Sunteți pe pagina 1din 33

MIC DICTIONAR DE TERMENI MEDICALI

ANASARCA

ANOREXIE

, s. f. / anasarque, s. f. / anasarca. [Qr. ana = in juruC; sarx, sarkos = came.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat, cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. s. f. / anorexie, s. f. / anorexia. [Cjr. an - priv.;orexis = apetit.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. , s. f. / anosmie, s. f. / anosmia. [Qr. an priv.;osme = miros.] Absenta simtului odoratului (mirosului). Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). I asepsia si antisepsia fac parte din metodele prin care se realizeaza dezinfectia. Ambele metode se folosesc simultan si se completeaza reciproc. Asepsia (a = fara, sepsis = putrefactie) - ansamblul de masuri prin care este impiedicat contactul dintre germeni si plaga operatorie. Este o masura profilactica. Antisepsia (anti = mpotriva, sepsis = putrefactie) reprezinta totalitatea masurilor prin care se realizeaza distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in mediu. Este o metoda curativa. Sterilizarea reprezinta totalitatea metodelor fizico-chimice de distrugere a tuturor germenilor, patogeni sau saprofiti. Reprezint forma cea mai completa de dezinfectie, capabila sa distruga germenii chiar si n forma lor sporulata. Dezinfectia reprezinta totalitatea mijloacelor fizico-chimice, biologice si farmacologice ce determina indepartarea, inactivarea, distrugerea germenilor patogeni din mediu. , s. f. / bradycardie, s. f. / bradycardia. [Qr. bradys = [ent, mat; kardia = mimd.] Stare patologica sau fiziologic adaptativa care consta In scaderea frecventei car-diace sub limita intervalului normal (60 contractii/minut). B. poate fi totala, sinusala, nodala sau secundara unei tulburari de conducere (*bloc atrioventricular). , s. f. / boulimie, s. f. / bulimia, morbid hunger. [Cfr. bous = 6011; linios = foams.] Tulburare a comportamen-tului alimentar caracterizata prin episoade de ingestie impulsi-va si incoercibila a unor cantitati importante de alimente hiper-calorice. Foamea este cvasipermanenta si senzatia de *satie-tate nu apare nici cand subiectui se hraneste cu mult dea-supra nevoilor sale. B. se Insoteste frecvent de un sentiment de culpabilitate si poate fi observata m anumite nevroze, ca si In unele demente senile. Sin.: hiperfagie, hiperorexie, po-liorexie. , s. f. / cecite, s. f. / blindness. [Lot. caecus, -atis = orbire, de. ia caecus = or6.] Pierderea vederii, indife-rent de sediul leziunii cauzatoare: cortex occipital, cai optice sau glob ocular. Sin.: orbire.

ANOSMIE ASEPSIA ANTISEPSIA

BRADICARDIE

BULIMIE

CECITATE

CIANOZA

, s. f. / cyanose, s. f. / cyanosis. [<JT. kyanos = aSiastru.; -ozo.] Coloratie albastru-violacee tegumentara, tem-porara sau permanenta, fara leziuni cutanate asociate. C. re-prezinta rezultatui scaderii concentratiei de *oxihemoglobina si al cresterii concentratiei de 'hemoglobina redusa (peste 5 g/ 100 ml de sange capilar). Apare In diferite boli congenitale sau dobandite care implica fie o malformatie sau disfunctie cardiaca, fie o tulburare a hematozei. C. este denumita cen-trala cand este legata de un aport insuticient de oxigen (ex.: In unele pneumopatii, In anevrismul arteriovenos pulmonar) si per'iferica, In cazul unui exces de extractie periferica a oxi-genului (ex.: insuficienta cardiaca cu staza circulatorie, vaso-constrictie periferica). , s. f. / cyphose, s. f. / kyphosis. [Qr. kyphosis = cocoasd.} Deformare patologica a coloanei vertebrale care con-sta In curbarea anteroposterioara a acesteia (cu convexitatea posterior). Poate interesa diferite segmente ale rahisului, dar este mai frecvent localizata dorsolombar. Exista o singura si-tuatie In care c. este fiziologica si tranzitorie, la sugar In primele luni de viata (vizibila daca sugarul este asezat In *cli-nostatism, sprijinit). , s. n. / clinostatisme, s. m. / clinostatism. [C/r. kline = pat; statikos = care sta. in picioare, de. la istanai = a plasa, a. fact sa tind; -ism.] Pozitia culcata a corpului uman. , s. n. / dyspnee, s. f. / dyspn(o)ea. [Gr. dyspnoia, de la dys = yw., dificil; pnoia = respirafie, de [a pnein = a respira.} Dificultate In respiratie, de origine pulmonara, cardiaca, anemica sau nervoasa, caracterizata subiectiv prin opre-siune, Jena respiratorie, ,,sete de aer", iar obiectiv prin tulbu-rarea ritmului, amplitudinii sau a frecventei respiratorii. Poate fi Insotita de *polipnee sau *tahipnee si implica modificarea unui singur timp al respiratiei (d. inspiratorie sau d. expirato-rie). V. In continuare diferite tipuri de dispnee. V. si ortopnee. DISPNEE CARDIACA / dyspnee cardiaque / cardiac dyspn(o)ea. Senzatie neplacuta de dificultate In respiratie care survine In insuficienta cardiaca. Se datoreaza stimularii crescute a centri-lor respiratori prin hipoxie si acidoza tisulara In conditiile unui travaliu respirator crescut, ca urmare a scaderii *compliantei pulmonare prin incarcare fluidica a plamanilor. In functie de severitatea insufidentei cardiace, d. c. survine la un grad va-riabil de efort sau, Intr-un stadiuavansat, chiar In repaus (d. de repaus). DISPNEE CEREBRALA / dyspnee cerebrale / cerebral dyspn(o)ea. D. cauzata de alterarea centrilor respiratori In contextui unei suferinte cerebrale. DISPNEE DE DECUBIT / dyspnee de decubitus / decubitus dyspn(o)ea. Survine atunci cand pacientui nu poate tolera pozitia de decubit dorsal deoarece aceasta Ti amplifica d. In aceste conditii, respiratia cu trunchiul ridicat sau *ortopneea determina scaderea presiunii venoase pulmonare si amelio-rarea dispneei. DISPNEE DE EFORT / dyspnee d'effort / exertional dyspn(o)ea. D. asociata cu exerdtiul fizic si datorata stimularii crescute a centrilor

CIFOZA

CLINOSTATISM

DISPNEE CARDIACA

EPISTAXIS

respiratori, ca urmare a unor modificari metabolice rezultate In urma dezechilibrului dintre necesarul crescut de oxigen la nivel tisular si aportui real. DISPNEE EXPIRATORIE / dyspnee expiratoire / expiratory dyspn(o)ea. Forma de d. In care predomina expiratia, deter-minata de dificultatea expulzarii aerului din plamani. Este con-secinta obstructiei bronhiilor mid si mijiocii si survine In *ast-mul bronsic, situatie In care se Insoteste de 'wheezing. DISPNEE PAROXISTICA NOCTURNA / dyspnee paroxystique nocturne / paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea. Forma de 'detresa respiratorie Intalnita In insuficienta cardiaca si aso-data cu pozitia de decubit. Reprezinta o forma severa de 'dispnee cardiaca. , s. n. / 6pistaxis, s. f. / epistaxis. {Qr. epi = pe, stasis = picurare, ae la epistazein = a curge pK-atura cu pica-two.} Sangerare nazala. Forme: e. anterior, prin lezarea *petei vasculare Kiesselbach, si e. posterior, eel mai adesea la hiper-tensivi, prin lezarea arterei sfenopalatine. Sin.: rinoragie. , s. n. / erytheme, s. m. / erythema. [Qr. erythema, -atos = rofeafa.} Congestie a pielii, ce dispare la presiune. Este o manifestare curenta a unui mare numar de afectiuni cutanate. 1) E. palmoplantar simetric ereditar (v.). 2) E. nodos (v.). 3) . polimorf bulos (v.). ERITEM CENTRIFUG SIMETRIC / erytheme centrifuge syme-trique / vespertilio. Sin.: vespertilio (v.). ERITEM IFECTIOS ACUT / erytheme infectieux aigu / erythema infectiosum. Sin.: boala a cincea (v.). ERITEM NECROZANT MIGRATOR / erytheme necrosant migrateur / necrolytic migratory erythema. V. sindrom de glucagonom. ERITEM NODOS / erytheme noueux / erythema nodosum. B. caracterizata prin eruptii papuloeritematoase dermoepider-mice, de dimensiuni mid, proeminente, de culoare rosie-viola-cee, dure si dureroase la presiune, localizate la nivelul gambe-lor, a picioarelor si, uneori, la nivelul antebratelor. Se pot aso-cia cu artropatii de intensitate variabila si simptome generate (febra). Fenomenele evolueaza 10-20 de zile. Apare la copil sau adultui tanar, asociindu-se cu *primoinfectia tuberculoasa, *sarcoidoza (v. si sindromul Lofgren), infectiile streptococice, micozele, *lepra sau intoxicatiile (ex.: cu sulfamide), fiind considerata o reactie la un alergen toxic sau infectios. Sin.: boala Trousseau, dermatita contuziforma. ERITEM PALMOPLANTAR SIMETRIC EREDITAR / erytheme palmoplantaire symetrique hereditaire / erythema palmare hereditarium. Sin.: boala Lane (v.). ERITEM POLIMORF BULOS / 6rytheme polymorphe bulleux / erythema multiforme. Sindrom de etiologie incerta care se caracterizeaza printr-o eruptie papuloasa rozacee, papulele fi-ind acoperite de bule. Localizarea de electie este pe fata de extensie a membrelor. Semnele generate (febra, alterarea starii generale) si evolutia depind de gradul de Intindere a eruptiei. Sin.: boala Hebra. , s. f. / escarre, escharre, s. f. / slough. {Cjr. esk-hara = crustd.} 'Gangrena cutanata cu necroza uscata a der-mului si hipodermului, cu tendinte de

