REFERAT- MANAGEMENTUL IMM CADRUL INSTITUIONAL PENTRU SUSINEREA SECTORULUI IMM-URILOR N ROMNIA

INTRODUCERE
Dezvoltarea spiritului intreprinzator in Romania, este un subiect despre care se pot spune multe lucruri.Putem spune ca aceasta dezvoltare a luat avant dupa anii 89, 90, atunci cand s-a trecut de la economia socialista la economia de tip capitalist. Sa nu uitam insa ca persoane intreprinzatoare au existat in Romania chiar si in perioada economiei socialiste si faptul ca aceasta economie uneori a contribuit la dezvoltarea spiritului de mici intreprinzatori al romanilor. Va amintesc ca in acea perioada existau persoane care incercau sa creeze mici afaceri, cu toate ca erau constienti de faptul ca, odata create anumite produse, acestea vor trebui sa fie date catre stat in mare parte, totusi acesti oameni considerau ca mica parte pe care o puteau opri pentru ei din aceste castiguri era ceva si merita efortul. Pot sa amintesc aici de persoanele care aveau in mediu rural sau urban mici sifonarii, de asemenea amintim pe cei care erau obligati sa creasca animale pentru contract in micile lor gospodarii, animale care in mare parte mergeau catre stat dar ramanea si intreprinzatorilor o mica parte din aceste castiguri. Dupa anul 89, aceste persoane au fost au fost cele care au pus bazele economiei capitaliste in Romania. Aceste persoane au fost cele care au pornit sa caute sa supravietuiasca pe cont propriu in noua lume care se crease. Unele din aceste persoane au profitat de deschiderea granitelor si au pus bazele unui mic comert cu marfuri aduse din afara Romaniei , activitate care ceva vreme a adus profituri frumoase unor romani. Altii au incercat sa faca mici ateliere de productie, altii si-au cautat norocul peste granitele tarii, iar o alta categorie a inceput sa preia fostele intreprinderi socialiste incercand sa produca venituri in acest mod. Unele au reusit sa supravietuiasca, altele nu, deoarece toate acestea depindeau una de alta , si toate la un loc de piata comuna socialista C.A.E.R. Pe aceasta piata socialista marfurile circulau, se vindeau si se cumparau aproape in totalitate cu moneda scripturala, adica hartii de valoare( cecuri , ordine de plata, etc.). In acest fel intreprinderea care producea tractoare era obligata sa aiba contract de achizitie materii prime de la metalurgii si contract de distributie catre firme, fermele erau obligate sa aiba contract cu fabricile de prelucrare, sistemul era complicat si functiona ca un angrenaj in care, daca se rupea o rotita, tot sistemul devenea nefunctional. In economia de tip capitalist, majoritatea intreprinderilor care formau sistemul economic socialist, nu au putut rezista intrucat sistemul capitalist pune un foarte mare accent pe banii lichizi si castigul rapid cu un minim efort. Infiintarea unei firme, reprezinta actualmente unul din procesele economice cele mai importante ce conditioneaza functionalitatea si dezvoltarea fiecarei economii natinale. Expertii, indiferent de apartenenta politica, sunt astazi convinsi ca sanatatea unei tari depinde in mare masura de numarul intreprinderilor nou create in fiecare an. Rapiditatea si profitabilitatea trecerii Romaniei la economia de piata, depind in mare masura de numarul si calitatea intreprinzatorilor sai. Obtinerea abundentei de produsesi servicii de calitate ridicata nu este posibila fara actiunea a mii, zeci de mii de intreprinzatori. Gratie actiunii lor, se pot pune in valoare numeroase resurse materiale si financiare nefolosite sau insuficient utilizate( constructii, materii prime, utilaje etc. ) si se pot crea sute de mii de locuri de munca.

