Sunteți pe pagina 1din 45

www.cartiaz.

ro Carti,referate,articole online de la A la Z Folclor INTRODUCERE Folclorul este parte inseparabila din viata unui popor si oglindind-o n aspectele sale diverse si se impune ca un important mijloc de cunoastere a omului, a vietii sociale, a cadrului national n care se desfasoara acesta. Este legat de momentele cele mai importante din viata colectivitatilor si individului: munca, sarbatori, nastere, casatorie, moarte etc., si l nsoteste pe om la bucurie si necaz, l ajuta n munca si l ntareste n lupta pentru o viata n colectivitate. Folclorul a ndeplinit si ndeplineste mereu multiple si importante functii: magice, functie utilitara, functie de felicitare si urare, ceremoniala, istorica, de alinare a durerii, distractive, estetice etc . Este nsusi modul de viata al oamenilor de-a lungul istoriei si exprimnd n forma imaginilor artistice necazurile si bucuriile de a se integra n identitatea unei tari, unui neam, nazuintele de libertate ale lui si comunitatii din care face. Folclorul se dovedeste a fi o arta n definitie pura, de legare de real printr-un sublim artistic, de raspuns uman la momentele cruciale ale vietii, existentei. 1 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Creatia populara se manifesta ntotdeauna ntr-un anumit context, printr-un sincretism artistic de tenta comunitara populara, n momente temporale desfasurate ciclic. Folcloristii deosebesc nsa de acestea creatiile populare ce apartin ciclului familial, integrat ciclului general al vietii, al vrstelor, din repertoriul nuptial si funebru. Departe de a considera folclorul cu functiile sale avute n trecutul istoric, al vietii naturale, patriarhale, subliniem nca de la nceput, ca numarul si modalitatile specifice ale exprimarii folclorice scad pe masura transformarii societatii umane, prin redimensionarea spatiului taranesc existent, n exprimare artistica. Este viu nca, replica a transcendentului filozofic al comunitatii la realitatea sa fundamentala, dar si la aspectele imediate. Capacitatile de adaptare a folclorului la noi realitati, este un fenomen asupra carora nu s-au dat raspunsuri cuvenite, de multe ori acestea neapartinndu-i. Dincolo de toate aceste probleme, lucrarea noastra capata cu att mai multa preocupare pentru asimilarea unui istoric context national folcloric n care a avut loc nsasi formarea, evolutia cultural artistica a poporului romn. Folclorul muzical este o marturie, un depozit istoric degradat pe alocuri, dar un izvor teoretic de procese muzicale asupra unei substante muzicale nca exploatat pe deplin. Folclorul, cu functiile sale, cu capacitatile de integrare ntr-un mediu ancestral se manifesta nca n comunitatile satesti izolate, dar fenomenul poluarii acestuia este atotcuprinzator. Probabil ca n istoria milenara ale poporului romn au avut loc astfel de raspntii, dar contemporaneitatea cu mijloacele sale audio video o consideram a fi responsabila doar partial de pierderea caracteristicilor fundamentale ale folclorului, caracteristici ce pot fi gasite n orice manual, curs sau tratat de folclor. O paralela cu folclorul altor natiuni europene moderne nu reconsidera afirmatiile noastre de mai sus. 2 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Dezvoltarea unei societati din zilele noastre este invers proportionala cu prezenta folclorului, nu si a popularului, unii dintre teoreticieni fie si de pe plaiuri mioritice opernd o egalitate ntre cei doi termeni. Se teoretizeaza inconstient productia culturala unei natiuni n straturile ei cele mai generale. Din aceasta cauza, productiile folclorice sufera modificari esentiale devenind productii de spectacol, de divertisment n spatiul culturii de consum, modificari ale exprimarii specific - nationale, exacerbnd

elementele muzicale de aiurea. . n acest context sumar relatate aici profesorul de muzica trebuie sa si nsuseasca elementele de baza ale folclorului romnesc, structurile de valabilitate plenara a acestuia n raport cu alte atitudini muzical culturale, sa sprijine prin ndrumare si control de specialitate manifestarile folclorice ale elevilor la ora de muzica, adeseori n afara acesteia. Prin folclor, copii ncep un proces de integrare n comunitatea romneasca de care sunt legati prin repetarea manifestarilor folclorice respective de-a lungul ntregii vieti, fiecare membru nou al comunitatii relund ideatic si practic ntregul bagaj de comunicare muzicala, literara, a jocului si dansului, al artelor folclorice vizuale. ntr-un studiu1 dedicat nsusirii folclorului muzical si a redarii acestuia n colectivitate, interesnd transmisia repertoriilor aferente vrstelor minorilor precum si vrstnicilor ntr-o expresie de titlu teoretic unic psihologia folclorului se absolva fenomenul muzical cult sau literat, de spontaneitate si autenticitate. Sub semnatura lui Paul Popescu Neveanu din Prefata lucrarii amintite, aflam ca studiul si experimentele de specialitate etnomuzicologica constata prezenta acelorasi structuri muzicale identice sau analoge, sub aspect general, n folclorul copiilor de pretutindeni: este urmarea unor constante umane legate de mecanisme 1 Suliteanu, Ghizela Psihologia folclorului musical Editura Academiei, Bucuresti 1980 3 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z neuropsihologice si metricoauditive. Descoperirea ntareste concluziile lui Constantin Brailoiu din studiul La rythmique enfantine - legate de folclorul copiilor de pretutindeni si dintotdeauna, ce pot fi exprimate succint de expresia consacrata filogeneza2 urmeaza ontogenezei. Mai mult, concluzia studiului arata ca nceputurile muzicii omenirii se gasesc n cadrul perceptiei muzicale pe cale ontogenetica, odata cu procesul de constientizare muzicala. 3 Cercetarea folclorica, n virtutea elementelor unor fenomene psihologice reprezinta vrful domeniului n pedagogia si psihologia scolara, folclorul fiind un interes pentru alt fel de parametrii de analiza dect cei ai empirismului descriptiv. Din punct de vedere al evolutiei istoriei spirituale romnesti, rezultatele analitice urmare a tratarii moderne a fondului folcloric muzical deja cules si arhivat - ofera probabil o alta baza de gndire pe care se sprijina edificiul milenar al poporului romn, constientizat astfel prin cunoastere. n felul acesta se pot disemina formele si entitatile folclorice arhaice odata cu influentele culte sau semiculte operate asupra culturii populare de cteva secole istorice. nainte de orice influente precum cele arabo persane odata cu venirea turcilor, a celor din vest plecate din prin aparitia Imperiului Austro Ungar sau a modernizarii recente n plan istoric a Romniei prin filiera culturala franceza de dupa Revolutia de la 1848, istoria poporului romn este mult mai veche si n folclor se afla nsasi nceputul formarii limbii, culturii si civilizatiei romnesti. Acesta este reflexul preocuparilor etnomuzicologilor, folcloristilor care au sarcina de a delimita metode si concepte moderne de analiza si sinteza a unui inestimabil fond istoric ce nu 2 Ontogeneza dezvoltarea organismelor vii ce cuprinde toate transformarile organ ismului de la stadiul de embrion pna la sfrsitul existentei, pag. 627 ; Filogeneza Proces al evolutiei form elor organice n cursul dezvoltarii sale istorice a lumii vii ; din *** DEX . Dictionar al limbii romne, Academia Republicii Socialiste Romne, Bucuresti 1984 3 Suliteanu, Ghizela Psihologia folclorului musical Editura Academiei, Bucuresti 1980, pag. 10 4 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z

are dreptul prin valoarea sa de a sta la umbra istoriei. Consideram ca exista preocupari de teoretizare a folclorului n lucrari ce propun idei noi, dincolo de orice manifestare ideologica. Tratatele de teorie a muzicii prefigurate de profesorul universitar Constantin Rpa, mai vechile scrieri ale lui Octavian Lazar Cosma din Hronicul muzicii romnesti, multe din scrierile lui Gheorghe Ciobanu, alte studii legate de alte aspecte de morfologie si sintaxa muzicala folclorica din care amintim Sisteme sonore n folclorul romnesc de Gheorghe Oprea precum si altele pe care ni le imaginam, dau o imensa sansa celui ce se dedica n exclusivitate studierii folclorului. Aceste preocupari sunt o contrapondere la formulele de itch ce se manifesta n societatea audio vizualului. 5 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z I. Sisteme de operare asupra productiilor muzicale folclorice I. 1. 1. Ritmica sistemelor folclorice Dupa cum se cunoaste, analiza unui text muzical are loc n baza acelorasi procedee valabile oricarei lucrari muzicale culte. Analizele au un comportament de sistem avnd punct de plecare parametrii organizatori ai unui sunet, din cele 4 calitati ale unui sunet muzical. Parametrii sunt ai naltimii, duratei, dinamicii si agogicii, precum si al timbrului.. Sistemul timbralitatii este n folclor apanajul organologiei domeniul studiului instrumentelor populare. Dinamica intersectata cu sistemele metro ritmice nu poate avea o mentalitate diferita fata de cea a muzicii culte, sistemele ritmice operante fiind nsa diferite. Folclorul muzical foloseste n afara de sistemul apusean numit divizionar alte 3 sisteme ritmice aparute si n muzica literata4 la nceputul secolului al XIX-lea. Ele sunt: - sistemul ritmic giusto silabic ce are urmatoarele caracteristic: poseda doua valori ritmice patrimea si optimea, n care, unei silabe i pot fi repartizate o durata lunga patrimea, sau, una scurta - optimea. Prin 4 Termenul a fost mprumutat din Psihologia folclorului muzical al Gabrielei Sulit eanu, nlocuind astfel expresia muzica culta. 6 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z urmare, denumirea sistemului ritmic giusto - silabic certifica o interpretare justa (pe silaba) a cte unei valori din cele doua, definindu-se astfel un ritm bicron. Metrica are totusi timpul exprimat la nivelul unei optimi, n combinatii, compuneri metrice de masuri simple binare si ternare eterogene, astfel ca, coroborat cu agogica unui tempo moderat - specific muzicii vocale gasim masurile: 5/8, 7/8, 8/8 (3 +3+2 sau variante ale acestora), 9/8 (3+2+2+2 si variante ale acestora), s.a.m.d. - sistemul ritmic asa este bicron la rndu-i cu optime si saisprezecime, specific muzicii de dans, de joc popular prin tempo rapid (allegro), cu aceleasi elementele organizatorice simple heterometrice binare si ternare compuse: 5/16, 7/16, 8/16, 9/16, 10/16 s.a.m.d. - sistemul parlando rubato desemneaza cntarea vocala vorbita si libera vorbit liber 5. Este apanajul melodiei doinei - cntare specifica folclorului muzical romnesc, n care o valoare lunga, de obicei cu o fermata, este precedata sau/si urmata de diverse formule melodice, totul ansamblat cu melisme - note melodice ornamentale. n afara de aceste sisteme, consideram un studiu pe criteriile ritmicii copiilor, mai ales ca el aste valabil pe coordonatele muzicii vrstelor mici, acelasi n tot universul muzicii copilariei. I. 1. 2. Ritmica si gen vocal Ritmica specifica fiecarui gen muzical folcloric vocal foloseste legi ale versificatiei. Legile versificatiei n limba romna si structura ritmica a melodiei determina accentul n folclorul romnesc. n literatura folclorica6, n limba orala poetica, cele 3 accente tonice ale limbii romne sunt: 1 oxitonic de pe ultima silaba; 2 paraxitonic de pe silaba penultima; 3

5 Giuleanu, Victor Principii fundamentale n teoria muzicii Editura muzicala, Bucu resti 1974, pag. 420. 6 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucure sti 1984 pag. 13 7 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z proparoxitonic de pe silaba antepenultima, evidentiaza o singura silaba dintr-un cuvnt, devenind astfel si accent muzical. Practic, elementul fundamental al ritmului este accentul metric. Accentul metric mparte versul popular n picioare metrice alcatuite din 2 silabe, prima accentuata a doua neaccentuata, atona. Nu este necesara ca n unele refrene, n folclorul copiilor ca accentul sa cada si dupa 3 silabe. Astfel, nu este obligatorie concordanta dintre accentul metric cu cel tonic. Acelasi cuvnt poate avea accente diferite precum padure sau padure n acelasi vers, fenomen ce este atribuit picioarelor metrice antice.7 Constantin Brailoiu, n lucrarea Versul popular romnesc cntat8 scrie despre folclorul romnesc ca foloseste mai multe sisteme de versificatie conduse de legi diferite, dupa cum este vorba de versuri recitate sau de versuri asociate cu muzica . E o alta natura muzicala prin care ntelegem categoriile sistemice ordinatoare ale naltimilor modurilor, cu legi specifice de ntrupare a unui gen muzical folcloric unitar: recitarea scandarea sau recitativul ritmat.. Trimitnd la legile prozodiei limbii latine, versul romnesc este octosilabic, precum si a unul hexasilabic, se pare mai vechi. Pentru unii teoreticieni, este momentul unui curaj al descoperii unor straturi folclorice mai vechi, cel traco getic, cerc de muzicieni ce aduc noutati din istoria veche a protoromnilor. II. 2. Sisteme de organizare intonationala II. 2. 1. Criteriul cvintei naturale n sisteme modale pentaIstoria analizelor stiintifice ale muzicii modale cunoscute n aspectele sale teoretice ncep a se ivi la sfrsitul secolului a XIX-lea. 7 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucure sti 1984 pag. 14 8 Brailoiu, Constantin Opere, vol. I , Editura muzicala a Uniunii Compozitorilor din R.S. R, Bucuresti, 1967, cu Traducere si Prefata de Emilia Comisel, pag. 17 8 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Astazi, organizarea naltimii n muzica folclorica, face parte din marele sistem muzical modal, conform sistematizarii aflate n orice manual de teorie a muzicii, sau, ntr-unul de folclor la capitolul Teoria modurilor.9 Acestea cuprind principii de baza ale analizei si formarii modurilor 1. cvinta ca element generator si 2. tetracordul implicat n cordii, diatonism si cromatism. Lista modurilor se ncheie cu ordonarea modurilor pe numar de elemente componente ale unui mod: oligocordii din seriile prepentatonice si prepentacordice, modurile pentacordice/pentatonice apoi hexacordice, ntr-o diagrama atotcuprinzatoare. n alta lucrare de teorie a muzicii, dedicata10 organizarii naltimilor dea lungul istoriei sonore n sisteme valabile si paralele cu istoria n praguri evolutive ale societatii umane, la capitolul dedicat muzicii populare romnesti 11 melosul popular este constituit din structuri mici ologocordice si pentatonice. 12 Problema scarilor mai mari dect acestea este rezolvata prin admiterea mbogatirii acestor scari prin amplificare treptata a scarilor oligocordice, sau printr-un proces de suprapunere octavianta de tetracorduri sau alte scari oligocordice. Adaugarea unor alte trepte la scarile primare, de obrsie, sta la baza relatiilor semitonale dintre treptele unui mod de mai trziu, : idee conform careia, fiecare mod reprezinta un sistem ordonator de naltimi ce are o calitate fundamentala, aceea a individualitatii: fiecare astfel de structura fiind valabila unui stadiu l

de dezvoltare a muzicii. Sunt legaturi capitale ale organizarii materialului muzical existent ntr-o productie folclorica, cu dezvoltarea individului 9 Giuleanu, Victor - Principii fundamentale n teoria muzicii Editura muzicala, Bu curesti 1974, pag.156 10 Rpa, Constantin Teoria superioara a muzicii, vol. I, Sisteme tonale Editura Me diaMusica, Cluj Napoca, 2001 11 Rpa, Constantin Teoria superioara a muzicii, vol. I, Sisteme tonale Editura Me diaMusica, Cluj Napoca, 2001, pag. 326 12 Rpa, Constantin Teoria superioara a muzicii, vol. I, Sisteme tonale Editura Me diaMusica, Cluj Napoca, 2001, pag. 327 9 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z social si istoric, oferind explicatiile pentru un folclor al straturilor sau al vrstelor, precum si explicatii logice ale contaminarii sau modernitatii. Principiul fundamental ale structurilor modale din productiile folclorice o are ordonarea pe criteriul cvintelor perfecte a treptelor unui mod, si ramne justificare pentru majorul pentatonic. Eliminnd semitonurile, sistemul penta- elimina intervalele disonante de tip + sau - , respectiv 4ta marita si 5ta micsorata ntre treptele IV VII si VII IV dintr-un mod heptacordic. Dealtfel, ntr-o melodie din folclor, studiul modului se transforma ntr-unul al modurilor, fiecare articulatie de forma de tipul Refrenului, al rndului melodic avnd o entitate modala, la structura intonationala a unei piese, participnd mai multe categorii de moduri: oligocordice (monocordul, bicordul, tricordul, tetracordul, pentacordul sau bitonul, tritonil sau tetratonul) sau direct modurile pentatonice n stare directa sau rasturnari. n cadrul lor se afla implicate anumite formule artistice generale si particulare apartinatoare unui prototip de gen muzical folcloric, ce permite folcloristului sa ordoneze genurile, fie si vocale cum ar fi scandarea, recitativul din bocete, cntece de leagan, cntece ale copiilor, cntece magice, colinde; ca apartin unui strat vechi al melosului popular romnesc sau nu.. Acestea sunt modalitati de expresivitate muzicala implicite ce sunt obtinute din reale elemente constitutive, de structura al unui discurs folcloric melodic. La fel se explica unele formule ritmice apartinatoare unui anumit gen folcloric precum ritmul copiilor sau categoriile sistemice din giusto silabic, asa sau parlando rubato. Se stabilesc odata cu planul ritmicii ca viziune unica relatii univoce ntre continutul expresiv al unei entitati muzicale folclorice si forma muzicala, genul muzical sistemic apartinator, urmare a procedeelor muzicale ritmice folosite. 10 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Cum folclorul muzical din aceasta lucrare este n primul rnd al vocalitatii, al cuvntului, problemele de versificatie joaca de asemenea un rol capital, din aceasta derivnd ritmica, ritmica muzicala. ntre aceste legi cu o primordialitate data uneia, aceasta devine proces si functie pentru bogatia expresiva dorita, pentru finalitatea de gen muzical folcloric, pentru scopul transmiterii directe si imediate. Mijloacele launtrice, ncorporate n sistemele ordonatoare ale intonatiei, ritmului (prin vers) devin astfel fundamentale. Precum n muzica numita culta, legile interne ale unui gen muzical, ale unei forme muzicale, participa cu individuale elemente de organizare a naltimilor, duratelor, carora li se aplica mijloace si procedee componistice numite tipuri de scriitura componistica. II . 2. 2. Criteriul tetracordului Descoperind din diverse surse, ca n perioada secolului al II-lea .e.n., tracii detineau stadii evoluate ale muzicii13, n lucrarea sa dedicata

organizarii sistemului intonational, Constantin Rpa14 atribuie un capitol ntreg domeniului, intitulat de ele Sisteme tonale traco dace. Gndirea teoretica a profesorului clujean aplicata si asupra marturiilor folclorice, este aceea a scolii muzicale clujene, ce deosebeste evolutia sistemelor organizatorice istorice pe criterii muzical geografice, diseminate lingvistic: limbile indo europene (din care fac parte etnosul romnilor ), determina ca viziune finala sistemul intonational bazat pe tetracordie. Precum la grecii antici, tetracordul este unitatea fundamentala a unei structuri intonationale ordonate. n schimb, popoarele fino ungro 13 Ghircoiasu, R n Contributii la istoria muzicii romnesti Editura muzicala, Bucur esti, 1963; n Cosma, Octavian Lazar Hronicul muzicii romnesti Editura muzicala, Bucuresti, 1973 14 Rpa, Constantin Teoria superioara a muzicii, vol. I, Sisteme tonale Editura Me diaMusica, Cluj Napoca, 2001, pag. 72 11 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z mongole, migratoare sau nu, aveau ca finalitate muzicala ordonatoare pentatonia, plasnd ordinea cvintelor ca principiu fundamental al elementelor componente unui sistem muzical intonational. Se explica prin aceasta coordonata a alcatuirii sistemului intonational - pe criteriul tetracordului, influentele tracilor dacilor asupra muzicii antice grecesti, ba prin marturisitoare mitologie orphica, ca proces de adaptare a unei optiuni generale mitologice a grecilor, preluata de la traco daci. Interpretarea nu este noua, provine din teoriile etnomuzicologilor, istoriografiei muzicale romnesti din diferite marturii ale scrierilor antice ajunse pna astazi. Evident, acestea sunt luate drept probe ale ambelor principii: 1. cel al consonantei perfecte (acordaj octaviant n cvarta, cvinta si octava apartinnd lirei lui Orpheu15 ca si din exemple muzicale folclorice oferite: - vezi Hora miresei , dintr-o culegere a ui George Breazul corespunzator paginii. n baza aceluiasi principiu fundamental, al ordonarii intonationale pe tetracord din folclorul romnesc se explica logic aparitia cromatismelor pe diverse oligocordii, n care rolul cvintelor eliptice nu au sens. 15 Rpa, Constantin Teoria superioara a muzicii, vol. I, Sisteme tonale Editura Me diaMusica, Cluj Napoca, 2001, pag. 73 12 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z III - Repertoriul pentru copii III. 1. Folclorul copiilor caracteristici generale 1. Avnd o vechime mare amintesc practicilor stravechi si perpetui, ntr-un continut sincretic si variat ce cuprinde creatii de diferite functii, eterogene ca origine. Legatura cu jocul si miscarea determina modul de manifestare si interpretare al productiilor din aceasta categorie. Constitutia acestor productii folclorice ale copiilor si gradul de dezvoltare al acestora determina specificul si continutul, precum si procedeele folosite. Elementele de baza ale folclorului copiilor sunt versificatia si un sistem 13 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z ritmic, n melodica, arhitectonica si sistem intonational aflate n minime elemente. Specificitatea repertoriului copiilor reiesita din ritmica, sistemele sonore si structurile intonationale cauta si astazi raspunsuri la ntrebarea fundamentala Ce este folclorul copiilor ? Ce semnifica n mentalitatea copiilor productiile lor folclorice ? Raspunsul va fi un complex de factori sincretici psihologico - comportamentali legati de componentele socialului, al integrarii puiului de om n colectivitatea n care s-a ivit.. n acelasi timp folclorul vrstelor este limbaj de comunicare lexical

