Sunteți pe pagina 1din 84

1

CAPITOLUL 1 Analiza cheltuielilor


1.1 Analiza structurii cheltuielilor Cheltuielile reprezinta totalitatea consumurilor inregistrate intr-o intreprindere, intr-un an financiar. In vederea analizarii cheltuielilor se face distinctia dintre cheltuilile de productie sau simplu cheltuileli si termenul de costuri de productie sau costuri. Cheltuielile reprezinta totalitatea achizitiilor facute de catre o intreprindere cu scopul de a obtine bunuri economice. Achizitiile se numesc factori de productie , iar din momentul intrarii lor in productie acestea devin stocuri. Astfel partea de stoc intrata intr-un ciclu de productie, respectiv cea utilizata pentru obtinerea bunurilor poarta denumirea de costuri. Costurile de productie pot fi de mai multe feluri, clasificate dupa anumite criterii, precum: dupa natura lor, aceste se impart in: a) cheltuieli de exploatare b) cheltuieli financiare c) cheltuieli exceptionale

a)

Cheltuielile de exploatare reprezinta acele cheltuieli care formeaza baza obiectului de

activitate al firmei, iar scopul lor este de a produce bunuri economice. Aceasta grupa cuprinde: cheltuieli cu materii prime si materiale; alte cheltuieli materiale; cheltuieli cu forta de munca (salarii+ toate impozitele); provizioanele. La nivelul societatii S.C. COSELI S.A., la sfarsitul anului financiar 2010, valoarea cheltuielilor de exploatare a fost de 11.478.609 lei, din care: cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile - 4.030.270 lei; alte cheltuieli materiale - 43.627 lei; alte cheltuieli externe (energie si apa) - 144.972 lei; cheltuieli privind marfurile - 2.731.823 lei; 4

cheltuieli cu personalul - 1.357.932 lei; ajustari de valoare privind imobilizarile corporale i necorporale - 927.408 lei; ajustari de valoare privind activele circulante - 14.952 lei; alte cheltuieli de exploatare - 2.204.764 lei; ajustari privind provizioanele - 22.861 lei.

b) Cheltuielile financiare cuprind toate cheltuielile efectuate de intreprindere cu partenerii de afaceri in scopul de a se finanta sau a economisi. Aceasta grupa cuprinde : dobanzi la credite; cheltuieli cu ajustari de valoare; diferente de curs valutar; pierderi de creante; pierderi la plasamente; pierderi din tranzactii financiare; provizioane de risc. Conform bilantului contabil, la sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii analizate, cheltuielile financiare erau in valoare de 1.908.977 lei, din care: cheltuieli privind dobnzile - 501.810 lei alte cheltuieli financiare - 1.407.167 lei Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli care nu au regularitate si nu fac parte direct din activitatea firmei. Acestea cuprind: penalitati; amenzi; anumite subventii neasteptate; sponsorizari; ajutoare pentru terte persoane La nivelul societatii S.C. COSELI S.A. nu s-au inregistrat in anul 2010 cheltuieli exceptionale. O alta clasificare a cheltuielilor este urmatoarea: dupa modul cum oscileaza in raport cu productia, cheltuielile pot fi: 5

a) cheltuieli fixe b) cheltuieli variabile Cheltuielile fixe au caracter aproximativ constant pe parcursul unui ciclu de productie, si sunt in general calculate (nu sunt o expresie a unui consum direct, rezultat din dorinta de a obtine un bun economic). Aceasta grupa cuprinde urmatoarele cheltuieli: amortizarile ; provizioanele calculate la nivel de intreprindere; cu personalul administrativ (TESA); de publicitate; de cercetare, dezvoltare. La sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii COSELI s-au inregistrat cheltuieli fixe in valoare de xxxx din care: amortizarile - 3.408.256 lei; cheltuieli cu personalul TESA 432.000 lei Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care oscileaza direct cu nivelul productiei, au sens de consum specific si cuprind: consum de materii prime si materiale; consum de munca directa (muncitori operationali) consumuri de energie si utilitati exprimate in mod direct pe produs, etc. In cadrul societatii analizate, in anul 2010 valoarea cheltuielilor variabile a fost de 4.480.884 lei din care : consum de materii prime si materiale - 4.030.270 lei consum de munca directa - 435.600 lei (1100 lei/salariat) consumuri cu energie si utilitati exprimate in mod direct pe produs 15.014 lei

dupa modul de includere in costuri, acestea pot fi:

a) cheltuieli directe; b) cheltuieli indirecte.

Cheltuielile directe sunt acele tipuri de cheltuieli care se pot identifica pe obiecte de calculatie iar cheltuielile indirecte nu se pot identifica pe obiecte de calculatie. In cadrul cheltuielilor indirecte intra publicitatea, cercetarea-dezvoltarea, amortizarea.

dupa continut, cheltuielile se impart in:

a) cheltuieli materiale; b) cheltuieli cu forta de munca. La sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii analizate, valoarea cheltuielilor materiale a fost de 7.872.578 lei, iar valoarea cheltuielilor cu personalul a fost de 1.357.932 lei. Orice analiza a cheltuielilor incepe cu structura acestora pe puncte de interes. La nivel de intreprindere exista urmatoarele puncte de interes: aprovizionare materii prime; stocuri; cheltuieli de personal; cheltuieli de productie; cheltuieli de desfacere (vanzare); cheltuieli post vanzare.

Fiecare grupa de cheltuieli are o importanta relativa in structura totala a cheltuielilor si oglindeste sectorul de activitate al firmei. Astfel daca grupa cheltuielilor de aprovizionare si stocuri detine peste 40% din total cheltuieli, atunci firma desfasoara o activitate de productie. Atunci cand ponderea cheltuielilor cu aprovizionare marfuri si stocuri este de peste 40%, atunci societatea realizeaza o activitate de comert. Ponderea de peste 50% a cheltuielilor cu forta de munca, indica faptul ca o firma desfasoara o activitate din zona serviciilor. Pentru a stabili structura cheltuielilor, se imparte fiecare grupa de cheltuieli la totalul cheltuielilor, conform urmatoarei formule:

I SX

x .100 , unde CT

I S X - indicele de structura a cheltuielilor

x- valoarea grupei de cheltuieli; CT cheltuielile totale. 7

In cadrul societatii S.C. COSELI S.A., structura cheltuielilor este prezentata in tabelul urmator, luand in calcul perioada anilor 2008-2010.
19.324.945

Tabel 1.1 Structura cheltuielilor in 2008-2010 la nivelul societatii analizate


Nr . crt . Tipuri de cheltuieli 2008 lei Structura Subs t. % 1. Cheltuieli de exploatare din care: 1.1 Cheltuieli cu materiile prime materiale consumabile 1.2 Alte cheltuieli materiale 1.3 Alte cheltuieli externe 1.4 Cheltuieli privind marfurile 1.5 Cheltuieli cu salarii indemnizatii 1.6 Cheltuieli cu asigurarile i protectia sociala 1.7 Cheltuieli cu 714.976 4,38 469.515 2,88 si 1.663.845 10,20 4.905.558 30,09 54.409 194.604 0,33 1,19 4.989.986 30,61 si 16.300.496 100 Total % 2009 lei Structura Subst . % Total % 2010 lei Structura Subst . % Total %

84.35

16.483.968

100

86.2 2

11.478.60 9

85,57 100

25.82

5.719.173

34,69

29.9 1

4.030.270

35,11

30.10

0.28

57.405 141.845

0,34 0,86

0.30

43.627

0,38 1,26

0.33

144.972

1.01
5.191.023 31,49

0.74
23,79 2.731.823

1.08

25.38
1.011.833 6,13

27.1 5
9,36 1.070.468

20.41

8.61
290.999 1,76

5.29
2,51 287.464

8.00

2.43 3.70
955.646 5,79

1.52 5.00
8,20

2.15 0.70

amortizarea 1.8 Alte cheltuieli exploatare 1.9 Ajustari privind provizioanele 2. Cheltuieli financiare totale care: 2.1 Cheltuieli privind dobanzile 2.2 Alte cheltuieli financiare 3. Cheltuieli extraordinar e 3.1 Amenzi 0 0 100 2.343.288 77,47 681.159 22,52 din 3.024.447 100 -25.123 -0,15 de 3.422.368 20,99

942.360

17.71

2.267.477

13,75

11.8 6

2.204.764

19,20

16.47

-0.13

22.861

0,19

0.17

15.65

2.635.532

100

13.7 8

1.908.977

100

14.26

3.52

845.883

32,09

4.42

501.810

26,28

0.37

12.13

1.789.649

67,90

9.36

1.407.167 -

73,72

10.51
-

0 0

100 -

100 13.387.58 100

TOTAL CHELTUIELI 19.324.945

100

19.119.500

100

Se poate observa din tabelul 1.1, faptul ca ponderea tipurilor de cheltuieli s-a mentinut relativ constanta pe parcusul celor 3 ani luati in calcul, astfel: cheltuielile de exploatare detin cea mai mare pondere din total cheltuieli

(84,35% in anul 2008, 86,21% in anul 2009 iar in anul 2010, de 85,67%); cheltuielile financiare au reprezentat 15,65% din totalul de 19.324.945 lei (in

2008), 13,78% in anul 2009 din totalul de 19.119.500 lei, iar in 2010, din totalul de 13.387.586 lei, acestea au detinut ponderea de 14,43%. In ceea ce priveste cheltuielile extraordinare, acestea nu au fost inregistrate in bilantul contabil din cei 3 ani luati in calcul.

Din categoria cheltuielilor de exploatare, ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu materiile prime si materiale consumabile, ( 25,38% din totalul cheltuielilor realizate in anul 2008, (19.324.945 lei), in anul 2009 de 29,91% iar in anul 2010, de 30,10 %). Aceasta pondere ridicata a cheltuielilor cu materiile prime si materiale se datoreaza faptului ca principalul domeniu de activitate al firmei este de productie (esente, arome, zahar vanilat si alti aditivi alimentari), iar achizitionarea materiilor prime precum ( arome superconcentrate, solventii

alimentari (propilenglicol, triacetin, apa), colorantii alimentari, lichizi), necesita depunerea unui efort financiar destul de ridicat pentru a putea produce cantitatea de produse COSELI propusa. De asemenea, avand in vedere ca firma desfasoara si o activitate de comert cu produsele alimentare pe care le face , a fost necesara depunerea unui efort banesc destul de ridicat si cu activitatea de comert , astfel: in anul 2008, cheltuielile cu marfuri au fost de 4.905.558 lei reprezentand 25.38%

din totalul cheltuielilor ale intreprinderii, 27,15% anul 2009 si anume 5.191.023 lei, iar in anul 2010 (2.731.823 lei), procentual detinand 20,41% O pondere relativ mare o detin si alte cheltuieli de exploatare precum (cheltuieli privind prestatiile externe, cheltuieli cu alte impozite, taxe i varsaminte asimilate, alte cheltuieli),astfel incat in anul 2008 au fost de 17.71% in 2009 de 11.86% iar in anul 2010 de 16.47%. Cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au fost de 1.663.845 lei in anul 2008, reprezentand 8,61% din cheltuielile totale, salarii acordate unui numar de personal de 82 angajati; in anul 2009 ponderea acestor cheltuieli a fost de 5,29% , cheltuieli efectuate la nivelul a 53 salariati, din care 33 personal TESA iar 20 salariati direct productivi. In ultimul an luat in calcul (anul 2010), cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au avut o pondere de 8,00%. Din totalul cheltuielilor realizate la nivelul S.C. COSELI S.A, ponderea cea mai mica o detin ajustarile pentru provizioane, fiind de 0,13% in anul 2008, si 0,17% in anul 2010. Dupa cum se poate observa in tabelul 1, in anul 2009 nu s-au inregistrat, la nivelul societatii analizate, cheltuieli cu ajustari pentru provizioane. Referitor la cheltuielile privind dobanzile, ce fac din categoria de cheltuieli financiare, in anul 2008, au avut o pondere de 3,52%, (681.159 lei), de 4,42% in anul 2009 (845.883lei) , iar in anul 2010 de 0,37% (501.810lei).

10

1.2. Analiza dinamicii cheltuilelor Analiza dinamicii cheltuielilor presupune analiza evolutiei cheltuielilor pe parcursul anilor luati in calcul. Aceasta analiza presupune fie raportarea cheltuielilor intreprinderii dintr-un an financiar fata de un an de referinta (analiza cu baza fixa) sau fata de anul precedent acestuia ( analiza cu baza in lant). analiza cu baza fixa
I DCH ChN x100 unde, ChNref .

I DCH - indicele de dinamica; C hN - cheltuielile din anul n;

C hN ref - cheltuielile din anul de referinta.

analiza cu baza in lant


I DCH ChN x100 unde, ChN 1

I DCH - indicele de dinamica; C hN - cheltuielile din anul n;


C hN 1 - cheltuielile din anul precedent.

In cadrul S.C. COSELI S.A., analiza dinamicii se realizeaza cu baza fixa, in care anul de referinta este 2008, conform tabelului 1.2

11

Tabel 1.2 Analiza dinamicii cheltuielilor


Nr. crt. Tipuri de cheltuieli 2008 lei 2009 lei 2010 lei

I DCH 2009

I DCH 2010

1.

Cheltuieli de exploatare din care: 16.300.496 16.483.968 11.478.609 101.13 70.42

1.1

Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile 4.989.986 5.719.173 4.030.270 114.61 80.77

1.2

Alte cheltuieli materiale 54.409 57.405 43.627 105.51 80.18

1.3

Alte cheltuieli externe 194.604 141.845 144.972 72.89 74.50

1.4

Cheltuieli privind marfurile 4.905.558 5.191.023 2.731.823 105.82 55.69

1.5

Cheltuieli cu salarii si indemnizatii 1.663.845 1.011.833 1.070.468 60.81 64.34

1.6

Cheltuieli cu asigurarile i protectia sociala 469.515 714.976 290.999 955.646 942.360 133.66 131.80 287.464 61.98 61.23

1.7

Cheltuieli cu amortizarea

1.8

Alte cheltuieli de exploatare 3.422.368 2.267.477 2.204.764 66.25 64.42

1.9

Ajustari privind provizioanele -25.123 22.861 -91.00

2.

Cheltuieli financiare totale din care: 3.024.447 2.635.532 1.908.977 87.14 63.12

12

2.1

Cheltuieli privind dobanzile 681.159 845.883 501.810 124.18 73.67

2.2

Alte cheltuieli financiare 2.343.288 1.789.649 1.407.167 0 0 0 0 0 0 0 0 0 76.37 60.05

3.

Cheltuieli extraordinare

3.1

Amenzi

TOTAL CHELTUIELI 19.324.945 19.119.500 13.387.586 98.94 69.29

Din tabelul 1.2 se poate observa evolutia cheltuielilor din anii 2009, fata de anul de baza 2008 astfel: in anul 2009, valoarea cheltuielilor de exploatare a crescut cu 1,13% fata de anul 2008, datorita cheltuielilor cu amortizarea, acestea fiind in anul 2009 cu 33,66% mai mari decat in anul de baza (2008). de asemenea si cheltuielile cu materii prime si materiale au crescut cu 14,61% de la 4.989.986 lei in anul 2008 la 5.719.173lei in anul 2009, datorita crizei mondiale, valoarea acestora a ajuns sa fie mai ridicata, determinand cresterea cheltuielilor la nivel de productiei al intreprinderii. cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au scazut considerabil in anul 2009, fata de anul 2008, de la 1.663.845 lei la 1.011.833 lei, (cu 39,19%), principalul motiv fiind cel al reducerii numarului de salariati de la 82 de salariati in anul 2008 la 53 salariati in anul 2009. cheltuielile financiare au scazut in anul 2009 fata de anul precedent cu 12,86%, cand acestea au fost in valoare de 3.024.447 lei, datorita faptului ca in anul 2009 valoarea pierderilor de creante, pierderilor la plasamente si tranzactiilor financiare, a fost mai mica cu 23,63%, comparativ cu anul 2008. in anul 2009 cheltuielile cu dobanzile la credit au crescut cu 24,12% fata de anul 2008, cand au fost de 681.159 lei, datorita apelarii la credite mai mari necesare investitiilor pe care le-a facut in acest an firma, (investitii intr-o hala de productie, in utilaje si echipamente mai performante de productie). la nivelul societatii analizate, nu s-au inregistrat cheltuieli exceptionale de natura amenzilor, penalitatilor sau alte plati neasteptate, pe perioada celor trei ani luati in calcul. 13

In ceea ce priveste tendinta evolutiei cheltuielilor din anul 2010 fata de anul de baza, aceasta se prezinta astfel: cheltuielile de exploatare au scazut cu 20,58% in anul 2010 fata de anul 2008 cand au fost de 16.300.496 lei, prin reducerea considerabila a costurilor cu marfurile (44,31%), motivul fiind cel al scaderii cererii de produse in acest an, implicit al volumului de marfuri vandute in anul 2010; al cheltuielilor cu salariile, indemnizatiile, cu 35,66%, datorita reducerii numarului de salariati de la 84 angajati (in 2008) la 53 angajati in 2010. cheltuielile cu materiile prime si materiale au scazut cu 19,23% cand au fost de 4.989.986 lei in 2008, ajungand la valoarea de 4.030.270 lei in anul 2010, aceasta datorita scaderii consumului de produse COSELI de catre populatie, fapt ce a determinat ca firma sa decida scaderea productie pentru a o putea vinde. datorita crizei economice si financiare modiale, in anul 2010, valoarea dobanzilor la credite a scazut. Tendinta de ieftinire a creditelor este o consecinta a stabilizarii situatiei economice, att la nivelul productiei, ct i pe pietele financiare, astfel incat in situatia firmei analizate, cheltuielile privind dobanzile s-au redus cu 26,33% fata de anul 2008 cand au fost de 681.159 lei iar in anul 2010 de 501.810 lei. Cheltuielile financiare totale au scazut si ele cu 36,88% in anul 2010 comparativ cu anul de baza.

