Sunteți pe pagina 1din 141

SUPORT CURS BIOLOGIE

CLASA a XI a Profesor: Vrinceanu Daniela

Sistemul nervos (latin Systema nervosum ) al unui animal (incluznd omul) coordoneaz activitatea muchilor, monitorizeaz organele, primete i prelucreaz informaiile primite prin organele de sim i iniiaz aciuni. Cu alte cuvinte sistemul nervos este responsabil pentru meninerea homeostaziei (echilibrul intern al corpului).
Elementele principale ale sistemului nervos sunt neuronii i celulele gliale (cu rol de susinere i de protecie). Cu ct urcm pe scara de evoluie a organismelor, sistemul nervos devine tot mai complex, iar posibilitile lui de a recepiona, interpreta i reaciona corespunztor informaiilor din mediul nconjurtor sunt tot mai perfecionate.

Dendrite

Axon Terminal

Nucleu

Axon Inveliul Myelin

Descrier e
Elementul principal al sistemului nervos este esutul nervos, format din neuroni interconectai prin axoni i dendrite. La organisme mai evoluate (de exemplu, omul) se ntlnesc i celule gliale, care susin activitatea neuronilor fr a participa direct n prelucrarea de informaii. Sistemul nervos este format din:

Sistemul nervos central (SNC)


o Aceasta este partea principal a sistemului nervos i se ocup cu prelucrarea informaiei venit de la receptori (de exemplu, receptori vizuali, tactili, de durere etc.) i generarea de rspunuri. SNC este format din encefal i mduva spinrii. Aceste dou componente sunt protejate de cutia craniana i, respectiv, de coloana vertebral.

Descriere
Sistemul nervos periferic (SNP)
SNP este partea sistemului nervos format din neuronii i nervii din afara SNC. Acetia se gsesc n membre (de exemplu, n mn i picioare) i organe (de exemplu stomac, inim etc.). SNP nu este protejat de oase sau de o barier pentru snge (faa de creier care este protejat de bariera hematoencefalic), i su poate fi uor lezat SNP se mparte la rndul n dou componente: mecanic sau chimic.
1. Sistemul nervos somatic, care este asociat cu controlul voluntar al micrilor prin aciunea muchilor scheletici, ct i recepia stimulilor externi (n cazul stimulilor termici, stimulilor mecanici etc.). Sistemul nervos somatic este format din fibre aferente, care duc informaiile de la surse externe spre SNC, i fibre eferente, care duc impulsurile nervoase de la SNC la muchi.

1. Sistemul nervos autonom gestioneaz aciunile care nu se afl sub control contient. El controleaz de exemplu funciile vitale ca respiraia i btile inimii, dilatarea i constricia pupilelor, digestia etc. Se mparte n sistemul nervos simpatic i cel parasimpatic.

Funcia reflex
o Activitatea sistemului nervos se realizeaz prin actul reflex (procesul fiziologic de rspuns la un stimul care acioneaz asupra unui anumit cmp receptor). Aadar, la stimulii sosii din mediul extern sau intern, sistemul nervos d un raspuns rapid i adecvat. Acest rspuns se numete act reflex. Substratul su anatomic este arcul reflex, constituit din receptor, calea aferent, centrul reflex, calea eferent i efectorul.

Neuronul sensitiv Neuronul motor Neuronul conector

Analizatorii - sisteme care au rolul de a recepiona, conduce i transforma n senzaii specifice excitaiile primite din mediul extern sau intern. Ei contribuie la realizarea integrrii organismului n mediu i la coordonarea funciilor organismului. Analizatorii sunt sisteme morfologice care: - sesizeaz prin receptori specifici, modificrile din mediul extern i intern, ce acioneaz asupra organismului; - conduc impulsurile nervoase n ariile corticale corespunztoare; realizeaz analiza i sinteza impulsurilor nervoase determinnd formarea de senzaii specifice; - au un plan unic de organizare, fiecare fiind alctuit din trei segmente:periferic(receptor), intermediar (de conducere) i segmentul central.

Tipuri de analizatori
Analizator vizual Analizator acustico-vesibular Analizator olfactiv Analizator gustativ Analizator tactil Analizator termic Analizator dureros

Analizatorul vizual
Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz.Vederea are un rol esential in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea echilibrului si in activitatile specific uman. Anatomie a)Segmentul receptor este inclus in globul ocular. Globul ocular este constituit din : invelisuri,aparatul optic si receptorul invelisurile globului ocular: tunica fibroasa,sclerotica,este o formatiune conjunctiva,alba la exterior ,cu rol protector.pe ea se insera musculatura extrinseca a globului ocular(dreptsuperior,inferior si intern,oblic inferior,drept lateral,oblic superior) tunica vasculara,coroida,este pigmentata si vascularizata.Are functii trofice si confera interiorului globului ocular calitatea de camera obscura.Din ea se constituie in partea anterioara a globului ocular irisul si corpul ciliar (musculatura intrinseca a globului ocular)cu fibre circulare si radiare.

b)Aparatul optic cuprinde mediile transparente: corneea transparenta este nevascularizata,bogat prin terminatii nervoase libere. umoarea apoasa din camera anterioara este un lichid transparent,secretat permanent de procesele ciliare si drenat prin sistemul venos. cristalinul este o lentila biconvexa,transparenta,invelita intr-o capsulacristaloida.Este situat in spatele irisului si legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Nu este vascularizat si nici inervat corpul vitros este un gel transparent.El umple cavitatea posterioara a globului ocular intre cristalin si retina. c)Receptorul sau retina,constituita din zece straturi celulare.Stratul profund,format din celule pigmentare,are functii de protectie si metabolice,asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili.Al doilea strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase.

Celulele cu bastonase , aproximativ 130 mil/retina,sunt mai numeroase la periferie,mai putine in pata galbena si lipsesc din foveea centralis.Pigmentul fotosensibil este rodopsina.Celulele cu bastonas asigura vederea la lumina slaba,vederea nocturna. La nivelul stratului de neuroni bipolari si al stratului neuronilor multipolari din retina se manifesta procesul de convergenta.La nivelul foveei centralis nu se manifesta convergenta. Un neuron multipolar impreuna cu neuronii bipolari care converg la acesta si cu celulele fotoreceptoare care converg la neuronul bipolar formeaza o unitate functionala.Acuitatea vizuala depinde de structura unitatilor functionale asupra carora actioneaza lumina

Celulele cu conuri , aproximativ 7 mil/retina,predomina in pata galbena (macula lutea) si constituie in exclusuvitate fovea centralis,zona cu acuitate vizuala maxima.Pigmentul fotosensibil este iodopsina.Celulele cu conuri au rol important in vederea diurna,in perceperea culorilor si a formelor.

d)Segmentul deconducere Primul neuron al caii optice este reprazentat de celulele bipolare din retina.dendrritele acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare.Al doilea neuron al caii il constituie celulele multipolare retiniene.axonii lor formeaza nervii optici.Fibrele acestora se incruciseaza partial in chiasma optica,apoi continua sub numele de tracturi optice pana la corpii geniculati laterali metatalamici unde fac sinapsa cu al treilea neuron.Axonii neuronilor metatalamici de releu au proiectie corticala. Din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III,IV,VI spre maduva cervicodorsala,spre coliculii cvadrigemeni superiori si spre SAA.Acestea constituie caile reflexelor optice de orientare,adaptare si acomodare.

e)Segmentul central este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte si de alta a scizurii calcarine,unde se afla aria optica primara.In jurul acesteia exista zona de asociatia vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare si recunoastere si asigura memoria vizuala.

