabila dispozitivul de masurare poate fi un traductor, un redresor, un amplificator, un atenuator. Dispozitivul de masurare este un ansamblu de componente in care are loc conversia electromecanica, dupa o anumite lege fizica. Dispozitivul de afisare permite observarea sau citirea valorii masurate. Lucrarea de fa realizat la sfritul perioadei de perfecionare profesional n cadrul liceului, consider c se ncadreaz n contextul celor exprimate mai sus. Doresc s fac dovada cunotinelor dobndite n cadrul disciplinei de nvmnt: ,,Transportul si distributia energiei electrice. In acest proiect am prezentat aparate analogice de masurare. Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. In capitolul I am prezentat aparatele magnetoelectrice.Capitolul II contine aparatele feromagnetice.Capitolul III se refera la aparatele electrodinamice.Capitolul IV contine aparatele ferodinamice.

Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum i alte lucrri tiinifice cum ar fi: cri i reviste de specialitate, STAS-ul. n acest fel am corelat cunotinele teoretice i practice dobndite n timpul colii cu cele ntlnite n documentaia tehnic de specialitate parcurs n perioada de elaborare a lucrrii de diplom. NOTIUNI GENERALE

Operaia de msurare cu un aparat de msur analogic cuprinde urmtoarele etape: - conversia mrimii de msurat n tensiune electric; - prelucrarea analogic a semnalului electric; - afiarea cu ajutorul acului indicator Din punct de vedere constructiv, instrumentele de msurare prezint urmtoarele componente: - un dispozitiv de msurare care funcioneaz pe baza unui anumit principiu; - un ac indicator solidar cu partea mobil a dispozitivului de msurare; - un cadran cu o scar gradat liniar sau neliniar (logaritmic) n faa cruia culiseaz acul indicator; - unul sau mai multe dispozitive pentru producerea cuplului antagonist; - un corector pentru reglarea acului n dreptul reperului zero; - un dispozitiv amortizor pentru amortizarea oscilaiilor acului indicator; - carcasa n care este cuprins aparatul; - borne pentru conectarea aparatului n circuit. Aparatele de msur analogice sunt constituite dintr-o parte fix i o parte mobil care se poate roti n jurul unui ax. Echipajul mobil al aparatului este acionat pe de o parte de un cuplu de fore, numit cuplu activ sau motor, care este funcie de mrimea electric de msurat i pe

de alt parte de un cuplu rezistent sau antagonist produs de obicei de un arc sub form de spiral. Micarea echipajului mobil este descris de ecuaia diferenial:

d 2 J = mi dt i
unde J = momentul de inerie al echipajului mobil; = unghiul de rotaie; MI = momentele cuplurilor aplicate echipajului mobil. Aceste momente sunt momentul cuplului activ, momentul cuplului rezistent i momentul cuplului de amortizare. Cuplul activ apare ca urmare a fenomenelor de interaciune a cmpurilor electromagnetice, fiind dependent de mrimea de msurat i determinnd micarea echipajului mobil.

M a = f ( x) ,

unde

x = mrimea de msurat Cuplul rezistent se poate obine pe cale mecanic, prin tensionarea unui resort (arc spiral), avnd expresia: M r = D , unde D = cuplul rezistent specific = deplasarea acului indicator sau prin micarea unui element conductor n ntrefierul unui magnet permanent, cuplul rezistent avnd expresia:

M r = kn ,

unde

n = turaia echipajului mobil k = constant Cuplul de amortizare depinde de viteza echipajului mobil:

