Drept Curs 2 1. Caile de apartie ale dreptului 2. Legatura dreptului cu morala si religia cu lumea politica sau politicul 3.

Continul si forma dreptului 4. Normele sociale 5. Normele juridice 1. Caile de aparitie ale dreptului sunt in nr de 3 : - obiceiuri - legea scrisa - precedentul judecatoresc Obiceiurile :Primele reguli de comportament au aparut in cadrul societatii primitive ca urmare a nevoi omului de a supravietui si de a-si reglementa relatiile cu ceilalti oameni In timp aceste, reguli de comportament devin obligatorii pt toti membrii comunitatii, orice incalcare a acestora fiind aspru sanctionata de catre comunitate, cea mai grava sanctiune reprezentand-o alungarea individului comunitate, fapt care era echivalent cu suprimarea acestuia Legea scrisa - este data de catre stat cuprinde o sactiune clara si precisa, initial legea intra in vigoare in momentul in care edictata, actualmente in tara noastra legea intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sale in Monitorul Oficial sau la o data ulterioara daca acest lucru este prevazut in textul sau Precedentul judecatoresc respectiv situatia in care un judecator pronunta o sentinta judecatoreasca bazandu-se pe o alta sentinta pronuntata de un alt judecator inaintea sa intr-un caz similar.Aceasta situatie se intalneste in sistemul de drept anglosaxon. Legatura dreptului cu morala si religia primele reglementari juridice s-au confundat cu reglementari religioase(Decalogul)si au avut la baza reguli de morala,morala fiind cea care face diferenta dintre bine si rau, datorita acestor imprejurari legea trebuia sa fie dreapta in primul rand(notiune de morala)trebuia sa fie inconformitate cu vointa zeilor Legatura dreptului cu lumea politica si politicul dreptul este creatia lumii politice datorita particularitatilor sale : - este creat de parlament care este dominat de o anumita forta politica - dreptul reflecta drepturile si obligatiile cetatenilor in conformitate cu vointa clasei politice dominante astfel in conditiile unui regim dictatorial vor fi mai putine drepturi si mai multe obligatii, iar in cazul unui sistem democratic vor fi drepturi si obligatii Continutul si forma dreptului In sens restrans in continutul dreptului intra totalitatea reglementarilor care sunt in vigoare la un moment dat

Drept In sens larg din continutul dreptului mai fac parte: - totalitatea reglementarilor care au fost la un moment dat in vigoare si in baza carora s-au incheiat acte juridice care isi produc efectul si in prezent - proiectele de lege aflate in dezbaterea Parlamentului - doctrina jurudica, adica teoriile despre drept formulate de juristi sau de specialisti in alte domenii(sociologi, psihologi sau filozofi) - anumite fapte care se petrec in societate indiferent sau nu semnificatie juridica Forma dreptului: se refera la modul in care o regula apare in cadrul sistemului de acte normative exista norme cuprinse in ordonante de guvern, hotarari de guvern, constituii Normele sociale: 1. 2. 3. 4. 5. 6. conceptul de norma sociala normele de morala normele de religie obiceiul privit ca traditie populara normele tehnice normele organizatiilor sociale

