Sunteți pe pagina 1din 71

Comunitatea de homosexuali in viziunea societatii romanesti

Cuprins:

1.Introducere
1.1 Scurt istoric - Aspecte sociale, religioase i legale 1.2 Homosexualitea in zilele nostre 1.3 Necesitatea realizarii studiului despre COMUNITATEA
HOMOSEXUALILOR DIN ROMANIA

2. Culegerea datelor obinute


2.1 Cercetarea prin sondaj 2.2 Definirea colectivitatii statistice
2.3 Culegerea datelor

3. Pregtirea i ntocmirea chestionarului


3.1 Formatul chestionarului

4. Analiza si interpretarea datelor prelucrate 5. Analiza indeplinirii obiectivelor propuse 6. Concluzii

1. Introducere
1.1 Scurt istoric - Aspecte sociale, religioase i legale

Atitudinile sociale legate de relaiile afectuoase i sexuale ntre parteneri de acelai sex au variat de-a lungul secolelor i au mers mn n mn cu atitudinile dictate de religie. Ele au variat de la obligaia legal n unele state din Grecia antic de a forma legturi pederastice la integrarea prin instituii sociale ntlnit n Japonia i la triburile din America de Nord; de la trecerea sub tcere (tolerana) din rile musulmane la percepia relaiilor ca o slbiciune, precum n Italia n timpul Renaterii, i pn la pedeapsa cu nchisoare sau chiar cu moartea, din rile din Europa de nord ncepnd de la sfritul Evului Mediu pn n secolul XX. Atitudinea de astzi a religiilor spre homosexualitate variaz. Doctrinele religiilor abrahamice sunt interpretate de grupurile mai conservatoare ca vznd toate aceste relaii ca un pcat. n acele societi guvernate de interpretri fundamentaliste ale religiilor, aceste relaii sunt considerate precum perversiuni i sunt ilegale. n unele jurisdicii, precum n Arabia Saudit i alte ri musulmane ele sunt nc pedepsite cu moartea. n contrast, Budismul, intoismul i alte religii consider c n general sexualitatea se poate mbina cu aspiraiile spirituale i ordinea social, dar nu fac distincie ntre obiectele dorinei. ncepnd cu secolul XIX, majoritatea rilor care adoptaser Codul Napoleonic nu aveau interdicii specifice contra actelor homosexuale, n timp ce rile folosind legi bazate pe modelul englez aveau legi mpotriva sodomiei, inclusiv pedeapsa cu moartea, aplicat pn la sfritul secolului XIX. ncepnd cu secolul XX, micri de eliberare sexual, inspirate de micrile pentru dobndirea drepturilor civile, mpreun cu publicarea de studii tiinifice n acest domeniu, au dus la schimbri n atitudinile sociale i n statutul legal al acestui tip de relaii. n momentul de fa, legalizarea relaiilor ntre aduli i obinerea uniunilor legale indiferent de sex este unul din scopurile principale ale organizaiilor care promoveaz drepturile minoritilor sexuale. n ultimii ani mai multe ri au abrogat legile contra sodomiei sau care interziceau serviciul militar homosexualilor, votnd chiar legi n favoarea uniunilor legale. n Bulgaria relaiile sexuale ntre oameni de acelai sex au fost legalizate n 1951, n Ungaria i Cehoslovacia n 1961. n Anglia i Wales relaiile homosexuale au fost legalizate n 1967, pentru brbai peste 21 de ani. Scoia a urmat in 1980, i Irlanda de Nord n 1982. Vrsta legal a fost sczut n 1994 de la 21 la 18, i din nou n 2000 la 16 n Marea Britanie. Aceasta ultim schimbare a fost facuta cu scopul de a i se da acelasi tratament ca si varstei legale pentru acte sexuale intre persoane de sex opus. Cu toate

acestea, de abia n 2003 au fost legile contra tuturor activitatilor sexuale ntre persoane de acelai sex abrogate. De asemenea, si in Statele Unite, nu mai devreme dect n 2003 Curtea Suprem a abrogat toate legile contra sodomiei. n China nu exist nici o lege impotriva relaiilor homosexuale, dar participanii sunt deseori condamnai ca "derbedei", fapt ce poate duce la pucrie i la "re-educare." n Japonia nu exist legi mpotriva acestor relaii.

1.2 Homosexualitea in zilele nostre


Am desprins din cele de mai sus ca nu totdeauna si de catre toti, homosexualitatea a fost interpretata si aplicata la fel. Daca unele popoare antice o respingeau ca pe un defect, ca pe o pervertire a naturii sau ca un mare pacat fata de Dumnezeu, altele in schimb, au acceptat-o si chiar au cultivat-o. Daca la inceput a fost repudiata si pedepsita ca o perversiune, apoi a fost considerata boala, iar in cele din urma este acceptata ca o minoritate sexuala. Daca in Italia si Cipru este interzisa, in majoritatea tarilor europene, in numele dreptului omului, i se creeaza cadrul legal de afirmare, fixandu-se chiar si varsta de la care poate fi practicata. Astfel, in Suedia copiii de 15 ani pot sa-si practice liber aceasta aptitudine sexuala. In Elvetia, la 16 ani; iar in Franta la 18 ani. Acceptarea homosexualitatii a devenit o treapta importanta in cadrul programului de daramare a tabuurilor si relativizare a principiilor. Moralitatea societatii romanesti este asaltata astazi pe doua planuri. Din punctul de vedere al politicii externe, legalizarea homosexualitatii este o conditie ceruta statului roman de catre principalele organizatii politice si economice europene in vederea acceptarii Romaniei ca membru cu drepturi depline. Pe de alta parte, presa, televiziunea, fundatii ne bombardeaza asiduu cu subiecte de meditatie pe aceasta tema. Datorita amplorii fenomenului, sunt afectate direct sau indirect majoritatea categoriilor sociale (tineri, politicieni, clerici etc). Principala problema este legalizarea homosexualitii, politicienii i opinia public general avnd cel mai importat rol n luarea acestei decizii. ntreaga comunitate vrea aceasta problema rezolvat, ns soluia nu este aceeai pentru toata lumea. Pentru a intelege mai bine aceste pozitii contradictorii se cuvine sa facem o privire comparativa de ansamblu intre mentalitatea lumii vechi si mentalitatea omului modern, intre cum vad persoanele de sex feminin aceasta problema, comparativ cu persoanele de sex masculin. Din acest motiv am ales sa realizam un sondaj de opinie pe tema homosexualitatii in randul populatiei. Prin acesta ne propunem: Sa aflam parerea majoritatii heterosexuale diferentiata pe varsta si gen relativ la comunitatea de homosexuali romaneasca;

Sa investigam atitudinile sociale variate legate de relaiile afectuoase i sexuale ntre parteneri de acelasi sex; Sa stabilim factorii majori care determina reactia de respingere si marginalizarea a membrilor minoritatii homosexuale precum si modul in care comunitatea homosexuala afecteaza societatea in care traim.

1.3 Necesitatea realizarii studiului despre COMUNITATEA HOMOSEXUALILOR


DIN ROMANIA

n Evul Mediu occidental, uniunile religioase dintre doi brbai i dou femei nu erau o practic cu totul neobinuit. A fi avut un comportament homosexual in acea vreme nu era o rusine ci un lucru privit ca si normal. De atunci pana in zilele noatre, exista deopotriva familii heterosexuale i familii formate din persoane de acelai sex. Exist, n societatea romneasc actual, homosexuali i lesbiene care triesc mpreun, se cstoresc, ntemeieaz familii, cresc copii. E drept, aceste familii sunt puin ori deloc vizibile. Exist, dar drepturile acestora nu le sunt legal recunoscute. Copiii lor nu beneficiaz de drepturi. Nu le sunt recunoscute drepturi patrimoniale legate de dobndirea i mprirea proprietii comune, a creditelor i a datoriilor comune; dreptul la pensie de ntreinere; drepturi succesorale; dreptul la pensie de urma sau ajutor social, ca i dreptul la compensaii, n cazul morii unuia dintre parteneri; dreptul de a decide de urgen cu privire la soarta partenerului, n cazul n care viaa acestuia este n pericol; dreptul de a continua contractul de locaiune dup moartea partenerului, dac acesta a fost singurul proprietar. Nu puine dintre aceste familii homosexuale decid s emigreze, cci statul romn nu le asigur i garanteaz drepturi fundamentale. Societatea se schimb alert. Pn la urm, este doar o chestiune de timp, pn cnd cstoriile ntre persoane de acelai sex vor deveni posibile n Romnia. Homosexualul generic devine destrblat, instabil, drogat, bolnav de SIDA etc. De fapt, cele mai multe cupluri homosexuale sunt stabile i bazate pe legturi emoionale, ca i n cuplurile heterosexuale. Dar nu se poate incerca a se explica aa ceva unui popor cvasi-rural care vede la televizor brbai cu zorzoane cernd drepturi politice cu gesturi languroase ctre trectori. Exista o homofobie contondenta si exista o homofobie latenta, iar cea din urma nu este decat o conditie necesara pentru ca prima sa-si poata trai manifestarile hade in strada. Homofobia latenta le cere homosexualilor sa-si traiasca viciul in casele lor. Multe persoane, atunci cand nu se intampla sa aiba prieteni gay sau cand nu s-au intalnit niciodata in viata cu o experienta sexuala cu o persoana de acelasi sex, e