ERITEM

ESCARA

decolare de tesuturile indemne invecinate si de eliminare a tesutului necrozat. V. escara de decubit. ESCARA DE DECUBIT / escarre de decubitus / bedsore. Necroza cutanata de origine ischemica, de regula consecutiva imobilizarii la pat timp Indelungat. Este localizata in punctele de compresiune continua a unor reliefuri osoase contra unui plan dur (indeosebi regiunea sacrata, calcaie), la care se adauga adesea un proces de maceratie determinat de urina si materii fecale si infectarea secundara cu germeni cutanati sau gastrointestinali. Sin.: ulcer de decubit. HEMIPAREZA , s. f. / hemiparesie, s. f. / hemiparesis. [Cjr. hemi = pe jumdtate; paresis = sid6ire, re[a\are.} 'Pareza loca-lizata la o jumatate de corp. , s. f. / hemoptysie, s. f. / h(a)emoptysis. [^r. haima, -atos = sange; ptysis = actiunea dt. a. scuipa, dt. la ptyein = a scuipa.] Eliminare pe gura de sange oxigenat, rosu, cu mucozitati, provenind din caile aeriene subglotice, insotita 'intotdeauna de efort de tuse. Poate fi: 1) Fractionata, repetata, ore, zile. 2) Fulgeratoare, prin anevrism al arterelor bronsice. 3) Masiva, abundenta ca volum. , s. f. / hypertension, s. f. / hypertension. [Gr. hyper = mai mult; [at. tensio, -onis = intmdcre., de. [a tendere = a mtinde..} Cresterea tensiunii, cu sensul de h. vas-culara sau h. arteriala, adica cresterea presiunii la nivelul re-telei arteriale. Termenul h. a. desemneaza 'in practica cresterea tensiunii In arterele marii circulatii (h. sistemica), presiunea maxima depasind 170 mmHg si putand atinge 250-300 mmHg, iar presiunea minima depasind 100 mmHg. De fapt, presiunea arteriala normala variaza In functie de varsta si, uneori, In functie de originea eInica. De aid, unele variatii In stabilirea va-lorilor tensionale care atesta h. a. Clasificarea h. a. conform ,,1999 World Health Organisation - International Society of Hypertension Guidelines for the Management of Hypertension" (J. Hypertens. 1999, 17:151-183) este urmatoarea: 1) Ten-siune arteriala optima: TAS (tensiunea arteriala sistolica) < 120, TAD (t. a. diastolica) < 80. 2) T. a normala: TAS < 130, TAD < 85. 3) T. a la limita supenoara a normalului: TAS 130-139, TAD 85-89. 4) HA gradul 1 (usoara): TAS 140159, TAD 90-99. 5) Subgrup borderline: TAS 140-149, TAD 90-94. 6) HA gradul 2 (moderata): TAS 160-179, TAD 100-109. 7) HA gradul 3 (severa): TAS 2: 180, TAD > 110. 8) HA sistolica izolata: TAS S 140, TAD < 90. 9) Subgrup borderline: TAS 140-149, TAD < 90. Cand valorile tensiunii sistolice si distolice se Incadreaza In doua categorii diferite, pentru clasificarea hiper-tensiunii se ia In considerare valoarea cea mai mare. H. a. provoaca frecvent cefalee, tulburari senzoriale usoare, crampe ale extremitatilor si poate fi la originea unor complicatii grave, fndeosebi accidente nervoase de origine vasculara, insufidenta ventriculara stanga, insufidenta renala. Cauzele h. a. raman, In majoritatea cazurilor, obscure, desi, ca urmare a numeroase cercetari, se contureaza o serie de teorii patogenice. In oon-secinta, ramane operanta clasificarea sindroamelor hipertensive 'in: 1) H. a. esentiala. 2} H. a. secundara (simptomatica). 1) H. a. esentiala, de cauze incomplet elucidate, reprezinta peste 80% din cazuri si cuprinde: a) h. a. benigna (circa 70% din cazuri), diagnosticul fiind stabilit dupa eliminarea unor

HEMOPTIZIE

HIPERTENSIUNE

cauze renale, suprarenale, cardiovasculare etc.; b) 'h. a. maligna (8-10% din cazuri), cu tensiune mult ridicata si leziuni de fund de ochi accentuate In raport cu h. a. benigna. Evolutia si prognosti-cul h. a. esentiale se urmaresc Indeosebi pe baza examenu-lui fundului de ochi. 2) H. a. secundara are o cauza cunos-cuta, bine definita si reprezinta o mica parte a cazurilor de h. a. Cauze: a) de origine renala: afectiuni renale medicate si chirurgicale; b) de origine endocrina: feocromodtom, cortico-suprarenalom, boala Gushing, hipertireoze, menopauza; c) de origine cardiovasculara: ateroscleroza, coarctatia aortei, peri-arterita nodoasa, trombangeita obliteranta, insufidenta cardiaca dreapta primitiva, aortite, anevrisme aortice; d) de origine ner-voasa: leziuni nervoase centrale diverse, tabes, leziuni ale zonei reflexogene sinocarotidiene; e) de origine variata: dia-bet, guta, obezitate. HIPOTENSIUNE , s. f. / hypotension, s. f. / hypotension. {Cjr. hypo = mai pufin; Cat. tensio, onis = mtindere, de [a ten-dere = a intinde.} Termen uzual pentru h. arteriala, care consta In diminuarea paroxistica sau durabila a *presiunii arte-riale sistolice sub 100 mmHg. Acest prag este pur conventional si este considerat la nivelul presiunii arteriale maxime, presiunea minima variind proportional In mai mica masura. Ca-racterul arbitrar al acestui prag decurge si din faptui ca presiunea arteriala normala creste cu varsta, ca si pentru ca el nu poate cuprinde chiar scaderi masive ale presiunii din cadrul *hipertensiunii arteriale. , s. f. / hypoxmie, s. f. / hypox(a)e-mia. [Gr. hypo = mai pu]in; oxys = acru, oxigen; haima, -atos = snge.] 1) Sc\derea presiunii par-]iale [i a satura]iei n oxigen a sngelui arterial. 2) Oxigenare insuficient\ a unui organ. Poate fi: a) h. anemic\, prin cantitate redus\ de hemoglobin\; b) h. circulatorie, urmare a tulbur\rii circula]iei periferice (*staz\); c) h. hipoxic\, cea mai frecvent\, ca urmare a diminu\rii nc\rc\rii cu oxigen a sngelui la nivelul pl\mnilor; d) h. histotoxic\, prin blocarea sistemelor enzimatice celulare. s. f. / hypoxie, s. f. / hypoxia. [^r. hypo = ma^ putin; oxys = acm, o^gw..} Stricto sensu: diminuarea aportului de oxigen la nivelul tesuturilor, ca o consecinta a hipoxe-miei. In practica, termenul h. este utilizat frecvent cu sensul de *hipoxemie. In functie de mecanism se disting mai multe forme: 1) H. hipoxica, alterarea *hematozei din diverse cauze, pulmonare sau extrapulmonare (hipoventilatie, alterarea rapor-tului ventilatie/perfuzie, sunt intracardiac dreapta-stanga etc.); 2) H. circulatorie care poate fi determinata de o insuficienta cardiaca, de o insufldenta a mecanismelor vasomotorii (soc ana-filactic) sau de hipovolemie; 3) H. ischemica, determinata de obstructie sau vasoconstrictie arteriala sau arteriolara; 4) H. anemica prin alterarea cantitativa (anemie) sau calitativa (me-themoglobinemii) a transportului sanguin de oxigen; 5) H. his-totoxica, prin blocarea sistemului enzimatic celular, In special a lantului respirator (ex.: intoxicatia cu danuri). adj. / homeotherme, adj. / hom(e)othennal. [QT. homoios = ase-manatw; thermos = coCd, di ia therme = catdura.] Despre un organism a carui