M am = A
unde A = factorul de amortizare

d dt ,

Acul indicator (1) confecionat din eava de aluminiu se rotete sub aciunea cuplului activ. Pentru aducerea n zero a acului indicator se folosete un dispozitiv format dintr-o furc (3) prins la un capt al arcului spiral, care este deplasat de excentricul unui urub (4) acionat din exteriorul aparatului. Contragreutile (5) elimin influena greutii proprii a echipajului mobil asupra deviaiei. Pentru citirea deviaiei se utilizeaz un dispozitiv format dintr-o scar gradat i un ac indicator. Scara gradat are trasate repere principale, marcate cu cifre i diviziuni intermediare. Aceasta este prevzut cu o oglind pentru a evita eroarea cu paralax (dac citirea nu se face perpendicular pe aparat se citete greit numrul de diviziuni). Partea fix a aparatului conine: ecrane, bobine, magnei permaneni. Cele mai importante caracteristici ale aparatelor sunt: clasa de precizie, constanta aparatului, rezistenele interioare care stabilesc consumul propriu al aparatului. Pentru a stabili clasa de precizie se definete eroarea raportat de indicaie a aparatului: R = (xi / xn )100, unde xi = xi x este eroarea absolut de indicaie a aparatului xi = indicaia aparatului etalon x = indicaia aparatului de verificat xn = indicaia maxim a scrii aparatului Prin STAS 4640-61 aparatele se mpart n 7 clase: 0,1; 0,2; 0,5; 1; 1,5; 2,5 cu erorile absolute maxim tolerate de 0,1%; 0,2%; 0,5%; 1%; 1,5%; 2,5%; 5% din indicaia maxim a scrii aparatului.

CAP.I APARATE MAGNETOELECTRICE (CU BOBINA MOBILA)


1.1. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE Functionarea aparatelor magnetoelectrice se bazeaza pe interactiunea dintre campul magnetic al unui magnet permanent si o bobina mobila parcursa de curentul de masurat (curent continuu).In urma acestei interactiuni apare un cuplu activ care pune in miscare bobina mobila impreuna cu intregul echipaj mobil. 1.2. DESCRIEREA APARATULUI Din principiul de functionare,se observa ca elemnetele de baza ale aparatului magnetoelectrice sunt:magnetul permanent si bobina mobila.Ele fac parte din dispozitivul pentru producerea cuplului activ.Partea fixa a acestui dispozitiv este alcatuita,asa cum se vede si in fig.3,din magnetul permanent,piesele polare si miezul cilindric.Piesele polare si miezul sunt executate din fier moale si au suprafetele cinlindrice,centrate pe azul aparatului astfel ca intrefierul foarte ingust care se formeaza, campul magnetic creat de magnetul permanent sa aiba un spectru radial si uniform.Aceasta distributie a campului in intrefier asigura obtinerea unei scari liniare pentru aparatele magnetoelectrice. Partea mobila este realizata dintr-o bobina, asezata in intrefierul circuitului magnetic si montata pe doua semiaxe ale caror capete se reazama in lagare.De semiaxe sunt prinse doua arcuri spirale care creaza cuplul rezistent si , in acelasi timp servesc la aducerea curentului la bobina mobila.Capatul fix al unuia dintre arcuri este prins la sasiul aparatului, iar al celuilalt la parghia corectorului de zero. Pe una dintre semiaxe este fixat acul indicator care,impreuna cu scara gradata,formeaza dispozitivul de citire.

Acul indicator este echilibrat de contragreutati.Amortizorul este electromagnetic si este format din carcasa bobinei,care se realizeaza din aluminiu,sau din cateva spire in scurtciurcuit se induc curenti,a carui actiune tinde sa se opuna miscarii amortizand in acest fel oscilatiile echipajului mobil. In constructiile moderne ale aparatelor magnetoelectrice,magnetul permanent ,nu mai este sub forma de potcoava alungita.Folosindu-se materiale magnetice cu calitati superioare,dimensiunile acestui magnet s-au micsorat foarte mult realizandu-se astfel importante economii de materiale .

