Sunteți pe pagina 1din 32

1

Importan]a EMC. Istoric.


De Ia 1 ianuarie 1996 este obIigatorie Ia toate aparateIe, sistemeIe eIectrice i
eIectronice s ndepIineasc normeIe EMC aIe Comunit]ii Europene ca s poat fi oferite pe
pia]. Productorul sau importatorul trebuie s primeasc un semn de conformitate astfel:
Prima problem de EMl semnalat a fost atunci cnd Marconi a instalat demonstrativ un set
de telegrafe n legtur cu Anglia, Franta si SUA, care binenteles c nu au functionat bine simultan
(JOL72). A fost descoperit astfel accidental c frecventa este important n transmisia datelor.
ln 1934 a fost creat ClSPR, la nceput fiind interesati de domeniul EMC doar cei care lucrau n
domeniul militar. ln anii 1945-1955 a crescut precizia echipamentelor servo utilizate n armat, au
aprut comunicatiile tactice radio pe nave, a aprut sonarul, s-a rspndit radarul si ca urmare
problemele de interferent s-au diversificat. ln anii 1955-1965 au aprut noi probleme de interferent
datorit introducerii tensiunii de 440V/60Hz pe nave. Dup 1965 au aprut dispozitivele
semiconductoare care au dus la rspndirea, miniaturizarea si diversificarea tuturor echipamentelor
electronice.
ln prezent o mare parte a populatiei foloseste telefonul mobil, exist telecomenzi radio pentru
diverse echipamente, comunicatii radio punct cu punct, aparate de uz casnic echipate cu
microprocesor, comunicatii prin satelit, calculatoare personale, posturi nationale si locale radio si TV si
ca urmare problematica EMC devine din ce n ce mai important. De exemplu n SUA, din 1950
numrul de statii de emisie a crescut de 4 ori si a ajuns la 1400 de statii TV si 11000 radio. FCC a
acordat licente la 12 milioane de statii fixe si mobile pentru comunicatii.
EMC este de important vital mai ales n unele domenii:
-n aviatie si tehnica spatial
-n marin
-n domeniul automobilelor
-n domeniul transporturilor cu trenuri rapide
-n tehnologia circuitelor integrate
Constructorii de avioane trebuie s fie siguri c aparatul de zbor va functiona n orice conditii
de perturbare electromagnetic. Se impun de aceea teste de susceptibilitate care necesit camere
izolate foarte mari si emittoare de ordinul sutelor de KW. Se caut solutii noi pentru materiale
compozite de ecranare, pentru noi metode de test, de predictie si msurare. Se ncearc mrirea
imunittii la perturbatii a echipamentului electronic de bord. Se verific de exemplu comportarea
avionului la descrcri electrostatice printr-un aparat care descarc o energie controlat n fuselaj,
msurndu-se apoi influentele n interior (*lEE92).
Un exemplu din tehnologia spatial este satelitul HlTEN lansat n 1990 si care si-a terminat
misiunea n 1993, cu un calculator de bord care a fost afectat de 655 de erori cauzate de radiatiile
cosmice. Salve de erori au aprut dup exploziile solare majore. ln aceast perioad calculatorul a
functionat corect datorit circuitului de votare (redundant hardware hibrid) (NlR96).
La autoturisme problemele specifice EMC sunt date de faptul c n aceeasi incint trebuie s
functioneze att partea electric puternic perturbatoare (aprinderea, stergtoarele de parbriz, ventilele
ABS, comutatorul de lumini) ct si aparate care prelucreaz informatia (calculatorul de bord, comanda
ABS, etc.). Cu ct autoturismul se modernizeaz si apar module noi de prelucrare, cu att problemele
de EMC devin mai importante.
2
ln domeniul trenurilor rapide, la modernizarea liniei de metrou "Central Line", contractul de
asigurare EMC a costat de ordinul a 1 milion de lire. Dificulttile au fost generate de schimbarea
vechilor sisteme de semnalizare cu altele noi, fiind necesar totusi ca noile trenuri s poat functiona si
cu vechile sisteme de semnalizare pentru a nu bloca traficul.
ln tehnologia VLSl, cerintele care se impun sunt:
-frecventa de tact > 100MHz
-viteze de transfer de ordinul sutelor Mbps
-comunicatii la frecvente > 1GHz
Aceste cerinte necesit o proiectare atent din punct de vedere EMC. Cu ct n tehnologia
VLSl se micsoreaz dimensiunile si grosimile stratului de siliciu pentru a obtine nivele mari de
integrare, cu att circuitele devin mai vulnerabile la perturbatii radiate. Un studiu cerut de NASA
societtii Cirrus Logic solicita ca memoria dintr-un circuit VLSl s fie realizat cu tolerant la erori
(prin redundant).
Un grafic al cheltuielilor de asigurare a EMC pentru diferite faze de realizare a unui aparat (fig.
1.1) sugereaz c o preocupare pentru EMC din primele faze asigur costuri reduse.
lmportanta acordat acestui domeniu n trile dezvoltate a dus la organizarea de cursuri post
universitare pentru inginerii din nvtmnt si productie, mai ales n domeniile n care perturbatiile pot
produce pagube importante (domeniul militar). Organizatorul acestor cursuri este Donald R White
(*lNT86). Se poate mentiona ponderea dat n aceste cursuri diferitelor probleme de perturbare.
Astfel un curs de 4 zile este mprtit pe zile astfel:
1.Masa, ratiuni si conflicte, masa la plachete cu circuite, ambient electromagnetic
2.Cmpuri electromagnetice, diafonie si surse de alimentare. La surse de alimentare se
discut:
-problemele surselor n comutatie
-filtre de alimentare si transformatoare izolatoare
-set motor - generator pentru alimentare nentrerupt
-surse nentreruptibile
3. Ecranare, teorie, materiale folosite
4. Rezolvarea unor probleme de interferent
Ca lucrri de referint n domeniu se pot cita cele 6 volume din colectia Don White
Consultants (WHl72). ln volumul 1 sunt prezentate definitiile si conceptele problemei EMC, aratndu-
se n detaliu modul n care se manifest fenomenul de interferent. Lucrarea contine norme,
standarde si specificatii att pentru domeniul industrial, ct si al bunurilor de larg consum si militar.
Volumul 2 prezint concepte fundamentale si aplicatii practice referitoare la metodele de test si
procedurile care trebuie aplicate n vederea atenurii interferentei electromagnetice. Sunt indicate de
asemenea proceduri de testare a susceptibilittii echipamentelor electronice, att n cazul
perturbatiilor conduse, ct si radiate. Prevenirea, controlul si suprimarea EMl fac obiectul volumului 3.
timp
Cheltuieli de
asigurare a EMC
10
1
Conceptie Proiectare Prototip Serie 0
Figura 1.1
3
Lucrarea vizeaz sursele de EMl si susceptibilitatea receptorilor la perturbatii, abordnd o serie de
probleme specifice cum sunt:
-analiza si prevenirea EMl n sistemele electronice;
-pozarea cablurilor si echiparea conectorilor;
-legtura la pamnt -ecranarea si materialele utilizate n acest scop;
-filtrarea si izolarea retelei de alimentare;
-controlul interferentei n componente, circuite si echipamente.
Aparatura de testare a EMl si conditiile de testare n cmp deschis si n incinte ecranate sunt
descrise n volumul 4. Se analizeaz senzori, analizoare de spectre, precum si sisteme automate de
msur a EMl. Volumul 5 este o introducere n analiza influentei electromagnetice cu aplicatii
practice. Metodele utilizate, empirice si teoretice acoper o clas larg de surse de zgomot din mediul
nconjurtor: emittoare si receptoare, radare, comunicatii vocale si numerice, aparatur de
navigatie, etc. O prezentare a numeroaselor reglementri, normative si standarde, precum si a
agentiilor de control care au atributiuni pe linia specificrii msurilor pentru controlul EMl este dat n
volumul 6.
Una din cele mai complete lucrri de referint este (SAN90). ln capitolul 1 "Perturbatii
electromagnetice, mediul electromagnetic si protectia susceptorilor" se trec n revist notiuni generale,
standarde si reglementri, definitii, si se caracterizeaz semnalele n domeniul timp si domeniul
frecvent. Se enumer apoi n lucrare posibilitti de legare ntre ele a masei electronice, a
pmntului de protectie, a carcasei conductive, se indic alegerea punctului de contact la pamnt la
echipamentele sensibile. Se citeaz n continuare o list de msuri antiperturbative la transmisia intra
/ intersisteme a semnalelor. Se trec n revist materiale, componente si dispozitive antiperturbative
(filtre, capacitti, inductivitti si ferite absorbante, elemente de limitare). Capitolul "Protectia
ambientului electromagnetic" descrie micsorarea perturbatiilor la generator. Pentru prima dat la noi
se face asocierea dintre notiunea de compatibilitate electromagnetic si poluarea mediului.
O carte de mare valoare a aprut n 1996, tradus si n limba romn (SCH96), care se
remarc prin claritate, simplitate si modernitate.
