1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC I MECATRONIC


COMPONENTELE SISTEMELOR
MECANICE

Sistemul de antrenare a unei
benzi transportoare

















2

Cuprins



Cap.1 Descrierea sistemului proiectat
Cap.2 Calculul cinematic si energetic al transmisiei
Cap.3 Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de
arbori.
Cap.4 Alegerea reductorului de turatie
Cap.5 Calculul transmisiei element intermediar
Cap.6 Alegerea si verificarea penelor paralele
Cap.7 Alegerea cuplajului
Cap.8 Deviz antecalcul


















3

CAP 1. Descrierea sistemului proiectat



Sistemele mecanice din construcia de maini cuprind adesea transmisii mecanice
de tip curea sau lan. Aceste transmisii ofer foarte multe avantaje cum ar fi:
construcia simpl, posibilitatea de transmitere la distane ct de ct mari i de reglare
continu sau n trepte a raportului de transmitere, sigurana pe care o confer legturii
dintre motor i consumator, acionarea silenioas. Toate aceste avantaje ofer
meninerea, perfecionarea i folosirea n continuare a acestor transmisii mecanice.
Transmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop
transmiterea micrii de rotaie cu sau fr transformarea acesteia nsoit de
transmiterea energiei mecanice.
Transmisiile mecanice transmit micri de la arborele motor, numit i arbore
conductor, la arborele condus.
Rolul funcional a unei transmisii mecanice este acela de a modifica turaia
arborelui conductor al mainii motoare n vederea realizrii turaiei necesare mainii
de lucru n acelai sens sau cu inversarea sensului de micare.
Transmisiile mecanice se proiecteaz n principal pe baza efecturii calculelor de
rezisten, de dimensionare i de verificare care sunt foarte importante pentru
cunoaterea i evaluarea ct mai exact a solicitrilor elementelor componente ale
transmisiei mecanice.
Prin tema de proiect s-a cerut proiectarea unei transmisii mecanice acionat de
un motor electric, asincron, de curent alternativ ME.

Transmisia se compune din:
- motorul electric ME;
- transmisia prin element intermediar TEI, n acest caz transmisia prin
curea dinat TCD;
- reductorul de turaie de uz general RT, cuplat la maina de lucru ML;
- un cuplaj permanent C.

Proiectul va cuprinde urmtoarea documentaie specific transmisiilor mecanice i
care cuprinde mai multe elemente:

1) Tema de proiect este impus de beneficiar i trebuie sa conin
urmtoarele cerine, cum sunt:
a) Caracteristicile tehnice ale transmisiei:
- puterea de transmisie ca valoare maxima;
- turaiile la arborele de ieire ca sens i mrime;
- tipul motorului de acionare i caracteristicile de funcionare a acestuia;
- caracteristicile constructive ale transmisiei;

b) Condiii de exploatare.


c) Prescripii care cuprind urmtoarele:



4

- breviere de calcul;
- norme de tehnica securitii;
- caiet de sarcini;
- drepturi de brevetare;

d) Aspecte financiare prind:
- cheltuieli cu proiectarea transmisiei mecanice;
- pregtirea fabricaiei;
- documentaia tehnica;
- realizarea prototipului;
- ncercrile prototipului;

e) Execuia transmisiei mecanice la care va trebui precizat:
- numrul de buci;
- mrimea lotului de fabricaie;
- atelierele de fabricaie cu dotrile necesare;

f) Condiiile de transport, depozitare si montaj;

g) Domenii posibile privind utilizarea si utilitatea transmisiei mecanice.


2) Studiul tehnico-economic care are ca scop fundamentarea tehnico-
economica a temei de proiectare si cuprinde calculele si consideraiile privind
eficacitatea transmisiei mecanice, prin luarea in studio a mai multor variante
de transmisii existente si a unor transmisii noi.

3) Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu-zis. Are ca scop
stabilirea soluiei constructive, dimensionarea si construcia de ansamblu a
transmisiei mecanice. Conine desenul de ansamblu al transmisiei mecanice,
calcule de dimensionare pentru elementele principale ale transmisiei
mecanice, care sunt:
- angrenaje cilindrice cu dini drepi sau nclinai, angrenaje conice,
angrenaje melc-roata melcata;
- transmisii prin curele sau lan;
- cuplaje;
- sistemul de ungere al transmisiei;
- verificarea eficacitii si posibilitii de obinere a performantelor cerute in
tema;
- aprecieri privind aspectele economice;

4) Memoriul tehnic de calcul justificativ urmrete rezolvarea problemelor de
dimensionare a diverselor elemente componente sau subansamble, stabilirea
soluiilor constructive i de verificare a transmisiei mecanice n ansamblu,
precum i a organelor de maini componente.
Problemele de verificare si dimensionare se referea la calcule cinematice si
energetice, calcule de rezistenta, calcule geometrice, calcule de durabilitate, calcule de
bilan termic.



5

CAP 2. Calculul cinematic si energetic al transmisiei




2.1 Estimarea rapoartelor de transmisie




Pentru un sir de turatii al motorului electric, date prin tema de proiect (3000; 1500;
1000; 750 rot/min) se calculeaza raportul de trasmitere total in functie de turatia masinii
de lucru, data si ea in tema de proiect.

unde:

Pentru:

Din STAS 6012-82 rapoartele de transmisie nominal pentru valorile calculelor de
mai sus sunt:

- pentru

= 3000rot/

= 250
- pentru

= 1500rot/

= 125
- pentru

= 1000rot/

= 80
- pentru

= 750rot/

= 56






6

In functie de schema cinematica, raportul de transmisie total pe treptele de
reducere a turatiei este:

(2)

La repartizarea ansmitere pe trepte trebuie sa se tina seama de urmatoarele
cerinte: obtinerea unei suprafete minime de transmisie mecanica,greutate minima,
capacitate portanta egala pe trepte, cufundare egala in baia de ulei a tuturor
treptelor. Pana in prezent exista o recomandare a repartitiei rapoartelor de transmitere
care sa indeplineasca simultan toate aceste cerinte.

Recomandarile privind raportul de transmitere, pentru transmisii mecanice cu o
treapta si cu doua trepte de reducere pentru schema cinematica data din proiect
sunt:

- Pentru transmisie prin lant:

- Pentru redactor cu o treapta de reducere:
- Pentru redactor de turatie cu doua trepte de reducere:
- Pentru redactor cu trei trepte de reducere:

Conform relatiei (2) rezulta:
Pentru

= 40 = 2 x 20


Am optat pentru

(reductor cu trei trepte de

reducere)




















7

2.2 Schema cinematica a transmisiei.

Conform temei de proiect si a valorilor alese pentru raportul de transmitere ( de
unde a rezultat numarul de trepte pentru redactor) schema cinematica va arata
astfel:












































8

2.3 Calculul puterilor pe arbori transmisiei

Plecand de la datele initiale impuse prin tema de proiectare, puterea masinii de
lucru

si schema cinematic aleasa, se determina puterea pe arborii transmisiei in

functie de randamentul cuplelor utilizate in transmisiile mecanica.

Randamentele exacte ale diferitelor cuple de frecare se pot determina atunci
cand se cunosc parametric geometrici, conditiile cinematice, natura lubrifiantului si
starea de ungere a cuplei de frecare.

Cuplele ntlnite in transmisia proiectat sunt rulmeni, angrenaje, transmisie prin
element intermediar. Pentru fiecare din aceste cuple de frecare avem urmtoarele
intervale n care variaz randamentele acestora :

- O pereche de rulmenti

Se adopta

- O pereche de lagare cu alunecare

Se adopta

- Transmisie prin element intermediar

Se adopta

Pentru valorile adoptate puterile pe arborii transmisiei vor fi:

Valorile reale adoptate in calcule sunt corectate cu un factor de suprasarcina kA care
poate lua valori intre (1...1,25).
Pentru un calcul cat mai corect si un rezultat satisfacator pe termen lung am adoptat
factorul de suprasarcina egal cu 1.25.

9

2.4 Alegerea motorului electric



Alegerea motorului electric se face tinand cont de puterea de calcul pe arborele I.
Puterea motorului electric trebuie s fie mai mare dect puterea rezultat din calcul
pe arborele I :
PME PC,I

La o putere

si o turatie a motorului electric

rezulta
din STAS 1893-87 ca tipul motorului electric este E2 - ASU - 180 L si are urmatoarele
caracteristici:

.




