Sunteți pe pagina 1din 55

Puterea con tiin ei

Puterea con tiin ei NEVILLE Las oglinda i schimb i chipul. Las lumea în pace i

NEVILLE

Las oglinda i schimb i chipul. Las lumea în pace i schimb i concep iile despre tine.

Puterea con tiin ei

NEVILLE

[Titlu original: „The Power of Awareness”, 1952]

Pentru Arthur i iubita sa Verne, a c rei con tien a adus aceast carte întru fiin .

De acela i autor

LA PORUNCA TA – AT YOUR COMMAND IMAGINA IE TREZIT i C UTAREA – AWAKENED IMAGINATION and THE SEARCH CREDIN A I-E AVUTUL – YOUR FAITH IS YOUR FORTUNE LEGEA I F DUIN A – THE LAW AND THE PROMISE DITUL I CULESUL – SEEDTIME AND HARVEST LIBERTATE PENTRU TO I – FREEDOM FOR ALL* TR IREA L UNTRIC E SECRETUL – FEELING IS THE SECRET* RUG CIUNEA, ARTA DE A CREDE – PRAYER, THE ART OF BELIEVING* DIN AFARA ACESTEI LUMI – OUT OF THIS WORLD* ÎNVIEREA – RESURRECTION*

*Aceste cinci c i sunt incluse într-un volum intitulat ÎNVIEREA

CUPRINS

Un cuvânt de la editor 4 1. EU SUNT 5 2. CON TIEN 7 3. PUTEREA ASUMP IEI 9 4. DORIN 11

5. ADEV RUL CARE TE FACE LIBER 12 6. ATEN IE 14 7. ATITUDINE 16 8. RENUN ARE 19 9. PREG TINDU- I LOCUL 20 10. CREA IE 22 11. INTERFEREN 23

12. CONTROL SUBIECTIV 24

13. ACCEPTARE 25

14. CALEA F EFORT 27

15. COROANA MISTERELOR 28

16. NEPUTIN PERSONAL 29

17. TOATE SUNT CU PUTIN 30

18. FACE I-V ÎMPLINITORI 31 19. ESEN IALURI 32

20. VIRTUTE [DREPTATE] 34 21. LIBER-ARBITRU 36

22. ST RUIN 38

23. STUDII DE CAZ 40 24. NEREU IT 50 25. CREDIN 52 26. DESTIN 54

27. VENERA IE 55

Un cuvânt de la editor

Acum patruzeci de ani, Neville a ad ugat note cu mâna lui pe copia sa personal a nou-publicatei Puterea con tiin ei. Transferând acea copie editurii DeVorss & Company în scopul unei noi tip riri, fiica lui Neville, Victoria Goddard, a autentificat scrisul de mân ca fiind al tat lui s u i a autorizat publicarea unei noi edi ii ce include aceste note.

Aceste ad ugiri sunt în num r de dou zeci, variind de la câteva rânduri lungime pân la înlocuirea unui singur cuvânt cu altul. Acest din urm caz, îns , a a concis cum e, confer o schimbare semnificativ în în elesul textului. Într-adev r, notele lui Neville clarific pretutindeni ce a inten ionat s spun i pe alocuri transmite în elesuri i îndrum ri importante – atât de mult, încât în imediat urm toarea sa lucrare, Awakened Imagination [Imagina ie trezit ], va încorpora pe unele dintre acestea.

sfoind prin copia lui Neville a acestei c i, am dat peste o fotografie de-ale sale în uniform militar , inserat ca semn de carte. Era datat 1943 i, pe verso, purta propria sa inscrip ie ca dovad c acesta era soldatul men ionat în studiul de caz 1 (p. 40). Iar Vicki Goddard a confirmat presupunerea mea c studiul de caz 2 (p. 43) este tot autobiografic, de i într-un sens mult mai larg. De observat c numele de familie al lui Neville, Goddard, este dat aici ca Lordard.

Atari sunt pl cerile jocului de-a detectivul literar, de i trebuie admis c sunt mult sporite de faptul de a avea propria copie de lucru a autorului c ii la îndemân . Cu siguran el este foarte viu în lucrarea sa tip rit , dar, curios, mai mult în ad ugirile sale pe care le g sim ici i acolo. Cititorul le va g si pe acestea tip rite în corpul textului, înconjurate de paranteze, din moment ce, în fiecare caz, se vedea clar unde le era locul.

Cu gândul c metafizica str lucit a lui Neville poate fi, pentru înv ceii ei, înc i mai vital , DeVorss & Company a scos aceast edi ie unic a Puterii con tiin ei. Un cuvânt de apreciere i gratitudine e datorat lui Vicki Goddard pentru asisten a ei generoas .

ARTHUR VERGARA, Editor

Capitolul unu

EU SUNT

Iar tot ce este pe fa , se descoper prin lumin , ci tot ceea ce este descoperit, lumin este. Efeseni 5:13,14

„Lumina” este con tien a. Con tien a este una, manifestând în legiuni de forme sau niveluri ale con tien ei. Nu e nimeni care s nu fie tot ceea ce este, c ci con tien a, de i exprimat într-o serie infinit de niveluri, nu este divizibil . Nu exist separare real sau întrerupere în con tien . EU SUNT nu poate fi divizat. M pot concepe a fi un om bogat, un cer etor sau un ho , dar centrul fiin ei mele r mâne aceea i, indiferent de conceptul pe care-l am despre mine. În centrul manifest rii exist numai un EU SUNT manifestând în legiuni de forme sau concepte de sine i „EU SUNT cel ce/ceea ce EU SUNT”.

EU SUNT este auto-defini ia absolutului, temelia pe care totul se sprijin . EU SUNT este prima substan cauzal . EU SUNT este auto-defini ia lui Dumnezeu.

„EU SUNT/Cel ce este m-a trimis la voi.” [Ie irea/Exodul 3:14]

„EU SUNT CEL CE SUNT.” [Ie irea/Exodul 3:14]

„Stai neclintit i cunoa te c EU SUNT Dumnezeu.” [Psalm 45:10]

EU SUNT este o tr ire a con tien ei permanente. Însu i centrul con tien ei este tr irea c EU SUNT. A putea uita cine SUNT EU, unde SUNT EU, ce SUNT EU, dar nu pot uita c EU SUNT. Con tiin a de a fi mâne, indiferent de m sura în care am uitat cine, unde sau ce SUNT.

