Sunteți pe pagina 1din 102

OCTAVIAN DUMITRU

urruzAREA
T-r
T-r

trNERGIEI
trLECTRICE
ixnnuvrAR DE pRoIECTARE
DISTALATII ELECTRICE DE TonsA TENSIUNE

EDITURA TINIVERSITATII DIN PITE$TI


2002

Octavian DUMITRU

TJTILIZAREA ENERGIEI ELEC TRI CE


iNunuMAR DE pRoTECTARE
II{STALATII ELECTRICE DB JOASA TENSIUNE

EDITURA LINIVERSITATII DIN PITE$TI 2002

INTRODUCE,RE
Prezen[a electricitdlii in jurul nostru, deasupra noastrd, sub noi qi chiar in noi, a determinat omenirea sd procedeze la :utilizarea acestei forme de energie. Avantajele pe care le prezintd, energia electricd fala de celelalte forme de energie cum ar fi : ugor de produs, de transportat, de transformat in alte forme de energie (lumind, energie termicd, energie mecanicd, etc.), cu randamente gi costuri acceptabile, in condilii de curdlenie qi de siguranfd in expoatare au frcut ca utrhzarca acestei forme de energie sd ia o mare amploare. Dar, pentru a vtiltza energia electricd este necesard cunoagterea qi realtzarea unor instalalii de producere, transformare a parametrilor acesteia, de transport, de distribulie c[tre consumatori precum qi de transformare in alte forme de energie. Realizarea acestor instalafii necesitd o bund cunoagtere a acestei

forme de energie , precum qi a modului de utllizare. Instalafiile, care participd de la producere pdnd lautilizarq trebuiesc dimensionate funclie de sarcina electricd pe care trebuie sd o suporte astfel incdt sd funclioneze in condilii optime. Dimensionarea acestor instalalii impune o bund cunoagtere a fenomenelor fizice care insolesc aceastd formd de energie. Se considerd cd o instalalie funclioneazd in condilii optime atunci cdnd alimenteazd. cu energie electricd toli consumatorii pe care ii deserveqte fdrd, a crea probleme legate de intreruperea accidentald, a alimentdrii , fdrd a fi un pericol iminent datoritd supraincdlzirii, fh.rd a prezenta pericol de electrocutare, frrd a fi un pericol din punct de vedere ecologic, etc. . De asemeni trebuie ar,'ut in vedere qi faptul cd instalaliile respective trebuie sd fie rentabile atdt prin prisma randamentului pe care il prezintd. de la producere pdnd la consum, dar gi din punct de vedere al costului qi consumului de materiale necesarelarcahzarea lor . Pentru ca instalaliile necesare utilizdrii energiei electrice sd se incadreze in parametrii impugi de normele in vigoare, este necesar ca proiectarea acestora sd se facd in urma unui studiu amdnunlit qi a unei cunoagteri amf,nunlite a cerinlelor pe care trebuie sd le indeplineascd Dimensionarea acestor instalalii trebuie s5 fie ftcutd in urma unor calcule riguroase in care sd se lind cont de toate condiliile impuse.

Indrumarul de fald are scopul de a pune in evidenld modur de proiectare a instalaliilor de joasd tensiune (iluminat, forfd, instalalii de legare la pdmAnt, alegerea posturilor de transformare ). Lucrarea se adreseazd in special studenlilor de ra seclia ELECTROMECANICA a universitalii din Piteqti, dar poate fi folosita qi de studenlii de la alte facultdli cu profil asemdndtor, precum gi de specialiqtii care lucreazd in proiectare gi in exploatarea instalaliilor de utilizare a energiei electrice. in scopul uqurdrii insugirii muncii de proiectare, lucrarea confine un mod de lucru pentru reahzareaunui proiect de utrlizare a energiei electrice. Cu aceastd. ocazie s-a ardtat cum se lucreazd in condiliile proiectdrii unor instalalii de iluminat, instalalii de forfd, instalalii de impdmantare, cum se alege un post de transformare, precum gi modul de calcul al costului instalaliei. Tot in acelaqi scop lucrarea con{ine o serie de tabele preluate din normativele qi standardele in vigoare, necesare in proiectarea gi exploatarea instalaliilor electrice de utilizare.in cazul in care se dispune de cataloage de echipament electric modern, urmdrind modul de lucru ardtat, se pot realizaproiecte executabile. Avdnd in vedere cd autorul este la prima lucrare de acest fel, nu exclude posibilitatea strecurdrii unor mici erori fie ?n partea teoreticd fie in cea practica. Din acest motiv el este recunoscdtor tuturor specialiqtilor care deprsteazd' qi semnaleazd erorrle respective in scopul corectdrii. Cu speranla cd vor exista astfel de semnaldri, autorul mullumegte anticipat tuturor binevoitorilor.

[,,luroi.

1. DIMEI\SIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT INTERIOR

I.l Alegerea sistemului de iluminat Si u sursei de lumind. Pentru ca activitatea care are loc in interiorul imobilelor sd se desfrqoare in condilii normale, este necesar ca instalaliile electrice de iluminat sd ofere condilii optime de iluminare. Cum diversele activitdli necesitd nivele diferite de iluminare, instalaliile electrice trebuiesc proiectate si executate funcfie de activitatea care se desfrqoard in incdperea respectivd. Pentru iluminarea locurilor de munca sunt posibile urmdtoarele sisteme de iluminat: iluminat general, care se recomanda atunci cdnd se doreqte iluminarea uniforma pe toata suprafafa de lucru (sAli de montaj, de asamblare de prelucrare a lemnului, turnatorii, etc.); - iluminat local, atunci c6nd sunt necesare niveluri ridicate de iluminare pentru locuri restrdnse (scaune stomatologice, prese, ciocane de forja, sau in locurile de munca in care o iluminare insuficientd ar pune in pericol integritatea corporald, sau chiar viala personalului care igi desfbqoard activitatea in locul respectiv.) - iluminat combinat, pe fondul unui iluminat general minimal, la locul de muncd se asigurd o sursd suplimentard de lumind (strungurr, freze, magini de rectificat, alte magini unelte cu precizie mare de prelucrare, locuri in care se face controlul de calitate, etc.) in instalaliile electrice civile (locuinfe, cinematografe, teatre, restaurante, etc.), pentru realtzarea unui anumit grad de confofi, se poate reahza o iluminare directd, semidirectd, sau indirectd. Pentru aceasta se procedeazd.la alegerea corpului de iluminat corespunzdtor scopului propus sau se apeleazd.la iluminatul in scafe. Alegerea surselor de lumind depinde de scopul instalaliei qi de particularitdlile de exploatare. Ldmpile cu incandescenld se recomandd atunci c6nd sunt necesare surse luminoase de dimensiuni mici gi luminanle mari, cAnd sunt necesare ilumindri mari pe suprafefe mici (eventual prin lumina dirijata), c6nd se
urmdreqte reahzarea unei ambianle odihnitoare.

Ldmpile fluorescente se recomandd atunci cAnd este necesard folosirea unor izvoare de lumind mari cu luminanle mici, cdnd sunt necesare ilumindri mari pe suprafele mari (prin lumind difizd), cAnd este necesard o lumind care s[ redea corect culorile. Ldmpile fluorescente cu vapori de mercur de inaltd presiune se recomandd atunci cAnd sunt necesare tzvoare de lumind de dimensiuni mici

avand eficacitate luminoasd mare (hale industriale cu indllime mare, locuri cu degajdri de fum sau praf).

I.2 Alegerea corpului de iluminat. Metoda coeficienlilor de utilizare pentru determinarea valorilor medii ale iluminiirilor, Aceasta metoda se foloseqte pentru calculul instalaliilor electrice de iluminat interior si permite determinarea ilumin[rii medii orizontale date de surse luminoase in planul util, linAnd cont de fluxul luminos reflectat de perefi si tavan. Metoda nu se poate folosi la determinarea iluminatului local, a iluminatului suprafelelor inclinate, a suprafelelor verticale, sau a iluminatului cu corpuri de dimensiuni mari. Coeficientul de utilizare este raportul dintre fluxul luminos util si fluxul emis de toate ldmpile instalate intr-o ?ncdpere.

U:-

@,
@o

(1.1)

Fluxul luminos al corpurilor de iluminat se obline inmullind fluxul luminos al ldmpilor cu randamentul corpurilor de iluminat. @, = UrQo (r.2) cont de raporlul dintre fluxul luminos util si fluxul luminos al JinAnd corpului de iluminat din aceiagi incdpere (utilanta)

n=J tuo

o
(1.3)

si care ieprezintdun randament al incdperii, se obline:

=4u4, (1 4) @, @o Fluxul ldmpilor nu rdmane constant in timp din cauza faptului cd fluxul emis de lampi scade in timp, qi din cauza depunerilor de praf pe corpul de iluminat ; randamentul acestora scade; deci apare o depreciere a instalaliei de iluminat fatd de momentul punerii in funcgiune a instalaliei. Din acest motiv fluxul luininos inilial va trebui sa fie mai mare dec6t fluxul util. In acest caz fluxul inilial emis va fi

u-

@o

@. _ @.@ " _,L_

Q'u

rko

u@'o

4,Tr@'o

(1.5) (1.6)

dar,
Q'u

= EnrroAka =uD'o =

4r4r@'o

ln care:
ka

Emed

factor de depreciere; - iluminarea medie; - aria planului util;

De aici rezultd. fluxul total al ldmpilor de instalat pentru a obline in planul util o iluminare medie Er.6

tr 4k, E,,,1Ak @o:1*!. u :ryury,

11.7)

Dacd s-a stabilit mai inainte numdrul corpurilor de iluminat, se poate fluxul luminos al unei lSmpi dintr-un corp de iluminat la punerea in funcliune a instalaliei .
deduce

o^ o,:.i n

(1.8)

in care : n - numdrul surselor de lumini montate intr-un corp de iluminat. Dacd se line cont de relalia (1.7),relalia (1.8) devine:
e',

.
cumar

F 4k, ="rrJ' un

(1.9)

Valoarea coeficientului de utilizare depinde de o serie de parametri

fi:

- randamentul corpurilor de iluminat; - repartilia intensitdlii luminoase in spaliu a corpului de iluminat; - forma si dimensiunile incdperii, prin indicele localului

i-

.ab
h(a + b)

(1.10)

in care:

h -

a,b

- lungimea -

respectiv ldlimea incdperii; indllimea de suspendare deasupra planului

iluminatului direct, semidirect si mixt, sau indllimea tavanului deasupra planului util in cazul iluminatului indirect sau semiindirect; - factorii de reflexie ai perelilor laterali si tavanului; Coeficienlii de utilizare sunt tabelafi funclie de acegti parametrii in
tabelele (7.3)

util in

cazul

si Q.a)

Modul de aplicare a metodei coeficientilor de utilizare. - se stabilegte destinalia incdperii respective gi tipul acesteia din
punct de vedere al mediului; - se stabileqte modul de reahzare a instalaliei electrice (PT aparent, pe tencuiald pe console sau pe dibluri, ori ST ingropat, sub tencuiald) - se stabilesc materialele qi aparatura utilizatd funcfie de mediu qi de modul de realizarc a instalafiei - se stabilegte tipul corpurilor de iluminat folosite qi caracteristicile acestora (randament, numdr de surse de lumind. etc.), - se calculeazd.indicele localului cu relalia (1.10) ;

funclie de indicele localului, si de factorii de reflexie ai tavanului si perelilor; (pentru indici ai localului mai mari de cinci, se introduce in calcule coeficientul de utilizare corespunzdtor indicelui cinci) Dacd., corpul de iluminat considerat, are un randament ry, diferrt de randamentul r7" aI
corpului din tabel, se face o coreclie a factorului de utilizare dupd relalia

se stabilesc factorii de reflexie pentru tavan si pereli funclie de culorile acestora (tabelele 7.I qi 7 .2) - se determinf, coeficientul de utilizare din tabelul 7.3 sau 7.4),

,T,

=u4"

(1.11)

in care: u - coeficient de utilizare citit in tabel u'- coeficient de utthzare cdutat; - se alege valoarea ilumindrii medii de rcalizat, funclie de destinalia lncdperii sau de categoria de lucrdri ce se efectueazdin incdperea respectiva (tabelul 7 .18,7 .19 sau7.20 ); - se determina valoarea coeficientului de depreciere, (tabelul 7.6 ); - se determina sau se adoptd numdrul corpurilor de iluminat din
incdpere; - se determind fluxul total al l5.mpilor de instalat cu relalia (1.7) - cu relalia (1.8) se determina fluxul unei ldmpi dintr-un corp de iluminat dupd care se alege din cataloagele de ldmpi (vezi anexe) numdrul si puterea ldmpilor care dau un flux luminos mai mare gi cAt mai apropiat de valoarea calculatd. Se recalculeazd valoarea medie oblinutb pentru fluxul ldmpilor alese care trebuie sd fie egal sau pulin mai mare decAt fluxul calculat. Din tabelele anexe 7 .9 .. . .. ..7 .Il se alege puterea unei ldmpi dupd care se determind puterea activd a corpului de iluminat precum gi puterea activd. totald care trebuie instalatd in incdperea respectivd. Pentru sistematizarea calculelor rezultatele operaliunilor de mai sus se trec in tabelul 1.1 1.3 Amplasurea corpurilor de iluminat. Amplasarea corpurilor de iluminat trebuie sd fie rcaIizatd, in aga fel incdt sd evite observarea directd a sursei de lumind de cdtre lucrdtori. Condilia ca lampa sd nu fie observatd direct (evitarea orbirii) este ca unghiul format de dreapta ce unegte corpul luminos al ldmpii gi marginea inferioard a abajurului (linia limita) cu orizontala (unghi de proteclie ) sd fie cel pufin egal cu unghiul privirii

Nr.
crt.
1

incdperea

Tipul ilumina tului general


incandescent

Tipul inciperii

Mod de
realtzare
a

fluorescent Culoa rea Factor de reflexie

instalatiei PT/ST PT/ST Coeficient de


rrt1hzarc

Tabelul 1.1 Tipul materialelor folosite

Nr

Continuarea tabelului 1. 1 Dimensiune Indicile crt a' incdperi incdperii

Randamen-

tul corpului ilum.(in


tabel)r1

de

-Y

lml
a
1

i
b

u
Pereti

-4
ReI.1.10 Tab
7.2
7 .1

Tavan Pereti Tavan

Tab 7 .3, 7.4

Continuarea tabelului 1. 1 Nr Caracteristicile corpului de crt iluminat ales Tip Rand. Nr sur- cosp
4c
1

Coeficient deutlhzare cdutat

Factor de
dc;-

Iluminarea medie
adoptatd

preciere
k6

sen

!:r :

u Rel. 1.11

E*.6

[1x]

Tab.7.6

Tab 7.14

Continuarea tabelului 1. 1 Flux Fluxul Nr. total inilial al SUTSC ti o necesar sursei z de neclad neclad instalat Im]

Nr. corp ilum. neclad

Puterea

unui
surse

Flux total
instalat

Puterea

inilial

totald instalatd.

Ilum. medie recalc ulatd.

llml
Rel 1.7
2

N,
Tab7.9.. 7 .17

N"
Rel
1.8

twl
Tab7.9 ..7.17

[lm]

twl
llxl

Dacd sursa de lumind poate fi consideratd punctiformd gi plasat[ pe axa de simetrie a corpului de iluminat deschis la pan1rca inferioard, atunci unghiul de proteclie este egal cu:

It/: '
in care:

arc ta

2h

"D -

(r.r2)

h - distanla dintre corpul luminos al ldmpii gi suprafala in care este conlinutd deschiderea corpului de ilumina D - diametrul deschiderii corpului de iluminat Zono.

in rorE nu se ponte prcduce orbireo

Unghi de

protectie

Fig. 1.1 Amplasarea surselor de lumina pentru evitarea orbirii


Amplasarea corpurilor de iluminat trebuie s6 mai lind cont de condilia de uniformitate a ilumindrii gi de luminanla admisibila. Un numdr mare de corpuri de iluminat duce la o iluminare mai uniformd dar mdreqte prelul de cost al instalafie, fapt care impune alegerea unei solulii care sd satisfacd atdt condilia de uniformitate a ilumindrii cAt qi pe cea de economicitate. in5.lfimea de amplasare a corpurilor de iluminat depinde de considerente constructive sau practice. Limita inferioard a inalfimii admise este determinatd de evitarea fenomenului de orbire iar limita superioard este determinata de indllimea tavanului. La instalaliile de iluminat general, reparlilia corpurilor de iluminat poate fi uniformd sau localizatd,. Dispunerea uniformd se obline prin a$ezatea corpurilor de iluminat in vdrfurile unor dreptunghiuri sau a unor triunghiuri orientate in raporl cu dimensiunile incdperii (fig.1.2). Pentru un anumit factor de uniformitate, solulia optimd din punct de vedere economic se obline pentru: du : du la aqezarcain dreptunghi; du : d. sau d6 : "lt dula aqezarea in triunghi; Distanla de la perete la ultimul rand de corpuri de iluminat se adoptd astfel: - cdnd existd utilaje in apropierea perelilor do: (0, 25 ...0,3)d, - cAnd lAngd pereli existd spaliu de trecere dp : (0,4 .. ...0,5)d,
10

prin d inleleg6nd distanla dintre corpurile de iluminat. Pentru rearizarea unui iluminat de caritate, corpurile de iluminat trebuiesc amplasate. funclie de tipul 1or, de felul izvorutui ae lumind qi de distanfa relativd dintre corpuriie de iluminat. Distanla relativd dintre corpurile de iluminat fiind:

ffi

&
a

_Fl

ill r-l
h

r-l
I

la

Fig.I.2 Amplasarea corpurilor de iluminat incandescente in vdrfurile unui ar.ptungiri; incandescente in v6rfurile unui romb; c _ ldmpi n,ror.r."lrrl

a- _ ldmpi

lSmpi

d* =-

.d

(1.13)

in care

reprezintd distanla de la corpul de iluminat la planul de lucru.


cu

rcIatia:

La iluminatul mixt qi indirect distanla rerativd se calculea zd

11

.d d*:ho ?n

(1.14)

care -hureprezintd distanla de la corpul de iluminatlatavan. Valorile distanlei relative depind de curba fotometricd a corpului de iluminat qi sunt cuprinse in limitele: - 0,5 .....1 itcazul iluminatului direct; - 1 in cazul iluminatului mixt; - I,2 ......1,5 in cazul iluminatului indirect. in cazul iluminatului fluorescent se obignuiegte rcpartizarea corpurilor de iluminat in aqa fel incAt formeazd,benzi continui sau benzi discontinui; se recomandd ca distanla relativd dintre centrele a doud corpuri de iluminat sd
fie:

- d* < 0,7 pentru corpurile dispuse pe acelaqi rAnd - d* < 0,6 pentru corpurile dispuse in benzi paralele;
;

tn urma amplasdrii corpurilor de iluminat se determina numdrul total al acestora. Dupd alegerea nivelului de iluminare qi a factorului de depreciere cu ajutorul unei metode de calcul a ilumindrilor se determina fluxul luminos qi puterea ldmpilor, verificdndu-se prin calcule luminanla.
1.4 Dimensionarea

monofuzice

circuitelor de lumind si a circuiteror de prize

1.4.1 stubilirea circuitelor de iluminat si a circuitelor de prizd. Dupd amplasarea corpurilor de iluminat se stabilesc circuitele care alimenteazd ldmpile avAndu-se in vedere urmdtoarele criterii : - se stabileqte schema de distribulie; - se stabilesc circuitele gi tipul acestora (ttifazat sau monofazat); - la circuiteletrifazate numdrul ldmpilor alimentate de fiecare fazd,va fi acelaqi (sistem trifazat echilibrat cu fir neutru); - corpurile de iluminat amplasate grupat vor fi alimentate pe cdt va fi posibil de acelagi circuit (se are in vedere economia de materiale); - intensitatea totald a ldmpilor de iluminat care sunt ac{ionate de acelaqi aparat de comutafie nu trebuie sa depageascd intensitatea de rupere a aparatului fabricat in acest scop; - numdrul corpurilor de iluminat alimentate de un circuit depinde de mai mulli factori : amplasarea ldmpilor, puterea ldmpilor, spaliul care trebuie iluminat, etc.

T2

- circuitele de prizd, nu trebuie sd alimenteze mai mult de 6 prize monofazate pentru consumatorii casnici gi mai mult de 3 pize pentru
consumatorii industriali.

1.4.2 Alegerea aparutelor de comutatie si u apuratelor de proteclie a circuitelor de iluminat Si a circuitelor de prize monofazate. - se face schema monofilard a instalaliei electrice de lumind qi prize ; - se calculeazd"puterea instalatd pe fiecare circuit in parte; - se determind intensitatea curentului de calcul pe fiecare circuit (la circuitele trifazate pe fiecare fazd), cu relalia :

,P, ' (l cos


in care
:

(1.1 s)
cp

I"

- intensitatea curentului de calcul (pe circuit sau pe fazl) (A) ; - puterea instalatd pe fiecare fazd sau circuit (W); U - tensiuneape fazd (Y) ;
P1

cosq - factorul de putere al ldmpii. - se stabilesc materialele utilizate la rcahzarea instalafiei, dimensiunile acestora precum qi numdrul conductoarelor pe diferitele porfiuni de circuit qi se trec pe desenul de execulie al instalafiei electrice. Dimensiunile conductoarelor se stabilesc in conformitate cu &. 1.4.3, numdrul conductoarelor pe o anumitd porliune a circuitului se stabileqte funcfie de legdturile conductoarelor in dozele de ramificalie, necesare pentru a realiza acfiondrile dorite, iar dimensiunile tuburilor de proteclie se stabilesc funcfie de dimensiunile conductoarelor qi de numdrul acestora conform tabelului 7.36

- se stabilesc

aparatele

de comutalie gi de proteclie funclie

de

intensitatea curentului de calcul (se folosesc cataloagele aparatelor). Pentru fiecare circuit in parte trebuiesc indeplinite condiliile : In ) I. - pentru aparatele de comutalie ; Ir ) I" - pentru aparatele de proteclie Instalaliile electrice de joasd tensiune trebuiesc protejate impotriva suprasarcinilor gi a scurtcircuitelor prin siguran{e fuzibile, contactoare qi intrerupdtoare automate prevdzute cu relee termice qi cu relee electromagnetice (maximale) cu aclionare instantanee sau temporizatd; intrerupdtoarele automate sunt prevdzute gi cu relee de tensiune minimd sau nuli, care protejeazd, contra revenirii tensiunii. Se prevdd aparate de proteclie ?n urmdtoarele situafii: - la plecdrile din tablourile de distribufie;
.