1.3. Analiza costurilor de productie Costul unitar pe produs reprezinta unul din indicatorii importanti ai activitatii firmei. Managerii firmei sunt interesati in adoptarea unor msuri tehnico-organizatorice care sa determine reducerea costurilor pe produs si sporirea rentabilitatii. Reducerea costurilor unitare reprezinta un obiectiv esential in ceea ce privete creterea competitivitatii produselor, gasirea de noi piete de desfacere, creterea gradului de utilizare a capacitatii de productie. Costul de productie cuprinde toate cheltuielile provenite de la stocuri, cheltuieli salariale, cheltuieli fixe directe, amortizarea masinilor si utilajelor, cheltuieli financiare, cheltuieli ascunse. La nivelul productiei, intereseaza clasificarea costurilor in costuri fixe directe si variabile. Cheltuielile fixe directe functioneaza ca un reductor al costului de productie iar cheltuielile variabile ca un consum specific constant.

14

Costul unitar pe produs se determina prin raportarea cheltuielilor la volumul de produse obtinute de intreprindere intr-un an financiar. Formula de calcul este urmatoarea:
Cpi Chti unde, Qi

Cp i - costul de productie al produsului i; Cht i - cheltuielile totale; Qi - volumul de produse i realizate.


Analiza costurilor de productie, se poate realiza prin intermediul unor metode precum: metoda indicelui costului unitar; metoda costului direct; metoda costului obiectiv; metoda ABC.

Metodele de calculatie a costurilor au cunoscut o permanenta evolutie generata de problemele noi la care trebuit sa raspunda calculul costurilor. Decizia privind modul de organizare a calculatiei costurilor si adoptarea unei metode de calculatie a costurilor sau a alteia presupune o analiza a principalilor factori care determina organizarea calculatiei costurilor. Literatura de specialitate si practica economica recunoaste doua mari grupe de metode clasice pentru stabilirea, controlul si analiza costurilor. Metode de calculatie bazate pe conceptul de cost complet traditional si metode bazate pe costuri partiale. Metodele clasice de calculatie a costurilor dau atentie in mod deosebit cheltuielilor directe. Acestea sunt analizate cu consecventa pe baza documentatiei tehnice, in timp ce cheltuielile indirecte sunt uitate, iar in conditiile actuale, in care raportul cheltuielilor directe\cheltuielile indirecte s-a schimbat in favoarea cheltuielilor indirecte se impun metode noi care sa permita urmarirea si controlul cheltuielilor indirecte. In prezent costurile indirecte pot ajunge la 70% din totalul costurilor. In aceste conditii analiza costurilor trebuie indreptata catre aceasta parte a costurilor. La nivelul societatii COSELI, evaluarea costului unitar de productie prin metoda clasica, se bazeaza pe detalierea tipurilor de cheltuieli atat variabile cat si fixe la nivelul celor trei

15

produse; stabilirea costului unitar al fiecarui produs si determinarea marjei unitare pentru a vedea daca produsele luate in analiza sunt rentabile sau nu. Aceasta analiza clasica a costurilor de productie se realizeaza pe baza tabelului 1.3

Tabel 1.3 Analiza costurilor de productie prin metoda clasica

Nr. crt

Tip cheltuiala

Esente (lei)

Arome (lei)

Zahar vanilat (lei)

Total ( lei)

1.

Costuri variabile, din care: 687.673 626.214 800.075 2.113.962

1.2

Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile 352.120 90.000 230.299 133 353.001 108.000 164.007 100 404.100 144.000 241.110 122 1.109.221 342.000 635.416 355

1.3 1.4 1.5

Cheltuieli salariale directe Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu ambalajele

1.6

Cheltuieli cu energia pentru spatiul de productie


15.121 0,54 556.526 210.602 42.281 9.034 47.740 161.001 83.311 2.557 0,44 1.254.199 1.106 20,78 335.361 114.800 20.281 7.319 31.201 121.001 40.301 458 11,13 1.110.575 4.092 0,51 1.368.049 10.743 0,72 567.974 290.400 47.281 8.990 46.210 171.001 26.970 22,04

1.7 2. 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

Costul mediu variabil Costuri fixe, din care: Cheltuieli cu salariile administrative Cheltuieli cu energia si apa Cheltuieli de cercetare Cheltuieli cu intretinerea Cheltuieli de distributie Cheltuieli cu publicitatea Cheltuieli cu aprovizionarea Costul mediu fix TOTAL CHELTUIELI

1.459.861 615.802 109.843 25.343 12.5151 453.003 123.612 7.107


12,09

3.

Productia

1.258.742

30.121

1.107.405

16

Unitatea de masura bucati litri 1,30 0,98 +0,32 5.342.980 4.084.238 33,12 31,91 +1,21 3.267.800 2.157.225 bucati 1,40 1,23 +0,37 2.430.111 1.062.062 -

4. 5. 6. 7. 8.

Pret de vanzare Costul unitar (lei/produs) Marja unitara Venitul total (lei) Profit (lei)

Potrivit acestei metodei clasice, toate cele trei produse sunt rentabile, marja unitara avand valori pozitive in cazul produselor (esente, arome si zahar vanilat), iar rezultatul exercitiului este pozitiv in cazul celor trei produse inregistrand profituri cuprinse intre 4.084.238 lei- 1.062.062 lei. Prin urmare intreprinderea utilizeaza un intreg sistem de procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte asupra produselor, ceea ce conduce la costuri denaturate si implicit la decizii gresite. Prin aceste procedee suma afectata purtatorului de cost este denominalizata de natura cheltuielii si de originea acesteia. Cheltuielile indirecte sunt omogenizate impiedicnd analistul sa determine natura cheltuielii si originea acesteia. De aceea pentru a deschide drumul analizei spre adevar se impune aplicarea altor metode de calculatie a costurilor centrate pe analiza cheltuielilor indirecte. O astfel de metoda este metoda ABC (Activity Based Costing ) care va fi prezentata in subcapitolul 1.5

1.4 Analiza costurilor variabile. Metoda direct costing. Aparitia unei metode de calculatie care sa asigure determinarea rapida a costului de productie, precum si stabilirea unor indicatori cu spectru larg al informatiei, necesare fundamentarii deciziilor eficientei unei intreprinderi a condus catre metoda Direct-Costing. Metoda Direct-Costing a aparut in SUA pentru prima data, in anul 1934 (aplicata de Jonathan Harris si G. Charter Harrison). Ulterior, aceasta metoda a fost aplicata si de tarile europene (Anglia, Franta, Germania etc.). Metoda Direct-Costing presupune imputarea asupra produselor numai a costurilor variabile (directe sau indirecte). Aceasta inseamna separarea cheltuielilor de productie, de

17

desfacere, in cheltuieli variabile si fixe, cheltuielile fixe financiar brut al intreprinderii.

fiind trecute asupra rezultatului

Prin urmare, metoda foloseste, in calculatia costului pe unitate de produs, costurile variabile directe si indirecte. Astfel se va realiza identificarea costurilor pe sectoare de cheltuieli, pe centre de responsabilitate. Costurile variabile directe (legate de activitatea de productie) vor fi colectate pe sectoare de activitate, iar costurile variabile indirecte vor fi imputate. Cheltuielile fixe se vor programa la nivel global si nu vor fi incluse in costul fiecarui produs. Determinarea costului unitar se realizeaza prin raportarea cheltuielilor variabile la cantitatea de productie rezultata, dupa relatia:

, unde: Cu costul unitar Chv - cheltuieli variabile; Q - valoarea productiei. Etapele analizei prin metoda direct costing sunt: Identificarea cheltuielilor din cadrul intreprinderii Identificarea productiei totale in unitati fizice Calcularea costului mediu varabil Calcularea marjei costurilor variabile Calcularea rezultatului analitic global Calcularea ratelor aferente costurilor variabile Interpretarea rezultatelor

Cheltuielile variabile din cadrul intreprinderii In anul 2010 valoarea cheltuielilor variabile din cadrul S.C. COSELI S.A. la nivelul produselor principale obtinute in firma, a fost de : esente 687.673 lei/an 18

arome 626.214 lei/an zahar vanilat 800.075 lei/an

Productiile totale in unitati fizice In cadrul societatii analizate, in anul 2010, conform documentelor puse la dispozitie, productiile totale in unitati fizice ale principalelor produse realizate, au fost: esente 1.258.742 bucati/an arome 30.121 litri/an zahar vanilat - 1.107.405 bucati/an

Costul mediu variabil In vederea identificarii costului mediu variabil al principalelor tipuri de produse ale societatii analizate, se detaliaza fiecare tip de cheltuiala directa variabila care a dus la obtinerea acestor produse, conform tabelului 1.4 Tabel 1.4 Costurile variabile ale principalelor produse ale societatii

Nr. crt

Tip cheltuiala

Esente (lei)

Arome (lei)

Zahar vanilat (lei)

Total ( lei)

1.

Costuri variabile, din care: 687.673 626.214 800.075 2.113.962

1.2

Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile 352.120 90.000 230.299 133 353.001 108.000 164.007 100 404.100 144.000 241.110 122 1.109.221 342.000 635.416 355

1.3 1.4 1.5

Cheltuieli salariale directe Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu ambalajele

1.6

Cheltuieli cu energia pentru spatiul de productie


15.121 0,54 1.258.742 1.106 20,78 30.121 10.743 0,72 1.107.405 26.970 -

1.7

Costul mediu variabil

19

2.

Productia Unitatea de masura bucati litri bucati -

In tabelul 1.4 sunt evidentiate atat cheltuielile variabile care au contribut la obtinerea celor trei grupe de produse principale ale S.C. COSELI S.A., (esente, arome si zahar vanilat), cat si cantitatile de produse obtinute in anul 2010. Astfel aplicand formula de calcul a costului de productie, in anul 2010 costul mediu variabil de productie al esentelor a fost de 0,55lei/bucata, al aromelor de 20,78lei/litru iar in cazul zaharului vanilat de 0.72lei/bucata. Cel mai mare cost variabil de productie a fost identificat in cazul zaharului vanilat, intrucat pentru producerea acestuia a fost necesara

achizitionarea unui volum mai ridicat de materii prime si materiale, determinand cheltuieli cu materii prime si materiale de 404.100 lei. De altfel in cazul aceluiasi produs, s-au inregistrat cele mai mari costuri cu salariile directe, (144.000 lei), participand la realizarea cantitatii de 1.107.405 bucati zahar vanilat in anul 2010, 9 salariati direct productivi. Marja costurilor variabile Marja costurilor variabile reprezinta diferenta dintre cifra de afaceri si costurile totale variabile ale intreprinderii, astfel:
M CV X CAx CV x unde,

M CV x - marja costurilor variabile a produsului x


CA X - cifra de afaceri a produsului x CV X - costurile variabile la nivelul produsului

La nivelul societatii analizate, in anul 2010, valoarea cifrei de afaceri obtinuta din vanzarea celor trei produse principale, a fost de: 1.505.038 lei- esente 1.031.644 lei arome; 1.550.367 lei zahar vanilat.

20

Astfel prin aplicarea formulei de calcul a marjei costurilor variabile pentru fiecare produs luat in analiza, rezulta:

M CVesente CAesente CVesente = 1.505.038 687.673 = 817.365 lei M CVarome CAarome CVarome 1.031.644 626.214 = 405.430 lei

M CVzaharvanulat CAzaharvanilat CVzaharvanilat 1.550.367- 800.075 = 750.292 lei

Prin identificarea marjei costurilor variabile se determina capacitatea acesteia de a acoperi cheltuielile fixe care au contribuit la realizarea celor trei produse, capacitatea de a produce si de a vinde, obtinandu-se astfel un rezultat analitic global (profit sau pierdere), In cazul esentelor, marja costurilor variabile a fost in anul 2010 de 817.365 lei, aceasta fiind cea mai mare dintre cele aferente celor trei produse Coseli luate in analiza, aceste produse fiind cele mai favorabile producerii si vanzarii, determinand un rezultatat analitic global cat mai bun. Pentru celelalte produse (arome si zahar vanilat), valoarea cifrei de afaceri necesara

acoperirii cheltuielilor fixe specifice fiecarui produs, a fost de 405.430 lei (arome) si 750.292 lei (zahar vanilat). In continuare pentru a identifica puterea de acoperire a costurilor fixe, pe baza marjei costurilor variabile determinate mai sus, se analizeaza rezultatul analitic global.

Rezultatul analitic global Rezultatul analitic global se determina ca diferenta dintre marja costurilor variabile si costurile fixe rezultate la nivelul intreprinderii.
RAG X M CV X CV unde,

RAG X - rezultatul analitic global;

Conform informatiilor obtinute din bilantul contabil al anului financiar 2010, valoarea cheltuielilor fixe pe cele trei grupe de produse realizate in cadrul S.C. COSELI S.A., a fost de : 556.526 lei esente; 335.361 lei arome; 567.974 lei zahar vanilat. Rezultatele analitice globale din anul financiar 2010, la nivelul produselor Coseli sunt:

21

RAG esente M CV esente CFesente 817.365 556.526 = 260.839 lei RAG arome M CV arome CFarome 405.430 335.361 = 70.069 lei RAG zaharvanilat M CV zaharvanilat CFzaharvanilat 750.292 567.974 = 182.318 lei

Se poate observa ca in urma calculelor facute, gradul de acoperire cel mai mare al costurilor fixe, il au esentele, determinand un rezultat analitic global ( profit) de 260.839 lei. De asemenea rezultate analitice globale pozitive au fost determinate si in cazul aromelor si zaharului vanilat, obtinandu-se valorile de 70.069lei (arome), si 182.318 lei (zahar vanilat). Ratele aferente costurilor variabile rata marjei pe costurile variabile M RM CV CV x100 unde, CA
RM CV - rata marjei costurilor variabile

Rata marjei costurilor variabile indica cat la suta din cifra de afaceri este alocata acoperirii costurilor fixe, cat si posibilitatea de a obtine un profit sau nu, din vanzarea produselor respective. Ratele marjei costurilor variabile rezultate in anul 2010, la nivelul celor trei produse ale societatii COSELI sunt: RM CV esente RM CV arome

817.365 x100 54,30% 1.505.038 405.430 x100 39,29% 1.031.644 750.292 x100 48,39% 1.550.367

RM CV zaharvanilat

1.505.038 lei- esente 1.031.644 lei arome; 22

1.550.367 lei zahar vanilat Se observa ca cea mai mare rata a marjei costurilor variabile o au esentele, aceasta fiind de 54,30%, acordata acoperirii costurilor fixe de 817.365 lei, in timp ce pentru arome s-a alocat cel mai mic procent, de 39,29% din cifra de afaceri pentru a acoperi cheltuielile fixe necesare obtinerii acestor arome, iar in ceea ce priveste ponderea din cifra de afaceri destinata acoperirii cheltuielilor fixe aferente produsului zahar, aceasta a fost de 48,39%.

rata costurilor variabile

CV x100 unde, CA Indicatorul arata care este ponderea cheltuielilor variabile din cifra de afaceri In anul 2010, ratele obtinute la nivelul costurilor variabile ale produselor esente, arome si zahar vanilat, au fost de : RCV R CV esente 687.673 x100 45,69% 1.505.038 626.214 x100 60,70% 1.031.644 800.075 x100 51,60% 1.550.367

R CV arome

R CV zaharvanilat

Se observa ca in toate situatiile costurile variabile detin o pondere destul de mare, cuprinsa intre 45,69- 60,70% din cifra de afaceri specifica fiecarui produs Coseli. Cea mai mica rata a costurilor variabile a fost obtinuta la nivelul esentelor (de 16,93%), ceea ce arata faptul ca pentru acoperirea costurilor variabile cu produsul esente, a fost alocata doar 16,93% din valoarea cifrei de afaceri; iar ponderea cea mai mare a costurilor variabile din cifra de afaceri o are zaharul vanilat. 1.5 Analiza costurilor fixe. Metoda ABC (Activity-Based-Costing) Specificul metodei ABC consta in tratarea intreprinderii ca un sistem de activitati, constituite din operatii specifice, pentru efectuarea carora se consuma resurse (intrari) si care genereaza valori tangibile/intangibile (iesiri), care la rndul lor pot fi resurse pentru alte activitati proprii si/sau produse/servicii pentru beneficiari externi, cu concretizare in cifra de afaceri. Aceasta metoda vizeaza gestiunea costurilor pe activitatile implicate de realizarea unui 23

produs, serviciu, avnd la baza o structurare a cheltuielilor in functie de modul de imputare pe purtator: cheltuieli directe si cheltuieli indirecte. Realizarea analizei costurilor fixe pe baza acestei metode presupune parcugerea urmatoarelor etape: 1) Identificarea activitatilor pentru fiecare produs in parte 2) Identificarea costului determinant 3) Stabilirea costurilor fixe directe pe unitate de produs 4) Stabilirea costului unitar In vederea obtinerii unui produs, in cadrul intrerprinderii se desfasoara urmatoarele activitati: conceptie (proiectare-dezvoltare); aprovizionare ; fabricare (materia prima + manopera); lansare; distributie; administrare; ambalare; intretinere.

In cadrul S.C. COSELI S.A., costurile realizate pe fiecare activitate de productie, la nivelul celor trei produse luate in analiza, (zahar vanilat, esente si arome) sunt prezentare in tabelul 1.5

Tabel 1.5 Valoarea costurilor de productie pe activitati

Nr. crt

Indicator

Esente (lei)

Arome (lei)

Zahar vanilat (lei)

TOTAL

1.

Costuri directe variabile, din care: 442.120 461.001 548.100 510.694

24

1.2

Materii prime si materiale 352.120 353.001 108.000 15,30 404.100 144.000 0,49 792313 342.000 -

1.3 1.7 2.

