Sunteți pe pagina 1din 86

HARTA P D U R I I

.lxY8+i
. . :.-- /
COPACUL
U R I A ~
-:
/. --- .
~ ~ w ~ ~ ~ ~
CEL
~ ~ @ ~ @ $
1
CIPI
Cipi n
Era mare ct degetul meu cel mic
purta la o floare de
avea
Locuia n scorbura Fagului
l iubeau.
Un pitic att de de harnic
n-ai fi n lumea, orict ai fi
Se scula n
apa Izvorului se un rnd
de de sau mai
multe rnduri, ca nu cumva se
apoi ncepea munca. Su
praveghea florile, fie destul de parfu
mate; de pe frunze petale
polenul adus de vnt, apoi, cu un fir
de gdila ciocul
- Un cntec putem s-auzim P
se trezea ncepea tri
lurile.
De la ea mergea direct la Bradul
cel putred pe
6
- -.:::.
-'-' era L.. cn.ar c e-a doua Zi
tircoale Ci upercii o
- Hei, suratelor, scularea.
.. ,. inele biziiau,
n mierei. Fa
era deja Cu
pe o
- a Bradului cel iar
- :-: . ca un bun i privea
- '."Teme, dnd din cap
.. i ergea apoi mai departe, ivindu-se
":::.lt ia familia Ariciului, unde
.:. :meau nu de alta, dar
_ de noapte prin Cipi
_= aranja apoi se
la timp alunge pe
-." purcel de Ciuperca
=
- Nu cumva s-o
s: le, nu-i la gust!
:: .. s-o nfuleci, ai dai de dracu'!
Fii atent numai la exemplul ngrozitor
care dau!
Cipi a mnat de cteva ori
personalitate spre
Ciuperca arate purce
:ului el, Cipi, nu n vnt.
umai . cum
n fiecare zi.
a treia Cipi ncepu
se
- Tare tem un prost
pereche, Mistretule,
pitic, ce pilde n
grozitoare dea. Prin imprejurimi,
de-abia de mai
cu care sperie.
Dar ce purcelul Ti
se pleca de
/
..
Ciuperca Cipi
fuga la din
unde Cucuci Afonul (pe numele lui
Jupn se ngrijea de
noile sale descoperiri arheologice. Cipi
i de
le examina,
destul de pufoase, apoi trecea pe la
Furnicile afle buletinul meteo
rologic. Furnicile precis
pentru ziua aceea se timp fru
mos sau timp noros pe alocuri cu
averse locale. La ele Cipi nu prea
se doar pentru faptul
8
nu le putea deosebi ntre ele. Pe
toate le vedea la fel.
n fiecare i se cerea mult
efort fizic spiritual.
Pornea apoi la domnul Iepure, spre

- Nu te speria! Nu te speria! striga
el cu mult nainte de a ajunge la
Eu snt. Cipi! Haide la dejun!
se ntorceau, ca ntr-o
plimbare, la Fagul cel unde
erau de De cele mai
multe ori aveau la dejun
resc dulci, scoase prin mun
_ a
=.c delicatese, serveau boabe
- apoi
=--: ce la masa de
:;rinz Cipi se ntorcea n
-=- zebuia mai repartizeze
:.: copacii bolnavi asta
:."_ era o Cipi nu avea
ca lumea la ora zece.
picioare, n ciugulea
::ei boabe de apoi l poftea pe
- erb fie mai modest. i
cineva are asemenea coarne ca
e e drept, neasemuit de frumoase, nu
trebuie fie ncrezut,
au-i frumos . i ca exemplu pe
cineva care are coarne cel
: t att de mari si
,
de frumoase ca ale
iui , dar care nu se cu ele, nu
de alta, dar e modest -. Nu-i
spun numele prenumele ca nu cumva
ru, Cerb frumos ce te afli,
.e necaz, aflnd cine esteh>
Cerbul i pentru sfaturile
sale ziua mult
mai modest.
Cam trecea timpul nainte de

9
Cipi s-a ntors apoi la Iepure.
- Nu te speria, eu snt! Nu te alarma!
i-a strigat cnd s-a apropiat ndeajuns
de Era absolut nevoie
deoarece, din ntmplare,
Iepurele ar fi din
nu-i zicem somn, ca nu-l
ar fi luat-o la de nici seara
Cipi nu l-ar fi
cu Iepurele au mers din
nou agale la Fagul cel
unde i cu masa .
De obicei puteau alege: alune de anul
trecut, morcovi sau
batice. Cipi trase un
pui de somn la aer curat, pentru
piticii iar cnd s-a
trezit, Melc-Codobelc l cu
planul unei case noi. nu
ncepea vreo cnd Cipi
nu-i aproba planul. Noul plan, e ade
nu se deosebea cu nimic. de cel
vechi. Cipi l ntorcea pe toate
cu nu
se se poate strecura,
spunea Cipi. La din cap
iar Melc-Codobelc, suspi
nnd ncepea tacticos munca.
Se rrziu, cnd
Cipi a luat-o incet spre Pru. ACTh"J1
porneau la de flu
turi si
,
el trebuia le coordoneze circu
latia prin pe deasupra, ca nu
cumva se n zborul
lor iute n zig-zaguri. Urcat pe
Piatra-Mare, le incotro e dru
mul liber unde snt mai fluturi,
Dar si asa se ntmpla uneori ct e un
"
accident, cum, doi
amndoi o molie mai
n-a prins-o nici unul. Atunci Cipi
rdea, spunndu-le: nu
la mine, ce P
Pe cnd se lui Cipi
ncepea fie foame. Mergea ntr-o
plimbare mai la Bradul
cel putred pe
ntreba:
- Gata, treaba, neamurilor?
Albinele i de
ntrebare picurnd trei de
miere pe o de fag l rugau
asupra mierei.
Era
Dar el trebuia se ca
nu cumva timpul
10
prin vecini uite soa
relui ce Cu bine, pe mine
1 ca la toate
Se mai ngrijea de bzitul tntarilor,
n amurgul serii, trezea pe doctorul
Ciuhurez, spunndu-i:
doctore, t reci pe la bolnavi P
Poporul peste zi,
n .cele patru puncte cardinale ale ei,
printre attea suflete, cte erau, nici
chiar cele bolnave nu
,
sedeau locului;
de aceea doctorul ca fami
lia era obligat lucreze
n schimb de noapte. Cipi mai trebuia
dea o pe la onor familia Arici,
ca nainte de ple
care lase casa n ordine. nu
e ce bine e la ntoarcerea de la
un curat, lu
. . d ,
mmat or onat ....
Cnd s-a nserat bine, Cipi,
ce l-a atent, ca de obicei, a intrat
la Iepure. la aveau pere
dulci. Iepurele degeaba i
explica lui Cipi nu le fi
n lor,
el tot cum voia. i
alinta cu cteva boabe de sau
ure simpaticul Pitic
- orea tuturor din vise fru
se. Mai cte ceva n
_ nu uita se bine
=_ se culce.
Cam petrecea zilele Cipi, ne
;::.:.nndu-i la lunile de
- dormea. era timp ploios,
se sub distra pe
=epure cu minunate
_ hazlii, iar duminica, veneau
_ prin se mai
;: utin, nu-i
:: aducea turile delicioase,
: din merindele acestora.
Un singur lucru l pe Cipi
::':;el. Ar fi vrut, ct de ct, cu o
de deget, fie mai nalt.
cu mai mult, el din
scrise pentru copii un pitic
= pitic atta vreme ct e pitic. Oricum,
;: -_.in mai nalt nu i-ar fi stat
spera mai n
': ecare se Ceea ce n
e un lucru greu, pentru
.arba, copacii, tufele ntotdeauna cresc
de ele zadarnic s-ar fi
11.
Dealtfel, nICI nu avea centimetru.
ntr-o zi o la o
de a legat-o cu un
lujer de mure cu ajutorul Iepurelui
au adus-o Cu chiu, cu vai
au trt-o n proptind-o de
un perete. s-a gndit Cipi o
nu poate Cu ea se
n fiecare zi. Din n-a observat
nici o nceput fie
pe n gnd o nvinuia
de zicea ea cu
toate e o uite cum
numai mie n

Cnd .era prea mniat din
Iepurele l potoleau:
- Nu fi trist, Cipi. mic, e
dar tare
- Ce e-al meu e-al meu, pus
deoparte, aproba el grav, dnd din
cap avea o
pentru siluetei sale.
nici un necaz nu s-ar fi ntmplat
n-ar fi fost se cu
Broasca.
Da, da, cu Broasca, cu doamna

II'
CIPI E CUPRINS DE NDOIELI
ntr-o ce a in
drumat de pe Piatra Mare,
Cipi a observat mirat nu departe
de el, cineva cam pitulat. Nu
era cine ce mai
o pocitanie; nu era nici iscusit, ba,
mai mult, era nendemnatic. cu
toate astea prindea tntarii
cu o
- Dar tu cine l-a ntrebat Cipi .
- Eu snt Broasca.
ceva nu-i spusese nimeni
lui Cipi.
- Ba-mi pentru aici, n
eu am rezolv toate
pricinile dintre animale. ascul
Chiar si
,
Cerbul.
- Nu mai spune! Dar pentru ce
toate de tine?
- Pentru bun drept!
Broasca cea a nceput
cu hohote.
- Fugi de-aici, - oac
oac-oac, Ce rezolvi tu? Cine
de tine? rd de tine! Peste tot
12
tUw
ffi,",
.
i,;'f|'"
lut::'t
''&"
lq {
1:.
r'
,.t
'tt' , ,i,j
rf"
{i ffi
':
w
''' :i
\
$,
I
'1,',
\,\
,1,\
i
,q;
,P,
'i
A
fr"
\
l
,.,,.
i'
.li
.l
'1
)
J
t
bagi nasul, faci pe grozavul. Cui
i de tine,
Asta n-ar fi trebuit s-o Lui
Cipi i-a greu, dar i-a cu
si
,
cu temei:
- nti nti, n nu am
auzit pe nimeni rznd oac!
n al doilea rnd,
de mine. Mi se supun!
Broasca de el.
- de tine?! se supun!
Ce crezi, se teme cineva de tine?
- Dar chiar asta e! Nule e
mine,
durea nici nu ar fi ci Crng,
un Desis.
,
Doar eu trezesc si
,
Albinele da. Purcelul
batic, de mult s-ar fi
de dureri de n-as
,
fi fost eu! pe Cucuci-Afonul,
ce-ar fi nu controla
Dar ai nu-l Cucuci
nici Afonul, se
tu pe-aici. Pentru tine e
Jupn pe Melc
Codobelc, cine i planul de
Ce crezi, ar ncepe
bzie n fiecare eu nu
14
face semn: stau
lucrurile - a ncheiat Cipi, dar nu
s-a putut nu-i o
Pe mine pentru snt
bun, frumos, mai ales foarte
nu o
un biet vierme nendemnatic ca tine!
Broasca a riniit:
- Ei, aici ai scrntit-o! mai
ca mine nu iar
ar exista, ar fi pur simplu o scama
torie. asta, n-am
tine ar fi un
nclcit ... Spune-mi, te rog fru
mos, soarele nu cumva tot tu il
Asta era prea mult! Cipi a ridicat
o dea n dar ea,
bldibc! a n pru.
Apoi, pe a Iar
Piatra-Mare:
- De-ai oac-oac! din nou
a
La acestea, Cipi a spus ceva ngrozi
tor, s-au cutremurat florile auzind,
ierburile. Copacii au
Cte de-astea n-or fi auzit ei de-a
lungul anilor!
De fapt, Cipi J;1U zisese dect:
. ""
- 1a te ....
e-abia a groaznica mito
i-a dar nu mai
-: - - .=.. ce face. Si nu e de mirare s- a
,
.- -_ iat, auzind attea nerozii prostii
znitoare. . de a si
cina Fagului a auzit un

,
Ce fier
treceau intr-un singur rnd:
n iar el cei
mititei, apoi venea mama, Cipi i-a
:.=. - trebuie pe la doctorul
- __ cvea, nu rnai vorbim de Arici,
::; lui, nici nu putea
_ _ in schimbul de noapte sau la
- ....
_ '- o
__-ziu de tot a luat-o spre
nu s-a dus. Necazul i-a
- r: fta de orice. Ajungnd la
privit surprins: Au plecat
anunt ?!
1
L-au cuprins groaznice.
fi avut dreptate viermele acela scrbos?
fie drept, oare, se
poate descurca el? !
noaptea n-a nchis un ochi.
. Munca lui fie cu
5
rost? Albinele, ele lua oare
zborul din nu le-ar
Ar ele pentru
mierea, ca el s-o guste?
- ar fi el? Nu. Imposibil!
n zori abia a adormit. S-a trezit
trziu. Cnd a din scorbura Fagu
t
lui, soarele era sus, iar
penele pe o
- auzi? Ai cntat azi-di

,
- Sigur am cntat!
- Cine te-a trezit?
- Nimeni! M-am trezit
Cipi a luat-o la spre Bradul cel
Albinele intrau sirguin
cioase din
A plecat n spre Iepure.
A avut norocul
- Ai luat micul dejun?
- Da. Am crezut nu vii. Nici la
n-ai fost. M-am gndit ai plecat
n vreo
- ai putut mnca mine?!
- De ce nu fi putut?
Cipi, zdrobit, a pornit ncet spre
Fagul cel
Prin urmare, lumea
vede de ca cum nu s-ar fi
ntmplat nimic. Dar ia stai! Oare ce
s-a ntmplat cu
A mncat Ciuperca? Da' de unde!
Ciuperca la locul el,

