Evaluare Risc

ANEXA A7.
2-1-P5 Identificarea i evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnviri profesionale existente, stabilirea msurilor tehnice i organizatorice n vederea diminurii / eliminrii acestora
Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA Titlul proiectului: nva Automatica Codul Proiectului: POSDRU/90/2.1/S/64051
IDENTIFICAREA I EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I MBOLNVIRI PROFESIONALE EXISTENTE, STABILIREA MSURILOR TEHNICE I ORGANIZATORICE N VEDEREA DIMINURII / ELIMINRII ACESTORA
Investete n oameni ! Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Domeniul major de intervenie 2.1 Tranziia de la coal la viaa activ Cod contract: POSDRU/90/2.1/S/64051 Titlul proiectului: nva Automatica Beneficiar: Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca Evaluarea riscurilor privind sntatea i securitatea la locul de munc este realizat pentru toate categoriile de posturi cuprinse n organigrama ntreprinderii. Odat riscurile identificate se poate face pregtirea personalului utiliznd cadrul legislativ adecvat. n prezenta anex partenerul P5 a realizat o selecie din lucrarea Evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional ntocmit de Mirela Valeanu - evaluator autorizat mpreun cu comisia format din Octavian Luchian - medic primar medicina muncii, Vasile Marinescu lucrtor desemnat S.S.M. cuprinznd componentele materialului care vizeaz profesiile de automatist electronist, personal IT, respectiv personal TESA n general. Lucrarea evideniaz un capitol de prezentare general n care se fac consideraii privind ierarhizarea riscurilor funcie de valoarea lor i alocare eficient a resurselor destinate securitii i sntii n munc. n capitolul de concluzii cnd se face evaluarea general a riscului au fost pstrate i valorile riscurilor pentru celelalte locuri de munc de la partenerul P5.
2. PREZENTARE LUCRARE
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatate in munca in vigoare referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de risc si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora. Optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si / sau imbolnavirilor profesionale are ca punct de plecare evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. Notiunea de risc este definita in literatura de specialitate prin probabilitatea cu care intr-un proces de munca intervine un accident sau o imbolnavire profesionala cu o anumita frecventa si gravitate a consecintelor. Scopul evaluarii nivelului de risc este de a oferi posibilitatea cunoasterii situatiei reale de la fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii muncii, pentru a se lua masurile de prevenire cele mai potrivite situatiei date. Metoda utilizata in prezenta lucrare permite ierarhizarea riscurilor in functie de valoarea lor si alocarea eficienta a resurselor destinate securitatii si sanatatii in munca. Principiul metodei consta in: Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat; Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea lor; Stabilirea probabilitatii de actiune a riscurilor asupra executantului; Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea consecintelor factorilor de risc; Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor. Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare a doi parametri: frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile (principii incluse si in standardele europene). Pe plan mondial, ideea unor diagnoze a starii de securitate a muncii in unitati este destul de veche dar nu s-a ajuns la alte instrumente de lucru operationale si generalizabile, acceptandu-se unanim principiul de evaluare a riscurilor pe baza celor doi parametri: frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile. Aceasta metoda va fi utilizata in evaluarea riscurilor de accidentare pentru activitatile
desfasurate la S.C. IPA S.A. la locurile de munca stabilite. Evaluarea riscurilor de accidentare sau imbolnavire profesionala implica trei etape. Etapa 1 analiza sistematica a activitatilor stabilite in scopul identificarii factorilor de risc dependenti de cele patru componente ale sistemului de munca: Executant; Sarcina de munca; Mijloacele de productie; Mediul de munca. Executant omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;Factorul uman se regaseste n sistem si indirect, ca factor de conceptie si decizie n spatele celorlalte componente. Astfel, att sarcina de munca, ct si mijloacele de productie sau o parte din mediul de munca (mediul fizic) sunt concepute sau actionate de om. Sub aspectul genezei accidentelor de munca intereseaza, dupa cum se va vedea ulterior, doar deficientele executantului, celelalte deficiente (ale factorilor de conceptie si decizie) regasindu-se n sistem la nivelul mijloacelor de productie, mediului si sarcinii de munca. Sarcina de munca totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu de catre executant, pentru desfasurarea procesului de munca; Mijloacele de productie reprezinta totalitatea mijloacelor de munca (cladiri, instalatii, masini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate n procesul de productie a bunurilor materiale. Mediul de munca reprezinta ambianta n care executantul si desfasoara activitatea. Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant (spatiul de lucru, conditiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului etc.), iar pe de alta parte mediul social (relatiile de grup, raporturi pe orizontala si verticala etc.) mai exact ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca. Procesul de munca reprezinta succesiunea n timp si spatiu a activitatilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie n sistemul de munca. Pentru ca un proces de
munca sa aiba loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior sa coexiste n spatiu si n timp si sa intre n relatie ntre ele. Disfunctia celor patru elemente ale procesului de munca creeaza riscuri de accidentare sau imbolnaviri profesionale, riscuri care dupa producerea evenimentului se transforma in cauze. Producerea unui accident de munca implica interactiunea a cel putin doua cauze: una obiectiva si alta subiectiva, numai astfel putind avea loc impactul intre victima si sursa care-i afecteaza organismul. Sistemul de munca n cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra n relatie functionala prin intermediul sarcinii de munca. n raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra acestuia, n timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii. Din punctul de vedere al protectiei muncii, procesul de munca manifesta doua caracteristici esentiale: prezenta omului n calitate de executant si capacitatea elementelor implica-te n realizarea lui de a constitui un sistem - sistemul de munca. Prima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a accidentelor de munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica permite ntelegerea mecanismului de aparitie a celor doua evenimente. Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru constituirea unui sistem de munca si desfasurarea unui proces de munca. Ele trebuie sa coexiste n spatiu si timp si sa interactioneze, dar nu la ntmplare, ci n virtutea unui scop comun. Modul n care se produc interactiunile este esential pentru realizarea scopului propus. Daca fenomenul accidentarii si mbolnavirii profesionale este privit ca un efect circumscris obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care l-au produs trebuie sa se stabileasca si sa se analizeze ce se ntmpla n interiorul acestui spatiu de circumscriere, respectiv n interiorul sistemului de munca. n conditiile n care elementele implicate n realizarea procesului de munca functioneaza si interactioneaza corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat sistemul, respectiv cel de a produce si nu de a se autodistruge. Orice deficienta la nivelul unuia sau a mai mul-tor elemente, reprezentnd o abatere n functionarea prestabilita a sistemului, conduce la cresterea entropiei, deci la manifestarea tendintei sale de autodistrugere, inclusiv prin vatamarea omului.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de munca, generate de dereglarile, calitatile, proprietatile intrinseci etc. ale elementelor sale constituente. Posibilitatea aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri adecvate, rezida n chiar natura sistemului de munca, definita prin urmatoarele caracteristici: a. Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin componenta tehnica (mijloacele de productie si mediul fizic de munca). b. Sistemul este dinamic, schimbndu-si starile sub actiunea legii timpului. Se evidentiaza trei profiluri de stare, semnificativ distincte dupa probabilitatea producerii unor abateri de la starea normala: - profilul de stare cu tendinta optimizatoare; - profilul de stare optima; - profilul de stare involutiv. c. Sistemul este integrat, ntelegnd prin aceasta ca modul sau de manifestare nu este reductibil la starile si trasaturile componentelor luate separat sau la suma simpla (aritmetica). d. Sistemul este autoreglabil, adica poseda capacitatea de a folosi informatia despre efectele actiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor abateri sau erori si pentru perfectionarea actiunilor viitoare. e. Sistemul de munca este determinist prin constructie si relativ aleator prin modul concret de functionare. Disfunctiile sistemului nu conduc ntotdeauna, obligatoriu, la vatamarea sau modificarea starii de sanatate a organismului uman. Pentru ca sa se produca un astfel de efect este necesar sa se constituie un lant cauzal, a carui ultima veriga este ntlnirea dintre victima si agentul material care o lezeaza. Acest lant este alcatuit din factori (nsusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munca, care constituie cauze potentiale de accidentare si/sau mbolnavire profesionala, respectiv factori de risc de accidentare si/sau mbolnavire profesionala (prescurtat factori de risc). De regula, factorii de risc reprezinta abateri de la normal ale starii sau modului de functionare al elementelor sistemului de munca. Factorii de risc n sistemul de munca Din cele aratate anterior rezulta ca spatiul de manifestare al factorilor de risc este
procesul de munca. Pentru evidentierea lor este necesara o analiza sistematica a caracteristicilor accidentogene si ale abaterilor posibile la nivelul fiecarei componente a sistemului. Factorii de risc proprii executantului Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pentru ndeplinirea sarcinii de munca reprezinta ntotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv: - erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei; - erori de decizie; - erori de executie; - erori de autoreglaj. Eroarea executantului se concretizeaza ntr-un comportament inadecvat din punctul de vedere al securitatii muncii, sub forma unei actiuni gresite sau omisiuni. Analiznd posibilitatile de eroare ale executantului n raport cu celelalte elemente ale sistemului de munca rezulta lista factorilor de risc proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de munca. Factorii de risc proprii sarcinii de munca La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de accidentare sau mbolnavire profesionala: - continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca n raport cu scopul sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare); - sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv necorespunzatoare posibilitatilor acestuia. Analiznd aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sarcinii de munca (respectiv care se regasesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare a locului de munca. Factorii de risc proprii mijloacelor de productie Analiznd mijloacele de productie n raport cu executantul, rezulta lista de factori de risc din ANEXA 1. Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot mani-festa sub urmatoarele forme: - factori de risc mecanic, a caror actiune consta n eliberarea brusca, necontrolata si contraindicata, a energiei cinetice incorporate n mijloacele de productie sau n parti ale
acestora; - factori de risc termic, n cazul carora pericolul potential este dat de actiunea energiei termice incorporate n mijloacele de productie la contactul sau manipularea acestora de catre executant; - factori de risc electric, la care pericolul consta n posibilitatea contactului direct sau indirect al executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de productie; - factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice nocive sau potential accidentogene ale substantelor utilizate n procesul de munca; - factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential accidentogena, n functie de caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor utilizate n procesul de munca. Factorii de risc proprii mediului de munca Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau intensitatii functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice, radiatii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate (suprasolicitare fizica). Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezultat este suprasolicitarea executantului. Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, n raport cu actiunea lor negativa, generatoare de accidente sau boli profesionale asupra executantului, conduce la lista generica de factori de risc din Fisa de evaluare a locului de munca. Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare n sistemul de munca Prin transformarea din posibilitate n realitate, actiunea factorilor de risc devine un pericol efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vatamarea violenta a organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinnd anularea uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n cazul producerii unor asemenea evenimente, nseamna ca factorii de risc s-au constituit n cauze (reale) de accidentare sau mbolnavire profesionala. Nu este nsa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. n anumite conditii, diferenta specifica este data numai de nivelul si durata de expunere a organismului uman, astfel nct un factor de mbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers. De exemplu, pna la un anumit nivel zgomotul este factor de mbolnavire producnd