si verbal - si cod de identitate individuala sau colectiva, estetica comportamentala pentru un grup de vrsta, stare comunicanta a afectului sau a unor actiuni propriu- zise opuse unor imitatii non verbale prezente si ele n numar nelimitat; poate fi un posibil metalimbaj narativ descriptiv, conform oricarei arte. Productiile folclorice ale copiilor au functii diferite, sunt sincretice si colective pe categorii de vrsta. Parametrii folclorici implica formule traditionale memorate pasiv sau provenite din repertoriul maturilor. 2. Vesti si dovezi despre productiilor artistice ale copiilor din tara noastra dateaza nca din secolul al XIII-lea, din perioada domniei lui C. Brncoveanu.16 Folosind terminologia locala a denumirilor jocurilor din Transilvania, la 1818 Moise Fulea aminteste de jocuri ce se practica si azi: de-a mijotca, de-a puscasii, iepurii si puscasii, nucile dupa cum scrie Emilia Comisel n Folclorul copiilor, iar n Pepelea sau tradaciuni naciunale lui T. Stamati n 1851 noteaza formulele integrale ale jocurilor. 16 Oprea, Gheorghe Agapia, Larisa - Folclor musical romnesc - Editura didactica t i pedagogica, Bucuresti 1983, pag. 211 : Primele referiri la repertoriul copiilor romni le gasim n secolul al XVIII-lea la Anton Maria del Chiaro, secretarul lui C. Brncoveanul care remarca asemanarile dintre jocuril e copiilor de la noi si cele din tara sa n Istoria delle moderne Revoluzioni della Valachia publicata n 1718 14 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Acestea apar pregnant n secolul al XIX-lea, perioada n care preocuparea pentru culegerea si publicarea folclorului a crescut datorita n mare parte dorintei de afirmare si recunoastere a specificului national romnesc. Generatia reprezentata de nume ca T. Pamfilie, P. Ispirescu, G. Dem. Teodorescu aduce o contributie importanta la culegerea, pastrarea si publicarea folclorului copiilor, literar n primul rnd, apoi muzical. Adevarata preocupare practica de culegere a folclorului nceputa n perioada de debut a secolului al XX-lea va atrage studiul teoretic al materialului cules: n culegeri folclorice ce contin si productii specifice folclorului copiilor. 3. Studiul teoretic al ritmului muzical apare odata cu scrierile si activitatea depusa de C. Brailoiu alaturi de colaboratorii sai, de G. Breazul si tinerii studenti aflati sub ndrumarea sa. O buna perioada din nceputul secolului va apartine sociologului Dimitrie Gusti, culegerile sale de producte populare avnd loc la putina vreme dupa cele ale folcloristului si compozitorului maghiar Bela Barto. Amintim acestea aici deoarece Gusti n Monografia satului Dragus, n alte culegeri publicate , literatura folclorica interesa cel mai mult. Descriptivul ca si tehnica preluarii nregistrarii fonetico - literare era tehnica de lucru la acea vreme n folclor pe cilindrii fonografului - efectuata pe echipe de studiu sociologic. Dintre toate culegerile cele mai valoroase dar si studii pe marginea materialului cules sunt ale lui Bela Barto, Constantin Brailoiu sau George Breazul s.a. . 4. Productiile artistice ale copiilor au vechimea ancestralului, repertoriul lor fiind ntr-un numar relativ fix de jocuri, cntece, dansuri sau obiceiuri; apar n situatii de diferite dar anumite jocuri, cntece, dansuri specifice, aceleasi pentru o etapa a vrstei lor, aceleasi pentru o situatie distractiva, educativa etc. Desi vechi, sunt vii si astazi, numarul mare de 15 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z astfel de piese fiind binecunoscute si cultivate de cadrele didactice din gradinite sau scoli. Cadrul ideal n care apar si se dezvolta creatiile copiilor este joaca. n functie de vrsta, de caracteristicile psiho-fizice ale copilariei, de specificul national, de mediul nconjurator si social n care se manifesta creativitatea si sensibilitatea copilului, productiile artistice demonstreaza strnsa legatura dintre particularitatile de gndire a copilului cu miscarea corpului

acestuia. Motricitatea copilului e de natura evidentei, si vom observa miscari ale trunchiului, batai din mini sau din picioare, leganatul capului etc. Aceste miscari, constituie si se transforma n repere metro-ritmice ale jocului, repere ce intereseaza pe muzicieni sau coregrafi dar si pe lingvisti. Ritmul copiilor este identic pe ntinse zone geografice ale lumii, dincolo chiar de specificul national, de recuzita ntrebuintata n joc sau mediul ambient si social. In joaca lor, copii de pretutindeni si afirma si dezvolta vointa, inteligenta creatoare, atentia, sentimentul apartenentei la colectivitate, si impun norme stricte de comportament Biologic stabilita de specialisti, vrstele copiilor sunt grupate conform unei categorii de vtsta, copilaria nsemnnd perioada de pna la 14 ani. In cadrul acestei perioade exista - n functie de categoria respectiva creatii apartinnd adultilor si sunt adresate copiilor sub 5 ani. Psihologia starii biologice de adeasta fiind aceeasi pe diferite meridiane, copii au acelasi comportament bio- psihologic de crestere si receptare n prima faza a copilariei, cunoscuta n psiho pedagogie ca a prenotatiei. Cu totul alte dimensiuni contine folclorul copiilor mai mari, apropiat ceremonialului17 sau repertoriul este preluat de la maturi. 17 Ceremonie Ansamblu de reguli, de forme exterioare, protocolare, obisnuite unei somnalitati Form exterioara a unui cult. ***DEX . Dictionar al limbii romne, Academia Republicii S ocialiste Romne, Bucuresti 1984, pag 141 16 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z 5. Creatii ce apartin copiilor au functie integratoare, odata cu intrarea lor n familie sau alte grupe sociale, si manifestarea creatoare a lor apartine unui cadru nou, al grupelor de copii. Functie de categoriile de vrsta, tematic ntlnim cntece si creatii - n versuri de obicei - legate de elementele naturii, vietati, obiecte din mediul ambient si productii legate de scoala, viata comunitatii din care face parte copilul. Alte creatii ale copiilor de peste 5 ani sunt jocurile propriu-zise individuale, de grup - pe echipe.. Pot fi legate de diferite evenimente din viata copiilor, pot avea scop educativ dar si distractiv, de integrare n colectivitate etc. Productiile folclorice ale copiilor cuprind cntece si jocuri si se interpreteaza n perioada de iarna si primavara vara. Toamna ncepe procesul educativ, fara ca elementele folclorice tipice sa lipseasca, (ex. 1,2,3,4,5,6,7,8,9). Tematica cntului sau a jocului copiilor (exemplificate mai sus) devine plan secundar n cadrul unui proces sincretic. Toate aceste elemente vin sa demonstreze unitatea, sincretismul ancestral al creatiei artistice populare din care repertoriul copiilor face parte. ntr-o clasificare concluziva, tematica repertoriului folcloric al copiilor sunt legate de: - contactul copiilor cu mediul nconjurator adresate elementelor naturii, vietatilor, obiectelor si apartin stratului arhaic; - imagini din viata sociala; - legate de joc - individuale si colective de la numaratori pna la jocurile calendaristice (cu repertoriu de iarna al adultilor sau cel sorcova, plugusor, colind, cntecul de stea) sau cele de primavara 17 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z vara (invocarea ploii, lazarelul, lioara, toconelele, homanul etc.). 6. n prima faza a copilariei se obisnuieste cu cntecul de leagan al mamei sale, cu sonoritatile specifice creatiei adultilor. In repertoriul adultilor ce se adreseaza copiilor, sunt incluse cntece sau scandari. Cuvintele, melosul mpreuna cu miscarile ritmice regulate posibile n

unele productii folclorice ale adultilor, se imprima n constiinta copilului relatii sonore ntre sunetele - cuvinte, metrica si ritmul silabelor vorbite, intonatia lor, mai trziu el ncercnd sa recreeze sonoritatile si succesiunile ritmice cu care a fost familiarizat familiarizat. Procesul de crestere va implica procesul de imitare a incantatiilor cntecului de leagan, dupa ce copilul va asocia somnul cu prezenta sonora a repertoriului respectiv, recunoscnd glasul mamei. Prin cntecul de leagan va ncepe concomitent procesul de familiarizare a copilului cu sonoritatii limbii materne, procesul devine si unul de nvatare a limbii , starii spirituale, culturale de mediu necesare, colaterale si existentiale nsusirii limbii. La grupele copiilor de vrsta mai mare, apropiata nsa de cele mici, cuvintele limbii materne odata nsusite are loc jocul cuvintelor. n grup, la joaca, imaginatia si inventivitatea copiilor se manifesta prin modificarile aduse cuvintelor prin diverse procedee lingvistice: a. scindarea cuvintelor (Paparuda ruda, Gargarita - rita), prin adaugarea de prefixe (u - na m - na, co - do-m - na); b. framntari de limba (Tu ra vu - ra, te ta vu - ra); c. deformari ale cuvintelor. Procedeele sunt intentionate, realizate din necesitatea de a obtine un echilibru n sonoritatea silabelor si o simbioza ntre muzicalitatea limbii vorbite si structura melodica, creatiile plasndu-se n zona de tranzitie 18 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z dintre limba si muzica. Fiind legate de miscare, ele sunt percepute de copil n primul rnd ritmic. Se pot imediat stabili reguli de analiza a repertoriului copiilor n planurile ritmicii, versului - versificatiei, a melodiei din care se extrag treptele unui mod. Acestea sunt mijloace existentiale n folclorul copiilor, n creatiile lor, finalitatea de regula avnd-o miscarea corporala. 7. Clasificarile manifestarilor folclorice ale copiilor are la baza diverse criterii: - sursa populara sau etnica; - tematica literara joc, luare de rs, numaratori etc; - functie; - sex numai de fete, numai de baieti sau mixte; - zonale geografice - regiune, tara ; - izvoare propriu copiilor, de la maturi, de la parinti; origine culta; - dupa vrsta faza de ascultare, de creatie si reproducere n studiul sau18 Emilia Comisel demonstreaza functionalitatile repertoriului pentru copii: 1. Formule folclorice ale copiilor: a) formule terapeutice - sa fie sanatos; sa nu se mbolnaveasca de friguri; sa nu-i cada parul; sa-i creasca dintii; sa-i treaca negii; sa-i iasa apa din urechi; glcile; guturaiul, pentru piciorul amortit; urciorul boala a ochiului; invocarea pestelui si a sarpelui la scaldat; b) cntece pentru plante papadie, ciocul berzei, sngerica, aluna, 18 Folclor muzical 19 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z c) pentru insecte fluture, gargarita, licurici, albina, gza, boul Domnului, omida, greier, carabus etc. d) pentru pasari - onomatopee (gaina cocos, pitpalac, rata), barza, cioara, ciocrlie, gugucie; e) pentru schimbarea vremii 1. invocarea ploii; 2 . invocarea soarelui; 3. invocarea negurii; 4. pentru curcubeu; 5. pentru vnt; 6. pentru tunet; 7. pentru zapada;

f) pentru lucruri nensufletite: florile de porumb sa creasca ct mai sus, sa sara la fel n tigaie; fluier sa cnte frumos cnd este confectionat; pentru fum sa iasa pe cos; g) pentru animale - lup, urs, guster, liliac, cine, iepure, oaie si berbec, arici, veverita, broasca; melc, bivol; h) la joc sa nu se greseasca, sa nu se uite, sa se grabeasca la ascuns, sa nu vorbeasca. 2. Formule independente de jocul organizat: a) versificate: porecle, pacaleli, luari n rs, ocari, ntrebari, framntari de limba; b) neversificate: zicatori, cimilituri, basme, probleme, framntari de limba neversificate. 3. Formule legate de miscare : a) adresate copiilor de pna la 5 ani; b) numaratori: recitate, cntate; c) cntece de joc d) formule scandate sau cntate; e) jocuri propriu zise - jocuri individuale (cu mingea, coarda ); f) jocuri colective cu sau fara accesorii. 20 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z O mare parte a repertoriului copiilor sunt legate de repertoriul de evenimente din viata omului (priveghi), din repertoriul legat de date calendaristice din iarna ( pitarai, bobrnaci, plugusor, sorcove, colinde, chiraleisa, cntece de stea), sau vara ( nfrtatit, homanul, catu . mtu, toconele, lazarul etc. ). 8.Ritmul copiilor Analiza riguroasa a principalului element structural ale creatiilor incluse repertoriului copiilor bazat pe ritm si melodica aferenta, verisificatiei a oferit-o Constantin Brailoiu n studiul sau La rytmique enfantine Ritmul copiilor.19 .Sustinnd autonomia sistemului ritmic prin aceea ca este folosit cu precadere n spatiul geografic al copilariei de pretutindeni, ca acesta se alatura cuvntului devenind un ritm vocal, unde scandarea pe durate lungi si scurte nu provine ntotdeauna din versificatie, Constantin Brailoiu induce un ritm ancestral, vorbind astfel de un ritm prestabilit20 si cuvntul i se ajusteaza . Principii ale sistemului ritmic al copiilor sunt sistematizate de Gheorghe Oprea21 astfel: a). duratele se grupeaza doua cte doua n asa numitele serii, ce contin maxim 12 durate, cea mai frecventa fiind cea de cu suma de 8; b). seriile ncep cu accent fara ca acesta sa ntlneasca pe cel metric din vorbirea curenta; c). valoarea exprimata muzical al unei serii are loc n baza unei optimi, o serie fiind valorata de numarul de optimi; d). 19 Brailoiu, Constantin Opere, vol. I , Editura muzicala a Uniunii Compozitorilo r din R.S. R, Bucuresti, 1967, cu Traducere si Prefata de Emilia Comisel, pag. 119 20 Brailoiu, Constantin Opere, vol. I , Editura muzicala a Uniunii Compozitorilo r din R.S. R, Bucuresti, 1967, cu Traducere si Prefata de Emilia Comisel, pag. 23 21 Oprea, Gheorghe Agapie, Larisa Folclorul musical romnesc Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983, pag. 179 21 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z strofele ritmice pot fi cuprinzatoare a unor serii egale sau inegale heterocrone; e). seriile pot fi anacruzate, seria de nceput fiind supranumerara. Seriile combinatorii ale fragmentarii cuplarii silabelor este data de Constantin Brailoiu n studiul sau22 astfel: 2 + 2 + 2 + 2 (4 mbinari 23 fractiuni sau fractii ) 2 + 2 + 4 (3 )

2 + 4 + 2 4 + 2 + 2 2 + 6 (2 ) 6 + 2 4 + 4 Sistemul ritmic specific folclorului copiilor este strns legat de poezie si ritmicitatea ei, datorita necesitatii satisfacerii simetriilor auditive, singurele puncte de sprijin a discursului poetic. Rima interioara structureaza versuri ct mai usor de mpartit n diferite unitati sonore. Unitatea dintre ritmul versului si miscare, genereaza formule ritmice bazate pe succesiuni binare (cte doua optimi) si ternare (triolete) si combinatii ale acestor formule. Patrimea24 este timpul mai lung al cntecelor, genernd formule de optimi ce se executa pe unul si acelasi sunet. Aceste combinatii determina cel mai des coincidenta accentului vorbit cu accentul metric generat de ritm. Studiul lui Constantin Brailoiu a generat o seama de legi de metrou ritmica a versificatiei n baza lor cercetatorii postbelici descoperind 22 Brailoiu, Constantin Opere, vol. I , Editura muzicala a Uniunii Compozitorilo r din R.S. R, Bucuresti, 1967, cu Traducere si Prefata de Emilia Comisel.pag. 131 23 Idem. 24 Sistemul ritmic folosit de copii n afara de cel divizionar este posibil a fi s i unul unul giusto silabic. Oricare ar fi sistemul ritmic folosit, patrimii (timp) i corespunde tempoul moder at atribuit de regula cntarii vocale. Din aceasta cauza, valoarea minima (timp) n cntarea vocala este optimea ca n giusto - silabic. n sistemele ritmice corespunzatoare tempourilot rapide, a muzicii de dans popular, valoarea scrisa, (grafica) a timpului lung este optimea, timpului scurt - saisprezecimea, valabile numai n cnta rea instrumentala. 22 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z implicatii nebanuite, altele cu totul noi, aplicate sau nu problemei n chestiune. n creatiile copiilor, versurile pot avea dimensiuni variate, fiind diferite ca dimensiuni de creatiile adultilor. Versuri copiilor contin de la doua pna la douasprezece entitati. Majoritar au structura binara, dar exista si versuri cu structura ternara. Din necesitatea de a asigura echilibrul necesar versificatiei, apar si versuri cu nceput anacruzic (U-ni-ca, do-i-ca, tre-i-ca, pa-tri-ca). Analiznd versurile observam ca sunt izometrice si heterometrice. Folclorul copiilor cuprinde ritmuri deosebite ntre ele, precum ritmul de dans, asa sau divizionar apusean, iar strofele ritmice ale creatiilor copiilor cum am aratat - sunt constituite din versuri egale ca numar de silabe (izometrice) sau inegale (heterometrice), din serii cu durata egala (izomorfe) sau inegala (heteromorfe), cu structura identica (izocrone) sau diferita (heterocrone).. In ritmul muzical contaminat al folclorului copiilor din zona europeana apuseana, cnd unele productii muzical literare sunt semiculte, se pastreaza specificitatea ritmica din folclorul copiilor. Cuplurile elementare de durate din ritmul copiilor apar deseori n aceasta ipostaza mai des valori inegale (trioleti trei unitati n loc de doua, valori punctate, uneori 4 unitati de saisprezecimi), si pot fi astfel catalectice sau acatalectice, ca si n folclorul necontaminat. 9 .Melodica folclorului copiilor este simpla, desfasurndu-se pe trepte apropiate, avnd, n general, un desen ascendent. Datorita numarului redus de sunete melodia cedeaza locul preocuparii pentru miscare, pentru cuvinte si rime, pentru miscarea propice jocului. Extragndu-se din melodie modul respectiv, n tratare descendenta, ele sunt oligocordice, bitonii mbunatatite cum lasa sa se nteleaga Gheorghe Oprea25, grupnd n jurul lui sol si mi

25 Oprea, Gheorghe Agapie, Larisa Folclorul musical romnesc Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 23 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z elemente adaugitoare. Ultimul exemplu de mod ce este al unei rare tricordii apoi tritonii cu pieni26 : 1. sol mi; (2). la sol mi; (3). sol mi re; (4). la - sol mi re; 5). sol mi re do; (6). si la sol mi re do; (7) sol fa mi; (8) la sol mi re do. Se sustine astfel asertiunea din studiul lui Gheorghe Oprea27 ce scrie: Facnd abstractie deocamdata de creatiile recitate sau scandate, ca si cele pe un singur sunet, deci lund n consideratie numai piesele ce au la baza un sistem sonor, se poate sesiza ca pondereaeste detinuta de anumite bitonii si bicordii . Fenomenul e observat nca din timpul lui George Breazul, dar si de cercetatori ai structurilor modale prezente mai ntotdeauna n muzica, unele dintre structurile modale nscriindu-se n sirul fibonaccian de numere corespunzator sectiunii de aur. 10 . Intervalele melodice pe care le formeaza succesiunea sunetelor sunt cu preponderenta primele (importante n desfasurarea sonora), secundele mari, tertele mici, cvartele si cvintele mai rar. La analiza, scarile sonore modale remarca preferintele copiilor spre sistemele oligocordice, ponderea cea mai mare avnd-o anumite bitonii si bicordii: SOL-MI, SOLRE, SI-SOL si LA-SOL, FA-MI. Criteriul primordialitatii evidentiaza si alte succesiuni ale intervalelor de terta mica si secunda mare, cvarta perfecta, cvinta perfecta, terta mare si mai rar secunda mica. Ca forma arhitectonica, creatiile folclorului copiilor nu se supun acelorasi reguli ca cele ale adultilor. Daca n creatiile adultilor analiza formei arhitectonice se bazeaza pe rndul melodic, n creatiile infantile se 1983, pag. 218 26 Pien - (cuvant chinez, granita ) termen preluat din teoria modala chineza indi cnd sunetele secundare si fluctuante (dupa Constantin Brailoiu), din *** Dictionar de termini muzicali Edi tura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1984 pag.377. 27 Oprea Gheorghe Sisteme sonore n folclorul romnesc Editura muzicala, Bucuresti19 98, pag. 54 24 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z remarca importanta celui rndului motivic, caci melodiile sunt construite din motive identice, repetate sau diferite. 11. Textul literar determina repetitia motivelor identice sau diferite, datorita importantei pe care o acorda copilul textului, mai exact rimei si nu melodiei. Cele mai pregnante formule repetitive apar n incipitul si finalul mini - strofelor, de obicei n pereche. n pofida contururilor, uneori imprecise, si a constructiilor nedefinit nchegate pe alocuri, repertoriul copiilor este extrem de unitar pe zone si specii. Putem afirma ca folclorul copiilor are urmatoarele caracteristici: sincretismul (mbinarea jocului cu versul si melodica); predominarea elementului ritmic, legat de miscare; simplitatea melodiei; constructia melodica pe baza de motive; existenta unui sistem ritmic si de versificatie propriu. 28 III. 3 Cntecul de leagan Cntecul de leagan a aparut ca o exprimare fireasca a dragostei materne fata de copil. El are un rol bine determinat, dictat de nevoia de a obtine efectul dorit, anume somnul. Miscarea de leganare sporeste efectul dorit de mama, acela de linistire a copilului si somnul att de necesar n dezvoltarea lui. Cntecul de leagan este o specie a cntecului liric, datorita sentimentelor de dragoste ce se transmite. Factura stilistica este determinata de cadrul leganatului. Ritmul leganatului a dictat metrul versului, mpreuna cu tematica adecvata.