Asta era prea mult.
III
CIPI H .-r-
ASTA-I CU 1EA.
Cipi, ziua, n-a din
furios.
Era pe pe Iepure, pe
o pe Albinele pe Purce
o" era pe
avea
parfum nvoirea lui. Era
De
Pur simplu.
cei ce snt buni
o ti-am primit partea. Ei, dar va fi
- tfel. aici, gata! Destul! Am zis.
estul! Asta-i culmea1
Aceste vorbe i nespus lui
ipi, dau personalitate.
_. umai nu stia ce-o
,
urmeze
ele.
capul.
s-a lovit peste frunte,
2. --ea frunte, strigat:
Am asta-i culmeal,
. fi pereche de
ngrozitor de Atunci voi
puterea fricii. lumea va
tremura n mea. vor ndeplini
poruncile. vor fi numai
eu o rd. ha-ha-ha! Dar nu, mai
bine asa: oac-oac-oacl Ce idee minuna
,
.. Snt
"" . l' T'"
111... rau
. fiI
1. norocu . ... ce
""
VOI
aruncat
ra de la cu un gest energic, a
din att a a
o de pe care -a pus-o
la A ncruntat sprncenele,
cum se cuvine unui pitic hain,
pornit nspre Pru. Nici nu i-a luat
n pe Si ei snt niste
, ,
uite-i, vezi cum sar n
sus fluturi, mai asculte,
"" "" '>1
sa ma va a .... .
O pe
A
pus minile n
- zici nimeni nu se teme de
. d '>
mme, a.
- Asa zic!
,
- Nici tu?
- Fugi, te scuip!
Cipi nu s-a repezit ia vreo .
Nu. Era s-o i - :

...
Lr
- tu
cine-s eu?
- Un prost!. ..
- .Tocmai pentru
tept pereche, bine, snt
haIn!
Hain! fioros!
- fie de bine!
-- Dar eu te distrug!
- mai spus: nu pleci,
te scuipI ()ac-oac!
n grea mprejurare lui Cipi
i-a venit o idee
- sunat ceasul, a
el Te aranjea
prietenul meu !
Broasca clipea spre el
- Care prieten ?
- Teribilul domn Co
chiar vrei
la trei va fi aici. Unu...
Broasca n-a mai doi.
Nu de fapt cine era teribilul
dar credea nu
mai un fel de poate fi. Cipi
zimbea E acest
zmbet nu era cel din zile e trecute, nu
era un zmbet senin, nu era
zmbetul cunoscut al piticului. Era un
zmbet hain,
- .nceput se plimbe pe mal, vrnd
-.c. unde mai apare Broasca, s-o W
ie mai tare. a
:- . e: -at pe unde trece el,
- cu toate peste Pru zburau
- _ . att de mari cit capul lui al
_ Cipi), dar nici un nu
- _:,': ele.
_ si pe cum se tem! a obser
. ,
: _ Cipi. Se tem de
De mine le e
:lOU fel de bucurie l cuprindea:
mare tare, ce nu s-a pomenit .
::..:. zrum spre s-a dea cu
:- , _ul, curajos, n Licurici. BiaLE gin
=-="':c fugea ce
- N-a mai trecut nici pe la docto
- _ Cucuvea, nici pe la A
- - cat cteva boabe de apoi
;. v rt n scorbura Fagului a
- _rmit fericit.
imineata s-a trezit la ora cnd
:- -= nuia se fIX, dar nici
: _.:: gnd nu i-a trecut ndemne
- ea cnte. N-a nici polenul
-- ; e firele de Cu minile n
n Fagului. Iar cnd
a inceput cnte, a la ea:
- Liniste!
,
s-a mirat:
- Ce-i cu tine, Cipi ?
- T aci, me ge bine! T eribilul
doarme.
- Cine e
- chem ? o vezi
imediat! Domnule.. .
n-a
teribilul domn, care probabil t rebuie
fi ca Jderul, iute ca fulgerul
nsetat de snge. S-a ridi cat
a zburat departe, nu i se ntmple
cumva ceva.
Cipi a riniit uitndu-se
ea, apoi s-a plimbat la Bradul
cel putred pe
- Azi nu a strigat
Albinelor care se sculau.
- Ce e
J
ce s-a ntmplat? ntrebau
Albinele.
-- Nu s-a ntmplat nimic. Dar
nu se Vine
nghite pe toate.
la noi ordine!
Albinele s-au speriat grozav. Au n
fundat repede cu toate
Brad. N-au ntrebat cine e
acel au cre
zut poate fie cineva care
cu Ursul ce le mierea din
le scorbura. Dar trebuie fie
cu mult mai dect Ursul, pentru
vezi, Cipi le-a zis: la noi ordi
ne>. ceva Ursului nu i-ar trece prin
cap
Toate au
se de Chiar
ar pieri toate, nu se lase!
Purcelul n-a
Ciuperca l-a aver
tizat 83, nu
deranjeze pe Cipi, pentru prin
mprejurimi o putere
care distruge totul nghite
totul.
I-a spus asta Iepurelui, dar acesta,
bleg, n-a cum stau lucrurile
plecat ntrebe pe Cipi:
- n definitiv, ce s-a ntmplat?
- Ai noroc mi-ai spus in defi
nitiv. S-a ntmplat trebuie ai
vrei bine!
ncoace micul dejun! de acum nainte
mie -mi aduci morcovi nu
att de Iar acum,

- Dar cu ce Cipi?
- Cu aceea ngrozitor de
prost. nu dispari imediat l chem
pe Domnul
SI. ..
,
N-a mai Iepurele repete.
Cu acel domn
are Iar de-i
s-a terminat cu blana sa
2
a rupt-o la fuga, de nici
n-ar fi fost acolo
Pe degeaba l-a
Cipi, bage frica n el. Auzind de
la Iepure ce pericol ngrozitor
s-a asupra a zburat peste
saote
..
hotare . Cucuci Afonul a fost
,
despre starea lucrurilor de
care a nceput imediat
sape ct mai adnc Pe el
poate tot caute domnul
Cerbul se
nu-l ca cum nu i-ar
fi de vestea pe care i-o adusese
Iepurele, ngrozit de moarte.
pentru orice eventualitate, s-a tras spre
marginea iar cnd a ajuns
la poteca din unde Iepurele
nu-l mai putea vedea, a dat bir cu fugitii .
A porni t-o n numai o
de o de a
se ui te napoi. La auzul la
Furnicile a nceput o teri
evacuau, duceau ct mai n adncul
sub nevinovatele
lor de furnici
Cipi a nceput savureze
care-l nconjura.
Se tem de mi ne. se
teme de mine! fie Fagule
auzi ? tremuri cnd vorbesc1
Fagul cel nu tremura.
Nici o nu i s-a
Cipi a dat din
D ar nu stiu de ce stau de cu
,
tine. Doar att de prost nu
legi' nu prinde ceea ce
mea Nu degeaba se spune
despre cei foarte au cap
de lemn! Ei, la asta ceva,
ai curajul l
Fagul cel il-a nimic.
ea Cipi a constatat sa
pe Fag a
mnte, cum scrie la carte,
cuvintele au n el.
Din Iepurele a fugit departe,
Cipi a mncat singur la prnz ce mai
prisosise din morcovul de la micul
dejun. S-a culcat a visat nu
numai animalele plantele se tem de el,
ci Muntele, chiar Stnca din
vrful Muntelui l tremurnd la
poruncile lui. Prul va seca de
S-a ce scol, n
cursul zil ei de azi, numaidect voi pune
la punct Prul, ba chiar pe Mama a ascultat
Munte] totul, la ntre crengile
A nceput cu Prul. S-a oprit pe unui stejar. A de tot ce-au
mal pus minile n zise la dea de tuturor
- Ce-i glgitul, c1ipocitul zgo din C3 se apropie
motos? te rog, lumii .
curgi ncet nu n partea asta, ci napoi.
rog, de unde atta libertate
ca un simplu Pru de cap?!
nu te spun ngrozi
torului. ..
ce? Nici spun bine nume
le, c-ai seci de Numai din
asta ai putea vedea trage concluzia
vreau binele!
Apoi s-a ntors spre munte.
- Ia aici, Munte! Pe mine
cum cu
cu toate din jur, te mata pe malul
al Prului, cu Stnca
pe care o pe nu, te
trece
el!
A o pentru o aseme
nea pereche e obosi
t oare apoi a Muntele cu
:
- Ai te
2'
Cipi, a plecat se odih
Culcat pe partea se
uita pe geam - avea o
n - spre Prul ce se
afla la sud de locul unde medita el
profund.

,
voi trezi si
,
Muntele
va fi la nord de locul acesta, Muntele
se pe malul al Prului ,
Dar ce va fi nu se ?
Acest gnd, care-I Cipi
l suspinnd:
Voi face eu ordine aici !
Si adormi bustean.
, ,
IV
PURCELUL

totul era cum dorise
Cipi. El s-a trezit din somn, lungit,
ct era el de lung, pe partea
Mai privi o n jur. Muntele se
mutase.
- Bine, Munte. Te-ai mutat
zgomot, cumsecade, spuse n timp
1ua papucii.
Nici prin gnd nu-i trecuse n
timpul somnului s-ar fi putut ntoarce
de pe partea pe partea
Ia vedem Prul cum s-a achitat de
. . V)
porunca pnmita . ...
Prul curgea n ca
ieri, dar Cipi l-a privit surprins,

. Din moment ce Muntele s-a mutat,
sigur trebuie fie. Prul ar
curge n dar acum
e clar, el curge invers.
- Bine, Prule, m-ai ascultat,
curgi napoi, dar fii ia-o
mai ncet. Nu spus ieri? Ai
nu pentru n-o
se termine cu bine, l-a ca
nu cumva Prul se
Simtea nevoia se laude n fata
, ,
24
cui va. orict am fi de
succesele trebuie Ele ne
QaU imbolduri, nu? Dar Cipi n-avea
cui arate aceste succese,
toate animalele din preajma
.ui, Ceea ce era o
" partea lor. Cipi a
ca pe Iepure recheme,
_rin la curtea lui.
A avut noroc cu
re : n marea ei la plecarea din
uitat ochelarii trebuit
se ei la Fagul cel
- Hai, tu,
'ino ncoace, nu te teme! Am o
entru tine!
s-a apropiat,
dirdiind degeaba-i spunea Cipi
a u-i fie ea tremura.
- N-am nimic zicea ea,
nimic...
- Mergi imediat pe
si pe Iepure. De mine nu se
fie aici, altfel ngrozitorul
i
oriunde i un .. Ai
inteles ?
- Am
Si si-a luat zborul.
. .
ntre timp, Cipi se uita cu coada ochiu
lui spre Brad cu mijlocul
putrezit: intrarea n scorbura Albinelor
era cu
N -a trebuit mult
Iepure. Au n
Pe chipurile amndurora se vedea ct
le era de
- Aici ' Mai aproape! Mai
aproape, derbedeilor! le-a poruncit Cipi
smulgnd o din aripa
... semn Iepu
relui se aplece, .l trase de ureche.
- Asta pentru ai luat-o razna,
se mai
o calc n picioare! De acum
nainte servi cu
cele mai bune. Pe ziua de azi, Iepurele
va aduce alese, iar
mi va cnta un cntec de
poate un psalm. Mine va fi invers.
Va face aprovizionarea, iar Iepu
rele va cnta! Iepure, vreau te aud
cntnd frumos, nu pe nas! Ai
Iepurele au dat din cap

- Ei, ce puternic este Domnul
6
vostru bmevoitor P Pentru
de acum nainte va trebui
Domnul nostru
binevoitor. Azi-noapte am mutat Mun
tele pe malul al Prului. Iar
Prul curge invers, la porunca mea.
Nu mirat cnd observat?
Iepurele s-au privit ngro

- Domnul nos
tru binevoitor, dar n-am observat,
Veverita ne-a spus ceva Cu
sntem pereche
de n-am nimic.
Cipi a dat din cap
- Da, ce e-al vostru e al vost ru,
prostia. Dar acuma,
marea mea putere,
faptul snt Domnul vostru
binevoitor, iar la
amndoi aici.
De-abia a plecat Iepurele
ca n lume minunea,
marelui triumf, cnd Cipi a auzit ntre
tufe un zgomot
Purcelul nicicum
nu voia dea crezare zvonurilor ce
circulau pe seama piticului . De teribilul
nici nu voia
Ce fel de P zicea el.
Dar degeaba a ncercat dea o pe
la Cipi, lui l-au alungat napoi
la tot
a direct la Ciuperca
s-a dus. nu peste
Inul! timp Cipi va fi acolo.
- Aha! l-a observat Cipi . Dar tu
unde ai fost ieri?
- Nu mi-au dat voi e. Babacii se
t em ngrozitor de tine. Se tem pentru
mine. ngrozitor, e cuvntul.
- Bine, a dat din cap Cipi. Dar acum
de ce ai venit?
- Am fugit.
n ochii lui Cipi a lucit o

- aici, Purcelule. Eu, Dom
nul binevoitor, dau
ca acum, imediat,
Ciuperca
- Eu?! Nici prin gnd nu-mi trece!
- Cum nu?! Ochii lui Cipi luceau
ngrozitor. de ce nu?
- la
- Ei, al dracului Purcel Atunci
de ce veneai aici n fiecare
- mi ascult predica de
Azi n-o predici nimic,
cumva?
Cipi pus miinile n n pozi
asta cum nu se poate mai nfri

- fiu de porc Tu nu
ct de puternic snt eu?
- Nu stiu. Ct?
.
- Ce crezi, Muntele cine l-a mutat
dincolo? noi sntem pe partea
a Prului. Dar cursul Prului
cine l-a schimbat?
- Nimeni. am
din el, curgea n parte ca
len t
- Ei, purcelule, purcelule, tu chiar
nu te temi de mine, de Domnul si
,
'.

pIn
. ul
t

u
bi . ';lI
I mevoitor ..
- De ce teme? de ce mi
domn binevoitor mai departe?
- neam de
acum, imediat, ceri iertare de la
mine plngnd, stnd n genunchi,
l chem pe teribilul