confortabil sa refuze sa aiba o opinie despre orientarile sexuale. Dar atunci cand un homosexual este atacat in numele valorilor crestine sau al traditiilor nationale, nu te poti refugia comod intr-o deliberare perpetua. A nu lua partea victimei inseamna a incuviinta agresiunea. Cand homosexualii sunt ostracizati la scoala, la locul lor de munca, cand sunt supusi abuzurilor fortelor de ordine in aresturi, sali de judecata si in penitenciare in numele dictaturii majoritatii, ne aducem aminte de particularitatile sufletesti care ne fac pe fiecare dintre noi niste minoritari in lupta cu o majoritate insensibila. Felul in care Parada gay provoaca - de fiecare data - populatia majoritara cu un alternative lifestyle redus la impopotonare (ostentativ, caricatural, grotesc) nu face altceva decit sa perpetueze cliseele colective despre degenerati. Homosexualitatea este inversarea proporiilor dintre masculinitate i feminitate existente n om. Dar atracia pentru persoane de acelai sex exist n grade diferite la fiecare om. Acceptarea sau neacceptarea acestei laturi depinde de capacitatea cuiva de a analiza i interpreta gesturile i emoiile, de educaia actual sau ereditar i/sau de gradul n care genul opus exist (masculinitatea la femeie i feminitatea la brbat). Chiar n randul homosexualilor exist unii care nu i accept pornirile i le condamn. ns aceasta opoziie sfrete prin cedarea ntr-un final punerii n act a acestor pulsiuni. Iat c negarea, opoziia mpotriva acestor tendine are i rol de promovare a lor cumva. Normalitatea psihic i sexual presupune mai curnd indiferena fa de acest fenomen. ns a protesta vehement, a te razboi cu forele de ordine i a provoca lupte de strad n numele unei normaliti prefcute arat de fapt acest tip de contracarare a propriilor tendine neacceptate i nu normalitatea (care este indiferent). ntrebai despre motivele protestului lor aceti oameni fie refuzau s se explice fie aduceau motive de genul "homosexualii corup tinerii" sau "homosexualii distrug familia" etc. Prin astfel de justificare reiese credina lor cum c hosexualitatea ar fi cumva contagioas. Aceast idee se explic prin faptul c ei nii i resimt (contient sau nu) propriile tendine i le dau opriginea n presupusa influen "diavoleasc" a celorlali asupra lor. n acest caz reacia social este extinderea la nivelul socialului a unui conflict care exist originar la nivelul individualului. ns la nivelul psihicului pozitivul i negativul devin unul i acelasi lucru. "nu" este n acelasi timp i "da", la fel cum homosexualul discordant sfrete prin a pune n act tendinele crora li se opune i carora ncearc s le reziste. Negarea i vehemena devine astfel un alt mod de acceptare i satisfacere, unul ascuns i personal.

2. Culegerea si prelucrarea datelor obinute


2.1 Cercetarea prin sondaj
Studiul sociologiei implica atat raportarea directa la fenomene si fapte sociale, prin observatie, interviu, ancheta, etc, cat si realizarea unor constructii teoretice, care imbina ingeniozitatea sociologului cu prelucrarea unui material informational foarte bogat. Sondajul este una dintre cele mai frecvent aplicate metode n domeniul cercetrii de marketing. Acesta ofer factorilor decizionali posibilitatea de a identifica soluii pentru problemele cu care se confrunt sau pentru valorificarea oportunitilor existente. Aparent nimic mai simplu dect adresarea unor ntrebri cuprinse ntr-un chestionar, sondajul nseamn o adevrat provocare n privina asigurrii unui grad ridicat de acuratee, releven i reprezentativitate a datelor. n aceast analiza ce urmeaz a fi prezentat s-a folosit sondajul simplu aleator.

2.2 Definirea colectivitatii statistice


Colectivitatea statistic (sau populaia statistic) este o noiune fundamental a statisticii i reprezint principala form sub care se delimiteaz i se definesc fenomenele de mas din economie i societate. Colectivitatea statistic este ntlnit i sub denumirea de populaie statistic sau pur i simplu populaie. Ea desemneaz totalitatea elementelor de aceeai natur care sunt supuse studiului statistic. Aceasta nseamn c o mulime de elemente formeaz o colectivitate statistic numai dac au aceeai natur, sunt asemntoare sau sunt omogene din punctul de vedere al anumitor criterii. Colectivitatea statistic se prezint ntr-o varietate de forme. Din acest motiv, una din problemele eseniale ale unei cercetri statistice o reprezint delimitarea colectivitii statistice n timp i spaiu, din punctul de vedere al coninutului i al formei de organizare. n funcie de natura unitilor, colectivitile statistice sunt alctuite dintr-un ansamblu de persoane, obiecte, evenimente, ageni economici, idei sau opinii. In statistic colectivitile pot fi privite static (cnd exprim o stare) i dinamic (cnd exprim un proces sau o devenire). Culegerea datelor s-a realizat pe un esantion de 160 de persoane. Esantionul a cuprins 3 localitati(mediul urban), si anume: Pitesti, Targoviste, Bacau si Municipiul Bucuresti, selectia persoanelor facandu-se aleator. In etapa de culegere a datelor, pentru asigurarea reprezentativitatii din punct de vedere al categoriilor de varste si sexe, am ales sa impartim esantionul total de 160 de

persoane in 5 subesantioane egale, fiecare insumand cate 32 de respondenti pt prelucrarea per grupe de varsta si alte 2 subesantioane pt. repartitia pe sexe. Cercetarea include persoane din toate categoriile de ocupatii: elevi, studenti, angajati, someri si pensionari. Sfera noastra de cercetare a cuprins persoane diverse in vederea aflarii a cat mai multor pareri sociale. Chestionare au fost date spre completare atat n faculti: A.S.E., Universitate, Politehnica, cat si persoanelor cunoscute: prieteni, rude, vecini, cat si persoanelor necunoscute, alese intamplator pe strada.

2.3 Culegerea datelor Pentru satisfacerea nevoii de informaii este necesar s se organizeze cercetri (investigaii) statistice. Prin cercetare statistic, n funcie de scopul urmrit, se culeg date care apoi se prelucreaz n mod corespunztor, pentru ca n final s se obin, ntr-o form statistic, informaiile necesare desfurrii procesului de conducere. n faa complexitii fenomenelor i proceselor economice, actul conducerii nu realizeaz obiectivele fixate fr un sistem informaional statistic. Sistemul informaional statistic (SIS) ca subsistem al sistemului informaional economico-social sub aspect funcional conine mulimea operaiilor de culegere, filtrare, prelucrare i stocare a informaiilor statistice. Cercetarea statistic, parte a SIS presupune parcurgerea unor etape aflate n succesiune logic. Sondaje statistice. n cazul n care observrile statistice nu pot fi organizate (din diferite motive) atunci se apeleaz la observri pariale de tipul sondajelor statistice. Sondajul foloseste metode de cercetare calitativ i cantitativ. In vederea atingerii obiectivelor analizei au fost completate 160 de chestionare care au fost supuse analizei. Am folosit pentru sondaj metoda de eantionare voluntar, prin inmanarea chestionarului persoanei doritoare, completand astfel 130 de chestionare iar prin intermediul internetului, s-au mai completat 30. In cauzl cercetarii directe in scris s-a efectuat la fata locului, persoana care inmana chestionarul fiind atenta la asiurarea corectirudinii completarii. Chestionarul a fost realizat n luna noiembrie 2008, iar culegerea datelor a avut loc n perioada 20 30 noiembrie 2008 . Am folosit pentru sondaj metoda de eantionare voluntar, prin inmanarea chestionarului persoanei doritoare, completand astfel 130 de chestionare iar prin intermediul internetului, s-au mai completat 30. In cauzl cercetarii directe in scris s-a efectuat la fata locului, persoana care inmana chestionarul fiind atenta la asiurarea corectirudinii completarii.

3.Pregtirea i ntocmirea chestionarului


Etapa urmatoare este ntocmirea chestionarul, instrumentul principal pe baza caruia se va face sondajul de opinie. In etapa pregatirii si ntocmirii chestionarului s-a tinut cont de: formularea intrebarilor in vederea starnirii interesului, curiozitatii si provocarii persoanelor interviate sa raspunda din punct de vedere subiectiv. marimea portivita a chestionarului, acesta cuprinzand 25 de intrebari scurte si cuprinzatoare cu variante diversificare de raspuns, pentru a se evita plictisul in randul respondentilor; Completarea unui chestionar dureaza aproximativ 5 minute. evitarea ntrebrilor ambigue la care respondenii sa fie confuzi s nu in masura de a raspunde s-au evitat formulri care s sugereze un anumit rspuns. chestionarul a fost structurat pe grade de complexitate a intrebarilor, cele complexe aflandu-se in mijlocul chestionarului, iar la sfarsit cele mai scurte, cand dj intervine rutina. s-a urmarit sinceritatea rspunsurilor. Intrebrile sunt cu raspuns dat, deschise, de opinie sau atitudineS-a ncercat ca acestea s fie la obiect i formulate pe nelesul tuturor . Formuatul chestionarului este unul aerisit si ordonat, pentru a permite usurinta citirii si completarii de catre respondent.