Fig.3. Descrierea aparatului magnetoelectric 1.3. FUNCTIONARE

Fig.4. Functionarea aparatului electromagnetic 1.Magnet permanent 2.Piese polare 3.Miez cilindric 4.Sunt magnetic 5.Bobina

La trecere unui curent continnuu I prin bobina,ca urmare a interactiunii curentului cu campul magnetului permanent,asupra partilor active ale spirelor bobinei actioneaza fortele F care dau nastere cuplului activ Ma ce roteste bobina. Dupa cum se stie din fizica forta F sce se exercita asupra unui conductor de lungime l,parcurs de un curent de intensitate I si aflat inr-un camp de unductie magnetica B este: F=I Bi Avand in vedere ca distanta intre punctele de aplicatie ale celor doua forte este b (latimea unui spire) si ca lungimea conductorului supus unei forte Feste egala cu inaltimeaunei spire, l, inmultita cu numarul de spire N ale bobinei, se poate deduce: Ma=Fb=IBNlb=BNAI unde A=lb este aria unei spire. Bobina mobila se roteste pana cand cuplul rezistent produs de arcurile spirale. (Mr=D)crescand cu unghiul de rotire, egaleaza cuplul activ (Mr=Ma).Inlocuind in aceasta ne egalitate expresiile celor doua cupluri,se obtine:
BNAI=d,

de unde: =BNA/D=i Avand in vedere ca prin constructia speciala a circuitului magnetic se obtine in interfierse o inductie constanta,se poate nota: BNA/D=S si rezulta: =SI
10

Relatia reprezinta caracteristica statica de functionare a aparatelor magnetoelectric

1.4. PROPRIETATI Dupa cum reiese din expresia matematica a caracteristicii statice de functionare,la aparatele magnetoelectrice indicatia este proportionala cu intensitatea curentului ce se masoara si deci aparentele magnetoelectrice au scara uniforma . Sensibilitatea acestor aparate este foare mare realizandu-se aparate care masoara intensitati ale curentului incepand de la microamperi si in unele constuctii speciale (galvanometre),chiar de ordinul nanoamperilor. Precizia este foarte buna,putandu-se ajunge la clase de precizie de 0,05-0,1. Consumul propriu de putere este foarte mic,de obicei sub 1 mW. Sunt putin influentate de campurile magnetice exterioare intrucat campul propriu,fiind concentrate in circuitul magnetic exterioare intrucat campul propriu ,fiind concentrat in circuitul magnetic ,este mult mai intens decat campurile pertubatoare. O proprietate deosebita a aparatelor magnetoelectrice este faptul ca functioneaza numai in curentul continuu.In current alternativ cuplul active ,este proportional cu curentul,devine si el alternativ ,iar echipajul mobil ,neputand urmari ca variatiile acestuia ,ramane pe loc sau vibreaza putin in jurul pozitiei de zero.Datorita faptului ca aparatul nu indica valoarea intensitatii curentului ce trece prin bobina mobile exista pericolul ca,la depasirea curentului nominal,aparatul sa se deterioreze. Aparatele magnetoelectrice sunt sensibile la suprasarcina.

1.5. UTILIZARI La inceputul unor masuratori este necesar sa se verifice daca aparatul de masurat indica zero cand nu este parcurs de curent electric.Daca aparatul nu indica zero,se va regla din corectorul de zero. Este necesat ca pentru fiecare masurare sa fie ales un aparat corespunzator in asa fel incat prin aceasta sa nu treaca curenti cu intensitati mai mari decat intensitatea maxima pentru care a fost construit aparatul (intensitatea curentului nominal): In cazul in care se depaseste intensitatea curentului nominal ,este posibil sa apara urmatoarele defectiuni: -indoirea sau ruperea indicatorului; - intreruperea unui arc sipar; -intreruperea bobinei mobile ;
11

Mentionez ca reparatiile aparatelor de masurat se fac de obicei in laboratoare specializate si ca in urma reparatiei aparatul trebuie supus verificarilor metrologice.