Analizatorul acustico-vestibular cuprinde doua aparate receptoare: aparatul acustic pentru auz si aparatul vestibular sau al echilibrului - pentru pozitia spatiala a corpului in repaus si in miscare. Fiecare din aceste aparate prezinta un nerv special pentru conducerea excitatiilor: nervul cohlear pentru analizatorul auditiv si nervul vestibular pentru analizatorul echilibrului. Receptorii ambilor analizatori se afla in urechea interna, iar caile de conducere sunt ramuri ale aceluiasi nerv cranian VIII. Urechea este constituita din urmatoarele componente: urechea externa, urechea medie sau mijlocie si urechea interna . a) Urechea externa este formata din pavilionul urechii si conductul auditiv extern. Pavilionul urechii prezinta un schelet fibrocartilaginos ale carui ridicaturi si depresiuni servesc la captarea si dirijarea undelor sonore spre conductul auditiv extern si la determinarea directiei din care vin.Conductul auditiv extern continua pavilionul pana la membrana timpanica. Tegumentul conductului auditiv extern este prevazut cu peri si glande sebacee modificate (glande ceruminoase), care secreta cerumenul, cu rol de a proteja membrana timpanica de patrunderea corpilor straini. b) Urechea medie este situata intr-o cavitate a osului temporal. Spre partea exterioara prezinta membrana timpanica, iar spre partea interna prezinta fereastra ovala si fereastra rotunda, ambele acoperite cu membrane. intre membrana timpanica si membrana ferestrei ovale se afla un lant de trei oscioare: ciocanul, nicovala si scarita. Urechea medie comunica cu faringele prin trompa lui Eustachio. c) Urechea interna este formata din labirintul osos, sapat in osul temporal, in interiorul caruia se afla labirintul membranos. Labirintul osos cuprinde: vestibulul osos, canale semicirculare osoase si melcul osos sau cohleea osoasa. Labirintul membranos este constituit din utricula si sacula (vezicule situate in vestibulul osos), canalele semicirculare membranoase (situate in canalele semicirculare osoase) si melcul membranos sau canalul cohlear (in cohleea osoasa). in interiorul labirintului membranos se afla endolimfa. intre labirintului osos si cel membranos se afla un lichid numit perilimfa, lichid cu compozitie chimica asemanatoare lichidului cefalorahidian. La baza canalelor semicirculare (in ampulele acustice), in utricula si sacula se afla receptorii analizatorului vestibular. in canalul cohlear se afla receptorul analizatorului

Analizatorul acustico vestibular

Analizatorul acustic
a) Segmentul receptor Cohleea osoasa este un canal spiral rasucit de doua ori si jumatate in jurul unui ax, numita columela. Din columela se desprinde spre canalul spiral lama spirala osoasa, care se rasuceste in jurul columelei pe toata lungimea canalului spiral. Lama spirala osoasa si membrana bazilara, care o continua, impart canalul spiral in doua rampe: vestibulara (care comunica cu vestibulul) si timpanica (ce comunica cu fereastra rotunda). Cele doua rampe comunica intre ele prin helicotrema, orificiul situat la nivelul cupolei melcului. Melcul membranos, canalul cohlear, are peretele inferior constituit din lama spirala si membrana bazilara, iar peretele superior de membrana Reissner ). Organul Corti in canalul cohlear se afla organul Corti, receptor auditiv. Epiteliul senzorial din structura sa se afla situat pe membrana bazilara. Celulele senzoriale ciliate aflate in constitutia epiteliuluisenzorial sunt dispuse de o parte si de alta a tunelului Corti, median pe un singur rand, lateral pe doua-patru randuri. Ele sunt insotite de celule de sustinere. Cilii celulelor senzoriale, dupa ce strabat membrana reticulata, sunt acoperiti de membrana tectoria. Baza celulelor senzoriale este conectata cu dendrite ale neuronilor din ganglionul spiral Corti . b) Segmentul de conducere are primul neuron in ganglionul spiral Corti din columela. Axonii acestuia formeaza ramura cohleara a nervului cranian VIII (vestibulocohlear). Deutoneuronii caii se afla in nucleii cohleari din bulb. Axonii acestor neuroni se incruciseaza partial formand doua fascicule ascendente, lemniscuri laterale, cu fibre provenite de la organele lui Corti, atat de la cel din partea stanga, cat si de la cel din dreapta. Axonii deutoneuronilor fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron in corpii geniculafi mediali din metatalamus. Din lemniscurile laterale se desprind colaterale la coliculii cvadrigemeni inferiori, in nucleul facialului, care inerveaza muschii scaritei, la nucleul oculomotorului, la substanta reticulata si la cerebel. c) Segmentul central este localizat in girusul temporal superior, unde are loc analiza excitatiilor si realizarea senzatiei de auz. Fiecare organ Corti proiecteaza bilateral. Proiectia corticala a diferitelor zone ale organului Corti se face distinct Functia analizatorului acustic Excitantul fiziologic al analizatorului acustic este sunetul. Analizatorul acustic capteaza, receptioneaza undele sonore si creeaza senzatia auditiva. Urechea umana percepe sunete intre 1620.000 de vibratii/secunda. Undele sonore sunt captate de pavilion, concentrate in conductul auditiv extern si conduse spre membrana timpanica, a carei vibratie o determina. Sistemul de oscioare din

