ROMANUL POSTBELIC, REALIST-MOROMETII / Marin Preda

I.ncadrarea autorului n context: Marin Preda, important romancier posbelic, se impune n literatur ca o adevarat contiin, ca un autor care a rezistat n epoca ameninat de cenzura comunist, prin romanele sale (Risipitorii, Delirul, Moromeii, Cel mai iubit dintre pmnteni), care certific rezistena prin cultur a autorului lor.Romanul Moromeii creeaz n manier realist-obiectiv universul specific al satului romnesc din Cmpia Dunrii, aflat la rscrucea istoriei. Prin aceast oper Marin Preda analizeaz probleme legate de mica proprietate rneasc in raport cu relaiile capitaliste i socialiste. n aceeai msur este urmrit i evoluia valorilor patriarhale in satul romnesc. El este prefigurat de cteva nuvele din volumul ntlnirea din pmnturi, i este publicat n dou volume care apar la 12 ani distan, n 1955, 1967. Romanul corespunde realismului prin prezentarea obiectiv a faptelor de ctre un narator obiectiv, omnipresent i omniscient, prin aspectul social al prezentrii vieii rurale interbelice, prin crearea unei tipologii determinate istoric i social, prin structura circular a primului volum. Concepia lui Marin Preda e aceea c autorul realist trebuie s realizeze o oper care s vorbeasc nu despre ea nsi, ci despre om. II.Tema o constituie destrmarea unei familii de rani din satul Silitea-Gumeti din Cmpia Dunrii, n perioada de dinaintea celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Problematica celor dou volume este diferit, dar tematica este unitar, reconstituindu-se imaginea satului romnesc ntr-o perioad de criz i nregistrnd transformri ale instituiilor i mentalitilor. Romanul are mai multe niveluri de interpretare: poate fi roman de dragoste, din perspectica cuplului Polina-Biric, dar i roman al formrii unei personaliti, prin evoluia lui Niculae. Volumul al II-lea propune alt lume i alte concepii i vizeaz o realitate social mai ntins. Una dintre temele simbolice ale romanului rmne ce a timpului istoric n raport cu destinul individului, urmrindu-se modul n care se poate pstra libertatea moral, individual, n lupt cu fatalitile istoriei. III.Indicii spaio-temporali: Romanul incepe simbolic cu aezarea aciunii sub semnul unui timp ingduitor, tolerant, care avea nesfrit rbdare cu oamenii. In ceea ce privete spaiul intmplrilor, acesta este satul Silitea-Gumeti din Cmpia Dunrii. Finalul primului volum arat c timpul nu mai avea rbdare, deci se poate vorbi despre o structur circular. Dup cum se observ, relaiile temporale i spaiale sunt fixate inc din incipitul romanului. Exist n roman o dubl valoare a timpului: pe de o parte timpul istoric, rbdtor n primul volum, apoi accelerat n volumul al II-lea, pe de alt parte timpul individual, microtimpul condiiei umane; raportul dintre aceste dou timpuri reprezint o supratem a literaturii lui Preda, prin care se nelege modificare structurii interioare a personajelor provocate de marile evenimente istorice precum Al Doilea Rzboi Mondial, Reforma Agrar din 1945, colectivizarea. Tensiunea romanului decurge tocmai din aceast pendulare ntre timpul istoric i timpul individual, aa cum observ nsui Moromete: Nu am dect o singur via de trit, n timp ce istoria este nceat i nepstoare. Astfel, Eugen Simion susine c Moromeii stau sub un clopot cosmic i drumurile mari

ale istoriei trec prin ograda lor, iar tema central a romanului ar fi libertatea moral n lupt cu fatalitile istoriei. IV. Structura romanului: Aciunea volumului I este cuprins n trei mari secvene epice. Cea dintincepe ntr-o smbt seara i continu pn n dup-amiaza zilei urmtoare, aspecte precum dragostea dintre Polina i Biric, foamea achizitiv de pmnt a lui Tudor Blosu i fiul su, Victor, boala lui Vasile Booghin, ran suferind de ftizie, pus pe neateptate in faa destinului ireversibil, rzvrtirealui Tugurlan, spiritul distructiv al Guici, sora lui Ilie Moromete, realitile rurale (premilitara, adunrile