Sunteți pe pagina 1din 73

Frumusetea nu se demodeaza niciodata! Un chip placut si ngrijit poate face adevar ate minuni n viata.

Cu ajutorul acestui curs, veti reusi sa fiti mereu frumoasa p entru dumneavoastra si pentru cei dragi! De asemenea, va veti putea transforma h obby-ul ntr-o activitate placuta, care va poate aduce venituri suplimentare sau c hiar o alternativa profesionala! Nici una dintre cele trei componente ale cosmeticii - terapie, ingrijire- mentin ere, infrumusetare - nu poate fi neglijata. Fiecare varsta are avatarurile sale. In plus, ceea ce este natural are nevoie de a fi pus in valoare sau de a fi cor ectat. A fi frumoasa si sanatoasa inseamna a sti care sunt mijloacele cele mai eficiente prin intermediul carora puteti atinge acest deziderat. Tratamente le prezentate vizeaza atat noile tehnici cosmetice, cat si retetele cosmetice t raditionale. Veti invata sa le folositi in asa fel incat sa devina parte integra nta a existentei dumneavoastra si, in acelasi timp, veti fi de ajutor celor di n jur, in calitate de specialist in cosmetica. Impresia pe care o faceti celorlalti, prin felul in care aratati, e ste cheia succesului dumneavoastra. Avand mai multa grija de imaginea dumneavoas tra, se schimba si modul in care va auto apreciati. Printr-un "loo" potrivit ve ti dobandi o mai mare incredere in dumneavoastra. Aceasta incredere in sine va determina un mod de percepere diferit din partea ce lorlalti, categoric favorabil. Acordarea catorva minute zilnic pentru infrumuset are reprezinta, de fapt, atat de mult pentru succesul dumneavoastra! NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII SI IGIENA Normele de protectia muncii si cele de igiena sunt importante pentru ca asigura integritatea clientei si cosmeticienei. ?nainte de orice manevra executata pe fata clientei cosmeticiana trebuie sa spele si sa se dezinfecteze pe mini. ?Lenjeria utilizata trebuie spalata si sterilizata. ?nainte de folosire aparatele se dezinfecteaza cu spirt. ?n timpul muncii cu ceara se respecta normele specifice de protectia muncii si ce le igienice. Nu se utilizeaza prizele cu mna uda . ?Nu se fumeaza n cabinetul cosmetic. ?Este indicat ca cosmeticiana s-a nu fumeze pe parcursul programului pentru ca minile pot avea miros de tutun. ?Fiecare capitol are masuri specifice de igiena si protectia muncii care trebuie respectate.

Modulul 1 Arta infrumusetarii de ieri si de azi Istoria frumusetii din Antichitate pana in zilele noastre Frumusetea a reprezentat din totdeauna cel mai de pret dar al fiecarei persoane . Stiinta care se ocupa de arta ngrijiri fetei si corpului, de nfrumusetarea fetei si a corpului cu ajutorul unor preparate si tratamente speciale este numita cosm etologie sau cosmetica. Cosmetica are ca obiectiv ngrijirea estetica a fetei si corpului, poate determin a mbunatatirea starii fiziologice, mbunatatirea tonusului vital. Estetic, ideea de frumusete a capatat o importanta deosebita n zilele noastre, in

fluentndu-ne direct stilul de viata si conceptiile. De aceea cerem sfaturile unei cosmeticiene de ncredere, care sa ne ajute sa "mascam" defectele si sa ne punem n valoare trasaturile frumoase. Din cele mai vechi timpuri si pna astazi, pastrarea tineretii si a frumusetii a f ost unul dintre cele mai fascinante visuri ale omului. nca din epoca primitiva, au fost folosite tehnici de nfrumusetare si ntretinere a corpului. Arta nfrumusetarii s-a dezvoltat n cadrul diverselor culturi, n primul rnd ca element component al ritualurilor magice. Preotii si vrajitorii foloseau mac hiaje speciale, rituale, menite sa le accentueze importanta si care sa i distinga de oamenii de rnd. Un alt exemplu ar putea fi acela al evreilor, care foloseau uleiuri sacre n timpu l serviciilor religioase din temple sau n timpul ncoronarii regilor, pentru a cstig a bunavointa zeilor. Una dintre cele mai vechi profesii din lume a fost vindecarea bolilor cu ajutoru l plantelor medicinale, iar cel mai vechi document care atesta aceasta preocupar e este papirusul din Abbas, care dateaza din secolul al XVI-lea . Ch. Acest papirus cuprinde cteva sute de retete pentru leacuri si substante folosite pentru ntretinere si nfrumusetare. Printre altele, se gaseste aici reteta unui pr odus antirid, care are la baza seul de oaie, seminte de pin, ulei de susan, lapt e de capra si ceara de albine. nca din antichitate, oamenii au nceput sa caute mijloace pentru a ndeparta celulele moarte ale pielii si a nlatura efectele suprapigmentarii. Curatarea si hidratarea tenului n conditiile climei calde si uscate din Orient co nstituiau elementele de baza ale igienei. n Israel, unul din fructele cele mai des folosite n cosmetica era rodia, urmata d e lavanda si frunzele de scortisoara, despre care se spunea ca remediau orice pr oblema a tenului. Sursa celor mai multe si mai valoroase materii prime folosite n cosmetica n aceast a perioada era Marea Moarta. n Egiptul Antic, erau folosite produse speciale pe ntru spalarea corpului, amestecuri de argila si cenusa pentru ndepartarea grasimi i si catifelarea pielii. n ceea ce priveste Orientul ndepartat, este cunoscut faptul ca multe dintre plant ele si tehnicile de nfrumusetare folosite n EUROPA au fost aduse de negustori din Japonia, China, India sau Persia. De exemplu, celebrele bai japoneze sunt cu cteva secole mai vechi dect termele ro mane. Din China si India au venit numeroase balsamuri, extracte vegetale sau ese nte, ca ambra sau chiparosul. Moscul si apa de trandafiri provin din Persia, iar de la istetii chinezi avem lacul de unghii, de par sau rimelul. Vechii greci cu nosteau si foloseau pudra de fata, rujul si unguentele pentru ndepartarea parului nedorit. Lor le datoram nsa masajul si folosirea exercitiilor fizice pentru ment inerea unui corp sanatos si frumos. Cuvntul "cosmetica" deriva din greaca antica, n care el are ntelesuri multiple: osmeticos este un adjectiv care se refera la podoaba; osmetie este arta de a-s i face toaleta, arta nfrumusetarii. n Evul Mediu, din cauza interdictiilor impuse de Biserica, frumusetea fizica si-a pierdut importanta, astfel nct si cosmetica a regresat n aceasta perioada. n timpul Renasterii, se produce un fenomen foarte interesant: se revine la cultul frumosului, dar se pierde orice interes pentru igiena elementara a corpului, sp alarea zilnica a fost nlocuita cu folosirea mastilor hranitoare, n timp ce semnele de varsat de vnt sau eczemele erau acoperite cu alunite artificiale. La sfrsitul secolului al XIX-lea, oamenii au devenit iar preocupati de igiena. A revenit si preocuparea pentru cosmetica si nfrumusetare. Preparatele cosmetice, mai ales cele pentru ngrijirea parului, se obtineau n farma cii si n frizerii. Prepararea lor era mai ales o arta casnica sau cel mult de do meniul artizanatului, practicata n ntreprinderi individuale. La fiecare popor, pe lnga aceste influente din afara, se practica si o serie de p rocedee cosmetice, traditionale. Astfel si la populatia noastra de la tara exist a anumite obiceiuri si traditii cosmetice n privinta prepararii si folosirii unor alifii, rumeneli, ape de fata etc. n secolul XXI - NFRUMUSETAREA- nu mai constit ue un lux, ea reprezinta un progres social de o reala importanta.

Frumusetea naturala, durabila, se obtine prin cumpatare, o completa disciplina a cordata conditiilor vietii, ngrijirii igienice rationale, tratamentului medical s au chirurgical pentru imperfectiunile fetei si a corpului. nainte de primul Razboi Mondial, mbunatatirea calitatii produselor cosmetice, dar si prezentarea lor simplificata, a dus la o mai buna primire a lor si la o cres tere a cererii. Industria cosmetica a fost astfel directionata spre stadiul ei a ctual. Ca stiinta organizata, la un nivel superior, stiinta cosmeticii, cosmetol ogia dateaza din 1895, cnd a fost predata pentru prima oara la o scoala superioa ra folosirea preparatelor cosmetice pentru ngrijirea pielii si a parului. Ulteri or, studiul ei s-a extins rapid, n special dupa 1922, n nenumarate scoli oficiale si particulare, dar si n nvatamntul universitar tehnic si medical. Cosmetologia moderna trateaza, modeleaza si nfrumuseteaza, asigurnd frum usetea corpului omenesc si n special a pielii. Importanta cosmeticii Frumusetea a reprezentat din totdeauna cel mai de pret dar al fiecarei persoane. Cosmetica are ca obiectiv ingrijirea estetica a fetei si corpului, poate determi na imbunatatirea starii fiziologice, imbunatatirea tonusului vital. Estetic, ideea de frumusete a capatat o importanta deosebita in zilele noastre, influentandu-ne direct stilul de viata si conceptiile. De aceea cerem sfaturile unei cosmeticiene de incredere, care sa ne ajute sa "mascam" defectele si sa ne punem in valoare trasaturile frumoase. Din cele mai vechi timpuri si pana astazi, pastrarea tineretii si a frumusetii a fost unul dintre cele mai fascinante visuri ale omului. Cosmeticele natural sunt acum la mare cautare, deoarece sunt realizate fara par abeni, conservanti sintetici, sulfati, produse animaliere sau ingrediente care a r putea dauna sanatatii tale. Motto-ul acestor produse este bazat pe conceptia ca natura ne ofera tot ce avem nevoie pentru un ten sanatos si frumos, nu avem nevoie de ingredient produse intr-un laborator. Marile companii producatoare ate ntioneaza din ce in ce mai mult clientela sa fie informata cu privire la ceea ce cumpara si utilizeaza. Cumparatoarele de produse cosmetice sunt acum constiente de ingredientele cremelor si lotiunilor preferate si de efectele pe care aceste a le vor avea asupra pielii si sanatatii in general. Cosmeticele organice minerale sunt realizate din extracte din plante crescute or ganic, fara ingrasaminte chimice, substante naturale si pigmenti minerali. Acum putem alege in cunostinta de cauza si dintr-o mare varietate de cosmetice: produ se de ingrijire, produse wellness, produse de machiaj, parfumuri bio - parfumuri de puls, care sunt concentrate si se aplica foarte moderat pe piele in zonele u nde pulsul este la suprafata. Putem gasi in magazine si hidrosoli, adica apa con densata produsa in timpul distilarii la abur a plantelor. Pot fi folositi atat p entru producerea cosmeticelor naturale cat si in ingrijirea zilnica facial si ce a a parului. Cabinetul cosmetic Cabinetul cosmetic indiferent de marimea lui trebuie prin ambianta pe care o cre eaza sa asigure relaxarea clientei si nu n ultimul rnd sa asigure conditii placute de lucru cosmenticienei. Cabinetele pot fi individuale sau combinate cu saloane de coafura si ngrijire corporala. n primul rnd ambianta coloristica a cabinetului trebuie sa placa privirii ,sa fie o culoare neutra care sa nu influenteze n nici un fel starea psihica, pentru ca persoanele care intra n cabinet aduc stari psihi ce diferite. n concordanta cu culorile peretilor si utilitatilor se armonizeaza l enjeria protectoare a clientei, a cosmeticienei si a fotoliului cosmetic. Mobili erul trebuie s-a fie functional, aranjat ergonomic n asa fel nct sa se evite deplas arile inutile care ar putea deranja clienta si consuma timp. n cabinet trebuie sa existe cel putin un fotoliu cosmetic cu partile terminale r abatabile, masuta pe rotile pentru ustensile si materiale, o masuta cu rotile p entru aparate ,un pat de epilat,o masa pentru ustensilele de epilat, un fotoliu pentru machiaj si o masuta pentru produsele si ustensilele de machiaj. De asemen ea n cabinet sunt necesare dulapuri pentru pastrarea lenjeriei si a mbracamitii cl ientei si cosmeticienei. Cabinetul trebuie sa fie dotat cu instalatii sanitare c orespunzatoare care sa permita mentinerea conditiilor de igiena; trebuie sa se a sigure o ncalzire corespunzatoare dar si o ventilare buna , prin ferestre sau aer

conditionat. Iluminarea este importanta, ea trebuie sa fie si naturala dar si artificiala. n camera de epilat trebuie sa existe si o hota. Pentru creerea senz atiei de spatiu se folosesc oglinzi mari de perete. Atmosfera n cabinetul cosmeti c trebuie sa fie calda si prietenoasa, care sa readuca clienta n acest spatiu. Un cabinet cosmetic trebuie sa contina urmatoarele ustensile: -Casolela pentru tampoane de vata si tifon (pentru demachiere si extragerea come doanelor). - Casolete pentru servetele moi de hartie. -Sticlute cu dop rodat pentru: alcool, solutii dezinfectante, solutii si pentru diverse uleiuri si detergenti. -Borcanase cu dop rodat pentru diverse substante: caolin, zeamil, calciu carboni c, magneziu carbonic, sulfamida, creme pentru masaj, creme antirid, creme cu vit amine, tarate de grau, miere. -2 tavite renale de marime potrivita. -Boluri pentru vopsit gene si sprancene. -2-3 cristalizatoare. -Menzuri emailate si patentule. -Pensule pentru mastile cosmetice. -2 mojare cu pistil (mare + mic). -O cutie de plastic cu: foarfece, pensula, pensete, spatule, lingurite. -Truse de machiaj. Aparatele electrice folosite n cadrul unui cabinet cosmetic sunt urmatoarele: -vapofor; - vapozon; -electroderm; -galvanoderm; -lampa de ultraviolete; -lupe simple, luminoase ?i fluorescente; -perie rotativa; -decantor pentru ceara; -aparat pentru ceara de unica folosinta. Mobilierul, produsele, ustensilele, aparatele electrice necesare unui cabinet co smetic trebuie aranjate cu gust, pastrate ntr-o ordine perfecta ?i o curatenie ex emplara. Rolul cosmeticienei Cosmeticiana profesionista, bine pregatita cu cunostinte teoretice si practice, va putea face un tratament de calitate si eficient pacientei sale daca va tine s eama de anumite conditii si anume: 1. Pentru un tratament folositor si de calitate, grija primordiala este de a sta bili calitatea tenului, ce are de tratat. 2. Succesiunea diferitelor miscari de masaj ce se fac intr-un cabinet cosmetic d epinde de natura tenului, iar tehnica de lucru este strans legata de varsta si s tarea psihica a pacientului. 3. Pentru masajul facial, se vor folosi, dupa caz, creme grase sau uscate, pudre alunecoase, iar aburii calzi pot fi folositi atat pentru tenul gras, cat si pen tru tenul uscat sau deshidratat. 4. Miscarile de masaj sa fie legate intre ele, executate de jos in sus, iar main ile sa nu paraseasca fata pacientului. 5. De asemenea, calitatea miscarilor cosmetice variaza si ele cu natura tenului, fiind nevoie dupa caz, fie de masti astringente sau emoiiente, fie de masti gra se, sau cu substante biologice sau medicamentoase. 6. Mainile sa fie fara podoabe, dezinfectate si unghiile taiate scurt iar cosmet icianul sa posede cunostinte de anatomie si fiziologia muschilor pielosi. 7. Desigur, amanuntele, finetea lucrului, ca si rapiditatea gradata a miscarilor se insusesc pe parcurs din practica, dar de o practica bazata pe cunostinte teo retice si stiintifice, iar mainile si degetele trebuie sa fie extrem de mobile, masajul si gimnastica lor fiind absolut necesare din cand in cand.

