Sunteți pe pagina 1din 33

Romania apicola

Revista lunar6 de informare tehnicil $i qtiintificil, schimb de experienta gi opinii editatii de Asociatia Cresciltorilor de Albine din Romiinia

COLEGIUL DE REDACTIE Ing. ELISE1 T A R T A (redactor $ e n , PETRE MIHAI BACANU, SORIN BODOLEA (redactor de rubric8), ing. AUREL M A L A N , fng. EUGEN

MKRZA,

V I C T O R NEAGU,

Anul LXXVl
CUPRINS

Nr. 3

martie

1992

biol. MIHAELA SERBAN, Ing. TRAIAN VOLCINSCHI. REDACTIA $1 ADMINISTRATIA ASOCIWIEI CRESCATORILOR DE A L B m DIN ROMANIA. Str. Iulius Fucik nr. 17, Bucureqti, sect. 2 Cod. 70231 Tel. 11.47.50 @ Telex 11 205 apirom-r Cont vir. 4596014 B.A. S.A. sucursala municlpiului Bucuregti.

* * Ordin privind unele mhusi pentru protectila familiilor de albine 'impotriva dmtoxicatiilor cu pestiaide 8 T. VOLCINSCHJ - Urdini$ul $i oglinda stupului, izvor de observatii (11) 12 N. MCOLAIDE - Din biologia farniliei de albine 14 I. POPESCU - LucrLIri apicole cu impo&mt& deosebitg h balanta econcmmicLI a stupinei pentru anul Sn curs
1
16 V. NEAGU

Din partea Consiliului Executiv ciltre toate asociatiile membre ale APIMOND~A m a g i ptteteni In cursul fntflntrfi sale de la Udine (Ztalia), la 30 decemb+ie 1891, Consiltul Erecutiv a prtmit u n ape1 a1 AutoTZtdtilor Sanitare din Hepublfca Croatia prin care se ~OltCitd organizarea unet colecte de miere care sd poatd fi distribuitd concetdtentlor lor, fn special bdtrinilor $i copitlor Cei mat ajectali de evenimentele tragice din Iugoslavta. Apelul a fost adresat $1 asocfatiilor d& apiculturd ne-membre ale Federatiei. MieTea este cotlSidmatd ca u n aliment cu inaltd valoare nutritivd, care poate jl ugor depozitat $1 care satisface in cel rnai fnalt grad cele rnai ridtcate exigente alimentare. Lufnd act de apel, Con~iliul rnvttd toate asocuzttile membre sd contribuie la aceastd cauzd $1 le roagd sd inttieze acHunt i n acest sens. Pentru orice jel de informatie, relativ la cum se coordoneazd ac$lunrle de ajutorare, toti cei interesati se pot adresa la : Mrs. Mlra Spitzer $1 Dr. Nikola Kezic, C / O Glavni Stab Sanlteta, Jadranska Avenija - P.O.B. 20, Y U - 41020 Zagreb Yugoslavia Tel. (41) 524-111, 527-060 gi
521-080, Fax (41) 528-040

- Mai

exist& rentabilitate $i profit

in apiculturi ?
20 T. VOLCINSCHI - Polenul nalg insuficient valarificatLI

- o boggtie

nafio-

23 L. MARGHITAS $i I. CORNOIU

- Stupima la

sfirsit de iarnLI
24 C. POP

- Perspectivele meteorologice $i apicole in a doua parte a primilve~ii


* * * Apitempia
voask&

27

in slujba sbLIt3tii dumnea-

28 S. STINGACIU In memoriam Dr. Alexandru Par,theniu (1915-1991)

30 Th. MARCAROV - Apioultorii erau mai avantajati pe vremea... h r i o t i l a r


31 DOCUMENTAR APICOL

- Mierea - crieterii

de cailitate C o p e r t a I : Forsythia suspensa. (Diapozi'tiv. Conshntim DINA)


-

Contdm, mai ales din partea asociatttlor europene, pe u n rdspuns entuziast, pentru care multumim anticipat. Dr. Silvestro Cannamela Secretarul General a1 APIMONDIA

C o p e r t a IV : Macheta, arh. Florin STEFUREAC

MINISTERUL AGRICULTURII $1 ALIMENTATIEI Nr. 45121.X.1991 MINISTERUL TRANSPORTURILOR Nr. 17861TB11991

MINISTEI~L MED~LUI Nr. 6815.02.1992 DEPARTAMENTUL PENTRU ADMLNISTRATIA PUBLICA

LOGALA
Nr. 15b/3404/8.XI.1991
1

ASOCIATI~CRESCATOR~OR DE ALBINE DIN ROMANIA Nr. 127121.X.1991

PRlVlND UWELE MASURI' PENTRU PROTECTIA FAMHllLOR DE ALBINE .SMPOTRIVA 1NTOXICATIILOR CU PESTICIDE

--

Ministrul Agriculturii $1 Alirnentatiei, Ministrul MediuLui, Ministrul Transporturilor, Secretar d e stat la Departamentul pentru Administratia Local&, Preqedintele Asociatiei ~ r e s c ~ t o r i l o de r Albine din Romknia,

hvind in vkdere important. aplculturii ca unul din factorii determtnanyi pentru sporirea productiei agricole precum $i necesitatea asigurgrii protectiei familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide ; k In temeiul Ho@iririi nr. 884/1990 privind organizarea $i functionarea Ministerului Agriculturii $i Alfmentatiei modificat $i completitt prin HotArirea 1209f1990, a HotAririi nr. 26411991 privind organizarea $i functionarea Ministerului Mediului, HotAririi nr. 42611991 privind organizarea $i functionarea Ministerului Transporturilor, HotArfrii Guvernului nr. 74811991 privind infiinfarea, orgmimrea $i functionarea Departamentului pentru Adrninistratia Localit, sentintei civile nr: 5898 din 1958 privind organizarea $it functionarea Asociatiei Crescgtorilor de Albine din Romsnia, emit urmHtorul ordin : 1. Unitittile agricole $i silvice care coordoneazii, executA sau beneficiazg de tratamente fitosanitare cu pesticide, personalul care participg la aceste tratamente $i detinHtorii de familii d e albine, sfnt-obligati s E i ia toate maurile necesare pentru prevenirea intoxlicatiilor la familiile d e albine potrivit prevederilor prezep2'1lui ordin
2. Tratamente cu pesticide asupra culturilor agricole, plantatiilor &nicole qi a piidurilor se vor desfQura in perioade d e timp cit m i scurte care nu vor putea d e m i 7 zile consecutiive pentru o culturEi agricolH sau un trup d e pPdure, $i vor fi anurrpate apicdtorilor astfel incit acqtia s H p 6 a a pmteja familiile de albine prin fnchiderea saU indepgrtarea stupilor in i,ntervale de timp cit mai reduse cu putin@. In caz de neefectuare a tratamentelor in termennl anuntat, unitiltile de protectia plantelor vor putea reprograma tratstmentele $i vor anunw perioada in care acestea se vor executa.

,
%

1 'f -

3. Tratamentele fitosanitare cu pesticide la culturile agrimle, plantatiile pomicole, silvice $i pWuri s e ,vor executa numai pe baza avertizarilor scrise, ernise de statiile de prognoz& $i avertizare $i de unitavle silviee $i vor fi transmise detinlitorilor care le au in administrare, in folosinp sau in proprietate. In cazul efectugrii aviotratamentelor cu pesticide, unit5tile de protectia plantelor vor comunica i m scris (scrisoare recomandatA, telegra,ms confirmats etc.) unit;itilor beneficiare, cu cel putin 7 zile inainte, zilele $i suprafetele pe care se vor efectua aceste tratamente. Prezentele prevederi sint totodat5 obligatorii atit pentru unitstile silvice cit $i pentru celelalte unitilti care execua tratamente cu pesticide.

4. Este interzis5 aplicarea pesticidelor, ctt exceptia celor atestate prin mentiunea c5 nu sint toxice pentru albine,-asnpra culturilor agricole entomofile, pomiior fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim, tei) aflate in faza de inflorire, precum $i asupra arbotilor forestieri de a l i n i . ~ e r i taflati in per ' . rioada de exudare a manei (Anexa l). Aplicarea de pesticide pe suprafetele de teren agricol aflate la mai putin de 1 km - cind tratamentele se executli cu mijloace .terestre qi manuale - $i la mai putin de 3 km in cazul aviotratamentelor - de pliduri formate din specii melifere, de livezi $i de culturi agricole entomofile aflate fn faza de inflorire se face

omizilor defoliatoare $i a1 altor dgunhtori care praduc pagube deosebit de mBri culturilor agricole, plantatiilor pomicole $i plidurilor,. se pot exacuta tratamente cu pesticide $i in perioada d e inflorire, dar numai duph o aprobare prealabis, dats pentru fiecare culturli, plantape 1pomicol5 sau trup de psdure, de cstre ormnele judetene de protectkt plantelor $i mediului. vintului nu dep%e$te 5 mtsec. qi temperatura nu depliqqte 25C. Personalul aeronavelor va asigura etanqeitatea dispozitivului de inchidere a duzelor de lestare gi va actiona cu grijli acest dispozitiv, astfel incit in timpul tratamentului pesticidele sEi ajungg numai pe suprafetele prevlizute a fi tratate. Se interzice survolarea culturilor agricole entomofile, plantatiilor pomicoIe $1 a pSiduril6r in stadiul de inflorire de catre aeronavele care execut5 Jratamente
6. Dup5 efectuarea tratamentelor

cu pesticide asupra culturilor agricole,

b) sli asigure ghidarea de la sol a aeronavelor, prin personal dotat cu fani-

I1

C) sti tnvtiinteze In scrb sau prin notg telefonid cu cel putin 7 zile jlnainte de b e p e r e a tratamentuhi, consiliile locale, comunale, orilgenqti sau municipale gi primarii, dupa caz, pe teritoriul cilrora se g h s c supwtfetele ce urmead a fi tratate precum pi cele ale c k o r limlte teritoriale se aflii la rnai putin de 5 krn de . aceste supfafete, comunicind urmgtuarele date : - locul unde se aplich tratamentul ; data inceperii $i durata tratamentului ; denumfrea produsului folosit $i remanen@ acestuia ; metoda de aplicare priifulre, stropire, aerosoli $i rnijlocul cu care se execut8 : avion, elicopter, magin5 tractat5, rna~in5purtaa, aparat carosabll, aparat portabil ; d) s H se hmineze comandantului de aeronavH o copiedupii i'nvtiintarea mentionath m i sus in baza cgreia se poate incepe activitatea de trabre aviochimicg $i care se atagead la ordinul de misiune. 8. Persoanele fizice primesc insecticide din grupa I11 $i IV numai pentru scopuri personale $i la primire trebuie sh semneze de luare la cuno$ti,nW a urmitoarelor obligatii : a) si3 administreze insecticidele numai pe timp lini$t\t, f k g vint $i numai asupra- culturilor agricole entomofile sau porntlor fruttiferi care nu se afK~in stadiul de inflorire ; b) s3 coseascg sau s5 smulg5 buruienile inflonite din grmina sau livada supus5 tratamentului- cu pesticide inrtlnte de inceperea acestui tratarnent ; C) s5 anunw 'prim5ria de aplicbrea tratarnentului Litosanitar in gospod5riile individuale, cu cel putin 5 zile Pnainte de h e p e r e a acestuia in vederea avetiiz21rii tuturor apicultorilor care au stupinele situate pe o razg de 3 km fa@ de locul upde se efectueazg tratamentul cu pesticide. sau municipale $i primarii, dupg 9. Consiliile locale, comunale, or*enqti caz, vor lua mLuri pentru anuntarea in scris, cu cel putin 5 zile inainte, sub semngturg de luare la cuno$tinfi, a tuturor detingtorilor d e stupine sitwite in raza teritorial5 a localitiltii, precum $i circumscriptia sanitarg-veterinarg, despre locul, data inceperii Si mijloacele cu care se executg tratamentele cu insecticide. 10. Unitgtile cu sector apicol $i apicultorii cu stupine personale au urmgtoarele obligatii : a) s&anunte P n cel rnult 24 ore consiliul local a l comunei, orggului sau municipiului $i primarul, dupg caz, pe teritoriul c k a a se gfl5 stupina, locul de amplasare a acesteia, perioada utiliihrii vetrei d e stuping, num5rul familiilor de & I bine, sediul sad adresa detinAtorului de 'familii de albine, precum $i sediul sau adresa la care acesta urmeaz5 s5 fie 2nunt.t in ,cazul efechgrii unor tratamente

',

b) sB inchid5 sau sg indepgrteze la o distantti de peste 5 krn de suprafetele supuse tratarnentuhi familiile de albine atunci cind au fost anun@ti ori au aflat pe orice alt2 cale despre efectuarea tratamentelor cu insecticide asupra.culturilor agricole, plantatiilor pomi'cole $i padurilor situate in apropierea stubinei. ~intndu-seseama de t o x i c i t a h ' gi remanenta pesticidelor 'Polosite, interva. iele de timp in care este necesar- ca familiile de albine s5 fie Inchise sau inde-. partate, sint cele prevgzute ilh Anexa 2 ; C) s5 sesizeze irnediat, in scris, circumscriptia sanitar5-veterina* pe caza cg-

v&ce In 24 de ore de la muntarea m l u i de intoxicatie la familiile de albine, comisia de constatare, care va fi format& din medicul veterinar - in calitate de prqedinte, delegatul primlriei localit4tilor de pe raza clrora s-a produs intoxicatia, delegatul unitstii dk protectia plantelor din zonl sau a1 filialei teritoriale Rornsilva R.A., dupl caz, precum $i delegatul filialei judetene a Asociatiei Crescgtorilor de Albine. In cazul cind tratamentele cu pesticide s-au efectuat cu aeronave, din comisia de corntatare va face parte pi reprezentantul Aviatiei utilitare, d a d se constats c l nu au fost respectate de cltre comandantul aeronavei instructiunile primite. 11. -Medicii veterinari de circumscriptie stnt obligati : S l controkze dacg unit5tile sau persoanele fizice cu gospodgrie individual&, care executs sau beneficiad d e tratamente fitosanitare cu pesticide, asigurl' M e plinirea mburilor de prevenire a intoxicatiilor la familiile prev&zute in prezentul ordin. Ancheta sanitar5-veterinarl Se va face In prezenb delegatului unitiitii care a beneficiat de tnatamentul fitosanitar gi a detingtorului de stupi afectati, pentru ca p l a i l e \s5 poatl expune pretentiile sau obiectiile lor, care vor 'fi consemnate F n procesul verbal. ' Cind intoxicatia se produce din cauza unui tratament cu pesticide aplicat intr-o gospodlrie personal%, la anchetl va participa un reprezentant a1 acestei gospodHrii. In cazul in care nici unul din delegagi cbnvocati p6ntru a face parte dm comisie nu se prezinti4 la d a t a stabilia, medicul veterinar de circumscriptie este obligat s5 execute, in prezenta unui reprezentant neutru, ancheta saxiitarg-veterinarg $i sg incheie procesul verb& de constatare in termen'de 3 zile de la data cind a fost anunwt de producerea intoxicatiei, mentionind totodaa. $i modul'cum a fost facut& convocarea delegatilor absenti. Procesul verbal incheiat de comisia de constatare va trebui sg cuprindl : - date privind proprietatea gi adresa proprietarului familiilor de albine ; elemente privind stupina ; - confirmarea sau infirmarea intoxlcatiei chimice pi stabilirea cauzelor gi imprejurlrilor In care 3-a pradus ; - n u d r u l & stupi afectati ; - simptome observate ; - pderea familillor de albine ; b - numgrul fagurilor cu puiet ; - gradul de mortalitate ; - starea familiilor de albine ; - dac& s e constat4 mortalitate In stupinele vecine, la ce distanp $i In ce grad ; - identificarea suprafetelor, $i a culturilor sau zonei forestiere tratate ; - dis-tanta intre atupinl gi hultura tratat4 ; - stadjul de inflorire $i prezenta florei spontane Pnflorite ; - dgungtorii combltuti ; - produsul utilizat sau surppicionat ; , - modd In care a fost aplimts substant. toxic& ; dab $1 ora tratamentului ; - conditiile heteorologice la data tratamentului pi a constatgrii intoxicauei (cald, frig, vint, ploaie) ; persoanele care nu au respectat pred-ederile prezentului ordln ; - evalwrea tizicii a pierderilor cawate.

In cazul fn care diagnosticul d e intoxicatie cu pesticide nu poate fi stabilit numai prin mijloace clinice, se va solicita unui laborator specializat in identificarea pesticidelor efectuarea exarnenului toxicologic, Pn care scop comisia va recolta $i va trimite probe d e albine moarte sau fn agonie, probe de miere, de faguri cu pgsturs, d e faguri cu puiet ctip5cit $i nec&p&cit,plante, frmze, flori $i apP sattitoare, suspecte d e a contine substante toxice, furnizind totodatg date privind natura toxicului incriminat $i simptornele constatate la familiile intoxicate. Prelevarea probelor pentru examen toxicologic se va face in cel mult 24 ore de la sesizarea intoxicatiei, de ctitre apicultori $i un delegat neutru in prezenta medicului veterinar, care va sigila probele. EXpedierea probelor la laborator se va face de proprietarul stupinei. Jumgtate din probele recoltate vor fi pHstrate tirnp de 90 zile de medicul veterinar in vederea unor eventuale expertize. 12: Directia general& sanitarli veterinar5 din ~ i n i s t e r u lAgriculturii $i Alimentatiei va comunica in fiecare an Ministerului Mediului $i directiilor generale judetene pentru agriculturg $i alimentaoe, lista laboratoarelor specializate in decelarea $i identificarea pesticidelor. 13. fncglcarea prevederilor prezentului ordin atrage, dup6 caz, rgspunderea penal5, contraventional~, disciplinarg, material& sau civil&, potrivit legii, a persoanelor vinovate. _ 14. In ca2urile.de intoxicatii cu pesticide, dac& s-a inregistrat morfalitatea in totalitate sau depopularea rnasivg a familiilor d e albine, organul competent (comfsia de constatare) va evalua pierderile prin nerealizarea productiei d e miere in seZonul apicol respectiv. In cazul .in care organul d e drept apreciazg c5 fapta socotit5 contraventie a fost sHvir$it& P n astfel de conditii incPt potrivit legli penale ea constituie infractiune, sesizeazg organul d e urmtirire penal5 competent, 15. Prevederile prezentului ordin se aplicti atit P n cazul stupinelor 'amplasate pe vetre pennanente cit gi pentpu cele deplasate in stupgrit pastoral In vederea valorificgrii resurselor melifere naturale $i cultivate ale Wrii. 16. Prezentul ordin intr& Pn vigoare la data de 5 februarie 1992. 17. P e data intrtirii in vigoare a prezentului ordin se abrogg ordinul comun a1 Ministerului Agriculturii . $i Industridi Alimentare, Ministerului Silviculturii, M.T.Tc. $i Cornitetului pentru Problemele Consiliilor Populare cu numerele
45/110/947/23/1987.

