Sunteți pe pagina 1din 55

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR: AS. ABSOLVENT:

2012

ARGUMENT ngrijirea bolnavului se pierde n negura timpurilor: n trecutul ndepartat, cnd femeile pansau ranile barbatilor ntorsi din lupta sau de la vnatoare; mai aproape de noi, n 1860, data cnd ncepe istoria profesiunii noastre de ngrijire a bolnavului. Astazi cu toata vechimea pe care o are misiunea noastra sociala nu este totdeauna clara. Pentru unii asistenta ajuta medicul. Pentru altii ea practica o profesiune autonoma. ntre aceste doua extreme, rolul asistentei medicale este perceput si descris divers. Timp ndelungat, ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca. nsa rolul celor ce ngrijesc bolnavul a continuat sa evolueze. nca de mic copil mi doream sa devin asistenta si am urmat acest drum fara ocolisuri spre a mi mplini visul. Timp de 3 ani ct am studiat am fost n practica aproape n toate spitalele din Ploiesti. Dintre toate cel mai mult mi a placut sa fac practica la Spitalul Boldescu, pe sectia ORL. Aici am nchegat o relatie de aproape colegialitate cu personalul de acolo. De aceea am ales si tema proiectului ca fiind ngrijirea pacientului cu amigdalita . Mi s-a parut ca ma pot descurca mai bine de material. Asa ca fara sa mai stau pe gnduri am ales aceasta tema si sper, de fapt cred ca am facut o alegere buna. Ar mai fi nca un motiv: este o afectiune foarte des ntlnita la orice categorie de vrsta si am putut sa i educ pe cei din familia mea cu privire la profilaxia amigdalitei, la factorii care influenteaza dezvoltarea inflamatiei amigdalelor, la interventia chirurgicala, la evolutia postoperatorie. Asa am convins o si pe sora mea sa mearga la medic fara frica. Acum se bucura de faptul ca are n familie o viitoare asistenta si ca are acces la informatie. Pentru mine realizarea acestui proiect a nsemnat foarte mult, deoarece prin studierea acestor cazuri am ajuns la o nelegere i o cunoatere a fiinei umane i a modului n care se pot iniia i ntreine relaiile interpersonale, cooperante, bazate pe respect ntre membrii echipei de ngrijire i cel ngrijit.

CUPRINS CAPITOLUL I- DATE GENERALE DESPRE AMIGDALITA


I.1. Definiie I.2Etiologie i etiopatogenie....................................................... I.3Forme clinice........................................................................ I.4-Simptomatologie.................................................................... I.5Diagnostic pozitiv.................................................................. I.6Diagnostic diferenial............................................................. I.7Evoluie i prognostic............................................................ I.8Complicaii............................................................................ I.9Investigaii............................................................................. I.10Tratament........

CAPITOLUL II- PARTEA APLICATIVA: PREZENTAREA CAZURILOR CAPITOLUL III- CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I- DATE GENERALE DESPRE AMIGDALITA

I.1. Definiie Amigdalita reprezinta inflamatia de natura infectioasa a amigdalelor, care poate sa fie insotita de dureri faringiene si febra. Amigdalele sunt de fapt structuri cu rol in apararea organismului de infectii si contin tesut limfatic. Sunt localizate de o parte si de alta a gatului, in spatele bazei limbii. Inflamatia amigdalelor se extinde de cele mai multe ori si cuprinde si pilierii faringieni, ajungandu-se la faringoamigdalita. Faringoamigdalitele sunt afectiuni foarte frecvente, mai ales in perioada copilariei. Se pare ca aproape toti copii fac cel putin un episod de faringoamigdalita, mai mult sau mai putin complicat. I.2Etiologie i etiopatogenie Principalele cauze de producer a amigdalitelor sunt infectiile virale si bacteriene. Infectiile bacteriene sunt cel mai frecvent incriminate in aparitia bolii, urmate de cele virale. Cele mai frecvente bacterii care dau faringoamigdalita sunt: 1. Streptococul betahemolitic de grup B, de grup A; 2. Haemophilus influenzae; 3. Stafilococul auriu. Majoritatea episoadelor de amigdalita au insa etiologie virala. Virusurile responsabile pot fi: 1. Virusul herpes simplex; 2. Virusul Epstein Barr; 3. Cytomegalovirus; 4. Adenovirusuri. Bacteria cel mai des implicata in producerea amigdalitelor este streptococul beta-hemolitic grup A (SBHGA), care produce de asemenea si angina streptococica. Alte cauze de amigdalite, rar intalnite la persoanele cu un sistem imunitar sanatos, pot fi cele parazitare si fungice. Cu toate ca nu exista o dovada clara care sa indice o implicare a fumului de tigara in producerea amigdalitelor, s-a constatat o incidenta crescuta a amigdalectomiilor, procedeu chirurgical de indepartare a amigdalelor palatine, la copiii expusi fumului de tigara. Amigdalita determinata de streptococ se manifesta cel mai frecvent la copii cu varste intre 5 si 15 ani, in timp ce etiologia virala este mai intlanita la copiii mai mici.

Infectia poate fi transmisa pe cale aeriana, prin picaturi de saliva expulzate in cursul tusei, stranutului sau chiar vorbitului. Exista si cazuri in care persoanele sunt doar purtatoare de bacterii cu potential patogen, dar care nu fac boala. Aceste persoane se numesc purtatori sanatosi, si pot infecta, la randul lor, alti pacienti. Boala are o evolutie favorabila in prezenta tratamentului, iar complicatiile ei sunt destul de rare. Uneori, in prezenta unei imunitati foarte bune, fenomenele inflamatorii dispar in 4- 10 zile. I.3Forme clinice Exista trei tipuri de amigdalite: acute- de etiologie virala subacute cauzata de bacteria Actinomyces cornice- de origine bacteriana Amigdalita acuta se manifesta sub doua forme: forma acuta parenchimatoasa, cu infecia ntregii amigdale; forma acuta foliculara, n care amigdalele sunt acoperite de puroi. Amigdalita cronica este o infectie cronica, permanenta si recidivanta a amigdalelor si este de trei feluri: cazeoasa, infectanta hipertrofica.

I.4-Simptomatologie Simptomele pacientului sunt in functie de tipul de amigdalita: acuta, subacuta sau cronica. De asemenea, ele variaza si daca pacientul are episoade recurente de amigdalita sau boala trenanta. Simptomul constant se pare ca este durerea de gat.

Amigdalita acuta se caracterizeaza clinic prin: - Febra; - Halena respiratorie; - Congestie nazala si rinoree; - Limfadenopatie; - Disfagie, odinofagie;

- Dispnee, tuse si alte semne ale obstructiei cailor respiratorii superioare; - Durere abdominala; - Letargie si alterarea starii generale (maleza); In cazul formei acute simptomele dureaza 4-5 zile in cazurile necomplicate, dar pot sa fie prezente chiar si 2 saptamani. Acuzele pot fi acompaniate de simptome gripale, sugerand o infectie virala. Amigdalita cronica prezinta de cele mai multe ori: halena fetida persistenta, durere faringiana si adenopatie persistenta. Amigdalita persistenta este diagnosticata daca o persoana are mai mult de 7 episoade de boala in cursul unui an, 5 infectii in 2 ani consecutivi, sau 3 infectii anual, timp de 3 ani consecutiv. Daca au aparut abcese periamigdaliene pacientul acuza febra inalta, durere intensa la nivelul gatului, sialoree, miros fetid in gura, dificultati la deschiderea gurii (trismus) si modificari ale vocii. Amigdalita poate sa treaca de la sine, insa in cazul unei etiologii virale pot sa apara complicatii la distanta. Germenii pot migra si pot determina chiar si endocardita.

Simptomatologia amigdalitei cronice nu are o precizare clinica bine definita. Este imposibil de pus diagnosticul de amigdalita cronica numai pe aspectul exterior al amigdalelor. Semne subiective: senzaii dureroase, discrete, cu nepaturi, mai ales n timpul nghiiturilor. Aceste senzaii sunt localizate la nivelul amigdalelor i n special n regiunea corespunzatoare lor. inspir dificil, sforait n somn, n cazul amigdalelor foarte mari care strmteaza n masura pot aparea modificari de timbru (voce amigdaliana), uneori pronunare dificila, determinate de

importanta istmul faringian; limitarea mobilitaii valului i pilierului posterior prin perturbarea contraciei peristafilinilor; uneori manifestari asmatiforme n cazul amigdalelor plonjate; aceste simptome nu sunt nsoite de temperatura sau pot prezenta mici oscilaii termice ( 370 alteori bolnavul prezinta o senzaie de iritare a faringelui cu accese de tuse i intermitent

37,20 C ), stare de adinamie cu dureri articulare vagi, dupa ingerare de lichide reci; eliminarea unor grunji alb-galbui de cazeum fetid, gura exhala un miros din cauza fermentaiilor de la nivelul criptelor. Semne obiective: Examenul faringelui trebuie facut metodic, prin inspecie, palpare cu degetul, explorare cu stiletul sau spatula, recoltarea coninutului criptelor pentru examenul bacteriologic.

La inspecie: ne intereseaza volumul amigdalelor care poate fi vizualizat nu numai prin simpla inspecie a faringelui, ci trebuie executata i o apasare cu vrful unei spatule privind partea laterala a stlpului anterior, pentru a ncerca sa scoatem amigdala din loja ei; amigdalele mult hipertrofiate la aduli, produse de o iritare a esutului limfatic ct i a celui inspectnd faa interna a amigdalelor vedem ca ea poate fi neteda sau brazdata. n amigdalita amigdalele mici, atrofiate i dure, care produc n urma nlocuirii treptate a esutului limfoid cu

conjunctiv, constituie un semn valoros n diagnosticarea unei amigdale cronice;

cronica, forma cea mai des ntlnita este cea brazdata; esut conjunctiv, se ntlnesc mai rar n cursul amigdalitelor cronice, n aceasta forma de amigdalita cronica, atrofiata, focarul infecios se afla mai profund i izolat de suprafaa amigdalei unde deseori apar cicatrici; un simptom important al amigdalitei cronice este roeaa stlpului anterior cu marginea lui aspectul i coninutul criptelor au o deosebita valoare n diagnosticul amigdalei cronice. libera, puin edematiala i aderenta de amigdala hipersensibila la palpare; La faringoscopie constatam acele dopuri de cazeum alb-galbui, nchistate n cripte, mai ales la nivelul polului superior sau napoia stlpului anterior, care trebuie ndepartat pentru a pune n evidena acest cazeum. Palparea ganglionului satelitului amigdalian napoia unghiului mandibulei, cnd poate aparea i o durere cu iradiere spre urechea respectiva, ca i controlul foselor nazale nu trebuie omise n cursul unei amigdalite cronice. I.5Diagnostic pozitiv Diagnosticul unei amigdalite cronice, ca infecie de focar, se face pe baza anamnezei bolnavului, care trebuie cercetata cu multa minuiozitate, mai ales ca procesul acut amigdalian care precede o nefrita sau un reumatism este de cele mai multe ori atenuat i deci, neglijata de bolnav n majoritatea cazurilor. Anginele din copilarie, flegmoanele amigdaliene i periamigdaliene, anginele difterice sau scarlatinoase joaca un rol important n producerea condiiilor unei infecii de focar. Din toate formele amigdalelor, cele mici, atrofiate, scleroase, ascunse n lojele amigdaliene aproape invizibile la prima infecie, aderenta la stlpi, sunt cele mai suspecte. Micorarea lor se datoreaza faptului ca esutul fibros a nlocuit o buna parte a esutului limfatic.