Pe msura introducerii materiei de EMC n Universittile noastre au aprut crti si studii de
compatibilitate, asa cum sunt cele de la la Constanta (SOT97) si la lasi (SER95), ultima lucrare fiind
un remarcabil tratat de ecranare. O carte aprut la Timisoara (lGN96) detaliaz aspecte legate de
msurri n EMC.
Publicatiile periodice n domeniul compatibilittii electromagnetice sunt lEEE Transaction on
Electromagnetic Compatibility si EMC Technology Magazine (Don White Consultants).
EMC studiaz unele efecte ale cmpului electromagnetic. Chiar dac se poate considera
banal, este bine s fie dat la nceput o definitie a cmpului electromagnetic (DlM72):
"Cmp electromagnetic- forma a materiei care prezinta o anumita continuitate a distributiei n
spatiu, caracterizata printr-un cmp electric si unul magnetic variabile n timp, care se conditioneaza
reciproc si se propaga cu viteza luminii. n fiecare punct al cmpului, asupra corpurilor ncarcate sau
polarizate electric, polarizate magnetic sau prin care circula curent electric, actioneaza forte si cupluri
de forte determinate de cele 4 marimi vectoriale (H,B,D,E)."
4
1. Interac]iunea dintre mediu i echipamenteIe eIectronice
Asupra unui sistem electronic se manifest o multitudine de influente exterioare. Figura 1.2
arat o imagine global a influentelor exterioare, cu exemple sugestive:
Obiectul compatibilittii electromagnetice este studiul perturbatiilor electromagnetice.
1.1.Defini]ii. Aspecte juridice
CompatibiIitatea eIectromagnetic EMC, (EMC- Electromagnetic Compatibility n
engleza, respectiv EMV- Electromagnetische Vertrlglichkeit n germana), consta n abilitatea
sistemelor sau subsistemelor de a opera n mediul stabilit, fara sa sufere si fara sa cauzeze degradari
inacceptabile ale functionarii din cauza influentelor electromagnetice (conform Dictionarului
Electrotehnic nternational EC 50).
Compatibilitatea electromagnetic are 4 componente esentiale:
a) caracteristicile perturbatiilor si ale generatorului de perturbatii
b) caracteristicile traseului de transmitere a perturbatiilor ntre perturbant si perturbat
c) susceptibilitatea dispozitivului perturbat la tipul energiei perturbante a generatorului
CLlMATlCE:
temperatura,
umiditate
MECANlCE:
socuri, vibratii
CHlMlCE:
coroziune
BlOLOGlCE:
microorganisme
ELECTROMAGNETlCE
NATURALE TEHNOLOGlCE
Descrcri
atmosferice
Descrcri
electrostatice
Procese
electro-
magnetice
CUPLRl:
-perturbatii conduse
-perturbatii radiate
-descrcri electrostatice
RECEPTORUL DE PERTURBATll (Aparat, sistem
electric sau electronic)
Perturbatii interne
Semnal de iesire
IESIRE
Sursa de
alimentare Semnal de
intrare
lmpmntare
Figura 1.2
INTRARE
5
d) timpul sau momentul n care emite perturbatorul n raport cu nivelul de susceptibilitate la
perturbatii al dispozitivului perturbat n acel moment.
Starea de compatibiIitate eIectromagneticeste atinsa ntr-un sistem cnd nivelul de
imunitate la perturbatii al oricarui dispozitiv din sistem este mai ridicat dect nivelul de perturbatii la
care este supus dispozitivul. Starea de compatibilitate depinde de sistem, deci un dispozitiv poate fi
compatibil ntr-un sistem dar poate sa nu fie n altul.
NiveIuI de imunitate eIectromagnetic al unui dispozitiv se defineste ca valoarea
maxima a perturbatiei care poate fi aplicata dispozitivului fara ca acesta sa-si piarda din performantele
nominale (garantate).
Marginea de compatibiIitate se defineste ca raportul ntre nivelul de imunitate la
perturbatii al dispozitivului sau sistemului si nivelul de perturbatii la care este supus.
Interferen]a eIectromagneticse defineste ca interactiunea ntre perturbant si perturbat
care afecteaza performantele perturbatului.
SusceptibiIitatea eIectromagneticconsta n capacitatea si nivelul cu care un dispozitiv
sau sistem raspunde la energia nedorita a perturbatiei.
Un organism nsrcinat cu studiul problematicii EMC, propuneri de standardizare, reclamatii,
este ClSPR, (ComitF lnternational SpFcial des Perturbations RadioFlectrique).
AspectuI juridic al compatibilittii electromagnetice este urmtorul: cel care construieste si
pune n exploatare un sistem nou este responsabil. El trebuie s ia toate msurile pentru a limita
perturbatiile generate. Mai mult, aparatul trebuie s ndeplineasc si conditiile specificate n standarde
ulterioare aparitiei aparatului, n caz contrar el trebuie retras de pe piat.
Este cunoscut cazul unei cldiri noi, cu geamuri metalizate care a mpiedicat receptia TV unui
grup de case. Constructorul cldirii a fost obligat prin hotrre judectoreasc s instaleze un releu
pe cldire.
Perturba]ii de mod comun i diferen]iaI (figura 1.3):
Se defineste prin tensiune de mod comun (longitudinal), tensiunea ntre un conductor si
pmntare (sau ecran). Se defineste prin tensiune de mod diferential (transversal), tensiunea ntre
dou conductoare izolate de sol. Tensiunile perturbatoare pot fi aplicate simetric sau asimetric, figura
1.3. Tot n figura 1.3 sunt date exemple de aplicare a perturbatiilor la AO.
u
MC
- tensiune de mod comun
u
d
-tensiune de mod diferential
u
d
= u
MC1
- u
MC2
Conductor perturbator i, u
u
MC
i, u
Conductor perturbator
u
MC1
u
MC2
u
d
Un conductor
perturbator parcurs de i,
aflat la potentialul u
determin aparitia unor
tensiuni perturbatoare
de mod comun si
diferentiale.
6
ln EMC mrimile se exprim logaritmic:
diferen]iaI simetric
u
u
u
d
Z
Z
exemplu cu AO n
configuratie diferential
u
u
u
d
u
u
u
d
Z
Z
u
u
u
d
Z
Z
u
u
u
d
Z
Z
diferen]iaI asimetric
u
u
u
d
Z
exemplu cu AO
u
u
u
d
de mod comun simetric
exemplu cu AO
u
u
u
MC
u
u
Z
Z
Z
S
u
MC
de mod comun asimetric
u
u
u
MC
Z
S
u
u
u
MC
exemplu cu AO
Figura 1.3
Tensiunea
perturbatoare
diferentiala simetrica
se aplica n serie cu
tensiunea utila, n
circuite simetrice.
Tensiunea
perturbatoare
diferentiala
asimetrica se aplica
n serie cu tensiunea
utila, n circuite
asimetrice (legate la
masa).
Tensiunea
perturbatoare de
mod comun
simetrica se aplica
ntre masa si cele
2 linii de semnal
prin impedantele Z.
Tensiunea
perturbatoare de
mod comun
asimetrica se
aplica ntre masa
si una din liniile de
semnal.
7
tensiunea:
u
dB
=20lg U
x
/ U
0
, U
0
=1PV
curentul:
i
dB
=20lg
x
/
0
, l
0
=1PA
intensitatea cmpului electric:
E
dB
=20lg E
x
/ E
0
, E
0
=1PV/m
intensitatea cmpului magnetic:
H
dB
=20lg H
x
/ H
0
, H
0
=1PA/m
puterea:
P
dB
=10lg P
x
/ P
0
, P
0
=1pW
Func]ionare perturbat
Un sistem electric sau electronic interactioneaz cu multe sisteme externe - operatorul uman,
perifericele de calculator, reteaua de alimentare, alte sisteme electrice etc. Aceste sisteme externe
interactioneaz cu sistemul dup legi bine stabilite, pentru a obtine o utilitate maxim a sistemului de
calcul. Exist ns si sisteme care, pe lng efectul util prezint si un efect perturbator. ln sensul cel
mai larg, denumirea de sistem poate fi atribuit oricrei colectii de obiecte sau fenomene ntre care
exist relatii de interdependent. Pentru cunoasterea sistemului nu este suficient analiza prtilor
componente, ci este necesar si studiul comportamentului su, adic al relatiilor sale cu mediul. Un
sistem electric si mediul pot fi priviti ca doi parteneri ntr-un joc (Neumann, 1947) care are ca scop
ordinea si dezordinea. Mediul tinde conform celui de-al doilea principiu al termodinamicii s creasc
dezordinea, iar sistemul electric tinde s micsoreze dezordinea (entropia).
Atunci cnd mediul cstig acest joc, sistemul electric nu mai functioneaz sigur, fiind
puternic perturbat.
Func]ionarea nesigur a sistemuIui este datorat infIuen]ei perturbatoare a unor
sisteme externe.
Perturba]ia este o modificare, neregularitate, deranjament n functionarea unui sistem, a unei
masini, n evolutia unui fenomen, etc. (*DEX75).
Studiul global al tuturor influentelor este imposibil. De aceea autorii selecteaz anumite
aspecte ale influentelor externe sau cteva din influentele externe mai nsemnate.