Manopera Costul mediu variabil

90.000 0,35

Costuri fixe directe pe activitate, din care: 178.343 100.110 163.703 112.043 458 31.201 121.001 5,43 20,73 319.837 140.123 4.092 46.210 171.001 0,29 0,78 661.883 251.276 7.107 40.596 453.003 1.258.742 bucati 1,30 litri 33,12 30.121 1.107.405 bucati 1,40 -

2.1. 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6

Conceptia Aprovizionare Intretinerea Distributie Costul mediu fix Costul unitar 2.557 47.740 161.001 0,14 0,49 Productia Unitatea de masura Pret de vanzare

Aplicarea metodei ABC a impus specificarea unor aspecte suplimentare, si anume cheltuielile generale referitoare la urmatoarele activitati: conceptia 251.276 lei aprovizionarea 7.107 lei intretinerea 40.596 lei distributia 453.003 lei Din rezultatele obtinute in tabel, se poate observa faptul ca dintre toate activitatile de productie specificate in tabel, costul determinant este dat in cazul activitatii de distributie, inregistrand costuri de 453.003lei, din care 62,26% din costurile cu distributia sunt la nivelul zaharului vanilat, acesta necesitand cel mai mare cost de distributie dintre cele trei produse Coseli, luate in analiza. De asemenea si costurile cu conceptia detin o pondere destul de mare din total costuri pe activitati, de 62, 34% din totalul de 661.883 lei, in care asemanator situatie anterioare, tot produsul zahar vanilat, a determinat cele mai mari costuri, de 140,123 lei, datorita tehnicilor de proiectare, testare, simulare si fabricare a acestui produs, care au necesitat costuri ridicate prin 25

aplicarea acestor tehnici, cu scopul de a scoate pe piata produse cat mai inovatoare si de o calitate cat mai buna, menite sa atraga cat mai multi cumparatori.

CAPITOLUL 2 Analiza rezultatelor intreprinderii


Realizarea unor produse, lucrari si servicii menite sa satisfaca anumite nevoi sociale si obtinerea unui profit, a unei eficiente economice, reprezinta principalele scopuri al activitatii oricarei firme. Pentru exprimarea rezultatelor din activitatea de productie i comercializare, la nivelul firmei, se utilizeaza un sistem de indicatori care cuprinde: cifra de afaceri, productia , marja comerciala si valoarea adaugata. Principalele surse de date pentru analiza acestor indicatori sunt reprezentate de Contul de Profit i Pierderi i Situatia Soldurilor Intermediare de Gestiune, la care se adauga date din evidenta operativa a firmei.

2.1. Analiza cifrei de afaceri Cifra de afaceri reprezinta forta de vanzare a unei firme, respectiv cuprinde totalitatea marfurilor si produselor vandute sau facturate de catre intreprindere. Analiza cifrei de afaceri prezinta o importanta deosebita deoarece permite aprecierea locului intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activitati in mod profitabil. Modificarea cifrei de afaceri se reflecta asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum i asupra eficientei activitatii societatilor comerciale. Din punct de vedere al continutului i al sferei de intindere, cifra de afaceri poate fi privita ca: cifra de afaceri neta (totala), cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala i cifra de afaceri critica. Cifra de afaceri neta (CA), exprima volumul total al afacerilor unei firme, evaluate in preturile pietei. Aceasta cuprinde totalitatea veniturilor din vnzarea marfurilor i produselor, , precum i veniturile din subventii de exploatare. 26

CA M QV , unde
CA cifra de afaceri neta; M marfurile; Qv productia vanduta.

Aceasta se mai poate calcula ca diferenta dintre veniturile totale si productia stocata + productia imobilizata. CA = VT (Qs + QI) unde, CA cifra de afaceri neta; VT veniturile totale; Qs productia stocata; QI productia imobilizata. Cifra de afaceri totala a S.C. COSELI S.A. a fost in anul 2010, de 13.717.935 lei, din care : productia vanduta - 11.173.415 lei venituri din vanzarea marfurilor 3.382.423 lei, din care : venituri din vanzarea marfurilor cu ridicata- 2.582.423 lei venituri din vanzarea marfurilor cu amanuntul 800.000 lei

reduceri comerciale acordate - 837.903 lei Productia realizata in cadrul S.C. COSELI S.A. care a fost ulterior vanduta si din care s-a obtinut valoarea mentionata mai sus, consta in : arome, esente, zahar vanilat, ketckup si alti aditivi alimentari In ceea ce priveste marfurile vandute de catrea aceasta societatea, acestea

La nivelul S.C. COSELI S.A. in anul 2010 cifra de afaceri aferenta celor trei produse principale luate in analiza, a fost de:

CAesente = 1.505.038 lei CAarome 1.031 .644 lei

27

CAzahar 1.550 .367 lei


Din calculele efectuate, se remarca faptul ca in anul 2010 produsele zahar vanilat au fost cele mai bine vandute , datorita caracterului inovator, a calitatii acestora si a pretului de vanzare rezonabil care a facut sa atraga cat mai multi cumparatori, inregistrandu-se o cifra de afaceri de 1.505.038 lei, la un pret de vanzare unitar al zaharului vanilat de 1,40 lei. De asemenea si in cazul celorlalte doua produse, s-au obtinut valori ale cifrei de afaceri asemanatoare cu ale primului produs, de 1.031.644 lei (esente) si 1.031.644 lei (arome), cu preturile de vanzare unitare de 1,30lei si 33,12 lei, deoarece si aceste doua tipuri de produse Coseli, se afla, de asemenea, printre preferatele produse ale clientilor societati.

Cifra de afaceri medie ( CA ), se poate determina in unitatile monoproductive, i reflecta incasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.
CA =
CA - cifra de afaceri medie;

CA , unde Q

CA- cifra de afaceri; Q- productia obtinuta; Cifra de afaceri medie rezultata din vanzarea esentelor, aromelor si a zaharului vanilat Coseli, in anul 2010 este de :

CAesente CA arome

1.505.038 1,20lei / bucata 1.258.742 1.031.644 34.24lei / litru 30.121

CA zahar

1.550.367 1,4lei / bucata 1.107.405

In anul 2010, incasarea medie pe o luna din vanzarea pe unitate de produs esenta a fost de 1,20 lei, cu 22% mai mult decat costul unitar de productie, indicand faptul ca esentele Coseli sunt rentabile. In mod asemenanator si cifrele de afaceri medii obtinute din vanzarea produselor arome (34,24 lei) si zahar vanilat (1,4lei ), acopera costurile unitare de productii, de 31,91 lei arome si 1,23 lei- zahar vanilat. 28

Cifra de afaceri marginala (CAm), exprima variatia incasarilor unei firme generata de creterea cu o unitate a volumului vnzarilor.

CAm

CA unde, Q

CAm - cifra de afaceri medie;

CA - variatia cifrei de afaceri ( CAn CAn 1 );


n anul prezent luat in analiza;

Q - variatia productiei ( Qn Qn 1 ).

In anul 2010, in cadrul S.C. COSELI S.A. valoarea cifrei de afaceri marginala aferenta celor trei produse luate in analiza, a fost de :

CAm esente20102009 CAm arome20102009 CAm zahar20102009

1.505.038 1.715.043 1,25lei 1.258.742 1.425.450 1.031.644 1.451.461 35,04lei 30.121 41.423

1.550.367 1.590.152 1,28lei 1.107.405 1.590.152

Analizand rezultatele obtinute in urma aplicarii formulei de calcul pentru cifra de afaceri medie, la o crestere cu o unitate din produsele analizate, in anul 2010 valoarea incasarilor a fost de 1,25 lei din vanzarea esentelor, de 35,04 lei din vanzarea aromelor si de 1,28 lei din vanzarea zaharului vanilat. Cifra de afaceri critica (CAmin), reprezinta acel nivel al vnzarilor la care se asigura acoperirea in totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. In acest caz, cifra de afaceri minima se determina cu relatia:

CAmin

CF CF unde, Cv 1 Ncv 1 CA

CAm in - cifra de afaceri minima necesara;

29

CF- cheltuielile fixe totale; Ncv nivelul relativ al cheltuielilor variabile; Cv- cheltuieli variabile; Cifra de afaceri critica care a rezultat in urma calculelor, pentru produsele esente, arome si zahar vanilat Coseli, a fost in anul 2010 de:

CAmin esente
CAm in arome CAm in zahar

CFesente 556 .526 1.011 .865 lei 1 Ncv esente 1 0,45


CFarome 335 .361 493 .177 lei 1 Ncvarome 1 0,32 CFzahar 567 .974 1.250 .117 lei 1 Ncv zahar 1 0,36

Valoare cifrei de afaceri necesare acoperii tuturor cheltuielilor efectuate cu fiecare produs in parte si la nivelul caruia profitul este 0, a fost de 1.011.865 lei (esente), de 493.177 lei (arome), si de 1.250.117 lei (zahar vanilat). Se observa faptul ca veniturile cele mai mici necesare acoperirii cheltuielilor de productie, au fost de 493.177 lei, in cazul aromelor, valoare sub care societatea Coseli nu mai inregistreaza profit din vanzarea acestui produs.

Principalele obiective ale analizei cifrei de afaceri vizeaza: analiza dinamicii cifrei de afaceri; analiza structurala a cifrei de afaceri; analiza factoriala a cifrei de afaceri;

Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Aceasta presupune analizarea cifrei de afaceri (CA), pe o perioada data (minim 3 ani), si se identifica cresterile sau scaderile anuale ale CA comparativ cu anul 0 al perioadei (comparatie in baza fixa), sau comparativ cu anul n-1 al perioadei (comparatie cu baza in lant). Odata calculati indicii de crestere sau scadere a cifrei de afaceri, comparativ cu baza de calcul, se identifica cauzele sau factorii de influenta.

30

In general cauzele variatiei cifrei de afaceri, sunt fie interne date de forta de productie, de capacitatea de finantare, capacitatea de inovare, fie de cauze externe determinate de presiunea concurentei, de evolutia economiei generale si de elasticitatea cererii. Analiza dinamicii cifrei de afaceri la nivelul S.C. COSELI S.A., se realizeaza prin comparatie in baza fix, luand in calcul analiza pe ultimii trei ani (2008-2010), utilizand urmatoarea formula:

I DCA

CAn unde, CA0

I DCA n

- indicele de dinamica din anul n

CA0 - cifra de afaceri din anul 0 al perioadei (aici anul 2008) CAn - cifra de afaceri din anul n
Rezultatele obtinute sunt identificate in tabelul 2.1 Tabel 2.1 Analiza dinamicii cifrei de afaceri
Nr. crt Cifra de afaceri 2008 2009 2010

I DCA 2009

I DCA 2010

1.

2. 3.

Cifra de afaceri totala din care: CA esente (lei) CA arome (lei) CA zahar vanilat (lei)

17.672.319 2.134.050 1.650.345 2.540.249

19.011.405 2.365.430 1.860.439 2.274.342

13.717.935 1.505.038 1.031.644 1.550.367

107,58 110,84 112,73 89,53

77,62 70,52 62,51 61,03

Conform rezultatelor obtinute din tabelul 2.1, referitor la dinamica cifrei de afaceri, in anul 2009 tendinta cifrei de afaceri totale a fost de crestere, cu 7,58% fata de anul 2008, cand a fost de 17.0672.319 lei. Aceasta crestere se datoreaza in principal cresterii volumului de produse de tipul esentelor si a aromelor vandute, bazate pe o mai buna calitate si pe un caracter mai inovator al acestora din anul 2009, obtinute prin tehnologii de productii moderne si de o calitate superioara celor utilizate pana in acest an. De asemenea cresterea cifrei de afaceri a fost influentata si de cresterea veniturilor din vanzarea marfurilor, cu 3,4 %, in anul 2009 (5.534.379 31

lei) si l 5.727.382 lei in anul 2008. Marfurile vandute au constat in placute si ferodouri si alte materiale de constructii. In anul 2009, cifra de afaceri obtinuta din vanzarea esentelor a fost de 2.365.430 lei, cu 10,84% mai mare decat cea inregistrata in anul 2008, principalul motiv fiind cel al cresterii pretului de vanzare a esentelor dar si a volumului mai mare din aceste produse vandute. Caractersticile inovatoare ale aromelor, in varianta moderna si stil italian (aromia gelia), cu aplicatii foarte largi in domeniul patiseriei, cofetariei (arome cu gel capsuni, fistic, cocos, lamaie, portocale), au determinat ca in anul 2009, numarul de produse cumparate sa creasca, respectiv sa duca la marirea cifrei de afaceri aferenta acestor arome, cu 12, 73% fata de anul 2008. In schimb cifra de afaceri obtinuta din vanzarea zaharului vanilat, a scazut in anul 2009 fata de 2008, datorita orientarii consumatorilor acestui tip de produs, catre principala societate concurenta Dr. QETKER, aceasta venind in intampinarea lor cu un nou tip de zahar Bourbogn, (un zahar vanilat innobilat cu extract i pastai maruntite de vanilie Bourbon). In ceea ce priveste variatia cifrei de afaceri totale din anul 2010 fata de anul 2008, aceasta a scazut cu 22,38%, motivul principal fiind cel deciziei firmei de a reduce volumul productie cat si a cantitati de marfuri vandute, datorita crizei economice a carei influente s-a resimtit si in cadrul firmei, fapt pentru care riscul de a ramane cu aceste produse in stoc ar fi fost mare afectand in mod negativ rezultatele firmei. Astfel cifra de afaceri a scazut de la 17.672.319 lei in 2008 la 13.717.935 lei (2010). Analizand acest indicator la nivel de produs, se remarca faptul ca in cazul fiecarui produs, cifra de afaceri a scazut, cea mai mare diminuare resimtindu-se la nivelul produsului zahar vanilat (38,97%), urmat de arome, din vanzarea carora s-a obtinut in 2010 o cifra de afaceri de 1.031.644 lei, cu 37,49% mai putin fata de anul 2008. Din vanzarea esentelor s-a obtinut o cifra de afaceri de 1.505.038 lei, in scadere fata de anul de baza cu 22,38%, intrucat reducerea veniturilor populatiei a determinat achizitia unor cantitati mai mici de produse, influentand in mod direct cifra de afaceri a societatii analizate.

Analiza structurii cifrei de afaceri

Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri aactivitatii. Structura cifrei de afaceri reflecta proportia dintre diferite activitati,sortimente, grupe, sectoare care formeaza nomenclatorul unei intreprinderi.Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv 32

identificarea variatilor inregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variatii i a implicatiilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale intreprinderii. Intr-o intreprindere poate fi identificata o varietate de trepte de analiza structurala: tip de activitate,sector de activitate, grupe de produse, produse, referinte, sectii, unitati i tipuri deunitati, categorii de clientela etc.Metodologic, analiza se bazeaza pe marimile relative de structura. Pentru comparatii intre exercitii i intre firme este operationala folosirea coeficientului deconcentrare (Gini-Struck). Coeficientul de concentrare (Gini-Struck)
G n g i 1
2

n 1

unde: n = numarul de termeni ai seriei; gi ponderea activitatii, a produsului i, in cifra de afaceri totala. Acest coeficient poate lua valori intre 0 i 1. Apropierea de1 arata ca in structura activitatii sunt cteva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. Apropierea de zero semnifica o distributie relativ uniforma a vnzarilor pe structurile implicate in calcul. In acest scop se poate folosi i indicile Herfindhal, care permite masurarea gradului de diversificare a activitatii pe diverse structuri utile analizei i deciziei.
H gi
n i 2

Valoarea acestui coeficient este unitara daca intreprinderea vinde un singur produs; ea este egala cu 1/n daca vnzarile sunt repartizate in proportii egale intreactivitatile, produsele etc. care formeaza nomenclatorul acesteia.Analiza cifrei de afaceri pe tipuri de activitati este esentiala pentruintelegerea strategiei firmei i pozitiei acesteia pe piata. In acest scop se urmareteevolutia componentelor cifrei de afaceri, i anume productia vnduta, vnzari demarfuri, prestari servicii. In functie de natura sectorului de activitate, fiecare dincomponente se aprofundeaza pe structuri specifice.

33

De regula, o intreprindere puternica din punct de vedere concurential cauta sa dezvolte activitati colaterale celei de baza, ceea ce contribuie, pe de o parte, la imbunatatirea activitatii principale, iar pe de alta parte, la consolidarea imaginii sale in rndul clientelei. Structura cifrei de afaceri la S.C. COSELI S.A. din anul 2010, pe tipuri de activitati, se prezinta astfel:

25%
Activitatea de comert

Activitatea de productie

75%

Fig. 2.1 Ponderea activitatilor firmei in total cifra de afaceri

Din figura de mai sus se observa ca aproximativ 75% din cifra de afaceri este realizata din productie. Activitatea specifica, formata din vnzarea cu amanuntul, ct i cu ridicata, concentreaza numai 25% din cifra de afaceri. Asadar cifra de afaceri obtinuta din activitatea de productie a fost in 2010, in valoare de 11.173.415 lei si din vanzarea marfurilor 3.382.423 lei, din care. Aceleai concluzii referitoare la structura cifrei de afaceri, sunt date i de valoarea coeficientului de concentrare (respectiv diversificare): H=(0,75)(0,75)+(0,25)(0,25)=0,56+0,06=0,62

Tabelul 2.2 Ponderea activitatilor din total cifra de afaceri


Activitatea Gi (%) gi*gi (%) Comert O,75 0,56 Productie 0,25 0,06 100 0,62

34

Se poate estima ca pluralitatea activitatilor este insotita de o cretere arentabilitatii. Pentru S.C.COSELI S.A. aceasta presupunere nu este valabila pentru ca dei s-a inregistrat o cretere relativ continua a cifrei de afaceri in ultimii ani, firma nu s-a dezvoltat suficient pentru a inregistra o cretere reala. Legatura dintre diversificarea activitatii unei firme i rezultatele acesteia esteinsa mult mai complexa. De aceea, in teoria economica se face, de regula,distinctie intre gradul de diversificare i natura diversificarii. In ceea ce privete primul aspect, este unanim acceptata i totodata verificata practic ideea ca un grad sporit de diversificare asigura creterea cifrei de afaceri, a rentabilitatii i,respectiv, reducerea riscului. Referitor la natura diversificarii, studiile unor autori au concluzionat ca diversificarea legata (diversificarea activitatii in cadrul aceluiai sector) este mai rentabila dect diversificarea nelegata (diversificarea activitatilor apartinnd unor sectoare diferite). Structura vnzarilor pe produse poate fi investigata cu ajutorul metodei ABC. Metoda ABC Aceasta metoda presupune ierarhizarea produselor, si a clientilor in functie de ordinea de importanta la realizarea cifrei de afaceri. Practic raspunde la intrebarea : Cat influenteaza produsul A la realizarea cifrei de afaceri, cat influenteaza produsul B? sau referitor la clienti: Cat la suta participa clientii din zona X la obtinerea cifrei de afaceri sau din zona Y, zona Z?