13

- la intrarea in tablourile de distribulie prevdzute cu cel pulin cinci circuite sau avdnd cel pulin 8 kW putere instalatd; - ra ramificafiile spre receptoarele individuale; fac exceplie receptoarele de micd putere (corpuri de iluminat, aparate electrocasnice, etc.), a cdror coloand comund este asiguratd la plecarea din tabloul de distribulie cu siguranle fuzibile de 16 A la o tensiune de 3801220 v, sau cu siguranle de20 A la o tensiune de220lI27 Y; - in toate punctele in care secliunea coloanei descregte; fac excepfie cazurtle in care siguranlele prevdzute pe coloana respectivd, asiguri proteclie celei mai mici secliuni din ramificafie. - pe nulul de lucru al circuitelor monofazate din instalaliile deservite de personal necalificat (instalafiile electrice din locuinfe, birouri, etc.) se interzice cu desivffrgire montarea aparatelor de protectie pe: - conductorul utilizat ca nul de lucru al circuitel e trifazate cu patru conductoare; - conductoarele instalafiei de protectie (conductoarele de legare la nul sau laprizele de impdm6ntare, etc.); Se recomandd utilizarea siguranlelor fuzibile rapide pentru protejarea instalaliilor electrice la care suprasarcinile sunt pulin probabile, exemplu instalaliile de iluminat. Siguranfele fuzibile lente se recomandd a fi ulhzate impotriva scurtcircuitelor. Releele termice protejeazd" coloanele qi receptoarele impotriva suprasarcinilor de duratd qi se aleg astfel incAt sd poatd fi reglate la un curent de aclionare egal cu: I''t : (1.05.... ..1.2)I" (1.1 6) in care: 16 - intensitatea curentului reglatd pe releul termic, I. - intensitatea curentului cerut de consumator Releele electromagnetice, se folosesc la protejarea coloanelor gi a receptoarelor impotriva scurtcircuitelor, curentul de acfionare al releului electromagnetic Ir" , care protejeazl. motoare electrice trebuind sd indeplineascd condilia:
I,e

>

1.2 Ip

in care:
Io

(1 .1 7)

iar

in

4.5 Iu (1.19) unde, - Iu reprezintd curentul maxim admisibil in regim permanent. De obicei ,coloanele qi circuitele sunt protejate de cel putin doud aparate de proteclie cu principii de funclionare diferite. imbindnd

cazul in care pr otej eazd, colo ane, conditia

curentul de pornire;
e

I,"

ste

T4

proprietalile diferitelor aparate de proteclie, se pot obline caracteristici deosebit de favorabile (fig. 1.3, c qi d ). cdnd refelele de distribulie conlin un numdr mare de aparate de protecfie, se impune asigurarea selectivitdlii protecfiei, adic6., la apari[ia unui deranjament, apantele de proteclie sd separe numai elementul avariat,
celelalte receptoare sd rdmdnd alimentate.

Funclionarea selectivd a protecliei se obline prin coordonarea judicioasd a caracteristicilor de proteclie; pentru aceasta se traseazd caracteristicile de proteclie ale aparatelor respective gi se determind diferenfa intre timpii de aclionare ar aparatelor de proteclie la anumite valori ale curentului. Selectivitatea este asiguratd atunci c6nd aceste diferenle de timp au valori egale sau sunt mai mari decdt cele indicate in
cazurtle car e utmeazd'.

-J

-J
Itru'r' 4n
rold3;

+_"l--br-+-+_

nts r [,r]el

rtt -rl,td5

I
St

--=-+

-J

.,t+

r nl]+'s

Fig. 1.3 Selectivitatea protecliei unei relele electrice a - doua siguranle fuzibile; b doud intrerupdtoare automate c intrerupdtor automat si siguranld fuzlbild; d - siguranfd fuzibild qi intrerupdtor automat
Selectivitatea intre doud siguranle fuzibile SFl qi SF2 avdnd curenlii nominali Infl ) Infl, se obline atunci c6nd:
15

- caracteristicile lor de proteclie nu se intersecteazS, sau se intersecteaz6 la o valoare a curentului mai mare dec6t curentul de scurtcircuit care apare in locul instaldrii siguranlei cu cel mai mic curent nominal fuzibrl; - diferenfele mdsurate pe diagramd au valorile indicate in figura 1.3 a.
Pentru siguranle de acelaqi tip selectivitatea este asiguratd dacd intre curenfii nominali ai fuzibilelor SF1 qi SF2 existd o diferen{[ de doud trepte ca in tabelul T .3I. Selectivitatea intre doud intrerupdtoare automate 11 $i Iz , avdnd curenfii nominali Inr > Inz (fig. 1.3 b), este asiguratd in general in domeniul curenlilor de suprasarcind;la curenfii de scurtcircuit, unde aclioneaz1,releele electromagnetice ale ambelor intrerupdtoare, acestea vor acliona simultan. Pentru oblinerea selectivitdlii este necesard temportzarea releului 11 (inia intreruptd), cu treapta de timp At > 0.15 s. Selectivitatea intre un intrerupdtor automat qi o siguranfd fuzlbild,, avdnd curenlii nominali Inr ) Inrz, (fig. 1.3 c), este realizatd, atunci cAnd caracteristicile nu se intersecteazd" qi diferenla de timp la acfionare este At > 0.04 s; dacd siguranla fuzibild este prea mare(linia intreruptd), apare un triunghi de neselectivitate (haqurat). Selectivitatea intre o siguranfd fuzlbild, gi un intrerupdtor automat, avdnd curenlii nominali Int ) Inz (fig. 1.3 d), este asiguratd dacd intersectia celor doud caracteristici are loc la un curent I' mai riare dec6t curentul de scurtcircuit Ir, , dupd intrerupdtorul automat; in cazurile limita este necesar un interval de timp At > 0.05 s. Selectivitatea intre o siguranfd fuzibild gi un releu termic tip TSA, este asiguratd, dacd, curenlii respectd condifia: Inr :3I.t (1.19) in cazul transformatoarelor de alimentare, proteclia refelei de joasa tensiune trebuie corelat6 din punct de vedere al selectivitdjii cu proteclia relelei pe partea de inaltd tensiune. Pentru aceasta, caracteristicile aparatelor de proteclie de pe partea de inaltd tensiune (siguranfe fuzrbrle, intrerupdtoare automate), se vor transpune pe partea de joasd tensiune, raportAnd curenlii corespunzdtori diferililor timpi de aclionare, cu relalia:

I u =3Iu
Utt In care:
curentul de inaltd tensiune, raportat la joasd tensiune; U1- tensiunea nominald primard a transformatorului. IJ;t - tensiunea nominaid secundara trans formator.rlr'ri;
Ilt

rT

1.20)

t6

Proceddnd in acest fel, se pot analiza caracteristicile de protec{ie ale aparatelor instalate la tensiuni diferite, ludndu-se ca referintd valoare curentului de joasd tensiune. 1. 4. 3. Ale g er e a s e cliunii c o n ducto ar elo r cir c uitelor. Normativele in vigoare prevdd ca secliunea minimd admisd a circuitelor de iluminat sd fie :
) - sc: 1,5 mm' - sc :2,5 mm'
')

pentru conductoarele de cupru ; pentru conductoarele de aluminiu. (Acestea rezultd. din condilia de rezistenld mecanicd minimd necesard la rcahzar e a instalaliei). Condilia pentru alegerea conductorului (din stabilitatea termicd) este: Iua) I, (1.2r)

^od -

,!a' t
[.,

(r.22)

m care

termicd a circuitului ; intensitatea maximd admisd in conductoare in regim permanent de funcfionare;


Iua

- curentul de cerere; - intens itatea nominald a fuzibilului; k, - coeficient de siguranld la incdrcarea


16

I.

conductoare gi curentul nominal al siguranlelor fuzibile este prezentat in tabelu|7.29. Dupd stabilirea curentului de cerere, a curenlilor nominali ai siguranfelor fuzibile gi a materialului folosit la reahzarea instalafiei electrice, se alege dimensiunea conductorului sau a cablului din tabelele 7.22 sau7.24 . Pentru a avea un consum minim de metale neferoase qi o mare siguranla in exploatarea refelei, este necesar ca valoarca raportului dintre curentul admisibil qi curentul nominal al fuzibilelor y sd fie egald cu valoarea prezentatd,in tabelul 7 .29. Pentru instalaliile electrice interioare realizate in tuburi de proteclie se trece ra alegerea dimensiunii tuburilor funclie de dimensiunea conductoarelor gi de numdrul acestora. Pe desenul instalafiei electrice se va specifica tipul conductorului, secliunea, numdrul conductoarelor, tipul tubului de protecfie, precum qi diametrul acestuia (se folosegte tabelul 1.36)

valorile limita ale raportului dintre curentul admisibil in

1,7

Pentru determinarea secliunii barelor din tablourile de distribufie se folosegte tabelul 7 .2T, Pentru determinarea secliunii coloanei de alimentare a tabloului de distribulie a instalaliei de iluminat, se determind intensitatea totald, a circuitelor care pleacd din tabloul respectiv ca sum6 a tuturor curenfilor circuitelor, dupd care se determind secfiunea coloanei cain cazulcircuitelor. Obs. Dacd temperatura de lucru a instalaliei este diferitd d,e 200 C, atunci se utilizeazd coeficienlii de coreclie datorafi temperaturii mediului prezentalr in tabelele 7.25 qi7.26. 1.4.4 Plunul instalaliei de iluminat. Dupd cunoagterea corpurilor de iluminat, a amplasdrii acestora, a circuitelor de iluminat qi a circuitelor de prizd, se trece la amplasarea tabloului de lumin[, la alegerea traseului circuitelor gi la reprezentarea acestora pe planul cladirii in vederea execuliei . La alegerea traseului se are in vedere urm[toarele : - sd fie cel mai scurt; - sd fie departe de surse de cdldurd ; - sd nu fie expus loviturilor mecanice ; - sd nu fie expus la umiditate; - sd evite pe cdt va fi posibil locurile ce prezintd pericol de incendiu sau de explozie; Se realizeazd desenul instalaliei electrice, necesar la executarea acesteia. Pe planul instalaliei electrice se trece pe fiecare circuit in parte tipul materialelor folosite, dimensiunile acestora, tipul corpurilor de iluminat, puterea qi tipul ldmpilor, precum ;i alte date considerate a fi necesare la executarea instalaliei electrice

18

DIMENSIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICE DE FORTA

deforld cunoscdndu-seamplasareautilajelorprecum qi caracteristicile electrice ale receptoarelor de forla care antreneazd, utllajele respective, se stabilegte tensiunea de alimentare gi se concepe schema electrica de distribufie. Se are in vedere cd unele utilaje trebuiesc pornite direct de pe tabloul de distribufie, iar altele vor fi pornite de pe utilajul respectiv 2.1.1 Alegerea schemei de distribulie pe grupe de utilaje. In halele industriale in care existd un numdr mare de utilaje, alimentarea cu energie electricd a acestora se poate face de la mai multe tablouri de distribufie. in acest caz, utilajele situate in acelagi loc se ahmenteazd de la acelagi tablou de distribufie. Repartizarea utilajelor care se ahmenteazd de la un tablou se face pe principiul consumului minim de material la realizarea instalaliei electrice. Aceastd repartrzare face ca pre,tul de cost al instalaliei sd fie mai mic qi tot odatd face ca pierderile de energie in timpul exploatdrii sd fie de asemeni mai mic. 2.1.2 Schemu monoJilard a tabloului de for{d. - Dupd stabilirea utilajelor care vor fi alimentate de la un tablou de forld se trece la rcalizarea schemei monofilare a tabloului
respectiv. Pe schemd se vor trece:
TiP, Iro.lufitu"ibil

2.1 Alegerea distribuliei pentru instalalia

F
Tub(Oiam )/cond.(tip, sect)

cos(P =

.------f------_

F rr

cos(D rn =

Fig.2.1

Schema monofilard de distribufie a unui tablou de for!6.

aparutele de proteclie; aparatele de pornire sau de separare; materialele din care se rearizeazd. circuitul (cabluri, protecfie, conductoare gi dimensiunile acestora);

tuburi

de

receptoarelealimentate; caracteristicile electrice ale fiecdrui receptor (P. cosrp, r).

t9

2.1.3 Amplusarea tabloului de foryd Pentru realizarea unor pierderi minime in timpul exploatdrii instalaliei de forfd, tabloul trebuie amplasat in "centrul de greut ate', al consumatorilor. Locul respectiv ar putea fi determinat teoretic cu relaliile de la centrul de greutate al sistemului de puncte materiale in care masa punctului material se inlocuieqte cu puterea cerutd de receptor, dar de cele mai multe-ori, situalia reald., nu permite amplasarea tabloului in locul respectiv. ln aceastd situalie tabloul este amplasat intr-un loc cat mai apropiat de locul ideal. La amplasarea tabloului se va line cont de mediu in care urmeazd sd. lucreze, precum gi condiliile impuse de N.T.S qi p.C.I. 2.1.4 Dimensionareu circuitelor de alimentare a receptourelor Pentru dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor trebuie determinatd intensitatea curentului pe fiecare circuit cu relatia :
a

- pentru receptoare monofazate; - pentru receptoare trifazate; I,


=

r-t'

P,

u
P,

*rrp

(2.r)
(2.2)

Jl.u ,.cos e

rn care

I. - intensitatea curentului de calcul (A) ; P1- puterea instalatd (W); U - tensiuneape fazd. (Y) ; U1- tensiunea de linie (V); cosq - factorul de putere receptorului. CunoscAnd intensitatea curentului ce trebuie suportatd de fiecare conductor se trece la alegerea secliunii conductorului pe baza incdlzirli maxime admisibile din tabelele 7.22 saul.24. odatd stabilitd secliunea conductorului, cunoscdnd qi numdrul acestora se trece la alegerea cablului sau a tubului (1evii) de proteclie . Tubul de proteclie se alege din tabelul 7 .36, I .31, finandu-se cont gi de caracteristicile locului in care urrneazd, sd fie instalat. Dimensionarea gi alegerea aparatelor de proteclie, de pornire sau de separare se face conform paragrafului 1.4.2. Alegerea acestor aparute se face din cataloagele de specialitate. Sistematizarea calculelor de dimensionare a circuitelor receptoarelor este prezentatd, in tabelul 2. 1

20

Tabelul2.l
Recep Puterea

tor Mr

twl

tAi'
relatia rclatra

-In

,-,

).

Ip

tAl

Secliunea adoptatd

Material utrhzat
cond.+ tub. cablu (anexa nr.)

(2.t\ \r(2.2\ ?r'

lmml
(anexa nr.) Sr;;, .{ r: ." .';
r,.,

M,

Tabelul2.2
Aleserea aparatelor de orotectie si de :omutatre Receptor Aparate de Aparate de protectie conectare Sig. tuzibile Releu termic Releu elmas. Tip - In Tip Tip - In, Irrglul Tip - In, Ir.r1u1 soclu/patron (catalos) (,t"{g,e-, -'1 (catalos) (catalog)
"

2.2 Dimensionurea colounelor de alimentare a tablourilor de forld 2.2.1 Alegerea sectiunii conductorului gi a aparutelor de proteclie Din puterea instalatd P1 , S determind curentul cerut al circuitului care alimenteazd,un consumator, sau al coloanei care alimenteazd

a)

I.

un grup de consumatori. in cazul coloanei, trebuie sd se tind seama de influenta numdrului qi puterii diferitelor receptoare. in acest scop se
introduce un coeficient de cerere corectat (2.3)

ln care: {tub.lrrl o.z;


ku

k, - coeficientul de cerere corectat al categoriei de receptoare {

coeficient de influenta al numSrului de receptoare (tabelul 2.3) Tabelul2.3 Numdrul receptoarelor 4 6 10 15 20 30 40 50 ku t.7 2.5 J.J J.t 4.3 8 9.1 10

Pentru coloanele care alimenteazdmai multe categorii de receptoare, curentul de calcul se obline prin insumarea aritmeticd, a curentilor de cerere corectafi.
Calculul curentului se face separat pentru fiecare grupd de receptoare cu acelaqi coef,rcient de cerere, dupd care se adund aritmetic curen{ii ceru}i.

Notd.

21

Pentru a line seama de influenfa numdrului de receptoare qi a puterii lor asupra puterii simultane absorbite, calculul curentului pe grupe de receptoare se recomandi sd se facd cu relatia:

r,, =( (?
in care:
KW;

k".L-4}i:l' 'c ku
)'

(2.4)

^[lu "org

P1- putereatotald, instalatd in categoria de receptoare consideratd, in


U

Manuulul inginerului electriciun, volumul WJ, indicd determinarea curenfilor de calcul pentru alimentarea tablourilor de distribulie cu relaliile
din tabelul 2.4 TabeluI2.4

tensiunea intre

faze,inY.

Relafii pentru determinarea curentului de calcul al fiderilor ce alimenteazd, tablouri ourl oe de distributie u sau rI ide receptoare trilazate .l I 8
Categoria receptoarelor Relalia pentru determinarea curentului de calcul. in A

Motoare electrice cu funclionare continud, bine incdrcate (pompe, ventilatoare, aeroterme. etc.) Motoarele electrice ale maqinilor unelte cu :ggim de lucru normal (uqor)

I": (1,6.....1,8)Pn
[. : 1,6Pa *0,67 Pn1

Motoarele electrice ale maginilor unelte cu


regim de lucru normal (greu)

I. I,

1,6Pa

*0,82

Pn

Motoarele electrice ale maqinilor unelte

cu

regim de lucru normal (foarte greu) +Motoarele electrice ale DA: l5Yo macaralelor (motoare cu rotor DA:25Yo bobinat gi coscp:0,65) DA:40%o Cupto are cu rezi stent d, (trrfazate) Transformatoare se sudurd DA : 75o/o Magini de sudat prin puncte, DA: I25oA cap la cap qi altele DA : 25 ...40%
asemdndtoare

: 1,6Pa *1,05 Pn - i l": l,I4 Pr t0,46 Pn _ Ir:1}2 Pl +0,6 Pn I": 1,32 P1 +0,74 Pn
-

DA:70%

(1,05...1,35)P; : I. 1,8 P: * Pn-t Ir:2,6 Pr *0,83 Pn-t I":2,6 P1 *1,46 Pn-r Ir:2,6 P1 *1,95 Pn-1

I.:

Motoare electrice ale instalaliilor de preparare a pdmAnturilor in turndtorii Motoare electrice ale maqinilor unelte portative sau manuale

Ir:1,6

P1

*1,05 Pn-

I.:

1,5 Pa't0,42P1-a

22

Motoare electrice pentru pentru prelucrare la aclionarea maginilor cald unelte in atelierele cu pentru prelucrare la

I":

1,85 P5 *0,64 Pn-5

I.: 1,85 P5 *0,49 Pn-5 oroductie de serie mare : rece Motoarele electrice pentru aclionare in atelierele I":0,9 (1,85 P5 + cu oroductie industriald si de serie micd 0,49 Pn - 5) NotS: 1* - Pentru motoare cu rotorul in scurt circuit, cos q:0,5, pentru I" se adargd 30 % peste valorile de mai sus. 2 - Semnificafia simbolurilor: Pr, P+ , Pr - suma puterilor nominale ale primelor receptoare (respectiv l,4,5) cu puterile cele mai mari, in kW pentru motoare sau kVA pentru transformatoare gi cuptoare; Pn 1, Pn 4, Pn 5 - SUln& puterilor nominale ale restului receptoarelor din grupele de mai sus; Pn - suma puterilor tuturor receptoarelor in kW sau in kVA 3 - Calculul se face pentru fiecare grup de receptoare iar curentul total este suma aritmeticd a curenfilor grupelor de receptoare.

b)
Io:
in care:

Se determind (sau se ia din catalog) cwentul maxim (vdrf sau de pornire) al unui motor electric )"In (2.5)

In - curentul nominal al motorului;

), catalog)

.valoarea relativd

a curentului de pornire (este indicatd, in

Siguranlele fuzlbrle lente sau rapide se aleg pebMa condiliei: I11 2 Is (2.6)
unde:

c)

16- curentul nominal al fuzibilului in cazul alegerii siguranlelor fuzibile rapide, pentru
Inr 2

ca siguranfele sd

nu se ardd in timpul pornirii motoarelor, relalia (2.6), devine:

I r
C

(2.7)

in care c este un coeficient de siguranld gi care poate fi egal cD 2,5 in cazttl pornirilor u$oare (durata pornirii este de 5......10 s), sau cu 1,5 pentru porniri grele (durata pomirii este de 10......40 s) In cazul in care o coloana ahmenteazd mai multe motoare dintre care k pornesc concomitent relaliile (2.6) qi (2.7), devin:

,,,
qi

.f ,,,
i=1

(2.8)

ZJ

1">t2+ f
tu /-,/ j=l c

kfn

(t Ll i=n_k

(2.e)

termenul al doilea reprezentand suma curenlilor cerufi de motoarele care sunt in funcliune. rn cazul in care curenlii de pornire sunt mari, nu se recomandd folosirea siguranfelor rapide, deoarece aceastd solulie duce la mdrirea secliunii conductoarelor de alimentare in aceasta situalie se utrlizeazd,
siguranle lente.

d) Curentul admisibil in conductor I" trebuie sd fie egal sau mai


mare dec6t curentul cerut

(2.r0) Pentru a avea un consum minim de metale neferoase gi o mare siguranla in exploatarea relelei, este necesar ca valoarea raportului dintre curentul admisibil qi curentul nominal al fuzibilelor y sd fie egald cu
valoarea prezentatd,in tabelul 7 .29. e) Se alege secfiunea conductorului corespunzdtoare curentului admisibil din tabelele7.22 sau 7.24. Secliunea conductorului de nul trebuie sd fie cel pulin jumdtate din secliunea conductoarelor de fazd, Alegerea aparatelor de protecfie, de cuplare sau de pornire se face din cataloagele de specialitate. Materialele din care este realizatd. coloana se aleg ca in paragraful 2.1.3. 0 La instalaliile electrice de fortd se verificd densitatea curentului in conductoare la pornirea motoarelor; valoarea maximd a acesteia nu trebuie" sd depdgeascd 35 Nmm2 pentru conductoarele de cupru gi 20 Almm' pentru conductoarele de aluminiu. in cazul in care sunt depdqite aceste valori , se va alege o secliune superioara. obs. Dacd temperatura de lucru a instalaliei este diferita d,e200 c, atunci se utilizeazd coeficienlii de coreclie datorali temperaturii mediului prezentali in tabelele 7.25 qi7.26. Sistematizarea calculelor de dimensionare a coloanelor de alimentare a tablourilor de forld este prezentatd in tabelul 2.5

Iu)I"

Tabeiul2.5 Material inst. lWl adoptatd imml utthzat llTG-TF1j (anexa nr.) cond. + tub a-. t ,.r cablu 2iTG - TF2 ; (anexa rn.) Alegerea aparatelor de proteclie qi de comutalie se sistematizeazain tabelul2.6.
Coloana
Puterea

Intensitatea cerutd I" lAl relalia (2.8) relatra 0.9\

Secfiunea

24

Tabelul2.6
Coloana
1

lntens. cerutd

Aparate de
conectare

I" IAI
2TG _TF2

TG-TFl

Tip - I"
(catalos)

Aparate de protectie Releu termic Sig. fuzibile Releu elmas Tip- soclu/oatron Tip - I,, I,"or,, (catalos) (catalog) ,

2.3. Stabilirea schemei generale monofilare de distribuyie. Cunosc6ndu-se schema de distribulie a instalaliei de forlb qi a instalaliei de iluminat, prezerrtatd in capitolul 1 se poate trece la intocmirea schemei generale de distribulie. in schema generald se prevede pe l6ngd tablourile de forld qi de iluminat qi tabloul general precum qi postul de transformare sau stalia de distribulie de la care este alimentat consumatorul respectiv Din tabloul general sunt alimentate tablourile de forld precum gi tablourile de iluminat. La dimensionarea coloanelor care alimenteazd. tablourile respective a fost calculatd intensitatea curentului pe care o transportS. Incdrcarea tabloului general se obline (in vederea dimensiondrii coloanei de alimentare) prin insumarea curenlilor coloanelor care pleacd din respectivul tablou. La dimensionarea coloanei de alimentare precum gi la dimensionarea aparatelor de proteclie qi de separare cate sunt montate pe coloana respectivd, se procedeazd ca in paragraful 2.2.I. In frgura 2.2 este prezentat un model de schemd generald monofilard de distributie
TiP, Iro.lu fffuribil

TL
C

Pii:
Pil=

ablu(rip,

r,r., con d, s ec!)