Principial, studiul acestor influente se realizeaz n mai multe etape:
1.Simularea unui anumit tip de perturbatie pe calculator
2.Generarea perturbatiei cu un aparat de test
3.Msurarea efectelor perturbatiei
4.Determinarea unor msuri de crestere a imunittii sistemului la acest tip de perturbatie.
Un pas superior n analiza acestor influente se face prin automatizarea procesului de generare
si msurare a perturbatiei (THl91).
1.2.Standarde na]ionaIe i interna]ionaIe
Colectia de standarde romnesti n domeniu:
a.STAS 6048/1-80 Antiparazitarea surselor de perturbatii radioelectrice. Standardul stabileste
prescriptiile generale referitoare la antiparazitarea radioelectric n gama 0,15-1000 MHz, impus
surselor de perturbatii radioelectrice. Standardul contine metoda de msurare a tensiunilor
perturbatoare din retea, ntre firele active si pamnt cu un circuit serie C, R, L. Se defineste reteaua
artificial ca un dispozitiv care se intercaleaz n timpul msurtorilor ntre sursa de perturbatii si
reteaua de alimentare pentru a crea la bornele de alimentare ale sursei de perturbatii o impedant
definit n gama de frecvente n care se msoar, crendu-se astfel conditii de msurare repetabile si
comparabile;
8
b.STAS 6048/2-91 perturbatii radioelectrice n iluminatul cu tuburi fluorescente tubulare, limite
si metode specifice de msurare;
c.STAS 6048/3-83 instalatii de telecomunicatii prin fir, limite admisibile ale perturbatiilor,
conditii si metode specifice de msurare;
d. STAS 6048/4-83 vehicule si utilaje echipate cu motor cu aprindere prin scnteie, limite
admisibile ale perturbatiilor si conditii specifice de ncercare (echivalent cu ClSPR 12);
e.STAS 6048/5-71 transport electric, limite admisibile si conditii speciale de ncercare;
f.STAS 6048/6-84 aparate si instalatii generatoare de nalt frecvent de uz industrial, stiintific,
medical, casnic sau similar;
g.STAS 6048/7-80 aparate, masini si instalatii electrice (echivalent cu ClSPR 14);
h.STAS 6048/8-71 linii aeriene de transport de energie electric de nalt tensiune si
echipament de linie;
i.STAS 6048/9-80 antiparazitarea radioelectric a radioreceptoarelor si receptoarelor TV;
j.STAS 6048/10-87 aparate si echipamente pentru prelucrarea informatiilor EPl. EPl se mpart
n dou clase, A si B, clasa B fiind mai restrictiv. Limitele admise tensiunii perturbatoare la bornele
retelei de alimentare sunt date n tabelul 1.1, considernd 0 dB = 1 PV:
Tabelul 1.1
Domeniul de frecvent Valori cvasivrf Valori medii
A 0,15-0,5 MHz 79dB 66dB
A 0,5-30MHz 73dB 60dB
B 0,15-0,5MHz 66-56dB 56-45dB
B 0,5-5MHz 56dB 46dB
B 5-30MHz 60dB 50dB
Limitele admisibile ale cmpului perturbator radiat sunt date n tabelul 1.2:
Tabelul 1.2
Domeniul de frecvent Valori cvasivrf
A 30-230MHz 30dB
A 230-1000MHz 37dB
B 30-230MHz 30dB
B 230-1000MHz 37dB
Se observ c diferenta ntre clase se face la limitele perturbatiilor din reteaua de alimentare;
k.STAS 9379-74 condensatoare, bobine de soc, rezistoare si filtre utilizate pentru
antiparazitarea radioelectric. Metode de determinare a caracteristicilor de nalt frecvent.
Din aceast trecere n revist a standardelor romnesti n vigoare se constat larghetea
legislatiei antiperturbative de la noi si simplitatea cu care sunt abordate standardele. Pentru tensiunea
de alimentare se impun doar limitele frecventelor superioare si nu se abordeaz nici unul din celelalte
defecte posibile n retea.
ln ultimii ani n Romnia s-au adoptat standarde noi, aliniate la standardele europene
(*BUL98), astfel:
SR-CEl 1000-2-1/96 (lEC 1000-2-1)
SR-CEl 1000-2-2/96 (lEC 1000-2-2)
SR-EN 60555-1 (lEC 555-1)
SR-EN55011/97 (ClSPR 11)
SR-ClSPR 13+A1+A2/95 (ClSPR 13)
SR-EN 55015/95 (ClSPR 15)
SR-ClSPR16-1/97 (ClSPR 16-1)
SR-ClSPR 17/95 (ClSPR 17)
SR-ClSPR 22/96 (ClSPR 22)
9
Standarde n curs de publicare:
SR-CEl 50 (lEC 50)
SR-EN61000-3-2 (lEC 1000-3-2)
SR-ETS 300127 (ETS 300127) standarde de telecomunicatii
SR-ETS 300386-1 (ETS 300386-1) standarde de telecomunicatii
Proiecte de standarde:
SR-CEl 1000-2-5 (lEC 1000-2-5)
SR-EN 61000-3-3 (lEC 1000-3-3)
SR-EN 50081-1, SR-EN 50081-2 (lEC 1000-6)
Fiecare tar are standarde proprii pentru reglementarea problemelor de compatibilitate
electromagnetic. Pentru ca echipamentele electrice si electronice s poat functiona si n alte tri,
deci s poat fi importate si exportate au fost puse la punct reglementri internationale. Organismele
preocupate de aceast problem sunt: ClSPR, ClGRE (Conferinta international de retele electrice
mari la nalt tensiune), CEE (Comisia international pentru aprobarea echipamentelor electrice), CEl
(lEC) (Comisia electrotehnic international) si alte organisme. De exemplu reglementrile pentru
autoturisme au fost propuse de ONU pe baza recomandrilor ClSPR.
Un standard acceptat n multe tri este FCC Docket 20780. STAS 6048/10/1987 se aliniaz la
acest standard ca si conceptie general. FCC a adoptat reglementrile la recomandrile ClSPR.
Organismele care se ocup de schimburi comerciale si acorduri privind taxele, asa cum este
GATT sunt foarte interesate ca produsele s respecte standardele internationale privind EMC.
Problematica recunoasterii mutuale a produselor n Comunitatea European este o problem
de prim interes (GRE94). ln general piata certific aspectele de calitate a produselor. ln ceea ce
priveste protectia omului sau EMC produsele trebuie s respecte anumite conditii. Abia n 1993 CE a
publicat n Jurnalul Oficial al Comunittii un set de conditii necesare. ln interiorul Comunittii controlul
este asigurat de "controlul intern de productie" al fiecrei unitti productive. ln afar de acest control,
produsul trebuie s fie aprobat de o alt unitate productiv sau de cercetare. Pentru un produs din
exteriorul Comunittii aprobarea este mai dificil, documentatia produsului trebuie aprobat n
Comunitate si se poate chiar decide o vizit la productor.
ln general n SUA standardele EMC (FCC- Federal Communication Comission) sunt mai putin
restrictive, de aceea pentru produsele care se export se utilizeaz standardele europene.
Standardul la care se aliniaz toate calculatoarele personale, precum si subansamblele lor este FCC-
Docket 20780 care precizeaz nivelele limit acceptate pentru perturbatiile emise de mini-
microcalculatoare sau sisteme digitale. Sistemele sunt mprtite conform acestui standard n dou
clase: clasa A domestic si clasa B instalatii comerciale. Clasa B are restrictii mai mari.
Standardele Comunittii Europene (Norme Europene) se numesc EN. Cteva din aceste
standarde si domeniul n care se aplic la nivelul anului 1996 sunt date n continuare (SCH96). Aceste
norme sunt n continu modificare si perfectionare.
EN 50065-1 Transportul energiei electrice prin retele de medie tensiune (semnalizri n
instalatii de joas tensiune)
EN 50081-1 EMC, norme de baz pentru emisii, zone de locuit si birouri
EN 50081-2 EMC, norme de baz pentru emisii, zone industriale
EN 50082-1 Generic pentru susceptibilitate, zone de locuit si birouri
EN 50082-2 (proiect) Generic pentru susceptibilitate, zone de locuit si birouri
EN 50140 (prenorm) EMC, norme de baz pentru susceptibilitatea la cmpuri
electromagnetice
EN 50142 (prenorm) EMC pentru aparate electrice si electronice, perturbatii generate de
cmpuri
EN 50142 (prenorm) susceptibilitatea la socuri de tensiune
EN 50147-1 (proiect) camere absorbante, msurarea atenurii prin ecran
EN 50147-2 (proiect) camere absorbante, aparatura de msurare
EN 50217 (proiect) msurarea la locul de instalare a perturbatiilor emise
10
EN 55011 (ClSPR 11) Valori limit ale perturbatiilor si metode de msurare a interferentei
pentru aparate de nalt frecvent de uz industrial, stiintific si medical (aparate lSM)
EN 55013 (ClSPR 13) Valori limit ale perturbatiilor si metode de msurare a interferentei
pentru aparate radio si TV
EN 55014 (ClSPR 14) Valori limit ale perturbatiilor si metode de msurare a interferentei
pentru aparate de uz casnic, scule portabile si aparate similare
EN 55015 (ClSPR 15) Valori limit ale perturbatiilor si metode de msurare a interferentei
pentru sisteme de iluminat
EN 55020 Susceptibilitatea radioreceptoarelor
EN 55022 (ClSPR 22) Valori limit ale perturbatiilor si metode de msurare a interferentei
pentru sisteme de calcul
EN 55025 (proiect) Valori limit ale perturbatiilor si metode de msurare a interferentei n
mijloacele de transport
EN 60555 (lEC 555) EMC norme de baz pentru sistemele de alimentare
EN 60555-2 Perturbatii n sistemele de alimentare datorit aparatelor de uz casnic (armonici)
EN 60555-3 Perturbatii n sistemele de alimentare datorit aparatelor de uz casnic (fluctuatii
de tensiune)
EN 60801-2 EMC n automatizri industriale. Protectia la descrcri electrostatice.