CADRUL INSTITUTIONAL PENTRU SUSTINEREA SECTORULUI IMM-URILOR IN ROMANIA

CADRUL LEGISLATIV
In Romania organizarea si functionarea IMM-urilor este reglementata de Legea nr. 364 din 14 iulie 2004 ,privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, care a venit sa inlocuiasca vechea dispozitie : Legea nr. 133/1999. Potrivit acestei legi in art. 11 alin. 1 se stipuleaza: Guvernul, organele de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritatile nationale de reglementare si autoritatile locale sunt obligate sa adopte masuri concrete in vederea facilitarii accesului intreprinderilor mici si mijlocii la retelele si serviciile de utilitati publice necesare activitatii acestora, fara a distorsiona competitia libera pe piata. Tot potrivit acestei legi, la art. 31 alin. 1 se mai garanteaza: Guvernul asigura coordonarea politicilor si amasurilor de incurajare si de stimulare a intreprinderilor mici si mijlocii, monitorizarea si evaluarea acestora, prin Agentia Nationala pentru Intreprinderi mici si mijlocii si Cooperatie, reprezentata la nivel territorial prin oficii teritoriale, care vor fi infiintate prin hotarare a Guvernului, in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Alte legi sau acte normative care reglementeaza sau influenteaza desfasurarea activitatii IMM-urilor in Romania sunt : - Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal. - Ordonanta de urgenta nr. 58 din 26 iunie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale. -Decizie nr. 65 din 4 martie 2010 privind infiintarea Comitetului consultativ pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. -Hotarare nr. 65 din 11 februarie 2009 priviind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprideri Mici si Mijlocii. -Ordonanta de urgenta nr.44 din 16 aprilie 2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intrprinderile individuale si intreprinderile familiale. - Legea nr. 300 din 28 iunie 2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent.

) Monitorul Oficial al Romaniei

CADRUL INSTITUTIONAL

Cadrul institutional pentru sustinerea sectorului IMM-urilor in Romania cuprinde 2 aspecte: 1. Cadrul institutional guvernamental. 2. Cadrul institutional patronal.

Cadrul institutional guvernamental

In cadrul Guvernului Romaniei activitatea de coordonare si reglementare in domeniul IMM-urilor se regaseste in subordinea Ministerului Economiei , Comertului si Mediului de afaceri potrivit organigramei:

Directia Generala Politici Industriale si Mediu de Afaceri are in subordinea ei Organismul intermediar pentru IMM precum si Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii- condusa de Ioan Cristian Haiduc.

De asemenea Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri implementeaza politica Guvernului Romaniei din Cadrul National Strategic de Referinta(CNSR) din Planul National de Dezvoltare(PND) in domeniul IMM-urilor prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE). Organismul care se ocupa cu implementarea POS CCE este Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Cresterea Competivitatii Economice (AM POS CCE). Aceasta se organizeaza si functioneaza ca directie generala, sub directa coordonare a Ministrului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, escondusa de un director general si doi directori adjuncti. POS CCE raspunde, pe de o parte primei prioritati a PND 2007 - 2013: "Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere" si pe de alta parte prioritatii a doua a CNSR, respectiv "Cresterea competitivitatii economice pe termen lung", contribuind in acelasi timp la implementarea tuturor celorlalte prioritati ale CNSR. In vederea definirii aspectelor operationale legate de implementarea POS CCE, elaborarea programului complement a tinut cont atat de politicile europene relevante cat si de strategiile Guvernului Romaniei care sprijina dezvoltarea competitivitatii economice si care vor influenta politica economica si de coeziune sociala. Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti si reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. Tinta este o crestere medie anuala a PIB pe angajat de cca. 5,5 %. Aceasta va permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din productivitatea medie a UE pana in anul 2015. Elementul cheie al acestui obiectiv specific este sprijinirea modernizarii si inovarii intreprinderilor existente si crearea unora noi, in special IMM-uri in sectoarele productive si al serviciilor pentru afaceri. Cresterea in valoare si in calitate a echipamentelor de productie bazata pe extinderea si modernizarea acestora, inovarea proceselor de productie si sprijinirea adoptarii standardelor internationale, conduc si sprijina dezvoltarea gamei de produse. De asemenea, cresterea ofertei de consultanta specializata si sprijinul internationalizarii contribuie la procesul de crestere a cotei de piata. Scopul acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil dezvoltarii spiritului intreprinzator prin reducerea constrangerilor in domeniile de esec ale pietei acces la finantare, instrumente financiare inovative, accesul la infrastructurile si serviciile de afaceri - pentru crearea de noi intreprinderi si pentru dezvoltarea celor existente.Realizarea acestor doua obiective de mai sus poate fi cuantificata prin "cresterea contributiei IMM la PIB" cu 20% in 2015.In acest context, IMM-urile au nevoie de sprijin specific deoarece productivitatea acestora este mai scazuta decat cea a intreprinderilor mari, chiar daca sectorul IMM angajeaza aproximativ 54% din totalul fortei de munca. Productivitatea scazuta a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii se explica prin faptul ca un procent semnificativ al acestora utilizeaza echipament de productie depasit, iar altele, de asemenea in numar mare, nu pot indeplini cerintele de calitate ale UE, datorita lipsei de investitii in tehnologii moderne. Perioada de implementare a prezentei strategii este pana in 2013, interval care coincide cu finalul primei perioade de operare a fondurilor europene post-aderare. Strategie privind dezvoltarea sectorului IMM vizeaza 2 etape: -2011 anul in care au fost adoptate masuri de sprijin pt. sectorul IMM in scopul sustinerii acestuia in depasirea efectelor crizei;