TFl

ffn
Fig.2.2 Schemd monofilard generald de distribulie

Pin=

25

2.4. Planul instalu(iei electrice deforld Dupd cunoaqterea schemei generale de distribulie, se trece la amplasarea tablourilor de distribufie, Ia alegerea traseului circuitelor receptoarelor, a traseului coloanelor qi la reprezentarea acestora pe planul clSdirii in vederea execuliei . La aregereatraseului circuitelor se are in vedere urmdtoarele : - sd fie cel mai scurt; - sd fie departe de surse de cdldurd ; - sd nu fie expus loviturilor mecanice ; - sd nu fie expus la umiditate; - sd evite pe c6t va fi posibil locurile ce prezintd pericol de incendiu
sau de explozie;

- sd respecte in totalitate condifiile impuse de N.T.S. qi de p.C.L instalaliei electrice, necesar la executarea acesteia. Pe planul instalafiei electrice se trece pe fiecare circuit in parte tipul materialelor folosite ,dimensiunile acestora, precum gi alte date considerate a fi necesare la executarea instalatiei electrice.
Se realizeazd desenul

26

ALEGEREA POSTULUI DE TRANSFORMARE.

3.1 Generalitdyi Instalafiile electrice la consumator cuprind receptoarele electrice gi relelele de alimentare aIe acestora, impreund cu aparatele de conectare, de
proteclie qi de mdsurd aferente. Receptoarele se impart in: - receptoare de iluminat, cuptinzdnd ldmpile electrice; - receptoare de forfd, cupinzdnd motoarele electrice, cuptoarele electrice, agregatele de sudur6, bdile de electrolizd,, aparute electrocasnice,
etc.

3.2 Sarcini electrice de calcul La proiectarea instalaliilor electrice este necesar sd se cunoascd
puterea electricd absorbitd de la relea de cdtre:

fiecare receptor in parte, pentru dimensionarea circuitului de alimentare al acestuia; - grupuri de receptoare alimentate de la acelaqi tablou de distribufie, pentru dimensionarea coloanei de alimentare a tabloului; - secliile uzinei, pentru dimensionarea fiderilor gi a posturilor de transformare. Puterea electricfl absorbitfl care se ia in calcul se numeqte putere cerutfl sau putere de calcul, se noteazfl cu P. gi reprezintd puterea actld. convenlionald, de valoare constantd, care produce in elementele instalaliei electrice (transformatoare, linii, etc.) acelaqi efect termic ca qi putere variabild reald,. Puterea cerutd se determind din puterea instalatf, p1 cu ajutorul coeficientului de cerere, k. cu relalia: Pr: k. P1 (3.1) Coeficientul de cerere tine cont de gradul de incdrcare gi randamentul receptoarelor, de simultaneitatea funcliondrii acestora qi
randamentul relelei de distribulie
de de

,_

"

k,k,
,rrr,

(3.2)

in care:

- coeficient de incSrcare k, - coeficient de simultaneitate q - randamentul mediu al receptoarelor; Ir - randamentul relelei intre receptoare calculeazd puterea cerutS.
k1

qi punctul in care se

27

Puterea cerutd de receptoarele de fofia $i de receptoarele de iluminat poate fi determinatd prin urmdtoarele metode cum ar fi: - metoda coeficienlilor de cerere, aplicabild la un numdr mare de receptoare qi care permite calcularea puterii cerute globale pe posturi de transformare, sau pe intreaga intreprindere; - metoda formulei binome, care este mai precisd dec6t metoda precedentd, in special pentru un numdr redus de receptoare de fortd - metoda duratei de uttlizare a puterii maxime cerute, care poate fi utlrizatl,numai infaza de studiu tehnico-economic a proiectului.

3.3

Metoda coeficientului de cerere.

puterile nominale raportate la durata relativd de conectare egaldiu unitatea. Se determind puterea activd cerutd cu relalia (3.1) Se determind puterea reactivd cerutd cu relalia (3.3)

Se stabilesc puterile instalate Pr , pe categorii de receptoare, adicd

Q"=P,tgrp=P"

(3.3)

ln care : factorul de putere corespunzdtor categoriei de receptoare (tabelul 7.30) Se calculeazd, puterca aparentd cerutd totald (pe atelier, seclie, etc.) cu rela{ia (3.4)
S., = In care:
P,',

cos

(3.4)

Pct: fo,,
i=1 n

(3.s)
(3 6)

Q",: FO.,
i=1

--

(Insumarea puterilor active gi a celor reactive se face independent de schema electricd adoptatd) Se calculeazd factorul de putere natural cu relalia (3.7)

"r"r",'))ffi
mediu de cerere cu reraria:
1\cmedfDct -P,t
P,

P,,

(3.7)

^ctorur
(3 .8)

in care:

Pn

:I

(3.e)
28

gi reprezintd puterea totalS instalatd

Observa{ie. In cazul in care se impune imbundtdlirea factorului de putere, puterea aparentd" totald" se recalculeazd., lindnd cont de reducerea puterii reactive cu valoarea puterii reactive a sursei de compensare Sistematizarea calculelor se face in tabelul 3.1

Tabelul3.l
P.

Secliile sau grupele


de receptoare

instaPr I

Coeficientul de
cerere

Factorul
de

Puterea

P.

actld"
cerutd

reactivd

latd kWl

k.
Tab.7.33

Maqini unelte. Mr'. .Mn


Ventilatoare Transf. de sudurb Cuptor cu rezisten{e Baie de cromare

putere coso Tab.7.33

Q'

P"

lkwl

lkVArl
Rel.3.3

si 7 .40

si7.40

Rel.3.1

Iluminat
Total

Pit:
Rel. 3.9

kcmed:

COSpmed:

Rel.3.8

Rel.3.7

Pct: Rel. 3.5


.

Qct: Rel.6

3.4 Alegerea numdrului, u locului de amplasare Si u paterii p osturilor de trunsformare Pe planul de situalie al intreprinderii sau secliei se trec puterile aparente cerute, S. ale diferitelor secfii, sau a diferifilor consumatori de
seclie.
Se determina centrul de greutate al grupelor de sarcini

Se marcheazd. provizoriu locurile de amplasare a posturilor transformare gi se distribuie sarcinile intre posturi, av0ndu-se in vedere puterea unui post nu trebuie sd depdqeascd 1000 kVA. Pentru determinarea puterii transformatoarelor din posturile

de cd de

transformare este necesard cunoaqterea curbei de sarcind zilnrcd. (fig. 3.1 a) pentru ziua de lucru cea mai incdrcatd, (iarna), curba de sarcind anuald (fig. 3.1 b) qi puterea totald cerutd pe intreprindere sau secfie la barele de 0.4 kV

ale postului de transformare, reprezettdnd puterea maximd cerutd de


intreprindere in zilele lunilor de iarnd (decembrie, ianuarie).Sct

Curbele
intreprinderii.

de

sarcind sunt specifice profilului industrial

Smax. i

al

29

Pentru curba de sarcind zilnicd, se definegte coeficientul de utilizare al curbei


rr"d K: S-u* S

i'!'*
S-u"

ff*u*

(3.10)

txl
_

100

90

s
-t Jmnx

l-n I 'Jv 160

I 50 l+o t-JU

EU

10

-----------+
n,

EE a4

thl
t-

------'.---+
luno
il,

a.
in care:

Fig. 3.1 Curbele de sarcind ale unei intreprinderi curba de sarcind zilnicd, (iarna) ; b. curba de sarcind anuald

Smed - valoarea medie a puterii aparente cerute de intreprindere pentru perioada de timp T :24 ore. Sn,'* - valoarea maximd a puterii aparente cerute A - saprafala cuprinsd sub curba de sarcind Puterea aparentd maximd cerutd vara se determind cu relatia:

S,n*.
P

u:ku Sn-,*. i

(3.

1)

entru evitarea supraincdrc irii transformatoarelor ales e dupd puterea maximd cerutd se va tine cont de: - suprasarcinile admisibile ale transformatoarelor pe baza varialiilor zllntce de sarcind, stabilitd prin regula celor trei procente; pentru fiecare l0 procente de reducere a coeficientului de utilizare Ku fata de 100 o/0, se admite o suprasarcind de 3 % peste puterea nominald transformatorului, pe durata supra?ncdrcdrii. Se obline: r00-K % (Jl:3-.:--11(3.12) l%l

l0

- suprasarcinile admisibile ale transformatoarelor stabilitd prin regula pe baza varialiilor anuale de sarcind, stabilitd prin regula celor p procente; pentru fiecare p procente de supra?ncdrcarc vara, raportat ia puterea nominald
30

sn a transformatoarelor, iarna se poate admite care sd nu depdqeascd 15 Yo. Deci

o suprasarcind de p procente, (3.I3)

.s -q ,* '. ao:t00!l--j.ll3u . l%l J,


unde:

conform curbei de sarcind anuald. Capacitatea de sarcind totald, datoritd neuniformitdlilor curbelor zilnice qi anuale de sarcind va fi: ,r . , cr:0,3*0,0 " (3.14) qi nu trebuie sd dep5.qeasc6, 20 %o pentru transformatoarele instalate in interior Si30 % pentru cele instalate in exterior. La alegerea transformatoarelor se are in vedere faptul cd, {indnd cont de suprasarcina totald admisd, trebuie sd se asigure puterea maximd cerutd de intreprindere in lunile de iarnd (S,nu" r) Sma.xr: Sn * sSn (3.15)
sau

S-* n -

puterea aparentd maximd cerutd de intreprindere vara

s"

's = S**i _. >;]t 1+a l+ar+a,

(3.16)

inlocuind relaliile (3.1 1) qi (3.12 ) in relalia (3.16), rezultd:

S"2 J:u-' +S*" 2+0.3(I- K,)

(3.I7)

Observalie: Relafiile de mai sus au fost stabilitd pentru o temperaturd maximd de ^ 0 35 c qi minimd de - 25 o c, fapt care impune ventilarea naturald sau forlatd a posturilor de transformare.

Determinarea numdrului de transformatoare dintr-un post de transformare se face pe baza asigurdrii continuitdlii in alimentarea cu energie electricd a consumatorilor. Astfel: - dacd. puterea consumatorilor de categoria I-a depdgeqte 50 % din sarcina totald a postului de transformare, se recomandd utrlizarca a dou6
transformatoare, fiecare avdnd puterea egald cu sarcina totald,; - dacd puterea consumatorilor de categoria I-a nu depdqegte 50 % din sarcina totald, a postului de transformare, se recomandd utrlizarca a dou6 transformatoare av6nd suma puterilor egald cu sarcina totald., puterea fiecdruia fiind egald cel pulin cu puterea consumatorului de categoria I-a.

31

- pentru consumatorii din categoriile II qi III, suma puterilor transformatoarelor va fi egald cu sarcina cerut6. Asigurarea regimului economic optim de funcfionare in paralel amai multor transformatoare, dintr-un post, se obline pe baza verificdrii puterilor transformatoarelor la cheltuielile minime de explo atare, corespunzdtoare pierderilor minime de putere.
Dupd stabilirea puterii transformatorului se consultd cataloagele diverqilor producdtori qi se alege transformatorul care indeplinegte condiliile cerute. Se prectzeazd tipul transformatorului, puterea aparentd,, tensiunea de lucru (primar/secundar), tensiunea de scurl circuit etc.; dacd este cazul se anahzeazd compatibilrtatea acestuia de a funcliona in paralel cu alte transformatoare. odatd ales transformatorul, se precizeazd locul unde urme azd. a fr instalat, precum qi posibilitdlile de rdcire ale acestuia (se face un desen de
amplasare).

Sistematizarea calculelor se face in tabelul 3.2

Mdrimea Puterea aparentd, cerutd (maximul de

Relatia

Tabelul3.2 Calculul

iarnd)

Sct

Sma*

Rel.3.4
Rel. 3.11

Puterea aparentd maximd cerutd vara (maximul de vard) S-u*, Coeficientul de utrhzare K,,

Rel.3.10 Rel. 3.16


catalog TRAFO caracteristici

Puterea aparentd a calculatd transformatorului Sn adoptatd


0,3

Rel.3.12
Rel. 3.1 3 Rel. 3.14

Suprasarcini

0,p
CI

32

INSTALATII DE LEGARE LA PAMANT

Prin instalafie de legare la pdmdnt se inlelege ansamblul format din urmdtoarele elemente principale : - electozii ingropali in pdmdnt gi legafi conductiv intre ei - conductoarele de legare ra pdmdnt montate intre echipamentele
electrice - prrzd (Fig. a.1).

4.1 Generulitdli

Fig. 4.1 Elementele unei instala{ii de legare la pdm6nt; 1-electrod; 2-conductor de legdturd dintre electrozi; 3-piesa de separalie pentru mdsurdtori; 4-conductor de legSturd la priza de pdmAnt; 5-centura interioard; 6-conductor de legare la pdmdnt
Elementele 1,2 qi3 formeazd"prtza de pdmdnt Scopul unei astfel de instalalii constd in dirijarea in pdmdnt, in condilii de siguranfd, a curenlilor provenili din descdrcdri atmosferice sau a curenlilor de defect (instalafie de legare la pdmdnt de protecfie) qi in asigurarea unui anumit mod de functionare a instalatiilor de

JJ

curenti

sau de telecomunicalii exploatare ).

(instalafii

de

legare

Ia

pdmAnt de

Elementul principal al unei instalalii de legare la pdmAnt este prrza de pdmdnt, alcdtuitd din electrozi Ieg{i conductiv intre ei. Rezistenla electricd a prizei de pdmAnt_se compune din: - rezistenfa electrozilor $i a conductoarelor lor de legdturd; -rezistenla contactului electrod-sol; - rezistenla pe care o opune solul Ia trecerea curentului
electric.

Rezistenla electrozilor qi a conductoarelor de legdturd se poate neglija ; la fel gi rezistenla contactului electrod-sol in ipoteza unei bune bitdtoriri a solului in jurul prizei (sau a udarii lui). Deci prin rezistenla unei prize de pdmdnt practic se inlelege rezistenfa pe care o prezintd. solul la trecerea curentului electric prin el. Ca orice rezistenld electricd, rezistenla solului depinde de rezistivitatea si de volumul sdu. in apropierea electrozilor, iurentul se scurge printr-o secliune de suprafald relativ mica qi deci rezistenla este mare. Pe mdsura depdrtdrii de electrozi, suprafelele de scurgere a curentului sant tot mai mari , deci rezistenla scade, apropiindu-se de zero . Dacd dimensiunile qi numdrul electrozilor din care este construitd priza sant mai mari, suprafala solului din apropierea electrozilor este mai mare gi deci rezistenla prrzei mai micd. Deci rezistenla prizei depinde de rezistivitatea solului, numdrul qi dimensiunile electrozilor. Prin rezistivitatea solului se infelege rezistenla electricd a unui cub din solul respectiv , avand latura de lcm. Se mdsoard ?n f)cm , sau f)m gi variazd, in limite foarte mari in funcfie de natura solului. Rezistivitatea solului depinde de conlinutul in sdruri qi umiditatea lui. in fig. 4.2 se indicd tocmai aceastd dependenld. se vede clar cd pentru micqorarea rezistivitalii solului este suficient de utilizat o solulie cu 4o/o sdruri gi cd este ralional de plasat prizele de pdmdnt in locuri cu umiditate ridicatd un alt factor de care depinde rezistivitatea solului este temperatura lui (fi}.a.D. Se observd cd rezistivitatea scade cu creqterea temperaturii, dar pand la valoarea cdnd solul incepe sd piardd din umiditate . Explicalia acestei comporldri este urmdtoarea : cu cregterea temperaturii creqte solubilitatea sdrurilor in apa din sol. Insd micqorarea umiditdlii care poate apdrea odatd cu cregterea temperaturii, duce la creqterea rezistivitdlii solului . pentru a evita
34

inghelurile din timpul lerru1


p(am)

cdldura prea mare din timpul verii recomandd ingroparea pnzei Ia addncime mai mare.
$1

p(om)

5t

{t

tt
IT

II

t{tlttlt
Confinut de s[ruri [%]

-15-lt{trttti
Temperatura [oC]

p(CIm)

Fig. 4.2 Yaia[ia rezistivitdlii solului. 4.2 Clasijicareu prizelor de pdmfrnt Prizele de pdmAnt se impart in doud categorii mari:
.

UMTDTTATE [%]

- artificiale - naturale

Normele in vigoare recomandd utllizarea in primul rAnd a prizelor naturale qi in mdsura in care acestea nu rdspund condifiilor cerute, se vor folosi prize artificiale. Caprize naturale se pot folosi :
35

rezistenlei de dispersie a elementelor naturale nu corespunde valorii impuse . Avdnd in vedere modul lor de rcalizarc ,se deosebesc: - prize de pdmdnt verticale, utllizate atunci cAnd straturile din addncimea solului au o rezistenld mai micd ca cele de suprafa!6. obiqnuit electrozii sdnt din levi sau profile, ingropate in pdmant la o adancime de minimum 0,5 m , mdsuratd de la suprafala solului pana la par1',ea superioard a electrodului. Dacd adAncimea de ingropare a electrodului este mai micd de 0,5 m. lungimea lui utild se considerd tot de la addncimea de 0,5 m, pdnd la capdtul sdu inferior. uneori electrozii sunt din pldci (degi nu sq recomandd) cu condi[ia ca suprafala unei fele sd fie de minimum lmm 2 iar grosimea ei de 3mm. - prize de pdmdnt orizontale , utilizate atunci cdnd straturile dinspre suprafala solului au rezistivitate mai micd ca cele de addncime. Electrozii sunt din bandd sau profile rotunde cu lungimea minimd 3m, dispuqi radialqi ingropali la (0,6...1)m. Din punctul de vedere al complexitdyii, prizele de pdmant se impart in: - prize singulare sau simple, constituite dintr-un singur electrod (qi care s6nt foarte rar intdlnite, deoarece posibilitatea de a realiza cu un singur electrod rezistenla cerutd de norme este foarte micd; - prize multiple , constituite din mai multe prize singulare legate electric intre ele; -prize complexe,constituite din mai multe prize simplediferite (de ex. verticale gi orizontale), legate electric intre ele; La alegerea materialului din care se executd priza trebuie sd se seama de doi factori principali: lind - rezistenfa la coroziune; - rezistenla la solicitdri mecanice. Durata de funclionate a unei prize depinde in primul rdnd de rezistenla ei la coroziune. Materialul care corespunde cel mai bine din acest punct de vedere este cuprul. Dar din considerente economice, materialul cel mai utllizat este olelul zincat. Se recomandd ca electrozii, legdturile lor electrice precum gi racordurile la priza de pdmant sd fie fEcute din acelagi material ,pentru a se evita corodarea lor prin "efectul de prizd" electricd".
36

- arm[turile metalice ale construcliilor din beton armat, stdlpilor ,fundafiilor tunelurilor, construcliilor metalice cu caracter permanent ; - conducte metalice pentru fluide necombustibile gi inveligurile metalice ale cablurilor montate in pdmdnt, etc. Prizele de pdm6nt artfficiale se prevbd cAnd valoarea

Olelul zincat este recomandat a fi folosit in special in solurile agresive cu H < 7 sau cu COz in ape subterane, in timp ce cuprul este recomandat a fi folosit in soluri foarte agresive unde este posibild corodarea rapidd a electrozllor din ofel zincat. Este admis a fi folosit la reahzarea
prrzelor de pdmAnt qi ofelul nezincat in soluri neagresive pentru instalalii cu o duratd de funcfionare de maximum 4 ani . in acest caz secliunea qi grosimea electrozilor va fi aceiagi ca in cazul folosirii olelului zincat. Prrzele de pdm6nt trebuie sd indeplineascd condiliile de secliune gi de grosime minimd cerute de STAS 6119 - 68 9i de STAS 7334 - l0 4.3 Dimensionarea prizelor de pdmhil Si verificarea parametrilor de

funclionare. 4.3.1 Dimensionareu prizelor

de

pdmAnt

Calculul de dimensionare aprizelor de pdmAnt se desfrqoard astfel: a) - Se determind rezistivrtatea de calcul a solului cu rela{ia: : Pmas. .V (4.1) Pcalcul in care : pmas - rezistivitatea oblinutd prin mdsurdri, in f)cm; ry - coeficient de varialie a rezistivitdlii solului, dat in tabeIul7.34 Atunci cAnd nu se dispune de rezultatele mdsurdtorilor rezistivitdtii solului , se folosesc, pentru calcule prealabile valorile date in tabelul 7.35 Se calculeazd. rezisten[a de dispersie a prizelor simple alese (verticale sau orizontale), folosind relaliile din tabelul 4.1 c) - Se calculeazl rezistenla de dispersie a prizelor multiple & "u relafia: R, =:!(4.2)

'

n.u

in care:
rezistenla de dispersie aprizei simple, calculatd cu formulele din tabelul 4.3,in e); n - numdrul de electrozi identici legali in paralel; u - coeficient de utilizare calculat (dat), in tabelul4.2. d) - Se calculeazdrezistenta de dispersie a prizei complexe R1o cu relalia:
ro

J\;-

Ret*

Rpz

''

Ro,

(4.3)
Roz

in care:
Rpr rczistenfa de dispersie relatra (4.2);

Rpz *

apizei multiple verticale, calculatd cu


a

conductoarelor de

rezistenla de dispersie a prizei multiple orizontale sau le gdturl, calculatd cu r elatia (4 .2)
-1

- Se verificd instalafia de legare la pdmAnt la stabilitate termicd sd nu apard incdlziri care ar putea produce intreruperea conductoarelor sau creqteri importante ale rezistenlei de dispersie la trecerea curentului de
punere la pdmAnt.

ormute le oe de calcul al rezrstenterid de dispersie a prizelor simnle Electrodul prizei simple Formule de calcul Prize simple vefiicale
Jeavd cu partea superioard la nivelul suprafelei

Tabelul 4.1
11g

solului,condiliad S/
Jeav[ ingropatd la
addncimea

0.366i"r* sau ro" = 0.91 unde I : 1...6 m


roo =

h: ,,*t

r,, =0

366+(^rI.:,"tH)
I

Bard cu secliune dreptunghiulard

r=0.3662rcnY PU "b
r

o, =

366

+(^r!: . *,"rH)

Placd ingropatd la adAncimea h mdsuratd de

la centrul placii pAn6la suprafala solului

t,u =

-+l'r?u,..,in l'I

'#[

(
Placd pdtatd, ingropatd la a adanclmea h:c + ') /pt =

0.222'l t * 0.637 arcsin


at
t

r+ A r+ 21"

1-\

o)

sau

'ph

r'

*O

)52
a

Placd circulard ingropatd

la ad6ncimea

h: q+2
2

rop

=0.252 l+o.637arcsin

1/'*(r/
38

!n\'

Electrodul orizei simole Formule de calcul Prize simple orizontale Jeavd montatd la nivelul suprafelei roo:0.732i^t# solului

Jeavd ingropatd la addncimea g, in cm

rPe -:0.3662nrL "ds


I
r^PeI-22

sau

Bard (o!ellat) cu s ecliune dreptun ghiulard montatd la

suprafa!6 adAncime

ro, = 0.7321^t!*

r-. =0.3662r)n21 P5 I "bc


ruo =

Electrod inelar cu secliune circulard montat la

suprafa!d adAncime

0.732i^tY
o.
412

T Pe=LlOgI "dq

Electrod inelar cu secliune dreptunghiulard montat la

suprafa!d adAncime

rPU =0.7322618! I "h


r . =0.3662619,.
P97Q1

IDC

Placd dreptunghiulard, aSezatd pe sol Placd circulard aSezatdpe sol

ro,

=0.444ft
2D
D

'oo

." _p -

Electrod semisferic ingropat cu suprafafa circulard la nivelul suprafetei solului

'Po

tD

Semnihcalia simbolurilor folosite in formule este : p - rezistivitatea de calcul a solului, in O; I - lungimea eiectrodului. in cm; d - diamehul exterior al electrodului. in cm; b - ldlimea barei , in cm, q - distan{a de la partea superioard a eleckodului pdnd la suprafa{a solului, in cm;

- suprafala pldcii, in cm2; - latura pldcii pitrate, in cm, D - diamehul pldcii, in cm;
S a

39

rpo

in Q;
rph

rezistenla de dispersie aprizei simple cu parlea superioard la nivelul solului,

o'
o.