din poiana fierriei lui Iocan, Cluul din curtea lui Blosu). A doua mare secven epic surprinde satul n febra seceriului. Oamenii treier i macin ndat spre a gusta din pinea noii recolte. Ultima secven infieaz conflictul direct dintre Ilie Moromete i fiii si. Volumul al doilea, format din cinci pri, prezint destrmarea satului tradiional i evoluia att a personajelor vechi, ct i a unora noi pn in deceniul al aselea din secolul trecut. Scriitorul urmrete viaa dramatic a satului in dou momente istorice succesive: Reforma agrar din 1945 i colectivizarea forat a agriculturii din 1949. Evenimentele se succed rapid intr-o avalan de imagini, fapte i oameni. Nereuind s fac fa intrigilor altor comuniti din sat, Niculae este destituit. In cele din urm devine inginer horticultor i se cstorete cu Mrioara lui Adam Fntn din Silitea, care devenise asistent medical. Dei n cel de-al doilea volum accentul se deplaseaz de pe destinul Moromeilor pe evoluia unei ideologii abuzive, Marin Preda d operei sale unitate. Liantul celor dou volume este problema pmntului. Roman realist cu densitate epic i profunzime psihologic de excepie, Moromeii lui Marin Preda reprezint o monografie artistic a satului romnesc ante- i post-belic, surprins la rspntia dintre dou ornduiri sociale. VI. Conflictul este o contradicie ntre dou categorii sociale, idei. Atunci cnd conflictul se manifest intre personaje avnd interese diferite, poart numele de conflict exterior, cum este cazul in acest roman: spre deosebire de feciorii si cei mari, Moromete ine la unitatea familiei. Un alt conflict este cel social, dintre rani i clasa politic a comunitilor. Acesta din urm este prezentat n cel de-al doilea volum. Personajul central, Ilie Moromete, locuitor al satului Silitea-Gumeti este un ran tradiionalist care are dou loturi de pmnt. Unul este al su, iar cellalt ii aparine Catrinei, cea de-a doua soie a sa. El are fora de munc asigurat de familie, adic de Achim, Nil i Paraschiv, feciori din prima cstorie, i de Tita, Ilinca i Niculae, copiii si i ai Catrinei. Pentru munc are cai, iar hrana i imbrcmintea familiei sunt asigurate de creterea unor oi. Unitatea familiei Moromete este mcinat de un triplu conflict.

Unul const in dezacordul dintre tat i fiii din prima cstorie. Acetia au impresia c tatl lor economisete banii obinui din cultivarea loturilor pentru a face zestre Ilinci i Titei i pentru a-l da la coal pe Niculae. Prerea celor trei frai este intreinut cu rea voin de Guica, sora lui Moromete, care sper de fapt s fie ingrijit de cei trei biei. In cele din urm, ei fug la Bucureti cu oile i caii familiei. Familia intr intr-un grav declin financiar. In volumul al doilea, naratorul arat c Moromete reuete s restabileasc echilibrul financiar al familiei vnznd cereale la munte. El pleac la Bucureti dup feciori, dar visul lui de a-i vedea familia reunit eueaz pentru c bieii refuz s se intoarc. Dup un timp, Nil moare pe front, iar Paraschiv sfrete tragic, imbolnvindu-se de tuberculoz. Achim reuete s-i deschid un magazin alimentar, care mai trziu trece in proprietatea statului. Nici Niculae Moromete nu rmne alturi de familie. Dup cum se arat tot in volumul al doilea, el nu reuete s ajung invtor dup cum dorea, ci intr intr-o coal de partid, devenind activist. Al doilea conflict, prezentat mai amplu in al doilea volum, este cel dintre Ilie i Catrina. Moromete nu reuete nici mcar s-i petreac btrneea alturi de soia sa. Suprat c Ilie a vrut s-i aduc bieii de la Bucureti i pentru c nu a trecut casa i o parte din pmnt pe numele ei, Catrina se mut la fiica ei din prima cstorie. Al treilea conflict de familie este desfurat in volumul inti. Cei implicai sunt Moromete i sora sa , Maria, poreclit Guica. Ea ar fi vrut ca fratele ei s nu se recstoreasc i s o in in cas. Moromete ins i-a construit un bordei departe de casa lui, fapt care a atras ura mistuitoare a Mariei. Ea este autoarea moral a