EN 60868 Msurarea zgomotului
EN 61000 EMC generic
EN 61000-2-4 Perturbatii conduse n mediu industrial
EN 61000-4-8 Susceptibilitatea la cmpuri magnetice de 50Hz
EN 61000-4-9 Susceptibilitatea la cmpuri magnetice n impuls
EN 61000-4-11 Susceptibilitatea la perturbatii din retea (ntreruperi, oscilatii)
Standardele ClSPR (lGN96):
ClSPR 11- Limite si metode de msurare a caracteristicilor de perturbare radioelectric pentru
aparate industriale, stiintifice si medicale;
ClSPR 12- Limite si metode de msurare a caracteristicilor de perturbare radioelectric pentru
vehicule, brci cu motor si masini antrenate de motoare cu aprindere comandat;
ClSPR 13- Limite si metode de msurare a caracteristicilor de perturbare radioelectric pentru
receptoarele de radiodifuziune si televiziune si a echipamentelor asociate;
ClSPR 14- Limite si metode de msurare a caracteristicilor de aparatelor electrocasnice, a
utilajelor portative si a aparatelor electrice similare, relativ la perturbatiile radioelectrice;
ClSPR 15- Limite si metode de msurare a caracteristicilor de perturbare radioelectric
pentru lmpile fluorescente si corpuri de iluminat;
ClSPR 16- Specificatii ale ClSPR pentru aparatele si metodele de msurare a perturbatiilor
radioelectrice;
ClSPR 17- Metode de msurare a caracteristicilor de antiparazitare ale dispozitivelor de
reducere a perturbatiilor radioelectrice si ale filtrelor pasive;
ClSPR 18/1,2,3- Caracteristicile de radio-interferent ale liniilor si echipamentelor de nalt
tensiune;
ClSPR 19- Ghid de utilizare a metodei de substitutie pentru msurarea radiatiilor emise de
cuptoare cu microunde la frecvente de peste 1GHz;
ClSPR 20- Limite si metode de msurare a caracteristicilor de imunitate pentru receptoarele
de radiodifuziune si televiziune si echipamentelor asociate;
ClSPR 21- Perturbarea comunicatiilor radiotelefonice mobile n prezenta zgomotelor n
impuls; metode de apreciere a degradrii si metode de ameliorare a functionrii;
ClSPR 22- Limite si metode de msurare a caracteristicilor de perturbare radioelectric pentru
echipamente informatice;
ClSPR 23- Calculul valorilor limit pentru echipamentele industriale, stiintifice si medicale.
11
Cunoasterea standardelor si a metodelor de msurare este important pentru autocertificare,
pentru fiecare firm constructoare de aparatur electric si electronic. Normele EMC de msurare
se clasific n norme de baz, generice si de produs (KRE98):
-normele de baz contin definitia fenomenelor perturbatoare, metodele de ncercare si de
msurare, instrumentatia de ncercri, structura de baz a ncercrilor, limitele admisibile ale nivelelor
de perturbatie. Numai cu normele de baz nu se pot face msurri valide.
-normele generice precizeaz conditiile n care ncercrile EMC se consider relevante si
conditiile de acceptare a rezultatelor (repetabilitate, aparatura de test, conditiile de mediu);
-normele de produs prevd n plus fat de normele generice metodele, succesiunea,
secventele, operatiile de efectuare si de evaluare a rezultatelor, specifice unei clase de produse.
Unde exist norme de produs, acestea sunt aplicate n totalitate. Dac nu exist norme de produs se
aplic normele generice.
Exist laboratoare speciale de certificare, acreditate, asa cum este NAMAS (National
Measurement Accreditation Service, format n 1985 n Anglia).
Pentru verificarea aparatelor si echipamentelor electronice din punctul de vedere al calittii,
exist organisme internationale, dintre care cele mai cunoscute sunt: UNDERWRlTES
LABORATORlES lNC n SUA, CANADlAN STANDARDS ASSOClATlON n Canada si TUV
RHElNLAND n Germania. Dup obtinerea vizei de calitate, responsabilitatea juridic se mparte ntre
constructor si organismul care a acordat viza.
Standardele civile erau acum 5 ani o colectie destul de eterogen de standarde. lntegrarea
european a fcut ca n ultimii ani s fie adoptate standarde unice, care acoper cea mai mare parte
a problematicii. Standardele militare coexist cu standardele civile, fiind de obicei paralele, dar cu
restrictii mai mari. ln ultimii ani si standardele militare au fost refcute (MlL STDS 461-462) pentru a le
apropia de standardele civile care au devenit coerente (WlTT89). Se consider n general c
standardele militare sunt cele mai bune din punctul de vedere tehnic si al clarittii (MOR94).
Standardul militar MlL STD 461 mparte testele la care sunt supuse echipamentele n teste de
emisie (E) si teste de susceptibilitate (S). Aceste teste se fac cu perturbatii conduse (C) si radiate (R).
Pentru ca o firm s poat ncheia un contract cu armata SUA trebuie s demostreze capacitatea ei
de a proiecta conform cu cerintele EMC, de a produce si de a msura conform standardelor militare
de EMC.
ln acest curs multe din referinte se fac la standardele germane de EMC DlN VDE (lnstitutul
german de inginerie electric) pentru c aceste standarde se consider cele mai severe si mai
complete standarde n Europa.
Fr s aib o legtur direct cu EMC, standardele de calitate asigur unui produs si
performante din acest punct de vedere. Standardul (familia de standarde) acceptat n toat lumea
este lSO 9000. Definirea termenilor este dat n lSO 8402/1994.
1.3.Surse de perturba]ii
Sursele de perturbatii se clasific:
-de band ngust (reteaua de alimentare, telefon mobil, generatoare industriale de nalt
frecvent etc.)
-de band larg
-tranzitorii (comutatoare, arcuri electrice etc.);
-permanente (radiatii cosmice, comutatii de tiristoare etc.).
Surse importante de perturbatii sunt emittoarele de comunicatii, care se clasific:
-emittoare comerciale: AM, FM, VHF, UHF;
12
-emittoare de voce: telefonie mobil, radiotelefoane, comunicatii de amatori (comunicatii
punct cu punct);
-emittoare n spatiu: sateliti, comunicatii ntre sateliti;
-navigatie: comunicatii aeriene, navale, spatiale;
-radar: aerian, naval, de trafic terestru.
Fiecare aparat electric se comport ca o surs de perturbatii. Astfel, un radioreceptor
superheterodin genereaz o perturbatie de frecventa oscilatorului intern. Un televizor genereaz o
perturbatie de 15,75KHz (frecventa linii) iar un monitor SVGA ntre 35-65KHz. Un calculator
genereaz un semnal de frecventa ceasului unittii centrale, a ceasului de magistral si a ceasului
unor echipamente periferice. Un cuptor cu microunde genereaz o frecvent de circa 2450MHz,
aparatura medical de microunde 27-2450MHz, cea de terapie 1MHz iar cea de diagnoz ntre 1MHz
si 5MHz. ln industrie sunt puternic perturbatoare motoarele, ntreruptoarele, arcurile electrice iar n
cercetare aparatura de generare a energiilor nalte (ciclotron, sincrotron). Perturbatoare sunt de
asemenea becurile cu neon si regulatoarele de tensiune cu triacuri si tiristoare care genereaz
perturbatii conduse prin reteaua de alimentare.
lEC 65-4 clasific mediul perturbat si sursele de perturbatii n mai multe clase astfel:
CIasa 1, nivel foarte redus al perturbatiilor, de exemplu ntr-un loc unde:
-exist perturbatii n retea datorit comutrilor (porniri/ opriri) ale unor aparate;
-sursele de alimentare au filtre de retea;
-transmisiile sunt fcute prin cablu ecranat;
-iluminarea se face cu becuri cu incadescent;
-orice statie de emisie se afl la o distant mai mare de 1km.
CIasa 2, nivel redus al perturbatiilor:
-exist supratensiuni n retea;
-transmisii neecranate;
-sursele nu au filtre de retea;
-n zon exist comunicatii de radiotelefoane sau telefoane mobile.