Cntecul de leagan se distinge prin prezenta unor exclamatii bisilabice cu care ncep: nani, lui-lui, bua, haia etc., pentru a corespunde celor doua 28 Oprea, Gheorghe; Agapia, Larisa Folclor musical Editura didactica si pedagogi ca, Bucuresti 1983, pag. 219 25 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z miscari specifice leganatului, fie nainte-napoi, sau sus-jos cnd leganatul este suspendat (ex. 10). De aceea cntecul de leagan se distinge prin prezenta unor exclamatii de ndemn cu care ncepe, pentru a fi reluate si n cadrul cntecului, dupa nevoie, fie pentru a fi nserate n vers, fie pentru a alcatui singure un vers, repetat uneori ca refren. Experienta ndelungata a aratat ca melodia poate amplifica efectul narcotic al leganatului, dar se poate presupune ca n acelasi timp ea exercita si o anumita destindere asupra celui care o executa, alungnd plictiseala determinate de monotonia leganatului. Prin melodica de mare vechime si prin realizarea poetica, el formeaza o specie aparte a liricii populare, la granita dintre lirica rituala si cea profana. Tematic, cntecele de leagan apartin marelui complex al cntecelor ce oglindesc relatiile de familie. Tematica literara exprima dragostea mamei fata de copil, dorinta de a-i asigura o copilarie linistita si o viata fericita, visele ei legate de viitorul copilului. Adorarea cu care este exprimata dorinta mamei imprima cntecului de leagan aspect de incantatie sau urare din folclorul obiceiurilor. Urarea directa sau indirecta, clar exprimata sau abia schitata, isi gaseste expresie n foarte multe din cntecele lirice care fac parte din stratul cel mai vechi al folclorului nostru. Cea mai frecventa tema este ndemnul de a adormi, care poate fi considerat drept laitmotivul cntecelor de leagan. Totusi, cele mai multe cntece invoca factori auxiliari care sa-i provoace adormirea celui leganat. Cel mai des invocat este somnul, nchipuit ca o fiinta capabila sa ndeplineasca aceasta sarcina (ex. 11). Sporadic apare somnul aidoma unei zeitati care salasluieste undeva departe n palate narcotizante, de aceea mama l invoca sa-i duca acolo copilul. De cele mai multe ori, alaturi de somn apar, alaturi de somn mai apar si o seama de animale mici si pasari cu 26 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z putere somnifera neasteptat de eficienta: rata, gsca, pestele, closca cu puii ei etc. (ex.13). Exemplele utilizate demonstreaza cum creatorul cntecului de leagan s-a transpus n optica infantila si a retinut predilectia celor mici pentru animale din gospodarie: rata, curca, gsca, pisica etc. (ex. 14)Asocierea lor n cntec vine din dragostea maternala, din intensitatea maxima a afectiunii pentru cel mic. n aceasta atmosfera asocierea a progresat n registrul diminutivelor, rezultatul fiind transpunerea copilului n pui animalier (ex. 15). Nu pare verosimil ca invocarea animalelor auxiliare si a somnului sa aiba un substrat de natura magica. Somnul personificat nu pare ecoul vreunei zeitati nzestrata cu atributii narcotice de felul lui Ypnos sau Morpheus din Grecia antica. Pot fi semnalate urme firave ale descntecului n modul de perfectare a adormirii: Doi. Doi si iar doi,/ Ada somnu pruncului/ Din cornu berbecului,/ Di la mnei, di la ditai,/ Di la pruncut mititei! ; alteori cntecul oglindeste practica scuiparii ca antidot contra deochiului: Ptiu, cu mama, ptiu! . Numeroase cntece de leagan se extind tematic dincolo de preocuparile somnifere. Mamele obisnuiesc sa dea fru liber imaginatiei, nchipuindu-si copilul mare n diferite ipostaze. Cele mai multe oglindesc bucuria parintilor de a avea un ajutor n muncile grele din gospodarie. Numeroase variante exprima visul mamelor de a-si vedea copilul pazitor al oilor si vacilor, munca mult mai adecvata stadiului infantil (ex. 16). Mai putine variante nfatiseaza copilul sau copila ca ajutor n casa la treburile marunte ale mamei, altele numara o parte din atributiile copilului

crescut, alte variante insista asupra unor munci care apasa mai greu asupra gospodariei cum ar fi prasitul (ex. 17).n Muntenia vestica s-au pastrat ecouri ale vietii haiducesti care transpar ntr-un cntec de leagan, parafraznd un cunoscut cntec haiducesc, Voinicul care-i voinic Iese 27 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z noaptea la colnic (ex. 18). Alte variante oglindesc si preocuparile erotice inerente maturitatii, de la dragostea incipienta pna la casatorie (ex. 19), unele nfatisnd toate etapele vietii n chip succint (ex. 20). Cnd rabdarea mamei este pusa la ncercare, dezmierdarile mamei se prefac n apostrofari (ex. 21). Alta grupa tematica se refera la soarta parintilor copilului leganat. Cnd apasa vreo durere sau s-a petrecut o drama, mama trece de la dezmierdarea copilului la nsiruirea pasurilor proprii. Toate cntecele de leagan din aceasta grupa oglindesc viata grea a femeii. Cteva cntece comenteaza absenta tatalui care cel mai adesea este luat la oaste sau e plecat prin sat, sau la crsma (ex. 22). Alteori, tatal este o persoana incomoda, de aceea amintirea lui genereaza suferinta n sufletul celei care leagana regretnd maritatul (ex.23). Culmea dramatica este nscrisa de cntecele fetelor care leagana copii din flori. Afectiunea maternala este nabusita de durerea celei nselate. Mama se vede ostracizata (ex. 24). Durerea ei se preface n chip firesc n blestem mpotriva celui care a nselato (ex. 25). n blestemul fetei sunt nserate versurile curente n cntecele lirice ale fetei parasite de iubit. Cntecele de leagan se arata partial tributare cntecelor lirice, mai rar baladelor. Tematica nrudita evidentiaza versurile existente n repertoriul liric n care sunt exprimate ideile si sentimentele ce le exprima. Adesea, cntecul de leagan poate fi nlocuit printr-un cntec oarecare din repertoriul liric, doar refrenul tipic l integreaza n tematica leganatului, precum si ultimul vers adaptat (ex. 26). Acest exemplu are trasaturile caracteristice doinei, dar apare si utilizarea ritmului ternar iambic pe lnga utilizarea recitativului (ex. 27). Cntecul de leagan si doina sunt categorii asemanatoare att datorita continutului poetic, ct si datorita alternantei dintre trepte apropiate. Doina este o categorie prin excelenta neocazionala, iar cntecul de leagan, fara sa fie legat de un obicei anume, are o functie precisa n viata colectivitatii. 28 Carti,referate,articole online de la A la Z www.cartiaz.ro Trebuie subliniat ca este o creatie ntr-un fel singulara, n ntreaga cultura populara, prin ineditul structurilor sonore si specificul realizarilor artistice. n unele zone ale tarii la leganat se interpreteaza melodii de cntec propriu-zis sau chiar de doina. Acest aspect a dus la transpunerea unor texte lirice n cntecele de leagan fara nici o adaptare, fiind depanate ntocmai ca n celelalte ocazii de cntat. Trasatura stilistica dominanta a cntecelor de leagan este utilizarea frecventa a diminutivelor. Afectiunea maternala se materializeaza cel mai adecvat n apelativele adresate celui leganat care sunt n mod constant forme diminutivale: copilas, copilita, dragulita, puiut, palicas, copil micut, puisor de rndunica etc. De altfel, nsusi termenul pui este un diminutiv mprumutat din lumea pasarilor tocmai pentru ca denumeste realitatea cea mai infantila, stadiul minim al formei existentiale. Folosirea diminutivelor atrage dupa sine forme corespunzatoare pentru ntregirea rimei (ex. 28). Refrenul simplu format din silabele nani, lui, are ca suport sonor un interval de terta mica descendenta, sau secunda mare descendenta. Prin adaugarea unui singur sunet sau doua superioare ca naltime se realizeaza o melodie simpla, cu salturi mici, sensibila, care sa ofere atmosfera propice somnului. Sistemele sonore care stau la baza melodiei cntecului de leagan sunt vechi, mergnd de la bicordii la pentatonii. Melodia este silabica, bazata pe celule melodice cu structura motivica. Cntecele de leagan au miscare regulata, datorita miscarii pe care o implica. Ritmul specific este iambul si piricul. Forma arhitectonica are unul sau doua rnduri melodice care se repeta. Rar se ntlnesc trei si patru

rnduri melodice. Cntecele de leagan au configuratia altor categorii lirice cum ar fi doina si cntecul propriu-zis, fiind cunoscute si sub numele de cntece ca la leagan. In procesul coexistentei cu poetica, muzica detine locul principal. Functia cntecului de leagan determina nu numai structurile 29 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z muzicale, dar si particularitatile de interpretare (tempo - ul, nuantele). Exista o corespondenta ntre evolutia de la structurile simple spre cele mai complexe si evolutia n timp a limbajului, vechimea manifestarii fiind data de analiza diferitelor exemplare culese. Cntecele de leagan demonstreaza persistenta relatiilor intervalice de terta mica, cvarta perfecta, secunda mare, sensul descendent al celulei muzicale, preferinta pentru sistemele sonore primare de doua, trei, patru, cinci sunete. Putem concluziona ca prin functie, cntecul de leagan are apartenenta unei incantatii magice pentru adormirea copilului; prin continut, el vorbeste despre cursul normal al destinului individual, n termini definitorii pentru viziunea folclorica asupra vietii. Se desprinde, din substanta lui, un anumit sentiment al predestinarii insului uman, unor norme si praguri ale vietii care constituie chiar rostul existentei telurice. 30 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z IV . Repertoriul nuptial Manifestarile n cadrul ritualului sunt muzicale, literare, coregrafice si dramatice. Repertoriul muzical este ntretinut de regula de lautari, n cadrul lui sunt prezente doua categorii muzicale: cntece si jocuri ceremoniale, cntece si jocuri neocazionale . Ca obicei si spectacol, nunta reuseste numeroase creatii folclorice, care, atunci cnd marcheaza diferitele secvente ceremoniale sau rituale, sunt preluate din repertoriul asa-numit neocazional pentru a satisface functia distractiva. Este cadrul n care sincretismul se manifesta n toata amploarea, unitatea si diversitatea sa. n acest context, muzica reprezinta o componenta esentiala si indispensabila, mai ales pentru suita momentelor specifice obiceiului. Casatoria reprezinta, n primul rnd, o schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un sistem de relatii de familie si de grup la alte relatii de grup, cu implicatii n comportamentul protagonistilor, care suporta, ei nsisi, schimbari fundamentale. Nunta este complexul de obiceiuri care ceremonializeaza casatoria: 31 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z - este singurul ceremonial de trecere conservat la care protagonistii participa constient; - - este singurul ceremonial de trecere n care ambii termeni apartin lumii albe , reprezentnd deci zone vitale. Spectacolul nuntii se caracterizeaza prin echilibru ntre secventele sale ce marcheaza despartirea de o stare civila, culminnd cu trecerea propriuzisa la una noua, marcnd n acelasi timp noua stare. Scopul ultim este de natura biologica, dar cadrul care l conditioneaza este social: perpetuarea neamului (n sens de familie), perpetuarea numelui si intrarea acesteia n comunitatea sociala apartinatoare. IV. 1. Etape si secventele ceremonialului de nunta Pentru a sesiza toate momentele scenariului nuptial se porneste pornim de la un model reconstituit de nunta ce contine structura secventiala a suitei poetice ceremoniale: Etapa I -a a. petitul oratia petitului (atestata documentar, conservata n zone folclorice limitate); b. mpodobirea bradul oratia bradului; c. gatirea ginerelui si a miresei cntecul la barbieritul ginerelui executat de lautari, si cntecul miresei (de despartire) n momentul

mpodobirii la care participa partea feminina a nuntii fetele din generatia miresei, femeile satului, mama miresei; d. schimbul de daruri oratia darurilor; e. iertaciunile; Etapa a II a f. plecarea la cununia religioasa; 32 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Hora miresii29 cntec ceremonial de nunta, cu mai multe variante, raspndit n Transilvania, Tara Crisurilor si Maramures. Se cnta de catre nuntasi, n grup, naintea plecarii alaiului la cununie. Este si joc popular romnesc (varianta de hora) practica n cadrul ceremonialului nuptial n Muntenia, Oltenia si Moldova. Se joaca imediat dupa sosirea alaliului de la cununie si constituie unul din momentele care marcheaza integrarea miresei n familia mirelui; n timpul jocului, mireasa si soacra mica mpart daruri nuntasilor apropiati precum stergare, camasio etc. Are ritm binar, miscare vioaie si melodie proprie care se cnta si vocal de catre lautari. Sinonime: nuneasca. Hora miresii reprezinta si un joc vocal din ceremonialul nuptial din Maramures. Se joaca de catre femei, spre dimineata dupa nvelitul miresei ( nlocuirea cununei de mireasa cu naframa de nevasta). Etapa a III-a g. masa mare / petrecerea maturilor strigarea darurilor. Considernd-o cuprinzatoare ca acelasi ritual de trecere, nunta cunoaste 3 etape30 dupa alti autori: a) petitul, logodna si invitatia la nunta faza preliminara: b) casatoria propriu zisa cu sceventele: - plecarea miresei la apa; - mpodobirea miresei si a mirelui (separat); - aducerea cadourilor pentru mireasa; - sosirea alaiului de nunta al ginerelui la casa miresei; 29 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 254 30 Otilia Pop Miculi ***Sinteze de folclor - Editura Fundatiei Romnia de Mine , Bu curesti 2003, pag 172 33 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z - transportul zestrei; - iertaciunea ; - separarea miresei de casa parinteasca; - trecerea miresei n rndul nevestelor. c) etapa postnuptiala: - petrecerea maturilor; - sosirea alaiului cu parintii miresei; - darurile: - vizite protocolare. Muzical exista doua tipologii de gen muzical, din care cel vocal: cntecul miresei - , cntecul mirelui, cntecul soacrei, cntecul zestrei, cntecul bradului sau al steagului de nunta, cntecul gainii. Instrumental cu sau fara nsotitor de strigaturi sunt: nuneasca, busuiocul si dansuri cu caracter distractiv perinita, rata, ariciul s.a. IV. 2 Descrierea ceremonialului Obiceiurile de nunta au evoluat mai pregnant de la stravechi functii magice sau strict ceremoniale la functii predominant spectaculare. Suita ceremoniala difera de la o zona folclorica la alta, n functie de traditiile locale si de secventele ceremoniale mai puternic conservate. n Vlcea are caracterul unei suite de oratii ample, n unele zone din Transilvania secvente complexe de strigaturi substituie n multe momente

rolul oratiilor, la Vatra Dornei sau n Maramures se observa procese de contaminare a oratiilor cu cntecele lirice de despartire. Oratia mare este o reprezentare integrala a ceremonialului, de la petit pna la masa care ncheie spectacolul nuntii. O alta reprezentatie integrala a trecerii nsasi, 34 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z marcnd spatial de care mireasa se desparte, simbolul suprem al trecerii (cununa) si, prin opozitie, spatial n care mireasa se integreaza. Nunta este spectacolul cel mai nsetat de fast, ostentatia fiind trasatura ei dominanta, cu intentia de a consemna clipe marete n calendarul vietii cotidiene. Tendinta constanta de a mbina obligativitatea practicilor traditionale cu cerintele moderne, scenariul fiind o mixtura ntre arhaic si contemporan, duce la o simbioza nu ntotdeauna pe deplin organica, iar pe alocuri cu stridente flagrante. Nunta nu se caracterizeaza numai prin acest binom constant ntre obligativitate rituala straveche si receptivitatea aspectelor moderne. Pe ct de solemne trebuie sa fie unele acte si scene, pe att de comice se dovedesc altele, simbioza dintre fastuos si comic fiind ntru totul obligatorie. Fastul este asigurat n primul rnd prin participarea masiva a localnicilor, apoi prin ornamentatia ostentativa n concordanta cu gustul contemporan. Comicul este continuu alimentat de verva improvizatorica a participantilor si ndeosebi a vornicilor, a conducatorilor ceremonialului. n toata desfasurarea sa, nunta cuprinde creatii literare, din care fac parte: oratia de nunta si strigaturile; creatii muzicale si coregrafice. Dintre acestea din urma unele au caracter ritual, celelalte tin de repertoriul neocazional. Personajele principale care participau n spectacolul nuntii sunt mirii (n special mireasa, care, prin casatorie, paraseste casa parinteasca), apoi socrii mari si mici, nunii (nasii), vorniceii (chematorii la nunta), drustele (fetele chemate de catre mireasa), stegarul sau bradarul (cel ce purta steagul sau bradul mpodobit la casa mirelui) si, binenteles, lautarii. Nunta este un eveniment pregatit mai mult timp. Au existat si mai exista, pe alocuri, unele etape care preced nunta. Scoaterea la hora a fetelor era un moment important din punct de vedere social caci, din acel moment, erau 35 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z considerate bune de maritat. n Moldova, flacaul care o scotea pe fata pentru prima data la hora, primea un colac special pregatit. Se crede ca mireasa este plina de virtuti deosebite. Astfel, colacul rupt n capul ei la plecarea la cununie si aruncat n cele patru zari capata nsusiri speciale, rvnite adnc de colectivitate. Asemenea bucati sunt bune pentru maritat si deci, culese de fete; sunt bune pentru vrajile de dragoste, sunt aducatoare de noroc, aduc bunastarea n gospodarie (Muntenia), atrag cumparatori la vitele duse la trg. De asemenea, cel mai adesea nainte de plecarea la cununie, mireasa stropeste multimea cu manunchiul de busuioc cu apa adusa de ea de la fntna (ajutata de purtatorul bradului sau stegar), ndeosebi ca sa-i mearga bine mirelui. n chip anacronic, s-a mai mentinut cte o trasatura arhaica din ceremonialul de odinioara. n Tinutul Padurenilor, mireasa si mai nsira pe culmea trnatului iile frumos brodate la mneci si umere, pentru a fi vazuta de trecatori, dar mai ales de ceata mirelui n ziua nuntii. Acest obicei dateaza din epoca feudala, atunci cnd fata iobagului nu avea alta zestre dect mai multe rnduri de mbracaminte, lucrate de ea si de mama-sa, prilej de a-si evidenti harnicia. Totalitatea actelor din scenariul nuptial au n vedere asigurarea trecerii depline de la stadiul de flacau - fata la cel al oamenilor constituiti ntr-o familie ce si ntemeiaza virtual si o gospodarie proprie. Dupa scopul lor functional, ele pot fi grupate n trei categorii: separare, tranzitie si ncorporare. Obiceiurile caracteristice se ncadreaza n grupa riturilor de trecere cu

scopul de a usura fazele tranzitorii de la stadiul de flacau - fata la cel de barbat - nevasta. Prima categorie afecteaza numai mirele si mireasa, fiind distribuite n cadrul ceremonialului pe mai multe planuri, mai evidente fiind cele coregrafice (jocurile tineretului din ajunul nuntii ca luare de ramas-bun 36 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z de la categoriile feciorilor si fetelor, jucarea miresei pe bani de catre toti participantii, barbate si femei, scoaterea mirilor pentru nunteasca din curte, semn de integrare n categoria gospodarilor) si detaliile vestimentare speciale: vrsta - pana mirelui, dar mai ales ale miresei (cununa, coafura, de fata, apoi de nevasta; prin Oas deosebita si la mireasa). Complexul riturilor de trecere se ngemaneaza la nunta cu cele menite sa asigure belsugul n gospodarie, fertilitatea si mai cu seama sporul n copii (mese ncarcate cu mncaruri si bauturi, lovirea mirilor si nuntasilor cu boabe de cereale, aruncate de catre mireasa sau nasa a bucatelor din colacul tinut pe capul ei n cele patru parti ale orizontului, luarea unor copii n brate sau asezarea lor pe genunchii miresei etc.). Unele rituri de trecere ale unei nunti sunt menite sa asigure coeziunea si buna ntelegere conjugala, astfel ca soacra introduce n casa mirii cu capetele alaturate ntr-un servet, fie mannca amndoi dintr-un ou sau dintro farfurie cu aceeasi lingura, fie mireasa priveste mirele la sosirea alaiului lui printr-un inel sau colac ( pinten ) etc. Cele din a treia categorie tin de apararea mirilor si a tuturor nuntasilor de actiunile nocive ale spiritelor vrajmase, extrem de active n asemenea momente ale fazelor de tranzitie. Cele mai vizibile rituri sunt cele ce urmaresc sa faca ct mai mult zgomot. Cele mai eficace sunt chiotele ( huhurezaturile ) si, mai cu seama, mpuscaturile de toate categoriile. Grija cea mai mare trebuie acordata miresei deoarece ea este cea mai expusa atacurilor numenale (care tin de numele miresei): de aici, obiceiul de a nlocui n momentul ntlnirii cu cortegiul mirelui, nti cu o fata, apoi cu o baba, pentru a induce n eroare spiritele nocive. Dimitrie Cantemir ofera n Descrierea Moldovei aceasta scena inclusa n momentul cererii n casatorie. Un alt obicei ce azi a disparut era acela de a ascunde mireasa sub un voal n drum spre cununie. Chiar daca mirii sunt cei mai expusi si 37 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z deci sunt ca atare cei mai neajutorati, n chip contrastant ei sunt dotati si cu anumite puteri speciale pe care le detin numai n momentele acestea tranzitorii. Prin Moldova sudica, mirele nu se descopera dect n biserica, doar de catre nas si doar n momentul n care nasul i pune cununia. Prin Muntii Apuseni, cnd este adusa mireasa la alaiul mirelui, toata asistenta se ridica n picioare, cu exceptia mirelui care ramne pe scaun. Pretutindeni n oratii, mirele este: tnarul nostru mparat , domnu mire . n unele zone ale tarii mirii sunt supusi unor interdictii alimentare: n Muntenia, le este interzis mirilor sa consume carne sau sa mannce ceva la masa mare, iar n Tinutul Padurenilor din Hunedoara, mirele nu are voie sa vada bradul lucrat de mireasa. Oscilatiile semantice ale practicilor apar de ndata ce si-au pierdut semnificatia originara. Faptele pot fi reinterpretate dupa natura contextului si stadiul colectivitatii. Astfel, n locul semnificatiei rituale de odinioara, apare alta de natura profana, pur ceremoniala. mpuscaturile sunt astfel interpretate numai ca semne de mare fast, capabile sa reliefeze mai puternic amploarea pompei cu care se desfasoara nunta. De cel mai mute ori, variatiile semantice se observa pe plan regional, tradnd diferentele de mentalitate si de traditie, astfel, aruncarea bucatilor de colac de catre mireasa a ajuns astfel prin Moldova sa simbolizeze inima caritabila; stropirea rituala cu apa cu scop fertilizator, asa cum apare pretutindeni, si-a pierdut aceasta semnificatie prin Moldova nordica, ajungnd sa fie ca interpretata drept un scop de curatenie etc.