- rezistenta de dispersie aprizei simple cu partea superioard la adAncimea h, in

ro, - rezisten{a de dispersie aprizei simple cu partea superioard la addncimea q, in h - addncimea de ingropare aprizei verticale, in cm ; q - addncimea de ingropare aprizei orizontale, in cm;

Se verificd instalafia de legare

la pdmdnt la stabilitate termicd sd

nu apard. incdlzirr care ar putea produce intreruperea conductoarelor sau cre$teri importante ale rezistenlei de dispersie la trecerea curentului de
punere la pdmdnt.

Tabelul4.2 Coeficientii de utilizare nentru nrizele mul


29

lelectrozi aqezalrin linie dreaptd


T
C)
c.)

P *5
2neru
3l2ner,
6

(,* o-l[,-'I o_)-lnI p _]'


I'
U=

z*r,
I

)l'

))+lz*,,

o
9

()
C)

+r

N l.i

electrozi aqezalrin vArfurile unui poligon regulat

r+ P
2nDb
n

*f(n)

electrozi aqeza[ipe perimetrul unui dreptunghi

U=

t+ P
zpb
n
6

*-f(r)

c)
cd

N.*

l,m
3

I2
0,80 0,10
18

18

o
N

OE ocg C) -|r
N

LL9

electrozi
u

0,75 0,62

0,77 0,65

0,78 0,68

0,81

4 eleclulozi

0,J7

o o
N ti

ti

L,m

15-30
m
u 0,95 0,15

6E c{

l.r() ocd o!

60

e:4

0,70 0,80

e:8m

40

Notd:
1.

- Semnificalia simbolurilor folosite in tabel este: e - distanla dintre electrozi, in cm; D - diagonala cea mai mare a poligonului sau diametrul cercului circumscris, cm n - numdrul de electrozi; p - perimetrul dreptunghiului, in cm; rp rezisten[a de dispersie a unui singur electrod, il f); L - lungimea unei prize singulare, m; n) -functie de numdrul de electrozi a cdrei valoare este: Tabelul 4
2 0.5
J

f(n)
n

0'77
20
1.98

4 0,96
30

1.1

6 1.22 50

10

1,32 60

1.42

l5

40
2.41

f(n)
2

r,8l

))L

2.s6

2.68

70 2.78

1.48 80

1,55

2.86

r00 3,00

ad6ncimea de ingropare a electrozilor radiali orizontali este de 0,5...

I m.

Pentru dimensionarea elementelor prizei de p[m6nt se folosesc relafiile din tabelul 4.1, precum gi relaliile (4.1),.......(4.5) in care se introduc elementele constructive. Adoptdnd unele dimensiuni (exemplu, diametrul levii gi numdrul eiectrozilor), se pot determina alte dimensiuni (exemplu, lungimea electrodului). 4,3.2 Mdsurarea rezisten{ei de dispersie a prizei de pdmdnt. Mdsurarea rezistenlei prizei de p[mdnt se desfbgoard astfel: - Se scot de sub tensiune toate echipamentele regate la pdmdnt la priza respectivd, sau se verificd dacd eventualii curenli de defect pot trece prin alte prize de pdmdnt; - Se separd priza de pdmdnt care se verificd prin demontarea pieselor
de separalie pentru mdsurdtori; Se indepdrteazd, toate piesele metal ice din apropierea prtzei de pdmAnt, pentru a nu exista legdturi intdmpldtoa re la pdmdnt;

IPU

L}

Fig. 4.3 Schema electricd pentru mdsurarea rezistenlei de dispersie a prizelor de pdm6nt prin metoda ampermetrului gi voltmetrului.

In fig. 4.3 s-a notat: P, A, S -prtze de pdmdnt respectiv de mdsurat, auxiliard, sondd; Rp, Re ,R, - rezistenfa de dispersie respectiv, a prizei auxiliare,
sondei;

- voltmetru; - rezistenla internd a voltmetrului; A - ampermetru; T - transformator de separalie; io - curentul care trece prin priza de verificat; iu - curentul care trece prin voltmetru
ru
.

- Se realizeazd. montajul de mdsurare dup6 schema din fig. 4.3 folosind o prrzd de pdmdnt auxiliard (de curent) A qi o prizd sonda (de potenlial) S; distanla dintre pnza de pdmant care se mdsoard (P) qi priza auxiliard se determind astfel incdt intre zonele de influenld ale celor doud prize sd existe o zond, de potenlial nul; conductoarele folosite pentru realizarea montajului ca gi ?nnddirile lor vor fi izolate. - Se mdsoard diferenla de potenlial dintre electrozii prizei de pdmAnt gi ai sondei aflatdinzona de potenlial nul Uo gi curentul electric caie trece prin prrza verificatd Ip, determinandu-se apoi rezistenla de dispersie cu ajutorul relaliei:
R

r^o,

(t* o" l =u, =u "(. r") Ip

(4.4)

ln care:
Uo qi Io sunt explicate mai sus;

- Se calculeazd,rczisten,ta care se va lua in consideralie, lin6nd seama de coeficientul de vanalre a rezistivitdlii solului cu umiditatea r.y datd in tabelul 7.34, cu ajutorul relaliei: Ro: ry Rp.^ (4.s)

- indicalia voltmetrului, in V; ru - rezistenla interioard a voltmetrului, in f); R, - rezistenla de dispersie a sondei, in O.


Uu

42

COSTUL INSTALATIEI ELECTRICE (Antecalcul)

se face un calcul

Dupd proiectarea instalafiei electrice, inainte de realtzarea acesteia, al costului, pentru a vedea dacd se incadreazd in fondul

alocat.

Costul instalaliei electrice este constituit din costul materialelor, costul manoperei qi diferite taxe care trebuiesc pldtite in perioada socialS in care se rcahzeazd instalalia (ex. TVA- taxd pe valoarea addugatd) Cum taxele vanazd funclie de perioada social6, vom considera costul ca fiind format numai din costul materialelor gi al manoperei. Calculul costului materialelor poate fi sistemati zat in tabelul 5. 1 .
Denumirea materialului Tub PVC

costul manoperei poate fi determinat fie adunand costul tuturor operaliilor tehnologice de la execulia instalaliei (aceasta impune un volum de munc[ foarte mare, qi se realizeazS. de fapt in timpul lucrdrii atunci cdnd sunt platifi muncitorii , pentru ca ra terminarea lucrdrii s6 se facd un postcalcul), fie ca o cotd parte din pre{ul materialelor. in antecalcul este aphcatd. ultima solulie Cota parte folositd la determinarea costului de montaj s-a stabilit ca urmare a observafiilor fbcute in timp in urma rcalizdrn altor instalalii.
Costul manoperei va

C.*:

fi

C,ou,

(s. 1)

iar costul total va fi: C: Cn'u, *Cman: (l+k)Cn,u1


43

(s.2)

in care : k - cota parte din costul materialelor. Coeficientul k are valori aproximative k= 0.3.....0.45 La prelul calculat se aplicd diferite taxe dupd perioada sociald (ex TVA) Dupd reahzarea, receplia qi darea in exploatare a instalaliei electrice se determind un nou pre! de cost (postcalcul). Cu aceastd ocazie se observd dacd investi[iarealizatd se incadreazd,in bugetul aferent, dacd s-au realizat economii sau depdqiri de fonduri. in cazul in care costul lucrdrii depdqepte costul determinat prin antecalcul sau chiar fondul alocat reahzdrti lucrdrii respective se trece la determinarea cauzelor. in cazul in care cauzele sunt obiective se suplimenteazd, fondurile alocate sau dacd existd vinovali pentru aceasta , paguba se recupereazd de la vinovafi.

44

6 EXEMPLUDE CALCUL
TEMA DE PROIECTARE

proiecteze instalalia electricd de lumind gi forld a unei hale industriale, dotatd cu utilajele de mai jos, avdnd dimensiunile din figura 6.1.
SE se

\ r r I 't6
l'F

llF t----

Fig 6.1 Planul de situalie al unei hale ind

1-Strungparalel - Magina de frezat 3-Strungcarusel 4 - Presd cu excentric 5 - Magina de gdurit 6 - Magina de filetat 7 - Maqind de rectificat 8 - Maqind de rabotat 9 - Polizor 10 - Magind de asculit 11 - Ventilator
2
12

4buc.
1

- Transformator sudurd (DA:60 %) 13 - Grindd rulantd (DA: 25 %) 14 - Cuptor cu rezistenle 15 - Baie de cromare

buc P : 7,5 kW 1 buc P: il kW 1 buc p : 5,5 kW 1 buc p:2,2 kW 1 buc P : 3,5 kW 1 buc P: 7,5 kW 1 buc p: 5,5 kW I buc P:3 kW 1 buc p: 1,5 kW 2buc P :2,2kW 1 buc S : 13 kVAr 1 buc P: 5,5 kW 1 buc P : 50 kW I buc p:25 kW

p:3

kW

45

6.1 -Dimensionarea instalaliei electrice de iluminat.

Alegereu sistemului de iluminat. Sistemul de iluminat se alege in conformitate cu paragrafull.l Rezultatele acestei alegeri se sistematrzeazd,in tabelul 6.1 6.1.2 Alegereu corpurilor de iluminat. La alegerea corpului de iluminat se foloseqte metoda coeficienlilor de utilizare. Pentru determinarea valorilor medii ale ilumindrilor umdrinduse intocmai modul de aplicare a metodei., se utilizeazd, relallile de la paragraful I.2. Determinarea indicelui incdperii. - pentru

6.1.1

birouri: i,.r:-!) .

2(4 + a)

- =1
8x4

- pentru grupul sanitar:

h: '
8*3

2,5(8 + 4)

pentru hol

1+:

2,5(8 +

37

-=l.l

pentru atelierul de acoperiri metalice i, : "

-=0.9

pentru atelierul de prelucriri

- 1,6 =jfq 2,5(8 + 8) 30 * 20 mecanice: iu: " 5(30 + 20) = 2.4


de

Se alege factorul de reflexie din tabelul 4.7 qi coeficientul

, *r,i

.-.rf:

t. ''r'f !-

utllizare din tabelele 4.3 qi 4.4. Se alege corpul de iluminat uttlizat gi se precizeazd caracteristicile tehnice in tabel, folosindu-se cataloagele . Se calculeazd noul coeficient de utllizare utilizdndu-se relafia (4.10). 'Se ia factorul de depreciere (din tabelul 2=19-uBE:'Daii*oomqa), funclie de caracteristicile incdperii qi de periodicitatea de curdlire a corpurilor de iluminat qi se trece ?n tabel. Se alege nivelul de iluminare din STAS 6646-66

Se determind fluxul
relalial.7
1,,2
.

util

(necesar)

al ldmpilor de instalat

cu

@n=

E."dAk,l

E,"oAka
TuT"

- pentru birouri

@-

200+16*1,5
0,42

=11430

[1m]

46

3 - pentru grupul sanitar t 4 - pentru coridor


5

*-'?^*

'o

t''

0,43 0,42

=2902

[lm] [lm]

*:to*!'.!t't :5714
200 16-1 * 1'8 =
0,51 200 *

- ptr. atelierul de acoperiri metalice o o

+5176 llml
= 360000 Llml
., ),sursele

6 ptr. atelierul de prelucriri mec.

* 1'8

0,6 :

-60-0

Se alege din catalogul de ldmpi (sau-.din..anexele

de

..i

{rr*

,,.

,)

,"

.1.,,,

3 - pentru grupul sanitar n:29:2,g 040


1

lumind. L,2 - pentru birouri: Se adoptd tub fluorescent, culoare 2x,Un: 220 V, P 20 W, (D 750 lm, lungimea tubului, 0,58 m. Numdrul ldmpilor necesare; 1 1430 x15.26 n= 750 Se adoptd un numdr de 16 limpi Corpul de iluminat ales este dotat cu 4 surse de lumind; rezultd. cd. in hecare birou se vor monta 4 corpuri de iluminat.

Se adoptd lampd cu incandescenfd, lm. Numdrul de lampi necesare:

U":

220

V,

100 W, O

10400

Se adoptd un numdr de 3 ldmpi.

in grupul sanitar se vor monta 3 corpuri de iluminat tip Batt dotate cu glob de sticld qi armdturd de proteclie. - pentru culoar: Se adoptd tub fluorescent culoare 2, Un 220 V, P 20 W, O 1 100 lm, lungimea tubului, 0,58 m. Numdrul ldmpilor necesare; 5714

h=-=5r2
1

100

Se

adopti un numdr

de 6

limpi

Corpul de iluminat ales este dotat cu 2 surse de lumind; rezultd, c[ pe culoar se vor monta 3 corpuri de iluminat, montate in qir, 5 - pentru atelierul de acoperiri metalice Se adoptd tub fluorescent culoare 3, Un : 220 V, P : 40 W, @ : 2800 lm, lungimea tubului 1,2 m. Numdrul ldmpilor necesare;

47

fl =
Se

45176

2150

=16,13

adopt[ un numdr de 18 limpi Corpul de iluminat ales este dotat cu 3 surse de luminS; rezultd. cd in acest atelier se vor monta 6 corpuri de iluminat, montate in doud giruri a trei ldmpi pe qir. 6 - pentru atelierul de prelucriri mecanice. Se adoptd tub fluorescent culoare 3x, Un : 220 Y, P : 65 W, (D : 3000 lm, lungimea tubului 1,5 m. Numdrul ldmpilor necesare;
360000 n: _ =120
3000

Corpurile de iluminat care se vor monta deasupra utilajelor in zonele 6 1 gi 6 -3, vor fi dotate cu 3 surse de lumind, iar cele care se vor monta deasupra culoarului, zona 6 - 2, vor fi dotate cu 2 surse de lumind. Corpurile

de iluminat se vor monta

in cinci qiruri, fiecare qir avdnd nou[ ldmpi.

Num6ru1 surselor necesare va fi: in zonele 6 - 1 gi 6 - 3 (deasuprautilajelor) 4 qiruri x 9 c.d.i. x 3 sure: 108 ldmpi inzona 6 -2 (culoarul dintre magini) 1 qir x 9 c.d.i. x 2 surse: 18 ldmpi Numdrul total adoptat al ldmpilor este :

108+18:126 Numdrul corpurilor de iluminat: 36 cu trei tuburi 9 cu doui tuburi: total 45 Se calculeazd fluxul luminos total instalat initial. precum qi puterea totali instalat[ in fiecare incdpere. (D:16 * 750:12000 lm 1,2 - pentru birouri P: 16 * 20:320 W 3 - pentru grupul sanitar (D:3 * 1040 :3120 lm P:3 * 100:300 W

4 -pentruculoar 5

O:6*1100:6600lm
P

:6 * 20:120 W

@: 18 * 2800:50400 lm P:18 * 40:720W 6 - pentru atelierul de prelucriri mecanice Q:126 * 3000:37800Im


:8190 W Se recalculeazd iluminarea medie initiall.

- pentru atelierul de acoperiri metalice

P:

12

65

48

Dinrelalia
1,2 -

@*u (4.7),rczuItd.: E, *a 4* 1oo

pentru

birouri:
E,n.6 recalculat

u..o:!9]W *
16

1,5

= 210 lx

rezultd,:

(210 lx)> E*.6 recomandat.(20O lx)


32
+ 1,3

3 4

- pentru grupul sanitar E,n,,i :tt??,!

!:ot :32.25

lx

rezultd: E*.6 rcalculat (32,25Ix) > Er.6 recomandat(30 lx)


- pentru

5 -

.o+=66.6 lx 32* t.3 rezultd: E*.6 recalculat (66,61x)> E*.6 recomandat (50 lx) pentru atelierul de acoperiri metalice
E,,"d

culoarl

=uu::,:

E^u,r

='0199':9 *
64

tt :223,12 lx

1,9

rezulld.: E-.6 recalculat(223,121x) > E,',.6 recomandat (200 lx) - pentru atelierul de prelucrlri mecanice: * 0'6 E-,-, =378ooo =2lo lx 600 * 1,8

rezultd: E-"6 recalculat (210 lx)> E,n.6 recomandat (200 lx) Toate consideraliile qi rezultatele calculelor rearizate sunt
sistematizate in tabelul 6.1.

^r i

'

Tabelul6.1

Nr.
crt.

Destinalia incdperii

Tipul luminatului
general

Tipul incdperii

Mod de realtzarc a instalaliei


ST (sub tencuiald)
ST

Tipul materialelor folosite


Tub PVC cond.AFY Tub PVC cond.AFY Tub PVC cond.AFY

r,2
a

Birou
Grup sanitar

Fluorescent
Incandescent

Uo

K
Uo

4
5

Culoar

Fluorescent Fluorescent Fluorescent

ST PT(pe tencuiald)
PT

Atelier acope-

riri metalice
Atelier prelucrdri mecanice

K
Uo

ACYY ACYY

49

abelul 6.1 (continuare Nr. Dimensiunile Indicile crt. incdoerii lml incdperi
a

Culoa tea
Pereli
Tavan

Factor de reflexie
p

Coeficient de

Randamen-

b 4 4
a -)

h
2

i
I
1,1

uttltzare u
0,42
0,43

tul corpului de ilum.(in

tabel\n
75 75 75 75 75

o/o

r,2
J

4
8 8 8

)5
)5 -)'
?{
5

4
5

0,9
1,6

30

20

2,4

crem alb alb alb crem alb alb alb clem alb

70
75

80
75 75 75

0,42
0,51

80 15

70
75

0,6

Tabelul6. conttnuare Caracteristicile corpului de iluminat ales Nr. Nr. crt. Rand. Tip SUISE cosq rt"L%l n r,2 LFA 75 4 0,6 a J BATT 75 I I 4 LFA 75 2 0.6 5 LFA 75 2 0,6 (2\ 6 LFA 75 3 0.6 Tabelul6 u Flux total
tr
*..i

Coeficient de utilizare cdutat u


0.42
0,43

Factor de depreciere
ko 1.5 1.3 1.5 1.8 1.8

lluminarea medie
adoptatd,

E-"6
30
50

[1x]

200

0,42
0,51

0,6

200 200

contrnuare

Fluxul

inilial
al sursei

Nr. total
de
SUISC

necesal
de

Nr. corp ilum. neclad

Putere
a

unui

Flux total
instalat

Puterea

SUTSE

totalS instalatd

Ilum. medie recalc.

ini!ial

instalat

neclad

llml
1

Ilml
715 150

neclad N"

I 1430

I6 t6

N" 4
4
50

twt
20

llml
r2000

Iwl
320

llxl 2t0

2902
5714 45176 360000

484
1040

5-6
6

a
J
a

100

3t20
6600

300 120 720

?) )5
66,34

4
5

952
1

i00

5) -6
16.13
18

; J

20 40
65

2800
3000 3000

5
6

s0400 378000

223,I 210

r20
126

45 36+9

8320

6.1.3 Amplasareu corpurilor de iluminat. La amplasarea corpurilor de iluminat se respectd condiliile prevdzute la punctul 1.3. Corpurile de iluminat se vor monta astfel: 1,2 -in birouri; - cdte patru corpuri de iluminat a patru surse de lumind in fiecare birou, montate in doud qiruri a doud corpuri de iluminat pe qir. 3 - in grupul sanitar: - trei corpuri de iluminat, montate in qir. 4 - pe culoar: - trei corpuri de iluminat aqezate intr-un singur qir. 5 - in atelierul de acoperiri metalice: - $ase corpuri de iluminat cu trei surse de lumind, aSezate in doud qiruri a trei corpuri de iluminat pe qir. 6 - in atelierul de prelucrdri metalice: - 45 corpuri de iluminatrepartizate astfel: 36 corpuri de iluminat a 3 surse de lumind montate in patru giruri a 9 l5mpi pe gir deasupra utilajelor, iar in lungul culoarului dintre maqini se va monta un alt qir de 9 ldmpi a doud surse de lumind.
prevdzute cu o singurd sursd de lumind, avdnd Un:24 V, Pn : 25 W , cos E :1, pentru iluminatul de sigurantil, aqezate deasupra uqilor de ieqire (vezi planul instalaliei de iluminat). .r..r'', 11 I Se vor monta cAte doui prize monofazate cu contact de protectie in fiecare birou. 6.1.4 Stabilirea circuitelor de lumind Si a circuitelor de prizd. La stabilirea circuitelor se respectd criteriile de la punctul I.4.1 Schema de distribulie de la tabloul de lumind (TL) va h de tipul radial (vezi schema monofilard de distribufie) i ,' . .' r1";1 De la tabloul de lumind se va alimenta: Circuitul nr.L - circuit de prrze , circuit monofazat cu nul de protecfie, (ahmenteazd" 4 prize montate cdte doud in fiecare birou)
51

Observalie: Se vor monta incd

trei corpuri de iluminat,

circuitul nr.2 - circuit de lumind, circuit monofazat, (ahmenteazd ldmpile de iluminat din birouri, grupul sanitar gi de pe culoar) Circuitul nr. 3 - circuit de lumind, circuit monofazat, (arimenteazd ldmpile din atelierul de acoperiri metalice) circuitul nr. 4 - circuit de lumind, circuit trifazat cu nul de lucru (ahmenteazd lSmpile din atelierul mecanic, zona 6.I) circuitul nr. 5 - circuit de lumind, circuit trifazat cu nul de rucru (alimenteazd ldmpile din atelierul mecanic, zona 6.3) circuitul nr. 6 - circuit de lumind, circuit monofazat, (arimenteazf ldmpile care lumineazd culoarul dintre maqini, atelierul mecanic, zona 6.2) Circuitul nr.7 - circuit de lumind, monofazat (alimenteazd cu o tensiune de24 V ldmpile pentru iluminatul de siguranfd. Sursa de alimentare - un redresor monofazat in paralel cu o baterie de acumulatori ).

