Sunteți pe pagina 1din 32

SECTIUNEA 1 RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST)

ETAPA DE EXECUTIE NR. 2

CU TITLUL Elaborarea i aplicarea tehnologiei inovative de producere i valorificare a strugurilor de mas conform sistemului EUREPGAP RST - Raport stiintific si tehnic in extenso* Proces verbal de avizare interna Procese verbale de receptie a lucrarilor de la parteneri Raport final de activitate (numai pentru etapa finala)

* pentru Programul 4 Parteneriate in domeniile prioritare se va utiliza modelul din Anexa 1

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5

Anexa 1 - RST CUPRINS:

OBIECTIVELE GENERALE. OBIECTIVELE ETAPEI. REZUMATUL ETAPEI Descrierea tiinific i tehnic ACTIVITATEA II.1. Atestarea asigurrii trasabilitii si siguranei alimentare n etapa de producere a strugurilor de masa, prin analiza punctelor de control i a criteriilor de conformitate specifice. 1.1. Identificarea punctelor critice de control n tehnologia de producere i valorificare a strugurilor de mas 1.2. Elaborarea modelului experimental privind tehnologia de producere i valorificare a strugurilor de mas conform cerinelor sistemului de calitate EUREPGAP 1.2.1. Necesitatea cultivrii i clasificarea soiurilor pentru struguri de mas 1.2.2. Fisa tehnologic cadru pentru cultura soiurilor de mas n sistemul EUREPGAP. 1.2.3. Tehnica recoltrii strugurilor de mas conform sistemului EUREPGAP.

ACTIVITATEA II.2. Atestarea asigurrii trasabilitii i siguranei alimentare n etapa de valorificare a strugurilor de mas, prin analiza punctelor de control i a criteriilor de conformitate specifice. 2.1. Cerinele de calitate pentru valorificarea strugurilor de mas 2.2. Particularitile tehnologice n valorificarea strugurilor de mas 2.3. Tehnologie cadru pentru valorificarea n stare proaspt a

strugurilor de mas conform sistemului EUREPGAP 2.4. Tehnologie cadru pentru pstrarea strugurilor de mas conform sistemului EUREPGAP DISEMINAREA REZULTATELOR CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

Denumirea etapei: Elaborarea i aplicarea tehnologiei inovative de producere i valorificare a strugurilor de mas conform sistemului EUREPGAP.

Obiectivele generale ale proiectului elaborarea studiului documentar privind aplicarea normelor de trasabilitate in productia viticola prin implementerea sistemului european de calitate EUREPGAP. elaborarea tehnologiei inovative de obtinere si valorificare a strugurilor de masa prin aplicarea criteriilor de conformitate a sistemului EUREPGAP. asigurarea trasabiltatii primare (supplier traceability) la nivelul

producatorului viticol prin aplicarea tehnologiei specifice sistemului de calitate EUREPGAP in producerea strugurilor de masa. asigurarea trasabilitatii la nivelul procesatorului de produs (process

traceability) prin aplicarea sistemului de calitate EUREPGAP in sectorul recoltarii si valorificarii strugurilor de masa. certificarea trasabilitatii si cresterea sigurantei alimentare prin evaluarea realizarii criteriilor de conformitate EUREPGAP in producerea si valorificarea strugurilor de masa. Diseminarea rezultatelor tehnico-tiinifice obtinute din domeniile specifice proiectului la nivel naional si internaional.

Obiectivele etapei: Identificarea punctelor critice i controlul lor n tehnologia de producere i valorificare a strugurilor de mas, conform principiilor HACCP. Elaborarea modelului experimental privind tehnologia de producere a strugurilor de mas conform cerinelor sistemului de calitate EUREPGAP. Elaborarea modelului experimental privind tehnologia de valorificare a strugurilor de mas conform cerinelor sistemului de calitate EUREPGAP.

Rezumatul etapei: Un sistem de asigurare a calitatii elaborat si implementat adecvat este unul din instrumentele cele mai importante ale managementului adecvat al unei exploataii horticole. Profitabilitatea constanta nu poate fi mentinuta fara un sistem de calitate care va permite managerului sa nteleaga si sa gestioneze calitatea produselor sale n mod oportun, ceea ce, la rndul sau, i va permite sa reactioneze la cererea de pe piata. Acesta este responsabil pentru organizarea elaborarii si implementarii unui sistem modern, avnd drept obiectiv controlul calitatii, ceea ce i va permite sa nteleaga clar care este calitatea produselor la toate etapele de la producere pna la prelucrare, ceea ce, la rndul sau, i va permite sa ntreprinda imediat actiuni corective si preventive si sa reactioneze prompt la schimbarile permanente de pe piata. n particular, n ceea ce priveste produsele perisabile, acest sistem trebuie sa functioneze n permanenta. Rapoartele zilnice documentate privind calitatea trebuie sa fie elaborate si prezentate managerului exploataiei horticole si tuturor lucratorilor implicati direct n producere si prelucrare. Aceste rapoarte trebuie sa fie pregatite catre finele fiecarei zile de lucru, astfel nct, managerii sa poata face mbunatatirile necesare pentru ziua urmatoare. Trebuie sa fie efectuate inspectii si la diferite etape ale procesului, pentru a garanta ntelegerea profunda a problemelor legate de calitate, de la cultivare, pna la ambalare si livrare. Sistemul de certificare a pornit in anul 1997 ca urmare a initiativei marilor retele de hipermarket-uri, EUREPGAP (Euro-Retailer Produce Working Group). Astazi sunt peste 70000 de producatori certificati EUREPGAP. Siguranta alimentara si calitatea produselor agricole sunt conditii esentiale pe care un producator trebuie sa le ofere consumatorilor. In plus pentru a avea acces la subventii, trebuie respectate conditii standard de protectie a mediului inconjurator, precum si principiile etice si sociale. Certificatul EUREPGAP ofera recunoastere internationala pentru implementarea in ferma a unui sistem de management al calitatii in productie. Aceste certificat se ofera in domeniul legumelor si fructelor, in conformitate cu standardul european EN 45011/ISO 65. Prin intermediul acestui certificat fermierul garanteaza:

calitatea productiei agricole; protectia mediului inconjurator; sanatatea si siguranta lucratorilor agricoli.

Acest certificat nu are caracter obligatoriu. Obtinerea acestui certificat se face in urma semnarii si punerii in practica a unui protocol EUREPGAP, cu sectiuni ce trebuie respectate strict, precum:

managementul solului;

utilizarea de fertilizanti; irigarea culturii; autenticitatea soiurilor; protectia culturilor; tratamente postrecolta; economia rezidurilor; respectarea mediului inconjurator; Analiza si certificarea EUREPGAP este efectuata de un organism independent, iar dupa

acordarea certificatului, este efectuat anual un audit extern pentru a verifica respectarea acestor conditii. Pentru fermieri, avantajele obtinerii certificatului constau in: sporirea sanselor pentru incheierea contractelor ferme cu magazine si cu procesatori; accesul la tehnologie, obtinerea unor cresteri de calitate, si optimizarea costurilor pe termen lung. In plus cheltuielile pentru obtinerea acestui certificat vor fi subventionate 70% de catre stat (OG 123/21.12.2006). n aceast etap de cercetare s-au identificat punctele critice ale tehnologiei de producere i valorificare a strugurilor de mas, innd cont de cerinele HACCP, apoi s-a elaborat modelul experimental prin controlul acestor puncte critice i n final, s-a elaborat caietul de sarcini privind obinerea i valorificarea strugurilor de mas n conformitate cu cerinele sistemului de calitate EUREPGAP.