De multe ori polisemantismul semnificatiilor aceluiasi act ramne n sfera rituala cu substrat magic mai evident sau mai ascuns. Astfel, la sosirea cortegiului mirelui venit sa duca mireasa la cununie, acesta este privit de mireasa prin inel sau colac nu numai ca sa traiasca cu drag unul de altul 38 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z ci si cu functie augurala, caci cum l zareste atunci, asa va fi toata viata: vesel, trist etc., sau cu scop pur medical: sa nasca usor sau sa n-o doara ochii la batrnete . Nu este clar daca gaina daruita nasilor ca sa-i ospateze pe fini la proxima vizita a acestora a avut numai aceasta functie ceremoniala, pentru ca ulterior mncarea gainii sa asigure fertilitatea noii perechi, sau amndoua ntelesurile au coexistat nca de la nceputuri. IV. 3 Inaintea nuntii Nunta este anuntata din timp, de catre vornicei (chematori la nunta) mbracati n straie de sarbatoare. Ei invita n numele mirilor pe toti satenii la nunta propriu-zisa. Spectacolul nuntii este asemanator pe ntreg teritoriul tarii, dezvaluind originea comuna si straveche a acestui obicei. Trecerea tinerei perechi ntr-o alta etapa a existentei lor presupune respectarea cu strictete a anumitor reguli, momente nsotite de un repertoriu special. Nunta ncepe acum n ziua de smbata, cu mpodobirea bradului (steagului) la casa mirelui. Regasim aceasta semnificatie n obiceiul de a sadi un pom cnd se naste un copil, n ritualul fratiei de cruce , care n Transilvania este consemnata prin alegerea unui brad, ca si n obiceiurile de nunta si nmormntare. La nceput, nunta se desfasoara pe doua planuri. Prin Muntenia si Dobrogea mpodobirea bradului se face la mireasa acasa. Cu acest prilej se cnta: Hai, bradule, hai/ Hai, c-am sa te tai/ C-o barda taioasa,/ C-o fata frumoasa,/ C-un topor frumos,/ C-un flacau frumos./ Pe la miez de noapte/ Ce frunza se bate?/ Frunza fagului/ Si cu-a bradului./ Hai, bradule, hai,/ Din tulpina ta/ Rame se lucreaza,/ Use de altare,/ Rame de icoane./ Hai, bradule, hai,/ Nunta sa-mi cinstesti/ Si s o - nveselesti. 39 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Hora bradului31 joc popular romnesc ritual, care face parte din ceremonialul nuptial n Muntenia. Se joaca smbata seara sau duminica dimineata cnd se mpodobeste bradul de nunta. Iau parte n general tineretul si familiile mirilor. Coregrafic este o hora obisnuita din repertoriul local, care capata functie ceremoniala n momentul respectiv. Nici acest model nu reprezinta o esalonare perfecta a secventelor suitei, deoarece este reconstituit pe baza a ceea ce exista si poate fi identificat n circuitul folcloric, nu pe baza a ceea ce a existat ntr-o structura traditionala mai logic determinate functional. La momentele enumerate se mai adauga un numar impresionant de strigaturi, presarate pe tot parcursul ceremonialului. Aceste strigaturi sunt legate semantic de secventele care le integreaza. Masa mare este si ea marcata printr-un repertoriu mai larg, cu caracter festiv, interpretat de lautari la cererea expresa a nuntasilor. IV. 4 La casa miresei La casa miresei n zona Moldovei se pregatesc florile pentru nuntasi. In smbata nuntii la mireasa acasa se pregatesc hainele si cununa, iar fetele din alaiul miresei, drustele , interpreteaza cntece prin care sunt exprimate regretele, durerea despartirii de cei dragi, de tot ce nseamna viata ei de fata. Hora miresii la apa32 moment ritual din ceremonialul nuptial din Muntenia. Duminica dimineata, imediat dupa ce a fost mbracata mireasa merge la o fntna mai ndepartata sau la ru, ducnd o galeata mpreuna cu un tnar, ruda apropiata a mirelui care se numeste cumnat de mna urmat de alaiului nuntasilor si de lautari. Acolo scoate apa de trei ori, si cu un manunchi de busuioc stropeste n cele patru puncte cardinale. n acest 31 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 254

32 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 254 40 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z timp, alaiul nuntasilor joaca hora. Coregrafic este o hora obisnuita din repertoriul local ce capata functia de ritual n momentul respectiv. Mirele si alaiul sunt asteptati la casa miresei cu masa bogata si cu voiebuna. Acum se joaca bradul sau steagul, frumos mpodobit. Dupa cununia religioasa alaiul merge la casa mirelui. Este momentul n care zestre miresei este dusa si ea cu cntece rezervate acestui moment. n Tinutul Padurenilor se intoneaza de catre femei un cntec al zestrei alcatuit si el pe contrastul dintre fata-nevasta: Strnge-ti, sora, hainele, /Ti le strnge, ti le plnge,/ Ca ti le-ai facut cntnd/ S - acu ti le rupi plngnd . Un joc al zestrei exista si n Moldova, iar rudele miresei au datoria sa joace fiecare obiect n fata tuturor invitatilor nainte ca acestea sa fie asezate n casa mirelui. Exista obiceiul ca la intrarea n casa la ntoarcerea de la cununie sa fie nconjurata masa de trei ori de catre principalii actori ai nuntii. Cu acest prilej se cnta o melodie speciala. Urmeaza masa mare si jocul celor tineri. Trecerea miresei n rndul nevestelor este un moment important n desfasurarea nuntii. Acest moment are o semnificatie deosebita deoarece marcheaza ultima faza a ritualului de trecere de la starea de tnara fata, fara obligatiile si greutatile vietii de familie la stadiul de tnara sotie. Cu acest prilej se cnta o melodie speciala La desrobatul miresei , La luarea petelei . n unele zone, dupa scoaterea voalului sau a cununii, se schimba si pieptanatura. Cntecele de despartire potenteaza liric secventele ceremoniale care semnifica ruperea tinerilor de vechea lor stare, exterioriznd sentimental dureros, sau cel putin nostalgic, pe care aceasta rupere o implica. Plnsul miresei nu este n aceste momente neaparat o reactie interioara, sau nu numai att, ci si o obligatie rituala, de buna cuviinta. O varianta din Tinutul Hunedoarei, imagineaza, ca revers al sentimentului de nstrainare, continuitatea legaturilor ntre mireasa si familia parasita, apelnd la simboluri cu rezonanta magica, pe care se vor 41 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z construi metafore ale dorului: De-oi avea, goveo, avea,/ De-ai avea tata cu mila,/ El pe tine nu te-ar da,/ Goveo - n asta seara mare/ Cu straini, goveo, pe cale/ Si pe tine te-ar scria/ n cornutul mesei lui:/ Cnd la masa si-ar prnzi,/ La fiica dulce-ar gndi,/ Lacrimile l-or porni,/ De-oi avea, goveo, avea,/ Govea, o mama cu mila/ Ea pe tine nu te-ar da,/ Si pe tine tear scria/ n toarta ciubarului,/ n cornul chindeului;/ Cnd dupa apa-ar pleca/ La fiica dulce-ar gndi,/ Lacrimile o-ar porni . La casa miresei are loc gatitul miresei si se cnta Cntecul miresei sau La punerea de petele , La nhobotatul miresei : Ia-ti mireasa ziua buna/ De la tata, de la muma/ De la frati, de la surori, De la gradina cu flori/ etc., cu referire si la ireversibilitatea acestei perioade din viata tiner ei fete: Azi mi esti cu fetele,/ Mine cu nevestele,/ Poimine cu babele . Cntecul este executat de catre lautari, iar uneori de catre asistenta. n cntecul de despartire cntat miresei la punerea petelei, sentimentul dureros provocat de ruptura capata accente tragice (ex. 29), explicabile prin nelinistea si teama pe care pasul spre necunoscut le inspira, dar si prin casatoria, adeseori fortata, determinate de tranzactii familiale, reprezentnd pentru mireasa o rupere si de idealurile ei erotice: Plnge, mireasa cu jele,/ Ca nu-i mai purta petele,/ Nici n degete inele/ Si nici in urechi cercei,/ Nici nu-i sedea cu flacai./ Cununita te cea verde/ Cum te scoate dintre fete/ Si te da ntre neveste;/ Si cununa cea de flori/ Te scoate dintre feciori/ Si te pune-ntre nurori./ Cntati, fete, horile/ Si va purtati florile,/ Dupa ce ve-ti marita,/ Horile nu-ti mai juca,/ Florile nu-ti mai purta,/ A cnta nu-ti cuteza/ n casa de soacra-ta,/ n tinda de socru-tau,/ Si-afar de barbatu-lu.

IV. 5. Cntecele de mireasa Cele mai stabile cntece s-au pastrat n legatura cu personajul central al nuntii, mireasa. Cntecul miresei este executat n momentul solemn cnd 42 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z este gatita mireasa prin punerea cununiei si a voalului, pe alocuri reluat si la plecarea din casa parintilor. n zonele urbanizate, el este cntat numai la instrument, ceea ce indica o faza mai evoluata ce precede disparitia lui. Tematica lui se mparte distinct n cele doua categorii opozante: pe de o parte cele duioase, adesea de o tristete coplesitoare, pricinuita de despartirea de parinti, pe de alta, cele cu iz satiric. Exista, nsa, si cntecele miresei, o mare varietate a tipurilor melodice determinata de diferenta zonala, secventele n care sunt plasate si modalitatea de interpretare. n Transilvania cntecul miresei este numit Gogea miresei (gogie Sudul Transivaniei), Banat govie sau, n Bihor Aleruitul miresei (de la refrenul ler ficuta ) (ex.30) n cntecele miresei abunda pentacordiile, hexacordiile, pentatoniile (ex.31). n cntecele miresei din Transilvania si Banat nu poate trece neobservata confirmarea unor trasaturi cum ar fi: ambitusul de octava, salturile de cvarta, uneori chiar cel de cvinta ntre aceleasi trepte, rolul celulei bisilabice n generarea structurilor, ncheierea frazelor pe aceleasi sunete (ex.32). pentru Maramures si Oas exista constatari mai vechi sau mai noi care arata ca Horea lunga era singurul fond de baza din care a evoluat repertoriul actual. Horea cu noduri , sub denumirea a mniresi din batrni serveste ca melodie ceremoniala. Succesiunile sonore pentru acest tip melodic sunt total diferite fata de cele cu care ne-am obisnuit pna acum la categoria aceasta (ex. 33). n exemplul 34 observam ca pasajele cu noduri se combina cu recitativele recto-tono, dar pe alocuri, ivindu-se alternarea repetata a doua trepte, proprie doinei (fenomen ntlnit si n Bucovina). Tot n aceste zone, deplasarea alaiului miresei spre cununie este nsotita de melodii care pot fi adecvate att mersului ceremonios, ct si cntarii colective (ex. 35). n subdialectul muntenesc si cel moldovenesc predomina sistemele sonore heptacordice diatonice sau cromatice. 43 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Cntecul La barbieritul mirelui apare n Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania (melodia este cea a miresei) iar n Muntenia si Oltenia cntecul ginerelui este un fost mars turcesc (ex.36). Daca nunta se desfasoara duminica, n dimineata respectiva, n Oltenia, Muntenia, Moldova, mirele este barbierit, sau se simuleaza barbieritul, lautarii interpretnd cntecul La barbieritul ginerelui si se formeaza si alaiul mirelui. El este barbierit dupa ce i-a fost muiata fata cu vin, de catre un flacau. n timpul barbieritului, ginerele tine sub picior o moneda. Practica, precum si cntecul aferent, sunt atestate numai n sudul Carpatilor, apoi la srbi si bulgari, ceea ce ar indica o obrsie straveche, probabil traca. Spre deosebire de notele tragice din cntecul de despartire al miresei, cntecul La barbieritul ginerelui: este mai senin, oscilnd ntre regret si gluma: Foaie verde de-o cicoare,/ Aoleo, ce bine-mi pare/ Ca vine vinerea mare,/ Mustata mi se-mpresoara,/ Pleaca taica sa ma-nsoare,/ Pna azi cu fetele,/ Mine cu nevestele,/ Poimine cu babele,/ S-au dus tineretile! . Sentimentul mbatrnirii treptate, al opozitiei dintre viata libera, iara grijile si raspunderile de gospodar ce-l vor coplesi dau nastere regretului pentru ce ramne n urma, face ca perspectiva viitorului sa apara ntr-o lumina sumbra: Fire-ai naibilor de vale,/ Cum ramasesi tu de jale,/ Fara glas de fata mare/ Fara voinicel calare!/ Cnd sedeam pe pajiste/ Si vorbeam de dragoste / Cnd sedeam pe pat la voi/ Si beam rachiu din butoi,/ De ne iubeam amndoi /Busuioc uscat pe masa,/ Rami, mama, sanatoasa,/ Ca eu plec sa-mi fac casa/ luminoasa,/ Nu ca astantuneacoasa / Si-apucai optecele,/ Gasii dragostile mele/ Sub un maldar de nuiele./ Ridicai nuielele,/ Zburau dragostile;/ Nu stiu-n apa se-necara,/

Sau n piatra se-ncuiara . Adesea, variantele mai adauga si alte ingrediente mai mult din nevoia de a lungi cntecul pe toata durata barbieritului. O varianta dobrogeana reda 44 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z cu sobrietate sentimentele din acest prag de trecere: Foaie verde si-un dudau,/ Bine mai traiam flacau/ Cnd eram la taica-meu,/ Ca-ncalecam calul meu./ Calul meu si saua mea,/ ncalecam cnd vroiam,/ Si plecam unde doream,/ Puneam piciorul n scara/ Si plecam n lunca mare,/ Ma culcam pe iarba moale,/ Fara fir de suparare./ Foaie verde colilie,/ Rami cu bine, feciorie;/ Cine te-o vedea calare/ Tati sa-ti zica dumneata, barbate . Cntecul nasului (ex. 37) si cntecul socrilor sunt creatiile lautarilor, care n melodiile mai moderne au o contributie importanta n desfasurarea ceremonialului de nunta. IV. 6 - Iertaciunea Urmeaza apoi iertaciunea , care este rostita de staroste, si care, n numele miresei, cere iertare parintilor, celorlalti membrii ai familiei daca ea i va fi suparat cu ceva. n Transilvania ca si n zona Radautilor acest moment este nsotit de muzica. Sosirea alaiului mirelui face loc altui obicei, si anume cererea n casatorie. Starostele rosteste o conacarie sau colacarie , ce aminteste de tema alegoriei vnatorii. Cnd mirele se pregateste sa plece cu mireasa, aceasta trebuie sa plnga pentru ca asa se cuvine . nainte de a iesi, alaiul trebuie sa gaseasca portile ncuiate, prilej cu care ginerele este supus de catre rudele miresei unor probe de istetime la care trebui sa ofere raspunsuri satisfacatoare. Nevesteasca , sau Cntecul lacatii , se desfasoara sub forma de dialog, ca o adevarata disputa ntre oastea mirelui si cea a miresei. Spre sfrsitul cntecului se face aluzie la ntrarea alaiului mirelui n ograda miresei, ograda fiind asemuita cu o gradina cu flori: -ce rnd fu de tine/ Si ce te-a aflat,/ De tu ai intrat/ n gradina mare/ Fara nstiintare/ Si tu ai cules/ si tu ai ales/ Cea mai mndra floare/ Nearsa de soare;/ Cte ai lasat,/ Toate le-ai calcat/ Si s-au olivit/ Si s-au vestejit./ -Zau nu m-am bagat,/ Ci de stire-am dat,/ Nici n45 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z am cules,/ Nici n-am ales,/ Cea mai dalba floare/ Mndru-nfloritoare,/ Ci ca mi-a dat,/ Care mi-a-nsemnat,/ Bunul Dumnezeu,/ Mi-am luat-o eu. IV. 7. Jocuri nuptiale Jocul pe bani n unele acte se ntrevede o valenta dubla. n Transilvania, jocul miresei pe bani (cnd ea este jucata pe rnd de toti participantii, plata fiind simbolica), reprezinta un act de integrare a noii neveste n comunitatea satului n aceasta ipostaza, dar se poate presupune ca si mireasa mpartaseste jucatorilor ceva din nsusirile pe care le are numai n acest stadiu laminar (de asteptare), azi disparute din constiinta purtatorilor de folclor. Jocul gainii33 moment ritual din ceremonialul nuptial din Transilvania. Pe o melodie vioaie Hategana sau hartag tocacita (sefa bucatariei) aduce o gaina fripta si mpodobita pe care o prezinta nasului spre vnzare. Are loc un dialog versificat strigaturi pe text improvizat cu caracter satiric si comic. Sinonime: a gainii. IV. 8. Oratiile de nunta Oratiile de nunta sunt creatii de amploare mare, raspndite pe parcursul desfasurarii obiceiului n toate momentele-cheie, intensificnd caracterul dramatic si spectacular al acestora, atmosfera solemna sau momentul de buna voie. n limbajul popular traditional sunt numite conacarii, colacerii, termenul de oratie fiind de origine carturareasca. Termenul de oratie l ntlnim mai nti in nvataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie , cu sens de discurs funebru. Dimitrie Cantemir n Descrierea

