Sunteți pe pagina 1din 40

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI

IASI PROFIL : FINANTE BANCI

STUDIUDEFEZABILITATE
PENTRU PROIECTUL DEZVOLTARECAPACITATE PRODUCTIE STDENT: __________________ AN IV Studiu DE FEZABILITATE pentru proiectul: DEZVOLTARE CAPACITATE PRODUCTIE SC _____________________________

A. DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC 1. Denumirea firmei __________________________________________________

2. Numrul i data nregistrrii la Registrul Comerului _________________________ 3. Cod fiscal / Cod unic de nregistrare ____________________________________ 4. Forma juridic de constituire 5. Adres, telefon, fax de la 1. Punct de lucru 2. Birouri : adresa _________________________________________________ 3. Secia de producie : adresa _______________________________________ 6. Tipul activitii principale actuale si codul CAEN productie scaune lemn/3611 _________________________________________

7. Tipul activitii noi (aferente investiiei, dac este cazul) productie mobilier metal/3617 8. Natura capitalului (stat, particular, strin, mixt) particular 9. Capitalul social la data solicitrii creditului 600 mil. lei 10. Asociai, acionari principali la data solicitrii creditului Asociai / Acionari Persoane fizice Tabel Anexa 1 Nr. aciuni Adresa completa, nr. Telefon Nr. aciuni Valoare (mii lei) Pondere (%) 33.4

Persoane juridice Tabel Anexa 2

Adresa completa, nr. Telefon

Valoare (mii lei) Pondere (%) 66.6

Total 100% 11. Date financiare (se vor anexa balanele de verificare pe ultimii 3 ani i ultima lun ncheiat) Anexa 1. Indicator Cifra de afaceri Rezultatul exploatrii Rezultatul brut Rata profitului net la cifra de afaceri Ponderea datoriilor totale in total pasiv Venituri totale Profit net Nr. Personal B. CONDUCEREA I PERSONALUL FIRMEI B.1. CONDUCEREA Funcia actual* Nume i prenume Studii (cu precizarea perioadei, instituiei) Experiena profesional (cu precizarea funciei, a responsabilitilor i a perioadei) 2002 2003 2004

Presedinte Contabil sef

*) Tabelul se va completa pentru fiecare membru al conducerii executive actuale. B.2. PERSONALUL Numrul i structura personalului la data solicitrii creditului: Categoria de personal Numr Pondere % Total, din care: Conducere TESA *) total, din care: - inginer productie - casier Muncitori total, din care: - direct productivi - indirect productivi 50 2 2 1 1 46 40 6 100 4 4 50 50 92 86.96 13.04

*) Personalul TESA va fi defalcat pe funcii (producie, economic, marketing, comercial, etc.) C. DESCRIEREA ACTIVITII CURENTE C.1. Scurt istoric Activitatea a inceput in septembrie 2002 cu activitatea de tamplarie si ambalaje carton. C.2. Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii 1. denumirea complet a produsului / serviciului 5. Nomenclatorul produselor actuale consta in scaune cu sezut impletit pentru copii si adulti. 1. principalele caracteristici / performante tehnico-economice i de calitate (de exemplu: dimensiuni, compoziie, forme de comercializare, nivel calitativ, ncadrare a n standardele de calitate). 6. Produsele sunt executate din lemn de fag lacuit natur sau baituit in diverse culori.

7. Sezutul este de regula impletit cu papura sau rogoz. Produsele sunt de complexitate medie cu profile rotunde sau rectilinii, au un stil comun care le fac utilizabile in orice loc (bucatarii, terase, camera copiilor, birouri, locuri publice). 8. Produsele sunt ecologice, fiind executate din materiale naturale. 9. Produsele sunt de calitate medie, sunt destinate exportului, livrarea facandu-se in cantitati vagonabile. 10. Ambalajele din carton sunt pentru nevoi proprii sau pentru terti. C.3. Piaa 3.1. Prezentarea evoluiei cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani, pe grupe de produse / servicii: total, din care vnzri de mrfuri i producie vndut; defalcate pe intern i export. Nu este cazul. 3.2. Produsele sunt destinate mai ales pietii externe europene, Italia si Franta, in special. Aceste produse au o cautare mai mare in zonele calde ale Europei, fiind specifice aceste zone. Sunt folosite cu precadere in restaurante, terase, cafenele, sali de spectacole, conferinte, dar si la domiciliul persoanelor fizice, in bucatarii, terase etc. Gama de produse pentru copii este utilizata atat la domiciliu cat si in locuri publice. Produsele in cauza vor fi utilizate si in viitor, deoarece au cea mai larga raspandire pentru produsele din grupa lor. Acestea trebuie sa satisfaca doua cerinte: calitate acceptabila la un pret scazut. 3.3 Principala tendinta a pietei este aceea de a modifica produsele astfel incat acestea sa poata fi transportate demontate, pentru scaderea cheltuielilor de transport si depozitare. Scaunele de acest tip nu pot satisface aceste cerinte si prin urmare, pentru rezolvarea problemei spatiului la transport, se apeleaza la mijlace de transport cu capacitate ridicata si combinarea transportului de produse mai voluminoase cu produse mici. Se constata in ultimul timp o cerere crescanda de produse de mic mobilier, demontabil, ambalat individual, executate din lemn masiv cu diferite finisaje. 3.4. Principalii clieni actuali interni i / sau externi, pe grupe de produse / servicii. Productia destinata exportului in momentul de fata se livreaza prin comisionari si avem doi clienti principali: Denumire client Categorii de produse Forma de proprietate Pondere in cifra de afaceri CELETTI SPA Scaune si mic mobilier Privata 40%

ITALIA VARCETTI SRL ITALIA PIATA INTERNA IALEX S.A. INTERCOM SRL Cutii carton Cutii carton Mixta Privat 20% 15% 25%

3.5. Principalii concureni actuali interni i / sau externi Concurenta in domeniul prelucrarii lemnului este foarte mare, atat in plan intern cat si international, aceasta in primul rand datorita accesului facil la materii prime, dar si cererii pe piata. In tara, producatorii din scaune cu sezut impletit sunt putini ca numar si concentrati in cateva zone geografice, si anume: Tulcea, Ploiesti, Zalau, Bistrita, Botosani. Principala concurenta este insa pe plan extern si anume: cei mari concurenti sunt Italia si Extremul Orient, urmeaza apoi Slovenia, Croatia si Spania. Mai nou, au inceput sa produca in acest domeniu Ucraina si Moldova. Principala piedica in dezvoltarea acestei ramuri este necesitatea mainii de lucru calificate pentru impletitura, care se executa numai manual. Produsele concurentei in acest domeniu sunt similare cu ale noastre, adaptate dealtfel cerintelor pietei. Produsele de calitate foarte ridicata se adreseaza unui segment redus de piata pe care in viitor dorim sa o satisfacem. 3.6. Principalii furnizori de materii prime Principalii furnizori de materii prime sunt autohtoni din judetul Neamt si Suceava. Pentru produsele din lemn, ponderea materialelor este de 30%. 3.7. Programul de vnzri*) (fizic i valoric, pe grupe de produse / servicii, la intern i la extern) pe ntreaga perioada de creditare. Client SC Vileda Impex SRL Grupa de produse Valoare totala Durata contractului Anual cu reconfirmare

Scaune cu sezut impletit, 850.000 mic mobilier 1.500.000 350.000

SC Bricotrom SRL Bucuresti Confectii metalice Alte firme

C.4. Capacitatea tehnic actual 4.1. Descrierea sumar a procesului/ fluxului tehnologic actual, a activitilor necesare realizrii produselor/ serviciilor. Fluxul tehnologic actual pentru productia de scaune din lemn cu sezut impletit si mic mobilier consta din 4 sectoare: masini, montaj, finisaj, impletituri. OPERATII SI FAZE A. Prelucrari mecanice - debitare - indreptare - spintecare - profilare - calibrare - gaurire - slefuire circular universal masina de rideluit masina de frezat masina de frezat, fierastrau panglica masina de calibrat masina de gaurit slaif cu banda orizontala UTILAJE

B. Montaj - asamblare manual

C. Finisaj - baituire - lacuire manual pulverizare sau imersie

D. Impletituri - impletit sezut manual

E. Ambalaj expeditie manual Ca activitati conexe mentionam: aprovizionare, intretinere reparatii, evidenta contabilitate.