DESCRIEREA TIINIFIC I TEHNIC privind realizarea activitilor etapei a II-a de cercetare

1.1. IDENTIFICAREA PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL N TEHNOLOGIA DE PRODUCERE I VALORIFICARE A STRUGURILOR DE MAS

Primul principiu HACCP consta n efectuarea analizei riscurilor. nainte de nceperea procesului, echipa HACCP trebuie sa revada definitiile privind siguranta produselor alimentare. Pericolele sunt clasificate n trei categorii: biologice, chimice si fizice. O abordare utila privind analiza riscurilor consta n divizarea analizei n doua activitati identificarea riscurilor si analiza riscurilor. Masuri preventive pot fi metode fizice, chimice sau de alta natura, care pot fi utilizate pentru a monitoriza pericolele asociate produselor alimentare. nregistrarea poate fi utilizata pentru a parcurge sistematic procesul, identificnd riscurile care pot aparea la fiecare etapa a acestui proces si actiunile preventive care pot fi utilizate pentru a preveni, elimina sau pentru a reduce fiecare risc la un nivel acceptabil. Masurile de control sunt acele actiuni si activitati care pot fi utilizate pentru prevenirea riscurilor, eliminarea sau reducerea impactului sau frecventei lor la un nivel acceptabil. Pentru a controla/monitoriza un anumit risc poate fi nevoie de aplicarea ctorva masuri de control, totodata cteva riscuri pot fi controlate cu ajutorul unei singure masuri de control. Masurile de control trebuie sa fie suportate de anumite proceduri si specificatii detailate pentru a asigura o implementare ct mai eficienta. Acestea trebuie sa respecte normele de igiena care sunt n vigoare, sau cu cerintele standardele solicitate de catre clienti, conformndu-se la standardul cu cele mai exigente cerinte. Echipa HACCP trebuie sa documenteze analiza riscurilor si deciziile luate. O modalitate eficienta pentru documentarea deciziilor n timpul analizei riscurilor este utilizarea unei fise de analiza a riscurilor. Exista cteva formate pentru astfel de fise privind analiza riscurilor. Esential este ca toate aceste formate includ obligatoriu etapele procesului/ingredientele, identificarea riscurilor potentiale, evaluarea riscurilor potentiale, justificarea deciziei, masurile de control ce trebuie ntreprinse, nregistrari recomandate. O astfel de fi privind riscurile ntlnite n tehnologia de producere i valorificare a strugurilor de mas este prezentat n tabelul urmtor:

FIA RISCURILOR SPECIFICE TEHNOLOGIILOR DE PRODUCERE I VALORIFICARE A STRUGURILOR DE MAS Natura riscului Microbiologic In mediu exista multe microorganisme unele sunt total inofensive, altele sunt benefice, sau altele reprezint cauza alterrii strugurilor. Doar un numr foarte mic de microorganisme sunt duntoare pentru oameni. Acestea sunt microorganisme patogene si sunt cauza mbolnvirilor la oameni. Printre exemple pot fi incluse specii de bacterii, cum ar fi Salmonela si Listeria si virui cum ar fi Hepatita A. Riscul Bacteriile patogene, ex. Escherichia coli, Salmonela spp., asociate de obicei cu contaminrile fecale de la animalele cu snge cald; sau altele, ex. Listeria monocytogenes, ntlnita de obicei in sol, apa sau rumegtorul contaminat (cnd se foloseste gunoi de grajd); Toxine vegetale care apar in mod natural, ex. alcaloizi, cianuri, glicozizi etc.; Ciuperci, ex. ergot din cornul secarei, mycotoxine; Parazii, ex. Cyclospora, Entamoeba, Giardia, Cryptosporidium etc.; Virui, ex. hepatita A, virusul Norwalk, Rotavirus Cauza de contaminare - produsele organice de origine animaliera netratate utilizate pentru fertilizarea si mbuntirea solului intrnd in contact direct cu produsul sau indirect prin sol; - materiile fecale sau resturile de la animalele slbatice sau domestice, sau apele menajere care contamineaz apa utilizata pentru irigare, la aplicarea pesticidelor, la colectare, descrcare, splare, la proceduri de tratare sanitar; - colectarea produselor care au contact sau cad pe solul contaminat; splarea inadecvata a recipienilor pentru cules, contaminarea echipamentului de sortare si ambalare cu sol, produse stricate si materii fecale de la roztoare, pasri si insecte; - stivuirea lzilor si courilor murdare de sol si materii fecal;e deasupra produsului expus si neprotejat; - ambalajele si materialele de ambalare contaminate cu materii fecale de la roztoare, pasri si insecte; - manipularea produselor de ctre lucrtori infectai din cauza utilizrii toaletelor si lavoarelor inadecvate, a practicilor de igiena ineficiente si bolilor (ex. bolilor transmisibile cum ar fi hepatita A); - scurgeri ale apei contaminate din sistemele de rcire cu recirculaie in depozitele frigorifice; Msuri preventive - utilizarea terenurilor agricole si apei pentru irigare care nu prezint pericol microbiologic; interzicerea utilizrii reziduurilor provenite din sedimentarea apelor menajere sau a fertilizailor organici de origine animaliera netratai; - implementarea procedurilor de igiena si instruirea tuturor lucrtorilor cel puin o data pe an nainte de a ncepe sezonul de recoltare - monitorizarea respectrii procedurilor de igiena de ctre toi angajaii; - asigurarea tuturor angajailor cu toalete si lavoare igienice in raza de 500 metri; - implementarea procedurilor de tratare sanitar si inspectare /monitorizare a tuturor containerelor si instrumentelor pentru colectare, a echipamentelor, transportului, toaletelor, lavoarelor, vestiarelor; ariilor de depozitare a deeurilor si containerelor pentru deeuri etc.; - asigurarea ariilor de depozitare nchise pentru pstrarea ambalajelor si altor materiale pentru a evita infestarea acestora cu roztoare si insecte, contaminarea cu materii fecale si resturi de la roztoare, pasri si insecte. - implementarea unui program de deratizare; - interzicerea accesului animalelor pe teritoriul fermei, inclusiv in curtea acesteia; - interzicerea accesului persoanelor infectate pe teritoriul fermei, inclusiv ariile unde se manipuleaz produsele,

- contaminarea transversala de la hainele neigienice Reziduuri de produse de uz fitosanitar in struguri ce depesc Doza (limita) Maxim Admis (DMA). Nota: produsele de uz fitosanitar care nu sunt nregistrate sau aprobate pentru a fi utilizate au DMA zero. - nu se citesc / nu se neleg instruciunile de pe eticheta produselor de uz fitosanitar; - recomandare incorecta; - mixare incorecta concentraia mai mare dect proporia de pe eticheta; - nerespectarea intervalelor de timp intre aplicarea produselor de uz fitosanitar si recoltare; - echipamentul necalibrat sau calibrat incorect; - produse de uz fitosanitar aduse de vnt in timpul stropirii culturilor vecine; - pesticide in sol din utilizrile precedente; - reziduuri de produse de uz fitosanitar in lzile si courile pentru cules; - echipamentul nesplat dup utilizare; - utilizarea echipamentului in mai multe scopuri spre exemplu pentru splare si stropit; - rsturnare, scurgere accidentala sau infiltrarea produselor de uz fitosanitar in sol sau sursele de apa. utilizarea fertilizanilor cu coninut nalt de metale grele; - coninut sporit de metale grele prezente in sol, in mod natural sau din cauza aplicrilor anterioare; - dezvoltarea condiiilor in sol care duc la acumularea metalelor grele de ctre via de vie. aciditate, salinitate, deficienta de zinc.

Chimic

ambalajele si materialele; - depozitarea si manipularea produselor in condiii si ncperi/arii igienice. interzicerea pstrrii produselor proaspete mpreuna cu pesticidele i fertilizanii; - acordarea accesului la chimicale, inclusiv depozitare, mixare si aplicare, numai persoanelor corespunztor instruite - meninerea tuturor nregistrrilor privind achiziionarea, depozitarea si aplicarea pesticidelor i fertilizanilor in conformitate cu cerinele acestui ghid de implementare EurepGAP; - testarea produselor proaspete pentru reziduuri de produse de uz fitosanitar; - interzicerea aplicrii tratmentelor fitosanitare pe timp cu nefavorabil; - cltirea minuioasa cu apa potabila a tuturor echipamentelor, containerelor, ncperilor, instrumentelor etc., dup tratarea sanitar acestora cu detergeni chimici; - implementarea procedurilor de rspuns in situaii de urgenta pentru cazurile de scurgere a pesticidelor sau fertilizanilor.

Reziduuri de metale grele in produse depind Doza (Limita) Maxim Admis (DMA) ex. zinc, plumb, aluminiu, cadmiu etc.

- interzicerea depozitarii produselor proaspete mpreuna cu pesticidele sau fertilizani; - utilizarea terenurilor ce nu sunt contaminate cu metale grele; - utilizarea apei ce nu este contaminata chimic pentru irigare sau tratamente fitosanitare; - acordarea accesului la pesticide, inclusiv depozitare, mixare si aplicare,

Toxine naturale

condiii de pstrare necorespunztoare care duc la contaminarea cu micotoxine - scurgeri de pesticide si fertilizani pe palei; - scurgeri de pesticide si fertilizani transportate cu strugurii proaspeti; - scurgeri de ulei sau lubrifiani pe echipamente ce intra in contact cu strugurii; scurgeri de pesticide in apropierea produselor sau materialelor de ambalare; - utilizarea substanelor chimice de tratare sanitar nepotrivite; - reziduuri in lzile pentru recoltare utilizate la pstrarea pesticidelor, fertilizani, uleiuri etc.

Contaminarea cu reziduuri chimice altele dect produsele de uz fitosanitar, ex. uleiuri minerale, motorina, lubrifiani, ulei hidraulic etc.

Fizic

Ageni alergici urme ale substanelor care pot cauza reacii severe la unii consumatori sensibili (ex. astmatici, cu imunitatea suprimata) Corpuri strine din mediu (ex. resturi de sol, pietre, beioare, semine de ierburi etc.)