EU SUNT este acel ceva care, printre nenum rate forme, e mereu acela i. Aceast rea descoperire a cauzei reveleaz c , bun sau rea, omul este de fapt arbitrul propriei sale sor i i c propriul s u concept despre sine este cel care determin lumea în care tr ie te [ i conceptul s u despre sine reprezint reac iile lui la provoc rile vie ii]. Cu alte cuvinte, dac experimentezi o proast s tate, cunoscând adev rul despre cauza acesteia, nu po i atribui boala altor motive în afara aranjamentului specific de substan e-cauz de baz , un aranjament care [a fost produs de reac iile tale în fa a vie ii] i este definit de conceptul „EU SUNT nes tos” al t u. Iat de ce i se spune, „Cel slab s zic : ,EU SUNT tare!’” (Ioel/Ioil 3:10/4:10), fiindc , prin aceast asump ie, substan a-cauz – EU SUNT – este rearanjat i trebuie, astfel, s manifeste ceea ce rearanjarea ei afirm . Acest principiu guverneaz fiecare aspect al vie ii tale, fie el social, financiar, intelectual sau spiritual.

EU SUNT este acea realitate c tre care, indiferent ce se întâmpl , trebuie s ne întoarcem pentru a g si o explica ie a fenomenelor vie ii. Este conceptul despre sine al lui EU SUNT cel care determin forma i scenariul existen ei sale.

Totul depinde de atitudinea omului în ceea ce-l prive te; ceea ce nu va afirma ca fiind adev rat despre sine nu se poate manifesta în lumea lui. Anume, conceptul t u despre tine, cum ar fi „EU SUNT puternic”, „EU SUNT în siguran ”, „EU SUNT iubit”, determin lumea în care tr ie ti. Cu alte cuvinte, când spui, „EU SUNT un b rbat, EU SUNT un tat , EU SUNT un american”, nu define ti EU SUNT-uri diferite; define ti concepte sau aranjamente diferite ale unicei substan e-cauz – unicul EU SUNT. Chiar i în fenomenele naturii, dac pomul ar fi articulat, ar spune, „EU SUNT un pom, un m r, un pom fructifer”.

Când tii c singura, unica realitate este con tien a – concepându-se pe sine a fi ceva bun, r u sau indiferent i devenind ceea ce s-a conceput pe sine a fi – te eliberezi de tirania altor cauze, de credin a c sunt cauze externe propriei tale min i care î i pot afecta via a.

În starea de con tien a individului se g se te explica ia fenomenelor vie ii. Dac altul ar fi conceptul omului despre sine, totul în lumea lui ar fi diferit. Conceptul lui despre sine fiind ceea ce este, totul în lumea sa trebuie s fie a a cum este.

Astfel, e limpede din plin c este doar un EU SUNT i tu ti acel EU SUNT. i în timp ce EU SUNT e infinit, tu, prin conceptul despre tine, afi ezi numai un aspect limitat al infinitului EU SUNT.

Construie te od i tot mai m re e, O, sufletul meu, Odat cu rotirea gr bit a anotimpurilor! Las i trecutul încovoiat! fiecare nou templu mai seme decât cel de dinainte, Închide-te din ceruri cu o bolt tot mai întins Pân ce în lungime e ti liber, sându- i strâmta cochilie lâng A vie ii nelini tit mare!

[Oliver Wendell Holmes, Sr., „The Chambered Nautilus”]

Capitolul doi

CON TIEN

Numai printr-o schimbare a con tien ei, schimbându- i în mod real conceptul despre sine, po i „construi od i tot mai m re e” – manifest rile conceptelor tale tot mai înalte. (Prin manifestare se în elege experimentarea rezultatelor acestor concepte în lumea ta.) Este de importan vital s în elegem ce este con tien a de fapt.

Motivul st în faptul c singura, unica realitate este con tien a, prima i numai una substan -cauz a fenomenelor vie ii. Nici un lucru nu are existen pentru om decât prin con tien a pe care o are el asupra acelui lucru. A adar, c tre con tien trebuie s te întorci, fiindc este singurul temei prin care fenomenele vie ii se pot explica.

Dac accept m ideea unei cauze primare, ar urma c evolu ia acelei cauze nu ar putea rezulta niciodat în altceva str in sie i. Adic , dac substan a-cauz primar e lumina, toate evolu iile ei, roadele i manifest rile, ar r mâne lumin . Prima substan - cauz fiind con tien a, toate evolu iile ei, roade i fenomene, trebuie s r mân con tien . Tot ce s-ar putea observa ar fi o form mai joas ori mai înalt sau varia ii ale aceluia i lucru. Cu alte cuvinte, dac propria ta con tiin este singura realitate, trebuie s fie i singura substan . Prin urmare, ceea ce î i pare ca fiind circumstan e, condi ii i chiar obiecte materiale este de fapt numai produsul propriei tale con tien e. Natura, atunci, ca lucru sau complex de lucruri externe min ii tale, trebuie respins . Tu i mediul t u nu pute i fi privi i ca existând separat. Tu i lumea ta sunte i una.

adar, trebuie s te întorci de la aparen a concret a lucrurilor spre centrul subiectiv al lucrurilor, con tien a ta, dac dore ti cu adev rat s cuno ti cauza fenomenelor vie ii i cum s folose ti cunoa terea asta pentru a- i realiza cele mai de pre vise. În mijlocul contradic iilor, antagonismelor i contrastelor aparente ale vie ii tale, este un singur principiu în ac iune, numai con tien a ta operând totul. Diferen a nu const în varietatea substan ei, ci în varietatea aranjamentului aceleia i substan e-cauz , con tien a ta.

Lumea se mi din necesitate nemotivat . Prin aceasta se în elege c nu are un motiv în sine, ci se afl sub necesitatea de a manifesta conceptul t u, aranjamentul min ii tale – iar mintea ta este întotdeauna aranjat în imaginea a tot ceea ce crezi i consim i tu ca fiind adev rat.

Bogatul, s racul, cer etorul sau ho ul nu sunt min i diferite, ci aranjamente diferite ale aceleia i min i, în acela i sens în care o bucat de o el, când e magnetizat , difer nu în substan de starea ei demagnetizat , ci în aranjamentul i ordinea moleculelor sale. Un singur electron rotindu-se într-o orbit anume stabile te unicitatea magnetismului. Când bucata de o el sau orice altceva se demagnetizeaz , electronii ce graviteaz nu se opresc. adar, magnetismul nu a disp rut din existen . S-a produs numai un rearanjament al particulelor, astfel încât ele nu mai produc un efect exterior sau perceptibil.