CAP.II APARATE FEROMAGNETICE


Aparatele feromagnetice mai sunt cunoscute i sub numele de aparate electromagnetice sau aparate cu fier mobil. 2.1. PRINCIPIUL DE FUNCIONARE Aparatele feromagnetice funcioneaz pe baza aciunii cmpului magnetic al unei bobine fixe parcurse de curentul de msurat, asupra unor plcue din material feromagnetic, care sunt atrase sau respinse n interiorul bobinei. Sub aciunea acestor fore, pesele feromagnetice se deplaseaza n regiunea unde cmpul magnetic este mai intens, mrind prin aceasta energia magnetic a sistemului. Ampermetrele i voltemtrele feromagnetice reprezinta cele mai rspndite aparate de msurat de curent alternativ. 2.2. DESCRIEREA APARATULUI Exista dou variante constructive de aparate feromagnetice: a. aparatul feromagnetic cu atractie are dispozitivul pentru producerea cuplului activ compus dintr-o bobine fix, plat, n interiorul creia, la trecerea curentului prin bobin, este atras o pies din material feromagnetic, aezat excentric pe axul echipajului mobil. Cuplul rezistent este produs de un singur arc spiral, care are un capt fixat pe axul echipamentului mobil, iar pe cellalt-la corectorul de zero. O dat cu echipajul mobil se deplaseaz i acul indicator care, mpreun cu scara gradat, formeaz dispozitivul de citire. Amortizorul este pneumatic cu palet.

12

Fig.5. Dispozitiv feromagnetic cu atractie b. aparatul feromagnetic cu respingere(repulsie) are dispozitivul pentru producerea cuplului activ compus sintr-o bobin fixa de form cilindric i din dou plcue din material feromagnetic dintre care o plcua este fixat pe bobin, iar cealalta este fixata pe axul echipajului mobil.

Fig.6. Dispozitiv feromagnetic cu repulsie La trecerea curentului prin bobin, cele dou plcue se magnetizeaz i se resping ntre ele, dnd natere cuplului activ care pune n micare echipajul mobil. Cuplul rezistent este produs de arcul spiral, care are un capt montat la corectorul de zero. Acul indicator, fixat pe axul echipajului mobil, mpreun cu scara gradata formeaz dispozitivul de citire. Amortizorul este cu palet.

13

Fig.7 Descrierea aparatului feromagnetic

2.3. FUNCIONARE La trecerea curentului electric prin bobin, piesele din material ferromagnetic se magnetizeaz i sunt atrase sau response n interiorul bobinei. Cuplul activ, care ia natere i care pune n micare echipajul mobil, este proporional cu ptratul intensitii curentului ce trece prin bobina: k . Cuplul rezistent creat de arcul spiral crete proporional cu unghiul de deviaie, ( ). La un moment dat, cuplul rezistiv devine egal cu cuplul active, obinndu-se Starea de echilibru ( ). nlocuind n ecuaia de echilibru expresiile celor dou cupluri, rezult:
. ;

Notnd feromagnetice:

K, se obine caracteristica statica de funcionare a aparatelor


K

2.4. PROPRIETI Dup cum arat ecuaia caracteristicii statice de funcionare, aparatele feromagnetice nu au scar uniform. Dac K ar fi independent de , s-ar obine o scar
14