Conceptul de norma sociala- reprezinta reguli de conduita create de catre societate in scopul reglementarii relatiilor dintre oameni a caror sanctiune este natura morala(dojenirea, dispretul, autocompatimirea,alungarea individul din comunitate)cu toate ca nu este corect uneori sanctiunea este fizica Cea mai imprtanta trasatura a normelor sociale o reprezinta faptul ca sunt creatie a societatii, fiind confundate adeseori cu moravurile acesteia si avand un caracter conservator Cea mai importanta categori de norme sociale o constituie normele de morala. Morala se poate defini ca fiind diferenta dintre bine si rau, dintre ceea ce este drept si ce este nedrept, sau diferenta dintre ce ar trebui sa fac omu si ce face el in realitate. In cadrul normelor de moralasunt incluse normele de buna cuviinta, normele de comportament in societate, normele de estetica, regulile de vestimentatie. Morala nu este reglementata prin lege, ea fiind o creatie a societatii, morala difera de la o societate la alta, de la o comunitate la alta si in cadrul aceleiasi societati de la o perioada la alta. Regurile de morala nu presupun o sanctiune jurudica in cazul nerespectarii lor, sanctiunea fiind tot de ordin moral. Normele de religie- sunt creatie a unei zeitati(D-zeu) transmise prin intermediu oameniloralesi sfintii, profeti avand drept scop crearea unor reguli de adorare a zeitatii respective si a unor modele demne de a fi urmate si de ceilalti. Normele religioase se adreseaza in principui numai acelor indivizi care cred in zeitatea respectiva, acestia formand o biserica. Cel mai important element al bisericii este credinta, normele religioase sunt scrise in carti sfinte(Coran, Biblie), au fost create cu mii de ani in urma si transmise din generatie in generatie fara a li se aduce modificari. Sanctiunile in cazul nerespectarii acestora sunt date de D-zeu

Drept

Obiceiul privit ca traditie populara in cadrul societati un rol important este jucat de traditiile populare, acestea au aparut initial in lumea satului fiind o reprezentarea simbolica a modului cum se desfasoara viata in comunitatea respectiva. Traditiile populare s-au transmis prin viu grai din generatie in generatie sub forma basmelor, a doinelor, cantecelor de catanie, a proverbelor si a zicatorilor. Tot ca o forma de exprimare a traditiilor populare se pot considera modul in care este construita o casa, stilul de a vorbii specific, portul popular sau modul in care sunt preparate anumite mancaruri Sanctiunile in cazul nerespactarii obiceiurilor populare sunt tot de ordin moral. Normele tehnice sunt o categorie aparte de norme sociale deoarece se refera la utilizarea unor reguli stricte in cadrul procesului de productie de transformare a materiei prime intr-un bun finit sau regulilor de utilizare a unui bun finit. Normele tehnice respecta un principiu economic: - minim de resurse , rezultat maxim Primele norme tehnice au fost create prin imitarea comportamentul vietatilor salbatice si folosirea informatiilor oferite de natura In cadrul normelor tehnice se pot introduce atat un brevet de inventie cat si reteta culinara sau intructiunile de folosire ale unui aparat electrocasnic Normele tehnice sunt trecute, inscrise in instructiunile de folosire ale unui aparat sau in carti de specialitate. In cazul in care normele tehnice sunt sanctionate de o lege(regulile de circulatie pe drumurile publice), in cazul nerespectarii lor intervine si o sanctiune legala Normele organizatiilor sociale- sunt reguli de comportament stabilite in cadrul unor organizatii nonguvernamentale prin intermediul regulamentului de ordine interioara, avand drept scop crearea unui model de comportament pt membrii organizatiei sau pt cei care intra in contact cu organizatia respectiva Daca respectivul regulament este prevazut in textul unei legi sau daca persoana respectiva are un contract de munca cu organizatia respectiva sactiunile in cazul nerespectarii normelor sunt si de ordin legal. Prin organizatie sociala intelegem: - asociatii si fundatii - partide politice - sindicate - cluburi sportive - institutii de invatamant