Analizatorul vestibular a) Segmentul receptor este situat in utricula, sacula si in dilatatiile canalelor semicirculare (ampule). Canalele semicirculare membranoase sunt dispuse in trei planuri ale spatiului, la 45 unul fata de celelalte si se deschid in utricula. Deschiderile sunt in numar de cinci, deoarece doua dintre canalele semicirculare se unesc. Fiecare canal are la unul dintre capete o dilatare, numita ampula. in cele trei ampule se afla crestele ampulare. Crestele ampulare sunt constituite din celule receptoare ciliate si celule de sustinere. Cilii celulelor receptoare sunt inglobati intr-o masa gelatinoasa, numita cupula. Maculele din utricula si sacula au acelasi tip de epiteliu senzorial, alcatuit din celule receptoare ciliate si celule de sustinere. in masa gelatinoasa care acopera cilii se afla granule calcaroase, numite otolite. Maculele constituie aparatul otolitic. Crestele ampulare si maculele sunt receptorii analizatorului vestibular. Crestele ampulare deservesc echilibrul dinamic, iar maculele deservesc echilibrul static si acceleratia liniara. Celulele receptoare ale ambelor formatiuni sunt conectate cu dendrite ale neuronilor din ganglionii Scarpa. b) Segmentul de conducere al analizatorului vestibular are proteneuronii in ganglionii Scarpa. Axonii neuronilor din ganglionii Scarpa formeaza ramura vestibulara a nervului vestibulocohlear (VIII) si fac sinapsa cu deutoneuronii in nucleii vestibulari in cai directe si colaterale. Calea directa constituie fasciculul principal al sensibilitatii. Al treilea neuron al caii se afla in talamus, iar axonii acestuia se proiecteaza in cortex. Caile colaterale sunt: fasciculul vestibulospinal, spre maduva, calea motorie extrapiramidala, fasciculul vestibulocerebelos, prin arhicerebel spre nucleul rosu si formatiunea reticulata, fasciculul vestibulonuclear, spre nucleii nervilor cranieni III, IV, VI . c) Segmentul central nu este bine precizat. Diferiti autori il plaseaza in girusul temporal superior sau in girusul parietal ascendent. Functia analizatorului vestibular Mentinerea echilibrului organismului este asigurata prin modificari ale tonusului muscular, care determina pastrarea proiectiei centrului de greutate al corpului in poligonul de sprijin. Actiunea unei forte, care determina deplasarea centrului de greutate, produce modificari reflexe ale tonusului muscular. Crestele ampulare sunt receptori stimulati de accelerarea sau incetinirea miscarilor de rotatie a capului si a corpului. Rotirea capului determina deplasarea endolimfei din canalul semicircular aflat in planul miscarii. Endolimfa, in deplasare in directie contrara directiei de

Analizatorul gustativ receptioneaza si prelucreaza excitatiile determinate de proprietatile chimice ale substantelor sapide solubile care intra n contact cu mucoasa bucala. a) Segmentul receptor este reprezentat de mugurii gustativi, raspnditi n ntreaga mucoasa bucofaringiana si n mucoasa linguala. Mugurii gustativi au forma ovoida, cu polul bazal asezat pe membrana bazala a epiteliului lingual. La polul apical prezinta un por gustativ. ntr-un mugure gustativ exista 5-20 celule senzoriale cu cilii, care reprezinta formatiunile receptoare. n mucoasa linguala, mugurii gustativi pot fi grupati n papile gustative. Papilele circumvalate formeaza la baza limbii V-ul lingual, cele fungiforme sunt raspndite pe vrful si marginile anterioare ale limbii, iar cele foliate pe marginile posterioare ale limbii. b) Segmentul de conducere. De la polul bazal al celulelor receptoare pornesc fibrele senzitive ale ; nervilor cranieni VII, IX si X. Nervul facial inerveaza primele 2/3 ale limbii, glosofaringianul treimea poste-1 rioara, iar vagul, restul mugurilor gustativi pna la epiglota. Protoneuronii cailor sunt situati n ganglionii nervilor cranieni VII, IX si X. Dendritele acestora sunt conectate cu celulele receptoare. Deutoneuronii se afla n nucleul solitar din bulb, unde converg fibrele senzitive ale celor trei nervi cranieni. Axonii acestora, dupa ncrucisare, fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron n talamus. c) Segmentul central este reprezentat de aria gustativa, situata la baza girusului parietal ascendent, unde se integreaza sensibilitatea gustativa cu cea tac tila, termica si dureroasa a limbii, transmisa prin fibrele trigemenului. Fiziologia analizatorului gustativ. Gustul contribuie la aprecierea calitatii alimentelor, prevenind patrunderea n organism a alimentelor alterate, si la declansarea secretiilor digestive. Deosebim patru tipuri de senzatii gustative: acru, sarat, dulce si amar. Ariile linguale ale diferitelor gusturi au localizare specifica, deci mugurii gustativi dobndesc o anumita specializare. Pragul de excitabilitate gustativa este diferit pentru fiecare substanta. Cea mai mare sensibilitate se manifesta pentru substantele amare. Intensitatea senzatiei depinde de concentratia substantei dizolvate, de numarul receptorilor excitati si de temperatura solutiei. Analizatorul gustativ, la fel ca si cel olfactiv, se adapteaza la actiunea ndelungata a unui excitant.

Analizatorul gustativ

ANALIZATORUL OLFACTIV
Analizatorul olfactiv receptioneaza si prelucreaza informatiile referitoare la proprietafile chimice ale unor substante odorante, aflate la o anumita distanta fata de organism. a)Segmentul receptor este format din epiteliul olfactiv, constituit din celule receptoare (chemoreceptori de distanta) si din celule de sustinere incluse n mucoasa olfactiva. Mucoasa olfactiva are o suprafata de 2-3 cm2 si este dispusa n regiunea superioara a foselor nazale. Celulele receptoare sunt neuroni bipolari senzitivi. Dendritele acestora prezinta butoni olfactivi de la care pleaca 68 ciliiolfactivi receptori, care depasesc celulele de sustinere si patrund n mucusul secretat de celulele glandulare ale mucoasei olfactive. b) Segmentul de conducere. Axonii neuronilor olfactivi, care constituie protoneuronul caii, strabat n manunchiuri lama ciuruita a etmoidului si patrund n cutia craniana, formnd nervii olfactivi cu traseu pna la bulbii olfactivi. Aici fac sinapsa cu celulele mitrale, care reprezinta deutoneuronii caii olfactive. Axonii acestora se despart: o parte trec n bulbul contralateral, iar cealalta parte formeaza tracturile olfactive, care se proiecteaza n cortex. c) Segmentul central este reprezentat de paleocor texul olfactiv, aria de proiectie primara a aferentelor olfactive. Analizatorul olfactiv are rol n aprecierea calitatii aerului, prevenind patrunderea n organism a unor substante nocive. mpreuna cu analizatorul gustativ, analizatorul olfactiv intervine n aprecierea calitatii alimentelor si n declansarea secretiei salivare. Stimulii specifici sunt reprezentati de substantele volatile, care ajung la receptori o data cu aerul inspirat. Substantele volatile sunt receptionate numai dupa dizolvarea lor n pelicula de mucus. Pentru a putea fi receptionate, aceste substante trebuie sa aiba o concentratie egala sau superioara pragului de excitabilitate. Pragul de excitabilitate reprezinta cantitatea minima de substanta odoranta capabila sa provoace senzatia de miros.Calea olfactiva este formata numai din doi neuroni, protoneuronul fiind celula receptoare.Inflamarea mucoasei nazale n afectiuni respiratorii scade sensibilitatea olfactiva.