-2012-2013 , interval in care vor fi adoptate masuri de sprijinire a sectorului pentru reluare cresterii economice. Astfel, masurile pe termen scurt vor viza pregatirea si incurajarea IMM-urilor pentru accesarea de fonduri europene si facilitarea accesului la finantare prin intermediul schemelor de ajutor de stat si prin implementarea de noi instrumente de finantare. In ceea ce priveste masurile pe termen mediu, cu efecte pe termen lung, pentru sprijinirea sectorului, vor fi avute in vedere: dezvoltarea culturii antreprenoriale; sprijin pentru internationalizarea afacerilor; pentru cresterea competitivitatii pe piete externe, prin sustinerea IMM-urilor inovatoare, specializate in produse cu valoare adaugata mare; incurajarea transferului tehnologic; sprijinirea structurilor pentru sustinerea dezvoltarii afacerilor (incubatoare de afaceri, poli de crestere, centre de afaceri etc.) ; sprijin pentru diversificarea sectoarelor de activitate la nivel regional si local, sustinerea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la sevicii de instruire si consultanta.

Cadrul institutional patronal

Anul 1992 a reprezentat un moment de cotitur n micarea patronal din Romnia, prin constituirea unei unei organizaii la nivel naional de reprezentare a IMM-urilor Consiliul Naional al ntreprinderilor Private Mici i Mijlocii din Romnia. n perioada n care nu se cunotea foarte bine ce este o organizaie patronal, i ce nseamn n economie sectorul ntreprinderilor mici i mijlocii, un grup restrns de ntreprinztori, care au vzut n perspectiv rolul major pe care l au IMM-urile n peisajul vieii economice al unei ri, s-au decis s se organizeze ntr-o asociaie la nivel naional care s apere i s promoveze interesele acestora.La congresul de constituire a fost ales ca presedinte prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu. CNIPMMR a fost recunoscut prin Hotrrea de Guvern nr. 1558 din 23 septembrie 2004 ca fiind organizaie de utilitate public, avand actualmente peste 15.000 de membri reunii n 102 Structuri Teritoriale i organizaii membre pe tot teritoriul rii: 8 federaii regionale, 17 federaii i patronate judeene, 36 patronate i asociaii locale, 2 filiale cu personalitate juridic, 22 filiale fr personalitate juridic, 14 federaii, patronate i asociaii profesionale. In perioada anilor 1995-2011, CNIPMMR a continuat s-i consolideze poziia, fiind cea mai activ confederaie patronal cu reprezentativitate naional. Paleta deciziilor i aciunilor derulate cu succes la nivel local, naional i internaional s-au amplificat i diversificat substanial, CNIPMMR fcnd parte din toate organismele tripartite, create la nivel naional i local, ceea ce ilustreaz prestigiul i influena crescnd pe care a cpt-o. CNIPMMR reprezint IMM-urile la nivel european, fiind singura organizaie din Romnia cu statut de membru plin al European Association of Craft, Small and Mediumsized Enterprises - UEAPME (Uniunea European a Artizanatului i ntreprinderilor Mici i Mijlocii), cea mai mare organizaie european de IMM-uri. CNIPMMR este membr a World Association for Small and Medium Enterprises WASME (Asociaia Mondial a Intreprinderilor Mici i Mijlocii unde este de remarcat faptul c Preedintele CNIPMMR, dl. Ovidiu Nicolescu a fost ales membru n Governing Body al WASME nc de la afilierea noastr n 1996.