- dioxidul de sulf (ex. pernuele deshidratante utilizate la struguri)

- recoltarea strugurilor pe timp nefavorabil; - echipamente de recoltare si ambalare murdare;

numai persoanelor corespunztor instruite; - meninerea tuturor nregistrrilor privind achiziionarea, depozitarea si aplicarea pesticidelor i fertilizanilor in conformitate cu cerinele acestui ghid de implementare EurepGAP; - testarea produselor proaspete pentru reziduu de metale grele. - evitarea pstrrii strugurilor sub razele directe ale soarelui. Depozitarea temporara trebuie efectuata la umbra, in arii sau ncperi curate. interzicerea utilizrii paleilor contaminai cu pesticide pentru pstrarea sau transportarea produselor strugurilor; - interzicerea transportrii, pstrrii si manipulrii pesticidelor, uleiurilor, lubrifianilor, materialelor de tratare sanitar, etc. mpreuna sau lng produsele alimentare; - utilizarea numai ageni de tratare sanitar aprobai; cltirea minuioasa a tuturor containerelor, echipamentelor, instrumentelor dup procedurile de tratare sanitar si igienizri; - interzicerea utilizrii lzilor pentru colectarea produselor in alte scopuri (ex. pstrarea pesticidelor, fertilizanilor, lubrifianilor). - utilizarea produselor de uz fitosanitar aprobate pentru tratarea strugurilor dup recoltare; - admiterea personalului bine instruit pentru a manipula si a aplica produselor de uz fitosanitar. - Implementarea cerinelor igienice pentru colectare si instruirea tuturor lucrtorilor; - evitarea recoltrii strugurilor pe timp

- containere si materiale de ambalare murdare; - stivuirea paleilor, lzilor si courilor murdare n apropierea strugurilor recoltai si neprotejai. Sticla - becuri sparte deasupra echipamentelor de ambalare sau ariilor unde strugurii sunt depozitai temporar; - sticle sparte accidental i lsate de ctre lucrtori sau aruncate din drum.

Corpuri strine de la echipamente si containere (ex. achii din lemn si metal, obiecte din plastic, fulgi de vopsea etc.)

- contanere si echipamente pentru recoltare deteriorate; - tratare sanitar inadecvata dup reparaii si ntreinere; - ateliere situate prea aproape de ariile de ambalare si depozitare a strugurilor.

Corpuri strine in urma manipulrii necorespunztoare umane (ex. bijuterii, nasturi, bandaj adeziv, mnui etc.)

- lucrtori neateni si neinstruii mbrcminte necorespunztoare; - pr caznd din cauza capului dezgolit; - bandaj pentru rni; - nasturi, bolduri sau alte obiecte caznd din buzunare; - cuite, pixuri, etc

umed; tratarea sanitar regulata a recipienilor nainte de recoltare; - interzicerea stivuirii paleilor sau lzilor murdare n preajma strugurilor recoltai i neprotejai. - implementarea unei proceduri de manipulare a sticlelor si plasticului dur transparent, si instruirea tuturor lucrtorilor; - identificarea tuturor obiectelor din sticla sau plastic dur transparent si eliminarea acestora de pe teritoriu nainte de a ncepe recoltarea; - interzicerea de a aduce pe teritoriul fermei vesela si containere din sticla de ctre lucrtori. - implementarea unui program de monitorizare care sa includ inspectarea tuturor containerelor, echipamentelor si instrumentelor pentru nivelul de curenie, lipsa corpurilor strine etc. dup tratare sanitar si ntreinere; - respingerea tuturor containerelor, echipamentelor, instrumentelor neconforme nainte de a ajunge in cmp. - instruirea tuturor lucrtorilor privind regulile de igiena personala; - acoperirea completa a parului sub apca sau boneta; - asigurarea hainelor de protecie fr buzunare sau cu buzunarele nchise, ncheiate cu fermoare; - implementarea si instruirea unei proceduri de manipulare a obiectelor tioase (ex. cuite, bricege).

10

1.2. ELABORAREA MODELULUI EXPERIMENTAL PRIVIND TEHNOLOGIA DE PRODUCERE I VALORIFICARE A STRUGURILOR DE MAS CONFORM CERINELOR SISTEMULUI DE CALITATE EUREPGAP
1.2.1. Necesitatea cultivrii i clasificarea soiurilor pentru struguri de mas Consumul strugurilor n stare proaspt a reprezentat, din toate timpurile, o necesitate obiectiv a societii omeneti, strugurii constituind un aliment valoros i foarte necesar pentru organismul uman. Importana culturii soiurilor pentru struguri de mas, trebuie analizat din punct de vedere economic i social. Importana economic. Cultura soiurilor de struguri pentru mas este mult mai rentabil dect cea a soiurilor pentru struguri de vin. Aceasta deoarece soiurile de mas dau producii mari de struguri de peste 20 t/ha, chiar n cultur neirigat, iar valoarea produciei marf este superioar celei obinute la cultura soiurilor pentru struguri de vin. Dependena cantitate-calitate se manifest mai slab n cazul soiurilor pentru struguri de mas, producia putnd fi mrit fr teama de a fi afectat calitatea. Valorificarea strugurilor de mas se face direct n stare proaspt, fr cheltuieli suplimentare pentru prelucrarea strugurilor, utilaje, construcii, capaciti de depozitare a vinului. Cheltuielile de producie la soiurile pentru struguri de mas se recupereaz n timp mai scurt, asigurndu-se o rotaie rapid a mijloacelor financiare n cadrul unitilor de producie. Prin aceasta, cultura soiurilor pentru struguri de mas capt un caracter mult mai intensiv. Un alt aspect economic, foarte important, l constituie posibilitile nelimitate de valorificare a strugurilor de mas pe piaa intern i la export. Importana social. Cultura soiurilor pentru struguri de mas capt o importan social, dat fiind valoarea alimentar i dietetic a acestora. Prin consumul de struguri n stare proaspt sau prelucrat sub form de suc de struguri, se asigur organismului uman o cantitate mare de energie: 1 kg de struguri furnizeaz n medie 850 - 900 calorii. Din punct de vedere al valorii energetice, strugurii situndu-se pe locul al V-lea n seria principalelor alimente (brnz, pine, carne de vit, lapte, struguri). Hidraii de carbon din struguri fiind reprezentai prin zaharuri simple (glucoz i fructoz), pot fi asimilai direct, fr nici o cheltuial de energie din partea organismului. Prin aceasta se asigur protecia ficatului care furnizeaz rezervele de glicogen ale organismului, protecia metabolismului lipidic i proteic din organism. De aceea, strugurii se ncadreaz n categoria alimentelor de protecie pentru organismul uman i se recomand a fi consumai la toate vrstele. Strugurii exercit asupra organismului o serie de aciuni fiziologice i terapeutice ca : aciune alcalinizant, datorit srurilor acizilor organici din struguri; aciune mineralizant, datorit coninutului ridicat n cationi de K+, Ca2+ i Mg2+; aciune vitaminizant, datorit coninutului variat i relativ bogat n vitamine (A, B1, B2, B6, C, K, PP, H); aciune terapeutic, consumul de struguri

11

fiind indicat n afeciunile hepatice, bolile de rinichi, afeciunile cardio-vasculare, artritism, dezintoxicarea organismului etc. Aa se explic importana curei de struguri, care se practic n multe ri ale Europei ca: Frana, Spania, Italia, Grecia etc. n condiiile ecologice din ara noastr, soiurile de mas se ealoneaz pe apte epoci de maturare, ncepnd de la 15 iulie i pn la 30 octombrie. Cel mai devreme matureaz strugurii soiului Perl de Csaba (15.VII), urmat de soiurile Muscat timpuriu de Bucureti, Cardinal, Regina Viilor, Augusta, Timpuriu de Pietroasa, Victoria .a., iar cel mai trziu, (15 - 30 X) soiurile Regina Nera, Black roz, Greaca i Roz romnesc. Gruparea soiurilor pentru struguri de mas se face n raport cu epoca de maturare a soiului Chasselas dor, deosebindu-se 3 grupe mari de soiuri: grupa soiurilor cu maturare extratimpurie i timpurie, care matureaz strugurii cu 2-4 sptmni naintea soiului Chasselas dor. n aceast grup se ncadreaz soiurile din epoca I i a II-a de maturare a strugurilor; grupa soiurilor cu maturare mijlocie, care matureaz strugurii odat cu soiul Chasselas dor sau cu 1-2 sptmni dup Chasselas. Aici se ncadreaz soiurile din epoca a III-a i a IV-a de maturare a strugurilor; grupa soiurilor cu maturare trzie i foarte trzie, care matureaz strugurii cu 3-5 sptmni dup soiul Chasselas dor,din care fac parte soiurile din epocile V-VII de maturare a strugurilor.