3.1 Formatul chestionarului CHESTIONAR NR : _____


Acest chestionar vizeaza realizarea unui studiu privind perceptia societatii romanesti asupra comunitatii homosexualilor din tara noastra. Va rugam sa aveti amabilitatea de a raspunde la o serie de intrebari privitoare la aceasta chestiune. Raspunsurile date la intrebarile din chestionar vor fi folosite exclusiv in scopuri de cercetare statistica. Va multumim! Varsta: 15-18 ani 19-30 ani 31-45 ani 45-65 ani peste 65 ani Sex: M F Ocupatie: Elev Student Angajat Somer Pensionar

INTREBARI:
1. Tinand cont de grijile obisnuite din viata dumneavoastra, cat de importanta este problema homosexualitatii? (dati o nota de la 1 la 5; 1 cel mai putin important, 5 cel mai important) _____ 2. Cum priviti dumneavoastra o persoana apartinand comunitatii de homosexuali? O ignor Incerc sa o evit cat mai mult Ma simt lezat(a) de prezenta sa Nu tin cont de orientarea sexuala cand vine vorba de interactiune la nivel social 3. Aveti prieteni / cunoscuti homosexuali? DA NU 4. Daca o persoana cunoscuta ar marturisi ca este de natura homosexuala, cum ati reactiona? (bifati o varianta) As ramane indiferent As rupe legaturile cu persoana respectiva M-as documenta mai mult pe aceasta tema pentru a intelege mai exact prin ce trece acea persoana ca membru al societatii nosatre As sustine un prieten indiferent de orientarea sexuala 5. Care persoana v-ar marca mai mult daca ar marturisi ca ar fi de orientare sexuala diferita? (dati o nota de la 1 la 5 fiecarei variante; 1 cel mai putin marcant, 5 cel mai mult marcant) Parinte ___ Fiu/fiica ___ Frate/sora ___ Iubit/Iubita ___ Alte personae ___

6. Ce reactie credeti ca ati avea la vederea unui cuplu homosexual, manifestandu-se ca un cuplu heterosexual, in spatii publice (parcuri, localuri, etc.) ? (bifati variantele dorite) Indignare Repulsie Indiferenta Acord / Intelegere 7. Care dintre relatiile si afectiunile urmatoare credeti ca sunt mai greu de acceptat? Relatiile si afectiunile dintre doua femei Relatiile si afectiunile dintre doi barbati Nici una nu mi se pare greu de acceptat Ambele sunt la fel de greu de acceptat 8. In ce masura cunoasteti si intelegeti problema cu care se confrunta homosexualii in societatea zilelor noastre? Complet In mare parte cunosc In mare parte nu cunosc Nu cunosc deloc 9. Sunt romanii mai deschisi sau mai reticenti in comparatie cu ceilalti europeni, fata de persoanele homosexuale? Daca credeti ca sunt mai reticenti, care considerati ca sunt principalele cauze ale acestei atitudini? Societatea romaneasca este strans legata de randuielile bisericesti care interzic intru totul homosexualitatea Societatea romaneasca se ghideaza inca dupa niste standarde invechite care nu-i permit sa vada si sa accepte realitatea de azi O mare parte din populatia Romaniei nu cunoaste cu exactitate ce se intampla de fapt cu persoanele homosexuale si de aceea nici nu le pot intelege Alt raspuns : .. 10. In ce masura credeti ca Biserica influenteaza parerea societatii asupra homosexualilor? (de la 1 la 5; 1 putin, 5 mult) _____ 11. Exprimati-va parerea in legatura cu urmatoarele afirmatii: (bifati o varianta) Dezacord total a) Comunitatea homosexuali este tratata ca o minoritate inferioara si negativa a societatii b) Comportamentul homosexualilor este fals si deplasat c) Homosexualii sunt motivati de Dezacord Indecis Acord partial Acord total

sentimente puternice d) In viata acestor persoane s-a intamplat ceva care le-a determinat orientarea sexuala 12. Credeti ca o persoana homosexuala are aceleasi sanse de reusita profesionala in societatea romaneasca de azi ca oricare alta persoana? DA NU 13. Ati accepta in echipa dumneavoastra de munca sau in cercul dumneavoastra de prieteni o persoana homosexuala? DA NU 14. V-ati comporta diferit fata de o persoana homosexuala? DA NU 15. Fata de alte minoritati, comunitatea homosexuala din societatea romaneasca este mai predispusa sa fie supusa la: (bifati variantele dorite) Violenta Discriminare Acceptare Ignoranta persoanelor din jur Alt raspuns 16. In opinia dumneavoastra, orientarea sexuala este ceva innascut, un stil de viata insusit sau o alegere? .. 17. La ce varsta credeti ca este mai probabil sa apara semne ale atractiei fata de persoane de acelasi sex? Pana in 18 ani 18-45 ani Peste 45 ani 18. Vizand urmatoarele aspecte, considerati ca este sprijinita comunitatea de homosexuali in societatea romaneasca ? DA a) Sanatate b) Siguranta personala c) Promovarea drepturilor de egalitate d) Apararea drepturilor e) Locuri de munca f) Acceptare in societate 19. Care din urmatoarele cauze credeti ca determina o persoana homosexuala sa isi ascunda natura sexualitatii sale? (bifati variantele dorite) Relatia cu familia Relatia cu prietenii(anturajul) NU

Relatia cu angajatorii Relatia cu biserica 20. Ce parere aveti despre manifestatiile comunitatii homosexuale? Este normal. Manifestatiile reprezinta o forma de a incerca sa se faca intelesi si acceptati de societate Este inacceptabil avand in vedere normele morale si religioase pe care le incalaca acesti oameni Este un mod prin care se razbuna pe societatea romaneasca pentru ca nu sunt tolerati de aceasta Este un lucru firesc avand in vedere barierele pe care le intalnesc in societatea romaneasca 21. Considerati ca persoanele de orientare sexuala diferita ar trebui sa aiba dreptul la casatorie legala in Romania? DA NU 22. Considerati ca persoanele de orientare sexuala diferita ar trebui sa aiba dreptul la adoptie legala in Romania? DA NU 23. Considerati ca persoanele homosexuale sunt mai predispuse la contractarea HIV/SIDA? DA NU 24. Puteti defini homosexualitatea ca fiind o boala? DA NU Daca da, credeti ca poate fi tratata medical? DA NU 25. Considerati homosexualitatea ca fiind imorala ? DA NU

4.Analiza si interpretarea datelor obinute


Prelucrarea datele se va face per total, per grupe de varsta si per sexe.

Total chestionare=160
Repartitia respondentilor pe grupe de varsta este urmatoarea: 15-18 ani I 32 19-30 ani II 32 31-45 ani III 32 46-65 ani IV 32 >65 ani V 32

Repartitia respondetilor pe sexe este: Feminin F 80 Masculin M 80

* Procentul(%) se calculeaza prin impartirea fiecarei cifre la 160(esantion total) pentru majoritatea intrebarilor. ** Pt. celelalte intrebari se va specifica modul de calcul a procentului

INTREABREA 1 Per total 1 69 43.12% 2 36 22.50% 3 14 8.75% 4 6 3.75% 5 35 21.875%

Majoritatea persoanelor chestionate, in procent de 43,12 % declara ca problema homosexualitatii in viata lor cotidiana este aproape inexistenta in timp ce 21.875 % sunt de parere ca aceasta este o problema sociala importanta in viata lor

Per varste Note/varsta I II III IV V 1 15 9 13 9 23 2 1 11 8 10 6 3 1 4 4 4 1 4 2 1 1 1 1 5 13 7 6 8 1

Per sexe Note/sex F M 1 33 36 2 26 10 3 5 9 4 4 2 5 12 23

Dintre cei ce declara ca problema homosexualitatii ocupa un loc important in viata lor majoritea sunt tineri cu varste cuprinse intre 15-30 de ani. Persoanele de varsta mai inaintata (atat femei, cat si barbati) considera aceasta ca fiind o problema nu atat de importanta. De asemenea din datele de sondaj reiese ca majoritatea celor care considera problema homosexualitatii importanta in viata lor sunt barbati. INTREBAREA 2 Per total Nu tin cont de orientarea sexuala cand vine vorba de interactiune la nivel social 86 53.75%