8. Fiind vorba de o meserie eminamente curata, atat prin scopul, cat si prin mij loacele folosite, cosmeticianul autorizat este obligat sa respecte regulile de i giena personala, acordand o grija primordiala tinutei sale exterioare: fata, mai ni, pieptanatura si mai ales unghiilor (scurte si foarte curate), iar halatul si restul imbracamintei sa fie de o curatenie exemplara. 9. Mai are nevoie de o mana usoara, cu o piele moale si fina, pentru a nu leza s i impresiona neplacut pielea clientei cu care ne in contact. Daca natura nu a fo st suficient de darnica, va cauta sa le ingrijeasca in mod deosebit, folosind cr eme emoliente, masaj si gimnastica. 10. Pentru a-si atrage clientela, cosmeticianul trebuie sa fie: politicos, manie rat, calm, prevenitor, afabil, oi, sa nu intretina conversatii inutile cu pacien tul care sa-l oboseasca sau sa-l plictiseasca si sa se concentreze permanent asu pra lucrului pe care il are de facut. 11. Trebuie sa aiba insusiri psihice si intelectuale fiind si o meserie de const iinta si care necesita cunostinte multiple. 12. inainte de inceperea masajului propriu-zis este necesar sa se inceapa cu cat eva miscari de masaj pentru relaxare: cercal, pe umeri, brate ca si pe o parte s i alta a coloanei vertebrale (pe muschii spatelui) atat pentru faza de pregatire si incalzire a pacientei, cat si pentru ca energiile tale sa circule armonios, alungand oboseala, indispozitia si chiar unele dureri de moment. Un masaj facial bine executat, o masca proaspata si bine preparata, redau fragez imea, mentin tonusul muscular si elasticitatea pielii. De asemenea, tehnica fard arii constituie o arta, care evidentiaza trasaturile frumoase, sau corecteaza an umite imperfectiuni ale fetei. Preintampinarea ridurilor timpurii sau intarzierea celor cuvenite varstei, ca si a altor aspecte neplacute ale batranetii, sunt factori primordiali, care ridica moralul, redau buna dispozitie si increderea in noi. De asemenea, un par ingrijit, sanatos si matasos si o coafura adecvata completea za infatisarea, marcand o eleganta in plus. Pentru femeia moderna a zilelor noastre, educatia in ingrijirea igieno-cosmetica a devenit un imperativ categoric, insemnand o infatisare mai placuta, sanatate si farmec - ingrijire ce trebuie inceputa de la pubertate (daca este cazul) si c ontinuata constient si cu regularitate in tot timpul vietii. Relatia cu clientii Receptia (primirea) este punctul n care clientul si ncepe relatiile sale cu persona jul salonului. Ca receptionist, cosmeticiana poate ajuta relatiile cu clientii fiind RELAXATA, PRIETENOASA, CONCRETA si PRACTICA. Obligatiile de receptionist: salutati (ntmpinati) clientul politicos curtenitor si amabil; ngrijiti clientul promot si util; cnd clientul are un sfat sau o informatie - cosmeticiana trebuie sa-l d ea corect, exact si eficient; asigura-te ca noii clienti, cunosc numele salonului, adresa si numarul de telefon (pentru a putea face reclama salonului); sa poti da n orice moment informatii despre timpul lor si durata necesa ra; fii atenta atunci cnd faci programarile si mai ales cu ndeplinirea la ti mp a lucrarilor solicitate; gaseste-ti timp sa confirmi primirea fiecarui client si asigura-l ca v a fi bine ngrijit; frizerul trebuie sa dea sfaturi clientului; cosmeticiana trebuie sa acorde timp pentru consultarea clientului naint e de a nceperea, pentru a evita orice nentelegere orict de ocupati ar fi, trebuie sa stea calm si negrabit-aceasta o va ajuta sa evite greselile; creaza o impresie, direct ncepnd cu propria aparitie, printr-o prezenta cu bun gust mbracata si o ingrijire atractiva; fii de ajutor si amabil cu orice persoana care soseste n salon fara pro gramare prealabila. Grija pentru client

Grija pentru client este esentiala n succesul dumneavoastra ca si cosmetician. Es te o parte importanta n tot ceea ce faceti pentru clientul dumneavoastra n salon s i implica preocupare pentru client si o adevarata dorinta de a satisface toate n ecesitatile acesteia. Facnd aceasta, veti ridica standardele dumneavoastra profesionale spre care tinde ti. Ca multe alte lucruri, o buna grija pentru client trebuie nvatata si aceasta cere studiu individual. n acest capitol se vor prezenta urmatoarele: comunicarea dintre dumneavoastra si client; interpretarea nevoilor clientului; luarea deciziei si alegerea n cunostiinta de cauza atunci cnd anumite se rvicii trebuie sau nu aplicate. CE SE NTELEGE PRIN GRIJA FATA DE CLIENT ? Grija pentru o client nseamna exact ceea ce spune: grija pentru clientul dumneav oastra "UMBLATUL" dupa el, asigurndu-se ca el se simte comfortabil satisfacut de serviciu si ngrijit (asistat) n siguranta. Aceasta ncepe n momentul intrarii clientu lui n salon si continua pna cnd l paraseste. Ajutorul acordat clientului pentru a se descurca acasa, cu tenul lui este o part e din grija pentru client. Astfel puneti experienta dumneavoastra la dispozitia clientului, pentru a va asigura ca atunci cnd pleaca el va fi cu adevarat fericit a de modul n care arata tenul sau. Pentru ca grija fata de client sa fie efectiva, un consult initial este esential . Aceasta se aplica att la clientii existenti ct si la cele noi. CONSULTATIA Consultatia este o ntlnire n care sfaturile se primesc si se dau, consta ntr-o discu tie cu clientul, ascultarea acesteia, astfel ca frizerul sa poata stabili nevoil e clientului si un itinerar negociat al actiunilor ulterioare. Cosmeticianul (profesionist) stie deja o multime de lucruri despre par n general, dar clientul este mai familiarizat cu tenul lui si cu modul n care acesta se com porta. De aceea trebuie ca si cosmeticianul sa asculte ceea ce clientul i impune si sa intuiasca ce are aceasta n minte, vis a vis de serviciul solicitat. Se poat e ntmpla ca aceasta sa cera un serviciu care nu va conduce la rezultate satisfacat oare si acest lucru trebuie luat n considerare. Serviciul se va ncepe numai dupa ce s-a stabilit corect ceea ce se cere, obtinnd a cordul clientului si confirmarea faptului ca cererile ei sunt urmarea dorintelor personale. CONSULTATIA INCLUDE: determinarea exacta a ceea ce clientul vrea nainte si n timpul aplicarii serviciului de tundere; ntrebari si observatii pentru a determina serviciile si produsele cerut e; ncercarea, unde este necesar, pentru asigurarea practicii n siguranta si "bunastarea clientului". Modulul 2 Frumusetea incepe cu o piele sanatoasa Structura pielii Pielea (cutis) constituie un nveli? nentrerupt care se continua la nivelul marilor orificii (gura, nas, etc.) cu o semimucoasa (par?ial eratinizata) ?i care, n in teriorul cavita?ilor respective, devine o mucoasa propriu-zisa. Pielea reprezint a o suprafa?a receptorie extrem de vasta, care asigura o sensibilitate diversa, protejeaza corpul de leziuni mecanice ?i microorganisme, participa la secretarea unor produse finale ale metabolismului ?i ndepline?te de asemenea un important r ol de termoregula?ie, executa func?iile de respira?ie, con?ine rezerve energetic e, leaga mediul nconjurator cu tot organismul. Suprafa?a pielii nu e uniforma, pe ea fiind prezente orificii, cute ?i proeminen ?e. Orificiile sunt de 2 tipuri: unele sunt mari, conducnd n cavita?ile naturale (gura , nas etc.) iar altele sunt mici, de-abia vizibile cu ochiul liber, dar bine viz

ibile cu lupa. Ultimele raspund fie foliculilor pilo?i (din acestea rasar fire d e par), fie glandelor sudoripare ecrine (porii). Toate orificiile, dar mai ales cele mari, precum ?i cele foliculare, sunt intens populate de microbi, fenomen c e explica frecven?a mare a foliculitelor. Orificiile foliculare reprezinta totod ata ?i locul unde absorb?ia percutanata a apei, electroli?ilor, medicamentelor ( unguente, creme etc.) ?i altor substan?e, este maxima. Cutele pielii sunt de 2 feluri: congenitale (sau structurale) ?i func?ionale, ul timele aparnd odata cu mbatrnirea ?i scaderea elasticita?ii. Cutele structurale sunt fie cute mari (plica axilara, inghinala etc.), fie micro cute. Cutele mari au unele particularita?i fiziopatologice ca: umiditatea mai mare fa? a de restul pielii, un pH alcalin sau neutru, pilozitate mai accentuata. Datorit a acestor caractere, ele pot prezenta unele mbolnaviri specifice ca: micoze, fisu ri, intetrigo etc. Cutele mici sau microcutele sunt prezente pe toata suprafa?a pielii reunind orif iciile porilor; ele determina astfel mici suprafe?e romboidale, care constituie expresia unei elasticita?i normale. Aceste microcute dispar la nivelul cicatrice lor, n starile de atrofie epidermica sau de scleroza dermica (sclerodermice). La nivelul palmelor ?i plantelor microcutele sunt a?ezate n linii arcuate dispuse pa ralel, realiznd amprentele, cu caractere transmisibile ereditar, importante pentr u identificarea juridica a individului. Crestele dintre cute, dispuse de asemene a n linii paralele, prezinta pe ele orificiile porilor sudoripari. Cutele func?ionale se constituie ca urmare a scaderii elasticita?ii cutanate ?i a contrac?iilor musculare (riduri). Culoarea pielii depinde de: cantitatea de pigment melanic care confera nuan?e de la pielea alba (lipsa pigme ntului), pna la cea neagra (excesul de melanina). Cantitatea de melanina este det erminata genetic, dar varia?iile culorii pielii, dupa latitudinea geografica (de la pol la ecuator), arata ?i o adaptare. Melanina variaza ntre anumite limite ?i n func?ie de expunerea la razele ultraviolete. gradul de vasculariza?ie capilara determina nuan?a roz-ro?ie. Vasculariza?ia mai abundenta a fe?ii produce ?i anumite particularita?i morbide regionale: bolile congestive ale fe?ii sunt mai numeroase. Culoarea pielii depinde ?i de cantitate a de hemoglobina (paloarea n anemii). Pielea copiilor mici este bogat vasculariza ta ?i mai sub?ire, motiv pentru care e roza. grosimea pielii influen?eaza culoarea ei: pielea copiilor mici e mai sub?ire ?i e roza, pielea de pe palme ?i plante are o culoare galbuie datorita stratului co rnos (eratinei) mai ales n condi?ii de hipereratoza. Abunden?a eratohialinei ( strat granulos) confera pielii o culoare alba. Mucoasele sunt mai sub?iri dect epidermul; eratina, eratohialina ?i melanina, n mod normal, la acest nivel, lipsesc, astfel ca ele sunt transparente, permi?nd sa se perceapa vasculariza?ia din profunzime, de unde culoarea lor ro?ie. n starile leucoplazice (leucos=alb) apare eratina ?i eratohialina ?i suprafe?el e morbide devin albe ?i mai rugoase. Pigmentogeneza copiilor sub 1 an este deficitara ?i acomodarea lor la razele sol are e deficitara, la ei aparnd mai u?or arsurile actinice, dupa expuneri la soare sau raze ultraviolete. Suprafa?a pielii, la un om matur ?i talie mijlocie, e de 1,5-1,8 m2. Greutatea e i totala corespunde la circa 20% (n medie 14-16 g), din care circa 15% reprezint a hipodermul (cu varia?ii largi n raport cu corpolen?a), circa 5% de derm ?i sub 1% de epiderm. Grosimea pielii variaza dupa regiuni: e sub?ire pe fa?a, frunte, genitale, este mai groasa pe toracele anterior, abdomen ?i marile pliuri. Grosimea cre?te la sp ate ?i pe suprefe?ele extensorice ale membrelor, cea mai groasa e la palme ?i ta lpi. Dintre straturile pielii epidermul e cel mai sub?ire (ntre 0,03 ?i 1 mm), de rmul este mai gros (are ntre 0,5-0,8 mm la fa?a, 2 mm pe torace ?i 2,5), iar hipo dermul are varia?ii mari regionale. Elasticitatea pielii se datoreaza, n primul rnd sistemului fibrilar dermic ?i mai ales fibrelor elastice. Datorita lor pielea e depresibila. La elasticitatea ei c ontribuie ?i paniculul adipos, ai carui lobuli graso?i, nveli?i ntr-un ?esut conju

nctivo-elastic, func?ioneaza ca ni?te mingi minuscule de cauciuc ce se deprima l a apasare, dupa care nsa revin la forma anterioara. Elasticitatea scade cu vrsta ? i dispare n starile edematoase sau de scleroza cutanata. Datorita elasticita?ii, plagile devin mai mari dect suprafa?a sec?ionata, iar excizatele de piele (grefel e) mai mici dect suprafa?a prelevata. Mobilitatea pielii este variabila: fa?a de planurile profunde este u?or mobiliza bila la fa?a, torace, membre, penis ?i pu?in mobilizabila la nivelul palmelor, t alpilor, pe pavilioanele urechilor ?i pe aripile nazale. Ea scade n procesele de scleroza (cicatrici, scleroze secundare, sclerodermii esen?iale).