plecrii bieilor celor mari. Guica moare uitat de nepoi i de fratele ei, care nici nu particip la inmormntare. Conflictul interior cu cea mai mare importan n roman este cel al lui Ilie Moromete, al crui sistem de valori este infirmat de alegerea fiilor.Discrepana dintre concepia de via a protagonistului, auoiluzionarea lui referitoare la rezlvarea poblemelor i importana valorilor legate de viaa spiritual, i dificultatea de a accepta c acest sistem nu poate fi perpetuat de copii face din Moromete, aa cum susine Nicolae manolescu, cel din urm ran n romanul deruralizrii satului. VII. Personaje: In centrul romanului st Ilie Moromete ranul care privete modul su de via ca pe singurul posibil. Ilie Moromete intruchipeaz cu obiectivitate o tipologie: originalitatea tipului de ran creat de Marin Preda este realizat pornind de la atitudinea fa de pmnt: spre deosebire de ranul lui Rebreanu, dornic de a dobndi pmnt pentru demnitate social,pentru Moromete posesiunea este doar garania unitii familiei. El este pstrtorul neclintit al valorilor patriarhale, ranul cu spirit meditative i contemplativ, convins de importana existenei sale.

Marin Preda i modeleaz personajul prin caracterizare direct i indirect a.Direct: naratorul prezinta vrsta lui Moromete, aflat la a doua csnicie ( acum avea acea vrst intre tineree i btrnee, cnd numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva; Era cu zece ani mai mare dect Catrina (contingent 911, fcuse rzboiul)), i contureaz un vag portret fizic (fruntea larg, descoperit de golul prului czut de o parte i de alta a cretetului), i precizeaz simpatia politic pentru liberali. Caracterizarea fcut de alte personaje: Catrina l vede negru la suflet de pcate i de tutun, mort dup edere i dup tutun, n timp ce Blosu intuiete spiritual duplicitar al vecinului su: om care eu i zic una i el se face c n-aude. Autocaracterizndu-se, Ilie Moromete insist, n finalul volumului al doilea, asupra verticalitii sale i a modului de gndire tradiionalist, neinfluenabil: eu totdeauna am dus o via independent b. Indirect: cele mai multe trsturi ale lui Ilie Moromete sunt construite indirect, prin reliefarea gndurilor, aciunilor sau atitudinilor sale.

prima scen care contureaz imaginea tatlui autroritar este cea a cinei Moromeilor, n care este prezentat ca stnd deasupra tuturor i stpnind cu privirea pe fiecare. Mediind conflicte, el este cel care refuz colarizarea lui Niculae sau privete cu nencredere propunerea fiilor celor mari de a pleca la Bucureti cu oile. Disimularea este o trstur definitorie a lui Moromete. Scena dialogului dintre el i Tudor Blosu este semnificativ, fiind un dialog n care ambele personaje mnuiesc cu abilitate textul i subtextul, astfel nct replicile se succed apparent fr nicio logic; n esen, dei pare un dialog al surzilor, dicuia se d pe tema vinderii slcmului, anticipnd dificultile financiare ale lui Ilie. La intrebarea vecinului dac s-a hotrt s-i vnd salcmul, Moromete se gndete c acest lucru este posibil, dar se comport ca i cum aspectul nu l-ar interesa. La fel, aflnd c Paraschiv i Nil vor s fug de acas, Moromete reuete s-i ascund gndurile care il frmnt, amnnd sa intervin. Marin Preda creeaz un personaj de o inteligen ieit din comun. Simind nevoia hranei spirituale, ranul cu fire reflexiv citete ziarele in fiecare duminic, impreun cu ali steni, in Poiana lui Iocan. Aici el incearc s clarifice ideile din articolele publicate, s descifreze sensurile profunde ale politicii vremii. Cnd se schimb regimul politic, Moromete prevede inaintea multora c ranii vor rmne fr pmnt. Astfel, n primul volum Ilie Moromete se dovedete un membru activ al comunitii, n cadrul creia, la diferite niveluri, joac mai evident sau mai estompat rolul de centrum mundi. n volumul al doilea, volubilitatea personajului se diminueaz, el transformnd eecul metfaizic ntr-un success financiar i fin preocupat de aspecte materiale.