Cipi a crezut din mornent ce va
teribilul nurne, Purcelul va
ncepe va fugi . Dar s- a
Purcelul ochii la el, mirat,
-
- atunci sunat nefe
,. le! E' P C f: '';1
rrcit u e.. .. 1, te poc . e ac! .
- Ce fac ?
- chem sau nu ?
-
Din fericire, n-a avut timp cheme
pe cine voia. Porcul
turmei, l-a pe Purcel n
nu l-a Gndin
du-se la s-a sub Fagul lui
Cipi . ngrozit, unica, minu
nata sa n mijlocul pericolului
de moarte ...
- de-acolo! imediat

s-a Purcelul.
De Cipi de
nu i era nici un pic, dar
cu ai nu era de
glumit. Fugea a luat-o
el, la de-i scntei
din copite.
Cipi a
- A avut noroc!. ..
V
CIPI, SPAIMA
- , avea o att de
... le explica Cipi la Iepu
relui L-am iertat pe
acela de Purcel. Pur simplu mi-a
fost de el. Dar aCUITl s-a terminat
cu mila. De acum ncolo voi pedepsi!
Chiar pentru cea mai
Pe lumea! Eu snt Cipi,
Domnul binevoitorul vostru
Spaima nu
prin minte .. .
-- Nu ne trece prin minte
nimic, binevoitor Spaima
pentru ne este grozav
de de tine... s- a bilbit Iepurele.
Cipi s-a uitat sever la el.
- N-ai Cum
ntrerupi ?
- Vai, ai N-am
dar am o
Nu-mi trebuie mult timp.
- Nici o si
,
nici. o ndurare.
urechea.
I epurele s-a apropiat Cipi,
t ndu-se pe vrfurile degetelor, l-a prins
de ureche l-a tras de t are, s-a
desprins cu picioarele de pe
de urechea I epurelui,
dat apoi drumul
pe furios, a st rmb,
i-a m.ai dat I epurelui cteva picioare.
nici n-a apucat un
cuvnt de Aprins, ngna doar
cntecul de .. .
- Ajunge cu s-_a ncrun
tat Cipi , Acum arn cu M elcul
Codobelc. Apoi un cntec
de e dulce
odihna.
Melc-CodobeIc de zile
ghemuit la Fagului
dar nu din
29
Melc, Melc, Codobelc,
Scoate coarne 1
Nimic.
Melc, Melc, Codobelc,
te du la
bea tulbure>.
pace. Melcu1.nu se
Cipi a rnjit cu
- . arde casa!
Melcul a
- Ei, ce se aude cu planurile de

- Aici snt, preacinstite
prealuminate, de zile snt gata,
numai fii si nu e.: 1
, ;
te .
Cipi, scrbit, ' s-a uitat la
- Ce spun, snt rele!
- Dar... asta... a cum spun...
acum erau bune ..
- Au trecut vremurile alea! De
acum nu va mai fi ca Schim
foaia! nu pre
o ai pus-o de
Planuri nu

- ceva nu Cipi!
- Nici o ndurare, nici un Cipi.
Ce-i asta? snt Domn
binevoitor. De altfel,
domnule M elc, Melc,
Codobelc,
Scoate coarne bouresti ,
te du la
bea tulbure.
Ia-o din loc!
Melc-Codobelc nu avea ce
face. A plecat plngnd, gindindu-sc
la zilele fericite cnd Cipi mai era
binevoitor. i e
l tare n cap, moare.
S-a se evacueze departe,
att de departe, ct poate.
e zadarnic, pentru seara nu
putea parcurge a atit de mare
mai Cipi poate dea
de - doar el pe
o oriunde se duce
Acum i era totuna. posibilitate
nu avea. Trebuia deci ncerce.
ncepuse cntecul ei de lea
Cipi era trntit pe
cnd s-a ntmplat un lucru ngrozicor.
Ceva a bziit. Cipi deschis ochii.
a trecea.
Dar nainte ca el fi avut timp
strige ea, Albina a zburat departe.
Din nou, alt bziit. Apoi altul. altul.
Zburau Albinele de el nici nu
le-ar fi poruncit nu mai zboare.
Furios, s-a ridicat a alergat la Bradul
cel
- Cum
stirea mea?
,
a cu acul puternic s-a oprit
naintea lui:
- Cipi. nu adu
miere, murim de foame.
din vine ...
Ne-am mai bine ne
cu el, chiar pierim toate. Asta
i-o spui lui.
32
Numai att i-a spus Albina a
zburat ea miere. Cipi se
dnsa cu furie Cnd
s-a napoiat la Iepurele ce tremura,
la Cipi turba
de mnie.
- Las' primesc ele! Domnul
? Nu, nu!
Doar n-{) pe' ngrozitorul
cu asemenea Seara, cnd
ele se voi porunci Bradului
se cu n sus. Atunci
au ele pe dracu)!
- Vai, Spaima Domnul
binevoitorul nostru
de micile albine! Mai bine smulge o
din aripa mea, ori, poftim, lo
cu picioarele, dar
ciripea Pa

- pe mine lovi cu picioa
rele) poftirn, de ureche,
a Iepurele.
Spaima pus iar minile
n sold:
,
- Oho, oho! Ce e asta?
Bine. Nu smulg pene, nu trag de urechi,
nici nu lovesc cu picioarele.
- Atunci le s-a aprins o
de n ochii Iepurelui .
- Nu. Meditez. Cuget . Nu se vede?
- Se vede, Prealuminate.
Dar el n-a meditat prea mult. Ie
purele tremurind
cum se va
- organizez o mare,
zise .Cipi mai ca
musafirii mei. Ce
va fi la
- Cu-eu-cu morcovi, s-a
blbit speriat Iepurele.
- a ciripit cu

- Mare a strigat Cipi.
La asta Ciuperca cea
mare
ori va ajunge
de grozava
Am terminat .
Zicnd acestea, le-a ntors spatele
a intrat n scorbura Fagului
Cipi n-a fost att de pc
ternic. ceva.
Ceva ce avea, il-ar fi
ce anume. 1'Ju putea adoar
se nvrtea n pat. Apoi s-a uitat
orin ferestruica scorburii. Nimeni nu
era prin mprejurimi. a
mers la Ciuperca
- nu fii
auzi?! Numai
Ciuperca se
- Nu uita! poruncit! Nu
cumva pe cineva

nICI nu se sinchisea.
- Tu, nu auzi,
nemernico, vine Domnul Coto
te
- a rnjit Ciuperca
vitoare.
33
VI
tJNDE ESTE D MNUL
BAR
CL CCTOROA
Iepurele plngeau
Ciuperca mor.
cu ful
gere a Domnului
i va Oricum,
snt Moartea i O au
zeau deja.
Primele au aflat Albinele ce
le-a Cipi, Spaima
Iepurelui Au m
repede n Cu
mare repeziciune s-au adunat n jurul
celor doi condamnati la moarte: Veve
cu familia, toate Albinele,
chiar si Me1c-Codobe1c s-a ntors din
,
pribegie, ca consoleze. Cerbul
cu simpatie mi
nunatele sale coarne, cnd a auzit vestea
cea ngrozitoare, dar nu scotea un
cuvnt. Ct era de mare puternic,
poate el se temea cel mai tare de
ascundea
frica, la fel ca
Acesta, e drept, teama
ngrozitoare, dar el se teme
numai pentru Purcel, pentru
losul cel mic, ncolo, nu.
Purcelul era extrem de
bucuros, auzind ce le-a
Cipi Iepurelui.
- duc. O asemenea
moarte n-am se bucura el.
- dau eu mai
bine Mizerabile! N-o
mergi s-a la el
La care Purcelul, obraznic, a nceput
fluiere, ceea ce la ei, la neamul
porcesc, e o raritate. Trebuie s-o re
cunoastem.
,
.- - Ce faci, a la
el
- . bucur mai a
puns plin de respect Purce1ul. Dar
pentru se umpluse paharul,
la ei tot cu paharul
se a urmat o
Purcelul
pentru o asta, n
tructva, i alina durerea.
fericit. mai ruga pe
- Mai n-avea ct pof

Mesterul trist
,
copacii. S-a ca de acum ncolo
se mute departe de poate
pentru totdeauna. se va face fin
tnar, pentru n mai prac
ticase meserie.
Cipi a stat ghemuit
masa n Uneori mai pndea
ce-i Pe A dat din cap cnd a
plnge.
plngea. Se nsera cnd
a Ariciul familia
trimisese napoi
cnd vede el despre ce este vorba.
S-a apropiat de Iepurele disperat. I-a
ascultat a pe
de durere, a
animalele posomorte, a suspinat tare
ridicat nasul mic negru.
- N-am putea face ceva? a ntrebat
el. Apoi, mai curajos, a
nu ne
Mama mai stri
ea:
- mergem la

- Cioc! Cioc! Foarte bine, a
'
au fost
de acord cu propunerea Mamei Ve

- pornim atunci! a dat
Ariciul
S-au frumos. Chiar n
Albine; ele,
familia ; apoi Ariciul, cu Melc,
Melc-Codobelc el.
n spatele lor,
toare tacticos, fiind sigur n
i se va categoric
Cucuci Afonul. Cele victime
36
Iepurele - nenorocite
de-abia mergeau, ultimele, n coada
convoiului. de triste, de
mergeau la De-a
bia au pornit Albi
nele s-au oprit:
- Bzzz! Unde este
au ntrebat. Nimeni nu
le-a putut
- zise una
zburnd n sus. ne
l iute. Aici trebuie fie,
n sau n
Bine gndeau ele. Albinele luat
zborul n toate Veveritele, cte
erau, copacii cu scorburi;
se putea ca Teribilul fi
de n vreo
a zburat
ba roage pe Cucuci A
"
fonul, pe vrednicul cinstitul Jupn
dea de domnului
pe sub
cumva siesta la n
Numai cei doi
n-au se din apropie
rea Fagului cel Mare. ce-o
fie.
N -a fost nimic.
Primele s-au ntors Albinele. Au
umblat de-a lungul de-a latul
durii, au prin pomi, pe sub
pomi, ntre tufe, au n
plin cu flori, n Valea Prului
Nu l-au pe Domnul
.0-0
n au venit
copaci cu scorburi erau n cu
Albinelor, a lo
lui Cipi, pe i-au controlat .
Stncii le-au cer
cetat cu ajutorul Liliecilor. Domnul
nu era.
cu ntoarcerea Ju
37
pnului Nu peste mult a sosit
vestea de la el: pe sub
nu-l caute pe Domnul
l zadarnic.
Nu e.
Unde poate fi Domnul
?
Oare se ascunde acolo sus, n
dincolo de norii r Nu
e posibil, pentru norii se
iar Domnul
ar fi acolo, l-ar vedea pe
cerul senin.
Un singur loc a unde nICI
unul n-a caute:
lui Cipi. Scorbura
a Fagului cel
Acolo fie oare?
VII
CINE ESTE DOMNUL

Sclipea pe cer de
Nu peste mult avea luna.
Iar cnd luna va o, vai,
Iepurele vor trebui Ciu
38
perca Ariciul a avut
o idee:
- n definitiv, cine este acest Domn

Nimeni n-a o
de vreme, cnd, n
o a bzit :
- , E precum . Urs.
Numai e mai mare. Cu mult mai
mare.
- Da' de unde, a plns
atunci nu ne-am teme de el. Mai re
pede cu Jderul.
- are a hohotit Iepurele.
Cu alice. Dac-ar fi cu n-ar fi
mare de mai scapi. Dar
de alice nu, alicele snt alice.
Ariciul clipea
- Ce aici vrute si
,
nevrute ?
,
e precum Urs,
atunci nu poate fi ca ' Jderul. nu
poate avea Care din voi l-a
Nimeni n-a mai spus nimic.
- Eu zic, umila mea
totusi
,
ar trebui vedem. Numai
n scorbura lui Cipi poate fi. Iar
acolo, atunci nu poate fi att
ct Urs. ar fi att de
rnare, n-ar nici nu
poate avea, pentru eu am
o la un
aia nu ncape pe gaura prin care Cipi
iese din Asta e
rerea mea
.-. . . .'
. .'
'
' ."
...-......;. ..' ' ...
- Tii, ce mai fi! a
clipit spre el, plin de Iepurele.
- Ai dreptate, zum-zum, au bziit
Albinele. e mai mic dect
trul Urs, atunci nu avem de ce ne
temem. nu-i pe
Iepure. pe Domnul

Acestea erau, orice s-ar zice, vorbe
mult prea curajoase. inimile Veve
au nceput mai tare,
40
dar n-au aprobe. Chiar
Arici numai att
a spus: mai nti trebuie
pe Domnul Att. El nu s-a
gndit Nu.
a zis. Att.
- Dar cine
a inspirat adnc :
- O o moarte am, o
uit pe n casa lui Cipi, a ciripit.
Apoi fie ce-o fi. Zarurile au fost arun
cate!
Zicnd astea, a zburat ntins la scor
bura lui Cipi. Era gata vre capul
cnd s-a ntors n
- Vai ... chiar acum a a
ea tremurnd.
Ariciul Albinele,
Iepurele, -
s-au strns n jurul ei, stnd aproape,
ea. Melcul-Codobelc s-a trt
mai aproape. i-a privit pe
o Puteai crede ia ramas
bun de la ei: Cine i va mai vedea?
o priveau cu ngrijorare.
a tras destul aer n pieptul ei
de dnd de un curaj
a intrat n A dis
n lui Cipi.
Cipi cu spatele la intrare.
- Snt foarte trist, Domnule
Snt foarte mh
nit... Pentru am fost prost. Vezi,
cu puterea mea pot fac pe Iepure
pe Ciuperca
vitoare, dar vrea mblnzesc
Ciuperca, pentru ocazia asta.
mare lucru e puterea! Degeaba am
ncercat fiu Spaima Ciuperca
nu se teme de mine... Numai
asupra acelora pe care i iubesc am
putere, iar tot numai lor le pot
face. Domnule Coto
eu nu vreau ca Ie
purele Ciuperca
Spune-mi ce fac? Spune-mi un
cuvnt!
Ochii s-au obisnuit cu ntu
,
nericul scorburii. ntins gtul
n cu cine Cipi.
Cnd a repede s-a ntors a
iesit din ca nu cumva
,
rsul.
- Copii! ea celor
care au nconjurat-o. Cipi nu vrea
Ciuperca
41
-
a ntrebat Tata Arici. L-ai
- L-am
e o
VIII
CIPI, POVESTITORUL...
Cnd a luna
durea de voie de rsete.
n sus din se
peste cap, iar Broasca dansa
twist pe mal, de n-ar
fi altceva. Cerbul, aere,
de la nceput totul
nu fusese dect o
Dar atunci cnd socot ea nu-l
vede nimeni, si
,
el n sus de bucurie.
avea un aer de
Numai Purcelul era trist, pentru
at tea lucruri inte
resante de
Albinele, bzind bucuroase, scoteau
ceara de la de .iar
mesterul
,
era fericit
nu mal trebuia se fintnar.
oricum, la vrst a lui nu e
ncepi o chiar
este meseria.
au plecat n tura de
noapte. Cnd Doctorul a auzit
cum stau lucrurile, a nceput
att de tare, nct ochelarii a t rebuit