HIPOXEMIE

HIPOXIE

HOMEOTERM

LORDOZA

temperatura centrala normala ramane constanta, independent de temperatura mediu-lui Inconjurator. Organismele h. (omul, mamiferele, pasarile) sunt numite si organisms cu sange cald (pentru animale, 'indeosebi). s. f. / lordose, s. f. / lordosis. [Qr. lordos = apCe-cat, cwbat inainte; -oza.} Aspect fiziologic al coloanei vertebrale, care consta in prezenta unei convexitati anterioare in regiunile cervicala si lombara. "Hiperlordoza reprezinta deforma-rea fiziologica sau patologica a rahisului prin accentuarea aspectului fiziologic, cei doi termeni fiind gresit utilizati ca sinonimi. s. f. / orthopn6e, s. f. / orthopn(o)ea. [gr. orthos = drept, corec.t; pnoia = respuvfie, de. [a pnein = a respira.] Dificultate de a respira m decubit dorsal, care obliga bolnavul sa ramana Tn ortostatism sau clinostatism. Sin: dispnee de decubit. s. n. / orthostatisme, s. m. / orthostatism. [gr. orthos = drept, corect; statikos = care sta. in picioare, de (a istanai = a pCasa, a face sa find; -ism.] Statiune bipeda verticala, Tn picioare, si fenomenele care rezulta din aceasta. , s. f. / paralysie, s. f. / palsy, paralysis, pi. paralyses. [QT. para = dincoio de, (dnga; lysis = distrugere., de. [a lyein = a distruge..} Diminuarea sau abolirea *motricitatii unui muschi, a unui grup muscular sau a unei parti din corp. Prin analogie, pentru abolirea functiei senzoriale se utilizeaza termenul de p. senzoriala. P. este de numeroase tipuri, In functie de: intensitate (p. completa, *plegie, sau incompleta, *pareza), topografie (*monoplegie, 'hemiplegie, *paraplegie), evolutie sau cauze (In general, o leziune nervoasa centrala sau periferica). Tipuri: 1) P. acomodatiei, a muschiului ciliar. 2) P. agitanta, v. boala Parkinson. 3) P. ascendenta acufa, v. boala Landry. 4) P. botulinica exprima lezarea unor centri nervo?i prin toxi-na botulinica. V. botulism. 5) P. bulbara atrofica progresiva, PARESTEZIE, s. f. / paresthesie, s. f. / par(a)esthesia. [Cjr. para = dincoio de, i&nga, aisthesis = ^enzafie, sensiBilitate.} 1) Anomalie a perceptiei senzatiilor (diferita de "hipoestezie si "hiperestezie) constand In Intarzierea, persistenta sau eroarea de localizare a exdtatiilor tactile, dureroase, termice sau vibra-torii. 2) Senzatie anormala care survine fara o cauza aparenta, avand manifestari variate: furnicaturi, amorteli, senzatii de frig sau de cald, constrictii localizate etc. P. pot fi uneori con-secinta lezarii nervilor periferid sau a maduvei spinarii. V. si hiperestezie, hipoestezie. , s. f. / paresie, s. f. / paresis. [Cfr. paresis = slabm, re[cv(are.] Termen folosit pentru a defini abolirea partiala a sen-sibilitatii si motilitatii unor grupe musculare. V. si paralizie. ( specifice unei boli ). OPISTOTONUS= sprijin pe calcaie si extremitatea cefalica , corpul fiind in extensie (in tetanos ) PLEUROSTOTONUS = sprijin pe marginea laterala a plantei si umar ,

ORTOPNEE

ORTOSTATISM

PARALIZIE

PARESTEZIE

PAREZA

Pozitii patognomonice

REGURGITATIE

corpul fiind in extensie ( in tetanos ) Pozitia COCOS de PUSCA = capul in hiperflexie , iar membrele inferioare flectate pe coapse , iar coapsele pe abdomen s. f. / regurgitation, s. f. / regurgitation. [Lot. retro = mapoi; gurges, -itis = vaCtoare, cwent de apa.] 1) Returul alimentelor masticate si amestecate cu saliva, la putin timp dupa deglutitie, din stomac sau din esofag Tn gura. R. este spontana, neTnsotita, de obicei, de greata. La sugar este normala; la adult apare Tn unele afectiuni digestive (ex.: stricture sau diverticul esofagian, esofagita de reflux etc.). 2) Refluxul sangelui marilor artere Tn inima sau dintr-o cavi-tate cardiaca Tn alta, Tn sens invers sensului fiziologic, ca urmare a unei insufidente valvulare. Ex.: r. aortica, r. mitrala. grup de semne cum ar fii cefalee , tahicardie , tahipnee , inapetenta, sete , oligurie , convulsii , halucinatii , dezorientare. Sindromul febril cuprinde un complex de simptome i semne care includ pe lngcreterea temperaturii = febr = hipertermie, i frisoane, astenie fizic, transpiraie,paloare sau roeaa exagerat a tegumentelor, tahicardie i tahipnee (accelerareapulsului i a respiraiei), inapeten, sete, oligurie, creterea metabolismului bazal.Mecanismul de producere a sindromului febril este deci tulburarea centrilortermoreglatori din hipotalamus. s. f. / crachat, s. m. / sputum. [Lot. sputum = sputa, de. [a spiitai-o = a sc.uipa,] Produs eliminat pe gura, prin tuse, din aparatui respirator, in functie de cantitate, s. poate fi redusa sau abundenta. Se deosebesc numeroase tipuri de s., uneori caracteristice anumitor boli: s. mucoasa, din traheo-brons.ite si procese inflamatorii pulmonare; s. mucopurulenta, caracteristica acelorasi boli, cu varietatile *numulara si globoida (sub forma de globule); s. purulenta, cu continut net purulent, caracteristica supuratiilor; *s. perlata. Alte tipuri de s.: seroasa, pseudomembranoasa, roz-gelatinoasa (In cancer bronhopul-monar), bruna (*gangrena), hemoptoica (cu sange), fetida (Tn procese gangrenoase sau in staza). Prin examen Tn micro-scopie optica se pot detecta Tn s. celule alveolare si bronsice, granulocite eozinofile (Tn *astmul bronsic), diversi germeni microbieni si micelii. s. f. / tachycardie, s. f. / tachycardia. \Cjr. takhys = rapid; kardia = inimd.] Accelerarea ritmului batailor inimii, din cauze diverse, normale (emotii, efort) sau patologice. In functie de etajul cardiac din care pleaca stimulul ce excita ventriculii, t. poate fi supraventriculara sau ventriculara. T. supra ventriculara se refera la orice tip de t. condusa de un centru sau circuit de excitatie situat deasupra bifurcatiei fasci-culului Hiss. s. f. / tachypnee, s. f. / tachypn(o)ea. [r. tukhyf, '= rapid; pnoia = respiratie, de [a pnein = a respim.] Accele-rare anormala a frecventei respiratorii. T. reprezinta cauza cea mai frecventa a *dispneei (Tndeosebi la copil) si este de cele mai multe ori consecinta unei afectiuni pulmonare. Alte cauze: insuficienta cardiaca, dereglarea centrilor respiratori, leziuni ale peretelui toracic, criza de tetanie sau o simpla angoasa.

SINDROMUL FEBRIL

SPUTA

TAHICARDIE

TAHIPNEE

TUSE

VARSATURA

s. f. I toux, s. f. / cough. [Lat. tiissis = fuse.] Act respirator complex, coordonat de obicei reflex, dar reproductibil si voluntar. T. consta, de regula, dintr-un inspir profund cu Tnchi-derea 'glotei, urmat de un expir brusc prin care se elimina aer alveolar cu viteza mare si turbulenta, astfel meat pot fi Indepartate din caile aeriene particule de orice natura sau gaze iritante care se pot afia local. Presiunea intrapleurala poate creste la peste 100 mmHg, iar viteza fluxului de aer peste 950 km/ora. Centrii de control ai t. se afla la nivel medular. In afara t. "fiziologice", au fost descrise mai multe forme de t. in patologie s. f. / vomissement, s. m. / vomit, vomiting. [Lat. vomitare = a varsa.] 1) Expulzie brusca, pe cale bucala, a continutului stomacului. 2) Materiile astfel evacuate. Sin.: voma, vomisment. s. f. / vomique, s. f. / vomica, pi. vomicae. [Lot, vomica = abces si vomitare = a Vttrsa.} 1) Expectoratie brusca si profuza de materie purulenta putrida. Survine de obicei in relatie cu un efort de (use, constituind accidentui evolutiv clasic al supuratiilor pulmonare. V. provine dintr-o colectie purulenta (abces mediastinal, chist hidatic pulmonar etc.) de-versata intr-o bronhie. 2) ContinutuI expectoratiei astfel evacuate. 3) In engl., cavitate pulmonara, dupa o supuratie.