Structura microscopica Pielea este constituita din 3 nveli?uri: epidermul de origine ectodermica, dermul ?i hipodermul (stratul celular subcutanat) de origine mezodermica (mezenchimala ). Epiderma Epiderma este alcatuit dintr-un epiteliu stratificat ?i pavimentos, cornificat, celulele sale fiind n permanen?a regenerare. El este lipsit de vase sangvine, nut ri?ia celulelor are loc prin difuzarea limfei intersti?iale din derm, prin inter mediul membranei bazale ?i prin spa?iile nguste (de cca 10 milimicroni), care sep ara ntre ele celulele vitale ale acestui strat. Epidermul este un protector mecan ic contra pierderilor de apa din straturile profunde ale pielii ?i mpiedica patru nderea microbilor n ele. Celulele epidermului se mpart, dupa origine, aspect micro scopic ?i func?ii, n doua linii distincte: eratinocitele, care constituie marea majoritate a masei celulare ?i melanocitele mult mai pu?in numeroase. Keratinocitele provin din celulele stratului bazal, care se divid permanent, cel ulele fiice fiind mpinse spre suprafa?a. Se realizeaza astfel o mi?care celulara lenta-ascendenta, n cursul careia ele se ncarca progresiv cu eratina. Melanocitel e elaboreaza pigmentul melanic, care, eliberat din ele, este stocat att n celulele epidermice (mai ales n stratul bazal) ct ?i n macrofagele dermice, care astfel dev in melanofore. Embriologic, ele provin din creasta neurala sub forma de metaboli ?ti care n cursul primelor luni de via?a fetala migreaza spre unele regiuni din s istemul nervos central (tuber cinereum, locus niger etc.), n peritoneu ?i n piele. n piele se a?eaza ntre celulele bazale. Stratul bazal Stratul bazal (sau generator) este cel mai profund, fiind n contact cu membrana b azala. Celulele sale au un nucleu mare situat apical. La polul apical sunt dispu se granule de melanina, care are un rol fotoprotector, ferind acizii nucleici (m ai ales ADN) de razele ultraviolete, cu ac?iune inhibanta asupra acestora. ntre c elulele bazale se gasesc melanocitele ?i corpusculii senzoriali Merel-Ranvier. Stratul spinos Stratul spinos este situat imediat deasupra celui bazal, din care provine. n mod normal, el este alcatuit din 6-15 rnduri de celule poliedrice, care pe masura ce urca spre suprafa?a devin tot mai turtite. Ele sunt mai acidofile dect cele bazal e, dar sunt intens vitale, acest strat fiind sediul unor transformari importante n eczema sau n metaplazii, ?i n alte numeroase afec?iuni. Celulele sunt separate p rin spa?ii nguste de cca 10 milimicroni, prin care circula limfa intersti?iala nu tritiva, rare celule limfocitare ?i se gasesc termina?ii nervoase amielinice. Ac este spa?ii reunite constituie "sistemul lacunar epidermic" n care coeziunea celu lara e men?inuta prin pun?i intercelulare. Citoplasma celulelor se caracterizeaz a pe lnga forma?iunile obi?nuite, prin filamente dispuse n manunchiuri, numite ton ofibrile. Ele au un rol important n sinteza eratinei (precursori).

Stratul granulos Stratul granulos este situat deasupra celui precedent, fiind compus din 1-5 rndur

i de celule turtite. Caracteristica lor e abunden?a granula?iilor citoplasmatice de eratohialina. Formeaza o bariera care mpiedica pierderea apei. Aceasta barie ra este nsa penetrata de gaze, lipide, vitamine, enzime, hormoni sexuali, radia?i i, glucoza, dar ?i de substan?e nocive (ex. nicotina). Stratul lucid Stratul lucid numit ?i stratul cornos bazal e format din celule bogate n glicogen , eleidina ?i grasimi. Prezen?a glicogenului atesta existen?a unor procese vital e necesare etapelor finale n sinteza eratinei. Acest strat este ultimul strat vi tal al epidermului, care mpreuna cu stratul cornos profund constituie a?a-numita "bariera epidermica" (bariera fa?a de apa, substan?ele chimice ?i microorganisme ). Stratul cornos Stratul cornos este cel mai superficial. El este alcatuit din doua straturi: str atul cornos profund sau conjunct ?i cel superficial sau disjunct numit ?i exfoli ator. n cel profund celulele cornoase sunt alipite, n cel superficial celulele au conexiuni laxe, desprinzndu-se la suprafa?a. Celulele cornoase normale au forma d e solzi, nucleul este disparut ca ?i organitele celulare, iar celula apare ca un sac format dintr-un nveli? de eratina ?i un con?inut bogat n grasimi osmiofile ( lipoide de colesterol). Deasupra stratului cornos ?i amestecat cu celulele strat ului disjunct, se gase?te un strat func?ional (fiziologic) rezultat din prelinge rea secre?iei sudoripare ?i sebacee, ?i din debriurile celulelor cornoase ?i a s ubstan?ei intercelulare. Acest strat numit filmul sau mantaua (pelicula) lipo-pr oteica acida a pielii (pH=4,5-5,5), confera o protec?ie fa?a de microorganisme ? i fa?a de substan?ele chimice. Pe suprafa?a pielii ?i ntre celulele stratului dis junct, se gasesc microorganisme din flora saprofita. Numarul acestor germeni sca de treptat spre profunzime, ei fiind opri?i la nivelul stratului conjunct. Dermul Dermul constituie scheletul nerezistent conjunctivo-fibros al pielii. El este se parat (?i totodata reunit) de hipodrema prin membrana bazala. Membrana bazala Membrana bazala este alcatuita dintr-o mpletire de fibre epidermice ?i dermice. E a ndepline?te o func?ie de filtru selectiv, pentru substan?ele provenite din derm ?i care servesc la nutri?ia epidermului, dar constituie ?i a doua bariera" pentr u substan?ele ce ar putea patrunde din epiderm. Straturile Dermul este compus din doua straturi. Stratul superficial subepidermic cuprinde papilele dermice ?i o zona sub?ire situata sub ele. El este denumit strat subpap ilar ?i se caracterizeaza prin elemente fibrilare gracile, elemente celulare mai numeroase, substan?a fundamentala mai abundenta ?i o vasculariza?ie ?i inerva?i e bogata (plexuri subpapilare). Stratul profund numit dermul propriu-zis sau cor ionul este mult mai gros, este mult mai rezistent ?i e compus preponderent din f ibre colagenice, elastice ?i reticulare. Celulele Celulele sunt prezentate de fibrobla?ti, fibroci?i, histocite, mastocite, limfoc ite ?i plasmocite cu specificul lor func?ional. Substan?a fundamentala Substan?a fundamentala afara de mucopolizaharide acide e bogata n apa, con?ine sa ruri (mai ales sodiu ?i calciu), proteine, glicoproteine ?i lipoproteine, glucoz a (care la acest nivel are o concentra?ie identica cu cea din plasma, n timp ce n epiderm este redusa la 1/3). Hipodermul Hipodermul este stratul care separa pielea de straturile subiacente. El este alc atuit din lobuli de celule grase (lipocite) con?innd trigliceride, cu rol de reze rva nutritiva ?i de izolator termic ?i mecanic. Ace?ti lobuli sunt separa?i prin septe conjunctive, n care se gasesc vase ?i nervi. O structura tegumentara mai d eosebita este linia apocrina. Ea se ntinde de la axila, n regiunea mamelonara ?i c oboara convergent lateral spre perineu. Este alcatuita din aglomerari celulare c lare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. n aceasta accep?iu

ne glanda mamara poate fi privita ca o glanda apocrina enorma cu o structura cor elata cu func?ia sa secretorie. ntre modalitatea secretorie a glandei mamare ?i g landele apocrine sunt rela?ii apropiate, n sensul ca: celulele secreta un con?inut bogat de proteine; tipul celular secretor se caracterizeaza prin decapitarea" polului secretor al ce lulelor glandulare. Functiile pielii func?ia de aparare, mpiedica patrunderea unor agen?i patogeni n organism (bacterii , substan?e toxice, radia?ii) func?ia termoregulatoare la men?inerea unei temperaturi constante a corpului, pe ntru evitarea suprancalzirii reduce temperatura prin exaporarea evaporarea apei d in sudoare, la o temperatura scazuta pentru reducerea pierderii temperaturii cor porale, firele de par prin Musculus arrector pili se zbrlesc pielea avnd aspectul de piele de gsca. func?ia de aparare fa?a de razele ultraviolete la animale aceasta func?ie e real izata de blana sau pene, la om stratul cornos stratum corneum absoarbe ?i reflec ta cam 50% din radia?ii, absorbirea radia?iilor se realizeaza prin pigmentul din piele melanina producnd bronzarea pielii, la o expunere extrema la aceste radia? ii se poate produce cancerul de piele. pielea ca rezervor de celule embrionare aceasta func?ie este folosita de chirurg ie n transplanturi. func?ia imunologica a pielii este realizata de celulele Langerhans din piele. func?ia de organ de sim? este una din func?iile de comunicare a pielii cu mediul nconjurator, aceasta fiind ndeplinit de receptorii: de durere (fiind pna la 200/cm2), de presiune (corpusculii Vater-Pacini), termoreceptorii (corpusculii Krause), receptorii la ntindere (corpusculii Ruffini), receptorii tactili sunt mai de?i la buze, degete, limba, sfrcul mamelei, organele genitale externe (corpusculii Meissner ?i celulele Merel). Tipurile de piele Tipul de piele determinat genetic, ca o amprenta care nu se modifica, clasificat in: Ten uscat - cu deficit de lipide ( alipic) Ten gras - cu exces de lipide Ten mixt - cu exces de lipide pe zona T Ten normal asupra caruia nu voi insista intrucat situatiile sunt extrem de rare. Tipul de piele influentat de stilul de viata( varsta, sanatate generala, factori de mediu) clasificat in : Ten sensibil Ten deshidratat Ten matur Tipul de piele determinat de tulburari de ordin vascular sau pigmentar. Eritroza faciala si Cuperoza Ten cu imperfectiuni pigmentare Puteti verifica ce tip de piele aveti folosind testul oglinzii. Luati o oglinda si apasa-ti-o pe pometi, pe barbie, nas si frunte. Daca nu raman urme de grasime pe oglinda inseamna ca aveti tenul normal sau uscat, daca raman urme pe oglinda in toate locurile unde ati apasat-o aveti tenul gras iar daca raman urme doar i n zona T (barbie, nas si frunte) aveti tenul mixt. Pielea normala Este perfect echilibrata, usor stralucitoare, fara puncte negre, nu este sensibi la, se intalneste la persoanele tinere cu o sanatate foarte buna si mai putin la persoanele adulte. Se recomanda folosirea apei caldute sau rece, pentru ca apa fierbinte dilata por ii, apa de ploaie sau apa fiarta si racita, decoctul de nalba si infuziile de al bastrele si musetel. Apa calcaroasa sau bogata in clor trebuie evitata, de aseme nea nu trebuie abuzat de sapun (maxim de 2 ori pe saptamana) iar obrazul nu treb uie frecat puternic cu prosopul. Pielea uscata