1.2.2. Fisa tehnologic cadru pentru cultura soiurilor de mas n sistemul EUREPGAP

Pentru a respecta cerinele impuse de sistemul de calitate EUREPGAP s-a ntocmit o fi tehnologic cadru de producere a strugurilor de mas, prezentat n tabelul urmtor. Aceasta respect principalele verigi tehnologice i anume: - tierile de rodire; - fertilizarea plantaiei; - irigarea vielor; - aplicarea lucrrilor ioperaiunilor n verde; - recoltarea strugurilor; - tratamentele fitosanitare; - erbicidarea solului; - lucrrile solului.

12

FIA TEHNOLOGIC-CADRU pentru ntreinerea plantaiilor viticole cu soiuri pentru struguri de mas Caracteristicile plantaiei: - panta terenului: pn la 12% (6) - distanele de plantare: 2,2 x 1,2 m - forma de conducere: Guyot pe tulpin - producia: 12000 kg / ha - sistemul de cultur: semiprotejat, cu irigaie - densitatea plantaiei: 3788 butuci / ha (96% butuci, 4% goluri) - sistemul de susinere: palier cu 6 srme + tutori la vie - pentru 1 ha Consumuri pentru: Lucr. mecanice Lucr. manuale ore/agregat ore/om 106,7 1,3 2,4 8,7 0,6 41,4 4,3 1,0 1,8 12,5 1,5 40,0 33,3 0,1 1,2 1,9 0,9 26,2 44,3 82,3 1,9 0,9 48,5 32,0 128,0 37,9 2,8 1,0 109,7 26,2 18,9 1,3 5,3 0,6 0,8 14,4 7,2 3,8 2,0

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

Lucrri pe fluxul tehnologic Tierea de rodire Adunat coarde i scos la alei ncrcat. transportat i descrcat coarde Revizuit sistemul de susinere Completri goluri prin marcotaj Transportat conducte Montat, demontat, transportat conducte Deschis brazde pentru irigat, de 3 ori Irigat prin brazde, de 3 ori Irigat prin aspersiune de 3 ori ncrcat, transportat, descrcat ngrsminte chimice Debilonare + afnare + fertilizare cu K Debilonat, completare manual Tierea coardelor protejate i copcit Revizuirea palisrii tulpinilor i cercuitul coardelor Afnare + fertilizare cu azot Sapa mare pe rnd Plivit lstarii de pe tulpin Dirijat, plivit i legat lstari, de 2 ori Dirijat lstari Prit pe intervale, de 2 ori Discuit Prit manual de 3 ori (0,8 ha) Normarea inflorescenelor Suprimarea unei pri din ciorchine Transport ap pentru stropit i erbicidat Pregtit soluie Erbicidat, de 2 ori Stropit de 6 ori Stropit + prfuit de 2 ori

Perioada optim de execuie II-III III III III III-IV III-IV III-IV III-IV III-IV III-IV IV IV IV IV IV V V V-VI V-VI VI-VII V- VII VI VI-VIII VI VI V-VIII V-VIII VII-VIII V-VIII VII-VIII

UM mii but. ha t ha/t buc. t aripi aspers. ha ha ha t ha mii but. mii but. mii but. ha ha mii but. mii but. mii but. ha ha ha mii but. mii but. mii l. mii l. ha ha ha

Vol. lucrrii 3,6 1,0 3,0 1/0,8 7,0 1,0 3,0 1,5 1,5 1,5 0,7 1,0 3,6 3,6 3,6 1,0 1,0 3,6 7,2 3,6 2,0 1,0 2,4 1,8 1,8 6,6 6,6 0,4 6,0 2,0

13

Nr. crt. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Lucrri pe fluxul tehnologic Crnit lstari Desfrunzit parial Cosit alei + zone de ntoarcere de 2 ori Fcut gropi pentru completarea golurilor Transport materiale (vie, ap mrani) Plantat vie la ghivece Recoltat struguri de mas, sortat i cizelat Transportat struguri la alei Transportat bracuri la cram Total an de plan ncrcat mrani Transportat gunoi de grajd Administrat gunoi de grajd Desfcut coarde din cepii de siguran i protejarea lor peste iarn prin acoperire cu pmnt Transport ngrminte chimice cu fosfor i potasiu Artura de toamn + fertilizarea cu fosfor i potasiu Completarea manual a lucrrii de protejare Lucrat cu subsolierul+ fertilizat cu fosfor i potasiu Total producie neterminat TOTAL GENERAL

Perioada optim de execuie VIII VIII VII-VIII VIII-IX VIII-IX VIII-IX VIII-X VIII-X VIII-X X-XI X-XI X-XI XI XI XI XI XI -

UM mii but. mii but. ha buc. t buc. t t t t t ha mii but. t ha mii but. ha -

Vol. lucrrii 3,6 3,6 0,2 100 1,6 100 12,0 12,0 2,0 20,0 20,0 0,25 3,6 0,6 1,0 3,79 0,25 -

Consumuri pentru: Lucr. mecanice Lucr. manuale ore/agregat ore/om 37,6 37,6 20,0 5,3 5,1 5,1 8,0 282,4 137,1 0,4 1,8 38,1 1353,9 1,0 2,0 2,0 0,3 2,0 0,6 7,8 45,9 28,8 0,3 1,0 84,2 0,3 114,5 1468,4

14

NECESARUL DE MATERIALE PENTRU NTREINEREA UNEI PLANTAII DE VI DE VIE PENTRU STRUGURI DE MAS - pentru 1 ha DENUMIREA MATERIALULUI Srm Stlpi Tutori Azotat de amoniu (35% s.a) Sare potasic (46% s.a) Superfosfat (22% s.a) Rchit Rafie sintetic Ap pentru stropit i erbicidat Ap pentru udat vie Ap pentru irigat Vie la ghivece Gunoi de grajd Fungicide pentru combaterea manei (8 tratamente) Acrobat MZ 90 Mikal Dithane M 45 Champion 50 WP Fungicide pentru combaterea finrii (4 tratamente) Zeam sulfocalcic Vectra 10 SC Karathane FN Fluidosoufre Fungicide pentru putregaiul cenuiu (2 tratamente) Insecticide (2 tratamente) Erbicide Preemergent Postemergent Konker Rovral Calypso 480 SC Decis 2,5 EC Gramoxone Basta 14 SL U.M. kg buc buc kg kg kg kg kg mii l mii l m
3

CANTITI 40 12 300 300 400 400 120 4,0 6,6 1,0 1800 100 10,5 4,0 6,0 4,0 5,0 20,0 0,25 1,0 60 1,50 1,00 0,10 0,20 4,0 4,0

buc t kg kg kg kg l l l kg l l l l l l

15

1.2.3. Tehnica recoltrii strugurilor de mas conform sistemului EUREPGAP

Recoltarea i valorificarea strugurilor reprezint una din cele mai importante etape n cultura viei de vie. Recoltarea se face difereniat, n funcie de direcia de producie (soiuri de mas, soiuri de vin). Culesul i valorificarea strugurilor de mas presupun o serie de msuri organizatorice i tehnice desfurate ntr-o succesiune bine definit, dup cum urmeaz: evaluarea produciei, asigurarea condiiilor materiale necesare, stabilirea momentului declanrii culesului difereniat pe soiuri, recoltarea i condiionarea prin sortare, cizelare, ambalare, pstrarea temporar, transportul, eventual conservarea i pstrarea acestora pe o perioad mai ndelungat. Culesul strugurilor de mas se execut la maturarea de consum. Pentru stabilirea datei de recoltare o importan deosebit o are momentul

maturrii depline a strugurilor. ntre parametrii specifici pe baza crora se stabilete momentul recoltrii o importan deosebit o au: coninutul n zaharuri al strugurilor, aciditatea total a mustului, coninutul n antociani, substane aromate etc. Evaluarea produciei se efectueaz pe soiuri i pe parcele. Determinarea produciei medii de struguri la butuc (PMB), n kilograme, se stabilete pe baza urmtoarei relaii: Soi pentru struguri de mas la maturarea comercial

PMB =

Gs Ns Nb

n care: Gs = greutatea medie a unui strugure; Ns = numrul de struguri; Nb = numrul de butuci analizai. n funcie de producia prognozat se elaboreaz graficul de recoltare i livrare, se asigur fora de munc, se dimensioneaz i se procur necesarul de ambalaje, unelte, materiale auxiliare, mijloacele de transport, spaiile de condiionare, ambalare i depozitare. Strugurii de mas se recolteaz la maturarea comercial, respectiv n momentul cnd ntrunesc caracteristicile de compoziie i de calitate care i fac api de consum. Strugurii sunt fructe neclimacterice, adic care nu i continu maturarea dup recoltare. Aprecierea momentului recoltrii se face pa baza analizelor fizico-chimice i organoleptice. se consider c strugurii au ajuns la maturarea de consum atunci cnd, au un gust plcut, echilibrat, raportul dintre zaharuri i aciditate (indicele glucoacidimetric) fiind aproximativ 4, iar boabele au culoarea caracteristic soiului, cu stratul de pruin intact. n general, coninutul n zaharuri este cuprins ntre 130-160 g/l, iar aciditatea total 4-5 g/l H2SO4.