33 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 254 46 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Moldovei primul text de oratie de nunta, fara sa-i indice denumirea. Termenul de oratie a denumit n cultura veche discursurile n proza ce se rosteau cu ocazia diferitelor sarbatori (mai ales de Craciun) si cu ocazia nuntilor boieresti si domnesti. Din relatarile eruditului domn al Tarii Moldovei reiese nsa ca aceleasi cuvinte se rosteau si la nuntile taranesti si la cele domnesti, iar momentul n care se rosteau era petitul propriu-zis. Oratie34 - specie literara, epica a folclorului romnesc ce este scandata de persoane anumite, specializate n timpul ceremoniei nuptiale. Cele mai valoroase ca functie marcheaza momentele mai importante ale nuntii: - sosirea alaiului mirelui la casa miresei colacaria ; - aducerea darurilor schimbul ; - iertaciunea ; - la masa mare. De mari dimensiuni, oratiile sunt naratiuni epice, ncarcate de simboluri, unele alegorice, presarate cu fragmente hazlii ori pline de sobrietate. Un motiv stabil este cel al vnatorii amintic de Dimitrie Cantemir. IV. 9 - Strigaturile Strigaturile nsotesc momentele coregrafice din desfasurarea nuntii, ele fiind o ntregire necesara a jocului. Strigaturile trebuiesc debitate ntr-un anumit fel si n mprejurari care impun o anumita culoare tematica. Recitarea poate fi de asemenea sacadata, fiecare silaba corespunznd unei pulsatii ritmice, de obicei unei optimi cnd masura are ca unitate de timp patrimea, dar si accelerata, silabele precipitndu-se ca o avalansa, fara vreo corespondenta cu ritmul muzical, aceasta cu precadere la sfrsitul 34 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 351 47 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z strigaturii. n concluzie, strigatura marcheaza trecerile de la fazele potolite la cele culminante. Nu constituie o greseala sesizabila includerea strigaturilor nuptiale la capitolul strigaturilor deoarece majoritatea au un caracter satiric. Veselia, hazul se cer comunicate, ele nu se pot consuma ntr-o ardere pur interioara. Strigatura e rostita pentru a fi perceputa de o asistenta, cel mai adesea pentru a provoca o destindere prin ilaritate dezlantuita. Chiar cntecele nuptiale apar si sub forma de strigatura la joc, mprumutul fiind din repertoriul nuptial: Fetico de om bogat,/ Nu pripi la maritat/ Ca floarea la scuturat,/ Ca floarea mai nfloare-o data/ Iar tu nu te mai faci fata . Coregrafie n cadrul productiilor coregrafice sunt incluse n repertoriul local curent dansurile rituale si dansuri obisnuite, cu caracter distractiv. n categoria dansurilor rituale includem Jocul drustelor (n Maramures), executat n fata casei, atunci cnd mirele vine sa-si ia mireasa; Jocul bradului sau Jocul steagului , De trei or de dupa masa (ex.38), Busuiocul , Polobocul , Jocul zestrei , Nunteasca . V. Repertoriul funebru 48 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z V. 1. Generalitati ntregul complex al obiceiurilor de nmormntare reprezinta ceremonializarea unui eveniment biologic inevitabil, cu implicatii sociale profunde, care antreneaza un ntreg sistem de concepte, credinte si atitudini, ca elemente de motivatie sau structura. n colectivitatea traditionala, toata

suita de practici si cntece funebre are n primul rnd, rostul de a restabili echilibrul social zdruncinat prin disparitia unui membru al grupului respective. Moartea este resimtita mai nti n planul realitatii cotidiene, ca o despartire definitiva a defunctului de familie, de o colectivitate mai larga, structurata pe criterii de rudenie, vecinatate si generatie. Sentimentul de pustiire , de gol, pe care aceasta despartire l determina, marcheaza o dereglare puternica a echilibrului psihologic si social, la nivelul familiei si al colectivitatii mai largi. Marea despartire nu reprezinta nsa, n conceptia traditionala, o ncheiere definitiva a destinului individului, dincolo de care nu mai exista nimic si nu se mai continua nici o legatura cu lumea viilor, ci o trecere ireversibila, din lumea aceasta n lumea de dincolo , care poate fi ea nsasi dereglata, cu urmari nocive pentru colectivitate. De aici rezulta doua atitudini fundamentale, cu implicatii pe plan ceremonial: a) grija pentru ca despartirea, trecerea si integrarea n lumea de dincolo sa fie perfecte si definitive, pentru a se evita rentoarceri, n afara firii, ale defunctului n lumea viilor (strigoi, moroi); b) sentimental ca ntre defunct si cei vii pot fi restabilite legaturi firesti , ca existenta defunctului n alta lume, opuse celei de aici, dar nu cu totul straina de ea, nu este incompatibila cu existenta din lumea aceasta. n exprimarile folclorice, izvorte din conceptia traditionala a poporului romn, nu se manifesta o tema predominanta fata de mort; 49 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z cntecele rituale, jocurile de priveghi arata, dimpotriva, ca ntre lumea celor vii ti lumea celor morti existau anumite legaturi. In ceremonialul de nmormntare, accentul va fi pus pe secventele care marcheaza marea despartire si pregatesc marea trecere, semnificatia si rostul acestor secvente fiind prin definitie polivalente: ele trebuie sa asigure perfecta despartire si trecere; n acelasi timp nsa, pentru refacerea echilibrului moral si social al familiei si colectivitatii mai largi, ele sunt destinate ameliorarii durerii tragice determinate de constiinta ireversibilului. De aceea moartea este conceputa, imaginar, ca o lunga calatorie, marcata si pe plan ceremonial, ntr-o lume similara acesteia de aici, desi opusa ei. n structura ceremonialului de nmormntare, dar si n cadrul obiceiurilor care prelungesc acest ceremonial, apar rituri care urmaresc restabilirea unor legaturi vitale, materiale, ale defunctului cu universul lumii luminate . Scenariul funebru este mult mai unitar dect cel nuptial si mai cu seama mult mai vechi n structura lui rituala. Misterul mortii si teama de necunoscut au nlesnit transmiterea unor conceptii stravechi mpreuna cu practicile corespunzatoare. Dupa ce se anunta moartea se trecea la pregatirea defunctului pentru trecerea n noua stare precum si pregatirea camerei, ntoarcerea oglinzilor, ndepartarea unor anumite animale etc. Pe parcursul perioadei de trei zile, ct dureaza ceremonialul nmormntarii, au loc manifestari folclorice cum ar fi bocetul, Cntecul bradului , Zorile , La sulita (ex. 39), Cetina de bradu (ex. 40), Cntecul buhasului (ex. 41), Ale drumului , Ale pamntului (ex. 42). n ceea ce priveste functia tematica si modul de realizare, productiile muzicale se pot sistematiza astfel: - cntece ceremoniale ( ale bradului , ale zorilor , de priveghi , de petrecut , ale drumului , ale pamntului etc.), care se cnta n grup de 50 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z catre femei (3,5,7 n Oltenia ; sau doua grupuri antifonice de 2,4,6 n Banat), n anumite momente ale ceremonialului funerar crestin; - bocetele se cntau, de obicei, individual (vocea este nsotita uneori heterofonic de fluier sau cimpoi), n timpul zilei; de obicei, nu sunt legate de anumite momente ale ceremonialului; exista nsa si bociri rituale, publice;

- repertoriul instrumental semnale, melodii de origine vocala, melodii de dansuri rituale; -versul de origine semicarturareasca (mult mai putin reprezentat fata de celelalte genuri vocale; a aparut relativ recent n Transilvania si partial n Banat).35 Constantin Brailoiu a fost primul folclorist romn care a atras atentia asupra distinctiei ce trebuie facuta ntre cntecele ceremoniale si bocetele propriu-zise. Daca aceste din urma sunt lamentatii libere, revarsari melodice ale durerii , cntecele ceremoniale, legate organic de anumite momente din desfasurarea ritualului, sunt cntate dupa anumite reguli, de femei care nu pot fi rude de aproape ale mortului. Daca n prezent cntecele ceremoniale pot fi ntlnite pe o arie relativ restrnsa, se presupune ca n trecut ele erau raspndite pe ntreg teritoriul romnesc, tinnd seama de unitatea structurala de ansamblul obiceiurilor funebre romnesti, de unele imagini poetice preluate de bocete sau alte genuri n zonele unde cntecul ceremonial nu mai este atestat, de unele asemanari, pe care le putem identifica daca facem comparatia cu alte cntece rituale: de nunta, ale cununii etc. Cntecele ceremoniale de nmormntare si bocetele se nsira pe parcursul desfasurarii ceremonialului ca partile constitutive ale unei suite 35 Oprea, Gheorghe; Agapie Larisa Folclorul muzical romnesc Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti 1983, pag. 241 51 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z simfonice, alcatuind, n ansamblu, un sistem unitar, n care fiecare element si ocupa rolul bine determinat. Aceasta nseamna ca fiecare din aceste parti constituie, ntructva, o creatie de sine statatoare. ntotdeauna, cntecele rituale sunt executate numai n grup, de obicei n numar impar, numai de catre femei bune cunoscatoare ale repertoriului, oarecum semiprofesioniste, desi sunt platite sumar si doar n natura (alimente si articole de mbracaminte). Cele mai rezistente parti ale suitei funebre si totodata cele mai semnificative opere folclorice sunt cele centrate n jurul bradului (al pomului vietii) si al zorilor (surori ale soarelui). Daca tinem cont de unitatea structurala a obiceiurilor romnesti de nmormntare, putem spune ca n marea lor majoritate, cntecele ceremoniale funebre au fost raspndite pe ntreg teritoriul folcloric romnesc. C. Brailoiu a fost acela care a subliniat la noi faptul ca bocirea reprezinta, pe de o parte, un act ceremonial traditional, obligatoriu si de buna cuviinta, iar pe de alta parte, o manifestare spontana si intima, un mijloc de potolire a durerii morale. V. 2. Bocetul36 - este o melopee ce reprezinta exprimarea directa, veridica, spontana a durerii personale pentru cel plecat din lumea cu dor, in cea fara dor sau cum spune C. Brailoiu revarsarea melodica a parerii de rau . Bocetele apar ntr-o distributie mai libera pe parcursul desfasurarii ceremonialului, realiznd n principal caracterul de manifestare spontana si intima a obiceiului bocitului . Cntecul ceremonial are o forma mai stabila si cu un continut generalizat, n timp ce forma bocetelor este instabila, iar continutul lor mai adaptat la mprejurimile concrete ale defunctului, cu un pronuntat caracter improvizatoric. 36 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 66 52 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z In cadrul ceremonialului funebru, bocetul nu are un loc fix desi este traditional. Se boceste nainte si dupa nmormntare la zile si date stabilite, uneori numai de femeile din familie, alteori si straine, individual sau n grup. n unele zone, bocetul este nsotit heterofonic, de instrumente aerofone obicei practicat de vechime de geto daci si romani. Nu exista

bocitoare profesioniste cum se afirma uneori, ci femei talentate care sunt chemate sau vin din initiativa proprie, sa se jeleasca (sa se cnte ). Unele texte precrestine pastreaza elemente ale stravechii credinte despre moartea ca o trecere n alta lume , despre legatura dintre vii si morti alaturi de aspecte ale vietii de familie si aspecte sociale, momente din viata defunctului. Tematica difera dupa vrsta, grad de rudenie bocet pentru frate, mama, tata, copil, tnar etc. Bocetul utilizeaza imagini, teme, procedee de creatie consacrate de traditie, specifice genului si altele comune mai multor genuri folclorice: cntecul de nunta, colinde. Astfel, metafore precum dalbul de pribeag , lumina aprinsa a mortii, cale lunga nentorcatoare, ridica gene la sprncene sunt prezente n mai toate zonele sau vetrele folclorice. Imagini ale tragediei orfanilor si vaduvelor, ale durerii care ia proportii cosmice deriva din plngeti si voi, codrilor / mndrelor padurilor ; renasterea trupului n plante si flori din exemplul casa din fundul pamntului, izvorul format din lacrimile mamei . Apar intonatii interogative, exclamatii, epitete, personificari. Imprecatii adresate mortii, invocari pentru defunct pentru a se scula, a merge la lucru ca nui vreme de dormit, si-i vreme de seceris . Romnii au avut si bocete nelegate de ritualul funebru: pentru cei plecati la armata, la razboi, la stapn , la arderea unei case etc. n ce priveste trasaturile stilistice structurale se deosebesc trei categorii: bocete improvizate pe texte fara vers neversificate - asociate cu o melodie 53 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z libera, apropiata de doina si cu ritm liber; bocete pe text versificat numai n momentul interpretarii, pe versuri octosilabice izometrice, asociate cu melodii de forma fixa, si bocete cu text versificat, izometrice, pe melodii cu forma fixa, strofica, care poate fi dizolvata prin libertatea de repetare si alternare a rndurilor melodice. Bocetul se deosebeste fundamental de cntecul ritual funebru, pe cnd cntecul ritual este subsumat riturilor de trecere, cu intentia de a le perfecta eficienta si de a asigura tranzitia n conditii optime, bocetul urmareste mbunarea mortului, iar n subsidiar asigurarea echilibrului psihic al celor ndoliati prin descarcarea durerii experimentate cu atta vehementa. Executarea lui tine mai degraba de eveniment dect de ceremonial si nu este motivata prin cerinte de ordin ritual sau magic. Bocirea reprezinta un act obligatoriu astfel ca, n satele cu forma de viata traditionala nu se concepe o nmormntare fara bocet. Nu bocesc dect femeile si, n general, nu se boceste dect de la rasaritul pna la apusul soarelui. Folclorul nostru nu cunoaste bocitoare profesioniste, dar, ca si pentru celelalte obiceiuri, exista n anumite regiuni femei mai pricepute care sunt chemate sau vin din proprie initiativa si ndeplinesc aceasta datina. Daca durerea este potolita n cntecul ritual funebru sau chiar obiectivata pna la resemnarea senina, bocetul este, dimpotriva, dezlantuire individuala de durere ajunsa la paroxism. Bocetul cimenteaza durerea dintre vii si lumea celor disparuti. El se realizeaza individual deoarece numai astfel poate da curs torentului de idei si sentimente bocitoarea. El este mai individualizant dect cntecul liric, ntruct acesta pune la ndemna interpretilor formulari asupra unor stari care se potrivesc la mai multi insi, cel putin unei anumite categorii, pe cnd bocetul trebuie sa exprime durerea bocitoarei si mai presus de toate afectiunea determinate de relatiile speciale cu mortul, cu ct mai intime, cu att mai profunda. De aceea, bocetul duce n chip obligatoriu la 54 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z evidentierea raporturilor bocitoare - mort; numai de pe aceasta baza afectiva se poate naste revarsarea poetica si melodica a parerilor de rau. Bocetul s-a conturat n conceptia populara drept specia lirica cea mai elegiaca, un fel de superlativ al cntecului de tristete, specia care implicit exprima durerea de grad maxim.

n Transilvania, de exemplu, bocetul se numeste cntare de mort sau cntare la mort ; femeile nu se bocesc , ci se cnta , iar n Moldova se jelesc . S-au semnalat si exceptii la modalitatea strict individualizanta a bocirii, n sensul ca un unele parti n Transilvania sudica se cntau bocete si n grup, dar sub initiativa unei conducatoare care, la nevoie, dicta versul care trebuia sa fie cntat. Deoarece trebuia sa exprime gama sentimentelor legate de un anumit deces,, bocetul este specia cea mai tributara improvizatiei. Totusi, exista si aici un repertoriu traditional de motive poetice. Cu vremea, ideile poetice fundamentale s-au fixat n memoria populara, nct bocitoarele stiu nca de mici ce trebuie sa zica n diferite cazuri, dupa natura momentului bocirii. Aceste idei poetice de nuanta funebra s-au cristalizat chiar n versuri aproape nchegate, circulnd sub aspectul unor strofe la ndemna bocitoarei care le nsereaza la locul potrivit. Datorita acestor improvizatii, bocetul aluneca n sfera epica a povestirii versificate, uneori de lungimi apreciabile. Cu toate acestea, bocetele nu ies din tonalitatea lirica fiind o alcatuire poetica rezultata prin mbinarea unor motive traditionale cu unele noi, particulare. Compozitia este cel mai adesea momentana si de aceea are o forma neregulata, datorita inspiratiei. mbinarea motivelor traditionale ce cele noi depinde de talentul bocitoarei si variaza de la o zona la alta. Se disting n zonele folclorice n care ntlnim aria bocetului romnesc doua categorii: bocet de forma libera si bocet n versuri izometrice. 55 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Structura muzicala este de asemenea subordonata modalitatii celei mai exprese de formulare a durerii. Fraza este simpla, alcatuind din unul sau doua rnduri melodice, cu intonatia lugubra concentrata la sfrsitul ei, ce sunete muzicale debitate ntr-un ritm similar cu cel al vorbirii, ct mai propice povestirii literare si muzicale. Jelirea mortilor prin muzica are loc la toate popoarele, existenta acestei practici fiind atestata si la stramosii nostr i. Bocetul are o forma mai putin cizelata dect lirica propriu-zisa, de unde si numarul mic de bocete n colectii de folclor. Ca forma, teritoriul tarii noastre se mparte n doua modalitati literare si muzicale de creatie. n Banat, Transilvania si Moldova nordica (insular si Dobrogea, dupa provenienta populatiei), se ntlneste bocetul cristalizat n versuri izometrice de 8 (7) silabe. Impuse de schema melodica nchegata, arhitectonica (ex. 55). Improvizatiile bocitoarelor se cer structurate pe atare schema metrica, cu usoare libertati de manevrare: anacruzele pot fi incluse n aceasta schema daca e nevoie, sau, dimpotriva, excluse, ca n cntecul propriu-zis, dupa cum bocitoarele au libertatea de a eluda vocala finala a cte unui cuvnt (de ex. La tin, Marie, se uit heptasilabic, n concordanta cu rndul melodic, n loc de: La tine, Marie, se uiaa, care ar fi avut 9 silabe). Prin Banat, exceptional si prin Bihor, circula si bocete hexasilabice. Improvizatiile au adesea formulari fortate, repetitii greoaie. Ideea de a folosi dialogul bazat pe mai multe replici duce la rezultate pline de expresivitate. Cea mai profunda idee poetica a repertoriului nostru de bocete este cea care se refera la prefacerea mortilor n vegetatie, prin utilizarea contrastului putrezire - floare, cnd elementul cel mai hidos se preface n opusul cel mai ales. Acest motiv are raspndire larga n Moldova nordica (ex. 57). 56 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Prin Banat, ideea e ntruchipata n versuri hexasilabice, dar avnd unele imagini vadit nrudite cu cele prezentate (ex. 57). Contrastul este un procedeu de mari resurse poetice n bocetele noastre, deoarece face uz de cele doua extreme ale lui, viata-moarte, implicnd fiorul existentei umane n cadrul reprezentarilor populare despre soarta cosmica. El este surprins pe mai multe planuri: ntre bocitoare si

mort: Draga mamei, Marioara,/ Tu-n mormnt si eu afara! . Mai puternic este contrastul dintre moarte si primavara: Nici o moarte nu-i amara/ Ca moartea de primavara,/ Pe-nfrunzitul codrului,/ Pe cntatul cucului,/ Pe iesitul plugului sau n varianta Primavara c-a venit,/ Pasarile c-au sosit/ Dar tu stai ntepenit/ Si te duci la putrezit . Neasemuita finete se remarca si prin metafora viata-lumnare aprinsa: Draga mea, lumi-aprinsa,/ Bati vntu si mi-o stinsa / Batu vntu si cu soare/ Si te stinse ca pe-o floare . Repetitia paralelistica a fost adoptata de bocitoare pentru a mari expresivitatea versurilor (fara atinge frecventa repetitiilor din cntecele lirice de unde se pare ca provine modelul), cnd acestea erau putine la numar: Ca de azi ncole/ Amndoi ne-o vide/ Trupul meu ist plin de dor/ Ca si Nistrul de namol,/ Trupul meu ist plin de jele/ Ca Nistrul de pietricele,/ Trupul meu ist plin de-amar/ Ca Nistrul din mal n mal . Deseori, despartirea recheama automat cliseul stereotip din cntecele de nstrainare, catanie si din repertoriul nuptial: Azi i zi despartitoare/ De la frati, de la surori,/ De la gradina cu flori,/ De la flori si busuioc,/ De la cntece de joc/ De la fete si feciori/ De la gineri si nurori,/ De la nepoti, nepotele/ Cari mi te plng de jele . Dorul intens dupa cel decedat a gasit o exteriorizare mai usoara de mntuit, diminutivele dezmierdatoare. Frecventa cea mai ridicata este n nordul tarii, Maramures si Bucovina. Diminutivele indica o intensitate a durerii, cu att mai elocvente cu ct 57 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z mortii plnsi sunt oameni maturi sau batrni: Da scoala-te, hai mamuca,/ Nu te duce de - acatuca, / Ca-s puii mititelut / si n-au mama mai multut . Bocetele din zona sudica, Oltenia, Muntenia, Dobrogea ai Moldova sudica au forma libera, cu versuri heterometrice, adica un fel de proza cntata, turnata n tiparul melodiei, care melodie are forma libera, nearhitectonica, propice enumerarii recitative. Prin Oltenia bocitoarele reusesc sa ajusteze relatarea n versuri rimate, dar acestea ramn totusi raritati. Aceasta forma libera este mult mai adecvata exprimarii starilor sufletesti provocate de decesul din familie, n consecinta, bocirea este mai tumultoasa, iar bocetele mai lungi dect n zona nordica. Datorita formei lor nonpoetice, colectiile de folclor le-au ocolit. Din cele adunate de C.Brailoiu si elevii, redam fragmentul publicat, se pare singurul pna acum, al unui bocet la copil pe Valea Teleajenului, n care se remarca impetuozitatea exprimarii, agresivitatea verbala caracteristica locvacitatii meridionale: Aoleo!/ Puisorul mamii,! Aoleo!/ Mititica-al mamii,/ Scoala-te flacaul mamii,/ Scoala-te, pasarica mamii a zburatoare/ Da la mamica ei din brate./ Aoleo! Flacaiasul mamii el barbatul, Flacaul mamii al vrednic,/ Flacaul mamii al cuminte/ Si al desteptu,/ Si al nvatatu! . Diferentele sensibile n formele de realizare nu mpiedica existenta unor idei poetice comune: pretutindeni n bocete este amintita noua casa a mortului, sicriul, care este Fara usi, fara feresti , strigarea mortului sa se scoale, mortul nemilos fata de rudele pe care le-a parasit, chemarea mortului acasa la ai sai, trimiterea de vesti prin mort celor decedati, ngroparea asemuita cu o nunta, etc. Revolta n fata mortii, nazuinta de a nvinge moartea prin integrarea n natura, dorul tragic pe care inevitabila despartire l genereaza, sunt atitudini 58 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z lirice fundamentale care apropie bocetele astfel cristalizate de marile simboluri ale limbajului poetic popular. Melodiile bocetelor au caracter recitativ, factura arhaica, ritm liber sau giusto silabic pe dimensiunea unui mod cu ambitus de cvarta, cvinta sau sexta. Au forme simple de 2 4 rnduri nrudite, Aac, AB, ABBc, ABAB. Mai toate melodiile au profil descendent, intervale mici, sunete