PVf ,/AFY
L Fe 5./

P, =1E00!/

l0A

PVf,,/AFY PVC/AFY AIYY AfYT AfTY AIYY

Pr =

llll:t\'t

LFES/6A
PAf,E63A

P, = 7E0V P, = 3705!1 P, = 37[5H Pt = 91ov

LFe5./104

LFe5./10A

Ft 5,/toA

L FE 5,/

64

e4v

Fig

6.2

Schema de distribulie a tabloului de lumind

6.1.5 Alegerea aparatelor de conectare, de

rlf
"i'

prizd.

aparatelor de proteclie pentru circaitele de lumind

comutulie Si a pentru circuitele de Si

Se determind intensitatea curentului pe fiecare circuit cu relafia


qi rezultd:

(r.)

l,tf

52

pentrucircuitul
pentru circuitul pentru circuitul

l; 2: 3: 4,5.

t,

==P!-=5.01 220* 0.92


220* 0.6

A A
a

t, ' = |P-=

3.05

t, = -?' 220* 0.6 = 5.45 A


I q.s =

pentru circuitele pentru circuitul

8:

-#C=9,20 l^ = ]91- =7.87 " 220* 0.6

A A

Rezultatele calculelor si aparatele utilizate sunt sistemalizate in tabelul 6.2

Tabelul6.2
edE
)a d

o
S a
U
v)

d O P
(t)

Ao
1

;J!

E.Er
1200

C)PPcar-

9;

Ap, de prot. Sig. fuzibile


N

Aparate de comutalie sau conectare

o
0,92 0.6 0.6 0.6 0.6 0.6 I

.o> E<
H!

c)-

2
a

tt20
120

4
5

6 7

3640 3640 1040


75

220 220 220 220 220 220


124

5.01 8"48

5.45 9,20 9,20 7,87


0,5513

'u) LF 25 LF 25 LF 25 LF 25 LF 25 LF 25 LF 25

trr 6 10 6
10

Tip
SUCO ST Comut.ST Comut.ST PACO III 16 PACO III 16 Intr cap scard

Montat pe
perete perete perete

10
10

TL TI,
perete

Pit:

11435

L^,:

45.76

6.1.6 Alegerea secliunii conductoarelor pentra circuitele de lumind Si a circuitelor de prizd. Secliunea conductoarelor se alege din condilia de incdrcare maximd

admisibil6. CunoscAnd intensitatea curentului cerut de fiecare circuit se alege secliunea conductorului de aluminiu ca fiind 2r5 mm2 (Iu: 19 A). AvAnd in considerare cd pe circuitul de prtzd, se pot monta prize multiple fie direct in perete, fie cu prelungitor, astfel incdt sarcina cerutd sd fie mai mare dec6t cea prevdzutd, circuitul de pizd, va fi realizat din
53

conductoare de aluminiu cu secliunea de 4 mm., ramificafiile avand secliunep de 2,5 mm2, conductorul de legare la p6m6nt fiind de tipul cyy
1,5 mm2.

Dimensiunea tuburilor de proteclie se alege funcfie^ de numdrul conductoarelor pe care trebuie sd le protej eze, dinta6elul .*,.b6 6.1.7 Planul instalaliei de iluminat Planul instalaliei electrice de iluminat este prezentat in desen rtr-.ff

eL/.e_

/"y g{

54

6.2 Dimensionarea instalaliei electrice


6.2.1 Alegerea

de

foryd

distribuliei pentru instalalia deforld. atelierul de prelucrdri mecanice sunt despdrfite de culoarul de trecere in doud grupe. Fiecare grupd de utilaje va fi alimentatd de la c6te un tablou de forfd (TF1 zona 6 - I,TF2 zona6 - 3.). cablurile vor fi montate in canalul pentru cabluri executat in

utilajele

din

pardoseala atelierului de cdtre constructor

utilajele amplasate

in

atelierul de acoperiri metalice

vor fi

alimentate din tabloul general. Tensiunea de alimentare a utilajelor 2201380 y . Pornirea motoarelor se face dupd fiecare utilaj in parte. 6.2.9J Schema de distribulie pe grape de utilaje. Schema de distribulie pentru ambele tablouri va fi de tipul radial. utilajele montate inzona 6 - 1 se vor alimenta delatabloul de for{d rF 1, iar cele din zona 6 - 3 se vor alimenta de la tabloul de forld TF 2 6.2.1.2 Schema monoJilard de distribufie u tabloarilor deforld.

Fig. 6.3 Schema monofilard de distributie a tabloului TF1.


55

Fig.6.4
6.

Schema monofilard de distribulie a tabloului TF2.

din capitolul2.I.3. Tabloul general de distribulie va fi amplasat in locul special rcalizat de constructor, la intrarea in atelierul de prelucrdri mecanice, ?n zidul atelierului de acoperiri metalice . Va fi montat in cofretul special amenqat (vezi planui de situafie) . Tabloul de distribulie TFi va fi de tipul capsulat gi va fi amplasat in zona 6 - 1, pe peretele lateral, aproximativ la jum[tatea atefierului (vezi planul instalafiei electrice de forfd) Tabloul de distribufie TF2 va fi de tipul capsulat qi va fi amplasat in zona 6 - 3, pe peretele Iateral aproximativ la jumdtatea ateherului (vezi planul instalaliei electrice de for{a)

2.fuAmplasarea tablourilor de forld. La amplasarea tablourilor de distribulie se line cont de indicatiile

56

b,/.1 6r*4 Dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor deforld.


Pentru dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor se determinati intensitatea nominald a curentului pe fiecare circuit cu relaliile (2,1) Si (2,2)
Pentru motoarele Mr gi Pentru motoarele Mz, Pentru motoarele

Mql

I r.,

= - .:p = = 5,7 J3*380*0,85


.73 * 380 * 0.87

Mz. I,, =, I
1,

1190. =13.I2 A

11000 = ' 1.73 * 390 * 0.97 =19.23 A 5500 Pentru motoarele M+, M8, Mrr. 1.-." =r.73* 3go * 0.g65 =12.87 A 4'8'13 M3
Pentru motoarele Ms, Pentru motoarele M6. Pentru motorul Mro.
Pentru transformatorul de sudurd

Mrr.

1.,,

= .73, *,???9 =z.o A 380 * 0.955 35oo :6.12 A 1^ : " 1.73 + 390 * 0.97 15oo =2.67 A 1,^ =
1

ll73*380*0.855

25000 TS, 1,. = '' 1.73 * 390 = 38.02

Pentru cuptorul cu rezistenfe


Pentru baia de cromare

CR1a.

BC15

- -19:76 1.73 * 380 1,. :--1499- =19.78 '' 1.73 + 390


1,0 =

A A

Pentru priza monofazatd, se considerd o putere de 2,5 kW


J

qi

cosp

:1.
A

2500 -- _:l
220

l,rl
0,87

Pentru pnzatrifazatd se considerd P

J,5 kW gi cos p

Intensitatea curentului va fi egal6

cuI2,7:I3,I2 A

Rezultatele calculelor qi al adoptdrii secliunilor conductoarelor de alimentare se vor trece in tabelul 6.3 Obs. Dupd alegerea secliunii conductorului se verificd densitatea de curent in momentul pornirii.

-:'
57

Tabelul6.3
Receptor
Puterea Ini:
SecJiunea

Ikw]

tAl

Ip

adoptatd

Material

M1

M2 M3 M7 M8 Prrza3
Prrza
7

Pentru tabloul de for{d dinzona6 a 57 J 6.5 37,07 75 13,12 l 91,84 11 t9.23 7 44,6* 7,5 13,r2 7 9r.84 5.5 12,87 7 90,09 7.5 13,12 7 91.84

-I

lmm2l

utilizat ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY ACYY

TFl
4 x2^5

)5

ll,4
.e

M4 M5 M6 M9

Pentru tabloul 12,87 )) 3,9 3.5 6,r2

forld d
7

55

nzona6-3
90,09 25.35 39.18 37,07 24.6
25"35

4x6 4x6 4x6 4x6 4x6 3x4


TFz x2,5 x2,5 x2,5 x2,5 x2,5

4x6
4 4 4 4 4

J 1,5

5.7

6,5 6,5 6,5


7

Ml0
MI1
TS12

))
25

Ml3
CRl4
Pr za3 Pr zal

5<
50

1<
2.5

2.67 3.9 37.02 12,87 76 13,12

6,5
7

3x16+10
90,09 91.84

4x6
3 x35 +25

rl,4

4x6 3x4

BC15 M11
6. 2.

Pentru consumator i de forla alimenta i direct din t3 19,79 4x 10 )) 3.9 6,5 25.35 4 x2,5
/t 5/Alege rea ap

fG

aratelor de proteclie. De obicei, tablourile de forld care alimenteazd,maqini unelte conlin numai siguranle fuzibile pentru proteclia la scurt circuit a conductoarelor sau a cablurilor de alimentare, celelalte aparate de proteclie a motoarelor de antrenare gi a circuitelor de comandd sunt montate in tabioul eiectric al maqinii respective.; deoarece prezentul exemplu are rol didactic vom considera cd aceste aparute sunt montate in tabloul de for{d Alegerea aparatelor se face conform indicaliilor din cap. 2 folosind cataloagele de aparate electrice puse la dispozilie de producdtorii de
aparuturd, de ioasd tensiune. Aparatele de proteclie utilizate vor

fi

prezentate in tabelul 6.4

58

Tabelul6.4
Lr

q
C) C)

EC) ()ti
! JU 6L

&
M1 M2

(.)

tso-

csO ga.
o-r

Sig. fuz. suclu/fu2

Aparate de protectie Releu termic tip. In, I.

Releu elmag.

tAt

lAt

Lr lAl

Pentru consumatorii alimentati din tabloul TF1 direct TCA1O Ur:220 LF2sl6 TSA10, A direct TCA32U6:220 LF2st16 TSA32P, I.:14 A

I.:6

M3 M7 M8 Priza3

stea-

triung direct direct

CST25

LF25t25

TSA32P, TSA32P. TSA32P,

I,:21 A Ier24
I":14 A I.:14 A

TCA32Ux:220 TCA32Ur220

LF25n6 LF25l16
LF25/T6

PrrzaI
M4 M5 M6 M9 M10
d rect d rect

LF25n6
Pentru consumatorii alimentati din tabloul TF2

Ml1
TS12

M13 CR14 Priza 3 Priza 7


BC15 M11

d d d d d d d

rect rect rect rect rect rect rect

TCA32U6:220 TCA10 U6:220 TCA10 U6:220 TCA10 Ua:220 TCA1O Ua:220 TCA10 U6:220

TCA32Ur220 TCA32Ur:220 TCA100 U:220

Pentru consumatorii de

direct direct

TCA32Ur:220 TCA10 Ur:220

LF25I16 TSA32P, I,:14 A LF2st6 TSA10, I'-:4,5A LF25IIO TSA32P, I.:6,84 LF25t6 TSA10, r,:6,2A LF25t6 TSA10, A LF25t6 TSA10, Ir:4,7A LF63l4s LF25IT6 TSA32P, I.:14 A LF100/80 LF25I16 LF25I16 fortd alimentati direct din TG LFzsl25 TSA32P, I,:21 A LF25t6 TSA10, l,:4.7A

I.:3

6.2.SDimensionarea coloanelor de alimentare a tablourilor de distribulie La dimensionarea coloanelor de alimentare a tablourilor de distribulie se foloseqte metoda coeficientului de cerere. Cu aceastd ocazie se calculeazl. gi ' incdrcarea tablourilor de distributie. 6.2.61 incdrcarea tablourilor deforld cele doud tablouri de fo4d, TF 1 qi rF 2 se alimerfteaza din tabloul ,qeneral (vezi schema generald de distribulie , fig. 6.5 ) Puterea totald cerutd qi curentul total cerut de TF1, alimentat de coloana 1(TG-TF1)
59

Receptor

P.tot.

inst.lkWl
42,5
11

Coef. cerere [k"l 0,22 0,3

P.cerutd

COSp111s6

Tabelul6.5 I cerut

M1,M2,M7,M8, PIII,PI M3 Totul Pit= Puterea totald, coloana loana 2(G-TF2 2(G-TF
Receptor

IKW
9,35 0,6 0.65

lAt
23,7
7.73

5-t.5

P"r:
Coef. cerere lk"l
0,22 0,75 0,65 0,95

12.65

gi curentul total cerut de TF2, alimentat de


P.cerutd

Icl= 31.43

P.tot.

inst.lkWl
3r,2

lkwt
6,864
1.65

M4,M5,M6,M9, M1O,M13,PIII.PI

Tabelul6.6 I cerut coSpmed tAt


0,6 0,8 0,35 I
77,4

rsi2 (25kvA)
CRl4

Ml1

))
8,75
50

5,67

A3\
56,694

Totul
Receptor
TF1

Piz: 92.15

P"o:

Puterea totald, cerutd aumentat at de coloana coloana Il(PI -l G


P.tot.

gi

curentul

total cerut de
COSpmed

Coef.
cerere fk"l

P.cerutd

3,74 24,65 42,5 Icz: 87.69 tabloul general Tabelul6.T I cerut

inst.lkWl
TF2

lkwt
12.6s 56,684
r

tAt
3I,43
87,69
45,16

92,r5
11.435

TL

Mll
BC15

))

I 0,75
0,5

I,435

1,65
6,5

0,9
0.7

l3

3,r4
14.12

TotalPin"=

172.28s

Pnnr:

89,92

f rnt=

182,14

Alegerea secyiunii conductorurui si a aparatelor cle proteclie. Dimensionarea conductoarelor se face conform indicaliilor din capirolul I.4.3. Rezultatele calculelor de dimensionare a coloanelor de alimentare a tablourilor de for!6 sunt prezentate in tabelul 6.g Tabelul6.8 Puterea Intensitatea Secfiunea Cablu Coloana cerutd [kWl cerutd l. fAl adoptatdlmm2l utihzat 1 (TG _ TF1) 12.65 3r.43 3x16+10 ACYY 2 (TG - TF2) s6.684 87.69 3x50+35 ACYY 1 (PT - TG) 89.92 182.14 3x120+95 ACYYBY

6.2'Fz

60

Aparatele de proteclie gi de comutafie sunt prezettate in tabelul 6.9. Tabelul 6.9 protectie Aparate Intens. de conectare Si de Coloana cerutd Intreruptor Sie. tuzibile I. IAI plecare la sosire la la sosire 1 TG-TFl 31"43 ISOL 1OO LF63t63 LF63t 35 2TG -TF2 87,69 ISOL 1OO MPR/I25 MPR/IOO 1PT-TG T82,I4 AMT 2OO MPR/315 MPR/2OO Schemu monofilard generald de distribulie. Schema prezintd. distribulia energiei electrice pentru toli consumatorii
LFE5./64

6.2.6

q
Cr
C{
r-+r

Uy'!]/

Fig 6.5 Schema generald de distribufie

61

u G" indicafiile de la cap 2. Acesta a fost realizat qi prezentat in desenul ffi 6.3 Alegerea postului de transformare. /*O 96 La alegerea postului de transformare se utllizeazd, relafiile qi indicaliile de la cap.3 6.3.1 Determinarea puterii aparente cerute Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 6.10 Tabelul6.10 P. Coefici FactoPuterea, P. instaentul de rul de activd, reacti Secliile qi grupele de putere latd. cerere cerutd vd receptoare o" P1 k. cosq P.
kw
Maqini unelte. M1.M2,M4,M5,M6,M7,
M8,M9,M1 O,M 1 3,PIII,PI M3 Ventilatoare
84,7
11

6.25 Hanul instalaliei electrice de forld . La realizarea planului instalaliei electrice de for!6 se fine cont

de

kw
0,22
0,3

kVAr
24,60
3.90
2,45 15,13
0

0,6 0.65 0,8 0,35


1

18,64.
J.J

Ml1
Transf. de sudurd TS12 Cuptor cu rezistenle

4,4
8,75
50

0,75 0,65 0,85


0,5
1

3,3

5,67 42,5
6,5

CRl4
Baie de cromare BC15

l3
11,44

0,J compen
sat.
COSpms6

6,5
0

Iluminat
Total
Puterea aparentd cerutd

17,44

Pit:
182,I4

Kcmed-

Pct:
91,35

0.5

:0,867

Qct:
52,58

s", =J91 .352 +52.582 :105.4 kvA


Factorul de putere natural 9r.35 :0.867 costo,:r

'' s.,

Pn

105.4

62

Coeficientul mediu de cerere

P,, 91.35 ,. Nc-_

P,, 182.14 -_--U.l

6.3.2 Alegerea numhrafui Si a puterii posturilor de transformare Determinarea puterii transformatorului se face pe baza curbelor de sarcind (fig. 3.1) Rezultatele calculelor sunt sistematizate in tabelul 6.11 Tabelul 6.11 Mdrimea Relatia Calculul Puterea aparentd cerutd (maximul de iarnd) tabelul 6.1@ 105,4 S"t : S*r" i Puterea aparentd maximd fig. .1 b cerutd vara(maximul de o.g5*S**; 0.85* 1005,4:gg,5g

vari)

S-u*'

Coeficientul de utilizare
Ku Puterea

.e.93
sn

1o

64.2 %

aparentd, ului
S.
(.)

calculatd
adoptatd
03

>

s**'

l"ransl(JrmaLOr

l+a

682.72 kVA
100

kvA

- _.100-K,yo u3-r
ro

^r00-64.2 =l}.l4Vo dt =3

o 9
cd U)

0p

Si
CN

*:too&*
0:03+0'p

d^=lUO-

_^^r00-89.s9
100

"

O.

:l0.4lYo
0
10.74

+10.41:.21.15%

Concluzie:

Se va utiliza unt singur transformator tip TTa - NL avdnd urmdtoarele caracteristici : S, : 100 kVA. ao/Unz:10/400 [kV/V]. in exemplul de fatd consumatorii sunt de categoriu u Aorru gi a treia, astfel cd s-a putut alege un singur transformator. Dacd se considera cuptorul cu rezistenle ca fiind consumator de categoriaintdia, atunci, erau necesare doud transformatoare de 63 kVA de acelaqi tip, care sd lucreze in paralel astfel incdt in cazul defectdrii unui transformator cuptorul sd poatd fi alimentat de transformatorul rdmas in flrncliune.

63

Amplasarea postului de transformure. In urma analizdrii grupelor de sarcini s-a stabilit locul de amplasare a postului de transformare in capdtul secliei Nr.l (vezi planul de situalie al intreprinderii ,desenc&&4-.3| dt -(a

!.3.3

/".J 3/

Instalalia de legare la pdmhil. La proiectarea instalaliei de legare la pdmdnt se line cont de indicaliile gi de relaliile din cap.4 Priza se reahzeazd" intr-un pdmAnt argilos, preponderent uscat, care
are rezistivitateamdsuratd

6.4

Prrzava fi cu electrozi verticah, aqeza[i in linie dreaptd, ingropafi la o adAncime mai mare de 0,8 m. Addncimea de ingropare a capdtului superior ar electrodului 0,5 m; Lungimea electrodului : l:3 m; AdAncimea prizei: h = 2 m. Coeficientul de varialie al rezistivitalii solului; ty : lr4; Materialele utilizate la realizarea prrzei de pdmAnt: - electrozii - leavd galvarizatd" d = 2u (d. = 5,5 cm.); - centura - platbandd galvanizatd OL - Zn 40 x 4 mm; - racorduri - platbandd, galvanizatd, OL _ Zn 25 x 4 mm; Distanla minimd dintre electrozi 2 m (pentru siguran![ se recomandd ca aceasta sd fie de 3 m. ): Rezistivitatea de calcul: p"=lr4*80 = l12 f)m; Rezistenfa pizei simple se calculeazd. curela[ia :

! pmds.:80 em

!!:!\ r = 0.366 P,", ( ,on?!* "d llon"4h-t)


/ \ 2
oblinem: u=
Folosind datele de mai sus rezultd: r = 30.75 O. calculand coeficientul de utilizare cu prima relafie din tabelul 4.4
0,85 Rezistenla admisd pentru priza de

Numdrul electrozilor va =10 4 * 0.95


30.75

fi

pdm6nt: R< 4 e.

Rezistenla prizei multiple va fi: 30.7s =3.61f) l0 * 0.95

_ R-

lnstalalia de legare la pdmAnt este prezentatd in

d.r.n4l wfl5P

lt h

64

7.1

7.
Tabele uzuale

ANEXE

Tabelul 7.1 Factorii de reflexie qi de transmisie ai unor materiale utilizate in tehnica iluminatului
Materialul
albastrd intensd verde sau cenusiu inchis

Zugrdveald
de culoare:

cafenie galben - cafeniu rosie deschis portocaliu deschis cenusiu deschis albastrd foarte deschisd salben foarte deschis crem
albd,

Reflexie o 5...10 15...25 25 ...35 30...45 30...35 35...45


35.. .60

Factorul de: Transmisie to/ol

l%"1

45...60 60...75 65...75


75. . .80
7

Sticld opalind incolor6 de 3,5...5 mm grosime Sticla clarb de 1...3 mm srosime Sticld ldptoasd Lemn de steiar Hdrtie de culoare medie, slab difuzantd Nichel slefuit mat

...24
50

60...90 80...92
40

8...10 2s...35
30.. .37
50

36...42

Aluminiu polizat Otel aliat inoxidabil mat


Portelan alb lucios Ipsos Beton (pereti , tavan)

65...75 50...55 65...77 90...95 30. . .50

65

TabeluIT.2

Valorile factorilor de reflexie pentru unele materiale funclie de modul in care se roduce reflexia.
Factor de reflexie regulat dtfuzd.