- Degeaba, spuse el, mare
e Cipi
Cei mai din ntreaga
ba poate de pe tot erau
Iepurele. Dansau se zben
guiau n tot
Cu s-au ntors apoi la Fagul
cel Urias.
,
- Cipi.. . auzi, Cipi, au el
strignd la intrarea n
N ici un
- Cipi ... auzi ? Numai asta vrem
spunem noi nu sntem
a ciri pit noi te iubim mult,
totul a fost numai o
Chiar Doctorul
,
a zis esti
,
un mare
Cipi, zdrobit, ghemuit n scor
Dintr-o puterea lui
ngrozitoare s-a topit n vnt, iar acum,
cu lumea r de de el.
Cnd a auzit ciripitul ncurajator al
o mare i-a pornit n
42
jos pe obraz. Dar n-a din
tare i era
,
rusine.
S-a linis
,
tit
Cei ce se veseleau s-au dus la
Cipi s-a culcat . nainte de a adormi,
zise ncet :
- tu Munte.
pe Pru... voi
napoi, iar Prul pe unde-i
pl ace!
S-a culcat pe partea cu spa
tele la Pru, iar cnd s-a trezit s-a
uitat pe geam.
Valea Prului era acolo, -n lui .
/ 1
/]
Muntel e l iertase deci.
la timpul a
din A fugi t la I zvor , s-a
a D ar cu trei
mai mult ca de obicei, pentru
n ulti mul timp, de la asta e culmeal ,
a neglijat nceput
Apoi a aruncat de la
frunza de ce ncepuse
se pus
A floricelele ce n
cepeau frumos, a
de pe frunze polenul adus de vnt,
apoi s-a apropiat de de-abia
i-a gidilat ciocul:
- fii .. . te
un cntec!
s-a trezit, i-a zmbit lui
Cipi a nceput cnte.
Cu Cipi a por
nit-o spre Bradul cel
- Scularea, neamurilor!. .. Vreau
zic, nu e
...
- Cipi, a zmbind
o vino
faci controlul de calitate.
- Voi fi aici! s-a bucurat Cipi ,
Veveritele, zmbind, i semne
de pe crengi.
Le-a privit le-a figurile
de
A aranjat pe Arici, iar Purce
lului care-I Ciu
perca i-a spus
- Purcelule dar
nu mai att de ca atunci
cnd erai mititel. E rost mai
,
dau un exemplu groaznic. Pe mine
o altceva. Bine? A fost bine.
n drum cnd nu l-a
nimeni, s-a ntors Sc
44
Sic! i-a strigat.
L-a pe
Furnicile rosii i-au
,
atras atentia
,

peste o ncep ploile abundente, pe
alocuri cu
Cipi a pornit la Iepure, ca
micul dejun se se
sub
Orincotro mergea, peste tot l salu
tau ori i la salut, zmbind,
locuitorii
De-abia atunci dat seama Cipi
de ceva.
Ct timp a fost pereche
de hain Spaima fioros, ni
meni nu i-a zmbit. asta era acel
ceva ce de la asta e culmea! i lipsea
att de mult .
Era vor ncepe ploile
lungi, pe alocuri cu
o poveste Iepurelui.
Despre ce ngrozitor este zm
nimeni. poveste,
o va ncepe
cum nimeni, n lume
n-a mai nceput o poveste.
Cu aceste cuvinte
- A fost ca ...
1
1 . SOS... T UN viUS
o Ci pi
s-a t ransforme nt r-o
a Dragostei . Nici un animal'
nu mai vr eun veci
ni lor deci nu mai fie animal !
nu mai fie ins ,
spune: Animalule, prost ca noap
t ea h prost ia est e de
ca o noapte de ca
tran. fie deci o a
D ragostei. Cerbul nu se cu
Cer bul de peste deal, Vies pile nu
le mai int epe pe Albinele
iar o se
printre Furnicile acest ea n-o
ci s-o pline de
dragoste.
ntr-o Cipi i-a spus o poveste
Iepurelui poveste
al suna astfel :
trebuie Apoi, Cipi,
obosit de atta efor t intelectual, a zis :
- Acum ne energia
pentru sfinta zi de mine,
46
odihna e cea mai dulce.
Iepurele l-au privit plini
de crucindu-se de lucru
rile nemaipomenit de inteligente pe
care el le spusese oricum,
casti cnd filozofezi, asta
,
un filozof nemaipomenit. Apoi
Iepurele spus:
- Noapte a plecat fiecare
spre unde locuia.
Cipi a intrat n scorbura Fagului
s-a pe patul
cu recapitulat programul
ce trebuia a doua zi: nti:
dejun, trebuie merg n lu
din la de
s-o vrea,
pe la poate larg
petalele. Doi: Imediat aceea, am
ora de pian cu Cerbul. eu la
pian, el, solo-voce. "A bon
lui armonios, vesel duios".
Apoi mai trebuie mai trebuie
.. . Cipi a adormit a
nceput dar asta n-are nici
o
a nceput viseze ceva
straniu, fapt care i-a deranjat somnul,
47
si
,
mai ales Se se
afla ntr-un vrf de copac, pe o
ca paiul, vntul l
ngrozitor. ncoace-ncolo, ncoace-n
colo. el se cu mi
nile de creanga tremura
ca varga; sau chiar mai tare, disperat,
mai ales transpira. s-a trezit
rostogolindu-se n urlnd; dar
e s-a trezit cnd s-a ciocnit
de Domnul
S-a cu minile de el.
- Cred se
sau e rupere de nori, uragan, nu?
Cred plin de cucuie n cap,
am oasele zdrobite, nu? a ntrebat S1
,
s-a uitat mprejur speriat.
Dar se pare
- N-am scuipat un smbure de
si
,
probabil de aceea visez asa
,
urt a bolborosit Cipi. Apoi, n mod
festiv, cerut iertare de la Domnul
pentru deranj,
luat n mod solemn angajamentul
ca de acum nainte, n fiecare
scuipe fiecare smbure de ...
Ca nu mai noaptea vise groaznice
din cauza stomacale,
cum se a zis Cipi,
citit, visele rele vin atunci cnd seara
ca un animal si te culci ime
,
diat, ca un animal, cont de
sfatul medicului. Da, aste e, a mai
zis Cipi, plin de s-a
urcat n patul cu
Dar Cipi nici nu nchis bine
ochii patul s-a din nou.
48
Nu cred fi visat - a con
statat Cipi s-a pe marginea
patului. sigur
n-o adorm. atunci sigur
care e - s-a gndit el cu voce
tare. Dar numai aici a ajuns cu
gndul, la: care e -
din nou s-a patul sub el. Partea
dinspre picioare a nceput se ridice
cu ochii, zvcnind, zvcnind
de o zguduia Satana. Dar cum
Cipi nu credea n Satanei,

nici n alte se gndi


profund: Ce ar putea fie? E cu
tremur, sigur, nu e uragan, a remarcat
Cipi, care ntotdeauna n grele nemaipomenit de curajos... un tip eroic...
calmul. Att ct poate fi
un titan!
trat calmul n asemenea Patul deja oblic. De sub el
ca nu mai fac alte cucuie n cap, mici de se
zise el, o fiu atent n-o mai n jur.
rostogolesc din nou la Domnul - Cineva o activitate
,
de sub patul meu, a constatat
ciocnesc cu el e jale.
Patul a continuat se ridice
Cipi a cobort din pat,
ca evite marea ciocnire. Ceea ce
i-a Cu strngere de
privea patul. Vreo
fi crescut cu atta sub el?
A privit sub pat, cernd ajutor, un
sfat dat de Domnul
Domnul
att de lenes si naiv n ntuneric,
. ,
nct Cipi s-a nfuriat:
- Se poate, Domnule
Dumneata, care
pereche de nu te ngrijorezi
de patului meu? Se poate
dormi ca un animal? .. Pardon...
da, se poate fii foarte prost ...
Dar de-abia acum Cipi dat seama
a spus ceva jignitor. A
repede: nclin cred
49
Cipi cu
vedea cum scorbura ncepe ncet-ncet
se umple cu ce se rosto
golea de pe de sub pat. E
timpul a zis a tras patul
de pe movilita de
dintr-o i s-a foarte
de S-a
urcat repede pe ea a scormonit-o.
Un nas lucios negru a
de sub
- Ei, n halul
peste om?! a strigat plin
de indignare la
- mai
o i-a vesel la salut
zis Ceacr, poreclit

- Vezi, asta n-ar fi trebuit s-o spui,
nu-mi place la tine cam
l-a pus la punct, foarte serios, Cipi.
Pe deasupra nepunctual. Pentru
acum nu e: ci
noapte cnd o
mai vii, fii nu scormoni
sub mea bine?
s-a cam speriat:
- M-am gndit tot trec
pe aici intru pe la tine.
- Ai venit n l-a privit Cipi
mirat.
- n ...
- Pureci ai?
- Am avut, dar i-am trimis la Bursuc,
pentru perioada de ierneze
la el.
- Atunci nu te dau Vino,

nemaipomenit de mare, apoi o
mai vedem noi ce-o fi. Ce-o fi, o fi!
50
Cipi privea sincer uimit cu ce vi
mu
lui erau
Cnd totul a fost gata, cu put eri unite
au pus patul la loc.
- Ah! ce moale el a strigat Cipi.
tu!
Chioris-Chiondors l-a ncercat. S-au
, ,
culcat cu spatele unul la altul
au dormit
Cipi s-a trezit cnd
se nt indea el zicea bucuros:
- Ce bine e fii musafir 1
I I
NEMAIPOMENITA

verde cucuruz,
Fruntea sus, frate, fruntea sus,
Burta
la
verde
Pieptul scos, frate, n
e
...
verde solz de
E frate, cine
lumea o
Doar cine cnta Cipi
acest cntec pe care, de ce ascundem,
l compusese la pian, ajutorul
Versurile le scrisese la Sinaia,
la Casa de n timp ce
cnta, s-a dat jos din pat a tras per
deaua de frunze de la fer east ra scor
burei. l privea cli
pind :
- E devreme. Hai mai fiu cteva
ore musafir...
Sever, Cipi l-a di n cap
picioare.
- 0, amice. Se
de deci nu e devreme, ci exact
cnd trebuie te scoli. Iar a fi musafir
nu fie confundat cu a fi som
noros etc.
- Bine, a aprobat
s-a ntors spre perete.
- Cui adresez eu? s-a nfuriat
Cipi musafirul.
- De unde eu aia ?...
- Nu aia, ci aceasta. gra
matical! adresez, n-o
Acum merg la Iz
vor, fac pentru
n corp e minte
51
napoiez, curat
Cred la curent
cu ce spun latinii: Mens sana in
corpore sano, nu? De de lene,
I n-aud! Aici n-are loc! Lenea
e mare, care n-are de mncare>.
- Atunci nu-i dau drumul

- Cui?
- Lenei. Doar tu al spus
aici nu are loc.
- Ime
diat te scoli mata, faci curat!
- scol, aerisesc, ...
- da! a aprobat Cipi,
din scorbura i-a spus
care tocmai se trezea n cuibul ei din
Fagul
- Cntecul, soro! drumul!
ncepu. Cipi porni spre Iz
vor. S-a a a
aplaudat familia care
tumbe pe o (probabil
de la el
i-a invelit mai bine pe
toate astea, a n Bradul
cel
- Scularea, neamurilor!
52
Albinele au nceput zum

soarele.
- Cine a muncit
Cipi a pornit spre Fagul
cheme musafirul la micul dejun. Cu
de atunci
s-a sculat, a curat, a aerisit.
care mai cnta pe Cipi
i spuse, solemn:
- Azi avem un musafir. Spune-i
Iepurelui. masa cum se
cuvine!
a zburat repede spre casa
Iepurelui. Cipi a intrat n
Dar ce
zis Ceacr, zis Sur
dormea dus. Nici se
fi sculat! Cipi ncepu
- Mda, mda, da, da, mdada, ... bol
borosea Chiors-Chiondors...
. ,
- Nu da, da, ci imediat, amice!
Chioris-Chiondors mai
. ,
departe. Lui Cipi i-a venit o idee fio