MINISTRUL AGRJCULTURII $1 ALIMENTATIEI Petru MZrculesm

MINISTRUL MEDIULUI Marcian Bleahu


1

MINLSTRUL TRANSPORTURILOR
-

DEPARTAMENTUL PENTRU ADRIINISTRATIA PUBLICA LOCALA Ioan Le?

Traian Bzsescu

PRWEDINTElLE ASOCIATEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA Eugen Mfrza

TABEL

cuprinzind princlpalele specii melifere agricole qi sihice ale dror tratamente titosadtare pot d h r m i n a idoxicarea albiaelor melifere

Denumirea speciei melifere

Perioada de inflorire

Salcia ciipreascil (Salix caprea) Salcia a l b l (Salix alba) ArMr american (Acer negundo)

111-IV

Rapim (Brassica napus oleifera) Muqtar alb (Sinapis alba) Salcim alb (Robinia pseudacacia) MkBriche (Vicia sp.) Facelia (Phacelia tanacetifolia) Lucernl (Medicago sativa) Coriandru (Coriandrum sativum) Trifoi (Trifolium sp.) Sparceta (Onobrychis viciaefolia) Pepene galben (Cucumis mello) Pepene verde (Colocyntis citrullus) Dovleac (Cucurbita sp.) Otetarul fals (cenuqerul) (Ailanthus altissima) Tei (Tilia sp.) Sulfinl a l b l (Melilotus albus) Floarea-soarelui (Helianthus annuus)

VI-VIII VI-VIII VI-VIII VI-VII VI-VII VII-IX

Anexa 2

cuprinzind intervalele de timp necesare pentru fndepiirtarea sau Enchlderea stupilor in iuncfie de natura pesti&dulbi ioloeit
.,

In cazul utiliziirii erbicidelor :

- n u k a i in timpul tratamentului, in cazul. erbicidelor sisternice de sol pe 'baz5 de atrazin, simazin, monolinurom (Aresin, Pitezin) etc. ; - pentru 24 ore, In cazul diquat ; - pentru 48 ore, In cazul erbicidului 2.4-D.
I n cazul tratamentelor, cu 'fungicide : 24 ore la tratamentul cu fungicide pe bmZI de captan (Merpan, Captadin), zineb (Perozin), m c o z e b mithane M-45),carbendazim (Derosal, Bavistin), ziram (Ziradin -754 tiuram (Tiradin, Tiuram), benomil (Bmlate), vinclozolin (Ronilan 52), tiocarbaf-riat de zinc (Vondozeb), sulf (sulf pulbere, sulf mniabil), oxiclorur5 de cufvu (Turdacupral), sulfat de cupru, hidroxid de cupru (Cuzin), tiofanat metil (Topsin). In cazul aplicgrii acaricidelor : pentru 24 ore la tratamentul cu acaricide pe bazk d e didof01 (Kelthane, Dicofol; Milbol), bromopropilat (Acarol, Neoron), propargit (Omite) $i clorfenson (Ovotran, Avex, Polacaricidol).

- pentru

I
I

I n eazul insecticidelor organo-clorurate : PEB

I
I
I

+ lindan, PEB 25 etc.

- pentru

72 ore la tratarnentul cu insecticide pe b a 6 de lindan (Lindatox),

I n cszul insecticidelor carbarnice :

- pentru 72 ore E n cazul tratamentelor cu insecticide pe b a d de carbaril lindan (Carlintox), carbofuran (Furadan, Diafuran); bendiocarb (Seedox), furatiocarb (Promet), oxarnil (Vydate); pirinvicarb (Fernos).

+ ,

In cazul insecticidelor gi iungiciddlor organo-iosforice :

>

- pentru 48 ore la tratamentul- cu insecticide pe bazii de malation (Carbetox), triclorfon (Danex, Onefon, Dipterex, Clorofos, Wotexit, Ribol, Poifosclor), DDVP (Onevos, Nogos, DDVP, Vapona), fenitrotion (Metathion, Sumithion), pirazofos (Afugan) ; - pentru 72 ore la tratamentul cu insectioide pe bazii de dimetoat (Sinoratox, Dimevur), etion (Sintox, DTF), metil paration (Wofatox), diazinon (Diazol), fosmet (Imidan).
r5- Pentru -48 ore
In cazal piret!roizilor : la tratarnentul cu deltametrin (Decis), cipermetrin (Cymbush), permetrin (Ambush), .fenvalerate (Sumicidiri), cyhalotrin (Karate), alfametrin (Fastac).

URDINISUL $I OGLINDA STUPULUI


ing. Tradan VOLCINSCHI

I n primele zile calde de prim5var5 timpurie odatA cu ocazia efectu5rii primului zbor d e c h t i r e a albinelor, incepe pentru stupi d m $i pentru apicultori o n o d $i important3 etapi de activitate. Prezenta apicultorului in stupin5 $i observarea stupilor h aceste zile este foarte importantA decmece atunci este cel rnai bun prilej ca el s5-$i numere stupii $i ~ 5 - q idea s e a m cum au iernat, d t de puterinici sint $i la ce pmductii se pd'ate astwb Apicultorul poate in aceste zile s5 contribuie la f o r t m a zborului ,de cudtire s5 observe $i s5 intmvini operativ in remedierea multor neajunsuri constatate, notindu-$i familiilq suspecte care vor s5 fie in atentia lui in perioada imediat urmltaare. Principalele observatii $i consCat&ri ce pob fi fgcute in aceast5 perioad5 sint urmiitoarele : Un zbor de curstire puternic $i vioi, cind albinele scot din stup surarile lor moarte zburind cu ele la distant5 ca ni$te elicoptere vii insearnn5 c5. stupul a iernat bine $i familia este normals. D a d albinele umbll nelinivtite pe scindura d e zbor gi pe peretele din fata stupului c&utind parc5 ceva, ne indicl c l stupul este orfan. In zilele rnai calde cind albinele sint faarte active, adudnd mult polen, inseamn5 c5 matca este prolific5 $i puietul bine dezvoltat. La familiile de albine rnai putin active, care aduc putin polen sau chiar deloc, deducem c l matca este epuizat5, bitWn5 sau aceasta poate lipsi. f n diminetile reci din luna martie dac5 observ5m brum5 sau urnezeala l a urdiniqul unor stupi, aceasta ne indic5. o bun5 dezvoltare a puietului din i n t e r i m 1 acestor stupi. Dac2 a p l i c h spatele palmei in imediata apropiere a urdini~ului vom simti cadura care se degaja din interior. - Dac5 observ5m pe scindura de zbor sau oglinda stupului mici cristale alb-g51bui de miere,-fnseamnS c5 mierea a cristalizat in faguri $i familia are nevoie de ap5. In acest caz multe albine singuratice i$i iau zbcirul in ciiutarea apei $i nu s e rnai intorc din cauza frigului Se recornanda s5 administrlm acestor familii mici cantit3ti d e simp c5lduf.

Prezenta trhorilor la urdiniwl stupilor in lunile martie $i aprilik ne indic8. existenfa unor m5tci epuizate sau intentia albinelor de a a schimba. Lame de trintori scoase din stupi la sf2qitul lunii rnai ink-un timp rece, nefavorabil zborului, atrage atentia c5 rezervele d e hran5 ale stupului sint insufici.ente gi apicultorul trebuie s5 intervin5. Izgonirea Urintorilor este ndrmal5 toamna iar d a d constatAm izgonirea lor rnai timpurie aceasta ne indicl lipsa de cdes. De multe orit vom observa pe oglinda stupului albine tinere tirindu-se f5r5 a-gi putea lua zbarul sau chiar puiet viu sau mort. D a d a-te alMne nu siqt dezvoltate normal $ le i lipsegte cite o arip5, un picior sau praintA un alt defect fizic, iar la urdiniv dbserv5m gi b u ~ 5 t ide tes5tur5 ca un pgienjemig inseamnti c5 aceasta este opera gaselnitei care prin ramificatia galeriilor croite in faguri a distrus $i ac- , cidentat o pa& din puiet. Se $tie c5 albinele nu t o l e r e d in ,societatea lor invalizii. Se vor inlgtura fagurii atacati de g5selnitl $i se va miqora cuibul pentru 0 rnai bun5 apgrare. Un joc pnterinc de albine tinere in fata urdinivului (zbor de recunowtere) la sfirgitul lunii aprilie este dovada c5 vom avea multe culegiitoare in mijlocul lunii mail Ventilatia puternicli la urdinig unde exist3 rnai multe rinduri de albine care ventileaz5 bhtind gr5bite din aripi, dovedesc c5 urdinigul este prea mic. - D a d vom glsi puiet mort, mai ales in urma unei schimbki bru$te de temperaturl, inseamnti c 5 puietul a fost r5cit. Se va menfine cuibd strins $i bine impachetat pentru pilstrarea chldurii. Da& obsewlm pe fulndul stupului, pe scindura de zbor sau oglinda stupu1uf.cadavre mumificate sub form5 de larve $i puiet pietrificat d e culoare gri sau alb5, de consistent5 tare $i aspect cretos inseamnl c l familia de albine este bolnav5 de puiet v2ros (ascosferoz5). Familiile bolnave se trateaz5 cu micocidin conform prospectului. . Existenfa pe oglindB stlkpdui a unor albine inchircite, care se tirssc, araG c5 acestea fiind albine strhine, a u fost intepate, s h t r5t5cite sau hoate. CPnd num5-

t m a n u incenm sttlpul In dimideata rul lor este mare, iar la urdiniq observtim urrn2ibare se scoate foaia d e control $i se o inghesuial5 de d b i n e IncBierate care se observfi cu. ochiul liber sau cu lupa preIupG intre ele putem aprecia CA este furzenta sau absenfa a c e s t o r paraziti. In uti$ag. Albinele hoate fnainte d e a pgtrunnele cazuri pe foaia d e control parazitii d e in stup cerceteazg in dreapta $i in stinga, ,obsenrH unde paza este rnai slab& d i s p q i ca macul se pot n u m b cu sutele +i apai s e uri$eaz% in stup, avind o tinut& $i miile. Primul tratament curativ se va aplica la toti stupii p r i d v a r a clnd &icare d l de b5nuit. Printre albinele h m t e nele au fnceput a c t i v i t a b normalii dar s e obsenr5 adesea $i albine negre $i lutratamentul d e b a d este cel d e toamng h cioase care $i-au pierdut periyorii de pe lipsa putetului. tmace $i au primit acest aspect .din cauza - Pe oglinda stupului se rnai pot obnlrm-elor i n c 5 i e ~ r iIn care au lost serva uneori albine care prezintii misciiri stropite cu venin d e albine. I n caz de furconvulsive, i$i perie corpul cu picioarelr tivag se impun de urgent& -lm5surile coca perrtru a indepkrta cwA ce le jeneaza respmzitoare. de aproape cu atentie, s e pot ob- Primivara putem observa pe oglinda Privite serva pe .ele larve de triunghiulini, parashpului albine tinere cu abdomenul ziti viermiformi cu corpul articulat cu umflat, tirindu-se $i neputind zbura. In trei -hi de aicioare care wrforeazi majorihtea cazurilor albinele sint bolnam e s r a n a i n t e r ~ ~ ~ r n & t a laE i albinelor. (o ve d e , , ~d d e mai". Acestea sint albine ~ a r a z i t m i la larvelor unar insecte . Me\ doici care prelucreaz5 mierea $i polenul laide). pentru hrana puietului $i sint intoxicate, - In m e l e situatii.. putem observa alc u piistur5 alterat5 d e diferite mucegaiuri bin!e cu antenele mult &gro$ate spre vlrf din interidrul stupului, consecintele unei, ierngri neoorespunz5toare sau a polenu- ; avind pmci d o a mBciuce de care vor s5 se debaraseze $i' nu reugesc. Acest fenolui proaspiit, devenit impropriu in urma men se intimp& h cazul cercetarii floribrumelor din primrivar5 Se. vor inl5tura lor ou aju-trorul antenelor in &Ware? necfagurii cu p&stw% niuceg5itli sj s e vor tanhui a un& specii d e orhidee care conh r i n i albinele cu sirop in concentratie d e tin pe pistilul florilor un clei foarte lipi: 1:l. c i a care a d e ~ puternic $i repetat la anDa& albinele a d d t e se tlr5sc $i nu tenele lor $i de care nu se rnai pot debapot zbura, acest fapt se poate datora rnai wsa.multor cauze : fie ci sint epuizate de b5- B d t i rnici de polen vechi $i mucetrinete fie cg suferi de anurnite boli ca gait care s h t sccpase din stup de c5tre aldisau nosemoz5. fn cazul nosemozei bine ne cii puietul este bine dezcare apare cu prec5dere prim5vara vom voltat $i m t c a nu are suficlent spatiu de observa o depopulare a familiei de albine 1 $i o activitate redus5 Albinele se s t r i n ~ ouat. - Prezenta unei singure m5tci moarte i n fata urdiniqului in m m e z i , paralizeazs Pe oglinda stupului in sezonul activ este $i mar cu aripile intinse $i cu membrele adunate sub cavitatea toracicl avind abdoun sernn care' ne solicit5 un control al fa' m e n d umflat. Albinele sufer5 d e diaree, miliei respective pentru a constata catlza $i a inStia misurile ce se impun Moartea eliminind excrenlente apoase in pic5turi W t c i i poate fi accidental5 chiar din causau in jet de culoare brun gglbuik albiza apicultorului printr-o comportare necioas5 cu miros specific. Se recornand5 a atent5 sau a unei bsli a mBtcii care p5se trimite probe cu albine la laborator r 5 s g t e singut% stupul. Mai exist5 posibi-, spre a li se face analiza microscopici, litatea ca o alt5 matc5 tam5r5 dintr-un singura cale ce poate stabili cu certitudine stup vecin i g i t 5 la aborul de imperechere. dac5 este o b o d 5 cu pericol de contamia g q i t la reintoarcere urdinivul nefiind nare sau numai a simp15 intoxicatie treacceptat5 .hji omorit5 de albine. M5tcile cituare. marcate ne ajut5 sB le ~ b s e r v k mma1 u$oY Pentru depistarea acaripului varroa ei s5 apx-eciem situaba. s e recornand5 s5 cercetgm cu atentie rnai Prezenta rnai multor m5tci moarte multi trintori care sint parazitati cu prepe oglinda stupului $i eventualelk c5p5cela dilectie de a c g e p a r a z i t i pe care-i putem de cearl provenite prin eclozionarea m5tobserva cu ochiul liber sau cu ajutorul cilm din botci ne indic5 c 5 familia $i-a unei lupe in special pe p a r k a ventral5 schimbat liniqllit matca, sau c5 familia a ^mtre inelele abdominale Un test rnai mit inainte $i acuma a renuntat de a mal precis s e recornand5 a se face primsvara roi. Dace este vorba de un roi secundar intr-o zi frumoas5 $i cglduroas5 prin sonacesta are de regul5 mai multe mstci, din daj la 200l0 din stupi efectuind un tratacare albinele i$i opresc numai m a . Inorice ment de diagnosticare cu varachet. Tracaz familia trebuie cercetati pentru a nq tamentul se efectueazl f&rA. deschiderea convinge de prezenta $i activitatea m5tcii stupului prin introducerea pe u r d i n i ~ a in stup. benzii d e hirtie pe un suport de tablii pen-

Zborul vioi a1 trfritorilor, precum $i sau d i m i n e a ~ ,dac5 auzim zurnzetul alo populatie numercras5 de albine ne prebinelor Insotit de un fel d e r&tuTi, a t e pestegte peste putin timp un roi. Cintesemnul ( 2 1 familia a preluat (acceptat) cul m5kii care adesea poate fi auzit in bine catul $i a inceput activitatea la faapropierea unul stup inbat in frigurile guri. roitului este un alt semn d e roire. Ace. : Un zbor infens a1 albinelor care vili la$i lucru ne ind1c5 albinele care in tim. gr5bite de la cules intr-un singur sens In pul unui cules bun stau inactive pe scind ~ i m dese i care parcii se unesc- spre' ur- ' dura d e zbor sau fac barb& in fata studinis $i alte albine nu NrBsesc stupul ests pului Barba stupului mai p a t e fi un semnul caracteristic care preveste~te ve- ' semn care indic5 lipsa de spatiu sau un nirea und ploi. urdini$ prea mic. Privind urdini$ul~.stupului in timpul h timpul marelui cules observsm saonului activ, putem s5 ne d5m seama cum albinde plea& in num5r mare $i vln $i s5 aprecfem in mare locul unde se g5b d r c a t e d z i n d greoaie pe scindura de se$te matca din stupul respectiv. Vom obzbor $i chiar pe jos in fata stupului, stind serva astfel, in toat5 ' lungimea urdini~us5 se odihneascii putin gi s5 respire prolui o pofiiune unde albinele se aglomefund prin viz~bile rm$c8ri d e contractare re& mai mult. Este suficient s8 sesiztim $i destindere a a~bdomenului. Pentru a ne acest lucru pentru a $ti c8 matca se aflti convinge dacg albinele culeg nectar putem -pe rarna in dreptul ciireia se ingr5miprinde la'urdiniv una sau mai multe a10 . desc mai mult albinele, fapt ce ne ajutri bine oare vin de la cules $i facem o probi s5 o &sim mai usor. simp15 care const5 in ap8sarea ugoarii a -.Da& ur-rim directja d e zbor a alabdomenului pe unghia degetului mare $i binelor, -care pleacg $i vin la. cules, putem vom observa cum albina cu inciirctitura : :aprecia directia sursei de ,nectar iar. dupti d5 a f a ~pe gurti un bob stdilucitor de , abundenb $i culaarea polenului adus, denectar care apare vizibil pe unghia nmstrS. Aceastii probg paate fi f5cutZ1 Si in - ducern gi flora meliferZi cercetat5. ~rivind la- urdinivul stupului este deocazul-unei bgnuieli de furtivag. Cind prim sebit . d e plticut s5 admiri cum vin albidem dteva albine ce ies- grhbite din stud nele indrcate cu ghemotoace de polen niai pul mnuit a fi atacat putem constata d a d m a n . sau, mai mici, divers c o l ~ r a t e pe care au sau nu hciirciitura d e miere furat5. le transpara. pe ultima pereche de piUn alt semn oare m e r i a retinut este fap- cioare. Dup5 in%ensitatea . transportului, mgrimea $i curloarea ghemotocului d e potul c& in timpul zborului alrbina cu inlen, apicultorul p a t e aprecia prin coredrciitu1-5 tine piciearele strinse sub abdo. lare s w a floristic5 cercetau. fn general men in timp ce albinele f5r5 hc5rc5tur5 ghemotocul de ~ o l e nrecoltat de aLkjqe care pleac5 la cuds cu gu$a goal6 tin piare o culoare wliform5, polenul avind o o singu* provenient5 ca specie Majoricioarele fntinse de-a lungul abdomet a k a speciiloy de polen au culoarea gal- ' nului. Cind punem caturile de recolt2 la ben5 dar cu foarte multe $i variate- nuante, dup5 cum urmeazii : . stupi $i cfnd aplicgm urechea la ele seara