TIP MOTOR PUTEREA [KW] n[rot/min] [%] Masa[kg]
E2 ASU
180L
15 975 91.5 205
ASU 180 L 15 960 87 180
180L48 15 965 89 175





Motorul a fost ales din considerente de randament si turatii mai ridicate decat ale
celorlalte motoare compatibile.



















10

2.5 Calculul turatiilor pe arborii transmisiei.



Cu ajutorul rapoartelor de transmitere pe treptele de reducere ale transmisiei se
determina turatia fiecarui arbore al transmisiei.

Rezulta ca abaterea fata de valoarea impusa prin tema de proiect este:

| |

|








2.6 Calculul momentelor de torsiune pe arborii transmisiilor


Cunoscand turatia arborelui exprimata in rot/min si puterea transmisa prin
intermediul acestuia in kW se determina momentul de turatie in Nmm pe fiecare arbore
in parte:

[]

[] []

[] []

[] []

[]





11

CAP 3. Predimensionarea arborilor si
alegerea capetelor de arbori.





Arborii sunt solicitati la torsiune (prin intermediul lor se transmit momente de
torsiune de la o roata la alta, sau de la o roata la o semicupla) si incovoiere, ca urmare
a fortelor introduse de angrenaje si de transmisiile prin element intermediar.

Materialele recomandate in constructia arborilor sunt otelurile si se aleg din
standard in functie de valorile tensiunilor admisibile de torsiune (

intrucat arborele este solicitat la incovoiere. Deci predimensionarea

arborilor se face la torsiune, singurul element cunoscut fiind momentul de torsiune.

Se adopta

.

Rezulta:

12

O data ales diametrul capatului de arbore, se stabilesc tolerantele, clasa de
precizie a diametrului acestuia, precum si lungimea capatului de arbore.

Lungimea capatului de arbore poate fi aleasa serie scurta (recomandata din
considerente economice) sau serie lunga. Motoarele electrice si reductoarele de
turatie de uz general au capetele de arbori serie lunga.



Arbore

[]

[] []

Serie scurta Serie lunga
I 142400 142.4 28.92
48k6
- 110
II 273500 273.5 35.94
40k6
- 110
IV 9978000 9978 119.2
100m6
- 210

































13

CAP 4. Alegerea reductorului de turatie.


Alegerea reductorului de turatie se face din considerente economice, calculand
pretul acestuia in functie de greutate.
1. Reductor de turatie generatia a II-a Neptun-Campina
2. Reductor de turatie generatia a III-a Neptun Campina
3. Reductor de turatie Flender cu o treapta de turatie


1. Reductor de turatie generatia a II-a Neptun-Campina

2. Reductor de turatie generatia III-a Neptun-Campina

Nmm

3. Reductor de turatie Flender cu doua trepte de turatie

14

Dintre acestea s-a ales reductorul Flender SDNW 610, deoarece are masa cea
mai mica.

Se adopta

.
Rezulta ca reductorul costa :

/Kg

Rezulta ca motorul electric costa:

Costul total al reductoruluisi al motorului electric va fi:

Am ales motorul electric E2 ASU 180 L din considerent de randament .
Am ales reductorul Flender SDNW 610 din considerent de cost

Tabel 2 Motoare electrice si reductoare de turatie
Nr
Crt
Nume Student Cost
total
Motor Electric Reductor TEI
Tip

Tip

1
Donisan Evelina 4865 E2 ASU 180 L 15 975 SDNW 610 40 2
2
Plopeanu Aura 5376 E2ASU160Mb2 15 2925 SDNW 685 125 2
3
Raducanu Ana-Maria 5600 ASU 200 L 8 15 SDNW 685 25 2.24
4
Chirca Petrut 5348 E2 ASU 160 L 4 15 SZNW 505 100 1.25
5
Aniti Andrei-Ionut 4186 ASU 200 L 8 15 720 SZNW 685 20 2.8
















15

CAP 5. Calculul transmisiei prin
element intermediar






Transmisiile prin element intermediar pot fi clasificate in doua grupe:

a. Transmisii la care miscarea de rotatie de la o roata la alta se realizeaza
prin frecare, care apare intre roatasi element intermediar (transmisii prin curea lata,
transmisii prin curea trapezoidala)
b. Transmisii la care miscarea se realizeaza prin angrenarea dintilor rotii cu
dintii elementului intermediar (transmisii prin lant , transmisii prin curea dintata).