4.2. Regimul de lucru actual este de 8 ore zilnic, 170 ore lunar. 4.3. Date tehnice cu privire la principalele mijloacele fixe care sunt utilizate nemijlocit la realizarea produselor/serviciilor, aflate n proprietatea agentului economic: Mijloc fix Date tehnice Capacitate maxim Cldiri - de producie - depozite / magazii - altele Tipul utilajului / liniei tehnologice Mijloace de transport - Autocamion Saviem - Autoutilitara Dacia In situatia actuala productia se realizeaza in spatii inchiriate de la ______________________, de asemenea o parte din utilaje inchiriate de aceeasi cooperativa pentru care avem un contract de inchiriere pe 5 ani, cu drept de preemptiune. D. DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTIII PENTRU CARE SE SOLICIT CREDITUL D.1. Proiectul de investiie 1.1 Scopul proiectului de investiii este acela de a crea o unitate profilata in special pe cofectii metalice, crescand astfel volumul productiei cu 200%. De asemenea, prin dotari suplimentare, va creste considerabil si productia din sectorul lemn. 1.2 Descrierea proiectului de investiii Investitia consta in achizitionarea de utilaje specifice activitatii de confectii metalice si prelucrea lemnului, cat si un mijloc de transport necesar aprovizionarii. Utilajele ce urmeza a fi achizitionate sunt suficiente pentru a crea un flux tehnologic complet fabricarii de produse de tip Banc de lucru, Dulap pentru scule sau Panou perforat care au cerere la export. De asemenea se pot executa o gama larga de astfel de produse care urmeaza a fi introduse in fabricatie in functie de cererea de pe piata. Odata cu acestea se vor achizitiona si utilaje specifice prelucrarii lemnului necesare pe de o parte, confectionarii blaturilor pentru bancuri de lucru si pe Grad de ncrcare (%) Grad mediu de uzur (%)

de alta parte, cresterii productiei de scaune si crearea conditiilor tehnologice pentru a putea executa mic mobilier cu panouri. 1.3 Stadiul de realizare (activiti realizate pn la data solicitrii creditului). Nu este cazul 1.4 Valoarea total a investiiei (in mii lei), cu i fr TVA. Valoarea investitiei este de 113.450 lei fara TVA adica 135.000 lei cu T.V.A., la care se adauga 46.000 lei fara TVA adica 55.000 lei cu T.V.A. , suma necesara aprovizonarii cu materii prime si materiale consumabile. 1.5 Necesarul de finanat va include: 1. costul de investiie, cu TVA, care este de 135.000 lei 2. capital de lucru initial, cu TVA, care este de 55.000 lei. 1.6 Graficul de realizare a proiectului de investiie, temporal i valoric, cu specificarea: 1. datei demarrii proiectului de investiie (luna i anul): decembrie 2005 2. activitilor implicate de realizarea proiectului cu precizarea datei nceperii, duratei fiecrei activiti i valorile aferente 10. Achizitionarea de utilaje in valoare de 85.000 lei in decembrie 2005, 50.000 lei in inauarie 2006. Achizitionarea de materii prime si materile: 40.000 lei in decembrie 2005, 15.000 lei in ianuarie 2006. Activiti proiect Investitii Data nceperii luna 1 luna 2 luna 3 Data punerii in funciune

Total Modul de finanare: - din credit - din surse proprii - din alte surse

X Dec. 2005 85.000 63.750 21.250 50.000 36.250 13.750 -

X Iunie 2006

1.7 Graficul plilor ctre furnizorii de mijloace fixe (n cazul n care acetia acord termene de plat mai mari de 30 de zile de la data facturrii). Nu este cazul

D.2. Planul de finanare Elementul de Finanat Utilaje Materiale Costul finanrii 135.000 55.000 din care surse: banca 100.000 40.000 proprii 35.000 15.000 altele -

Pentru creditul solicitat de la banca se vor preciza condiiile estimate de acordare a mprumutului (data acordrii, durata, perioada de gratie, dobnda i modul de rambursare a ratelor) se va anexa graficul de rambursare a mprumutului. Pentru celelalte surse se va explicita natura: 1. sursele proprii constau in aportul in numerar la capitalul social. 2. altor surse Nu este cazul 3. Pentru investiiile complexe - anexa 4.a D.3. Produsele/ serviciile noi (aferente investiiei) Produsele noi ce se vor executa odata cu punerea in functiune a noii investitii, se axeaza in principal pe confectii metalice si confectii metalice in combinatie cu lemn. Aceste produse sunt bancuri de lucru din tabla cu blat din placaj, lemn sau pal; dulapuri pentru scule; panouri pentru scule. In functie de dotari, acestea pot fi executate in mai multe variante constructive care nu difera din punct de vedere al tehnologiei de fabricatie. Produsele au corpul executat din tabla cu diferite grosimi, perforatii si indoituri in functie de functionalitatea fiecarui reper. Produsele se ececuta demontabile si se ambaleaza in cutii de carton. Pentru exepditie se paletizeaza. Asamblarea se face direct de utilizitaor cu ajutorul suruburilor, conform instructiunilor de montaj. Finisajul consta in vopsire cu vopsea lovitura de ciocan de diferite culori (conform cererii clientului). Exista cerere si pentru vopsire in camp electrostatic (in momentul de fata, aceasta fiind foarte redusa). Produsele se executa la un nivel calitativ mediu spre ridicat pentru aceasta gama de produse. Nivelul calitativ se refera in primul rand la grosimea de material folosit, la precizia indoiturilor si a decuparilor, la precizia dimensionala, care dau in final usurinta montajului si stabilitatea produsului montat. Calitatea finisajului este data de calitatea vopselei si de modul in care a fost pregatita suprafata. D.4. Piaa 4.1. Produsele sunt destinate dotarii halelor industriale , atelierelor mai mici pentru intretineri si reparatii , ateliere scoala , persoanelor fizice pentru diverse lucrari casnice . In general oriunde exista o activitate de prelucrare , reparatii, hobby , etc, este nevoie si de o gama de astfel de produse .