afectiuni ale organului auditiv; aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce nsa la accidente de munca, fie sub forma traumatizarii organului auditiv, fie prin acoperirea unui semnal tehnologic important, determinnd implicit o reactie accidentogena a executantului. Reciproc, un factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina si o mbolnavire profesionala, n functie de agentul transportat care este emanat n mediul de munca prin fisura. n legatura cu delimitarea n factori generatori de accidente si de boli profesionale, ea are la baza si o alta diferenta, care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc n sistemul de munca: variatii sau stari. Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bruste ale elementelor implicate n realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specifice accidentelor de munca. Variatiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munca: se rostogolesc obiecte, o masina porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de oprire, executantul se mpiedica si cade, jeturi de fluide, balans, recul etc. Starile sunt nsusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de produc-tie cu caracter relativ permanent, motiv pentru care le ntlnim mai ales n etiologia bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin caracterul ei relativ permanent, si miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare, care poate conduce nsa la aparitia unui accident de munca si nu a unei boli profesionale. Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel putin o variatie, care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate conduce la accidentare. n anumite cazuri, starile se pot transforma n variatii; prin cresterea brusca a intensitatii, starile pot deveni variatii accidentogene. n ultima instanta, nsa, aceasta transformare este ea nsasi o variatie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de munca reprezinta, n mod normal, un factor de mbolnavire deoarece afecteaza analizorul vizual (prin oboseala accentuata). Cresterea brusca a aceluiasi nivel de iluminare poate provoca nsa un accident, prin orbirea directa a executantului. n ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca n a-numite conditii o stare sa genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De exemplu, prezenta gazelor explozive rezultate n mod permanent din procesul tehnologic n atmosfera locului de munca reprezinta o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita de explozivitate) determina declansarea unei variatii - explozia. Invers, fisurarea unei
conducte reprezinta o variatie; n conditiile n care prin conducta circula un agent nociv, care se raspndeste si se mentine n atmosfera continuu, nseamna ca variatia a generat o stare. Un alt criteriu de clasificare util n analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv: - factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai mijloacelor de productie si mediului (fizic) de munca; - factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si sarcinii de munca. n functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de munca sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi: principali, prin a caror suprimare se elimina n mod cert posibilitatea producerii secundari, care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare vatamarii organismului; nu constituie o garantie a evitarii accidentarii sau mbolnavirii.
Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinnd anularea sau diminuarea uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n primul caz survine un accident de munca, iar n al doilea, o boala profesionala. n prezent, n functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci tipuri de vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate. Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice nsa, legislatia din diverse tari limiteaza n mod conventional numarul bolilor considerate profesionale. n functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot fi: - intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice; - pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice; - boli de iradiere; - boli prin expunere la temperaturi nalte sau scazute;
- boli prin expunere la zgomot si vibratii; - boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta; - alergii profesionale; - dermatoze profesionale; - cancerul profesional; - boli infectioase si parazitare; - boli prin suprasolicitare; - alte boli. Relatia factori de risc cauze Potrivit conceptiei deterministe, n realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fost provocat de o cauza: orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la rndul sau alte efecte. Realitatea nconjuratoare ntr-o continua transformare se prezinta deci ca o multitudine de nlantuiri cauza - efect. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta momentele finale - efectele - unor nlantuiri cauzale nedorite. n paragrafele anterioare am aratat ca n sistemul de munca exista anumiti factori (nsusiri, stari, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului care, n anumite conditii, pot provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumit prescurtat acesti factori de risc de accidentare si mbolnavire profesionala factori de risc. Ei constituie deci cauze potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale. n momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potentiale factorii de risc - se transforma n cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente. Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat cauze) re-prezinta factori (nsusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocat accidentul sau boala profesionala. n continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebirile aparnd doar n raport cu momentul n care se analizeaza vis--vis de producerea leziunii. De regula, nainte de accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, cnd posibilitatea s-a transformat n realitate, de cauze. Dinamica fenomenelor de accidentare si mbolnavire profesionala Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauze, una obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre
victima si agentul material care i afecteaza organismul. Mentinndu-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea sa ai-ba loc este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv, propriu executantului, si anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De regula, nsa, aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor adevarate lanturi cauzale. Cunoasterea nlantuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesara deoarece ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs n situatii similare, precum si de stabilire a masurilor de prevenire. Prin urmare, dinamica accidentarii n munca poate fi descrisa ca o nlantuire de cauze - efecte, indiferent ca este analizata n stadiul de potentialitate sau dupa produce-rea evenimentului, care se deruleaza n cursul realizarii procesului de munca. La un capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe n timp de momentul producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si intrarea n functiune a sistemului de munca. La celalalt capat se afla cauza finala, aflata cel mai aproape de producerea leziunii. n dinamica producerii accidentului, cauzele se nlantuie si se mbina din "amonte" spre "aval", distingndu-se din acest punct de vedere doua modalitati de legaturi: nlantuirea lineara a cauzelor, astfel nct cauza din "aval" constituie efectul cauzei mbinarea a doua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se din "amonte" si, la rndul ei, cauza efectului care i succede n aval; constituie ntr-o cauza situata n "aval" fata de acestea, si care, la rndul sau, poate determina un alt efect sau poate constitui cauza finala. n orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lanturilor legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este suficienta pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge alte doua tipuri de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele principale sunt cele a caror anihilare ntrerupe lantul cauzal, cele care constituie verigile obligatorii pentru producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se mbina cu cauzele principale, contribuind la producerea altei cauze principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este obligatorie pentru aparitia unui anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale, n sensul producerii efectului. n dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile : a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care ncepe cu cauza situata cel mai
aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele: - este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel nct pericolul nu poate fi sesizat dect daca este urmarit n mod special; - apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman; - de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului att de catre executant, ct si de catre factorii de decizie; b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta n nlantuirea si mbinarea mai multor cauze, genernd cauza finala; caracteristicile fazei sunt: - are loc nlantuirea si mbinarea mai multor cauze, ntr-un interval scurt de timp; - datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante; - exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interveni pentru prevenirea leziunii; c) faza a III-a: producerea leziunii, faza n care actioneaza cauza finala: - este faza definitorie a accidentului; - are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului fizic ambiant, care provoaca leziunea prin mbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare; - se produce ntr-un timp foarte scurt, astfel nct singurele posibilitati de a actiona sunt reactiile reflexe de autoaparare ale executantului. n raport cu locul lor n dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de cauze: initiale, intermediare si finale, iar n functie de efectul produs: cauze directe, respectiv cauza finala al carui efect este nsasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o alta cauza, intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele intermediare sunt ntotdeauna indirecte; cu ct sunt mai n amonte fata de momentul producerii accidentului, cu att ofera posibilitati mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii. Practica a dovedit ca exista situatii n care identificarea tuturor cauzelor din interiorul unui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta. Facnd abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori disfunctiile elementelor implicate n realizarea procesului de munca si au originea n afara sistemului de munca si nainte de constituirea si intrarea sa n functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea sau executarea mijloacelor de munca). n consecinta, n modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa n spatiu si timp, incluznd si deficientele generate n etapele de conceptie, proiectare si executie (respectiv formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului de
munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare. Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei caracteristici definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de accidentare": a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut n vedere, ea revenind altor sisteme de munca, distincte. b) n general, nu exista posibilitatea de stabilire, n momentul constituirii lor ca deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat. c) n cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara cauza - efect; unei singure deficiente i pot corespunde efecte diferite, n functie de caracteristicile celorlalte elemente mpreuna cu care elementul deficitar va constitui un sistem de munca. n baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra ntr-un sistem de munca elementele implicate n realizarea unui proces de munca le vom desemna ca substrat cauzal al accidentelor de munca. Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui element se pot des-prinde si posibilele deficiente de natura substratului cauzal. n cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza ntr-un comportament riscant, poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca individuale. La rndul sau, aceasta este caracterizata de o serie de variabile, att cvasistatice (cum sunt aptitudinile, experienta), ct si de moment (ca oboseala), care pot constitui incompatibilitati permanente sau temporare cu cerintele impuse de un anumit proces de munca, si care apar nainte ca individul sa participe la realizarea acestuia. Att un nivel corespunzator n raport cu sarcina de munca al cunostintelor si deprinderilor profesionale, ct si oboseala, boala, emotiile etc. reprezinta deficiente ale elementului "executant" care, desi iau nastere n afara sistemului de munca, genernd un factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de munca. Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt elemente relationale, care nu pot exista independent si premergator sistemului de munca. n consecinta, nu se pot stabili alte deficiente proprii acestora n afara celor de natura factorilor de risc. Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra n sistemul de munca si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura conceptiei si proiectarii, fie a executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii . Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, n cazuri foarte rare, limitelor atinse de cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac posibila utilizarea,
daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu sunt nici macar constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificarii n timp a efectelor lor. n cele mai multe cazuri este vorba nsa de vicii ascunse, generate de greseli de conceptie si proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin metodele obisnuite. Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de munca constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de risc. Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si materiile prime, materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie. Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra n discutie ca fiind precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic ambiant. n cazul sau se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si n cazul mijloacelor de productie. Lund n considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamicii accidentarii, alegndu-se ca punct de plecare momentul n care ncepe formarea, respectiv conceptia elementelor sistemului de munca. n consecinta, vom distinge doua faze ale dinamicii producerii unui accident de munca: - Prima se desfasoara n afara sistemului de munca n care are loc evenimentul, anterior constituirii acestuia, respectiv n etapele de conceptie/formare, proiectare si executie a elementelor sistemului de munca (cu exceptia celor relationale), si consta n aparitia unor deficiente de natura substratului cauzal; ofera posibilitatea stabilirii si aplicarii celor mai eficiente masuri de prevenire. - Cea de a doua faza se deruleaza n interiorul sistemului de munca, din momentul constituirii si intrarii acestuia n functiune, pna la ntreruperea sa prin accident. Ea se manifesta ca o nlantuire de cauze - efecte, care reprezinta materializarile actiunii factorilor de risc existenti n sistem, si parcurge trei subfaze: constituirea situatiei de accidentare, desfasurarea situatiei si producerea leziunii. Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul S.C. IPA S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica,istoric evenimente (accidentesi/sau boli profesionale inregistrate).
Etapa 2 stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la activitatile identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de producere a unui accident de munca sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a riscurilor si scala de incadrare a nivelului de risc. Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca. Gravitatea consecintelor impactului asupra executantului se incadreaza in sapte clase de gravitate: neglijabil consecinte minore, incapacitate temporara de munca de 3 - 45 zile, 45 180 zile, invaliditate gradul III, II, I si deces. In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima previzibila posibila. Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile este asimilata dupa standardele Uniunii Europene. Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana la 6 (foarte frecvente). In stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul de persoane expuse, numarul de accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o perioada determinata (ultimii 10 ani), precum si gradul de tehnicitate al locului de munca (activitate) evaluat. Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu sapte linii si sase coloane clasele de gravitate si probabilitate a producerii consecintelor maxime previzibile. Etapa 3 Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate analizata pe baza formulei de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fiecare activitate analizata se calculeaza ca medie ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de risc identificati. Formula de calcul al nivelului de risc global este:
n
Nr =
unde: - Nr: nivelul de risc global pe loc de munca; - ri: rangul factorului de risc i; - Ri: nivelul de risc pentru factorul i;
Ri X ri ri
i=1 n
i=1
- n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv. Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe scala de incadrare a nivelurilor de risc / securitate, constituita pe principiul proportionalitatii diverse intre
nivelurile de risc si securitate. Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul identificarii tuturor riscurilor de accidente existente la locul de munca, precum si gravitatea actiunii acestora asupra organismului, permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a accidentelor sau imbolnavirilor profesionale prin luarea masurilor de evitare a fiecarui risc. Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor de munca, documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati. Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii profesionale. Se accepta ca risc maxim acceptabil nivelul 3,5 peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru reducerea acestuia. Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de accidentare pentru fiecare activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de risc, precum si fisele de masuri(dupa caz), in care, in functie de nivelul de risc se propun principalele masuri de diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca analizat. Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere a accidentelor si imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea personalului asupra acestui risc, putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o securitate sporita a muncii. Ea va fi utilizata si la instruirea personalului (la angajare si periodic), pentru ca acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si obligatiile ce-i revin pentru evitarea producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. Totodata aceasta lucrare va fi folosita la elaborarea documentatiei de prevenire (plan de prevenire) ceruta de legea securitatii si sanatatii in munca.
3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1 TESA
3.1.1 PROCESUL DE MUNCA
Executantul se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator. Colaboreaza cu utilizatorii de sisteme informatice din cadrul societatii . Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru n domeniul software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze).
3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Echipamentele de munca folosite sunt:
Calculatoare (PC) videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse; Imprimanta; Fotocopiator; Fax; Scaner; UPS; Valori monetare; Seif; Telefon; Accesorii de birotica / papetarie; Foarfeca, cuter; Mobilier specific de birou.
Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:
Dozator apa; Aparat filtru pentru cafea; Frigider.
Mijloace de protectie:
Trusa medicala de acordare a primului ajutor; Extinctor; Materiale igienico-sanitare.
B. SARCINA DE MUNCA
Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrareade date,folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator; Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice; Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia; Prelucreza, indosariaza si arhiveazatoate documentele societatii asigurand accesibilitatea ulterioara la informatii; Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice; Se ingrijeste de inregistrarea si intampinarea vizitatorilor pana ce acestia sunt preluati de persoanele de contact din cadrul companiei; Se ocupa de bunul demers al rezervarilor de bilete de avion si/sau cazare si de emiterea corecta a acestora; Administreaza programarea cursurilor de pregatire in cadrul departamentului; Programeaza si participa la sedinte; Implementeaza simentine o corecta administrare a diferitelor programe sau documente ce tin de fluxul departamentului de care apartine; Planifica, organizeaza si controleaza activitatea organizatiei; Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din organizatie, in vederearealizarii obiectivelor propuse; Organizeaza, coordoneaza si realizeaza ntregul proces de recrutare si selectie de personal pentru posturile vacante;
Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor; Se asigura ca toate activitatile sunt realizate conform politicilor si procedurilor stabilite de companie la nivel global; Asigura in mod proactiv solutionarea problemelor angajatilor ce tin de competenta si latura profesionala a activitatilor realizate de acestia; Coordoneaza simentine intr-un mod corect si eficient dosarele angajatilor, inregistrarea acestora in baza de date folosita de companie; Pastreaza documentele ce contin detalii referitoare la sistemul de recompensarea al angajatilor conform performantei in serviciu, sub supravegherea Directorului de Resurse Umane; Acorda asistenta noilor angajati, instruindu-i pe acestia conform politicilor companiei; Intermediaza relatia dintre angajatii companiei si furnizorii de servicii medicale, de asigurari de viata, furnizorii de servicii de personal si de salarizare, pe baza contractelor incheiate intre companie si acestia; Primeste si da comunicari; Participa la culegerea datelor pentru intocmirea situatiilor statistice sau situatii cerute de diverse foruri; Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati; Colaborarea cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea indeplinirii obiectivelor macroeconomice si cele organizationale; Incheie contracte cu agenti economici, organizatii non-guvernamentale si alte organizatii privind prestari reciproce de servicii; Verifica documentele de intrare in gestiuni si intocmirea acestora; Intocmeste fise si balante analitice pentru gestiuni; Intocmeste note contabile privind salarizarea personalului finantat din fonduri locale si de stat; Intocmeste declaratiile lunare cu privire la contributiile salariale si le depune la Administratia Financiara; Intocmeste registrul de casa si verifica concordanta incasari-plati; Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe departamente; Emite si inregistreaza facturi pentru vanzarile efectuate; Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor materiale, conform prevederilor legale si raspunde de corecta realizare a acestei activitati; Asigura indeplinirea obligatiilor societatii catre bugetul de stat, unitati bancare,
furnizori, etc.; Efectueaza raportari fiscale specifice legislatiei in vigoare; Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizorii, clientii si institutiile statului; Participa la negocierea contractelor cu furnizorii si/sau clientii; Urmareste derularea contractelor cu subcontractorii; Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile ca suport n luarea deciziilor; Asigura interfata in relatiile cu clientii; Desfasoara operatiuni de caserie; Desfasoara activitati de curierat in vederea depunerii documentatiei specifice societatii, la institutiile statului si la diverse unitati comerciale; Respecta normele de conduita si procedurile interne; Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, de medicina a muncii si de protectie a mediului, prevazute de reglementarile si normele legislative in vigoare; La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA cat si in trafic; Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a aerului conditionat; Este asigurata ergonomia locului de munca; Iluminatul este mixt si suficient; Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare; Incaperea este curata; Pardoseala este neteda, nealunecoasa; Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune
utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.
3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive; Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior ; Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective); Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare; Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca; Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; Comunicari si actiuni accidentogene ; Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ; Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager); Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii; Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili; Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior; Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor;
OMISIUNI
Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in munca; Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat; Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor;
Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;
SUPRASOLICITARE PSIHICA
Ritm mare de munca; Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; Monotonia muncii;
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual; Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii; Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu; Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager; Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
FACTORI DE RISC TERMIC
Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate fierbinti; Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme; Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;
FACTORI DE RISC ELECTRIC
Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ; Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice;
FACTORI DE RISC CHIMIC
Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism); Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ; Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
FACTORI DE RISC CHIMIC Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare.
UNITATEA: S.C. IPA S.A. SECTIA(DEPARTAMENT): TEHNICO-ADMINISTRATIV LOCUL DE MUNCA: TESA