5.1 Transmisia prin curele trapezoidale.

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizet prin STAS 1163-71.
Calculul urmareste alegerea curelei trapezoidale , geometria transmisiei prin curele
trapezoidale, numarul de curele, forta de intindere initiala si forta de apasare pe arborii
transmisiei, determinarea durabilitatii curelei, precum si proiectarea rotilor de curea.

In calcul sunt cunoscute puterea de calcul pentru arboreal I, turatia arborelui I si
raportul de transmitere al elementului intermediar.

Trebuie ales tipul curelei.
Exista 2 variante de curele:
- trapezoidale inguste netede: SPZ, SPA, SPB
- trapezoidale inguste striate: SPZX, SPAX,SPBX

Diametre primitive de curea trapezoidala. (Extras din STAS 1163-71)
50 63 80 90 10
0
11
2
12
5
14
0
16
0
180 200 225 250 280 32
0
36
0
40
0
45
0
50
0
56
0
63
0
71
0
80
0
90
0
100
0
112
0
125
0
140
0
160
0

16

[ (

) (

)]
Alegem

Calculul lungimii curelei.

)
(

Calculul distantei dintre cele doua roti.

8

)] (

= 0

Unghiul dintre ramurile curelei :

Unghiul la infasurare pe roti:

Calculul preliminar al numarului de curele.

z8 curele;

Se adopta din STAS tabel 4.10 pag 199 :

Se adopta din STAS

17

Se alege curea SPB din considerent de a utiliza cat mai putine curele.
Puterea transmisa de o curea este de

Numarul de curele z = 5

Raportul de transmitere

Forta utila transmisa de curele:

Forta de intindere a curelelor:

[]

Se adopta

5.2 Calculul transmisiei prin curea dintata.



Curele dintate sunt utilizate in toate domeniile in care se inpun : un sincronism de
antrenare , absenta intretinerii ( retensionare , lubrificatie) si functionare silentioasa.

Curelele cu pasul mai mic de 5 mm se folosesc micromecanica (msini de scris ,
informatica etc.) Curelele cu pasul cuprins intre 5 si 14 mm sunt utilizate ca transmisii de
putere , acolo unde lanturile prezinta problem in legatura cu zgomotul si vitezele de
lucru (v=30 m/s). Aceste curele se folosesc la masini unelte , masini pentru industria
lemnului , motoare eoliene , industria alimentara etc. Curelele cu pasul mai mare de 14
mm se folosesc acolo unde sunt utilizate si transmisiile prin lant unde se inpune zgomot
redus in functionare.
Transmisiile prin curea dintata prezinta urmatoarele avantaje:
- capacitate portanta mare , puteri de pana la 400 kW
- zgomot redus in functionare
- viteze periferice mari de pana la 80 m/s
- intretinere usoara
- forte de intindere relative mici care conduc la incarcari mici ale
lagarelor arborilor rotiilor.



18

- raport de transmitere riguros constant (sincronism in transmiterea vitezei
de la o roata la alta)

5.2.1 Dimensionarea curelei dintate
si stabilirea geometriei transmisiei prin curea.


Geometria curelei dintate este standardizata prin norme internationale (ISO
5294). Curelele dintate actuale se executa in doua variante constructive : cu profil
trapezoidal si cu profil curbiliniu. Cele mai utilizate sunt cele cu profil trapezoidal iar cele
mai performante tehnic sunt cele cu profil curbiliniu.

Curelele cu profil trapezoidal se intalnesc in 7 marimi:
MXL , XXL , XL , H , XH , XXH.

Profilul ales este profilul trapezoidal tip XH:

Codul
de
pas
Pasul
curelei
(inch)
H
(mm)

(mm)

(mm)
r
(mm)

(mm)

(mm)
XH 2 11.20 6.35 12.57 1.19 1.57 40 15.49

Alegerea numarului de dinti ai rotii

se adopta in conditiile asigurarii unui gabarit

minim al transmisiei.

-numarul de dinti ai rotii motoare.