Ganglionul satelit al amigdalei este deseori marit de volum i sensibil la presiune. n mod inconstant, bolnavul prezinta o tuse seaca diminuata. n cele mai multe cazuri bolnavii au o hipersensibilitate la frig deosebit, la schimbari de temperatura fac cu uurina cataruri rinofaringiene i au o senzaie de deglutiie dureroasa. Dintre semnele de ordin general sunt ntlnite mai frecvent senzaia de oboseala, somnolena, alte ori insomnie, palpitaii periodice, uneori stari subfebrile. Subfebrilitaile cronice de origine infecioasa trebuie deosebite de subfebrilitaile funcionale: primele se manifesta cu simptome subiective i obiective dentare sau amigdaliene, temperatura ajungnd pna la 37,70C, chiar 380C. Examenul ORL va fi precedat i completat totdeauna de un examen general. n diagnosticul focarului de infecie amigdalian, proba terapeutica prin extirparea amigdalelor constituie de cele mai multe ori singurul criteriu de certitudine. n indicaia terapeutica a unui presupus focar de infecie amigdalian este totui necesar a se baza pe o serie de date paraclinice, din confruntarea carora, cu datele clinice, sa rezulte unele concluzii de probabilitate: homeograma arata diverse grade de anemie ; leucograma dupa masajul amigdalitei, arata o limfopenie n VSH este crescut n majoritatea cazurilor. Persistena unei v

cazurile normale, leucocitoza n cazul amigdalelor infectate ; teze de sedimentare a hematiilor dupa 2 3 saptamni de la episodul acut, face probabila apariia unei complicaii la distana; gamaglobulinele cresc ; probele biochimice prin testare intradermica cu acid salicilic sau cu his

tamine ca i esutul peteiilor, dau indicaii de probabilitate asupra existenei n organism a unui focar de infecie; probele de activare a focarului amigdalian au fost precizate n vederea precizarii sediului amigdalian al infeciei de focar. Dintre acestea esutul Viggo-Schmidt este cel mai utilizat, consta n compararea formulei leucocitare efectuata nainte i dupa masarea digitala a amigdalei; testele antigenice streptococice i n special dozarea antistrotolizinelor (la valori de peste 400 U/cmc) arata natura streptococica a infeciei.

I.6Diagnostic diferenial Se face n primul rnd cu amigdalita acuta, care este nsoita de temperatura i alte fenomene generale accentuate : forma hipertrofica a sifilisului secundar se manifesta printr-o

hipertrofie brusca, generalizata la ntreg nivelul limfatic Waldezer, leziuni cutaneo-mucoase specifice i de pozitivitate serologica; hipertrofia amigdaliana bacilara, care evolueaza n pusee, interesnd toate formaiunile limfoide faringiene. Amigdalele apar marite de volum, mai solide i nsoite constant de adenopatie cervicala; apofiza stiloida alungita anormal apasa asupra amigdalei pa forma latenta a flegmonului amigdalian cu evoluie subacuta; calculul amigdalian ne da o senzaie pietroasa la palparea diforma infiltrativa a cancerului amigdalian i mai ales sarco latine i da o jena dureroasa n regiunea amigdaliana i dificultate n deglutiie;

gital sau controlul cu stiletul, este de obicei unilateral; mul, n primele stadii de evoluie pot fi confundate cu hipertrofia simpla a amigdalei. Vom controla elementele caracteristice, eventual se va face examenul biopsie : limfogranulomatoza maligna, n care aderena cervicala, hipertrofia splinei, examenele biologice i sanguine(polinucleoze, euzinofilie, celulele Sternberg) precizeaza diagnosticul; leucemia limfoida, tradusa prin hipertrofia amigdaliana, iniial monolaterala, dar bilateralizata n scurt timp, prin adenopatie voluminoasa, indolora generalizata, prin creterea considerabila a numarului de globule albe i prin modificarile din formula leucocitara. I.7Evoluie i prognostic n amigdalita cronica cazeoasa, contrar de ce se ntmpla n amigdalita cronica infectata, expresia amigdalelor n afara de dopuri cremoase, nu elimina nici o secreie tulbure sau puriforma. Pentru acest motiv nu se observa modificari locale sau la distana, aceasta forma de amigdalita fiind benigna. Singura indicaie operatorie o da halena fetida i puseurile congestive, uor dureroase, prea frecvente sau prelungite. Numai n aceasta forma clinic se observa chistul de retenie amigdaliana prin ocluzia unei cripte la periferie, marimea lor variaza, putnd ajunge ct o aluna, cnd bombeaza suprafaa amigdalei. Aceste

chisturi pot persista ani de zile fara sa i schimbe aspectul, putnd fi deschise cu un stilet, cu vrful unui bisturiu sau cu un galvanocauteri, dndu-se ieire unei materii puriforme, pastoase, fetide. Ele recidiveaza n acelai punct i cu acelai aspect. Cnd o astfel de masa cazeoasa se deshidrateaza i se infiltreaza cu calciu, se produce un calcul amigdalian care poate ajunge de marimea unei alune i ulterior mucoasa se exteriorizeaza. Aceasta litiaza amigdaliana este foarte rara putndu-se ndeparta fara dificultate. I.8 Complicaii a) Amigdalita cronica prin infecia unei cripte, care se deschide n spaiul periamigdalian produce flegmonul periamigdalian. b) Amigdalita lacunara ulceroasa este o complicaie a amigdalitei cronice criptice i se concretizeaza prin pierderi de substane a esutului amigdalian dnd o ulceraie acoperita cu false membrane. c.)Infecia cailor aeriene inferioare: - tuse amigdaliana produsa de amigdalita cronica hipertrofica, prin iritarea nervului pneumogastric; - laringita cronica; - tulburari bronho-pulmonare care pot urma unui abces al amigdalitei cronice i pot fi ntreinute de infecia cronica amigdaliana. d.)Tulburari otice se prezinta sub forma otitelor acute, consecutive reacutizarilor amigdaliene sau slab forma otitelor catarale cronice, determinate de pareza valului, prin distensia piliarilor i tulburarilor de contracie a deglutiiei. e.)Infecia tubului digestiv focarele amigdaliene pot determina gastrite, gastroenterite, mai ales la vrsta tnara prin polifagie sau pe cale sanguina. Inflamaia apendicelui se produce concomitent cu cea a amigdalelor palatine. f.)Infeciile esutului limfoid faringian nu ramn izolate la acest nivel, ci pot produce o serie de complicaii n tot organismul: - septicemia anginoasa este o complicaie produsa mai frecvent de streptococci cu virulena mare. Difuzarea infeciei se produce pe cale venoasa (plexul venos faringian i perifaringian). Amigdalita cronica infectata da complicaii la distana cum ar fi: aparatul renal: nefrita acuta, glomerulonefrita acuta; aparatul locomotor: reumatismul articular acut, poliartrita

infecioasa; aparatul cardiovascular: endocardita, tromboflebita

recidivanta, artrite;

sistemul nervos: migrene, nevralgia de tip brachial, cefalee

rebele la tratament; aparatul digestiv: gastroenterite, colite; aparatul respirator: laringita cronica, astm bronic; afeciuni dermatologice: urticarie cronica, eczeme afeciuni endocrine: dismenoree, avorturi repetate, distrofii

streptococice, coreea care complica n reumatism carido-articular; i, n special boala Basedow; sindroame anemice.

I.9 Investigaii Eforturile medicului i asistentei medicale au ca scop, ca pacientul sa afirme starea de bine fizic i psihic, sa aiba respiraie libera, uoara, eficienta, sa se poata alimenta pe cale naturala i sa nu intervina complicaii. Inspecia de ansamblu a feei cu regiunea gtului, cu micarile laringelui n deglutiie, apoi regiunea auriculara, care ne pot arata n cazuri patologice o culoare a tegumentului n leziuni dermatologice, o inflamaie, o afeciune traumatica sau tumorala, o malformaie, o paralizie faciala un triaj. Palparea ganglionilor pericervicali cu capul n uoara flexiune se face cu ambele mini, ncepnd cu ganglionii submandibulari, apoi ganglionii cervicali profunzi de-a lungul marginii anterioare a sternocleidomastoidianului, fosele subclaviculare, cautndu-se i elementul laringian. Se palpeaza apoi punctele dureroase ale sinusurilor feei, se trece apoi la palparea ganglionilor cefei i a regiunii mastoidieni, prin inerea frunii cu o mna, iar cu cealalta ceafa, ceea ce ne permite ca sa aplicam policele minii de pe ceafa pe regiunea mastoidiana, pe care s-o palpam la nivelul antrului(napoia i puin deasupra conductului auditiv extern la marginea posterioara i la nivelul vrfului mastoidei). Patologic putem constata durere la palparea sinusurilor paranazale, a mastoidei, crepitaii emfezematoase etc. Bucofaringoscopia Pentru bucofaringoscopie se invita bolnavul sa deschida gura i se constata ca la unii aerul expirat are un miros caracteristic pentru unele boli. Limba se poate examina mai bine prin invitaia bolnavului de a o proecta n afara ct mai mult posibil, cnd putem observa o eventuala hemipareza a limbii cu lipsa de tonicitate a muchilor pe partea paralizata etc. Cu ajutorul spatulei linguale i sub controlul luminii reflectate, examinam apoi faa interna a obrajilor, bolta palatina, arcadele dentare i planeul bucal, prin proiectarea limbii spre bolta palatina. Valul