Schimbari majore in ceea ce priveste aceasta gama de produse nu au avut loc in ultimii ani . modificarile au fost in domeniul calitatii si optimizarea greutatii . Nici in viitor nu se prevad modificari majore . In acest context se prevede o stabilitate pe piata in urmatorii 3-5 ani . 4.2.principalii clienti sunt externi ,din comunitatea europeana . Comercializarea (cel putin in prima faza ) se va efectua prin S.C. Bricoprom S.R.L. S.C. Vimini Impex SRL ambele din Bucuresti ,si altele , firme care au legaturi directe de colaborare cu mari firme din Germania, Franta si Italia . 4.3.Concurenta interna nu este foarte puternica . Exista doar putine firme cu o putere reala si anume FAM Galati , Matrix Baia Mare , Tehnometalica Arad , FAMO Blaj . Dintre firmele enumerate doar FAM Galati dispune de o tehnologie care sa permita o productivitate ridicata si o calitate suoerioara a produselor ,insa aceasta are cheltuieli ridicate cu personalul auxiliar supradimensionat mostenit de la fosta ntreprindere de stat .prin achizitionarea utilajelot prevazute , se intentioneaza crearea unui flux tehnologic care sa permita obtinerea unei productivitati ridicate si a unei calitati superioare compatibile cu standerdele ISO 9000 . Din punct de vedere tehnologic , similar este doar cel de la firma FAM din Galati . Din informatiile pe care le detinem preturile pe piata producatorilor sunt uniforme si suficiente incat sa acopere cheltuielile materiale si de productie , obtinerea unui profit suficient pentru dezvoltare . 4.4.Din studierea ofertelor lanturilor de mari magazine depozit de tipul METRO MALL si altele ,se constata ca odata cu cresterea economica din tara noastra exista un interes tot mai mare pentru astfel de produse . Preturile de comercializare in acest caz sunt mai bune pentru producator deoarece se elimina in primul rand transportul international care este costisitor . D.5. Strategia de marketing 5.1. In cadrul negocierilor de pana la aceasta data s-a insistat pe obtinerea unui pret cat mai mare, valabil pentru o calitate ridicata a produsului , chiar in detrimentul cantitatii . Acest fapt este benefic pentru inceput mai ales pana la ajungerea la atingerea parametrilor maximi ai capacitatii de productie . Pe masura implementarii programului de investitii se va putea obtine o productie mai mare fapt ce va duce la ocuparea unui segment de piata mai important care va avea un efect protector asupra noastra din punctul de vedere al fluctuatiei pietei , absolut necesar pentru a avea o cursivitate si o productie continua carecsa ne permita mentinerea costurilor la nivelul profitabilitatii . Este cunoscut faptul ca o data cu cresterea nivelului comenzilor de la un anumit nivel in sus se practica o reducere cu cateva procente a pretului , necesare cresterii vanzarilor pe piata , profitul constand din vanzarea unei cantitati suplimentare de produse . 5.2.Distributia se face prin marii engross-isti din Germania , Franta si Italia care au comisionari in Romania . Acestia distribuie marfa pentru populatie si micii meseriasi prin magazine depozit de tip METRO OBI BRICO , iar societatile comerciale prin depozitele pe care le au la dispozitie . 5.3 . promovarea noilor produse a inceput cu cateva luni in avans . Promovarea unui nou produs sau intrarea pe piata a unui nou producator necesita timp .S-au trimis cataloage fotografii , si

scrisori de intentie atat in strainatate cat si in Romania la firmele reprezentante ale unor companii straine . Intentionam ca in cel mai scurt timp sa participam cu marfa la magazinul virtual organizat de SADCOM Bucuresti care apartine de Cooperatia Mestesugareasca. D.6. Programul de vnzri Gama prodse LEMN METAL Gama produse LEMN METAL Ian. 2006 50000 Feb. 2006 Martie 2006 Aprilie 2006 Mai 2006 50000 50000 20000 50000 20000 50000 40000 2007 1080000 2600000 Iunie 2006 50000 40000 2008 1080000 2600000 Iulie 2006 August 2006 50000 100000 90000 100000

Sept. 2006 Oct. 2006 Nov. 2006 Dec. 2006 50000 150000 90000 150000 90000 180000 90000 180000

D.7. Capacitatea tehnic aferent proiectului 7.1. Amplasamentul agentului economic i asigurarea cu utiliti pentru produsele / serviciile aferente proiectului de investiie. Anexat se va prezenta planul general al unitii. Pentru activitatea productiva, societatea are inchiriate doua complexe de productie situate in ___________________________________________________________________________ si __________________________________________________________________. Spatiile sunt inchiriate pe o perioada de 5 respectiv 3 ani, cu drept de preemptiune. Planurile generale ale obiectivelor sunt in anexa 3. 7.2. Descrierea sumar a procesului / fluxului tehnologic nou, a ansamblului activitilor necesare realizrii produselor / serviciilor. Pentru produsele din lemn: se creeaza un flux tehnologic separat pentru productia blaturilor presate, din lemn, iar fluxul deja existent pentru productia de scaune se imbunatateste cu o masina de gaurit si scobit performanta. Aceste utilaje vor fi amplasate in spatiile din _____________________________________________________________________________ Pentru produsele din metal: fluxul tehnologic va fi amplasat in hala din __________________ _______________________________. Acest flux tehnologic cuprinde trei componente si anume: 1. parte de uzinaj care presupune debitare, gaurire, indoire, sudare. 2. partea de vopsitorie care presupune: curatirea suprafetelor , vopsirea si uscarea. 3. partea finala de amblaj, paletizare, expeditie.

7.3. Graficul de ncrcare a capacitilor previzionat pe ntreaga perioada de cred itare. Gama produse LEMN METAL Gama produse LEMN METAL Ianuarie 2006 35% Februarie 2006 Martie 2006 55% 55% 9% Aprilie 2006 55% 14% Noiembrie 2006 100% 88% Mai 2006 Iunie 2006 55% 14% 55% 14% Iulie 2006 August 2006 100% 45% 55% 34% 2008 100% 100%

Septembrie 2006 Octombrie 2006 100% 57% 100% 88%

Decembrie 2006 2007 77% 71% 100% 100%

7.4. Regimul de lucru al noilor capaciti este in legatura directa cu incarcarea capacitatilor, incepand cu un regim de 8 ore/zi, cu un schimb si continuand apoi cu doua schimburi de 8 ore/zi. D.8. Personalul 8.1.Numrul i proveniena personalului suplimentar. Suplimentar este necesara angajarea a 19 persoane. 8.2. Calificarea forei de munc, program de pregtire a forei de munc aferente proiectului Nu este necesara recalificarea personalului, nici specializari suplimentare. 8.3. Dimensionarea cheltuielilor cu personalul suplimentar. Lunar, cheltuielile suplimentare vor fi de 6.700 lei. 8.4. Numrul i structura personalului dup implementarea proiectului: Categoria de personal Total, din care: Conducere TESA *) total, din care: - contabilitate - tehnician merceolog - sing. Productie - maistru productie Muncitori total, din care: - direct productivi - indirect productivi Numr 69 2 5 1 1 2 1 62 53 9

*) Personalul TESA va fi defalcat pe funcii (producie, economic, marketing, comercial etc.) D.9. Materii prime i utiliti 9.1. Furnizorii de materii prime sunt autohtoni, iar materiile prime sunt de provenienta romaneasca. Aprovizionarea se face de regula de la producator sau de la reprezentantii acestuia cei mai apropiati. Principalele materilae consumate in procesul de productie sunt: 9. tabla, placaj, PAL, cherestea, lacuri, vopsele, papura. Dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime pe baza consumurilor specifice si a costurilor unitare. Denumirea materiei prime /serviciului Tabla Placaj 4 mm PAL Cherestea Lac pentru lemn Papura Vopsea lovitura de ciocan Sursa de aprovizionare Cantitile necesare pentru Preul unitar programul de producie pe Lei/U.M. un an 600.000 kg 70 mc 10.000 mp 925 mc 12.000 kg 45.000 bob. 1,22 1.200,00 4,95 180,00 4,90 1,80 7,70

SIDEX Galati Mobstrat Suceava Mopal Bistrita S.F.M. Suceava SC Star International SRL Botosani PF Rogozea Florea Pucheni, Ploiesti

SC Kober Piatra Neamt 25.000 kg

Cheltuieli lunare cu materia prima la atingerea capacitatii maxime: 160.000 Lei. 9.2. Modul de asigurare cu utiliti (energie electrica, energie termica, apa). Asigurarea utilitatilor se face prin contract cu furnizorii acestora, respectiv Electrica SA, RAJ Apa. Energia termica se asigura pe cheltuiala proprie (deseurile din lemn), utilizand centralele termice ce apartin halelor de productie. D. 10. Prezentarea echipei de implementare a proiectului 1. 2. 3. 4. _______________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________

D.11. Influene asupra mediului In procesul tehnologic nu rezulta noxe sau deseuri cu impact major asupra mediului. Deseurile poluante sunt constituite din rumegusul si praful rezultat din prelucrarea lemnului, care este colectat cu aspiratoare si exhaustoare si care, impreuna cu deseurile din lemn sunt arse in centrala termica. Din activitatea de confectii metalice rezulta deseuri metalice care se valorifica prin societatile profilate in acest domeniu. E. Previziuni financiare pe durata de acordare a creditului E.1. Proiecia fluxului de numerar (anexa ) E.2. Proiectia bugetului de venituri si cheltuieli (anexa ) E.3. Calculul indicatorilor specifici studiului de fezabilitate Se va prezenta modul de calcul al indicatorilor specifici studiului de fezabilitate (rata intern de rentabilitate, rata de recuperare a investiiei, analiza de sensibilitate i risc) i ali indicatori de solvabilitate, lichiditate, gestiune i rentabilitate determinai conform Ordinului Ministerului Finanelor nr. 616/4.05.2000 publicat n MO nr. 286/26.06.2000. INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE Anexa nr. 4 este un coninut orientativ de elaborare a studiului de fezabilitate. Ca urmare acesta va fi adaptat funcie de scopul investiiei i de tipul de activitate (existent sau nou). Punctele A.11 i C se vor completa numai n cazul n care firma a desfurat activitate pn la data solicitrii creditului. n cazul unui proiect de modernizare/dezvoltare de capacitate (aceleai produse servicii) nu se vor completa punctele D.3 i D.4. Toate proieciile financiare se vor realiza n valori comparabile cu menionarea perioadei de comparabilitate. An n-1 ultimul an ncheiat An 0 anul punerii n funciune Toate previziunile se vor ntocmi cel puin pe perioada de creditare.