'

.-

Culoarea grauntclui cke polen tecolht de albinejin functie de originea s s botanic6


-

Culoarea gr5untelui de polen alb alb-gtilbui

Plantele polenifere de la care provine


I

galben-pai galben-deschis galben galben-inchis galben ca lgmiia

bfindq* alb5, z5mgita floarea pwtelui, morcovul, crucea pHmintului, cirmiz, scaietul, anghinarea (un polen bogat in proteine - 30,41/0) m5ru1, laleaua, porumbul, limba mielului, fiesta, teiul cu frunla mare, unele conifere agri$ul, cmc5zu1, artarul, crinul, paltinul de munte teiul pucios cu frunza mic5, pgtlagina, porumbarul, corcodu~ul salcimul, brinduga galben5, mglin, corn, ceap5, linarita, hri$ca, rabarbgr, sulfina alb5, degetelul r q u , forsitia, jugastrul mAcie$ul, gutuiul japonez majoritatea speciilar de salc?e, mu~tarul, rapita de primAvax5, unti~orul

Culoarea gr5untelui de<polen galben ca sulful galben galben galben galiben galben galben galben

Plantele polenifere d e la care provine alwul, molidul, pinul, iederg, ridiched m b a t i d , salcimul galben, fagul rovu $i fagul arinul negru prunul, cirgul, vignul, rnigdalul, limba oii plopul tremurgtor, splinuta flaarea-soarelui, dovleacul lucerna, tutunul, cicoarea, v o l h r a i n d ; stejarul, u h u l p5p5dia, potbalul, pSrul, piersicul, afinul, ochiul boului, dalia, $ofrand, gura leului, castanul sglbatic unele qpecii d e plop ghiocelul migdalul zmeura, numeroase flori de munte $i de cimp mwa; m5Zririchea furajed, iarba varpelui c5pqma, phduqelul, chimionul trifoiul ro$u $i trifaiul alb aninul, stelita de taamn5 zburtitoarea, macdl de gr5dinri facelia, ciulaul, ciocul berzei viorelele, m5ciuca ciobanului macul rovu, trifoiul inearnat, plopul negru

dcru
cafeniu auriu portocaliu . gri verzui rgiatic
,
.

galben albgstrui ro$u portocaliu rgiatic gri dachis gri fumuriu marrhie deschis maronie inchis cafenie deschis verde inchis . violet alb5strui negricios

Culoarea $i valwrea polenului , a t e foarte variat5, la fel ca $i plantele de la care provin. Nuanta culorii ghemotocului de polen recoltat de albine la o a n m i t i i specie wate varia in limite apropiate in functie d e anumiti factori m : locul de crqtere, anotimp, umiditate atmosferic5, faza de inflorire, momentul culesului (perioada de zi), agentul adeziv (compozitia nectarului care seme$te ca liant a1 gr5uncioarelor de polen) $i soiul sau hibridul din care provin. La urdinigul stupului se rnai pot observa albine venind cu inc5rctiturii de propolis d~ diferite culori (alb, galben, rovu, verde) pe care il transport5 ca $i pe polen, ifl corbicula picioru$elor posterioalte. La desc5rcarea propolisului, ,albina este ajutatS de alta care rupe cu mandibulele cite o bucStic5, pe care o depoziteazti apoi la locul necesar. Aceastri operatiune se face adesea chiar pe Scindura de zbor. 0peratiunea-se face numai la o temperatur5 ridicatti de p e s b 20C efnd materia viscoas5 este rnai moale 7ji pmte fi rnai u$or manipulat5. Tot la urdiniq se rnai poat e observa cum in ahumite imprejurgx-i albinele vin $i cu alte substante rS$inoase adunate din vopseaua neuscata, p5curti $i chiar asfalt cu care astup5 apoi clllp5turile rnai mari, folosindu-le ca inlocuitori de propolis. Interessnt de observat este modul de recoltare a propolisului sau a altor r 5 ~ i n ipe care albinele le adunti frirg a se incleia. Acestea sint depistate cu antenele pantru a descoperi particula cea rnai potrivitri apoi substanta cleioas5 este atacatii cu mandibulele. Limba nu este u-

tilizatri. Dupi ce a prins propolisul cu a- , j u t o d mandibulelor, albina se trage inapoi cu caw1 ridicat pin5 ce particula apucatti se htinde ca o at5 $i apoi se rupe. Dup5 aceea picioarele e i manevreazi cu dexteritate aceast5 m i d particul5 pe care o depoziteazri in panera~elede palen. Dup5 flecare depozitare de propolis 51 pa: nerave, albina zboarg citeva secunde, apol se %a& in acelavi loc pentru a continua strinsul pin5 grtidjoarele de propolis ajung la d r i m e a necesarti. Mersul culesului de primtivarti il putem aprecia eel rnai corect citind inregistr5rile cintarului apicol de control. fn lipsa acestuia ai adip5torul apicol poate servi drept nn indiciu asupra mersului culesului. Astfel, cind ad5p5torul este intens frecventat de albine, culesul de nectar este slab, iar cind natura ofer5 nectar din bel$ug, albinele p5r5sesc adtipgtorul, intrucit ele g5sesc suficientii apti din nectarul proasptit 0 mare satisfaeie simte apicultorul cind observg o matc5 tin5r5 neinlperecheatii . care iese ' din stup luindu-$i zbDrul pentru ca ap6i dup5 uh timp sii reapar5 - l a urdiniv a d n d in spate sernnnl imperecherii. Ftir5 a avea pretentia c5 am venit cu nouati sau cri am epuizat acest subi'ect, am incercat stimati apicultori s5 vti trezesc interesul $i sri v& invit la o observare rnq atentii cu speranta cti ne veti trimite alte numroase $i intersante observatii $i interpretiiri mai putin M O S cute sau constatiiri din practica $i experienfa personall. (Va urma).

In

ajutorul opicultorulul i'ncepiitor

ing. Nicolae MCOLAIDE

In stare s5lbatic5 albinele i$i cl5deau, Fagurii au pozitie vertical5 $i sint comcuibul in scorburi de copaci sau in crip5p w i fiecare din citeva n i i de celule heturile stincilor. xagonale, situatq pe m b e l e fete ale faTrecerea de la cuibul suspendat pe ragurelui. Fundul celulelor este compus dln muri de copaci, form5 in care i$i organitrei fete rombice care constituie parti din zea& cuibul $i astAzi ahbina y r i a $ I indifundurile a trei celule de pe fata opus5 q an5 cit $i pitica galben5, la cuibulad5posfagurelui. Dup5 d r i m e , form5 $i nurn5r tit, a fost probab~ldeterminatii de r5cirea se disting : celule de albine lucr5toare,'in climatului, de instinctul d e ap5rare a1 care create puietul de albine lucrstoare. cuibului precum $i de alte cauze Aceleavi Are fonna hexagonal5. Diametrul celulei motive au determinat pesernne $i amritia ' a t e d e $,3&5,42. Adincimea celulelor E n v i e i i in comun $i polimorfismul la albine. care se cre$B puiet este de 12 mm, lar a Producerea derii este asigurat.5 d e glancelor fir care se depoziteaa mierea de dele cerifere. Acestea sint situate perechi peste 16 rnm ~ o l u m u lunei celule de alpe partea inferioar5 a sternitelor IV-VII bin5 l u d t o a r e este de circa 0,282 cm3. abdominale ale albinei luc&toare. GlanGrasimea peretilor celulelor la fagurii dele au o form5 ovals, de culoare deschis5, noi este de 0,12 mm la acelea la care au constituind oglinzile cerifere. piecare ocrescut 10-12 generatii'de puiet de 0,18elinda cerifer5 numBr5 10.000-20.000 ce0,20 mm, iar volumul scade la 0,250 ,cm3. rule glandulare. lngltimea celulelor deCelule de trintori sint rnai man, avind ~inde d e starea fiziologic5 a glandelor. fi6,25-7,O mrn diametru $i 13-16 mm aind maxim5 in perioada de producere indincime fiind totodat5 rnai putine in cuib. tens5 a cerii. lntre celule se g5se$te o reBotaile, in num5r variabil d e la 3-4 la tea de ramificatii traheale. Pe suprafata citeva zeci sint cilindrice cu o adincime poroad a oglinzilor cerifere, iau nagtere de 20-25 mm, avind form6 de ghind5. solzisorii de cear5 care au forma acestcr Botcile se g5sesc in stup numai cind in suprafete. familie se cresc mgtci. Dupa eclozionarea Solzi$orii de cear5 formati sEnt desprinvi matcilor, albinele distrug botcile ramase. cu membrele de pe sternitele posterioare In afar5 d e cele 3 forme principale de celule, albinele- clidesc $i celule de form5 ~i adu$i la nivelul mandibulelor pentru a f i fgrimitati $i folositi la construirea faneregulas, denumite celule d e trecere. gurilor. Producerea de cearl este conditiGrosimea fagurilor cu celule de albine lucl-atoare este de circa 25 m, iar d i s w t a onatii de : existents cuksului, numgrul albinelor binere, puterea familiei, existents dintre faguri de 12-12,5 m m Distanta spatiilor pentru cliidirea fagurilor $i staf n k e peretii medianei a doi faguri -vecifii rea fiziologicii a familiei de albine. este de 37-37,5 mm In general s-a constatat c5 nu exist5 o f n afar5 de crqterea puietului, in celugrup5 special5 de albine clsditoare, la alele d e albine lucrntoare albinele depoziceast5 activitate participind albine de teaz5 rezervele de miere $i p5stm-5, iar in toate virstele. Secretia cerii este . strins lecelulele de trintor numai miere. 0 celuls gat2 de cre~tereapuietului $i de activitade albin5 lucr5toare poate cuprinde 0,400,43 g miere sau circa 0,19 g polen. Un tea legatA de prirnirea $i maturarea necfagure in cuib standard (435 )( 30U mm) tarului. are pe ambele fete circa 8 000-9000 In privinta virstei albinelor la care celule d e albine lucr&toare, La 1 em2 intr5 gland61e &rifere ajung la dezvoltarea 4 celule de- albine lucr5toare $i 3 celule maxim&, existii o mare variabilitate, cond e trintor. statindu-se in general c5 in5ltimea maxima a celulelor ceriere corespunde virstei In-sezonul activ cea mai mare parte din de 16-18 zile dup5 care acestea scad pin5 fagurii cuibului sint ocupati cu puiet. In in ziua a 24-a. Secretia cerii este ins5 partea de sus a fagurilor cit $i in fagurii posibila in caz de necesitate chiar' la o mgrginagi, in imediata apropiere a puietuvirsta d e numai 3 zile precum $i la virsta lui, albinele depoziteazg p5stur5, iar spre de p'ate 24 de zile. margini miere pe care o p5streaz2 atit pentru nevoile imediate cit $i ca rezerv5 Cuibul familiilor de albine se compune pentru sezonul de iarns. In mijlocul cuidintr-un num5r variabil d e faguri cl5diti bului, in tot timpul cft cre$te $.i se dezde cgtre albinele lucr5toare.

-,

volt2 puiet, s e mentine o temperatux5 ccmstantii de 34--35OC. Fagurii in stup pot fi qezati In pat Pece, atunci cind sint perpendiculari pe peretele in care leste urdiniwl $i in pat cald cind sint paralell cu aceeta In stupii sistematici, fagurii sint Mezafi de obicei in pat rece. Fagurii noi in care cregte puietul dup5 fiecare generatie i$i sch~mbSiinf8tiGrea $i caracteristicile deoarem dup5 fiecare albin5 eclozionat5 !-&mine lipiti in interiorul celulei c5m-a nimfei, iar in unul din colturile fundului $i excrementele eliminate. Prin acumularea din generatie in generatie a acestor resturi diametrul qi adincimea celulelor se mic~oreaz5, din care cauz5 albinele le alungesc. Astfel, grosimea peretilor laterali ai celulelor cx-e$te in raport de num5rul geneFatiilor crescute fiind de circa 0,35-0,40 mm la fagurii noi, de 0,50-0,55 mm la fagurii mjlocii deschisi, de 0,8 mm h fagurii foarte vechi. Cel mai mult s e Engroa* fundul celulelor datoriti includerii c&m&$ilor nimfelor $1 a excrementelor eliminate de lame. Astfel, grosimea fundurilor la fagurii vechi ajunge numai la 4--5 mrn Paralel cu invechirea fagurilor c r g t e $i greu,htea lor. Astfel dup5 6 generatii de puiet crescut, greutatea fagurilor se dubleaz5, iar dup& 17 generatii se triplMz5. Micgorindu-se volumul cehlelor descrevte qi grentatea albineIor crescuh in ele, d u p i doug generatii, greutatea albinelor este de circa 125 mg, dup5 28 generatii de 118 mg, iar dupL 38 generatii d e numai 107 mg. - Relafiile de nutrifie intre cele trei caste a l e familiei de albine deterrnin5 atractia reciprocs intre indivizii componenti $i ' contribuie b coeziunea $i integritatea biologic& a familiei. Obiectul schimbului intre indivizi il constituie miewa, nectarul, apa, hrana glandular5 (15pthor) $i altele. tn relatiile de transmitere a hranei intre albim, exist5 o serie de cornporapi caracteristice Astfel, albina poate f i donatoare s a u prindtoare a hranei, hrana poate fi c g i t i i sau oPerit& f&r5 a ti cerutil. In contractele de nutritie partenerii stau fat5 in fat:, adrid un contact intre ei cu a j u b r u l anterelor care slnt in continu5 rni9cat-e. Albina donatoare de hranti desface larg mandibulele $i migcPnd putin inainte trompa. din p a f l i a ei d e repaus, apace intre mandibule o pi&tur?l de hranL oferia. In acest timp albina primitoare i$i introduce trompa intre mandibulele donatoarei $i absoarbe hrana. In privinta stirnulilor care concur& la realizarea contrdelw de nutritie, cel mai puternic il constituie rnircwul pe care il eman5 cam1 iar im a1 doilea plan contmM intre a n h e , Stlmulul estermal intens
-I

cEnd partenerii fac &rte din aeeeaqi famlilie, decit in cazul cind unul din ei este strgin. Relatiile d e nutritie intre albine constituie M e reflexe Ennascute. N u m h l schimburilor d e hranll depinde fn mare mburli atit d e starea familiei de albinae, Q"t $1 d e conditiile exterioare. Astfel, in perioada c w t e r i i puietului, contactele de hran5 ale albinelor doici sint mai numeroase c u celelalte albine, in schimb num5rul contactelor d e hranri scade. simtitor in sezonul d e toamn5 dup5 incetarea crgterii de puiet In general matca primeqte hranfi d e la albinele lucriitoare : in rare cazuri se hr5ne$te singur5, luind mierea din celule $i numai in cazuri foarte rare este donatoare d e hrang. In perioada activg, cind depune ou5, matca este inconfurat% de 8-10-12 albine doici care formeazg suit8 rngtcih primind la internale de l M 5 minute hran& d e la 5 7 albine din cele ce o inconjoar5. Hrana pe care o p r i m e ~ t ematca in timpul ouatului se compune exclusiv din 15ptiqor pe care il primqte de la albinele doici. I n perioada de hrgnire matca p r i w t e in- rnedie 16$ m g hranfi Pn decurs d e 27 minute in urma a 7 contacte de h d n i r e c u 6 albine Pnsotitmre (in medie 2,4 mg d e fiecare contact). S-a constatat fn urma cercet5rilor i n t r e ~ r i n cfi ~ in clusul anului ' - m5tcile sint hr5nite cu hran5 glandular& produs5 de albine, cantitativ mai mare in perioada de ouat intens $i mai redus& in perioada repausului d e iarn5. In conditii cu totul rare, matca se hrfin q t e cu miere luhd-o singui.5 direct din celule. De asemenea extrem de rare sint situatiile cind matca devine donatoare, aceasti sihatie survine uneori in cazul int r ~ d u c e t i iei intre albine str5ine. In .ceca ce priveqte mntorii, cei tineri in virst.5 de ping la 4 zile de la eclozionare'sint h1-5niG de d t r e albine. Mai tiniu dup& ce se retrag pe fagurii cu miere se hr5nesc singufi

Relatiile de nutritie Pntre membrii familiei, intensitatea schimbului d e hrana a u .functii sociale contribuind la coeziunea familiei $i comunicarea intre membrii e i Repartitia uniform5 . a f iecBrei cantiati d e hran5 contribuie ca toti membrii d aibli acelqi miros, care ajut5 la recunoqterea reciproclba acest.org De asemenea, transmiterea nectarului de c5tre albinele inobilizatoare indicii celorlalte albine ce jlrmllresc dansul, natura sursei &e hrans. Dat fiind faptul CA paralel cu destllgurarea relatiilor de nutritie are l m $1 un schimb intens de alte substante constituie in ansamblu un regulan final a s i g d supravietutor sucial care P I r a famillei $i perpetuarea speciei.

f n ateafla tuturor apicu/tori/or


4

.
,

Lucrari apicole c u importanfa. deosebita in balanta ecoriomica a stupinei pentru anul in curs
.