Când particulele sunt aranjate la întâmplare, amestecate în toate direc iile, substan a se spune c este demagnetizat ; dar când particulele sunt rânduite în categorii astfel încât o parte se îndreapt într-o direc ie, substan a este un magnet. Magnetismul nu e generat; este afi at.

tatea, bog ia, frumuse ea i geniul nu sunt create; ele sunt numai manifestate prin aranjamentul min ii tale – adic , prin conceptul t u despre tine [ i conceptul t u despre tine este tot ceea ce accep i i consim i ca fiind adev rat. La ce consim i poate fi descoperit numai printr-o observa ie necritic a reac iilor tale la via . Reac iile tale descoper unde tr ie ti psihologic; i unde tr ie ti psihologic determin cum tr ie ti aici, în lumea vizibil exterioar ]. Importan a acestui lucru în via a ta de zi cu zi ar trebui s fie evident imediat.

Natura de baz a cauzei primare este con tien a. A adar, substan a fundamental a tuturor lucrurile este con tien a.

Capitolul trei

PUTEREA ASUMP IEI

Principala am gire a omului este convingerea lui c sunt alte cauze în afara con tien ei sale. Tot ce i se întâmpl omului – tot ce i se face, tot ce vine spre el – i se întâmpl ca rezultat al st rii sale de con tien . Con tien a omului este tot ceea ce crede i dore te i iube te, tot ceea ce crede el ca fiind adev rat i îi consimte. De aceea o schimbare a con tien ei e necesar înainte de a- i putea schimba lumea exterioar . Ploaia cade ca rezultat al unei schimb ri de temperatur în straturile înalte ale atmosferei i, în mod similar, o schimbare de circumstan e se produce ca rezultat al unei schimb ri în starea ta de con tien .

v schimba i prin înnoirea min ii. [Romani 12:2]

Pentru a te schimba, întreaga temelie a gândurilor tale trebuie schimbat . Dar gândurile tale nu se pot schimba pân ce nu ai idei noi, fiindc gânde ti pornind de la idei. Toat transformarea începe cu o dorin intens , arz toare, de a te transforma. Primul pas în „înnoirea min ii” este dorin a. Trebuie s vrei s fii altfel [ i inten ioneaz s fii] înainte de a putea începe s te schimbi pe tine însu i. Apoi trebuie i faci visul viitor un fapt prezent. Faci asta însu indu- i sentimentul dorin ei tale deja împlinite. Dorind s fii altfel decât e ti, creezi un ideal al persoanei care vrei s fii i i asumi c e ti deja acea persoan . Dac se persist în aceast asump ie pân ce devine tr irea ta dominant , ob inerea idealului t u este inevitabil . Idealul pe care speri s -l atingi este mereu preg tit pentru incarnare dar, dac tu nu-i oferi suportul parental, este incapabil de a se na te. adar, atitudinea ta ar trebui s fie una în care, dorindu- i deja s exprimi o stare mai înalt – tu singur accep i sarcina incarn rii acestei noi i mai m re e valori a sinelui t u.

Dând na tere idealului t u, trebuie s ii în minte faptul c metodele cunoa terii mentale i spirituale sunt complet diferite. Acesta e un punct care e în eles cu adev rat de probabil nu mai mult de o persoan dintr-un milion. Cuno ti mental un lucru uitându-te la el din afar , comparându-l cu alte lucruri, analizându-l i definindu-l [gândindu-te la el]; pe când spiritual, po i cunoa te lucrul numai devenind lucrul [numai gândind din el]. Trebuie fii lucrul în sine i nu numai s vorbe ti despre el sau s -l prive ti. Trebuie s fii ca fluturele de noapte în c utarea idolului s u, flac ra, i care, sub impulsul dorin ei lui sincere, plonjeaz imediat în focul sacru, învelit în propriile aripi, pân ce devine o culoare i o substan cu flac ra.

Numai acela cunoscut-a flac ra, cel ce-a ars în ea, i numai el i-ar putea spune, acela ce nu s-a mai întors nicicând pentru a spune. [„Parlamentul p rilor”, de Farid ud-Din Attar, tr. în l. eng. de Edward FitzGerald (1889), apud William Ralph Inge, „Credin a: Religia personal i via a evlaviei”]

a cum fluturele de noapte, în dorin a lui de a cunoa te flac ra, a fost dispus s se distrug pe sine, a a i tu trebuie s fii dispus, în devenirea ta, s mori actualului t u sine.

Trebuie s fii con tient a fi s tos dac e s cuno ti ce e s tatea. Trebuie s fii con tient a fi în siguran dac e s tii ce e siguran a.

adar, pentru a incarna o nou i mai mare valoare despre tine, trebuie s i asumi deja e ti ceea ce vrei s fii i apoi s tr ie ti cu credin în aceast asump ie – care nu e incarnat în trup înc în via a ta – încrez tor c aceast nou valoare sau stare a con tien ei se va incarna prin fidelitatea absolut a asump iei tale c deja e ti ceea ce vrei s fii. Aceasta e ceea ce înseamn întregime, acesta e în elesul integrit ii. Ele înseamn resemnare, supunerea întregului sine sentimentului dorin ei împlinite, cu certitudinea c acea nou stare a con tien ei este reînnoirea min ii, cea care transform . Nu exist ordine în natur corespunz toare acestei supuneri de bun voie a sinelui în fa a idealului dincolo de sine. A adar, e culmea nebuniei s a tep i incarnarea unui nou i superior concept de sine apar prin procese evolutive naturale. Ceea ce îi trebuie st rii de con tien s î i produc efectul, în mod evident, nu poate fi efectuat f o asemenea stare de con tien i, în abilitatea ta de a- i asuma, de a- i însu i sentimentul unei vie i mai bune, de a- i asuma, de a- i însu i un nou concept despre tine, posezi ceea ce restul naturii nu posed – imagina ie – instrumentul prin care tu î i creezi lumea.

Imagina ia ta este instrumentul, mijlocul prin care se efectueaz mântuirea ta din robie, boal i s cie. Dac refuzi s i asumi responsabilitatea incarn rii unui nou i mai înalt concept despre sine, atunci respingi mijlocul, singurul mijloc prin care se poate efectua mântuirea ta – anume, ob inerea idealului t u.

Imagina ia este singura putere mântuitoare din univers. Totu i, prin natura ta, î i e op ional dac r mâi în conceptul de sine actual (o f ptur fl mând tânjind dup libertate, tate i securitate) sau alegi s devii instrumentul propriei tale mântuiri, imaginându-te ca fiind ceea ce vrei s fii i s i satisfaci astfel foamea i s te mântuie ti.

O, fii tare atunci i viteaz, pur, r bd tor i onest; Munca ce-i a ta Nu l sa în mâna altuia. Fiindc puterea a toat trebuin a E dat în credin Din fântâna dinl untrul t u – Împ ia Cerurilor.