Indicatori specifici unui studiu de fezabilitate: Rata intern de rentabilitate financiar a proiectului de investiie RIRF= rmin+ FNA+ / ((FNA+)+I FNA- I)*(rmax - rmin) unde: RIRF- rata interna de rentabilitate financiar a proiectului de investiie r min, rmax - rate de actualizare la a cror dimensionare concur rata inflaiei, rata dobnzii bancare, rata de schimb a leului, rata creterii economice, etc. FNA+ - valoarea fluxului net actualizat pozitiv FNA- - valoarea fluxului net actualizat negativ, n valoare absolut (rmax - rmin)<= 5% Rata de recuperare a investiiei RRI =Ps / I *100 unde: RRI rata de recuperare a investiiei Psa profitul suplimentar actualizat obinut din aportul investiiei Ia - valoarea investiiei Memoriul (fr anexe) va conine cca. 30 - 40 de pagini. Cap. II Fluxuri financiar-monetare si transpunerea lor contabila Un diagnostic financiar completeaza imaginea contabila a intreprinderii cu elemente ale realitatii financiare ale acesteia. El are in vedere nu numai ciclurile de gestiune trecute, cum o face diagnosticul contabil dar, ceea ce este extrem de important pentru evaluarea intreprinderii, previziunile de randament si de cash-low viitoare. Diagnosticul extern, este un di8agnostic care se bazeaza pe documentele publice (bilant si contul de profit si pierdere). El permite obtinerea de informatii extrem de importante privind cresterea, structura si soliditatea financiara, nivelul autofinantarii, rentabilitatea aparenta, situatia capitalurilor permanente si a trezoreriei, ca si o prima estimare a valorii intreprinderii. In dezvoltarea sa, acesta presupune doi piloni de analiza : analiza externa a bilantului si analiza externa a contului de profit si pierdere.

1. Analiza fluxurilor monetare pe baza bilantului Bilantul reprezinta un instrument de control al inregistrarilor contabile si de cunoastere complexa a situatiilor mijloacelor economice si a resurselor financiare ale perioadei pe care o reflecta. Bilantul este oglinda situatiei economico-financiare a unei unitati patrimoniale. Se poate aprecia ca bilantul exprima situatia unui patrimoniu determinat, evaluat in bani, la un anumit moment al exercitiuli financiar. El realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului, printr-un echilibru valoric permanent stabilit intre Activ, ca patrimoniu economic si Pasiv, ca patrimoniu juridic. Bilantul exprima cea mai complexa "constructie" teoretica a contabilitatii. Structurile bilantului sunt legate in mod direct de evaluarea pozitiei financiare si sunt formate din: active, datorii si capital propriu. Bilantul nu este un scop in sine, ci numai un instrument pentru conducerea intreprinderii: ramane a se cerceta la dozarea caror probleme va trebui sa-si dea bilantul contributia si cum va trebui intocmit dupa forma si continut, pentru a se indeplini aceasta sarcina in cele mai bune conditii. Anexa este destinata sa furnizeze informatia fidela, clara si completa a situatiei financiare. Ea completeaza si explica datele inscrise in Bilant si Contul de profit si pierdere. Pe baza balantei de verificare incheiata la 31.12.2003 si a bilantului contabil si anexele aferente (anexa 1) am procedat in continuare la constituirea bilantului financiar, pentru anii 20012003 care poate fi privit ca o inventariere a averii si angajamentele intreprinderii. Sintetic, bilantul financiar obtinut se prezinta astfel: ACTIV Nevoi permanente - Imobilizari necorporale - Imobilizari corporale - Imobilizari financiare Nevoi temporare - Stocuri - Clienti - Alte creante pe termen scurt - Casa si conturi la banci - Chelt.inregistr.in avans - Valori imobiliare de plasament TOTAL ACTIV PASIV 2002 69.534 69.534 194.096 51.953 68.593 53.554 19.996 263.630 2002 368.646 2003 364.585 2004 2003 187.044 187.044 181.602 96.563 27.102 57.362 565 10 2004 85.811 85.811 278.764 88.709 55.590 44.134 90.331 10

Capitaluri permanente - Capitaluri proprii - rezultatul reportat - prov. Ptr. risc si cheltuieli - Datorii fin pe termen lung Resurse temporare - Datorii furnizori - Dividende datorate - Alte datorii pe termen scurt - Credite trezorerie TOTAL PASIV

118.776 60.247 58.529 144.854 81.238 63.616 263.630

226.105 150.347 75.758 142.541 18.388 361 121.308 2.484 368.646

174.901 136.467 2.070 36.364 189.684 90.699 98.985 364.585

Pe baza acestui bilant financiar vom proceda in continuare la analiza structurii financiare a intreprinderii, adica la analiza activului si analiza pasivului bilantier. 1) Analiza pasivului presupune analiza structurii resurselor pe termene de exigibilitate si pe surse de provenienta. Pentru a putea analiza structura resurselor pe termene de exigibilitate va trebui sa facem analiza stabilitatii financiare si a structurii finantarii. Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul unor indicatori cum ar fi: -rata stabilitatii financiare, -gradul de finantare curenta -analiza structurii finantarii 1. Analiza stabilitatii financiare cu ajutorul indicatorului Rata stabilitatii financiare (Rsf): Rsf = Capital permanent /Pasiv total Rsf2002 = 118.776/263.630 = 0,45 Rsf2003 = 226.105/368.646 = 0,61 Rsf2004 = 174.901/364.585 = 0,48

Concluzii : Prin analiza ratei stabilitatii financiare se constata, pentru ultimul an incheiat, o tendinta de descrestere a acestui indicator, determinata de: - finantarea prin creditul furnizorilor; obligatii catre bugetul de stat in vreme ce pentru anul 2003 se apropiase de rezultatul optim. Tendinta de descrestere a indicatorului arata ca firma dispune de resurse mai putine de finantare permanente Rsf 2002 < Rsf2003 Rsf 2003 > Rsf 2004 Rezultat optim 66%. In dinamica valoarea indicatorului trebuie sa prezinte o tendinta de crestere 2. Analiza gradului de finantare curenta cu ajutorul indicatorului Gradul de finantare curent ( Gfc): Gfc reflecta masura in care resursele curente participa la formarea resurselor totale de la finantarea activitatii Gfc = Datorii pe termen scurt/Pasiv total Gfc 2002 = 63.616/263.630 = 0,24 Gfc 2003 = 121.308/368.646 = 0,33 Gfc 2004 = 98.985/364.585 = 0,27 Valoarea maxima admisibila 50% iar valoarea normala in jur de 33% Se constata aceasi perioada favorabila an 2003 in timp ce in ultimul an incheiat are loc o reducere a surselor de finantare. 3. Analiza structurii finantarii se realizeaza cu ajutorul indicatorului Structura finantarii pe termene (Isft): Acest indicator reflecta raportul dintre resursele curente si cele permanente Isft = Resurse curente / Resurse permanente Isft 2002 = 144.854/118.776 = 1,22