CIasa 3, nivel de perturbare industrial:
-exist un sistem de mpmntare;
-nu exist separare ntre circuitele de curent mare si circuitele de comand;
-exist sisteme de emisie de putere mare n vecintate.
CIasa 4, nivel nalt de perturbare, de exemplu mediu cu nalt tensiune, laborator de ncercri.
CIasa X, nivel extrem de perturbat pentru care nu exist norme.
ExempIe de surse de perturba]ii
Sistemul electric de aprindere la un autoturism cu aprindere prin scnteie (figura 1.4) este
puternic perturbator. Aceste perturbatii sunt de band larg, permanente, dar cu importante
componente tranzitorii. Frecventa maxim poate ajunge la ordinul MHz.
Figura 1.4
1 2 3 4
Bujii pentru aprindere
i(t)
K
C
C
1
C
2
C1 si C2 sunt capacitti
parazite de cuplaj datorit
tensiunii mari
13
Tensiunile mari produc perturbatii prin cuplaj capacitiv, iar curentul mare i(t) produce un cmp
magnetic important. ln SUA standardul SAE J-551C specific valorile admisibile pentru perturbatiile
emise, msurate la 10 m de automobil. ln Europa se aplic standardul ClSPR 12.
O alt surs de perturbatii de band larg, tranzitorie este sistemul de aprindere al tuburilor
fluorescente, figura 1.5. Pn la aprinderea lmpii starterul conduce, pentru retea existnd o sarcin
inductiv important. Dup nclzirea electrozilor si aprinderea lmpii, starterul se deschide. Unele
aparate care functioneaz la frecvente joase pot fi perturbate, de exemplu stimulatorul cardiac. ln
figura 1.5 este artat si graficul tensiunii n timp, la momentul aprinderii. Valorile limit ale
perturbatiilor sunt specificate de ClSPR 15 (VDE 0875 n Germania).
O alt surs de perturbatii generate n retea este motorul de curent continuu cu colector
(figura 1.6). Apar att perturbatii de mod diferential U
d
ct si perturbatii de mod comun u
p
. ln
aceeasi figur este artat tensiunea diferential perturbatoare pentru o rsnit de cafea.
Comutarea (nchiderea sau deschiderea) unui releu produce perturbatii importante n circuitul
comutat, ca n figura 1.7:
L
TUB
FLUORESCENT
STARTER
0,2 0,4 0,6 t(Ps)
U (V)
3000
2000
1000
0
Figura 1.5
M
u
d
u
p
u
p
Cp
t (Ps)
u
d
200mV
Figura 1.6
14
Un triac sau tiristor genereaz perturbatii n retea care depind de viteza de comutatie a
triacului sau tiristorului si de inductivitatea sarcinii, figura 1.8. La o frecvent de 100kHz perturbatiile
pot atinge 1V, ca s scad la 30MHz pn la 1 mV.
O surs pemanent de perturbatii de band ngust, este linia de nalt tensiune, figura 1.9.
Cmpul electric n jurul unui stlp are valori importante.
RETEA
u
r
u
r
t
u
p
(dB)
100
50
10 10
2
10
3
10
4
f
u
p
Figura 1.8
E
(KV/m)
4
3
2
1
0
d
Figura 1.9
u
u
Figura 1.7
t(Ps)
15
Interferen]a eIectromagnetic neaccidentaI
lnterferenta neaccidental (provocat) este o latur mai putin studiat n lucrrile de EMC, dar
studiat si aplicat n societate de unele organisme. ln analiza unei interferente electromagnetice
trebuie cunoscut si aceast posibil surs. lnterferenta neaccidental poate fi de mai multe feluri:
-bruiajul si realizarea de tinte false, care n ultima vreme se mai numeste si "rzboi
electronic". Ca exemplificare se poate mentiona rzboiul din Golf (poate si Revoluta din 1989);
-furtul de informatie, de la microfoanele montate n birouri pn la interceptarea convorbirilor
telefonice transmise prin satelit;
-arme cu impuls electromagnetic (SOT97) care se bazeaz pe emisia unui cmp
electromagnetic puternic si directionarea lui spre o tint pentru a produce perturbri ale
echipamentelor electronice ale inamicului.
1.4.EfectuI asupra fiin]eIor vii
Sistemele biologice interactioneaz cu cmpul electromagnetic. lnteractiunile se pot clasifica
dup frecventa cmpului:
-frecvente joase (50Hz-100KHz), cmpuri generate de retea, autoturisme, echipamente
industriale
-frecvente nalte (100KHz-1GHz), cmpuri generate de posturile radio n toate lungimile de
und, televiziune, telefonie mobil, radiotelefoane etc.
-microunde (peste 1GHz), cuptoare cu microunde, radare etc.
Nivelele de expunere se exprim n W/m
2
, dar uneori efectele cmpului electric fiind diferite de
cele ale cmpului magnetic, nivelele de expunere se pot exprima n V/m sau A/m. ln SUA nivelele
medii se situeaz la valoarea de 50 PW/m
2
. ln apropierea unui turn de control radar aviatic se poate
ajunge la 0,8 W/m
2
.
lnteractiunile pot fi:
-indirecte, ca de exemplu prin ncrcarea electrostatic a unui obiect si descrcarea prin
corpul uman
-directe, prin radiatie, la care s-au pus n evident sub 100kHz interactiuni cu sistemul nervos,
iar peste 100kHz efecte termice
Efectul termic const n ridicarea temperaturii locale a corpului (n general cu cteva grade
Celsius), la care organismul rspunde cu termoreglare. ln general se consider c efectele cmpului
electromagnetic nu sunt mutagene.
Cteva din efectele expunerii la cmpuri electromagnetice pentru corpul omenesc (*EL93):
-efecte cutanate, nclzirea pielii (pt. frecvente mari). Unele organe interne pot suferi arsuri (la
nivele mari de expunere) fr a se simti durere;
-efecte oculare, iritatia ochilor, cataracta;
-tulburri de ritm cardiac, oboseal, anxietate, hipertensiune. Aceste efecte apar doar la nivele
foarte mari de expunere (50W/m
2
pe perioada de ore).
Persoanele mai afectate sunt personalul militar care lucreaz cu radare si personalul medical
care lucreaz cu aparate de diatermie.
Este greu de fcut o analiz corect a efectelor expunerii. De exemplu un studiu asupra
efectului telefonului mobil arat o rat de mortalitate mai mare la utilizatorii acestui echipament. Dar
ct din acest efect se datoreaz cmpului electromagnetic si ct stressului asociat persoanelor
utilizatoare este greu de apreciat.
Nu exist deocamdat standarde europene pentru stabilirea expunerilor acceptabile. Este
necesar o atentie deosebit la interferenta cmpului cu unele aparate medicale asa cum este
stimulatorul cardiac (pace maker).
16
2.Perturba]ii eIectromagnetice. Ci de ptrundere.
ln general un sistem electric este format din blocuri generatoare de perturbatii si blocuri
posibile receptoare ntre care se pot stabili ci de cuplaj. Schema general a unui sistem electric n
interactiune electromagnetic cu mediul este dat n figura 2.1.
Un automobil modern poate avea zeci de blocuri, iar un avion sute de blocuri. Blocurile
generatoare pot afecta att blocurile receptoare de perturbatii ct si mediul exterior. Blocurile
receptoare pot fi influentate de perturbatiile externe si de perturbatiile generate de blocurile posibile
generatoare.
2.1.CupIaje parazite capacitive, inductive, gaIvanice
Moduri de cupIaj
Se refer la componenta b) a EMC din definitie, adic caracteristicile traseului de transmitere
a perturbatiilor.
Cuplajul pote fi:
- gaIvanic, suportul este un material conductor,
- inductiv, dac circuitul perturbator este parcurs de un curent mare care creaz
un cmp magnetic important. Cuplajul se face prin fluxul magnetic care nconjoar
circuitul perturbat. Se defineste o inductant mutual ntre surs si victim, care
caracterizeaz cuplajul;
1
2
3
1
2
3
Transmisii de semnale si
mas
Perturbatii
Cmpuri exterioare,
descrcri
electrostatice,
nucleare
Cmpuri generate
Blocuri posibile
generatoare (KW, KA,
KV)
Blocuri posibile
receptoare
Figura 2.1
17
- capacitiv, dac circuitul perturbator se afl la un potential ridicat n raport cu o
referint (pmntul) ceea ce creaz un cmp electric ntre surs si victim.
Cuplajul este caracterizat prin capacitatea echivalent.
- prin radia]ii, dac circuitul perturbator si perturbat sunt destul de ndeprtate
pentru ca inductanta mutual si capacitatea echivalent s fie foarte mici.
Dac distanta ntre surs si victim d < O unde O este lungimea de und a fenomenului
perturbator, atunci se consider fenomene de joas frecvent. Dac d > O fenomenele sunt de nalt
frecvent si trebuie tinut cont de fenomenele de propagare.