Capitolul patru

DORIN

Schimb rile care au loc în via a ta ca rezultat al schimb rii conceptului t u despre tine întotdeauna par celui neiluminat ca fiind rezultatul, nu al schimb rii con tien ei tale, ci al norocului, al cauzelor externe sau al coinciden ei. Totu i, singura soart ce- i guverneaz via a este soarta determinat de propriile tale concepte, propriile tale asump ii; fiindc o asump ie, de i fals , dac se persist în ea, se va înt ri în fapt.

Idealul pe care-l cau i i speri s -l ob ii nu se va manifesta, nu va fi realizat de c tre tine pân ce nu- i vei fi imaginat c e ti deja acel ideal. Nu e alt sc pare pentru tine decât printr-o radical transformare psihologic a sinelui t u, decât prin însu irea de c tre tine a sentimentului dorin ei tale împlinite. A adar, f din rezultate sau împliniri testul crucial al abilit ii tale de a- i folosi imagina ia.

Totul depinde de atitudinea ta fa de tine însu i. Ceea ce nu vei afirma ca fiind adev rat despre tine nu poate fi niciodat realizat de c tre tine, fiindc acea atitudine este singura condi ie necesar prin care î i realizezi scopul.

Toat transformarea se bazeaz pe sugestie i aceasta poate func iona doar atunci când te la i complet deschis la o influen . Trebuie s te abandonezi idealului t u precum se abandoneaz o femeie dragostei, c ci abandonul total al sinelui în fa a sugestiei este calea uniunii cu idealul t u. Trebuie s i asumi sentimentul dorin ei împlinite pân ce asump ia ta are întreaga însufle ire senzorial a realit ii.

Trebuie s i imaginezi c deja experimentezi ceea ce dore ti. Adic , trebuie s i asumi sentimentul, tr irea interioar a dorin ei tale împlinite, pân ce e ti posedat de ea, iar acest sentiment adun toate celelalte idei ale con tien ei tale.

Omul care nu e preg tit pentru plonjarea în asump ia dorin ei împlinite cu credin a e singura cale de realizare a visului s u nu este preg tit înc s tr iasc în mod con tient prin legea asump iei, de i nu e nicio îndoial c tr ie te prin legea asump iei incon tient.

Îns pentru tine, care accep i acest principiu i e ti preg tit s tr ie ti asumându- i con tient faptul c dorin a ta e deja împlinit , aventura vie ii abia acum începe.

Pentru a atinge un nivel mai înalt al fiin ei, trebuie s i asumi un concept de sine mai înalt. Dac nu te vei imagina pe tine ca fiind altceva decât e ti, atunci r mâi cel care e ti, ci dac nu crede i c EU SUNT El, ve i muri în p catele voastre. [Ioan 8:24]

Dac nu crezi c tu e ti El (persoana care vrei s fii), atunci r mâi a a cum e ti.

Prin cultivarea sistematic fidel a tr irii dorin ei împlinite, dorin a devine promisiunea propriei sale împliniri. Asump ia sentimentului dorin ei împlinite face visul viitor un fapt actual.

Capitolul cinci

ADEV RUL CARE TE FACE LIBER

Piesa vie ii e una psihologic , în care toate condi iile, împrejur rile i evenimentele ei sunt aduse în fiin prin asump iile tale.

Din moment ce via a ta este determinat de asump iile tale, e ti for at s recuno ti faptul c e ti fie sclavul asump iilor tale, fie st pânul lor. A deveni st pânul asump iilor tale este cheia libert ii i fericirii de nedescris. Po i ob ine aceast st pânire prin control con tient deliberat al imagina iei tale. Î i determini asump iile astfel:

Formeaz i o imagine mental , un tablou al st rii dorite, al persoanei care vrei s fii. Concentreaz i aten ia pe sentimentul c deja e ti acea persoan . Mai întâi, vizualizeaz imaginea în con tien a ta. Apoi simte-te pe tine a fi în acea stare ca i când a format în realitate lumea ta înconjur toare. Prin imagina ia ta, ceea ce a fost numai o imagine mental se schimb într-o realitate aparent solid .

Marele secret este o imaginare controlat i o aten ie bine-sus inut focalizate ferm i constant asupra obiectului ce trebuie ob inut. Nu se poate repeta niciodat suficient de mult faptul c , prin crearea unui ideal în sfera ta mental , prin asumarea faptului c deja e ti acel ideal, te identifici cu el i astfel te transformi în asem narea lui [gândind din ideal în loc s gânde ti la ideal. Toate st rile sunt deja existente ca „simple posibilit i” atâta vreme cât ne gândim la ele, dar atotputernic de reale când gândim din ele].

Aceasta era ceea ce numeau înv torii din vechime „L sarea în voia Domnului” sau „R mânerea în Domnul” i singurul test adev rat al „R mânerii în Domnul” este c to i cei ce chiar r mân sunt transforma i, inevitabil, în asem narea a ceea ce „au r mas” în con tiin [gândind din dorin a deja împlinit ]. Devii conform voii tale resemnate i voia ta resemnat este conceptul t u despre tine i toate cele c rora le consim i i pe care le accep i ca fiind adev rate. Asumându- i sentimentul dorin ei împlinite i st ruind în acesta, iei asupra ta rezultatele acelei st ri; neasumându- i sentimentul dorin ei tale împlinite, e ti mereu lipsit de rezultate.

Când în elegi func ia mântuitoare a imagina iei, ai în mâini cheia solu iei tuturor problemelor tale. Fiecare etap a vie ii tale este construit prin exerci iul imagina iei tale. Imagina ia determinat , în sine, este mijlocitorul progresului t u, plinitorul viselor tale. Este începutul i sfâr itul a toat crea ia.

Marele secret este o imaginare controlat i o aten ie bine-sus inut focalizate ferm i constant asupra sentimentului dorin ei împlinite pân ce î i ocup întreaga minte i adun toate celelalte idei din con tiin .

Ce dar mai m re i se poate oferi, dac nu s i se spun Adev rul care te va elibera [Ioan 8:32]? Adev rul care te face liber este acela c po i experimenta în imagina ie ceea ce dore ti s experimentezi în realitate, iar men inând aceast experien în imagina ie, dorin a ta va deveni o realitate.

ti limitat numai de imagina ia ta necontrolat i lipsa aten iei asupra sentimentului dorin ei tale deja împlinite. Când imaginarea nu e controlat i aten ia nu e strunit asupra sentimentului dorin ei deja împlinite, atunci nici un car de rug ciuni i evlavii i invoca ii nu vor produce efectul urm rit.

Când po i chema la dorin orice imagine î i e pe plac, când formele imagin rii tale i sunt la fel de vii precum cele ale naturii, ai devenit st pânul destinului t u. [Trebuie s încetezi s i risipe ti gândurile, timpul i banii. Totul în via trebuie s fie o investi ie.*]

Viziuni ale frumuse ii i splendorii, Forme ale unui neam demult apus, Sunete i fe e i glasuri, Din cea de-a patra dimensiune a spa iului – i prin necuprinsul univers, Gândurile noastre trec potcovite cu lumin – Unii îi spun imagina ie, Iar al ii îl numesc Dumnezeu.