palatului i faringele bucal adeseori sunt greu de examinat, din cauza rezistenei limbii i a reflexelor de volum, care pot fi suprimate prin o badijonare sau pulverizare cu cocaina 2 - 5%. Bolnavul va deschide gura ct mai larg, pna ce apar ambele arcade dentare, prin retracia buzelor ct mai mult posibil i n timp ce limba ramne n poziie normala, spatula linguala se introduce cu delicatee n gura i se apasa uor cele doua treimi anterioare ale limbii fara sa atingem V-ul lingual, cnd se poate produce reflexul de voma. Se invita sa pronune vocala a pentru contracia valului palatului, care de ridica n sus i apoi se poate examina i peretele vertical al bucofaringelui. Unii bolnavi pot fi examinai fara spatula, prin deschiderea accentuata a gurii i proiectarea limbii n afara, aa ca la pronunarea vocalei a se poate observa uneori i imaginea epiglotei. Sub controlul luminii reflectate trebuie sa observam n mod normal: lueta, valul palatin, stlpul anterior i posterior de ambele pari. ntre cei doi stlpi apar amigdalele palatine care pot fi pediculate, alungite spre loja limbii sau pot fi intravalice i, n acest caz, ele se examineaza prin ndepartarea stlpului anterior cu un crlig bont i prin compresiunea stlpului anterior cu o a doua spatula. Recoltarea exudatului faringian Exudatul faringian este un lichid rezultat n urma unui proces inflamator faringian. Scopul recoltarii acestui exudat este explorator pentru a depista germenii patogeni de la nivelul faringelui n vederea tratamentului i depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni. Pentru recoltarea exudatului faringian avem nevoie de trei feluri de materiale: de protecie (masca de tifon); sterile (spatula linguala, eprubeta cu tampon faringian, ser fiziologic sau glicerina 15%); i nesterile (tavia renala, stativ pentru eprubete). Se face pregatirea psihica i fizica a pacientului i se aeaza pacientul pe un scaun. Asistenta se spala pe mini i se dezinfecteaza cu alcool, i pune masca de protecie i invita pacientul sa deschida gura i inspecteaza fundul de gt. Deschide eprubeta cu tamponul faringian, apasa limba cu spatula linguala, cu tamponul faringian terge depozitul de pe faringe i amigdale i introduce tamponul faringian n eprubeta care se nchide. Se spala pe mini cu apa i sapun. Se noteaza n F.O. data recoltarii, numele persoanei careia i s-a efectuat recoltarea i se transporta produsul la laborator. Se executa i recoltarea secreiei nazale, care se face cu un tampon mai subire fixat pe un porttampon de srma uor ndoita, cu care se poate patrunde n nazo-faringe. Pacientul este aezat n poziie eznd, cu capul n extensie forata i i se injecteaza n fosele nazale o soluie izotonica de NaCl sterila cu ajutorul unei seringi ce se prelungete cu un tub de cauciuc de 2-4 cm. Capatul liber al tubului se introduce n una din fosele nazale, se injecteaza soluia de spalatura, pacientul aplecnd imediat capul nainte i lasnd sa se scurga lichidul ntr-o cutie Petri sterila. Lichidul se trece imediat n eprubete etichetate i se trimite la laborator.

Recoltarea probelor de laborator Examenele de laborator sunt utilizate pentru precizarea diagnosticului i pentru a aprecia starea bolnavului care este ameninat de unele complicaii. Asistenta medicala recolteaza snge pentru determinarea VSH-ului, ASLO, hemoleucograma, TS, TC, uree, creatinina, glicemie, urina pentru examene de laborator. V-a ine n evidena rezultatele pe foaia de observaii a pacientului. Recoltarea de snge se face prin puncie venoasa care ne asigura calea de acces ntr-o vena prin intermediul unui ac de puncie. Pentru aceasta avem nevoie de mai multe materiale: de protecie (muama, perna elastica pentru sprijinirea braului); pentru dezinfecia tegumentului; sterile (ace, seringi, pense, manui chirurgicale, tampoane); alte materiale (garou, eprubete uscate i etichetate, tavia renala). I se face pregatirea psihica, informndu-l asupra scopului punciei i fizica aeznd pacientul n poziia de decubit dorsal. Se recolteaza snge pentru examene hematologice i examene biochimice dupa cum urmeaza: VSH-ul se recolteaza prin puncie venoasa ntr-un tub vacuumtainer cu dopul de cauciuc de culoare neagra i se agita uor dupa recoltare printr-o micare lenta; ASLO - masoara cantitatea de anticorpi produi ca raspuns la o infecie recenta cu un streptococ i se recolteaza prin puncie venoasa ntr-un tub vacuumtainer cu dopul de cauciuc de culoare roie; Hemoleucograma este un test screening de baza, se recolteaza tot prin puncie venoasa, ntr-un tub vacuumtainer cu cristale de EDTA cu dopul de cauciuc de culoare mov; TS i TC se recolteaza pentru determinari de coagulare i Ureea, creatinina i glicemia - se recolteaza tot prin puncie Urina se recolteaza pentru a afla starea funcionala a Dupa recoltare toate eprubetele se eticheteaza i se trimit imediat la laborator. sngerare tot prin puncie venoasa, ntr-un tub vacuumtainer cu dopul de cauciuc de culoare bleu; venoasa ntr-un tub vacuumtainer cu dopul de cauciuc de culoare rou sau portocaliu; rinichilor ct i a ntregului organism n recipiente sterile n funcie de examenul cerut.

I.10 Tratament Tratamentul amigdalitei cronice este axat pe trei paliere: tratament medicamentos, chirurgical i igieno-dietetic.

Tratamentul medicamentos Tratamentul amigdalitei cronice prin gargarisme variate si badijonari diferite este fara efect, de aceea, s-au preconizat spalaturi ale criptelor cu rivanol apoi cu penicilina prin intermediul unei seringi cu canula, care da rezultate mai bune. Penicilina G potasica are o aciune bactericida faa de cocii gram pozitivi i negativi i este indicata n infecii cu germeni sensibili. Se gasete sub forma de flacoane de 400.000 U.I.; 1.000.000 U.I. sau 5.000.000 U.I. i se administreaza sub forma de injecii I.M. i I.V.; sau n perfuzii I.V. obisnuit 1.200.000 U.I. / zi la aduli i 400.000 1.200.000 U.I./zi la copii, fracionat, la 4-8 ore interval n infeciile grave, injecii I.V. sau perfuzii I.V. cu 10.000.000 50.000.000 U.I./zi. Este contraindicata la bolnavii cu alergie la penicilina, la bolnavii cu insuficiena cardiaca i poate avea ca reacii adverse urticaria, edem angioneuronic, febra, inflamaii articulare, dermatita exfoliativa, soc anafilactic, convulsii, anemie hemolitica, leucopenie, trombocitopenie, nefropatii, durere la locul injeciei intramusculare. Se mai administreaza analgezice(algocalmin, paracetamol ); sedative, anticonvulsive; vitamine. Tratamentul chirurgical Actul terapeutic chirurgical consta n ablaia extracapsulara a celor doua amigdale palatine i chiuretarea, n aceeai edina a vegetaiilor adenoide, adesea coexistente. Indicaii operatorii: Pentru stabilirea indicaiilor operatorii n amigdalita cronica recurgem la urmatoarele examinari: - anamneza prin care ne interesam de trecutul amigdalian al bolnavului avnd n vedere toate suferinele amigdaliene. De asemenea, cercetam n trecutul bolnavului toate starile de surmenaj, somnolena sau insomnie, subfebrilitai intermitente sau persistente; - examenul obiectiv al faringelui, cu exploatarea minuioasa a regiunii amigdaliene, prin toate metodele cunoscute. Se face examenul regiunilor buco-dentare, nazo-sinuzala, epifaringiana, ale caror afeciuni pot da natere la angine repetate; - examenul general care privete aparatul cardiovascular, pulmonar, digestiv, renal, locomotor i ntreg sistemul ganglionar, la care se adauga diferite analize de laborator. Cu privire la indicaiile amigdalectomiei, bolnavii pot fii schematic n doua grupe: a) cea mai numeroasa, n care intra bolnavii cu amigdalita cronica, la care focarul amigdalian se redeteapta periodic sub influena factorilor externi i determina stari infecioase acute locale (angine repetate, flegmoane periamigdaliene) care altereaza progresiv starea generala; b) bolnavii cu diferitele boli legate etiologic sau patogenic de angina i de procesul cronic amigdalian:

- n stadiul exsudativ i exsudativoproliferativ al poliartritei infecioase se indica amigdalectomia, fiindca da rezultate impresionante n cele mai multe cazuri; - n reumatismul adevarat, n cazul cnd anginele au provocat crize repetate de reumatism, sau cnd dupa angina survine o agravare a procesului reumatic, fara ca acesta sa fii debutat n urma unei angine; - n afeciunile aparatului cardiovascular, dupa un examen minuios; - n bolile aparatului renal: formele de evoluie prelungita a nefritelor acute, nefritele cornice cu rezultate bune n primele ase luni de la debut; - alte boli care, n mod izolat, se bucura de tratament prin amigdalectomie ca: rinite, otite, conjuctivite, limfadenite cervicale, faringite, laringite, gastroenterite, colite, astm bronsic, boli ale aparatului locomotor, cefaleea, anumite ameeli, cazuri izolate de epilepsie, erizipelul cronic recidivant; - n unele afeciuni endocrine: hipertiroidii, stari de dismenoree, diabetul zaharat i insipid; - afeciuni dermatologice: eczemele streptococice ale extremitaii cefalice, urticaria cronica, eritrodermiile. Cu privire la hipertrofia amigdalelor palatine unde se pune mai mult problema de volum i nu de infecie, extirparea lor se indica numai n cazul cnd ele provoaca tulburari mecanice respiratorii, tulburari de nghiire, tulburari fonatorii reflexe i mai rar tulburari auditive: - indicaie excepionala a amigdalectomiei unilaterale se pune n cazul cancerului incipient al unei amigdale, o amigdalectomie biopsie; - se impune amigdalectomia n cazul amigdalitei cronice cazeoase, care da halena fetida permanenta.