I SCA

CAi x100, unde CAtotala

I S CA - indicele de structura al cifrei de afaceri;

CAi cifra de afaceri a produsului i; CAtotala- cifra de afaceri totala.

Pentru stabilirea structurii cifrei de afaceri pe produs, din cadrul S.C. COSELI S.A.,s-a utilizat metoda ABC, ierarhizand produsele in functie de importanta participarii la cifra de afaceri, astfel:
I SCA
I SCA

CAesente 1.505 .038 x100 x100 10 ,97 % CAtotala 13 .717 .935


CAsrome 1.031 .644 x100 x100 7,52 % CAtotala 13 .717 .935

35

I SCA

CAzahar 1.550 .367 x100 x100 11,30 % CAtotala 13 .717 .935

Prin aplicarea formulei de calcul a indicelui de structura a cifrei de afaceri la nivelul societatii analizate, a rezultat faptul ca desi aceste trei produse luate in calcul, sunt principalele produse COSELI, ponderea lor in totalul cifrei de afaceri , nu este ridicata, intre 7-11%, motivul principal fiind cel al varietatii activitatii de productie, restul cifrei de afaceri fiind obtinuta din celelalte produse create in cadrul societatii cat si din vanzarea marfurilor de tipul placutelor de frana si ferodouri precum si alte materiale de constructii si amenajari. domeniul alimentar: productia de esente, arome, zahar vanilat, ketchup, toppinguri si alti aditivi alimentari; domeniul farmaceutic: produse detoxifiere, vitamine si minerale, antiseptici; domeniul industrial: produse metalurigice, placute de frana; domeniul cercetare: dezvoltare produse noi.

Dintre cele trei produse, cea mai mare importanta in realizarea cifrei de afaceri totale, o are zaharul vanilat care a contribuit in anul 2010 , cu 11,30%, fiind urmat de produsul esente, a carui influenta a fost de 10,97% , asupra cifrei de afaceri, iar produsele arome, au detinut doar 7,52% din total. Prin urmare, cele mai bine vandut produs Coseli, din anul 2010, a fost zaharul vanilat, urmat de esente si arome. Aplicarea metodei ABC in analiza structurala a cifrei de afaceri pe clienti, respectiv in analiza puterii de negociere cu clientii, presupune identificarea celor trei grupe caracterizate prin : zona A: 10% din numarul de clienti contribuie cu 60% la realizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona, dei, asigura in cea mai mare parte rentabilitatea intreprinderii, prezinta cel mai ridicat risc: orice problema financiara a acestora, care le afecteaza capacitatea de plata va avea efecte insemnate asupra situatiei financiare a intreprinderii analizate. Puterea de negociere cu clientii incadrati in grupa A este redusa, rentabilitatea obtinndu-se prin volumul mare de desfacere; zona B: 30% din numarul de clienti contribuie cu 30% la realizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona asigura stabilitate din punct de vedere al rentabilitatii i riscului; 36

zona C: 60% din numarul de clienti contribuie cu 10% la realizarea cifrei de afaceri;

clientii din aceasta zona prezinta un risc scazut din punct de vedere financiar, genernd, insa, prin nivelul ridicat al cheltuielilor aferente facturarii i livrarii comenzilor, o rentabilitate redusa. Puterea de negociere cu clientii situati in zona C este mare, dar rentabilitatea redusa diminueaza interesul fata de acetia. In cadrul societatii analizate,vanzarea si distributia produselor din divizia alimentara ale societatii, se desfasoara la nivelul unei piete tinte. Din punct de vedere geografic, piata produselor solicitantului asigura o acoperire nationala si se bazeaza pe doua elemente principale: 1) vanzarea directa; 2) distribuitori locali si nationali. vanzarea directa pentru o monitorizare mai clara a clientelei, societatea a realizat o impartire a teritoriului national in 6 mari zone geografice:
Zona Nord-Vest: Satu Mare, Maramures, Salaj, Bistrita-Nasaud, Bihor, Cluj,

Mures;
Zona Vest: Arad, Timisoara, Hunedoara, Caras, Alba; Zona Nord-Est: Iasi, Suceava, Botosani, Harghita, Neamt, Vaslui, Bacau; Zona Sud-Vest: Sibiu, Gorj, Valcea, Mehedinti, Dolj, Olt; Zona Sud: Brasov, Covasna, Arges, Prahova, Dambovita, Teleorman, Giurgiu; Zona Sud- Est: Bucuresti., Vrancea, Galati, Buzau, Braila, Tulcea, Constanta,

Ialomita, Calarasi. Pana in prezent societatea si-a format o clientela in toate zonele delimitate, iar pe viitor isi propune sa-si mareasca cota de piata detinuta, fapt sustinut de dorinta de dezvoltare durabila a activitatii.

Societatea S.C. Coseli S.A. are o clientela destul de stabila formata in decursul anilor, care solicita produsele firmei datorita avantajelor acestora legate de pret, calitate, utilitate, diversitate etc. Aplicarea metodei ABC in analiza structurala a cifrei de afaceri pe clienti, respectiv in analiza puterii de negociere cu clientii, presupune identificarea celor trei grupe caracterizate prin , luand in calcul din cele 6 mari zone geografice expuse mai sus, trei zone care au contribuit cel mai mult la realizarea cifrei de afaceri din cadrul societatii Coseli,in anul 2010: 37

grupa A ( zona Nord-Est): 10% din numarul de clienti contribuie cu 60% la

realizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona, dei, asigura in cea mai mare parte rentabilitatea intreprinderii, prezinta cel mai ridicat risc: orice problema financiara a acestora, care le afecteaza capacitatea de plata va avea efecte insemnate asupra situatiei financiare a intreprinderii analizate. Puterea de negociere cu clientii incadrati in grupa A este redusa, rentabilitatea obtinndu-se prin volumul mare de desfacere; grupa B ( zona Nord Vest) : 30% din numarul de clienti contribuie cu 30% la

realizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona asigura stabilitate din punct de vedere al rentabilitatii i riscului; grupa C (zona Sud- Est) : 60% din numarul de clienti contribuie cu 10% la

realizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona prezinta un risc scazut din punct de vedere financiar, genernd, insa, prin nivelul ridicat al cheltuielilor aferente facturarii i livrarii comenzilor, o rentabilitate redusa. Puterea de negociere cu clientii situati in zona C este mare, dar rentabilitatea redusa diminueaza interesul fata de acetia.

2.2. Analiza productiei Productia exercitiului (Qex) reprezinta bunurile i serviciile produse de o intreprindere in cursul unui exercitiu financiar. Ca expresie a activitatii globale, productia exercitiului se obtine prin insumarea urmatoarelor componente: Qex = Qv + Qs + Qi unde, Qv productia vnduta Qs productia stocata Qi productia imobilizata Productia vnduta Qv reprezinta totalitatea bunurilor i serviciilor vndute clientilor, evaluata la pretul de vnzare. Productia stocata Qs se calculeaza : Qs = Sf - Si Daca Sf Si < 0 atunci Sf < Si, are loc sporirea vnzarilor, respectiv comercializarea unei parti din productia aflata in stoc (destocare). Daca Sf Si > 0 atunci Sf > Si, are loc stocarea productiei. 38

Productia stocata se evalueaza la costul de productie. Productia imobilizata Qi reprezinta productia de active imobilizate realizate de intreprindere pentru ea insai, i este evaluata la cost de productie. Prin urmare, productia exercitiului este un indicator eterogen din punct de vedere al modului de evaluare a componentelor sale. Analiza productiei exercitiului din cadrul S.C. COSELI S.A. se realizeaza pe baza tabelului 2.2, utilizand informatii din contul de profit si pierdere pus la dispozitie de catre societatea analizata. Tabel 2.2 Analiza productiei la nivelul S.C. COSELI S.A.
Nr. crt Denumire indicatori 1. 2. 3. 4. Productia vanduta (lei) Productia stocata (lei) Productia imobilizata (lei) Productia totala (lei) 2008
12.137.939 268.968 2.323.243 14.730.150

Anii 2009
13.284.023 958.960 357.751 14.600.734

2010
11.173.415 53.133 166.325 11.392.873

Conform rezultatelor din tabel, pe parcursul celor trei ani de activitate, tendinta a fost de diminuare a productiei totale, principalele motive fiind cele al crizei economice mondiale care a dus la scaderea veniturilor consumatorilor (implicit la limitarea cumparaturilor) ducand la scaderea productiei vandute (11.173.415 lei), (anul 2010), cat si a deciziei firmei de a limita productia in vederea diminuarii riscului la nivelul intregii societati. In anul 2008, valoarea productiei vandute a fost de 12.137.939 lei, detinand o pondere de 82,40% din totalul productiei. In anul 2009, valoarea productie vandute a crescut cu 9,44% fata de anul 2008 datorita extinderii activitatii pe noi piete, extinderea distributiei directe in diferite zone, precum:
Zona Vest: Arad, Timisoara, Hunedoara, Zona Nord-Est: Suceava, Neamt, Vaslui, Bacau; Zona Sud-Vest: Sibiu, Gorj. Zona Sud: Brasov, Covasna, Arges.

Valoare mare a productiei vandute a fost obtinuta prin caracterul inovator al produselor, prin diversitatea produselor cat si prin calitatea mai buna a acestora fata de anii anteriori, toate

39

acestea determinand atragerea unui numar cat mai mare de consumatori, implicit, cresterea volumului de produse Coseli cumparate. Productia vanduta a reprezentat 90,98% din totalul productiei in anul 2009, iar in anul 2010 aceasta a scazut cu 15,89% fata de 2009, datorita crizei economice mondiale ce a avut influenta negativa si asupra firmei analizate, prin reducerea consumului de produse Coseli. Referitor la productia imobilizata obtinuta in anul 2009, (productia realizata de entitate pentru scopurile proprii si capitalizata), aceasta a fost in valoare de 357.751 lei, detinand o pondere de doar 2,45% din totalul productiei. Aceasta productie imobilizata a constat in echipamente si ferodouri ce au fost create de catre societate in scopul utilizarii acestora in scopuri proprii. Totalul productiei din anul 2010, a fost reprezentat in proportie de 98,07% din productia vanduta, (11.173.415 lei), 0,46% din productia stocata (53.133 lei) iar din productia imobilizata de 1,45% (166,325 lei).

2.3 Analiza marjei comerciale si a valorii adaugate Valoarea adaugata este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii intreprinderii. Prin continut, valoarea adaugata exprima creterea (plusul) de bogatie carese obtine prin activitatea tehnico-productiva. Exprimnd aportul intreprinderii incadrul productiei de bunuri i servicii, valoarea adaugata permite aprecierea structurii i metodelor de productie ale intreprinderii, prin intermediul gradului de integrare (ca raport intre valoarea adaugata i productia corespunzatoare sau cifrade afaceri), precum i dezvoltarea sau regresul activit atii intreprinderii. Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru caracterizarea eficientei factorilor de productie (munca, capitalul), iar incadrul fiscalitatii reprezinta baza impozitului datorat statului (TVA).In analiza economico-financiara, valoarea adaugata prezinta interes in primul rnd ca indicator de performanta economico-financiara, iar in al doilea rnd in sistemul fiscalitatii. Pe baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a activitatii unei firme. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include i valoarea cumpararilor de materii prime, materiale i servicii care se regasesc in cifra se afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adaugata cuprinde numaiechivalentul activitatii intreprinderii in cauza. Valoarea adaugata se poate determina prin doua metode: 40

a) Metoda sintetica, conform careia din volumul total de activitate de productie i comerciala se scad consumurile intermediare de la terti. In cazul in care firma desfaoara numai activitate de productie valoarea adaugata se determina astfel: Qa = Qe M unde: M reprezinta consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de productie.In situatia in care intreprinderea desfaoara pe lnga activitatea de productie i activitate de comert atunci valoarea adaugata se stabilete astfel: Qa = (Qe + Mc) Munde: Mc = marja comerciala; M = consumurile intermediare de la terti (pentru productie i comert). Marja comerciala reprezinta diferenta dintre valoarea marfurilor vndute (contul 707) i costul lor (contul lor). Consumurile intermediare de la terti se preiau din contabilitatea financiara din conturile 600 la 628, mai putin contul 607 care a fost luat deja in calcul la stabilirea marjei comerciale. Marja comerciala masoara castigul atasat vanzarii, pentru oricare din componentele comerciale ale afacerii: produse, clienti, canale si zone de desfacere. In primul rand, marja comerciala atasata fiecarei vanzari trebuie sa aiba o valoare pozitiva; altfel inseamna pierderi. Marja comerciala a oricarei vanzari trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa acopere costurile directe de suport ale vanzarii (promovare produse, stocare, distributie etc) si costurile indirecte de suport ale firmei (management general, activitati administrative). Mc= Vmf Cmf, unde Mc marja comerciala Vmf venituri din vnzarea marfurilor Cmf costul marfurilor vndute b) Metoda de repartitie sau aditiva, conform careia valoarea adaugata este rezultatul insumarii urmatoarelor elemente: salarii, contributii pentru asigurari i protectie sociala, 41

amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite i taxe (fara impozitul pe profit) i rezultatul exploatarii. Analiza marjei comerciale si a valorii adaugate din cadrul societatii COSELI se realizeaza prin metoda clasica, conform tabelului 2.3 Tabel 2.3 Analiza rezultatelor intreprinderii- marja comerciala si valoarea adaugata
Indicatori Simbol 2008 2009 2010

I D 2009

I D 2010

Productia exercitiului (lei) Valoare adaugata (lei) Venituri din vnzarea de marfuri (lei) Costul marfurilor vndute (lei) Consumuri intermediare (lei) Marja comerciala (lei)

Qv VA Vmf Cmf M M

14.730.150 7.276.923 5.534.380 4.905.558 8.109.049 628.822

14.600.734 7.638.405 5.727.382 5.191.023 7.498.688 536.359

11.392.873 6.066.025 3.382.423 2.731.969 5.977.298 650.450

99,12 104,97 103,49 105,82 92,47 85,30

77,34 83,36 61,12 55,69 73,71 103,43

Utilizand informatiile din tabelul 2.3, precum si din contul de profit si pierdere din cei trei ani luati in calcul , a rezultat urmatoarele valori adaugate: Qa2008 = (14.730.150 + 628. 822) - (4.989.986 + 54.409+ 104.964 + 2.959.690) = 15.358.972 8.109.049 = 7.276.923 lei Qa2009 = (14.600.734 + 536.359) - (5.719.173 + 57.407 + 141.84 +1.707.924)= 15.137.093 7.498.688 = 7.638.405 lei Qa2010 = (11.392.873+650.450) - (4.030.270 + 43.627+ 144.972+ 1.758.429) = 12.043.323 -5.977.298 = 6.066.025 lei In urma valorilor obtinute in tabel, se poate observa faptul ca in toti anii luati in calcul, a rezultat o marja comerciala pozitiva, de 628.822 lei in anul 2008, in anul 2009 (536.359 lei), si de 650.450 lei in anul 2010, astfel incat aceasta este suficient de mare incat sa acopere costurile marfurilor vandute ( directe (promovare produse, stocare, distributie, etc) cat si cele indirecte de suport ale firmei (management general, activitati administrative). Rezultatele marjei comerciale fiind pozitive in cei trei ani, acestea reprezinta castigul atasat vanzarii produselor firmei Coseli. Cel mai mare castig s-a inregistrat in anul 2010, cand s-a obtinut o marja comerciala de

42

650.450 lei, cu 3,43% mai mare decat in anul 2008, motivul fiind dat de gradul de acoperire mai mare a costurilor marfurilor vandute, din veniturile obtinute din vanzarea mafurilor. In schimb, in anul 2009, gradul de acoperire a costurilor marfurilor vandute a fost mai mic cu 14,7% decat in anul 2008, datorita cresterii acestor costuri cu 5,82%, deteminate de (cresterea costurilor directe cu stocarea, distributia si promovarea produselor) dar si a celor corespunzatoare activitatilor administrative, valoarea acestora ajungand la 5.191.023 lei. In ceea ce priveste valoarea adaugata obtinuta, avand in vedere ca este acestea

reprezinta un indicator semnificativ al activitatii intreprinderii, se poate remarca faptul ca s-a obtinut un plus de bogatie in cadrul S.C. COSELI. S.A, cuprins intre 6.000.000 8.000.000lei, prin activitatea tehnico-productiva, din cei trei ani luati in analiza.