S-a aplecat la urechea somnorosului:
- dau un undeva, de praf
"Le fac!
53
Auzind ceva,
s-a ridicat n capul oaselor.
- Mie nu-mi dai nici un
nu-mi place fotbalul, a zis el a voit
se culce din nou.
- Bine, zise Cipi. Dormi
Dar nu nimic la
micul dejun.
- Ba mai bine primesc! s-a
gndit s-a sculat.
Cipi a nceput aeri
ordine prin
Cnd a terminat, Ceacr era aproape
dezmeticit. Ba chiar
cele trei fire de
. 1 . v
cum se ..e n-au mustata
prea i-a anuntat
de
-- Masa e demult
Cerbul, maestre, n
ora de pian de
- Nu pest e mult t imp ncepe Festi
valul Cerbilor, festival cu cntece
hore de dragoste, Cipi
vocea elevului ca acesta se
prezinte cum se cuvine, zise Ie
purele ca i se lui vocea.
- ntrziem de la toate! zicea dis
perat Cipi,
pe se gndea
ceremonia deschiderii de
trebuie pe zi.
.. 1"
lna au consumat mure... e, morcovu
dulci, care compuneau
micul dejun, Cerbul s-a facut ne
n luminis.
,
- Ai ce s-a ntmplat? Ai
ce ai s-a Cipi la
musafir.
- N-am Ce am
- O
Tot programul de mi s-a ntors
pe d03. Vezi cum l-a privit
pe Vezi?
III

ZIS AFONUL
de vina ce o avea,
clipea des
locul si
,
si
,
zicea n sine : De ce-am
ncurcat in halul acesta programul zilei,
de ce, de ceo Cel Cipi
nchipuia.
- Acum dau pace
te nu-i l-a ntrebat
pe
- . Nu. ci
un purece. nu rnai mult
n -o mai
la cu I epurele. De
de la el a pe mine banditul
de purec.
Ji gnit profund, Iepurele a aruncat
de morcov, pe care tocmai l
rodea:
- Pe mine nu ni
meru, a spus plin de demnitate, cu
asta:
54
pus urechile la spinare,
ct ai zice
A n mare,
Fugind
- Are dreptate, are dreptate! a ciripit

- da! a confirmat Chiors
.
Chiondors
,
cu
are nu numai dreptate, ci purecil
- Asta e nemaipomenit! s-a nfuriat
Cipi. De ce-l cnd dreptatea
e de partea lui?
- Eu? s-a mirat Chiors-Chiondo
,

- Tu, sigur tu! Nu l-ai calomniat
n problema cu puredi?
- Eu nu. Ce-am spus despre pureci
e Din asta nu fi jignit.
nici n-am vrut jignesc pe Iepure.
Chiar mi place de el, are urechi att
de lungi frumoase...
- Cere-i iertare, cere-i iertare, pre
tindea
- Bine, bine, s-a Nu mai
striga atta. Te rog. O cer ier
tare. Dar mai nti ne mai ntoarcem
la Cipi, mai fiu
56
musafir, pentru tare mi s-a
somn...
Cipi s-au privit scandali
zati.
- Ei, ce Nu i-a ntre
bat Chiors-Chiondors.
. .
- Noi nu mergem, nu sntem
s-a ndreptat din Cipi.
Noi mai avem foarte multe de
- Atunci Nu tim
pul! Dar la masa de la
pentru mi face impresia
mie masa de la mi place mai
mult dect dejunul, e mai ...
- Poftim, tu! a suspinat
Cipi cu
S-au uitat lung
care mergea agale, se
culce.
- acum ce facem? a ntrebat

- Ei, acum te rog zbori sus de tot
nu cobori nu-l pe Cerb.
din partea mea, nu se supere
azi am ntrziat de la ora de pian
mine, voi
fi punctual. Apoi pe Iepure.
Transmite-i e o nu are
acest Chiors-Chiondors.
, ,
- E foarte prost-crescut! a remarcat

Cipi a dat din a lehamite.
- Asta mai ...
- E si lenes!
, ,
Cipi a dat din mna
- asta s-ar putea rezolva.
- mult!
Cipi a ridicat din umeri:
- N-ar fi un necaz att de mare.
- Dar atunci? a ntrebat
- Necazul cel mare e nu-i sensibil
la ce-i spune omul, degeaba-i
- degeaba-i a Pa
pureci la
i va cere iertare, cu lacrimi n ochi.
Eu atunci voi fi n pentru
Problema Brndusei de
,
Poate
J)
aranjez
fl
azi. mai trebuie gndesc.
Nenchipuit de mult trebuie gn
desc, aproape tot att ct
se Domnul despre
care am impresia este mult mai
tept dect mine.
- La ce te Cipi?
- gndesc la ce-o facem cu
. \
) 57
"- E nemaipomenit de afon! a sus
Plin de ncredere, s-a ndreptat spre
T, . .
pinat Cipi. Vezi, la asta gndesc.

Dealtfel, e foarte bine
IV
cul de el. De cum l se vede
NVINGE!
bine dar ce faci, e
burduf de oai e n piele de cine,
Roua se uscase cnd Cipi
- Eu, cere iertare de la
z: ajuns n s-a oprit
Iepure, n-o mai privesc n ochi!
Brindusa de
,
- O a zis Cipi din nou
- Am cam ntrziat, a zis gfiind.
a oftat.
sur idea blnd. Cipi a mn
doar n alte situatii Cipi nu
giat-o i-a dat un bobrnac unei
oft eze. Dar acum l gnduri
furnici ce se plimba ncoace ncolo
rele: s-a sfi rsit cu pacea de
,
pe frumoasele ei petale .
acum, n care trona dragostea priete
-- i-a zis
nia. Afonul, pore
furnicii, Bobocului nu-i face bine
clit a tulburat a m
pe el.
zzaniei n
a zburat pe
Cerb si pe Iepure , Cipi, de
gnduri, ndreptat
Avea nevoie de o ncurajare n aceste
momente grele, de aceea a
- verde cucuruz,
Fruntea sus, frate, fruntea sus,
Burta
la
Cntnd, cum prinde puteri de
urias.
,
58
mustata,
furnicile au un fel de
a aprobat nclinnd capul s-a
spre furnicar. Se gndea mai
trziu.
- ncepi deschizi splen
dida ta a cuvintat Cipi
toreste.
,
a nceput imediat
corola, dar asa ceva merge
<, '
tare greu la Cipi n-a
s-o
- Mai trec te azis.
luat de
fapta sa a luat-o ncet prin
iarba spre locul unde
se Cerbul. Din nu
s-a adeverit. Cerbul
/
nu era acolo. Elevul
.>
nu l-a Cipi a privit n jur,
vreun ins cunoscut, de la care
'8' e informeze unde se Cerbul.
Pe trunchiul unui fag l-a pe
Mesterul Imediat a nce
,
put ntrebe despre
- Cioc, Cipi, cioc, cioc! a
Cerbul s-a n
dreptat spre
ceva necurat, Cipi, oiticul
cel fioros, a privit spre
nitoare.
- La
-Da.
- Cu ce scop?!
- coarnele!
Pe Cipi l-au aceste
Cerbul ascute coarnele, pentru
vrea le la hu
liganice, atunci activitatea lui
n scopul dragostei
de aproape, s-a dus de l
convinsese pe Cerb ca, de acum nainte,
nu prin se cucerito
rul laurilor la Festivalul cu si
,
hora de dragoste, ci acela fie nvin
care cel mai frumos,
ba chiar cnta. Cerbul se
convins de vorbele lui. Venea srguincios
la orele de dar uite, a fost de
ajuns o ntrziere din cauza lui
de
Cerbul se de ar vrea
din nou n
Dar a plpit n
Cipi. ascute coarnele doar
ca fie mai frumos? asta e foarte
probabil, pentru Cerbul a fost ntot
59
deauna sensibil nu la ce de suflet,
de interior ci la podoaba sa
la coarne.. .
Ori ori altfel, acest netreb
nic multe a
ncurcat.
Cipi a privit spre cer. Vai, imediat
e A alergat la Furnicile
ia buletinul meteorologic, a remar
cat cu pentru azi se
cer senin cu soare, pe alocuri cu
averse de ploaie.
A pornit spre Fagul consolat
ntr-un fel, spernd nainte de
prnz o
scuze de la Iepure. Altfel nu
pic de mncare. Dar oare l-a
pe Iepure?
l Amndoi
tori Fag. Iepurele a adus cu el un
rug de mure coapte-. O scuip
simburii] s-a Cipi.
La mai erau dulci.
multe alune, din
lor. n zilele trecute, ele au cules
alunele din marginea
i-au trimis lui Cipi pentru gustare...
La cules,
60
pomana alunei, cum fac poma
na porcului... dau la prietenii
alune guste.
Cipi a mngiat urechile
Iepurelui, o a apoi a
privit n jur:
- Chiors-Chiondors?!
, ,
- Nu-i.
- Bine. n-a venit, n-a venit.
Pomana alunei nu-i obligatorie!
- Ba da, e obligatorie! a
strignd din scor
bura Fagului Iar nu e
obligatorie, eu snt naseme
nea cazuri e obligatorie o sub

spunnd toate acestea, dumnealui
a din s-a ndreptat
spre alune.
- Oho! Mai ncet! l-a oprit Cipi.
- a ncercat
dar Cipi nu
l-a
- nti cere iertare Iepurelui!
- Vai, cum era uit! s-a pocnit peste
frunte si foarte cu
. t , ,
viincios s-a oprit n Iepurelui:
Iepure! Fii bun, nu fi
pe mine! pentru plin
de pureci!
- Eu?! a indignat Iepurele.
- Sigur tu. acuma se
unul pe urechea ta. De fapt, are dreptate,
eu fi purec ntotdeauna
tot pe urechea ta plimba.
era pe o ureche a Iepu
relui se un purec negru ca un
diavol.
- Dar ce e?! a strigat
Pe spinarea lui
la soare un purec
- unul-doi au mai
la mine, a spus cu o
Ceacrul. De eu
m-am cu purecii mei. Eu i
cunosc, ei mi obiceiurile, nu
indispun, nu snt obraznici ca ai Iepu
relui. Purecii Iepurelui - amice! o
Bietul Cipi nici n-a apucat mai nvinge atunci ori te
ceva, pentru Iepurele, de data aceasta alung pe tine, ori mi iau lumea n cap!
jignit mortal, a luat-o la - Asta e sigur, a din cap
De a zburat foarte
- Vezi, a comentat Chio Ori, ori. cere ntotdeauna sa
a nvins crificii mari. Dar e timpul
Cipi s-a uitat plin de la e dar stomacul
terul e stomac.
61
V
NE
Lui Cipi i-a trecut pofta de mncare
cum acest netrebnic a jignit
mortal Iepurele
De abia a luat o
din alunele n patru. asta
numai de mai
musafirului
a mncat
s-a ghiftuit, apoi a privit spre Cipi, senin
foarte
- Iubesc ospitalitatea, a zis, toc
mai de aceea pentru
masa asta Mai trziu, la
o pentru toate
ca nu fiu formalist,
pentru orice fleac.
- mea este nici nu pot
foarte tare pe tine.
- Nici eu nu pot fiu pe
tine, a recunoscut sincer Chioris-Chion
,