Amigdalectomie biopsie

Pregatirea preoperatorie Scopul etapei preoperatorii consta n pregatirea i gestionarea unui pacient nainte de intervenia chirurgicala. Acesta include att pregatirea fizica ct i psihologica i variaza de la caz la caz. n general trebuie sa dam atenie urmatoarelor date: termenul de la prima angina; coagulabilitatea sngelui i starea cavitaii bucale. La toi bolnavii trebuie sa se faca urmatoarele analize: timpul de sngerare i coagulare; hemoleucograma; seroracii pentru LUESS; numarul trombocitelor; glicemia; ureea sanguina la bolnavii peste 40 de ani; radioscopie cardio-pulmonara. Cnd timpul de coagulare trece de 10 minute i cel de sngerare de 4 minute, se administreaza bolnavului timp de 10 15 zile, soluie de clorura de calciu, vitamina C, vitamina K 12 f / zi sau hemosistan. Se impun controlul i asanarea focarelor buco-dentare i nazo-sinuzale. De asemenea se fac: controlul renal al aparatului cardiorespirator, controlul clinic i radiologic pulmonar, controlul temperaturii 23 zile nainte de operaie. Dupa caz se mai pot face urmatoarele examinari: intradermoreacia la tuberculina pentru copii, controlul protrombinei la hepatici, controlul alergiei. n reumatismul articular acut, cnd este interesat i endocardul, intervenia trebuie facuta ct mai repede, daca starea generala o permite pentru a nu mai lasa o leziune ireversibila. n reumatismele cronice, nevralgii, nevrite reumatice, lumbago, pregatirea se face nainte cu trei zile cu sulfamide sau salicitat. n artrita infecioasa se administreaza penicilina. n infarctul miocardic, intervenia se poate face numai dupa ase saptamni de la apariia bolii. n nefrite acute i cronice, intervenia trebuie precedat a de un tratament igieno-dietetic medicamentos i protecia cu penicilina (8.000.000 U.I. / zi ) pentru a evita puseuri de acutizare timp de 710 zile nainte i dupa operaie, putndu-se adauga antihistaminice de sinteza. Epilepticii sunt pregatii n prealabil cu luminal. Dezinfecia bucala i rinofaringiana cu gargarisme i instilaii de uleiuri dezinfectante n fosele nazale sunt indicate cu trei zile naintea interveniei. Fumatorii trebuie sa abandoneze tutunul trei zile naintea operaiei, celor nervoi li se va administra cu o ora nainte un calmant obinuit i n seara pregatitoare operaiei luminal i rar morfina. Se va face i o pregatire psihica a bolnavului prin : tratarea suferinelor psihice mari n legatura cu boala; se va prelungi somnul fiziologic prin administrarea de dormitai sau

ciclobarbital - 1 tableta. Asistenta medicala care intra n contact direct cu bolnavul trebuie sa dea dovada de profesionalism i contiina profesionala. n acest sens sunt recomandate discuii ncurajatoare cu bolnavii, lamuriri asupra operaiei, anesteziei, asupra avantajelor aduse de actul chirurgical. Anestezia

Felul anesteziei se indica dupa vrsta i starea sistemului nervos al bolnavului. Avantajele anesteziei locale faa de cea generala la adult sunt de necontestat. La copii sub 3 ani, la care amigdalectomia este excepionala, se face anestezie locala cu soluie novocaina 0,5 % cte 3 4 ml de fiecare parte sau anestezie generala prin intubaie. La copiii trecui de 10 ani se va face anestezie general a, n primul rand la copiii coreici, ce au micari prea accentuate sau la cei ce insista sa li se faca anestezie generala. Copiii mai mari i adulii se opereaza obinuit cu anestezie locoregionala, prin infiltraie de novocaina, soluie de 0,5% sau 1% pna la 2%. Anestezia de baza, cu o fiola de Diluaden - atropina sau chiar un simplu sedalgin, se administreaza subcutanat cu o ora naintea operaiei. La bolnavii cu reflexe faringiene exagerate se face o badijonare sau mai bine o pulverizare cu o soluie de cocaina 2 5 % sau dicaina 1 2 %. Cantitatea de soluie pentru fiecare parte este de 10 15 ml. Anestezia este precedata de o premedicaie ( mialgin 1 f. I.M.) cu 15 20 de minute nainte, avnd n vedere ca o sedare prea puternica a bolnavului face dificila colaborarea cu el i predispune la lipotimii. Poziia bolnavului n anestezia locala este eznd pe un scaun (tip O.R.L.), un ajutor sprijinindu-i capul. Chirurgul se aeaza n faa bolnavului fiind mbracat n halat steril, cu masca i manui sterile, n dreapta sa fiind masa cu instrumentalul steril, pregatit n ordinea utilizarii acestuia. Anestezia trebuie sa produca insensibilitatea regiunii operate, abolirea reflexelor de voma cu conservarea refluxului de aparare laringiana, bolnavul coopernd cu medicul, scuipnd, tuind, nghiind i deschiznd gura la solicitarea acestuia. Medicul efectueaza amigdalectomia.

ngrijiri postoperatorii ngrijirile postoperatorii se rezuma la repaus, calmante, dezinfectante i dieta. Bolnavul va sta n decubit lateral, cu capul puin aplecat deasupra unei tavie renale n care se va scuipa excesul de saliva. Camera sa fie n semiobscuritate. Repausul la pat se impune n primele 2 3 zile i alte 6 7 zile n camera. Se vor administra calmante : sedalgin, algocalmin, etc. La 6 8 ore de la intervenie, bolnavul va ingera 250 500 ml lichide reci (la temperatura camerei ), cu mult zahar (ceai, limonada ), timp de 2 zile, apoi va continua cu pireuri, compoturi, pna la 10 12 zile de la operaie. Vorbirea i vizitele sunt interzise n primele 24 de ore. Plaga operatorie prezinta urmatoarea evoluie: edemul stlpilor i al luetei este constant, mai ales n cazurile cu anestezie locala (cnd se aplica pulbere de penicilina dizolvata n soluie de novocaina, acest edem, este abia vizibil ). O falsa membrana gri-alb captuete loja amigdaliana, constituind primul stadiu de reparaie cicatriala. Falsa membrana se ngroaa pna la a 5-a, a 6-a zi, apoi ncepe sa se elimine n mod treptat.

Cea din regiunea hilara se elimina ulterior, aproximativ pe la a 9-a, a 11-a zi. Falsele membrane sunt datorate unor infecii benigne, produse de germenii saprofii ai cavitaii bucale i dau o febra discreta, halena fetida, care dispar odata cu caderea lor. La copii falsa membrana trece foarte repede, pe cnd durerile postoperatorii ale adultului se menin pna la dispariia falselor membrane. Lojile se micoreaza i cicatrizarea completa se produce n saptamna a treia. Pna la aceasta data, alimentaia va fi la nceput lichida, apoi semisolida, la temperatura camerei, pentru evitarea traumatizarii lojei amigdaliene. Regimul va fi lacto-hidro-zaharat. Cicatricea este de buna calitate, supla, n cazul respectarii riguroase a tehnicii i n absena unei predispoziii spontane la esutul cheloidian. Administrarea de Vitamina C n doze masive contribuie la evoluia normala postoperatorie. Complicaii postoperatorii. Cele mai dese complicaii postoperatorii ale amigdalectomiei sunt hemoragiile, apoi complicaiile infecioase(mai rar) i complicaiile diverse (fonatorii, nervoase, distrofice) n mod excepional. 1.Hemoragiile postoperatorii dei uoare i nensemnate n marea majoritate a lor, totui prin prelungirea n timp, determina n organism importante tulburari, n urma carora bolnavul se resimte multa vreme. Clasificarea hemoragiilor postoperatorii: n timp: precoce (de la 1 6 ore de la intervenie); tardive (apar n a 5-a, a 8-a zi de la intervenie). dupa gradul de hemoragie: uoare (benigne) cele mai dese; grave mai rar. n raport cu mparirea lor, acestea beneficiaza de tratamentul lojei sau sutura pilierilor sau legatura vasului lezat. Legatura carotidei externe se face numai n cazuri excepionale cnd celelalte metode nu dau rezultate. La copii, vom fi ateni, fiindca poate aparea o hemoragie postoperatorie n timpul somnului. Acestea pot fi prevenite prin supravegherea foarte atenta a copilului, aezndu-l sa doarma cu capul ntr-o parte, pentru a vedea sngele care se scurge prin comisura buzelor sau se observa micarile faringelui la nghiire.

Hemoragiile tardive pot aparea cnd se elimina escara, nu sunt grave i se produc din cauza nerespectarii regimului alimentar. 2.Complicaiile infecioase sunt mult mai rare dect hemoragiile i sunt mparite astfel: a) locoregionale: - angina postoperatorie sau faringitaacuta febrila prin inflamaia peretelui posterior al valului cu febra i reacie ganglionara cervicala; - abcesul laterofaringian datorat unei tehnici de anestezie greita; - complicaii auriculare cand se face i adenoidotomia. b) la distana: - abcesul pulmonar acut ce se produce prin aspiraia sngelui sau a fragmentelor de amigdal a n timpul necrozei sau pe cale nervoasa sau limfatica; -complicaii pulmonare cnd tamponamentul prelungit al lojei mpiedica expectoraia suficienta. c)generale: -septicemia postamigdalectomica excepionala. 3.Complicaii diverse: - sindromul hipertermie paloare la copii, hiperpirexie simpla la aduli; - diabet insipid tranzitoriu; -agranulocitoza; - acetonemie; - edem acut sau chiar spasm faringian; - salivaie abundenta; - tulburari trofice: faringita atrofica, Keratoza faringiana; - tulburari vocale datorate viciilor de cicatrizare sau paralizia valului; - excepional, poate surveni torticolisul.