Se adopta

-numarul de dinti ai rotii conduse

Calculul vitezei curelei:

19

Lungimea orientativa a curelei.

Se alege

Se adopta

Distanta dintre axe reala :

-nr de dinti ai pinionului aflati in contact cu dintii rotii de curea.

Puterea transmisibila pentru o curea cu latimea

si cu

dinti.

b - latimea curelei

Se adopta din tabelul 4.33 cureaua dintata XH : b tipizat : 2, zc = 72 dinti, p =
22.225 mm.
hd = inaltimea dintelui = 7.14 mm
2*dp = distanta dintre diamentrul de divizare si dinte = 2.794 mm
De12 = Dd12 2*dp => De1 = 145.76 mm
De2 = 294.33 mm
Di12 = De12 2* hd =>
Di1 = 131.48 mm
Di2 = 280.05 mm



20

5.3 Calculul transmisiei prin lant.

Calculul pasului maxim al lantului.

Pentru

Numarul de dinti al rotii conduse va fi:

Tipul de lant adoptat trebuie sa aibe pasul mai mic sau egal cu pasul maxim dat
de 56.4 mm, rezulta lant tip 10A cu pasul p = 15.875 mm.


Pentru calculul geometric al transmisiei prin lant se considera ca fiind elemente
cunoscute :

- Datele constructive ale lanturilor de uz general cu role si zale scurte;
- Numarul de dinti al rotii conducatoare

- Numarul de dinti al rotii conduse

- Pasul p pentru tipul de lant adoptat.
-
Se adopta distanta intre axele de rotatie ale celor doua roti astfel:

Se alege distant axiala

Se determina lungimea orientativa a lantului

(


)

21

Lantul se livreaza cu un numar de zale, conform STAS 5174-66, carui ii
corespunde o anumita lungime a lantului. Se recomanda ca numarul de zale sa fie
numarul par. Aceasta conditie este impusa de modul de inchidere a lantului.

Se determina numarul orientativ de zale

se adopta

Pentru valoarea adoptata se recalculeaza lungimea lantului

Se determina distant reala dintre axa

) (

Se determina unghiul dintre ramurile lantului

(

Viteza lantului este mai mare decat viteza admisa de 7.3 m/s, deci varianta unei
transmisii prin lant nu poate fi luata in calcul pentru turatia aleasa.

Diametrele de divizare :

sau

22

CAP 6. Alegerea i verificarea penelor


Asambl area r oi l or de l an pe arbori i transmi si ei mecani ce se
real i zeaz de regul pri n i nter medi ul penel or pl an paral el e, al canel uri l or
sau al strangeri i pr opri i (asambl ri presate) Se pot fol osi , de asemenea,
pentru capete de arbori asambl area pe con, l a care, pentru si guran, se
uti l i zeaz pana di sc.
Geometri a penel or i canel uri l or este standardi zat i se al ege n
funci e de di ametr ul arborel ui di n seci unea de montaj i de l i mea
butucul ui roi i di nate, de curea sau de l an ce se monteaz pe arborel e
respecti v.
Cel e mai uti l i zate el emente de asambl are arbore - butuc, n
transmi si i l e mecani ce, sunt cu pene paral el e. Acestea pot avea
urmatoarel e f orme constructi ve:




A)lc=l-b; B) lc=l; C)lc=l-b/2;

Fig. 3
n cazul acestei transmisii, penele paralele sunt folosite la:
1. Asamblarea roii de curea 1 pe captul de arbore al motorului electric;
2. Asamblarea roii de curea 2 pe captul de arbore de intrare n reductorul
de turaie;
3. Asamblarea semicuplei cuplajului pe arborele de ieire din reductor;
4. Asamblarea dintre semicupla cuplajului cu captul de arbore de la toba
benzii transportoare.