16

Culesul strugurilor la soiurile de mas se face n 2-3 etape, pentru acelai soi, pe msur ce strugurii ajung la maturarea de consum. Se execut pe timp uscat, dup ce se ridic roua i n afara orelor de ari puternic. Organizarea culesului se face pe echipe de muncitori: cte doi culegtori pe rnd, fiecare de o parte i de alta a rndului i ali 2 muncitori carea sigur scoaterea ldielor pline cu struguri la alei i aprovizioneaz culegtorii cu recipiente goale. Pentru a evita deplasarea ldielor pline cu struguri pe distane mari, recoltatul se ncepe de la mijlocul rndului ctre alei. Recoltarea se execut cu atenie, pentru a realiza un procent ct mai ridicat de producie marf. Se aleg de pe butuc numai strugurii sntoi, cu boabele maturate, uniforme ca mrime i culoare. Strugurii se desprind de pe coarde , prin tierea peduculului cu foarfeca, evitndu-se prinderea strugurelui cu mna i tergerea stratului de pruin; strugurii se prind de peduncul i aeaz n ldie cu atenie. Dup umplere ldiele se transport la locul de condiionare i ambalare ntr-un timp ct mai scurt. Transportul la locul de condiionare se efectueaz pe platforme amenajate, camioane sau remorci cu arcuri i pneuri pentru a evita ocurile. Pentru recoltarea strugurilor pentru pstrare indelungat trebuie asigurate urmtoarele condiii: - in timpul recoltrii, sortrii, ambalrii i transportrii strugurii trebuie ferii de loviturile mecanice. tergerea stratului de pruin de pe boabe are o inuen negativ asupra duratei de pstrare. De aceea toate lucrrile trebuie efectuate inand strugurii numai de peduncul (codi); - dup posibilitate trebuie eliminate operaiunile de prisos de manipulare, transportare, recldire i contactul bobielor cu mainile lucrtorilor; - este categoric inadmisibil ca strugurii recoltai s e lsai sub razele solare, ploaie, vant ori peste noapte sub cerul liber; - la toate etapele, incepand cu recoltarea strugurilor i pan la incrcarea lor in celulele frigorice, se cere un control riguros al calitii lucrrilor efectuate; - recoltarea strugurilor destinai pstrrii indelungate se face ealonat in 2-3 trepte pe msur ce strugurii ating maturarea de consum; - recoltarea se efectueaz pe vreme uscat, cand roua de pe boabe s-a uscat in afara orelor de ari. Nu se recomand recoltarea pe ari sau cea, ori dup ploaie. Dac in timpul recoltrii plou se recomand intreruperea culesului. Strugurii recoltai umezi, btui de vant ori atacai de grindin nu se recomand pentru pstrarea indelungat. Condiionarea i ambalarea strugurilor nclude mai multe operaii tehnice executate n urmtoarea succesiune: cizelarea, sortarea pe caliti i ambalarea. Cizelarea strugurilor reprezint operaiunea prin care se nltur boabele

necorespunztoare cu integritatea afectat, nematurate, insuficient colorate, cu simptome de atac de boli sau duntori i vrfurile prea lungi , cu boabe rare. Pentru cizelare se folosesc foarfeci speciale, cu vful rotunjit, pentru a nu nepa boabele i se execut paralel cu sortarea.

17

Sortarea reprezint operaiunea prin care strugurii se separ pe grupe de calitate n funcie de condiiile impuse de standardele n vigoare. Din punct de vedere comercial, soiurile de struguri pentru mas cultivate n ara noastr sunt mprite n trei grupe: grupa S (soiuri superioare) n care se ncadreaz soiurile Cardinal, Muscat de Hamburg, Afuz Ali, Italia, Muscat dAdda; grupa M (mijlocie), cu Chasselas dore, Chasselas rose, Coarn neagr, Coarn alb; grupa O (obinuit) din care fac parte soiurile extratimpurii: Muscat Perl de Csaba, Timpuriu de Bucureti, Regina viilor, Aromat de Iai. Potrivit normelor reglementate prin STAS 1490-76

strugurii de mas se pot mprii n urmtoarele categorii de calitate: Calitatea extra, include strugurii perfect sntoi avnd forma, mrimea i culoarea pieliei tipice soiului, iar masa nu Cizelarea strugurilor 150 g la soiurile cu bobul mijlociu. Calitatea I include strugurii extra, la care se admit mici defecte de conformare a boabelor (maximum 5% boabe meiate sau mrgeluite) i neuniformitate de culoare. Greutatea minim a strugurilor este de 150 g, pentru soiurile cu bobul mare i 100 g pentru cele cu bobul mijlociu. Calitatea a II-a, include strugurii colorai neuniform, cu boabele uor supramaturate, pn la 10% boabe mrgeluite. Strugurii pot fi ntregi sau fragmente de struguri. Ambalarea strugurilor se execut dup cizelare i sortare, strugurii fiind aezai n ldie speciale confecionat din material rezistent, uor i ieftic (lemn, carton, mase plastice, mpletituri din nuiele). Pentru piaa intern sunt folosite ldie din lemn tip A IV (STAS 1247-67), cu capacitatea de 5-6 kg de struguri, iar pe piaa extern se folosesc ambalaje de plastic sau saci de polietilen. Strugurii se aeaz n ldie, unul lng altul, n aa fel ca s nu se vad peduculul ciorchinilor. Se are n vedere ca strugurii s nu depeasc marginile ldielor, pentru a nu fi trebuie s fie mai mic de 200 g la soiurile cu bobul mare sau

strivii la stivuire. Ldiele se vor eticheta, indicndu-se unitatea productoare, soiul, categoria de calitate. Pn n momentul expedierii, ldiele cu struguri se depoziteaz temporar n spaii special amenajate, cu posibiliti de rcire i aerare.

18

Modaliti de ambalare a strugurilor de mas conform sistemului EUREPGAP

Ambalaj de plastic pentru struguri destinat pentru vnzare cu amnuntul

Struguri mpachetai n saci de polietelen

19

Ambalaj de plastic pentru struguri destinat pentru vnzare cu amnuntul

Ambalaj european din saculeti de polietelen pentru struguri

20

2.1 Cerinele de calitate pentru valorificarea strugurilor de mas

I.

DEFINIIA PRODUSULUI Produsul alimentar l constituie strugurii de soiurile crescute din Vitis Vinifera L., pentru

realizare n stare proaspt, cu excepia strugurilor pentru prelucrare industrial. II. STIPULRI PRIVIND CALITATEA Cerinele de calitate fa de strugurii de mas, dup pregtire i ambalare sunt urmtoarele: A. Cerine minime:

Pe lng cerinele individuale din fiecare categorie i excepiile permise, ciorchinele i boabele trebuie s fie: nedeteriorate; producia afectat de stricciuni sau deteriorat astfel nct nu poate fi consumat, este exclus; curate, practic lipsite de orice materie strin vizibil, practic lipsite de duntori, practic nedeteriorate de duntori, fr umiditate exterioar anormal; fr miros i/sau gust strin.

Pe lng aceste cerine, boabele trebuie s fie: intacte, bine formate, suficient de evoluate.

Pigmentarea cauzat de razele solare nu se consider a fi un defect. Ciorchinele trebuie s fi fost culese atent. Sucul boabelor trebuie s aib un index refractometric de cel puin: 12o Brix la soiurile Alphonse Lavallee, Cardinal i Victoria. 13o Brix la soiurile perene. 14o Brix la soiurile aperene.