Ion POPESCU de Revizia de prir$&var& a' famlliilor albine gi dectuarea lucr&rilor ce se impun cu aceast21 ocazie : Observatii $i evidentiere in caietul stupinei a parametrilor d e baz5 ce caractmizeaz5 fiecare familie de albine. Intensif~carea crevterii puietului $i dezvoltarea timpurie a familiilor de albine Valorificarea culesurilor timpurii $i recoltarea primelor produse ale stupinei. Devi, calendaristic pentru tara noastr5 primsvara ineepe cu ,,m5fii$orulU (1 martie), din punct de vedere climatologic putini sint anii in care primavara se manifest5 odatii cu inceperea anotimpului calendaristic. De cele mai multe ori siguri d e venirea prim5verii sintem incepind din a 3-a decad5 a lunii martie - tnceputul lunii aprilie. In jurul acestor date prim5vara se manife5t.A pe deplin in toate zonenele tSuSi. Se M r e s c $i se inmultesc zilelg insorite care favorizeaz5 aparitia numeroaselor flori spontane, cit $i a celor de la pomii fructiferi, bogate in polen $i nectar - hran5 $i stirnulent de baz5 in dezvoltarea familiilor de albine. In aceast5. perioad5 iniilnim zile cu temperatur5 atmosferic5 de p a t e 20C care m 5 conditii pentru albine cfe inten& activitate atit in afara stupului la cules, cit $i in interiorul acestuia unde au multe d e fgcut, dar in swcial de crescut puiet (albin5 pentru valorificarea culesurilor de productie timpurii). Timpul c5lduros, natura veseli3 - infloritA, activitatea albinelor, pasiunea $i interesul de a avea stupi frumovi cu albine multe, viguroase $i de mare productivitate, indeamn5 apicultorii s5-$i reia activitatea in stupin5 $i s5 execute f5r5 intirziere toate lucriirile de sezon, din care importantii deosebitii au cele-ce urmeaz5 : Revizia general&'de prim&varS, f5cull am&nunfit, l a fiecare familie de albine. AceastB lucrare, cu observatiile notate i n - caietul stupinei ne ajufi &. individualiz5rn.fiecare familie in parte, direcfionindu-ne toate intervenfiile (lucsrile) ce urrneazti pin5 la aducerea intregului efectiv intr-o perfect6 stare de dezvoltare, fiindcg aceas% operatiune impune verificarea a-

m5nuntit.A a .ramelor $i reorganizarea cuibului, este bine s5 o facem jn zilele cslduroase cind albinele circulg in afara cuipului, gentru a preveni r5cirea cuibului. Cu a c e 4 5 ocazie constatgm cazuri fericite, & avem multe familii puternice, .care au 4-5 rame pline cu puiet, 7-8 rame cu albin5, rezerve suficiente de hrgn5 (6-8 kg. miere), ci3 a u acumulat in faguri m5rgina$i pgstufi $i iniere proasp5tj. Dr? aceasti3 categorie nu ne facem griji prea mari s5 le a j u a m , planificim deja s5 mai lu5m de la'ele cite ceva Tot la acest capitol, g5sim familii mijlocii - mai multe la num5r care la data respectiv5 pot avea 3-4 rame cu puiet, 5-6 rame acoperite cu albine $i 4-5 kg. miere, m5tci tinere $i aspect general s5n5tos. Acestea a u nevoie de 0 impachetare suplimentar5 pentru a mentine Gldura E n cuib, completarea cu rezerve de hran5 prin administrare de sirop 111 cite 500 mil. de 2 ox-i pe's5ptZirnfnii. Mai g5sim o categorie, de reguli3 putin5 la numgr, pe care le numim familii slabe, care provin, fie din familiile tinere intrate cu albine putine la iernare sau care pe timpul iern5rii au pierdut mult5 albin5, stupii fiind expuqi la curentii d e aer, de- ranjati de voareci $i alte animale,epuiza~ea rezervelor de hran5 etc., dar care au m5tci tinere, foarte prolifice, capabile s5 ins5m i n t a e peste puterea albinelor de a crevte puiet. P e aoestea le a j u a m prin schimb de ram e cu puiet c5pi3cit gata de eclozionare de la familiile puternice din prima categorie $i ducem in Ioc d e l a acestea cite o ram5 cu puietZll cel m i tini3r (0115). Prin aceasti3 operatiune, putem realiza un echilibru biologic, in fiecare familie gi chiar in intreaga stupins. $tiind c5 famlliile foarte puternice pot ajunge la apcgeu $i i n t d in frigurile roitului in preajma culesului d e la salcim dac5 nu le incetinim putin ritmul de dezvoltare prin operatia aritat5, iar familiile depopulate cu m5tci tinere l a care gr5bim ritmul de d a v d t a r e prin adaos de puiet matur pot deveni farailii de putere mijlocie capabile s5 valorifice primul cules d e productie Famifiile

slabe in plus, mai au nevoie de restringerea cuibului prin eliminarea rarnelor neacoperite cu albine, impachetare suplimentars, stimulare cu sirop din zah5r gi rame cu p5s,turS de la familiile puternice. Cu ocazia reviziei de prim5var5, uneori g5sirn in stupin5 $i citeva familii (&5% din efect~vultotal) foarte slabe, orfane sau cu m5tcile epuizate, care la inceputul lunii aprilie au numai 300-400 grame albin5 $i aceasta foarte uzaki, cu foarte p u tin puiet, sau lipsa total5 a acesbuia. Pe acestea le desfiintfim $tiind c5 reprezintg un balast pentru stupin5 $i o pierdere de timp pentru noi. Evidenta insu$irilor de bazir ale fied r e i familii de albine cu observafiile pozitive sau negative constatate l a revizia de primHvarH. Toate le notiifn in caietul stupine~sau in fi$a individual5 a f i d r e i familii de albine intrucit au o deosebit de mare important5 at? in dirijarea lwr5rilor d e cre$tere vi intrelinere, cit $i in munca.de seleeie, care trebuie s5-1 preocupe pe fiecare apicultor. Parametrii urrnkiti $1 notati la revizia de prim5var6, rexisteneta la iernare, puterea fiecirei familii d e albine la ie$irea din iarni, calitatea $i prolificitatea mstcii, ' determinath prin cantitatea $i calitatea puietului, starea sanitarg $i igiena E n stup, consumul de brad $i rezerva existent5 in stup. Aceste date vor fi corelate cu observatiile din vat% $i toamna anului trecut, care cuprind productia de miere $i ceari realizatg, rezistenb la boli, comportarea albinelor pe faguri, blindetea $i hsrnicia, modul de depozitare a rnierii, predispozitia la roire, cit $i pentru schimbarea linivtit5 a m5tcilor etc Datele ne ajut5 intii de toate s5 indrept5m st5rile anormale g5site in stupin5 la aceasti dati, care pot fi : lipsa unor mstci, lipsa hranei, farnilii epuizate care n e m i t 5 qnificare, umiditate excesivi, mucegai pe rame etc. ' Pentru splectie ne ajuM s5 form5m grupa familiilor de p.rhil6 (recordiste) care trebuie s5 reprezinte 10--15/0 din efectivul fiec5rei stupine. Cunoscind c5 prin munca d e selectie $i ameliorare la toate speciile din zootehnie $i agriculWr5 se obtin spomri de producue ce dep5vesc de multe ori 100/o, recomand i m ca $i in stupin5 grupa farniliilor d e prtisil5 sii fie ref5cuti anual, inlocuirile cu attele noi evidentjate pe timpul unui an calendaristic. Din grupa familiIlor recordiste urmeazH sii c r q t e m dirijat reproduc6tori. in special m5tci cu care inlocuim anual 30/0 din rngtc~le stupinei. Pentru a preveni efectele 'inrudirii (con: sangvinidrii) materialului biologic folosit la aeg'terea mgtcilor la interval de cel mult 4 ani se inlocuievte prin schimb sau

curnphrare din altA stupin5 de la o distant5 n care se aplicii aced e cel pufin 15 km., P lea$i mGsuri riguroase de selectie $i ameliorare. ~ntensifickeacrwterii puietului $i dezvoltarea timpurie a familiei d e albine, cunoqterea biologiei familiilor d e albine, A cerinkle acestora fat5 de mediu, tehnologia de c r e ~ t e r e $i dezvoltare, prognoza apar ~ t i e iculesurilor de productie sint necesare sii fie cunoscute. Apicultorii pot influenta dezvoltarea, in a$a fel ca la data aparitiei culesului d e productie familiile s5 fie suprapopulate $i intr-o intens5 activitate. Misurile de realizare a acestui deziderat, constau in : reorganizarea cui~buluiprim5vara, cit rnai timpuriu $i imbx%carea puietului cu rame cu miere pe ambele pirti, mentinerea temperaturii cit mai constante in cuib, prin resMngerea spatiului unde este cazul (eliminarea ramelor goale) $i impachetare suplimentar5, cu material d e izolare. Asigurarea rezervei de hran5 energet1c5 $i proteic5 din abundent5, prin hr5niri stimulente cu sirop din zah&r, turte de polen sau rame cu miere $i pistur5 din rezerva stupinei. Pe m5sura crevterii numgrului de Shine tinere se l5rggte cuibul, la inceput cu faguri i n c h i ~ ila culoare, complet.cUditi numai cu celule de albine. Acgti faguri se introduc sipt5minal cite unul la familie, intre ultimul fagure cu puiet $i cel d e acoperire care se g5sevte ling5 diafragm5 in momentul cind $i ultima ram5 este plin5 cu albin5 $i rezerve de hran5 (miere $i pistur5). I In partea a doua a primiiverii, cind apar florile la pomii fructiferi s e pot folosi pentru ltirgirea cuibului rame cu faguri artificiali, acestea ca $i in prima faz5 de lrirgire se introduc la inceput pentru 2-3 zile dup5 ultima ram5 de puiet, unde se porngte cea mai uniform5 ere$tere, numai cu celule de albine, dup5 care pot fi introdqi in centrul cuibului, o p e r a tia se execuM f5r5 intrerupere'pin5 l a culesul .de la salcim. Prin aceast5 operatie fiecare familie poate c r e ~ t e3-4 faguri noi $i tot atftea rame cu puiet in faguri noi, d e unde eclozioneaz5 cea-mai vigur o a d $i s5n5toas5 albin5. Valorilicarea culesurilor timpurii $i recoltarea primelor produse ale stupului. $i aceast5 actiune are mare important5 economic5 pentru fiecare stupin5 dac5 se realizeazg rational. Principalele culesuri timpurii inaintea salcimului cu important5 economic5 pentru stupin5 sint cele din bazinele pomicole $i cele de la culesurile de rapits semiinate toamna. Aceste culesuri, d a d timpul este favorabil, cu zile ihsorite, au important5 economicii prin faptul cii dezvoltzi in conditii
(continuare O n p . ~ 19) .

0 intrebare ingrijartitoare, un semrml de alarm5

!-

Y All EXlSTA REWHBILITATE $IPROFIT IN APICULTURA?


p r d Victor ~ NEAGU

Iatd cd au trecut mai bfne de doi ani de la Revolutia din decembrie $i -maj-ea schimbare mult agteptatd nu se intrezdre~te in economia rom&nii. Nu u m competenta necesarci de a comenta realitatea economicd care e destul de complexa, d a r constat o decddere [pe care toti o resimtim. ylm aperat, j i am primit putin, ,cu si~uranpd cd n u pentru asta a m ie$it i n stradd i n ace1 naemorabil decembrie. Sd nu uitdm c6 a v e m $i noi apicultorii mortii no$tri. C e va fi miine este marea intrebare pe care fiecare dintre noi gi-o pune, dar pentru a intrezdrii acest viitor, trebuie sli plecdm de la prezent. Ejectele de moment ale economiei de p h t d stnt resimtite din plin de ciitre apicultorii incepdtori, multc se vor retrage, vor cddea la acest examen $.;' ,-pfculto+i; slab pregdlfi profeshqal 'care au,. neglijat apdScarea tehnologiilor d e virf, vor cddea $i acei care nu au prospectat qkzta, pentru W ei sd se a f l e E n permanentd cu u n pas fnaintea efectelor. de piatd, vor ccideu eu zic cd au $i cdzut - apicultorii care nu au ,cunoscut d e d t o s i w r c i tehmlogie de lucru gi anume : stupul ~i sacuE de zahdr, acegtia din u ~ m 6 'oricum n u ne firceau cinste. Realitatea economicd apicold 'de moment ne poate da un posibil rdspuns, printr-0 analizd atentd ; pe care incerc sii o fac. 0 serie d e i n f m m a f i i cuprinse O n aces sf articol strins legate de prefurile de zi -cu zi, cu tendinfele previzibile cu trimitere la puterea de cumpcirare de moment a leului, cu tent6 inca permanentd de'degradwe. n scopul Din acest punct de v e d e ~ eefortul de prognozci, orientare economicd, O de a scurta drumul c6tre zona spre care se indreaptd apicultura noast~ii este necesar dar gt ldudabil, chiar dac& aprecierea din punct de vedere pl specialistulvi rdmine discutabilii pe ici pe colo, g i pe care n u md v o i sfii sa le numesc in realitatea lor i n Clbprinsul acestei expuneri, care tratedzd stupii-&ul &e tip pastoral, atingind indirect g i unele aspecte -ale stupdrituIui de tip statiomr. Problemek economice ale diversificdrii producfiei stupului "z conditiile actuale vor face obiectul unei alte expuneri. E firesc a trata cu prioritate stzlpdrttul pastoral deoarece este practicat de majoritatea a p i c u l t ~ r i l ~ fiind ~ , singurul mijloc eficient de valorificare superioarii a maritor. vesurse melifere d i n tara noastrd $i i n vederea realizcirii u n w productii ridicate de miere, ceard gi alte produse apicole g i .de obtinere a profit$ui ce caracterizeazd $i definegte o activitate productivd eficientd gi rentabild. Sd incerccim evidentierea aspecteior ecommice comparabile in ordine prioritard : , J .

I. TRANSPORTURILE
Manifestgrile crizei energetice, care s-a accentuat prin penuria de carburanti $i P n special prin scumpirea lor, au consetin@ negative asupra econorniei i n general, prin scumpirea materiilor prime finite cu implicatii puternice i n sectoarele de activitate ale economiei apicole. Nu se

got obtine producQi mari d e m i m e marfg far5 a deplasa stugii in pastoral deci far6 a efectua transporturi. Pentru a Pnplege dt mai bine importanta acestui sector ,,transporturiW $i care afecteaz.5 din plin apicultura rom&neascg am sg p r a i n t comparativ preturile la combustibili, principalele piese auto $i a transprturilor - taxare : tle circa 14 ori mai mult

\
1

I1:
I

benzin5 9 lei/litru motoring 4 l e i / l i t m uleiuri 28 leillitriu . anvelope 500 leilbuc. . set motor 2 200 leilbuc

Azi, preturi curente 130 lei/l , 95 lei11 250 lei/l 10 500 leilbuc. 25 000 lei/buc.

,,
,,

, , 23 ,, , , 9 ,, .
21 ,, ll-,,

AC&S~ .~~l;t~i%hre. ~ Egi g 5 i e t e r b p w k u i Costuri ocazionate- de i n c h a r e a mijE n slribirea familiilor $i, fn n u d r u l marit loacelor d e transport : - autocamion 77, tone cost3 75 leiprm, de familii de albine care au suferit iji mu. in tarif i n t d dou5 ore, incarcare $i doua rit de foame in prim&vara anului 1991, mortalitStile manifestlndu-$i prezenta chiar ore des&rcare,. p a t e acest timp se plrila culesul de salcim care a fost calamitat. t q t a 260 leilor8 de statianare : Pin5 in 1989 din valoarea a unui kg de - 'autocamion 10,5 tone cost5 90 lei/ miere (la pret de negru) se puteau cumkm, iar stationarea 280 1e1 ora ; - autocamion 17 tone ($ea) 105 lei/km, para circa 6-7 kg de biostimulatori, i a r azi d i n valoarea aceluia~ikg d e miere se iar stationarea 310 lei ora. pot curnprira numai 3-3,5 kg -de biostimu-. La toate plata se face pe relatia plinlatori. Efectele se fin lant, astfel : in preplin, adi& dus-intors. lnainte pe o diszent rnierea cost6 4--500 lei kg dar nu se tant$ d e 100 km un autocamion de 7,s tovinde iar far5 incasari apicultorul nu poate ne Cu remorca costa 1100 lei, azi cu acesB cumpere costul biostimulatorilor. . Nelagi mijloc de transport trebuie st5 plritim prowrind biostimulatori este obligat sC lase circa 21 000 lei, de aproape 21 ori rnai mierea in stup penh-u. iernare. LasEnd miemult. rea marfa va fi $i mai, putins pe piat5, Acastea . d n t taxe E n scripte, dar faptic ? cu efect imediat manifestat prin cre$.?.erea Te prezinfi la autobaza la ,,$efiG pentru pretului e i dar cu vinzare rnai lenta $.i aprobare, ins5 fSrii ,,taxa de timbru" (miemai pMin8. Asistam astfel la un cerc vlre, cczniac, palincg, tiglri, cafea ...) vei cios $i dwcamdati frirri de ie$ire. primi x%spunsul stereotlp : ,,nu avem, .. sintem i n - campanie agricolS1' etc. In cazul in care taxa d e timbru e... pe rol", 111. MEDICAMENTE DE UZ trebuie sii fie de acord $1 soferul autoveAPICOL hicolului solxitat. $i acesta f$i cere dreptul.,. $i medicamentele de uz apicol au cuCu multi ani in urmii deplasind stupii noscut o saltare speckuloasa a preturilor, in pastoral la salcPm 11, taxarea oficiala dar .sil fim sinceri ,un apicultor destoinic a mijlocului de transport a fost de 1100 va folasi fn principal numai Varachet, lei, iar goferul caruia i-am oferit 900 lei, care costa 35 lei flaconul, azi - 195 lei, a fosb nemultumit $i mi-a replicat ctiP de circa 5 ori rnai mult, iar Micocidinul pentru fntoarcere fax% dreptul lui d e 1100 d e la 25 lei la 265 lef, de circa 12 ori rnai lei, nu rnai v i n e 4aEi cB avern d e a face mult. cu o m a r e dficiala qi o alta neofidalri; taxgri care Pncarc% mult preml de cost a1 IV. UNELTE UTILAJE mierii. Nu putem trece cu vederea $i pe inc&-c$itori, astfel : doi pe platforma caAPICOLE mionului pentru stivuire $i alti do1 sau patru jos pentru a ctira tji ridica stupii Pantru apicultorii consacrati, bine orga-pe platforma camionului nizati, acest capitol nu constituie un facInainte ne descurcam cu 100-150 lei de tor hotAritor, inventarul exist5, rrimine hcarcAtor, azi fgrg 7-800 lei nici nu stau doar problema intretinerii lui yi paQial a complet6rii Pentru un apicultor incepritor de voEb5 cu noi, jar la distante w r i $ ! d e d u m a trebuie sa le asigut%m $i hrana care trebuie sri investeascfi permanent, ainsotitA binefnteles d e bautu* a criror cest inventar ridici probleme financiare destul de serioase, chiar de netrecut. Azi preturi $tie toatri lumea c5 au crescuq un stup cost5 peste 4000 lei, un podisor mult. cost2 130 lei - d e $age ori mi mu14 cuiele s-au scumpit de 1&12 ori, iar vopselele $i sirma de circa 5-6 ori.