VOMICA

1. Observarea i notarea Respiraiei: Scopul: evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu alevoluiei bolii,al apariiei unor complicaii i al prognosticului. Respiratia: reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediulinconjurator,necesar proceselor de oxidare din organism,si de a elimina dioxidulde carbon rezultat in urma arderilor celulare. Elemente de apreciat: tipul respiraiei, amplitudinea micrilor respiratorii, ritmul, frecvena. Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare verde, foaie detemperatur/carnetel individual. Interveniile asistentei: Aezarea pacientului n decubit dorsal, fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat. Plasarea minii cu faa palmar pe suprafaa toracelui. Numrarea inspiraiilor timp de un minut. Consemnarea valorii obinuite printr-un punct pe foia detemperatur(fiecare linie orizontal a foii reprezint o respiraie). Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinereacurbii. n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut,ct icaracteristicile respiraiei; ex: Rd=20 resp./minRs=18 resp./min Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simplaobservare a micrilor respiratorii. Interpretarea rezultatelor: Frecvena Micrilor respiratorii variaz n funcie de sex, vrst, poziie, temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau somn. n stare fiziologic, Curba Respiratorie merge paralel cu cea a Temperaturii i a Pulsului n stare patologic - Respiraia Dificil ( "Sete de aer" ): 1. dispnee cu Accelerarea Ritmului Rrespirator - Tahipnee ( POLIPNEE ) 2. dispnee cu Rrirea Ritmului Respirator - Bradipnee (12-10-8 resp./min); 3. dispnee cu Perturbarea Ritmic i Periodic a Respiraiei: Dispnee Cheyne-Stokes=respiraii cu amplitudini crescnd pn la apnee ce dureaz 10-20 secunde. Dispnee Kusmaul=respiraie n patru timpi a in spiraiei profunde, urmat de o scurt pauz i o expiraie scurt zgomotoas, dup care urmeaz oalt pauz. VALORI NORMALE A FRECVENTEI ERSPIRATORII: - la nn-30-50 r/min - la doi ani-25-35 r/min - la 12 ani-15-25 r/min - adult -14-16-18 r/min - varstnic-15-25 r/mi

2. Msurarea i notarea Pulsului (P sau AV) Scop: evaluarea funciei cardio-vasculare. Elemente de Apreciat: Ritmicitate, Frecven, Celeritate, Amplitudine. Locurile de Msurat: msurarea se face la artera radial sau aceeai succesiune de timp la alte artere: temporala, carotida, cubitala, humerala, radiala, femurala, poplitee, tibiala posterioar, pedioasa. Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere in urma conflictului dintre sangele exitent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpul sistolei. Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare Roie, foaie detemperatura/carnetel individual. Interveniile Asistentei: -pregtirea psihic a bolnavului -asigurarea repausului fizic i psihic al bolnavului timp de 10-15 min. -splarea pe mini -reperarea arterei -fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei -exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor. -numrarea pulsaiilor timp de un minut -consemnarea valorilor obinute printr-un punct pe foaia detemperatur,innd cont c fiecare linie orizontal a foii reprezint 4 pulsaii -unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinereacurbei -Consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i acaracteristicilor pulsului: ex: Pd=80 b/minPs=90 b/min-puls regulat Interpretarea Frecvenei pulsului: Frecvena pulsului variaz fiziologic dup vrst, emoii i efort. A) Variaia fiziologic a frecvenei pulsului: - Pulsul tahicardic (accelerat) n: ortostatism, efort fizic i psihic, emoii puternice n cursul digestiei.

- Pulsul bradicardic (rrit) n: decubit, stare de repaus, linite psihic B) Variaia patologic a calitii pulsului: - Frecvena o - pulsul Tahicardic (mai rapid) sau o - pulsul Bradicardic (mai rrit) - Ritmicitate o - puls Ritmic sau o - puls Aritmic - Amplitudine o - puls cu amplitudine mic - Filiform sau o - puls cu amplititudine crescut - Volum (tensiunea) o - puls Dur sau o - puls Moale - Celeritate o - puls Sltre sau o - puls Tard (cdere lent) VALORI NORMALE ALE FRECVENTEI PULSULUI : - la NN: 130-140 p/min - la Adult: 60-80 p/min - la Copilul mic: 100-120 p/min - la Varstnic: 80-90 p/min - la 10 ani: 90-100 p/min

3. Msurarea i notarea Temperaturii (T):

Scop: evaluarea funciei de termoreglare i termogenez. Locul de msurat: - caviti seminchise:


axila, plica inghinal, cavitatea bucal;

- caviti nchise: rect, vagin. Temperatura = rezultatul proceselor oxidative din organism,generatoarede caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice.

Termoreglare = functia organismului care mentine echilibrul intre producerea caldurii (termogeneza) si pierderea caldurii (tremoliza) pentru pastrarea valorilor constante (homeotermie).

Materiale necesare: termometru maximal, casoleta cu tampoane de vat i comprese sterile, recipient cu soluie dezinfectant (cloramin 1-5 %), tvia renal, flacon cu alcool medicinal, ceas, foaie de observaie, pix de culoare Albastra, carnetel individual. Interveniile asistentei: - Pregtirea materialelor lng bolnav. - Pregtirea psihic a bolnavului. - Splarea pe mini. - Se scoate termometrul din soluia dezinfectant, se cltete i se terge cu o compres prin tamponare, se scutur. - Se verific dac este n rezervor mercur. A) Pentru msurarea n Axil: - Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal sau n poziie seznd. - Se ridic braul bolnavului. - Se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. - Se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei, paralelcu toracele. - Se apropie braul de trunchi, cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar atoracelui. - La pacienii slbii, agitai, precum i la copii, braul va fi meninut naceast poziie de ctre asistent. - Termometrul se menine timp de 10 min. B) Pentru msurarea n Cavitatea bucal - Se introduce termometrul n cavitatea bucal, sub limb sau pe latura extern a arcadei dentare. - Pacientul este rugat s nchid gura i s respire pe nas. - Se menine termometrul timp de 5 min. C) Pentru msurarea Rectal: - Se lubrefiaz termometrul. -Se aeaz pacientul n decubit lateral,cu membrele inferioare n semiflexie, asigurandu-i intimitatea. - Se introduce tubul termometrului n rect, prin micri de rotaie i nainte. - Termometrul va fi inut cu mna tot timpul msurrii - Se menine termometrul timp de trei minute. - Dup terminarea timpului de meninere, se scoate i se terge cu o compres. - Se spal termometrul, se scutur. - Se introduce n recipientul cu soluia dezinfectant. - Se noteaz valoarea obinut pe foaia de temperatur.

- Notarea unui punct pe vertical, corespunztoare datei i timpului zilei, scond pentru fiecare linie orizontal, dou diviziuni de grad. - Se unete valoarea prezent cu cea anterioar, pentru obinerea curbeitermice. - n alte documente medicale se noteaz cifric.

Interpretarea rezultatelor:

Temperatura Normal (fiziologic) = 36-37 C => Afebril Valori patologice:


a) Hipertermie 37-38 C Subfebrilitate 38-39 C Febr Moderat 39-40 C Febr Ridicat 40-41 C Hperpirexie >41 C

b) Hipotermie < 36 C Recomandri: - Msurarea temperaturii Dimineaa ntre orele 7-8 i Seara ntre orele 18-19. - Susinerea termometrului la copii, btrni, incontieni, agitai i msurarea ncavitile seminchise. - n situaia unor valori prea ridicate sau sczute, neprvzute, repetai msurarea temperaturii sub supraveghere. - Termometrul se menine n timpul indicat n cavitate, altfel nregistrarea nu este real.