CAPITOLUL 3 Analiza perfomantei intreprinderii


Prin acest termen, luand cazul general, se intelege o realizare deosebita intr-un domeniu de activitate Etimologic termenul provine din cuvntul francez performance. La nivelul unei intreprinderi performanta include abilitatea de a avea acces la resurse, de a le aloca i utiliza optim in scopul unei remunerari suficiente pentru a acoperi riscul asumat i ajustifica interesul, pe traiectoria unei dezvoltari viitoare durabile. Performanta rezida, deci, in eficienta asigure i sa-i dezvolte sfera de interese. Termenul de performanta este intlnit in orice domeniu, putnd fi asociat oricarei activitati desfaurate. Raportndu-ne la activitatea economico-financiara, performanta imbraca mai multe forme: performanta economica, performanta economico-financiara, performanta financiara. In ceea ce priveste performanta economica, aceast reprezinta nivelul la care un sector de activitate atinge scopurile sau obiectivele urmarite de companiile care activeaza in cadrul sau. Performanta este multi-dimensionala, acoperind aspecte legate de profitabilitate, inovare, proiectarea produsului, calitatea i creterea Performanta economico-financiara este definita ca fiind un nivel calitativ superior al activitatii economico-financiare desfaurate de agentii economici, care se apreciaza cu ajutorul 43 i eficacitatea cu care sunt consumate resursele (efort) i generate rezultatele (efect) care s a-i

mai multor indicatori, cum sunt: cifra de afaceri, rentabilitatea capitalului, productivitatea muncii, randamentul capitalului, profitul brut i cel net, rata anuala de innoire a capitalului fix, eficienta utilizarii mijloacelor etc. Performanta financiara reprezinta relatia dintre veniturile i cheltuielile unei unitati, aa cum sunt raportate in contul de profit i pierdere. Deci, performanta sau nonperformanta unei intreprinderi este reflectata in contul de profit i pierdere i este data de raportul dintre venituri, care prin realizare vor genera fluxuri viitoare de numerar, i cheltuieli ce apar prin utilizarea resurselor perioadei.

3.1. Prezentarea contului de profit si pierdere. Analiza rezultatelor financiare Contul de profit si pierdere face parte dintre situatiile financiare de sinteza, care masoara performantele activitatii unei firme in cursul unei perioade date si este principalul document folosit pentru reflectarea performantelor financiare deoarece furnizeaza informatiile necesare, pe de o parte, evaluarii performantelor, iar pe de alta parte, determinarii riscului fluxurilor de numerar. Pe baza informatiilor reflectate de contul de profit i pierdere se realizeaza o analiza a performantelor intreprinderii, se calculeaza o varietate de indicatori, fie intr-un anumit moment in timp, urmnd apoi interpretarea lor prin comparatii, fie in timp, dar corelati cu anumite procedee statistice. Intr-o logica de piata, valoarea unei intreprinderi sau mai degraba a unei activitati nu mai este calculata ca suma valorilor elementelor aferente pozitiei financiare, ci este determinata prin capacitatea sa de a genera beneficii. Bilantul pierde astfel din interesul sau in favoarea contului de profit i pierdere, care traduce mai bine aceasta aptitudine. Astfel, rezultatul net nu mai exprima o variatie a pozitiei financiare, imbogatire sau saracire, ci devine un indicator de performanta. Contul de profit i pierdere este situatia financiara care filmeaza cauzele normale i accesorii ale gestiunii in intervalul de timp care este exercitiul financiar i care fotografiaza efectele acelorai cauze asupra situatiei intreprinderii la sfritul exercitiului financiar. Contul de profit si pierdere se intocmeste in functie de clasificarea si raportarea cheltuielilor. Astfel exista doua modele: a) cand cheltuielile se clasifica vertical dupa natura si se raporteaza la productia exercitiului, avem patru nivele financiare aferente la patru activitati:

44

1) nivelul de exploatare reprezinta toate activitatile normale aferente obiectului de activitate, repetitive si specifice intreprinderii. Acest flux creeaza activiti de exploatare, iar rezultatul este productia exercitiului. Din punct de vedere al rezultatului de exploatare exista:
intrari (venituri din exploatare) iesiri (cheltuileli de exploatare) = rezultatul

din exploatare In anul 2010, la nivelul S.C. COSELI S.A. rezultatul din exploatare a fost de 2.615.118 lei,din care: (veniturile din exploatare - 14.093.727 lei, 11.478.609 lei). 2) nivelul financiar reprezinta toate activitatile intreprinderii cu continut financiar, si pozitia conexa activitatii de exploatare. Fluxul financiar determina activitatea firmei, iar rezultatul se numeste rezultat financiar.
intrari (venituri financiare) iesiri (cheltuieli financiare) = rezultatul

iar cheltuielile de exploatare -

financiar Rezultatul financiar al anului 2010, din cadrul societatii analizate a fost de ( - 1.361.296 lei), ceea ce a reprezentat o pierdere pentru societate, din care veniturile ( 547.681 lei), iar cheltuielile financiare (1.908.977 lei). 3) nivelul curent cuprinde activitatea proprie si cea conexa a intreprinderii, respectiv activitatea de exploatare si activitea financiara. Rezultatul este activitatea curenta numita rezultat curent.
rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar

Rezultatul curent din anul 2010, la nivelul societatii COSELI, a fost de 1.253.822 lei . 4) nivelul extraordinar cuprinde activitatile accidentale intreprinderii care nu tin de obiectul de activitate, (calamitati, sponsorizari, penalitati,etc.). Rezultatul se numeste activitate extraordinara sau rezultat extraordinar.
rezultatul extraordinar = venituri extraordinare cheltuieli extraordinare

In cadrul S.C. COSELI S.A. nu s-au inregistrat venituri sau cheltuieli extraordinare, implicit nu s-a obtinut un rezultat extraordinar in anul 2010. b) Contul de profit i pierdere structurat pe baza gruparii cheltuielilor dupa functia

sau destinatia acestora in cazul intreprinderilor care utilizeaza aceasta forma de prezentare a contului de profit i pierdere. Prezentarea contului de profit si pierdere (anul 2010) s-a facut pe baza tabelului 3.1. 45

Tabel 3.1 Contul de profit si pierdere - anul 2010


Exercitiu financiar Denumirea indicatorilor 31.12.2009 1.Cifra de afaceri neta 2.Productia vanduta 3.Venituri din vanzarea marfurilor 4.Reduceri comerciale acordate 5.Venituri aferente costului de productie in curs de executie Sold creditor Sold debitor 6.Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizata
7.Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL 8.a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile Alte cheltuieli materiale b) Alte cheltuieli externe c) Cheltuieli privind marfurile Reduceri comerciale primite 9. Cheltuieli cu personalul, din care: a) Salarii i indemnizatii b) Cheltuieli cu asigurarile i protectia sociala 10.a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale i necorporale a.1) Cheltuieli a.2) Venituri b) Ajustari de valoare privind activele circulante b.1) Cheltuieli b.2) Venituri 11. Alte cheltuieli de exploatare 2.267.477 1.707.924 265.056 2.204.764 1.758.429 163.675 39.213 39.213 14.952 14.952 1.302.832 1.011.833 290.999 916.433 916.433 958.960 357.751 221.805 20.549.921 5.719.173 57.405 141.845 5.191.023 53.133 166.325 156.334 14.093.727 4.030.270 43.627 144.972 2.731.969 146 1.357.932 1.070.468 287.464 927.408 927.408 19.011.405 13.284.023 5.727.382 -

(lei) 31.12.2010
13.717.935 11.173.415 3.382.423 837.903

11.1. Cheltuieli privind prestatiile externe


11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i varsaminte asimilate

46

11.3. Alte cheltuieli 12.Ajustari privind provizioanele - Cheltuieli - Venituri CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE: - Profit (rd. 12 - 35) 36 - Pierdere (rd. 35 - 12) 13. Venituri din dobnzi - din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE TOTAL 14.Cheltuieli privind dobnzile Alte cheltuieli financiare CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL

294.497 848.567 888.775 40.208 16.483.968

282.660 22.861 38.911 16.050 11.478.609

4.065.953 0 61.738

2.615.118 0 5.018

222.452 284.190 845.883 1.789.649 2.635.532

542.663 547.681 501.810 1.407.167 1.908.977

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A):


- Profit - Pierdere 0 2.351.342 0 1.361.296

15. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A)


- Profit - Pierdere 16. Venituri extraordinare 17. Cheltuieli extraordinare 1.714.611 0 1.253.822 0

18. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA:


- Profit - Pierdere VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE 0 0 20.834.111 19.119.500 0 0 14.641.408 13.387.586

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A):


- Profit - Pierdere 19. Impozitul pe profit PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCITIULUI FINANCIAR: - Profit - Pierdere 1.714.611 0 405.110 1.253.822 0 206.024

1.309.501 0

1.047.798 0

47

Interpretarea indicatorilor rezultati pe cele patru nivele, utilizand contul de profit si pierdere trebuie efectuata dupa principiul cunoaste-te pe tine insuti, respectiv optimismul trebuie eliminat pe cat posibil. a) Nivelul de exploatare In cadrul acestei analize a performantelor se pune in evidenta volumul activitatii principale (de baza), adica a activitatii de exploatare utiliznd un sistem de indicatori specifici calculati pe baza Contului de Profit i Pierdere. a.1. Indicatori calculati pe baza Contului de Profit i Pierdere cheltuielilor dupa natura). 1. Cifra de afaceri neta evidentiaza dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o societate comerciala in relatie cu diferiti parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de afaceri neta reflecta att latura comerciala a unei firme producatoare (prin productia vnduta) (Qv), ct i volumul activitatii desfaurate de o firma axata pe vnzari (prin vnzarile de marfuri- VM) i subventiile din exploatare aferente cifrei de afaceri neta (SE). CAN = VM + Qv + SE - VM reprezinta volumul marfurilor vndute care se preia din rulajul creditor al contului 707; - Qv reprezinta productia vnduta, indicator ce va fi calculat in cele ce urmeaza; - SE reprezinta subventiile de exploatare care se preiau din rulajul creditor al contului 7411 (cu structurarea

2. Productia exercitiului (Qa) evidentiaza dimensiunea activitatii comerciale a unei firme productive att in relatia cu tertii (clientii) prin productia vnduta i variatia productiei stocate (Qs), pe de-o parte, ct i in relatia cu sine insai prin productia de imobilizari (Qi), pe de alta parte. Qa = QV + QS + Qi Qv productia vanduta; Qs- productia stocata; Qi productia imobilizata; 48

3. Marja comerciala (MC) reprezinta valoarea nou creata in sfera comertului, de societatile de profil, ct i de societatile comerciale care desfaoara activitate de comert prin magazinele proprii. Indicatorul se determina ca diferenta intreveniturile rezultate din vnzarea marfurilor (VM) i cheltuielile privind marfurile (CD) adica: MC = VM CD, MC marja comerciala; VM- veniturile din vanzarile marfurilor; CD cheltuieli privind marfurile.

4. Marja industriala (MI) reprezinta valoarea nou creata in activitatea productiva desfaurata de o societate comerciala intr-o perioada determinata de timp respectiv durata exercitiului financiar. Marja industriala se determina ca diferenta intre productia exercitiului (QE) pe de-o parte, i cheltuielile cu materiile prime, materiale, energie (CM) i lucrarile executate de terti (Lt) pe de alta parte, astfel: MI = QE [ CM + Lt ] MI marja industriala; QE productia exercitiului; CM cheltuielile cu materiile prime, materiale, energia; Lt lucrarile efectuate de terti.

5. Valoarea adaugata (VA) reprezinta valoarea nou creata de o societate comerciala in decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exercitiului financiar. Valoarea adaugata se determina prin insumarea marjei comerciale i a marjei industriale: VA = MC + MI

6. Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) reprezinta rezultatul obtinut de o societate comerciala din activitatea de exploatare, rezultat neinfluentat de volumul altor venituri din exploatare respectiv de volumul amortizarilor i provizioanelor. Acest indicator releva in forma bruta capacitatea activitatii de exploatare de a genera profit. RBEXP = V expl. Ch expl.

49

Vexpl. venituri din exploatare; Ch expl. cheltuieli din exploatare. b) Nivelul financiar evidentiaza, prin indicatorii rezultatul brut financiar i rezultatulfinanciar, fluxurile financiare ale unei societati comerciale. 1. Rezultatul brut financiar (RBF) reprezinta rezultatul intermediar, obtinut de o societate comerciala, neinfluentat de provizioane i amortizari financiare: RBF = VFB CFB - VFB reprezint venituri financiare (mai putin venituri din provizioane) i se determina din rulajul creditor al conturilor din grupa 76 - CFB reprezint cheltuieli financiare (mai putin amortizrile i provizioanele) i se determina din rulajul creditor al conturilor din grupa 66. 2. Rezultatul financiar (RF) se determina ca diferenta intre veniturile financiare (VF) i cheltuielile financiare (CF), adica: RF = VF-CF Veniturile financiare (VF) se obtin din rulajele creditoare ale conturilor din grupele 76 i 786 Cheltuielile financiare (CF) se obtin din rulajele debitoare ale conturilor din grupele 66 i 686 Att profitul ct i pierderea din activitatea financiara pot fi interpretate favorabil respectiv nefavorabil, dupa caz, in functie de oportunitatile de investire de care beneficiaza entitatea la un moment dat i modul de a accepta sau nu finantarea lor prin credit. c) Nivelul extraordinar Rezultatul extraordinar (REX) se calculeaza ca diferenta intre veniturile exceptionale (VEX) i cheltuielile exceptionale (CEX), i anume: REX = VEX-CEX Rezultatul extraordinar este un indicator care evidentiaza rentabilitatea unei intreprinderi la nivelul fluxurilor extraordinare. In mod analog se poate realiza o analiza detaliata in dinamica i pentru aceasta categorie de rezultate. d) Nivelul global al activitatii evidentiaza cu ajutorul unui sistem de indicatori

50

rezultatele intermediare i finale ale activitatii agentilor economici. In acest sens distingem: - rezultatul curent - rezultatul brut total; - rezultatul brut inainte de deducerea dobnzilor i impozitului pe profit; - rezultatul net al exercitiului; - capacitatea de autofinantare; - capacitatea de autofinantare neta. Rezultatul curent (RC) indica rezultatul aferent activitatilor cu caracter repetitiv i normal care exprima sintetic performantele economice i financiare ale entitatii. El nu include rezultatele extraordinare care au o natura neobinuit, normale, repetitive. RC = REXP + RF Rezultatul brut total (RBT) este un indicator intermediar care pune in evidenta fluxurile financiare aferente rezultatelor neinfluentate de alti factori dect cei proprii activitatii desfaurate de firma. Indicatorul se determina prin insumarea valorii indicatorilor aferenti celor trei niveluri precedente i anume: RBT = RBEXP + RBF + RBEX Rezultatul brut al exercitiului insumeaza nivelul general de performanta al celor trei paliere ale activitatii entitatii. RBE = RE + RF + REX = RC + REX, unde - RBE reprezinta rezultatul exploatarii - RF reprezinta rezultatul financiar - REX reprezinta rezultatul extraordinar - RC reprezinta rezultatul curent (format din rezultatul exploatarii la care se adauga rezultatul financiar) Rezultatul brut inainte de deducerea dobnzilor i impozitului pe profit este un indicator intermediar care masoara volumul rezultatului obtinut de o firma i neinfluentat de cheltuielile cu plata dobnzilor: RBDI = RE + CHD - RE reprezinta rezultatul exercitiului 51

- CHD reprezinta cheltuielile privind dobnzile care se preiau din rulajele debitoare ale contului 666 Rezultatul net al exercitiului (RNE) este un indicator care evidentiaza rezultatul final al activitatii unei firme dupa plata impozitului pe profit: RNE = RBE IP - IP reprezinta impozitul pe profit. Capacitatea de autofinantare (CAF) a unei societati comerciale reflecta potentialul financiar de cretere economica a entitatii, respectiv sursa interna de finantare generata de activitatea industriala i comerciala a acesteia destinata sa asigure: finantarea unor nevoi ale gestiunii curente ; creterea fondului de rulment ; finantarea totala sau partiala a noilor investitii ; rambursarea imprumuturilor contractate ; remunerarea capitalurilor investite. Capacitatea de autofinantate se poate determina cel mai uor astfel: CAF = RNE +Amp-Vpv, unde - RNE reprezinta rezultatul net al exercitiului; - Amp reprezinta cheltuieli cu amortizarea i provizioanele calculate, elemente care se preiau din rulajul debitor al conturilor din grupa 68. - Vpv reprezinta venituri din provizioane care se preiau din rulajul creditor al conturilor din grupa 78. Autofinantarea (AF) are un caracter mai sintetic i exprima doar volumul potential de resurse financiare proprii care ramne efectiv in entitate dupa retribuirea tuturor categoriilor de participanti la activitatea acesteia. Autofinantarea sau capacitatea de autofinantare neta se masoara pornind de la capacitatea de autofinantare din care se deduc dividendele platite in timpul exercitiului. Autofinantarea = CAF Div, unde - Div reprezinta dividendele varsate se preiau din Nota 3 Repartizarea profitului. Luand in analiza ultimii trei ani de activitate ai firmei S.C. COSELI S.A., 2008-2010, pe baza tabelului 3.2, se interpreteaza indicatorii specifici celor patru nivele, din Contul de Profit si 52

Pierdere, precum si variatia acestora, prin utilizarea analizei dinamicii indicatorilor, cu baza fixa (anul 2008).