O ignor

Incerc sa o evit cat mai mult

Ma simt lezat(a) de prezenta sa

26 16.25%

38 23.75%

10 6.25%

. Per varste

Note/varsta

O ignor

Incerc sa o evit cat mai mult 6 1 4 8 19

Ma simt lezat(a) de prezenta sa 3 1 1 2 3

I II III IV V

10 7 2 3 4

Nu tin cont de orientarea sexuala cand vine vorba de interactiune la nivel social 13 23 25 19 6

Per sexe Incerc sa o evit cat mai mult Ma simt lezat(a) de prezenta sa Nu tin cont de orientarea sexuala cand vine vorba de interactiune la nivel social 48 38

Note/sex

O ignor

F M

11 15

18 20

3 7

Peste jumatate din respondenti (atat femei cat si barbati) sunt de parere ca nu ar tine cont de orientarea sexuala a persoanelor cu care interactioneaza la nivel social. Aceasta poate demonstra maturitatea unei parti a societatii in ceea ce priveste toleranta. Dar, 23,75% dintre respondenti ar evita cat mai mult persoanele apartinand comunitatii de homosexuali, ceea ce denota o discordanta, o trecere prea brusca de la toleranta la polul opus. Poate fi vorba despre schimbarea mentalitatii noii generatii, postdecembriste. Homosexualii se lovesc de ignoranta a 16,25% dintre respondenti. Procentul este mult mai mic, de 6,25% in cazul celor ce se simt lezati de prezenta persoanelor in cauza. Raspunsurile sunt apropiate in ceea ce priveste criteriul de sex al respondentilor.

INTREBAREA 3 Per total DA 35 21.87% NU 125 78.13%

Conform studiului o majoritate covarsitoare (78,13%) dintre respondenti declara ca nu au cunoscuti/prieteni care apartin comunitatii studiate. Astfel, raspunsurile date in continuare in chestionar nu sunt in totalitate in cunostinta de cauza, ci doar din informatii aflate pe cale virala sau din media. Per varste Var/Varsta I II III IV V DA 10 8 9 8 0 NU 22 24 23 24 32

In primele patru categorii de varsta (I, II, III, IV) exiata un numar de oameni care au cunoscuti homosexuali, pe cand la ultima categorie de varsta, reprezentata pe persoane de peste 65 de ani, raspunsul e categoric NU.

Per sexe Var/Sex F M DA 27 8 NU 53 72

Grafic per total sexe


80 60 40 20 0 DA NU F M

DA
F 22.86% M

NU
F M 42.40%
77.14%

57.60%

La fel, exista mai multe persoane de sex feminin care au raspuns DA. De unde poate rezulta faptul ca o persoana de gen feminin accepta mai usor aceasta problema sociala.

INTREBAREA 4 Per total As rupe legaturile cu persoana respectiva 28 17.50% M-as documenta mai mult pe aceasta tema 14 8.75% As sustine un prieten indiferent de orientarea sexuala 72 45%

As ramane indiferent

46 28.75%

Majoritatea respondentilor (45%), la auzul marturiei despre orientarea sexuala a unui cunoscut ar sustine persoana respectiva. Din aceasta poate rezulta faptul ca romanii, pot avea deseori comportamente discriminatorii, insa sunt uniti si saritori atunci cand vine vorba despre o persoana cunoscuta, draga. Totodata, 28,75% ar ramane indiferenti, ceea ce inseamna ca nivelul atins in cultura (respectarea si intelegerea drepturilor minoritatilor, de orice tip ar fi) a societatii, in cadrul urban, in general este inca unul destul de scazut, cu treceri bruste la extreme. Doar o mica parte, 8,75%, ar incerca sa ajute in cunostinta de cauza prin documentarea corespunzatoare, o astfel de persoana.

Per varste As rupe legaturile cu persoana respectiva 1 0 7 6 M-as documenta mai mult pe aceasta tema 2 7 2 3 As sustine un prieten indiferent de orientarea sexuala 23 15 13 15

Note/varsta

As ramane indiferent

I II III IV

6 10 10 8

12

14

In ceea ce priveste varsta, primele categorii (cei tineri) sunt mai deschisi, doresc sa ajute, sa se documenteze despre persoanele in cauza pentru a le ajuta, pe cand la ultima categorie de varsta exista o reticenta forte mare, ba mai mult, majoritartea ar rupe legaturile cu persoana respectiva. Per sexe As ramane indiferent As rupe legaturile cu persoana respectiva M-as documenta mai mult pe aceasta tema As sustine un prieten indiferent de orientarea sexuala

Note/sex

F M

30 16

8 20

6 8

36 36

Numarul persoanelor care declara ca ar ramane indiferente la aflarea vestii ca o persoana cunoscuta este homosexuala, este mai mare la persoanele de sex feminin, pe cand sustinerea vine in mod egal, indiferent de sex. 71% dintre cei care sustin ca ar rupe legaturile cu persoana respectiva sunt barbati, fata de un procent mult mai mic 29 % de femei. INTREBAREA 5 Per total Var/Nota Parinte 1 6 2 5 3 11 4 48 5 90

% Fiu/fiica % Frate/sora % Iubit/Iubita % Alte persoane %

3.75 7 4.37 21 13.125 6 3.75 108 67.5

3.125 8 5 19 11.875 3 1.87 31 19.37

6.875 39 24.37 33 20.62 18 11.25 9 5.6

3 48 3 30 18.75 58 36.25 7 4.37

56.25 58 11.25 57 35.62 75 46.87 5 3.12

Peste jumatate din esantionul interogat acorda nota maxima:5(pe o scala de la 1 la 5), ceea ce reprezinta un procent de 56,25% au raspuns ca ar fi marcati de marturia despre orientarea sexuala diferita a unuia dintre parinti, 46,87% ar fi mai mult decat surprinsi daca vorbim despre iubitul(a), 36,25% in cazul propriilor fii, iar cel mai putin afectati ar fi in cazul altor persoane (3,12% dintre cei intrebati).

INTREBAREA 6 Per total Repulsie Indiferenta 45 68 42.50% 28.12%

Indignare 30 18.75%

Intelegere 17 10.62%

Reactia majoritatii la vederea unui cuplu homosexual manifestandu-se in spatii publice este de indiferenta (42,5%), urmat de repulsie (28,12%), indignare si apoi intelegere (10,62%). Indiferenta este un lucru de condamnat in zilele nosatre. O reactie este de preferat, pentru ca astfel se nasc si se propaga pareri si curente. Privind procentul, in urmatorii ani, in esantionul studiat, este putin probabil ca proportiile sa se poata modifica substantial. Per varste Repulsie Indiferenta 5 18 4 15 10 15 12 15 14 5

Var/varsta I II III IV V

Indignare 4 3 6 5 12

Intelegere 5 10 1 0 1

Grafic per total varste


20 15 10 5 0 I II III IV V Indignare Repulsie Indiferenta Intelegere

Indignare
I 40.00% II III IV V

Repulsie
I 31.11% II III IV V 11.11% 8.89% 22.22% 26.67%

13.33% 10.00% 20.00%

16.67%

Indiferenta
I 22.06% II III IV V 26.47% 7.35%

22.06%

22.06%

La primele trei categorii de varsta(15-18, 19-30, 31-45), cea mai mare parte din respondenti ar ramane indiferenti, urmatoarea reactie, ca si procent, fiind repulsia. Dintre cei care declara ca ar intelege un cuplu de persoane de acelari sex mai mult de jumatate sunt persoane cu varste intre 19-30 de ani (58,82 %). Si cei mai tineri (15- 18 ani) ar avea o ponedere destul de mare in intelegerea acestor cupluri. Rezulta de aici ca probabil generatia viitoare ar putea avea un comportament mai intelegator fara de homosexuali. Per sexe Repulsie Indiferenta 18 27 46 22

Var/Sex F M

Indignare 10 20

Intelegere 6 11

G ra f ic p e rt o t a l se x
5 0 4 0 3 0 2 0 1 0 0 In d ig n are Rep u lsie In d ife re n ta In teleg ere

F M

Repulsie
F M 32.35% 40.00% 60.00%

Indifere nt a
F M

67.65%

Intelegere
F M 35.29%

64.71%

Se observa ca ponderea barbatilor in ceea ce priveste sentimenul de indignare ori repulsie la vederea unui cuplu de homosexuali manifestandu-se in public este simtitor mai mare (aproape dublu fata de procentele rezultate incazul femeilor in cele doua cazuri). Insa tot barbatii detin o pondere mai mare fata de femei atunci cand vine vorba de intelegerea cuplurilor de homosexuali, in timp ce femeile sunt mai indiferente fata de aceasta problema. Per total vis--vis de cuplurile homosexual ce se manifesta ca un cuplu normal in public, persoanele se gen feminine sunt mai ingaduitoare. INTREBAREA 7 Relatiile si afectiunile dintre doua femei 6 3.75% Per total Relatiile si Nici una nu mi afectiunile se pare greu de dintre doi acceptat barbati 91 19 56.87 11.87 Ambele sunt la fel de greu de acceptat 44 27.5

Mai mult de jumatate din respondenti declara ca relatiile si afectiunile dintre doi barbati sunt cele mai greu de acceptat (56.88%), iar 27,5% sunt de parere ca ambele sunt la fel de greu de acceptat. Procente mult mai mici s-au obtinut pentru situatia in care respondentii considera ca nici una nu este greu de acceptat. Per varste Relatiile si Nici una nu afectiunile mi se pare dintre doi greu de barbati acceptat 22 4 18 8 23 2 25 1 3 4
Grafic per total varste
30 25 20 15 10 5 0 I II III IV V Relatiile si afectiunile dintre doua femei Relatiile si afectiunile dintre doi barbati Nici una nu mi se pare greu de acceptat Ambele sunt la fel de greu de acceptat

Var/Varsta I II III IV V

Relatiile si afectiunile dintre doua femei 2 1 2 1 0

Ambele sunt la fel de greu de acceptat 4 5 5 5 25

In toate grupele de varsta majoritar este cazul in care chestionatii considera relatiile dintre doi barbate cel mai greu de aceeptat, exceptie facand ultima grupa de varsta, reprezentata de persoanele de peste 65 de ani care nu face diferenta intre cuplurile de femei sau de barbate cand vine vorba de acceptare, in sensul ca sustin facptul ca ambele sunt greu de acceptat.