Ironic fiind, Moromete reuete n situaii critice s atenueze gravitatea momentului. De exemplu, n scena tierii salcmului nu pierde nici o ocazie de a I se adresa caustic lui Nil, la care constat neputina de a raiona n situaii elementare. finalul volumului I prezint drama paternitii rnite, Moromete trebuind sa accepte plecarea fiilor i abandonarea statutului de ran, n ciuda eforturilor lui de a le insufla acelai sistem de valori ca al lui. Cea mai ilustrativ scen n acest sens apare n volumul al II-lea, cnd Ilie sap un an de scurgere n ploaie, vorbind cu un interlocutor fictiv despre lipsa de fundament a noii ornduiri sociale. Astfel, Moromete rmne cel din urm ran n acest roman al deruralizrii satului, n opinia lui Nicolae Manolescu, respective ultimul pstrtor al valorilor patriarhale confruntat cu noua ideologie politic.

Om al pmntului i al satului tradiional, Ilie Moromete este considerat unanim de exegei (specialiti) drept cel mai complex tip de ran din literatura romn prin adncimea i frumuseea spiritului su. Prin realizarea acestui personaj, Preda a infirmat prejudecata interbelicilor potrivit creia numai un intellectual poate fi eroul unei drame interioare, cu revelaii la nivelul contiinei. VIII. Tehnica narativ: Naratorul este obiectiv, relateaz la persoana a III-a, iar viziunea sa se completeaz cu cea a naratorilor reflectori. Ca tehnici de compoziie, Marin Preda utilizeaz n primul volum tehnica decupajului i naraiunea lent, iar n cel de-al doilea apare tehnica rezumativ, cu ntoarceri n timp i eliminri de fapte. n ceea ce privete stilul, textul se remarc prin oralitate, prin mbinarea stilului direct cu cei indirect i cu cel indirect liber, cu rolul ambiguizrii vocii narative i al prezentrii gndurilor personajelor. CONCLUZII: Romanul Moromeii reflect estetica realismului postbelic prin tematica social, prin caracterul de fresc a lumii rurale ante- i postbelice, prin persepctiva auctorial din care sunt relatate evenimentele, prin verosimilitatea faptelor. Totodat, ambiguizarea vocii narative prin mpletirea stilului direct cu cel indirect liber i cu interveniile naratorului, precum i crearea unui nou tip de ran n literatura romn reprezint elemente de modernitate ale crii. RELAIA INCIPIT-FINAL: Incipitul reprezint formula de nceput a unei opere epice, avnd caracter anticipativ sau cuprinznd date importante pentru evoluia ulterioar a firului epic. Roman realist, Moromeii plaseaz n incipit coordonatele spaio-temporale ale aciunii: satul Silitea-Gumeti, cu civa ani nainte de cel de-al Doilea Rzboi Mondial, de la nceputul verii i pn n toamn. Precizarea ulterioar referitoare la imaginea unui timp rbdtor cu oamenii i la viaa care se scurge fr conflicte mari anticip ritmul lent al naraiunii primului volum, compus prin tehnica secvenial, ce const n decuparea unor scene eseniale din viaa personajelor eponime i a satului. Feele acestei rbdri a macrotimpului vor fi momentele n care Ilie Moromete contempl de pe stnoaga poditei lumea pe care o transform n spectacol, tihna ntlnirilor duminicale din poiana fierriei lui Iocan, spectacolul Cluarilor din curtea lui Blosu, idilica scen ampl a seceriului.