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCA FACTORI DE RISC IDENTIFICATI FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC(descriere,parametri)
NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99 3.1.4 FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA FISA NR.1
DURATA EXPUNERII: 8h/sch. ECHIPA DE EVALUARE: Mirela Valeanu - Evaluator autorizat Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M. Neamtu Mariana - Intervievat
CONSECINTA MAXIMA PREVIZIBILA CLASA DE CLASA DE GRAVITATE FRECVENT A NIVEL PARTIAL DE RISC
EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale sau cele DECES cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive; 2.Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea ITM 45-180 zile pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior ; 3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a mijloacelor de DECES protectie din dotare ( inclusiv cele colective); 4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a DECES echipamentelor tehnice din dotare; 5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in DECES munca; 6.Parasirea locului de munca fara acordul DECES conducatorului locului de munca; 7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor DECES existente; 8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES
7 7 7 7 7 7
1 1 1 1 1 1
3 3 3 3 3 3
9.Comunicari si actiuni accidentogene ; 10.Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ; 11.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager); 12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii; 13.Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; 14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; 15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili; 16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
DECES DECES DECES DECES DECES DECES DECES ITM 3-45 zile
7 7 7 7 7 7 7 2 7
1 1 1 1 1 1 1 1 1
3 3 3 3 3 3 3 1 3
17.Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n DECES perimetrul exterior; 18.Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si DECES sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; 19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului ITM 45-180 zile de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; 20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor; 22.Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in munca; ITM 3-45 zile DECES DECES
3 2 7 7
1 1 1 1
2 1 3 3
EXECUTANT
OMISIUNI
23.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute DECES in timpul lucrului; 24.Lucrul n conditii de neconformitate cu CONTINUT specifice: nemarcarea tensiunii de SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO reglementrile DECES lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor R medicale omologate; SUPRASOLICITARE 25.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare SARCINA DE MUNCA FIZICA (efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat; ITM 45-180 zile 26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere INV gr.III indelungata in fata videoterminalelor; 27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile articulatia pumnului; 28.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor ITM 3-45 zile interfalangiene; 29.Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor ITM 3-45 zile prelungite; SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE 30.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile PSIHICA 31.Efectuare de operatii cu grad de raspundere ITM 3-45 zile mare; 32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii DECES neprincipiale intre membrii colectivului); 33.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 34.Monotonia muncii; MIJLOACE DE PRODUCTIE FACTORI DE RISC MECANIC DECES NEGLIJABILE
7 3 4 2 2 2 2 2 7 7 1 3 2 2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
3 2 2 1 1 1 1 1 3 3 1 2 1 1
35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor ITM 45-180 zile tehnice din dotare; 36.Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate ITM 3-45 zile incorect sau la manipularea manual; 37.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii ITM 3-45 zile activitatii;
MIJLOACE DE PRODUCTIE
38.Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si DECES sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu; 39.Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a sistemului de frnare a autoturismului n mers, DECES exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager; 40.Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de DECES protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; 41.Deteriorarea accidentala a echipamentelor DECES tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; 42.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu DECES avionul; 43.Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate ITM 45-180 zile fierbinti; 44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in DECES timpul coliziunilor dintre autoturisme; 45.Incendii provocate de izolatii electrice DECES necorespunzatoare; 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 47.Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ; 48.Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice; 49.Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare; 50.Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism); 51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ; DECES DECES DECES ITM 3-45 zile DECES NEGLIJABILE
7 7 7 3 7 7 7 7 7 2 7 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
3 3 3 2 3 3 3 3 3 1 3 1
MIJLOACE DE PRODUCTIE MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC FIZIC
MEDIUL DE MUNCA MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC BIOLOGIC
52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor; 53.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti); 54.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare.
ITM 3-45 zile DECES DECES
2 7 7
1 1 1
1 3 3
Locul de munca nr.1 Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71
54
Ri X ri Nrgi =
i=1 54 i=1 =
ri
0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1) 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1
2.71
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC Locul de munca nr.1 NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71
LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt.
Denumirea factorului de risc Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive; Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior ; Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective); Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare; Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca; Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; Comunicari si actiuni accidentogene ; Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ; Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager); Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii; Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili; Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior;
Nivel partial de risc 3
F1
F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17
2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1 3
F18
F19 F20 F21 F22 F23 F24 F25 F26 F27 F28 F29 F30 F31 F32 F33 F34 F35 F36 F37 F38
Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor; Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in munca; Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului; Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate; Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat; Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor; Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite; Ritm mare de munca; Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; Monotonia muncii; Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual; Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii; Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu;
2 1 3 3 3 3 2 2 1 1 1 1 1 3 3 1 2 1 1 3
F39
F40 F41 F42 F43 F44 F45 F46 F47 F48 F49 F50 F51 F52 F53 F54
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager; Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate fierbinti; Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme; Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ; Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice; Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare; Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism); Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ; Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor; Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti); Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare.
3 3 3 2 3 3 3 3 3 1 3 1 1 3 3
3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU LOCUL DE MUNCA NUMARUL 1
Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71 valoare ce l ncadreaza n categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil. Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr. 1, din care se observa ca din totalul de 54 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse n limita de acceptabilitate. n ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum urmeaza (vezi Fig. 2 ): 42.59% - factori proprii executantului; 20.37% - factori proprii sarcinii de munca; 27.78% - factori proprii mijloacelor de productie; 9.26% - factori proprii mediului de munca; Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA Locul de munca nr.1 NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71
3.3 LOCUL DE MUNCA NR.3 IT
Executantul este responsabil cu implementarea de sisteme informatice cat si intretinerea aplicatiilor in functionare.Totodata acesta asigura si gestioneaza dotarea cu tehnica de calcul, comunicatii si software si ofera suport tehnic utilizatorilor de programe informatice din cadrul companiei; Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru n domeniul software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze).
Calculatoare (PC) videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse; Imprimanta; Fotocopiator; Fax; Scaner; Telefon; Accesorii de birotica / papetarie; Foarfeca, cuter; Retroproiector; Trusa scule de mana de tip electronist (patent, surubelnita manuala si electrica, chei fixe si dinamometrice,sfic, cleste sertizare, mufe retea, ciocan de lipit ); Echipamente specifice activitati, precum servere, switch-uri, routere, firewall-uri, modemuri analogice si digitale; Aparate de masura precum analizoarele de spectru sau multimetrele; Cabluri, mufe, etc.;
Ghilotina hartie; UPS; KVM; Mobilier specific de birou.
Mijloace de protectie:
Trusa medicala de de accordare a primului ajutor; Extinctor; Materiale igienico-sanitare.
B. SARCINA DE MUNCA
Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator; Se ocupa de monitorizare infrastructurii de retea, a echipamentelor instalate in toate unitatile teritoriale; Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice; Foloseste echipamentul tehnic(P.C.) cat si echipamentul conex aferent acestuia; Monitorizeaza functionarea site-ului de web al societatii; Asigura asistenta tehnica pentru exploatarea aplicatiilor informatice implementate; Asigura mentenanta retelei de calculatoare ; Urmareste exploatarea tehnicii de calcul n reteaua locala de calculatoare conform conditiilor normative adecvate;
Propune masuri de optimizare a exploatarii tehnicii de calcul si a retelei locale de calculatoare; Primeste sesizari pentru defectiunile aparute la sistemele de calcul; Face constatarea defectiunilor si procedeaza la remedierea lor; Service tehnica de calcul imprimante, scanere ( evidenta lor ), trimiterea catre firma care se ocupa de depanarea acestora reinstalarea sistemelor de calcul n retea dupa depanare; Remediaza defectiuni la servere verificare, constatare, schimbare hard discuri ( salvarea datelor ); Administrare servere acces la servere de la distanta, configurari pe servere, UP date programe ( fisiere ); Cablari asigurarea materialelor, deplasarea la oficii, masuratori, cablarea propriuzisa, instalare prize de retea, cablu de retea, Patch panel, switch-uri, conectare statie de lucru si server, conectare Router, verificare functionalitate; Raspunde de pastrarea resurselor hardware si software, a dreptului si accesului la baza de date, a disciplinei n retea; Raspunde de ntretinerea tehnicii de calcul, a instrumentelor informatice, a bazelor de date, comunicatii n retea si transmiterii informatiei pe mediu magnetic spre interiorul directiei si n relatie cu alte subunitati, indifferent daca ntretinerea se efectueaza direct sau prin intermediar; Raspunde de implementarea la nivelul subunitatii de noi aplicatii, n conformitate cu instructiunile si documentatia primita, inclusiv: instalarea aplicatiei, concordanta cerintelor cu resursele, pregatirea programului ce exploateaza aplicatia, asigurarea asistente intensive pe perioada de experimentare si n exploatarea incipienta; ntocmeste si propune spre avizare si aprobare conducerii societatii planul de ncarcare a tehnicii de calcul si proiectul tehnic de interconectare a tehnicii de calcul, asigurnd implementarea lor. Semnalizeaza eventualele anomalii de conceptie a aplicatiilor n exploatare, propune solutii sau perfectionari, analizeaza mpreuna cu celelalte compartimente functionale noi cerinte de activitati informatizate; Stabileste necesarul de echipamente de calcul al societatii pe criterii de ncarcare optima a configuratiilor de calcul; Asigura asistenta metodologica si lucrativa a personalului de informatizare din societate;
Organizeaza activitatea de pregatire a personalului functional si operativ de exploatare pentru utilizarea tehnicii de calcul si a aplicatiilor specifice; Executa dezvoltarea de aplicatii software pentru companie si pentru beneficiari; Organizeaza si urmareste lucrarile de ntretinere si reparare a echipamentului de calcul din dotarea societatii; Se preocupa de buna functionare a retelelor de calculatoare din dotare si de implementarea n sistemele de retele a programelor de aplicatii specifice; Raspunde de asigurarea securitatii documentelor si pastrarea secretului de serviciu; Mentine curatenia la locul de munca; Isi insuseste si aplica prevederile legislatiei si a normelor interne in domeniul securitatii si sanatatii in munca si cele privind apararea impotriva incendiilor; Participa la instruirile privind securitatea si sanatatea in munca, si cele privind apararea impotriva incendiilor, organizate in cadrul societatii; Aplica masurile de prim ajutor adecvate tipului de accident; Aplica masurile de urgenta si evacuare respectand procedurile specifice; Indeplineste orice alta sarcina primita de la conducatorul direct al locului de munca, pentru care are pregatirea necesara si pentru care este autorizat si instruit.
C. MEDIUL DE MUNCA
Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA cat si in trafic; Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a aerului conditionat; Este asigurata ergonomia locului de munca; Iluminatul este mixt si suficient; Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare; Incaperea este curata; Pardoseala este neteda, nealunecoasa; Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute n sarcina de munca sau de o alta maniera dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului; Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective); Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare; Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat si a materialelor utilizate; Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii; Comunicari si actiuni accidentogene; Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca; Supraaprecierea limitelor personale; Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea pedestra a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior; Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor (sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala avansata; Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de deplasare;
Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora impotriva caderilor necontrolate; Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis; Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii acestora; Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant (in calitate de pasager); Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte sau neomologate); Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua electrica si fara asigurarea masurilor care sa previna punerea accidentala sub tensiune; Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / absenta unor operatii; Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior; Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
OMISIUNI Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de protectie specifice; Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii; Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor; Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ; Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare lucrul preponderent n pozitia asezat; Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager;
Ritm mare de munca; Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau extrem de complexe;
FACTORI DE RISC MECANIC Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate manual sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si intretinerii; Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (ntepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii; Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual;
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate fara asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate; Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu; Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si intretinere;
Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate fierbinti;
Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune; Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice; Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; Potential electrostatic la deteriorarea accidentala a legaturii la instalatia de mpamntare in contact cu un bun conductor electric;
FACTORI DE RISC CHIMIC Lucrul cu substante iritante, toxice lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism); Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si in timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor; Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;
Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);
UNITATEA: S.C. IPA S.A. SECTIA(DEPARTAMENT): IT LOCUL DE MUNCA: IT