a) Segmentul periferic este constituit din proprioceptori situati in

Analizatorul tactil

muschi, tendoane, aponevroze, capsule articulare, periost si pericondru. Dintre proprioceptori citam: fusurile neuromusculare, care receptioneaza starea de tensiune pasiva a fibrelor musculare; corpusculii lui Golgi sunt receptori fusiformi situati la unirea muschiului cu tendonul , care sunt stimulati de cresterea tensiunii in tendoane, determinand contractia musculara. Corpusculii Vater-Pacini sunt receptori pentru presiune care se gasesc in tendoane, capsule articulare, fascii musculare, ligamente, periost, pericondru. b) Segmentul de conducere - este calea radacinilor posterioare ale nervilor spinali, apoi a fasciculelor Goli si Burdach, iar din nucleii acestora din bulb pornesc fibre spre talamus si de acolo in scoarta cerebrala (calea proprioceptiva constienta). Mai exista o cale care ajunge direct in cerebel, si anume: calea fasciculelor spinocerebeloase (direct si incrucisat) sau calea sensibilitatii proprioceptive constiente si inconstiente. c) Segmentul central este localizat in zona senzitiva din lobul parietal, in girusul postcentral.

Functiile analizatorului kinestezic sunt reprezentate prin trei mecanisme: fusale - de intinderea muschilor sau de contractia extremitatilor intrafusale, care sunt urmate de intinderea portiunii centrale a fusului; articulare - care controleaza unghiurile segmentelor din articulatii actionand in concordanta cu celelalte mecanisme reglatoare; tendinoase - care controleaza tensiunea muschiului prin actiuni analoge mecanismelor fusale.

Adeseori auzii n mass-media despre hormoni i modul n care ne influeneaz acetia. Cine creeaz hormonii i cum acioneaz ei? Pilulele contraceptive folosite de femei conin ori nu hormoni. i dac da, n ce fel blocheaz apariia sarcinii? Citii mai jos o scurt descriere a sistemului endocrin.

GENERALITI Sistemul endocrin are rol de comunicare i coordonare i se bazeaz n exercitarea funciilor sale pe hormoni (substane chimice ce sunt eliberate n snge pentru a trimite mesaje celulelor organismului). Hormonii sunt produi de glandele endocrine i de alte organe ne-endocrine ale organismului. Hormonii controleaz creterea, reproducerea i stabilesc reacia organismului la factorii de stres fizici ori emoionali. Hormonii influeneaz celulele prin cuplarea lor la receptori specifici ai celulelor. Nu toate celulele intr n interaciune cu hormonii, ci doar celule int specifice care au anumii receptori de care hormonii se pot cupla. Acetia intervin, pe cale umoral (i nu pe cale nervoas, cum acioneaz creierul) n dezvoltarea i meninerea structurii normale i n reglarea funciilor organismului. ntre sistemele de coordonare nervoas i umoral exist o strns interdependen.

STRUCTURA SISTEMULUI ENDOCRIN

Glandele endocrine sunt: hipofiza, epifiza, hipotalamusul, tiroida, paratiroidele, timusul, suprarenalele, pancreasul endocrin, ovarele i testiculele.

Hipofiza

Hipofiza (glanda pituitar) are greutatea de 0,5 grame. Este format din trei lobi, anterior, mijlociu i posterior, ultimul fiind conectat la hipotalamus. Hormonii secretai de hipofiz sunt: * Hormonul somatotrop: este hormonul de cretere. De asemenea, intervine n dezvoltarea celulelor, activeaz transportul aminoacizilor n celule i stimuleaz secreia glandelor mamare. Hipersecreia acestui hormon nainte de pubertate determin gigantismul, iar secreia insuficient cauzeaz nanismul hipofizar. * Hormonul adenocorticotrop sau corticotropina stimuleaz creterea. * Hormonul tireotrop sau tireotropina stimuleaz dezvoltarea organismului. * Hormonii gonadotropi controleaz funcia glandelor femeiti i brbteti. * Hormonul luteotrop sau prolactina stimuleaz la femeie secreia lactat. * Hormonul antidiuretic sau vasopresina contribuie la meninerea volumului normal al lichidelor extracelulare n organism prin stimularea absorbiei de ap la nivel renal. * Ocitocina favorizeaz naterea prin stimularea contraciilor musculaturii uterului i alptarea.

Epifiza
Epifiza are form conic i are ca principal hormon secretat melatonina, care acioneaz inhibator asupra glandelor sexuale i are efect hipoglicemiant.

Tiroida
Tiroida se gsete lng laringe i trahee i are o greutate de aproximativ 30 de grame. Hormonii tiroidei sunt tiroxina i triiodotironina. Aciunea acestora cuprinde: controleaz creterea i diferenierea celular, reduc depozitele de lipide, intensific absorbia intestinal de glucoz, determinnd hiperglicemia, stimuleaz activitatea glandelor sexuale. O diminuare a funciei tiroidei poate determina cretinismul ori scderea capacitii de nvare i de memorare. La populaiile din zone muntoase, cu ape srace n iod, apare gua endemic, creterea volumului glandei tiroide.

Tiroida

Paratiroidele
Paratiroidele sunt patru glande mici aflate n partea posterioar a tiroidei i care secret hormonii: parathormonul i calcitonina care au rol n meninerea echilibrului (absorbia i fixarea) fosforului i a calciului organismului. Hiperfuncia acestor glande determin decalcifierea osoas, iar hipofuncia lor conduce le dezvoltarea defectuoas a dinilor i ntrzieri mintale.

Timusul
Timusul este un organ care se dezvolt pn n al doilea an de via, dup care rmne staionar pn la 14 ani, cnd se atrofiaz i este nlocuit cu o grsime. Limfocitele T, care i au originea n mduva hematogen sunt difereniate n timus.

Glandele Suprarenale
Glandele suprarenale se gsesc n partea de sus a fiecrui rinichi. Zon exterioar a acestora secret trei categorii de hormoni steroizi: mineralocorticoizi (reglarea metabolismului mineral, reabsorbia natriului i eliminarea potasiului), glucocorticoizi (sunt reprezentai de cortizol, care intervine n special n metabolismul glucidelor) i sexosteroizi (contribuie la diferenierea dintre sexe: timbrul vocii, pilozitatea etc.). Zona interioar a suprarenalelor secret adrenalina i noradrenalina. Stresul i suprasolicitrile stimuleaz secreia medulosuprarenalei. n stri de stres cu care organismul este obinuit crete nivelul noradrenalinei, iar n condiii de stres neobinuit crete secreia adrenalinei.