[Dr. George W. Carey, „The New Name” („Noul nume”)]

* Neville continu aceasta cu data de 12 aprilie [19]53. În Imagina ie trezit (1954), el va scrie: „În diminea a lui 12 aprilie 1953, so ia mea a fost trezit de sunetul unei voci cu autoritate vorbind înl untrul ei i spunând, ‚Trebuie s încetezi s i risipe ti gândurile, timpul i banii. Totul în via trebuie s fie o investi ie’. A risipi înseamn a irosi, a cheltui nechibzuit, a împr tia f a aduna. A investi înseamn a împr tia cu un scop din care se teapt profit. Aceast revela ie a so iei mele este despre importan a momentului. Este

despre transformarea momentului

sentimentul de a fi ceea ce vrem s fim, investim”. (Cap. 5, „Moneda raiului”) – Editorul

Oricând ne asum m

Numai ce se face acum conteaz

Capitolul ase

ATEN IE

rbatul îndoielnic este nestatornic în toate c ile sale. Iacov 1:8

Aten ia este puternic în propor ie cu acuitatea fix rii sale, adic , atunci când este obsedat de o singur idee sau senza ie. Este strunit i focalizat temeinic numai printr-un astfel de aranjament al min ii care- i permite s vezi numai un lucru, fiindc astfel strune ti aten ia i-i spore ti puterea, restric ionând-o. Dorin a care se realizeaz este întotdeauna cea asupra c reia aten ia este concentrat exclusiv, fiindc o idee este înzestrat cu putere numai în propor ie cu gradul aten iei fixate asupra ei. Observarea concentrat este atitudinea atent dirijat dintr-o 1 finalitate specific . Atitudinea atent implic selec ie,

fiindc atunci când oferi aten ie înseamn c ai decis s i focalizezi aten ia asupra unui singur obiect sau stare în locul altora.

adar, când tii ce vrei, trebuie s i focalizezi deliberat aten ia asupra sentimentului dorin ei tale împlinite pân când acel sentiment î i umple mintea i adun toate celelalte idei din con tien .

Puterea aten iei este m sura for ei tale interioare. Observarea concentrat a unui lucru înl tur toate celelalte lucruri i le face s dispar . Marele secret al succesului este i focalizezi aten ia asupra sentimentului dorin ei împlinite f s permi i nicio distragere. Tot progresul depinde de sporirea aten iei. Ideile care te îndeamn la ac iune sunt cele care domin con tien a, cele care au întreaga aten ie. [Ideea care le exclude pe toate celelalte din câmpul aten iei se transform în ac iune.]

Dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea i tinzând c tre cele dinainte], alerg la int . [Filipeni 3:14]

Asta se refer la tine, una po i face, „s ui i cele ce sunt în urm ”. Po i alerga la int umplându- i mintea cu sentimentul dorin ei împlinite.

Celui neini iat, toate astea par a fi numai fantezie; i totu i, întregul progres vine dinspre cei care nu î i însu esc opiniile comun acceptate, nici nu accept lumea a a cum e ea. Dup cum s-a mai spus, dac po i imagina ceea ce- i place, i dac formele gândului t u sunt la fel de vii precum formele naturii, e ti, prin puterea imagina iei tale, st pânul propriului destin.

Imagina ia ta e ti tu însu i, iar lumea pe care o vede imagina ia ta e lumea real .

1 Neville substituie prin dintr-o cuvântul spre din textul original – Ed.

Când purcezi la st pânirea mi rilor aten iei, ceea ce trebuie s faci dac va fi s schimbi evenimentele observate, atunci realizezi cât de pu in control exerci i asupra imagina iei tale i cât de mult este ea dominat de impresiile senzoriale i de deriva pe mareele dispozi iilor hoinare.

În scopul dobândirii controlului asupra aten iei tale, practic acest exerci iu:

Noapte dup noapte, chiar înainte de a aluneca în lumea somnului, str duie te-te s - i men ii aten ia asupra activit ilor de peste zi în ordine invers . Focalizeaz i aten ia pe ultimul lucru pe care l-ai f cut, adic , pusul în pat, i apoi mut -te înapoi în timp peste evenimente pân ce îl atingi pe primul al zilei, datul jos din pat. Acesta nu-i un exerci iu or dar, la fel cum exerci ii specifice ajut enorm în dezvoltarea anumitor mu chi, acesta va ajuta enorm în dezvoltarea „mu chiului” aten iei tale. Aten ia ta trebuie s fie dezvoltat , controlat i concentrat pentru a- i schimba cu succes conceptul despre tine i astfel, pentru a- i schimba viitorul. Imagina ia este în stare s fac orice, dar numai potrivit direc iei interne a aten iei tale. Dac persi ti noapte dup noapte, mai devreme sau mai târziu vei trezi în tine un centru de putere i vei deveni con tient de sinele t u superior, adev ratul tu.

Aten ia se dezvolt prin exersare repetat sau obicei. Prin obicei, o ac iune devine mai u oar i astfel, în timp, permite rutinarea unei u urin e sau abilit i care va putea fi pus mai apoi la mare folosin .

Când ob ii control asupra direc iei interne a aten iei tale, nu vei mai sta în apele mici de lâng mal, ci te vei avânta spre adâncul vie ii.

Vei p i în asump ia dorin ei împlinite ca pe o temelie mai solid chiar decât mântul.

Capitolul apte

ATITUDINE

Experimente conduse recent de c tre Merle Lawrence (Princeton) i Adelbert Ames [Jr.] (Dartmouth) în laboratorul de psihologie al celui din urm de la Hanover, N.H., demonstreaz c ceea ce vezi când prive ti ceva depinde nu atât de mult de ceea ce e acolo cât de asump ia pe care o faci atunci când prive ti. Din moment ce lumea pe care noi o credem a fi „adev rata” lume fizic este, de fapt, numai o lume „asumat ”, presupus , nu e de mirare c aceste experimente dovedesc c ceea ce pare a fi realitate solid este de fapt rezultatul „a tept rilor” sau „asump iilor”. Asump iile tale determin nu numai ceea ce vezi, ci i ceea ce faci, fiindc ele guverneaz toate mi rile tale con tiente i subcon tiente c tre împlinirea lor. Cu mai bine de un secol în urm , acest adev r a fost formulat de c tre Emerson dup cum urmeaz :

a cum era elastic i fluid în mâinile lui Dumnezeu, lumea are ve nic acelea i însu iri, pe m sur ce ad ug m la ea. Pentru pro ti i p to i, ea e de piatr . Ei se adapteaz la ea a a cum pot, dar, în m sura în care omul are în el ceva divin, firmamentul curge în fa a lui i îi ia forma i pecetea.