Renunnd la descrierile de mediu din realismul balzacian, naratorul omniprezent i omniscient nu se oprete nici pentru a portretiza direct personajele, ci le introduce direct n scen. Astfel, n incipit dialogul dintre Ilie Moromete i Tudor Blosu pe tema vinderii salcmului evideniaz trstrui dominante de caracter ale protagonistului. El i dezvluie inteligena i buna intuire a psihologiei celuilalt n aceast discuie care pare un dialog al surzilor prin succesiunea unor replici aparent ilogice i nlnuite fr un principiu al cauzalitii, dar relev capacitatea personajului de a citi dincolo de replici, n subtext, de a mnui punctele vulnerabile ale interlocutorului, de a evita o situaie care i creeaz disconfort prin ocolirea rspunsului. Rolul de pretext narativ prin care sunt adunate toate personajele importante n acelai plan revine scenei cinei, plasate la relativ distan de incipit.Moromeii mnnc afar, n tind, la o mas joas, rotund i subdimensionat, Moromete adjudecndu-i poziia de pater familiae prin locul su pe pragul celei de-a doua odi, de pe care stpnea cu privirea pe fiecare. Autoritatea lui se va evidenia n multe scene de familie din roman, culminnd cu cea a btii lui Paraschiv i Nil, punct culminant al crizei paternitii rnite. Alturi de tatl care sttea parc deasupra tuturor, stau cei trei fii, spre partea dinafara tindei, ca i cnd ar fi fost gata n orice clip s se scoale de la mas i s plece afar, detaliu cu rol anticipativ. Ei se aaz la mas abseni, uitndu-se n gol, oftnd, parc ar fi trebuit nu s mnnce, ci s ridice pietre de moar, ceea ce evideniaz atitudinea lor dispreuitoare i nepstoare. n faa lor st Catrina, alturi de copiii ei, ntre Paraschiv, Nil i Achim i ceilali trei neexistnd o relaie afectiv. Discuia de la masa la care se mnnc simplu const n replici tioase, batjocoritoare, ironice sau tensionate, dar bieii cei mari ating totui un subiect sensibil: plecarea lui Achim cu oile la Bucureti, pe care Moromete o privete, deocamdat, cu nencredere. Singurul interval de autenticitate afectiv al celor prezeni este cel n care se aude cntecul lui Biric: ascultau toi fr s se mite, uitnd n aceste clipe de ei nii. Particularitile finalului Finalul volumului I marcheaz o accelerare a ritmului narativ, anicipnd opiunea naratorului pentru tehnica rezumativ n volumul al doilea, a crui aciune se ntinde pe aproximativ un deceniu. Dup plecarea lui Nil i Paraschiv cu caii, Moromete vinde bucata de pamnt care aparinuse Guici i, cu banii luai de la Blosu, pltete rata anual la banc, fonciirea, coala lui Niculae i datoria la Aristide, primarul satului. Cel mai important aspect din finalul acestui volum l reprezint schimbarea lui Ilie, care devine dintr-un ins glume, ironic, sociabil, curios i contemplativ un individ nsingurat, tcut, absent de la ntrunirile din poiana lui Iocan, crora le ddea via. Lipsite de omul lor, aceste adunri devin o realitate fad a lumii satului. Naratorul las s se neleag c motivaia acestei schimbri a protagonistului (n bine sau n ru?) nu se regsete numai n trdarea fiilor, ci i n schimbrile istorice care se ntrevd odat cu apropierea celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Astfel, ntre incipit i final se stabilete o relaie de simetrie, enunul final al primului volum fiind: Timpul nu mai avea rbdare.