- De ce te superi?! s-a uitat
Cipi nedumerit la el.
- Pentru ca fim unul
altul, amndoi, n mod egal.
ne-ar da sentimentul sntem
foarte sensibile, culte. Ce frumos
ar fi! Dar acum n-avem ce face, nu
fi lucrurile cum snt.
e
- pereche de obraznic.
- Asta se prea poate, n-am pereche,
dar nu-s obraznic, ci sincer cu inima
ca lacrima. acum, de exemplu,
spun mea:
omul bun
Doarme tun.
Hai noi ,
Amndoi,
62
Sa tragem un pui de somn,
Ca-asa face orice domn.
De dimineata
N-am mai dormit,
Si asta nu-i v i a ~ a
Fara nitel sforait...
Cipi n-avea nimic irnpotriva. Au
intrat deci In scorbura Fagului Urias
si s-au trintit pe patul de rnuschi.
- Am 0 idee grozava, zise Chioris
Chiondoris. Sa ne intoarcem cu spatele
unul la celalalt si
,
sa consideram ca
sintem foarte suparati unul pe celalalt,
daca tu tii neaparat sa fun suparati.
Si dupa ce ne sculam, sarbatorim Impa
carea. Si-ti dau ocazia sa platesti tu 0
bautura, ca sa ne impacam.
Cipi nu i-a raspuns. Culcat pe spate
se gindea profund si din cauza profunzi
mii gindurilor somnul il ocolea.
Ce va fi cu Padurea PCe se va intim
pla cu florile de toamna, cu Cerbul?
Si mai ales cu dragostea, care ar trebui
sa domneasca in viitoarea Tara a Dragos
tei? Ce se va intimpla cu toate acestea,
daca nesuferitul Chioris-Chiondoris da
, .
totul peste cap, calca orice regula de
burn purtare - si, de ce sa ascundem
calca mereu in strachini PSi mai ales cu
el, cu Cipi, ce se va intirnpla tara
Iepure si Pasare, care sint profund
jigniti P
A suspinat adinc.
- Tu nu donni?! l-a intrebat Chio
ris-Chiondoris,
. .
- Nu.
63
- N umara pina la einei si 0 sa vezi
ca 0 sa adonni. Eu mai departe de trei
nu ajung niciodata.
... Si toti, toate animalele vor fi jignite!
se gindea Cipi, Poate chiar si Veveritele,
Si vor treee in tabara Broastei. Si apoi
Aricestii vor cara pentru Broasca perele
ee trebuie pastrate pentru iarna, Pureelul
Mistret pentru Broasca va scoate din
pamint radacinile cele mai dulci. Chiar
si Albinele salbatice vor fi amabile eu
,
Broasca ~ i - i vor da picaturi de miere
dulce. Si drept multumire Broasea va
sadi intre ei buruiana urii.
Cipi a mai suspinat inca 0 data.
- Tot nu dormi ?! s-a mirat Chioris
,
Chiondoris,
,
- Nu dorm.
- Dar atunci ee faci? Incerci sa te
superi pe mine sau ce faci?
- Nu rna supar. Sint scufundat in
ginduri,
- Ai, ai, ai, nici asta nu e rau, dar
eu prefer sa rna scufund in vise. Atentie,
ne scufundaml a ehiuit Afonul, dar
Cipi nu i-a dat nici 0 atentie... Se gindea
la viitorul trist al Padurii, cind i se
paru deodata cl e in luminis. Era aici
~ i Cerbul, si Iepurele, si Pasarea, si
Purcelul Mistret. Tocmai cintau in
cor Imnul dragostei, cind de undeva a
aparut printre ei Broasca.
- Sinteti uriti, oac, oac! le-a zis
Broasea. Dar imediat paminrul incepu
sa se miste si dintr-un musuroi proaspat
aparu Chioris-Chiondoris.
-' Sa fie dreptate! zise el.
Si pe cer aparu doamna Barza ~ i se
repezi la Broasca si vru s-o inghita.
Dar atunci inima prea bum a lui Cipi se
strinse de durere. Si ca s-o salveze pe
Broasca, Cipi se gindi la un siretlic si
zise:
- Doamna Barza, n-o minca pe
proasta asta acuma, mai bine las-o
pentru la iarna. Yn Piriu se va conserva
foarte bine,
Doamna Barza n asculta pe Cipi, Iar
Broasea, sughitind, eu ochii inlacrimati,
fagadui sa nu mai spuna niciodata
oae-oae; niciodata n-o sa mai oracaie
~ i n-o sa mai imprastie in Padure buruia
na urii. Si.; bildibicl Broasea sari in
Piriu si incepu sa se auda de acolo cin
tecul ei de multumire si recunostinta.
Chioris-Chiondoris, precaut, s-a ri
64
dicat in patul de muschi, I-a pnvit
atent pe Cipi, apoi a constatat multumit:
- S-a scufundat!' ..
$i dupa ce s-a culcat din nou, s-a
scufundat si el in vise.
.
VI
REALITATEA NEMILOASAI
Cipi s-a trezit simtind ca-l maninca
ceva in talpa.
S-a ridicat si s-a scarpinat in talpa.
S-a uitat imprejur.
Toate erau la locul lor in scorbura,
Din pacate, chiar si Chioris-Chiondoris
era acolo, desi Cipi tare ar fi vrut sa
creada ca totul era un vis, ca Chioris
Chiondoris nici nu e musafirul lui si ca
. .
Pasarea si Iepurele nu sint suparati,
Si-a aruncat privirile spre Domnul
Clarita, care statea in coltul usii, tantos.
intelept, atotstiutor.
- Vezi, Domnule Clarita, unde am
ajuns?
Domnul Clarita vedea, dar tacea,
- Asta e ce nu-mi place la tine, a
rabufnit Cipi. Nu pot sa rna bazez pe
tine.
- Pai, nu, sa te bazezi, asta nu... a
inginat Chioris-Chiondoris, pe care n
deranja bombaneala lui Cipi.
- Tu sa tad. Fii bun si tacit
,
- De ce? Vrei sa mai dormi nitel P
Cipi a suspinat profund:
- Esti un caz de nerezolvat!
Chioris-Chiondoris, cu sufletul lui
naiv, I-a privit nedumerit.
- Pe domnul Clarita nu poti contaI
Eu sint un caz! Nu, zau, ce-i cu tine
astazi ? Parca te-ai sculat cu popoul
in sus I Ce ai, bre?
Cipi a privit adinc in ochii mici ~ i
somnorosi ai lui Chioris-Chiondoris.
. . .
I ~ i bate joc? Glumeste PVrea sa-l neca
jeasca?
.
- Am, am... aceea... ca tu esti un
nesuferit! Zaul
- Eu? a clipit Chioris-Chiondoris.
-Tu.
. - E ~ t i gresit informat, draga,
- Nu-s gresit infonnat si nu-mi zi
draga. Ma aflu intr-o situatie grea,
zise Cipi. Vezi in \ ce hal m-ai adus?
M-au lasat prietenii! $i sint asa de
singur, uite, vezi,ca degetul!
Si pentru ca sa priceapa mai bine,
66
Cipi si-a ridicat degetul aratator ~ I I - Ai un aer atit de trist, I-a ZIS
I-a bagat aproape sub nas. lui Cipi.
- Singur! a ris Afonul cu pofta. - Eu sint obisnuit cu tristetea si
Draga, dar e foarte bine, nu-i nici un nefericirea, a raspuns Cipi; i i-a martu
necaz! Degetul nu-i singur! Sint eel risit tot marele necaz pe care i I-a
putin zece, tara sa mai fac socoteala provocat acest nesuferit de Chioris
degetelor de la picioare. Chiondoris .
Cipi s-a lamurit: n-avea cu cine discu Lisita asculta cu foarte mare atentie.
tao Dar deodata s-a repezit intr-o bul
- Eu acum am treaba, s-a ridicat boana ~ i a inghitit 0 fita neatenta.
el de pe pat, fa ce vrei. Te las. Apoi a revenit linga Cipi.
Si-a incaltat papucii de frunza si a
iesit.
,
A tras in piept aer proaspat. Era deja
destul de tirziu, Si totul i se parea poso
morit, 0 dupa-amiaza, tirzie, trista,
Pe creanga Fagului Urias nu cinta
Pasarea, Iepurele nu adusese cele doua
boabe de zmeura pe care Cipi obisnuia
sa Ie manince pe stomacul gol dupa
somnul de prinz.
Trist, Cipi s-a indreptat incet spre
Piriu, sa Ie ajute Pastravilor sa prinda
fluturi... Si-a dat seama. .plin de satis
faerie, c:l nu a intirziat. Citiva fluturi
se invirteau deasupra apei.
Cipi s-a hotarit sa mai astepte.
Atunci a zburat pe linga el 0 U ~ i t a .
67
- Asta mi-a cazut bine, a plescait
ea din limba.
Cipi a privit-o cu mina chinuita.
- Nefericirea mea ti-a cazut bine?
- Nu. Fita, pestisorul, Cit despre
Chioris-Chiondoris, da-l afara,
- Nu se poate. E musafir!
- Las' pe mine! a fluierat Lisita,
pasarea de apa, luindu-si zborul inainte
ca Cipi sa-i fi putut spune un singur
cuvint.
Impovarat de ginduri, Cipi se uita
dupa ea. Oare ce vrea sa faca superfi
ciala asta P se gindea. Dar tocmai
atunci un fluture obraznic era gata-gata
sa-i doboare palaria si Cipi si-a dat
seama de realitatea nemiloasa...
- Datoria este mai presus decit viata!
si-a zis urcindu-se pe Piatra Mare.
Si a inceput sa dirijeze circulatia din
ce in ce mai aglomerata a Pastravilor.
Foarte curind Lisita a aparut linga
el.
- Cipi, ti-ai batut joe de mine!
- Cum adica P
- A ~ cum iti spun. Am fost in
scorbura, am vrut sa-i explic lui Chioris
Chiondoris ca tot ce e rnult, ernult - dar
68
el nu era acolo. Nimeni nu era acolo!
Asta e realitatea. Pardon, numai Dom
nul Clarita era, dar el nu discuta cu
mine. Nici nu mi-a raspuns la salut.
Cipi, cred ca toata aceasta poveste tu ai
inventat-o... Nu cumva te-ai apucat
si til sa scrii povesti pentru copii?
VII
sA NE BucuRAM!
E adevarat ca Lisita de apa era lacoma,
necumpanita si ca-si vira nasul unde
nu-i fierbea oala, dar mincinoasa nu
era. Nici Familia Fitelor nu putea sa
sustina cl era mincinoasa, desi zilnic
consuma citiva insi din numeroasa lor
familie. Cipi i-a lasat pe Pastravi in
plata domnului, sa se descurce cum vor
cu fluturii. Nici nu le strica sa se invete
cu purina independenta. Si repede s-a
inapoiat la Fagul Urias, sa vada ce s-a
intimplat in lipsa lui. Fiindca ceva a
trebuit sa se intimple, altfel Chioris
Chiondoris ar trage si acum uri pui de
somn in patutul acoperit cu muschi.
Era foarte ingrijorat.
De fapt, inca nu reusise sa transfor
me Padurea intr-o Tara a Dragostei.
Primele incercari le facuse cu Cerbul,
dar si aid Mesterul Cirtita, Afonul, adica
Chioris-Chiondoris, zis Ceacir, porec1it
Surzila, i-a dat planurile peste cap!
Cerbul progresa la orele de boncaluit,
cinta destul de multumitor cintecul
dragostei, in locul mugetelor provo
catoare de pina atunci. Cu Cerbul,
evident, era doar inceputul. U rma Jde
rul. EI trebuia lamurit ca prea multa
carne consumata duce in mod categoric
la guta, la apoplexie. Si, de aceea, in
locul Pasarelelor, Veveritelor si a altor
vietati dragalase, e1 trebuia sa consume
in viitor radacini dulci si alune. Daca
,
sint vegetariene 0 seama de personalitati
din lume, un Jder amarit nu poate sa
fie vegetarian? Sa fie! Ca sa nu-l 10
veasca damblaua!
Se prea poate ca aid sa fie necazul,
s-a gindit Cipi. Jderul cu siguranta s-a
virit in scorbura si - hat! - l-a mincat
pe Chioris-Chiondoris. Numai [derul
putea fi! Alte animale periculoase ca,
de exemplu, Cumatrul Lup, sau Cucoa
na Vulpe - nu incap prin crapatura
midi a scorburei. Tot asa cum nu incape
Pisica Salbatica si nici acel groaznic Ris,
de care poate se teme chiar si Domnul
Cloanta, Desi nu e sigur de tot ca Dom
nul Cloanta se teme de cineva,
In fata scorburei, Cipi a privit tomI
cu atentie. N-a vazut urme si a suspinat
usurat, Inauntru n-a intrat nimeni, dar
69
nici n-a putut iesi - se gindea el - in
afara de L i ~ i t a . A zimbit.
Cu siguranta era invelit pina peste
cap en plapuma de muschi ~ i Lisita
nu I-a vazut.
A intrat.
Plapuma era aruncata la 0 parte.
Cipi dadu din cap indignat. Bine, bine,
el intelege cl unora Ie place sa doarma
mult, cum altora le place jazul, dar
chiar atit P! Cu voce stridenta anunta
scularea:
Frunza verde de dudau,
Scoala-te, mai mutalaul:
Nimic.
Cipi s-a incruntat. A sosit timpul sa-i
dea prost-crescutului ultimul avertis
rnent. ~ i - a dres vocea si a strigat cu
toata puterea:
- Daca toata ziua doar maninci si
.
dormi, mai devreme ori mai tirziu 0
sa te imbolnavesti si-o sa plesnesti de
atita imbuibare!
Minunea minunilor, nici acum nu
s-a miscat nimic!
.
Banuind ceva rau, Cipi a ridicat
plapuma de muschi.
Nimic. Dar vazu ca era ridicata 81
.
salteaua de muschi. Ei, doar nu doarme
, .
sub pat lenesul asta ?
Sub pat era 0 gramaioara de pamint.
La mijloc 0 gaura.
Chioris-Chiondoris plecase!
70
VIII
pARERI D E RAu
Chioris-Chiondoris a pleeat.
Nu I-a mineat la dejun jderul, nu
l-a seos afara din seorbura Batrinului
Fag nici Vulpea, pur ~ l simplu s-a
retras el, i-a parasite
Dar de ee?
Pentru asta . se framinta Cipi, la
asta se gindea Pasarea. Iepurele nici nu
se framinta, niei nu se gindea: in secret
se bueura ca musafirul nepoftit s-a
evaporate Cel putin nu va fi aid sa-si
imprastie purecii.
- Eu asa ered, a eiripit Pasarea, ea
pur ~ i simplu s-a plietisit sa mai fie
musafir.
- Cum?! a sarit ea ars Cipi, s-a
plietisit ?! De ee s-a plietisit? De dor
mit? ca totul ii veriea de-a gata? Si-a
pleeat tara sa fi zis da-te mai incolo.
Ce eomportare e asta ?
- Nu poti spune ea e eomportare, a
aprobat Pasarea, Cred ea neeazul eel mai
mare e ca Chioris-Chiondoris e putin
cam prost-ereseut.
- Cam mult e dumnealui ... prost
ereseut! a dat din cap Iepurele.
- Dar exista pe lume si bun simtl Si
tact! se agita Cipi.
- Pe lume, cia, exista, dar la el, rna
indoiese! a zis eu ironie Iepurele.
Pasarea si-a eulcat cioeul pe 0 aripa.
Se gindea foarte adinc.
- Si daca se simte jignit ? a elipit ea
spre Cipi.
- Vezi sa nu-ti zie eeva uritl si-a
,
zvirlit Iepurele eu minie ureehile pe
spate. Dar de ee?
Pasarea privea iseoditor in oehii cin
stiti ai lui Cipi.
-Nui-ai spus ca-l lovesti cu piciorul?
Cipi a suportat privirea citva timp,
apoi a inceput sa clipeasca.
- Asta nu.De lovit eu piciorul n-a
fost vorba. Dar i-am zis una-alta...
I-am spus ca pot sa-i trag un sut. Se
poate ea e jignit...
- Vezi, vezi, Cipi, a dat din cap
trista Pasarea, Intotdeauna iti atrag
atentia cl e sufieient daca spui numai un
lueru, sa nu adaugi ~ i altele. Din mul
te vorbe numai neeazuri poti avea.
- Din pacate eu asa sint, si-a aple
cat el smerit fruntea.
72
- Nu lnteleg de ee va framintati
atita?! le-a ripostat Iepurele. Daca a
pleeat, a pleeat. Daca e jignit - sa fie
jignit!
~ " dar buna-cuviinta si taetul nu
, ,
ne lngaduie a ne iignim musafirii, a
protestat Cipi, si i ~ i dadea seama ea
nu are rost sa se n caieasca, Pentru di
tot ee treee 0 data p linga tine, nu se
mai intoarce, cum u se mai intorc
zilele ee s-au dus.
- Aeum e totuna a ciripit Pasarea.
Sa ne vedem mai ne de mincare.
Au inceput sa nince. Dar parca
nimie nu avea gust.
- Cu ee pofta plescaia! si-a amintit
zimbind Cipi.
_. ~ i cind vedea minearea, cum mai
lueeau oehii lui mici dt niste punete...
a adaugat Pasarea,
- Era cam moiic, dar dragut, s-a
inmuiat si inima Iepurelui.
- Iar eu i-am calcat in picioare
sufletul. L-am jignit brutal, au izbuc
nit laerimile din oehii lui Cipi.
- Totusi, ee i-ai spus? I-a intrebat
eu 0 privire ingrijorata Pasarea.
- I-am spus, zise Cipi printre su
ghituri: Daca toata ziua numai dormi
si maninci, mai devreme sau mai tirziu
o sa te imbolnavesti si 0 sa plesnesti
de atita imbuibare...
- Ttt, vezi ee ai zis, vezi? si-a plecat
fruntea Pasarea.
- Macar sa nu-i fi spus: mai de
vreme sau mai tirziu, a suspinat Iepu
rele.
- Imediat ee i-am spus, mi-a parut
diu, dar era tirziu... a mormait Cipi, in
loe de souza. E trist, dar asa s-a intimplat.
Chioris-Chiondoris e [ignit,
Si-au spus noapte buna, Pasarea a
cintat cintecul de culcaresi fieeare s-a
indreptat spre lacasul sau. Inainte de a
se eulca, Cipia baut mierea primita
de la Albinele salbatice, apoi s-a oprit
in fata Domnului Cloanta.
- Ce bine e de tine, Domnule Cloan
ta, tu nu jignesti pe nimeni!
Cloanta n-a raspuns. Cu siguranta
tace, ca sa nu rna supere pe mine
s-a gindit Cipi in timp ee se eulca in
patul aeoperit eu muschi. Imediat is-au
inehis oehii si, ..
In vis se facea ca lmpreuna eu Chioris
Chiondoris prindea purecii din blana
74
Iepurelui, iar Iepurele de placere se
dadea peste cap_si ridea cu hohote si
intreba unde este Lupul, sa-i dea lighioa
nei citeva labe, sa-i rupa dintii ~ i sa-l
dezvete de mincat carne de iepure.
IX
GROAZNIC - INGROZITORI
Cipi incepea sa se trezeasca... Nu
se grabi s a - ~ i deschida ochii, n-avea
rost. Prefera Intii s a - ~ i recapituleze
programul de peste zi. Deci: spalarea,
gimnastica, vizita obisnuita... Albinele
salbatice, Aricestii, Veveritele. Dejunul.
Apoi trebuie sa treaca pe la Brindusa
de toamna si daca n-a inflorit inca, 0
sa-i spuna el vreo citeva, de-o sa-l
~ i n a minte... Urma ora de pian si
boncaluit armonios. Vail nu cumva sa
Intirzie nici... Altfel Cerbul cu sigu
ranta se va indeparta de drurnul lu
minos al iubirii, drum pe care de-abia
a pornit... Apoi. ..
Ce va mai fi apoi n-a mai putut a - ~ i
planifice, pentru ca a simtit ca este
privit. ~ i
suna asa:
,
Cipi avea un principiu care
Dad! te priveste eineva,
El sau ea,
In padure de este,
Sau altundeva,
Nu te lasa,
Nu fugi,
Nu clipi,
Nu sta eu burta la soare,
Ci arde-l pe spinare.
A deschis ochii dintr-o data:
- Vai de mine! Doar nu?! Si ime
diat a inchis ochii. Si a inceput sa se
frece la ochi cu amindoua miinile,
nevenindu-i sa creada ca vede bine.
Chioris-Chiondoris, eel disparut in
tr-un mod atit de misterios, pentru care
in seara trecuta a plins cu lacrimi amare,
sedea in fata sa pe marginea patului.
Din nou si-a deschis ochii si a constatat
cu bucurie ca intr-adevar nimic nu s-a
schimbat. Chioris Afonul, pieior peste
pieior, se odihnea pe pat.
- Te-ai trezit! l-a intrebat Chioris-
,
Chiondoris.
- Nu, da, dar tu unde ai fost? Si
cum ai aiuns aiei? Cum de n-am obser-
75
vat cind ai sosit? Si nu esti suparat P
Nici un pic?
- Stai intii sa rigii nitel, zise Chioris