Asump ia ta este mâna lui Dumnezeu ce modeleaz firmamentul dup chipul a ceea ce asumi. Asump ia dorin ei împlinite este marele reflux ce te ridic u or de pe bancul pe care ai e uat atât de îndelungat. Ridic mintea spre profe ie în deplinul i adev ratul sens al cuvântului; i dac ai acea imagina ie controlat i aten ie absorbit care sunt posibil de ob inut, po i fi sigur c tot ceea ce implic asump ia ta se va împlini.

Când William Blake scria,

Ceea ce pare a fi, este, pentru cei c rora le pare a fi,

el repeta numai eternul adev r,

nimic nu este întinat prin sine, decât numai pentru cel care gânde te c e ceva întinat; pentru acela întinat este. Romani 14:14

Fiindc nimic nu este întinat prin sine (sau curat prin sine), ar trebui s asumi ce-i mai bun i s gânde ti la toate câte sunt cu nume bun [Filipeni 4:8]. Nu e atitudinea ta superioar , ci necunoa terea acestei legi a asump iei, dac cite ti în m re ia omului vreo micime cu care s-ar putea s ai ceva de-a face – sau în vreo situa ie ori circumstan o judecat nefavorabil . Rela ia ta particular cu altul î i influen eaz asump ia în leg tur cu el i te face s vezi în el ceea ce vezi. Dac î i po i schimba p rerea despre altul, atunci ceea ce acum crezi despre el nu poate fi absolut adev rat, ci numai relativ adev rat.

Ceea ce urmeaz este un studiu de caz real ce ilustreaz func ionarea legii asump iei:

Într-o zi, o costumier mi-a descris dificult ile ei în colaborarea cu un cunoscut produc tor de teatru. Era convins c el o critica f motiv, îi refuza cele mai bune crea ii i era adesea în mod deliberat nepoliticos i nedrept cu ea.

Auzindu-i povestea, i-am explicat c , atunci când îi pare c cel lalt e nepoliticos i nedrept, e semn sigur c ea îns i cerea asta i c nu produc torul, ci tocmai ea avea nevoie de o nou atitudine. I-am spus c puterea acestei legi a asump iei i aplicarea ei practic poate fi descoperit numai prin experien i c numai asumându- i faptul c situa ia era deja a a cum ar fi vrut ea s fie putea dovedi c poate produce schimbarea dorit . Colaboratorul ei era simplu martor, spunându-i prin comportamentul lui care era conceptul ei despre el. I-am sugerat c era foarte probabil ca ea s fi purtat conversa ii în mintea ei cu el, în care era plin de critic i incrimin ri. Nu era nicio îndoial c ea se certa mental cu produc torul, fiindc ceilal i numai reflect , ca un ecou, ceea ce le optim noi în secret. Am întrebat-o dac nu era adev rat c vorbea cu el mental i în ce constau acele conversa ii.

A recunoscut c în fiecare diminea în drum spre teatru, ea îi spunea exact ceea ce credea despre el într-un mod în care nu ar fi îndr znit vreodat s -i spun în fa . Intensitatea i for a argumentelor ei mentale au stabilit automat comportamentul lui fa de ea.

A început s realizeze c fiecare dintre noi purt m conversa ii mentale dar, din nefericire, cu cele mai multe ocazii, aceste conversa ii sunt beligerante… c trebuie numai observ m trec torii de pe drum pentru a dovedi aceast afirma ie… c atât de mul i sunt captiva i mental de conversa iile lor [imaginare] i prea pu ini par a fi ferici i din cauza asta, iar prin chiar intensitatea sentimentelor lor ajung repede la incidente nefericite pe care le-au creat ei în i mental i astfel acum trebuie s le petreac .

Când a realizat ceea ce f cea, a hot rât s i schimbe atitudinea i s tr iasc aceast lege cu credin , asumându- i c serviciul s u era foarte satisf tor i c rela ia ei cu produc torul era una fericit .

Pentru a reu i asta, a fost de acord ca, înainte de a merge noaptea la culcare, pe drum spre locul de munc i la alte intervale de peste zi, s î i imagineze c el o felicita pentru croielile ei deosebite i c ea, în schimb, îi mul umea pentru laude i amabilitate.

Spre marele ei deliciu, a descoperit rapid singur c propria ei atitudine era cauza tuturor celor ce i se întâmplau.

Comportamentul colaboratorului ei s-a schimbat în mod miraculos. Atitudinea lui, reflectând, a a cum a f cut mereu, ceea ce ea asuma, reflecta acum conceptul ei curent în privin a lui.

Ceea ce a f cut ea s-a f cut prin puterea imagina iei sale. Asump ia ei insistent a influen at comportamentul lui i a determinat atitudinea lui fa de ea.

Cu pa aportul dorin ei, pe aripile imagina iei controlate, a c torit în viitorul propriei sale experien e predeterminate.

Vedem a adar c nu faptele, dar ceea ce cre m în imagina ia noastr ne modeleaz vie ile, c ci cele mai multe conflicte de peste zi se datoreaz refuzului nostru de a ne folosi pu in imagina ia i de a ne îndep rta bârna din propriul ochi. Cei cu mintea pretins literal sunt cei care tr iesc într-o lume fictiv . La fel ca i costumiera, care, prin imagina ia ei controlat , a produs o schimbare subtil în mintea colaboratorului s u, i noi putem s ne rezolv m problemele prin controlul propriei noastre imagina ii i prin sentimente în elept dirijate.

evenimentului],

costumiera a aruncat un fel de vraj asupra min ii produc torului ei i l-a determinat s cread c laudele generoase îi apar in. Adesea, unele dintre cele mai elaborate i „originale” gânduri de-ale noastre sunt determinate de al ii.

Nu vom ti niciodat dac nu cumva a fost vreo femeie ce c lca prin teasc cea care a pornit acea schimbare subtil din min ile oamenilor, ori dac patima nu s-o fi n scut în mintea vreunui ciob na ai c rui ochi s-au luminat pentru o clip înainte ca s-o fi pornit la drum.