4. Msurarea i notarea Tensiunii Arteriale (TA) : SCOP - evaluarea funciei cardio-vasculare (fora de contracie a inimiideterminat de elasticitatea i calibrul vaselor). Tensiunea arteriala = presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali, determinata de 4 factori: 1) Debitul cardiac 2) Forta de Contractie a inimii 3) Elasticitatea si Calibrul vaselor de sange 4) Vascozitatea sangelui ELEMENTE DE APRECIAT: - Tensiunea Arterial Sistolic (maxima) - Tensiunea Arterial Diastolic (minima) MATERIALELE NECESARE: - aparat pentru msurarea tensiunii arteriale cu manometru - stetoscop biauricular - tampon de vat - tavita renala

- alcool - creion Negru sau pix cu min neagra - foaia de temperatura/carnetel individual INTERVENIILE ASISTENTEI: - Pregtirea Psihic a bolnavului; - Asigurarea Repausului Fizic i psihic timp de 15 minute; - splarea pe mini; - se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, sprijinit i n extensie; - se introduc olivele stetoscopului n urechi dupa ce se dezinfecteaza cu tampoane cu alcool (inclusiv membrana stetoscopului) - se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul pompei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile; - se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei, pn cnd se percepe primul zgomot arterial (care reprezint valoarea tensiunii maxime); - se reine valoarea indicat de acul manometrului pentru a fi consemnat; - se continu decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese; - se reine valoarea indicat de acul manometrului n momentul n care zgomotele dispar, aceasta reprezentnd tensiunea arterial minim; - se noteaz n foia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de culoare neagra, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur; - se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat. VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE: 1-3 ani: 75-90/50-60 mmHg 4-11 ani: 90-110/60-65 mmHg

12-15 ani: 100-120/60-75 mmHg Adult: Varstnic: 120-140/75-90 mmHg >150/>90 mmHg

5. DETERMINAREA (msurarea Diurezei)

CANTITII

DE

URIN

PE

24

ORE

Diureza = procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de24 ore. Urina = lichidul format de rinichi prin filtrarea sangelui, in care sunteliminate substantele rezultatele din metabolismul intermediar proteic, inutile sitoxice pentru organism si excretat de aparatul renal. Tulburarile metabolismului intermediar influenteaza cantitatea si calitatea urinei eliminate. Mictiune = actul fiziologic,constient de eliminare a urinei.

Scop: - obinerea datelor privind starea morfofuncional a apartului renal; - cunoaterea volumului diurezei; - urmrirea bilanului circulaiei lichidelor n organism = Bilanul Lichidian. MSURAREA DIUREZEI = Colectarea urinei pe 24 ore: - se pregtesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite cu ap distilat i acoperite; - colectarea ncepe dimineaa la o anumit or i se termin n ziua urmtoare la aceeai or; - se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra procedeului; - pacientul urineaz dimineaa la o or fix, aceast cantitate de urin, de la prima emisie se arunc; - se colecteaz, apoi, toate urinele emise n 24 ore se vor pstra pn a douazi la aceeai or, pstrndu-se i urina de la ultima emisie; - recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr de salon, se ine la rcoare, pentru a preveni descompunerea urinei. Cantitatea de urin eliminat n mod normal pe 24 ore este de aproximativ 1500 ml.

Notarea grafica: - pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 100 ml urina - se noteaza grafic cu pix albastru sub forma unei coloane ce are hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei respective.

6. OBSERVAREA SI NOTAREA SCAUNULUI :

SCAUNUL = resturile alimentelor supuse procesului de digestie, eliminate dinorganism prin anus,prin actul defecatiei. Scopul = obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului siurmarirea evolutiei bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia.

Urmarirea tranzitului intestinal se face prin: - observarea caracterelor scaunelor si notarea scaunelor in foaia de temperatura. Elemente de Observatie: Valori normale - Valori patologice : 1. Frecventa : 1-2 scaune/zi = NORMAL 3-6 scaune/zi = Diaree in enterite si enterocolite 20-30 scaune/zi = Sindrom Dizenteric scaun la 2-4 zile = Constipatie suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor = ILEUS 2. Orarul Ritmic : La aceeasi ora a zilei, dimineata dupa sculare Pierderea orarului obisnuit al evacuarii: constipatie sau diaree 3. Cantitatea Zilnica: 15-=200 g de materii fecale (NORMAL)

marita (in afectiunile pancreasului, ale colonului, in diareele gastrogene de natura aclorhidrica); poate ajunge la cateva kilograme (in anomalii de dezvoltare a colonului); redusa (in constipatie) foarte redusa, de numai 10-15 g (indizenterie) pastoasa, omogena Uscata, consistenta crescuta (scibale, coproliti - in constipatie); consistenta scazuta (scaune moi), in diaree; lichida, apoasa in special dupa purgative saline; consistenta neomogena (scaun solid, dur urmat de ocantitate de scaun semilichid sau lichid) Cilindrica, cu diametrul de 3-5cm, lungime variabila de panglica sau creion (in cancer rectal); filiforma (in spasme ale regiunii rectale); bile dure, de marimea maslinelor (in constipatie), bile conglomerate, multiglobale(in cazul cand materiile fecale au stagnat multtimp in rect) Bruna Galben-aurie (in diaree); verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros; mai inchisa (in constipatie); albicioasa ca argila (icter mecanic), brun-inchis (icter hemolitic); neagra ca pacura, moale si lucios (in cazul unor hemoragii in portiunea superioara a tubului digestiv - MELENA); rosie (in cazul hemoragiilor din portiunea inferioara a tubului digestiv). Fecaloid Acid (in caz de fermentatie intestinala); Fetid (in caz de putrefactie); miros Ranced foarte patrunzator (in cazul gasesc grasimi nedigerate); Foarte Fetid (in cancerul colonului si rectului).

4. Consistenta:

5. Forma :

6. Culoarea:

7. Mirosul :

cand

in

scaun

se

8. Aspectul : Pastos-omogen (normal) De zeama de pepene sau supa de linte (in febra tifoida); de zeama de orez (in intoxicatii, sau holera) 9. Elemente patologice : -mucus, puroi, sange (in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie); -resturide alimente nedigerate (in pancreatitecronice); grasimi nedigerate, parazitiintestinali,cazurile vor fi imediatraportate medicului 10. Notarea scaunelor : Scaun normal: I Moale: Diareic: Mucus: / X

Cu puroi: Cu sange: Grunjos:

P S Z

7. OBSERVAREA SI NOTAREA VARSATURILOR:

Voma (varsutara) = actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul stomacal. Scop = obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilireadiagnosticului si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism Materiale necesare: tavita renala (doua), pahar cu apa, foaie de temperatura, pix albastru, musama, aleza, prosop. Efectuarea tehnicii: - se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirare a varsaturii (sezanda, semisezanda, in decubit lateral cu capul usor ridicat). - se sustine capul (fruntea) bolnavului cu o mana si cu cealalta tavita renala - se serveste bolnavului un pahar cu apa pentru clatirea gurii dupa varsatura Etape de executie Timpi de executie: Observarea calitatilor varsaturilor o Frecventa: -ocazionale (in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase acute); -frecvente (in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese); -incoercibile (graviditate si unele boli psihice)Orarul -matinale -dimineata pe stomacul gol(la alcoolici si gravide) -postprandiale -imediat dupa alimentare sau chiar in timp ce bolnavulconsuma alimentele(la nevropati) -tardive -la 2-6 ore de la alimentatie (in ulcer si cancer gastric complicatcu stenoza pilorica) o Cantitatea: - In stenoza pilorica varsatura este foarte abundenta iar in alte cazuri cantitatea se poate reduce la cativa zeci de ml. o Continutul:

- alimentare- (alimente mai mult sau mai putin digerate) - fecaloide - (in ocluziile intestinale) - mucoase, apoase (la etilici si gravide) - biliare (in colecistopatii) - purulente (in gastrita flegmonoasa) - sangvinolente (sau sange pur=Hematemeza-in boli stomacului) Culoarea: -galbena sau verzuie (in varsaturile bilioase) -rosie, ca sangele nedigerat (in ulcer gastro-duodenal) -galbuie, murdara (in ocluzie intestinala) -bruna, ca zatul de cafea (in cancer gastric) Mirosul: -fad, acru (in hiperclorhidrie) -fecaloid (reflux al continutului intestinal in stomac = Ileus) -unt ranced (in fermentatie gastrica) Forta de proiectie: -brusc, in jet, fara efort, fara legatura cu alimentarea, fara greata; Simptome care insotesc varsatura : - durere abdominala, - deshidratare

ale

Notarea varsaturilor in foaia de observatie: Se noteaza fiecarea varsatura cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs, in rubrica speciala a foii de temperatura: varsatura alimentara: cerneala albastra