Drept Curs Normele juridice 1 definitia normei juridice 2.trasaturile normei juridice 3 existenta normelor care contin definitii si principii !!!! structura interna a normei juridice Structura externa a normei juridice 4. Clasificarea normelor juridice 1. Norma juridica este o regula de conduita ce are caracter general si impersonal stabilita sau recunoscuta de stat potrivit vointei acestuia si a carei respectare obligatorie este garantata de forta coercitiva a statului. a)Caracter generalNorma juridica este creata pt a reglementa situatii ipotetice care se pot produce intr-un viitor mai apropiat sau indepartat de un numar nelimitat de ori, prevede o conduita tipica enumerand elementele care trebuie indentificate in fiecare caz concret petrecut pt a putea stabilii ce norma juridica se aplica. Norma juridica aplicandu-se unui nr nelimitat de siuatii, spunem despre ea ca are un caracter general b)Caracterul impersonal decurge din aceea ca norma juridica se aplica oricarei persoane afla in situatia descrisa de aceasta, nu toate normele juridice se adreseaza aceleiasi categorii de persoane, deoarece pot exista norme juridice care se adreseaza tuturor cetatenilor (cele prevazute de constitutie) sau pot exista norme juridice care se adreseaza anumitor categorii de persoane(pensionari, Functionari publici, magistrati sau studenti) care se adreseaza functiei detinute de o persoana(presedintele , primul-ministru) c) caracterul obligatoriu- apare din cauza trasaturilor de ordin sau comandament pe care le are norma juridica de asemenea existand sanctiuni pt aceia care incalca prevederile.Nu toate normele contin un ordin sau dispozitie, exista norme juridice care contin definitii sau principii(nimeni nu este mai presus de lege, in Romania statul apara familia). Norrmele juridice difera de dispozitiile individuale date de catre aceleasi institutii ale statului deoarece au un caracter general si impersonal,in timp ce dispozitiile individuale(numirea unei persoane pe o functie,denumiterea unei persoane)au caracter personal(deoarece se refera la o anumita persoana) si constituie un caz concret, particular Structura normei juridice Structura interna a normei juridice Structura logico-juridica intrucat arata din ce elemente este alcatuita din punct de vedere logic norma juridica Este o structura trihotomica: - ipoteza daca.. - dispozitia.atunci - sanctiunea.altfel.. Ipoteza normei descrie imprejurarile(conditiile,situatiie, circumstantele,)la baza carora sta aparitia unei norme juridice, poate sa descrie categoriile de

Drept persoane carora li se aplica norma juridica.Poate se fie determinata sau categorica si relativ determinata Ipoteza este determinata atunci cand descrie cu exatitate imprejurarile in prezenta carora se aplica norma juridica Ipoteza este realtiv determinata daca lasa la aprecierea persoanei care aplica legea sau a instantei de judecata daca sunt intrunite conditiile pt aplicarea normei(stare de oboseala, de ebrietate) Dispozitia normei- stabileste conduita pe care trebuie sa o aiba subiectul normei stabilit de ipoteza in momentul in care se afla in conditiile sau imprejurarile stabilite de ipoteza. Dispozitia poate sa fie determinata atunci cand conduita subiectului este clar descrisa de norma,poate sa fie relativ determinata cand conduita subiectului este lasata la aprecierea acestuia. Sanctiunea- reprezinta consecinta nerespectarii conduitei prescrise de dispozitie determinata sau categorica atunci cand cuantumul acesteia este determinat din textul normei(100 lei amenda, 5 ani inchisoare) relativ determinata atunci cand legiuitorul prevede un minim si un maxim de pedeapsa urmand ca instanta de judecata sau persoana care aplica legea sa determine cuantumul precis al acesteia.

Drept Curs 4 Izvoarele dreptului 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Conceptul de izvor de drept Clasificarea izvoarelor dreptului izvoare de drept propriu-zise:obiceiul, legea scrisa Contractul normativ practica judecatoreasca, juris-prudenta precedentul jedecatoresc doctrina juridica(literatura de specialitate) actiunea actelor normative in timp, spatiu si asupra persoanelor