Isft 2003 = 142.541/226.105 = 0,63 Isft 2004 = 189.684/174.901 = 1,08 In ceea ce priveste structura resurselor pe surse de provenienta vom analiza autonomia financiara . Societatea a fost nevoita sa recurga la resurse financiare temporare pentru a-si putea desfasura activitatea in conditii optime avand in vedere ca activitatea pe care o desfasoara nu obtine rezultate lineare pe tot parcursul anului existand fluctuatii semnificative in realizarea cifrei de afaceri Este astfel necesara o analiza a autonomiei financiare care se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori: a) ratei autonomiei financiare globale (Rafg) b) ratei autonomiei financiare la termen(Raft). a) Rafg = Capital propriu / Pasiv total Acest indicator arata cat din patrimoniul firmei este finantat pe baza resurselor proprii. Valoarea minima admisibila 33%, desi se considera ca sursele proprii ar trebui sa contribuie la finantare intr-o proportie de cel putin 50%. Rafg 2002 = 60.247/263.630 = 0,23 Rafg 2003 =150.347/368.646 = 0,41 Rafg 2004 =136.467/364.585 = 0,37 Rafg cu are valori admisibile in anii 2003-2004. b) Raft = Capital propriu/ Capital permanent Raft reflecta proportia in care capitalurile proprii participa la formarea capitalurilor permanente.Valoarea minima admisibila a indicatorului este de 50%. Sub aceasta limita firma se afla intr-o situatie nefavorabila in ceea ce priveste riscul de insolvabilitate. Raft 2002 = 60.247/118.776 = 0,51 Raft 2003 = 150.347/226.105 = 0,66 Raft 2004 = 136.467/174.901 = 0,78

Analizand Raft , constatam ca resursele proprii contribuie in proportie de peste 50% la formarea capitalurilor permanente, deci firma este solvabila. Analiza indatorarii cu ajutorul indicatorilor Rata indatorarii Globale Rig si Rata indatorarii la termen -Rit. Rig masoara ponderea datoriilor totale in patrimoniul firmei Rig = Datorii totale / Pasiv total Valoarea maxima admisibila este de 66% desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura. Rig 2002 = 144.854/263.630 = 0,55 Rig 2003 = 142.541/368.646 = 0,39 Rig 2004 = 189.684/364.585 = 0,52 Rit reflecta masura in care datoriile pe termen mediu si lung participa la formarea resurselor permanente. Valoarea maxima admisa este de 50%. Peste acest nivel firma se afla in pericol de insolvabilitate Rit = Datorii pe termen mediu si lung/Capital permanent Rit 2002 = 58.529/118.776 = 0,49 Rit 2003 = 75.758/226.105 = 0,33 Rit 2004 = 36.364/174.901 = 0,21 Proportiile obtinute prin insolvabilitate.(Rit<50%). analiza Rit denota ca firma nu se afla in pericol de

ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI implica: 1. Analiza structurii activelor permanente 2. Analiza structurii activelor curente Cu ajutorul bilantului financiar se procedeaza si la analiza echilibrului financiar al firmei.

1. Analiza structurii activelor permanente cu ajutorul indicatorilor: - rata activelor imoblizate (Rai); - rata imobilizarilor necorporale (Rin); - rata imobilizarilor corporale (Ric); - rata imobilizarilor financiare (Rif). Rai reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate permenent. Valoarea optima 60%. Rai = Active imobilizate nete / Activ total Rai 2002 = 69.534/263.630 = 0,26 Rai 2003 = 187.044/368.646 = 0,51 Rai 2004 = 85.811/364.585 = 0,24 Analizand Rai in cazul firmei, constatam ca indicatorul este realizat sub valoarea optima (60%) Ric arata ponderea valorii activelor corporale in totalul imobilizarilor Ric = Imobilizari corporale/Active imobilizate nete Ric2002 = 69.534/69.534 = 1 Ric2003 = 187.044/187.044 = 1 Ric2004 = 85.811/85.811 = 1 2. Analiza structurii activelor curente - Rac : Rac arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic in total patrimoni. Valoarea optima: cel putin 40%. Rac = Active circulante / Activ total Rac2002 = 194.096/263.630 = 0,74 Rac2003 = 181.602/368.646 = 0,49 Rac2004 = 278.764/364.585 = 0.76

Analizand ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic observam ca rata acestui indicator atinge valori optime in perioada analizata. Rata stocurilor (Rst) reflecta ponderea activelor ciculante cel mai putin lichide in total active ciculante. Situatia este normala cand stocurile nu depasesc 50% din valoarea totala a activelor circulante. Rst = Stocuri totale / Active circulante Rst2002 = 51.953/194.096 = 0,27 Rst2003 = 96.563/181.592 = 0,53 Rst2004 = 88.709/278.784 = 0,32 Situatia analizata indica faptul ca Rst se incadreaza in valoarea normala in anii 2002,2004 in timp ce, pentru anul 2003 se constata o usoara depasire. Rata creantelor (Rcr) arata ponderea creantelor pe care le are firma in total active circulante Rcr = Creante curente totale / Active circulante Rcr 2002 = (68.593+53.554)/194.096 = 0,63 Rcr 2003 = (27.102+57.362)/181.592 = 0,47 Rcr 2004 = (55.590+44.134)/278.784 = 0,36 Rata disponibilitatilor banesti (Rdb) arata ponderea activelor celor mai lichide in total active circulante, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente. Nivel minim acceptat 5% iar cel maxim 25%. Rdb = Disponibilitati banesti / Active circulante Rdb2002 = 19.996/194.096 = 0,10 Rdb2003 = 565/181.602 = 0.003 Rdb2004 = 90.331/278.764 = 0,32 Cu ajutorul bilantului financiar se procedeaza si la Analiza echilibrului financiar al firmei. Analiza echilibrului financiar urmareste reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele de finantare si utilizarea resurselor financiare.

Daca sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, intreprinderea dispune de un fond de rulment. Fondul de rulment (FR) apare ca un excedent de resurse permanente obtinute pe durata de finantare a imobilizarilor si se poate utiliza in finantarea activelor circulante. El constituie marja de siguranta pentru unitate si serveste la finantarea necesitatilor curente. FR = Capital permanent - Active imobilizate nete FR2002 = 118.776 69.534 = 49.242 FR2003 = 226.105 187.044 = 39.061 FR2004 = 174.901 85.811 = 85.090 Situatia financiara a firmei este favorabila deoarece FR>0, avand o marime optima in vederea constituirii de stocuri necesare desfasurarii normale a activitatii, in conditii de eficienta si imobilizare a capitalului permanent, in cat mai mica masura. Fondul de rulment optim mentine echilibrul financiar, cu cel mai scazut cost al procurarii capitalurilor. Necesarul de finantare a ciclului de exploatare exprima nevoia efectiva de capitaluri pentru procurarea stocurilor si asigurarea soldului creantelor, care sa determine desfasurarea eficienta a ciclului de exploatare. Relatia ce pune in evidenta sursele de finantare a necesarului de finantat al exploatarii este: NFR = FR + credite pe termen scurt Sau NFR = Nevoi temporare Resurse temporare (exclusiv disponibilitati) (exclusiv credite bancare)

NFR 2002 = (194.096-19.996) 144.854 = 29.246


NFR 2003 = (181.602-565) 142.541 = 38.496 NFR 2004 = (278.764-90.331) 189.684 = - 1.251 Intrucat FRF > NFR, aceasta demonstreaza faptul ca trezoreria neta (TN = FR NFR) este pozitiva, deci exista un excedent de finantare sau o autonomie financiara pe termen scurt. Trezoreria este un element esential si totodata principala restrictie a gestiunii financiare a intreprinderii. In ea se concretizeaza rezultatele modului de realizare a activitatii si de respectare a cerintelor echilibrului financiar.