Prin

intensitatea

imagina iei

sale

i

prin

tr irea

l untric

[a

William Butler Yeats

Capitolul opt

RENUN ARE

Nu e t ciune de caracter atât de stins încât s nu str luceasc i s ard de e numai u or aprins. [Stephen Berrien Stanton, „The Essential Life”]

Nu v împotrivi i celui r u; iar cui te love te peste obrazul drept, întoarce-i i pe cel lalt. [Matei 5:39]

Este o mare diferen între a se împotrivi r ului i a se lep da de el. Când te împotrive ti r ului, îi dai aten ia ta; continui s -l faci real. Când te lepezi de r u, î i iei aten ia de la el i o îndrep i spre ceea ce vrei. Acum e timpul s i controlezi imagina ia i

dai frumuse e nu cenu , bucurie i nu jale, slav în loc de dezn dejde; ei vor fi numi i: stejari ai drept ii, sad al Domnului spre sl virea Lui [aprox., Isaia 61:3]

Dai frumuse e în loc de cenu când î i concentrezi aten ia asupra lucrurilor a a cum ai vrea ca ele s fie în locul lucrurilor a a cum sunt. Dai bucurie, nu jale, când î i men ii o atitudine vesel indiferent de circumstan ele nefavorabile. Dai slav în schimbul dezn dejdii când î i men ii o atitudine încrez toare în loc s cazi prad descuraj rii. În acest citat, Biblia folose te cuvântul copaci [stejari] ca sinonim pentru oameni. Devii un stejar al drept ii când st rile mentale de mai sus sunt o parte permanent a con tien ei tale. ti un r sad al Domnului atunci când toate gândurile tale sunt gânduri drepte. Acesta este EU SUNT-ul descris în capitolul unu. EU SUNT este sl vit atunci când cel mai înalt concept al t u despre tine e manifestat. Când i-ai descoperit propria ta imagina ie controlat ca fiind mântuitorul t u, atitudinea ta se va fi schimbat complet, f vreo diminuare a sentimentului religios, i vei spune despre imagina ia ta controlat ,

Iat vi a aceasta. Am g sit-o cop cel s lbatic, a c rui putere r zlea s-a umflat în murele r citoare. Dar am t iat planta i a crescut cump tat din risipa ei de frunze f rost, i s-a-nnodat precum vezi în ace ti ciorchini plini, pentru a r spl ti mâna ce din în elepciune a r nit-o. [Robert Southey, „Thalaba Distrug torul”]

Prin vi se-n elege imagina ia ta, care, în starea ei necontrolat , î i cheltuie te energia în gânduri i sentimente inutile sau distructive. Dar tu, a a cum vi a e t iat i i se îndep rteaz ramurile i r cinile nefolositoare, î i cure i imagina ia retr gându- i aten ia de la toate ideile nepl cute i distructive i îndreptându- i-o asupra idealului pe care dore ti s -l atingi. Via a mai fericit , mai nobil pe care o vei experimenta va fi rezultatul tunderii în elepte a propriei tale imagina ii. Da, taie- i toate gândurile i sentimentele nepl cute, astfel încât s po i

gânde ti drept, i gândurile tale vor fi hrana foametei din lume; s vorbe ti drept, i fiecare cuvânt de-ale tale va fi o s mân roditoare; s tr ie ti drept, i via a ta va fi un m re i nobil crez. [Horatio Bonar, „Hymns of Faith and Hope”]

Capitolul nou

PREG TINDU- I LOCUL

i toate ale Mele sunt ale Tale, i ale Tale sunt ale Mele. Ioan 17:10

Trimite secera i secer , c a venit ceasul de secerat, fiindc s-a copt seceri ul p mântului.

Apocalipsa 14:15

TOATE SUNT ale tale. Nu pleca s cau i ceea ce deja e ti. Însu te- i-le, revendic i-le, asum i-le. Totul depinde de conceptul t u despre tine însu i. Ceea ce nu revendici ca fiind adev rat despre tine nu poate fi realizat de c tre tine. F duin a e,

ci tot celui ce are i se va da i-i va prisosi, iar de la cel ce n-are i ce i se pare c are i se va lua. [Matei 25:29; Luca 8:18]

ine strâns, în imagina ia ta, de toate câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun [Filipeni 4:8], fiindc cele vrednice de iubit i cele cu nume bun î i sunt esen iale în via , de va fi o via ce merit tr it . Asum i-le. Faci asta imaginându- i c deja e ti ceea ce vrei s fii – i deja ai ceea ce vrei s ai.

Cum gânde te omul în sufletul lui, a a e el. [Proverbe/Pilde 23:7]

Stai neclintit i tii c e ti ceea ce dore ti s fii, i nu va trebui niciodat s cau i asta.

În ciuda aparen ei de libertate de ac iune, te supui, a a cum fac toate, legii asump iei. Orice ai crede despre problematica liberului-arbitru, adev rul este c experien ele tale de-a lungul vie ii sunt determinate de asump iile tale – fie con tiente, fie incon tiente. O asump ie înal un pod de incidente care duc inevitabil la împlinirea sa.

Omul crede c viitorul e o dezvoltare fireasc a trecutului. Dar legea asump iei arat clar c nu a a stau lucrurile. Asump ia ta te pozi ioneaz psihologic acolo unde nu e ti fizic; apoi sim urile tale te trag înapoi de unde erai psihologic spre locul unde e ti fizic. Aceste mi ri-înainte psihologice sunt cele care î i produc mi carea-înainte în timp.

Înainte-vederea, prorocirile, premoni iile sunt r spândite prin toate scripturile lumii.

În casa Tat lui Meu multe loca uri sunt. Iar de nu, v-a fi spus. M duc v g tesc loc. i dac M voi duce i v voi g ti loc, iar i voi veni i v voi lua la Mine, ca s fi i i voi unde EU SUNT i acum v-am spus acestea înainte de a se întâmpla, ca s crede i când se vor întâmpla.

Cel care vorbe te în citatul de mai sus reprezint imagina ia ta, care merge în viitor, într-unul din multele loca uri. Loca ul este starea dorit … Spunându- i-se despre un eveniment înainte ca acesta s se petreac fizic înseamn c trebuie s te sim i în starea dorit pân ce acesta atinge înf area realit ii. Mergi i g te ti un loc pentru tine imaginându-te pe tine în tr irea dorin ei tale împlinite. Apoi, te întorci din acea stare a dorin ei împlinite – unde nu ai fost fizic – acolo unde erai fizic cu o clip mai devreme. i atunci, printr-o mi care-nainte irezistibil , te mu i printr-o serie de evenimente spre realizarea fizic a dorin ei tale, pentru ca, acolo unde ai fost în imagina ie, s fii i în carne i oase.