Pancreasul Endocrin

Pancreasul endocrin
Pancreasul endocrin este format din celule rspndite n interiorul pancreasului exocrin. Exist dou tipuri de celule, celule alfa, care secret glucagonul i celule beta care secret insulina. Insulina este principalul hormon care scade nivelul glicemiei din organism. Ea crete gradul de utilizare a glucozei n celule i ajut la transformarea glucidelor n lipide. Hiposecreia de insulin produce diabetul zaharat. Glucagonul are efecte opuse insulinei, determinnd hiperglicemie.

Ovarele
Ovarele produc hormonii sexuali ai femeii, incluznd hormonii steroizi: estrogenul i progesteronul, precum i inhibina. Estrogenul i progesteronul regleaz funciile ovariene i dezvoltarea snilor la pubertate. Estrogenul ajut la dezvoltarea ovulelor. Progesteronul este necesar n meninerea i dezvoltarea sarcinii, dac acesta s-a produs. Cum previne pilula contraceptiv sarcina? Ciclul menstrual i sarcina sunt controlate de la nivelul creierului de hipofiz. Aceasta elibereaz lunar substane, stimulnd ovarele s produc hormonii sexuali: estrogenul i progesteronul. n primele 2 sptmni ale menstruaiei, ovarele produc estrogen, care pregtete organismul pentru eliberarea unui ovul. La administrarea pilulelor, informaia primit de hipofiz este c nivelul progesteronul este ridicat, ceea ce ar nsemna c exist un ovul fertilizat. Pilula contraceptiv este cea care mimeaz nivelul crescut de progesteron. Ca urmare, hipofiza blocheaz eliberarea de alte ovule. Rolul pastilei contraceptive este, aadar, acela de a preveni ovulaia. Totodat, mucusul cervical se ngroa, devenind mai vscos i impenetrabil pentru spermatozoizi.

Testiculele
Testiculele produc testosteronul i inhibina. Testosteronul ajut la crearea spermei, dezvoltarea caracteristicilor brbteti i la creterea dorinei sexuale.

Muchii netezi intr n alctuirea organelor interne ( intestin,vezic urinar,uretere, uretra, etc. )

Ei se contract involuntar.

Muchiul cardiac este o component a peretelui inimii. Are o structur intermediar ntre muchiul neted i cel striat. Muchii striai se prind de oase i formeaz mpreun cu acestea sistemul locomotor.

Au contracii voluntare .

Tendoane

FRONTAL

Muchii capului sunt grupai :


I.Muchii mimicii dau expresie

ORBITAL

NAZAL
BUCAL
ORAL

feei.
II. Muchii masticatori ajut la masticaie.

PECTORAL

INTERCOSTALI

Sistemul locomotor Micarea organismului uman se realizeaz prin funcionarea oaselor (sistemul osos) i muchilor (sistemul muscular), care, mpreun alctuiesc sistemul locomotor.

Sistemul osos Scheletul este alctuit din trei pri: cap, trunchi, membre.

Scheletul capului este format din cutia cranian i oasele feei. Cutia cranian adpostete creierul.

Scheletul trunchiului este format din coloana vertebral, stern i coaste.

Coloana vertebral este alctuit din 33-34 de vertebre. Acestea se suprapun, iar spaiile libere din interiorul lor formeaz canalul vertebral n care este adpostit mduva spinrii. ntre vertebre se gsesc discuri cartilaginoase, care confer coloanei vertebrale o oarecare mobilitate.

Poziia vertebral pe care o are omul determin apariia curburilor coloanei vertebrale, cu regiunile cervical, dorsal, lombar, sacral, coccigian (coccis).

Cele 12 perechi de coaste se prind de vertebre (n partea posterioar), iar primele 7 se articuleaz n partea anterioar, cu sternul. Coastele, sternul i coloana vertebral formeaz cutia toracic, n care sunt adpostite inima, plmnii i vase de snge importante.

Scheletul membrelor este format din scheletul membrelor superioare i scheletul membrelor inferioare. Membrul superior se leag de trunchi prin centura superioar format din omoplat i clavicul. Osul braului se numete humerus, iar oasele antebraului se numesc radius i ulna. Scheletul minii este alctuit din oasele ncheieturii, oasele palmei i falangele degetelor.

Membrul inferior se leag de trunchi prin centura inferioar, alctuit din oasele coxale, care n partea posterioar se sudeaz cu osul sacral. mpreun cu osul sacral, alctuit din 5 vertebre sudate, oasele coxale formeaz
bazinul.

pelvic belt

Cel mai lung os din corp, osul coapsei, se numete femur. Oasele gambei poart denumirea de tibie i peroneu, iar oasele piciorului sunt: oasele gleznei, oasele labei i falangele degetelor. Pe partea anterioar a articulaiei genunchiului se gsete rotula.

Oasele se deosebesc nu numai prin poziia i mrimea lor, ci i prin form i structur. Oasele lungi cum sunt femurul i humerusul, au capetele bombate (epifize), acoperite de cartilaj, iar partea central, mai lung (diafiz), acoperit de o membran vascularizat, numit periost.

Oasele late sunt omoplatul, sternul, oasele cutiei craniene.

Oasele scurte sunt cele de la ncheietura minii i piciorului, ct i vertebrele.

Oasele se leag ntre ele prin articulaii fixe, semimobile i mobile. Articulaiile fixe nu permit micarea oaselor. De exemplu, oasele cutiei craniene au marginea alctuit din nite diniori ce se mbin strns ntre ei. Articulaiile semimobile se ntlnesc ntre corpul a dou vertebre, unde se afl discul cartilaginos. Aceste discuri permit micri limitate ale celor dou oase.

Aparatul digestiv este constituit din totalitatea organelor care au ca functii principale digestia si absortia principiilor alimentari si totodata eliminarea rezidurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate

Masticatia rolurile: 1.Fragmentarea alimentelor 2.Amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al glandelor salivare 3.Asigurarea contactului cu receptorii gustativi si eliberarea substantelor odorante care vor stimula receptori olfactivi,aceasta stimulare initiind secretia gastrica Deglutitia:
Cuprinde totalitatea activitatilor motorii ce asigura transportul bolului alimentar din cavitatea bucala in stomac.

Faringele este un conduct

muscolofibros. Reprezinta o raspantie a cailor respiratorii sim digestive realizeaza legatura dintre cavitatea bucala si esofag. Musculatura faringelui constituite din fibre musculare striate cu dispozitie circulara si longitudinala -detine un rol important in deglutitie. Esofagul este un segment tubular de 25-30 cm la adult,realizeaza legatura dintre faringe si stomac.

Este situat in abdomen in loja gastrica,fiind segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. Stomacul are 2 portiuni : 1.portiunea verticala-care nu se umple cu alimente 2.portiunea orizontala-format din antrul si canalul piloric care se termina la orificiul piloric . Inervatia stomacului este constituita din fibre parasimpatice provenite din nervii vagi si fibre simpatice din plexul celiac.In peretele gastric exista doua plexuri vegetative.