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCA FACTORI DE RISC IDENTIFICATI FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC(descriere,parametri)
NUMAR PERSOANE EXPUSE: 153 3.3.4 FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA FISA NR.3
DURATA EXPUNERII: 8h/sch. ECHIPA DE EVALUARE: Mirela Valeanu - Evaluator autorizat Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M. Gheorghe Matei - Intervievat
EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute n sarcina de munca sau de o DECES alta maniera dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului; 2.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual de protectie de lucru si a DECES mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective); 3.Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din DECES dotare; 4.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie DECES cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; 5.Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat si a ITM 45-180 zile materialelor utilizate; 6.Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; 7.Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; 8.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii; DECES DECES DECES
7 7 3 7 7 7
1 1 1 1 1 1
3 3 2 3 3 3
9.Comunicari si actiuni accidentogene; 10.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca; 11.Supraaprecierea limitelor personale; 12.Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; 13.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
DECES DECES DECES DECES ITM 3-45 zile
7 7 7 7 2 3
1 1 1 1 1 1
3 3 3 3 1 2
14.Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea ITM 45-180 zile pedestra a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior; 15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor (sedative, halucinogene si DECES narcotice) cat si in stare de oboseala avansata; 16.Nerespectarea instructiunilor specifice de DECES electrosecuritate; 17.Transport de materiale in volum mare ce poate DECES acoperi raza vizuala de deplasare; 18.Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora impotriva caderilor DECES necontrolate; 19.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari DECES aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis; 20.Interventii la componente de masini in miscare in DECES timpul functionarii acestora; 21.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant DECES (in calitate de pasager); 22.Utilizare de aparate de masura si control care nu DECES corespund (defecte sau neomologate); 23.Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua electrica si fara DECES asigurarea masurilor care sa previna punerea accidentala sub tensiune;
7 7 7 7 7 7 7 7 7
1 1 1 1 1 1 1 1 1
3 3 3 3 3 3 3 3 3
24.Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; 25.Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / absenta unor operatii; 26.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;
DECES DECES ITM 3-45 zile
7 7 2 3 7
1 1 1 1 1
3 3 1 2 3
27.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului ITM 45-180 zile de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; 28.Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n DECES perimetrul exterior; 29.Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si DECES sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; 30.Omiterea utilizarii echipamentului individual de EXECUTANT OMISIUNI protectie, a echipamentului individual de lucru sau a DECES mijloacelor de protectie specifice; 31.Neefectuarea in timp util a unor operatii DECES indispensabile securitatii muncii; 32.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute DECES in timpul lucrului; 33.Lucrul n conditii de neconformitate cu CONTINUT specifice: nemarcarea tensiunii de SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO reglementrile DECES lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor R medicale omologate; 34.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile FIZICA articulatia pumnului; 35.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere INV gr.III indelungata in fata videoterminalelor; 36.Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale sau obiecte grele si/sau ITM 45-180 zile aplecari si ridicari repetate ; 37.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor ITM 3-45 zile interfalangiene;
7 7 7
1 1 1
3 3 3
2 4 3 2
1 1 1 1
1 2 2 1
38.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare lucrul preponderent n pozitia asezat; 39.Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager; SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE PSIHICA 40.Ritm mare de munca; 41.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); 42.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;
ITM 45-180 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile DECES DECES
3 2 2 7 7 2
1 1 1 1 1 1
2 1 1 3 3 1
43.Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau extrem de ITM 3-45 zile complexe; 44.Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate manual ITM 45-180 zile sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si intretinerii; 45.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (ntepatoare, taioase, alunecoase, ITM 3-45 zile abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii; 46.Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate ITM 3-45 zile incorect sau la manipularea manual; 47.Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate fara DECES asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate; 48.Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de DECES protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; 49.Deteriorarea accidentala a echipamentelor DECES tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; 50.Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si DECES sediul societatii S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu; 51.Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si DECES intretinere;
2 2 7 7 7 7
1 1 1 1 1 1
1 1 3 3 3 3
52.Incendii provocate de izolatii electrice DECES necorespunzatoare; 53.Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate ITM 45-180 zile fierbinti; 54.Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate sau DECES aflate accidental sub tensiune; 55.Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de DECES mpmntare a unor echipamente tehnice electrice; 56.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 57.Potential electrostatic la deteriorarea accidentala a legaturii la instalatia de mpamntare DECES in contact cu un bun conductor electric; 58.Lucrul cu substante iritante, toxice lipici, ITM 3-45 zile diluant, pasta corectoare; 59.Calamitti naturale (surprinderea n incint de DECES ctre seism); 60.Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de ITM 3-45 zile evacuare a aerului conditionat cat si in timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor; 61.Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor NEGLIJABILE activitati; 62.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie DECES (statie carburanti); 63.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) DECES prezente pe traseele exterioare de deplasare.
7 3 7 7 7 7 2 7
1 1 1 1 1 1 1 1
3 2 3 3 3 3 1 3
1 7 7
1 1 1
1 3 3
MEDIUL DE MUNCA MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC BIOLOGIC
63
Ri X ri Nrgi =
i=1 63 i=1 =
ri
0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 43(3x3) + 8(2x2) + 12(1x1) 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 43x3 + 8x2 + 12x1
2.75
LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt.
Denumirea factorului de risc Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute n sarcina de munca sau de o alta maniera dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului; Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective); Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare; Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat si a materialelor utilizate; Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii; Comunicari si actiuni accidentogene; Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca; Supraaprecierea limitelor personale; Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea pedestra a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior; Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor (sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala avansata; Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de deplasare; Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora impotriva caderilor necontrolate;
F1
F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18
3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 1 2 3 3 3 3
F19 F20 F21 F22 F23 F24 F25 F26 F27 F28
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis; Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii acestora; Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant (in calitate de pasager); Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte sau neomologate); Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua electrica si fara asigurarea masurilor care sa previna punerea accidentala sub tensiune; Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / absenta unor operatii; Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior; Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de protectie specifice; Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii; Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului; Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate; Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor; Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ; Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare lucrul preponderent n pozitia asezat; Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager;
3 3 3 3 3 3 3 1 2 3
F29
F30 F31 F32 F33 F34 F35 F36 F37 F38 F39
3 3 3 3 1 2 2 1 2 1
F40 F41 F42 F43 F44
Ritm mare de munca; Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau extrem de complexe; Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate manual sau de echipamente in timpul montarii demontarii si intretinerii; Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (ntepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii; Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual; Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate fara asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate; Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu; Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si intretinere; Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate fierbinti; Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune; Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice; Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; Potential electrostatic la deteriorarea accidentala a legaturii la instalatia de mpamntare in contact cu un bun conductor electric; Lucrul cu substante iritante, toxice lipici, diluant, pasta corectoare; Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism);
1 3 3 1 2
F45 F46 F47 F48 F49 F50 F51 F52 F53 F54 F55 F56 F57 F58 F59
1 1 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 1 3
F60 F61 F62 F63
Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si in timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor; Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati; Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti); Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare.
1 1 3 3
3.8 LOCUL DE MUNCA NR.8 AUTOMATIST ELECTRONIST
Executantul se ocupa de redactarea , documentarea si elaborarea proiectelor de cercetare cerute de beneficiari.Totodata acesta se ocupa de realizarea prototipurilor, de punerea lor in functiune cat se de testare acestora. Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru n domeniul software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze).
Calculatoare (PC) videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse; Imprimanta; Fotocopiator; Fax; Scaner; Floter; UPS; Boxe; Telefon; Accesorii de birotica / papetarie; Foarfeca, cuter; Letcon; Trusa scule electro-mecanice; Sfic; Cleste sertizare; Liza; Carucior marfa;
Mobilier specific de birou.
Mijloace de protectie: Trusa medicala de acordare a primului ajutor; Extinctor; Materiale igienico-sanitare.
B. SARCINA DE MUNCA
Realizeaza documentarea privind proiectul de cercetare; Elaboreaza documentatia necesara realizarii proiectului; Gaseste si stabileste solutia tehnica pentru fiecare proiect; Realizeaza modele si prototipuri; Monteaza echipamentul tehnic; Pune in functiune modele si prototipuri; Efectueaza teste pe modele si prototipuri Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrareade date,folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator; Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice; Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia; Prelucreza, indosariaza si arhiveazatoate documentele societatii asigurand accesibilitatea ulterioara la informatii; Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;
La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA, in aer liber cat si in trafic; Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a aerului conditionat; Apar variatii de temperatura in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si temperaturi extreme generate de fiecare anotimp; Este asigurata ergonomia locului de munca; Iluminatul este mixt si suficient; Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare; Incaperea este curata; Pardoseala este neteda, nealunecoasa; Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice; In timpul deplasarilor la clienti executantul este supus conditiilor specifice de mediu locului unde se deplaseaza.
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive; Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior ; Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective); Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare; Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca; Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; Comunicari si actiuni accidentogene ; Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ; Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager); Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii; Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili; Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior; Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;
OMISIUNI
Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in munca; Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat; Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor; Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;
Ritm mare de munca; Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;
Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual; Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii; Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu; Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager; Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse accidental din echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le beneficiari); Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea prin incintele fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le beneficiari); Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate fara asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le beneficiari);
FACTORI DE RISC TERMIC Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate fierbinti; Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in
trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme; Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;
Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ; Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice;
Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism); Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ; Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor; Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si temperaturile extreme generate de anotimp; Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la beneficiari);
FACTORI DE RISC CHIMIC Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti); Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul deplasarilor la beneficiari);
UNITATEA: S.C. IPA S.A. SECTIA(DEPARTAMENT): TEHNICO-ADMINISTRATIV 3.8.4 FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA FISA NR.8 LOCUL DE MUNCA: AUTOMATIST ELECTRONIST
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCA
NUMAR PERSOANE EXPUSE: 2
DURATA EXPUNERII: 8h/sch. ECHIPA DE EVALUARE: Mirela Valeanu - Evaluator autorizat Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M. Petre Visu - Intervievat
FACTORI DE RISC IDENTIFICATI
FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC(descriere,parametri)
EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale sau cele DECES cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive; 2.Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea ITM 45-180 zile pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior ; 3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a mijloacelor de DECES protectie din dotare ( inclusiv cele colective); 4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a DECES echipamentelor tehnice din dotare; 5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in DECES munca; 6.Parasirea locului de munca fara acordul DECES conducatorului locului de munca; 7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor DECES existente; 8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES
7 7 7 7 7 7
1 1 1 1 1 1
3 3 3 3 3 3
9.Comunicari si actiuni accidentogene ; 10.Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ; 11.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager); 12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii; 13.Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; 14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; 15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili; 16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
DECES DECES DECES DECES DECES DECES DECES ITM 3-45 zile
7 7 7 7 7 7 7 2 7
1 1 1 1 1 1 1 1 1
3 3 3 3 3 3 3 1 3
17.Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n DECES perimetrul exterior; 18.Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si DECES sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; 19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului ITM 45-180 zile de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; 20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; EXECUTANT OMISIUNI 21.Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in munca; 22.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului; ITM 3-45 zile DECES DECES
3 2 7 7
1 1 1 1
2 1 3 3
CONTINUT SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO R SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE FIZICA
23.Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii de DECES lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate; 24.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat; ITM 45-180 zile 25.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere INV gr.III indelungata in fata videoterminalelor; 26.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile articulatia pumnului; 27.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor ITM 3-45 zile interfalangiene; 28.Ritm mare de munca; 29.Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 30.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); 31.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile DECES DECES
7 3 4 2 2 2 2 7 7 3 2 2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
3 2 2 1 1 1 1 3 3 2 1 1
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE PSIHICA
32.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor ITM 45-180 zile tehnice din dotare; 33.Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate ITM 3-45 zile incorect sau la manipularea manual; 34.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii ITM 3-45 zile activitatii; 35.Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si DECES sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu;
36.Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a sistemului de frnare a autoturismului n mers, DECES exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager; 37.Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de DECES protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; 38.Deteriorarea accidentala a echipamentelor DECES tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; 39.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu DECES avionul; 40.Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse accidental din echipamente in INV gr.I miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le beneficiari); 41.Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea prin incintele fabricilor sau pe DECES traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le beneficiari); 42.Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate fara DECES asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le beneficiari); 43.Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate ITM 45-180 zile fierbinti; 44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in DECES timpul coliziunilor dintre autoturisme; 45.Incendii provocate de izolatii electrice DECES necorespunzatoare; 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 47.Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ; DECES DECES
7 7 7 6
1 1 1 1
3 3 3 3
3 7 7 7 7
1 1 1 1 1
2 3 3 3 3
MEDIUL DE MUNCA
MEDIUL DE MUNCA
48.Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de DECES mpmntare a unor echipamente tehnice electrice; 49.Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, ITM 3-45 zile diluant, pasta corectoare; 50.Calamitti naturale (surprinderea n incint de DECES ctre seism); 51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor NEGLIJABILE din arhiva unitatii ; 52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea ITM 3-45 zile geamurilor si a usilor; 53.Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si ITM 45-180 zile temperaturile extreme generate de anotimp; 54.Expunere ocazionala la zgomot (in timpul INV gr.I deplasarilor la beneficiari); 55.Prezenta in zone cu potential pericol de DECES explozie(statie carburanti); 56.Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul ITM 45-180 zile deplasarilor la beneficiari); 57.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) DECES prezente pe traseele exterioare de deplasare.
7 2 7 1 2
1 1 1 1 1
3 1 3 1 1
3 6 7 3 7
1 1 1 1 1
2 3 3 2 3
57
Ri X ri Nrgi =
i=1 57 i=1 =
ri
0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 38(3x3) + 8(2x2) + 11(1x1) 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 38x3 + 8x2 + 11x1
2.73
LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt.
Denumirea factorului de risc Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive; Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior ; Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective); Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare; Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca; Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; Comunicari si actiuni accidentogene ; Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ; Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager); Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii; Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili; Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior;
F1
F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17
2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1 3
F18
F19 F20 F21 F22 F23 F24 F25 F26 F27 F28 F29 F30 F31 F32 F33 F34 F35
Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in munca; Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului; Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate; Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat; Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor; Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; Ritm mare de munca; Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual; Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii; Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu; Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager; Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
2 1 3 3 3 2 2 1 1 1 1 3 3 2 1 1 3
F36
F37
F38 F39 F40 F41 F42 F43 F44 F45 F46 F47 F48 F49 F50 F51 F52 F53 F54 F55 F56 F57
Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse accidental din echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le beneficiari); Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea prin incintele fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le beneficiari); Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate fara asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le beneficiari); Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate fierbinti; Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme; Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ; Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice; Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare; Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism); Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ; Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor; Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si temperaturile extreme generate de anotimp; Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la beneficiari); Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti); Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul deplasarilor la beneficiari); Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare.
3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3 1 3 1 1 2 3 3 2 3
CAP.4. CONCLUZII GENERALE