Var/Sex

Relatiile si afectiunile dintre doua femei 4 2

Per sexe Relatiile si Nici una nu mi afectiunile se pare greu de dintre doi acceptat barbati 46 45 10 9

Ambele sunt la fel de greu de acceptat

F M

20 24

Parerile sunt impartite aproximativ egal intre femei si barbate cand se pune problema aceeptarii relatiilor intre personae de acelasi sex. INTREBAREA 8 Complet Per total In mare parte In mare parte nu cunosc cunosc 67 41.87% 61 38.12% Nu cunosc deloc 23 14.38%

9 5.63%

Cunoastrea obiectiva si intelegerea problemei cu care se confrunta comunitatea studiata in societate trece din nou de la o extrema la alta: cei mai multi respondenti (41,88%) considera ca stiu in mare parte despre ce e vorba, 38,12% nu cunosc in mare parte. Doar 5,62% cunosc in totalitate, ceea ce denota atat o lipsa de interes pentru cunoastere, care cu siguranta este inspirata de societate, anturaj si lipsa de obiectivitate si pregatire in prezentarea unor astfel de probleme de catre persoanele avizate. Per varste In mare parte In mare parte cunosc nu cunosc 12 26 16 10 3 8 3 8 16 26

Complet Var/Varsta I II III IV V 1 2 2 1 3

Nu cunosc deloc 11 1 6 5 0

Gra f ic p e rt ot a l va rst e
30 25 20 15 10 5 0 Com plet In m are parte cunosc In m are parte nu cunosc Nu cunosc deloc

II

III

IV

Dintre cei care declara ca, in mare parte, sau in totalitate cunosc problemele cu care se confrumta homosexualii in socoetatea romaneasca de azi, majoritatea sunt tineri. Facand coreatia cu prima intrebare in care tot persoanele tinere s-au dovedit a fi mai preocupate de problema homosexualitatii se poate spera ca in viitor prejudecatile, si comportamentul de respingere a acestei minoritati, care este parte integrata a societatii noastrea se vor diminua. Cei care s-au declarat neiteresati de aceasta problema si pentru care aceasta nu este o problema ata de importanta declara si acum intr-o proportie destul de mare ca in mare parte nu cunosc probelemele cu care se confrunta aceasta minoritate in societarea romaneasca contemporana.

Complet Var/Sex F M 3 6

Per sexe In mare In mare parte parte nu cunosc cunosc 32 35


G r a f ic p e rt o t a l se x e

Nu cunosc deloc 13 10

32 29

4 0 3 5 3 0 2 5 2 0 1 5 1 0 5 0 Co m p le t In m a r ep a r te cu n o sc In m a re p a r te n u cu n o sc N u cu n o sc d e lo c F M

In ceea ce priveste diferentierea pe sexe, barbatii si femeile sunt informati relativ egal cu privire la problemele cu care se confrunta homosexulaii. INTREBAREA 9 Prina ceasta intrebare am urmarit sa aflam parerile romanilor cu privire la deschiderea si cutura sociala prin comparatie cu celelalte tari din UE.

Per total Reticenti 132 82.50% Deschisi 28 17.50%

Majoritatea, 82,5%, considera ca romanii sunt mai reticenti in comparatie cu ceilalti europeni fata de persoanele homosexuale. Majoritatea este covarsitoare, datorata in mare parte culturii si mentalitatii uneori inspirate din trecutul indepartat. Per varste Reticenti Deschisi 25 7 29 3 28 4 23 9 27 5

Var/Varsta I II III IV V

Se resimte, si aici, ca perioda comunista in Romania inca isi arata urmele, in special la generatiile de varsta a doua si a treia. In functie de varsta, cei mai deschisi se dovedesc a fi tinerii.

Var/Sex F M

Per sexe Reticenti Deschisi 63 17 69 11


Graf ic per total sexe

80 60 40 20 0 Reticenti Deschisi

F M

Valorile in functie de sex sunt apropiate. Societatea romaneasca este strans legata de randuielile bisericesti care interzic intru totul homosexualitatea Societatea romaneasca se ghideaza inca dupa niste standarde invechite care nu-i permit sa vada si sa accepte realitatea de azi O mare parte din populatia Romaniei nu cunoaste cu exactitate ce se intampla de fapt cu persoanele homosexuale si de aceea nici nu le pot intelege Alt raspuns

41 53 45 14 26.80% 34.65% 29.30% 9.15% ** Se imparte fiecare cifra din partea a 2-a a intrebarii la nr. total al celor ce au raspuns Reticenti adica 132, pt a se obtine procentul.

Standardele invechite ale societatii in care traim sunt considerate cauzele cele mai importante ale provenientei reticentei populatiei Romaniei, lipsa de informare a populatiei cu privire la persoanele din comunitatea de homosexuali avand un procent de 29,41%, aproape egal cu cel de 26,8%, reprezentand pe cei ce considera ca Biserica, de ale carei randuieli suntem stransi legati, interzice homosexualitatea si de aici proine reticenta. INTREBAREA 10 Per total 1 10 6.20% 2 12 7.50% 3 48 30.00% 4 59 36.87% 5 31 19%

36,87% dintre respondenti considera ca Biserica influenteaza parerea societatii asupra comunitatii de homosexuali (4 pe o scala de la 1 la 5). Romania este un stat in care religia predominanta este crestin-ortodoxa, Biserica avand dintotdeauna o influenta majora asupra parerii maselor. Foarte putini (6,2%), considera ca Biserica nu este un factor de influenta in aceasta directie. Trebuie avut in vedere ca invatatura crestin-ortodoxa nu tolereaza sub nici o

forma comunitatea de homosexuali, ba chiar in cele mai multe cazuri o condamna, considerand-o reintoarcerea la gomorizare si sodomizare. Biserica este autoritatea morala a celor ce cred in ea. Iar aceasta spune ca homosexualitatea este un pacat. Totodata biserica ortodoxa sustine ca acesti oameni sunt un real pericol pentru bunele cuviinte si pentru bunul mers al societatii romanesti. Per varste 2 1 0 1 3 7

Note/varsta I II III IV V

1 2 5 0 0 3

3 16 19 4 4 5

4 6 6 21 19 7

5 7 2 6 6 10

GRAFIC PER TO TA LV A RSTA


25 20 15 10 5 0 1 2 3 4 5 I II III IV V

Respondentii din ultimele doua categorii de varsta au dat raspunsuri care confirma procentul mare al influentei sporite a Bisericii. Acest rezultat reflecta faptul ca aceste persoane sunt mai apropiate de randuielile bisericesti, in special persoanele de peste 65 ani in mare parte la care s-a observat si diferenta de mentalitate de unde si reticenta crescuta fata de persoanele anormale. Per sexe 2 0 12

Note/sex F M

1 1 9

3 28 20

4 24 35

5 27 4

GRAFIC PER TOTAL SEXE


40 35 30 25 20 15 10 5 0 1 2 3 4 5 F M

INTREBAREA 11 Per total Dezacord total a) Comunitatea homosexuali este tratata ca o minoritate inferioara si negativa a societatii b) Comportamentul homosexualilor este fals si deplasat c) Homosexualii sunt motivati de sentimente puternice d) In viata acestor persoane s-a intamplat ceva care le-a determinat orientarea sexuala Dezacord Indecis Acord partial Acord total