Volumul al doilea descrie n paginile finale moartea tulburtoare a lui Ilie Moromte, care susine c totdeauna a dus o via independent, aluzie la fidelitatea fa de principiile existenei ranului patriarhal, la invulnerabilitatea sa n faa noilor structuri. e de alt parte, visul lui Niculae rezulv conflictul tat-fiu, care opusese dou mentaliti diferite, a ranului pstrtor al valorilor tradiionale i a fiului ncreztor n noua ideologie politic. Exprimarea unei opinii argumentate despre semnificaiile relaiei incipit-final Simetria incipit-final din construcia primului volum reprezint o particularitate a prozelor realiste n general, regsindu-se i la ali prozatori: n Enigma Otiliei de G. Clinescu, plimbrii lui Felix, student, pe strada Antim i corespunde, pe ultima pagin a operei, plimbarea aceluiai personaj pe aceeai strad, cnd el a devenit medic cu reputaie, dup cum romanul Ion de Liviu Rebreanu ncepe i se termin cu descrierea drumului spre i dinspre satul Pripas. Astfel, romanul aparien esteticii realiste nu numai prin caracterul monografic, prin prezentarea evenimentelor n manier fictiv sau prin vocea naratorului omniprezent, omniscient, ci i prin structura simetric, Preda demonstrnd c acord o atenie desvrit compoziiei romanului Moromeii. RELAIA DINTRE DOU PERSONAJE: CATRINA I ILIE MOROMETE Prezentarea situaiei iniiale a celor dou personaje n centrul romanului sunt plasai Moromeii, o familie hibrid de rani dintr-un sat de cmpie, pui fa n fa cu schimbrile politice ale epocii, resimite mai ales n volumul al II-lea. Prima scen din roman prezint revenirea membrilor familiei de la cmp, dar relaiile dintre personaje sunt conturate abia n capitolul al IV-lea al primei pri, n scena cinei. Copiii din cele dou cstorii se aaz la mas pe laturi opuse, anticipndu-se astfel conflictul dintre Paraschiv, Nil i Achim, pe de o parte, Ilinca i Tita pe de alt parte. Scena este dominat de autoritatea patern a lui Ilie Moromete, care i adjudec poziia de pater familiae prin locul su pe pragul celei de-a doua odi, de pe care stpnea cu privirea pe fiecare. Autoritatea lui se va evidenia n multe scene de familie din roman, culminnd cu cea a btii lui Paraschiv i Nil, punct culminant al crizei paternitii rnite. Discuia de la masa la care se mnnc simplu const n replici tioase, batjocoritoare, ironice sau tensionate, dar bieii cei mari ating totui un subiect sensibil: plecarea lui Achim cu oile la Bucureti, pe care Moromete o privete, deocamdat, cu nencredere. Dac Moromete ilustreaz condiia ranului copleit de grijile zilei de mine, Catrinaeste reprezentativ pentru condiia femeii n mediul rural din perioada dintre cele dou rzboaie mondiale. Prin caracterizare direct fcut de narator,statutul Catrinei este precizat n scena cinei: mam a patru copii, trei cu Ilie Moromete (Ilinca, Tita, Niculae) i o fat dintr-o cstorie anterioar, Alboaica, rmas la prinii primului so, mort de ap la plamni n urma rzboiului. De la acest fost so Catrina a motenit pmntul din care a vndut o bucat n timpul cstoriei cu Ilie Moromete, acesta promindu-i c va trece pe numele ei casa. Jumtate ntoars spre crtiele ei, Catrina apare n scena cinei ca fiind femeia copleit de treburile casei, dispreuit de fiii vitregi, ironizat de so.

Relaiile dintre cei doi soi se prefigureaz tot la nceputul romanului: conflictul Ilie-Catrina are la baz pe de o parte refuzul sau amnarea lui Ilie Moromete de a pune n practic aceast promisiune, pe de alt parte prerile opuse referitoare la colarizarea lui Niculae. Catrina intuiete asemnarea de structur interioar a mezinului cu cea a lui Ilie. Discuiile lor pe aceast tem amintesc de cele ale Smarandei Creang cu tefan a Petrei: n timp ce mama susine nevoia de carte a copilului, tatl o consider o cheltuial greu suportabil. Relevarea trsturilor celor dou personaje, prin raportare la secvene din roman Ilie Moromete reprezint o autoritate nu numai n snul familiei, ci i n comunitatea satului, fiind respectat pentru tiina de carte la ntrunirile duminicale din poiana fierriei lui Iocan, unde ranul desluete i pentru ceilali mersul evenimentelor. nzestrat cu inteligen nativ, cu spirit meditativ i contemplativ, cu simul umorului, Ilie Moromete este un ran dezinteresat de valorile materiale, dar pentru care acoperirea cheltuielilor se amn la nesfrit, ceea ce reprezint pentru Catrina o permanent ameninare. n luarea deciziilor, Ilie nu cere prerea Catrinei dect pentru a-i crea impresia mprtirii grijilor, dar singur hotrte soarta familiei. Totui, Catrina ncerac s influeneze hotrrile lui Moromete nu numai n