23


Pentru asamblrile cu pan paralela pe care le avem de executat, s-a ntocmit
urmtorul tabel cu dimensiunile necesare:


Arb
ore

d=dca

Lca

Dimensiunile penei Canal pan arbore Canal pan butuc
r




b h 1 b tI b t2
I
48k6 110 14

9 58 14N9( )
0
043 , 0
5.5( )
1 , 0

14Js 9
( )
0215 , 0

3,8( )
2 , 0
0,25
II
40k6 110 12

9 58 12N9( )
0
043 , 0
5( )
1 , 0

12Js 9
( )
0215 , 0

3,3( )
2 , 0
0,25
V
100m6 210 28 16 200 28N9( )
0
052 , 0
10( )
020 , 0
28Js9( )
026 , 0
6,4( )
02 , 0
0,40
V'
100m6 165 28 16 200 28N9( )
0
052 , 0
10( )
020 , 0
28Js9( )
026 , 0
6,4( )
02 , 0
0,42


O dat al ese penel e paral el e n funci e de di ametrul arborel ui dca i
de l ai mea butucul ui LB respecti v l ungi mea capatul ui de arbore Lca , se
face veri fi carea acestora. Veri fi carea penel or paral el e const n
determi narea tensi uni l or efecti ve de stri vi re s i de forfecare
f
t
i
compararea acestora cu ef orturi l e admi si bi l e as ,
af
t
.

MPa ..
d l h
T

as
c
c
s
120 100
4
= s

=

MPa
l d b
T
af
c
C
f
80 .... 60
2
= s

= t t


Pentru arborele I:

MPa
d l h
T
c
c
sI
6 . 36
48 36 9
142400 4 4
=

=

= o

MPa
l d b
T
c
CI
fI
47 , 8
48 58 14
142400 2 2
=

=

= t

Dupa rezultatele obtinute observam ca pana verific relatiile.


Pentru arborele II:



24

MPa
d l h
T
c
cII
sII
96 . 89
40 38 8
273500 4 4
=

=

= o

MPa
l d b
T
c
CII
fII
795 . 21
40 58 12
273500 2 2
=

=

= t

Dupa rezultatele obtinute observam ca si pana aleasa pentru arborele II verific
relatiile.

Pentru arborele V:
Alegem pana de tip B pentru a putea indeplini conditia de strivire.


MPa
d l h
T
c
cIV
sV
7 . 124
100 200 16
000 978 9 4 4
=

=

= o

MPa
l d b
T
c
CVI
fV
63 . 35
100 200 28
000 978 9 2 2
=

=

= t

Conditia de strivire depete limitele admisibile cu puin dar putem considera
valoarea ca admisibil.


Pentru arborele V:
Alegem pana de tip B pentru a putea indeplini conditia de strivire.

MPa
d l h
T
c
cIV
sV
7 . 124
100 200 14
000 978 9 4 4
'
'
=

=

= o

MPa
l d b
T
c
CVI
fIV
5 , 35
90 ) 140 ( 25
000 978 9 2 2
'
'
=

=

= t

Condiia de strivire depete limitele admisibile cu puin dar putem considera
valoarea ca admisibil.

Pentru arborele V i V folosim o pana cu capete dreapte cu lungimea de
200mm datorit faptului c dimensiunea arborelui este de 210mm. Daca folosim o
pan cu capete dreapte nu se poate realiza montajul deoarece canalul de pan este
mai mic dect lungimea penei.



25

CAP 7. Alegerea cuplajului

Cuplajele sunt masini care asigura legatura permanenta sau intermitenta pentru
transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la
altul
Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protective impotriva suprasolicitarii
organelor de masini antrenate, sau pentru mentinerea actionarii numai in anumite limite
de viteze.
In functie de legatura dintre arbori, cuplajele pot fi :
- Cuplaje permanente, la care legatura intre cei doi arbori se intrerupe numai prin
demontarea elementelor de asamblare a cuplajului. Ele pot fi fixe si mobile.
- Cuplaje permanenete, la care legatura intre cei doi arbori poate fi stabilita sau
intrerupta, atat in repaus cat si in timpul functionarii printr-o comanda exterioara
fara a demonta cuplajul. Aceste cuplaje se numesc AMBREIAJE.