Conceptul izvoarelor de drept izvorul de drept reprezinta forma de manifestare de exprimare a normelor juridice modul in care acestea sunt prezentate personelor interesate. Clasificarea izvoarelor dreptului: izvoare scrise- care sunt exprimate in scris indiferent de suporul folosit pt acest lucru(lemn, piatra, hartie etc.) izvoarele nescrise transmit informatia juridica prin viu grai din generatie in generatie prin intermediul proverbelor, poeziilor, basmelor etc izvoarele directe- se refera numai la texte de lege si opere juridice izvoarele indirecte transmit informatiile juridice prin intermediul unor opere literare sau istorice izvoarele materiale- se refera la conditiile de existenta ale omului in societate izvoarele formale- au in vedere conditiile de forma pe care le imbraca dreptul, categorie in care nu se incadreaza decat legea sau actul normativ, in anumite conditii din acesta categorie mai poate face parte si contractul normativ. Obiceiul ca izvor al dreptului- obiceiul sau cutuma este primul si totodata cel mai vechi izvor al dreptului, el aparand in acelas timp cu primele comunitati umane cu mult timp inainte de aparitia statului. este o regula creata in timp si respectata de catre oameni datorita convingerii lor intime ca trebuie sa faca acest lucru este un izvor de drept aparte deoarece are mai multe caracteristici aparte: este un izvor nescris care se transmite prin viu grai dn generatie in generaatie i-a nastere intr-o perioada indelungata de timp(seci sute de ani) si pt a fi recunoscut de catre oameni trebuie repetat de foarte multe ori este conservator fiind adanc imprimat in constiinta umana datorita faptului ca i-a nastere in colectivitati mici obiceiul este foarte bine adaptat locului unde i-a nastere(specializarea obiceiului) uneori nerespectarea lui se sanctioneaza juridic atunci cand un act juridic face legatura la el(codul civil stabileste ca inaltimea unui gard se stabileste in functie de obiceiul locului)

Drept In sistemul romanesc de drept obiceiul este izvor al dreptului numai cand legea face trimitere la el, in caz contrar fiind vorba de o traditie populara a carei incalcare se sanctioneaza printr-o sanctiune de ordin moral. Obiceiul apare in codul civil si in constitutie dar numai in privinta dreptului de propietate si a protectiei mediului, multi autori considera ca obiceiul este depasit si ca nu ar trebui considerat izvor de drept In sistemul de drept anglo-saxon obiceiul este considerat izvor de drept, de asemenea in dreptul international si in cel maritim unde apare sub forma uzantelor diplomatice (cutumelor). Se considera ca obiceiul este caracteristic in special statelor slab dezvoltate si a celor care pun accent deosebit pe traditie. Legea sau actul normativ ca izvor de drept este o creatie a statului avand drept scop reglementarea unor relatii sociale existent in cadrul societatii. Spre deosebire de obicei legea a aparut odata cu statul si in totdeauna este scrisa, legea prevede intotdeauna sanctiuni pt cei care o incalca prevand si un sistem de instanta de judecata si un grup de persoane specializate care sa urmareasca respectarea si aplicarea prevederilor sale. Primele legi care apar in orientul antic precum codul lui Hamurabi din Babilor, legile lui Moise din Israel, legea celor 12 table, imperiul roman, legile lui Solom din Grecia sunt culegeri de obiceiuri.La fel cum inceputul evului mediu avem oglinda Svaba, oglinda saxona si asezamintele lui Ludovic cel sfant din Franta anului 1270. Una din cele mai importante legi este codul civil a lui Napolean Bonaparte din 1804, astazi legea este considerata de majoritatea sistemelor de drept inclusiv cel romanesc ca fiind principalul izvor al dreptului Contractul normativ in dreptul civil prin contract se intelege acordul de vointa intre 2 sau mai multe parti prin care i-au nastere drepturi si obligatii juridice(contractul de vanzare-cumparare). Prin contract normativ se intelege un acord de vointa intre 2 sau mai multe persoane care nu semneaza in nume propriu ci in numele unor parti si prin care i-au nastere drepturi si obligatii juridice care au caracter general si impersonal, intodeauna una dintre partile semnatare ale contractului normativ este statul(contractul colectiv de munca, tratatul international). Contractul normativ este izvor de drept in dreptul international si in dreptul intern in privinta reglementarii conditiilor de munca si a solutionarii conflinctelor de munca. Practica judecatoreasca este formata din totalitatea hotararilor instantelor de judecata indiferent de gradul instantei (judecatorie, tribunal, curte de apel, inalte curte de casatie si justitie) si indiferent de felul procesului(penal, civil, administrativ) si indiferent de faza procesului(fond, apel, recurs) In sistemul romanesc de drept practica judecatoreasca nu ese considerata izvor es fiind un izvor derivat deoarece ofera specialistilor date despre felul in care instantele de judecata solutioneaza anumite cauze Doctina juritica - este alcatuita din totalitatea ideilor opiniilor sau parerilor unor specialisti in drept, fie ca sunt practicieni(judecatori, procurori)sau teoretician Doctrina juritica nu poate sa se substituie dreptului si sa fie impusa oamenilor ca obligatorie. In sistemul romanesc de drept doctrina nu este considerata izvor direct al dreptului decat in cazul analogiei