Tabel 3.2 Analiza indicatorilor financiari pe baza contului Profit si Pierdere


Indicatorii analizati Simbol 2008 2009 2010

I D 2009

I D 2010

I.Nivel de exploatare 1.Cifra de afaceri neta 2.Productia exercitiului 2.Marja comerciala 3.Marja industriala 4.Valoarea adaugata 5.Rezultatul din exploatare 6. Rezultatul din exploatare
II.Nivelul financiar 4.185.545 4.065.953 2.615.118 97.14 RF - 2.828.702 - 2.351.342 -1.361.296 83.12 III.Nivelul extraordinar 48.12 62.48 MC MI VA 628.822 6.648.101 7.276.923 536.359 7.102.046 7.638.405 650.450 5.415.575 6.066.025 104.97 83.36 Q 14.730.150 14.600.734 11.392.873 99.12 85.30 106.83 77.34 103.44 81.46 CA 17.672.319 19.011.405 13.717.935 107.58 77.62

brut

RBEXP

4.884.480

6.070.517

4.544.418 124.28 93.04

1.Rezultatul financiar 1.Rezultatul extrordinar Rezultatul curent Rezultatul brut total Rezultatul net al

RE RC RBT

0 0 0 126.37 126.37 114.93 92.41 92.41 91.96 1.253.822 1.253.822

IV.Nivelul global 1.356.843 1.714.611 1.356.843 1.714.611

53

exercitiului Capacitatea autofinantare de

RNE

1.139.386

1.309.501

1.047.798

CAF

1.829.239

3.074.501

1.998.067 168.08 109.23

Din totalitatea rezultatelor celor patru nivele, cat si a dinamicii acestora fata de anul de referinta (2008), din cadrul societatii S.C. COSELI S.A., se poate observa faptul ca rezultatul obtinut din activitatea de exploatare, rezultat neinfluentat de volumul altor venituri din exploatare respectiv de volumul amortizarilor i provizioanelor, din anul 2010 a fost de 2.615.118 lei, cu 37,52% mai mic fata de anul 2008, iar in anul 2009, a scazut doar cu 2,86% fata de anul de baza, acesta fiind de 4.065.953 lei. Aceste fluctuatii importante s-au datorat, in primul rand, modificarilor ce au afectat segmentul de piata pe care actioneaza intreprinderea, recesiunii pietei externe manifestata prin posibila pierdere a unor clienti sau de aparitia altor societati ce prezinta o cerere diversificata si decalitate superioara etc. Toate acestea au dus la scaderea volumului de activitate sub nivelul de utilizare eficienta a capacitatilor de productie si a fortei de munca existente. Derularea de operatiuni cu caracter financiar constituie calea principala de a asigura migrarea capitalului sub forma plasarii celui temporar disponibil sau atragerii celui necesar. De aceea, activitatea financiara prezinta o importanta deosebita pentru asigurarea flexibilitatii si mobilitatii capitalului, iar daca este bine orientata, poate conduce la obtinerea de profituri insemnate de catre agentul economic implicat.

In aceasta situatie, din pacate flexibilitatea si mobilitatea capitalului nu a reusit sa induca rezultate financiare pozitive inregistrandu-se pierderi financiare remarcate in fiecare exercitiu financiar (anii 2008-2010). Cea mai mare pierdere s-a produs in anul 2008, de (- 2.828.702 lei), cu 16,88% mai mult fata de anul 2009, cand pierderea a fost de (- 2.351.342 lei) si cu 51,88% mai mult decat in anul 2010 (-1.361.296 lei). Rezultatul extraordinar, determinat ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile exceptionale, a fost nul, in fiecare exercitiu financiar din cei trei ani, ca rezultat al reducerii acestor venituri si cheltuieli la 0, neinregistrandu-se in nici unul din acesti ani, amenzi sau anumite subventii neasteptate. penalitati,

54

In ceea ce priveste capacitatea de autofinantare a societatii analizate,, tendinta a fost de crestere in anii urmatori raportat la anu de baza 2008. Astfel aceasta a crescut in anul 2009 cu 68,08%, respectiv cu 9,23% in aul 2010, fata de anul considerat de baza 2008. Aceasta tendinta reflecta un potential financiar mai mare, de crestere economica a entitatii, sursa interna de finantare a societatii fiind destinata finantarii unor nevoi de gestiuni curente, a noilor investiitii care s-au realizat in anul 2009, respectiv 2010 (noi utilaje si echipamente necesare in procesul de productie), cresterii fondului de rulment precum si remunerarii capitalurilor ce au fost investite.

3.2 Analiza rentabilitatii firmei Analiza rentabilitatii firmei presupune analizarea rentabilitatea la nivel economic, financiar si comercial. 3.2.1 Analiza rentabilitatii economice a intreprinderii Rentabilitatea economica exprima eficienta activitatii intreprinderii indiferent de sursele de finantare si de situatia fiscala. Practic aceasta exprima eficienta utilizarii capitalurilor in intreprindere, in activitatea de productie. In acest sens la activitatea de productie participa capitalul numit active respectiv interesand eficienta utilizarii activelor. Analizarea rentabilitatii economice presupune calcularea urmatoarelor rate: 1. Rata rentabilitatii economice ca raport intre rezultatul brut al exercitiului si activul total (activul brut).

Re
RBE- rezultatul brut al exercitiului AT- activul total

RBE 100 , unde AT

Aceasta rata se mai poate determina si ca raportul dintre excedentul brut inainte de plata taxelor si impozitelor, si activul total, dupa modelul englez de analiza.

Re

EBIT 100 AT

EBIT excedentul brut inainte de plata taxelor si impozitelor, ce se calculeza ca suma dintre rezultatul brut al exercitiului, cheltuieli cu dobanzile si impozitele pe (cladiri, teren etc).

55

Rentabilitatea economica este indicatorul care orienteaza firma spre a se imprumuta de pe piata sau spre a-si reduce gradele de indatorare. Astfel: daca rentabilitatea economica > rata dobanzii practicate pe piata, atunci inseamna ca intreprinderea incaseaza levier financiar, adica ii va creste rentabilitatea financiara. Levierul financiar reprezinta diferenta dintre rentabilitatea economica si rentabilitatea financiara. Daca firma va incasa levier financiar atunci aceasta va fi tentata sa se imprumute de pe piata, respectiv sa isi creasca capacitatea de productie, pana la limita in care gradele de indatorare o fac insolvabila, adica (incapacitatea de a plati datoriile la scadenta).

2. Rata rentabilitatii activelor ca raport dintre rentabilitatea neta economica si activul total.

ROA
ROA rata rentabilitatii activelor; RNE rezultatul net al exercitiului; AT- activul total.

RNE 100 ,unde AT

3. Rata rentabilitatii capitalului investit ca raport dintre rezultatul net al exercitiului si capitalul investit.

ROI
ROI- rata rentabilitatii capitalului investit; KI capitalul investit.

RNE ,unde KI

Rentabilitatea capitalului investit se compara cu costul capitalului si cu rentabilitatea activelor. Daca costul capitalului este mai mare decat ROI, atunci investitiile nu se justifica respectiv nu se sustine din activitatea economica. Daca ROI este mai mare decat costul capitalului investit, dar mai mic decat ROA, atunci inevstitia nu se justifica pentru ca determina reducerea competitivitatii (firma nu poate face fata concurentei).

4. Rentabilitatea cheltuielilor ca raportul dintre rezultatul net al exercitiului si cheltuielile totale.

56

Rch
Rch rentabilitatea cheltuielilor; RNE rezultatul net al exercitiului; ChT cheltuielile totale.

RNE 100 , unde ChT

Reprezinta practic rata profitului sau castigul la fiecare 100 lei consumati.

5. Rentabilitatea veniturilor reprezinta raportul dintre rezultatul net al exercitiului si venitul total.

RVT
Rvt - rentabilitatea veniturilor totale; VT veniturile totale.

RNE 100 , unde VT

6. Viteza de rotatie a activelor circulante, ca raport intre cifra de afaceri si valoarea activelor circulante.

CA , unde AC

n numarul de rotatii al activelor circulante intr-un flux financiar; CA cifra de afaceri; AC valoarea medie a stocurilor de active circulante (valoarea stocurilor).

7. Durata in zile a unei rotatii, ca raport intre valoarea activelor circulante si cifra de afaceri, inmultit cu numarul de zile din perioada pentru care se face calculul.

d
d- durata in zile a unei rotatii;

AC z , unde CA

z numarul de zile din perioada de calculatie.

Analiza rentabilitatii la nivelul S.C. COSELI S.A., pe baza acestor indicatori, luand in calcul ultimii trei ani de activitate ai acesteia. (2008-2010). 57

Tabel 3.2.1 Analiza rentabilitatii economice la nivelul societatii


Indicator Simbol 2008 Rata rentabilitatii economice (%) Rata rentabilitatii activelor (%) Rata rentabilitatii capitalului investit (%) Rentabilitatea cheltuielilor (%) Rentabilitatea veniturilor (%) Viteza de rotatie a activelor circulante (n ori) Durata in zile a unei rotatii (zile) d 117,12 100,23 116,88 85,58 99,80 114,72 82,36 n 5,50 6,31 4,53 RvT 5,50 6,28 7,15 114.18 130.00 RchT 5,89 6,84 7,82 116,13 132,77 100,31 74,97 ROI 9,71 9,74 7,28 ROA 5,21 5,97 5,11 114,59 98,08 Re 6,21 Anul 2009 7,81 2010 6,11 125,76 98,39

I D 2009

I D 2010

In cadrul societatii S.C. COSELI .S.A, valoarea activelor totale pe cei trei ani luati in analiza a fost : c) 21.840.067 lei - anul 2008; d) 21.934.230 lei anul 2009; e) 20.494.643 lei anul 2010. 58

Conform rezultatelor din bilantul contabil al celor trei ani luati in analiza S.C. COSELI S.A, valoarea capitalurilor investite a fost de : 11.724.722 lei anul 2008; 13.440.723 lei anul 2009; 14.379.238 lei anul 2010.

In cadrul societatii S.C. COSELI S.A., in intervalul anilor 2008-2010, valoarea activelor circulante a fost de : 8.054.115 anul 2008; 7.531.922 anul 2009; 6.239.150- anul 2010.

Din tabelul 3.2.1 se poate observa valoarea indicatorilor de rentabilitate obtinuta, pe parcursul celor 3 ani, precum si evolutia acestora din anii 2009, 2010 fata de anul 2008, acesta fiind anul de baza luat in considerare, (analiza dinamicii cu baza fixa). Analizand ratele rentabilitatii economice, se observa faptul ca aceasta este cuprinsa intre 6-8% in cei trei ani de activitate ai firmei. Valoarea acestiu indicator care arata eficienta utilizarii capitalurilor in intreprindere, la nivelul activitatii de productie, este destul de mica, in toti cei trei ani de activitate, comparand cu rata dobanzii practicata pe piata. Conform site-ului oficial al BNR-ului, valoarea ratei dobanzii a fost cuprinsa intre 8-11% in 2008-2010, valori mai mari decat ale ratei rentabilitatii economice, ceea ce arata faptul ca firma nu a incasat levier financiar in cei trei ani (diferenta dintre rentabilitatea economica si cea a dobanzii este negativa). Firma nu a avut tendinta de a se imprumuta de pe piata bancara, datorita riscului ridicat al cresterii gradului de indatorare care ar fi facut-o sa devina insolvabila (incapabila de a-si plateasca datoriile la scadenta). Asadar firma, in cei trei ani de activitate, s-a orientat spre reducerea gradului de indatorare catre terti, prin limitarea imprumuturilor bancare, ceea ce a dus la depasirea riscului de a deveni incapabila sa-si plateasca datoriile la termen. Referitor la urmatorul indicator economic analizat, rata rentabilitatii capitalurilor, acesta indica efectul obtinut (rezultatul net al exercitiului) in urma depunerii efortului (al achizitionarii activelor totale (fixe si circulante)), necesare desfasurarii activitatii de productie ( aromelor, 59

esentelor si altor aditvi alimentari), din cadrul S.C. COSELI S.A.. Nivelul sau prezinta interes, in primul rnd pentru managerii intreprinderii, care apreciaza astfel, eficienta cu care sunt utilizate activele disponibile. In anul 2008 rata rentabilitatii activelor totale a fost de 5,21% , cu 14,59% mai mica decat in anul 2009 cand a fost de 5,97%, ceea ce indica faptul ca in anul 2009, s-au utilizat intr-un mod mai eficient activele disponibile din cadrul societatii Coseli, urmand ca in anul 2010 sa scada eficienta utilizarii acestor active (imobilizate si circulante) cu 1,92% fata de anul 2008. Analizand datele din tabel se poate observa faptul ca in anul 2008 si anul 2009 s-a obtinut cea mai mare rata a capitalului investit, de 9,72 % si de 9,74% datorita gradului de valorificare mai mare al acestui capital, fata de anul 2010, cand aceasta rata a fost de 7,28%. In ceea ce priveste rata cheltuielilor totale, aceasta a avut o tendinta de cresterea de la an la an, cu 16,13% in anul 2009 fata de anul 2008 si cu 32,77% in anul 2010 fata de anul de referinta (2008), cand s-a inregistrat o rata de 5,89%. Aceasta rata fiind practic rata profitului, si se remarca faptul ca cea mai buna s-a obtinut in anul 2010 de (7,82%), ceea ce pune in evidenta eficienta consumului total de resurse exprimat prin cheltuielile totale de 13.387.586lei. Se poate remarca din tabelul 3.1 ca viteza de rotatie cea mai mare s-a obtinut in anul 2009, de 6,31 de ori. Rezultatul obtinut indica faptul ca in decursul unui an economic, in intreprindere au loc 6,31 cicluri de productie, respectiv rotatia bani - stocuri - produse finite bani are loc de 6,31 ori. Cu alte cuvinte, firma incaseaza 6,31 profituri pe an, cate unul aferent fiecarui ciclu de productie. In anul 2008, firma a incasat 5,50 profituri pe an iar in anul 2010, a obtinut 4,53 profituri. Prin evaluarea indicatorului duratei de rotatiei a a stocurilor de active circultante, conform calculelor realizate, rotatia bani - stocuri - produse finite - bani s-au realizeaza in cadrul firmei analizate intr-o perioada de 117,12 zile in anul 2008, de 100,23 in anul 2009 si in anul 2010 de 116,88 zile. Respectiv, bani cheltuiti pentru achizitonarea materiilor prime, a materialelor folosite in procesul de productie se intorc in firma sub forma veniturilor incasate (cifra de afaceri) in perioada specifica fiecarui an, calculata anterior.

60

b) Rentabilitatea financiara reprezinta un indicator prin prisma caruia posesorii de capital apreciaza eficienta investitiei lor, respectiv oportunitatea mentinerii acetor capitaluri in afacere. Analiza rentabilitatii financiare presupune determinarea urmatoarelor rate: rata de rentabililtate a capitalului propriu ca raport dintre rezultatul exercitiului (profitul net) si valoarea capitalului propriu.

Rf Kpropriu
Rf Kpropriu - rata capitalului propriu;

RE K propriu

100 , unde

RE rezultatul exercitiului; Kpropriu capitalul propriu. rata de rentabilitate a capitalurilor permanente ca raport intre EBIT (rezultatul brut inante de impozitare).
Rf Kpermanent EBIT 100 , unde K permanent

Rf Kpermanent - rata rentabilitatii capitalului permanent;

EBIT - rezultatul brut inante de impozitare; Kpermanent capitalul permanent. EBIT = rezultatul brut al exercitiului+cheltuieli cu dobanzile+ impozite si taxe K permanent = capitalul propriu +veniturile in avans+imprumturile pe termen lung c) Rentabilitatea comerciala presupune analiza ratelor de rentabilitate a marjei brute si nete comerciale. rata de rentabilitate a marjei brute este data de raportul dintre rezultatul brut al

exercitiului si cifra de afaceri obtinuta la nivelul intreprinderii intr-un an financiar.


RMB RBE 100, unde CA

RMB rata marjei brute; RBE rezultatul brut ale exercitiului; 61

CA cifra de afaceri.

rata de rentabilitate a marjei nete reprezinta raportul dintre rezultatul net al

exercitiului si cifra de afaceri.


RMN RNE 100, unde CA

RMN rata marjei nete; RNE rezultatul net al exercitiului.

Analiza rentabilitatii financiare si cea comerciala din cadrul S.C. COSELI S.A., la nivelul celor trei ani luati in analiza, se face pe baza tabelului 3.2.2 determinand ratele de rentabilitate a capitalurilor proprii cat si permanente. Tabel 3.2.2 Analiza rentabilitatii financiare si comerciale
Indicator Rata finannciara de rentabilitate a capitalurilor proprii Rata financiara de rentabilitate a capitalurilor permanente Rata de rentabilitate a marjei comerciale brute 7,67 Rata de rentabilitate a marjei comerciale nete RMN 6,44 6,88 7,63 106,83 118,48 9,01 9,14 117,47 119,17 RMB Rf. cap. preman ent 19,53 20,74 13,22 106,20 67,69 Simbol Rf. cap. propriu 14,54 14,03 9,46 96,49 65,06 2008 2009 2010

I D 2009

I D 2010

Conform datelor din contul de profit si pierdere pe cei trei ani luati in analiza, s-a calculat valoarea EBIT, rezultand astfel: EBIT 2008= 1.356.843+681.159+259.083= 2.297.085 lei 62

EBIT 2009 = 1.714.611 + 845.883 + 265056 =2.825.550 lei EBIT 2010 = 1.253.822 + 501.810 + 163.675 = 1.919.307 lei

In ceea ce priveste determinarea capitalului permanent, pe baza datelor din bilantul contabil al celor trei ani de activitate din cadrul societatii S.C. COSELI S.A., s-a obtinut: Kperm.2008= 11.758.544 lei Kperm. 2009 = 13.621.953 lei Kperm. 2010 = 14.511.491 lei Analizand rezultatele obtinute din tabelul 3.3 , se poate observa ca cea mai mare rata de rentabilitate a capitalului propriu, s-a obtinut in anul 2008 (14,54%), fapt ce indica cea mai buna eficienta a utilizarii capitalului propriu comparativ cu anul 2009 cand s-a inregistrat o rata de 14,03% si in anul 2010, o rata de 9,46%. Rata rentabilitatii capitalului propriu este adesea considerata ca fiind cel mai important dintre indicatorii de rentabilitate, deoarece el masoara profitul ce rezulta din investitia facuta de actionari. Profitul de cel putin 14% este un obiectiv rezonabil de a asigura capitalul propriu adecvat si de a fonda o viitoare crestere asteptata a acestui capital. Pentru actionari/investitori, o cretere a acestei rate devine stimulativa pentru participarea la creterea capitalului social att pentru actionarii existenti ct i pentru investitori. In acest mod acetia apreciaza daca investitia lor este justificata i vor continua sa sprijine dezvoltarea entitatii prin aportul unor noi capitaluri sau prin renuntarea, pentru o perioada limitata, la o parte din dividendele cuvenite. Incepand cu anul 2009, la nivelul S.C. COSELI S.A. rata rentabilitatii a inceput sa scada, o diminuare semnificativa a acesteia intregistrandu-se in anul 2010, de 34,94%. In ceea ce priveste rata marjei comerciale brute , aceasta rata masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor extraordinare. Valoarea ridicata a acestei rate din anul 2010 ( de 9,14%) cu 19,16% mai mare decat in anul 2008, reflecta posibilitatea financiara a societatii analizate de reinnoire rapida a echipamentelor intreprinderii, aceasta reusind sa isi achizitioneze noi utilaje si masini necesare, cu un randament de productie mai ridicat decat cel obtinut prin utilizarea vechilor echipamente. De asemenea, dupa cum se poate observa in tabelul 3.3 si rata marjei comerciale nete a crescut de la an la an, cu 6,83% in anul 2009 fata de 2008, respectiv cu 18,48% in anul 2010, 63

aceasta exprimand capacitatea intreprinderii COSELI S.A. de a realiza profit si de a rezista concurentei, prin produsele inovatoare si diversificate, care au dus societatea in topul producatorilor de esente, arome si alti aditivi alimentari.