Intestinul subtire segmentul cel mai


lung al tubului digestiv (peste 4m) se intinde de la pilor la valvula ileocecala prin care se deschide in intestinul gros.Este diferentiat in 3 segmente:duoden,jejun,ileon La acest nivel mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale, care maresc mult suprafata favorizand procesul de absortie.

Intestinul gros este ultimul

segment al tubului digestiv ,are o lungime de 1,7m si un calibru superior fata de cel subtire.Se descriu mai multe portiuni:cecul,colon,rectul ce se termina cu canalul anal.Mucoasa intestinului nu mai prezinta vilozitati.

Ficatul este situat in cavitatea abdominala ,sub bolta diafragmatica,in loja hepatica; este cea mai mare glanda din corpul uman,are o secretie externa bila care se elimina in perioadele digestive in duoden.Pe fata superioara se observa doi lobi:drept si stang.La partea anterioara a santului longitudinal drept se afla vezica biliara iar in partea posterioara vena cava inferioara .Santurile de pe fata inferioara delimiteaza 4 lobi:
drept,stang,anterior,poste rior

Glanda mixta,este situat retroperitoneal avand o pozitie transversala. Pancreasului i se descriu un cap,situat in potcoava duodenala,un corp si o coada. Celulele acinilor pancreatici secreta sucul pancreatic care ,este colectat in doua canale mari:canalul principal care se deschide in duoden si un canal accesor care se deschide in canalul wirsung sau in duoden. Vascularizatia pancreasului este asigurata de ramuri din arterele gastroduodenale iar sangele venos este drenat in final de vena porta.

Componentele sistemului respirator

Fosele nazale

Faringele

Laringele

Traheea

Bronhiile

Plmnii

Fosele nazale
Fosele nazale, care alctuiesc cavitatea nazal, se deschid la exterior prin nri, iar n faringe prin dou orificii. Interiorul foselor nazale este cptuit cu o mucoas ale crei secreii menin locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizat, nclzete aerul inspirat. Mucusul, ct i firele de pr din fosele nazale opresc naintarea prafului i a altor impuriti care se pot afla n aerul inspirat.

Faringele si Laringele
Faringele are forma unei palnii cu peretii musculomembranosi si este organul n care se ncrucieaz calea respiratorie cu calea digestiv. Laringele este alctuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezint o proeminen, numit mrul lui Adam. La intrarea n laringe se afl un cpcel numit epiglot, care, la nevoie, astup cavitatea laringelui numit glot. Laringele este i organul vorbirii, deoarece n interiorul su se afl dou perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele.

Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, meninut deschis datorit inelelor cartilaginoase din care este alctuit; spre esofag, esutul cartilaginos este nlocuit cu esut moale, ce uureaz trecerea alimentelor prin aceast. Peretele intern al traheii este cptuit cu o mucoas umed, ale crei celule sunt ciliate. Cilii se mic de jos n sus, antrnnd astfel impuritile spre exterior.

Traheea

Bronhiile
Bronhiile, n numr de dou, sunt ramificaii ale traheii care ptrund n plmni. Inelele cartilaginoase ale acestora sunt complecte, iar mucoasa lor conine, de asemenea, celule ciliate. Bronhiile se ramific n bronhii secundare: dou n plmnul stng, trei n plmnul drept.

Plmnii sunt dou organe buretoase elastice, de culoare roz, aezate n cutia toracic, deasupra diafragmei.Plmnul drept este alctuit din trei lobi, iar plmnul stng are doar doi lobi, ntre cei doi plmni aflndu-se inima. n fiecare lob ptrunde cte o bronhie secundar, care se ramific n tuburi din ce n ce mai mici, numite bronhiole. Cele mai fine bronhiole se termin cu saci pulmonari, alctuii din mici umflturi cu pereii foarte subiri, numite alveole pulmonare. Alveola pulmonar este unitatea structural i funcional a plmnului.ntre sacii pulmonari se afl un esut conjunctiv elastic. Plmnii nu au muchi.Suprafaa lor este acoperit de dou foie, numite pleure. Una este lipit de plmn, cealalt de peretele intern al cavitii toracice. Plmnii sunt foarte bine vascularizai de arterele i venele pulmonare.

Plamanii

Fiziologia sistemului respirator

Funcionarea sistemului respirator, prin care se asigur respiraia, cuprinde, n principal, respiraia pulmonar i respiraia celular. Respiraia pulmonar Aceast etap a respiraiei cuprinde dou faze: ptrunderea aerului n plmni (inspiraia); eliminarea aerului din plmni (expiraia), care dureaz mai mult dect inspiraia. Un om adult aflat n repaus execut 16 micri respiratorii pe minut (ritmul respirator). Acest ritm este mai mare la femeie; el crete n timpul activitii musculare, al exerciiilor fizice etc. Respiraiile normale sunt acte reflexe involuntare.

Plmnii, neavnd muchi, urmeaz pasiv micrile cutiei toracice. n timpul inspiraiei, volumul cutiei toracice crete datorit contraciei muchilor respiratori: diafragma se contract i coboar, muchii intercostali trag coastele i le ridic. Micarea coastelor mpinge sternul nainte, iar plmnii se umplu cu aer. n momentul expiraiei, muchii se relaxeaz, iar plmnii i micoreaz volumul o dat cu cel al cutiei toracice, eliminnd aerul. Inspiraia este, deci, faza activ a respiraiei, iar expiraia este faza pasiv. Intrrile i ieirile de aer din sistemul respirator prezint ventilaia pulmonar, care depinde de frecvena i profunzimea micrilor respiratorii. Acestea pot crete prin antrenament, gimnastic etc.

Bolile respiratorii
Aprinderea de plmni (pneumonia)
poate fi lobar sau bronhocumonie. Pneumonia lobar atac una, dou pri, uneori plmnul ntreg i chiar pe ambii. Bronitele (acute i cronice) snt boli ale trunchiului bronhial sau cilor aerifere ale plmnilor aprute ca urmare a suprarcirii, rcelii, gripei .a. Astma bronic , boal infecios-alergic, la fundamentul creia stau spasmele bronhiolelor mici. Este caracterizat de crize de sufocare cu tus ulterioar i secreie a flegmei vscoase, care de regul, apar spontan, tulburnd capacitatea de munc.

Pleurezia este, de regul, o boal secund, n mod obinuit se dezvolt

pefonul contagiunii de tuberculoz, n cazul bolilor reumatice, cancerului pulmonar, n urma traumelor. Pleureziile se mpart n uscate i exsudative. Parazitozele pulmonare (actinomicoza, echinococoza) se ntlnesc rar. Boala decurge uneori sub masca diferitor boli ale sistemului de respiraie. Bolile profesionale se observ la lucrtorii diferitelor profesii (din domeniul chimiei, industriei spunului) n cazul nerespectrii regulilor igienei muncii i tehnicii securitii. Decurg, n special sub forma bronitelor acute, pneumoniilor. Principala msur de profilaxie const n nlturarea cauzelor bolilor.