18

60

67

3.75% 6 3.75% 27 16.87%

5% 35 21.87% 22 13.75%

11.25% 38 23.75% 49 30.62%

37.50% 42 26.25% 41 26.62%

41.87% 39 24.37% 21 13.12%

10

15

34

58

43

6.25%

9.37%

21.25%

36.25%

26.87%

G ra fic p e r to ta l
80 70 60 50 40 30 20 10 0 a ) C o m u n ita te a h o m o s e x u a li e s te tra ta ta c a o m in o rita te in fe rio a ra s i n e g a tiva a s o c ie ta tii b ) C o m p o rta m e n tu l h o m o s e x u a lilo r e s te fa ls s i d e p la s a t c ) H o m o s e x u a lii s u n t m o tiva ti d e s e n tim e n te p u te rn ic e d ) In via ta a c e s to r p e rs o a n e s -a in ta m p la t c e va c a re le -a d e te rm in a t o rie n ta re a s e x u a la D e z a c o rd In d e c is A c o rd p a rtia l A c o rd to ta l

D e z a c o rd to ta

Din raspunsurile la aceasta intrebare putem deduce ca o mare parte din respondenti sunt indecisi cu privire la punctele de vedere asupra problemelor comunitatii de homosexuali ca minoritate, comportamentul acesteia si ceea ce ii apropie pe membrii ei. Parerile de acord total si dezacord total au o pondere mica in toate cazurile. Este vorba de usurinta influentarii unui grup de persoane asupra acestor probleme, care din nou sunt urmari ale unei culture slabe si a dezinformarii (lipsei de interes). Cei mai multi respondenti sunt de acord ca aceasta comunitate este tratata ca o minoritate inferioara si negativa a societatii. Parerile sunt impartite insa cu privire la comportamentul homosexualilor, cu exceptia procentului scazut al celor care nu sunt deloc de acord ca aceste persoane se comporta fals si deplasat. O mare parte din respondenti sunt indecisi asupra a ceea ce ii apropie pe membrii acestei comunitati, iar o pondere de 26,62% cred ca sentimentele ii guverneaza pe homosexuali. Cumulul dintre procentele de acord(total: 26,87 si partial: 36,25) dovedeste ca majoritatea persoanelor chestionat cred ca homosexualii au fost marcati si determinati de o intamplare din trecut sa isi schimbe orientarea. 21,5% sunt indecisi in ceea ce priveste factorii determinanti ai orientarii homosexuale. INTREBAREA 12 Per total DA 62 38.75% NU 98 61.25%

Observam ca 61,25% dintre respondenti nu sunt de parere ca o persoana apartinand comunitatii de homosexuali poate avea o cariera reusita. Tinand cont si de rapsunsurile anterioare cu privire la caracteristici ale acestei comunitati, nu este de mirare ca o persoana apartinand comunitatii de homosexuali are de trecut o serie intreaga de piedici doar pentru a demonstra ca orientarea sexuala nu are relevanta in cariera aleasa. Per varste Var/Varsta I II III IV V DA 14 18 18 10 2 NU 18 14 14 22 30

Grafic per total varste


40 30 20 10 0 I II III IV V DA NU

Per sexe

Var/Sex F M

DA 49 13

NU 31 67

Grafic per total sex


100 50 0 DA NU F M

Se observa ca barbatii dau mai putine sanse de reusita profesionala homosexualilor, 68,3% reprezentand un procent semnifiativ, in timp ce femeilor acorda mai mult credit acestora in procente de 79,03%. INTREBAREA 13 Per total DA 65 40.62% NU 95 59.37%

Majoritatea (59,37%) nu ar accepta nici in anturaj, nici in locul de munca o persoana din aceasta comunitate. Cu siguranta de vina sunt din nou parerile subiective (uneori inexistente) din anturajul persoanei chestionate, conceptiile culturale (traditionaliste) si reticenta generala a societatii asupra subiectului, pe care il considera tabu.

Per varste Var/Varsta I II III IV V DA 19 22 12 13 7 NU 13 10 28 19 25

Per sexe Var/Sex F M DA 27 31 NU 53 49

INTREBAREA 14 Prin aceasta intrebare am urmarit cunoasterea diferenteleor care se fac intre oameni datorita orientarii lor sexuale. Per total DA 87 54.37% NU 73 45.62%

Un homosexual este aspru judecat si marginalizat de 54.37% dintre respondenti, pe cand 45,62% ar trece peste barierele religioase si sociale. Per varste Var/Varsta I II III IV V DA 7 13 17 21 19 NU 25 19 15 11 13

Per sexe Var/Sex F M DA 38 49 NU 42 31

INTREBAREA 15
Per total

Violenta 54 24.78%

Discriminare 92 42.20%

Acceptare 18 8.25%

Ignoranta 53 24.31%

Alt raspuns 1 0.45%

Un procent semnificativ(42,2%) considera ca minoritatea de homosexuali a societatii noastre este predispusa discriminarii, urmat de violenta(24,77%) si ignoranta(24,31%). Multi romani inteleg gresit chestiunea democratiei si a drepturilor gay. Faptul ca Romania a intrat in EU (deocamdata) nu este nicidecum o garantie a drepturilor gay. Egalitatea in drepturi a minoritatilor sexuale nu vine de la sine odata cu democratia. Este nevoie de efort din partea activistilor homosexuali. Discriminari oficiale exista, intr-o forma sau alta, si in ziua de azi, iar vocile care combat homosexualitatea se fac si ele auzite destul de des. In conditiile astea, lumea gay (mai putin cei citiva activisti care au mai ramas) nu considera necesar sa mai faca ceva, de exemplu sa participe la parada anuala. Iar in Romania contrastul este inca mai puternic: S-a realizat inca mult mai putin decit in Vest, iar cei direct implicati sunt inca mai putin dispusi sa iasa in strada. INTREBAREA 16 Scopul acestei intrebari este acela de a afla ce cred oamenii despre predispozitia homosexualilor la diverse nedreptati.
Per total

ceva innascut 46 28.75%

un stil de viata insusit 43 26.88%

o alegere 71 44.38%

Un procent de 44,37% dintre respondenti considera ca atractia fata de persoane de acelasi sex este o alegere. Urmeaza apoi la mare apropiere de un stil de viata insusit 26,875% si ceva innascut 28,75%. Atracia sexual ntre oameni se datoreaz nu doar organelor genitale i a scopului lor biologic imediat ci i a rezonanei lor culturale n sufletul omului, adic a genului omului (gender) - masculinitatea i feminitatea. Pentru cineva genul su poate sau nu s concorde cu organul sexual. De exemplu pot exista brbai feminini sau femei masculine. Acest lucru se datoreaz faptului c genul nu este singular, unilateral ntr-un om ci este bilateral, exist att ca masculinitate ct i ca feminitate. De asemenea atraciile dintre parteneri presupun i procentul n care masculinitatea i feminitatea exist la fiecare. Iar atracia aceasta presupune complementaritate; femeia masculin va fi atras de un barbat feminin i invers. Acest lucru i ntreg spectrul tulburrilor psihice i au originea n influena nefast a civilizaiei asupra unei pri a omenirii, la fel cum i alte specii au suferit aceast distorsiune. Acesta este preul pltit de anumii oameni pentru comoditatea civilizaiei, pre care se perpetueaz de-a lungul generaiilor.

Per varste

Var/Varsta I II III IV V

ceva innascut 15 7 8 9 7

un stil de viata insusit 10 2 4 16 11

o alegere 7 23 20 7 14

Per sexe

ceva un stil o innascut de alegere viata Var/Sex insusit 17 30 33 F 29 13 38 M

INTREBAREA 17
Per total

Pana in 18 65 40.63%

18-45 88 55%

Peste 45 7 4.37%
G ra f ic p e rt ot a l

Pana in 18 4 .38 %

18 -4 5

Peste 45

4 0.6 3%

55 .00 %

Per varste

Var/Varsta I II III IV V

Pana in 18 11 19 11 13 11

18-45 21 12 20 17 18

Peste 45 0 1 1 2 3

Per sexe

Var/Sex F M

Pana in 18 31 34

18-45 45 43

Peste 45 4 3

La aceasta intrebare se oberva ca indiferent de categoria de varsta din care fac parte cei chestionati , majoritatea au considerat ca varsta la care apare aceasta atractie este intre 18-45 de ani, urmand de procentul de 40.63% din cei ce cred ca multi isi schimba orientarea inainte de a deveni majori. Totodata aceasta opinie este sustinuta in majoritate de catre persoanele de gen feminin, 51.14% , si cele de gen masculin 48.86%. Cea mai putin votata a fost categoria cu cei care care isi descopera atractia pentru persoanele de acelasi sex la varste de peste 45 de ani acumuland doar 4.37 % . Din 16 si 17 reiese concluzia ca cei mai multi considera homosexualitatea ca fiind o alegere, in cunostinta de cauza, la o varsta la care multe aspecte pot fi privite cu mare seriozitate. INTREBAREA 18
Per total

a) Sanatate b) Siguranta personala c) Promovarea drepturilor de egalitate d) Apararea drepturilor e) Locuri de munca f) Acceptare in societate

DA 70 44 40 44 70 33

43.75% 27.50% 25% 27.50% 43.75% 20.63%

NU 90 116 120 116 90 127

56.25% 72.50% 75% 72.50% 56.25% 76.38%

***graficele au fost facute in functie de rasunsuri pe DA si NU pentru a ne da seama de domeniile care sunt cosiderate drept cele mai permisive/restrictive fata de persoanele homosexuale La toate variantele de raspuns, majoritatea au raspuns negativ , ceea ce denota o recunoastere si ,in acelasi timp o puternica lipsa de incredere in capabilitatea societatii in a oferi ajutor acestei minoritati. Daca la capitolele sanatate si locuri de munca diferenta a fost de maxim 14 procente, in ceea ce priveste siguranta si respectarea drepurilor homosexualilor, intervievatii au recunoscut puternica lipsa de implicare a statului si societatii in aceasta problema.