ceea ce-i privete pe copiii ei, ci i referitor la fiii vitregi, crora le nelege nevoia de afirmare. Ea intervine la Ilie pentru a-l lsa pe Achim cu oile la Bucureti; instinctul matern se manifest, aadar, nedifereniat. n plus, n scena tierii salcmului se evideniaz atitudinea umil a Catrinei: revenind de la biseric, femeia vede salcmul dobort i, auzind ntrebrile acide ale fiilor care cer socoteal tatlui, tempereaz ieirile fetelor. Este singura care nelege c tatl nu a vndut salcmul gratuit, ci forat de mprejurri. Astfel, Catrina este supus autoritii soului, spre deosebire de Anghelina, pe care Booghin o consult referitor la vinderea pmnturilor pentru procurarea bailor necesari spitalizrii sale. Exprimarea unei opinii argumentate despre relaiile dintre personajele alese n volumul al doilea, cuplul se destram n urma vizitei lui Ilie la Bucureti, de unde revine dezamgit de hotrrea bieilor de a rmne la ora. Criza paternitii se acutizeaz prin trdarea idealurilor moromeiene de ctre Niculae, devenit activist de partid. Dezamgit de faptul c nici acum Ilie nu trece casa i pmntul pe numele ei, femeia i prsete brbatul care nu a trecut pmntul pe numele ei, nstrinndu-se astfel de propria esen de femeie a cminului. Catrina i Ilie Moromete reprezint, aadar, imaginea unui cuplu destrmat pe fundalul unor evenimente istorice care, dei sunt prevzute de Ilie, au consecine asupra vieii de familie.

Carecterizare-Moromete
Cel mai important personaj al literaturii lui Marin Preda, Ilie Moromete, il are ca model pe Tudor Calarasul, tatal scriitorului, dupa cum marturiseste acesta in volumul Imposibila intoarcere: scriind, totdeauna am admirat ceva, o creatie preexistenta, care mi-a fermecat nu numai copilaria, ci si maturitatea: eroul preferat, Moromete care a exista in realitate, a fost tatal meu. Ilie Moromete este singurul taran-filosof din literatura romana. Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului, de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexica. Personajul exponential, al carui destin exprima moartea unei lumi,cel din urma taran reprezinta conceptia traditonalista fata de pamant si familie. Criza satului arhai se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat, tragic, cu legile implacabile ale istoriei, cu timpul nerabdator. Personajul este caracterizat in mod direct de narator in debutul capitolului al Xlea din primul volum era cu zece ani mai mare decat Catrina si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva. Autocaracterizarea realizata in finalul volumui al doilea scoate in evidenta libertatea individului in ciuda constrangerilor istorieiDomnule..eu totodeauna am dus o viata independenta. Personajul este portretizat in miscare, prin acumularea detaliilor. Obiectivitatea observatiei este dublata de finetea analizei interioare, de prezentarea jocului gandurilor lui Moromete. Caracterizarea indirecta, ce se desprinde de gesturile, faptele, vorbele, gandurile personajului, actiunile la care participa, dar si relatiile cu celelalte personaje, evidentiaza trasaturile lui. Ilie Moromete este un om respectat in sat, are prieteni pe Cocosila si Dumitru lui Nae, pentru care opinia lui conteaza, este abonat la ziar.Discutiile despre politica in poiana lui Iocan nu incep decat in prezenta lui Moromete pentru ca el este cel care citeste ziarele si interpreteaza evenimentele. Moromete este sfatos, ii place sa discute, iar acest lucru o deranjeaza pe Catrina care se revolta adesea Lovi-o-ar moartea de vorba de care nu te mai saturi, Ilie1 Toata ziua stai de vorba si bei tutun. Disimularea este trasatura lui esentiala. Semnificativa in acest sens este comedia pe care o joaca in fata agentilor fiscali, care ii stricasera placuta discutie de duminica.Intrand in curte, trece pe langa cei doi agenti ca si cum acestia ar fi invizibili, striga la Catrina desi stia ca aceasta e plecata la biserica si la un Paraschiv inexistent. Le spune apoi ca nu are bani, le cere o tigara si numai dupa ce agentii sunt gata sa-I ridice lucrurile din casa, Moromete se hotaraste sa scoata banii De ce nu vrei sa intelegi ca n-am? Ia ici o mie de lei si mai incolo asa, mai discutam noi. Ironia, puterea de a face haz de necaz reprezinta o alta trasatura esentiala a lui Moromete, iar exemple in acest sens sunt numerioase. Lui Niculae care intarzia sa vina la masa ii spune la un moment dat te dusesi in gradina sa te odihnesti ca pana acum statusi. Lui Nica I se adreseaza la fel de sarcastic, atunci cand acesta il intreaba de ce taie salcamul ca sa se mire prostii.