Oslindd din sticli int slefuit Crom slefuit Tabld albd Cadmiu slefuit Nichel slefuit Sulfat de bariu
Vopsea albd in ulei
de aluminiu matd

Suprafat[ nichelatd matd

Tabelul T.3 Coejicienyi de utilizure pentru iluminutul ca ldmpi incandescente va abili a m iune a instalatiei
Factori
e
%o

Tavan

70

50
10

30

reflexie

Pereli

50

30

50

30

t0

50

30

10

Tipul c.d.i

a,
%
0.5 0

Coeficienli de utilizare
0.27 0.36 0.43 0.52 0.57
0.61

0.22
0.31
0.3 8

0.18

t
Direct
75

0.15
1.0 1.5

0.2'l
0.34 0.44

J
15

2.0 2.5
J

0.47 0.53 0.58


0.61

0.s0
0.55 0.58 0.63 0.66

0.27 0.35 0.42 0.50 0.56 0.60


0.63

4
5

0.63 0.67 0.69

0.65 0.68

0.66 0.69

0.22 0.30 0.37 0.47 0.53 0.57 0.60 0.64 0.61

0.18 0.27 0.34 0.44 0.50 0.s5 0.58


0.63

0.26 0.34
0.41

0.66

0.50 0.56 0.59 0.62 0.66 0.68

0.22 0.30 0.37 0.46


0.53
0.5'7

0.60 0.64 0.67

0.18 0.21 0.34 0.44 0.50 0.55 0.58 0.63 0.66

66

42

0.5

0.7s
1.0
1.5

Mixt

80
.1.

2.0 2.5
J

0.24 0.34 0.40 0.47 0.53 0.56 0.58


0.61

38

4
5

0.5 80

0.75
1.0 1.5

0.62 0.19 0.27


0.31
0.3 8

Indirect

t
0

80
,1.

2.0 2.5
J

4
5

0.42 0.45 0.46 0.48 0.50

0.20 0.29 0.3s 0.44 0.50 0.54 0.56 0.58 0.60 0.15 0.22 0.27 0.34 0.39 0.42 0.44 0.46 0.48

0.

l6

0.21

0.32 0.35
0.41

0.43 0.52 0.55 0.58


0.61

0.29 0.34 0.42 0.46 0.49


0.51

0.11 0.25
0.31
0.3 8

0.

l5

0.22 0.28 0,36


0.41

0.54 0.55
0.13

0.12 0.19 0.24 0.32 0.36 0.40 0.42 0.45 0.47

0.18 0.22 0.27 0.29


0.31

0.44 0.47 0.49 0.53 0.55 0.10 0.15 0.19 0.24 0.27 0.30
0.3

0.4s 0.48 0.52 0,54


0.03
8 0. 13

0.18 0.24 0.29 0.35 0.39 0.42 0.44 0.46 0.47 0.07
8

0.15 0.22 0.26 0.33


0.3 8

0. 13

0.19 0.24
0.31

0.40
0.43

0.46 0.47 0.06


J

0.1

0.09
J 0.1
1

0.36 0.39 0.42 0.45 0.47 0.052 0.080 0.10


0. 13

0.32 0.34 0.35

0.33 0.34

0.11 0.22 0.26 0.28 0.30 0.32


0.33

0.13 0.16 0.17 0.18 0.19 0.20


0.21

0.14 0.16 0.18 0.18


0.

0.15 0.11 0.18 0.19 0.20

l9

- cifra de sus - fracfiunea din fluxul luminos al corpului de iluminat emisa in superioara; - cifra de jos - fracliunea din fluxul luminos a1 corpului de iluminat
emisfera inferioara;

Semnihcalia cifrelor din coloana 2

0.20 emisfera emisa in

Factori de reflexie %o
Tipul c.d.i

- cifra de mijloc - randamentul ry., al corpului de iluminat Coejicienli de utilizare pentra ilaminqtur cu rdmpifluorescente . _ (valabili lu punerea IN in functiune g t in.stnlntieil rrabeluli.4

t)

Tavan
Pere

'70

50

30
10

50

30

t0

50
Coefi

30

50

30

10

T"
o/ /o 0

cienli de utilizare
0.21 0.1'7

0.5 0.1s
1.0
1.5

Direct

75

J
75

2.0 2.5
3

4
5

0.26 0.36 0.42 0.51 0.56 0.60 0.62 0.66 0.68 0.24 0.33
0.3 8

0.21

0.30 0.37 0.46 0.s2 0.s7 0.59 0.64 0.67


0.

0.17 0.27 0.33 0.43 0.49

0.54
0.57

0.26 0.35 0.42 0.50 0.55 0.59


0.61

0.30 0.37 0.46 0.52 0.56

0.27 0.33

0.42
0.49

0.54
0.56

0.59
0.64 0.66 0.17 0.24 0.29
u.5

0.62
0.65
0.

0.65 0.68 0.20 0.28 0.33 0.39 0.44 0.47 0.49 0.53 0.53

0.62
0.65 0.14
0.21 0.2'7

0.25 0.34 0.41 0.49 0.55 0.58 0.61 0.65 0.67

0.20 0.30 0.37 0.4s

0.1'7
0.2'7

0.s2
0.56 0.58 0.63 0.65 0.14 0.21 0.25 0.31 0.35 0.38 0.40 0.43 0.4s

42

0.5 0.75
1.0 1.5

l9

0.33 0.42 0.49 0.53 0.56 0.62 0.6s 0.12 0.18 0.23 0.29 0.34 0.37 0.38 0.42 0.4s

l6

0.17
0.24 0.28 0.34

Mixt

80

0.46
0.51

0
38

2.0 2.5
J

0.28 0.34 0.42 0.48


0.51

4
5

0.54 0.56 0.59


0.61

0.54 0.57 0.59

0.24 0.30 0.39 0.45 0.49 0.51 0.55 0.58

0.41 0.45 0.47 0.50 0.52

0.34 0.39 0.43 0.45 0.48


0.51

0.37
0.40 0.41 0.44 0.46

67

80

t
J

0.5 0.75 .1.0


1.5

0.22
0.30 0.33 0.42 0.46 0.49 0.51 0.53 0.55

Semi-

80

indirect

2.0 2.5
J

0.18 0.23 0.31 0.39 0.44 0.46 0.48


0.51

0.t5
0.22 0.28 0.36 0.41 0.44

0.18 0.25

0.

t5

0.t2
0.19 0.23

0.14
0.

0.29
0.35 0.38 0.40 0.42 0.44 0.45

0.46
0.50 0.52

4
5

0.53

0.21 0.26 0.32 0.36 0.39 0.40 0.43 0.45

l9

0.30 0.34 0.37 0.39


0.42 0.44

0.23 0.27 0.30 0.32 0.33 0.35

0.12 0.17 0.21

0.26
0.29
0.31

0.10 0.15 0.19 0.24 0.27 0.30


0.31

0.32 0.34
0.36

0.37

0.34 0.35

Tabelul7.5 Valorile minime admisibile ale factorilor de uniformitate Categoria construcliilor Factori de uniformitate
E-r"/E-".
Construclii industriale catesoriile I. II. III si IV. Consrmclii industriale categoriile V si VI.
0.3

E^,^lE^.^
0.65 0.4
0.5

0.2

Conshuclii civile
Suprafete de circulatie

0.25

Tabelul T.6

Factorii de depreciere(ka) pentru calculul instalatiilor de um iluminat t din clldiri si industriale


Caracteristicile incdperii Incdperi tn care se degaja mult praf, fum sau funingine (turnatorii, fabrici de ciment, Factorii de depreciere ldmpi ldmpi fluoresincandescente cente

Periodicitate

a de cur[lire

corpurilor

de iluminat de patru ori

filaturi etc.)

2
1.8 1.5

1.7 1.5
1.3

pe an
de doua ori pe an

Inciperi cu degajare mijlocie de praf, fum sau funingine (incdperi obiqnuite din
industrie)

incdperi

cu pulin praf, fum

sau

funingine (birouri, scoli, etc)

o data oe an

TabeluIT.T

Valorile te lIIUC raturilor de culoa uroare


Nr. crt.
I
2
-l
1

Sursa de lumind

T. inK
2700 2800 3000 4000 4000 4700

4
5

Bec electric de 40 W Bec electric de 200 W Bec electric de 1000 W Soarele dimineata SI seara Luna plind Arc cu cdrbuni puri
68

7
8

t0

Lumina de zi Lampd cu xenon Larnpd, cu lum nofori Lumina cerulu albastru

5s00 s900 6000 - 7000 12000 -27000 Tabelul T.8 Simbol


Tensiunea nominald

Socl u rile H m Denumirea soclului Soclu miniaturd aturd mic (mignon) Soclu Soclu Soclu Soclu Soclu

ilor cu lncandescen
maximd

E 10/13 E 10120 *13 E 14/20 E t4t25 *11


Pdnd la 36 V

mic cu suler mediu (normal) mediu cu suler mare (Goliat)


mare cu guler

E 40t45 E 40165 *47....50

E2l/25 E2l/23 " 30

P6nd la

250Y

Tabelul T.9 Caracteristicile l[mpilor cu incandescenfd normale, cu tensiunea nominali de220/120 V, fabricate in Rom6nia
Puterea

nominald[

Fluxul luminos [m]

wt
15

220V
105 190

120V
217 372 613 840

Eficacitatea luminoasd [dW]

pentu U

220V

Tipul soclului

25 40 60
75
100 150

312
517

7.6 7,8 8.6

690
1040

q)

827
Sau

tzt0
2080 2880 4680 8000 17700

t770
2540 4270 7350 16700

200
300 500 1000

10.4 11,8 12.7 14.2

B22

t4.7 t6.7

E40

69

Tabelul7.10

Culorile tuburilor fluorescente


Denumirea culorii Temp.de culoare [" K] Simbo

tru il um nalul tul senera


Observa!ii Produc o lumind foarte apropiatd de lumina zllei cdnd cerul este acoperit de nori

lul culorii
I

Alb lumina zilei Alb lumina zilei


corectat

6500 6500

1x

Alb Alb superior (de lux) Alb cald


Alb cald superior (de lux)

4300
3800

2x Radialiile luminoase au o compozilie spectrald apropiatd de cea a ldmpilor cu incandescentd

3000

-'t

2900

JX

Tabelul 7.1

caracteristicile de functionare ale tuburilor fluorescente pentru iluminatul nera l, fabricate cate in Romini nra
Flux
Cod

luminos nomine llml


2

9.9 q)i
=o F<tr
t4
20 40
65

dQ C')'= \JC

lx
430

2x
360

3x 390

Obs Cu starter

LFAl4
LFA 20 LFA 40

0.39 0.39 0,43 0.67 900

580 080 2800 4400


I

590

820

700
1150 2800

2300
3600

LFA

65

2120 3300

080 2800 4400


1

750
I 880 3000

Idem

LFB 40

40

0,44

2200

2000

2650

1680

2650

1780

aprindere la temp.
scdztrtd,

LFR 40

40

0,44

2200

2000

2650

1680

2650

1780

Fdrd starter, aprindere Ia temp.


scdz:utd.

70

aracte risticile lI gi ale crte lampu cu rncandescent[ ndescen

Tabelul 7.12 limnii lluore scente


D thl
cos

L [sb]
Felul ldmpii
Cu incandescentd Fluorescentd Componenla spectrului Predomind n

Urr/Wl

(stilb) lsb:104 cdlm


70...1000

radialiile roqu
si salben Culoarea zilei sau culoarea zllei cu cer acoperit

r0...25

1000

x7

40...70

0,8. ..

4000...7500

0,45...0,6

Tabelul7.13

caracteristicile limpilor cu vapori de mercur de inalt[ presiune cu balon mat (OSRAM), cu tensiunea nominali 220V Puterea nominald Fluxul luminos ll"t] Eficacitatea luminoasd lwt llm/Wl
80

t25
250 400 700 1000 2 000

3 000 5 400 11 500 20 000 37 000

37
43

46
51

53

52 000
130 000

52 65

TabeluIT.l4 Caracteristicile de functionare ale limpilor fluorescente cu va rl ide mercur de inalti presiune la rnalta presrune fabricate cate ln in Romf,n RomAnia. Tipul ldmpii Puterea Fluxul luminos Curentul Factorul de nominald lWl putere Ilml tAt cos rD LFV 80 80 3 000 0,80 0,50 LFV 125 t25 5 400 1,15 0.50 LFV 250 250 11 s00 2.05 0,55 LFV 4OO 400 20 000 3.15 0,60

7I

Tabelul7.15

caracteristicile limpilor cu vapori de sodiu (osRAM) cu tensiune nominali 220V. Puterea nominald Fluxul luminos Eficacitatea luminoasd twt llml llm/Wl
45

60
85

t40
200 220

3 300 5 000 8 000 13 000 21 000

IJ
83

94 93 107

26 000

120

Tabelul7.16

caracteristicile l[mpilor cu vapori de mercur de inaltr presiune uri metalice (O Puterea Tensiunea de Fluxul luminos Eficacitatea nominald alimentare [V] luminoasd Im] twt llm/Wl
100 160

250
400

220

700 1 000 2 000

380

6 000 11 500 19 500 34 000 63 000 95 000 200 000

60 72 78
85

90 95 100

Caracteristicile aracterls
Puterea

nominald [W]
6 000 l0 000 20 000 65 000

ilo r cu xenon cu arc lu Tensiunea de Fluxul luminos alimentare ivl llml


220 220 380 380 140 000 250 000 500 000 2 000 000

lim

TabefulT.17 Eficacitatea luminoasd

llm/Wl
23

25
25 35

72

Tabelul7.18

Valori de iluminare recomandate.


Specificul muncii FIrd precizie
Precizie medie

Exemplu Stocare mbrfuri Montai normal

Precizie bunb
Mare si foarte mare orecizie

Citit desenat
Montai orecizie

Iluminarea. E 30... 1 70 170...350 350...700 700... 10000

lxl

Tabelul7.l9
Valori minime admisibile ale iluminlrii medii pentru construcfii civile
conform STAS 6646
Denumirea si destinalia incdperilor
ClAdtui de locuit Valoarea Iumll;rdrii

ftxl
30
50

Tuburi fluorescente

Ldmpi cu incandescenta

A Camere

de dormit

Camere de zi

B ClAdiri administrative

Birouri
Sdli de desen, proiectare

zoo
300

75 150

Depozite ClAdiri comerciale C Magazine


Restaurante

30

2s0
300
100

150 100

Depozite ClAdiri social culturale Institu{ii medicale

30
150 150 100 15 150

Institulii de invSldmdnt D Biblioteci


Cantine Muzee, expozilii Teatre. cinematografe
E ClAdfui pentru comunica{ii (gdri, posta, telefoane, etc)

300 300

250 200
300

200
300

50
1s0

Incdperi auxiliare
Scdri, coridoare F

t:
200 250 - 500

Grupuri sanitare Centrale termice Bucdtarii G ClAdiri pentru spofi

20 30 50 50 100

73

Tabelull.20 valori minime udmisibile ale ilumindrii medii pentru iluminatul generul c o nstr uctiilo r in d ustr igle conform STAS 6646 -66 Iluminare medie flxl
Categoria de munca Detaliu de observat

Ldmpi
fluorescente

Ldmpi
incandescente

Ldmpi
fluorescente

Ldmpi
incandescente

Ldmpi
fluorescente

Ldmpi
incandescente

Minuscul >0,lmm

500 300

300
1s0
10

150
500 400

300
150 100 100 15 50 50

750 750
400 300

300 300
150 150 100 50 50

II

Foarte fin

200 200
150 150

(0.1..0.3mm)

75 15 50 50 50 20

200 200
150 150

ru IV
V

Fin (0.3...lmm)

200
150 150 15

Mic (1...10mm) Mediu (>lOmm)

VI Supraveghere sen

75

MARE

75

20

I MEDIU CONTRASTUL intre fond si detaliu

20

MIC

Obs. Gradul de luminozitate al suprafe{ei detaliului sau al fondului pe care se distinge detaliul se considera intunecat (p<0.3) pentru limita superioara si luminos
(

>-

A3

penh-u limita inferioara.

TabehlT.2I

Intensitilile maxime admisibile ale curentilor in regim permanent,


pentru bare montate pe muchie, vopsite,la temperatura mediului ambiant de +20 oc 9 Dimensiunile Intensitatile curentilor, A Cupru Aluminiu ) mm. C. alternativ C. continuu C. altemativ I C. continuu Ldlli- Grosi Numdrul barelor pe pol saufazd
mea
20

mea
J
5 5
5 5

20
30

40
50 60 60 80 100

290 385 530 710 850 1000

500 660

920
1

180

I4t0
1685

t0
10

t4t5
1

2475

295 390 540 715 870 1025 1475

515 670

225 300

390
505

94s

4r5
530 645 770
1

720

230 310 435


555

400 530 740

t2I5
I 500

920
1115

955

1770

2s95

105

335 1930
1

680 805
1

r175
I

390

150

2005
2645 3220

Obs. -

2950 r970 3305 t435 2460 10 22ls 3655 2360 4245 1750 2930 Numdrul barelor pe pol qifazd,poate ajunge la 4
840 74

r49s
1815

- in cazul montdrii barelor pe Iat, intensitdtile maxime admisibile vor fi reduse cu 5o/o pdnd,Ia ldtimea de 60 mm qi cu \Yo pentru ldtimi mai mari.

Tabelul 7.22

Intensiti{ile maxime admisibile ale curentilor in regim permanent, pentru cabluri, cu 3 - 4 conductoare, montate in pflmint la
Secliune
a

conducoarelor 2 mm
I
4 6
1

temneratura mediului ambiant de +211 oc. 9 ntensitAtile curentilor. A izolalre :cauciuc, rzola[ie: cauciuc, izol{ie: hdrtie PVC, manta: PVC manta: plumb, cauciuc, PVC manta'. plumb aluminiu Cu AI Cu AI Cu AI
2
J
a

45 60
2 80 110
135 165

36 48
J

45
57 4

35 43
5

45 60
6

35 45
7

10

64
88 110 130 160

77

60
81

80 110 135

65

l6
25
35

r02
131

90
110 130 160
195

102
131

168

t6s
200 24s 295 340 390
445

50 70
95

120
150
185

200 245 295 340 390 445

195

23s
270 310 355

206 250 300 344 39s 4s0

1s6
193

230
269 306 350

23s
270 310 35s

T emDeraturrle turil maxtm im admrstbile admisibile in ln reslm


Materialul
Conductoare neizolate $i bare Conductoare gi cabluri cu izolatie de cauciuc Conductoare si cabluri cu izolatie de PVC Cabluri cu izolatie de hdrtie

nent

Tabelul 7.23
I

19

Temperatura maximd admisibild, o C. +10 +60 +65 +65

75

TabeIuI7.24 Intensitifile maxime admisibile ale curentilor in regim permanent, pentru conductoare cu izolatie de cauciuc sau PVC' la tem tura de f20 OC 9 SectiuIntensitatile curentilor. A nea Cupru Alumini u conducCond. Numdrul Cond. N rmdrul toarelor montat conductoarelor montat cond nctoarelor liber in montate intr-un tub liber in montatr : intr-un tub

^2
I

aef

aet

I7
23 30
41

1"5

t6 t9
27
38

15

I4
16

I7
25 35

2.5 4
6
10

50 80 100

46 70
85

42 60
80 100

25 30 40
50

24 32 39 60
75 10s 130
165

20 28 36
50

T9

t9
23 30

28 32

47
60 80 95 130
165

39
55

t6
25
35

75

60
85

r40 t70
215
270 330

115 135
185

125

90 11s
150 185

70
85

100

50 70 95

170

r40
175

t20
140

225

2t0
255 290 330

t75
315 360

t20
150

38s 440

22s 268

210 255 295 340

2t5
245 275

200 22s 255

t75
200

Tabelul7.25
C oerrclenu ficien oe corecue oa ora Temperatura oC +5 Tipul conductei Conductoare neizolate gi bare
montate in aer

emperaturii mediului ambiant


+10
1.15 1.11

119

+15
1.11

+20
1.05 1.06 1.00 1.00

+25
1.00

+30
0.94 0.94
0.88

+35
0.88 0.87 0.82 0.16

+40
0.81 0.79 0.75 0.65

1.20 1.22
1.15

Conductoare izolate in cauciuc sau PVC, montate in aer sau in tuburi de protectie Cablu cu izola\ie qi manta din PVC. pozat in pdmdnt sau aer Cablu cu izolalie qi manta din

t.t2
1.05

1,00 0.94 0.93

1.10

cauciuc, pozaL
aer

in pdmdnt sau

1.20

l.t3

t.07

0.8s

76

Cablu cu izolalie din PVC sau cauciuc Ai manta de plumb,

1.20

1.13

pozatin pdmdnt sau aer

t.01

1.00

0.93

0.85

0.16

0.6s

Cablu cu izolafie

de

hdrtie
1.15
1.

impregnata gi manta de plumb,

pozalinodmdnt sau aer

l0

1.05

1.00

0.94

0.88

0.82

0.75

Tabelul7.26

coeficienti de corectie in cazul poz5,rii mai multor cabluri in acelaqi sau a riii lor in aer lI9
Modul de pozare al cablurilor

Numdrul de cabluri
I
la

Intr-un singur strat,

in

z 0.9
0.7 5

acelagi qant,

intervale de 7 cm. Pe pereli sau pe rastele la intervale egale cu diametrul cablului. Pe pereli sau pe rastele ftrd distantd intre cabluri

I 0.80 0.8 0.7

0.8 0.75 0.65 0.6

0.15 0.7 0.6 0.6

0.7 0.7 0.6 0.6

0.65 0.7 0.6 0.6

0.6s 0.6

In

canale acoperite,

la

intervale egale cu

diametrul cablului (informativ)

Tabelul 7.27

Sr n.:

Valorile componentei active a tensiunii de scurtcircuit u, ntru tru translormatoarele transformatoarele de d fortl. a 100 160 250 400 GVA) 630 1 000
IQQ

%l
1600

Ze"

l%l

2.3

1.8

t.6

1.5

1.3

r.2

Im
Tipul liniei Cabluri

Linii electrice
Bare

aeriene

Tabelul 7.28 anta liniilor electrice de tensiune Rezistenta Rr [mOl reactantaXr fmQl 75 *1 l7.g * 103 Cu: _l 300 *1 ,s 500*1 29.6 * 10r , AI: _t
s

77

Valorile limiti ale raportului intre curenfii admisibili in conductoare gi curentii nominali ai siguranlelor fuzibile [19] Tabel 7.29 Destinafi Denum tea a Modul de instalare al retelelor y: Iulln1 incdper i retelelor Locuinle, localuri publice, Refele de Conductoare in levi sau montate qi T.25 . .. lumind qi pe suporturi rzolarrte de t.66 fofta Cabluri din 1.00 intreprinderi Fideri gi linii principale montate 0.66 in fevi Fideri qi linii principale montate 0.85 pe suportun izolante Fideri qi linii principale montate 0.66 prin cabluri subterane Derivafii spre receptoare cu regim Refele de 0.33 Incdperi de fortd prelungit de functionare montate in levi productie ale

birouri incdperi serviciu

intreprinderilor industriale

Idem, montate descoperit pe

Re{ele de

iluminat

Incdperi in care existd pericol de


explozie

Relele de lumind qi fortd

suporturi izolante Idem, montate prin cabluri Derivalii spre receptoare cu regim de functionare de scurtd duratd, montate prii tevi sau prin cabluri Fideri, linii principale qi derivalii montate prin conductoare in !evi, in aer liber pe suporturi izolwfie sau prin cabluri Fideri, linii principale gi derivalii pentru receptoare cu orice regim de functionare, conductoarele fiind montate prin levi Idem, dar executate prin cabluri

0.85 0.33

0.5

t.25
1,00

Tabelul 7.30 Valorile temperaturii maxtme admisibile gi a coeficientului C la incfllzirea m reil cond uctelor. lor. i ln de scurtcircuit 16
Tempe ratuta

Tipul qi materialul conductoarelor


cupru aluminiu otel (fird legdturd directd cu aparatele ) otel (cu legdturd directd cu aparatele ) Cabluri cu izolatie de hdrtie qi cupru conductoare de aluminiu Cabluri cu izolalie din cauciuc sau cupru PVC gi conductoare de aluminiu Cabluri gi conductoare cu izolalre de cupru polietilend gi conductoare de aluminiu Bare Bare Bare Bare

din din din din

max imd admisib ita Pct 200 200 400 300 200
150

Coeficie ntul C

t6s
90 66 60

r45
98 122
83

120

104

10

Tip
Cu

Tabelul 7.31 Alegerea dimensiunii fuzibilelor pentru asigurarea selectivitdtii ln tt e sigurantele de acelasi tin 121 Intensitatea nominald a fuzibilului. A
SFr
SFz

I6
6

20

25
16

35

filet MPR

t0
200

20
315

50 25

63 35

80

100 63

SFr
SFz

100 100

250
160

400

t25

200

250

500 315

50 630 400

Tabelul7.32 Caracteristicile condensatoarelor folosite la compensarea factorului de tere 16 IJnot CnoNr. QnoTipul condensatoarelor

cu 0.38-15-3
Cu 0.50-15-3

[kVArl
15 15 15 15

tkvt
0.38 0.50

fuzFl

faze
-l J
a
1

330

cs 0.38-15-3 cs 0.38 -20 - 3 cs 0.50-15-3 cs 0.9116.3 - 15 -

cu 09116.3 - 1s -1

t93
57.8 330

09U6.3
0.3 8

J
-)

20
15
1

0.38 0.50

440

r93
57.8

a
1

-)

15

0.9U6.3
79

Coeficientul de cerere h' $i factorul de putere cos q pentru aa Tabelul u T JJ diferite categorii de receptoare l6 cosQ k" Receptorul a, Instalalii de fortd Motoarele bine incdrcate cu funclionare continud ale compresoarelor, ventilatoarelor, pompelor benzilor rulante, 0.8 0.75 maqinilor de sudare prin puncte etc., gi individuald aclionare cu unelte Motoarele maginilor regim de lucru normal (strunguri, magini de gdurit, freze,
morteze, etc.) Motoarele maqinilor unelte cu aclionare individuald qi regim de lucru greu (prese de qtanlat cu excentric, strunguri automate, freze pentru roti dinfate etc.) Motoarele maginilor unelte cu aclionare individuald qi
0,20 0.6

0.25

0.6

regim de lucru foarte greu (mori cu bile, maqini

de

sfEr6mat, magini de forjat gi trefilat, prese cu arbore cotit, etc.)