Cuplajele permanente
Cuplajele fixe leaga capetele de arbori fara joc. Din aceasta categorie fac parte
cuplajele cu manson dintat si flansa.
Cuplajele cu manson dintr-o bucata se monteaza pe capetele arborilor intre care
urmeaza sa se transmita miscarea. Efortul intre arbore si manson se transmite printr-o
pana longitudinal sau stifturi.
Cuplaje cu manson din doua bucati au realizata strangerea bucatilor de manson
pe arbore cu ajutorul suruburilor.
Materialele din care se executa mansoanele sunt de regula fonte cenusii sau alte
material cu rezistenta mai mica decat cea a arborilor.
Cuplajele cu manson dintr-o bucata sunt supuse solicitarii de rasucire iar cele cu
manson din doua bucati sunt supuse la intindere.
Cuplajele cu fanse pot fi din aceasi bucata cu arboreal sau separate, legatura lor
cu arborele facandu-se prin pene longitudinal.
In cazul cuplajelor cu flanse, suruburile de strangere sunt solicitate la forfecare,
atunci cand ele sunt cuprinse in gauri calibrate sau solicitate la intindere, cand suruburile
sunt cuprinse in gauri cu soc.
Cuplajele mobile se folosesc atunci cand sunt necesare deplasari axiale, radiale
sau unghiulare ale arborilor.



26

Tipurile constructive de cuplaje mobile sunt:
- cuplaje de frictiune
- cuplaje cu gheare
- cuplaje elastice
- cuplaje flexibile
Elementele elastice sunt solicitate la doua socuri de torsiune si anume:
- Socul de viteza provocat de diferenta brusca de viteza unghiulara a arborilor care
se cupleaza brusc
- Socul de cuplu are loc in mod normal la pornire si se exercita de catre masina
motoare asupra celei antrenate.
Materialele utilizate pentru executarea cuplajelor sunt oteluri si fonte.

CUPLAJE INTERMITENTE (ambreiajele)

Tipurile de cuplaje intermitente sunt:
- cuplaje intermitente rigide care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul
- cuplaje intermitente de frictiune care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul
antrenarii (permit cuplarea sau decuplarea arborilor atat in mers cat si in repaus).
Trecerea arborelui condus de la o viteza inferioara la alta superioara se face lin,
fara socuri.
Cuplul motor al unui automobil se transmite rotilor de rulare prin intermediul unui
cuplaj intermitent (ambreiaj).
Materialele din care sunt executate cuplajele de frictiune trenuie sa reziste la temperaturi
ridicate, la uzare, la frecare si la actiunea chimica a lubrifiantului.
Cuplurile de materiale pentru ambreiaje de frictiune sunt: Fonta pe fonta; fonta pe
otel; otel calit pe otel calit; otel sau fonta pe mase plastice; otel sau fonta pe ferodo; otel
sau fonta pe textolit.
Cuplajele intermitente rigide se utilizeaza la masini unelte, autovehicule, cat si la
mecanisme torpedo ale bicicletelor.

Alegerea cuplajului optim care trebuie transmis unei transmisii mecanice impune
precizarea unor date initiale de proiectare si anume:



27

- momentul de torsiune care trebuie transmis cuplajului, variatia acestuia in
functionare si valorile maxime estimate
- pozitia relativa a arborilor, in timpul montajului si in timpul functionarii
- caracteristicile mecanice si functionale ale celor doua parti ale transmisiei, legate
prin cuplaj, elementele de inertie reduse la arborele cuplajului, modul de variatie
al vitezei unghiulare a celor doi arbori;
- conditiile de functionare, mediu ambiant, durata de functionare;
- posibilitatile de asamblare a cuplajului pe arbori transmisiei (pene paralele)
- caracterul legaturii permanente sau intermitente, realizate de cuplaj;
- conditiile dimensionale si de gabarit maxim admis pentru cuplaj;

Multitudinea solutiilor constructive , care satisface una sau mai multe din functiile
principale ale cuplajelor (transmiterea de miscare si moment, comanda, limitare de
sarcina, amortizare a vibratiilor si socurilor, compensari ale erorilor de pozitie ale
capetelor de arbori, limitare de turatie si sent) s-a optat pentru cuplajul Hadeflex.


CUPLAJUL HADEFLEX


Elementul elastic al culajlui Hadeflex este de forma paralelipipedica, cuplajul
folosindu-se pentru transmiterea de momente relativ mari la dimensiuni mici de gabarit;



28


CAP 8. Deviz antecalcul


Devizul antecalcul const n aflarea costului total de proiectare, execuie i montaj a
transmisiei mecanice. Acest calcul cuprinde o serie de cheltuieli care sunt necesare pentru
realizarea proiectului i anume:
- cheltuieli salariale;
- alte cheltuieli de personal;
- cheltuieli materiale i servicii;
- alte cheltuieli specifice proiectului;
- cheltuieli indirecte (Regia);
- dotri independente;
- studiul pentru obiective de investiii.