Este fina, transparenta, intinsa, cu tendinta spre cuperoza si riduri, lipsita d e vitalitate, sensibila in special iarna cand pot aparea pete rosii din loc in l oc, sensibila la alcool, glicerina, etc., fragila, de doua feluri: deshidratata (lipsita de apa) sau alipica (lipsita de grasime). Pielea poate fi in realitate normala sau seboreica avand aspect de piele uscata datorita apei calcaroase, a u nui sapun de calitate inferioara sau datorita folosirii unor produse cosmetice c ontraindicate. Cauze: vantul, climatul uscat, caldura prea mare,etc. sau de natura interna: fun ctionarea defectuoasa a ficatului si a intestinului, dereglari endocrine (mai al es a tiroidei), secretiei insuficienta a glandelor sebacee, tulburari nervoase s au ale circulatiei sangvine, etc. Se recomanda: untul de cacao, uleiul de parafina, creme cu continut mare de apa, mastile de morcovi, banane, parafina, amidon, de galbenus de ou, de caolin , su c de fructe, de castraveti sau morcovi, mierea de albine, laptisorul de matca, p rodusele lactate, pulverizari cu decoct de plante calmante, baia de aburi folosi nd infuzii din flori de musetel, tei sau salvie, taratele de grau combinate cu l actate, flori de tei, flori de portocali, produse continand vitamina A, imbunata tirea alimentatiei cu alimente grase. Pielea grasa Este lucioasa, lipsita de suplete, unsuroasa (in special in zona T), prezinta po rii dilatati datorita cantitatii sporite de sebum, neingrijita capata cu timpul o culoare galbuie, granuloasa, prezinta puncte negre, are aspectul unei coji de portocala, caracteristica persoanelor brunete, posibilitate crescuta de aparitie a acneei, se rideaza mai greu dar este lipsita de fragezime datorita efortului la care sunt supuse glandele debacee, pastreaza greu machiajul. Cauze: caldura, umiditatea, alimentatia prea bogata in grasimi si condimente, de reglari a glandelor endocrine, a sistemului nervos sau digestiv, sau datorita in grijirii necorespunzatoare, folosirii unor produse cosmetice contraindicate. Se recomanda: masca de fructe de sezon, pentru demachiere sucurile de fructe pro aspete (lamai, portocale), lunar se pot face vaporizari, lotiuni preparate din f lori de tei sau de portocali, mastile pe baza de capsuni, piersici, caise, mere, pere, smochine, mastile astringente sau absorbante continand carbonat de calciu sau magneziu, caolin, tarate, albus de ou, drojdie de bere, faina de porumb etc . Dupa inlaturarea mastilor cu apa calda se vor aplica comprese reci. Pielea mixta Fruntea, nasul si barbia prezinta caracteristicile pielii grase, in timp ce pleo apele, arcadele sprancenelor, obraji si gatul prezinta caraterisiticile pielii u cate, este intalnita cel mai frecvent la persoanele intre 15-25 de ani. Cauze: poluarea atmosferica, dereglari ale ficatului, abuzul de bauturi alcoolic e, zahar, mezeluri. Se recomanda: ingrijirea se realizeaza in functie de caracteristicile fiecarei z one a fetei (vezi recomandarile pentru pielea uscata si pentru cea grasa). De as emenea sunt recomandate pulverizarile cu ape minerale Modificarile externe ale pielii Pielea este influen?ata de factori externi, care deasemenea pot provoca apari?ia eczemelor. Printre altele ar trebui mentionate: clima (caldura, frigul, aerul u scat sau umed) ?i diverse substan?e din mediul nconjurator cu care pielea ajunge n contact. Deosebim diverse substan?e puternic iritante (alergene), adica substan?e care po t declan?a alergii. Informa?ii suplimentare gase?ti n capitolele respective. Si din exterior pielea noastra este supusa permanent unor influente. Acestea pot fi de termen lung, cum ar fi anotimpurile, sau scurt, de exemplu con tactul cu cu substante nocive sau care usuca pielea (apa, substante chimice cum ar fi detergentii) ,avnd ca urmare aparitia eczemelor. n func?ie de intensitatea cu care o substan?a poate irita pielea, diferen?iem ecz ema subtoxica cumultiva de eczema acuta toxica Eczema cumulativ-subtoxica (Eczema de contact iritanta)

n cazul eczemei de contact iritante cauza nu o reprezinta o alergie sau o predisp ozitie. Eczema apare dupa contactul pielii cu diverse substante agresive. Daca d oza si timpul expunerii sunt destul de mari, poate aparea la oricine. Subtoxic n acest caz nseamna ca substanta nu este puternic iritanta (toxica), ci d oar usor iritanta (subtoxica), cumulativ nseamna ca aparitia eczemei este cauzata de contactul repetat. Cei mai importanti alergeni n cazul eczemei cumulativ-subtoxice sunt apa, sapunul , sampoanele, acizii, solventii. O iritare mecanica a pielii, de exemplu frecatu l poate amplivica efectul. Persoanele afectate n special sunt acelea care sunt des n contact cu substante iri tante, de exemplu n casa, n domeniul medical sau la frizer. Deoarece eczemele de multe ori nu pot fi clasificate dupa aspect, poate fi neces ar un test pentru eventuala depistare a unei alergii. n plus se poate determina r ezistenta pielii printr-un test specific, n decursul caruia se aplica o substanta slab iritanta pe piele. Eczema acuta toxica Asa numita eczema acuta toxica poate aparea daca pielea ajunge n contact cu anumi te substante toxice. Exemple de substan?e extrem de iritante (deci toxice) ar fi chimicalele, bazele, acizii sau solu?ii diluate. Eczema e numita ACUTA, deoarece substantele respecti ve provoaca o reactie nociva. Deteriorarea pielii O data cu tehnologia de azi si progresele facute de stiinta medica la ce au prelungit speranta de viata, se cere o mare mare disciplina si intelege re pentru ingrijirea peilii impotriva imbatranirii. Regimurile serioase de ingri jire a pielii includ produse de demachiere, creme, lotiuni, crema de ochi si pro duse de protectie solara. Semne precoce de deteriorare si riduri la nivelul pielii sunt vizibile de la var sta de 20 de ani. Pielea din jurul ochilor este cea mai predispusa la imbatranir e prematura, prezentand semne de imbatranire prin riduri, asa numitele riduri la ba gastii si pierderea elasticitatii. Scaderea rapida in greutate poate provoca aparitia ridurilor prin reducerea volumului de celule de grasime care se afla in compartimentele fetei. Injectiile cu botox sunt utilizate pentru diminuarea si imbunatatirea aspectului ridurilor faciale. Produs de bacterie, botox-ul este o substanta care are capac itatea de a paraliza acesti muschi, si, astfel reduce sau atenua ridurile. Retin oizii sunt, de asemenea, demonstrati clinic ca reduc aspectul ridurilor fine, si pot stimula fermitatea pielii prin producerea de colagen. Cand vitamina C este distribuita corespunzator in celulele pielii, exista o buna sansa de a reduce ridurile si de a imbunatati textura pielii. In p lus, utilizarea regulata a cojii de castravete si a lotiunilor previne cosurile, punctele negre, ridurile, si uscarea fetei. Demachiantele sunt, de asemenea, un produs esential de ingrijire a pielii, deoarece ajuta la eliminarea murdariei, machiajului si a celulelor moarte de pe piele. De departe, cel mai important pro dus de ingrijire a pielii existent pentru prevenirea ridurilor si a cancerului d e piele este crema de protectie solara, dar pe care cei mai multi oameni nu o ut ilizeaza in mod corect. Factorii care accelereaza imbatranirea pielii Pielea imbatraneste din cauze endogene (interne organismului) si din cauze exoge ne (externe). Imbatranim din cauza ceasului biologic care regleaza durata vietii , iar in ADN se afla codul care determina evolutia intregii noastre existente. Dintre factorii endogeni ai imbatranirii, cel mai important este bagajul genetic pe care fiecare dintre noi il poseda inca de la nastere. Alti factori ai imbatr anirii care ataca pielea din interior sunt: carentele alimentare, clima rece si substantele nocive din mediul inconjurator. De asemenea, putem adauga nerespecta rea ritmurilor biologice si stresul.

Erorile de alimentatie O alimentatie incorecta pe timp indelungat afecteaza intotdeauna pielea. Una din tre primele consecinte ale alimentatiei incorecte este deshidratarea pielii inso tita de alterarea filmului hidrolipidic, care face ca pielea sa fie uscata, lips ita de tonus si mai putin elastica. Deshidratarea se manifesta la nivelul epider mului, dar mai ales al dermului, care isi pierde elasticitatea si unde se formea za depresiuni ce vor favoriza formarea viitoarelor riduri. Lipsa fructelor si a legumelor - un aport scazut de vitamine, mai ales a acelora care au un rol important in protectia impotriva radicalilor liberi (vitaminele A, C, E si betacarotenul) si de minerale (seleniu, zinc si cupru) provoaca imbat ranirea; Consumul excesiv de proteine animale - un aport excesiv de proteine animale, acr e nu este compensat de o cantitate adecvata de fructe si legume, afecteaza piele a, din cauza aciditatii tesuturilor. Este nociv excesul de grasimi, mai ales ani male, dar si absenta lor, care face pielea sa fie aspra si predispusa la imbatra nirea prematura; Aportul scazut de fibre - determina incetinirea procesului de eliminare a rezidu urilor intestinale, fapt ce conduce la meteorism (acumulare de gaz in intestin, care se traduce prin cresterea in volum a abdomenului) si la depozitarea toxinel or in reteaua conjunctiva; Abuzul de alcool - duce la deteriorarea pielii, prin vasodilatatia cutanata pana la predispozitia la imbatranirea prematura a pielii. Problemele intestinale In primele segmente ale tubului digestiv, in special in intestinul subtire, au l oc descompunerea si absorbtia alimentelor. Dupa aceea, reziduurile alimentare su nt impinse spre colon pentru a fi eliminate. Transformarile nocive ale reziduurilor intestinale sunt determinate de o serie d e bacterii care se gasesc in mod normal in colon, insa in cantitati foarte mici si sunt putin active. Aceste bacterii se inmultesc si devin active in momentul i n care printre reziduurile rezultate in urma digestie apar elemente nedigerate s i cand reziduurile raman in colon mai mult decat ar trebui. In aceste cazuri au loc transformari nocive: putrefactia alimentelor proteice (c arne, peste) si fermentarea alimentelor pe baza de amidon (paine, paste fainoase ). Patrunderea continua in circulatie a toxinelor intestinale este una dintre princ ipalele cauze ale imbatranirii pielii, care devine opaca si ale carei componente fundamentale se deterioreaza. Tutunul Pielea fumatorilor inraiti este uscata, lipsita de energie, de elasticitate si p redispusa la riduri. Imbatranirea prematura este legata nu doar de nicotina, dar si de efectele negative, directe sau indirecte, provocate de alte componente al e tutunului (hidrocarburile, gudronul, aldehidele, cetonele, fenolii, acidul cia nhidric, oxidul de azot), toate aceste elemente fiind nocive pentu intregul orga nism. Nicotina, responsabila de dependenta de tutun, provoaca constrictie la nivelul m icrocirculatiei cutanate, fapt care face ca pielea sa-si piarda tonusul si vital itatea. Caracteristice fumatorilor sunt pungile de sub ochi si obrajii cazuti; ridurile sunt concentrate in jurul gurii si la colturile ochilor, cea mai mare parte fiin d determinate de contractia buzelor pentru a aspira fumul si de mijirea ochilor pentru a-i proteja de fum. Expunerea excesiva la soare Efectele pozitive ale razelor soarelui asupra organismului sunt numeroase si inc ontestabile: activeaza energiile psiho-fizice, activeaza procesele biochimice ce lulare, stimuleaza hipofiza si glandele suprarenale, iar la nivel cutanat favori zeaza sinteza vitaminei D si producerea de melanina si regleaza secretia sebacee

. Expunerea la radiatiile solare poate provoca insa si eriteme, imbatranirea prema tura a pielii si, in unele cazuri, tumori. Responsabile de toate acestea sunt ra zele ultraviolete (UVC, UVB, UVA), care au efecte diferite in functie de lungime a lor de unda. Expunerea directa la soare face ca la nivelul pielii sa ajunga toate cele trei t ipuri de radiatii; in centrele de infrumusetare se utilizeaza numai raze UVA, ca re reduc riscurile eritemelor, arsurilor si inflamatiilor corneei si ale conjunc tivitei, desi nu sunt complet lipsite de efecte nocive. Manifestarile imbatranirii provocate de expunerea la razele UVA sunt de doua tip uri: imediate si temporare, apar ca urmare a deshidratarii si dispar daca aplicam ime diat pe piele produse hidratante; tardive si constau in ingrosarea pielii in anumite zone, scaderea elasticitatii si pierderea fermitatii pielii. Bronzarea artificiala Adesea, pentru a stabili modul si durata expunerii, nu e nevoie sa ne adresam un ui specialist, dar numai o examinare fotobiologica atenta poate furniza informat ii absolut sigure. Fototipul 1 - are pielea foarte alba, ochii de culoare deschisa, parul blond; pi elea se arde usor din cauza cantitatii mici de melanina si nu se bronzeaza; Fototipul 2 - are pielea deschisa la culoare, parul roscat-inchis; piela se arde usor si se bronzeaza putin; Fototipul 3 - are o piele nu foarte deschisa si par castaniu; se arde si se bron zeaza moderat; Fototipul 4 - are pielea smeada, par si ochi inchisi la culoare; pielea se bronz eaza destul de rapid si se arde rar; Fototipul 5 - are parul negru si pielea inchisa la culoare; cantitatea mare de m elanina protejeaza pielea de efectele nocive ale radiatiilor solare; pielea se b ronzeaza usor; Fototipul 6 - corespunde reprezentantilor rasei negre, care nu au nevoie de prot ectie solara. Pentru a intelege mai bine diferentele dintre diferitele fototipuri, mentionam c a fototipul 1 poate rezista la soare fara protectie 10 minute, fototipul 2 - 20 de minute, fototipul 3 - 30 de minute, iar fototipul 4 - 40 de minute. Utilizarea inadecvata a produselor cosmetice Nu trebuie sa uitam, ca orice produs care este aplicat si ramane mult timp pe pi ele o impiedica sa respire, deoarece astupa porii. Utilizarea inteligenta si mod erata a produselor destinate pielii permite ca aceasta sa se mentina tanara si s anatoasa. Clima rece Frigul provoaca scaderea hidratarii stratului cornos, cauzata de diminuarea fact orului natural de hidratare (FNH), care o regleaza, si scaderea secretiei sebace e si a transpiratiei, cu efecte negative asupra filmului hidrolipidic. In plus, clima rece provoaca vasoconstrictie, reducand astfel irigarea, oxigenarea si hr anirea pielii. Si hainele din fibre naturale - in, bumbac, lana - daca sunt impregnate cu color anti, balsam de rufe sau detergenti care nu au fost eliminati prin clatire, au o actiune negativa asupra pielii. Substantele nocive din mediul inconjurator O cantitate deloc neglijabila de elemente toxice este absorbita de epiderm, prov ocand daune locale si generale; in plus, stratul de substante depozitate pe piel e astupa porii, impiedicand respiratia pielii, care isi pierde vitalitatea. La t oate acestea se adauga lipsa luminii, tipica anotimpurilor reci, frigul, slaba i onizare negativa a aerului. La fel de periculoasa este si cantitatea de ioni pozitivi prezenti in mediile in

carcate cu sarcini electrostatice produse de televizoare, calculatoare, telefoan e mobile si aparate electrocasnice. Pielea este afectata de toti acesti factori; starea ei proasta se manifesta prin colorit stins, cenusiu, lipsa tonusului si imbatranirea prematura. Alterarile echilibrului psiho-fizic Intrucat pielea reflecta starea metabolica si psiho-functionala a organismului, pentru ca ea sa fie sanatoasa trebuie sa avem grija de echilibrul dintre corpul si psihicul nostru. Nerespectarea ritmurilor biologice, in special a alternantei somn-veghe, dar si stresul indelungat si atitudinile mentale negative afecteaza pielea. Daca timpul dedicat somnului este redus, pielea are un aspect mai putin proaspat , iar daca aceasta situatie se prelungeste in timp, apar pungi sub ochi si pleoa pele isi pierd fermitatea. Pentru piele este nociv si somnul indus de medicament e, care incetineste procesul de regenerare celulara. Si mai nocive sunt interven tiile pentru prelungirea artificiala a starii de veghe: abuzul de cafea, ceai, b auturi pe baza de cola si amfetamine. Influenta stresului Prin intermediul sistemului neurovegetativ simpatic, stresul stimuleaza glandele suprarenale. Rezultatul este secretia de adrenalina (un hormon care are functia de mediator chimic al transmisiei nervoase a sistemului simpatic), avand drept consecinta activarea sistemelor de aparare ale organismului. In acest caz, in zo nele corpului care trebuie aparate circulatia sangelui si oxigenarea se intensif ica, in timp ce in celelalte zone (inclusiv la nivel cutanat) se reduc. Daca starea de stres continua, capacitatea de regenerare a pielii scade. Ca urma re, pielea este mai expusa actiunii negative a radicalilor liberi, care provoaza imbatranirea ei prematura.