Pentru a avea o apiculturg eficientg, fiecare familie de albine trebuie sS primeas& circa 12--15 kg de biostimulatori (candi, apistim, qerbet, apifort...), repartizati astfel : 4 5 kg pentru dezvoltarea de pirmavarii $i 8-10 kg pentru stimulgri, tratamente medicamentoase $i completarea mxemdor de h r a n i pentru iernare. In prezmt chiar d a d am avea la discretie xqti biastimulatori, citi apicultori pot s&$i permit5 3.5 cumpere cantitaka necesarZi Entregii stupine la pretul practicat' adic5 I36 leifig ? '

V. FACTORUL RISC
a) Cu multi ani in urmri l k a m stupii la margin* lanului de floarea-soarelui in Briraan, apoi veneam spre sfir~itulEnfloririi lanului pentru a face extractia Dup5 cules, dac5 zona asigura cules d e Pntrqinere stupii M n e a u pentru inch cfteva s5ptAmfni pe aceeagi vatra. Cu trecerea anilor, datoriG cregterii valorice a stupului gi P n special a mierii, lasarea stupilor f5rEi paz5 aproape c5 nu rnai e posibjls.

S b t d rnu14. Au fost cazuri cind s - a u s f u r a t $i paviliome $i chiar toat.5 stupina ' c o m p u d din stupi, caban5 $i cintar. Ce n e facem azi cind valorile a u crescut $i rnai mult ? Stationarea, angajarea d e paznici $ i naveta a u ca efect crevterea conditionat5 d e nivelul cheltuielilor a pretului d e cost a mierii b ) . Lipsa secretiei d e nectar l a marile culesuri, salcim, tei, floarea-soarelui, se manifests in ultimii ani din ce in ce mai des, element in a f a r a vointei noastre. In ultimii doi ani in marea majoritate a judetelor tsrii, salcimul nu a s ~ c r e t a t , teiul a f o s t , si r l m i n e capricios i a r Yoarea-soarelui dintr-un cules permanent *Igur a devenit o loterie. Dar bruma, ploile, ciidurile escesivc nu sint factori d e risc ? C) Combaterea d5unitoriior plantelor agricole $i silvicc. Nenumiirate orciine, legi a u fost date, d a r interpretate formal pcnt r u ca prnctica a r a t 5 cS anual zeci yi zeci d e mii d e familii d e albine sint coniprotnise sau omorite. Cu circa 10 ani in u r m i in psdurea Afumati se aflau rnai bine d e 700 slupi pentru culesul d e la salcim. DLIp5 terminarea tratarnentului la zriu, presedintelc C.A.P Afumati $i cu pilotul avionului utilitar, nu c o n ~ u m n tciieva sticle cu bere ~i nu plecat cu avionul s 5 se plimbe pu!in. Intr-adevsr s-au p l i n b a t dtasup!'a p8clurii unde a u t r a s man$a deversind substante toxice pe priclure, omorind toat5 albina zbur5toare. I n urma anchetei $i c u sprijinul Asociatiei Crescitol~ilor cie Albine preyedintele C.A.P. a fost c!estituit, ia:. pilotul sanctioni~t disciplinar, ins5 noi apicultorii am 13mas cu paguba .. d) Accidente in nfara vointci noastre. Elemenle descreieratc, far2 iubire d e albine ori rszbunfitoare a u rssturnat stupii pe vatra lor, a u liisat stupii d e s c h i ~ i , aruncind n ~ m e l e cu miere pentru a se face furtisag, a u inchis u r d i n i ~ u r i l e penlru a sufoca r;lnliliile d e albine, mergind pin5 acalo incit le-au dat si Coc. Cu c i ~ c a10 ani in urm5 la piidurea d e tei d e la Malu Spart, noaptea, chiar in prezenta apicultorilor care dormeau in cabanele lor, un neinernic a v515mat sute d e familii d e albine aruncind, impr;l$tiind insecticid pe urdiniy. Adormirea ~ o f e r u l u ila vrlan, sau intrarea cu vitezft excesivs in curbe, u n n a t i d e t3stwna1-en stupilor ava cum s-a intimplat la c b l d ~ r u ~ a n aprinderea i, inten\ionat% a pavilioanelnr cit $i altele, toate itcestea sint aspccte d e c a r e e bine sg n e ferim $i care s5riicesc pe apicultor, i n c i r cind p~-e\uld e cost a1 produselor stupului.

VI. FACTORUL TIMP .


'

Dkicg inainte timpul n u p r e a a v e a valoare, pentru c5 erai ingr5dit i n fel $i chip, neavind aproape nici o posibilitate d e fructificare a lui, azi timpul a devenit ..valoare, inseamng bani, c5ci ecc~nomia d e piat5 asigura aceasti3 posibilitate atunci cind vrei. Sezonul apicol e scurt, intensiv $i cere timp. DacS acest timp n u e r j s p l a t i t in valoare - lei, raportat la investitia $i timpul acordat, i a r e u c a apicultor pot s% fructific acest timp din plin in alte domenii d e activitate, cit oi fi e u d e bine pregatit profesional voi abandona stupiiritul sau acesta v a deveni o anex5 in raport c u i timpul r5mas disponibil

VII. INVESTITPI = RISC


Cel rnai tare afectati d e situatia economic% a c t u a l i vor fi apicultorii incep5tori, avansati cu un efectiv mic d e 20 stupi $i chiar $i unii dintre cei consacrati. 0 stupin5 medie d e circa 50-60 stupi, s a u u n a m a r e d e 100 stupi, a r e l a baz5 o serioas5 investitie, este o valoare $i obligat trebuie sii producg. f n conditii expuse l a punctele d c rnai sus, cit rnai pot produce ace$ti stupi ? Nu a m s 5 d a u r%spuns, clar doresc sB prezint un aspect economic, astfel : sri zicem c5 aceqti 100 d e stupi, se vind, stuparul lichideazg tot, incasind cu aproximatie l a pretul d e azi circa 600 000 lei. Dac5 apicultorul a r depune acest2 sum % l a C.E.C., pe un a n aceast5 valoare a r aduce dobinds 150 000 lei, f a r 5 c a apicultorul s 5 ridice macar un deget. Penh unii s e p a r e c5 apicultura e o afacere deosebit d e rentabilj, poate a fost intrucitva pin5 i n 1989 cind n u puteai face altceva, d a r azi ? Afacerea ar ariita astfel in apiculturii, raportatii l a cei 100 de. stupi ; s i calculiim cheltuielile in raport d e cele scrise $i nescrise (admitind cR unele aspecte d e nuant5 n u le-am atins) $i d a c j venitul adus c a u r m a r e a investifiei (acei 100 d e stupi) n u se ridic5 cu cel putin 25O/,, peste dobinda p e c a r e mi-o asigurS CEC-ul s 5 nu m 5 lansez in a c e a s E a f a cere, care sigur e cu risc in ultirnii ani. Dar cind prinzi $i cite un a n bun sau foarte bun care r8splSte$te $i anii sSraci ... u n a rece, una caldj, este visul apicultorului, amSgirea care il tine pe loc, $i totu$i CEC-ul, e mult rnai sigur, nu m 5 fo@eaz% s5-mi asum nici un risc. fn loc d e concluzie, urmSrind evolufia preturilor de-a lungul anilor a m o b s e n a t c5 a existat o relatie permanent5 fntre valoarea biostimulatorilor $i a mierii. A$a cum a m ariitat, inainte din p r e u l unui kg d e mtere se puteau cumpara 6 7 kg d e biostimulato~i. In prezent dac5 a m

mentine aceeavi relatie, inmulfind 6-7 cu 136 lei kg am obtine cifrele de 816-952 lei sum5 care a r . reprezenta o anumit5 rentabilitate. fn aceastg.surn5 nu 'au intrat $i cheltuielile m5rite de la factorii trans-

port, utilaje,

rne(1'karnente de' uz apical,

timp, factor risc fn alti termeni mierea ar trebui s5 se vind5'vi mai scump. Mierea noastri a fost $i r5mlne $i in continuare cea mai ieftin8; pe plan inter%/ national pretul ei variazs intre 4-20 kg. $tim c3 azi la piat5, pretul ei oscileazl deocarndat5 intre 5-600 lei $i, datorit5 puterii sGzute de -cump5rare a populatiei, mierea se vinde greu cu .consecintele de rigoare. Nu am pretentii ca am argtat toate aspectele privind azi rentabilitatea practi-.-..A.-,-,-n-.-,-,-

c5rii apiculturii, dar m-am str5duit s5 le cuprind pe cele mai principale, a$a cum sint ele, pentru c5 nu pot sta pasiv la toate acestea. Am credinta c5 va exista un grup mare $i minunat de apicultori care vor gssi capacitatea $i putkrea sk treac5 peste toate acestea cu ajutorul increderii in fortele proprii. Puterea de a prin invinge greutatile se va concretiza aQiuni hotfirite, riguros gfndite, caracterizate de o autentici $i consecventii solidaritate d e breasl5 a c5rei sorginte se afl5 i n , comuniunea de interese vizind in final u n profit individual clt mai mare, sigur $i constant. .S5 ne ajute Bunul Dumnezeu $i Sfintul Ambrozie ocrotitorul nostru $i protectorul albinelor !

, - I -

saoi de .plastic, in care pentru cornbaterea eventualelor insecte care apar din polen, in sacii respectivi se introduc tampoane (continuare din paq. 15) . imbibate in tetraclorur5 de carbon., . foarte bun6 familiile, eliminind hriinirile Recoltatul polenului dac5 se face la caartificiale care sint fmrte costisitoare, pacitatea famciliilor poate reprezenta anual Totdeauna, dac5 instalrikn colectoare in echivalent 30-50~/~din valoarea producdin de p a l a obtinem recolte bogate tiei de rniere marf5 ce se realizeazg pe acest produs In m d t i ani se realizeazg familia de albine intr-un an. de la aceste culesuri $i productie de miere Ceara - secretia de cear5 la albine este marf5, in medie 5-6 kg./familia de albine. . o -insu$ire ereditarg, iar noi apicultorii $i Polenul 8i ceara d e albine sint primele industria, avem mare nevoie .de acest proproduse pe care le putem recolta primadus. Sarcina ce ne revine este de a &rija vara de la stupi. d b i n d e in a$a f e l ca ceam seeretati d e orPolen in natur6 se gsseste din abundentg ganisnial lor sEi ajung5 in cgrnara noastr5. In toate zonele tgrii, odatfi c u inflorirea $tim ,c5 indicat este ca anual sli inlocupomilor frucbiferi. Familiile de albine, dup5. irn circa 25-30% din fagurii de mib, pencum cunoa$tem, au o capacitate foarta matru aceasta se va intensifica folosirea fare de recoltare a acestui produs, mai amiliilor de albine d a cresterea fagunlor les cele puternice care de multe ori i$i artificiali, valorificind integral pot&tialul blocheazg cuibul incetinind dezvoltarea. lor biolodc. Cresterea faaurilor artificiali, .Este bine s5 ne dotim stupina cu colec.in numar mare $i de calitate bung dup5 toare de polen $i s5 le folosim c-u incredere cum am ma1 ar5tat la alt capitol, se obtln $i indeminare la urdinigui stupului. primgvara incepind odaG cu inflorirea Colectoarele de polen se monteaz5 la inpormlor fructiferi. Fiecare famihe n c r m l 8 , ceput fgr5 placa activg la familiile care ping la'oulesul de la salcim poate cre$te rame cu albine $i 4-5 a u cel putin 7-8 3-4 faguri, eldberind pentru reformare $1 .rame cu guiet. Plgcile active se monteai5 product& de cear5 tot atftia faguri vechl dup5 2-3, zile cfnd se consider6 c5 albidin inventarul stupului. Dac5 conslder5m nele s-au o b i ~ n u i tcu colectorul. Operatia cg fagurii din inventarul stupului sint Enc5 .de instalare a pl5cii active se face seara noi, de calitate bun&, care nu necesiti Endupg Pncetarea zbomlui $i r6mine.in W i locuire, folosim pentru recoltarea ceni tia dk lucru pe toatfi durata cole&iI?ii ,POrama cl&difoaro la toate familiile, in tot lenului. S e eliminBnumai ili perioada culesezonul activ in care albinele secret5 ceara, ingrijindu-ne ca periodic s i recolt5m sului d e nectar de fnare intensitate. Recoltarea polenuhi din colectoare se ceara dup5 aceste rame . r+ew%'pTin golirea sertfira~elorcu care . 0 cantitate important5 de ceari obtinem sint echipate Dup5 recoltare polenul tredac5 sintem gospodari atenti cu albinele buie supus procesului de'uscare prin utili$i prin curgtirea ,inventarului apicol (razarea c5ldurii naturale sau cu ajutorul inme clgdite, p e t i i stupului, hrgnitoare, stalatiej speciale (usc5tor de polen). Indidiafragma, pbdi~oare etc.). ferent de .sisternu1 folosit, temperatura de Extractia ~i conservarea cerii o "ot!n exuscare nu trebuie s5 dep5$easc8 40-45C. pune intr-un alt articol. Sper5m ca recornand5rile hscrAse in-preDup5 .u$cy-e, polenu1 se cerne,, se s9rteazi d e impuriMti $i se p5streaz5 ~ P n g i a valozentul s5 foloseasc5 in special apicultoririficare in vase inchise, inoxidabile sau in , lor incephtori.

LUCRARI APICOLE CU TANTA DEOSEBITA

IMPOR-

1Q

POLENUL -0 BOGATIE NATIONALA INSUFICIENT VALORIFICATA


ing. 'haian VOLCINSCHI
,,~.111.1111.1..1.1....I....~I
I

1 1 1 M 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ~ I B ~ D I W l ~ ~ 4

Conditiile geografice $i climaterice favorabile din #ura noastrd a u deter: minat existents unei bogate $i variate flore melifere. Astfel i n $ara noastrd : se cunosc peste 1000 de specii melifere din care aproximativ 200 prezintd : important6 pentru apiculturd, numeroase fiind gi plante medicinale. Dintre aces1 = tea 50,401, sint in fondul agricol $i 49,6O/, O n fondul silvic. I n literatura de spe: czalztate se gdsesc numeroase date cu privire la descrierea $i prezentarea caracteristicilor melifere ale acestora. I Aproape toate plantele nectarifeze sint ilt acelagi timp gi polenifere. Existd ins& numeroase plante f h d pondere in productia de nectar dar care sjnt valo: : roase plante polenifere (porumbul, alunul, aninul, ulmul, plopul, nucul, pinul, : frasinul, macul, ricznul, cinepa $i multe altele). La multe specii anemofile pole: nu1 poate f i recoltat gi manual , p ~ i n scuturare Operatia este ugoard, la alun g i la porumb spre exemplu cind u n om poate recolta zilnic m a n m l 5-10 kg polen boyat in proteine, Uria$ele rezerve de polen din @ra noastrd incd lnsuficient : valorificate, constztuie un mijloc sigur d e c r e ~ t e r ea ventiurilor apicultorilor $i o sursd de imbuncitdtire a alimentatiei oamenilor cu acest valoros produs ali: mentar, dietetic $ i energovitalizant.
I
% .

: 3 :
I

: :
I
9

=-

: : : : :
I I

~ B ~ ~ B ~ ~ ~ B ~ B ~ B B ~ ~ ~ ~ B I I D I I I I B B ~

1.11 1 ~ 1 ~ . 1 1 1 1 1 1 . 1 ~ 1 ~ ~ l 1 ~ 1 I l ~ 1 ~

Polenul este o pulbere fin5 care se if15 pe antenele florilor, constituind elementul b5rb5tesc a1 acestora. 0 floare de m5r de exemplu contine 100 000 asemenea gr5unciori nebgnuit de mici care au diametrul de circa 1/50000 mm cu 'o greutate foarte mic5 (se a p r e c i d cB intr-un miligram intrB circa 15 000 gr&unciori de polen) La castanul silibatic numk-ul gr5unciorilor ,de palen evaluat la 180.000 pe floare respectiv 42 milioane pe inflorescenti. 0 floare dintr-un miti$or d e salcie contime 12 milioane griunciori de polen, un racern de paltin de munte contine 25 milioane iar un panicul de porumb contine 50 milioane gr5unciori de polen. Maturizarea $i eliberarea polenului are un ritm caracteristic fiecsrei specii. Astfel albinele il pot recolta fie in tot cursul zilei fie numai dirnineata sau numai d u p l mas2 in, functie d e specificitatea florei cercetate. Aceste minuscule celule germinative transportate d e albine contin forta minun a t l a perpetulrii vietii plantelor prin polenizarea florilor $i fecundarea ovarelor care ajung cu timpul fructele sau semintele plantei respective. fntre albine $i flori exist5 o strinsj interdependenH deoarece albinele au nevoie d e flori ca s l tr5iasc5 iar florile au nevaie de albine ca s5 rodeasd. Functia principal5 a albinei este d e agent polenizator. Zburind din floare in floare albinele efectueazl polenizarea acastora asigurind un important spor cantitativ $i calitativ a1 productiei d e seminb, fructe $i legume care valoric este de 30-

35 ori mai mare fat5 de valoarea productiei apicole directe (miere, cearl, etc.). Dinke toate inseckle albina' esb principalul polenizator care asigurg polenizarea plantelor entomofile in proporfie de 75Din p'unct de vedere al economief nationale, albina pnezintii mai mult interes c a insect5 polenizatoare decit ca produdtoare de miere gi cearg, care sPnt considerate ca produse secundare ale albinelor in comparatie cu contr%utia cu tot111 deosebft.5 a acestora la polenizarea plantelor entomolile. Urmave a poleniziiril se innegistreaz5 specfacnloase sponvl calitative gi cregterii cantitative ale productiilor de seminte, legume gi fructe. Albinele recolteaz5 cu multl h5rnicie aceastA ,,pulbere d e viat5" care este polenul, intrucit aceasta constituie uqica hran% proteici, completit $i bogati In aminoacizi, vitamine $i s5ruri minerale, realizind Sn acest fel $i polenizarea plantelor. Familiile cu mult puiet recolteazi rnai mult polen. Activitatea de recoltare a polenului de d t r e albine este posibilii datoria insthctului ei d e a culege rnai mult decit are nevoie $i a unei p&ecte adapt5ri a albinei melifere prin pilozitatea pronuntata a corpului $i m a ales prin transform5rife suferite la ultima pereche de picimre care p r a i n t 5 un IBcw, o adinciturg denurnit5 corbiculQ sau co$ul@ in care albinele depun polenu1 sub forma unor ghemOt.mce. P e n h recoltarea polenului $i formarea ghentotoacelor de polen albinele zboar5 harnice din floarea in f l o e cercetind in-