Drept Actiunea actelor normelor in timp in viata unui act normativ exista 2 mari momente: 1) intrarea in viguare sau data de la produce efecte juridice 2) iesirea din viguare respectiv data de la care inceteaza a mai produce sisteme juridice Intrarea in viguare- conform constitutiei din 1991 un act normativ intra in viguare la data publicari sale in monitorul oficial, daca in cuprinsul sau nu era prevazuta o data ulterioara, modificarea constitutiei din 2003 a adus si modificarea acestei reguli in sensul ca un act normativ intra in viguare la 3 zile de la data publicarii sale in monitorul oficial sau la o data ulterioara expres prevazuta(30 de zile, 1 luna) Principiul neretroactivitatii isi are baza in articolul 15 din constitutie si preveda ca legea dispune numai pt viitor ea neputandu-se aplica retroactiv pt situatii care existau deja in momentul aparitiei sale. Exceptii: - legea penala sau contraventionala mai blanda sau favorabila se aplica retroactiv(unui infractor care a savarsit o infractiune in timp ce era in viguareo anumita lege iar intre timp legislatia s-a modoficat i se aplica intodeauna pedeapsa mai bland) - legile interpretative se aplica retroactiv - cand legiuitorul doreste acest lucru- este o situatie considerata abuziva Iesirea din viguare exista 3 aspecte: legile care sunt date pt o perioada limitata de timp ies din viguare prin ajungere la termen fara a mai fi nevoie de alte formalitati legea este data pe o perioada nelimitata de timp ea poate iesi prin abrogare, abrogarea reprezinta iesire din viguare a unui act normativ ca urmare a vointe legiuitorului, poate fi expresa atunci cand noua reglementare precizeaza clar ce acte normative sau articole se abroga. Abrogarea este tacita sau implicita atunci cand noua reglementare nu prevede nici o referire la vechea reglementare cu toate ca are dispozitii contrare aceleia. 3) apare atunci cand obiectul la care se refera reglementarea dispare astfel incat aceasta numai are la ce sa se aplice, fiind considerata demodata, daca obiectul la care se refera legea reapare atunci aceasta va fi aplicata din nou fiind in prezenta ultractivitatii legii

1) 2)

Drept

Curs 5 Raporturile juridice 1. Definitia raportului juridic: Raportul juridic este o relatie sociala nascuta in baza normelor juridice in vigoare intre 2 sau mai multe persoane, denumite subiecte de drept care dobandesc drepturi si obligatii corelative si reciproce, a caror nerespectare atrage forta de constrangere a statului. 2. Trasaturile raportului juridic: - raportul juridic are un caracter social, deoarece relatia se naste numai intre oameni, acestia fiind singurii capabili sa lege relatii sociale; - are caracter obligatoriu, deoarece nerespectarea drepturilor si obligatiilor cuprinse in cadrul raportului juridic atrage forta de constrangere a statului; - are caracter volitional. Caracterul volitional vizeaza faptul ca un raport juridic ia nastere intotdeauna in baza vointei liber exprimate a partilor raportului juridic. Totodata, caracterul volitional vizeaza si vointa statului exprimata in cadrul normelor juridice. Asadar, se poate spune ca raportul juridic are un dublu caracter volitional, dat de vointa subiectelor de drept de a incheia o relatie sociala cu caracter obligatoriu, care trebuie sa se manifeste insa in limitele vointei statului exprimata in cadrul normelor juridice. (ex: incheierea unui contract de vanzare cumparare, contrat de munca etc.) 3. Premisele raportului juridic: Pentru existenta unui raport juridic este obligatorie intrunirea cumulativa a 3 factori: - existenta unor norme juridice; - subiectele raportului juridic; - faptele juridice. A) 1. 2. 3. Norma juridica: Definitie. Trasaturi . Clasificarea normelor juridice.