ptratic. n practic ns, prin soluii constructive convenabile (alegnd adecvat dimensiunile i forma pieselor componente se poate face ca factorul K s scad cnd creste,aproape uniforna,cu exceptia primelor repere. Sensibilitatea este mic, putndu-se msura intensiti ale curentului ncepnd de la zeci de miliamperi. Precizia aparatelor feromagnetice este mic. De obicei ele sunt de clasa 1,5-2,5. Folosirea aliajelor magnetice speciale, de exemplu permaloi, permite obinerea unor clase de precizie superioare (ncepnd cu clasa 0,5). Consumul propriu de putere este mare(0.5-7.5 VA). Aparatele feromagnetice funcioneaz att n curent continuu, ct i in curent alternativ. n curent alternativ, o data cu schimbarea sensului curentului schimbndu-se att direcia fluxului magnetic, ct i polaritatea magnetizrii pieselor feromagnetice, cuplul activ acioneaz tot timpul n acelai sens. Indicaiile sunt influenate de fenomenul de histerezis i de curenii curbionari. n curent continuu, datorit fenomenului de histerezis, aparatele dau indicaii diferite pentru aceleai valori cresctoare i descresctoare ale intensitii curentului. n curent alternativ, datorit curenilor turbionari ce se induc in piesele feromagnetice, care au o aciune demagnetizant, indicaiile sunt mai mici dect n curent continuu cu 1-2%. ntruct erorile cresc cu frecvena, aceste aparate nu se folosesc decat pna la cteva sute de heri. Aparatele feromagnetice sunt influenate de cmpurile magnetice exterioare, deoarece cmpul magnetic propriu este relativ redus. Pentru a nltura acest dezavantaj, aparatele se ecraneaz sau se construiesc aparate astatice. Un aparat feromagnetic astatic este format din dou bobine conectate n serie, ale cror cmpuri magnetice sunt egale, dar de sens contrar. Cmpurile exterioare ntresc cmpul unei bobine i slbesc cmpul celeilalte, obinandu-se un efect total nul. Concluzie: Aparatele feromagnetice au performane relativ slabe. n schimb sunt produse robust, simple i au cost redus. De aceea sunt cele mai rspndite aparate pentru msurri industriale. 2.5. UTILIZRI Aparatele feromagnetice se utilizeaz ca ampermetre i voltmetre de curent alternativ, de tablou sau portabile.

15

Fig.8 Ampermetre i voltmetre de curent alternative de tablou Ampermetrele feromagnetice nu se folosesc de obicei cu unturi datorit posibilitii de a confeciona bobine pentru curenii mari. Se pot realiza astfel aparate care pot masura direct pn la sute de amperi. De obicei ns se realizeaz ampermetre de 1A sau 5A, iar pentru msurarea curenilor de intensiti mai mari se folosesc transformatoare de curent. n cazul folosirii ca voltmetre, se realizeaz aparate feromagnetice cu un curent nominal de 70-30 mA, ceea ce nseamn o rezisten adiional de 30/700V. Cderea de tensiune la bornele aparatelor feromagnetice este de circa 1V. Pentru extinderea domeniului de msur pn la cteva sute de voli, se folosesc rezistene adiionale. Pentru msurarea tensiunilor mai mari, se folosesc transformatoare de tensiune. Avantaje: - construcie simpl; - sensibilitate redus la suprasarcini; - posibilitatea folosirii att n c.c ct si n c.a; - fiabilitate ridicat; - pre de cost sczut. Dezavantaje: - consum propriu mare (0,5 7,5 W) comparativ cu dispozitivul magnetoelectric. Energia se consuma pentru producerea cmpului magnetic al bobinei. - sensibilitate mai mic (comparativ cu dispozitivele magnetoelectrice); - necesitatea unor ecranri pentru reducerea influenei unor cmpuri magnetice exterioare; - precizia aparatului este influenat de pierderile prin cureni turbionari n piesele feromagnetice;

16

- pierderile prin histerezis i cureni turbionari la msurarea n c.a. sunt mai mari dect n c.c., rezultnd reducerea indicaiilor. Se impune reducerea la minimum a pieselor feromagnetice.

CAP.III APARATE ELECRODINAMICE


3.1. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE Functionarea aparatelor electrodinamice se bazeaza pe actiunea fortelor electromagnetice ce se exercita intre bobine fixe si mobile parcurse de curenti.Din aceasta interactiune ia nastere cuplul activ care tinde sa roteasca bobina mobila . 3.2. DESCRIEREA APARATULUI Aparatul electromagnetic este reprezentat in figura 9.Dispozitivul pentru producerea cuplului activ este realizat din doua bobine fixe 1,legate in serie sau in paralel printre care trece axul 3 al echipajului mobil pe care este fixata bobina mobila 2.Cuplul rezistent este creat de doua arcuri spirale 8,care seresc si la aducerea curentului la bobina mobila .Unul dintre arcuri are un capat fixat la corectorul de zero 5 .Pe ax este montat si scul indicator 4 care impreuna cu scara gradata formeaza dispozitivul de citire.Amortizorul este pneumatic cu paleta sau cu piston.