- varsatura bilioasa: cerneala verde - varsatura sangvinolenta: cerneala rosie

8. OBSERVAREA, MASURAREA SI NOTAREA EXPECTORATIEI:

Expectoratie = actul de eliminare pe gura, dupa tuse, a produselor formate in caile respiratorii SPUTA sau expectoratia. Scop = obtinerea de informatii privind calitatile sputei, ele avand o mare valoarein stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare. Materiale necesare: scuipatoare, tampoane pe porttampon,

vas gradat, tavita renala, foaie de observatie (temperatura), pix sau creion de culoare rosie. Pregatirea bolnavului psihica si fizica: -bolnavul va fi educat cum sa expectoreze: o sa tuseasca cu gura inchisa; o sa colecteze sputa in scuipatoare; o sa nu stropeasca in jurul sau, o sa nu arunce in scuipatoarele corpuri straine (mucuri de tigari, hartii); -se va insista in educarea femeilor care au tendita de a ingera sputa. -se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta, fara sa oboseasca; -se va sprijini capul bolnavului (daca o cere starea generala). Notarea grafica: -se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie, identic cu notarea diurezei, cantitatea de sputa colectata in vasul gradat. Curatirea mucoasei bucale: -se pregatesc tampoane de tifon de porttampon -se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon -se aruca tampoanele in tavita renala. Observarea calitatilor sputei: Culoarea o Rosie, sangvinolenta, aerata si spumoasa (in Hemoptizia din tuberculoza, cancer pulmonar) o Hemoptoica sau sputa striata cu sange - Ruginie (ca sucul de prune, in debutul din pneumonie) o Rosie-Bruna cand sangele stagneaza in plaman inainte de a fi evacuat o Rosie-Gelatinoasa in cancerul pulmonar o Roz in edemul pulmonar o Galbena-Verzuie in supuratiile pulmonare o Alba/alba-cenusie in inflamatia bronhiilor si in astm bronsic o Neagra in infarct pulmonar Mirosul o fetid in dilatatia bronsica, caverne tuberculoase o fetiditate penetranta, in gangrena pulmonara o mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare Consistenta o spumoasa, o aerata, o gelatinoasa, o viscoasa, o lichida Forma sputei o perlata - in astm o numulara- in caverne pulmonare (mase grunjoase, izolate in saliva) o mulaje bronsice Compozitia (aspectul sputei) o mucos - in astm bronsic, inflamatia bronhiilor)

purulent (in supuratii pulmonare, in cazul deschiderii unei colectii purulente intr-o bronhie din vecinatatea plamanului) o muco-purulent-seros (in staza,edem pulmonar) o pseudomembranos (in difteria laringiana, bronsita difterica, bronsita pseudomembranoasa) o sangvinolent (in edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar). Cantitatea sputei o 50-100 ml/24 h (in bronsita catarala, pneumonie, tuberculoza, incipienta) o pana la 1000 ml/24 ore (in gangrene pulmonare, edem pulmonar) o vomica = eliminarea unor colectii masive de puroi (in abces pulmonar, chist hidatic)

9. MASURAREA INALTIMII CORPORALE A BOLNAVULUI ADULT:

Scop: masurarea inaltimii bolnavului este necesara pentru determinarearaportului cu masa corporala. Materiale necesare: taliometru, foaia de temperatura, creion, stilou sau pix. Tehnica : -se comunica bolnavului investigatia si simplitatea modului de executie -se invita bolnavul sa se descalte -se aseaza bolnvul in picioare cat mai drept sub cursorul taliometrului, pana se atinge capul bolnavului -pe tija gradata se citeste inaltimea bolnavului -se noteaza in foaia de temperatura si de observatie -se invita bolnavul sa coboare si se ajuta bolnavul sa se incalte -bolnavul este condus pana la pat, asezat in pozitie comoda si invelit. Observatie! in cazul pacientilor imobilizati la pat masurarea inaltimii se face cu ajutorulunei bande metrice avand in vedere ca bolnavul sa fie perfect in decubit dorsal.

10. MASURAREA SI NOTAREA GREUTATII CORPORALE A BOLNAVULUI ADULT:

Scop: aprecierea starii de nutritie a bolnavului,stabilirea necesitatilor calorice aleorganismului,stabilirea dozei terapeutice de medicamente si urmarirea evolutiei bolilor. Indicatii: determinarea masei corporale este necesara la toti bolnavii internati inspital, cu exceptia cazurilor la care mobilizarea activa este contraindicata. Contraindicatii: o bolnavii cu infarct miocardic, o tromboflebite,

cei cutraumatisme, hemoragii, stari de soc. Materiale necesare: cantar foaia de temperatura. Tehnica: - se pregatesc materialele necesare - se anunta bolnavul sa nu manance 1. Observarea i notarea Respiraiei: Scopul: evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu alevoluiei bolii,al apariiei unor complicaii i al prognosticului. Respiratia: reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediulinconjurator,necesar proceselor de oxidare din organism,si de a elimina dioxidulde carbon rezultat in urma arderilor celulare. Elemente de apreciat: tipul respiraiei, amplitudinea micrilor respiratorii, ritmul, frecvena. Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare verde, foaie detemperatur/carnetel individual. Interveniile asistentei: Aezarea pacientului n decubit dorsal, fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat. Plasarea minii cu faa palmar pe suprafaa toracelui. Numrarea inspiraiilor timp de un minut. Consemnarea valorii obinuite printr-un punct pe foia detemperatur(fiecare linie orizontal a foii reprezint o respiraie). Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinereacurbii. n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut,ct icaracteristicile respiraiei; ex: Rd=20 resp./minRs=18 resp./min Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simplaobservare a micrilor respiratorii. Interpretarea rezultatelor: Frecvena Micrilor respiratorii variaz n funcie de sex, vrst, poziie, temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau somn. n stare fiziologic, Curba Respiratorie merge paralel cu cea a Temperaturii i a Pulsului n stare patologic - Respiraia Dificil ( "Sete de aer" ): 1. dispnee cu Accelerarea Ritmului Rrespirator - Tahipnee ( POLIPNEE ) 2. dispnee cu Rrirea Ritmului Respirator - Bradipnee (12-10-8 resp./min); 3. dispnee cu Perturbarea Ritmic i Periodic a Respiraiei: Dispnee Cheyne-Stokes=respiraii cu amplitudini crescnd pn la apnee ce dureaz 10-20 secunde. Dispnee Kusmaul=respiraie n patru timpi a in spiraiei profunde, urmat de o scurt pauz i o expiraie scurt zgomotoas, dup care urmeaz oalt pauz.

o o o

VALORI NORMALE A FRECVENTEI ERSPIRATORII: - la nn-30-50 r/min - la doi ani-25-35 r/min - la 12 ani-15-25 r/min - adult -14-16-18 r/min - varstnic-15-25 r/mi

2. Msurarea i notarea Pulsului (P sau AV) Scop: evaluarea funciei cardio-vasculare. Elemente de Apreciat: Ritmicitate, Frecven, Celeritate, Amplitudine. Locurile de Msurat: msurarea se face la artera radial sau aceeai succesiune de timp la alte artere: temporala, carotida, cubitala, humerala, radiala, femurala, poplitee, tibiala posterioar, pedioasa. Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere in urma conflictului dintre sangele exitent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpul sistolei. Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare Roie, foaie detemperatura/carnetel individual. Interveniile Asistentei: -pregtirea psihic a bolnavului -asigurarea repausului fizic i psihic al bolnavului timp de 10-15 min. -splarea pe mini -reperarea arterei -fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei -exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor. -numrarea pulsaiilor timp de un minut -consemnarea valorilor obinute printr-un punct pe foaia detemperatur,innd cont c fiecare linie orizontal a foii reprezint 4 pulsaii -unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinereacurbei -Consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i acaracteristicilor pulsului: ex: Pd=80 b/minPs=90 b/min-puls regulat

Interpretarea Frecvenei pulsului: Frecvena pulsului variaz fiziologic dup vrst, emoii i efort. A) Variaia fiziologic a frecvenei pulsului: - Pulsul tahicardic (accelerat) n: ortostatism, efort fizic i psihic, emoii puternice n cursul digestiei. - Pulsul bradicardic (rrit) n: decubit, stare de repaus, linite psihic B) Variaia patologic a calitii pulsului: - Frecvena o - pulsul Tahicardic (mai rapid) sau o - pulsul Bradicardic (mai rrit) - Ritmicitate o - puls Ritmic sau o - puls Aritmic - Amplitudine o - puls cu amplitudine mic - Filiform sau o - puls cu amplititudine crescut - Volum (tensiunea) o - puls Dur sau o - puls Moale - Celeritate o - puls Sltre sau o - puls Tard (cdere lent) VALORI NORMALE ALE FRECVENTEI PULSULUI : - la NN: 130-140 p/min - la Adult: 60-80 p/min - la Copilul mic: 100-120 p/min - la Varstnic: 80-90 p/min - la 10 ani: 90-100 p/min

3. Msurarea i notarea Temperaturii (T):

Scop: evaluarea funciei de termoreglare i termogenez. Locul de msurat: - caviti seminchise:


axila, plica inghinal, cavitatea bucal;

- caviti nchise: rect, vagin. Temperatura = rezultatul proceselor oxidative din organism,generatoarede caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice. Termoreglare = functia organismului care mentine echilibrul intre producerea caldurii (termogeneza) si pierderea caldurii (tremoliza) pentru pastrarea valorilor constante (homeotermie).