Pe lng aceste condiii, toate soiurile trebuie s aib un nivel suficient al proporiei de zahr/aciditate. Evoluarea i condiia strugurilor trebuie s le permit: B. s reziste la transportare i manipulare, i s ajung ntr-o condiie satisfctoare la destinaie. Clasificare:

Strugurii sunt clasificai n trei categorii, dup cum urmeaz: 1. Categoria Extra

21

Strugurii din aceast categorie trebuie s fie de o calitate superioar. Ciorchinele trebuie s corespund caracteristicilor soiului, conform regiunii unde au crescut, privind forma, evoluarea i culoarea. Ciorchinele trebuie s fie fr defecte. Boabele trebuie s fie tari, bine fixate, aranjate uniform pe tulpin i cu ceara neatins. 2. Categoria I

Strugurii din aceast categorie trebuie s fie de o calitate bun. Ciorchinele trebuie s corespund caracteristicilor soiului, conform regiunii unde au crescut, privind forma, evoluarea i culoarea. Boabele trebuie s fie tari, bine fixate i cu ceara neatins pe ct posibil. Boabele pot fi aranjate mai puin uniform pe tulpin dect cele din categoria Extra. Urmtoarele defecte minore sunt admisibile cu condiia c nu afecteaz aspectul general al fructului, calitatea, calitatea de pstrare i prezentarea n ambalaj: 3. defecte minore ale formei, defecte minore ale culorii, defecte foarte minore ale pieliei ca urmare a arsurilor de soare. Categoria II:

Aceast categorie include strugurii care nu corespund cerinelor categoriilor superioare, dar care ntrunesc cerinele minime specificate mai sus. Ciorchinele pot avea defecte minore ale formei, evolurii i culorii, cu condiia c i-au pstrat caracteristicile eseniale ale soiului, conform regiunii unde au crescut. Boabele trebuie s fie suficient de tari i suficient de bine fixate, precum i s aib cear dup posibilitate. Boabele pot fi aranjate mai puin uniform pe tulpin dect cele din categoria I. Urmtoarele defecte sunt permise cu condiia ca strugurii s-i pstreze caracteristicile eseniale ale calitii, calitii de pstrare i aspectului: III. defecte ale formei, defecte ale culorii, urme uoare ale arsurilor de soare, care afecteaz numai pielia, lovituri uoare, defecte minore ale pieliei.

STIPULRI PRIVIND DIMENSIUNEA Mrimea este determinat de greutatea ciorchinelui. Urmtoarele dimensiuni minime ale ciorchinelor sunt fixate pentru strugurii de mas

crescui n condiii protejate i n cmp deschis, pentru soiuri cu boabe mari i cu boabe mici, respectiv: Categoria de calitate Categoria Extra Categoria I Categoria II Struguri crescui n ser (dac se indic astfel pe ambalaj) 300 g 250 g 150 g Struguri crescui n cmp deschis Toate soiurile n afar de cele cu boabe mici 200 g 150 g 100 g Soiuri cu boabe mici 150 g 100 g 75 g

22

IV.

STIPULRI PRIVIND EXCEPIILE TOLERATE Sunt tolerate excepiile privind calitatea i dimensiunea produselor dintr-un ambalaj, care

nu satisfac cerinele stipulate pentru fiecare categorie. A. i. Excepii tolerate privind calitatea: Categoria Extra: 5% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac cerinele fa de

categoria respectiv, dar care le ntrunesc pe cele din categoria I, sau, ca excepie, care respect limitele tolerate n categoria I. ii. Categoria I: 10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac cerinele fa de

categoria respectiv, dar care le ntrunesc pe cele din categoria II, sau, ca excepie, care respect limitele tolerate n categoria II. iii. Categoria II:10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac nici cerinele fa de categoria respectiv, nici cerinele minime, cu excepia strugurilor afectai de putregai sau alte defecte care nu permit consumul acestora. B. Excepii tolerate privind dimensiunea: i. Categoria Extra i categoria I: 10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac cerinele categoriei fa de dimensiune, dar care le ntrunesc pe cele din categoria imediat inferioar. ii. Categoria II: 10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac cerinele categoriei fa de dimensiune, dar care nu cntresc mai puin de 75 g. iii. Categoria Extra i categoriile I i II: n fiecare ambalaj cu o greutate net mai mic de 1 kg se permite cel mult un ciorchine cu o greutate sub 75 g pentru a ajusta greutatea ambalajului, cu condiia ca ciorchinele respectiv s ntruneasc celelalte cerine ale categoriei. V. A. STIPULRI PRIVIND ASPECTUL Uniformitatea:

Coninutul fiecrui ambalaj trebuie s fie uniform i s conin numai ciorchine de aceeai origine, soi, calitate i grad de coacere. Pentru ambalajele cu o greutate net mai mic de 1 kg, nu este obligatorie uniformitatea soiului i originii. La categoria Extra, ciorchinele trebuie s fie mai mult sau mai puin identice ca culoare i dimensiune. n cazul soiului Chasselas, se permite includerea n acelai ambalaj a ciorchinelor de culori diferite cu scop decorativ. Partea vizibil a fiecrui ambalaj trebuie s reprezinte ntregul coninut al acestuia. Avnd n vedere stipulrile din prezentul capitol, produsele prevzute de acest Regulament pot fi amestecate, n pungi de maxim trei kilograme, cu alte tipuri de fructe i legume proaspete, respectndu-se condiiile prevzute de Regulamentul Comisiei (CE) Nr. 48/2003. B. Ambalajul:

23

Strugurii trebuie ambalai astfel nct s poat fi protejai adecvat. Strugurii de categoria Extra vor fi aranjai ntr-un singuri strat. Materialele utilizate n interiorul ambalajului trebuie s fie noi, curate i de o calitate care s nu permit dunarea extern sau intern a produsului. Utilizarea materialelor, n special a hrtiei sau tampilelor cu indicaii comerciale, sunt permise numai dac cleiul sau cerneala utilizat la tiprirea etichetelor nu sunt toxice. Nu se permite prezena materiei strine n interiorul ambalajului, dei se permite prezenta lstarului pe tulpina ciorchinelui nu mai mare de 5 cm, ca form aparte de prezentare. Etichetele fixate pe fiecare fruct n parte trebuie s poat fi dezlipite astfel nct s nu lase urme de clei sau s deterioreze coaja produsului. VI. STIPULRI PRIVIND MARCAJUL Fiecare ambalaj trebuie s poarte urmtoarele nsemnri, n litere grupate pe aceeai parte, scrise clar i cu cerneal rezistent, fiind vizibile din exterior: A. Identificare:

Denumirea i adresa ntreprinderii de ambalare i/sau de livrare. Aceast meniune poate fi nlocuit n urmtoarele condiii: pentru toate tipurile de ambalaje, n afar de cele preliminare, meniunea poate fi nlocuit cu codul acceptat i eliberat oficial pentru ntreprinderea de ambalare i/sau transportare, indicat alturi de cuvintele ntreprindere de ambalare i/sau transportare (sau abrevierile echivalente); pentru ambalajele preliminare, meniunea poate fi nlocuit cu denumirea i adresa ntreprinderii de desfacere/comercializare nregistrat pe teritoriul Comunitii, indicate alturi de cuvintele Ambalat pentru sau o alt meniune echivalent. n acest caz, eticheta trebuie s includ i un cod al ntreprinderii de ambalare i/sau transportare. ntreprinderea de desfacere/comercializare va trebui s ofere toate datele considerate necesare de ctre autoritile de inspecie n ceea ce privete nsemntatea codului respectiv. B. C. Natura produsului: Struguri de mas atunci cnd coninutul nu este vizibil din exterior, Denumirea soiului sau soiurilor, dup caz, Produse n ser, dac este cazul. Originea produsului:

ara de origine i, opional, regiunea unde au crescut strugurii, sau denumirea zonei locale, regionale sau naionale. D. E. Date comerciale: Categoria Marcaj al controlului oficial (opional):

24

Ambalajele nu trebuie s poarte meniunile specificate n primul subalineat dac conin alte ambalaje vizibile clar din exterior care poart deja aceste nsemnri. Aceste ambalaje nu trebuie s mai poarte aceste nsemnri deoarece pot induce n eroare. Dac aceste ambalaje sunt aezate n palete, atunci nsemnrile vor fi prezentate pe cel puin dou laturi ale paletei ntr-un loc evident.