Cuplarea capacitiv, ca si cea inductiv este proprie situatiei n care perturbatorul este cuplat
fat de perturbat la distante mai mici dect lungimea de und O a perturbatiei.
ln general, n interiorul aparaturii electrice, distantele sunt mai mici dect lungimea de und, si
efectul perturbator este determinat de capacitti si inductivitti parazite si nu prin radiatie
electromagnetic.
lnfluentele ntre circuitul perturbat si perturbator sunt artate n figura 2.2:
E
1
, E
2
sunt tensiunile utile proprii, sursele avnd rezistentele interne R
i1
si respectiv R
i2
.
p
M
(t) = -M
12
w i
2
(t) / wt (2.1)
p
M
este tensiunea perturbatoare prin cuplaj inductiv, M
12
fiindinductivitatea mutual dintre cele
dou circuite.
p
E
(t) =C
12
w u
2
(t) /wt (2.2)
p
E
este curentul perturbativ prin cuplaj capacitiv, C
12
fiind capacitatea ntre cele dou circuite.
i
2
= E
2
/(R
i2
+R
p
)
iar pentru R
p
>>R
i2
p=p
M
(t) + p
E
(t).R
i1
= (-M
12
/Rp+R
i1
.C
12
)w E2(t) /wt (2.3)
p fiind perturbatia total
ln regim periodic sinusoidal, problema se poate simplifica astfel, figura 2.3:
Circuit
perturbator
Circuit
perturbat
Z
c
Z
M
Up
Upg
Figura 2.3
i
2
u
2
E
2
R
i2
R
p
E
1
p
M
p
E
R
i1
Circuit perturbator
Circuit perturbat
Figura 2.2
18
ln complex:
Tensiunea aprut n circuitul perturbat Up, datorit tensiunii perturbatoare U
pg
U
p
= U
pg
.Z
M
/(Z
M
+Z
C
) (2.4)
si pentru c Z
C
>> Z
M
U
p
= U
pg
Z
M
/Z
C
Z
M
/Z
C
=E (2.5)
E- factor de umplere perturbativ.
CupIarea parazit capacitiv
Circuitul perturbator (1) are un potential ridicat fat de circuitul perturbat (2), figura 2.4:
Dac receptorul de perturbatii (n cazul simplificat) posed o impedant de intrare rezistiv
(Z
M
=R), tensiunea la perturbat prin cuplaj capacitiv (Z
C
=1/ j Z C ) este (cu referire la figura 2.3):
U
p
= R C jZ U
pg
(2.6)
Rezult msurile pentru minimizarea tensiunii perturbative:
1.-prin reducerea spectrului perturbant (atenuarea fronturilor rapide), aceast cerint este
contradictorie cu necesitatea fronturilor rapide pentru reducerea puterii disipate pe elementele de
comutatie;
2.-prin reducerea rezistentei de intrare a receptorului n limita acceptat de schem sau prin
reducerea impedantei de intrare selectiv cu frecventa;
3.-reducerea influentei perturbatorului, micsorarea U
pg
, prin separarea traseelor si alte metode
geometrice: scurtare, distantare, perpendicularizare, simetrizare, radializare;
4.-micsorarea capacittii parazite de cuplare, reducerea suprafetei, distantare, ecranare,
gardare.
lnfluentele parazite datorate cuplrii sunt puternic rejectate prin receptia diferential (analogic
sau digital) a semnalelor. Este necesar ca influentele parazite s penetreze n mod identic n ambele
trasee ale transmisiei diferentiale, deci ambelor trasee trebuie s li se creeze conditii electrice si
constructive similare fat de perturbatorii nvecinati.
Model de cmp Model cu componente
Figura 2.4
E
1
2
U>>
1
2
C
C
E
U>>
1
2
U>>
1
2
C
C
U
pg
U
pg
U
p
U
p
19
CupIarea parazit inductiv
Circuitul perturbator (1) este parcurs de un curent mare care creeaz un cmp magnetic
important, figura 2.5:
Din relatia (2.1), n complex:
U
p
= -MjZl
2
(2.7)
ceea ce arat dependenta tensiunii n circuitul perturbat de curentul din circuitul perturbator.
Cteva msuri pentru reducerea tensiunilor perturbatoare:
1.-prin reducerea spectrului perturbant,
2.-micsorarea inductivittii mutuale prin metode geometrice ca distantare, separare,
perpendicularizare, simetrizare.
Tot n cadrul metodelor geometrice se pune conditia ca circuitul perturbat s nchid o
suprafat ct mai redus.
CupIarea parazit gaIvanic:
Cuplaje galvanice pot apare n urmatoarele moduri:
1.-prin reteaua de alimentare de 220Vc.a.,
2.-la subansamblele cuplate prin legturi de semnal ;
3.-prin mpmntare.
La dou circuite avnd aceeasi mas, sau la dou circuite 1 si 2 (n figura 2.6), utiliznd o
impedant comun Z curentii unui circuit pot influenta curentii celuilalt circuit. lntre cele dou circuite
apare un cuplaj galvanic.
Figura 2.6
1
2
Z
Model de cmp Model cu componente
Figura 2.5
H
l >>
1
2
l >>
1
2
M
U
pg
U
p
U
pg
U
p
20
ln general se recomand transmiterea tuturor tensiunilor de alimentare si de semnal cu retur
propriu, fr a se folosi returul altui semnal, iar punctul de mas s fie realizat conform regulii
paralelogramelor, cu legarea ntr-un singur punct, ca n figura 2.7:
CupIaje prin radia]ii eIectromagnetice
Acest tip de cuplaj este caracteristic situatiei n care circuitul perturbat este fat de circuitul
perturbator la o distant mai mare dect lungimea de und a perturbatiei, figura 2.8:
Este un tip de cuplaj mai putin frecvent n sistemele de electronic industrial si automatizri,
dar foarte frecvent n domeniul telecomunicatiilor.
Atenuarea acestor perturbatii se realizeaz cu ecrane. Atenuarea prin absorbtie depinde de
grosimea materialului ecranului, de frecventa perturbatoare si de natura materialului. Atenuarea prin
reflexie depinde printre altele de unghiul de incident la ecran. Cablurile cu ecrane concentrice,
producnd multe reflexii, sunt foarte eficiente la eliminarea acestui tip de cuplaj. Dificultti mari sunt la
frecvente joase unde atenurile prin reflexie si absorbtie sunt mici. Solutia ar fi mrirea grosimii
materialului si alegerea materialului. ln figura 2.9 se arat atenurile succesive ale unei unde
incidente la ecran. Prin reflexie energia undei se micsoreaz cu W
1
si W
3
iar prin absorbtie n
materialul ecranului cu W
2
.
W
0
W
1
W
0
-W
1
W
3
W
0
-W
1
-W
2
-W
3
Figura 2.9
Z
Radiatie
Figura 2.8
Figura 2.7
21
2.2.Mase i mpmntri antiperturbative
Defini]ii:
1. mpmntarea este definit ca potentialul (dorit zero) al unei zone a solului, a crui
comportare electric este dependent de tipul de sol, de umiditate, de temperatur, de sezon, de
adncimea de implantare a electrozilor, etc. lmpmntarea este realizat fizic cu electrozi ngropati n
sol si/sau prin legturi de nul de protectie.
Observatie: legtura prin nul de protectie este mult mai puternic perturbant dect legarea
direct la pmnt.
2. Poten]iaIuI de referin] (masa eIectric) este potentialul fat de care se face referirea
potentialelor de semnal, pe ct posibil fr amestecul unor tensiuni perturbatoare. La potentialul de
referint se pot cupla ecranele cele mai apropiate electric de potentialul de referint.
Problema esential, cea a conectrii ntre masa electronic si mpmntare are trei aspecte:
1. protec(ia uman;
2. susceptibiIitatea Ia perturba(ii;
3. protec(ia sistemeIor mpotriva distrugerii de ctre supratensiuni.
Cea mai important regul este c aspectul 1 este primordial n orice mprejurare. Aspectul 1
solicit ca nvelisul metalic al aparaturii electrice s fie conectat la mpmntarea de protectie.
Aspectul 2 solicit, mai ales la subansamblele care prelucreaz tensiuni analogice mici (uV,
mV), deconectarea masei electrice de mpmntare si reducerea cuplajelor ct mai mult posibil.
Aspectul 3 solicit, pentru mai multe aparate interconectate, existenta unei conexiuni ntre
masa electric si mpmntare, cel putin atta timp ct aparatele sunt interconectate.
Aspectele 1 si 3 pe de o parte, si 2 pe de alt parte, sunt contradictorii. O rezolvare const n
legarea permanent a masei electrice la mpmntare, iar anumite subansamble care prelucreaz
tensiuni mici s fie cu mas flotant, si separate galvanic. Aceste subansamble trebuie s nu poat
genera, nici mcar accidental, tensiuni periculoase.
Fie un sistem S, avnd masa electronic M, fr legtur la pmnt, figura 2.10. Nu exist nici
un motiv ca acest sistem s nu functioneze corect. Dac este alimentat de la baterii, aspectul 1 este
respectat. Dac este alimentat de la retea, aspectul 1 nu este respectat.