netemperate, de o puternica expresivitate si caracter dramatic. Bocetul raspunde unor legi estetice traditionale ce se refera la tempo, intensitate, un registru sonor. Se mai cunosc alte denumiri ale bocetului: cntare mortasca, cntec de jale, jelet, vaiet, de jale. C. Brailoiu reconstituie suita cntecelor ceremoniale de nmormntare grupnd-o n doua serii paralele: prima serie are un caracter general, fiind alcatuita n principal, din cntecul zorilor, interpretat la casa mortului n zorii celor doua zile dintre moarte si nmormntare, cntecul de ramas bun, cntecul mare, n care defunctului i se dau sfaturi pentru marea lui calatorie, cntecul de petrecut, interpretat n timpul cortegiului de nmormntare, si un cntec n care defunctului i se dau sfaturi asupra felului n care trebuie zidita locuinta de veci; a doua serie, legata dupa unele ipoteze, de reprezentarea mortii ca nunta, cu implicatii ceremoniale specifice, este alcatuita din cntece ale bradului , interpretate la ntmpinarea n sat a grupului de flacai care coboara de la padure bradul taiat pentru a fi pus la capul celui mort, la nsotirea bradului pna la casa mortului, n timpul cortegiului si la cimitir, cnd bradul este asezat pe mormnt. Poezia ceremoniala de nmormntare este dominata de doua concepte mitice fundamentale, care, n planul imaginatiei artistice, genereaza doua 59 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z alegorii puternice, cu proiectii pregnante nu numai n poezia funerara, ci si n alte compartimente ale poeziei si prozei populare: reprezentarea mortii ca o lunga calatorie (mitul marii treceri este de fapt al marii calatorii); reprezentarea nuptiala a mortii (alegoria moarte-nunta). Primul concept domina suita ceremoniala cu functie generala, fiind mai puternic marcata n cntecul zorilor si cntecul mare, iar al doilea motiveaza suita de cntece ale bradului. V. 3. Cntecul bradului Cntecul bradului37. n folclorul romnesc, reprezinta cntec ceremonial funebru executat n grup de femei numite , care nu sunt rude ale mortului, n momente fixe si dupa legi traditionale. Ca si celelalte cntece ceremoniale precum Zorile, Cocosdaiul, Cntecul mare, De petrecut, cntecul La priveghi Cntecul bradului este poate cele mai vechi din literatura populara dupa cum spune C. Brailoiu. Se bazeaza pe elemente de expresie poetice si muzicale reduse dar de o neasemuita frumusete dupa acelasi autor. Are astazi o arie de circulatie redusa la vestul tarii si face parte din cel mai vechi strat cultural. Textele epice cu o mare frumusete: - plecarea tinerilor pentru a taia bradul n revarsat de zori pe la cntatori; - ntoarcerea n sat cu roua pe fata cu ceata pe brata; metafora dalbul pribeag etc; - descrierea naturii, de unde s-a taiat bradul, momentele ceremoniale, dialogul care potenteaza tensiunea dramatica, monologul impresionant prin sensibilitate de un puternic tragism. 37 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 97 60 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Melodiile totdeauna strofice, sunt unitare n elementele lor esentiale, silabice, adesea melismatice melismele avnd un loc fix n discursul muzical. Melodiile sunt prepentonice sau pentatonice, reduse ca forma la trei, patru rnduri nrudite de ritm liber, parlando rubato, cu un pronuntat caracter sobru, dramatic. Obiceiul de a pune un arbore la capul mortului la romni,

simbolistica bradului este similara cu cea a tineretii este cunoscut la mai multe popoare, nsa cntecul se pastreaza numai la romni. Avnd intnatii stravechi, de o intensitate a expresiei create, de maretie. Sinonimele obiceiului: buhas, steag, sulita. Dintre creatiile care alcatuiesc suita ceremoniala a cntecelor de nmormntare, cntecul bradului (ex, 43) este cea mai bine conservata, n unele locuri fiind singurul care a rezistat procesului destructiv. Tematica sa ne apare unitara pe ntreg cuprinsul zonei de circulatie, iar variantele cunoscute pot fi grupate, ca si n cazul cntecului zorilor, n doua tipuri mai distincte, unul circulnd n jumatatea de sud a Transilvaniei, iar celalalt n nordul Olteniei. Simbolul n jurul caruia se concentreaza att poezia cntecului, ct si ritualul care o ncadreaza, bradul, este interpretat n Transilvania ca mireasa a celui mort nelumit (ex. 44); deci conceptual mitologic, care determina semnificatia si structura ntregului fenomen este imaginarea mortii ca o nunta. n Oltenia, aceasta interpretare nu mai apare. Variantele oltenesti par sa prezinte forme mai ambigue, n cadrul carora elementele s-au restructurat ntr-o organizare mai complexa, punnd n valoare semnificatii mai profunde. n textul reconstituit si publicat de C. Brailoiu (ex. 43), aceste caracteristici apar cu o pregnanta deosebita. Organizarea enuntului pe baza succesiunii ntrebare-raspuns pune n evidenta o prima diviziune n ordinea sintagmatica a poemului. ntrebarea este formulata scurt si o singura data, la nceputul poemului. Situatia este 61 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z caracteristica pentru un numar mare de variante, dar nu este singura posibila. n poezia rituala, unde procedeul se pare ca si are geneza, succesiunea ntrebare-raspuns pune n evidenta structura dramatica a poemului, care apare ca un dialog ntre grupul de interpreti si brad. Ca urmare, grupul de interpreti se dedubleaza, jucnd si rolul sau, dar si rolul bradului, iar bradul este personificat, initiind astfel rolul sau simbolic. n afara de enuntarea simbolului, ntrebarea include trei elemente: 1) o trecere (coborre) anormala, evidentiata printr-o 2) opozitie topografica (loc pietros-loc mlastinos) si 3) un agent care a determinat (a poruncit) trecerea. Raportata la simbol, opozitia topografica devine expresia unei opozitii mai profunde, ntre normal (locul pietros, loc de bastina al bradului) si anormal (locul mlastinos, nefiresc si neprielnic bradului). Raspunsul constituie, data fiind lungimea lui n raport cu scurtimea ntrebarii, corpul propriu-zis al poemului. Divizarii ntrebare-raspuns i se opune o noua segmentare, subliniata n text prin refren, care, aparnd de trei ori n cuprinsul poemului, evidentiaza existenta a patru parti constitutive, prima incluznd si ntrebarea. Refrenul nu apare n nici o alta varianta a cntecului, fiind destul de rar ntlnit n poezia populara. Dintre cele patru segmente pe care ni le sugereaza refrenul, primul poate fi considerat ca o prezentare a protagonistilor si a functiei lor: bradul ca obiect al ceremonialului, defunctul pentru care se realizeaza ritul, si voinicii care l efectueaza: al doilea contine o descriere a ritualului nsusi, ncepnd cu cautarea bradului si continund cu taierea si transportarea lui: al treilea specifica destinatia tragica a bradului n opozitie cu o destinare pozitiva, ca obiect util, pe care voinicii i-o promisesera cnd l-au taiat, iar al patrulea reia cu alti termini aceeasi opozitie. Bradul fiind el nsusi, ca simbol, un protagonist al poemului, includerea ntrebarii, prima secventa ne apare organica si caracteristica 62 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z structurii poemului. Segmentarea impusa de refren apare mai mult ca o proportionare cantitativa n desfasurarea poemului. Trebuie remarcata o structura ternara, incluznd o secventa a protagonistilor, o alta a desfasurarii ritului si o a treia a potentarii semnificatiei prin marcarea opozitiei ntre destinarea normala a aceea anormala a simbolului a simbolului. Majoritatea variantelor evidentiaza aceeasi structura interna.

Secventa complexa initiala implica ea nsasi, din punct de vedere sintagmic, o structura ternara, cele trei subunitati constitutive ale ei, marcate prin frazare, evidentiind pe cei trei protagonisti si functia cu care ei apar n poem: 1) ntrebarea bradul si coborrea lui anormala, 2) prima faza a raspunsului pribeagul care determina coborrea , 3) a doua faza voinicii care executa porunca . Prin opozitia pe care o pune n relief, primul segment specifica nceputul momentului ritual. Pribeagul (protagonistul pus n scena prin cel de-al doilea segment) porunceste, determina deci taierea si coborrea bradului: Mi mi-a poruncit/ Cine-a pribegit,/ Ca i-am trebuit,/ Vara de umbrit,/ Iarna de scutit. Voinicii trimisi sa ndeplineasca porunca (de obicei 7 sau 9) sunt prezentati ntr-o atitudine ceremoniala de jale: Cu parul lasat/ Cu capul legat! porniti la drum ntr-un peisaj matinal contaminat de aceeasi jale: Cu roua pe fata/ Cu ceata pe brate si dotati cu unelte care anunta distrugerea si cu alimente care subliniaza ritul (colaci de gru), sugernd n acelasi timp durata lunga a calatoriei (Merinde pe o luna). Sirul actelor rituale descrise poate fi grupate n jurul a trei momente esentiale: a) cautarea si gasirea bradului, b) taierea bradului si c) transportarea lui. Se observa si la acest nivel aceeasi structura ternara. a) Cautarea este de lunga durata. Pna sa gaseasca bradul, voinicii cutreiera Vaile cu fagii/ Si muntii cu brazii . Imaginea, al carei rol este de 63 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z a sublinia hiperbolic o conditie a ritualului (nu orice brad poate fi ales), ne invita la un paralelism cu un moment asemanator din oratia de nunta, unde o imagine de acelasi tip ndeplineste exact aceeasi functie (mireasa pe care o alege mparatul nu poate fi orice fata, ci numai una, ndelung cautata si aleasa dintre toate). mparatului din oratie i corespunde aici pribeagul, vnatorii de acolo i corespunde cautarea bradului, descoperirii urmei de fiara si dezlegarii recunoasterea bradului dupa semn; aducerii miresei de la casa ei la casa mparatului transportarea bradului din vrf de munte (casa lui) la mormntul (casa) defunctului, iar efectul pozitiv, de rodire, din oratie, i corespunde n cntecul funerar un efect negativ, de putrezire. Cntecul, poezia si ntreg ceremonialul ntre deci ntr-o structura mai larga, dominata de structura si semnificatia esentiala a conceptului mitic care apropie cele doua fenomene: moartea si unirea prin casatorie. Exista variante n care coborrea tragica a bradului de la munte e motivata epic prin confectionarea sicriului. O asemenea motivare desfiinteaza ntreg sistemul de opozitii pe care variantele clasice le evidentiaza si marcheaza disparitia motivului nsusi, distrugerea simbolului. n urma ndelungatei cautari, bradul este gasit ntr-un loc virgin ( ierburi ntregi: izvoare reci ), care exprima ideea de vitalitate. Semnul dupa care este recunoscut bradul cel pocit , deci nu orice brad, ci unul anume, pocit, devenit anormal, este craca uscata/ De moarte lasata . Opozitia dintre mediul vital n care este gasit si lipsa de vitalitate a bradului reia cu o violenta mai mare sirul de opozitii anterioare, apropiindu-l brutal de dezlegarea sa finala: opozitia viata-moarte. Aceasta brusca apropiere este determinata att de contrastul pe care l implica optiunea de vegetatie, ct si de succesiunea dintre versurile: Pe craca uscata/ De moarte lasata , n care uscata devine sinonim cu moarte . 64 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z b) Doborrea bradului, precedata de un ntreg ceremonial pios, creeaza si da senzatia unei opozitii, neexprimate direct, fata de taierea normala. Legatura anterioara dintre voinic si brad implica o asemenea taiere normala (lemnul care a trebuit iarna la scutit ) iata determinarea unui sentiment tragic. Vom regasi o situatie asemanatoare n secventa finala, unde folosirea bradului ca obiect util apare ca o perspectiva salvatoare si constituie polul pozitiv al opozitiei. Doborrea trebuie interpretata ca o

metafora care, implicnd sentimental tragic, reediteaza opozitia viatamoarte, marcnd n acelasi timp un paralelism, ntarit stilistic (m-au dobort/ m-au pus la pamnt), ntre distrugerea bradului si distrugerea (moartea) omului. Doborrea apare n poem ca o marca a destinului bradului, deci contextul stilistic releva n destin forta unificatoare, mediatorul care neutralizeaza opozitia brad-defunct, mireasa-mire. n cntecul bradului, destinul e doborrea (moartea), deci violarea vointei bradului (omului); n oratie, el este mutarea florii n gradina mparatului (casatoria), deci mplinirea vointei umane. n primul caz, rezultatul este descompunerea, putrezirea; n al doilea caz, rodirea, continuarea productiva a vietii. c) Ultimul segment al partii mediene reediteaza ntr-o noua forma att opozitia dintre anormal si normal (bradul nu e luat ca alte lemne, ci e dus Tot n vale/ Cu cetina-n vale ), ct si contextul stilistic care tinde sa neutralizeze opozitia brad-mort, accentund tendinta de deplasare a semnificatiei simbolului. Felul n care bradul este desprins si izolat de mediul sau: Si ei ca m-au luat/ Tot din munti n munti/ Prin bradui marunti/ Tot din vai n vai/ Prin brazi maruntei , ne sugereaza puternic atmosfera alaiului mortuar, izolarea treptata a pribeagului de locurile cunoscute, de mediul si de semenii sai. Bradul nu devine un obiect al jalei, 65 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z ci continua sa fie un semn al ei: Cu cetina-n vale/ Sa le fiu de jale,/ Cu poale lasate/ A jale de moarte. Versurile din refren exprima exteriorizarea regretului tragic n fata nenplinirii si razvratirea deznadajduita nu numai mpotriva destinului, ci si mpotriva ritului care reproduce acest destin. Aceasta razvratire este att de puternica, nct bradul trebuie sa fie mintit asupra scopului taierii si, pentru ca ss nu-si tradeze intentia, voinicii mimeaza veselia, fluiera si cnta atunci cnd ndeplinesc ritualul taierii. nselarea bradului devine un element marcant al poemului si domina desfasurarea secventei finale. Aceasta secventa reprezinta o reluare extensiva si repetata a opozitiei viata-moarte, nteleasa ca o opozitie ntre un destin normal si distrugerea lui printr-o predestinare nefireasca. Prin elementele de rit si realitate pe care le include, opozitia acumuleaza o tensiune culminanta. Daca n primele doua secvente complexe predomina prezentarea si descrierea protagonistilor, a obiectelor si a actelor rituale, ultima secventa este dominata de mijloacele poetice care exteriorizeaza jalea, sentimental tragic al nemplinirii si al ducerii n neant prin dezintegrare. n ultima ei formulare, opozitia se impune ntre destinarea bradului ca obiect util ( Zna la fntna/ Talpoaie la casa) si destinarea lui tragica ( Dar ca ei m-au pus,/ La mijloc de cmp/ La cap de voinic). Sentimentul tragic este puternic intensificat prin evocarea n termini consacrati a atmosferei de cimitir (Cinii urlnd a mutiu/ cocosii cntnd,/ muieri mimnd) si prin descrierea obisnuita a procesului dezintegrare sub actiunea destructiva a ploii, a vntului, a zapezii. Desfasurarea ceremonialului funerar ca nunta simbolica are efectul de neutralizare a opozitiei brad-mort. Sensibilitatea omului este mai complexa. Rolul fundamental al poemului nu mai este acela conservat de variantele transilvanene, ameliorarea durerii morale prin 66 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z imaginarea unui rit nuptial ce neutralizeaza opozitia dintre viata si moarte, ce exteriorizarea durerii, comunicarea sentimentului tragic n toata intensitatea lui. Din punct de vedere muzical, Cntecul bradului se prezinta mult diferentiata pe zone, n comparatie cu tematica poetica. Structurile modale prezinta un numar relativ restrns de sunete tetracordii, dar si moduri cu mai multe sunete n care, uneori, se poate observa derivarea lor din structuri cu numar mai redus de sunete, prin extensia scarii (Alba) sau aparitia

pienilor. n aceste cntece se remarca independenta functionala a treptelor de baza, ce se impun att prin frecventa ct si prin durata mai mare si prezenta lor ca sunete de ncheiere a rndurilor sau a strofelor melodice; n modurile cu un numar restrns de sunete, aceasta caracteristica apare pregnant, evidentiindu-se cu claritate bipolaritatea n relatie de terta mica sau secunda mare. Diatonismul structurilor sonore este ntrerupt uneori de instabilitatea unor sunete (ex. 45). n cntecul Sus, bradule, sus (ex. 46), sunetul instabil constituie fie un pien sau un indiciu pentru substrat tetratonic. Formele arhitectonice sunt fixe n toate cntecele ceremoniale, ele avnd 2,3,4 rnduri melodice. La baza analizarii formei stau celulele ritmico-melodice identice sau diferite. Categoria cea mai puternic nradacinata n traditia milenara si n negura trecutului o constituie cntecele rituale dupa mort (da petrecut!) de nsotire a mortului spre lacasul de veci. Firie, trandafirie este nceputul tipic al bocirilor care se aud n dimineata ngroparii mortului, dupa un ceremonial stravechi, riguros executat de catre doua grupuri de cte 2-6 babe, care cnta alternativ n jurul mortului, legnd sfrsitul unui vers cu silaba o, ca o pedala, de nceputul versului urmator 38. Din aceasta suprapunere rezulta 38 Ursu, Nicolae - Cntece si jocuri din Valea Almajului Editura Muzicala, Bucures ti 1958, pag. 197 67 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z un nceput de polifonie, o treapta de trecere ntre heterofonie si polifonia propriu-zisa. V. 4. Cntecul zorilor Zorile39 cntec ceremonial funebru funebru din categoria numita de popor ale mortului . Se cnta n grup de femei numite care nu fac parte din familia defunctului, pe alocuri n 2 grupe, antifonic. nainte de rasaritul soarelei, femeile se aseaza n coltul casei defunctului cu fata spre rasarit si intoneaza zorile cu glas puternic striga zorile . n unele sate, femeile striga zorile stnd pe un loc nalt dupa ce l-ai intonat n casa. Apoi l mai cnta dupa nmormntare. Textul poetic este o invocare catre zori, de a nu se ivi pna nu se pregatesc cele necesare pentru nmormntare. Urmeaza apoi descrierea drumului n lumea dezumanizata unde nu-i mila, nici dor, descrierea momentelor ceremoniale, anuntarea mortii, prin Noua ravasele / Arse-n cornurele pecetluite, descrierea durerii celor ramasi si invocarea mortului de a nu mai pleca. Textul se desfasoara n forma dialogata: pe doua planuri fiind aici un motiv care revine la fiecare secventa ( zorilor, surorilor , zorile fiind socotite de data aceasta n conceptia populara zne, fiinte binefacatoare). Melodiile sunt variate n cele trei zone n care se mai pastreaza Oltenia, Transilvania, Banat si au o factura arhaica; pre sau pentatonica, silabism, ritm regulat, miscare lenta, sistem parlando - rubato, sunete mult lungite, sustinute n forte, ceea ce accentueaza atmosfera de drama. n unele zone, prin prelungirea notei finale de catre fiecare grup n timp ce cnta urmatorul, se naste o polifonie primara pe baza principiului bourdonului. 39 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 528 68 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Cntecul zorilor (ex. 47) se releva ntiul cronologic si functional, menit sa completeze serialul riturilor de separare a defunctului de catre comunitate. Se cnta de grupul de femei n zorii zilei, n cele trei zile pna la nmormntare, sau numai n ultima zi, iar pe alocuri prin Banat n prima zi dupa nhumare. Prin Banat, femeile se despart n doua grupuri care cnta alternativ, unul ntreaba zorile, celalalt reda raspunsul acestora, ornduinduse la cele doua colturi ale casei. Prin Oltenia se cnta sub ferestrele casei cu

fata spre rasarit, cntaretele stabilind astfel un dialog ntre ele si cosmos. Zorile personificate sunt simtite ca niste zeitati apropiate, familiare, solicitndu-le oprirea timpului pna ce se va gati tot ce e necesar pentru calatoria mortului. Variantele oltenesti, sporadic unele din Tara Hategului, arata ca mortul are nevoie de provizii fabuloase n mncari si bauturi pna ce va ajunge la locasul semenilor lui (porci grasi, cuptoare de pine, buti cu vin si cu rachiu). n chip similar, pe mormintele egiptenilor antici sunt nfatisate ofrande prezentate lui Osiris, calauza mortilor, dupa cum datina de a lasa merinde pentru raposati este atestata si la greci si romni. Zorile sunt invocate odata cu enumerarea fiecarei categorii de preparative funebre (ex. 47). Variantele banatene n-au mai pastrat amintirea merindei funebre, insistnd adesea numai asupra despartirii de rude sau vecini. n variantele transilvanene, zorile sunt rugate sa apara mai repede pentru a-l ntoarce pe defunct de pe drumul pe care a pornit, napoi la lumea luminata . n cntecul zorilor, variantele ardelenesti, zorile si pot grabi aparitia, dar nu se pot ntoarce din drumul lor si nu-l pot ntoarce nici pe defunct la lumea luminata, pentru ca ursita e mai puternica dect ele. Fundalul mitic pe care se grefeaza dialogul ntre bocitoare si zori l constituie conceperea mortii ca o calatorie din lumea luminata ntr-o lume opusa acesteia. Mitul marii calatorii sau a marii treceri domina 69 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z ntreaga desfasurare a ceremonialului de nmormntare si implicit, ntreaga suita de cntece ceremoniale care l nsoteste. Cntecul vrea sa impuna, prin vocatia magica, ntreruperea marii calatorii si rentoarcerea defunctului n lumea celor vii, dar marea calatorie nu poate fi ntrerupta. Obiectul descrierii l constituie pregatirile ceremoniale pentru nmormntare, deci o descriere de ceremonial care fixeaza locul cntecului n structura de ansamblu a ceremonialului. Structurii poemului i este caracteristica repetarea unei scheme ntr-un sir de secvente: invocatia, rugamintea, motivarea si scopul: invocatie: Zorilor, zorilor,/ Voi surorilor, rugaminte: Voi sa nu va pripiti/ Sa ne navaliti motivare: Pna ti-o gati/ Dalbul de pribeag scop: Un cuptor de pine,/ Altul de malai Noua buti de vin/ Noua de rachiu Si-o vacuta grasa/ Din ciread-aleasa Sa-i fie de masa. Cntecul zorilor apare astfel ca o nseriere de rugi, ca o litanie ce n ansamblu constituie modelul poetic al pregatirilor de nmormntare. Poemul nu prezinta ntreg obiceiul, ci marcheaza doar momente ale lui. Astfel, rugamintea din prima secventa este repetata pentru ca dalbul de pribeag sa-si poata pregati: Turtita de ceara/ Fie-i de vedeala/ Valusel de pnza,/ Altul de peschire , apoi: Un car carator,/ Doi boi tragatori/ Ca e calator/ Dintr-o lume-n-alta,/ Dintr-o tara-n-alta:/ Din tara cu dor/ n cea fara dor/ Din tara cu mila/ n cea fara mila si : Noua ravasele/ Arse-n ramurele/ Ca sa le trimeata/ Pe la nemurele,/ Sa vina si ele/ Sa vada ce jele . Adresarea directa, la persoana a doua, are nuanta de ruga. Metafora dalbul de pribeag ncifreaza prin pribeag credinta straveche despre 70 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z moarte ca despre o mare calatorie. Dalb este un cuvnt cu valoare de simbol n arsenalul poeziei populare: mireasa este fata dalba ; n colinde florile de mar sunt dalbe , Mos Craciun are plete dalbe . Sensul de puritate este definitoriu pentru acest cuvnt derivat din adjectivul alb. Alaturarea cuvntului pribeag cu dalb , i atribuie puritatea implicita marelui act ritual al trecerii din lumea celor vii n lumea celor morti. Segmentul nti vorbeste despre pregatirile pentru masa mare