Avand in vedere ca atat trezoreria pozitiva cat si cea negativa antreneaza costuri de gestiune prin nefructificarea excedentului de trezorerie si costurile de finantare prin credite noi a deficitului de trezorerie, functia de trezorerie este responsabila pentru soarta intreprinderii. Cel mai adesea aceasta functie este indeplinita de serviciul financiar sau de serviciul contabilitate. Trebuie sa se tina seama de urmatoarele obiective: a. evitarea pierderilor, in zilele de decontare, la incasarile si platile prin banca ale intreprinderii; b. cresterea operativitatii incasarilor creantelor intreprinderii fara a afecta politica fata de clienti; c. esalonarea echilibrata, degajata a scadentelor, obligatiilor de plata ale intreprinderii; d. obtinerea celui mai bun credit la cel mai mic cost real al acestuia; e. asigurarea unui sold 0 al trezoreriei care nu antreneaza nici costuri de finantare si nici de oportunitate; f. optimizarea utilizarii excedentului de trezorerie, prin cea mai buna plasare a lichiditatilor care sa asigure rentabilitatea, siguranta si lichiditatea optima. Toate aceste coordonate ale gestiunii trezoreriei sunt derivate din obiectivul general al finantelor intreprinderii, respectiv cresterea valorii capitalurilor sale proprii. Gestionarea trezoreriei regrupeaza deci ansamblul deciziilor, regulilor si procedurilorcare asigura, la costul cel mai redus, mentinerea echilibrului financiar instantaneu al intreprinderii. Analiza fluxurilor financiar - monetare pe baza contului profit si pierdere Contul de profit si pierdere prezinta o grupare a veniturilor si cheltuielilor pe feluri de activitate (de exploatare, financiara si exceptionala), astfel incat, in urma comparatiei la nivelul fecarui palier sa se poata stabili rezultatul din exploatare, financiar si exceptional. Pentru aprecierea performantelor firmei cu ajutorul contului de profit si piedere se analizeaza: - marja comerciala - cifra de afaceri - productia exercitiului - valoarea adaugata 1. Analiza cifrei de afaceri (CA) reprezinta volumul total al afacerilor firmei, evaluate la pretul pietii.: CA = Venituri din vanzarea marfurilor + Productia vanduta CA2002 = 326.708

CA2003 = 841.603 CA2004 = 470.822 Cifra de afaceri inregistreaza o crestere insemnata in anul 2003, pentru ca in 2004 sa se constate o reducere a acesteia cu 44% - reducere datorata scoaterii din productie a scaunelor din metal cu sezut impletit, ca urmare a lipsei cererii pe piata tinta. 3. Analiza productiei exercitiului (Pe) reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor produse de o firma pe o perioada de un an. Pe = Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata Pe2002 = 326.708 + 30.919 = 357.627 Pe2003 = 830.541 + 11.055 = 841.596 Pe2004 = 470.822 + 42.392 = 513.214 Productia exercitiului cunoaste cresteri in anul 2003, in 2004 reducandu-se datorita motivelor prezentate mai sus. Valoarea adaugata. Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare obtinuta din utilizarea factorilor de productie Va = Pe +Mc consumuri de la terti Va2002 = 357.627 (206.223+8.594+4.778+44.349) = 93.683 Va2003 = 841.596 (363.717+2.979+13.622+126.522) = 334.756 Va2004 = 513.214 (247.719+5.801+334+91.420) = 167.940 4. Analiza rezultatului exploatarii (Rexpl) reprezinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare curenta a intreprinderi si se poate concretiza in profit sau pierdere Rexpl. = Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare Rexpl2002 = 359.860-373.012 = -13.152 Rexpl2003 = 857.371-854.492 = 28.786 Rexpl2004 = 840.570-832.711 = 7.859

Rezultatul exploatarii cunoaste o crestere de la anul 2002 la 2003, in timp ce in anul 2004, profitul scade cu aproximativ 27% fata de 2003. 5. Analiza rezultatului brut al exercitiului ( profit/pierdere) se obtine ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale Pb = Venituri totale - Cheltuieli totale Pb2002 = 375.692 375.394 = 298 Pb2003 = 864.787 863.270 = 1.517 Pb2004 = 840.809 837.352 = 3.457 6. Analiza rezultatului net al exercitiului este diferenta dintre rezultatul brut si impozitul pe profit Pnet2002 = 247 Pnet2003 = 1.173 Pnet2004 = 2.593 C. Analiza fluxurilor financiar monetare Evaluarea financiara a intreprinderii este rezultatul unui proces de diagnostic si evaluare de ansamblu. Un bun diagnostic financiar presupune analiza a trei categorii de indicatori: 1. Indicatorii lichiditatii; 2.Indicatorii de rentabilitate; 3.Indicatorii indatorarii 1. Indicatorii lichiditatii Se determina pe baza datelor contabile de bilant, din contul de profit si pierdere si din bilantul financiar. Gradul in care firma poate acoperi datoriile pe termen scurt este masurat prin indicatorii: - lichiditatea generala; - lichiditatea redusa;

- lichiditatea imediata a) Lichiditatea generala (Lg) sau lichiditatea curenta, compara totalitatea lichiditatilor potentiale, respectiv activele circulante, cu ansamblul datoriilor cu termen de scadenta sub un an Lg = Active curente / Pasive curente Lg2002 = 194.096/144.854 = 1,34 Lg2003 = 181.592/142.541 = 1,27 Lg2004 = 278.784/189.684 = 1,47 Rezultatele obtinute arata ca lichiditatile potentiale sunt in masura sa acopere ansamblul datoriilor cu termen de scadenta sub 1 an. b) Lichiditatea redusa sau rapida (Lr) sau rapida, masoara capacitatea firmei de a-si achita datoriile pe termen scurt, din creante si disponibilitati. Oprim Lr>1. Lr = (Creante + Disponibilitati) / Pasive curente Lr2002 = (68.593+53.554+19.996)/144.854 = 0,98 Lr2003 = (27.102+57.362+565)/142.541 = 0,60 Lr2004 = (55.590+44.134+90.331)/174.901 = 1,09 Valorile indicatorului lichiditatii rapide (Lr) nu se incadreaza in limita optima decat in anul 2004, datorita cresterii stocurilor, creantelor de incasat, fata de cresterea furnizorilor de plata . c) Lichiditatea imediata (Li) - ia in considerare posibilitatea transformarii immediate in bani a disponibilitatilor existente in conturi bancare, in casa si eventual in titluri de credit cotate la bursa. Valoarea minim acceptata este de 0,3 si max de 0,65. Li = Disponibilitati banesti si plasamente/Pasive curente Analiza acestui indicator scoate in evidenta faptul ca, dupa un an in care firma nu a dispus de lichiditati imediate, in 2004 situatia s-a modificat, datorita incasarilor din vanzarea de active.

Li2002 = 19.996/144.854 = 0,14 Li2003 = 565/142.541 = 0,004 Li2004 = 90.331/189.684 = 0,48 Gradul in care firma face fata datoriilor totale este data de indicatorul de solvabilitate (Is), determinat astfel : Is = Activ total / Datorii totale Is2002 = 263.630/144.854 = 1,82 Is2003 = 368.646/142.541 = 2,59 Is2004 = 364.585/189.684 = 1,92 Datorita instabilitatii incasarilor , indicatorii de lichiditate nu pot fi considerati reprezentativi. De aceea, analiza se va completa cu ratele de rotatie ale capitalurilor,astfel: a) Durata de rotatie globala a capitalurilor (Dr) stabileste perioada de timp in care cifra de afaceri reinoieste activele sau achita datoriile. Dr = Active totale(Datorii totale)/ CA x 360 Dr2002 = 263.630/326.708 x 360 = 290 Dr2003 = 368.646/841.603 x 360 = 158 Dr2004 = 364.585/470.822 x 360 = 279 b) Marimea stocurilor in functie de numarul de zile de flux(intrari-iesiri) Marimea stocurilor = (stocuri x360) / vanzari marfuri 2002 = 51.953/326.708 x 360 = 57,25 2003 = 96.563/841.603 x 360 = 41,31 2004 = 88.709/470.822 x 360 = 67,83 Optim rezultate cat mai mici.