0.45

0.65

intermitentd etc.) ridicat, (macaraie, funiculare, cdi cu role, mese de - cu regim ugor - curegim greu Aparate de incdlzire, cuptoare cu rezistentd, cuptoare de uscat, bdi de sdruri etc. Transformatoare pentru sudare cu arc Aparate de sudat cap la cap qi prin puncte, aparate de incdlzire directd Convertizoare de sudare cu un singur punct de lucru Cuptoare cu induclie: - dejoasd frecventd - de inaltd frecventd Cuptoare electrice cu arc pentru topirea otelului b. Instalalii de iluminat Pentru clddiri (incdperi) mici pdnd la 200 n] Hale industriale - cu ateliere qi incdperi separate - frrd, separalii Clddiri sociale qi administrative, gcoli, laboratoare Centrale gi stalii energetice Iluminat public (exterior) I Iluminat de sigurantd
80

Motoare electrice cu funclionare

0.10 0.15 0.60 0.31 0.42


0.51

0.45 0.45 0.95 0.35 0.70 0.65 0.95 0.95

0.72 0.80 0.7


1.00

0.8s
0.90 Fluores cent compen
sat 1.00

0.85 0.95 0.90 0.90 0.90


1.00

Incandescent

Coellcientul

de

variatie a rezistivititii solului

Tipul prizei de p[mdnt

Orizontald", cu electrozi 0.3 - 0.5 m )0,5m ingropati la addncimea de Verticald, cu electrozi ingropali la addncimea de minimum 0,8 m

TabeIuI7.34 pentru soluri u foarte cu umiditate uscate umede miilocie 6-5 5,0 3.5 3"0 2,0 1,6
119

)o

1,5

r,4

onentatrve a le rezistivititii d
Natura solului sau apei Apa de raz sauizvor Apd de mare Apd de munte (pArAuri, rduri, lacuri) Apd de pArAu si rdu Apd subterand Balast cu pdmant Cernoziom Granit, marmord Humd vAndtd, cu sulfurd de fier Loess, pdmdnt de pddure Micd Nisip foarte umed Nisip, nisip cu pietris Pdmdnt arabil Pdm6nt argilos. arsild Pdmdnt cu pietris PdmAnt, humd, turbd (foarte umed) PdmAnt nisipos Roci , bazalte Sare gemd Solutie de sare si ape acide StAncd compactd

Tabelul7.35 telor solun I 9

p,c)m
Valori limitd Valori
recomandate 40
J
I
1

40-50

1-5
100

l0-50

- 1200

20 -70 500 - 6000 10 - 70

000 20 50
50 10"

1000

10" - 10"
100

l0o - 10" r0 -20 100 - 300

l0
250

10"
400
1000

1000 40

- 500 - 2000 t0-60

s0
80

i00

150

500

200
20 300 i0 000

15

150-400
10 000

-20

10"
0,01 100 000

10"
0.01 100 000

n tr-o -o
d
O

trE
v

cr)

tr-

o\ N N N N
I

cn

tr- t--

ca ca

N
\o
lr C) N

o\ o\ o\ \o N

N N N N N

ca

a\
L
q)

li

o $i

rn
H

t-- (-c.l co aa

c.l

o\ o\ o\
c.,l

cn

oi

tr Io ;) $ ()

\o \o tr- trc.l
t-i
*i () P

c-) aa

(d

\o \o
(r) tr)

Fi

c.I c.I

o\ o\

N N

crt co

\o

o
C)

L c) )d
c)

cr)

) -

rq

\o \o t-- t-N N cn co

rca
I

Fi
I

L ca ao

o1

c..l a\t an

o\ \o

-o

c..J

! P

(J
0) ,t)

o a

oo v

c.l c'l aa cn cn

tr- F- t--

ra)

lr)

c.) aa

\o

c{

o'\
c-.J

a{ N

IJ

s
\o

-+ oo oo \o \o \o t-- |.- tr- tr#


o.l

|..) h

ta)

N c\

co cn aa ao

ca c.) ca

N
\o
|..)

)cg

()x= 7)3tr
i\ I -

\o

ra) V. 6l co rn t-- o\ N

la)

ta) oo

La)

|r) .if

o.l

c)

c)

tr-

c.) ca c..l ...l c'n

\o
cn

oo oo

\r

=+

\o |,N N N ca

0)

,.o

\o
_o
;J

\o

ca ca

N N N

\o \o

cn ca

oo oo

.+

oo v

N c.l

a.l

I q)

ti
0)

n
Cd

\o \o

q)

tr

o\ \o N N N N cn
ca cn o.\

oo co

.t

oo oo

\o N N \o

o
C)

L L

o
tr tr () tr
(.)

H
$r

\o \o

ca co ca

N N
\o

an

o\
a!

v v oo co aa cr) \j'

A $
!

oo oo #

o
fi )(

ca

L
q)

lr)

|.r)

cn cn

ca co

c\l

a'.)

o\ o\ \o

N N ci

ca

oo oo

-o
I I

sf

-+

oo oo

tr) \a) cr) ca

\o
(a)

aa co

a{ N N N cn c.) rn (r)

\o \o

oo +

oo

-+

-+ $ -+ oo

6
()
ca ca cn

\o

ca ca an Ol

c.I

Ct.l

(..l

o\ \o \o

oi

ca

ca)

cn

-d-

=i-

otr= c^otr O

.-i^ . ..t (-) u ti

ta)

(\

tr)

$ \o

\o

(r) |.r) tr) N cn |.n t-- o\

N \n

|..)

oo #

r.) lr)
c.l

tr-

|..)

N c{
tal

tr) c.l

cn

$ tr)

|r) \n

n
ta)

oo

-o ) \o
__o

c't

c..l c..l ca

rn N

ta)

|r)

oo oo

t tr) ()
t<
cd

Cg

(d
Ch

N
ra)

o.l

lr) (\

N O N aa $
l.a)
t-a)

\o

ta)

r)
rn

oo oo

o o
C)

$
h li

li
C)

N N 6I

|r)
c'.J

-+ $ N

ta)

tr)

(a)

\o

oo oo oo

Xg
C)

ti

ca

o
l<
C)
I

a)

\n |r)

N N N

cn

-+

\o \o

|r) la)

oo oo oo

z
\o

c'l

tr)

ta) la)

F
o\ ol oi

O
ta)

N N c'l

(r)

c\

c.l cn ca

.t

rr) |..) \o \o \o oo

|r)

la) (r)

t-.]

rn

ta) |..) (r) la)

\n N ol N N ol c.) c.)

-+ $ la)
ra)

-o
C)

o ()t=

O tr)
h

crvl:
t-r
F

oo

(n

ta)

|r) .+ \o O \o |r) lr) O c-l c.l ao tr) a-

l.a)

oo

$ N

li :)
P

I I

\o

c.l

c..l ca)

\o N -+

co

o o

;J

\o

)
-o

c'.1

(..l

o\

a{ N ca

N v

co
=+

li
4)

\o
F.l

;i p

N N
\o
ra)

o\ o\ \o N oo .f, c-l c-l cn

Cd

cd

c)
L

+
cf)

a4

N $

tJl
li

Fr o\
0-)

rn
ca

N
\o
rr)
cn

c.I

+ o\ \o \o N oo .+

6I

co co

s
N

o
rcB

o
$r

Si

) *r

() \o N
co

"o o\ o\

ca

o\ o\ \o N N N co \o o\

ca =+

oo

t<
0)

c.) ca

\o N .+

o\ o\
tr) V')

c..l

co ca .+

\o N

oo

c..l

o\ \o N N ca
tr- o\ c.l

ca co

\o

O N w \o
ta) h

ol

ra) (a)

ca

\o

o\ N N N

()9tr !)!= cn3tr

\a)

ca V.

|r)

O r.)

r)

oo

-+

\o tr)

\ai O tr) ca lr) t--

O N

trd F

oo oo

N N N

oo oo @
oo"

c..l

\o w \o <. cn

.o \o
-o
$<

a rI]
N

oo oo oo oo oo oo oo

N N

c.l

ai

$. \o v \o $ <. ao $ w

o
d
*i

|tr)
fi

F
li
c.)

(.)

z
l-r

oo oo oo oo co oo- <. v co oo \o c.l 6l ...l N cn

o .+
t1

')
C)

s
$

\o .i-

oo oo @ oo oo^ oo

$ \o \o \o .+ N ci a{ ol co ca $
oo co oo co^ oo =q $ oo oo \o \o N N o1 ol ca cn

O
)c6

) ti
ai ;J

cn

.t

\o

N
!

s s

z
\o

c\ o
t-l

r! FLr
'r

$ .+ $ oo \o
.+

oo oo oo oo" oo oo

c.l

N oI c'l

+ t \o \o \o .+
ca ca
a\)

n F-)

t-

w $ + $
tr) v?

-+ $ oo oo oo oo oo. oo oo
c..l

N ol N

$ =li $ \o \o

cn cn ca

o=H -o (d 7)5E
c)

()

E"E^c
F-

v s
I

\o

la) lr) |r) O N cn tr) tr- o\ N

r)

co

|r)

ti

oo oo sf =q # oo co la)

N N N N

cO

s
tr
rrl

)
-o
tr)
ti
Sr

oo oo .{-

N N N

@ oo lr)

$ N

=J:

co

\o \o
(-)

o li

=l: $ =l: oo co tr) N N N a{ cn


oo oo oo

o o
O
)(tJ
r-1

) s
cn

o Ifr p

\+ \o oo oo oo

/ tri
-o
l-r

N c{

a\)

$ $ rn N
=J: c..l

n |r)
ca)

! )

\r

s
$

\o

oo co

$ .+

N N N

oo oo

n n ci co

o,l

o a1
Cd t-.,1

\r

oo oo
c..l a\l

.t

$ ai ol

oo oo

s
l-a)

$,
tr)
I

aa

aa)

s {' s
tr) lr)

oo oo oo sj=l: $ oo @ ta) tr) ta) N N N N a{ cn ca crt

qs

oxe ()EH C/]bE


9.frd

c{

=j-

\o

ol

l..)

(r)
cO r

|r) F- O) c.]

l-al

|r)

cl4uecuoc

p
() p ( o F L
)Gl

t.o.;

nes IBJdes Inu 0p Jol-cnpuoc


NA AIINDT A6

\o
$
Ol
r

O o\
I

O
I

s
I

$
$ N
I

v?

v')

I
I

<-

o
t-

<.
N
t

.ic-l
I

O $ ol
I

G() ()E
O* ^O ^'d

ol

rn N
oo
I

tr 6
()

ol
co
l

N
oo
I I

\o
I

{)

-()
co

ta)

$
.io\

c.l

O .iI

$
I

o]
l

.io.l
I

oo
I

c.l ca

ri. N ca

vl

s N

O
I
I

o
r(J

o
t

co

\f, al co

tro
!

o o q
Cd

z
A
o

F a
.o

o
L

X6

.o +:
()

! -o ,E
C)

O $
c.]

.+
c-l

O
.f
I

I O v'I

T
O
ca co
I I

$
aa)
I

vl
O
ca ao
I I

c.l

o E

lr)
t

s
I

(,

(! $I

co
I

$
I

.i- ca c.t
I I

.s>

w o
co

at

s
I

N
\o

ca

c-.l

6l co N

N
\o

O ao J
cd

o
N

()

o
b0

6tr
! -'\v
d--(9L

0.)5
9i ts .\

O P

o o
N

o
C)

.eii:9q
.=dEod F ^+j

.*o<g!r
6ta6e() L!!u!L R^FL'-

.EE;gE
i.E --^:(q L -- E t-ri()

o -

G:i

o o

o (
O
}Cd

7!

o
LL 5()

O'r '-N

'F
o
o

()

; () tr -.o

o ()
L

69 po
^o

YX :OJ UO Ca
G

bI bo

.o cd

6L!-O :.-!u!: -=E d.:=

XH 9 o ? .s 3 H? S .-cs s:6
i:

()
C)

!)d .-q

o
*r

-o EE
Fd-

'E

()

,E o'O
aJ'U *9 r-.i \J

O d)

a )1

bi
!

ii >
Ar

-- o cg L.trs'=Hqp 9'E 5* e) CJ9iH .. O O |i L X s q E d 3;

qN -o '4,9 ex
() JN OL F:o
_o

()o Xa) !

.o (s (J

C)=

tr!
d(D

.*O
!6

YO F.] o
I

6'=
ra ,- bI

o
() () () !
C)

o= tr.9E =a

()

> aA.=z I o <jj'3eg


(-)

*i,:= afi d o tr

)tr c2 ep.cE -.ij


,C0

5
:

.o

-_

EoHH;= U.,=r.^+J

.9"8,q

;:O ().= E9 !r Er( -o Id _otr (cd '.o *x! =)(c F >{g 2+ -o .R!

Q<a o-

;^

)cg

)cd e

tr

-o

E:t b>r
cA
<)

(-)OO OO(J

m cq pi 0i ca l-lr m (-) O oi O A O trr


(-)

co

S
o s

ONtr ooX

ui,o = 6i -i

potr -Oo
pqo

o ^Ro9tr oo-^!ltrr:o>

axg^-FE -.:3 E E ; -d.d I'i = i "- "N 3';=


V)r;
^;o tr

^ 5,': H ij '8"-q t

33

s
c{

c\

a
I

o (-) .o
C)

+ <i-

a
F a
-o
I

V) ta)
l
I

O
I

O
I I

O lr)
I
I I

o C)

o
d

o o
l<

'i
0.)

c-r

rr

-0 !3

o (.)
E 'iO rr!

ca ca

co ca

ca ca

oo

6H
.o N=
Y.i

e
C) cd

o E
Cd

qF e(J
o.-

()X oo tt o
c) 'o 0).:

L a) X6 C) od :- !Y o() oq ()J I

.d E

6tr p.5
L

Oq (') ()d

ctr9 =l '= g(D


<cS

\o
.--:" )(E

\o
)Ctr

\o
:=c!()

oro Htr T
PC)
!

o
f
<G

o o .o o -ai q
(g

!kL - )d o-H

)c

G )ci o
C)
CS

6"9 s
{) bn)d

)6

o q

Ho
ud ^o
c)

()
)6

o-L .o

q
o

'a
a

o ()
E () k
!
c6

s, s-.9
F

sQ

6. .o

o
o

o
(.) bT

!O:Y cd()

o o o
!

rr

-oo
(j-rL.J ! u ^!-F He-9 +

t ii

()F: q r-. .! o
OF boi

.-.H O ia'd l: t ,rv .r ! OO ri ;r,,'.crvScl


AVPF L.-

ee .9 ! .;X GO
-c) ()

>o .ii .o

q (Jt

C)

r:|

C)

o
N
<.1

;o ().t

e>lL) E O O-E

ocx

ll

E(j CdH

-9
.d

ol: +
C)

,o TL aQ
o

Co

>ii

-o

=9

=()
a)

+)(s
r( '-

.o6
Og

63 :o)

F cco
E+
B

=o Bi 'o
E

\o G*

o
o
() ()
O !

A +
(-)

Fr F

m
g F

+.gts '*d)
o

i o,'o o ae o o
()
$r

O
O

t O O

Afi
Ar

o.l

o.

co>9 0.,= d
-FQ /n o-

=()
oX c)(d A()

ca

+
O

-o cB

'o i ,
):!.i- -

()sE5 o !E
9!a)Ed
.i H A C

i o<cs'? 5+ d-o

E (r<

c-t

r\

^'!i Gv9

() .d

OttE -c..roo- 9J i.= q tr oo+ X 9 * : \o^Al^$ ^ 5 r'- * S j c.) ^r)c.l E--i9


\ vr c.l^* ^ ^.^ -\O [t- * +9 o + il " o.!

iix
c: .i'O
C)

+6\0 -cor)

= ;

,.i c{^N :$

^'oo :$

c)

r)
,d

r);
c.i

r-: Jc. ^i
.., r^LTF

-.Fl

E
-

r)1:
6A

N-co\OF:<
C)

o C -O -

^trO h^l H- ^(D C + t !r --d !,, ^N'dcO ^d r tr


()

6J6

o i'i. ddc i
^

otr cl:o = tr ,teitr 5 b;


^.!

()

.- ci " -o. c.lN o'dF>


o o
k o
L L

OscF)
)cg

6-ll

k
L

o
!
cg

o
g () v
0)

cs

o C)
l-

xC
C)
c-)

d AE E
o)

o (r d'nqr a1:=

o
r(!
L

! !

C)E 'oi (B Yo)


,a

.F =
C)

! (.) !Cd vo (i

iio Od C o' g! !!
! C) (D

rto

o(! o eo Xo

! P O X!.i tr =EH {) o pH-.: +re () t .s o.r (J


cs

o ! o q
)cg

o o
O

s H:&
a

a.

99s:6
.-N+ o) 'd= o Q.iXa *o(;
dcg od 6d x.* !

)s

o L o
X
0)

9O !O -^i 0) 'X ,!q o !


)cC E

'O

o= x o krc-b
tr 6) a

H EO.= i:N+cg
qt
-L(u :cdN

o5
.9
<ic O-:
or

(cC )cS

Eo Q!

o
CU

;n (D d )GA!! .r.i/O

ts== ..=
c6

.=o ._()
Eo \<i 5 A<) o o
,6) d(J
H + Q O o

oo

!c
C)

c)

a'; H* E or'i 9$o95 e 4= o 5.E d !! 3a

,GgE
q 'E"E

o ^o cEg.r**N

2<) trq) 'a8 'ao


.-H

= l:i

o a.
a)

! o

o O

p.
()

AO

C)

=+

,a
! O 6r QO )d .OF d(

Orc

0).-

lQ *t
-=l

(D

.:6
-6)

c 'ri '0)

rb 'iI 'Fo oo
-(D

i:@ oo (=oo i<i x Aa


0) 0)

v)=P r\ I G ()F
dO=

)rrl

O
P

O
l-li
dJ -o

'-

a
N

xd

N
)Cg

o g
()
(-)

c)! 6<G o.l 5

o .O

0)

()

G c..l
c)

A +
()

* H

tr
H
(-)

ii

\a() ad

EE
H

o)o

oo
ca

O O O O

o +
0)o

s0) ad

,d) t.n cd io o (.)o \3O G! ;o aa

0r

-<<
oC),.::

/
z O

a (-) A

CJ- O O Q

+ a a a
Flr

pr oi +

cq
H

H H

a
O

(f)

/ 2.

/ / V)

z2
t+l

cn-9cna
9d9Lv

O<O<
9Ht cdl(!cs

ttl >>>l

'a E d
FL!.ii

E-o
i5=

l()J()c^
=

()c6 )6'o o rdY(.)i)

a.>

d)6J O X H \J tr = O.= O O

.- N e-: !9 'CE"E93 ilrcr -? "l H F'-r.o I .g ';FE-E+F

5, d..' oii"

v9vt F.i 9) '-* 9'd. (o .E I -i) t: tl


C)

d3.5sFg
J=tP.^L

Lr.=.-o

o.q.=

^: =i-li

| 3E i * -E 9.e 5 b :!? H v.Y U O (J tr d e=.x a 5 H Fi at d


=o5 NeYc
Oi iidq"oi ;r

dA qE .1 .io
tr(,)

o ()d
!H

-a

\o F- o\

v1

\o \q
c-.1

-o cd

a)E F E
)C () cif

z6E
()
! cd N

rrll *\O\O* \o \o \o \o t a.l c..l vvvv vvvv -i\O$tilr

xNc\lN X X ^X + ^^^ oo oo il, irr'N a.t c-l c..t*oo a{ .i N .soo o


L9
.(,)
<cd

..txxx

)leu9

XXXX cj N N XXXX

N
c..r

vlro s o do XXX c'iNN XXX \o \o \o


N*+ ttt

;tr1

lx

-o XX N c.t

o\

t/)
()

<-x
aX

XO

z LI q
O

X X

<.

9,.,
<cc
)C6

sf9
.:r=(=
o!9"! I
^=

,"i

C)(s
a)trq !oL :C)ii EtrC) '=>
rso =q

()

)(c

a.

='=9 3 oJ+E ! O-.cg O


eH-.k.i

o,=()

()

o o

- 5'* ,== :=
t^

6'a

9?

a Y o.()
cc v.6 E

^!Y

o q o
(!