Tratamentul igieno-dietetic Masuri igieno-dietetice: plasarea bolnavilor n camere aerisite, cu umiditate adecvata i t=20-220C; dietetic : -eutrofici+distrofie I - se continua alimentaia anterioara suplimentarea lichidelor -distrofie II + III diaree se va adapta alimentaia la tolerana digestiva.

pierdute prin perspiraie;

Tratamentul igieno-dietetic consta n repaus la pat n perioada febrila pna la normalizarea sedimentului urinar, VSH, TA, dispariia edemelor i a reteniei azotate, aproximativ 3-4 saptamni si nca 6-l0 zile dupa defervescenta, ntr-o camera luminoasa, bine aerisita, la o temperatura potrivita (20); evitarea efortului fizic 3-6 luni deoarece efortul fizic si ortostatismul determina FSR, FG i, deci, a diurezei; regim hidro-zaharat, bogat n vitamine, sucuri de fructe, siropuri, ceai, lapte, excluderea alimentelor bogate n (banane, roii, morcovi) minim caloric de 300 - 400 kcal / m2sc / zi din glucide i lipide excluderea proteinelor vegetale i animale, faza de reluare a diurezei i scaderea azotemiei. Progresiv, se va trece la regimul lacto-fainoszaharat si apoi la o alimentatie mai substantiala, introducerea treptata a proteinelor vegetale apoi animale(br.vaci, carne, ou, n final lapte-aport de Na 20mg/L) faza de convalescena: regim normoprotidic, lipidic i glucidic. n timpul perioadei febrile, se va asigura hidratarea suficienta a bolnavului. O atentie deosebita se va acorda igienei bucale, prin ndepartarea rezidurilor, gargarisme, ungerea mucoaselor cu glicerina boraxata - si igienei tegumentelor - prin spalare cu apa calda si frictiuni cu alcool mentolat. Nu este recomandata antibiotico-terapia de la nceput n formele uoare de boala datorate infeciilor virale. Pacienii trebuie sa se adreseze medicului n cazul n care: - starea generala se deterioreaza; - durerea n gt este foarte mare i nu permite o buna hidratare i alimentare ; - temperatura corpului trece de 380 C; - apar adenopatiile subangulomandibulare i laterocervicale. n aceste cazuri se presupune ca a intervenit suprainfecia bacteriana (nu mai este o simpla infecie virala) i pe lnga tratamentul de fond (simptomatic i igieno-dietetic) este nevoie si de antibioticoterapie minim 5-7 zile la indicaiile medicului. Interdicia vaccinarilor, seroprofilaxiei, seroterapiei, gamaglobulinelor cel puin 2 ani de la data declararii vindecarii. Profilaxia PROFILAXIA INFECTIEI DE FOCAR se face prin: - campanii antiadenoidiene, control i asistena larga stomatologica, tratamentul la timp al infectiilor inflamatorii, rino-sinuzito-otice; - se vor evita, n afara de cazuri speciale, vaccinarile dupa starile anginoase; -se vor ine n supraveghere n special copiii care au facut angine,

pentru a surprinde la timp primele simptome reumatice, renale; -se va urmari modificarea reactivitaii organismului, schimbnd unele condiii existente i crend altele noi; -amigdalectomia precoce se impune n toate cazurile de complicaii generale cu punct de plecare faringian. b) PROFILAXIA AMIGDALITEI CRONICE -alimentaia are un rol important n apararea mucoaselor, mai ales la copii; pentru acest motiv se recomanda ca sugarii sa fie alimentai cu lapte de mama, care n afara de proteine, glucide i lipide, conine toi factorii pentru o buna dezvoltare ca: saruri minerale de Ca, K, Na, S, Cl, P, Mg. Nu numai sugarul, dar i adultul necesita o alimentaie adecvata (se tie ca alimentele bogate n grasimi animale scad rezistena mucoaselor la infecii); -evitarea bauturilor prea reci sau prea fierbini, excesele de alcool, nicotina i condimentele; - evitarea mediului ambiant prea uscat i a prafului, deoarece produc cataruri cronice.

CAPITOLUL II- PARTEA APLICATIVA: PREZENTAREA CAZURILOR


II.1. ANALIZA COMPARATIVA A CAZURILOR
DATE CULESE INITIALE VARSTA SEX OCUPATIA CONDUITA DE VIATA SI MUNCA PACIENTUL I P.E. 18 ANI F. eleva Conditii de viata si de munca : poseda locuinta salubra. Gusturi personale : consuma cu placere fructe, sucuri, nu fumeaza, nu consuma alcool, cafea. Mod de petrecere a timpului liber: ii place foarte mult sa citeasca, vizioneaza la TV emisiuni informative , navigheaza pe internet. PACIENTUL II F.I 35 ANI M sofer Conditii de viata: locuinta salubra, iluminata adecvat ncalzire prin centrala termica consuma ocazional alcool nefumator Gusturi personale: nu are preferinte alimentere Mod de petrecere a timpului liber: merge in vizita la prieteni sau rude, i place sa urmareasca programme TV, n fiecare dupa-amiaza se odihneste 30 minute o ora asculta muzica practica exercitii fizice n timpul liber PACIENTUL III T.I. 17 ANI F. eleva Conditii de viata: locuinta care ndeplineste normele igienice corespunzatoare nefumatoare Gusturi personale: nu are preferinte alimentare Mod de petrecere a timpului liber: merge n vizita la prieteni sau rude, i place sa urmareasca programe TV, n fiecare dupa-amiaza se odihneste 30 minute o ora asculta muzica.

GREUTATE INALTIME GRUP SANGUIN

44 KG 1,55 M A II

80 kg 1,78 m B III

52 kg 1,60 m AB IV

ALERGII APP

Nu prezinta Antecedente personale patologice -menarha la 15 ani

Nu prezinta Antecedente personale patologice -repetate pusee amigdaliene fara importanta Disfagie; disfonie; cefalee; febra; stare generala alterata

Nu prezinta Antecedente personale patologice -menaha la 13 ani si 6 luni fara importanta Temperatura ridicata 39 0C; inapetenta; cefalee; disfagie; agitatie; ganglioni usori mariti; stare generala alterata; alterarea vocii

AHC MOTIVELE INTERNARII

fara importanta Disfagie; disfonie; tahipnee; tuse productive; ameteli; cefalee; somn neodihnitor cu treziri frecvente

ISTORICUL BOLII

Pacienta in varsta de 18 ani se interneaza in urma cu 6 ore, cu disfagie, disfonie, tahipnee, tuse productiva, febra 39,5

Pacientul F.I., n vrsta de 35 ani, prezentnd repetate pusee amigdaliene n antecedente, se interneaza de urgenta n sectia ORL pentru disfagie, disfonie, cefalee, febra, stare generala alterata, pentru tratament si investigatii de specialitate.

n urma discutiilor purtate pacienta am aflat ca boala a debutat n urma cu trei zile, cu febra ridicata 39 0C, disfagie, lipsa poftei de mncare, alterarea vocii, iar ganglionii sunt usor mariti n volum. Pe lnga aceste simptome, s-a constatat: cefalee, agitatie, inapetenta si o stare generala alterata.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE DATA INTERNARII

Faringo-amigdalita

Amigdalita cronica

Faringo-amigdalita acuta

02.11.2012

06.11.2012

20.11.2012

II.2. ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFACUTE / ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNDAMENTALE NESATISFACUTE COMUNE PACIENTUL I 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

DIAGNOSTICUL NURSING

GRAD DEPENDENTA

o Dispnee cauzata de procesul inflamator si infectios manifestata prin tahipnee. o Obstructia cailor respiratorii datorata procesului inflamator si infectios manifestata prin disfonie. o Alimentatie inadecvata prin deficit datorata alterarii mucoasei faringiene manifestata prin anorexie si disfagie. o Insomnie datorata obstructiei cailor respiratorii manifestata prin oboseala, ore insuficiente de somn si treziri frecvente. o Hipertermie datorata procesului infectios si inflamator manifestata prin tegumente calde, febra ridicata.

2. Nevoia de a bea si a manca

3. Nevoia de a dormi si a se odihni

4. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

5. Nevoia de a evita pericolele 6. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori 7. Nevoia de a fi ocupat in vederea realizarii 8. Nevoia de a se recreea 9. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

o Risc de dezechilibru hidroelectrolitic datorita transpiratiilor abundente manifestata prin posibila deshidratare, tegumente si mucoase uscate. o Cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de cunostinte manifestata prin cerere de informatii despre boala si masurile de prevenire. o Alterarea vocii din cauza procesului inflamator de la nivelul amigdalelor, manifestata prin disfonie. o Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit din cauza hipertrofiei amigdalelor, manifestata prin disfagie. o Insomnie din cauza durerii manifestata prin insomnie initiala. o Hipertermie din cauza procesului inflamator, manifestata prin subfebrilitate. o Stare depresiva din cauza durerii,

PACIENTUL II

1. Nevoai de a respira si a avea o buna circulatie 2. Nevoia de a bea si a mnca 3. Nevoia de a dormi si a se odihni 4. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului n limite normale 5. Nevoia de a evita pericolele 6. Nevoia de a comunica 7. Nevoia de a se realiza 8. Nevoia de a se recreea 9. Nevoia de a nvata cum sa-si pastreze sanatatea

manifestata prin astenie. o Vulnerabilitate fata de pericole din cauza infectiei amigdalelor, manifestata prin predispozitie la infectii si mbolnaviri frecvente. o Comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita durerii, manifestata prin usoara iritabilitate. o Cunostinte insuficiente din cauza lipsei de cunostinte, manifestate prin cerere de informatii. o Cunostinte insuficiente datorita inaccesibilitatii la informatii, manifestate prin cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, diagnostic, tratament, convalescenta. PACIENTUL III

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

o Dispnee datorita procesului infectios o Obstructia cailor respiratorii superioare o Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin transpiratii abundente, febra, frison,tegumente fierbinti, rosii

2. Nevoia de a-si pastra temperatura corpului n limite normale

3. Nevoia de a se alimenta si hidrata 4. Nevoia de a elimina 5. Nevoia de a dormi si a se odihni 6. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre 7. Nevoia de a comunica 8. Nevoia de a nvata 9. Nevoia de a se recreea 10.Nevoia de a evita pericolele

o Hiperstenurie datorita deshidratarii sau pierderii excesive de lichide prin transpiratie. o Mobilitate redusa de ordin fizic datorita durerilor articulare o Comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita agitatiei o Dificultate n a se realiza datorita spitalizarii o Dezinteres n a ndeplini activitati recreative datorita spitalizarii o Lipsa de cunostinte despre boala, masuri de prevenire, diagnosticul medical, tratament, convalescenta

II.3. STABILIREA OBIECTIVELOR


OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE COMUNE o Obiectiv global: pacientii sa-si recapete independenta n cel mai scurt timp posibil. o Obiective pe termen scurt: pacienta sa prezinte respiratie libera pe nas cu frecventa de 16-18 r/min in decurs de 2 zile Pacienta sa prezinte temperatura corporala intre 36-37oC in decurs de 2 zile. Pacienta sa se alimenteze corespunzator in decurs de 2 zile. Pacienta sa aiba un somn odihnitor in decurs de 2 zile. Pacienta sa fie echilibrata psihic in decurs de 2 zile. Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic in decurs de doua zile. o Obiective pe termen mediu: Pacienta sa se poata mobiliza cu mai multa usurinta n maxim 48h. Pacienta sa-si accepte conditia de bolnav si sa se adapteze mediului spitalicesc ncepnd sa ntreprinda activitati recreative n maxim 48h. Pacienta sa nteleaga importanta repausului si a regimului alimentar si sa-l respecte pe tot parcursul spitalizarii si dupa externare. Pacienta sa acumuleze tot mai multe informatii despre boala sa, posibilitatile evolutive si metodele profilactice pe parcursul spitalizarii. o Obiective pe termen lung: Pacienta sa fie dispensarizata si luata n evidenta medicului de familie Pacienta sa revina pentru control peste 15 zile Pacienta sa se fereasca pe viitor, pe ct posibil de infectii.