Materiale necesare: termometru maximal, casoleta cu tampoane de vat i comprese sterile, recipient cu soluie dezinfectant (cloramin 1-5 %), tvia renal, flacon cu alcool medicinal, ceas, foaie de observaie, pix de culoare Albastra, carnetel individual. Interveniile asistentei: - Pregtirea materialelor lng bolnav. - Pregtirea psihic a bolnavului. - Splarea pe mini. - Se scoate termometrul din soluia dezinfectant, se cltete i se terge cu o compres prin tamponare, se scutur. - Se verific dac este n rezervor mercur. A) Pentru msurarea n Axil: - Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal sau n poziie seznd. - Se ridic braul bolnavului. - Se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. - Se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei, paralelcu toracele. - Se apropie braul de trunchi, cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar atoracelui. - La pacienii slbii, agitai, precum i la copii, braul va fi meninut naceast poziie de ctre asistent. - Termometrul se menine timp de 10 min. B) Pentru msurarea n Cavitatea bucal - Se introduce termometrul n cavitatea bucal, sub limb sau pe latura extern a arcadei dentare. - Pacientul este rugat s nchid gura i s respire pe nas. - Se menine termometrul timp de 5 min. C) Pentru msurarea Rectal: - Se lubrefiaz termometrul.

-Se aeaz pacientul n decubit lateral,cu membrele inferioare n semiflexie, asigurandu-i intimitatea. - Se introduce tubul termometrului n rect, prin micri de rotaie i nainte. - Termometrul va fi inut cu mna tot timpul msurrii - Se menine termometrul timp de trei minute. - Dup terminarea timpului de meninere, se scoate i se terge cu o compres. - Se spal termometrul, se scutur. - Se introduce n recipientul cu soluia dezinfectant. - Se noteaz valoarea obinut pe foaia de temperatur. - Notarea unui punct pe vertical, corespunztoare datei i timpului zilei, scond pentru fiecare linie orizontal, dou diviziuni de grad. - Se unete valoarea prezent cu cea anterioar, pentru obinerea curbeitermice. - n alte documente medicale se noteaz cifric.

Interpretarea rezultatelor:

Temperatura Normal (fiziologic) = 36-37 C => Afebril Valori patologice:


a) Hipertermie 37-38 C Subfebrilitate 38-39 C Febr Moderat 39-40 C Febr Ridicat 40-41 C Hperpirexie >41 C

b) Hipotermie < 36 C Recomandri: - Msurarea temperaturii Dimineaa ntre orele 7-8 i Seara ntre orele 18-19. - Susinerea termometrului la copii, btrni, incontieni, agitai i msurarea ncavitile seminchise. - n situaia unor valori prea ridicate sau sczute, neprvzute, repetai msurarea temperaturii sub supraveghere. - Termometrul se menine n timpul indicat n cavitate, altfel nregistrarea nu este real.

4. Msurarea i notarea Tensiunii Arteriale (TA) : SCOP - evaluarea funciei cardio-vasculare (fora de contracie a inimiideterminat de elasticitatea i calibrul vaselor). Tensiunea arteriala = presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali, determinata de 4 factori: 1) Debitul cardiac 2) Forta de Contractie a inimii

3) Elasticitatea si Calibrul vaselor de sange 4) Vascozitatea sangelui ELEMENTE DE APRECIAT: - Tensiunea Arterial Sistolic (maxima) - Tensiunea Arterial Diastolic (minima) MATERIALELE NECESARE: - aparat pentru msurarea tensiunii arteriale cu manometru - stetoscop biauricular - tampon de vat - tavita renala - alcool - creion Negru sau pix cu min neagra - foaia de temperatura/carnetel individual INTERVENIILE ASISTENTEI: - Pregtirea Psihic a bolnavului; - Asigurarea Repausului Fizic i psihic timp de 15 minute; - splarea pe mini; - se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, sprijinit i n extensie; - se introduc olivele stetoscopului n urechi dupa ce se dezinfecteaza cu tampoane cu alcool (inclusiv membrana stetoscopului) - se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul pompei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile; - se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei, pn cnd se percepe primul zgomot arterial (care reprezint valoarea tensiunii maxime); - se reine valoarea indicat de acul manometrului pentru a fi consemnat; - se continu decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese; - se reine valoarea indicat de acul manometrului n momentul n care zgomotele dispar, aceasta reprezentnd tensiunea arterial minim; - se noteaz n foia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de culoare neagra, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur; - se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat. VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE: 1-3 ani: 75-90/50-60 mmHg 4-11 ani: 90-110/60-65 mmHg

12-15 ani: 100-120/60-75 mmHg Adult: Varstnic: 120-140/75-90 mmHg >150/>90 mmHg

5. DETERMINAREA (msurarea Diurezei)

CANTITII

DE

URIN

PE

24

ORE

Diureza = procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de24 ore. Urina = lichidul format de rinichi prin filtrarea sangelui, in care sunteliminate substantele rezultatele din metabolismul intermediar proteic, inutile sitoxice pentru organism si excretat de aparatul renal. Tulburarile metabolismului intermediar influenteaza cantitatea si calitatea urinei eliminate. Mictiune = actul fiziologic,constient de eliminare a urinei. Scop: - obinerea datelor privind starea morfofuncional a apartului renal; - cunoaterea volumului diurezei; - urmrirea bilanului circulaiei lichidelor n organism = Bilanul Lichidian. MSURAREA DIUREZEI = Colectarea urinei pe 24 ore: - se pregtesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite cu ap distilat i acoperite; - colectarea ncepe dimineaa la o anumit or i se termin n ziua urmtoare la aceeai or; - se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra procedeului; - pacientul urineaz dimineaa la o or fix, aceast cantitate de urin, de la prima emisie se arunc; - se colecteaz, apoi, toate urinele emise n 24 ore se vor pstra pn a douazi la aceeai or, pstrndu-se i urina de la ultima emisie; - recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr de salon, se ine la rcoare, pentru a preveni descompunerea urinei. Cantitatea de urin eliminat n mod normal pe 24 ore este de aproximativ 1500 ml.

Notarea grafica: - pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 100 ml urina - se noteaza grafic cu pix albastru sub forma unei coloane ce are hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei respective.

6. OBSERVAREA SI NOTAREA SCAUNULUI :

SCAUNUL = resturile alimentelor supuse procesului de digestie, eliminate dinorganism prin anus,prin actul defecatiei. Scopul = obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului siurmarirea evolutiei bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia.

Urmarirea tranzitului intestinal se face prin: - observarea caracterelor scaunelor si notarea scaunelor in foaia de temperatura.

Elemente de Observatie: Valori normale - Valori patologice : 1. Frecventa : 1-2 scaune/zi = NORMAL 3-6 scaune/zi = Diaree in enterite si enterocolite 20-30 scaune/zi = Sindrom Dizenteric scaun la 2-4 zile = Constipatie suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor = ILEUS 2. Orarul Ritmic : La aceeasi ora a zilei, dimineata dupa sculare Pierderea orarului obisnuit al evacuarii: constipatie sau diaree 3. Cantitatea Zilnica: 15-=200 g de materii fecale (NORMAL) marita (in afectiunile pancreasului, ale colonului, in diareele gastrogene de natura aclorhidrica); poate ajunge la cateva kilograme (in anomalii de dezvoltare a colonului); redusa (in constipatie) foarte redusa, de numai 10-15 g (indizenterie) 4. Consistenta: pastoasa, omogena Uscata, consistenta crescuta (scibale, coproliti - in constipatie); consistenta scazuta (scaune moi), in diaree; lichida, apoasa in special dupa purgative saline; consistenta neomogena (scaun solid, dur urmat de ocantitate de scaun semilichid sau lichid) 5. Forma : Cilindrica, cu diametrul de 3-5cm, lungime variabila de panglica sau creion (in cancer rectal); filiforma (in spasme ale regiunii rectale); bile dure, de marimea maslinelor (in constipatie), bile conglomerate, multiglobale(in cazul cand materiile fecale au stagnat multtimp in rect) 6. Culoarea: Bruna Galben-aurie (in diaree); verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros; mai inchisa (in constipatie); albicioasa ca argila (icter mecanic), brun-inchis (icter hemolitic); neagra ca pacura, moale si lucios (in cazul unor hemoragii in portiunea superioara a tubului digestiv - MELENA); rosie (in cazul hemoragiilor din portiunea inferioara a tubului digestiv). 7. Mirosul : Fecaloid Acid (in caz de fermentatie intestinala); Fetid (in caz de putrefactie); miros Ranced foarte patrunzator (in cazul cand in scaun se gasesc grasimi nedigerate); Foarte Fetid (in cancerul colonului si rectului). 8. Aspectul : Pastos-omogen (normal) De zeama de pepene sau supa de linte (in febra tifoida); de zeama de orez (in intoxicatii, sau holera) 9. Elemente patologice :