I?

tr-un singur zbor 70-150 flori d e acelqi fel. Timpul necesar realidrii unei inc5rc5turi fiind de 15-40 minute fntr-o zi 0 albin5 efectueazi 10-24 zbol'uri iar o familie puternic5 cerce$azEi zilnic milioane da flori. Pentru a putea recolta polenul albinele E l umecteazi cu nectarul din gu$B $i cu alte secretii glandulare, aglolnerind u d sub form5 de ghemotoace in cguletele picioarelor posterioare. Albina in plin zbot continu5 apoi s5 sporeasc5 gr6m5joarele de polen, periindu-$i cu indeminare praful de polen de pe cap $i perivorii corpului pe care-1 depun in panerele picioarelor pdsterioare. Aceste ghemotoace da polen sint apoi depozitate in celulele fagurilor. Culoarea, structura $1 compozitia gx&untiorului de polen este diferit5 in f u n e i e de originea lui floristic5 d m CUloarea ghemotgului de polen este uniform5 avPnd o singuri provenienti ca specie (albina nu cerceteazg in acela$i zbor flori de s p d i diferite). Greutatea celor dou5 ghemotace de polen transportate de o albin5 se apreciazi c5 este de 15-25 mg unde sint conglomerate circa 300 000 grgunciori de polen $I care reprezint5 o zecime din greutatea unei albine. Pentru a realiza 1 kg de polen, o albini ar trebui s5 efectueze teoretic circa 67 000 zboruri (sac 67 000 albine intr-un zbor pot aduna 1 kg polen). D e w i t a r e a polenului fn celulele fagurilor se face prin cornprimarea acestuia de ctitre albine cu capul, lisind deasupra celulelor respective un go1 de 118 din En51times lor. Intr-o astfel de celul5 comprimat5 se depune 0,102-0,175 g polen. Aicj au loc o serie de procese chimice, fermentative $i adao'suri de enzime care contribuie l a transformarea polenului in pgsturg care are o valoare alimentarg de trel ori mai mare d'ecft polenul $i se conservi fn conditii mult mai bune Este cun&cut faptul c5 ptistura constituie Rzerva d e proteine a familiei de albine care stimuleaz5 functionarea glandelor faringiene $i cerifere, contribuind, la formarea corpului gras rji refacerea organdoY uzate, permitfnd P n acela$i timp crevterea in ritmuri accelerate a generatiilor noi de albine tinere. El joac5 un col d e d i t h metabolismul albinelor. Pentru a ne d a seama de cantitatea de polen necesard dezvolt5rii unei familii de albine, mentionam faptul c5 pentru prgsirea unui kg de albine este necesar circa 1,5 kg p5stur5 iar pentru consumul anual a1 unei familii de putere- mijlocie sint necesare circa 20 kg pSstur5. fn conditiile t&rii noastre cu o bagat5 f h r 5 nectarikr5 $i poleniferg, familiile de albine se dezvoltii bine incepind cu aparitia primului polen pin5 in luna iunie.

D u g aceastii dat5 in maj@itatea zonelor culesul d e polen scade, aducind dup5 sine $i reducerea puietului. De aceea se recomand5 ca primEivara cfnd in naturB exist5 un surplus de polen iar cantitatea adusi in stup dep5ggte nevoile familiei d e albine periclitind c h ~ a r blocarea cuibului s5 se facZi aprovizioharea necesar5 cu acest valoros produs. Aceste r e m e de polen s e pot face de exemplu pe timpul infloririi rapitei prin aplicarea colectoarelor de polen, recoltind $i conservind asffel polenu1 in conditii optime, pentru hrana albinelor -in perioadele deficitare dar $i pentru nevoile consumului uman. Prin folosirea colectoareloi- de polen s e retine doar o p a r k mic5 din polenul adus de albine - maxim 2O0I0 restul de WO/@ deci marea majoritak ajunge in stup fnnd folosit pentru crqterea pu~etului. Aphcarea colectoarelor d e polen stimuleazi culesul polenului far5 ca prin aceasta s5 se inf luenteze negativ dezvoltarea familiei d e albine sau productia de miere. Practica $i experienta au demonstrat acest lucru $i in felul acesta se pot realiza productii anuale intre 4-20 kg polen de la o familie de albine De la o singuri familie se poate recolta intr-o zi favorabili 0,3-0,5 kg polen. ApicuLtorii din judetul S l a j au valorificat an de an mari cantitsti de polen predind numai la Combinatul apicol intr-un singur an peste 65 tone polen d e la un numgr de 16 000 familii de albine, realizind astfel o productie medie de 4 k g polen pe stup. In acest calcul nu s-a luat .E n cansiderare polenul recoltat $i oprit pent1-u nevoile prmril sau cel comercializat pe plan local. S e cunosc ins5 numerqi apicultori f r u n t q i care au realizat an d e an productii de 20-25 kg polen pe StuP $i Pn acelaqi timp importante c a n t i ~ t id e miere $i cear5. Daci tofi apicultorii din tara noastr5 a r depune mai mult interes s5 obtin5 anual o productie medie de numai 3 kg polen de la fiecare stup - ceea ce este pe deplin posibil a se realiza in numai 30 zile bune d e cules am atrage in circuitul economic apicol a1 tgrii peste 4 000 tDne polen care valoreazg 2 000 milioane lei, aprwil'nd pretul unui kg de polen la numai 500 lei. Polenul recoltat de albine' constituie pmtru om un valdros aliment dietetic $i energovitalizant care reprezint5 un adev5rat izvor de sinstate. Igteresant este c5 din 100 g polen se obtin atitia4aminoacizi esentiali cz din jumstate kg came de vit5 sau din-7 ou5. Cu 30 g polen se poate asigura t o % necesax%l zilnic de aminoacizi. Cercetiirile f5cute in lumea intreag: de numkrqi medici, farmacigti, chimi~ti $i biologi a u demonstrat practic $i teoretic proprietAtile binefzicgtdare ale polenului

prin numemasele lui elemente chimice pe care l e contihe. Polenul reprezint5 chintesenta unor valoroase substante provenite din plank, completate de albine cu secre@i bido'gice proprii care m5resc efectul lor binefPc5tor El contine numeroase substante indispensabile vietii ca : - numerqi aminoacizi (metionin8, valing, liun5, cistins, glutamin5) care accelereazi functionarea ficatului $i implidt dajntoxicarea organismului ; - ggsimi $i mai ales acizi gragi nesaturati (linol, acid linolic, acid arahidonic). care joac5 un rol important in prevenirea a teqosclerozei ; - numerwi fermenti, hormoni, vitamine $i flavonoizi, necesari organismului pentru mgrirea puterii de rezistent5. Polenul cantine de 20 de ori mai m u l a vitamin5 A tlecit morcovul. Este bogat in vitamina E care reduce partial afectiunile provocate d e bioxidul d e carbon $i bioxidul de sulf, gaze periculoase in conditiile polufirii zilelor noastre. Mai contine cantitsti d e vitamine din grupa B ca riboflavina, tiamina, aci@ pantotenic $i altele ; - polenul mai contine mult.5 lecitin5 $i in special acizi nucleici, microelemente $i elemente minerale importante ca potasiu, calciu, cupru, fosfor dar in special fier $i magneziu care intervin in procesul de hematopoezti (formarea singelui) ; - polenul ate un remediu ideal impotriva surmenajului nevraelor fiind recomandat bolnavilor de prostat.5 $i ceIor suferinzi de boli de malnutritie, actionind ca un bacteriostatic $i normalizator a1 functiilor intestinale. El rn5reqt.e acuitatea vizual5, reds forte depline omului suprasolicitat sau epuizat, regleazg mecanismulcelular fiind foarte indicat in alimentatia

oamenilbr in virst8 prin atenuarea remarcabil5 a simptomelor de imb5kini1-e. Polenul este . indicat sportivilor, celor in convalescent5, copiilor subdezvoltati, iar la copiii de virst5 $colarii previne oboseala. El amelioreaz5 irigarea creierului, regularizeaz5 somnul tulburat $i intervine favorabil in procesul de crqtere. Polenul este considerat de unii medici ca o hinune a vieii fiind total lipsit de toxicitate $i dabriki continutului s5u bogat in substanfe active este un adevfirat izvor d e vigoare $i &n&tate. Toate a c e t e a sint dovezi concludente pentru ca apicultorii sa aprecieze marea traloare a polenwlui, recoltindu-1 la timpul potrivit, pentru a-1 folosi imprtxdi cu familia lor sau sS-1 comercializee pentru M r e a venitului. Sectorul medical d e apiterapie din Bucurevti folose$te anuah importante cantiati de polen care este cumparat prin filialele A C.A. judetene. Polenul poate fi consumat in stare proasp 5 k d u g o condifionq-e riguro& in conditii de igien5 $i nepoluare lqindu-se zilnic intre mese cite o linguritS, dar in mod regulat. El se tine in gur5 $5 se topeasc5 incet ... Polenul se rnai poate z n s u m a in stare lichid5 in amestec cu .miere d e albine, lapte, cacao, ceai sau ap8. Pentru aceasta se dizolv5 180 g miere in 800 g ap5 $i 50 g polen, se agit5 ~bine $i se lasg ink-0 camel3 la o temperatur5 de 20C. fn citeva zile se produce fermentarea. rncepind din ziua a treia bgutura poate fi consumar t5, avind grij5 sfi se fac5 omogenizarea d e fiecare dat5. Se consum8 150-200 g intre mese. Se va evita incqzirea b5utu~iipentru' a nu distruge elqmentele active Pasta d e polen cu miere se consum5 m i bine Si poate fi preparaa intr-un vas emailat din 250 g miere lichid5 la care se adaug8 50 g polen, care se mestec5 bine cu o lihgur5 sau cu ajutorul unui mixer de b5tut fri$ci. Di,n acest amestec omogen se consum3 zilnic 2-3 lingurite intre mese. Statisticile internationale au dovedit c$, o bun3 parte din longevivi $i centenari sint apicultori care obiqnuiesc s8 consume miere $i polen. Regimul de polen servqte s8n5tAtii Omului dar nu poate inlocui medicul el indeplinqte ins5 frumosul principiu al lui Paracelsus : ,,Alimentele noastre s5 fie medicamentele iar medicamentele noastre fie alimentele noastre ?"

Pe agenda stupinei la rubrica priorit5tilor

Ing, Liviu MARGHITAS, ing. Ilie CORNOIU Universitatea de gtiinfe agricole Cluj-Napoca Facultatea de zootehmie

~mmmmm~mmmmmmmmmmmmmmmm~m~~mmI
I,
I

~mmmmmmmmmmmmmm~mhmmmmmmmtmmmg

Dupa traversarea temerard ca $i O n timpul iernii, familia de albine sldbe$teL : mweu ca putere. Rind pe rind, albinele ie$ite din toamndi, care au i e r m t $i au : : pdstrat in ,,coajaU lor chintesenta perpetudrii, mor, iur ,,na$teriZel' albmelor : : tinere nu reu$esc sfi acopere dintr-o datd pierderea. Acum, odatd cu ridicarea : : temperaturii aerului, ,,suflul" d e Onlocuire albind tfndrd-albind bdtrind se face : : t o t u ~ ianevoios. Prezenta u m r suprafete apreciabile de puiet la o cantitate redusd : : de albine este chestiunea unui EnCeput de ,,pragL' natural prin care trec familirle : : de albine. Treptat ins6 ,,na$terileu acoperd ,pierderzle $i familiile intrd Qn echili- : : brut natural normal. Totul dureazd citeva sdptdmini de la ievirea din i a r i i , iar : : apoi Ontreaga stupind i$i conttnud dezvoltarea spre tainicul apogeu - roirea. I Considerind cele mentionate drept caracteristicd naturald a speciei, pentru : : a ajuta familiile de albine sd parcurgd O n sigurantd aceastd prim6 perioadd, sci : : valorifice eficient viitoarele culesuri naturale, se zmpune obligatoriu efectuarea : unei revizii sumare I n primiivard. I

~rammmmmmm'.mm~~mmmmmmm~mm~~mmm~

1m~DmDmm1DmDmmmmmmmDmmDDDmmmQ~

Aceasta f$i are ca scop verificarea intregii stupine $i corectarea unor s m i anorrnale, ivite la unele familii pe timpul iernii. L u m r e a se efectueaz5 pe timp insorit gi o f & informatii asupra fiecrirei familii in paste, legate de : mkrimea populatid, existenb proviziilor de hranii in zona cuibului, prezenta miitcii, a puietului nedpScit gi dpgcit, aspeotul exterior a1 albinelor (uzura), calitatea fagurilor gi a resturilor de pe fundul stupului. La familiile de albine care au iernat corespunz5tor (f5r$i pete de diaree, cu mate5 ' activ5 $i provizii de hranii) lucrarea se rezum& la eurgtirea fundurilor de stup $i, in mod obligatoriu, la o rearanjare a fagurilor in cuib (cei cu puiet in centru, iar cei cu hranZi pe cele deu5 lakrale ale cuibdui), lgsind familiei un numiir de faguri pe care albinele sitit capabile s5-1 acopere in totalitate. Pritl aceastg operatiune $i prin mentinerea in continuare a impachetajului tqmoizolator timp d e 1-2 siipt5mini, asigursm c5ldura necesar5. ce va stimula progresiv ponta m5tcii pe toat5 suprafata ramelor de cuib. F5rg indoial5, cu ocazia reviziei sumare de prim5vaA se vor grisi $i situatii nedorite, unele iremediabile, altele remediabile : Familiile moarte prin infometare se recunosc dup5 atitudinile caracteristice albinelor, care, in ciiutarea unei p i d k i de hran5, r 5 m b cu intregul corp in celulele fagurelui, iar cele c&zute pe fundul stupului au trornpele intinse. Practic neavind ce rnai salva, fagurii eventuali mucegaiti $i cu pete diareice se vor supune topirii. Familiile moarte din eauza nosemozei se recunosc dup5 abundenta petelor

de diaree, iar rnai sigur dupii rezultatul unui examen micrmcopic, solicitat prin filiala judeteans local5 A.C.A. Albinde moarte se string la un loc $i se ard. Fagurii se supun in mod obligatoriu topirii, .iar inventarul lemnos se supune curiitirii ' mecanice $i dezinfectiei riguroase. Familiile cu populatie mi& gi uzata se recunosc dup5 aspectul albinelor. Acestea prezint.6 abdomenul negru, perivorii d e pe torace par brumati iar fagurii pstati d e diaree eman5 un miros nepliicut, p5trunzStor. Ajutorarea acestor familii pe seama altora nu a t e o solut~e economicii. Cu tot regretul, fir6 a pierde timp, se va recurge la desfiintarea totala Familiile de albine muribunde din lips& de hranii se recunosc dup5 ml$c5rile greoaie pe faguri, rnulte fiind cszute pe fundul stupului cu trompele\ intinse, moarte, iar altele se mi$c5 intre viat5 $i intrate ih celule dup5 ultima pic5turi d e sperant8: Asemenea sitaatii nedorite pot f i Entilnite chiar l a familiile notate ca puternice. Se impune verificarea existentei m5tcii $i administrarea imediatii d e faguri cu hran5 d e la rezerv5, organizarea 'familiei la un n u d r de faguri pe care albinele pot sii-i acopere in totalitate, mentinerea impachetawui termoizolator. Pentru reactivarea albinelor muribunde lucrarea se recomand5 a fi facut5 intr-o fnc5ph-e indzit.5. Familiile fgrii hranii sau cu hranii $ufi$i pot fi intilnite cel mai des dup5 iernare. f d asemenea situatii intrii familiile d e albine care au inc5 miere, dar

coroanele se afE departe de zona inc5lzit5 a cuibului. La o riIcire brusc5 a vrenrii posibila i n aceasti perimdg - albinele, nernaiavind actcces la hranfi, i n scurt timp sint predispuse pieirii. S e v a proceda imediat la o rearanjare a ramelor (fagurii periferici, care.@min de regul5 cu rniere, se aranjeaz5 i n locul celor din zona cuibului &n care albinele au consumat in timpul iernii). Dac5 n u dispuhem totu$i d e faguri CU miere, se recornandti umplerea cu sirop de z a h k cgldut (2 pgai zahgr, o parte apZi distilat&) a unor faguri d e culoare mai inchis5 $i aranjarea lor lin& fagurii cu puiet din cuib. S e va proceda i n continuare la menfinerea impschetajului terrnoizolator. Familiile PiIra matcil. - se recunosc dupg lipsa ouglor i n fagurii de cuib;chiar dacS la prima vedere se observg suprafete rnai rnodeste de puiet -cgp5cit. Familiilor fgrh mate3 li se vor adrninistira mgtci de la rezervg (dacii avem) sau intreaga populatie v a f i unificat5 la o familie cu

mat&. h d i f e r e n t de modul de rezolvare a situatiei, matca v a f i protejat5 i n colivie. Familiile In care puietd este numsi de trtntor se recunosc dup5 forma celulelar capgcite sau prezenta extratimpurie a trintorilor. Situatia are doufi cauze : prezenta unei mgtci neirnperecheate rBmase din toamng sau starea d e beuneticire i n care se afl5 familia (prezenta albinelor ouiitoare). In prirrml caz se prOced e a d la unificarea sau administrarea sub protectie a unei m5tci imperecheate, iar i n a1 doilea caz, d e regul5, se renun@ la intreaga familie, iar fagunl se supun topirii. Ca o concluzie la cele mentionate, putern aprecia c& aceast3 lucrare sumarg de p r i w v a d , dacd este efectuat2 mai dovreme, v a scurta considerabil tirnpul de dbzvoltare a1 intregii stupihe, dind sigurant5 In valorificarea irnediatelor culesuri de polen $i nectar, n u inainte ins5 d e a proceda la revizia temeinics d e fond.