Modulul 3 O pata oarecare sau o boala de piele? Dermatoze provocate de agenti mecanici, fizici, chimici Dermatoze provocate de agenti fizici Pielea normala, prin structura sa, este capabila sa suporte fara a fi lezata, ex citatiile fizice si chimice externe pana la o anumita intensitate. Dupa aceste e xcitatii sunt prea intense, organismul reactioneaz in mod diferit, in raport cu natura excitantului. Reactiile la agentii fizici si chimici externi se limiteaza in general la locul de actiune al agentului respectiv. -Agentii mecanici care actioneaza cu o intensitate redusa produc leziuni care in tereseaza numai epidermul si se vindeca fara cicatrice. Astfel de leziuni sunt e roziunile, exulceratiile, excoriatiile consecutive scarpinatului provocate de bo lile pruriginoase. Cand agentul traumatic respectiv actioneaza mai intens, leziu nile intereseaza dermul si hipodermul, dand aspectul de plaga, contuzie, hematom . -Presiunea intermintenta, repetata timp indelungat, produce inflamatie, pigmenta rea pielii si ca un proces de adaptare fiziologica se produce hipereratoza, car e poate fi de doua feluri: a)Calusul este o leziune hipereratozica galbuie sau bruna, mai intinsa in supra fata, discret proeminenta, ale carei margini se continua pe nesimtite cu epiderm ul normal. Nu sunt dureroase decat unele leziuni plantare, indeosebi cand sunt i nsotite de fisuri. Localizarea cea mai frecventa este la nivelul picioarelor si se datoreaza presiunii exercitate in mers. b)Clavusul (batatura) este o leziune hipereratozica rotunda, bine delimitata, c u diametru variind intre5-10mm, dureroasa. Batatura este proeminenta, dar se si infunda in dermul subiacent, iritand nervii cutanati si producand durere spontan a si mai ales la presiune. Epidermul hipereratozic este deseori translucid si f oarte dur, avand consistenta unghiei.

Presiunea permanenta poate produce necroza prin ischemie (escara care se produce la bolnavii imobilizati). Dermatoze provocate de agenti chimici Pielea este dotata cu o rezistenta destul de marcata fata de agentii chimici. Ex ista insa substante care in anumite concentratii produc in mod constant inflamat ii cutanate sau necroza. Alaturi de aceste substante toxice exista altele fata d e care organismul nu reactioneaza decat dupa un prealabil contact sensibilizant. Agentii chimici care sunt toxici numai pentru pielea indivizilor sensibilizati prin contacte repetate, poarta numele de alergene. Reactia cutanata fata de dive rse alergene nu depinde atat de natura acestora, cat de starea de hipersensibili tate in care se afla individul respectiv. Pielea acestor indivizi reactioneaza l a contactul cu doze mici de alergen, prin inflamatie de tipul exemei. Acesta est e mecanismul de producere al multor eczeme profesionale. Initial, la locul de co ntact al substantei chimice cu pielea sensibilizata ia nastere o dermita de irit atie caracterizata prin eritem, edem, si bule, ca mai tarziu, pe masura ce sensi bilitatea creste, sa se produca eruptia eczematiforma eritemato-veziculoasa, car e depaseste suprafata de contact. Dermatita eczematiforma chimica, ca orice eczema de cauza externa, este capabila sa produca reactii secundare la distanta, de tipul eczematidelor. Pielea tinerilor si batranilor este mai putin rezistenta la agentii chimici irit anti. Pielea uscata este mai susceptibila decat cea grasa. Pielea cu reactivitate normala raspunde de obicei la iritatiile chimice printr-o reactie inflamatoare, numita dermita de iritatie chimica, al carei tip este der mita produsa de substantele vezicante. Exista indivizi care fac dermite de conta ct in prezenta unor substante in general bine tolerate de altii. In aceste cazur i intervine susceptibilitatea individuala legata probabil de o stare de ensibili zare speciala. Dermita de iritatie chimica este cea mai simpla reactie a pielii fata de un agen t chimic. La locul contactului se produce o reactie eritemato-edematoasa acuta, care se acopera cu vezicule sau bule, prin spargerea carora iau nastere exulcera tii zemuinde si cruste. Leziunile sunt strict limitate la regiunea in care s-a p rodus contactul cu substanta iritanta. Dermatoze provocate de insecte. Pediculoza este provocata de paduchi, paraziti care fac parte din clasa insectel or. Se deosebesc trei varietati de paduchi, dupa forma si dimensiunile lor, dupa felul leziunilor pe care le provoaca si dupa localizari. Astfel se pot intalni pediculoza capului, dediculoza corpului si cea localizata in regiunile paroase. Printre alte insecte provocatoare de eruptii cutanate se mentioneaza puricele, p losnita sau paduchele de lemn, tantarii. Albinele si viespile produc la locul intepaturii o durere accentuata, urmata de o roseata si o tumefiere a regiunii. Cand intepaturile au fost numeroase, durere a este mai vie, tumefactia si mai pronuntata, totul fiind insotit de fenomene ge nerale grave, a febra, dispnee, astenie si uneori chiar moarte. Omizile provoaca si ele pe pielea omului eruptii cutanate pruriginoase, de tip e ritematos si veziculos, care se pot generaliza. Leziunile sunt mai mult lineare, datorate drumului parcurs de insecta, care isi depune, prin perii sai, veninul iritant al glandelor sale subcuticulare. Leziunile se vindeca de obicei spontan. Scabia sau raia este o dermatoza provocata de parazitul numit acarul scabiei. In general infectia pleaca de la femela, care isi depune oualele in grosimea strat ului cornos. In acest scop, gaureste epidermul cu ciocul sau si se introduce in el, unde isi sapa incetul cu incetul o galerie, din care nemaiputand iesi, moare in cele din urma la extremitatea acestui sant, nu inainte de a depune ouale, ca re in cateva zile se transforma in larve. Acestea ies prin niste mici orificii s i se raspandesc pe suprafata pielii, unde dupa alte cateva zile se transforma in nimfe. In tot acest timp nimfele, masculii si femelele se raspandesc pe tot cor pul, inteapa tegumentele pentru a se hrani si dau nastere la o serie de alte lez iuni. Tratamentul acestor leziuni se face cu pomezi antiparazitare continand sul f, carbonat de calciu, vaselina. Capusele sunt acarieni mai mari pana la 4mm lungime, care ataca toate animalele

si oamenii care traiesc mai mult in paduri. Prin intepaturile larvelor sau adult ilor, acesti paraziti provoaca omului o serie de leziuni pruriginoase, care pot duce la complicatii. Deoarece cand parazitul inteapa ramane infipt in piele, est e indicat a nu-l smulge cu violenta, pentru ca poate da nastere la supuratii cut anate. Cateva picaturi de benzina sau petrol aplicate pe el sunt suficiente pent ru a-l indeparta apoi cu usurinta. Paianjenii pot provoca si ei prin intepaturile lor, mai ales nocturne, dupa o in cubatie de 24 ore, leziuni inflamatoare si dureroase, in mijocul carora apar fli ctene cu un exsudat rosiatic-violaceu, care lasa apoi dupa ele ulceratii ce se v indeca prin cicatrice. In formele mai grave, intalnite mai des in tarile tropica le, leziunile cutanate se pot necroza si extinde, insotindu-se de febra ridicata si alte forme generale grave care pot duce uneori chiar la moarte. Tratamentul consta in deschiderea si dezinfectarea flictenei, cu aplicari ulterioare de pans amente umede antiseptice. Sorpionii, prin intepaturile lor in piele, provoaca si ei, cu ajutorul unui ac, de-a lungul caruia se scurge veninul, o leziune papuloasa, de coloratie violacee , pe suprafata careia apare o flictena inconjurata de o zona inflamatoare accent uata. Uneori leziunea cutanata este insotita de fenomene nervoase generale sub f orma de crize convulsive. Tratamentul consta in extragerea acului cu o pensa, de schiderea si dezinfectarea flictenei, urmata de pansamente umede antiseptice. Dermatoze cu etiologie necunoscuta Tratamentul dermatologic constituie una din cele mai importante probleme, care i ntereseaza atat pacientul cat si medicul dermatolog, deoarece ambii sunt interes ati in a vindeca dermatoza in timpul cel mai scurt si de a preveni eventualele r ecidive. Tratamentul dermatozelor produse de factori etiologici cunoscuti nu ar trebui sa intampine dificultati, deoarece se cunosc multe substante care permit tratamenu l cauzal. In cazurile dermatozelor de etiologie necunoscuta se intalnesc numeroase esecuri datorita neintelegerii faptelor patologice in ansamblul lor, neglijarii descope ririi legaturilor care exista intre organism si dermatoza respectiva si in speci al necunoasterii influentei pe care o are sistemul nervos in toate manifestarile morbide ale pielii si superficialitatii cu care se trateza aceasta problema imp ortanta. Dermatologie estetica Dermatologia estetica este acea latura a dermatologiei care ofera solutii divers e pentru problemele de mbatrnire ale pielii, mentinerea aspectului sanatos, dar si proceduri neinvazive pentru tratarea unor boli de piele care si gasesc rezolvare a cu ajutorul medicinii estetice. Practic, specialistul n dermatologie estetica e ste nalt calificat n domeniul procedurilor estetice, cum ar fi: peelingul chimic, dermabraziunea, lasere medicale, lumina intens pulsata, radiofrecventa, undele d e soc, fillere, tratamente cu toxina botulinica sau diverse interventii chirurgi cale asupra pielii. Dermatologia estetica a evoluat foarte mult n ultimii ani, iar tehnologia de ultima ora ne ajuta sa venim n ntmpinarea tuturor solicitarilor, oferind solutia ce a mai potrivita, personalizata pentru fiecare situatie n parte. Daca nainte proced urile erau destul de invazive, iar rezultatele, desi bune, nu confereau n final a cel aspect de natural, acum avem cam tot ce ne trebuie pentru ca pacientii nostr i sa plece de la cabinet cu un aspect natural, fara cicatrici. S-au facut progre se mari n domeniul laserelor si n general n domeniul tehnologiilor neinvazive, care ne ajuta sa rezolvam chiar si probleme grave. As putea spune ca cel mai frecvent solicitate n ultima vreme sunt tratamentel e de nfrumusetare si ntinerire pe baza de toxina botulinica si tratamentele de ump lere cu acid hialuronic, modelarile de volume faciale, tratamentul cearcanelor, precum si procedurile de rejuvenare, cum ar fi tratamentele laser si radiofrecve nta subablativa. Problemele estetice cu care se confrunta femeile sunt nenumarate, inamicul n umarul unu fiind, fara drept de apel, celulita. Urmeaza apoi vergeturile, riduri le si n general tonifierea si rejuvenarea pielii, pe care orice femeie si-o dores te. Daca acum ctiva ani tendinta generala era de nfrumusetare, uneori de moment, a