INTREBAREA 19
Per total

Familia 126 37.05%

Prieteni 49 14.41%

Angajatori 95 27.94%

Biserica 70 20.59%

Majoritatea respondentilor considera ca familia ii determina pe homosexuali sa isi ascunda natura sexualitatii, pentru a nu fi respinsi de aceasta. De aici rezulta ca familia este foarte importanta in societatea romaneasca si pierderea acesteia ar duce la sentimentul de singuratate. 27,94% considera ca relatiile cu angajatorii ar fi afectate daca persoanele cu orientari diferite nu si-ar ascunde statutul. Biserica are un procent mai ridicat decat prietenii, ceea ce inseamna ca influenta acesteia poate fi mai semnificativa decat anturajul unei persoane

INTREBAREA 20

Per total
Este normal. Manifestatiile reprezinta o forma de a incerca sa se faca intelesi si acceptati de societate Este inacceptabil avand in vedere normele morale si religioase pe care le incalaca acesti oameni Este un mod prin care se razbuna pe societatea romaneasca pentru ca nu sunt tolerati de aceasta Este un lucru firesc avand in vedere barierele pe care le intalnesc in societatea romaneasca

55

49

37

19

34.37%

30.62%

23.12%

11.87%

Per varste
Este normal. Manifestatiile reprezinta o forma de a incerca sa se faca intelesi si acceptati de societate Este inacceptabil avand in vedere normele morale si religioase pe care le incalaca acesti oameni Este un mod prin care se razbuna pe societatea romaneasca pentru ca nu sunt tolerati de aceasta Este un lucru firesc avand in vedere barierele pe care le intalnesc in societatea romaneasca

Var/Varsta

I II III IV V

16 17 12 9 1

3 7 13 11 15

10 1 7 4 15

3 7 0 8 1

La aceasta intrebare se poate observa binecunoscuta reticenta a celor cu varsta de peste 65 de ani cu privire la capitolul homosexualitatii , acestia votand majoritare raspunsurile negative la adresa comportamentului persoanelor homosexuale cu un procent maxim de 40.54% si respectiv 30.61 %. Aceasta tendinta continua si la persoanele cu varste intre 45-65 de ani. La polul opus sunt persoanele minore si cei cu vrsta incadrata intre 19 si 30

de ani care au o parerea pozitiva referitor la manifestatiile comunitatii homosexuale acestia acordand importanta raspunsurilor pozitive.

Per sexe

Var/Sex

Este normal. Manifestatiile reprezinta o forma de a incerca sa se faca intelesi si acceptati de societate

Este inacceptabil avand in vedere normele morale si religioase pe care le incalaca acesti oameni

Este un mod prin care se razbuna pe societatea romaneasca pentru ca nu sunt tolerati de aceasta

Este un lucru firesc avand in vedere barierele pe care le intalnesc in societatea romaneasca

F M

26 29

21 28

17 20

16 3

Cand analizam raspunsurile date de persoanele de gen feminin fata de cele de gen masculin se observa o mica reticenta a celor din urma cu privire la comunitatea gay.

INTREBAREA 21
Per total

DA 50 31.25%

NU 110 68.75%

Per varsta

Var/Varsta I II III IV V

DA 16 13 8 8 5

NU 16 19 24 24 27

Datele de sondaj releva o atitudine de intoleranta fata de homosexuali si lesbiene, 68,75% dintre subiectii investigati considerand ca promovarea legii privind casatoria intre membrii de acelasi sex este un lucru pe care nu l-ar accepta, n timp ce un 31,25% din populaie consider ca ar fi de acord. Totodata se poate evidentia faptul ca parerile negative referitoare la problema casatoriei cresc odata cu cresterea varstei persoanelor chestionate, astfel cele mai multe raspunsuri pozitive sunt din partea categoriilor de varsta pana in 30 de ani, iar cele negative sunt sustinute in majoritate de cei cu varsta de peste 45 de ani . Totusi aceasta diferenta nu este atat de evidentiata si cand sunt analizate categoriile persoanelor de genuri diferite.
Per sexe

Var/Varsta F M INTREBAREA 22
Per total

DA 23 17

NU 57 63

DA 38 23.75%

NU 122 76.25%

Per varsta

Var/Varsta I II III IV V

DA 10 12 10 6 0

NU 22 20 22 26 32

Majoritatea persoanelor chestionate (76,25%) ar interzice adoptia legala a unui astfel de cuplu, cu precadere cei c uvrsta de peste 30 de ani. La aceasta intrebare se observa faptul ca instinctul matern in romania este foarte bine dezvoltat , astfel ca persoanele de gen feminin au fost mai reticente fata de ideea legalizarii adoptiei in comunitatea gay.
Per sexe

Var/Varsta F M

DA 15 21

NU 65 59

INTREBAREA 23
Per total

DA 90 56.25%

NU 70 43.75%

Per varsta

Peste jumatate din respondenti sunt de parere ca persoanele cu o orientare homosexula sunt mai predispusi la contactarea virusului HIV. Majoritatea celor intervievati au raspuns afirmativ la intrebarea legata de predispozitia persoanelor gay pt transmiterea HIV/SIDA. Aceste raspunsuri ne arata lipsa de informare a persoanelor cu privire la acest aspect, prepoderent cele cu varste mai inaintate.Diferente majore nu se pot evidentia la raspunsurile date de persoanele de gen feminin fata de cele de gen masculin. Multe studii medicale arata ca persoanele homosexuale sunt mult mai putin predispuse sa transmita HIV/SIDA.

Var/Varsta I II III IV V

DA 15 7 13 29 26

NU 17 25 19 3 6

Per sexe

Var/Varsta F M

DA 48 52

NU 32 28

INTREBAREA 24

Per total

DA 74 46.25%

NU 86 53.75%

** Se imparte fiecare cifra din partea a 2-a a intrebarii la nr. total al celor ce au raspuns DA adica 74 pt a se obtine procentul.
Per varsta

Var/Varsta I II III IV V

DA 7 10 15 19 23

NU 25 22 17 13 9

Per sexe

Var/Varsta F M

DA 34 45

NU 46 35

Per total

DA 22 29.72%

NU 52 70.28%

Un procent destul de mare din persoanele chestionate, 46,25%, considera homosexualitatea ca fiind o boala,cei mai multi fiind cei in varsta si persoanele de gen masculin , iar 29,72% sunt de parere ca aceasta poate fi tratata medical. Cele mai putine persoane care au raspuns ca homosexualitatea este o boala sunt cei cu vrsta pana in 30 de ani, dand dovada de o mai buna informare referitor la problema homosexualitatii.

Per varsta

Var/Varsta I II III IV V

DA 2 3 6 5 6

NU 5 7 9 14 17

Per sexe

Var/Varsta F M

DA 14 28

NU 20 17

INTREBAREA 25

Per total

DA 98 61.25%

NU 62 38.75%

Per varsta

Var/Varsta I II III IV V

DA 6 16 21 26 29

NU 26 16 11 6 3

In final, majoritatea respondentilor 61,25% considera homosexualitatea ca fiind imorala, parere sustinuta foarte puternic in special de persoanele cu varsta de peste 30 de ani , astfel incat la cei cu varsta de peste 65 de ani obtinandu-se doar 3 voturi pozitive. Lucru care aceentueza si mai tare ideea ca sociecatea romaneasca de astazi este inca bazata pe prejudecati si ca probabil va trebui sa treaca o lunga perioada pentru ca mentalitatea romanilor sa se schimbe.