PACIENTUL I

PACIENTUL II

o Obiective pe termen scurt: pacientul sa beneficieze de confort; pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre; pacientul sa fie echilibrat psihic; pacientul sa fie echilibrat nutritional; pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ; pacientul sa-si mentina temperatura corpului n limite fiziologice. o Obiective pe termen mediu: pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie; pacientul sa nu prezinte dureri la nghitire; pacientul sa declare diminuarea durerii; pacientul sa aiba o stare generala buna; pacientul sa accepte modificarile aparute; pacientul sa-si exprime diminuarea anxietatii; pacientul sa participe n fiecare zi la activitati recreative; pacientul sa nu devina sursa de infectii nosocomiale; pacientul sa explice boala, tratamentul, ngrijiri necesare, regim, activitati recomandate n convalescenta. o Obiective pe termen lung: pacientul sa accepte modificarea imaginii despre sine pe tot parcursul bolii; pacientul sa beneficieze de toate documentele necesare externarii.

PACIENTUL III

Obiective pe terme scurt:

pacienta sa fie hidratata corespunzator, restabilind echilibrul hidro-electrolitic n 24 h; pacienta sa beneficieze de confort; pacienta sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre; pacienta sa comunice eficient ncepnd cu prima zi;

pacienta sa fie echilibrat psihic. o Obiective pe termen mediu: pacienta sa prezinte o temperatura la valorile normale si sa o mentina la aceste valori pe toata perioada spitalizarii, ct si dupa; pacienta sa se alimenteze si hidrateze corespunzator n functie de vrsta si de necesitati pacienta sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie; pacienta sa-si recapete timbrului normal al vocii; pacienta sa declare diminuarea durerii; pacienta sa aiba o stare generala buna; pacienta sa accepte modificarile aparute; pacienta sa-si exprime diminuarea anxietatii; pacienta sa participe n fiecare zi la activitati recreative; pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale; pacienta sa explice boala, tratamentul, ngrijiri necesare, regim, activitati recomandate n convalescenta. o Obiective pe termen lung: pacienta sa accepte modificarea imaginii despre sine pe tot parcursul bolii; pacienta sa cunoasca regimul igieno-dietetic si sa-l respecte; pacienta sa beneficieze de toate documentele necesare externarii.

II. 4. APLICAREA IN PRACTICA A INTERVENTIILOR PACIENTUL I


DATA 02.11 INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE - am aerisit incaperea si am umidificat aerul 2/3 apa si 1/3 alcool; - am asezat pacienta in pozitie sezand pentru a favoriza respiratia; - am explicat pacientei cand tuseste sa foloseasca batista individuala de unica folosinta ; - am recomandat repaus vocal ; - am administrat tratamentul recomandat : 1. Fortum 1g/12 ore 2. HHC 100mg/12 ore 3. Algocalmin 1f/6ore 4. Ketof 1lingura seara 5. Glucoza 10% - 500ml 6. Vit. B1-2f/zi 7. Vit B6 2f/zi 02.11. - asigur pacientei un salon bine aerisit si cu temperatura optima de 18-20C. - asigur lenjerie de pat si corp curata si uscata si o schimb de cte ori este nevoie. - masor temperatura la fiecare 2 ore pna la diminuarea ei. - invelesc pacienta si ma asigur ca nu este expusa curentilor de aer rece. - aplic comprese umede si reci pe fruntea pacientei.. - ofer pacientei sa consume lichide la temperatura camerei. 02.11. - explorez gusturile si preferintele alimentare ale pacientei. Dupa instituirea regimului alimentar si a meselor regulate T dimineata = 37.2 0C T seara = 37.8 0C EVALUARE 03.11 Pacienta prezinta o diminuare a disfoniei, functiile vitale sunt in limite normale TA = 120/60 mmHg P = 76/min R = 18/min

- calculez necesarul de calorii/24h astfel: 63kg x 30cal/kg= 1890 cal/24h. - 50% glucide 945 cal. - 20% proteine 378 cal (226,8 cal vegetale si 151,2 cal animale) - 30% lipide 567 cal (340,2 cal vegetale si 226,8 cal animale) - calculez zilnic bilantul ingestie-excretie al pacientei. - servesc pacienta cu hrana n cantitati mici si mese dese, aranjate aspectuos. - asigur regimul alimentar hidric, semilichid cu: ceaiuri, compoturi,sucuri de fructe naturale,iaurt, lapte, etc. - urmaresc si ndemn pacienta sa consume zilnic 1,5-2l lichide. 02.11. - explic pacientei modul de evolutie al bolii si prognosticul favorabil, o ncurajez sa discute cu alti pacienti cu aceeasi afectiune si sa citeasca materiale informative despre boala. - invat pacienta sa pastreze repausul la pat 15h pe zi pentru nlaturarea asteniei fizice. - linistesc pacienta, explicandu-i cu calm ca fenomenul care, s-a produs este reversibil si cedeaza in urma tratamentului. 02.11. -am aerist incaperea -am educat pacienta sa citeasca ceva inainte de culcare, sa faca o scurta plimbare in aer liber. -am invatat pacienta sa execute gimnastica respiratorie -am administrat un sedativ usor la indicatia medicului. 02-07.11 - verific nivelul de cunostinte al pacientei despre boala. - explic pacientei factorii de risc si modul de contactare a bolii. - explic pacientei importanta deosebita a odihnei si regimului alimentar pentru vindecare.

pacienta se alimenteaza corespunzator si treptat si recapata apetitul.

Pacienta prezinta diminuarea anxietatii, este calma, linistita

Pacienta prezinta ore suficiente de odihna, somn adecvat calitativ.

Pacienta, dornica sa nteleaga propria boala, este receptiva fata de informatiile primite pe care le acumuleaza cu usurinta

- sfatuiesc pacienta sa evite stresul, sa faca plimbari n aer liber. - sfatuiesc pacienta sa revina la control dupa anumite perioade de timp de la externare. - procur materiale informative despre boala pentru ca pacienta sa le poata studia. - verific gradul de intelegere a notiunilor transmise.

APLICAREA IN PRACTICA A INTERVENTIILOR PACIENTUL II


DATA 06.11.11.11 INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE - aerisesc ncaperea - asigur mbracaminte lejera - aplic comprese reci, punga cu gheata - am administrat tratamentul recomandat : Penicilina 5000000x2 Glucoza 5%, 1fl. Ser fiziologic 1fl Piafen 2 fiole - asigur conditiile de mediu adecvate - amplasez pacientul n salon n functie de stare, afectiune - iau masuri sporite de evitare a transmiterii infectiilor - urmaresc si apreciez corect potentialul infectios al pacientului - aleg procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie EVALUARE

- informez si stabilesc mpreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate si crestere a rezistentei organismului - favorizez adaptarea persoanei la noul mediu - creez un mediu optim - ajut pacientul sa-si recunoasca anxietatea - nvat pacientul tehnici de relaxare - furnizez explicatii clare si deschise asupra ngrijirilor programate - ncurajez pacientul la lectura, activitati pentru a nlatura starea de anxietate - furnizez mijloace de comunicare adecvate starii - asigur legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente. - umezesc aerul din ncapere - recomand pacientului repaus vocal absolut - favorizez modalitatile de comunicare non - verbala - recomand gargara cu solutii antiseptice - alimentez pacientul cu lichide. - alimentez pacientul parenteral - explorez gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului - constientizez pacientul asupra importantei regimului alimentar n mentinerea sanatatii - fac bilantul lichidelor ingerate si eliminate - calculez numarul de calorii pe zi. - explorez nivelul de cunostinte al bolnavului privind boala, modul de participare la interventii si la procesul de recuperare - identific manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi - motivez importanta acumularii de noi cunostinte Pacientul are un bogat bagaj informational despre boala, tratament, convalescenta Pacientul poate inghiti unele alimente semisolide Pacientul este calm, declara o stare de bine fizic si psihic

- constientizez bolnavul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea - organizez activitati educative folosind metodele de nvatare cunoscute: expunerea, conversatia, demonstratia - verific daca bolnavul a nteles corect mesajul transmis si daca si-a nsusit noile cunostinte. - discut cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului; - favorizez odihna pacientului prin suprimarea surselor care- i pot determina disconfortul si iritabilitatea; - creez senzatie de bine pacientului prin discutiile purtate; - facilitez contactul cu alti pacienti, cu membrii familiei; - observ si notez schimbarile. -nvat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cteva minute nainte de culcare; -ntocmesc un program de odihna corespunzator organismului; -identific nivelul si cauza anxietatii. -la ora 24.00: pacientul declara diminuarea disconfortului la ora 22.30: pacientul are temperatura n limite normale (36,9 0C) Pacientul declara diminuarea disconfortului

APLICAREA IN PRACTICA A INTERVENTIILOR PACIENTUL III

DATA 20.11.