..1,1,1.1.11,-.-,-.-.-.-.-.-,-.-.-,-.-.-*

PERSPECTIVELE METEOROLOGICE $1 APICOLE IN A DOUA PARTE A PRIMAVERII


Corneliu POP CerceGbor la Institutul National de Meteorologie qi Hidrologie

pentru anul apicol cel putin sub raportul scimitdtii familiilor de albine in Euna rnai se V M consemna conditii deosebite de la 0 zomi geograficci la alta precum g i i n Motivatia acestei similitudini se afld i n timp. h sudul gi estul tdrii nu se rnai a$influenfa .factorilor rnediului geografic teaptci nopti reci, cele rnai coborite miasupra vremii, complexul acestora in acest nime nocturne, n u se vor situa sub valori an fiind cel rnai apropiut de s t h i l e anilor cuprinse intre 7 gi 10C ceea ce se inca- , amintiti m a i - sus. Ca urmare este probadreazd i n normal. h Transilvania ins6 sr bild o lun6 aprilie insoritd. Fati de obigestimeazd cii i n cele mai reci nopfi mercunuitul clinnatologic de la 13 la 17 zile cu rul termometrului va cobori sub SC preprecipitatii i n nord-vest g i 9 la 14 zile zentind abateri negative de circa fata' i n sud g i est sint probabile cu 2 pimi la de obignuitul climatologic. Instabilitatea atmosfericci proprie lunii se 4 zile mai putine. Lipsa precipitafiilor nu v a afecta inflorirea pomflor fructiferi ce v a manifesta dour in ultimele douli decade cu deosebire in regiunile din sud-estul vor g&i i n sol necesarul : de umezeald ca rezultat al acumuld~ilordupci pr'ecedentdrii. Degi in aceste'reguini in zilele insotul a n cu ploi abundente. lncepind cu f n rite mercurul termomettelor v a putea deflorirea caisului care in anii analogi s-a piigi chiar g i 30 db grade Celsius sint pprodus i n prima decadii a lui aprilie vor sibile g i perioade cu ploi reci care s i T urma ciregul gi piersicul apoi mcirul ce v a compromitd culesul la- saEcEm. asfgura polenul wcesar fortificdrii famili- ' In vest g i sud-vest numdrul zilelor cir ilor de albine. Se poate contu de asemeploaie wa f i mai mic decit in mod obi$nea pe u n aport semnificativ a1 fnfloririi nuit i n timp ce in Moldova numcirul ziunor arbuqti printre care coacdzul g i clilelor cu ploaie v a depiigi valoarea medie tina precum gi culesul de-mand de la plop. ?nultianuald a acestora. Precipitatiile mat reduse.. vor diminua : Revenind la conditiile de temperaturd covorul vegetativ d e mas8 verde astfel g i hranii, se preconizeazci ca in unele iltcit solul se v a inctilzi rnai puternic fazile d i n aprilie sci se incadreze in paravorizind pentru cele ma( calde zile ale metrii optimi reproducerii putfndu-se lunii cregterea temperaturii spre 30C. ajunge la ritmuri de depuneze a oucilor de Brumele tirzii vor putea sd mai fie un peste 1 5 0 0 pe t i . Factorul vint ar putea 36 factor de risc doai 'pentru zone restrinse dimniueze cadrul propice depdgindu-se vidin centrul tcirii. Dacci conditiile de vreme teze de 25 kmlord! pfnci la .care impereched i n aprilie par . a genera bune auspfcii rea mdtdlor se realizeazd optim.
gi m i din acest a n sd aibd triisdturi comune c u primduerile din anii 1949, 1950, 1959 gi 1967.

Meteorologic'se qteaptd ca lunile aprilie

.
~

- PrimWele phnte'.' medicinale reco. r n d a i k in acest q p sint : coada p r i mLului, mqetelul, sunHtoama, prltlagina, gfilbenele, roinit2, tei, pin, cimbri~or, urzics mcsart.3 ~i dftele. Penbru a-$i p k t r a in tdbal;ihate suktantele t h ~ d r t a a r c plantele medicinale trebuiesc adunate din tii'rnp, uscate $i conservate corespunz&.tor in s5culek de pinzg, la loc uscat. . &ma substa,ntdlor medicamentoas% care se g % a c in p h t e l e m e j i d m l e este foarte hrg2. Ele contin substan@ valoroase mpabile s2 opreascli dezvdtarea microhkhr $i s H .prevh5 tulbur5x-i ale aparatu. lui d i g d v . Rri,m&vara este indicalt sli folosim la prepararea siropului. diferite ceaiuri din cornbinatii d e plante meddcinale. NIU este bine s g fdosim aceste ceaiuri toamna cu ocania h r 5 M l o r de ~~e d m i n cauza prezentei unor s5ruri minerale $i substante

nale recomandate a, se f d o s i sub formci d e ceaiuri $i cum se piegdt'esc acestea in cazul hrdnirilor de stimulare a albinelor ? .

- Care

sint principalele plante medici-

tanante care pericLiteaz5 o bua-15 iermre a famliilor de albine. Infuzia sau ceaiul este cea rnai indicati metod2 de a extrage principiile active din plantele ,medicinale gi const5 in lor In contact cu apa &cotit5 timp d e 15 minute. In acest scap, planta se mkuntegte $i La o cantitate de 100 g se adaugg 2 1 ap5 clocotit5. h p g 15 minute ceaiul se stnxmar5 $i se amatecg cu 3 1 sirap de a h & 2 : 1. Re- ' zultii 5 1 sirap au extract d e p l a n k mediclmle, care s e pot adnfnzistra la 10 familii de a1bin.e in portii de cite @,51. Rezult a t e bune e u fost 0btint.rt.e cind s a fol m , t un exltract din&-o cornbitxitie de plante : sun&toare, i m i i , coada $aricaluJui, g%lb.onale$i mqetel. f n fara noastrd cresc numeroase specii de saldm. Care este specia cea mai valoroasd din punct de vedere\ melifer ? - Salcimul omp5 i n tara nmstir5 suprafeb innponbn,te, ce1 nwi raphdit fiiltd salcimul ahb cu Elori mdsositmre dispuse h vacem.

meres

h n u m i r e a s@e5

Perioada de hfJorire

Potential rneLif er
kglb

Miere recoltabil5 @/ha


A

Ce este $i cum se manifest6 boala de mile alhimalor b o h v e vmiazi5 h functie de m u r a toxicului. In'majot-itatea cazurimai ? JOT albnide nu pot zbura, fac saltuni mici, esk toxicoz5 c a u k t g de neetam ~~i~ cmsumt prezintrl tremur&turi carporale $i au abdomeniul mgrit. ~ 5 i u n ed e eLimjll5 0 de a l b h e in.@-0 priogdg nefavOrabiJ& sau c-w c a n m t e a . de w& *ueicimtg. mare canbitate de continut inltesvhal de E~ se m m i f e mc-itmt la mulk culoare gri-g&lbui $i de consistent2 p k -EamiLii de a l b n e mai frecvent in 1Qna toasP. Pe stup se observ5 excremente care m i , ins5 p a t e apare $i in lunile iunie- ' p5streazg f o r m htest;lnului m f i o r . AJaugust. binde drsbnice supravie@iesc h mare fn aceste cazuri in fat. siupului se obalbine mante, gpecial nl;jGur5 p e n h ch f$i pot go;li intestinul hlbiine-dorid $i aibine tinere. Maaifest5postdor.

--

SzuloLm elb (Robinia pseudacaoia) Salcim gal(Cytbus laburnum) Salcim mic /&noomha f r u t i c m ) S a l c h japcmez (Sopho~aiatmnica) , ~alcim dechtiv CXob,inia hispida) Salcijn ro$u (Robinia v~ixosa)

V-VI V-VI V-VI VLI-VIII V-VI V-VI

1000 50
50

400 20 20 20 150 400

300-350
575

1200

, -

Cum se nmnifestii pcidure ? , . .

. . . . ~ .. . .

' & j , r e c m d g w n i a e . de &op tie zah5r caclut h proportie , 1 : 1. Evolutia bolii d e M & de a m e l i o r m conditi{]o~ climQOirce $i , & m , r , i t i s in naturg a unor s m neobro-polenifere netoxice.

boala neagrci de

Ad&p5.W8dtrebyie. insbaht E n stupin5 prirn5irana m f i u , o dat5 cu parjmul zbor de curhtire a albindor initr-LIn 1 0 ~ insorit $i' fenit de curenti. Esk f 0 ~ t . eimpontamt ca el s5 aibh ap5 in permanent5, in caz ccmicrac allbdnele cauth alte s u n e $i p5,rEisw ad5pBtoruJ.
se ~tabilesc indicii bioclimatici folositi i n prognoza fnfloritului la pl-incipalele specii melifere ?

- Cum

- Au f m t emise nUxnerQaSe ipQteze pmhm , a 15muri oni~3ilneaacestei afectiuni. U f i i a M c o n e e r h cfi in realitate este v o ~ h de o toxi1cozCi la fel ca' in cam1 bolii de . prov-t.5 w t e t e .nisi -it de d e r e a de man5 sau alte rjurse de nectar m u polen toxic. . . 0 m f i e mai recent2 $i m i ,acrediibatEi &e ch boala neagrh - este prod%& - de un
virus.
,

s m w m & c-ct&&ce a1 balii se &fat& pnin d e p i q e a ' $i 'ini-iegrirea 'aibinelm. P i d e r e a .pefipnilor $i gradul de pigmentafie a1 C O ~ l u i Prmum . $i. numiirui- dbinelor vizibd behave care Prezint5 n&xhni demrdmate ale conpuJdi, nu pot s 5 zboare $i care mor cu &pile tinute sub fom15 d e amperiv, dwhrtate $i in jos. NU e x k t 5 urll bra,tament .tipic. Se rec o m d 3 - dunarea $i arderea dbinelor moarte, strimtorarea uMiini$u.niJor, reducexea c u i b u m r pentru a evirta r5cirea .puietul'ui $i ad,midstmrea de si~rop de zah&r cilldut. - Care sint cciuzele care determinci aparitia unor miitci trintmite ? - In general mhtaile in virst5 pot de- v m i t r h t m i t e ca u m e a .epuizk#ii re; zexvei de spenms din sperrmtech. A1lkm-i degenerarea s p ~ ~ t o z o i z i d o sau r r5nix-ea spwmatecii impied,ic5 accesul spermei la ovule $i dmi fecundarea sees~tora. 0 alt5 cauz5 este r5cirea excesiv5 pe timp de iarn5 a organelor de reproducare mu d,egenerafrea glandelor anexe r n a i ales in oazul fami,hil~xs k b e ; i.n a s m e nea situatie canalul spermatecii se astupa cu spermatozciizi neviabiai. Cauzele pot fi a r fi cauza foarte diferite dar ortcare cert este cii aceste 'm5tcb trebuiesc . inlocuite im&t.

'

- In ufma . u n w studii $i observatii 'indeliungate pni,vind conditii~e' e l i m t i c e $i . h z d o r & vegetatie, s-au stabilit anumiti . indici caracteristici care stau la 'baza progn o d r i i infloritului. aiferitelor specii melifeire. , Asffel, dupg .SCAS ind,icii Moalimatici earacteristici fazei de inflorire l a . unefe N m t e melifeTx? &t : la dun .241C, la mlcie ciipxeasc8 3ZC, ar@r americm 70C, salcim 374OC, tai pucios 680C, tei argintiu 925OC, f l w r e a - , s d e l u i 10,llC. Sbbilirea imdicdui tamin: se face de la despnim5v5wre pnin insumarea ternpera,turilor zi,lnlice peste 5 O C din zona in care se afilh specia maliferfi. P d i c , la atinge-' i rea a 95/0 din i n d i c d e w c se poate face depkmrea M ~ l i i l o rde d b f n e pentru a prinde Tntreaga penioadh -de cules.

~~.

T .V .

- Cind se monteazci adcipiitorul in stupin6 ? .Cea mai mare cantiltatk de-a p i o fol o s a c albinele pnimhvara, la dizolva~ea mierib mistalizate $i &a prepairarea hranei necesare puietului. f n acest anotimp o fanaimlie de al.bine consums nilmic 200 $i chiar 500 g aph.

APITERAPIA-dumeniu

in care RomBnia detine prioritiiti mondiale

In memoriam Dr. ALEXANDRU PARTHENIU (1915-1991)


. .
-.,,

'

A plecat dintre noi. ' i n 22 septembrie ocupat d e studiul veninului d e albine. 1991, d u M o v i 4 5 tumultoas5 un mare Vreme de aproape 45 d e ani a acvmulat . specialist in terapia cu venin de albine. date din comunic5rile vtiintifice ale' cerDe$i tirziu, ne facem o datorie d e onoare cetiitorilor din strainatate, ' dezvoltindu-1e. din a evoca, pe scurt, viata acestui minuprin propriile sale cercet5ri. A d m o n s t r a t . nat OM. astfel eficienta acestui rnijloc natural d e Avindu-1 ca tat5 pe celebrul Cesar G. tcatament indeosebi in m 5 t o a r e l e tipuri profesor doctor docent d e de afectiuni $i tulbur5i-i : afectiuni reu-' Partheniu Drept constitutional $i administrativ la matismale, arteritele obliterante ale. memFacultatea d e Drept (1910-1920): $i la Abrelor inferioare, hipertensiunea arterial& cademia d e rnalte Studii Comerciale $f Insciatica, nevralgiile- in genhal, hipertiroidustriale din Bucurevti (1920-1912) - dismul, migrena, astrnul bronvic, urticaria, deci o posibil5 carier5. getezit5 d e propriul eczemele, tulbur&_rile de somn, gastroptoza taG, Alexandru refuz5 s5 - frecventeze aerofagia, entorsele, contuziile a r t i c u k r e cursurile Facult5tii de Drept. Sub influ$i musculare etc. enta unor naturaliqti $i medici, camarazq Public&, de-a lungul anilor zeci d e arde excursii, s-a indreptat - din fericire ticole $i studii medicale atit in reviste din am spune noi spre medicin5. Tat51 nu ' din t x 5 cit $i din str8inState. Dintre cele $i-a dat apmbarea perltru fiul minor. - Ca ,apiterapice, enumeram urm8toarele : urmare fiind inc5 d e pe atunci plin d e o . energie deosebita, Pxtheniu p5ra-. ,,Veninul de aEbine i n tratamentul seSte domiciliul Si Seminarul reumatismului, astmului brongic, urticariei gi alto? boli", i n regist@ , , A ~ i c u l t u r a ' ~ Pedagogic, plecind la rudele din Ia$i Si la Liceul internat de acolo. Se inscrie apoi , On ina*ie Si 1957z; ,,Efectul reglator asupra neurodinamil a Facultatea de Stiinte Fizico-Chimice din Bitcure$ti (unde i-a avut ca profesori pe cii cerebrale a2 veninului d e albine 8 i Q. Longinescu S i pe Stefan Minovici). tratamentul tulbu~(iTi10~ menstruale" ' a- - Conjerinta national6 de fiziologie, 1960 ; aceast5 facultate mediteazg plic~bilitiitii. principiilor metodologice ale. - ,,Cu p7ivire la sinergismul asocierii tatglui sgu la $tiintele naturii $i i l . c i t e ~ t e veninului de albine cu iradierea..ultrasonicti in .terapia antireumatismal&" ( i m p ~ e x - . pe ~ l Cam ~1 ("L'homme ~ i cet~ inconnuc6, 1935) fiind profund impresionat de acest3 nci Cu ing. M. Dernetre3cu) la Conferinfa, , Nationalti de m e d i c i d din 1957 ; magnific5 lucrare. La Facultatea de Medicin5 il .are coleg "Observations concerning thk indicape yiitorul celebru umlog Valentin Neagu tions, coxnter indications and'. modalities tat51 medicului $i -scriitorului-Mihai Neaof A p i t h e r a ~ i n certain n e u r o e n d o c ~ i n ~ gu Basarab I n 1940, student anuf -El1 fiind disfunctwnsu i n a1 XX-lea, Congres Internntional de . AptculturC de la B u ~ r c ~ t i , este incorporat in arma aviatiei, u A n d $coala de ofiteri d e rezerv5 (unde a fost 1965; . . ... . primul clasificat). r - "Neurb-endocrin-metabolic bases .of In 1943 a devenit doctor 9n medicin5 ~i the theiapmtic action of bee venom in chirurgie $i a f ~ s repartizat" t la tar5 in the degenerative v a s c u l a ~ diseases" (imcircumscriptia Adunatii-CopBceni. Tspreund cu dr. Constentin Neacsu) - lucrar a n i i di'n- ~ a t e l erespective aveau, ft-ec~ent, prezentat6 Buenos Aiyes, la a1 X X I V f o m e grave de reuniatism. pe care Si lea Congres international de apiculturti (LL le tratau cu ,,albine" (acestea fiind, ProA P I M O N D I E I , tinut Z n 1973 ; babil, ~ r i m e l e sugestii ~ e n t r u apiterapia , , ; ~ foTtifhnte f ~ ~ Si terapeutice ~ ~ ~ ~ pe care o v a aplica mai tirziu, cu un deoven&ului de albine'' in .revista ,,Mogazin'L sebit succes). din 21 i a n u a ~ i e 1978 ; f$i incepe studiile $i cercemile, inainte de a se dedica aproape P n exclusivitate - "Din nou despre veninul de albine" En aceeagi revistci "Magazin", din 21 $i 28 terapiei cu venin de albine, in domeniile igienei, reumatologiei, electrofiziologiei, iulie 1079 ; - "V~eninulde albine : remediu complex fiziologiei $i medicinii sportive. Dr. Alexandru Partheniu' a facut p&e de - traditie milenarci" in rezista " F l a c t i ~ a ' ~ dintre putnii medici din lume care s-au .din 12 martie 1981 ;

'

.,-,

28

"Veninul d e albine stimulent a1 Zongevitdtii ?" i n aceeagi. revistd "Flacdra" din 31 aprilie 1981 ; - "Venin d'abeille et artkrite" i n revista francezd de apiterapie (numdrul din iulie 1981) ; "Veninul de albine $i dinamica Znformabionald normal6 $i patologicd a organismului u m n " , lucrare deosebit de valoroast (ca ~i precedents) publicat6 in rezumutul celui de a1 XXVIII-lea Congres international de apicultu1'6, Acapulco,

meni care ar t r e M sg dea de gindit cerceGitorilor actuali.