TOATE ORGANELE PRIN CARE CIRCULA SNGELE I LIMFA

S
I S T E M U L C I R C U L A T O R

Inima

artere
Arborele vascular vene

capilare
Funcia ndeplinit : CIRCULAIA
Fenomenele de transport a sngelui i limfei

Inima este un organ musculos, cavitar, tetracameral, care pompeay ritmic n artere sngele pe care l primeste prin vene. Dei la om cntrete aproximativ 300 g i are mrimea pumnului unui adult, inima efectueaz o activitate uria, zilnic contractndu-se de peste 100000 de ori i pompnd peste 7200 de l de snge. Secionnd inima, se constat c este construit din dou atrii i dou ventricule, separate complet prin septurile interatrial i iterventricular. Fiecare atriu comunic cu ventriculul respectiv prin orificiile atrioventriculare prevzute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens, spre venticule: stng (biscupid) i drept (triscupid).

Inima

Vase sangvine ce duc sangele de la inima la organe si tesuturi. Arterele sunt tuburi flexibile cu pereti grosi. Diametrul lor se micsoreaza pe masura ce ele se departeaza de inima si se subdivid; ansamblul constituie arborele arterial. Ultimele lor ramificatii sunt arteriolele, care alimenteaza vasele capilare. Printre arterele

Artere

Venele sunt vasele sangvine care transport sngele spre inim. Majoritatea venelor transport snge dezoxigenat; excepie sunt venele pulmonare i vena ombilical. Ele difer de artere i prin structur i prin funcii; de exemplu, arterele sunt cu mai muli muchi. Venele posed valve ce mpiedic ntoarcerea sngelui.

Vene

Capilare
Capilarele sunt cele mai mici vase sangvine din sistemul circulator. Avnd grosimea de o singur celul, ele realizeaz schimbul de substane dintre snge i esuturi. n diametru au circa 5-10 m. Contactul dintre capilare i vene sau artere nu se face direct, ci prin intermediul venulelor (ntre vene i capilare) i a arteriolelor (ntre artere i capilare).

MEDIUL INTERN

Sngele
Circul n vase limfatice unde se filtreaz din lichid interstiial- conine limfocite si multe lipide

Limfa Lichidul interstiial


Lichid intercelular(mediu extracelular) fr celule i puine proteine

Sangele

Proprieti

- Varietate de esut conjunctiv , 8% din greutatea corpului

Compoziie

Sngele

5 litri pentru un organism de 70Kg

Funcii

stagnant 2 l circulant 3 l

Proprieti fizice
Culoare : rosie Densitate : 1055 Ph : Temp. : 7,35 36 40 grade C

Compoziia sngelui Ap 91,5% Albumine 55%

Plasm 55%

Proteine 7%

Globuline 38%
Fibrinogen 7%

Electrolii 1,5%

Eritrocite Elemente figurate Leucocite Trombocite

45%
Hematocritul

ERITROCITELE 4,5 5 milioane mm


-celule fr nucleu

Se formeaz n maduva osoas rosie hematogen a oaselor

Form discoidal , conin hemoglobin

Hem Fe 2+
Protein - globin Orice abatere semnificativ determin : Anemie Numr constant datorit echilibrului ntre eritropoiez i hemoliz Poliglobulie

Leucocitele (4 8 mii/mm 3 ) , celule nucleate mobile formate in maduva hematogen


Polinucleare (granulocite) cu rol n diapedez i fagocitoz

Rol imunitar

Neutrofile 65%-rol in fagocitoza Acidofile 2-4%-rol in reactii alergice

Bazofile

1% -rol in inflamatie

Mononucleare

Monocite 7% -fagocitoza Limfocite 25%- anticorpi

Trombocitele plachetele sanguine rol fiziologic n hemostaz


150 - 300 mii/mm 3; fragmente celulare cu origine in maduva hematogena

Funciile sngelui
Transportul apei i substanelor nutritive Transportul substanelor de excreie Transportul gazelor respiratorii oxigen , dioxid de carbon Echilibru hidroelectrolitic Functie de aprare

Termoreglare
Funcie hemostatic Transfuzia si grupele sanguine
Determinarea grupei sanguine

Hemostaza a) Timpul vasculo-plachetar (2-4min) b) Timpul plasmatic coagularea (4 8 min)


Protrombina K Tromboplastina Fibrinogen Fibrin insolubil
Ca ++

Trombina

Intevin factori plasmatici , tisulari , trombocitari

c) Timpul trombodinamic (2 24 h)
Retracia cheagului

Fibrinoliza
ndeprtarea cheagului

Anticorpi

Sistemul excretor
Sistemul urinar este alcatuit din doi rinichi si cai urinare intrarenale(calice mici,calice mari,pelvis renal)si extrarenale:uretere,vezica urinara,uretra. Rinichii au ca functie principala mentinerea homeostaziei extracelulare.Aceasta se realizeaza prin formarea urinii,care este o plasma filtrata. In procesul formarii urinii,rinichi regleaza: -volumul plasmei sangvine; -concentratia deseurilor din sange; -concentratia electrolitilor;

RINICHII
Sunt organe pereche,situate retroperitoneal,de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare,in loja renala. Rinichiul drept este situat putin mai jos decat cel stang,datorita marimii spatiului ocupat de ficat. Fiecare rinichi prezinta un invelis alcatuit din trei straturi: intern,fibros,mijlociu,alcatuit din tesutul adipos si extern,care suspenda rinichiul de peritoneu si de peretele abdominal.

RINICHII
Parenchimul renal prezinta,in sectiune,doua zone: a) Zona corticala este formata din glomeruli,tubi uriniferi si vase de sange. b) Zona medulara este alcatuita din 8-15 piramide renale(Malpighi),separate prin septuri renale.Fiecare piramida renala este orientata cu baza spre periferie,varful constituind papila renala. Papilele renale se deschid in calicele mici,care se unesc,formand calicele mari.Calicele mari se deschid in pelvisul renal.Aceasta se continua cu ureterul.O piramida Malpighi,cu o

RINICHII
Nefronul este alcatuit din capsula glomerulara,tub contort proximal,ansa Henle(cu 2 ramuri,descendenta si ascendenta) si tub contort distal.