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -urmaresc si apreciez corect potentialul infectios a pacientei, receptivitatea sa si aplic masuri de izolare a surselor de infectie; - aerisesc salonul n fiecare dimineata si seara si feresc pacienta de curentii de aer, frig si umezeala;

EVALUARE Respiratia este dificila datorita secretiilor nazo-faringiene Pacienta este inapetenta. Pacienta este agitate si nu a reusit sa se odihneasca corespunzator. Administrand Fenobarbital pacienta a dormit 7 ore: somn superficial

- am nlaturat sursele de zgomot din saloanele vecine; - am asigurat un climat care sa favorizeze somnul; - ndepartez sursele cu miros dezagreabil; - asigur o temperatura n salon cuprinsa ntre 18 20 0C, fara curenti de aer; - am linistit pacienta prin explicarea interventiilor pe care urmeaza sa le aplic; - am recomandat substante dezinfectante pentru gargarisime; - pentru evitarea durerii i s-a recomandat repaus vocal; - asigur pacientei o pozitie adecvata si pe care o schimb la un interval de 3 ore n cursul zilei pentru a favoriza respiratia; - tin sub control functiile vitale ale pacientei ( respiratie, puls, temperatura ); -pentru fiecare grad peste 37 0C se va calcula o pierdere suplimentara de 500 ml apa; -n perioada febrila, pacienta va beneficia de un regim hidro-lactozaharat constnd n ceaiuri ndulcite si vitaminizate, sucuri naturale, fructe bogate n vitamine, supe de legume, brnza de vaci proaspata si dulciuri pentru refacerea aportului caloric; - am controlat si supravegheat modul n care si-a efectuat toaleta si i-am explicat importanta unei bune igiene asupra starii de sanatate; -am administrat tratamentul recomandat : Fenobarbital 1 diviziune /kg C Paracetamol 1 tb / 6 h Ampicilina fl. 250 mg /6 h i.m. Vitamina B1, B12 1 fiola / zi

T dimineata= 38,6 0 C T seara= 38,4 0 C

Calciu Gluconic 1 fiola a 5 ml/zi per os Vitamina C 200 3 tb / zi Fenosept 2 tb / zi 21.11. - asigur repausul la pat n perioada febrila; - aerisesc ncaperea mai ales dimineata si seara; - masor zilnic temperatura si notez valorile obtinute n foaia de observatie; - asigur un climat corespunzator prin: aerisirea salonului, asigur o temperatura corespunzatoare de 18 20 0C, umiditate corespunzatoare ( plasarea unor vase cu apa pe calorifer ); - am schimbat zilnic solutia de cloramina din recipientul pentru permometre; - pentru combaterea frisonului ncalzesc pacienta cu una sau mai multe paturi n plus si cu sticle cu apa calda; - am asigurat lenjeria de pat si de corp curata si uscata pe care le-am schimbat de cte ori a fost nevoie; - calculez bilantul ingesta-excreta pe 24 h; - observ si masor zilnic temperatura, pulsul, diureza; - am recoltat sange pentru urmatoarele probe de laborator:Hb, Ht, VSH, NL -am administrat medicamentele care au fost prescrise de catre medic : Ampicilina fl 250 mg/ 6 h i.m.; Paracetamol 1 tb / 6 ore; Algocamin 1 f per os. Fenosept 2 tb / zi 22.11. -asigur un microclimat corespunzator: aerisesc salonul, i-au de lnga Tusea este productive si frecventa Dupa normalizarea temperaturii apetitul este restabilit. Pacienta Respiratia este favorabila in pozitia semisezand Pacienta este hidratata si alimentata conform etapei de boala T dimineata= 37,4 0 C T seara= 38,2 0 C

pacienta scuipatoarea, cosul de gunoi sau alti factori dezagreabili care

i-ar putea afecta apetitul; - m-am informat asupra preferintelor alimentare; - explic pacientei mportanta consumului de lichide n cantitati mici si repetate pentru a se rehidrata; - i-am recomandat o alimentatie bazata pe alimente semilichide si lichide pentru a evita durerile la deglutitie; - am verificat daca alimentele trimise de la bucatarie corespund cu indicatiile date de medic; - am asigurat pacientei o igiena atenta a minilor, ct si a cavitatii bucale nainte si dupa masa; - voi stimula apetitul pacientului prin crearea de conditii optime n salon, iar odata cu scaderea febrei, alimentatia va fi diversificata si echilibrata -am administrat medicamentele care au fost prescrise de catre medic : Ampicilina fl 250 mg/ 6 h i.m.; Paracetamol 1 tb / 6 ore; Vitaminele B1, B12 1 f. / zi Vitamina C 200- 3 comprimat /zi Fenosept 2 tb / zi -am condus pacienta la serviciul de radiologie pentru un examen de specialitate 23.11 -asigur un climat corespunzator prin: aerisirea salonului, asigurnd o temperatura de 18 22 0C, o umiditate corespunzatoare; - pentru evitarea poluarii atmosferei din camera cu praf, ncarcatura microbiana, aplic stergerea umeda a mobilierului; - ofer informatii despre evitarea frigului si a umezelii;

doarme obisnuit, adica 8 ore si se odihneste corespunzator T dimineata= 37,4 0 C T seara= 37 0 C

In urma tratamentului administrat, pacienta si-a revenit in timp foarte scurt, incepand sa respire regulat, a disparut starea de agitatie si corpul a devenit moale.Pacienta a prezentat o evolutie buna, nu a dezvoltat complicatii sau infectii nosocomiale

- asigur un aport suficient de lichide pe 24 h; - am masurat si notat n foaia de observatie frecventa respiratiilor; - educ pacienta pentru a folosi batista individuala de unica folosinta; - nvat pacienta sa faca gimnastica respiratorie, schimb pozitia la fiecare 3 ore n cursul zilei si-i mentin o pozitie adecvata pentru a favoriza respiratia; - i-am explicat pacientei ca trebuie sa respire linistit si profund; - i-am explicat importanta evitarii consumului de lichide si alimente reci; - am recomandat pacientei gargara cu ceai de musetel; - am administrat medicamentele care au fost prescrise de catre medic : Ampicilina fl 250 mg/ 6 h i.m.; Paracetamol 1 tb / 6 ore; Vitaminele B1, B12 1 f / zi Vitamina C 200- 3 comprimat /zi Fenosept 2 tb / zi

II.5. EVALUAREA LA EXTERNARE

DATA EXERNARII PACIENTUL I 09.11.2012

STAREA LA EXTERNARE AMELIORAT

BILANTUL AUTONOMIEI

RECOMANDARI

MEDICATIA PRESCRISA

Bolnava in varsta de 18 de ani se interneaza in Spitalul de copii , cu disfagie, disfonie, tahipnee, tuse productiva, febra 39,5 C. Examenul clinic si paraclinic stabilesc diagnosticul din F.O. Evolutia clinica si biologica a fost favorabila. In urma interventiilor autonome si delegate dupa 7 zile de spitalizare pacienta P.E. se prezinta astfel: - A.V. = 80 batai/min - T.A. = 110/60 mmHg - Diureza = 1400 ml/24 h - Respiratie = 17 r/min - Apetit = prezent - Scaun de culoare si consistenta normala - Somn odihnitor recuperator - Temperatura corporala = 36.5oC - Tegumente si mucoase normal colorate Nu prezinta dureri

- prevenirea infectiilor prin evitarea contactului cu persoane contagioase, a aglomeratiilor, a frigului, - evitarea efortului fizic timp de 15 zile - respectarea normelor de igiena. - revine la control dupa 15 zile

- Pacienta este comunicativa, si-a insusit

unele cunostinte despre boala si regimul de viata PACIENTUL II 11.11.2012 AMELIORAT Pacientul F.I. n vrsta de 35 de ani s- a internat pe data de 06.11.2012 n sectia ORL a Spitalului Judetean , cu diagnosticul de amigdalita cronica, n urma aparitiei urmatoarelor manifestari de dependenta: - disfagie; - disfonie; - cefalee; - febra; - stare generala alterata. Pe parcursul spitalizarii a fost supus unor investigatii de laborator: VSH; hemoglobina; trombocite; leucocite; glicemie; ASLO PCR fibrinogen Evita: frigul,

curentii de aer, mediile poluate, ingestia de lichide foarte reci; Control ORL

peste 10 zile

si i s-a administrat tratament cu: Penicilina 5000000 x 2 x 5 zile; Glucoza 5% 1 flacon x 5zile; Ser fiziologic 1flacon x 5zile;

Piafen 2 fiole x 2 zile;

n urma obiectivelor stabilite, a interventiilor autonome si delegate efectuate, pacientul se externeaza cu: stare generala buna; se poate alimenta per os; si mentine temperatura corpului n

limite normale. PACIENTUL III 20.11.2012 AMELIORAT Pacienta T.I. n vrsta de 17 de ani s- a internat pe data de 20.11.2012 n sectia ORL a Spitalului Judetean , cu diagnosticul de faring-amigdalita cronica, n urma aparitiei urmatoarelor manifestari de dependenta: febra inapetenta cefalee disfagie; agitatie; ganglioni usori mariti; stare generala alterata; alterarea vocii - respectarea masurile de igiena cu strictete, n special igiena cavitatii bucale; - evitarea alimentelor si bauturilor reci, a frigului si umezelii; - sa evite efortul fizic si aglomeratia; - sa adopte o mbracaminte adecvata sezonului; - dupa trei saptamni de la externare sa mearga la medicul de familie pentru control medical. Vitamina C 200 3 tb / zi Vitamina B1, B12 1 f / zi Fenosept 2 tb / zi.

I s-a administrat tratament cu: - Fenobarbital 1 diviziune /kg C - Paracetamol 1 tb / 6 h - Ampicilina fl. 250 mg /6 h i.m. - Vitamina B1, B12 1 fiola / zi

- Calciu Gluconic 1 fiola a 5 ml/zi per os - Vitamina C 200 3 tb / zi - Fenosept 2 tb / zi Datorita tuturor ngrijirile efectuate pe parcursul spitalizarii, si n urma unei bune supravegheri pe parcursul efectuarii interventiilor, obiectivele propuse au fost ndeplinite n totalitate. n momentul momentul externarii pacienta se alimenteaza si hidrateaza corespunzator, este mult mai echilibrata, mai calma, are un somn linistit si odihnitor si este receptiva la personalul din jur n orice situatie.