- -

Una dintre dorinple puternice ale doctor~lui Alexandru Partheniu a fost aceea ca terapia cu venin d e albine s6 fie cunoscui% de cit mai multi oameni. IatA de ce punem la dispozitia celor interesati (indeosebi cadre medicale) toate articolele pe care le avem ; este suficient s6 scrieti la urrn5tooarea adres5 : dr. Stefan Stingaciu, C.P. 1-17, Constan@ 87m. 1981 ; Rktinopathie diasdtique ,accom~agnant ps.1. dorinta de a ,-tinua cerune artheriopathie atherosclkreuse periphbc e ~ r i l e ,,,inunatdui om $i mrArique, leur evoZution SOUS un traitemen' lexandruapartheniu, ruggm pe toti apiculavec du venin d'abeilles natif et du Doxtorii care inteteg deesebita importslntri ium", lucrare alebtuitd Ompreumi cu dr pentru viata omului a veninului de albine Diogene Ionescu ; s6 trimit5, pe adresa de mai sus, rgspun"Reportajul ,unor redescoperiri redessurile la setul de intreb6ri alriturat : coperite", interviu in "Flacdra" din ianua1 De citi ani practicati apicultwa ? rie 1982 ; 2. Unde locuiti ? Ce virstA a v e i ? - "Veninul de albine $i cibernetica or3. D, ce boli ati suferit inainte d e a 'fi ganismului umun. Metodll d e desensibiliapicultor (apicultoare) ? Dar dupg ? zare intraterapeuticd cu venin nutiv" $i 4. c a r e considerati, dupZl experienba "Date prelinlinare clini~o-biochimice reladumneavoastd, cg sfnt bolile cele mai Qtive la tratamentul reflexogen cu venin 8 , .indecabile cu ajutorul v e n i ~ l l u i de d e albitle nativ" (impreumi cu dr. N , albine ~i al celorlalk p r a s e ale stupuDriigulescu) lucrdri prezentate tn 12 lui ? m h i e 1982 i n cadrut Uniunii Societdtilo~ 5. ce cazuri 'de boli deosebit vinded e S f i n t e Medicale, Bucurefti, I.C.P.A. c a k prin produsele stupului ati intflnit in Sectorul de apiterapie ; practica dumneavoastrri ? "Miracolul stupului veninul qi P . S . 2 . Rog pe toti cei care I-au curios- ' reumatismul" interviu publicat 3n ,,Agricut pe dr. Alexandru partheniu $i detin cultura socialistci" din 2.04.1987 ; date sau documenk despre activihatea sa "Veninul de albine i n serviciul sdmis6-mi comunice in scris la adrea sus-mentdtii umne $i a1 capacitdtii de efort fitionatA, in vederea alc5tuirii unei monozic" ; revista "Flucdra". grafii d e s m viata $i attivitatea acestui O m CU totul deosebitIn ultimii ani a i vietii ernite ipoteza c5 1" wteptarea rfispunsurilor dumneavoasvenind de albine este acela care imtlnitrii dragi ,,medici" $i prieteni ai albinelor, zeaz6 imensa majoritate a apicultorilor v5 rog s5 primiti din inim6 multumirile n i -tra re-atismului oi $i contt.a mele anticipate celei m i cumplite boll a secolului nostru Dr. stetan S m G A C I U cancerul '0 $i explid, de alffel, in ter-

nu

gffffff~ff#m,~~~IVf-/I1 ff~f~~~f~f~#~f~ff~~fff~f/I~~f~fffffffff~~f~ff#

8 MICA PUBLICITATE

a B

h' $ VIND pavilioa apicol. Telefon : Bucuregti, h h

11 8987 dupii ora 17.

(5)

g h

p P
29

~)~#IIIII~II~#~ f f~ f fI fI ~ I f~ f fI fI ff If If I f~ f f~ fff ~ ff # ff I fffffffffffffffffffff~~~f~f#fffiMMf~ff~f~f~

Din presa centrals


-

APICULTORil ERAU MA1 AVANTAJATI PE VREMEA ... FANARIOTILOR


ing. Th. MARCAROV

I I

: din

Dl. cinginer Eugen Mhrza, pre$edintele/ Asociatiei Crescdtorilor de Albine tara noastrd ni s-a adresat cu rugdmintea de a sensibiliza opinia public6 . Z inclusiv pe 'parlamentari - pentru ca, i n proiectul Legii cu privire la impozitul : : pe veniturile agricok a1 populatiei, sd se prevadci ca apicultorii sii fie scutiti de f : impozite. Afldm cci, E n proiectul respectiv, se prevcid, pe bun6 dreptute, scutiri : pentru cei ce practicd creqteiea viermilor de mcitase $1 a pisdrilor de curte. In : : ceea ce privegte apicultura, sint scutiti do& cei care au pin6 la cinci stupi, deci : : cei care, de regul6, sint Encepdtori g i -nu pot fi incadrati In grupa prod~ccitorilor f 3 n cazul apicultorilor care defin cel putin 250 de stupt,'s-a propus ca : - agricoli. l : impozitul pe stup sci fie de circa 500 lei, i n functie de zona de fertilitate On care f -1 ; se incadreazd. I Dupci Revolutia din decembrie 1989, apicultura s-a concentrat in proportie n gospodciriile populattei, ceea ce e s k &t se poate de bine. ; - de 9 8 - 9 9 la s u t i E Z Dacd nu se revine asupra prevederii ca produccitmii care trdiesc aproape exclusiv din practicarea apiculturii sci pldteascci impozit, E n scurt t i m p v a dispdrea :.. : mierea natural6 de pe piatci $i vor minca copiii ~i nepotii no$tri ,,iscustvennEi f miod" (maere artificialci) pe care ne-o oferd turi$tii din fostul imperiu sovietic. : Important de retinut cci, $i pe vremea dictaturii ceausiste, apicultorii erau : sczrtiti de plata impozitului be venit din aceastci activitate. Bcinuim cli n u pent?%+ a Stringe voturile la 20 mai 1990, dl. Ion Iliescu a adoptat, Z n preajma alegeri- : 107, u n Decret-Lege i n care. s-a prevcizut, i n prinoipal ,,,scutirea produccito~~i~or =I apicoli de impozit pe veniturile realizate din practicarea apipiczllturii". Dupd ce a clgtigat alegerile, Frontul Salvcirii Natwnule i-a uttat pe apicul- : tori $i, sa pare cci, forma actuald a proiectului de .lege a fost acceptatci $a de Ministerul Agriculturii g i Alimentatiei care $i-a dat avizul. De meutionat, cd : tard cu agricultura dezvoltatd, apicultura nu t~ciiegtepe ,,picioare proE n nici prii" $i este i n permanent6 subvenfwnatd (ceea ce apicrsltorii romdni n u solicit&). : Astfel, apicultorii din tiiris care fac parte din Piata Comunci primesc zahdr la f pret redus pentru frurajarea familiilor de albine, medicamente pentru prevenirea : fi combaterea , bolilor, fonduri pentru dezvoltarea cercetcirilor ~ t i i n t i f i c egi, ceea : ce este cel mai important, beneficiazci de scutire de impozit pe venit. A m rcisfoit citeva hrisoave ale unor principi domni fanurioti din Tara : ' . Rorncineascci : Mihail Racovitd, Mihail Constantin $utu, Alexandru Ipsilante $i : Alexandru C,onstantin Moruzzi, care au domnit succesiv in perioada anilor 1753- : 1799 $i i n care se aratd cci stuparii sfnt scutiti de dijmcirit, o form& a impozitului f : pe venit. La 6 aprilie 1628, Alexandru Ilia$ scute$te satul Livezeni, Slobozia : : MBnirstirii NiLcet ,,ca sd fie En pace slobozi g i iertati de miere". Dupci c u m se : vede, apicultorii erau m i fericiti pe vremea fanariotilor decft acum.

i
3

.
I

I I

'

I
I

I I

DOCUMENTAR APICOL
1

Mierea -criterii
Definitii $i texk vechi
I

de calitate
Demetul din 1976 Astfel la 22 iulie 1976 a fost publicat' i n

U n decret aplicat a1 legii d i n 1905 (modificat i n 1919), lege care este un text general asupra reprimcirii Traudeloi privind vinzarea miirfurilor $i falsificarea produselor alimentare $i a produselor agricole definevte micrea : ,,Denumirea miere - s e aplicii exclusiv mierii produse de albine". ,,Totu$i, cind i n perioada .normal& de producere a mierii, albinele au jost hriinite cu ajutorul zahiirului sau altor substante dulci altele dectt ntierea, produsul obtinut n u poate fi desemnat decit sub numele de miere de zahiir". ,,Denumirea - miere - nu poate f i folositii pentru a desemna o miere caraniel<zatii.p?!an inciilzirg sau cu peste 25% apii". ,,Calificativul .- pur -*sau indcccdrea regiunii de origine n u se pot aplicn decit mierii ~ r o d u s i ide albine, excluzind mierea de zahBr ( 4 ) . Acest text va riimine' i n vigodre pimi in 1976. Larousse-ul de la inceputul secolului indica ,,Mierea este o substantii d u l d , siropaasii pe cire unele insecte, in special albine, o prepard cu materii adunate de pe flori" (1). Congresul internation& pentru reprimarea fraudelor alimentare $i farmuceutice tinut la Geneva i n 1908 a adoptat urmiitoarea definitie : ,,Mierea este substanta pe care o produc albinele.transformind sucurile dulci culese de pe vegetale $i pe care le inmagazineazd i n faguri" (2). Definitia mierii datii inainte- de riizboi de ciitre congresul national at Federatiei societiitilor apicole este ceva mai -precis& : ,,Mierea este produsul dulce elaborat de albine ca?e culeg unele sucuri de pe nectarii $i alte piirti ate plantelor, sucuri pe care le Cmbogiitesc cu secretiile lor, pe cars Lk modificii i n -0rganele lor $i pe care; in 'fine, le. inmagazineazii i n faguri" (3). In fi$a tehnicci dattnd d i n 1971 ( 4 ) , scrie m : ,,Texte noi care rdspund cel mai binec u w t i n t e l o r actuale despre miere sint .in prezent in studiu". Acest studiu a fost desdvlrgit- prijttr-o . colaborare , strinsii intre Unillnea - grztpurllor apicole franceze ( U G A F ) , Laboratorul de analize a l e produselor stupului, . Statiunea l N R A de la Bures-sur-Yvette ca $i serviciile Reprim& rii fraudelor qi controlului calitdtii. De altfe1,'o directivd CEE, datind d i n 1974, vine oportun sci incite tiirile m6ntbre sii-,vi armonizeze legislatiile privind mierea.
,

Journal offictel decretul 76-717 denumit i n mod o b i ~ n u i t ,,,decretul asupra mierii". 171 articolul prim a1 sidu, acest text define$te astfel mierea : ,,In sensul prezentuEui decret, se iiztelege prin miere produsul alimentar obtinut de albinele melifice, d i n nectarul florilor sau secretiile ce provin din paptile. vii ale plantelor sau se aflii pe ele, pe care $1 culeg, transformb, combind cu Inaterii specifice proprii, i n m g a zineazii $1 lasii sci sc maturizeze En fagurii stupului. Acest produs alinentar poate fi fluid, gros sau cristalizat". Se precizeazii dupii aceea cii : Princlpalele vcarietiiti de m k r e 'sint urmditoarele : A. Pn functie de'origine : @ Miere de nectar :: mierea obtinutd i n principal din nectarul florilor ; (,,in principal" fnscamnci cd mierea de nectar pouts confine putind miere de manii). @ Mierea de man6 : miere obtinutd in pr~i~cipal d i n secretii provenind d i n piirtile vii ale plantei sau care se afld pe e l e ; culoarea sa merge de la brun deschis sau brun .verzui la o tentii aproape neagrii" (,,in principal" aratii cii aceastii miere poate confine eventual putinci miere de nectar). B.h fmunctie de modul de o b t i h ~ 0 Miere i n faguri : Mierea inmagazinatii de albine i n alveolele ,ciipdcite d i n fagurti proaspiit construtti de ele, care n u contin puiet $i vindutii f n faguri, intregz sau n u ; (este vorba de mierea ,,On sectiuni" dar $i de fragmente de faguri decupate de apicultor $i vindute ca atare, cu conditza ca sii fie ,,faguri recent construiti", adicii d i n ceard proaspdtii, care nu au continut nzciodatii puiet. Miere cu bucdti de fagure : mieren care contine u r n sau mai multe bucdti de miere i n fagure. (Este evident cii trebuie, pentru interesul consumatorului, ca acestc buciitz de fagure sii f i e prezentate Z n miere lzchtdii $i i n bofcan de sticld ; dar aceasta nu este o obligatie ,,legal&"). Mierea scursd (kgouttk) : mierea obtinut6 prin scurgerea fagurilor descbpdciti care nu contin puiet. @ Miere presatd : mierea obtidut2i prin presarea fagurilor care n u confin puiet, fdrii inccilzire sau Onciilzifi i n -mod moderat.

*' De fapt, aceste ultime tPei lienumiri practic n u ' slnt utilizate niciodatci, nici chiar respectate. Pentru.cd este vorba de dispozifii legale, erna .dintre aceste denumiri ar trebui sa figureze pe etichetele de miere comercializatrl , O n detaliu pentru a-1 informa pe ..consumator asupra modului de extractie utilizat de apicultor. De altfel, pentru, a putea face o distinctie ,,come?ciald" Ontre mierea extras6 prin unul . sau altul din aceste procedee (scurgere, centrifugare sau presare), ar trebui suprimate toate cuvele de centrifugare d i n niiel d ~ i i ,pentru cci scopul acestor aparate, a cciror. utilitate. n u mai trebuie demonstra- tci, este chiar de a ce?ztraliia mierea care p ~ o v i n e din extractorul ( h i a r e centrifugat i ) de miere provenind de la mesele (sau ma$intle) de desccipcicit (miere scursa). 1.r. aceastfi ipoteza, numai rnielilriileechipate cu centrifuge pentru stoarcerea cdpcicelelor a t putea utiliza bacuri centralizntoare ! (a? fi'absurd, mlerea scursii avind aceeavi calitate ca mierea centrifugatci). De altfel, n u este cazul sci se distinctie Ontre mierea obtinutci prin presarea cdpficelelor care 'este la fel -ca. cea .extrasii prin centrifugare 9 ceva provenind din presarea fagurilor Ontregi, a1 cli70r Qnfinut de polen poate f i mult mai mare decit cel n o ~ m a l (ceea ce, in ' sine, n u ar trebui considerat ca o gre$eaId !). CPt despre ,,Oncdlzirea moderutci" autoriihtd, notam cci aceastli expresie este remarcabild prin lipsa sa de precizie. De altfel, orice persoumi chematci sd comercailizeze miere trebuie sd $tie :- cii este interzis sd se detinci, -s& se vindd sau s6 se distribuie .gratuit sub denumirea de miere, u n produs care n u rcis,/ punde definitiei de m i sus ,(art. 2) ; - cd denumirea ,,mierew trebuie utilizatfi obligatoriu pe toate ambalajele completatii eventual printr-o indicatie de origine floralii Sils*au u n nume regional, teritorial sau topografk (miere, din Proven- . ce, miere 'din Franta sau miere de Munte, de exemplu) dacd produsul. riispunde unor 'criterii bine defiliite., Este de notat cd aceste denumiri pot f i reglementate prin n cadrul decizia Ministerului Agriculturii' O de coduii de utilizciri definite prealabil, tle origine etichete, (labels), sorturi de miere, denumite astfel, care se fnscriu in cadrul gkneral a1 protectiei $i promovcirii produselor agricole d e calitate. - fiecare ambabaj de detaliu (sub 10 kg) trebuie sd poarte . obtigatoriu numele $i adresa producdtomlui sau a1 celui care o conditioneazd (legea prevede cd aceastd indicatie poate f i eventual Onlocuitd printr-un cod furnizat d e Administratie), ca $i greutatea net6 continutci.

torul a determinat caracteristicile de 'mpozitie care trebuie respectate. latci o prezentare succintii : - continut O n zaharuri reductoare : miere dc nectar: 65O/0 min., man6 : 60u/0 mznimum ; - continut in &@ : 21B/o maximum, cu exceptia celei de calluna $i trijoi : ,?3U/0 ; - continut aparent i n zaharozd : 5% (acacia, lfvandd $i Banksia : ; . - continut O n materii insolubile i n apd : O,lOjo (miere presatd : 0,5/0); - continut. O n muterii minerale (cenu$dj : 0,6O/? (cu excepfip manei : ; - wnttnut i n acizi libert : 40 mili-echivalenti per K g ; - continut in HMF: 40 miligrame per Kc7 ; - indice diastazic ,,nu rnai mic de 8 (miere cu confinut de HMF sub 15 mg :
145).

f i verificate decit O n laboratm, mdsurarpa continutului O n apd este din contrli la in-

DaccZ majoritatea acestor masuri n a pot

'

demEna oricdrui apicultor ce dispune de u n refractometru. Aceste caracteristici garanteazd mierii o calitate minim6 $i aceste continuturi ,,Eegale'' nu Sint de fapt foarte stricte pentru apicztttor. Unii ar dori multci rigoare i n texte ,vi mai ales O n muterie de continut Orr apli vi NMF. Confinutul i n apci a1 mierzi este de fapt u n criteriu extrem de important: de conpnutul i n apii depinde conservarea bum5 sau necorespunzcitoare a mierii, calitatea cristaltzdrii sale, valoareb gustativci (6). $e $tie cii cont.lnutul ,,ideal1' se situeazci in jur d e 18-17/0. f n priointa HNLF, el este m l m a i bun indiciu de Embcitrinire a mierii cunoscut O n prezent, fie cd este fmbdtdnire natural& sau ,,imbdtrEnireM provocatci de o inccilzire exagerat6 a produsului; o ,,miere burrii" trubuie sd aibe u n confinut i n HMF sub 10 mglkg.
Refenin@ bibibgrafice

(1) Nouveau Larousse illustr6 - Dictionnatre universe1 encyclopkdique (7 vol.), Paris, Larousse Ed. 1900 (2.) ABC de l'apiculture - A. I. et E. R. Paris, Bondonwau Ed. 1909 (3) Encyclopedie Apicole - E. Alphanderg ; Paris, 1947 ( 4 ) Texte legislatif concernant le miel ( e n vigueur au 1er janvier 1971 F. Jeanne) (5) Decret sur le miel - F. F. ; Echauffour ITAPI-OPIDA Ed. 1976 (6) Le Gout d u miel - M . Gonnet et G. VACHE Paris, UNAF Ed., 1985

Pentru a .evita comercializarea unor 507turi de miere de calitate-proastci, legisla-

Anexele decrehlui d i n 1976

I ? . JEANNE, Articol 'din .revista AWilles et fleurs sept-oct. 1991 traducere Liliana Bretatean

S-ar putea să vă placă și