2.2. Particularitile tehnologice n valorificarea strugurilor de mas


Prercirea strugurilor se produce pentru a frna intensitatea respiraiei i transpiraiei lor i activitatea diferitor ageni patogeni. Prercirea se efectueaz in mijloace de transport care di pun de instalaii frigorice sau in incperi destinate pentru acest scop. Pentru inceput temperatura se reduce pan la 5-8 oC, dar diferena dintre temperatura strugurilor in momentul aducerii lor din camp i cea de la prercire trebuie s de 8-10oC. Dup care se reduce pan la 1oC. Transportarea se face in autocamioane cu capacitate de control a atmosferei, meninnd temperatura de 0...+8oC. Pstrarea ecient a strugurilor se efectueaz i n depozite cu ventilare natural, cu atmosfer normal i controlat. Pstrarea strugurilor n depozite cu ventilare natural const in depozitarea strugurilor in beciuri, depozite ingropate, in poduri, in hrube etc., care nu prezint spaii cu instalaii frigorifice. Metoda permite pstrarea strugurilor pan la sfaritul lunii decembrie, cand temperatura afar coboar la 8oC - 0oC. In cantiti mici strugurii pot pstrai cu o poriune de coard de 30-40 cm. O alt metod ar pstrarea strugurilor pe rafturi sau ldie in dou randuri, pe fundul crora i deasupra se pune un strat de 2-3 cm de rumegu de lemn uscat. Pstrarea strugurilor n depozite cu atmosfer normal const in depozitarea strugurilor in celule frigorifice. Perioada de pstrare se poate mri datorit folosirii bioxidului de carbon, reglrii temperaturii i umiditii relative a aerului. Aceast metod este folosit pentru pstrarea strugurilor in cantiti mari pe un termen mai lung. La momentul umplerii celulei frigorice temperatura s e de 5-8 oC. Celula cu capacitatea de 70-100 t trebuie umplut in 3-4 zile i ea trebuie s e completat doar cu un singur soi. Lzile pe palete sau containere se suprapun cate 3-5 pe inlime, lsand spaii libere de la perei de 20 cm unde se amplaseaz bateriile de rcire. Pe centrul celulei se las un culoar de 0,81,0 m i pan la tavan un spaiu de cel puin de 50-60 cm. Temperatura de pstrare trebuie meninut la 0-1oC, iar umiditatea relativ a aerului 8590 %. In aceste condiii soiurile se pot pstra:

25

2-3 luni: Muscat de Hamburg, Victoria, Alphonse Lavalee; 3-4 luni: Coarn Neagr, Muscat de Adda; 4-5 luni: Afuz Ali, Italia, Greaca; 5-6 luni: Soiurile rezistente de mas (Moldova, Argessis, Muscat de Poloskey). Pstrarea strugurilor n depozite cu atmosfer controlat const in umplerea celulelor de pstrare a depozitelor frigorifice cu diferit amestec de gaze n concentraii diferite, spre exemplu: 3%CO2, 5% O2, 95% N2. Aceasta permite mrirea perioadei de pstrare cu 2-3 luni i de a reduce pierderile de 3-5 ori fa de pstrarea in atmosfer normal. In momentul scoaterii strugurilor de la pstrare trebuie de evitat formarea condensului, prin adaptarea treptat la temperatura mediului ambiant. Strugurii scoi de la pstrare sunt foarte sensibili la ocuri mecanice, de aceea se vor manipula cu mult atenie, ind comercializai in 2-3 zile.

2.3. Tehnologie cadru pentru valorificarea n stare proaspt a strugurilor de mas conform sistemului EUREPGAP
- economic au o pondere de 11-15% din producia viticol a Romniei Pe plan mondial, strugurii de mas reprezint 15% din totalul produciei viticole - alimentar: glucide 15,5-16,1%, Aciditatea ridicat 0,75 g% (a. tartric, a. malic), taninuri 0,47 % (1,2 % n pieli), fibre 0,4-0,9 %, substane minerale 0,38g% (K 320-250mg, Ca 4-19mg, Mg 4-7mg, P 17-

22mg/100g). Vitamina C 4mg/100g produs proaspt. Partea necomestibil 6%, valoarea energetic 610-670 Kcal/Kg pentru soiurile negre i 630-690 Importana Kcal/Kg pentru soiurile albe. - pentru industrializare obin compoturi, dulceuri i sucuri apreciate prin finee i arom. - medicinal aciune alcalinizant, datorit srurilor acizilor organici din struguri; aciune mineralizant, datorit coninutului ridicat n cationi de K+, Ca2+ i Mg2+; aciune vitaminizant, datorit coninutului variat i relativ bogat n vitamine (A, B1, B2, B6, C, K, PP, H); aciune terapeutic, consumul de struguri fiind indicat n afeciunile hepatice, bolile de rinichi, afeciunile cardio-vasculare, artritism, dezintoxicarea organismului Momentul apariiei pia pe mas ncepe n Romnia cu soiurile timpurii (15% din sortiment) n lunile iulie-august, urmate de soiurile cu maturitate medie (50% din sortiment) n august-septembrie i cele tardive (35% din sortiment) n septembrieoctombrie.

26

Stabilirea momentului optim de recoltare maturitatea de consum - modul de recoltare manual, cu mult grij, pstrnd pedunculul i Recoltarea stratul de cear (pruin) intacte. - ambalaje - presortare n ldie de lemn, n funcie de destinaie se face pe caliti

- prercire pentru a preveni deshidratarea, cu aer umed la 80C i un tratament preventiv cu SO2 gazos n concentraie de 0,5-1% timp de 20 Operaii intermediare minute, n sli special amenajate - staionare temporar Se va evita staionarea la temperatura mediului ambiant, pierderile depind 15% n termen de 2 zile. - manipulare rapid, cu mare grij - protejare se evit expunerea direct sub razele soarelui Transport pe distane mici se face cu remorci tractate, iar pe distane mai mari (30100 km) cu autodube izoterme de 5.5 t. Pentru export sunt utilizate autodube frigorifice LKW (germ. Lastkraftwagen = autocamion), sau vagoanele RCF de pe calea ferat. - sortare conform celor 3 categorii de calitate "Extra", I i a II-a Condiionare minim - calibrare obligatorie pe categorii de calitate - ambalare n lzi de capacitate redus; sub form preambalat n pungi de polietilen perforate, la capaciti de 0,5-1 kg. - temperatura Pstrare temporar () Postmaturarea () Livrarea - durata - sistarea pstrrii

00,50C i umiditatea 90%


maximum 48 de ore pe msura cererilor pe pia

Strugurii sunt fructe neclimacterice, de aceea nu se realizeaz aceast etap n procesul lor de valorificare se execut pe msura cererii n timp ct mai scurt, n ambalaje specifice

2.4. Tehnologie cadru pentru pstrarea strugurilor de mas conform sistemului EUREPGAP

Materia prim

- corespunde: ciorchinii calitatea extra, cu rahisul turgescent, cizelare redus sau lips. - nu corespunde: strugurii verzi sau supramaturai, cei recoltai pe timp ploios i cei care provin din plantaii unde s-a aplicat o tehnologie nepotrivit, sau care nu ofer condiiile pedoclimatice necesare

27

Pregtirea depozitare

pentru

- spaiile

msuri de dezinfecie prin pulverizarea pe perei a unei soluii de lapte de var 20% + CuSO4 1% i vaporizarea a 1,7 l formol/100 m3 spaiu liber, cu expunere timp de 24 h. n prealabil se face o curire temeinic i se nltur orice gunoaie sau resturi rmase din campania anterioar. i de verificare a strii de funcionare

- ambalajele

se spal cu soluie de sod calcinat 4%, se cltesc cu ap i se usuc la soare. O alt posibilitate este dezinfectarea cu soluie de CuSO4 1%, prin stropire sau cufundare

- instalaiile

La celulele frigorifice cu atmosfer normal se verific uile, instalaiile frigorifice i de recirculare a aerului. La celulele AC se probeaz etaneitatea nchiderii i aparatura de msur i control

Introducerea celul

- timpul: n aceeai zi n care au fost desprini de pe coard - ambalaje folosite: ldiele tip IV CARE se paletizeaz n palete cu montani metalici i palete de lemn cu montani i cadru superior din metal - temperatura intermediar: 8100C

Pstrarea

- condiii:- temperatura de 00C i umiditatea de 90-95%, la o vitez de circulaie a aerului de 0.2 m/sec, Tratamentele periodice cu SO2 sunt de nenlocuit n prezent, pentru prevenirea manifestrii atacului de Botrytis cinerea. - durata - 1-2 luni la soiurile Chasselas dor i Muscat Hamburg; - 3-4 luni la Coarn neagr, Coarn neagr selecionat, Alphonse Lavalle; - 4-5 luni la Afuz Ali, Italia, Muscat d'Adda; - 5-6 luni la unele soiuri mai puin cultivate, cum sunt: Bicane Razachie, Regina Nera

Sistarea pstrrii

la o calitate corespunztoare STAS, fr a ajunge cu rahisul ofilit i brunificat, sau cu boabele deshidratate i moi, pe cale de

desprindere. Se va evita formarea condensului, prin adaptarea treptat la temperatura mediului ambiant Postmaturarea () Strugurii sunt fructe neclimacterice, de aceea nu se realizeaz aceast etap n procesul lor de valorificare Condiionarea cizelare sau o eliminare a boabelor crpate, i a celor atacate de boli

28

Livrarea Vulnerabilitatea produselor pstrate

n maxim 2-3 zile Strugurii sunt fructe extrem de sensibile la manipulare i la atacul agenilor patogeni de depozit (Botrytis cinerae). Atenie ca strugurii destinai pstrrii s nu vin nfectai din cmp cu sporii acestei ciuperci.