ncepnd cu luna ianuarie a anului 2007, odat cu aderarea Romniei la Uniunea European, CNIPMMR particip la dialogul social european, reprezentnd interesele membrilor si. Reprezentantul CNIPMMR Dra. Director jurist Ana Bontea - este unul dintre cei cinci reprezentani ai patronatelor din Romnia n cadrul Plenului Consiliului Economic i Social European (CESE), organism consultativ al Uniunii Europene, constituit din reprezentanii patronatelor, sindicatelor i societii civile din toate statele membre ale UE. CNIPMMR este o organizaie apolitic, colabornd cu toate partidele politice i cu toate organizaiile care sunt interesate i acioneaz pentru dezvoltarea IMM-urilor n cadrul dialogului social, al Alianei Confederaiilor Patronale din Romnia (ACPR) i a relaiilor directe cu principalele autoriti ale administraiei de stat naionale i judeene. La nivel naional CNIPMMR este membru al ACPR - Aliana Confederaiilor Patronale din Romnia, primului organism de reprezentare unitar a micrii patronale la nivel naional i internaional conf. Legii nr. 356/2001, constituit din 9 confederaii patronale reprezentative la nivel naional, primit ca membru cu drepturi depline n UNICE - organizatia reprezentativa a mediului de afaceri european i n OIP Organizaia Internaional a Patronatelor. Printre aciunile majore legislative ale CNIPMMR din aceast perioad, trebuie s menionm iniierea n anul 1995 a proiectului de Lege privind sprijinirea IMM-urilor, care, dup o lupt de aproape 5 ani, s-a finalizat cu Legea 133/23 iulie 1999 adoptat n unanimitate de Parlament i a Legii nr. 346/2004 privind stimularea nfiinrii i dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii, care prin includerea reglementrii ca un procent de 0,2 % din PIB s fie alocat programelor pentru IMM-uri a reprezentat un succes al lobby-ului CNIPMMR. Organizaional, numrul structurilor teritoriale i al membrilor si a crescut an de an, n prezent Consiliul Naional al ntreprinderilor Private Mici i Mijlocii oferind o gam larg de servicii membrilor si, n special n ceea ce privete consultana, misiunile economice din strintate, cursurile de instruire, oferirea de informatii financiare, juridice, de management, etc. Deasemenea, CNIPMMR editeaz anual din 2003, lucrarea Carta Alb a IMM din Romnia - tradus n fiecare an n englez i n alte limbi strine - care reprezint cea mai cuprinztoare i aprofundat analiz anual a situaiei IMM-urilor din Romnia, a fenomenului ntreprenorial i a problematicii IMM-urilor, fiind un titlu de referin n literatura de specialitate, att n Romnia ct i la nivelul Uniunii Europene. Din anul 2005, n fiecare semestru, CNIPMMR elaboreaz i public Evaluarea situaiei IMM-urilor i a mediului de afaceri, care se bazeaz pe analiza a 24 de indicatori economici i pe realizarea de interviuri pe un eantion reprezentativ de ntreprinztori. Pn n prezent, CNIPMMR a publicat n romn i englez 11 ediii ale acestei lucrri. Din iniiativa CNIPMMR, ca urmare a solicitrilor tot mai frecvente ale organizaiilor internaionale i ale cercurilor de oameni de afaceri strini, a fost creat n anul 1997 Colegiul de Excelen n Afaceri (C.E.A.), cu scopul de a permite unora dintre cei mai dinamici intreprinztori, membri ai CNIPMMR, s participe mai activ la susinerea i aciunile organizaiei, att pe plan intern ct i pe plan internaional.