17

Fig.9 Descrierea aparatului electromagnetic

3.3. FUNCTIONARE Aparatele electrodinamice avnd dou circuite ( bobinele fixe i bobina mobil), pot fi parcurse de doi cureni-I1, I2. Din interaciunea cmpurilor magnetice create de cei doi cureni apar forele electrodinamice care dau nastere cuplului activ ce pune bobina mobil n micare. CARACTERISTICA DE CONVERSIE =KI1I2 -n c.c.; I1= intensitatea curentului prin bobina fix I2= intensitatea curentului prin bobina mobil - defazajul dintre curenii I1 i I2 K- constant CARACTERISTICI METROLOGICE =KI1I2cos n c.a.

18

Scar neuniform ca ampermetre i voltmetre i scar uniform ca wattmetre; b. Sensibilitate bun(sesizeaz cureni de ordinul mA); c. Precizie foarte bun ( ncepnd cu clasa de exactitate 0,1); d. Consum propriu de putere mare ( 2-10 W); e. Sunt influenate de cmpuri magnetice exterioare ( se ecraneaz); f. Indicaiile sunt influenate de frecvena curentului (se utilizeaz pn la frecvene de 1500 Hz); Sunt sensibile la suprasarcini; g. Funcioneaz n curent continuu i curent alternativ
a.

UTILIZRI AMPERMETRE, VOLTMETRE, WATTMETRE DE CURENT CONTINUU I CURENT ALTERNATIV pn la frecvene de sute de heri COS-METRE.

CAP.IV APARATE FERODINAMICE


Aparatele ferodinamice au acelai principiu de funcionare ca i aparatele eletrodinamice. Deosebirea dintre cele dou aparate const n faptul c bobinele aparatului ferodinamic sunt prevzute cu miezuri magnetice . Datorit acestui fapt cmpul magnetic este mai intens ceea ce face ca sensibilitatea aparatelor ferodinamice s fie mai mare dect cea a aparatelor electrodinamice. n schimb, precizia scade din cauza pierderilor n fier, a fenomenului de histerezis i a curenilor turbionari. Cmpul propriu fiind mai puternic, aparatele ferodinamice sunt mai puin influenate de cmpuri magnetice exterioare dect aparatele elecrodinamice. UTILIZRI: wattmetre i varmetre

19

NORME DE PROTECTIA MUNCII


Curentul electric are o aciune complex i caracteristic asupra tuturor componentelor organismului omenesc producnd tulburri interne grave (aa-numitele ocuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice, electrometalizri i semne electrice). Accidentele electrice se produc din urmtoarele cauze: folosirea curentului electric la tensiuni care depesc pe cele prevzute n normele de tehnica securitii; atingerea conductorilor neizolai sau insuficient izolai aflai sub tensiune. - contactul direct cu anumite pri metalice ale instalaiilor care au intrat sub tensiune n mod ntmpltor; Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la pmnt sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu, maini-unelte), conform normelor de electrosecuritate. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalaia de legare la pmnt, lucrrile efectundu-se de ctre persoane de specialitate, autorizate n acest scop; apropierea de instalaiile sub tensiune nalt se impune afiarea plcilor avertizoare i ngrdirea locurilor respective iar elevii care viziteaz ntreprinderile trebuie s fie sub stricta supraveghere a cadrelor didactice i a delegatului ntreprinderii;
20