-mucus, puroi, sange (in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie); -resturide alimente nedigerate (in pancreatitecronice); grasimi nedigerate, parazitiintestinali,cazurile vor fi imediatraportate medicului 10. Notarea scaunelor : Scaun normal: I Moale: Diareic: Mucus: Cu puroi: Cu sange: Grunjos: / X P S Z

7. OBSERVAREA SI NOTAREA VARSATURILOR:

Voma (varsutara) = actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul stomacal. Scop = obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilireadiagnosticului si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism Materiale necesare: tavita renala (doua), pahar cu apa, foaie de temperatura, pix albastru, musama, aleza, prosop. Efectuarea tehnicii: - se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirare a varsaturii (sezanda, semisezanda, in decubit lateral cu capul usor ridicat). - se sustine capul (fruntea) bolnavului cu o mana si cu cealalta tavita renala - se serveste bolnavului un pahar cu apa pentru clatirea gurii dupa varsatura Etape de executie Timpi de executie: Observarea calitatilor varsaturilor o Frecventa: -ocazionale (in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase acute); -frecvente (in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese);

o o

-incoercibile (graviditate si unele boli psihice)Orarul -matinale -dimineata pe stomacul gol(la alcoolici si gravide) -postprandiale -imediat dupa alimentare sau chiar in timp ce bolnavulconsuma alimentele(la nevropati) -tardive -la 2-6 ore de la alimentatie (in ulcer si cancer gastric complicatcu stenoza pilorica) Cantitatea: - In stenoza pilorica varsatura este foarte abundenta iar in alte cazuri cantitatea se poate reduce la cativa zeci de ml. Continutul: - alimentare- (alimente mai mult sau mai putin digerate) - fecaloide - (in ocluziile intestinale) - mucoase, apoase (la etilici si gravide) - biliare (in colecistopatii) - purulente (in gastrita flegmonoasa) - sangvinolente (sau sange pur=Hematemeza-in boli ale stomacului) Culoarea: -galbena sau verzuie (in varsaturile bilioase) -rosie, ca sangele nedigerat (in ulcer gastro-duodenal) -galbuie, murdara (in ocluzie intestinala) -bruna, ca zatul de cafea (in cancer gastric) Mirosul: -fad, acru (in hiperclorhidrie) -fecaloid (reflux al continutului intestinal in stomac = Ileus) -unt ranced (in fermentatie gastrica) Forta de proiectie: -brusc, in jet, fara efort, fara legatura cu alimentarea, fara greata; Simptome care insotesc varsatura : - durere abdominala, - deshidratare

Notarea varsaturilor in foaia de observatie: Se noteaza fiecarea varsatura cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs, in rubrica speciala a foii de temperatura: varsatura alimentara: cerneala albastra

- varsatura bilioasa: cerneala verde - varsatura sangvinolenta: cerneala rosie

8. OBSERVAREA, MASURAREA SI NOTAREA EXPECTORATIEI:

Expectoratie = actul de eliminare pe gura, dupa tuse, a produselor formate in caile respiratorii SPUTA sau expectoratia. Scop = obtinerea de informatii privind calitatile sputei, ele avand o mare valoarein stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare. Materiale necesare: scuipatoare, tampoane pe porttampon, vas gradat, tavita renala, foaie de observatie (temperatura), pix sau creion de culoare rosie. Pregatirea bolnavului psihica si fizica: -bolnavul va fi educat cum sa expectoreze: o sa tuseasca cu gura inchisa; o sa colecteze sputa in scuipatoare; o sa nu stropeasca in jurul sau, o sa nu arunce in scuipatoarele corpuri straine (mucuri de tigari, hartii); -se va insista in educarea femeilor care au tendita de a ingera sputa. -se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta, fara sa oboseasca; -se va sprijini capul bolnavului (daca o cere starea generala). Notarea grafica: -se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie, identic cu notarea diurezei, cantitatea de sputa colectata in vasul gradat. Curatirea mucoasei bucale: -se pregatesc tampoane de tifon de porttampon -se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon -se aruca tampoanele in tavita renala. Observarea calitatilor sputei: Culoarea o Rosie, sangvinolenta, aerata si spumoasa (in Hemoptizia din tuberculoza, cancer pulmonar) o Hemoptoica sau sputa striata cu sange - Ruginie (ca sucul de prune, in debutul din pneumonie) o Rosie-Bruna cand sangele stagneaza in plaman inainte de a fi evacuat o Rosie-Gelatinoasa in cancerul pulmonar o Roz in edemul pulmonar o Galbena-Verzuie in supuratiile pulmonare o Alba/alba-cenusie in inflamatia bronhiilor si in astm bronsic o Neagra in infarct pulmonar Mirosul o fetid in dilatatia bronsica, caverne tuberculoase o fetiditate penetranta, in gangrena pulmonara o mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare Consistenta

spumoasa, aerata, gelatinoasa, viscoasa, lichida Forma sputei o perlata - in astm o numulara- in caverne pulmonare (mase grunjoase, izolate in saliva) o mulaje bronsice Compozitia (aspectul sputei) o mucos - in astm bronsic, inflamatia bronhiilor) o purulent (in supuratii pulmonare, in cazul deschiderii unei colectii purulente intr-o bronhie din vecinatatea plamanului) o muco-purulent-seros (in staza,edem pulmonar) o pseudomembranos (in difteria laringiana, bronsita difterica, bronsita pseudomembranoasa) o sangvinolent (in edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar). Cantitatea sputei o 50-100 ml/24 h (in bronsita catarala, pneumonie, tuberculoza, incipienta) o pana la 1000 ml/24 ore (in gangrene pulmonare, edem pulmonar) o vomica = eliminarea unor colectii masive de puroi (in abces pulmonar, chist hidatic)

o o o o o

9. MASURAREA INALTIMII CORPORALE A BOLNAVULUI ADULT:

Scop: masurarea inaltimii bolnavului este necesara pentru determinarearaportului cu masa corporala. Materiale necesare: taliometru, foaia de temperatura, creion, stilou sau pix. Tehnica : -se comunica bolnavului investigatia si simplitatea modului de executie -se invita bolnavul sa se descalte -se aseaza bolnvul in picioare cat mai drept sub cursorul taliometrului, pana se atinge capul bolnavului -pe tija gradata se citeste inaltimea bolnavului -se noteaza in foaia de temperatura si de observatie -se invita bolnavul sa coboare si se ajuta bolnavul sa se incalte -bolnavul este condus pana la pat, asezat in pozitie comoda si invelit. Observatie! in cazul pacientilor imobilizati la pat masurarea inaltimii se face cu ajutorulunei bande metrice avand in vedere ca bolnavul sa fie perfect in decubit dorsal.

10. MASURAREA SI NOTAREA GREUTATII CORPORALE A BOLNAVULUI ADULT:

Scop: aprecierea starii de nutritie a bolnavului,stabilirea necesitatilor calorice aleorganismului,stabilirea dozei terapeutice de medicamente si urmarirea evolutiei bolilor. Indicatii: determinarea masei corporale este necesara la toti bolnavii internati inspital, cu exceptia cazurilor la care mobilizarea activa este contraindicata. Contraindicatii: o bolnavii cu infarct miocardic, o tromboflebite, o cei cutraumatisme, o hemoragii, o stari de soc. Materiale necesare: cantar foaia de temperatura. Tehnica: - se pregatesc materialele necesare - se anunta bolnavul sa nu manance - bolnavul este rugat sa urineze - se verifica indicatorul mobil al cantarului - se invita bolnavul sa urce pe cantar - se citesc pe scara cursorului valorile obtinute si se noteaza masacorporala in foaia de temperatura - se invita bolnavul sa coboare de pe cantar si va fi condus pana la pat, instalat in pozitie cat mai comoda. - se reorganizeaza locul de munca, spalarea pe maini. - bolnavul este rugat sa urineze - se verifica indicatorul mobil al cantarului - se invita bolnavul sa urce pe cantar - se citesc pe scara cursorului valorile obtinute si se noteaza masacorporala in foaia de temperatura - se invita bolnavul sa coboare de pe cantar si va fi condus pana la pat, instalat in pozitie cat mai comoda. - se reorganizeaza locul de munca, spalarea pe maini.