Pentru un sistem S, alimentat de la retea, mpmntarea este obligatorie. Dac masa
electronic nu este legat la mpmntare apar cuplaje parazite (de obicei capacitive (C)) ntre masa
electronic si carcas, deoarece carcasa (la potentialul mpmntrii) nconjoar subansamblele cu
masa electronic M, figura 2.11:
S
M
lmpmntare
Figura 2.10
22
Pentru reducerea perturbatiilor prin cuplaj capacitiv, masa electronic se poate lega la
mpmntare, figura 2.12:
lmpmntarea poate fi puternic perturbativ.
ReaIizarea Iegturii poten]iaIeIor de referin]:
Trebuie s se respecte principiul de radializare a legturilor si conectare paralelogramic a
circuitelor cu punct comun. Sau, altfel spus, potentialele de referint trebuie conectate ntr-un singur
punct comun.
Legarea ntre poten]iaIuI de referin] i mpmntare:
ln cazul n care este necesar legarea potentialului de referint cu mpmntarea, aceasta se
poate face, figura 2.13:
1.ntr-un singur punct central (single point ground) (figura 2.13 a)
2.ntr-un plan sau volum care se numeste mas distribuit (multi point ground) (figura 2.13 b).
Acest mod de legare este posibil doar cnd linia de mpmntare are impedant mic.
a b
Figura 2.13
lmpmntare
S
M
Figura 2.12
C
lmpmntare
S
M
Figura 2.11
C
23
La o legare ntr-un singur punct, pentru a evita cuplajele capacitive, firul potentialului de
referint se duce distantat, sau ecranat fat de carcasa aparatului legat la mpmntare, figura 2.14:
Fie un sistem ca cel din figura 2.14, a, n care conectarea masei la mpmntare se face ntr-
un singur punct. Dac subansamblele sunt deconectate, nu este respectat aspectul 3. de protectie la
supratensiuni deoarece se ntrerupe legtura ntre masa de referint si mpmntare. Deci aceast
situatie este riscant. Chiar dac este defavorabil perturbativ, trebuie cuplat n acest caz fiecare
mas la mpmntare, n fiecare subansamblu.
Se consider c inductivittile L cuplate ntre carcas si mpmntare au efecte
antiperturbative. lnductivittile se cupleaz doar dac standardele permit.
Legarea Ia un sistem mixt, anaIog, digitaI i de for]
Masa analogic si cea digital trebuie duse separat, izolat si distantat fat de masa de fort.
Masa analogic si cea digital se conecteaz ntr-un singur punct, cel mai favorabil din punct de
vedere antiperturbativ, care este convertorul analog numeric.
Masa analogic trebuie protejat pe ct posibil, evitnd cuplajele capacitive cu celelalte mase.
ExempIu: Fie configuratia unui sistem PC AT format din unitate central, monitor si
imprimant, alimentate printr-un prelungitor cu mpmntare. lntreruperea unui fir de mpmntare de
la un subansamblu la stecher afecteaz aspectul 1 si 3., protectia uman si a sistemelor mpotriva
distrugerii de ctre supratensiuni, datorit tensiunii mari care apare ntre carcas (prin cuplaje) si
masa de semnal. Legarea carcaselor la mpmntare este favorabil antiperturbativ, ea fiind realizat
ntr-un singur punct.
Ce se ntmpl la conectarea unei linii de semnal cnd subansamblele sunt alimentate? Este
posibil atingerea n cupl nti a liniei de mas, apoi a liniilor de semnal si nu se va ntmpla nimic.
Este echiposibil atingerea nti a liniei de semnal, caz n care semnalele nu au o referint, si
circuitele cuplate se pot distruge. Atentie!, la cuplarea unui subansamblu cu altul cel putin unul trebuie
s nu fie alimentat.
2.3.Ecranare, torsadare, gardare
Msura ecranrii este dat de factorul de ecranare Q
Q=H
i
/H
o
(2.8)
H
i
este cmpul n interiorul incintei ecranate
H
o
este cmpul n exteriorul incintei ecranate
ln mod curent se lucreaz cu logaritmul inversului factorului de ecranare, adic atenuarea
introdus de ecran:
M M M
Figura 2.14
a b
L L
C
24
a
E
=20 lg 1/Q (dB) (2.9)
Ecranarea este o msur eficient att pentru limitarea perturbatiilor emise de un agresor ct
si aprarea unui aparat victim. Acest principiu se numeste de reciprocitate.
Cmpurile electromagnetice se pot clasifica n:
-cmpuri statice (cmp electrostatic, cmp magnetostatic)
-cmpuri variabile
-cmpuri cvasistatice (lent variabile)
-cmpuri variabile
Cmpurile pot fi apropiate sau ndeprtate, dup pozitia generatorului. Determinarea
intensittii cmpurilor se poate face folosind ecuatiile lui Maxwell.
Ecranarea mpotriva cupIajeIor capacitive
Ecranul, realizat dintr-un material conductor are rolul de a reduce cuplajele capacitive, figura
2.15 a, b, c, d:
a. ntre punctele P
1
si P
2
nu exist ecran, apare capacitatea de cuplaj C
b. un ecran conductor nelegat la mas ntre cele dou puncte micsoreaz capacitatea de
cuplaj la valoarea & &
& &
& &
H

3
1 2
1 2
, neglijnd C
4
c. dac ecranul este legat la mas dispare C
4
, deci situatia este mai favorabil din punct de
vedere EMC
d. este mai favorabil ca ecranul s nchid ct mai mult circuitul P
2
(perturbat sau perturbator),
deoarece C
3
devine foarte mic.
P
1
P
2
C
C
4
C
1
C
2
C
3
P
1
P
2
a b
c
d
P
1
P
2
P
1
P
2
C
1
C
3
C
2
C
1 C
2
C
3
Figura 2.15
25
Grosimea ecranuIui
Att pentru micsorarea radiatiei parazite, ct si a cuplajului capacitiv, ecranul trebuie realizat
din materiale bune conductoare (Cu,Al), cu o grosime mai mare dect adncimea efectului pelicular
(Skin). Deci grosimea ecranului depinde de frecvent.
ReguIi de Iegare a ecranuIui.
a -ecranul trebuie s nchid ct mai complet circuitul perturbat.
b -ecranul s fie legat la masa electronic printr-o legtur ct mai scurt.
c -ecranul s nu aib alte cuplaje galvanice.
e -ecranul se leag la masa electronic la ambele extremitati sau la o singura extremitate,
n acest al doilea caz astfel:
-la traductor, dac traductorul are punct de mas mpmntat obligatoriu,
-la amplificator, dac amplificatorul are masa electronic mpmntat,
-dac si traductorul si amplificatorul au mpmntri, obligatoriu este nevoie de
separare galvanic pe calea de transmisie a receptorului.
Problema legrii ecranului la una dintre extremitti sau la ambele depinde de calitatea masei
electronice. ln figura 2.16 sunt artate cele 3 situatii posibile de legare a ecranului.
Z
1
Z
2
u
E
H
Tensiunea creata de cmpul electric n ecran perturba tensiunea pe Z
2
. Tensiunea creata de
fluxul magnetic care depinde de curent si suprafata nchisa perturba de asemenea tensiunea
pe Z
2
. n aceasta situatie ecranul este inutil.
Z
1
Z
2
u
E
H
Tensiunea creata de cmpul electric n ecran se scurge la masa. Tensiunea creata de fluxul
magnetic perturba la fel ca n cazul precedent.
Nici tensiunea creata de E nici cea creata de H nu perturba circuitul receptor. Daca distanta
dintre generator si receptor este mare si exista o diferenta de potential ntre mase se
creeaza un curent prin ecran care are efecte extrem de perturbatoare.
Z
1
Z
2
u
E
H
Figura 2.16
26
Cnd predomin cuplajele capacitive si distanta ntre generator si receptor este mic se
recomand legarea ecranului la un singur capt.
Cnd este obligatorie legarea la un singur capt si apar cerinte contradictorii (si traductorul si
amplificatorul au mpmntri) se pot folosi ecrane duble, figura 2.17.
Regula este ca ecranul interior s se lege la potentialul cel mai curat din punct de vedere
antiperturbativ (cel al traductorului n cazul figurii 2.17). Este nevoie de asigurarea c cele dou
potentiale ale mpmntrii sunt neperturbante, pentru ca ecranul exterior s nu perturbe ecranul
interior. Aspectul de protectie uman este respectat. Dubla ecranare nu este la fel de favorabil ca si
o decuplare galvanic.
Ecranarea mpotriva cupIajeIor inductive
Materialul ecranului trebuie s fie un material magnetic. Pentru ca fluxul creat de firul miez din
ecran s fie compensat de fluxul ecranului, trebuie ca traseul de retur s fie asigurat prin ecran, vezi
figura 2.18.
Din punct de vedere al cuplajelor capacitive, aceast legtur este defavorabil. S este o
surs de curent care poate genera perturbatii de natur inductiv.
Este important ca circuitul perturbator si cel perturbat s nchid suprafete ct mai reduse
pentru c tensiunea indus ntr-o bucl conductiv este proportional cu inductia magnetic si cu
suprafata nchis de circuit.
Aprarea mpotriva cuplajelor capacitive si inductive se face cu ecranri multiple, figura 2.19.