4.1.CONCLUZIILE EVALUARII
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatete in muncain vigoare referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de risc si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora. Accidentele de munca sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul unor disfunctii ale componentelor sistemului de munca (mijloace de munca, mediu de munca, sarcina de munca, executant), care interactioneaza si se influenteaza reciproc. Specificam ca, in cadrul unitatii dumneavoastra (conform declaratiei date de angajator ), nu au fost inregistrate evenimente de acest gen. Abaterile de la functionarea optima a sistemului conduc la vatamarea organismului uman numai cand se constituie un lant cauzal (din cel putin doua elemente, unul obiectiv si altul subiectiv), a carui ultima veriga este impactul intre persoana si agentul material care o lezeaza. Din acest motiv, disfunctiile elementelor sistemului de munca sunt considerate cauze potentiale de accidentare, respectiv factori de risc. Actiunea factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin transformarea acestora din posibilitate in realitate. Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre factorii de risc de accidentare si factorii de risc de imbolnavire profesionala, diferenta fiind numai nivelul si durata de expunere a organismului, astfel incat un factor de imbolnavire poate deveni factor de accidentare si invers. Metoda utilizata a urmarit identificarea factorilor de risc la locurile de munca cu pericol de accidentare / imbolnaviri profesionale pentru activitatile analizate, in vederea stabilirii nivelului de risc atat pentru fiecare loc de munca, cat si la nivel de unitate, prin cuantificarea si ierarhizarea riscurilor de accidentare pentru cunoasterea acestora de catre toti salariatii de la locul de munca respectiv. Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor declarate de angajator ca se desfasoara in cadrul S.C. IPA S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii
(metode de lucru, personal existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica, istoric evenimente, etc.). Odata identificate principalele riscuri de accidentare, acestea au fost ierarhizate (in functie de valoarea nivelului de risc) pentru a putea fi urmarite si asigurate conditiile si masurile necesare inlaturarii sau reducerii acestora. Lucrarea de fata contine evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru 9 posturi de muncadin cadrul S.C. IPA S.A. identificat si evaluat in conformitate cu prevederile legale. Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M.de evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pe loc de munca avizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in anul 1993. Tinand seama de conditiile concrete existente la data analizei activitatii desfasurate in cadrul societatii, a rezultat oportunitatea evaluarii nivelului de risc pentru urmatoarele activitati, fiind ierarhizate si prezenate locurile de munca in functie de nivelul de risc, in tabelul urmator :
Nr. loc munca 1 2 3 4 5 6 7 8 9
DENUMIREA LOCULUI DE MUNCA TESA CONDUCATOR AUTO IT PERSONAL CURATENIE MEDIC LEGATOR MANUAL GESTIONAR MAGAZIE AUTOMATIST ELECTRONIST LACATUS MECANIC
Nivelul de risc global 2.71 2.83 2.75 2.74 2.79 2.76 2.71 2.73 2.74
Situatia pozitiva din unitate se reflecta in nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munca ( NgA) determinat astfel :
9
Nrgi X Nrgi
=
Nga =
i=1 9
2.71*2.71+2.83*2.83+2.75*2.75+2.74*2.74+2.79*2.79+2.76*2.76+2.71*2.71+2. 73*2.73+2.74*2.74 2.71+2.83+2.75+2.74+2.79+2.76+2.71+2.73+2.74
2.75
Nrgi
i=1
Nivelurile partiale de risc pe fiecare loc de munca:
Rezultatele procesului de evaluare s-au materializat in fisele de evaluare pentru fiecare loc de munca identificat stabilindu-se nivelul riscului atat pe loc de munca cat si la nivel de unitate. Completarea fiselor de masuri preventive se intocmesc pentru fiecare loc de munca al caror nivel de risc partial se situeaza peste 3,5 valoare limita acceptata. Este necerar sa facem precizarea ca ansamblul de activitati supuse analizei se desfasoara cu maxim de responsabilitate. Reamintim ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii profesionale. Se considera risc maxim acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impune asigurarea masurilor preventive tehnice si organizatorice pentru dimunuarea riscurilor. Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca din activitatea de baza prin identificarea pericolelor posibile si probabilitatea manifestarilor in conditiile de tehnicitate si calificarea personalului au rezultat valori ale nivelului de risc cuprinse in intervalul 2,71-2,83. Se mentioneaza faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati cumulate conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le executa. Nivelul de risc rezultat pentru activitatile evaluate permite desfasurarea procesului de munca in conditii de securitate a muncii, la situatia existenta adaugandu-se preocuparea factorilor de raspundere pentru realizarea si respectarea recomandarilor propuse pentru fiecare activitate precum si a prevederilor legale in vigoare pentru activitatile evaluate.
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA LA NIVELUL UNITATII
Conform prevederilor legislatiei in vigoare angajatorul are obligatia s asigure evaluarea riscurilor de accidentare si mbolnvire profesional la locurile de munc, precum si s reevalueze riscurile privind securitatea si sntatea angajatilor n vederea stabilirii msurilor de prevenire ori de cte ori sunt modificate conditiile de munc,incluznd schimbarea echipamentului tehnic,a procesului tehnologic, a substantelor chimice si a preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munc, etc.; Angajatorul trebuie s dispun reevaluarea riscurilor de accidentare si mbolnvire profesional pentru toate locurile de munc, inclusiv pentru acele grupuri de angajati care sunt expusi la riscuri particulare; n urma acestei reevaluri, msurile preventive si metodele de lucru stabilite de ctre angajator trebuie s asigure o mbunttire a nivelului de protectie a angajatilor si s fie integrate n toate activittile unittii respective, la toate nivelurile ierarhice.
4.2.RECOMANDARI
Reamintim inca odata faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati cumulate conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le executa. La nivelul unitatii se vor avea in vedere urmatoarele: Completarea semnalizarii de securitate si/sau sanatate in munca: marcarea prizelor, marcarea tablourilor, marcarea elementelor electrice, marcarea cailor de acces, achizitionarea de noi veste reflectorizante; Efectuarea periodica a verificarilor PRAM; Asigurarea si completarea (dupa caz) cu echipament de protectie pentru toate categoriile de personal care necesita protectie suplimentara in timpul activitatii; Amenajarea biroului aferent departamentului IT astfel incat sa fie posibila deschiderea ferestrelor; Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice; Imbunatatirea sistemului de racire in camera serverelor; Dotarea cu truse medicale omologate de acordare a primului ajutor pentru toate punctele de lucru ale unitatii cat si verificarea periodica a chiturilor; Acordarea de materiale igienico-sanitare pentru toate cateroriile de salariati corespunzator activitatii desfasurate; Acordarea facilitatilor prevazute de legislatia in vigoare in cazul temperaturilor extreme: perioada calda(apa minerala carbogazoasa - 2-4 l/ persoana / zi); perioada rece(ceai- 0.5 l / persoana/zi); Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea acestora(la centre specializate) ori de cate ori este nevoie; Elaborarea planului de prevenire si protectie;
4.2.1 TESA
Recomandari tehnico-organizatorice: In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care desfasoara activitatea de birou, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi: Reguli de protectie la utilizarea calculatorului: 1. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor echipamentelor confort si libertate de miscare si sa diminueze, in masura cat mai mare, riscurile de natura vizuala, mentala datorate postului. 2. Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire inclinate intre 10-20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor. 3. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat de minimum 90. 4. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm.. 5. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm+/-150mm.. 6. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de lumina (naturala sau artificiala). 7. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesara. 8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre personal autorizat in acest scop. 9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice. 10. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine urmatoarele prevederi: : a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala; b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare; c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului
corespunzator de pe panoul unitatii centrale; d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in documentatia tehnica a calculatorului.. 11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune. 12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare. 13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul.. 14. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii. 15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune. 16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata o defectiune a acestuia.. 17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere autorizat. 18. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere pentru control si remediere. 19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura la pamant. 20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal autorizat in acest scop. 21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot conduce la incendii. 22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de carbon. 23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai dupa deconectarea acestora de la sursa. 24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti. 25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de
catre imprimanta. 26. Se interzice fumatul in incaperile n care se gaseste un volum mare de documente. 27. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii. 28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati. 29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre. 30. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:
conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate; conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza; punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate; prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc. Reguli de protectie impotriva electrocutarii: 1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare; Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri sau crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator impotriva atingerilor directe; 2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte. 3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la sursa de current, in caz de pericol; 4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric; 5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare; 6. In situatii de necesitate:
se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda; se scoate consumatorul din priza; interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform prevederilor legale.
Se vor asigura urmatoarele: Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate. Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare; Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor; Acordare de materiale igienico-sanitare; Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice; Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.
4.2.3 IT
Recomandari tehnico-organizatorice: In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care desfasoara activitatea de birou/ IT, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi: Reguli de securitate la utilizarea calculatorului: 1. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor echipamentelor confort si libertate de miscare si sa diminueze, in masura cat mai mare, riscurile de natura vizuala, mentala datorate postului. 2. Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire inclinate intre 10-20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor. 3. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat de minimum 90. 4. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm.. 5. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm+/-150mm.. 6. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de lumina (naturala sau artificiala). 7. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesara. 8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre personal autorizat in acest scop. 9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice. 10. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine urmatoarele prevederi: :
a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala; b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare; c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunzator de pe panoul unitatii centrale; d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in documentatia tehnica a calculatorului.. 11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune. 12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare. 13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul.. 14. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii. 15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune. 16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata o defectiune a acestuia.. 17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere autorizat. 18. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere pentru control si remediere. 19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura la pamant. 20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal autorizat in acest scop. 21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot conduce la incendii. 22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de carbon. 23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai dupa deconectarea acestora de la sursa. 24.
La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti. 25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de catre imprimanta. 26. Se interzice fumatul in incaperile n care se gaseste un volum mare de documente. 27. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii. 28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati. 29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre. 30. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:
conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate; conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza; punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate; prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc. Reguli de securitate privind manipularea marfurilor/ produselor/materialelor: 1. Operatiile de manipulare, transport si depozitare al marfurilor grele sau cu forme geometrice deosebite, care presupun dificultati mai mari de asigurare a stabilitatii si manevrabilitatii acestora, vor fi supravegheate permanent de catre conducatorii locurilor de munca, sau de catre alte persoane competente care vor verifica: sa nu fie prezente persoane straine, fara responsabilitati, in zona in care sedesfasoara activitatea; astfel de operatii sa nu fie executate de persoane sub 18 ani. 2. Pentru evitarea oricarui accident, in timpul manipularii maselor , angajatii si
ceilalti participanti la procesul de munca sunt obligati: Sa se deplaseze numai pe caile de acces. Distantele de transport manual al maselor nu pot depasi 60(m), iar diferentele de nivel nu pot fi mai mari de 4(m)-pe scara sau pe plan inclinat. Inaltimea maxima la care se pot ridica individual mase pe verticala (fata de talpile manipulantului) este de1,5(m). In timpul manipularii maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Reguli de securitate impotriva electrocutarii: 1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare; Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri sau crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator impotriva atingerilor directe; 2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte. 3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la sursa de current, in caz de pericol; 4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric; 5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare; 6. In situatii de necesitate:
4.2.8 AUTOMATIST ELECTRONIST