B) Subiectele raportului juridic: 1) Definitie: Subiectele raportului juridic sunt persoanele care iau parte la incheierea unei relatii sociale cu caracter obligatoriu, intre care se nasc drepturi si obligatii corelative si reciproce in cadrul acestei relatii. Subiectele raportului juridic nu pot fi decat oamenii, care sunt priviti in mod individual si in mod colectiv (persoane juridice). Subiect al raporturilor juridice mai poate fi statul si institutiile sale ca varietate a subiectului de drept, omul privit in mod colectiv.

Drept Pentru ca o persoana fizica sau juridica sa fie subiect de drept este necesara o recunoastere din partea statului, denumita in mod generic capacitate juridica. Capacitatea juridica reprezinta aptitudinea generala si abstracta a unei persoane de a avea drepturi si obligatii in cadrul unui raport juridic si de asi exercita in mod efectiv aceste drepturi si obligatii. Capacitatea juridica este de 2 feluri: a) Capacitate de folosinta ce desemneaza aptitudinea subiectelor de drept de a avea drepturi si obligatii in baza unui raport juridic. b) Capacitatea de exercitiu care desemneaza aptitudinea concreta a subiectelor raportului juridic de asi exercita (folosi) drepturile si obligatiile izvorate dintr-un raport juridic. Capacitatea de folosinta la persoana fizica apare la nastere si dispare la moarte. Capacitatea de exercitiu apare in forma deplina la varsta de 18 ani sau la varsta de 16 ani, daca subiectul de drept se casatoreste si dispare la moarte sau la momentul punerii in interdictie. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se naste la momentul incheierii actului constitutiv al acestei entitati. Capacitatea de exercitiu se naste la momentul recunoasterii de catre stat a persoanei juridice, adica la momentul inregistrarii in evidentele oficiale (Registrul Comertului pt SC Comerciale, Registrul de Ascociatii si Fundatii pt asociatii si fundatii). Ambele tipuri de capacitate inceteaza la momentul disparitiei persoanei juridice. Capacitatea juridica reprezinta regula, in sensul ca, toate persoanele sunt perzumate a avea aceasta aptitudine. Incapacitatile reprezinta exceptia. 2) Trasaturi ale persoanelor juridice: Caracteristica pentru o persoana juridica este existenta unei organizari proprii, a unui patrimoniu distinct de cel al persoanelor care compun persoana juridica si existenta posibilitatii de asumare a unor drepturi si obligatii, inclusiv de a sta in nume propriu in justitie. C) FAPTELE JURIDICE: Def: Faptele juridice reprezinta imprejurari, situatii care au ca si efect nasterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic. Pentru a fi considerat fapt juridic, evenimentul, situatia sau imprejurarea trebuie sa fie concretizat intr-o norma juridica. Clasificarea faptelor juridice: a) Evenimentele = fapte care se petrec independent de vointa oamenilor (ex: inundatiile, incendiile, cutremurele, moartea naturala a unei persoane etc.). b) Actiunile = faptele si actele care rezulta din manifestarea de vointa a oamenilor. (ex: inundatiile, incendiile etc.). Actiunile pot fi:

10

Drept ilicite = fapte interzise de normele juridice (ex: infractiunile, contraventiile). - licite = reprezentate de faptele permise de lege si care reprezinta manifestari de vointa exprimate pentru a naste, modifica sau stinge un raport juridic.

11