cum femeile sunt mai constiente ca frumusetea nseamna un aspect natural care treb uie ntretinut pe termen lung. Eu am o experienta de peste 16 ani n dermatologie si am paciente pe care le-am preluat acum 8-10 ani care arata neschimbate si acum, deoarece am stabilit mpreuna programe personalizate de ntretinere care au dat rez ultate. Indiferent de vrsta, tabieturi sau statut social, fiecare dintre noi ne confr untam frecvent cu cel putin una dintre problemele specifice fiecarei vrste: ridur i, vergeturi, acnee, celulita, cicatrici, caderea parului, si lista poate contin ua. Pentru ca nu exista o reteta universal valabila, ncercam de fiecare data sa gas im, individual, cea mai buna solutie pentru rezolvarea lor. Si la acest capitol intervin tot felul de ntrebari: Unde sa merg? Care este c el mai bun medic? Ce procedura este mai bine sa folosesc, astfel nct sa nu simt du rere sau disconfort? Care este tehnologia care mi poate rezolva problema ntr-un mo d delicat si rapid? etc. De aceea, conceptul clinicii noastre nseamna n primul rnd solutii integrate ntr-un sigur loc, 16 ani de experienta certificata n dermatologi e, tratamente fara durere pre si postinterventii, aparatura de ultima ora obtinu ta n pre-selling, siguranta actului medical, profesionalism, delicatete si cei ma i buni specialisti n medicina estetica. Solutiile sunt neinvazive si au la baza t ratamente si proceduri ce trateaza probleme si redau aspectul frumos si sanatos al pielii, pastrnd n acelasi timp un aspect natural, care nu tradeaza vizita ntr-un cabinet dermatologic. Ca tehnologie mai speciala as aminti eMax platforma unica n Romnia -, solutia completa pentru o gama de boli si probleme ale pielii. Avantajul major al acestei platforme este faptul ca, n functie de diagnosticu l fiecarui pacient, putem aborda ntr-o singura sedinta mai multe aspecte ale prob lemei, salvnd timp si avnd rezultate mult mai rapide. De exemplu, pentru zona fete i, avem optiunea eMax Triniti, care nseamna 3 pasi ntr-o singura sedinta: stergere a, petelor, tonifiere, rejuvenare dar si tratamentul de ntinerire prin ablatie fr actionata. Tot cu eMax putem trata acneea cu rezultate excelente, putem ndeparta parul nedorit prin epilare definitiva. De asemenea, eMax este singurul laser apr obat de FDA pentru tratarea ridurilor. Folosim tehnologii de ultima ora, n asa fel nct sa oferim solutii individualiza te pentru absolut fiecare tip de problema. Printre cele mai importante as aminti FotoFinder, care este state of the art n diagnosticul tumorilor cutanate, Velasmoo th PRO singurul tratament mpotriva celulitei aprobat de FDA, laserul pulsat Vbeam Perfecta, care trateaza eficient orice leziune vasculara a pielii, tratamentele Intraceuticals si Meder - sisteme revolutionare noninvazive destinate ridurilo r, care suplimenteaza traditionalele tratamente mai invazive cu substante active precum Botox, acid hialuronic. n final as putea spune despre dermatologia estetica faptul ca este o ramura i novativa, delicata, curata si spectaculoasa, care ne permite sa facem oamenii fe riciti. Mai fac si acum dermatologie pura si chirurgie dermatologica. 7 ani am l ucrat n spitale publice,10 ani n clinici private, iar acum ncerc sa mbin dermatologi a cu medicina estetica. Sunt convinsa ca dermatologul cunoaste cel mai bine piel ea si transformarile ei, ca acesta poate gasi cele mai bune solutii. Bolile glandelor sudoripare Glanda sudorala glanda exocrina anexa a epidermului, care secreta sudoarea. - glandele sudorale apocrine sunt prezente in regiunea anala si genitala, precum si in axile. Ele sunt intotdeauna in legatura cu un folicul pilos, unde se imbi na cu canalul lor excretor. Sudoarea apocrina vascoasa si cu un miros specific, are un rol putin cunoscut la specia umana - Glandele sudorale exocrine, mult mai numeroase decat cele apocrine, predomina in palme si pe suprafetele plantare Ele poseda un canal excretor care se deschid e la suprafata pielii printr-o deschizatura -porul. Sudoarea eccrina, bogata in apa si in clorura de sodiu (sare), participa la reglarea temperaturii corpului: atunci cand temperatura exterioara tinde sa creasca, sistemul nervos vegetativ c omanda secretia de sudoare, a carei evaporare face sa se piarda caldura.

Patologie - Hiperhidroza este o secretie prea abundenta de sudoare, constituind uneori chiar un handicap social si profesional. Ea se trateaza prin aplicarea lo cala de produse antiperspirante (saruri de aluminiu), prin electroliza (curent e lectric), chiar prin ablatia chirurgicala de glande sudoripare. Hidrosadenita este un mic abces al unei glande sudoripare, care se trateaza cu a ntibioterapie sau ablatie chirurgicala. Modulul 4 Artificiile infrumusetarii: produsele cosmetic Dictionar de ingrediente cosmetice In cosmetice putem gasi o foarte mare varietate de tipuri de ingrediente, fiecar e dintre ele avand un anumit rol in compozitia produsului. In continuare o sa va prezentam cateva dintre substantele cele mai des intalnite in produsele cosmeti ce - denumirile substantelor sunt in limba engleza, asa cum apar ele pe listele INCI: - Acetone (acetona) solvent folosit mai ales in solutiile pentru indepartarea la cului de unghii (asa cum stie toata lumea) si de asemenea in lotiunile tonice; p oate irita si usca pielea (in functie de concentratia in care e prezent); - Acetylated Lanolin Alcohol (alcool lanolinic) alcool care nu usuca pielea, ci dimpotriva o catifeleaza; este de asemenea antiiritant si antialergic, dar poate bloca porii, mai ales la persoanele predispuse, si poate provoca astfel eruptii de puncte negre si alte imperfectiuni; - Acrylates Copolymer ingredient folosit pentru diminuarea excesului de sebum; - Alcohol SD-40/ SD Alcohol 40/ Alcohol SDA-40 - alcool cosmetic purificat, care se evaporeaza instantaneu, lasand substantele active sa patrunda in piele; poat e avea si proprietati antibacteriene, si este mai putin iritant decat alcoolul e tilic (ethyl alcohol); - Algae/Seaweed Extract (extract de alge marine) substanta emolienta, cu presupu se proprietati antioxidante; - Allantoin (alantoina) o subtanta extrasa din plante, cu proprietati calmante s i antiiritante pentru piele; - Alpha Hydroxy Acids (AHA) grup de substante active extrase in general din aciz i de fructe (acidul citric, extras din lamai; acidul glicolic, extras din sfecla de zahar; acidul lactic, extras din lapte; acidul malic, extras din mere), care ajuta la exfolierea pielii, in concentratii mari (peste 6-8 %), si la hidratare a ei, in concentratii mai mici; de asemenea, favorizeaza patrunderea in piele a altor ingrediente; sunt foarte folositi in produsele depigmentante, antirid, si antiacneice, dar pot fi iritanti pentru piele, si sunt fotosensibilizanti (cresc sensibilitatea pielii fata de radiatiile solare) ; - Alpha Lipoic Acid (acid alfa-lipoic) substanta antioxidanta; - Ascorbic Acid/ L-ascorbic acid vitamina C, este folosita in cosmetica drept an tioxidant, si in concentratii mari ajuta la regenerarea pielii, la corectarea pe telor pigmentare si la sinteza colagenului; - Ascorbyl Palmitate substanta conservanta si antioxidanta; - Beeswax ceara care hraneste pielea si actioneaza ca o bariera in calea factori lor nocivi din mediu; - Benzoyl Peroxide substanta activa antibacteriana, folosita in produsele antiac neice; poate usca si irita pielea; - Beta Hydroxy Acid (BHA) acid salicilic: este folosit pentru exfolierea pielii si in tratamentul acneei si al punctelor negre; - Boric Acid (acid boric) acid conservant si antiseptic, dar potential iritant; - Camphor (camfor) substanta astringenta, folosita impotriva iritatiilor; - Carbomer (934, 940, 941, 980, 981) substante stabilizante si texturizante; - Carmine (carmin) pigment rosu, potential iritant; - Ceramides (ceramide) substante hidratante; - Ceteareth/ cetearyl/ stearyl/ cetyl Collagen (colagen) substanta folosita pentru hidratarea pielii (atentie insa, co lagenul topic nu poate inlocui colagenul continut in derma, deoarece nu poate pa

trunde atat de adanc in piele); - Cyclomethicone/ Dimethicone tipuri de silicon care dau o textura placuta produ selor cosmetice fara a bloca porii; - EDTA - conservant care poate provoca dermatite de contact; - Elastin (elastina) substanta hidratanta, care, la fel ca si colagenul topic, n u poate patrunde in derma; - Glycerin (glicerina) hidrateaza pielea si o protejeaza; - Glycine amino-acid vital pentru sinteza colagenului; - Grape Seed Extract extract din seminte de struguri, un antioxidant foarte pute rnic; - Green Tea Extract extract de ceai verde, un antioxidant foarte eficient; - Hyaluronic/ Cyclic Acid/ Sodium Hyaluronate (acid hialuronic) substanta foarte hidratanta, poate retine de 1000 de ori mai multa apa fata de propria greutate; ajuta de asemenea alte ingrediente sa patrunda in piele; - Isopropyl Alcohol substanta cu proprietati antibacteriene, poate usca pielea; - Isopropyl Palmitate/ Isostearate/ Myristate substante emoliente, comedogene (b locheaza porii); - Kaolin argila folosita in pudre si masti pentru indepartarea excesului de sebu m; - Lanolin (lanolina) grasime extrasa din lana de oaie, folosita ca emolient; poa te fi iritanta si comedogena; - Octyl Methoxycinnamate substanta folosita ca ecran solar chimic; poate provoca dermatite de contact la persoanele predispuse; - Octyl Palmitate substanta hidratanta non-grasa; - Oxybenzone ecran solar chimic; - Panthenol vitamina B5, substan umectanta, ajuta si la vindecarea ranilor; - Parabens conservanti foarte utilizati in industria cosmetica; - Petrolatum substanta hidratanta si emolienta, neiritanta, dar potential oclusi va pentru pori; - Poly Hydroxy Acid (PHA) substante asemanatoare acizilor de fructe, dar mai put in iritante; - Propylene Glycol substanta hidratanta, potential iritanta; - Retinol substanta derivata din vitamina A, liposolubila, folosita in tratament ele antirid; Retinyl Palmitate derivat al vitaminei A, mai stabil decat retinolu l si mai putin iritant; Retinyl Palmitate Polypeptide forma de vitamina A hidros olubila; - Sil Powder/ Proteins substante folosite pentru hidratarea si hranirea pielii; - Sodium Bicarbonate (bicarbonat de sodiu) substanta care neutralizeaza acizii, si astfel le diminueaza potentialul iritant; - Sodium Laurel Sulfate detergent, potential iritant, dar necancerigen; - Stearic Acid (acid stearic) acid gras folosit mai ales la producerea sapunuril or; potential iritant; - Sulfur (sulf) substanta antibacteriana folosita in produsele antiacneice; - Titanium Dioxide ecran solar fizic, protejeaza fata de radiatiile UVA si UVB; - Triclosan conservant si antiseptic; - Vitamina A hidrateaza pielea, reduce aparenta porilor, curata porii si reduce ridurile fine; este fotosensibilizanta si nu trebuie sa fie folosita de femeile gravide sau de cele care alapteaza; - Vitamina C stimuleaza sinteza colagenului; este un antioxidant foarte puternic ; - Vitamina D regleaza procesul de refacere si reinnoire a celulelor; - Vitamina E (Tocopherol) antioxidant, hidratant, ajuta pielea sa se apere de ra diatiile ultraviolete. Asa cum se poate vedea din aceasta lista, unele substante sunt folositoare tutur or tipurilor de piele, si au multiple valente benefice, pe cand alte substante p ot fi iritante sau pot bloca porii, provocand eruptii de puncte negre sau episoa de acneice. Putem sti astfel ce ingrediente ar trebui sa fie continute in produs ul pe care il dorim, sau de ce substante trebuie sa ne ferim (de exemplu, tenuri le mixte/grase trebuie sa se fereasca de substante derivate din lanolina, de iso propili, uleiuri etc

Ingrediente cosmetice ce trebuie evitate 1. Imidazolidinyl urea si diazolidinyl urea - sunt cele mai frecvente substante conservante folosite, dupa parabeni (compusi sintetici inclusi in aproape toate categoriile de produse cosmetice). Academia Americana de Dermatologie le-a etich etat drept principala cauza care determina aparitia dermatitei. Aceste doua subs tante sunt cunoscute si sub denumirea: Germall II (diazolidinyl urea) si Germall 115 (imidazolidinyl urea). Niciuna dintre ele nu are un efect antifungic si est e necesara combinarea lor cu alte substante conservante. Aceste substante chimic e sunt toxice pentru organism. 2. Methyl/propyl/butyl/ethyl paraben - sunt conservantii cei mai utilizati in in dustria cosmetica. Folositi pentru a inhiba dezvoltarea bacteriilor si pentru a prelungi valabilitatea produsului cosmetic, acestia sunt toxici. Studiile efectu ate au aratat ca pe langa reactiile alergice si iritatii ale pielii, acesti para beni se intalnesc in tesuturile tumorale ale femeilor care se confrunta cu cance rul mamar. Asadar, absorbtia lor in organism si acumularea in timp pot cauza can cer. 3. Uleiul mineral si derivatele sale (parafina si alte petrochimicale) sunt prod use sintetice ale petrolului procesat chimic. Ele, de obicei, pot insuma 10% din produsul cosmetic si sunt considerabil folosite pentru pretul lor scazut, o mar e stabilitate si o usoara integrare in orice formula. Cand sunt folosite in cosm etice, ele blocheaza porii si inhiba functiile naturale ale pielii. (Sursa: Korr es) Este folosit in foarte multe produse (Uleiurile pentru bebelusi contin 100% ulei mineral!). 4. Sodium Lauryl Sulfate (SLS) - substanta sintetica folosita in majoritatea sam poanelor, spumantelor de baie si sapunurilor. Cauzeaza iritatii ale ochilor, ale pielii, caderea parului si alte reactii alergice. Este adesea "deghizata" intro substanta pseudo-naturala, prin explicatia ca "provine din nuca de cocos". Int eractionand cu alte substante formeaza nitrati, care sunt recunoscuti ca si subs tante cancerigene. 5. Propylene Glycol - este un element standard pentru majoritatea extraselor din plante. Este sintetic si a fost legat, in mod repetat, de un numar mare de aler gii si reactii toxice. (Sursa: Korres). 6. Talcul - numeroase studii stiintifice au descoperit ca o aplicare frecventa a pudrei de talc in zona genitala este asociata cu o crestere a riscului de apari tie a cancerului ovarian. 7. Lanolina - emolient obtinut din lana oilor. Este folosita in compozitia rujur ilor si a cremelor si poate provoca forme grave de acnee. De obicei, lanolina fo losita in industria cosmetica este contaminata cu pesticide si insecticide. 8. Stearalonium Chloride - substanta chimica folosita ca si ingredient in balsa mul de par si in diferite creme. Este toxica si cauzeaza reactii alergice. Se su stine ca ar avea proprietati de hidratare si este mult mai ieftin si usor de fol osit in compozitia balsamurilor de par decat proteinele si extractele din plante (care intr-adevar aduc beneficii pentru sanatatea parului). 9. Parfumurile sintetice - pot avea peste 200 de ingrediente in compozitia lor. Bineinteles ca nu ai cum sa afli care anume sunt acestea, din moment ce pe etich eta este precizat un simplu cuvant "Parfum/Fragrance". Cateva dintre problemele pe care le cauzeaza aceste parfumuri sunt: migrenele, ameteala, iritatii ale pie lii, hiperpigmentare, tuse violenta, voma. 10. Vopselele sintetice - sunt folosite cu scopul de a "infrumuseta" aspectul co mpozitiei. Trebuie evitate cu orice pret. Le poti recunoaste deoarece sunt inscr iptionate pe eticheta ca si FD$C sau D$C urmate de o culoare si un numar. De exe mplu: FD$C Red No. 6 / D$C Green No. 6. Aceste vopsele sintetice sunt considerat e a fi cancerigene. Daca pe produsul pe care tocmai intentionezi sa-l cumperi ve zi inscriptionat acest lucru, mai bine renunta la el! Compusi periculosi din preparatele cosmetice Parabenii sunt compusi sintetici pe care ii intalnim in aproape toate categoriile de produse cosmetice de tipul deodorantelor/ antiperspitantelo r, cremelor si lotiunilor de corp, sampoanelor, gelurilor de dus, cremelor pentr u maini, fata, corp, rujurilor si parfumurilor. Pe seama parabenilor se pune una dintre bolile devastatoare pentru femei - cancerul de san -, deoarece acestia p