Recomandari tehnico-organizatorice: In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care desfasoara activitatea de automatist electronist sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi: Reguli de protectie la utilizarea calculatorului: 1. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor echipamentelor confort si libertate de miscare si sa diminueze, in masura cat mai mare, riscurile de natura vizuala, mentala datorate postului. 2. Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire inclinate intre 10-20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor. 3. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat de minimum 90. 4. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm.. 5. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm+/-150mm.. 6. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de lumina (naturala sau artificiala). 7. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesara. 8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre
personal autorizat in acest scop. 9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice. 10. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine urmatoarele prevederi: : a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala; b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare; c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunzator de pe panoul unitatii centrale; d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in documentatia tehnica a calculatorului.. 11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune. 12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare. 13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul.. 14. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii. 15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune. 16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata o defectiune a acestuia.. 17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere autorizat. 18. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere pentru control si remediere. 19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura la pamant. 20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal autorizat in acest scop. 21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot
conduce la incendii. 22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de carbon. 23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai dupa deconectarea acestora de la sursa. 24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti. 25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de catre imprimanta. 26. Se interzice fumatul in incaperile n care se gaseste un volum mare de documente. 27. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii. 28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati. 29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre. 30. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:
conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate; conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza; punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate; prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc. Reguli de protectie impotriva electrocutarii: 1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare; Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri sau crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator impotriva atingerilor directe; 2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si
suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte. 3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la sursa de current, in caz de pericol; 4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric; 5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare; 6. In situatii de necesitate:
Se vor asigura urmatoarele: Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate. Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare; Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor; Acordare de materiale igienico-sanitare; Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice; Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.