Rinichii-structura

Vascularizatia renala
Sangele arterial ajunge in rinichi prin artera renala care,odata patrunsa in rinichi prin hilul renal,se imparte in artere interlobare,care trec prin piramide renale.Arterele interlobare se ramifica in artere arcuate la nivelul zonei de granita dintre zona corticala si cea medulara.Din arterele arcuate se desprind numeroase artere interlobulare ,care iriga cortexul renal,si se impart in arteriole aferente .Fiecare artera aferenta patrunde intr-un glomerul.Sangele care ramane in glomerul este colectat de arteriola eferenta ,care dreneaza sangele in capilarele peritubulare. Sangele din capilarele peritubulare este colectat de vene dispuse in paralel cu arterele.De la nefroni,sangele trece in venele interlobulare,apoi in cele arcuate si interlobare.Acestea din urma parasesc rinichiul prin hil

RINICHII
Inervatia renala este vegetativa,fiind asigurata preponderent de fibrele simpatice din plexul renal,situat in hilul renal. Nefronul reprezinta unitatea structurala si functionala a rinichiului.Fiecare rinichi contine peste un milion de nefroni.Este alcatuit din: 1. capsula glomerulara -situata in cortexul renal,inconjuara glomerulul cu care formeaza corpusculul renal. 2.tub urinifer cu urmatoarele potiuni: -tub contort proximal situat in cortexul renal,dreneaza filtratul glomerular din capsula glomerulara. -ansa Henle colecteaza fluidul din tubul contort

Nefronii
Nefronii se clasifica dupa pozitia in rinichi si dupa lungimea anselor Henle in: -nefroni juxtamedulari,care au capsula in profunzimea zonei corticale renale si a caror ansa patrunde adanc in zona medulara. -nefroni corticali,care au capsula in zona externa a corticalei si a caror ansa este mai scurta.

Formarea urinii- 1.Ultrafiltrarea glomerulara


Este procesul de trecere a plasmei sangvine prin membrana filtranta glomerulara,in cavitatea capsulara.Membrana filtranta este subtire si selectiva,permite trecerea doar a unor constituenti si blocheaza trecerea altora.Astfel ,in ultrafiltratul glomerular-urina primara-nu trec proteinele. Factorul principal al filtrarii este presiunea hidrostatica din capilarele glomerulare. Cantitatea de urina primara care se formeaza in 24h este 170-180l. Urina primara din cavitatea capsulei Bowman trece in tubul uriniferic,unde sufera procese de reabsorbtie si secretie tubulara.

Mecanismul formarii urinei

2.Reabsorbtia tubulara
Consta in trecerea apei si a altor substante din urina primara inapoi in sange si are drept rezultat formarea urinii secundare sau definitive. Reabsorbtia apei si a altor molecule in sange are loc la nivelul tubului contort proximal si se realizeaza prin diverse mesanisme: -transport activ impotriva gradientilor de concentratie:Na,K,si unele vitamine (B12,C),glucoza,unii aminoacizi,acidul uric,fosfatii anorganici,sulfatii. -transport pasiv,in sensul gradientilor de concentratie:Cl,uree,apa.

3.Secretia tubulara
Se desfasoara la nivelul tubului contort distal si proximal si consta in transportul substantelor din sange in lumenul tubului urinifer prin mecanisme diferite de cele ale ultrafiltrarii glomerulare. Rolul acestui proces este acela de a elimina substantele care pot fi toxice organismului cat si pe cele in exces.Se desfasoara prin mecanisme active si pasive.

Reglarea activitatii renale


Se face prin mecanisme nervoase si umorale. Reglarea RFG consta in reglarea diametrului arteriolelor aferente. Reglarea umorala se realizeaza la nivelul tubilor uriniferi,prin intermediul mai multor hormoni: -hormonul antidiuretic(ADH) -aldosteronul -parathormonul -hormonii tiroidieni

Aparatul juxtaglomerular

Caile urinare
Sunt formatiuni membranoase tubulare,care se insera pe papilele renale. Pelvisul renal rezulta din unirea celor 3 calice mari.Prezinta 2 portiuni:intrarenala si extrarenala. Ureterele sunt organe tubulare care fac legatura intre bazinet si vezica urinara.Peretele ureterelor este alcatuit din 3 straturi: intern;median;extern. Vezica urinara organ cavitar, in care se acumuleaza urina,este situata posterior simfizei pubiene si anterior rectorului.Peretele vezicii urinare este alcatuit din 4 tunici: -mucoasa -seroasa -submucoasa -musculara

Uretra
Este un conduct prin care urina este eliminata din vezica urinara la exterior. Uretra prezinta doua sfinctere: -intern, situat superior,format din fibre musculare netede,ce alcatuiesc si musculatura vezicii urinare.Nu este controlat voluntar. -extern,inferior,alcatuit din fibre striate,controlate voluntar.

Mictiunea
Este actul fiziologic de eliminare a urinei din vezica urinara.Se efectueaza in mod reflex.Urina finala ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor,se aduna in calice si pelvis,iar de aici ,prin miscari peristaltice,este transportata in lungul ureterului pana la vezica urinara. Din uretere,urina este eliminata in jeturi in vezica urinara si datorita sfincterelor uretrale este impiedicata eliminarea continua a urinei la exterior. Factorii favorizanti ai mictiunii sunt:contractiile musculare abdominale si ale diafragmei care produc cresterea presiunii intraabdominala si comprimarea vezicii. Reflexul medular al mictiunii se afla sub controlul unor centri nervosi superoi din diencefal si din scoarta cerebrala,cu rol excitator sau inhibitor.

EXCREIA

EXCREIA

Procesul de eliminare a substanelor nefolositoare sau n exces din organism.

Procesul de excreie se face prin:


PIELE - transpiraia; PLMNI- eliminarea dioxodului de carbon SISTEMUL DIGESTIV - defecaia; SISTEMUL EXCRETOR - urina.

SISTEMULUI EXCRETOR-LOCALIZARE
SISTEMUL EXCRETOR ESTE LOCALIZAT N CAVITATEA ABDOMINAL, SUB DIAFRAGM, DE-O PARTE I DE ALTA A COLOANEI VERTEBRALE.

VEDERE POSTERIOAR

ANATOMIA SISTEMULUI EXCRETOR


RINICHI CI URINARE: -PELVIS RENAL -2 URETERE -VEZIC URINAR -URETR

RINICHII

,,RINICHIUL ESTE CEL MAI ELEGANT ORGAN AL CORPULUI VESALIUS

Sunt organe pereche Au forma bobului de fasole Culoare roie-cafenie Prezint dou fee: -anterioar -posterioar

Dou margini: -convex -concav Doi poli: -superior -inferior

RINICHIUL-SECIUNE LONGITUDINAL

UNITATEA STRUCTURAL I FUNCTIONAL A RINICHIULUI ESTE NEFRONUL

NEFRONUL

PELVISUL RENAL - CAVITATE N FORM DE


PLNIE

URETRELE

- CONDUCTE LUNGI DE 30CM, SE


DESCHID N VEZICA URINAR.

VEZICA URINAR
- ORGAN CAVITAR CU O CAPACITATE DE 300-350ML; - DEPOZITEAZ URINA;

URETRA
-CANALUL DE EVACUARE A URINEI N MEDIUL EXTERN.

S-ar putea să vă placă și