ot reactiona negativ cu tesuturile din profunzime. Acumularea parabenilor poate duce chiar la modificari la nivelul celulelor si la transformari maligne ale ace stora. Cu alte cuvinte, acele produse pe care le folosim ca sa ne ingrijim sau c a sa ne infrumusetam ne pot crea probleme de sanatate. Este un paradox ca noi fo losim produsele ca sa fim mai curati, mai sanatosi, iar in final ne alegem cu to t felul de ponoase. De la stadiul simplu al dermatitelor, al alergiilor, atat de raspandite la aceasta ora, se poate ajunge la forme de cancer puse pe baza unor ingrediente din aceste produse. Din pacate, astazi nimic nu mai e natural, sau aproape nimic. Nu putem sa mergem in magazine cu o lista a substantelor toxice c ontinute de cosmetice si sa "verificami care dintre produse nu le contin. Un ast fel de exercitiu ne va duce la constatarea ca majoritatea produselor de igiena s i de ingrijire au in compozitie "parabenii. Desigur ca ne alertam la auzul unor astfel de informatii si daca incercam sa schimbam ceva in modul nostru de viata vom vedea ca ne va fi foarte greu. Oferta produselor naturale nu este atat de bo gata pe cat am dori si faptul ca pe un produs scrie "naturali sau "fara conserva ntii nu ne da garantia ca este si adevarat. Sau chiar daca o parte din ingredien tele acestor produse "declaratei naturale sunt cu adevarat naturale, cealalta pa rte poate sa fie constituita din produsi sintetici. Alaturi de parabeni, special istii au mai dat o lista a altor ingrediente mai mult sau mai putin nocive, inta lnite in produsele de igiena si de ingrijire: imidazolidinyl ureea, diazolidinyl ureea, ethyl paraben, sodium lauryl sulfat, lanolina, parfumurile sintetice, vo pselele sintetice etc. Este greu sa schimbam sensul evolutiilor inregistrate pe piata produselor. Si, chiar daca am dori sa ne "convertimi la produsele naturale , tot ne-ar fi greu. Am umbla prin farmacii sau magazine specializate, dar proba bil tot n-am gasi decat cu mari eforturi produse naturale 100%. Sa ne ferim, ata t cat putem, de folosirea excesiva a produselor de ingrijire corporala bazate do ar pe ingrediente chimice sau artificiale. Sa ne gasim produse care, macar in pa rte, contin ingrediente naturale sau organice. Sa le evitam pe cele care au in c ompozitie "parabenii. Poate doar asa producatorii lor, prin lipsa de solicitare a produsului respectiv de pe piata, vor cauta inlocuitori pentru ingredientele n ocive organismului uman. Modulul 5 Ingrijirea tenului - primul pas spre o impresie pozitiva Clasificarea tenului in functie de diversele tulburari metabolice Cea mai frecventa ?i cunoscuta clasificare a tenului este: ten normal, ten usca t, ten gras ?i ten mixt. nsa o clasificare mai complexa ar fi: n func?ie de metabolismul lipidelor: - ten uscat - ten gras (ten gras uleios, ten gras asfixic, ten gras acneic) n func?ie de metabolismul apei: - ten hidratat - ten deshidratat - ten hiperhidratat n func?ie de metabolismul proteinelor ?i glucidelor: - ten pletoric - ten ca?ectic n func?ie de metabolismul vrstei: - tenul copilului - tenul de la pubertate - tenul adultului - tenul senil n func?ie de ordin vascular: - eritroza - cuperoza - acneea rozacee este rar ntlnit ?i de obicei apare la tineri, ?i la oamenii sanato?i Tenul normal . Pielea este mata, elastica, neteda, fara riduri ?i puncte negre. Are o hidrata

re optima, secre?ie de sebum echilibrata ?i nu are zone uscate sau grase. Tenul uscat pielea este fina, ofilita, palida. Acest tip de ten nu produce sebum . Pielea se descuameaza, se rideaza u?or ?i nu are pori vizibili. Tenul gras se ntlne?te la tineri, n perioada de pubertate, precum ?i la persoanele corpolente. Acest tip de ten produce sebum n exces, are porii deschi?i ?i ncarca?i , comedoane ?i puncte negre (tenul gras asfixic). Pielea luce?te, se rideaza mai greu (tenul gras uleios). Suprafa?a pielii are reac?ie alcalina, ceea ce duce l a pierderea proprieta?i de protec?ie, ca urmare n piele ncep sa patrunda microbi c are genereaza procese inflamatorii ?i astfel apare acneea (tenul acneic). Tenul mixt este cel mai des ntlnit. n ea se mbina caracteristicile celorlate tipuri de ten. De obicei zona T (frunte, nas, barbie) este mai grasa; obrajii ?i zona d in jurul ochilor fiind uscate. Tenul nostru evolueaza n timp n func?ie de alimenta?ie, schimbarile hormonale, med icamente, produsele cosmetice folosite necorespunzator, predispozi?ii genetice, etc. Un rol important n evolu?ie l au ?i factorii externi: soarele, frigul, vntul, umiditatea, gerul, etc. Dar ?i factorii interni: stresul, grijile zilnice, etc. Tenul nostru evolueaza ?i n func?ie de anotimp: iarna tinde sa devina mai uscata, ea are nevoie de hranire ?i protec?ie contra frigului ?i a vntului, n timp ce var a tenul are nevoie de protec?ie solara ?i de creme hidrantante, u?oare. Un alt factor important n evolu?ia pielii este soarele, care totodata este ?i cel mai temul du?man al pielii, deoarece creeaza radicalii liberi, care duc la dist rugerea colagenului ?i elastinei din piele. Expunerile prelungite la soare pot d uce la apari?ia cancerului de piele. Valoarea PH-ului poate contribui la diferite probleme ale pielii (acneea); de ac eea trebuie sa fie pastrata n limitele normale cu ajutorul diferitelor solu?ii sa u creme ajutatoare. PH- ul masoara aciditatea pielii ?i trebuie sa se situeze ntr e valorile 4.5 5.5. Cu ct PH ul e mai mare, cu att aciditatea este mai mare ?i poat e omor pe lnga bacterii ?i microbii daunatori chiar ?i microorganismele bune . Diferentieri de ten Pielea, ca si celelalte organe, sufera in decursul vietii o serie de modificari ale starii sale morfo-functionale. Aceste modificari sunt accentuate si de faptul ca, fiind un organ extern, este s upusa actiunii diversilor factori fizici si chimici. Procesul de degenerare este mai accentuat si mai evident la nivelul regiunilor d escoperite. Cercetand modificarile care le sufera pielea in diferitele etape ale Vietii s-a constatat ca activitatea fiziologica a acestui organ creste pana in jurul varste i de 25 de ani. Intre 25 si 40 de ani, functiile se stabilizeaza, pentru ca dupa aceasta varsta sa inceapa diminuarea lor, care duce treptat la stadiul de senes centa Examenul cosmetic si fisa cosmetica Examenul cosmetic este o etapa premergatoare tratamentului cosmetic. Prinrealiza rea lui cautam sa obtinem o serie de informatii care sa ne ajute sa punem corect diagnosticul de ten. Este foarte important ct de corect este acest examen deoarec e deaceasta depinde alegerea procedeelor si produselor ce vor fi folosite n timpu ltratamentului. Daca alegerea este gresita efectele tratamentului pot sa fie neg ative. Examinarea ncepe nca de la intrarea clientei n cabinet, pe fata nedemachiata , la lumina natuarla. Observatiile facute ne ajuta sa facem anumite recomandari la sfrsitul tratamentului legate de machiaj, corecturi ale liniei sprncenelor, res pectarea liniei modei n mbracaminte sau coafura, alimentatie, regim de viata. Exam enul cosmetic se desfasoara n mai multe etape. Examinarea vizuala dupa demachiere si completarea ei. La eacest examen vomobserva tipul morfologic al fetei: oval, rotund, patrat, triunghi, diamant. Studiul ridurilor: de expresi e la tenul normal, liniare -superficiale sau n retea la tenuluscat deshidratat, c ute, piluri datorate vrstei. Examinarea culorii pielii: alb-rozata caracteristica tenului normal, sau o culoare modificata din cauza unor imperfectiuni ale pieli i. Imperfectiunile pot fi de natura pigmetara, vasculara sau alta natura. Dintre imperfectiunile de natura pigmentara putem recunoaste: efelidele (pistruii), ne vii celulari de culoarea pielii, roz sau galbeni si uneori sunt acoperiti defire

de par, cloasma gravidica, melanoza Riehl ce se regaseste n special la tenuriles enile, vitiligo este o afectiune ce se manifesta prin lipsa de pigmenti pe regiu ni binedeterminate. Imperfectiuni de natura vasculara putem observa diferite for me de angioame. Imperfectiuni de alta natura putem observa: puncte de millium sa u puncte decolesterol, hipertricoza, cicatricile inclusiv cele ramase n urma extr agerilor decomedoane, xantelasma este localizata n regiunea pleoapelor sub forma unor pete galbene. Prin examinare vizuala putem observa si aspectul pielii si al porilor: piele lucioasa cu pori dilatati asemanatori cojii de portocala la tenu l gras uleios, piele mata cu pori mici, asemanatori firului de par la tenul usca t, pori nchistati cu comedoane si piele cenusie la tenul gras asfixic si pori mar i, chisturi, pustule acneice si o piele rosietica latenul acneic. Legat de aceste observatii vizuale la palpare vom face urmatoarele constatari: L a trecerea degetelor pe suprafata pielii vom putea constata gradul de finete ala cesteia. La tenurile normale pielea este fina iar la celelalte tipuri de tenuri aspectul pielii este modificat fie din cauza uscaciunii fie din cauza comedoanel or sau a pustulelor si chisturilor. La palpare vom simti elesticitatea, aderenta si tonusul muscular, aspecte care sunt determinate de calitatea fibrelor elesti ce si musculare din derm. La tenurile normaleacestea vor fi normale pe cnd la ten ul uscat vor fi diminuate n functie de vrsta, iar la tenurile grase vor fi apropia te de normal. Tenurile uscate pierd mai repedetonicitatea si elesticitatea din c auza suporului plastic al pielii care este extrem desubtire la aceste tenuri. n s chimb la tenurile grase elasticitatea si tonicitatea muschilor se mentine ntr-o c onditie buna un timp mai ndelungat datorita suportului plastic binereprezentat. A ceste aspecte ne sunt deja anticipate de la examenul vizual adica: latenurile us cate unde apar riduri vom fi siguri ca elasticitatea si aderenta suntdiminuate t ocmai pentru ca ridurile sunt generate de o diminuare a acestora. Latenurile gra se unde suportul plastic este prezent, muschii si pastreaza elesticitatea un timp mai ndelungat. Prinznd pielea la nivelul pleoapei inferioare vom constata ca se f ormeaza o cuta care persista la tenurile uscate si atunci vom sti ca avem o cant itate de apa insuficienta n piele sau cuta si revine rapid la normal si n acest caz stim ca avem o cantitate de apasuficienta n tesuturi. Pentru a sti daca pielea v a reactiona negativ la extragerea comedoanelor putem trasa olinie pe frunte cu c apatul pensetei, daca linia se coloreaza repede si intens nseamna ca pielea este sensibila si manevrele facute n timpul tratamentului nu trebuie sa aiba intensita te prea mare. Exista mai multe aparate cu care se poate face examinarea pielii d intre acestea celemai folosite sunt lupele, lampa Wood si Ph metru. Examinarea cu lupa urmareste o apreciere mai exacta a aspectelor tenului. Examinarea cu lampa Wood care este o lampa cu oxid de nichel care emite radiatii ultraviolete, pune n evidenta mai multe tipuri de fluorescente: -albicioasa la tenul gras -violacee la tenul normal-intunecata la tenul uscat -slaba la tenul deshidratat Examenul cu Ph-metru: stabileste valoarea Ph-ului care se situeaza ntre 0-14. ntre0si 7 pH-ul este acid, iar ntre 7 si 14 pH-ul este alcalin. Se considera valoarea normala a pH-ului sit uata ntre 4,5 si 6,5. Tinnd seama de aceste valori la un ten uscatse va pune n evid enta un pH acid, sub 7, iar la un ten gras vom gasi un pH alcalin, peste 7. Valo area pH-ului este extrem de importanta pentru ca ea ne da relatii despre sensibi litatea tenului la factorii microbieni. Cu ct pH-ul este mai alcalin cu att predis pozitia tenului spre infectii este mai mare. De aceea n timpul tratamentului treb uie sa aplicam produse si procedee care sa reduca valoarea pH-ului aducnd-ospre z ona de aciditate. La final este stabilit diagnosticul de ten si sunt trecute primele observatii de spre schema detratament propusa, precum si sfaturile pentru ngrijirile pentru aca sa. NUMELE : VRSTA : PROFESIA: ALERGII : RETUSURI DE PROPUS:

Ten normal uscat gras uleios asfixicacneic Riduri Aspectulmorfologic Aspectul pielii Coloratia Imperfectiuni inestetice Granulatia Elasticitatea Aderenta Turgor Tonus Sensibilitate Ph Diagnostic Interval detratament ngrijiri pentru acasa Schema de tratament