Chiondoris, ca am dejunat ceva foarte
bun. Si nu rna intreba atita, ca tot nu
pot sa raspund decit la cite 0 intrebare.
A rigiit cam nepoliticos. Dar sint
tari in Asia unde rigiitul e un omagiu
adus gazdei, care te-a ospatat, un semn
di-ti face placere ca esti rnusafirul ei.
Si Chioris-Chiondoris fusese si in Asia
intr-un schimb cultural, ca afon, la un
concurs international al afonilor. Cu
cerise primul loc. Era deci 0 personali
tate si de aceea i ~ i permitea si in Padure
sa rigiie ca un pore.
Incepu sa-i raspunda lui Cipi tara
sa se grabeasca:
- M -am simtit atit de bine in cer
cul acesta de prieteni, incit m-am hotarit
din toata inima sa va fac rost de 0 mica
surpriza. Asa ca m-am intors sub pa
mint sa v-aduc surpriza.
- Ce fel de surpriza P
- Aceea pe care am vrut s-o procur.
Eu descoperisem acolo inca mai de
mult niste surprize cu care puteai
face chiar a colonie...
- Dar despre ce surpriza e vorba P
- Pai tocmai asta e! Daca iti spun,
nu mai e surpriza! Deci, draga Cipi,
rna deplasez eu spre Bradul eel Batrin
si acolo ce-mi vad ochii?
,
- Nimic, pentru di sub pamint e
intuneric, a incercat Cipi sa-l aduca la
realitate.
- Ei, aid e greseala ta grava, pentru
di eu sub pamint vad mult mai bine
76
decit in alta parte! Intr-un cuvint,
vad ca surprizele meIe, tirindu-se, au
spalat putina, au disparut...
Privindu-I, lui Cipi i-a trecut prin
minte ca Afonul minte, ca sa treaca
timpul. I-a zis:
.- S-au tirit, s-au tirit, bine, rna
bucur ca te-ai intors, mai Chioris
Chiondoris, dar eu am de lucru. Daca
vrei, condu-ma la Izvor.
Chioris-Chiondoris I-a aprobat. De
ce nu? Cipi a iesit din scorbura si a
rugat-o pe Pasare sa cinte, Iar cind a
ceasta i ~ i dregea vocea, I-a zarit ~ i pe
Chioris-Chiondoris, Si-a inceput plina
de bucurie sa cinte.
- M-am intristat grozav, imi facu
sem socoteala sa va servesc surpriza
proaspata, la dna - a continuat Chio
ris-Chiondoris pe drum.
Au ajuns la Izvor. Cipi s-a spalat
repede, apoi a facut gargara. In acest
timp Chioris-Chiondoris continua sa
spuna:
- De necaz am adonnit. Nu stiu
,
cum s-a Intimplat, dar mi s-a facut
somn. Somnul, draga Cipi, e 0 pro
blema care rna preocupa foarte multo
Si de eire ori caut 8-0 deslusesc, adorm
bustean. Lucru care nu rna deranieaza,
Cipi draga. Am sa-ti spun 0 taina:
nici n-as vrea sa descopar secretul
somnului. S-ar putea ca apoi sa am
insomnii. Si eu, ca afon, artist de talie
mondiala, trebuie sa dorm inainte de
concursuri, ca sa pot dormi si in timpul
concursului ~ i sa-i molipsesc ~ i pe cei
din jur. Daca nu donn, nu cistig.
Legea concursurilor noastre este urma
toarea: cine e atit de afon, Incit adoarme
singur, cintind, si-i adoanne si pe cei din
juriu, ia prerniul intii. Asa ca si acum
iarasi am adormit. Nu-mi imaginez cum
s-a intimplat. Cred c-am adormit pur ~ i
simplu.
Cipi s-a sters cu 0 frunza de fragi
pe piept si pe fata.
- Asta nici eu nu mi-o pot imagina
cum de s-a intimplat! s-a mirat sincer
Cipi. Cum s-adormi asa, fara motiv?!
- Cind m-am trezit, am pornit-o
spre tine. Din pacate, cu miinile goale.
Dar am pornit. In drum, sub 0 rada
cina de feriga, ce crezi, peste ce am dat ?
- In drum, sub 0 radadna de feriga ?
Ai dat peste ceva foarte frumos!
77
.'; ". :
Chioris-Chiondoris s-a mirat.
, ,
- Tu esti foarte destept, Cipi! Am
gasit eel mai frumos lueru. Chiar sur
priza, Cineisprezeee bucati. Am si min
cat din e1e einei bucati. M-am saturat
grozav, de .aceea imi vine sa rigii.
Cipi l-a privit banuitor.
Daca nu, voi fi foarte trist, ba se prea
poate sa rna si supar,
- Nu fi trist, mai bine iti spun sur
priza: sint zeee bucati de larve de
minunate! Ti Ie ofer sa Ie
maninci in semn de recunostinta
multumire fata de tine.
-
- Si pe celelalte zeee Ie adue pentru
prinzul de azi. Sint foarte bune. Inca
mai traiesc. Toate sint ale tale. Daca
vrei, cite una poti sa le dai si Pasarii si
Iepurelui.
- Chioris-Chiondoris, te rog sa-mi
spui imediat in ee consta surpriza ta?
78
Lui Cipi i s-a intors stomaeul pe dos,
desi
,
inca nu mincase nimic,
- Ce-i cu tine, niei nu poti seoate
un cuvint de bueurie ?! se vese1ea
Chioris-Chiondorisr A, niei .nu rna mir!
, ,
Dupa atitea mincaruri dietetiee cu.fructe
radacini dulci, iata, in sfirsit, te poti
deleeta si tu eu purina came! Dar eu
acum rna intorc la scorbura, 0 sa fiu
nitel musafir, si 0 sa dorm... Restul, n-ai
nici 0 grija, rna ocup eu de cina...
Si a plecat.
Cipi tira disperat picioarele spre
scorbura Aricestilor. nu putea spune
altceva decit:
- Groaznic! Ingroziror!
x
SPUNE ADEVARUL
N-O sA-TI pARA RAu
Cind Cipi a ajuns in Luminis, inca ii
mai era greats, pentru ca nu putea sa-si
scoata din cap surprize lui Chioris
Chiondoris. In schimb, s-a bucurat
dnda vazut in Luminis ca Brindusa
, ,
de toamna, ascultatoare, era inflorita.
Mare noroc pentru ea, deoarece, cum
el era in toane rele, i-ar fi spus clteva
de-avea sa-l tina minte. Ea n-a indraznit
sa intirzie, asa cl Cipi a felicitat-o:
- Bravo, Brindusol Dar nu cumva
sa mi te ofilesti la prima bruma, ca
anul trecut, cl, tara menajamente, di
rect, 0 sa-ti spun: asta-i culmea! Si
atunci sa vezi ce-ti fae!
Brindusa i-a promis lui Cipi in limba
florilor ca nu se va da batuta eel putin
pina la prima zapada, Cipi si-a luat
ramas-bun, pentru ca imediat incepea
ora de boncaluit armonios...
Cerbul a aparut din desis. Si a ince
put 0 miscare curioasa: s-a oprit si
tara rusine a inceput frece coamele
ramuroase de tulpina unui brad inalt.
Banuitor, Cipi s-a apropiat de el.
- Ce faci, mai pag!ne?! I-a intrebat
energic,
- Imi ascut coamele, i-a raspuns
morocanos Cerbul.
Cipi s-a scarpinat la ceafa, ingindu
rat.
- Cine nu te cunoaste ar putea
crede eli. vrei sa te bati.
- N u e adevarat. Celalalt cerb vrea
sa se batao Acolo, dincolo de munte.
Eu doar rna apar.
- Ei vezi, s-a linistit Cipi. Asta imi
place la tine, cl til numai te aperi.
Dar atunci ar trebui sa si incepem. .
Cipisi-a ridicat,
- Gama... Do, mi, sol, do, do, sol,
mi, do!
Si Cerbul, acompaniat de Cipi la
79
pian, a inceput sa cinte minunat. In
Padurea ce se pregatea de toamna, el
boncaluia armonios tot ceea ee invatase
de la Cipi. Adica:
Hai sa ne iubim, copii,
Ca si florile sint vii;
,
Ele sint doar pui de porn
Si noi sintem pui de om.
Au repetat de trei ori. Si atunci
minunea minunilor! In cealalta parte a
Muntelui s-a auzit cintecul:
Hai sa ne iubim, copii,
Ca si florile sint vii...
Boncaluia celalalt Cerb.
lnima lui Cipi a fost cuprinsa de 0
mare bueurie. lata, nu s-a obosit za
darnic! Tot va invinge dragostea in
Padure. Numai di nu intelegea de ce
tremura narile Cerbului, de ee bate el
pamintul cu picioarele din fata atit
de nerabdatorl P ~ i era chiar furios
Cerbul, chiar aeum cind fiecare parte a
trupului sau trebuia sa-i fie cuprinsa de
pace si dragostel Cipi nu s-a gindit prea
mult, l-a Iaudat pe Cerb si i-a promis ca
daca si miine cintecul va merge tot asa de
bine, drept rasplata 0 sa-l invete eel
80
mai frumos mars vesel, acela care incepe
asa:
,
A fost odata un mic purcelus, guit,
guit...
La Furnicile rosii nu-l astepta nici 0
surpriza meteorologica, Se prevedea
un cer foarte curat - au prezentat ele
buletinul cu starea vremii - deasupra
Piriului 0 usoara innourare si multi
, "
tintari. Dimineata, roua.
A trecut toata dimineata Cipi se
tot gindea ce munca noua sa mai in
ceapa, sa nu fie obligat sa se intoarca
la Scorbura. la banchetul lui Chioris
- ,
Chiondoris.
,
I-a venit 0 idee norocoasa.
Daca au disparut din nou larvele de
Nu, nu. Ar fi mult prea
frumos... Totusi Cipi a plecat plin de
speranta spre casa.
Dar ele nu disparusera, nu spalase
ra putina. Sub Fagul U rias, masa era
deja intinsa. Strimbind din nas, Iepu
rele privea cele zece larve. Era hotarit
sa nu tradeze in veci dinastia Morcovi
lor.
In schimb, Pasarea arata un interes
deosebit fata de asemenea trufandale.
In clipa cind Cipi a vazut masa intinsa
de sarbatoare - s-a ingalbenit ca ceara.
- Ce e, Cipi? Ti-e diu? s-au intors
spre el ceilalti trei.
- Nu, numai ca... sint obosit.
- Si cu siguranta esti mort de foame!
a strigat Chioris-Chiondorls. Pofteste l
- Aaaa... nu sint flamind.. . de loc
nu mi-e foame.
- Atunci iti punem portia deoparte
pentru dna! si-a rnentinut Chioris
Chiondoris parerea.
- Dar eu nici la dna n-o sa fiu
flamindl a suspinat Cipi.
Iepurele s-a aplecat spre urechea lui .
Chioris-Chiondoris:
, ,
- Nu te supara, Afonule, dar eu
cred cl lui Cipi nu-i place mincarea
. asta, ca nici la cina...
Chioris-Chiondoris l-a privit mirat
pe Cipi.
- Sa fie adevarat PDraga Cipi, nu-ti
plac larve1e!?
Cipi si-a indreptat salele I-a privit
drept in ochi pe Chicris-Chiondoris.
Si a zis:
o viata am 0 moarte,
Dar cit mai sint
Pe acest pamint,
81
Cit mai traiesc,
Eu jur pe ce-am mai stint
Cit vierme nu halesc.
Si-a inchis repede ochii. Si astepta
ca Chioris-Chiondoris sa se simta jignit.
- Pai, de ce nu spui?! s-a bucurat
Afonul. Incepeam sa fiu ingrijorat ca 0
sa Ie rnaninci pe toate si mie nu-mi
mai raminel Nu-ti plac? Cu atit mai
binel
Cipi a rasuflat usurat:
- N-am indraznit sa-ti spun, m-am
temut ca 0 sa te jignesc!
Chioris-Chiondoris a dat din cap,
indignat:
- Pentru un adevar niciodata nu
trehuie sa fii jignit. Exists chiar si un
proverb: Spune adevarul si.; asteapta
.putin, i-am uitat jumatatea cealalta.
Intr-un cuvint, ceva cam asa: spune
adevarul si n-o sa-ti para raul
- E un proverb foarte frumos! a
ciripit Pasarea si repede a inghitit 0
larva.
Au inceput sa rnanince. Fiecare minca
ce-i placea ~ i asa s-a intimplat ci dupa
a cincea larva, Chioris-Chiondoris a
constatat plin de surprindere ca nu mai
sint...
- Se vede ci nu le-arn numarat
bine, a zis el uitindu-se banuitor spre
Pasare,
- Ba eu cred ci le-ai numarat bine,
i-a raspuns Pasarea, privindu-l cu dra
goste.
XI
em E BANUITOR
Dupa ce s-au saturat, foarte satisfa
cut, Cipi s-a ridicat in picioare, a cerut
cuvintul, ridicind doua degete in sus
~ I a ZIS:
- Vedeti ce frumos s-au aranjat
lucrurile!
Chioris-Chiondoris s-a grabit sa-l
aprobe:
- Zau ci da. Pina acum n-am stiut
ca si Pasarii Ii plac larvele! Si vedeti,
si asta s-a aranjat: acuma stiu,
- lar noi n-am stiut, a ciripit Pasa
rea, ca tu poti fi atit de dragut, Si
vedeti, si asta s-a aranjat: acuma stiu.
- Orice-ati spune, viata e frumoasal
82 I
a suspinat Iepurele, foarte filozof.
- Iar miine va fi si
,
mai frumoasal
s-a insufletit Cipi. Pentru ca miine
incepe boncaluitul arrnonios al Cerbi
lor. ~ i dragostea i ~ i va incepe marsul
triumfal.
Chioris-Chiondoris c1ipea plio de
interes.
- Ei, paruiala aceea 0 s-o privesc
~ i eu!
Cipi, Iepurele si Pasarea 11 priveau
neintelegindu-l.
-, - Ce feI de paruiala P
- Pai, paruiala... meciul. ..
- Ce fel de meci?
- Cecuriosi sinretil Pai, paruiala cea
mare! Cind cei doi Cerbi se vor incaiera.
Cipi le-a facut semn Pasarii ~ i Iepu
relui sa taca, pentru ca voia sa ia din
nou cuvintul.
- Mi se pare, amice, ca tu te gin
desti la 0 bataie, lucru obisnuit intre
Cerbi in timpul boncaluitului, ..
Afonul l-a aprobat zgomotos si plio
de bucurie:
- Stiam eu ca 0 sa ghicesti!
- N umai ca n-o sa iasa nimic din
bataia asta, i-a explicat Cipi, Dar nu te
83
intrista, vei avea parte de 0 placere
mult mai mare;
- Zau ? s-a interesat Chioris-Chion
,
doris.
,
- Da, pentru cl Cerbii organizeaza
un concurs de cintece, Care dintre ei
cinta mai frumos, acela va fi primul.
- E grozav! s-a bucurat Afonul.
Intii cinta ~ i pe urma se paruiesc P
- N -0 sa fie nici 0 bataie, pentru ca
va fi pace si dragoste...
- Ar fi pacat, zise Chioris-Chion
doris.
,
- Cum poti spune asa ceva? Nu
ti-e rusine ?
- Nu mi-e rusine. Cind e bataie,
,
ai ce sa vezi la 0 bataie, dar daca e
pace, la pace ~ i dragoste nu ai nimic de
vazut,
- Vezi, amice, asta nu-mi place
mie la tine. Ce ai spune daca Jderul ar
sari la tine ~ i ti-ar musca beregata?
- Nimic. A ~ fi gata, Dar nu sare,
ca eu ii simt de departe mirosul si 0
intind.
- Ei, vezi. De acum inainte n-o sa
trebuiasca sa te mai temi de Jder. Va fi
blind si va minca alune. Si tu ai putea
lasa in pace larvele, ~ 1 ele sint niste
vietati dragalase...
- Cu Jderul e altceva. El sa manince
toata ziua alune. Sint de acord. Dar in
treburile mele e mai bine sa nu te
amesteci, pentru ca nu te pricepi.
- Sa-i spui tu asa ceva lui Cipi?!
si-a ridicat aripile Pasarea,
- Lasa-I, Pasare, i-a facut semn
inteleptul Cipi. De Chioris-Chiondoris
inca nu am inceput sa rna ocup prea
serios. Dupa Cerb urmeaza JderuI,
~ i apoi Chioris-Chiondoris. Atunci sa
vedeti ce frumoasa va fi viata!
-'- Bine, a aprobat Chioris-Chion
doris, daca vrei tu, va voi urma. Dar
84
miine vom privi impreuna bataia Cerbi
lor.
Chioris-Chiondoris nu putea fi scos
din fagasul gresit al credintei lui . Ca
miine va fi 0 bataie grozava, ca Cerbii
se vor repezi unul la celalalt... Nu vor
cinta, ci vor boncalui ~ i se vor arunca
unul asupra celuilalt.
Nici n-au mai discutat cu el. Miine
va vedea el adevarul cu ochii lui.
Dupa rnasa au tras un pui de somn.
Apoi Cipi I-a inghiontit pe Chloris
Chiondoris
,
:
- Vino in Luminis, 0 sa-ri arat ceva
interesant.
Lucrurile interesante rna intere
seaza foarte mult, a afinnat mesterul
Cirtita, pornind-o dupa Cipi. Au mers,
au mers, pina au ajuns la Brindusa de
toamna,
- Ce zici de ea? a aratat Cipi spre
floarea inflorita,
- E Brindusa.
- Da, dar a infloritl
- De ce sa nu infloreasca?
- Mai bine intreaba de ce a inflorit Pl
- De ce?
- Pentru al eu am aranjat sa inflo
reasca, si-a seas pieptul plin de mindrie
Cipi, piticuI.
Chioris-Chiondoris I-a privit lung.
- Acum vad...
- Ce?
Nu i-a spus. Degeaba I-a tot intre
bat Cipi ~ i dupa-masa si spre seara; si
la cina. In sfirsit, seara tirziu, and s-au
dus la culcare, Chioris-Chiondoris n-a
mai rezistat la atitea intrebari ~ i i-a
spus:
- Vad ca esti un suflet binecuvintat,
,
mai Cipi, numai di esti putin, cum sa-p
spun...
- Deschis!
- Ticnit!
Cipi nu s-a suparat,
- o sa vezi miine!
XII
CEL MAl MARE VRAJITOR
Dimineata s-a trezit devreme. Cipi
nu l-a Iasat in .pace peChioris-Chion
doris pina cind nu s-a sculat si el.
- U nu-doi, sus, ticalosule, sa vezi
cu ochii tm cl nu sint ticnit,
- Atunci ce esti ?
,
- IP spun, dar deocamdata sa
ramina intre noi. ..
Afonul i-a promis.
Cipi s-a aplecat spre urechea Cirtitei:
- Apostolul dragostei! Asta sint. Si
acum grabeste-te, sa fun la timp in
Luminis!
,
- Aha, la paruialal si-a amintit Chio
ris-Chiondoris ~ s-a grabit sa se scoale.
.Cipi si-a terminat repede treburile
de dimineata.
Intr-o clipa au terminat dejunul ~ au
plecat spre Luminis.
Cerbul i ~ i ascutea deja coamele de
tulpina unui brad.
- Bravo, bravo, asta-mi place, zise
85
Chioris-Chiondoris, frecindu-si una de
alta labutele din fata.
- Dar mie nu-mi place! a strigat
Cipi, apoi s-a rastit la Cerb: Ce-ti tot
lustruiesti minunatiile alea de coame?
Poate se tocesc si
,
atunci sa vezi! Eu
sint de parere ca ai face mai bine sa
incepi imediat cintecul Dragostei! Aten
tie ... si a ridicat aratatorul. Incepem!
Hai sa ne iubirn, copii,
Ca si florile sint vii,
Ele sint doar pui de porn...
G lasul Cerbului rasuna peste dealuri
si vai,
A umplut Luminisul, Padurea, toata
lumea.
Cipi 11 asculta fericit.
Chioris-Chiondoris statea cu gura
cascara de mirare.
Inainte ca sa-si dea seama si sa si-o
, "
inchida, din marginea Luminisului s-a
auzit glasul ceIuiIaIt Cerb, cintind:
Hai sa ne iubirn, copii,
Cil si florile sint vii. ..
- Ural am invinsl Traiascal -a stri
gat Cipi.
- Ai invins, Cipil urla si Chioris
86
Chiondoris. Aea ceva nici in vis n-am
, ,
visat. Tu esti eel mai mare vraiitor!
- Hai sa ne iubim, copii!... bonca-
Iuiau impreuna cei doi Cerbi si.;
- ... Nu se poate!
- Uite, Cipi, a inceput paruiala!
Chiar asa
,
era. Cei doi Cerbi s-au
repezit unul spre celalalt,
Se cutremura sub ei pamintul.
Si-au ciocnit groaznic ceIe dow pe
rechi de coame.
Cerbii, cu fruntea insingerata, i ~ i
ziceau printre dinti:
- Hai sa ne iubim, copii!
Nimicit, Cipi statea .sub Fagul Urias.
Iepurele ~ Pasarea, ~ ei zdrobiti, in
cercau sa-l mingiie.
Chioris-Chiondoris voia sa-i intre
in voie:
- Stii ce esti tu, Cipi?
- Stiu: un biet pitic ticnit!
- Nu-i adevaratl Nu-i adevaratl
Cine spune asa eeva despre tine Il
manincl a devenit razboinic Chloris-
Chiondoris.
-\