Sczminte

n condiii frigorifice, atmosfer normal, 10,1% dup 3 luni, 13,9% dup 4 luni, 18,1% dup 5 luni, 23,2% dup 6 luni

Sisteme tradiionale alternative sau

n spaii amenajate cu ventilaie natural numai n anii cu struguri sntoi i de calitate. ncperile se vruiesc, se arde sulf (20-25g/m3) i se in nchise 2-3 zile, apoi se aerisesc bine. Strugurii se pstreaz n ldie de tip IV, stivuite pn la nlimea de 1,5m (10-12 straturi), n blocuri, lsnd ntre ele i la perei spaii de 50 cm pentru aerisire i control. Aerisind repetat n timpul nopii, cnd aerul este mai rece, se asigur o temperatur mai sczut cu 570C. n zilele clduroase de toamn, se nchide aerisirea (obloane, ui, ferestre, couri de ventilaie). n zilele rcoroase se pot efectua aerisiri i ziua. Sulfitarea se face prin arderea sulfului, n dozele deja menionate, dar mai des, o dat la 35 zile, urmat de eliminarea gazului peste 30 minute. Controlul pstrrii se face zilnic. Pierderile sunt de peste 5-6 % lunar, chiar dac materia prim este corespunztoare. Cod: PO-04-Ed3-R1-F5

DISEMINAREA REZULTATELOR

Lucrri tiinifice publicate: 1. Rotaru Liliana, 2008 - The agrobiological and technological value for Victoria grapevine variety in vineyard area of Iai. Analele Universitii din Craiova, vol. XIII (XLIX), pp. 41-44, ISSN 1435-1275. 2. Rotaru Liliana, 2008 The ecoclimatic changes in the viticultural area of NordEastern Moldavia. Analele Universitii din Craiova, vol. XIII (XLIX), pp. 35-40, ISSN 14351275. 3. Rotaru Liliana, Mustea Mihai, Nechita Bogdan, Irimia Liviu, 2009 - The reshape of technological sequences in grow of the vine through european system of quality EUREPGAP. Simpozionul tiinific al Facultii de Horticultur Iai, 29-30 mai, Lucrri tiinifice USAMV Iai, seria Horticultur, anul LII, vol. 52, pp. 731-736, ISSN 1454-7376.

29

4. Beceanu Dumitru, Rotaru Liliana, 2009 - Climatic changes and viticultural-wine making repercussions in the 14th 19th centuries. The 4th Interdisciplinary and International Wine Conference "Bacchus goes green", Burgundy School of Business, 8-10 july, Dijon-France. 5. Colibaba Cintia, Pop Cecilia, Cotea V. V., Tudose Sandu-Ville t., Chiri Otilia, Lcureanu G.F, 2009 - Studiu de implementare a sistemului de siguran alimentar H.A.C.C.P. n domeniul ntreprinderilor vitivinicole i de brnzeturi n Romnia. Simpozionul tiinific al Facultii de Horticultur Iai, 29-30 mai, Lucrri tiinifice USAMV Iai, seria Horticultur, anul LII, vol. 52, pp. 243-248, ISSN 1454-7376. 6. Anghel Roxana Mihaela, 2009 - Tehnologii avansate de valorificare a legumelor i fructelor prin pelicule protectoare. Simpozionul tiinific al Facultii de Horticultur Iai, 2930 mai, Lucrri tiinifice USAMV Iai, seria Horticultur, anul LII, vol. 52, pp. 829-832, ISSN 1454-7376. 7. Beceanu Dumitru, 2009 - Tendine noi n tehnologia produselor horticole. Simpozionul tiinific al Facultii de Horticultur Iai, 29-30 mai, Lucrri tiinifice USAMV Iai, seria Horticultur, anul LII, vol. 52, pp. 833-838, ISSN 1454-7376. 8. Beceanu Dumitru, 2009 - Calitatea natural, un concept controversat n valorificarea legumelor, fructelor i strugurilor. Simpozionul tiinific al Facultii de Horticultur Iai, 29-30 mai, Lucrri tiinifice USAMV Iai, seria Horticultur, anul LII, vol. 52, pp. 839-842, ISSN 1454-7376. 9. Stoica Mihaiela Carmen, 2009 - Controlul fitosanitar al viei de vie n 2008. Simpozionul tiinific al Facultii de Horticultur Iai, 29-30 mai, Lucrri tiinifice USAMV Iai, seria Horticultur, anul LII, vol. 52, pp. 1091-1096, ISSN 1454-7376.

Pagina web a proiectului: Adresa: http://www.uaiasi.ro/PN_2/EUREPGAP/Proiect_52113_USAMV_Iasi/Index.html

CONCLUZII
Actualmente, cnd concurena n toate domeniile de activitate, este foarte acerb, unul din instrumentele eficiente care determin competitivitatea produselor n toat lumea este nivelul raportului calitate/pre. Pentru a obine nivelul optim al corelaiei calitate/pre este necesar de a promova mecanismele adecvate, care permit optimizarea acestei corelaii n baza sporirii calitii produciei i reducerii preului. Un mecanism eficient n scopul promovrii unei viticulturi de calitate, n etapa actual l poate constitui sistemul de management al calitii fructelor i legumelor GLOBALGAP / EUREPGAP.

30

Sistemul de management a calitii fructelor i legumelor GLOBALGAP / EUREPGAP, internaional recunoscut este un standard generic. Obiectivul acestuia este de a stabili cerine internaionale pentru o bun practic agricol. O bun practic agricol reprezint ceea ce practic fermele pentru a asigura produse i servicii n conformitate cu cerinele clienilor si. Este important de identificat i de evaluat toate riscurile siguranei alimentare posibile n cadrul fermei, indiferent de ct de nalt este nivelul controlului proceselor, chiar i dac nu exist percepia vreunui risc potenial. Certificarea GLOBALGAP (fost EUREPGAP) este posibil pentru toi fermierii i este realizat de peste 100 organisme independente sau acreditate care activeaz pe toate continentele. Pentru a putea fi certificat GLOBALGAP/EUREPGAP, fermierul trebuie s menin nregistrri clare timp de cel puin trei luni nainte de nregistrare la un organism de certificare acreditat urmat de audituri i inspecii relevante, inclusiv inspectarea procesului de recoltare. Pentru certificare, fermierii trebuie s respecte 100% din cerinele de conformitate Major, i nu mai putin de 95% din cerinele de conformitate Minor. Recomandri sunt cerinele recomandate pentru moment, dar fermierii sunt ncurajai s le respecte ca parte a procesului de management a fermei. GLOBALGAP/EUREPGAP este un aa numit standard pre-farm-gate, adic certificatul asigur calitatea produsului de la plantare pn la livrarea produsului finit, cuprinznd toate activitile intermediare. GLOBALGAP/EUREPGAP este o marc Business-to-Business, motiv pentru care nu poate fi identificat direct de ctre consumator. Certificatul

GLOBALGAP/EUREPGAP reprezint o confirmare a faptului c produsul este obinut conform tuturor cerinelor i recomandrilor pentru sigurana alimentelor. Necesitatea certificrii n sistemul GLOBALGAP/EUREPGAP este important

deoarece: consumatorii au asteptari mai mari fa de calitatea produsului; conumatorii moderni din societate sunt de tipul client-orientat, unde necesitile cumpratorului trebuie satisfcute la nivelul cel mai nalt; fidelizeaz clienii; concurena i piaa internaional devine tot mai mare; acest sistem de management a calitii ajuta meninerea n pia i dezvoltarea afacerii.

BIBLIOGRAFIE
BECEANU DUMITRU, 2009 - Tehnologia prelucrrii legumelor i fructelor. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iai. CHIVU LUMINITA , CIUTACU CONSTANTIN , FRANC IOAN VALERIU, 2003 - Agricultura ntre restriciile comerciale globale i politicile comunitare. Editura Expert, Bucureti. DOBREI ALIN, ROTARU LILIANA, MORELLI SILVANO, 2008 - Ampelografie. Editura Solness, Timioara.

31

GRUIA ROMULUS, 1998 - Managementul eco-fermelor. Editura Ceres, Bucureti. IRIMIA LIVIU, TRDEA CONSTANTIN, 2007 - Viticultura-lucrari practice. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi. POPA ELENA, 1982 - Pstrarea strugurilor de mas, Editura Ceres, Bucureti. ROTARU LILIANA, VOICULESCU IOAN, 2004 - Tehnici culturale de cretere a calitii n viticultur, Editura Prahova Ploieti. TRANDAFIR MAGDALENA, IOSIFESCU MARIUS, AVRAM CONSTANTIN, VLEANU MIHAI, 2005 - Dicionar explicativ de calitate, Ed. Teora, Bucureti. RDEA CONSTANTIN, 1989 - Viticultur general-lucrri practice. C.M. al Institutului Agronomic Iai. RDEA CONSTANTIN, ROTARU LILIANA, 2003 - Ampelografie vol. II (soiurile pentru struguri de mas i soiurile apirene). Editura Ion Ionescu de la Brad, Iai. www.eurep.org www.eurepgap.org

32