Per sexe

Var/Varsta F M

DA 58 65

NU 22 15

5.Analiza indeplinirii obiectivelor propuse


Tinand cont de obiectivele pe care ni le-am propus a le realiza prin acest proiect putem spune ca acestea au fost atinse in totalitate. Prin intermediul acestui sondaj de opinie in randul populatiei am putut scoate la iveala cele mai multe dintre cauzele comportamentului de multe ori discriminatnt al societatii romanesti asupra minoritatii homosexuale. Desi majoritatea respondentilor au declarat ca aceasta problema sociala nu are consecinte directe asupra lor, si ca nu intra in una din grijile lor cotidiene, raspunsurile date la celelalte intrebari ce au urmat au aratat ca multi sunt deranjati de aceasta parte a societatii, de aici rezultand ca problema integrarii minoritaii homosexuale in societate are mai mult sau mai putin impact in viata fiecaruia dintre noi. Am reusit sa facem o diferentiere destul de clara a mentalitatilor celor chestionati pe grupe de varsta. S-a observant asadar ca, persoanele trecute de 65 de ani sunt deranjate intr-o masura foarte de mare de cuplurile formate din personae de acelasi sex. Probabil ca reactiile acestora de indignare si respingere cu privire la minoritatea homosexual se datoreaza in principal prejudecatilor pe care aceasta parte a populatiei a dobandit-o de-a lungul anilor, avand in vedere ca au trecut prin niste perioade nu tocmai usoare cand nici macar a se duce vorba despre personele homosexuale nu era permis. Pe de alta parte s-a observant ca generatia tanara are alte pareri despre persoanele homosexuale, la acestea observandu-se o mai mai acceptabilitate si deschidere fata de problema sociala discutata in sondaj. Grupele cuprinse intre extreme, sa le numim de mijloc, fac parca o trecere gardata de la mentalitatea permisiva a majoritatii tinerilor si cea cu totul restrictiva a persoanelor trecute de 65 de ani. Se poate spera deci, ce in viitor societatea romaneasca va deveni mai indulgenta cu problemele acestei minoritati, insa aceasta presupune in primul rand intelegerea acestora. De asemenea am putut vedea o diferenta intre mentalitatea barbatilor si cea a femeilor, acestea din urma tinzand sa fie mai intelegatoare, mai permisive in ceea ce priveste cuplurile formate din personae de acelasi sex. S-a reusit prin intermediul sondajului sa intelegem mai bine care sunt limitele ce nu permit societatii romanesti contemporane sa accepte si sa respecte minoritatea homosexuala. De cele mai multe ori aceste limite s-au dovedit a fi in stranse legatura cu Biserica, instituie foarte importanta in Romania, care se opune vehement acestei

monooritati. Alte cauze importante ale tendintei de respingere a acestei minoritati s-au mai dovedit a fi mentalitatea multora dintre romani, amprentata de perioada comunista, ori lipsa de informatie. Desi sutin ca nu ar tine cont de orientatrea sexuala atunci cand vine vorba de interactiune la nivel social,majoritatea respondentilor, sustin ca nu ar accepta o persoana homosexuala in cercul de prieteni sau in echipa de lucru, mai mult decat atat considera ca s-ar purta diferit cu o astfel de persoana. In acelasi timp cea mai mare parte a populatiei chestionate sunt impotriva lagalizaii casatoriei si a adoptiei persoanelor de acelasi sex. In final majoritatea celor chestionati considera homosexualitatea ca fiind imorala. Toate acestea subliniaza si mai tare faptul ca societatea romaneasca , desi guvernata de democratie, impune adevarate piedici de integrare unor persoane ce traiesc in ea, si anume persoanele homosexuale. Vor trebui sa treaca poate multi ani pana ce persoanele homosexuale vor fi accesptate cu drepturi egale ca oricare alt membru al societatii.

6.Concluzii
Homosexualitatea este un mod de viata cu totul diferit, iar majoritatea considera ca nu este normal ca societatea umana sa fie de acord cu legalizarea anormalitatii. Dupa cum datele din sondaj o arata, societatea romaneasca este departe de a fi toleranta, fiind bazata pe principii si valori solide. Comunitatea homosexualilor din Romania este una destul de mica, si abia de cativa ani incepe sa isi ceara drepturile si sa se manifeste in mod public pentru promovarea valorilor. Multe din piedici in perceptia oamenilor din clasa de mijloc, atat ca nivel de trai cat si ca grad de culturalizare sunt autoimpuse, nu exista educatie civica, iar multe din parerile despre comunitatea de homosexuali sunt impartasite grupurilor de catre oameni care nu au o pregatire necesara, sau cel putin nu suficienta. Religia este de asemenea un factor important in formarea de astfel de pareri, ortodoxismul, care condamna vehement homosexualii si modul lor de viata, fiind religia predominant in tara noastra. Privind si din prisma criteriilor de sex si varsta, se pot observa urmatoarele: oamenii de varsta cuprinsa intre 15 si 30 de ani sunt mai deschisi in ceea ce priveste subiectul comunitatea de homosexuali din Romania. Raspunsurile la aceasta categorie de varsta nu sunt unele categorice (la una din extreme), ci sunt impartite, cu predilectie spre cunoasterea si intelegerea fenomenului. Cu siguranta acest lucru se datoreaza libertatii de cunoastere si exprimare manifestate dupa anul 1989. Tot in aceasta categorie de varsta Biserica are o influenta mai mica aspura formarii unor pareri, oamenii punand accent pe studierea problemei din mai multe puncte de vedere. Oamenii nu sunt doar intelegatori, dar sunt dispusi sa ajute, sa incurajeze lupta pentru depturi. Parerile desigur sunt impartite, unii negand drepturile si valorile, dar si acest fapt denota o mai buna intelegere a problemei cei cu varsta cuprinsa intre 30 si 45 de ani dau dovada, dar in mai mica masura, de o cunoastere si intelegere a problemelor si drepturilor comunitatii de homosexuali din Romania cei cu varste peste 45 de ani, desi mai putini ca numar, se

numara printre cei care in cea mai mare parte privesc subiectul ca pe unul care nu se discuta, sunt reticenti si cand vine vorba de drepturi ale comunitatii le neaga vehement in cea mai mare parte. Cu siguranta este vorba de cultura in care au fost educati, una bazata pe alte principii, cand si societatea romaneasca era una traditionalista. Acesta observatii sunt aplicabile in egala masura respondentilor de sex masculin si feminin. Masurata pe o scala intre traditioanalism si modernism , atitudinea populatiei fata de aceasta minoritate sexuala se plaseaza n aria de traditionalism, respectiv de intoleranta. Atitudini mai puternic traditionaliste fata de acest grup minoritar sunt manifeste la persoanele in varsta. Dar, o data cu trecerea anilor de la Revolutia din 1989, cand multe bariere s-au rupt, societatea lasa locul, incet-incet, acelei generatii de oameni care, desi au pareri impartite, le au in cunostinta deplina de cauza. Tolerante sau nu, toate parerile si deciziile trebuie fondate. Societatea romaneasca poate profita de starea in care se afla: nu este indeajuns de dezvoltata, dar este pe punctul de a-si defini o serie de valori. Majoritatea tarilor UE au o cultura mult mai dezvoltata, un simt civic mai puternic. Putem lua exemple fericite din strainatate, si, adaptate la dinamismul societatii romanesti pot duce la o educatie civica si la satisfacerea nevoii de informare mult mai repede si mai eficient. Problema pleaca de undeva de sus, de la lipsa de identificare obiectiva homosexualilor ca si comunitate pe esicherul ansamblului reprezentat de celelalte minoritati din Romania, incluzand aici pe cele religioase, pe cele etnice si asa mai departe. Si pentru aceasta lipsa de identificare, exista unele motivatii. In primul rand, reprezentantii comunitatii de homosexuali nu ii reprezinta. Si nu in ideea in care acestia nu s-ar implica in promovarea drepturilor acestei comunitatii din Romania, ci cu referire la modul bizar in care ei insisi se prezinta in fata societatii romanesti pretinzand ca ei le sunt reprezentanti. Spre exemplificare, ne referim la faptul ca un gay in Romania nu se simte intru nimic reprezentat de un grup de travestite care apar la un moment dat pe un post TV in cadrul unei emisiuni sau la radio, sustinand sus si tare ca ei (ele) vorbesc in numele unui membru al comunitatii gay si ca-i sustin drepturile si libertatile in Romania. Daca facem o analogie, fiecare minoritate din Romania si nu numai are proprii sai reprezentanti care lupta pentru drepturile acelei minoritati. Insa, modul personal de prezentare a acelor reprezentanti este unul care face cinste grupului. Cand vine vorba insa de minoritatea homosexualilor din Romania (sau, extrapoland, lucrurile se schimba. Reprezentatntiia cestei comunitati care apar in mass-media nu fac nimic altceva inafara de a se face de rusine pe sine si de a atrage oprobriul public atat impotriva sa dar si relativ la cei pe care ii reprezinta, adica intreaga comunitatea din aceasta tara. Exista si exceptii de oameni care intr-adevar s-au implicat intr-un mod civilizat si diplomat in problema schimbarii parerii majoritatii heterosexuale relativ la comunitatea gay romaneasca, insa se pare ca in ultimul timp acei reprezentanti au cam disparut lasand locul unora de genul celor ce apar des la TV.

BIBLIOGRAFIE 1. Blog gay: GoogleBoy Romania. Jurnal personal si blog gay romanesc : googleboy.eu/2007/09/19/parerea-societatii-despre-gay-din-romania/ - 15k 2. http://www.suntgay.ro/pro_si_contra/parerile_societatii_civile/ 3. http://baldovin.blogspot.com/2007/06/zona-deopunere-homosexuala-atracia.html 4. Florin BUHUCEANU, vicepreedinte ACCEPT Iustina IONESCU, Centrul de Resurse Juridice Bucureti 5.