- Atunci spune ce sint?


- Esti un vraiitor uriasl Cel mai
mare! Ce minunat au cintat Cerbii!
- Dar s-au aruncat unul asupra
celuilalt! Nu conteaza nimic... s-a smior
cait Cipi.
- Nu-i adevaratl Nu-i adevarat! s-a
insufletit din .nou Surzila, A- fost mult
mai bine dl s-a intimplat asa, decit
daca nu s-ar fi incaierat ~ ~ nici n-ar fi
cintatl
- Dar ce folos ? ;La ce e bum dra
gostea, daca doar 0 cinti in cintece P a:
intrebat Cipi.
- Nu fi prost, Cipi, I-a linistit
. Chioris-Chiondorls. Doar noi te iubirn
pe tine... Pasarea, Iepurele, Veveritele,
Aricestii, Albinele... Nu s t a e lucrul
eel mai important?
- Dad! n-as
,
fi attt de mic si ei
. ,
ar
asculta de mine! Ceiimaril Batausii! . ,
Asta se prea -. poate, dar sintem
mid. Iar eu ti-as spune, Cipi,cl noi
am .face mult mai bine sa ne pregatim
de iarna, Sa captusim bine-bine scor
bura, sa caram de-ale gurii, pentru di
peste citeva saptamini Ile vom incepe
somnul de iarna, La primavara PO?
sa-ti incepi alte treburi, ca tot til esti
eel mai mare vraiitorl .
Imediat dupa masa si-au inceput
aprovizionarea pentru iarna, Pe Cipi
il consola intr-un fel insufletirea lui
Chioris-Chiondoris, dar nu se putea
linisti. 0 durere mare-mare I-a invaluit:
il durea faptul cl e atit de mic. ~ i a
ceasta durere mare-mare, care 11 macina,
se-va transforma, poate, daca nu In altce
va, macar intr-o poveste,
Dar Cipi nu stia acest Iucru.
. -Nu stia ca din durerile mari-mari,
chiar ale. unui pitic imic-mic, se nasc
poate -ce1e mai frumoase povesti.