Evaluare Risc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare Risc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA A7.

3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1 TESA

3.1.1 PROCESUL DE MUNCA

3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

Dozator apa; Aparat filtru pentru cafea; Frigider.

Trusa medicala de acordare a primului ajutor; Extinctor; Materiale igienico-sanitare.

utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.

3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

FACTORI DE RISC TERMIC

FACTORI DE RISC ELECTRIC

FACTORI DE RISC CHIMIC

Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;

FACTORI DE RISC CHIMIC Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

UNITATEA: S.C. IPA S.A. SECTIA(DEPARTAMENT): TEHNICO-ADMINISTRATIV LOCUL DE MUNCA: TESA

FACTORI DE RISC TERMIC

FACTORI DE RISC ELECTRIC

MIJLOACE DE PRODUCTIE MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC FIZIC

MEDIUL DE MUNCA MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC BIOLOGIC

ITM 3-45 zile DECES DECES

LEGENDA FIGURA Nr.1

Nivel partial de risc 3

F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17

3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU LOCUL DE MUNCA NUMARUL 1

3.3 LOCUL DE MUNCA NR.3 IT

3.3.1 PROCESUL DE MUNCA

3.3.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

Ghilotina hartie; UPS; KVM; Mobilier specific de birou.

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

Dozator apa; Aparat filtru pentru cafea; Frigider.

Trusa medicala de de accordare a primului ajutor; Extinctor; Materiale igienico-sanitare.

3.3.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

FACTORI DE RISC TERMIC

FACTORI DE RISC ELECTRIC

FACTORI DE RISC FIZIC

FACTORI DE RISC CHIMIC

Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

UNITATEA: S.C. IPA S.A. SECTIA(DEPARTAMENT): IT LOCUL DE MUNCA: IT

DECES DECES DECES DECES ITM 3-45 zile

DECES DECES ITM 3-45 zile

FACTORI DE RISC MECANIC

FACTORI DE RISC TERMIC

FACTORI DE RISC ELECTRIC

MIJLOACE DE PRODUCTIE MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC FIZIC

MEDIUL DE MUNCA MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC BIOLOGIC

LEGENDA FIGURA Nr.1

Nivel partial de risc 3

F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18

F40 F41 F42 F43 F44

F60 F61 F62 F63

3.3.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU LOCUL DE MUNCA NUMARUL 3

3.8 LOCUL DE MUNCA NR.8 AUTOMATIST ELECTRONIST

3.8.1 PROCESUL DE MUNCA

3.8.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

Mobilier specific de birou.

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

Dozator apa; Aparat filtru pentru cafea; Frigider.

2.712.71+2.832.83+2.752.75+2.742.74+2.792.79+2.762.76+2.712.71+2. 732.73+2.74*2.74 2.71+2.83+2.75+2.74+2.79+2.76+2.71+2.73+2.74