3.3 Analiza sanatatii intreprinderii Aceasta analiza incepe prin analiza informatiilor despre activele totale, datoriile totale si capitalurile proprii aferente acestei intreprinderi. Practic o intreprindere din punct de vedere financiar si patrimonial este formata din active, capitaluri proprii, datorii. Activele, capitalurile proprii si datoriile sunt contabilizate anual conform legii, in bilantul contabil, iar din acest punct de vedere analiza structurii financiare este o analiza de bilant pe verticala si orizontala. Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie sa inceapa cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului. Bilantul contabil elaborat in optica patrimonial-juridica utilizat pna la adoptarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilant mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile de finantare ale intreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare trebuie acoperita din resurse financiare. In acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul financiar, elaborat in optica patrimoniala, care constituie suportul analizei

financiare traditionale ce are ca finalitate descrierea patrimoniului intreprinderii in vederea unei evaluari patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct si creditorii. In masura in care creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza financiara externa, ce vizeaza recuperarea capitalurilor investite mai ales in cazul lichidarii intreprinderii. Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitate, se bazeaza pe criteriullichiditatii crescatoare a activului si al exigibilitatii crescatoare a pasivului, ceea ce 64

implica separarea elementelor de activ in functie de gradul de lichiditate si a elementelor de pasiv in functie de scadenta. Bilantul unitatilor patrimoniale care desfaoara activitati economice cuprinde toate elementele de activ i pasiv grupate dupa destinatie i respectiv provenienta lor. Activul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente: a) Activele imobilizate (imobilizari necorporale; imobilizari corporale; imobilizari financiare); b) Activele circulante (stocuri, creante, titluri de plasament, disponibilitati i alte valori ); c) Conturile de regularizare i asimilare-activ ( cheltuielile inregistrate in avans, diferente de conversie-activ i alte elemente tranzitorii i de regularizat, de activ); d) Primele de rambursare a obligatiunilor. Capitalul social subscris nevarsat se inscrie distinct in grupa activelor circulante ale bilantului. Pasivul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente: a) Capitalurile proprii (capitalul social sau individual, primele legate de capital, diferentele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul exercitiului, fondurile proprii, subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate ); b) Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli; c) Datoriile ( imprumuturi i datorii asimilate, furnizori i conturi asimilate, datorii in legatura cu personalul, datorii fata de bugetul creditori i alte datorii ); d) Conturile de regularizare i asimilare-pasiv ( veniturile inregistrate in avans, diferentele de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii i de regularizat de pasiv ). Elementele patrimoniale in bilant sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe, capitole, posturi, dupa criteriul lichiditatii activului i a exigibilitatii pasivului, astfel: posturile de activ sunt aezate in ordinea crescatoare a lichiditatii ( de la cele mai putin lichide - cum este cazul activelor imobilizate la disponibilitatile baneti ca forma de lichiditate absoluta ), iar in pasiv posturile sunt dispuse de la cele mai putin exigibile ( de la capital - ultimul cont care se inchide in cazul lichidarii patrimoniului ) la datoriile curente. Analiza bilantului contabil presupune stabilirea sanatatii intreprinderii prin analiza pe verticala, cat si analiza lichiditatii si a solvabilitatii acesteia. 65 statului, datorii privind asigurarile sociale,

Lichiditatea reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a transforma bunurile in bani, iar solvabilitatea este capacitatea acesteia de a-si plati datoriile la timp. La nivelul societatii S.C. COSELI S.A., s-a realizat analiza bilantului contabil pe anul 2010, atat pe verticala cat si pe orizontala.

Analiza bilantului pe verticala Analiza bilantului contabil pe verticala se face pe baza tabelului 3.3.1

Tabel 3.3.1 Bilant contabil armonizat restrans al exercitiului financiar pe anul 2010
Denumirea indicatorului (mii lei) A. Active imobilizate total I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale total III. Imobilizari financiare B. Active circulante total I: Stocuri total II. Creante total III: Investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci C. Cheltuieli in avans D. Datorii ce trebuie platite pna la 1 an E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (05 + 10 11 16) F. Total active minus datorii curente(01 + 12) G. Datorii ce trebuie platite peste 1 an H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I. Venituri in avans (subventii pt investitii) J. Capital si rezerve Repartizarea profitului Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 23) Nr. rnd 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 Exercitiul financiar Precedent Curent 14.402.308 14.255.493 2.847 1.049 14.068.030 13.903.764 331.431 350.680 7.531.922 6.239.150 3.010.345 3.021.995 3.480.329 1.127.538 1.041.248 2.089.617 8.312.277 -780.355 5.983.152 255.998

ACTIV

PASIV

13 14 15 16 17 25 26

13.621.953 4.125.928 162.771 7.409.675 9.333.254

14.511.491 3.313.055 132.253 8.717.106 62.691 11.066.183

66

Patrimoniul public Capitaluri total (26 + 27)

27 28

9.333.254

11.066.183

Pe baza informatiilor din tabelul 6.1, analiza bilantului pe verticala la nivelul S.C. COSELI S.A. presupune determinarea si interpretarea urmatorilor indicatori: Activul total = A+B+C ,unde: A - active imobilizate; B - active circulante; C - cheltuieli in avans. Activul curent = B+C Datorii curente = D+H+I, unde: D - datorii ce trebuie platite pana la un an; H - provizioane pentru riscuri si cheltuieli; I - venituri in avans.

Capitalul propriu = J Capitalul angajat = I + Ci Ci - capital imprumutat Ci = D+ G G - datorii pe termen lung Capitalul permanent = Capital propriu + provizioane pentru riscuri i cheltuieli + datorii pe termen lung Rata activelor imobilizate (rata activelor curente) = (A / AT)*100 AT activul total Rata activelor circulante = (B/AT)*100 Rata creantelor = (Creante/AT)*100 Rata capitalului permanent = (C permanent/ AT)*100

Indicatorii calculati pe baza informatiilor bilantiere din 31.12.2010, a S.C. COSELI S.A., prezentati in tabelul 3.3.2

67

Tabel 3.3.2 Indicatorii bilantieri ai S.C. COSLEI S.A


Indicatori Simbol Exercitiu financiar Indice de dinamica 2010/2009 Precedent Activul total Activul curent Datorii curente Capital propriu Capital imprumutat Capital angajat Capital permanent Ca Cperm. 13.621.953 Rata activelor Rai. 65,66 Rac. 34,34 Rcp. 42,55 15,86 58,19 54,00 5,50 70,80 121,67 126,90 34,68 30,44 88,64 69,56 105,93 14.511.491 74,91 12.600.976 9.428.460 AT Ac Dc J Ci 21.934.230 7.531.922 8.475.048 9.333.254 12.438.205 Curent 20.494.643 6.239.150 5.983.152 11.066.183 9.296.207 74,74 74,82 93.44 82.84 72.16 118.57

imobilizate Rata circulante Rata capitalului propriu Rata creantelor Rata capitalului Rcr. Rcap.perm. activelor

permanent

Analizand datele din tabelul 3.3.2 se poate observa faptul ca tendinta generala a fost de scadere a indicatorilor calculati, in anul 2010 fata de 2009, cu exceptia capitalului propriu care a crescut cu 17,64% fata de anul 2009. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a cresterii mai accentuate a capitalului subscris acesta crescand de la 90.000 lei la 900.000 lei; a rezervelor si a existentei profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de reducerea unor rezerve si de soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare necesare inlaturarii efectelor inflatiei. 68

Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2010 la 69,56% fata de 65,66% in 2009 datorita achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de inregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaza valoarile ramase ale activelor imobilizate. Rata activelor circulante exprima ponderea in totalul activului a capitalului circulant. Scaderea acestei rate de la 34,33% din anul 2009, la 30,44% a fost determinanta de scaderea semnificativa a ponderii disponibilitatilor banesti in 2010 fata de 2009 si a scaderii ponderii creantelor in 2010 fata de 2009. In ceea ce priveste rata creantelor, se poate observa faptul ca creantele au scazut in valori absolute, o scadere favorabila de la 15,36% la 5,50% avand o influenta pozitiva asupra gradului de lichiditate, (a capacitatii firmei COSELI de a-si plati la timp datoriile fata de terti). In anul 2010 rata capitalului permanent a crescut fata de anul 2009, cu 21,67% ,motivul principal fiind dat de cresterea capitalului propriu al societatii de la 9.333.254 lei in anul 2009 la 11.066.183 lei in 2010. Analiza bilantului contabil pe orizontala Aceasta analiza presupune identificarea gradului de lichiditate si solvabilitate a firmei, pe baza indicatorilor bilantieri. Lichiditatea unei firmei poate fi de trei feluri: Lichiditate curenta = Active curente/ Pasive curente Lichiditate intermediara = (Active curente Stocuri)/ Pasive curente Lichiditate imediata = Casa si contul / Pasive curente Lichiditatea curenta raspunde la intrebarea daca activul net curent are capacitatea de a produce incat sa acopere datoriile pe termen scurt (plata furnizorilor, diversi prestatori, asigurari). Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9. Lichiditatea intermediara (rapida) reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii). Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.50 si 1. 69

Lichiditatea imediata reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie , a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara. La fel ca si in cazul indicatorilor care dimensioneaza nivelul relativ al lichiditatii, indicatorii de solvabilitate-indatorare se calculeaza pe baza informatiilor sintetizate in bilantul contabil sau in situatia patrimoniului. In principiu, prin solvabilitate se intelege capacitatea unui agent economic de a-si onora la scadenta obligatiile asumate fata de creditorii sai. In mod concret insa aceasta capacitate este interpretata prin posibilitatea agentului economic de a face fata cu totalul activelor de care dispune oricaror obligatii de plata si rambursarii de datorii. O forma generala a nivelului relativ de solvabilitate-indatorare, pe care il inregistreaza un agent economic, este data de urmatoarea formula: Rata solvabilitatii = (Datorii totale/ Active totale )*100 Toti indicatorii de solvabilitate - indatorare care inregistreaza valori intre 30 45%, dau informatii ca intreprinderea nu va intampina probleme in achitarea datoriile la scadenta.

Analiza bilantului contabil al S.C. COSELI S.A., pe verticala, se realizeaza pe baza tabelului 3.3.3 Tabel 3.3.3 Analiza bilantului contabil pe verticala
Nevoi (ACTIV) Active imobilizate necorporale Active imobilizate corporale Active imobilizate financiare Active circulante, din care: 6.239.150 3.021.995 1.127.538 Datorii pe termen scurt Suma Resurse (PASIV) 1.049 Capital propriu 13.903.764 Datorii pe termen lung 350.680 Subventii investitii pentru 132.253 Suma 11.066.183 3.313.055

Perioada permanenta

- stocuri Perioada curenta - creante

5.983.152

70

-investitii termen scurt - casa si contul

pe

2.089.617 0 = TOTAL PASIV 20.494.643

Cheltuieli in avans TOTAL ACTIV 20.494.643

Analiza lichiditatii si a solvabilitatii societatii COSELI S.A, se determina prin calcularea urmatorilor indicatori: Lichiditatea curenta = Active curente/ Pasive curente = 6.239.150/ 5.983.152 1,04 Lichiditatea imediata = Casa si contul/ Pasive curente = 2.089.617/ 5.983.152 = 0,34 Lichiditatea intermediara (rapida) = (Active curente Stocuri)/Pasive curente = (6.239.150 - 3.021.995)/ 5.983.152 = 0,53 Rs = (Datorii totale/ Active totale)*100 = (9.296.207/20.494.643)*100 = 45,35%

Valoare favorabila a lichiditatii curente (de 1,04) arata faptul ca firma a avut in anul 2010, o capacitate satisfacatoare de acoperire a datoriilor pe termen scurt din activul net curent al acesteia. Posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie , a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata, determinata de lichiditatea imediata, a fost destul de scazuta, (de 0,34), valoarea recomandata fiind in jur de 1. Cu cat lichiditatea ar fi fost mai mare decat 1, cu atat situatia entitatii devenea mai buna. Pentru imbunatatirea lichiditatii imediate, firma trebuie sa reduca creantele si sa creasca Casa si contul. In ceea ce priveste lichiditatea rapida, aceasta a fost de 0,53, in anul 2010, o valoarea de asemenea satisfacatoare care reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie din cadrul societatii analizate, de a acoperi datoriile curente, de a nu se afla in situatia neachitarii la termen a acestor datorii. Rata de solvabilitate de peste 45,35% , indica faptul ca intreprinderea nu a intampinat probleme in achitarea datoriile la scadenta in anul 2010.

71

Desi prin analiza acestor indicatori se poate indica gradul de autonomie financiara a societatii, totusi indicatorul cel mai relevant in vederea analizarii acestei autonomii est dat de raportul dintre capitalul propriu si cel permanent. Cu cat valoarea acestui raport este mai apropiata de 1, cu atat firma este mai autonoma fata de furnizorii sai. Cu cat raportul este mai mic decat valoarea unitara, cu atat societatea isi pierde din libertate. Daca in structura capitalului permanent, subventiile pentru investitii detin o pondere semnificativa din capitalul permanent iar capitalul imprumutat are valoarea 0, atunci autonomia financiara a societatii este asigurata, chiar daca raportul dintre capitalul permanent si propriu este subunitar. In cadrul S.C. COSELI S.A., valoarea indicatorului de autonomie financiara, a fost de: in anul 2009 - capital propriu/capital permanent = 9.333.254/13.621.953 = 0,68% in anul 2010 capital propriu/capital permanent = 11.066.183/14.511.491 = 0,76% Analizand raportul capital propriu/capital permanent, se remarca faptul ca autonomia societatii COSELI este redusa, gradul de dependenta fata de furnizorii fiind destul de ridicat, datorita: valorii subunitare a raportului atat in anul 2009 cat si in anul 2010, de 0,68% respectiv 0,76%; subventiilor pentru investitii de 162.771 lei (anul 2009), de 132.253 lei in anul 2010, care detin o pondere foarte mica de 1,19%, respectiv de 0,91%, din capitalul permanent; Valorii mari a capitalului imprumutat , de 12.438.205 lei in anul 2009 si de 9.296.207 lei in anul 2010.

Analiza sanatatii intreprinderii, se bazeaza pe determinarea indicatorului rata de acoperire a dobanzilor. Acesta se calculeaza ca raport intre rezultatul net al exercitiului si valoarea tuturor dobanzilor.

Ird

RNE x100 , unde Dbt

Ird- indicatorul rata de acoperire a dobanzilor; RNE- rezultatul net al exercitiului; 72

Dbt dobanzile totale. Acest indicator trebuie sa aiba minim valoarea 2, iar daca mai mult de 50 % din rezultatul net al exercitiului se foloseste pentru plata creditorilor atunci intreprinderea va intampina probleme in ceea ce priveste solvabilitatea. La nivelul S.C. COSELI S.A. valoarea indicatorului rata de acoperire a dobanzilor conform exercitiului financiar din anul 2010, a fost de: anul 2009 Ird anul 2010 Ird

1.309.501 1,54 (sub nivelul optim) 845.883 1.047.798 2,08 501.810

Privind la rezultatele obtinute anterior, se poate spune ca situatia favorabila privind rata de acoperire a dobanzilor s-a inregistrat doar in anul 2010, obtinandu-se o valoare a indicatorului de peste 2%, ceea ce reflecta faptul ca in acest an societatea a obtinut suficient profit pentru sustinerea dobanzilor aferente imprumuturilor de 845.883 lei , atragand si atentia actionarilor daca profitul nu este la un nivel suficient de ridicat pentru ca, in urma inregistrarii dobanzii , sa le mai ramane si lor o parte care sa fie distribuita sub forma de dividende. In timp ce in anul 2009 , societatea a avut o rata buna de acoperire a dobanzii , in anul 2010, s-a inregistrat o valoare sub nivelul optim (2), de 1,54 in urma acoperirii cheltuielii cu dobanda, ramanand din valoarea profitului o parte mica de repartizat catre actionari sub forma de dividende. Indicatorii analizati care exprima structura financiara a societatii trebuie corelati cu indicatorii care exprima tabloul de finantare, astfel incat rezultatele sa fie concludente.

3.3.1 Analiza structurii de finantare Aceasta analiza se realizeaza prin intermediul tabloului de finantare care presupune ordonarea posturilor de bilant astfel incat sa rezulte fondurile sau capitalurile care stau la baza finantarii decalajelor ce se formeaza in intreprindere intre fluxurile reale (vanzarea marfurilor) si cele monetare (incasarile efective). Ordonarea posturilor de bilant se face luand in considerare tipul capitalului sau a nevoilor (pe termen lung permanente iar cele pe termen scurt temporare sau curente).