ceremoniala, cu care, ca orice obicei al vietii de familie, se ncheie si obiceiul de nmormntare. Pe planul mitului, pinea, malaiul, vinul, rachiul si carnea sunt menite meselor dalbului pribeag n lumea de dincolo. Segmental al doilea se refera la lumnarea statului , lumnare subtire de ceara de albine, taiata pe masa, a statului celui mort, ncovrigata ca o turta si asezata pe pieptul lui pentru a-i lumina drumul n marea calatorie. Sunt amintite apoi acele valuri de pnza si peschire ce se ntind peste drum la fiecare oprire a cortegiului de nmormntare si care, pe planul mitului vor fi galeata celui mort. Segmentul al treilea, legat de pregatirea carului calator si a boilor tragatori anticipeaza cntecul mare, calatoria n lumea mitului, trecerea dalbului de pribeag : Dintr-o lume-ntr-alta,/ Dintr-o tara-ntr-alta:/ Din tara cu dor/ In cea fara dor/ Din tara cu mila/ In cea fara mila. Segmentul al patrulea vorbeste despre vestirea mortii, nvia neamurile sa ia parte la ceremonial si la jalea cea mare a familiei. n atmosfera ceremonialului este primul accent de durere marturisita. Prin extensie, sunt numite cntarea zorilor (strigarea zorilor) si alte cntece destinate momentelor rituale urmatoare, fie n casa, fie la fereastra la amiaza n ziua ngroparii, fie pe drum sau la cimitir, purtnd pe alocuri, mai ales n Oltenia, si denumiri distincte. nsumarea sub genericul zori vine de la cntarea lor pe aceeasi melodie. 71 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z 5. 5. Cntecul de despartire Urmatoarele doua parti ale suitei ceremoniale, cntate n casa, la capul mortului, cuprind mitul marii treceri din momentul desprinderii din lumea acelor vii, al despartirii de familie, pna n momentul integrarii n neamul celor morti. Acest mit care ncifreaza conceptele traditionale despre neam, lume si timp, reprezinta modelul poetic al acestui mit al folclorului romnesc. Cntecul de despartire (zori n casa) comenteaza despartirea mortului de cei care au venit sa-l prohodeasca si este nchinat despartirii de familie accentund momentul mortii (ex. 48). n structura compozitionala a ansamblului, segmentul ultim din cntecul zorilor si acesta functioneaza ca elemente de cuplare. Vestirea mortii n neam si colectivitate si despartirea de cel mort fac parte din acelasi complex de acte ceremoniale. Accesarea lor n modelul poetic la limita partilor nu este menita sa le desparta, ci sa le lege n relatie similara cu cea din ceremonialul real. Aceasta este ultima parte din suita ceremoniala care mai reda fapte din lumea noastra, celelalte deplasnd ntreaga actiune n lumea mitului. Realizarea poetica a acestui poem, n care moartea simbolica (pasare neagra ce nvolbeaza pe sus) taie firul vietii printr-o lovitura de aripa, este motivata n sistemul de gndire traditionala, ca si metafora dalbul de pribeag , prin interdictie, fiind rezultatul unui tabu. Fenomenul fiziologic al mortii este transgresat prin metafora din realitatea cotidiana n realitatea mitului. Metaforizarea astfel determinata devine principiu de realizare artistica a ntregului cntec. 5. 6. Cntecul mare 72 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Cntecul mare - nucleul ceremonialului mitic poate fi, la rndul lui, segmentat n constituentii ce corespund treptelor, etapelor prin care se savrseste marea trecere. Prima treapta este, ca si n unele basme, alegerea drumului (ex. 49). Legatura cu poemul anterior se face n acest prim constituent al cntecului mare prin formularea de la nceput: Scoala, Ioane, scoala , care constituie punctul de pornire din ceremonialul real spre cel mitic. Imaginea stereotipata Cu roua-ntre picioare/ Cu ceata-n spinare , pe care o ntlnim n cntecele epice, indica momentul plecarii, zorii zilei, cnd

cmpurile sunt pline de roua, iar vaile si plaiurile plutesc nca n ceata. Calea spre tara fara dor si mila este lunga, fara umbra si alegerea drumului bun este esentiala pentru marea calatorie. n cntecul ceremonial, neamul celor vii se simte angajat n buna desfasurare a marii calatorii pna la integrarea dalbului pribeag n neamul celor morti. El l roaga cu rugare mare, cu strigare tare sa aleaga calea cea dreapta. Trebuie remarcata opozitia fundamentala dintre rau si bine, stng si drept, natng-curat, bivoli-boi (de fapt negru-alb), spini-gru, mese strnse-mese ntinse, faclii stinse-faclii aprinse. Treapta a doua este ntlnirea cu adjuvantii, cu animalele ajutatoare si reprezentarile mitologice crestine (ex. 50). Cele doua ntlniri sunt relatate n doua fragmente de aceeasi dimensiune. Dalbul de pribeag se prinde frate/sora de cruce cu vidra si cu lupul. Ajutorul la trecerea prin vaduri aminteste de trecerea peste Stynx din mitologia antica, dar pare a fi o forma mai veche a acestui motiv mitic. Ea este potentata de actul de purificare cu apa izvoarelor reci, act necesar n orice moment hotartor al unui rit. Corespunzator vadurilor apar, n adjuvanta lupului, potecile care duc peste codri, spre drumul de plai al raiului, unde marea calatorie se ncheie prin acea hora de plai a raiului. 73 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Treapta a treia prezinta primul contact cu lumea celor morti, ntlnirea de la frontiera acestei lumi si vamile ce se platesc pentru a intra n ea. Vamile sunt pazite n chip benign de catre trei fiinte binevoitoare. Daca alegerea drumurilor deschidea actul trecerii si probele marcau initierea n noua stare, aceasta ntlnire marcheaza ncheierea, sfrsitul unei secvente a ritualului savrsit doar pe planul mitului (ex. 51). Vamile se platesc sub forma de daruri facute categoriilor principale ale neamului celor morti. Arhitectonica acestui constituent se bazeaza pe cifra trei, determinate de cele trei categorii ale neamului celor morti. Peisajul edenic este ntregit cu schitarea locului unde salasluiesc sufletele, un fel de ulita de sat, dar mai populata, n care domina impunatoare casa mortilor. Cele doua parti, egale ca numar de versuri, sunt cuplate prin versurile Si te-or ntreba/ Datu-le-am ceva? . Care functioneaza ca o ntrebare retorica. Ultima parte a acestui segment vorbeste despre acte ceremoniale ce se fac dupa nmormntare. Despre acele ofrande, colaci, lumnari si flori care la 40 de zile de la nmormntare, n Oltenia, sunt duse cu alai la ru, asezate pe o scndura sau ntr-o copaie si lasate sa pluteasca pe apa spre lumea de dincolo . nceputa cu descrierea pregatirilor de nmormntare, deci cu fapte din obiceiul concret, suita ceremoniala se termina cu acte ceremoniale ce se savrsesc dupa nmormntare, deci tot fapte din obiceiul concret. Sobrietatea ceremonialelor este nota stilistica dominanta a bocetului poetic. Unitate clar structurata, suita ceremoniala apare ca o nseriere de segmente grupate n doi constituenti principali: cntecul zorilor, ca prim constituent, cntecul de despartire si cntecul mare, ca al doilea constituent. Cei doi constituenti principali apar ca elemente ale unei structuri binare. Structura binara este, dealtfel, marcata pozitional n cadrul ceremonialului real, prin faptul ca partea nti se cnta afara si se adreseaza Zorilor, pe cnd partea a 74 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z doua se cnta n casa si se adreseaza mortului. Unitar cu structura binara a suitei poetice, ceremonialul real se coreleaza cu ceremonialul ce se desfasoara, imaginar, n lumea mitului. Ca ceremonial de trecere, ceremonialul funebru nu se limiteaza, ca n realitate, la nmormntarea propriu-zisa si la actele de pomenire ce l urmeaza. Limitele lui sunt situate teoretic ntre desprinderea dintr-o stare si integrarea n starea cea noua, deci ntre despartirea de neamul celor vii si integrarea n neamul celor morti. Ceremonialul de nmormntare are menirea de a repara pentru lumea celor vii bresa ce s-a produs prin desprinderea din rndul ei a unui membru,

de a restabili echilibrul social stricat prin moarte. Acest echilibru se poate restitui numai prin integrarea fara gres a celui mort n noua lui stare. Pentru savrsirea acestei integrari, ceremonialul continua dincolo de realitatea lumii noastre n realitatea mitului. Aceasta continuitate ne-o atesta cntecele ceremoniale. Din punct de vedere muzical, fata de Cntecul bradului , nu sunt deosebiri esentiale; mai mult dect att, aceleasi melodii pot fi cntate si pe texte de brad, ct si de zori. Predomina modurile cu numar redus de sunete: tetratoniile, pentacordiile, pentatoniile, cu sau fara pieni carora li se alatur a, cu mai mica frecventa hexacordiile si heptacordiile. Caracterul silabic al desfasurarii melodice din unele zone (Oltenia nord-vestica si partea nvecinata a Banatului) i corespunde un ritm aproape masurat (quasi giusto), iar nfloriturile melodice, caracteristice pentru alte regiuni (Banat, sudul Transilvaniei), sunt concordante cu ritmul parlando-rubato (ex.53). Formele sunt de tip primar AA,AAAA, binar AB (ex.54), ABA, mai rar ternar ABCC etc. Si n cntecele zorilor anumite sunete ale melodiilor se impun att prin frecventa, ct si prin prezenta lor n finalurile uneori prelungite ale rndurilor melodice. Profilul frazei muzicale, ntr-o desfasurare ascendent-descendenta, ncepe si se termina ce aceste sunete. 75 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z V.7. Versuri funebre Versurile funebre, numite vers , mai rar joltar (Crisana), sunt creatii ale carturarilor satesti, pe care le cnta numai diecii nainte de plecarea la cimitir, sau la groapa, la sfrsitul slujbei. Ele circula numai n Transilvania, daca au fost semnalate slabe infiltratii pe alocuri n sudul si estul Carpatilor. Tematica lor, de inspiratie biblica, pune n lumina zadarniciile omenesti n fata mortii inexorabile, cautnd mngiere n nvataturile bisericesti. Versurile funebre au structura identica cu cntecele de stea, amndoua speciile fiind de obste carturareasca, cea ce a favorizat si o serie de mprumuturi tematice. Versul lui Adam, mai raspndit n repertoriul cntecelor de stea, apare pe alocuri si ca vers de nmormntare. Ele n-au patruns att de adnc n repertoriul popular ca si cele de stea, din cauza facturii livresti: n a plngerilor vale/ Mi-am sfrsit duioasa cale,/ Cale lunga si udata,/ Toata-n lacrimi necata . Desi poezia versurilor funebre schioapata vizibil, ele maresc fastul nmormntarii si cteodata chiar storc lacrimi din suflete obidite. Modelul lor trebuie cautat n cntecele calvine din epoca principatului transilvanean. V. 8. Priveghi40 cntec ceremonial funebru cu o arie de raspndire redusa. La Transilvania de Sud ntlnit sporadic n judetul Nasaud si Cluj, partial n Moldova de Nord. Este executat n grup de femei numite care nu sunt rude ale mortului la miezul noptii. Mostenire a unei stravechi culturi autohtone probabil geto dace priveghiul are o tematica profana, exprimata n versuri de o mare expresivitate si frumusete. 40 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 392 76 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Temele poetice sunt variate dar perfect cristalizate, interventiile interpretelor fiind minime: cearta cucului cu moartea, ramasul bun de la rude striga moartea la fereastra vama, cocosdaiul unele cntece poarta acest nume, sau cntecul al mare. Ceremonialul mai cuprinde cum Maica Domnului scrie mortii cu cerneala, plecarea rudelor dupa carul funebru pentru a ruga mortul sa mai ramna. Din punct de vedere structural cntecele apartin unui strat arhaic: melodii silabice, rareori melismate, material sonor redus la pentacordie minora, forma de 2, rar 3 rnduri melodice, cu cadenta interioara pe rndurile 1 sau 2 A2BI Ac; AI B2 etc.; n formele contaminate cu

melodica altor genuri de exemplu n Tinutul Padurenilor Hunedoara forma este mai ampla. Unele teme sau motive poetice calatoare se ntlnesc putin modificate, si n alte cntece ceremoniale funebre precum n bocet, cntecul bradului, zori V. 9. Jocurile de priveghi Jocurile de priveghi reprezinta un capitol de seama, fiind considerate ca o manifestare dramatica de sorginte pur populara. Ele se caracterizeaza prin absenta oricarei note funebre, fiind n fapt la antipodul acesteia prin veselia zgomotoasa pe care o dezlantuie. Jocurile de priveghi au disparut n colectivitatile influentate de cultura urbana. Veselia cutremuratoare avea rolul sa sperie spiritele rele. Jocurile de priveghi au un pronuntat caracter improvizatoric. Ele au putini actori, doi pna la patru insi, rareori mai multi. Unele sunt pure spectacole oferite asistentei, dar altele (acestea sunt si cele mai izbutite si gustate ca atare) se rasfrng si asupra asistentei, fiind implicata total sau partial. Nu toate jocurile de priveghi se nscriu n orbita 77 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z ilarianta. Se pot distinge trei categorii. Cea mai inofensiva cuprinde jocuril de petrecut care urmaresc amuzarea participantilor. A doua categorie cuprinde jocurile bazate pe dexteritate si sunt farse populare stravechi (marul sau ntrecerea n minciuni, palma furata etc.). n ultima categorie se include cele cu intentie de pacalire ct mai absconsa, acestea constituind farsele populare propriu-zise. Punerea n scena necesita 2-4 actanti, dintre care unul sa nu cunoasca jocul, acesta trebuind sa suporte pacalirea. V. 10 Alte melodii din repertoriul funebru Melodiile instrumentale se ntlnesc sporadic si nu sunt dect simple semnale emise la instrumente populare ca trnghita . Un alt instrument utilizat n ceremonialul funebru este fluierul. Se cnta de obicei la priveghi. n Muntenia se cnta cu un mic taraf format din vioara, tambal i cobza. Exista dansuri cu masti ce se mai practica si n Vrancea. Aceste sunt : Chiperul, Chiparusul, Ariciul etc. n constiinta populara traditia lui folclorica traieste ca o realitate obiectiva. Poporul pastreaza cu grija faptele traditionale valoroase care se situeaza pe linia permanentelor lui nazuinte spre progres. Ele nu trateaza nsa global traditia, ci diferentiaza categoriile folclorice dupa functia pe care o capata n viata de azi. Oglindind nsusi modul de viata al poporului de-a lungul istoriei si exprimnd n forma imaginilor artistice necazurile ti bucuriile individului, dragostea de tara, nazuinta colectiva spre libertate ti lumina, folclorul se dovedeste a fi o arta prin excelenta realista, combativa, optimista si progresista. Si, daca ne amintim ca arta, iar odata cu ea si folclorul, este nu numai reflectarea realitatii obiective, ci un mijloc de cunoastere si de transformare a ei, ne dam acum mai bine seama ca n transformarea societatii folclorul are un rol urias. 78 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z In constiinta populara traditia lui folclorica traieste ca o realitate obiectiva. Poporul pastreaza cu grija faptele traditionale valoroase care se situeaza pe linia permanentelor lui nazuinte spre progres. El nu trateaza nsa global traditia, ci diferentiaza categoriile folclorice dupa functia pe care o capata n viata de azi. Folclorul romanesc contemporan nu cuprinde deci tot ce masele populare au creat n cursul veacurilor. Multe din aceste creatii s-au pierdut n procesul dezvoltarii istorice. Altele nu mai corespund experientei actuale de viata a poporului, starilor lui sufletesti de astazi si de aceea dispar. Toate, si cele ce au ajuns pna n veacurile noastre, au suferit nenumarate transformari succesive. Oglindind nsusi modul de viata al poporului de-a lungul istoriei si exprimnd n forma imaginilor artistice necazurile si bucuriile individului, dragostea de tara, nazuinta colectiva spre libertate si lumina, folclorul se

dovedeste a fi o arta prin excelenta realista, combativa, optimista si progresista. Si, daca ne amintim ca arta, iar odata cu ea si folclorul, este nu numai reflectarea realitatii obiective, ci si un mijloc de cunoastere si de transformare a ei, ne dam acum mai bine seama ca n transformarea societatii folclorul are un rol urias. Concluzii 79 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z n ultimii ani, asistam la o recrudescenta a folclorului religios41 dispus sa participe alaturi de cel laic la nfrumusetarea spirituala generala a folclorului romnesc. Consideram ca functiile lor sunt paralele, procesul de asimilare a unuia de catre altul pare a ntrzia. Daca functia veche, ce se pierde n negura mileniilor ce si are originea n protoistoria si etnogeneza poporului romn, si pierde importanta urmare a disparitiei traditiei taranesti - deci si a complexului de relatii dintre om si natura, natura capatnd importanta din ce n ce mai mica, comparativ cu drepturi inalienabile ale omului, folclorul religios nu poate suplini functiile folclorului laic. Este rolul si domeniul profesorului de muzica de a prelua, constientiza valoarea muzicala a folclorului, a traditiilor ancestrale, ncercnd sa adopte prin pregatirea necesara, profesionista, un domeniu teoretic, de mare importanta pentru pastrarea identitatii nationale n scoala, n comunitate prin practica folclorica, ce se doreste a fi autentica. De asemeni, n lupta cu productiile muzicale numite populare, ce au cu primordialitate functie distractiva, profesorul de muzica are nevoie de a iesi n ntmpinarea cererii diferitelor manifestari n cadrul scolii, avnd n vedere caracteristicile generale ale diferitelor repertorii, din care unele au fost fixate aici. Folclorul vrstelor, al marilor treceri sunt capitole esentiale din domeniul folclorului romnesc si de pretutindeni. Dupa cum s-a observat, traditiile populare contribuie la transformarea lor n arte traditionale. Muzical, ele se constituie ntr-un corp sonor cu specificitate nationala, si stau la baza muzicii culte moderne. Faptul ca: 41 n executia ritualului bradului vedem nsasi slujba religioasa pagna care a trecut n cea crestina Isaiie dantuieste n Mihai Vulpescu, Cntecul popular romnesc: O nunta pagna n comuna Lupsani parul Oltenia , Bucuresti 1930 pag. 224. (Emilia Comisel) 80 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z 1) un mare compozitor al secolului al XX-lea precum Bela Barto, descopera n virtutile muzicii folclorice romnesti, un nivelul organizatoric componistic din care si-a extras n buna parte legi de compozitie pentru muzica sa, pe care la rndu-i a legat-o de sistema componistica clasica si romantica; 2) George Enescu, descopera tipul de scriitura al heterofoniei, scriind clar si indubitabil n practica sonora netemperantei, a stilisticii populare romnesti numite parlando rubato, a tipului de melodie infinita ce ofera identitate muzicii folclorice romnesti (n Suita I op. 9 - Preludiu la unison - formulare de exceptie ntlnita la J. S. Bach) nseamna efortul de a cunoaste originile propriei identitati. Din categoriile folclorice ale repertoriului vrstelor si obiceiurilor vietii de familie se desprind cteva elemente: a) n folclorul copiilor sincretismul dintre jocul copilariei cu versul si melodiei, predominarea ritmicii legate de miscare, simplitatea melodiei urmare a scarilor modele reduse oligocordii; constructia motivica a arhitecturii muzicale; existenta unui sistem ritmic propriu si de

versificatie. Repertoriul cuprinde cntece si versuri din stratul cel mai vechi ce au tematica naturii42 vietati, obiecte nensufletite, bolta cereasca cu soare, luna, ploaie, curcubeu. Jocurile individuale sau de grup ce nsotesc joaca copiilor rezuma versuri sau cntece n formule specifice 42 Natura la romni a fost elementul central al folclorului ntr-o dimensiune ce nu afost pusa n valoare suficient. Una din marile mituri romnesti este aceea a legaturii romnului cu natura, modern e xprimata n conflict de civilizatii, asa cum denota colinda a celor 9 vnatori ce a stat la baza lucrarii lui Bela Barto Cantata profana. 81 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z eliminare, legate din viata omului, executate de copii cu scop educativ, distractiv. A treia categorie o formeaza folclorul copiilor n cadrul repertoriului calendaristic, a adultilor sau proprii. b) n repertoriu nuptial si funebru sunt elemente comune, ale unei mitologii romnesti precrestine pe care le vom gasi n Miorita de exemplu, dar si n alte lucrari folclorice. Admisa astfel, viziunea mortii n folclorul romnesc este profunda si provine dintr-un trecut cult al mortilor. Ceremonialul funebru este unul mitico ceremonial, n care transcendentul mintal arhaic integreaza ntr-o alta lume disparutul. Functia repertoriului funebru este una culturala prin care se ncearca astfel, restabilirea sociala la o ordine noua, odata cu disparitia unui membru al colectivitatii. Anexa 1: 82 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Exemple la repertoriul copiilor si pentru copii Exemple muzicale: 1 10; Exemplul 11 Nani, nani, puiul mamii, / Vino, vino, somn usor. // De-mi adormi ast puisor //43 Exemplul 1244 Vino, soamne de mi-l ia, / Aide, aide, a, a, a, / Si mi-l du la casa ta. // Apoi vino sa mi-l dai / frumos ca pe-un oui de crai.// Exemplul 13: Exemplul 14: Vina rata / Si-l ia-n brata, / Si tu gsca, / de-i da tta, / Vina dusca, / Si mi-l culca, / Si tu, somn, / De mi-l adormi .// Si tu, peste, / de mi-l creste. // Pasarica cu doi pui, / Ada-i somnu pruncului. / Pasaruica mititica, / Muta-t cuibul de-acole, / C-a vin badea cu plugu / Si ti l-a taie de-a lungu. // Nani. Nani, puiul mamii, / Dormi frumos, copilul meu ! / Vino, peste, de mi-l creste, / Si tu, gsca, de mi-l culca. // (Folclor din Dobrogea). sau Nani, nai, / Puiule mamii, / Vivo, cuce, / de mi-i cnta, / Si tu, grangur, / De-i descnta, / Vino, floarea macului / De pe malul lacului, / Ca sadoarmaun baietel / Si sa-mi creasca maricel. // Drag mi e ct e de mic, / Ca mi-e cruce de voinic. / Nani, nani, / puiul mamii.// D-abua-te, d-abua / Ca mama te-a legana. / Dui, dui, dui, / Closca de pui, / Alba vine, / Neagra nu-i. / Dui, dui, dui, / /Puii maicutii, / haide-ti tati naintea usii, / Abua-te , abua, / Ca mama te-o legana.//(Marza Traian Bihor) Exemplul 15 43 Brlea, Ovidiu Folclorul romnesc - vol. II pag. 386 44 idem 83 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z