Toate fluviile curg în mare, dar marea nu se umple, ci ele se întorc din nou la locul din care au plecat. Eclesiastul 1:7

Capitolul zece

CREA IE

EU SUNT Dumnezeu. De la început Eu vestesc sfâr itul i mai dinainte ceea ce are s se întâmple. Isaia 46:9,10

Crea ia este s vâr it . Creativitatea este numai o mai profund receptivitate, fiindc întregul cuprins al spa iului i timpului, de i experimentat în secven e temporale, coexist , de fapt, într-un infinit i etern acum. Cu alte cuvinte, tot ceea ce ai fost vreodat sau vei fi vreodat – de fapt, tot ceea ce omenirea a fost sau va fi vreodat – exist acum. Asta se în elege prin crea ie, iar afirma ia potrivit c reia crea ia e s vâr it înseamn c nimic nu trebuie creat vreodat , trebuie numai manifestat. Ceea ce se nume te „a crea” este numai a deveni con tient de ceea ce deja exist . Devii pur i simplu con tient de por iuni crescânde din ceea ce deja exist . Faptul c nu po i fi vreodat ceva ce nu e ti deja sau experimenta ceva ce nu exist deja explic experien a de a avea un sentiment acut de a fi auzit înainte ceea ce se spune, sau de a fi întâlnit înainte persoana pe care o întâlne ti pentru prima dat , sau de a fi v zut înainte un loc ori un lucru pe care-l vezi întâia oar .

Întreaga crea ie exist în tine, i este destinul t u s devii tot mai con tient de infinitele ei minun ii i s experimentezi tot mai multe por iuni din ea.

Din moment ce crea ia e s vâr it i toate evenimentele au loc acum, întrebarea care se ive te firesc în minte este, „ce determin cursul timpului t u?”. Adic , ce determin evenimentele pe care le întâlne ti? i r spunsul este, conceptul u despre tine. Conceptele determin cursul pe care îl urmeaz aten ia. Iat un test bun pentru a dovedi acest fapt. Asum i sentimentul dorin ei împlinite i observ cursul pe care îl urmeaz aten ia ta. Vei observa c atâta timp cât r mâi credincios asump iei tale, atâta timp se va confrunta aten ia ta cu imagini ce au leg tur clar cu acea asump ie. De exemplu; dac asumi faptul c ai o afacere minunat , vei observa cum, în imagina ia ta, aten ia î i este focalizat pe incident dup incident legat de acea asump ie. Prietenii te felicit , î i spun ce norocos e ti. Al ii sunt invidio i i critici. De acolo, aten ia i se îndreapt spre birouri spa ioase, conturi bancare mai mari i multe alte evenimente asem toare pe aceea i tem . Persisten a în aceast asump ie va rezulta în experimentarea propriu-zis , în realitate, a ceea ce ai asumat.

Acela i lucru e valabil în privin a oric rui alt concept. Dac propriul t u concept despre tine este acela c e ti un ratat, vei întâlni în imagina ia ta o întreag serie de incidente în conformitate cu acel concept.

i e clar a adar cum tu, prin conceptul t u despre tine, î i determini prezentul, adic , por iunea particular a crea iei pe care o experimentezi acum, i viitorul t u, adic , por iunea particular a crea iei pe care o vei experimenta.

Capitolul unsprezece

INTERFEREN

ti liber s alegi conceptul pe care-l vei accepta despre tine. A adar, ai puterea de interven ie, puterea care î i permite i modifici cursul viitorului. Procesul de în are de la conceptul t u actual la un concept superior despre tine este mijlocul a tot progresul veritabil. Conceptul superior a teapt s -l întrupezi în lumea experien ei.

Iar Celui ce poate s fac , prin puterea cea lucr toare în noi, cu mult mai presus decât toate câte cerem sau pricepem noi, Lui fie slava.

Efeseni 3:20,21

Cel ce poate s fac , cu mult mai presus decât toate câte cerem sau pricepem noi, este imagina ia ta, iar puterea cea lucr toare în noi este aten ia ta. În elegând imagina ia ca fiind CEL ce poate s fac tot ceea ce îi ceri i aten ia ca fiind puterea prin care î i creezi lumea, î i po i acum construi lumea ta ideal . Imagineaz -te pe tine a fi idealul la care visezi i pe care îl dore ti. R mâi atent la aceast stare imaginat i, de îndat ce te sim i complet c e ti deja acest ideal, se va manifesta pe sine ca realitate în lumea ta.

În lume era i lumea prin El s-a f cut, dar lumea nu L-a cunoscut. [Ioan 1:10]

Taina cea din veci ascuns neamurilor; adic Hristos cel dintru voi, n dejdea slavei. [Coloseni 1:26,27]

Acel „El” din primul dintre aceste citate este imagina ia ta. Dup cum am explicat mai devreme, exist o singur substan . Aceast substan este con tien a. Imagina ia ta e cea care formeaz aceast substan în concepte, care concepte sunt apoi manifestate drept condi ii, circumstan e i obiecte fizice. Astfel, lumea prin imagina ie s-a f cut.

Oamenii, cu numai pu ine excep ii, nu sunt con tien i de acest suprem adev r.

Taina Hristos din tine la care se face referire în cel de-al doilea citat este imagina ia ta, prin care lumea ta se modeleaz . N dejdea slavei este con tiin a ta despre abilitatea de a te în a perpetuu spre niveluri superioare.

Hristos nu e de g sit în istorie, nici în forme externe. Îl g se ti pe Hristos numai când devii con tient de faptul c imagina ia ta este singura putere mântuitoare. Când se descoper asta, „turnurile dogmei vor fi auzit trâmbi ele Adev rului i, precum zidurile Ierihonului, se n ruie în rân ”.

Capitolul doisprezece

CONTROL SUBIECTIV

Imagina ia ta este în stare s fac tot ce-i ceri în propor ie cu gradul aten iei tale.

Tot progresul, toat împlinirea dorin ei depinde de controlul i concentrarea aten iei

tale.

Aten ia poate fi ori atras din afar ori dirijat dinl untru.

Aten ia este atras din afar când e ti ocupat în mod con tient cu impresiile externe ale prezentului imediat. Chiar aceste rânduri ale paginii î i atrag aten ia din afar .

Aten ia ta este dirijat dinl untru când alegi în mod deliberat cu ce vei fi preocupat mental. E evident c , în lumea concret , aten ia ta nu numai c e atras de, dar e i dirijat constant spre impresii externe. Dar, controlul t u în starea subiectiv este aproape inexistent, fiindc în aceast stare, aten ia este de obicei slujitorul i nu st pânul – pasagerul i nu navigatorul – lumii tale. Este o diferen uria între aten ia dirijat obiectiv i aten ia dirijat subiectiv, iar capacitatea de a- i schimba viitorul depinde de cea din urm . Când e ti capabil s controlezi mi rile aten iei tale în lumea subiectiv , î i po i modifica sau altera via a dup cum dore ti. Dar acest control nu poate fi ob inut dac permi i aten iei s