Cd

o g
()
(c

H F

-\ i*
a.

'= ^a r L a) ^ir-d

",P.!gU 6* xtr O H
o !Y

o'i !
.=J

Jcd

-.

cii c'F .! 0(.)cl


-L.!.rv

E .= oi)co 4C) *.5

,9Y

.6
O

.ido5 -(t)-o
)cg

J UN
)ct

"--ox() o5-i:F! 6'p ! E'E


! g,i I

q; ^r'* edG

*96h

(),= J":Pw )d ?

()

o
() X ()

(d 'd

! k

)cO

)d f )

a. ()

o <.i 'E.X o .<6-5rc)

)cd

! 'd o !
.o
E

XB

9++
coN rOO r!^.6!v^ () c iN I i4- r<G< -)6 *c u o =k:il o "-<; 9+LG
=^O ;aO^ H (6.* L (G 6

.o

w o

.;3
a(d

i:

z 'i:,g

(c() -o oo !'o

a. 0)

-O

x! !

'u

>E o.tr
I!'(d

-r

63

o.
0)

rcs

O H

Cd

()rvo

j )cS ()Li tj ,cd

dS
N

<<G bzlJ U; a -c d.=


.o

i.9 (n |i

;id

O+()
iO

6e

ca

R F

o.
tu

a'E ii
q

F
'P )EA

E
G !
0)

po

l'=-u) --d F () r-

F c (J
; I:dJ q s ti o C! r)
-_

p L

F
(ch)

+ F
9()4)

+ F
(H= ca\o .:lNil ().- (cO o.* 6Ac"l

A
14

F.

()

5E0., :YOCd
d .r
0.)

'o 'i!'io r,
L

br

-o o 63

;o

rRs.lstgil E'' F5E6 F ?


l,/ o tr\OrJ U 5J

.=-.= ^ - ar tr L U .\ x ()'t" 6) .',i: _* g rov

..'g

s> o c) da
0)E"!r) -::F*
N Grr = -o)cdF

.9 o.:9

= xP

c -L + ((E,4
!a)

*.Y 2

o 595

'6F",= v.iv9

a-.1

vl rI oo ci XX 6 .r:Nman,n d X X dd x36x x -v\s-v.) xT'- x x *--v')\o


C-'l vv$

\O^

X X
c.l

X X
t--

.isj'
I

rl

\o
(..l

cax <t
_X c

6l

cclc9-

()

^o 0()= o!e6E
!-L*

6o
H

():J

xc
tH
L9

c-l

C)

cdo t -A ^ri o Ov^

.o6d= u!L oo ;l {:- ()oL= I o )d:> ^.E =-rL*

c,. ()F
L

a.
C)

b"^F O:
I

9: E.X

cc i\

-o
!!olJ!o

,\-/ 0)'^

.9

()E
.H

F !

CS

o cd
0)
C\'

,! S^.ia Hee car)ctr


'd(J-

()o.

tr HQo L^ o o.Y '= t'= .:l'd o C)'O

()o
od) !E

9'p.6 t s Qci aJ JUEgE


'd
9. ()
H d

o
(.)

o.

F-1 t.l !l

adP ri

d=

cuu
CC

()cd O=

psii qiOO 'jg3_


,tr
ts

'ct-

'tr
!

'a
o ;< q
()
(-)

o
.o

o .J c,) oro O.*

o.

o O
Flr

()

()

-=

'tJ
6

()

(B

o-o
!9

F
d) ()

* / (-)
F

>G /a ciq 6rE /,.= ^rF<e


-g

N
O
5() o'd

az
od^ o=

GA !
P.*

39
()

'YE cr-

.,()-

ei.i* 6 Ffr

F\o Ho
]

!96

s2d

di9\o Srql -oEy; -Q 6Po L, o O. .-n

E'sg r) N C) iz

Pod* 5 '{=" <= ol

FRE'O qge tro -$ o

a c flr\
)d Fn d=F

y 9z E =.9U (J ,6 (J oa o. O. rE

rd.

()
d

f0)lr

c)

()d-li

',-'iro l-.i
-?

o
l-.1 O ai $l d o

Frg

6bo
C.)

(g

Ora

li

C)

(/)

q)

o
d

\o

E#E 5 E E E: L7 (h e< 8 80E n H E s 8 F


;"ctr;.=-";>
co
oo
I

F'B:!rXg;ki-

.q)

tr

tr ()
q)

bo

lr)

+ tr-

O
I

+ s trtr-

v t-O
I

oo

cO

tr-

N N ci t--

oo oo

tr-

oo oo

o
-C.) -LU
(Ji-)

\r) tru)

tr- |-oo
I

oo oo oo

o
c)

E6.o\
lrr

|:.tj

|r)
)cs

tr- |r)

O O

O
I

l-a)

tr-

tr O

rn

t--

\o

q)

Si

lr I L -l )r L q) A6
q) 6)
trd

()
6)
uh^

bc) A
4)

0-)

o cd o o t<
I

an

c.t

l/')

|f) c.l la) ao c..l c.)

|r)

(n

(r) \r)

rn N

\n

c'l

(r)

a
ra
C)

o o
C)

I
6)

'59
rE
c.>c) (-)

E 0)-

P_V
o-r

\o

ta)

\o \o
t-r
I

c)

r) -+

o\

rn
O

(--

rr)

lr)

t-

\o

rn

oo

ta)

\o

|..)

o
li
q)

() ! 0) L o I

! tr

;)
xS

C) C)
Cd

o
c/)

()
cd

C) C) p
a4
c.>

!u
9r
C)

o o
C)
<cC

o
I
c)

a.9 o-o
cgo

o o
O
;J

t4

9E
p)
C)
a1

"! (Jd;

O g bo Io (d

tr

l-r

Cl tr

=a

<

CJ HO

O li

() ;)

o o l.r * 9i oa o ()o C') L! Si C) '4d i1 6J o ir' O lr d


CJ

C)

ai cgo 4)9 !2b hH


a

v)
c.r

tr () lr
c.)

'5-

<(t P^ l-i o

rcJ

6o 5o O utl UE

99 p.F tr.u

o o l-i $i (d o Cd o 9i
a f o d al
c/) cd

lrd

a)9 lr9

o
C)

x5
(B

(-) fr) rrl F.t

C)

a<) i9 6

Si
q..r

,E li
trr

Cg

90

FE CO E i.d .!H.=l;oEf trxg^d:c d 6 4 F :+ 3 8 E 3-t " E=


|r)
oo oo \o oo oo ra)

';'E4E=
HA . tv Y

-L
c.)

c.)

I
an

tr-

c..l

c.I
l-I

N ca ca tr- an ca \o ca |.- c.tr- t--

#
i

N N

ca

t-

$ tr- tr-

ln

ta)

oo

tr-

r) oo

\o
v

rn h

\o tr) tr)

rn
I I

\o

la)

.+

la)

rr)
c.)

ta) rr) ra)

$ $

tr) @ tr)

\a)

oo

.+

tr- tr-

oo (--

tr) oo

l-a)

rn

oo

c.l

N O

oo
I

N c\ O

c)
! 1O 9\
6J

(.)
CS

() a
C)

o o o C)
(-)

tr

O N *i
il

ta)

\o o\

s
ll

o
bJ

Cd

o a

)
I

f' (.) .i orcc XU)o i o.l'i oEcg


JYrJ

C)

q)

()
o-r

H"O

iYca$r o.l

!arE o-t
'=fi..
'a!d
L\

11

(.)
C)

a li

9.r 'd; 5oq:* tr b 5.=tr,.o


:!o.d
!!.: r ! ;J(u5.F F

o
V

o
O O ..o
C)

o
C)
C)

bI l-.]
C) C)

tr
P r(

I
a'1

o o o ) o () () o o
O

)(

tr () tr
d (.)
)c3

*o.rq -=e-=5!2 jj-r


L .F -

o-litro,itrtrc) =oN(dcJA hN d /\ h^ d L

bt

o l-< tr o C) o o o

l-i (d

tr ti

d li
C)

(c

5i
Cd

XT

-] a a z

a 2 a = a z

o a a d

dOa.=Fo-.!O '=-=trx"==csN

E:=F'rlJu; T cs X g - 32
^

o'l. a)=icbots = 5oP !?


L IU

'i-9.o
!.Jt*a)

9sgx =P--C)
tPli

: i f E trE I

s.

>r9E-

U*o 5 oqLi>o

A V-)

-+
tr-

ao ca

O tr- tr- co

c.) <{- cn

Ir)

ca w co tr#

c.l

tr-

ca

.+

ra)

ra)

tr-

ta)

oo

\o

tr- F- ra) oo \o

\n

ra)

\o

oo
Xd

\a)

\o

tr

(.)
V>

c..l

c.)

c\

tr)
co

cn

|r)
\r)

oo

oo

N
N

\r)

O O

rr) ={-

|..)

la)

oo rn o C)
d l-i

c\ O

ca

|r)

o o l.i
d

co o.l
I

|r)

-+
I

rr)

\o
tr) t--

\i'

(r) cn cri cn oo
h
I

$
I

rn

n n c.) tr- o \o O
O

O O

co

|r)
cn

ol \o

tr) \n

ca)

C)6 |rC
H

C) C) (B
<cg

<C

E9
boa ()!a
lr (J

rd
C)
C) U)

li

$r

C)
)cS

tl! -(h

C)

tu)

o-c
a,>

Sr

)cd

()
C)

:-

q
()
ti d ti
l<

t<
(6

EEs;

ek6

J o oo.i

-o
lr

-a rl(.)

d()

<.1

q
(.)

! 0))^i o() 'r C) P' 'u9 )(S a rcd O ._ .i )Cg d o= tr oc dU o- li () EF rr. 5 ir ubJ lr si c) o (dP o

o rcB o g o H o

rdo-o <6

6e QqO
()
*i
C)

Cd

o o !
C)

o
C)

() li
cd

c)
C)

O
F
c.)

.Y (e 0)oI ()i str o'= bo "' rrV

c)
li I 9r I

lr
tr

o,
v!

Cd

fi p

!r
a4 C)

E-

l-i
c/) a4

e; a bot <{z,=

cd

QC) AP

fi3 O- -d a

I a a'l

!29
!,r

dL F! ar PA
cd

(D

li

O I a a

(d

do s) bo ()=

9.)

(n

li

rrV trN

t*

*r

b0 oo :l <a <d

\o

tr) cn

cn

v s' oo tr- tr- \r

oo oo

\o^

F-

ca

oo .+

O O

c.)

o]

\o

co oo

o\

rn

tr-

ta)

ca

\a)

o\

o\

tr-

\o

ta)
ar1

ca

V')

ao

oo
=+

.+

lr)

rn

n s

O rn

\a)

.+

rf)

oo

|r)

\o

\o tf) |r) tr\o \o


\a)

oo

tr-

|.r)

tr-

(a)

tr-

t--

\o

\a) \a)

rr\t
C)

Pl

^l

P
I

C)

rcd

ti

Cd

o
xC

) O
rcj

(.)

o o li

(d
ch

u,E
Ntl
ti :i H

0)

() ()
(d
a4

O16 *ao NE ()o

lr a

dl()l()
!l
I

llrnl

.le

uld

rcS

()
! d
C) C)

'n cS Q(2

!,)

.ob

.=e ()E
EA

a cd-

\o
O

Ct

o
X

g
ti

o
'J

5() oo o0 o(.) O() lr Lr l.r! oc) oo Plr 9lr


O-

"o

P6
o'E
0.)ii
d -5

o
C)

c)

l-i
C6

5()

)(d

O.

5O

)cS

p..9 .<o -i O \JO \Jtr


I

ar O d) )CS c)xs H Y7) gl 06 <ti a) csg0) cd q, |i o C)'ii o o'F

:l,e E.B
L r\

(.)F o9r <);^ O ii5S?c) rov> EO> i o'5 nr/N F 'r+O 6)ics
tr:9

o v -1 C) ()o<g

C)

)cd

o
!u

f;
H

o-r

\./+i

()

L) (ii

ootr E 8< F ''="'1i > xPg ll 3B H>


o.)

(J^N .F )cg ,Cs i:5! o.= F od9) iox Pa)ts

()

o tr o o tr o (6 ch
C)

a
C) C)

t<

ct

oii;

ac) c

():
?-J

OdJ:o,

2:

>6

Chi a d.=

I
Cd

\o

'=() EO tr6 E> ;J t+r )A j26 =o .i t-l =() Fo to ii(s ().= EE o o. o.


,i FO
q.>

H-

cO

ra)

co
oo (r) o.l
I

tr-

c\ \o

ta)

tr-

oo

6l

ol
cn

oo

tr)
ca
I

tr)

co oo

F-

o\

O ,o
C)

F.

tr-

ca

o\
cd

oo

c.'l c.) cn

tr)

|.r)

cO

5 o
9.
cd

oo

o\

oo

o\

a
C) U)

l< ()

a
tr)
|..)

IJ \o
ta)

ra) (a)

o.l ca

ta)

rn

o\

oo

o\

\o \o o\

\
C)

o
()

rcd C)

k
$r (.)

oi
Cd

)
:d F!

o tr o
C) cd

a
F<

o
C)

C)

(.) Lr
C6

O ,ti H

C)

li

C)
9-r

o
(d

o
C)

v)

()
! H

o o li
N

lr

d <(s

rcd

()

C)

o
ti H li
(.)

C)

;J ti

o 5o ()()
o
li

()ul
a.a

) o

.*O hlr -.
cd

bt
C) C)

bI

ti

bI -r ti P lr (d

g ()
L

!v! 'EN P.#

c-> ()+? Cg tr

U)C.)

'nu v:
6P
Cd

p g li N bI
$r

(d
c/)

P tr
C)

o
$r

Cf)

o a
C)

t< F

r!

36 a EE
(.)

_-=

X d)o C)=
(v

(/I
C)
9-r

c-r

rd
C)

-i.r() ()d
FI (J

! lJr

.=o CJ .g dc)

=v)

)(g a) ctj

o C) pi O

F
l-

4
J -l
[Jl

IJ
I

U
F4

td .fl

IE

B f{

d ll fl ri-

F
14
F]

U
rd

rs
IA
I

s
4

t(J

F.

F.

4 F { J {T' F A
I

(*{

\c
I

f,J

fi

0
L!
I

ut tq
Q

ll-l

m (J

F M LrF
LI

RI E

.[

LJ

6t {J U .4 hi

vF LJ LI L!

E s X

E
tn ]J

L U
tul

al

+l
FI

F I F
t/t

+l \t | \l

UI

')
il

E
14

ru

=
!{

x +
F

L
TU

_l L

F lJi
(.) $r

tI
tu

0l 4
-h

_t
-:til

Tx" TAH

,o
a
(d
C)

ti

tr

f f
d
_q

(h

q
()
th
c3 a4

f (-) f
tl'l
UJ LT

-4 !ru +U
H

(Il

f f
ll

+
,hr

.E
{_

+r
TA

=
(r)
CU

(}I

F E

o_
<J_
___l

E J E
I

z N

L!
IY \L tFl

Lrl

LJ

=
F J

TA

f----;--'t L.-t/ --l --r-l-\

8. BIBLIOGRAFIE
Bdilescu, A1. q, a. Iluminatul electric. indreptar . ET Bucuregtil969. Bianchi, C. $. a. Proiectarea instalaliilor de iluminat electric, ET Bucureqti 1981 3 Bolan, N .V. $ .a. Relele electrice. Calculul electric. E. T. Bucuregti 196I 4 Cdnescu, T. $. a. Instalafii electrice de utilizare E..T. Bucureqti 1968 5 Comga, D. q. a. Proiectarea instalaliilor electrice industriale E.D.P. Bucuregti1979 6 Comqa, D. Utilizdri ale energiei electrice E.D.P. Bucureqti 1973. 7 Cruceru, C. $. a. Conducte electrice. indreptar. E.T. Bucuregtil970. 8 Dinculescu, P. Surse de lumind. Ldmpi incandescente I.P.B. 9 Dumitru, Octav. Utilizarca energiei electrice, instalalii electrice de joasd tensiune, Editura Universitdlii Piteqti 2000. 10 Gheorghiu, N. g. a. Utilizarea energiei electrice in industrie qi agriculturd E.T. BucureSti 197 4 11 Ioachim, D. $. a. IJttlizdri ale energiei electrice . indrumar pentru lucrdri de laborator I.P. Iaqi 12 lorddnescu, Gh. $. a. Alimentarea cu energie electricd a intreprinderilor E.D.P. Bucuregti 1979. 13 Mathe, B. $. a. Proteclia impotriva trdznetului a construcfiilor civile 5i industriale E.T. Bucuregti 1969. 14 Miclescu, Th. q. a. Utilizarea energiei electrice E.D.P. Bucuregti . i5 Micu, E. Utilizdri ale energiei electrice in industrie gi transporturi E.D.P. Bucuregti 1978. 16 Pantelimon, L. q. a. Utrlizarea energiei electrice. Instalalii electrice de joasd tensiune. Probleme. E.D.P. Bucureqti. 17 Pentiuc, R. UtilizArile energiei electrice. Instalalii electrice de joasd tensiune. E.U. Suceava. 18 Pietrdreanu, E. Agenda electricianului E.T. Bucureqti 1979.

1 2

19 Pietrdreanu, E.

Reglementdri privind proiectarea, executia gi

exploatarea instalafiilor electrice de utilizare E.T. Bucureqti 1972. 20 Sufrim, M. $. a. Construclia qi exploatarea instalaliilor de legare la pdmdnt. E.T. Bucureqti 1970. 2l 'Fx<* CSCAS Normativ pentru proiectarea qi executarea instalaliilor electrice interioare cu tensiuni pdnd la 1000 VI 7 - 68 22 '6{<'k Manualul inginerului electrician, vol. V, VII, V[I, E.T. Bucuregti.

99

++* M.E.E. Instrucliuni privind ameliorarea factorului de putere la consumatorii industriali qi similari de energie electricd E 43 - 67 - oficiul de documentare qi publicalii tehnice Bucureqti 1968. 24 {<*'& MEE Normativ pentru proiectarea gi executarea relelelor de

23

- FCME Nomenclator privind cablurile electrice (telefonice, de control, de mdsurS, de comandd qi de forfd) 26 {<** srAS r71r - 68 Masuri de prevenire contra incendiilor. Clasificarea construcliilor dup[ gradul de rezistenld la foc qi dupd pericolul de indcendiu. 27 >F** srAS 2612 - 71 Proteclia impotriva electrocutdrilor . Limite admisibile. 28 *** srAS 36871r - 73 Iluminatul artificial qi natural. Terminologie. 29 *** STAS 368712 -73 Lltrnpi qi corpuri de iluminat. 30 *** srAS 6119 - 68 Instalafii electrice pana la 1000 v inclusiv. Instalafii de legare la pam6nt de protecfie. Prescriplii. 31 *** STAS 6616 - 69 Instalalii de legare la nul de proteclie. Prescriplii. 32 {<*d< srAS 6646 - 66 construclii civile qi industriale. Iluminatul artihcial. Prescriplii. 33 **'* STAS 7334 - 70 Instalafii electrice de 1000 V gi peste 1000 V.

25

cabluri electrice I.R. 4 - 68.

*{<i< MICM

100

CUPRINS

Dimensionarea instalafiilor electrice de iluminat interior 1.1 Alegerea sistemului de iluminat gi a sursei de lumind 1.2 Alegerea corpului de iluminat 1.3 Amplasarea corpurilor de iluminat .... 1.4 Dimensionarea circuitelor de lumind qi a circuitelor de prize monofazate ..... 1.4.I Stabilirea circuitelor de iluminat qi a circuitelor de prizd

Introducere

Pag.
3

5
5

6
8

12 12

monofazatd......

1.4.2 Alegerea aparatelor de comutalie


t.4.3 r.4.4
2 2.1

circuitelor de iluminat qi a circuitelor de

gi a aparatelor de proteclie a prizd,


13

2.1.1

2.1.2 2.1.3 2.1.4


2.2

2.2.I Alegerea secliunii conductorului gi a aparatelor de protecfie.. . 2.3 Stabilirea schemei generale monofilare de distribulie............ 2.4 Planul instalaliei electrice de for!6.
3.1 Generalitd1i...... 3.2 Sarcini electrice de calcul 3.3 Metoda coeficientului de cerere 3.4 Alegerea numdrului de transformatoare, 4.1 4.2 4.3

forfd..

monofazatd. Alegerea secliunii conductoarelor circuitelor .. Planul instalaliei de iluminat Dimensionarea instalatiilor electrice de fortd. Alegerea distribuliei pentru instalalia de forla Alegerea schemei de distribulie pe grupe de utilaje Schema monofilard a tabloului de forfd. Amplasarea tabloului de forla. Dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor de forfd.. Dimensionarea coloanelor de alimentare a tablourilor de

I]
18

t9

l9
I9 I9
20 20

2I
21

25

Alegerea postului de transformare

26 27 27 27 28 29
33 33

locului de amplasare...... .. Instalalii de legare la pdmAnt Generalit[1i ...... Clasificareaprizelor de pdmdnt. Dimensionarea prizelor de pdm6nt qi verificarea parametrilor
de

a puterii acestuia qi a

35

funcfionate....

4.3.1 Dimensionareaprrzelor

de

pdmAnt

37 37

4.3.2
5

6.t
6.1.1

6.r.2 6.r.3
6.1.4
6.1 .5

6.1.6

6.r.7
6.2
6.2.1

6.2.2 6.2.3 6.2.4 6.2.5 6.2.6 6.2.7


6.3

6.3.r
6.3.2 6.3.3 6.4
7

7.r
7.2
na

7.4
7.5
8

Mdsurarea rezistenlei de dispersie prizelor de p[mdnt Costul instalaliei electrice Exemplu de calcul (Temd de proiectare)..... Dimensionarea instalaliei electrice de iluminat Alegerea sistemului de iluminat Alegerea corpurilor de iluminat Amplasarea corpurilor de iluminat..... Stabilirea circuitelor. Alegerea aparatelor de conectare, de comutafie gi de protecfie. Alegerea secliunii conductoarelor. . . Planul instalaliei de iluminat Dimensionarea instalaliei electrice de forfa Alegerea distribuliei pentru instalalia de forld Amplasarea tablourilor de for!6 Dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor . .. .. .. Alegerea aparatelor de proteclie Dimensionarea coloanelor de alimentare a tablourilor de forfd. Schema monofilard generald de distribufie..... Planul instalaliei electrice de forfd. Alegerea postului de transformare. . . . Determinarea puterii aparente cerute. Alegerea numdrului qi a puterii posturilor de transformare. . ... Amplasarea postului de transformare. Instalalia de legare la pim6nt. Anexe. Tabele uzuale Planul instalaliei electrice de iluminat Planul instalaliei electrice de forld Planul de situalie al intreprinderii. Amplasarea postului de transformare ..... Planul instalaliei de legare la pdmAnt

4I
43

45 46 46 46
51

5i
52
53

54
55 55 56

5l
58 59
61

62

62
62
63

64 64
65 65 95 96

97
98 99

Bibliografie .....