c) Durata medie a creditului client stabileste numarul de zile in care aceste creante devin lichide : Durata medie = (Clienti x 360 ) / Vanzari marfuri 2002 = 68.593/326.708 x 360 = 75,58 2003 = 27.102/841.603 x 360 = 11,59 2004 = 55.590/470.822 x 360 = 42,51 Optim rezultate cat mai mici. 2. Indicatorii de rentabilitate : a) Rentabilitatea economica prin indicatorii : a.1) rata rentabilitatii economice (Rre) reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor reinvestite, atat proprii cat si imprumutate : Rre = Rezultatul brut al exercitiului / Capitaluri investite Rre2002 = 298/60.247 = 0,005 Rre2003 = 1.517/150.347 = 0,10 Rre2004 = 3.457/136.467 = 0,03 a.2) rata rentabilitatii economice nete (Rren) arata cat profit brut de exploatare revine unei unitati de capital investit in cadrul activitatii de exploatare. Rren = Rezultatul exploatarii / Capital investit in exploatare(active fixe nete) Rren 2002 = 13.152/ 69.534 = 0,189 Rren 2003 = 2.879/187.044 = 0,015 Rren2004 = 7.860/ 85.811 = 0,092 b) Rentabilitatea financiara masoara capacitatea firmei de obtine profit pe seama capitalurilor proprii. (Rrf) Rrf = Rezultatul net al exercitiului / capitaluri proprii

Rrf 2002 = 247/60.247 = 0,004 Rrf2003 = 1.173/150.347 = 0,008 Rrf2004 = 2.593/136.467 = 0,019 3. Indicatorii indatorarii cuantifica masura in care sunt utilizate capitalurile proprii in comparative cu cele imprumutate prin : 3.a.) Coeficientul indatorarii globale (CIG) 3.b.) Coeficientul indatorarii la termen (CIT) 3.a.) Coeficientul indatorarii globale (CIG) CIG = Datorii totale / Capital propriu < 2 Sau CIG = Datorii totale / Pasiv total < 2/3 CIG2002 = 144.854/263.630 = 0,549 < 2/3 CIG2003 = 142.541/368.646 = 0,387 < 2/3 CIG2004 = 189.684/364.585 = 0,52 < 2/3 3.b.) Coeficientul indatorarii la termen (CIT) CIT = Datorii la termen / Capital propriu <1 CIT = Datorii la termen / Capital permanent <1/2 CIT2002 = 58.529/118.776 = 0,493 < 1/2 CIT2003 = 75.758/226.105 = 0,335 < 1/2 CIT2004 = 36.364/174.901 = 0,208 < 1/2 Achitarea conform graficelor de rambursare a creditului pentru investitii angajat la inceputul anului 2002, a dus la scaderea treptata a gradului de indatorare.

Analiza fluxurilor de lichiditati Principalele fluxuri puse in evidenta la nivel microeconomic sunt: - fluxurile de resurse stabile mobilizate de intreprindere : variatiile autofinantarii, variatia capitalurilor proprii, variatiile imprumuturilor pe termen mediu si lung; - fluxurile de utilizari stabile ( alocarea resurselor): variatia imobilizarilor necorporale, variatia imobilizarilor corporale, variatia imobilizarilor financiare. - Fluxuri de resurse ciclice: din exploatare, din afara exploatarii. Situatia fluxurilor de trezorerie se prezinta astfel: Denumire indicator Exercitiul financiar 2002 Fluxuri de nrar din activ.de exploatare: 608.757 - incasari 546.405 - plati Fluxuri de nrar din activitatea de investitii: 58.529 - incasari 100.885 - plati Fluxuri de nrar din activitati de finantare: - incasari - plati Flux de nrar total: - numerar la inceputul perioadei - numerar la sfarsitul perioadei 19.996 564 90.331 19.960 564 42.861 35.378 1.049.125 735.782 1.037.176 825.549 2003 2004

Fluxurile de numerar se pot stabili prin doua metode: 1. Metoda directa care presupune urmatoarea determinare a fluxurilor a) Fluxurile de numerar din activitati de exploatare: - incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii - platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii - platile in numerar catre si in numele angajatilor - platile in numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot fi identificare in mod specific cu activitatile de investitii si de finantare b) Fluxurile de numerar din activitati de investitii: - platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung; - incasarile in numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung; - platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi - incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi; - avansuri in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti; - incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti. c) Fluxurile de numerar din activitati de finantare: - venituri in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu; - platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau rascumpara actiunile; - veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi; - platile in numerar ale locatorului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar.

2. Metoda indirecta Analiza critica a sistemului financiar contabil al intreprinderii si posibilitatile de perfectionare a acesteia indicatori de analiza a rezultatelor de ansamblu a cooperativei. Indicatori Exercitiul financiar 2002 1. Venituri totale % 375.692 2003 864.787 2004 840.809

2. Venituri din expoatare %

359.860

857.371

840.570

3. Profit brut al exercitiului %

298

1.517

3.457

4. Profit net mii lei

247 5.

1.173

2.593

6. 5. Rata rentabilitatii financiare % 6. Viteza de rotatie a activelor circulante/zile 0,4 290 0,8 158 1,9 279

Bilant functional Bilantul functional este un bilant economic, ceea ce presupune ca toate bunurile intreprinderii sunt inscrise in bilant, indiferent daca sunt sau nu in proprietatea sa si ca activele si pasivele sunt grupate dupa functia lor in activitatea economica: de investire, de exploatare si de trezorerie. Totodata, acest bilant favorizeaza analiza investitiilor brute si a resurselor brute, in detrimentul masurarii capitalului angajat, fapt justificat de intentia de a pune in evidenta rolul diferitelor surse in finantarea masei globale a investitiei.

Exercitiul financiar 2002 ACTIV I. ACTIVUL ACICLIC II. 1.Total imobilizari necorporale 2.Total imobilizari corporale 69.534 3.total imobilizari financiare 4.total active stabile (1+2+3) 69.534 5.Imobilizari in leasing 6.Cheltuieli inregistrate in avans TOTAL ACTIVE ACICLICE 69.534 III. ACTIVUL CICLIC Active aferente ciclului de exploatare 1.Total stocuri, din care: - materii prime, materiale constructii - produse in curs de executie - produse finite - marfuri - alte stocuri 2.Total creante privind exploatarea din care: - furnizori, debitori Clienti clienti,facturi de intocmit 51.953 21.532 3.356 27.065 105.471 1.731 68.593 6.367 458 28.322 96.562 49.267 24.112 23.183 68.645 27.102 23.867 8.181 9.394 88.709 83.458 5.251 83.904 40.617 23.867 16.979 2.340 187.044 85.811 187.044 85.811 187.044 85.811 2003 2004

- personal si asig soc. - Creante fata de stat - Chelt. Inreg in avans TOTAL ACTIVE CICLICE AFERENTE EXPLOATARII Active in afara exploatarii

157.424 16.676 15.360 1.316

101 165.207 15.830 15.820 10 15.830

101 172.623 15.830 15.820 10 15.830

Creante in afara exploatarii total: - total creante fata de asociati - diversi debitori - creante din vanzari 16.676 - chelt inreg in avans - titluri de plasament TOTAL ACTIVE CICLICE IN AFARA EXPLOATARII IV. TREZORERIA DE ACTIV -conturi in banci in lei si devize -casa in lei si devize alte valori lichide TOTAL TREZORERIA DE ACTIV TOTAL ACTIV PASIV I.PASIVUL ACICLIC Surse proprii: Total capital propriu din care: * de origine interna 60.247 247 247 150.347 77.418 76.245 1.173 138.537 78.999 76.926 263.630 368.646 364.585 18.553 1.443 19.996 29 536 565 89.055 1.276 90.331