73

Tabloul de

finantare a activitatii unui agent economic este ilustrat de continutul

bilantului in care soldurile conturilor patrimoniale sunt restructurate prin prisma asigurarii posibilitatii de a determina urmatorii indicatori financiari: - fondul de rulment financiar sau fondul de rulment permanent (FR); - fondul de rulment propriu (FRP); - fondul de rulment imprumutat (FRI); - fondul de rulment total (FRT); - necesarul sau nevoia de fond de rulment permanent (NFR); - trezoreria neta (TN). Elaborarea Tabloului Utilizarilor i Resurselor impune o distinctie clara intre fluxurile patrimoniale, financiare i fluxurile monetare care se exprima prin incasari i plati, avnd ca scop evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor i analiza economico- financiara a resurselor caracteristice activitatii intreprinderii in cursul exercitiului. Utilizarile sunt considerate creterile posturilor de activ ce corespundunor achizitii (creari) de bunuri, precum i reducerile posturilor de pasiv prin diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii). Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund vnzarii unui bun (diminuarii unor creante), precum i creterile de pasiv ce corespund unor aporturi de capital. Structurile tabloului de finantare atat de termen lung cat si cel pe termen scurt sunt prezentate in tabelurile 3.3.1 , respectiv 3.3.2 Tabel 3.3.1 Tabloul de finantare al intreprinderii
Nevoi permanente (Utilizari) imobilizari corporale imobilizari necorporale imobilizari financiare Resurse permanente profitul nerepartizat Resurse interne: proprii rezervele amortizarile imprumuturi actionari

74

credite termen lung Active imobilizate : Resurse proprii externe: subventiile pentru investitii dividende

pe

de

incasat pentru capitalurile plasate capitalul social Total Total

Tabelul 3.3.4 Tabloul de finantare pe termen scurt Nevoi temporare stocuri creante Active circulante plasamente pe termen scurt casa Cheltuieli in avans Total nevoi Total resurse Resurse temporare datorii pe termen scurt provizioane venituri in avans

Structura financiara a bilantului sau a tabloului de finantare, prezentata de un agent economic la un moment dat, ofera informatiile necesare pentru a ne putea pronunta att asupra echilibrului financiar pe termen lung (pentru o perioada mai mare de un an), prin luarea in consideratie a nevoilor si resurselor permanente (stabile), ct si asupra echilibrului financiar pe termen scurt (pentru o perioada de pna la un an) pe baza nevoilor si resurselor temporare (ciclice).

75

Cele doua tipuri de echilibre financiare sunt intr-o relatie de conditionare reciproca. Echilibrul financiar pe termen scurt este in acelasi timp o premisa a echilibrului financiar pe termen lung si invers. In situatia in care resursele permanente ale unui agent economic depasesc nevoile permanente, acesta beneficiaza de un excedent financiar sub forma fondului de rulment financiar sau a fondului de rulment permanent ( FR ), Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment, explica direct modificarile structurale ale patrimoniului intreprinderii prin variatia disponibilitatilor i trateaza trezoreria ca o variabila reziduala intre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment, fiind mai putin utilizat de intreprinderi. Tabloul de finantare Utilizari- Resurse permite sa se analizeze politica de investitii i de finantare a intreprinderii i sa se verifice daca principiile echilibrului financiare au fost respectate in perioada trecuta. In mod normal, variatia fondului de rulment ar trebui sa fie pozitiva, pentru a nu compromite solvabilitatea viitoare a intreprinderii. Aceasta variatie este influentata de modificarea capitalurilor permanente, din care modificarea capitalului propriu este o componenta distincta a situatiilor financiare anuale. Concret un fond de rulment mare asigura solvabilitatea intreprinderii dar ii limiteaza eficienta si eficacitatea prin imobilizarea unor fonduri in contul casa (in lichiditati). Astfel formulele de calcul a fondului de rulment permanent si temporar sunt urmatoarele: FRp =RP NP, unde: FRp- fondul de rulment; RP- resurse permanente (capitalul permanent); NP nevoi permanente (activele imobilizate). FRt = NT RT, unde: FRt fondul de rulment temporar; NT nevoi temporare; Rt resurse temporare.

Tablourile de finantare pe termen lung cat si scurt la nivelul S.C. COSELI S.A. al exercitiului financiar din anul 2010, sunt prezentate in tabelurile 3.3.3 si 3.3.4

76

Tabel 3.3.5 Tabloul de finantare pe termen lung


Nevoi permanente (Utilizari) Suma ( lei) Resurse permamente Suma (lei)

imobilizari corporale imobilizari necorporale imobilizari financiare Active imobilizate :

1.049 Resurse 13.903.764 proprii interne: 350.680

profitul nerepartizat rezervele 8.717.106 amortizarile 927.408

imprumuturi actionari credite pe termen 6.239.150 Resurse proprii externe: lung subventiile investitii dividende incasat de pentru pentru

235.943

3.295.730

132.253

capitalurile plasate capitalul social 6.239.150 900.000 13.309.340

Total

Total

Tabelul 3.3.6 Tabloul de finantare pe termen scurt


Nevoi temporare stocuri Suma (lei) 3.021.995 datorii pe termen scurt Resurse temporare Suma (lei) 5.983.152

77

Active circulante

creante plasamente termen scurt casa pe

1.127.538 0

provizioane venituri in avans

0 132.253

2.089.617 6.239.150 0

Total active circulante Cheltuieli in avans Total nevoi temporare -

6.239.150

Total resurse temporare

6.115.405

Analizand tabloul de finantare, pe termen lung, se poate observa faptul ca valoarea resurselor permanente a fost in anul 2010, de 13.309.340 lei, iar nevoile permanente au fost de 6.239.150 lei . In aceasta situatie, in care resursele permanente ale societatii depasesc nevoile permanente, aceasta beneficiaza de un excedent financiar sub forma fondului de rulment

financiar sau a fondului de rulment permanent ( FR ). FRp = 13.309.340 - 6.239.150 = 7.070.190 lei Existenta unui fond de rulment permanent pozitiv de 7.070.190 lei, atesta un echilibru financiar functional deoarece resursele permanente finanteaza in totalitate nevoile permanente si asigura totodata un surplus care poate fi utilizat pentru acoperirea unei parti din nevoile temporare, diminund riscurile ce pot apare pe termen scurt. Pe termen scurt, valoarea nevoilor temporare a fost de 6.239.150 lei in anul 2010, iar a resurselor temporare de 6.115.405 lei. In aceasta ipostaza, fondul de rulment financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile temporare,evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de securitate privind solvabilitatea intreprinderii. Diferenta dintre nevoile temporare si resursele temporare a determinat un fond de rulment de 123.745 lei. Din punct de vedere al nevoilor temporare, acestea nu au fost acoperite in totalitate din resursele curente ale societatii, motiv pentru care intreprinderea a apelat la o parte din valoarea fondului de rulment permanent, finantand stocurile si creantele acesteia. Indicatorul care exprima in mod corect libertatea de decizie a managerului pentru finantarea nevoilor permanente este fondul de rulment propriu ( FRP ), care se determina ca

78

diferenta intre capitalurile proprii si asimilate si nevoile permanente (activele imobilizate) si care in conditii minime de echilibru financiar este nul, deci nu inregistreaza o marime negativa,

FRP = Capitaluri proprii si asimilate - Nevoi permanente , sau FRP = (Resurse permanente - Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an)- Nevoi permanente

Astfel la nivelul S.C. COSELI S.A, valoarea fondului de rulment propriu in anul 2010, a fost de : FRP = (13.309.340 - 3.313.055) - 6.239.150 = 3.757.135 lei Valoare pozitiva a acestul indicator (3.757.135 lei) atesta mai bine gradul de echilibru financiar al societatii, exprimand in mod corect libertatea de decizie a managerului pentru finantarea nevoilor permanente. In mod corespunzator se recurge si la calculul fondului de rulment imprumutat ( FRI) care se obtine astfel: FRI = FR FRP

La nivelul societatii , valoarea FRI a fost in anul 2010, de : FRI = 7.070.190 - 3.757.135 = 3.313.055 lei Fondul de rulment imprumutat in valoare de 3.313.055 lei evidentiaza participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung din anul 2010, la finantarea activelor circulante, si reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoile pe termen scurt ale S.C. COSELI S.A. Forma financiara a fondului de rulment care exprima in ansamblu posibilitatile banesti antrenate in activitatea economica curenta este dimensionata prin fondul de rulment total ( FRT ) care este echivalent cu nevoile temporare. FRT = Total active - Nevoi permanente FRT = Active circulante + Cheltuieli in avans Valoarea fondului de rulment total in anul 2010, a societatii analizate, a fost de : FRT = 6.239.150 + 0 = 6.239.150 lei

79

Asimetria dintre scadenta obligatiilor pe termen scurt si transformarea activului in disponibilitati banesti a impus constituirea unei rezerve, a carei valoare trebuie sa acopere diferentele la scadenta. Fondul de rulment total in valoare de 6.239.150 lei reprezinta exact aceasta rezerva. Analiza echilibrului financiar poate fi abordata si prin compararea fondului de rulment permanent sau financiar ( FR ) cu necesarul de fond de rulment ( NFR ). Indicatorul denumit necesarul de fond de rulment, reprezinta un element de activ si anume activele circulante care trebuie finantare din fondul de rulment, ce se calculeaza pe baza urmatoarei relatii: NFR = AC D, unde: NFR reprezinta nevoia de fond de rulment; AC active circulante; DC datorii curente. Utilizand informatiile din bilantul contabil din anul 2010, valoare necesarului de fond de rulment obtinuta a fost de: NFR = 6.239.150 - 5.983.152 = 255.998 lei Valoarea pozitiva a nevoi fondului de rulment de 255.988 lei, reprezinta surplusul de necesar temporar fata de resursele temporare care au fost mobilizate. Diferenta dintre fondul de rulment permanent sau financiar si necesarul aferent reprezinta trezoreria neta ( TN ): TN = FR - NFR Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt. In cadrul S.C. COSELI S.A., in anul 2010, trezoreria neta calculata a fost de: TR = 7.070.190 - 255.998 = 6.814.192 lei La incheierea exercitiului financiar 2010 societatea analizata a dispus de o trezorerie neta pozitiva de 6.814.192 lei, fondul de rulment permanent depasind marimea necesarului de fond de rulment, asigurandu-i o oarecare autonomie financiara si respectiv un echilibru financiar pe termen scurt.

80

Aceasta valoare pozitiva a trezoreriei nete, evidentiaza faptul ca exercitiile financiare sau incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier in valoare de 1.047.798 lei si a altor acumulari banesti.

3.3.2 Analiza valorii patrimoniale Prin valoare patrimoniala se intelege totalitatea drepturilor de proprietate si creante detinute intr-un an canlendaristic la care se adauga totalitatea obligatiilor si angajamentelor. In aceasta analiza se utilizeaza bilantul patrimonial care se constituie din posturi de activ si posturi de pasiv. Informatiile rezultate din evaluarea patrimoniala sunt utilizate de catre actionari cu interesul de a creste valoarea patrimoniala a intreprinderii, de catre creditori, reprezentand pentru acestia o garantie a creditelor acordate societatii. In general se calculeaza un singur indicator numit patrimoniul net, care se calculeaza ca diferenta dintre activul total si pasivul total. PN = AT DT, unde, PN pasivul net; AT activul total; DT datorii totale.

La nivelul S.C. COSELI S.A , in cei trei ani de activitate luati in analiza , valoarea patrimoniului net a fost de : PN 2008 = 17.502.576 14.005.622 = 3.496.954 lei PN 2009 = 17.882.637 12.600.976 = 5.281.661 lei PN 2010 = 15.031.302 9.129.430 = 5.901.872 lei Din rezultatele obtinute in cei trei ani de activitate, se remarca faptul ca tendinta a fost de crestere a patrimoniului in fiecare an, astfel incat in anul 2010 S.C. COSELI S.A. a obtinut cel mai mare patrimoniul net, in valoare de 5.901.872 lei, crestere determinata de ritmul activelor totale care a devansat ritmul datoriilor totale.

81

CONCLUZII

In urma analizarii S.C. COSELI S.A., din punct de vedere a... luand in calcul ultimii trei ani de activitate, 2008-2010, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Ponderea tipurilor de cheltuieli s-a mentinut relativ constanta pe parcusul celor 3 ani luati in calcul, astfel: cheltuielile de exploatare detin cea mai mare pondere din total cheltuieli

(84,35% in anul 2008, 86,21% in anul 2009 iar in anul 2010, de 85,67%); cheltuielile financiare au reprezentat 15,65% din totalul de 19.324.945 lei (in

2008), 13,78% in anul 2009 din totalul de 19.119.500 lei, iar in 2010, din totalul de 13.387.586 lei, acestea au detinut ponderea de 14,43%. In ceea ce priveste cheltuielil e extraordinare, acestea nu au fost inregistrate in bilantul contabil din cei 3 ani luati in calcul. In anul 2009 tendinta cifrei de afaceri totale a fost de crestere, cu 7,58% fata de anul 2008, cand a fost de 17.0672.319 lei. Aceasta crestere se datoreaza in principal cresterii volumului de produse de tipul esentelor si a aromelor vandute, bazate pe o mai buna calitate si pe un caracter mai inovator al acestora din anul 2009, obtinute prin tehnologii de productii moderne si de o calitate superioara celor utilizate pana in acest an. Variatia cifrei de afaceri totale din anul 2010 fata de anul 2008, aceasta a scazut cu 22,38%, motivul principal fiind cel deciziei firmei de a reduce volumul productie cat si a cantitati de marfuri vandute, datorita crizei economice a carei influente s-a resimtit si in cadrul firmei, fapt pentru care riscul de a ramane cu aceste produse in stoc ar fi fost mare afectand in mod negativ rezultatele firmei. Pe parcursul celor trei ani de activitate, tendinta a fost de diminuare a productiei totale, principalele motive fiind cele al crizei economice mondiale care a dus la scaderea veniturilor consumatorilor (implicit la limitarea cumparaturilor) ducand la scaderea productiei vandute (11.173.415 lei), (anul 2010), cat si a deciziei firmei de a limita productia in vederea diminuarii riscului la nivelul intregii societati. In anul 2008, valoarea productiei vandute a fost de 12.137.939 lei, detinand o pondere de 82,40% din totalul productiei.In anul 2009, valoarea productie vandute a crescut cu 9,44% fata de anul 2008 datorita extinderii activitatii pe noi piete, extinderdin cadrul societatii S.C. COSELI S.A. rezultatul obtinut din activitatea de exploatare, rezultat neinfluentat de volumul altor 82

venituri din exploatare respectiv de volumul amortizarilor i provizioanelor, din anul 2010 a fost de 2.615.118 lei, cu 37,52% mai mic fata de anul 2008, iar in anul 2009, a scazut doar cu 2,86% fata de anul de baza, acesta fiind de 4.065.953 lei. Aceste fluctuatii importante s-au datorat, in primul rand, modificarilor ce au afectat segmentul de piata pe care actioneaza intreprinderea, recesiunii pietei externe manifestata prin posibila pierdere a unor clienti sau de aparitia altor societati ce prezinta o cerere diversificata si decalitate superioara etcea distributiei directe in diferite zone. Cea mai mare rata de rentabilitate a capitalului propriu, s-a obtinut in anul 2008(14,54%), fapt ce indica cea mai buna eficienta a utilizarii capitalului propriu comparativ cu anul 2009 cand s-a inregistrat o rata de 14,03% si in anul 2010, o rata de 9,46%. Rata rentabilitatii capitalului propriu este adesea considerata ca fiind cel mai important dintre

indicatorii de rentabilitate, deoarece el masoara profitul ce rezulta din investitia facuta de actionari. Rata marjei comerciale nete a crescut de la an la an, cu 6,83% in anul 2009 fata de 2008, respectiv cu 18,48% in anul 2010, aceasta exprimand capacitatea intreprinderii COSELI S.A. de a realiza profit si de a rezista concurentei, prin produsele inovatoare si diversificate, care au dus societatea in topul producatorilor de esente, arome si alti aditivi alimentari. Valoare favorabila a lichiditatii curente (de 1,04) arata faptul ca firma a avut in anul 2010, o capacitate satisfacatoare de acoperire a datoriilor pe termen scurt din activul net curent al acesteia. Posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie , a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata, determinata de lichiditatea imediata, a fost destul de scazuta, (de 0,34), valoarea recomandata fiind in jur de 1. In ceea ce priveste lichiditatea rapida, aceasta a fost de 0,53, in anul 2010, o valoarea de asemenea satisfacatoare care reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie din cadrul societatii analizate, de a acoperi datoriile curente, de a nu se afla in situatia neachitarii la termen a acestor datorii. Rata de solvabilitate de peste 45,35% , indica faptul ca intreprinderea nu a intampinat probleme in achitarea datoriile la scadenta in anul 2010. Rata de solvabilitate de peste 45,35% , indica faptul ca intreprinderea nu a intampinat probleme in achitarea datoriile la scadenta in anul 2010. Existenta unui fond de rulment permanent pozitiv de 7.070.190 lei, atesta un echilibru

83

financiar functional deoarece resursele permanente finanteaza in totalitate nevoile permanente si asigura totodata un surplus care poate fi utilizat pentru acoperirea unei parti din nevoile temporare, diminund riscurile ce pot apare pe termen scurt. Pe termen scurt, valoarea nevoilor temporare a fost de 6.239.150 lei in anul 2010, iar a resurselor temporare de 6.115.405 lei. In aceasta ipostaza, fondul de rulment financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile temporare,evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de securitate privind solvabilitatea intreprinderii. La incheierea exercitiului financiar 2010 societatea analizata a dispus de o trezorerie neta pozitiva de 6.814.192 lei, fondul de rulment permanent depasind marimea necesarului de fond de rulment, asigurandu-i o oarecare autonomie financiara si respectiv un echilibru financiar pe termen scurt. Aceasta valoare pozitiva a trezoreriei nete, evidentiaza faptul ca exercitiile financiare sau incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier in valoare de 1.047.798 lei si a altor acumulari banesti.

84