Spirit contemplativ, inteligent si ironic, Moromete priveste existenta cu detasare, ca pe um miracol de contemplat, pentru ca isi da seama ca insul care e numai activ isi consuma viata si nu intelege nimic din ea, pentru ca devin robul actiunii. De pe stanoaga podistei sau de pe prispa casei, Moromete priveste lumea cu un ochi patrunzator, in intamplarile cele mai simple el descopera ceva deosebit, o nota inveselitoare, o lumina care pentru ceilalti nu se aprinde.Calatorind la munte ca sa vanda cereale, Moromete povesteste la intoarcere niste fapte extraordinare. Insotidnu-l mai tarziu pe tatal sau intro calatorie asemanatoare, Niculae ramane dezamagit: intamplarile sunt banale, oamenii lipsiti de farmec, munteanca tanara care il tulburase pe tatal sau I se pare o taranca oarecare, prin nimic deosebita de o femeie din Silistea-Gumesti: tatalnoteaza naratorul-avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le scapau, pe care ei nu le vedeau. Atitudinea fata de pamant si aceea fata de bani este legata de acest dar al contemplatiei. Spre deosebire de taranul lui Rebreanu, dornic de a dobandi pamantul care inseamna demnitate sociala si umana, Moromete trebuie doar sa-l pastreze. Pamantul ii da posibilitatea de a fi independent si libertatea de a se gandi si la altceva decat la ceea ce poate sa aduca ziua de maine. Pamantul este facut sa dea produse, iar produsele sa hraneasca pe membrii familiei si sa acopere cheltuielile casei. Lui Moromete nu-I place negustoria, iar in bani vede adversarii iluziei ca poate pastra modul traditional de viata, fundamentat pe munca pamantului familiei. Una dintre iluziile acestui erou este ca lumea ar putea trai fara bani, iar pozitia asta e a taranului patriarhal. De aici si conflictul cu fiii cei mari care au o dorinta nemasurata de castig si care cred ca tatal nu face nimic toata ziua, isi pierde timpul stand de vorba in loc sa mearga la munte si sa speculeze graul. Drama paternitatii se grefeaza pe contextul social-istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Banul este noua valoare care o inlocuieste pe cea traditionala, pamantul si in acelasi timp impune un nou mod de viata. Agresiunea istoriei spulbera iluziile personajului, unitatea familiei, libertatea morala a individului. Risipirea familiei duce la prabusirea morala a tatalui. Modificare vietii interioare este marcata de glasuri. Glasul lui Moromete devine tulbure si insingurat. E momentul in care incepe declinul personajului. Pana atunci el tinuse pipet perceptorului, jandarmului, lui Tudor Balosu, traise senin cu un sentiment inalt al independentei. Spargerea familiei duce la prabusirea lui morala. Lumina pe care Morometa o descoperea in intamplarile si faptele vietii se stinte, linistea il paraseste si fara liniste, existenta nu mai este o incantare, ci o povara. In ciuda transformarilor sociale la care asista, Ilie Moromete nu accepta ideea ca rostul lui in lume a fost gresit si ca taranul trebuie sa dispara. In monologul de la sira de paie,el compara cele doua ordini ale lumii, cea veche si cea noua, de pe pozitia celui din urma taran,reprezentantul unui cod etic implacabilpana in clipa din urma omul e dator sa tina la rostul lui, chit ca rostul asta cine stie ce s-o alege de el/..eroul isi intelege finalmente drama, ceea ce face din el un personaj superior. Moartea lui Moromete in finalul romanului simbolizeaza stingerea unei lumi. Ultima replica a personajului exprima crezul sau de viata, libertatea, morala:Domnule..eu totdeauna am dus o viata independenta.