-rezerve -rezultatul exercitiului profit pierdere -rezultatul reportat -fonduri -amortizare imobilizari *de origine externa capital social subventii ptr investitii Repartizarea profitului Provizioane Surse externe (datorii totale) Credite bancare termen lung si mediu Valoarea neachitata a imobilizarilor in leasing Prime privind rambursarea obligatiunilor TOTAL PASIVE ACICLICE (STABILE) (surse proprii + serse externe) II.PASIVUL CICLIC (ciclu de finantare) 1.Datorii aferente exploatarii -furnizori -clienti, creditori 129.262

60.000 60.000 58.529 118.776

72.929 72.929 75.758 226.105

2.073 59.538 59.538 36.364 174.901

124.797 18.388 23.817 81.244

187.895 105.561 26.817 45.449

81.238 23.817 22.033

-personal si asig sociale -datorii fata de stat -diferente de conversie - credite pe termen scurt 2.Venituri inregistrate in avans in afara exploatarii TOTAL PASIVE CICLICE AFERENTE EXPLOATARII PASIVE IN AFARA EXPLOATARII 1.Datorii in afara exploatarii -grupuri si alte conturi cu asociatii -creditori diversi 2.Venituri inregistrate in avans in afara exploatarii TOTAL PASIVE CICLICE IN AFARA EXPLOATARII III. TREZORERIA DE PASIV -credite pe termen scurt -efecte scontate neajunse la scadenta TOTAL TREZORERIE DE PASIV TOTAL PASIV -

2.174 129.262

1.348 124.797

2.318 7.750 187.895

15.259 15.592 15.592 361 14.898 15.259 2.485 2.485

1.789 1.789 1.789 -

263.630

368.646

364.585

Rolul bilantului functional in analiza echilibrului financiar este de a permite aprecierea structurii financiare a intreprinderii si de a contribui la evaluarea necesitatilor financiare, functie de categoriile de resurse de care dispune intreprinderea.

Proiectarea fluxurilor financiar - monetare Pentru previzionarea pe termen scurt a echilibrului financiar al intreprinderii se folosesc mai multe metode: metoda extrapolarii, care se bazeaza pe ipoteza ca evolutia unor conditii care au imprimat anumite tendinte in trecut, poate fi cunoscuta si transpusa si pentru o perioada viitoare, metoda termenelor de plata (in functie de derularea operatiunilor de incasari si plati), metoda bugetului de trezorerie. Intreprinderea este aceea care trebuie sa aleaga metoda care i se potriveste cel mai bine, in functie de marimea intreprinderii, caracteristicele activitatii, sistemului informational de care dispune. Pentru previziunea trezoreriei, sunt necesare date statistice privind perioadele anterioare, in scopul de aprecia ritmul transformarilor si veniturilor in fluxurile financiare. PREVIZIUNILE FLUXULUI DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important n analiza creditului. Cash-flowul reflecta potentialul de crestere al intreprindreii, iar previziunile privind evolutia viitoare a acestuia se vor reflecta direct in estimarile valorii intreprinderii. Comentarii generale Spre deosebire de bilantul contabil, care prezinta informatia financiara istorica, fluxul de numerar, ca parte integranta a procesului cererii de creditare, este in principal o previziune a performantei viitoare. Dupa cum o spune si numele, se refera doar la miscarile de numerar nspre si n afara afacerii; aceasta nseamna, de exemplu, ca nu se considera cheltuielile cu amortizarea deoarece acestea nu presupun ca numerarul sa paraseasca afacerea atunci cnd un activ se amortizeaza. Este important sa se ia n consideratie toate sursele de numerar ale afacerii atunci cnd se calculeaza previziunile fluxului de numerar; orientativ, pentru chiar inceputul lucrarii, acestea vor include soldul tuturor conturilor bancare detinute de afacerea, la fel ca si numerarul detinut la sediul unitatii. Concluzii Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important pentru conducerea firmei, care poate ajuta n planificare generala a viitorului afacerii. n plus, efortul depus pentru realizarea previziunilor va fi de folos ca o baza buna de pornire pentru discutiile detaliate care se vor purta ulterior cu ofiterul de credit. Astfel CASH-FLOW-UL va cuprinde:

a. b. c. d. e.

Vanzarile cu plata imediata; Incasarea vanzarilor pe credit (din perioada anterioara) Vanzarile in imobilizari, Obtinerea unui imprumut; Incasarea chiriilor, dobanzilor, si a altor venituri.

Platile vor cuprinde: a. b. c. d. e. f. g. Plata cumpararilor la vedere (furnizori restanti); Platile salariilor si a premiilor; Plata cheltuielilor de exploatare, de administrare si desfacere; Varsarea impozitelor si taxelor la bugetul consolidat al statului; Achizitii de imobilizari; Plata dobanzilor si a ratelor scadente; Varsarea dividendelor catre actionari.

Diferentele dintre incasari si plati, conduc la evolutia previzibila a trezoreriei, pe baza careia se fundamenteaza decizia de regularizare (acoperire sau plasare). In cazul in care diferentele sunt pozitive, adica incasarile sunt mai mari decat platile, atunci este necesara utilizarea acestor excedente, pentru a nu ramane nefolosite plasamente pe termen scurt, plata mai rapida a furnizorilor, ceea ce contribuie la cresterea credibilitatii, investirea capitalului in activ. Daca diferentele sunt negative (incasarile sunt inferioare platilor), in functie de durata mentinerii acestora, se va decide la o sporire a fondului de rulment prin apelarea de credite pe termen scurt. Recurgerea la aceste masuri de acoperire, se face numai dupa epuizarea altor masuri preliminare de redresare a deficitului prin avansarea unor incasari, amanarea unor plati, renuntarea, pentru moment la efectuarea unor cheltuieli exceptionale. Intreprinderea nu poate decat in mod exceptional sa echilibreze in timp ca surse incasarile si platile sale. Ca urmare, trezoreria inregistreaza culmi (incasari mai mari decat plati) si goluri. Orizontul de prezumtie a trezoreriei este diferit in functie de obiectivele urmarite de gestiunea financiara si in functie de scadentele incasarilor si platilor. O previziune pertinenta se face la nivel anual cu defalcare pe trimestre sau luni. Previziunea poate fi revizuita permanent pe tot parcursului anului detaliata dupa necesitati. Pentru a putea construi o astfel de previziune vom urmari urmatoarele faze. Previziunea vanzarilor De la cifra vanzarii pornesc previziunile pentru aprovizionari, pentru personalul necesar, pentru investitii. Odata stabilita cifra vanzarilor se fundamenteaza repartitia ei lunara (previziunea incasarilor) din aceste vanzari, in functie de esalonarea in timp a incasarii veniturilor.

Previziunea incasarilor trebuie sa tina cont, in continuare de modificarile ce vor avea loc in structura vanzarilor si in gradul de solvabilitate a clientilor societatii, care vor influenta decalajul dintre datele livrarilor si cele ale incasarilor. Previziunea platilor se face in principiu ca cea a incasarilor pornind de la proiectarea cheltuielilor si de la elaborarea previzibila a platilor pentru aceste cheltuieli. Natura diferita a cheltuielilor prezinta o serie de particularitati atat in privinta previziunii marimii lor anuale cat si a elaborarii scadentelor de plata. Astfel in aprovizionarile cu marfuri trebuie tinut cont de stocurile existente la inceputul perioadei. Pentru cheltuielile cu dobanzile bancare trebuie tinut cont de faptul ca societatea are sau nu in vedere contractarea unui credit. Poiectarea fluxurilor de intrare Se refera la: 1. Fluxurile cerute de exploatare; 2. Fluxurile provenite din imprumuturi; 3. Fluxuri generate de cresterea capitalului propriu al intreprinderii. Fluxurile exploatarii sunt dependente de veniturile intreprinderii. Proiectarea fluxurilor de iesire este rezultatul: 1. Deciziilor pe termen lung; rambursari de imprumuturi, angajamente si reglari privind achizitiile de imobilizari; 2. Deciziilor de exploatare privind reglementari, intelegeri cu furnizorii, salariatii. Fluxul iesirilor se compune din: 1. cheltuieli de exploatare; 2. cheltuieli de investitii.