Haia, liu, liu si te culca, / Puisor mndru de curca. / Haia, liu, liu si te scoala, / Puisor mndru de cioara. // Haidea, lulea, puisor, / Pna mni la prnzisor, / Ca sa cresti mai mrisor, / dragu mamii puisor.// haidea, liulea, pui de curca, / Pna mne la ziuca, / S-apoi ni, dorule, ni. / Si te scoala dimineata, / Puisor mndru de rata.// (Breazul, George Patrium Carmen). sau Haida,nai, / Nani, nai, / Puiul mamii, / Puiul mamii. / Puiul mamii ce-l de curca, / Eu te legan, tu te culca; / Puiul mamii ce-l de rata, / Eu te legan, / Tu te-asaza; / Puiul mamii cel de domn, / Eu te legan, tu adormi; / Eu te legan linisor, / Tu te culca binisor, / C-a venit domnu / cu somnu /Sa-mi adoarma puisorul / Si-a veni doamna cu perina / Sa-mi adoarma duduca. // (Bucovina) Exemplul 16 Nani, nani, / Puiul mamii, / Culcami-te mititel / Si te scoala maricel / Sa te duci cu oile / Pe cmpul cu florile; / Sa te duci cu vacile, / Pe cmpul cu fragile. // Exemplul 17 Sa fii mamii de-ajutor, / Si tatutii de bun spor, / Sa fii mamii iarna-n casa, / Tatutii vara la coasa, / Mna dreapta de-ajutat / Orice lucru de lucrat: / De-adus apa cu cofita, / De-aprins seara luminita. // Nani, nai, / Dragul meu, / Nani, dragul meu si dormi, / Dimineata sa te scoli / Sa fii mamii de-ajutor, / De pe vatra, pe cupteor, / Tatutii de prasitor. // Exemplul 18 Nani, nai, / Pui pitici, / Sa te faci mare, voinic, / Sa iesi noaptea la colnic, / fara par, fara nimic, / Fara palos si pistoale, / Numai cu minile goale. // Exemplul 19 84 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Nani, nani, / Puiul mamii, / Mi te culca mititel 7 Si te scoala maricel / Si te du cu oile / Pe cmpu cu florile, / Sa te vada fetele. // Sa cresti mare ca bradu, / Mndru ca rujmalinu; / Sa hii mare ca un fag / Si la fete fecior drag:. / Haida liu, liu / Si te culca. / Doar te-ar putea mama creste /Sa te deie la neveste. // . Ca mama te-a legna / Si ti-a creste marisor / Si mamuca te-o-nsura / S oi duce pe mndra,/Duce-oi s-a hi a ta ! Exemplul 20 Liu, liu, liu, liu , puisoru, / Doara-i creste mai usoru, / Sa ti vad umblnd n casa, / Sa sedzi cu mama la masa, / Sa faci mamii trebusoara / Care ti-o fi mai usoara: / S-aduci mamii surceluta / Apusoara c-o cofita. / Sa ti vad umblnd la scoala / Sa-mi fii ajutor la boala, / Sa ti vad n cmp lucrnd / Si cu feti mari jucnd, / Sara cu flacai umblnd, / Logodnica alegnd. / Sa ti ieie la catanie, / Sa mannci prifont cu carne, / S-apai, mama sa ti-nsoriu / Sa fii mamii de-ajutoriu. // Exemplul 21 Aliule, s aliule, / Vina, vulpe si mni-l ie, / Ca nu-l mai poci mngie / Nici cu tta nici cu lapte, / Numai cu toba pe spate, / Nici cu lapte de capusa, / Nici cu spuza de cenusa.// Exemplul 22 Culca-te, ouiule, culca, / Nu mai adurni su furca, / Lui, lui, lui si lui, lui, lui, / Ca s io ca m-as culca, / Da n-ar cini m legana, / Ca cine m-o leganat, / De mine s-o departat, / Si cine m-o luluit, / n pamnt o putrezit. // Liui, liui ca tata nu-i, / Ca tatal copilului / Pe drumul Sibiului / Si tatal baiatului / Pe drumu-mparatului. // Liulu, liulu, puiule, / Mama ta i singurea, / Nu-i tata baiatulzui, / i sluga-mpatatului. // Aliule copilul mamii, / Ca tata-to-i la fagadau, / S-o baut si s-o-mbatat / Si de tine o uitat. // Exemplul 23 85 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z

Bate, doamne, lemnile / Din care fac lejine / Sa creasca neleganate, Sa moara nemaritate, / Maritatu nu-i tigneala, / Ca barbatu-i zdici de para // Exemplul 24 Cte fete sunt pe lume, / Nu-i nici una amarta / Ca fata ceaceluita / Si de lume despartita. / Cnd flacaii merg la joc, / Ea pune scaldusca-n foc, / Cnd flacaii joaca roata, / Ea apleaca pe covata, / Si tot plnge si ofteaza // Exemplul 25 Cti jocuri am jucat, / Lacrimi atteam varsat, / Badisor ce mi-ai fost drag, / Sa vii pn la al meu prag, / Ca tu daca mi-i veni, / Eu frumos teoi milui, / C-o cojita de malai, / Uscata de noua ai / Cine iubeste si lasa / N-ar mai avea ticna-n casa, / Aiba moarte de cutit, / N-aiba loc nici n mormnt, // Exemplul 26 Rasai, luna, / Rasai, draga, / Sa se vada prin livada, / Ei, lui, lui, lui, lu, lea, / Ei, lui, lui, lu, lea, cu mama. / Sa cosesc pelin si iarba, / Sa dau murgului sa pasca / Ca sa vie mai degraba / Puisorul sa mi-l vaza. // (Cntec de leagan adaptat unui cntec propriu zis). Exemplul 27 Exemplul 28 Vino, vino, somn usor / De-mi adormi ast puisor, / Si mi-l fa mai marisor, / Tot ca tat-sau voinisor, / Si te scoala maricel, / Si te fa mai voinicel . / Culca-te mititeluc, / Te scoala maritoruc, / Sa-mi fi mie agiutoruc ! Puiule , puiutule / Ca mama te-a legana / Ti-a cnta un cntcelel / Scurticel si frumusel / Doara-i creste maricel / Si te-i face voinicel. Exemple la repertoriul funebru 86 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Exemplele 29 - 41 Exemplul 42 Bradule, bradule, / Cin ti-a poruncit / De mi-ai cobort / De la loc pitres / La loc mlastinos, / De la loc cu piatra, / Aicea pe apa ? / - Mie mia poruncit /ine-a pribegit, / Ca i-am trebuit / Vara de umbrit, / Iarna de scutit / La mine-a mnat / Doi vocinici din sat / Cu parul lasat, / Cu capul legat, / Cu roua pe fata, / Cu ceata pe brate, / Cu barde la bru, / Cu colaci de gru, / Cu securi pe mna, / Merinde de-o luna. / Eu, daca stiam, / Nu mai rasaream; / Eu, de-as fi stiut, / N-as mai fi crescut, /Si ei au plecat / Di n varsat de zori, / De la cntatori / Si ei au umblat / Vaile cu fagii / Si muntii cu brazii, Pna m-au gasit, 7 Bradul cel pocit. Pe min m-au ales / Pe izvoare reci, 7 Pe ierburi ntregi / Pe craca uscata / De moarte lasata. / Ei cnd au venit, / Jos au hodinit. / Au ngenuncheat / De-amndoi genunchii / Si s-au nchinat; / Iar s-au sculat, / Cu securi au dat, / M-au pus la pamnt / Si ei ca m-au luat / Tot din munti n munti, / Prin bradui marunti, / Tot din vai n vai, / Prin brazi maruntei. / Dar ei nu m-au luat / Ca pe alte lemne / Ci ei mau luat / Tot din vale-n vale, / Cu cetina-n vale, / Sa le fiu de jale; / Cu poale lasate, / A jale de moarte. / Eu, daca stiam, / Nu mai rasaream, / Eu, de-as fi stiut, / N-as mai fi crescut. / Cnd m-au dobort / Pe min m-au mintit / C-au zis ca m-or pune / Zna la fntna, / Calatori sa-mi vina; / Siau zis ca m-or pune / Talpoaie la casa, / Sa ma sindrileasca / Cu sindrila trasa. / Dar ei ca m-au pus / n mijloc de cmp, /La cap de voinic, / Cinii sa-i aud / Cocosii cntnd, / Muieri mimaind / Si preoti cetind; / Ploaia sa ma ploaie, / Cetina sa-mi moaie, / Vntul sa ma bata, / Cetina sa-mi cada, / Ninsoarea sa-mi ninga, / Cetina sa-mi frnga. / Eu daca stiam / Nu mai rasaream; / Eu, de-as fi stiut, / N-as mai fi crescut. / Ei, cnd m-au taiat, / Ei m-au mbunat / Ca ei ma sadesc, / Nu ma secuiesc, / Ca m-au secuit / Jos la radacina / Cu fum de tamie, / Mai pe la mijloc / Chiti de busuioc / Tot mila 87

www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z si foc, / Sus la crngurele / Chiti de ochesele / Tot mila si jele. / Eu daca stiam / Nu mai rasaream; / Eu, de-as fi stiut, / N-as mai fi crescut. // (Brailoiu Constantin Ale mortului) Exemplul 44 Noi tot asa am gndit / Ca dupa tine-or vini / Colacarii cu caii, / Nu popa cu praporii, / Colacarii cu steagu, / Nu popa cu diacu / S-om vedea steagu pe masa, / Nu buhasu radicat; / C-ai fost vrednic de tratit, Nu-n pamnt de putrezit. (Nicolae Bot - Folclor literar) Exemplul 45 - 46 Exemplul 47 Zorilor, zorilor, / Voi surorilor, / Voi sa nu pripiti / Sa ne navaliti, 7 7 Pna si-o gati 7 Dalbul de pribeag, / Un cuptor de pine, / Altul de mali, / Noua buti de vin, / Noua de rachiu / Si-o vacuta grasa, / Din ciread-aleasa, / Sa-i fie de masa. / Zorilor, zorilor, / Voi surorilor, / Voi sa nu pripiti / Sa ne navaliti./ Pna ti-o gati / Dalbul de pribeag, / Turtita de ceara, / Fie-i de vedeala, / Valusel de pnza, / Altul de peschire, / Fie-i de gatire. / Zorilor, zorilor, / Voi surorilor, / Voi sa nu pripiti / Sa ne navaliti, / Pna si-o gati / Dalbul de pribeag, / Un car carator, / Doi boi tragatori, / Ca e calator / Dintr-o lume-ntr-alta / Dintr-o tara-ntr-alta, / Din tara cu dor / n cea fara dor, / Din tara cu mila / n cea fara mila. / Zorilor, zorilor, / Voi sa nu pripit i / Sa ne navaliti, / Pna si-o gati / Dalbul de pribeag, / Noua ravasele / Arsen cornurele, / Ca sa le trimeata / pe la nemurele, / Sa vina si ele / Sa vada ce jele. // Exemplul 48 Ridica, ridica, / Gene la sprncene, / Buze subtirele, / Sa graiesti cu ele. / Cearca, draga, cearca, / cearca si graieste, / De le multumeste / la 88 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z strini, la vecini, / Cui a facut bine / de-a venit la tine / Ca ei si-au lasat / hodina de noapte / / Si lucrul de ziua. / - Eu nu pot, nu por, / Nu pot sa graiesc, / Sa le multumesc, Multumile-ar Domnul, / Ca eu nu li-s omul, / Ieri de dimineata / Mi s-a pus o ceata, / Ceata sa ferestra, / Si-o corboaica neagra, / Pe sus nvolbnd, / Din aripi plesnind, / Pe min m-a plesnit, / Ochi-ampanjenit, / Fata mi-a smollit, / Buze mi-a lipit. / Nu pot sa graiesec, / Sa le multumesc. / Multumi-le-ar Domnul, / Ca el mi-a dat somnul; / Multumi-le-ar sfntul, Ca el mi-a luat gndul. // Exemplul 49 Scoala, Ioane, scoala, / Cu ochii priveste, / Cu mna primeste. / Ca noi am venit, / Ca am auzit / Ca esti calator, / Cu roua-n picioare, / Cu ceata-n spinare, / Pe cea cale lunga, / Lunga fara umbra, / Si noi ne rugam, / Cu rugare mare, / Seama tu sa-ti ei, / Seama drumului. / Si sa nu apuci / Catre mna stnga, / Ca-i calea natnga, / Cu bivoli arata, / Cu spini semanata, / Si-s tot mese strnse / Si cu faclii stinse. / Dar tu sa-mi apuci / Catre mna dreapta, / Ca-i calea curata, / Cu boi albi arata, / Cu gru semanata, / Si-s tot mese-ntinse / Si faclii aprinse. // Exemplul 50 Seara na-nsera, / Gazda nu-i avea / Si-ti va mai iesi / Vidra nainte, / ca sa te-nspaimnte. / Sa nu te-nspaimnti, / De sora s-o prinzi, / Ca vidra mai stie, / Seama apelor / Si-a vadurilor. / Si ea mi te-ar trece, Ca sa nu tene ci, / Si mi te-ar purta / La izvoare reci, / Pe mini pna-n coate / De fiori de moarte. / Si-ti va mai iesi / Lupul nainte / Ca sa te spaimnte. / Sa nu te spaimnti, / Frate bun sa-l prinzi, /Ca lupul mai stie / Seama codrilor / Si-a potecilor. / Si el te va scoate / La drumul de plai, / La fecior de crai, / Sa t e duca-n rai, / C-acolo ti-e locul, / n cmp cu bujorul, / C-acolo tie dorul. // Exemplul 51

89 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Nainte-i mergea / Si mi s-o facea / Tot un blciulesc. / Si sa te opresti, / Ca sa-mi trguiesti / Cu banul din mna / trei mahrame negre, /trei sovoane noi, / Si trei chiti de flori. // Si ti-or mai iesi / Tot trei voinicei. / Mna-n sn sa bagi / Mahrame sa tragi, / Sa le daruiesti, / vama sa platesti. / Si ti-or mai iesi / tot trei nenestele. / Mna-n sn sa bagi, / Sovoane sa tragi, / Sa le daruiesti, / Vama sa platesti. / Si ti-or mai iesi / Tot trei fete mari, 7 Mna-n sn sa bagi, / Chiti de flori sa tragi, / Sa le daruiesti, / Vama sa platesti. // Exemplul 52 S-acolo la vale / Este o casa mare, / Cu feresti la soare, / Usa-n drumu mare, / Strasina rotata, / Strnge lumea toata. / Acolo ca este / Mahalaua noastra, / Si-ti vor mai iesi / Tineri si batrni, /Tot cete de fete, / Plcuri de neveste. / Sa te uiti prin ei, C-or fi de-ai mei. / Ei cnd te-or vedea / Bine leo r parea / Si te-or ntreba: datu-le-am ceva ? / Bine sa le spui, / Ca noi leam trimis / Lumini din stupini / Si flori din gradini. / Si iar sa le spui, / Anume la toti, /Ca noi asteptam 7 Tot la zile mari, / Cu ulcele noi, / Cu strachini de lapte / Si cu turte calde, / Cu pahare pline, / Cum le pare bine, / Cu haine spalate, / La soare uscate, / Cu lacrimi udate. // Exemplele 53 - 55 Exemplul 56 Sa te rogi la dumnezeu / Sa te faci floare-nsemnata, / Sa te cunosc vreodata. / Din fetisoara ta alba / Va creste frumoasa nalba / Si din ai tai ochisori / Rasari-vor mndre flori; Si din dulceata ta gurita / Odrasli-va pelinita / S-or merge fetitele / La strns pelinitele / Eu pe-aceste le-oi privi / Si cu lacrimi le-oi stropi. / Dragele mele piciorute, Cum s-or face flori albute / Si n-or mai face urmute, / Din mnute, viorele / Din cosite, micsunele / Din gurita, tamita, / Pomisori, din ochisori, / Lutisor, din trupusor // 90 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Exemplul 57 Din a lui gurita / Va creste-o viorita, / Din doi ochisori 7 de tot mndre flori, / Si din perisor, / Mndru pomisor, / Din doi umerei / Doi luceferei, / Din a lui trupita / Floare de lupita / Si din piciorute / Doua lastarute, / Din a lui mnute / Doua pelinute 45 Bibliografie Alexandrescu, Dragos - Teoria muzicii, vol. I si II- Bucuresti Editura Kitty 1996 Bodea, Dan Calin Bodea, Cornelia Etern si emblematica n devenirea neamului romnesc - Editura SAS Bucuresti, 1994 Brailou, Constantin - Opere I - Editura muzicala, Bucuresti 1967 Bughici, Dumitru - Dictionar de forme si genuri muzicale Editura muzicala, Bucuresti 1978 Buhociu, Octavian Folclorul de iarna, ziorile si poezia pastoreasca Editura Minerva Universitas1979 Comisel, Emilia Folclor muzical Editura muzicala, Bucuresti 1967 45 Exemplele literare au fost selectate din Ovidiu Brlea Folclorul romnesc , Editu ra Minerva, Bucuresti, Volumul I 1981, Volumul II 1983. 91 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z *** Dictionar de termeni muzicali - Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1984 *** Sinteze Universitatea Spiru Haret Facultatea de muzica editura Fundatiei Romnia de Mine

Giuleanu, Victor Principii fundamentale n teoria muzicii - Editura muzicala, bucuresti 1975 Giuleanu, Victor Melodica bizantina Editura muzicala, Bucuresti 1981 Giuleanu, Victor Expunere rezumativa a unor teme de teoria muzicii Editura Fundatiei Romnia de Mine universitatea Spiru Haret Facultatea de muzica, Bucuresti 1997 Oprea, Gheorghe - Sisteme sonore n folclorul romnesc - Editura muzicala Bucuresti, 1998 Oprea, Gheorghe - Folclorul muzical romnesc - Editura didactica si pedagogica , Bucuresti 1983 Rp, Constantin teoria superioara a muzicii, vol. I Sisteme tonale Editura MediaMusic, Cluj Napoca 2001 Suliteanu, Ghizela- Psihologia folclorului muzical - Editura Academiei, Bucuresti 1980 92 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Cuprins Introducere 1 I, Sisteme de operare asupra productiilor muzicale folclorice 6 I. 1. 1 Ritmica sistemelor folclorice 6 I.1.2. Ritmica si gen vocal 7 II. 2 Sisteme de organizare intonationala 8 II. 2. 1. Criteriul cvinte naturale 8 II. 2. 2 Criteriul tetracordului 11 III. Repertoriul pentru copii 13 III. 1. Folclorul copiilor caracteristici generale 13 III. 2. Ritmul copiilor 20 III. 3. Cntecul de leagan 24 IV. Repertoriul nuptial 30 IV. 1. Etapele si secventele ceremonialului de nunta 31 IV. 2. Descrierea ceremonialului 33 IV. 3. Inaintea nuntii 37 IV. 4. La casa miresii 31 93 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z IV. 5. Cntecele de mireasa 41 IV. 6. Iertarciunea 43 IV.7. Jocuri nuptiale 44 IV. 8. Oratiile de nunta 44 IV.9 Strigaturile 45 V. Repertoriul funebru 47 V.I. Generalitati 47 V. 2. Bocetul 50 V. 3. Cntecul bradului 58 V. 4. Cntecul zorilor 65 V. 5. Cntecul de despartire 69 V. 6. Cntecul mare 70 V. 7. Versuri funebre 73 V. 8. Priveghi 74 V. 9. Jocurile la priveghi 74 V. 10. Alte melodii din repertoriul funebru 75 Concluzii 76 Anexa 1 80 Anexa 2 88 Bibliografie 100 94