Figura 2.19
E1
E2
E3
Figura 2.17
S
Figura 2.18
27
E1 este un ecran pentru cuplaje capacitive din cupru, aluminiu sau tres de cupru, legat la
masa electronic
E2 este un ecran pentru cuplaje capacitive legat la mpmntare
E3 este un ecran din materiale magnetice pentru cuplaje inductive
Ecranarea mpotriva cmpuriIor eIectrostatice i magnetostatice
Cmpul electric si cel magnetic nu penetreaz n interiorul ecranat, cum se vede n figura
2.20, n cazul unui ecran cilindric:
Atenuarea pentru un ecran cilindric se poate calcula dup relatia:
D
(
(
G
'
H
R
L
U
| 20 20 1
4
3
lg lg( )
H
(2.10)
Aceast relatie este valabil si pentru cmpul magnetic, nlocuind H
r
cu P
r
.
Observa]ie: Un ecran conectat incorect poate crea o situatie mai perturbativ dect lipsa
ecranrii.
Ecranarea activ
Prin acest procedeu, figura 2.21, amplificatorul receptor controleaz potentialul ecranului si l
aduce ct mai aproape de potentialul semnalului util. Se anuleaz astfel motivatia aparitiei unui curent
(datorit capacittilor parazite) ntre firul activ si ecran. Prin divizorul rezistiv realizat cu R
1
si R
2
si
amplificatorul A
1
, potentialul ecranului este adus la o valoare egal cu potentialul firului activ.
A
A
1
R
1
R
2
v
i
v
o
v
i
Figura 2.21
+Vcc
D d
Figura 2.20
E
o
E
i
E
i
<E
o
28
Observa]ie: domeniul materialelor folosite pentru ecranare este foarte dinamic. Se pot
mentiona produse de ultim or, asa cum sunt aliajele de cupru- beriliu pentru garnituri elastice,
elastomeri si spume conductive, filtre de aer metalizate etc. Astfel n (*EPN98) sunt prezentate diferite
tipuri constructive (peste 250 de tipuri) si caracteristici de ecranare.
5.Torsadarea
Torsadarea este nfsurarea firelor de semnal ntre ele. Torsadarea are efecte pozitive din
punct de vedere EMC, figura 2.22:
Astfel se egalizeaz cuplajele capacitive pentru cele dou trasee, si o receptie diferential va
rejecta perturbatiile cuplate capacitiv. Printr-un efect de ecranare partial se reduc capacittile
parazite. Din punct de vedere al influentelor inductive, prin torsadare, cmpul radiat se compenseaz
reciproc, ntre buclele vecine.
O caracteristic a torsadrii este numrul de rsuciri pe metru.
Un cablu torsadat, apoi ecranat, este extrem de eficient din punct de vedere al EMC
ln anumite situatii cablul torsadat poate fi mai eficient dect unul ecranat (la receptii
diferentiale). ln prezent cablurile torsadate s-au nlocuit pentru lungimi mici cu cablu panglic, cu
trasee de mas ntre cele de semnal.
6.Gardarea
Pentru amplificarea unor tensiuni mici n prezenta unor tensiuni de mod comun mari nu se pot
aplica metode de separare. Gardarea este o msur antiperturbativ foarte eficient ce const n
ecranarea amplificatorului de intrare, fr ca amplificatorul de intrare s fie legat la mas cu o intrare
(floating input), figura 2.23 a:
ECRAN
Z
1
Z
2
Z
i
U
i
U
MC
R
G
, C
G
A
O
Figura 2.23 a
Figura 2.22
29
Conectarea unei borne la mas ar duce la aparitia unui curent prin Z
2
datorit tensiunii de mod
comun U
MC
. Cderea de tensiune pe Z
2
(impedanta firului de intrare) se adaug la tensiunea de
intrare U
i
si denatureaz msurarea. Dac borna nu se leag la mas U
MC
genereaz un curent
perturbator prin R
G
, C
G
si Z
2
(Z
2
este de regul o inductant). R
G
este rezistenta de izolatie (10
9
ohmi)
iar C
G
capacitatea de cuplaj (1000pF). Se pot realiza astfel msurtori cu o atenuare a tensiunii de
mod comun de 80dB. O atenuare de 140dB-160dB se poate realiza cu o gardare dubl, aducnd un
fir suplimentar de la mpmntarea traductorului, de exemplu prin ecranul cablului de transmisie,
figura 2.23 b:
Garda nu se leag la nici un potential la receptor. La amplificatoarele care permit, garda o
poate constitui chiar capsula metalic a circuitului.
ExempIu:
La Cl analogice BURR BROWN OPA101 si OPA102 (amplificator operational de precizie) la
pinul 8 este capsula, de care se leag garda ca n figura 2.24.
ECRAN
Z
1
Z
2
Z
i
U
i
U
MC
R
G
, C
G
A
O
l
pert MC
Figura 2.23 b
R
G1
, C
G1
ECRAN DUBLU
8,GARDA
3,+
2,-
Schema electric Schema de cablaj
Figura 2.24
1
2
3
8
30
La circuitele aceleiasi firme, PGA200 si PGA201(amplificator de instrumentatie cu control
digital) exist un pin pentru comanda potentialului ecranului n mod ecranare activ, ca n figura 2.25
(mai este nevoie de un amplificator operational conectat ca repetor) :
2.4.Perturba]ii prin descrcri eIectrostatice i nucIeare
1.Perturba]ii prin descrcri eIectrostatice
lntre un individ si un aparat electronic se poate naste o descrcare electrostatic datorit
ncrcrii electrostatice a individului prin frecarea cu aerul si faptului c sistemul este legat la
mpmntare (figura 2.26a). Durata descrcrii este de tipic 50-500ns, ncrcarea unui individ putnd
ajunge la o sarcin de aproximativ 2 PC, avnd o capacitate tipic de 150pF, deci o tensiune mai
mare de 10kV. Descrcarea are loc conform schemei din figura 2.26b:
Descrcarea va conduce la aparitia unei oscilatii amortizate la frecventa de circa 8MHz.
Descrcarea poate produce o eroare n sistemul electronic supus descrcrii.
Figura 2.25
Pin pentru ecranare
activ
lZOLATOR
R
L
, 50K:
C, 150pF
K
M, cuplare
inductiv cu
tastatura
2PH
Figura 2.26
a b
31
2.Descrcarea eIectromagnetic atmosferic LEMP (Lightning EIectromagnetic PuIse).
Descrcarea are loc la o tensiune tipic de 100MV. Spectrul descrcrii este foarte larg, deci
puternic perturbator, mai ales pentru instalatiile de telecomunicatii. Dac cuplarea LEMP este
galvanic echipamentele sunt distruse.
Parametrii tipici pentru o descrcare atmosferic simplificat sunt dati n figura 2.27:
Practic, dup acest impuls apar mai multe impulsuri, de amplitudine mai mic. NASA a stabilit
un profil de curent care se potriveste n circa 98% din cazuri (standard american SAE AE 4L)
(MOR94), figura 2.28:
Descrcrile directe sunt putin probabile dac cldirile au mpmntri conform standardelor.
O descrcare la mpmntare poate produce o diferent de potential periculoas, ca n figura 2.29:
2P 0,1m 5m 58m 355m 380m t (s)
l(kA)
200
7
0,4
100
0,6
Figura 2.28
A
B
i
u
Figura 2.29
l (kA)
20
10
t
2Ps
40Ps
Figura 2.27
32
Apare tensiunea u ntre mpmntrile celor dou sisteme, ceea ce duce la o tensiune ntre
mpmntarea si legtura de semnal pentru unul dintre sistemele interconectate, periculoas pentru
acest sistem.
3.ImpuIsuI eIectromagnetic nucIear NEMP (NucIear EIectromagnetic PuIse).
Orice explozie nuclear (att cele naturale, cum ar fi exploziile solare si care se transmit prin
radiatii cosmice ct si cele artificiale, cum ar fi testele nucleare) creeaz un cmp electromagnetic
extrem de puternic, impulsul creat fiind extrem de perturbator. lmpulsul const n raze gamma. Dup
distanta la care are loc explozia impulsurile pot fi:
-endo NEMP, la explozie apropiat
-exo NEMP, la explozie ndeprtat
Ultimele cercetri arat c impulsul NEMP este una din cauzele importante ale erorilor din
memoriile RAM dinamice de mare capacitate. NEMP nu are energia suficient pentru a fi resimtit de
corpul uman.
Acest tip de perturbatii este studiat n domeniul militar.
La descrcarea atmosferic si la NEMP este important nivelul de energie receptionat de
circuitul perturbat. Astfel, un tabel sumar este dat n (lAN92):
Energia necesar pentru perturbarea i distrugerea unor componente este dat n tabelul
2.1:
Tabelul 2.1
Componenta Perturbare
(J)
Distrugere
(J)
Circuite CMOS
10
-7
10
-6
Tranzistori
10
-6
10
-5
Diode
10
-5
10
-4
Diode Zener
10
-3
10
-2
Relee -
10
-1
Tranzistoare de putere
10
0
10
+1
Diode de putere, tiristoare, triaci
10
+1
10
+2