alimentarea aparatelor electrice portative de la reeaua de curent n ncperi umede sau cu gaze, praf etc. i alimentarea aparatelor electrice portative se vor folosi tensiunile reduse prevzute n normele de electrosecuritate. De asemenea, revizia periodic a ntregii instalaii electrice i a aparatelor respective se va face de ctre personal calificat. Aparatele i utilajele electrice vor fi instalate numai n ncperi uscate i curate; alimentarea acestora, prin derivaii provizorii, de la tabloul de distribuie este interzis. Se interzice utilizarea mainilor i utilajelor la puteri nominale mai mari dect suport reeaua. Toate instalaiile electrice aflate n locuri de munc periculoase, unde personalul ar putea veni n contact cu ele, vor fi prevzute cu izolaiile i aprtorile reglementare, precum i cu tbliele avertizoare respective (specifice instalaiilor i locului de munc). In caz de electrocutare, msurile de prim ajutor trebuie luate n funcie de starea n care se gsete accidentatul, astfel: scoaterea rapid a accidentatului de sub tensiune prin ntreruperea circuitului respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele n vigoare, deoarece, dac accidentatul este atins de o persoan nainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutat; cel care ofer ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, ru conductoare de electricitate (esturi, funii, prjini, mnui, covoare i galoi de cauciuc etc.), iar la instalaiile de nalt tensiune este obligatorie folosirea mnuilor i a cizmelor din cauciuc electroizolant; ndeprtarea conductoarelor czute la pmnt se va face cu o prjin uscat din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distan, cu corpuri ru conductoare de electricitate; n cazul cnd accidentatul este n stare de lein, trebuie chemat nentrziat un medic sau ,,Salvarea"; pn la sosirea acestora, persoana accidentat se va aeza ntr-o poziie comod, linitit, mbrcmintea i va fi desfcut pentru facilitarea respiraiei, accidentatului dndu-i-se n acelai timp s miroas o soluie de amoniac; dac accidentatul a ncetat s mai respire sau respir anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiraie artificial. Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secund este preioas. Dac scoaterea de sub tensiune i nceperea respiraiei artificiale se fac imediat dup electrocutare, readucerea la via reuete de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fr ntrziere, chiar la locul accidentului. Toate masurarile (sub tensiune sau fara), cu aparate si instrumente portative, trebuie sa se efectuieze pe partea de joasa tensiune, prin intermediul transformatoarelor de masura. Masurarile directe in instalatiile de inalta tensiune sunt permisa numai cu aparate speciale.

21

Cand aparatele speciale (construite pentru masurari la inalta tensiune) lipsesc, se vor utiliza transformatoare de masura portative La executarea lucrarilor, aparatele portative trebuie sa fie controlate asupra starii lor, integritatii, verificarii in termen si tensiunii nominale pentru care sunt construite. Folosirea unui aparat la o tensiune superioara celei prescrise este interzisa. Carcasele aparatelor de masura speciale pentru executarea de masurari directe la inalta tensiune, in cazul in care sunt confectionate din materiale rau conductoare de electricitate, trebuie sa asigure o buna izolatie fata de pamant. Carcasele metalice ale acestor aparate de masura, precum si carcasele transformatoarelor de masura si nulul infasurarii secundare a acestora, trebuie legate la pamant. Atat la executarea montajului cat si la efectuarea masurarilor este interzisa apropierea personalului la distante periculoase fata de instalatiile sub tensiune mai mici mdecat cele prescrise in norme La efectuarea masurarilor in instalatii de inalta tensiune cu transformatoare de masura portative, este obligatoriu ca intreaga instalatie sa fie ingradita, conform normelor, afisandu-se placi avertizoare de interdictie. Citirea aparatelor in acest caz se va face din afara ingradirii. In cazul masuratori industriale (instalatii cu actionare electrica) inaintea orcarei masuratori se verifica cel putin vizual legarea utilajului electric la centura de impamantare

22

ANEXA Marcarea aparatelor de masura

23

24

25

BIBLIOGRAFIE

1. Cepic, C., (2000), Msurri i aparate de msurat, Editura Printech, Bucureti. 2. Isac, E., (1996), Msurri electrice i electronice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. 3. Gheorghiu, T., Tnsescu, M., (2005), Msurri tehnice, Editura Aramis Print, Bucureti.

26