CONCLUZII

Provocarea spiritului antreprenorial, plecnd chiar de la o afacere de familie, este important, deoarece acest sector a contribuit esenial la dezvoltarea Europei dup al doilea rzboi mondial i n prezent susine economiile occidentale, demonstrnd nc o dat c iniiativa privat este esena dezvoltrii. n Romnia, spiritul antreprenorial premeditat sau nu - a fost adormit i niciun guvern nu s-a strduit din rsputeri s-l trezeasc, cu att mai puin s-l dezvolte. n ciuda creterii economice solide, Romnia a progresat puin n domeniul resurselor umane. Am putea spune c suntem ntr-un cerc vicios al resurselor umane: reformele angajate n diverse sectoare nu pot fi duse la capt fr resurse umane adecvate i, n acelai timp, ncetinirea sau amnarea reformelor mpiedic generarea de resurse materiale i financiare pentru investiia n resurse umane. Romnii manifest un spirit antreprenorial redus comparativ cu alte ri europene din cauza lipsei mediului antreprenorial necesar. Printre motivele care au determinat aceast situaie este i cadrul legislativ aflat n continu schimbare, ceea ce genereaz nesiguran n rndul celor interesai s-i dezvolte propria afacere, incapabilitatea de a dezvolta planuri pentru mai mult de trei, patru ani i, nu n ultimul rnd, aspectul cultural (educaie, mentalitate). Lipsa de educaie antreprenorial, care n alte ri se realizeaz nc din anii de coal, este un alt motiv al acestei slabe iniiative nregistrat n ara noastr. Ca sa fim oneti, singurul domeniu n care am vzut manifestndu-se cu efervescen acest spirit la romni este cel imobiliar, profitul realizat fiind maxim, rapid i cu efort minim sau chiar inexistent. Cred c acest spirit antreprenorial de tip real estate a ucis o mare parte din iniiativele pe care acest popor le-ar fi avut n absena lui. Singura problem a celor care au investit n acest sector este c va trebui s-i pregteasc soluii de rezerv pentru c ara aceasta are o suprafa limitat i pentru c vom fi confruntai cu un recul al preurilor terenurilor, aa cum se i anticipeaza deja. Romnia trebuie s dezvolte o nou generaie de antreprenori cu abiliti caracteristice precum responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate, clarviziune, iniiativ i spirit managerial, care le permite s identifice i s implementeze strategii adecvate ptrunderii i meninerii pe pia. Aceste abiliti personale trebuie sa fie cultivate ncepnd cu coala primar i dezvoltate la nivel superior, n licee i faculti.Disciplinele de studiu din nvmntul preuniversitar i universitar trebuie s cuprind expuneri despre mediul antreprenorial i contribuii efective la susinerea acestuia, adoptnd cele mai bune practici din economiile dezvoltate. Exist catedre de antreprenoriat n Belgia, programe de masterat n Danemarca i centre de dezvoltare a antreprenoriatului care ncurajeaz crearea de ntreprinderi bazate pe idei de afaceri din proiecte realizate de studeni n Marea Britanie. De ce nu am putea realiza acelai lucru i n Romnia? ncurajarea spiritului antreprenorial reprezint o soluie pentru crearea de locuri de munc, pentru stimularea competivitii i pentru creterea economic n Romnia, iar spiritul ntreprinzator este o baz de dezvoltare a societii.

BIBLIOGRAFIE

1. Managementul IMM autor Delia Popescu editura Bibliotheca- Targoviste 2007 2.Management- autori : Ion Verboncu si Ovidiu Nicolescu 3.Monitorul Oficial al Romaniei 4. www. immromania. ro 5.www. cnipmmr.ro