Pentru realizarea acestui calcul trebuiesc stabilite urmtoarele repere, acestea fiind:
numrul de ore pentru realizarea proiectului, personalul necesar pentru realizarea
proiectului n timpul necesar.


8.1 Cheltuieli cu personalul

8.1.1 Salariul brut

Pentru realizarea proiectului am nevoie de 6 luni, si 15 oameni dintre care 5 cu studii
superioare si 10 cu studii medii.

Salariu muncitor=1500lei
Salariu inginer=2500lei

6luni x 15muncitori x 1500 lei/luna = 90000 lei

6 luni x 5 ingineri x 2500lei = 75000 lei

TOTAL =165000 lei salarii brute.


8.1.2 Alte cheltuieli de personal

Deplasri interne, detasari, transferuri in tara:

- combustibil = 500lei
- diurna = 20 lei/zi
- cazare = 80 lei/zi
TOTAL = 4000 lei.



29




8.2 Cheltuieli materiale

Materiale + Materii prime/banda transportoare instalata
Componenta Cost []
Motor ASU 180 L
205kg
205kg * 7euro/kg =1435euro
Reductor Flender SDNW 610
490kg
490kg * 7euro/kg = 3430euro
Roata de curea 4kg 4kg * 5euro/kg = 20euro
Cuplaj cu element flexibil 100kg 100kg * 5euro/kg = 500euro
Alte cheltuieli (lucrari si servicii executate de
terti, alte piese)
600 euro
TOTAL 5985euro(25735.5lei)



Curs BNR:1=4,2590 RON
Cost banda instalat=5385 x 4,3 = 25735.5lei
Se vor instala 100 benzi transportoare

Cost total pentru 100 bucati = 2573550 lei





8.3 Cheltuieli indirecte

1. Regia de sectie 40...60% x Cheltuieli salariale = 63750 lei.
2. Regia generala = 50000 lei.
TOTAL = 113750 lei.





30

DEVIZ CADRU ANTECALCUL


- lei -



Categoria de cheltuieli TOTAL [lei]
I. Cheltuieli directe : 244478
1 1. Cheltuieli de personal 216343
1.1. Cheltuieli salariale
0)
(1.1.1 + 1.1.2) 211943
1.1.1. Salarii brute
165000

1.1.2. Contribuii
1)
46943
a. CAS 20.8% 34320
b. omaj 0.5% 825
c. CASS 5.2% 8580
d. Risc, accidente (% dup caz n funcie de
codul CAEN) 0.15.0.85%
1403
e. FNUASS (Contributii concedii medicale)
0.85%
1403
f. Fond pt garantarea plii creanelor salariale
(instituiile publice sunt exceptate) 0.25%
413
g. altele, conform reglementarilor in
vigoare.....%
0
1.2. Alte cheltuieli de personal 4400
a. deplasri, detari, transferuri in tara 900
b. deplasri, detari, transferuri in strintate 3500
2 Cheltuieli materiale i servicii 28135.5
2.1 Materiale, materii prime
25735.5

2.2 Lucrri i servicii executate de teri
2)
, din care: 2400
a. colaboratori (se specifica natura serviciului)
b. teste, msurtori, analize 800
c. studii, anchete statistice
1200

d. asisten tehnic, consultan 400
3 Alte cheltuieli specifice proiectului
3)

II Cheltuieli indirecte : regia 90%
4)
190748
1 Regie de secie: 60% 127166
2 Regie general: 30% 63583
III Dotri independente : 7500
1. Echipamente pentru cercetare - dezvoltare ; 6000
2. Aparatur, birotica ; 200
3. Calculatoare electronice si echipamente
periferice; software
1300
Total I+II+III 442726

1015% din total tarif
66409


Valoare total Contract
509135







31


















Bibliografie


Referinele pentru realizarea proiectului a sunt facute din ndrumar
Proiectarea Transmisiilor Mecanice, Conf. dr. ing. Ioan Dan Filipoiu, Prof. dr. ing.
Andrei Tudor .