EXAMENE PARACLINICE PACIENTUL I


ANALIZA MOD DE RECOLTARE/ PREGATIRE PACIENT Uree sanguina Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa Glicemie Se recolteaza 2 ml sange florura Na 4 mg VSH Se aspira in seringa 0.4 ml citrat de Na 3.8%, se punctioneaza vena fara garou si se aspira sange pana la 2 ml 27 mm/1 ora 2 - 13 mm/1 ora Se recolteaza cu sist. Vacutainer , se pregateste pernita, musama, tava medicala, tavita renala,holenderul, acele speciale, tampon cu alcool, garou, eprubeta cu dop de culoare neagra. Se recolteaza sngele fara garou Hemoglobina Inteparea pulpei degetului 12 g % 13 2 g % Pregatirea produsului pentru laboratorefectuarea frotiului -la extremitatea unei lame se pune o picatura de 3-4mm diametru -se aseaza o lamela cu marginile slefuite n unghi de 45 cu lama (picatura se ntinde princapilaritate) -lamela se trage catre partea libera a lamei pastrnd aceeasi nclinatie si antrennd toata picatura fara sa o fragmenteze 1g 0.30 g VALOAREA OBTINUTA VALOAREA NORMALA 0.20 -0.40 g/1000 ml 0.80 1.20 g OBSERVATII/ INGRIJIREA DUPA TEHNICA Se recolteaza dimineata, pacienta fiind a jeune

- se agita lama pentru uscare -se eticheteaza si se trimite la laborator Sumar de urina Se recolteaza 100 150 ml din urina Glucoza absenta, epitelii rare, frecventi cilindrii granulosi

Exudat faringian a evidentiat prezenta streptococului beta-hemolitic

EXAMENE PARACLINICE PACIENTUL II

ANALIZA

MOD DE RECOLTARE/ PREGATIRE PACIENT

VALOREA OBTINUTA
8 mm/1 ora 13,6 g/% 199 000/mm3 2'30" 87 mg /dl 6' (pe lama) 0,20 g% 11,00 USH 1,70 UML 8,20 mg

VALOREA NORMALA
(1-10) mm/1ora (13-17) g/% (150000-400000)/mm3 1'30"-2'30" (80-120) mg/dl 5'-10 (0,20-0,40)g % (0-8)USH (0-4)UML (9,0-12,0) mg

OBSERVATII/ INGRIJIREA DUPA TEHNICA

VSH Hemoglobina Trombocite TS Glicemie TC Uree sanguina Zn SO4 Tymol calcemie

2 ml snge venos + 0,4 ml citrat de sodiu nteparea pulpei degetului nteparea pulpei degetului ntepare n lobul urechii 2 ml snge venos + 4 mg fluorura de sodiu ntepare n lobul urechii 5 ml snge venos 5 ml snge venos 5 ml snge venos 5 ml snge venos

EXAMENE PARACLINICE PACIENTUL III


ANALIZA MOD DE RECOLTARE/ PREGATIRE PACIENT Se recolteaza 100 150 ml din urina VALOAREA OBTINUTA VALOAREA NORMALA OBSERVATII/ INGRIJIREA DUPA TEHNICA examen sumar urina Glucoza absenta, epitelii rare, frecventi cilindrii granulosi VSH Se aspira in seringa 0.4 ml citrat de Na 3.8%, se punctioneaza vena fara garou si se aspira sange pana la 2 ml Hemoglobina Hematocritul ( Ht) Numarul Leucocitelor Inteparea pulpei degetului S-a recoltat din sange prin punctie venoasa in vacutainer S-a recoltat din sange prin punctie venoasa in vacutainer 8000 / mm3 4 000 si 9 000 pe millimetru cub 12,80 g % 47 % 13 2 g % 36-42 % 5 mm / 1 ora (1-10) mm/1ora ngrijirea ulterioara a pacientului: se face toaleta locala a tegumentului; se schimba lenjeria daca este murdara; se asigura o pozitie comoda n pat; se supravegheaza pacientul.

Exudat faringian a evidentiat prezenta streptococului hemolitic de grup A.

MEDICATIA ADMINISTRATA PACIENTUL I

NR MEDICAMENTUL

FORMA DE PREZENTARE

DOZA ZILNICA/ MOD DE REPARTIZARE

DOZA UNICA

CALEA DE ADMINISTRARE

ACTIUNEA

OBSERVATII

1 2

FORTUM HHC (hemisuccinat de hidrocortizon)

Flacon pulbere Flacon de 200 mg

2fl - 2 g 8f -200 mg/24h

1fl - 1g 1f

i.m.-i.v. Solutie injectabila i.v. lent sau in perfuzie i.m. i.v. Per os

Cefalosporina de generatia III Glucocorticoid de biosinteza cu actiune antiinflamatoare si antialergica Antitermic, antialgic Antialergic, actioneaza prin reducerea inflamatiei

3 4

ALGOCALMIN KETOF

Fiole Sirop

3f/ zi 1 lingura / zi

1f 1 lingura / zi seara

GLUCOZA 10%

Flacon

1 flacon, PEV. I.V 500 ml

1 flacon, i.v. PEV. I.V 500 ml i.m. i.v. i.m. i.v.

Alimenteaza si hidrateaza organismul

VITAMINA B1

Fiole

2f/zi

2f

Refacerea morfo-functionala a ficatului tonic al organismului

VITAMINA B6

Fiole

2f/zi

2f

Refacerea morfo-functionala a ficatului tonic al organismului

MEDICATIA ADMINISTRATA PACIENTUL II


NR MEDICAMENTUL FORMA DE PREZENTARE DOZA ZILNICA/ MOD DE REPARTIZARE 1 PENICILINA Flacon 1000000 u.i 5000000 u.i. x 2 1f i.m. i.v. antibiotic, bactericid pentru cocii Gram- pozitiv/negativ 2 SER FIZIOLOGIC Flacon 1flacon x 7zile 1f i.m-i.v. Vehicul si diluent pentru administrarea unor medicamente 3 GLUCOZA 10% Flacon 1 flacon, PEV. I.V 500 ml 1 flacon, i.v PEV. I.V 500 ml 4 ALGOCALMIN Fiola 3f/ zi 1f i.m. i.v. Antitermic, antialgic Alimenteaza si hidrateaza organismul DOZA UNICA CALEA DE ADMINISTRARE ACTIUNEA OBSERVATII

MEDICATIA ADMINISTRATA PACIENTUL III


NR MEDICAMENTUL FORMA DE PREZENTARE DOZA ZILNICA/ MOD DE REPARTIZARE 1 2 3 AMPICILINA PARACETAMOL FENOBARBITAL Flacon 250 mg Tablete Fiole 1 flacon / 6 ore 1 tb / 6 ore 1 diviziune / kg C 1f 1 tb 1 diviziune / kg C 4 VITAMINA B1 Flacon 1 flacon / zi 1 fl intramuscular Refacerea morfo-functionala a ficatului tonic al organismului 5 6 VITAMINA B12 CALCIU GLUCONIC Flacon Fiole 1 flacon / zi 1 fiola de 5 ml / zi 1 fl 1 fiola intramuscular Per os Antianemica Mineral necesar pentru mentinerea echilibrului electrolitic al organismului 7 VITAMINA C 200 Comprimat 1 comprimat / zi 1 comprimat Per os Profilaxia si tratamentul infectiilor 8 FENOSEPT Comprimat pentru supt 2 tb / zi 1 tb Per os Pentru antisepsie orofaringiana intramuscular oral intramuscular Antibiotic cu spectru larg Antipiretic si analgezic Sedativ DOZA UNICA CALEA DE ADMINISTRARE ACTIUNEA OBSERVATII

CONCLUZII Pentru ntocmirea acestei lucrari am luat n studiul practic i teoretic trei cazuri cu amigdalita cronica, la trei persoane cu vrste diferite i poziie sociala medie. n toate cele trei cazuri, n urma investigaiilor clinice i paraclinice au fost prezente simptomele specifice acestui diagnostic. Cu toate ca fiecare pacient este o persoana unica, un individ cu ngrijiri particularizate, numeroase aspecte comune legate de nevoile acestora m-au determinat sa le analizez i sa le tratez n particular. Cele trei cazuri le-am studiat n paralel i am constatat ca boala are o evoluie diferita, pe fiecare caz n parte n funcie de: etiopatogenie, vrsta, sex, condiii materiale i sociale, ct i de stadiul bolii, de aceea fiecare caz n parte are particularitaile lui. ngrijirile nurssing sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale persoanei umane, subliniate n conceptul Virginiei Henderson, care permit abordarea celor cinci dimensiuni(bio-fiziopsiho-socio-culturale i spirituale) pentru fiecare nevoie afectata. n primul caz pacienta P.E. se interneaza n spital prezentnd urmatoarele simptome: febra ridicata, respiraie dificila, stare de agitaie, inapetena i amigdale hipertrofice. n al doilea caz motivele pentru care s-a internat pacientul F.I. n spital sunt: agitaie, anxietate, oboseala, cefalee, disfagie, inapetena i febra ridicata. n al treilea caz pacienta T.I. se prezinta la spital prezentnd urmatoarele simptome: agitaie, cefalee, inapetena, disfonie, disfagie, diaforeza i temperatura ridicata. Toate cele trei cazuri au mai prezentat repetate pusee amigdaliene. n primul caz problema s-a rezolvat chirurgical, iar n celelalte doua cazuri problema s-a rezolvat doar cu ajutorul unui tratament medicamentos special. n urma interveniilor autonome i delegate, starea pacienilor s-a ameliorat avnd o evoluie buna cu vindecare. La externare, cei trei pacieni au fost verificai prin ntrebari daca i-au nsuit corect toate cunotinele respectarii regimului igieno-dietetic, igienei personale, tratamentului prescris i daca a neles ce trebuie sa faca pentru prevenirea unui alt eventual puseu i de asemenea sa revina la cabinetul O.R.L. pentru control.

ANEXE

APARATUL RESPIRATOR

Amigdalita cronica

Amigdalita cronica hipertrofica

BIBLIOGRAFIE

1. Corneliu Borundel- Medicina interna pentru cadre medicale, Editura BIC ALL, 2006; 2. Florica Ibea - Anatomia omului, Editura Corint; 3. Lucreia Clocotici, Profesia de asistenta medicala, Editura Info-Team 1995; 4. Lucreia Titirica- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Editura Viaa Medicala Romneasca, 2008; 5. Lucreia Titirica- Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale, vol. I, Editura Viaa Medicala Romneasca, 2008; 6. Lucreia Titirica- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, vol. II, Editura Viaa Medicala Romneasca, 2008; 7. Radu Cmpeanu- Anatomia i fiziologia omului, Editura Didactica i Pedagogica, Bucureti, 1983; 8. Trevor Weston- Atlas de Anatomie, Editura Vox;