Modulul 6 Calea spre un ten frumos: tratamentul cosmetic Generalitati Procesul de curatire, hranire, hidratare, tonifiere Tonusul este starea fiziologica normala de contractie a muschilor. Datorita obos elii, varstei sau a unor tulburari interne, se poate instala atonia musculara. P ielea isi pierde aspectul ferm, intins, devine flasca. Tonusul diminuat (atonia musculara) este frecvent intilnita la tenurile senile, ca urmare a varstei inaintate, cand procesele chimice de la nivelul muschilor su nt diminuate, si la temurile casectice (consecinta a tulburarilor interne). Tonifierea si revitalizarea tesuturilor se pot realiza prin tratamente cosmetice efectuate la cabinet si ingrijiri rationale aplicate la domiciliu. In cadrul tratamentului cosmetic se vor folosi toate procedeele mecanice, fizice , chimice, menite sa stimuleze fibrele elastice si musculare si procesele metabo lice celulare, precum si cele de regenerare a pielii. Mijloace de realizare a tonifierii Mijloace mecanice Masajul manual: folosind miscarile energice; ciupit, palmuit, tapetat, arpegii, efectuate cu rapiditate, dar fara intensitate, se produce o stimulare a fibrelor elastice si musculare, o activare a circulatiei sanguine si limfatice, o revita lizare a tesuturilor (obtinuta printr-o mai buna hranire a lor datorita afluxulu i sanguin). Mijloace fizice Pulverizarile reci, realizate cu Vaporelul. Folosind jetul filiform, lichidele s unt proiectate cu presiune, produc o lovire a pielii, stimuland fibrele elastice si musculare. Pulverizarile se fac cu infuzii tonice, menta, rozmarin, lotiuni tonice, (de por tocale), sucuri de fructe (capsuni, struguri albi, apa minerala). Pulverizarile cu Carbatomul. Particulele de lichid (acid carbonic) fiind proiect ate pe piele cu presiune actioneaza asupra fibrelor musculare, si elastice, stim ulandu-le. Scanteierile cu electrodul plat al Electrodermului peste o compresa umezita sau prin deplasarea lui la o mica distanta de piele. Scanteierile ce se produc actio neaza asupra fibrelor musculare si elastice. Ozonul produs in timpul descarcaril or electrice (scanteierilor) inlesneste procesele metabolice celulare, contribui nd la refacerea si revitalizarea tesuturilor. Masajul cu ventuza de pertrissage a Sebaspirului face o gimnastica musculara, st imuland tonusul fibrelor musculare actioneaza circulatia sanguina. Hiperemia ce urmeaza masajului inseamna un aflux marit de sange la nivelul pielii, bogat in s ubstante nutritive si oxigen, precum si intensificarea schimburilor intercelular

e. Folosirea curentilor interferentiali ai Estetodinului. Datorita contractiilor ri tmate se produce o gimnastica musculara si vasculara. Pulverizarile calde cu vapori ozonizati folosind Vapozonul timp de 10 min peste crema de masaj sau mastile hranitoare, cu substante biologic active, se usureaza patrunderea acestora in piele. Vaporii ozonizati imbunatatesc respiratia cutanata, intensificand si procesele d e oxigenare si de regenerare celulara, de la nivelul pielii si al muschilor. Ionizarile Se realizeaza cu fructe sau sucuri de fructe, cu actiune tonifianta: portocale, struguri albi. Folosirea vibratorului Vibratiile produse de motorul vibratorului sunt transmise pielii prin piesele an exe. Actioneaza asupra fibrelor elastice si musculare, stimulind starea lor de c ontractie. Mijloace chimice Cuprind produsele active incorporate in creme, masti, infuzii lo-tiuni tonice, a stfel: Vitaminele uleioase (A, E, F), incorporate in creme, patrund in piele si partici pa la procesele metabolice din piele, la refacerea si revitalizarea ei. Extractele de fructe, algele marine, preparate din polen, laptisor de matca, ext ractele embrionare, introduse in creme si masti, furnizeaza pielii oligoelemente le, aminoacizii necesari in desfasurarea proceselor metabolice celulare; materii le necesare pentru constituirea membranelor protoplasmatice, a fibrelor muscular e, elastice. Lotiunile tonice, esentele aromatice au o actiune chimica stimulanta asupra fibre lor musculare si nervoase din piele. Procedeul clachetelor Este un procedeu folosit atat pentru hidratare, cat si pentru tonifiere (claquet te inseamna plesnitoare). Folosind acest procedeu se actioneaza prin lovire asupra pielii (efect mecanic d e stimulare a fibrelor musculare). Se confectioneaza din vata sau flanela dreptunghiuri de 5 6 cm. Se inmoaie in infu zii tonice (menta, rozmarin, salcim, alun) sau in apa minerala. Se aplica loviri ritmice pe regiunea geniana si in regiunea submentoniera, de jo s in sus. Nu se apropie prea mult de ochi. Metoda se practica in completarea masajului la tenurile deshidratate, atone, ane mice (cu o circulatie incetinita) sau la sfarsitul tratamentului. Prin actiunea mecanica de stimulare a fibrelor elastice si musculare si cea chim ica (a solutiilor folosite) se reda pielii un aspect frumos. Procedeul clachetelor contribuie la o activare a circulatiei sanguine (vasoconst rictie urmata de vasodilatatie datorita actiunii mecanice la lovire). Afluxul de sange ce inunda fata dupa acest tratament, usureaza schimburile nutritive si re vitalizeaza tesuturile. Importanta rehidratarii in tratamentul cosmetic Apa si grasimile constituie suportul plastic al pielii. Ele asigura aspectul int ins, neted, catifelat al pielii. Deshidratarea se instaleaza ca urmare a unor tu lburari in metabolismul apei, determinate de varsta, boala, stare de oboseala, s au actiunea prelungata a factorilor fizico-chimici. Este suficienta o mica modificare a echilibrului fiziologic, pentru ca proportia de apa sa se schimbe si sa determine modificari in aspectul epidermului. Deshidratarea insoteste foarte frecvent un ten alipic, lipsit de grasimile prote ctoare ce asigura pielii impermeabilitate si impiedica evaporarea apei din strat urile superficiale. Ea se intalneste frecvent insa si la tenurile grase, care au fost tratate cu solutii puternice degresante sau lotiuni alcoolizate sau tenuri le grase cu seboree (datorita hidrofobiei sebumului). Deshidratarea profunda afecteaza dermul si hipodermul. Se caracterizeaza printro cantitate scazuta de apa in spatiile celulare si intercelulare. Celulele sunt lipsite de turgescenta. Aspectul pielii este modificat; deshidratarea profunda c onstituie una din cauzele imbatranirii pielii.

Prin procesul de rehidratare se urmareste folosirea in cadrul tratamentelor cosm etice a tuturor procedeelor menite sa restabileasca echilibrul hidric al pielii, sa redea aspectul frumos, tanar tenului. Mijloace mecanice, fizice, chimice de rehidratare Mijloace mecanice Masajul manual este efectuat la tenurile uscate, alipiee, cu creme grase hidrata te ce contin lanolina. Lanolina este o substanta ce inglobeaza o mare cantitate de apa, pe care o cedeaza apoi tesuturilor in timpul manevrelor de masaj. La tenurile grase, rehidratarea se obtine in timpul masajului, folosind creme sa ponante si infuzii de plante, in care se inmoaie permanent mana. Mijloace fizice Masajul cu peria rotativa: se obtine o inmuiere a stratului cornos, o indepartar e a celulelor moarte de la suprafata pielii; se inlatura obstacolul din calea pa trunderii lichidelor si a substantelor hidrofile; Scanteierile cu electrodermul plat facial, peste comprese umezite in infuzii, ap a minerala, peste creme grase , masti hranitoare, usureaza patrunderea apei in tes utul cutanat. Ionizarile cu sucuri de fructe sau fructe zemoase fac ca, prin fenomenul de elec trosmoza sa fie introdusa in piele o cantitate apreciabila de apa si vitamine. R ezultate bune se obtin prin ionizarile fixe cu sucuri de fructe, miere; Pulverizarile reci cu vaporelul sau folosind dusul difuz; se folosesc infuzii, a pe minerale, lichidele dispersate in particule foarte fine au o putere mai mare de patrundere in piele; Pulverizarile cu apa carbogazoasa sunt efectuate cu Carbatomul; datorita presiun ii si dispersarii in particule fine a lichidului, este usurata patrunderea lui i n tesutul cutanat; Vaporizarile calde cu Vapozoriul, folosindu-l peste creme grase, in timpul masaj ului, peste masti, grase sau emoliente (apa este vehiculata spre straturile prof unde ale pielii odata cu substantele nutritive absorbite in piele). Vaporizarea indelungata si cu intensitate slaba la Vapofor asigura o slaba hidra tare. Mijloace chimice Mijloacele chimice cuprand cremele si mastile hidratante. Cremele cu lanolina restabilesc echilibrul hidric in straturile superficiale ale pielii. Mastile hidratante sunt cele preparate din sucuri de fructe, alge marine sau cu apa de mare. Ele furnizeaza pielii cantitati suficiente de apa (produc imbibarea stratului cornos) sau prin sarurile ce le contin impun retinerea apei la nivelu l celular. SUBSTANTE BIOLOGICE HRANITOARE Pentru prepararea produselor cosmetice, de igiena, sunt folosite diferite materi i prime naturale (vegetale, animale), anorganice, organice, sau anumite substant e de sinteza. Acestea actioneaza la suprafata sau in profunzimea pielii, stimuland functiile a cesteia si imbunatatind aspectul estetic al tenurilor. Vitaminele Denumite si catalizatori biochimici , sunt substante organice necesare pentru desfa surarea proceselor vitale ale organismului. Acesta nu le poate sintetiza singur. Sunt introduse in organism prin alimentatie, iar la nivelul pielii prin produse cosmetice. Lipsa vitaminelor in organism (carenta) produce tulburari importante. Vitaminele se impart in liposolubile (A, D, E, F) si hidrosolubile (B, O, PP). In tratamentele cosmetice se folosesc in special cele liposolubile, care strabat mai usor barierele pielii. Vitamana A intervine in procesul de regenerare celulara si a parului. Cremele ce contin aceasta vitamana dau un aspect neted, catifelat pielii. Vitamana E (frecventa in uleiul de germeni de porumb) activeaza circulatia sangu ina, formarea celulelor; are o actiune fotoprotectoare. Vitamana F este considerata ca un biocatalizator al metabolismului substantelor grase. Prin folosirea ei se combate fenomenul de cadere a parului, formarea matr

etii, uscarea si ridarea pielii. Vitamana D se gaseste in galbenus, drojdie. Combate formarea matretii, congestio narea pielii si amelioreaza starea de seboree. Fitohormonii Sunt folositi la prepararea unor substante cosmetice (fitocosmeticele). Ele exer cita asupra pielii o actiune eudermica, accelereaza diviziunea celulara, imbunat atesc circulatia sanguina, stimuleaza elasticitatea si tonusul muscular. Aminoacizii Sunt compusi organici ce intra in compozitia proteinelor. Aminoacizii folositi i n cosmetica sunt obtinuti prin hidroliza anumitor proteine. Cisteina, triptofanul, valina si metionina sunt frecvent folosite la prepararea produselor cosmetice. Cisteina intra in compozitia parului, se foloseste in lotiunile aplicate in regi unea paroasaa capului. Metionina furnizeaza sulful necesar pielii: in procesul de cheratinizare. Cremele cu aminoacizi sunt indicate tenurilor atone, aplicate pentru revitalizar ea tesuturilor, pentru restabilirea mantalei acide. Oligoelementele In cantitati mici, au rol de catalizatori ai proceselor metabolice si de transpo rtori de energie. Intra in compozitia unor enzime. In cosmetica se aplica indire ct prin folosirea unor extracte de tesuturi, laptisor de matca. Pot fi metale (Fe, Mg, Zn, Cu, Ni) sau nemetale (I, F, Br). Extractele placentare Folosirea lor a fost propusa de profesorul sovietic Filatov. Se prepara sub forma de solutii apoase, alcoolice sau uleioase, conditionate in fiole inchise. Pot fi incorporate in creme, emulsii, care permit patrunderea lor prin stratul Cornos al epidermului pana la nivelul stratului germinativ. Extractul de placenta se poate obtine si prin liofilizare (uscarea in vid inaint at si racire). Pentru folosire este dizolvat in apa. Contine : hormoni, enzime, vitamine. Algele marine Din unele alge verzi sau brune se prepara extracte alginate. Acestea contin impo rtante cantitati de vitamine A, C, glucide, substante, albuminoide, iod, fier, e alciu. Se folosesc incorporate in creme, masti cosmetice si lotiuni, da tenurile fanate, atone, deshidratate. Au efect emolient, rehidratant si nutritiv. Extractele de tesut conjunctiv Se folosesc incorporate in creme. Mentin integritatea si tineretea tesutului con junctiv. Uleiurile animale Sunt usor asimilate de piele. Se incorporeaza in creme sau emulsii. Previn uscar ea pielii si imbatranirea ei. Uleiurile vegetale Se incorporeaza in creme, emulsii, uleiuri de par. In cosmetica se folosesc: ule iul de avogadro, migdale dulci, masline, germeni de porumb. Prin continutul bogat in vitamine, acizii grasi esentiali au o mare valoare, sti muland procesele biologice de la nivelul pielii. Polenul Are un continut ridicat de vitamine si aminoacizi. Este folosit incorporat in cr eme, masti. Namolurile Datorita continutului in peloizi, se produce la nivelul pielii o crestere a acti vitatii enzimatice, o imbogatire a tesuturilor in substante nutritive, o intensi ficare a schimburilor metabolice ale proceselor imunologice. Produsele cosmetice cu Pelobiol, prin actiunea lor biostimulatoare, imbunatatesc starea de elasticitate a pielii, echilibreaza secretia seboreica, stimuleaza to nusul muscular. Apa de mare Datorita continutului ridicat in saruri minerale se foloseste incorporata in pro dusele cosmetice necesare pentru mentinerea proceselor vitale, pentru reglarea p resiunii osmotice si a schimburilor intercelulare. Este folosita si in tratament

ul barbiei duble. MIJLOACE MECANICE, FIZICE, CHIMICE DE REALIZARE A HRANIRII Mijloace mecanice: Masajul manual efectuat asupra pielii folosind miscarile energice executate cu o anumita rapiditate inlesnesc absorbtia produselor aplicate pe piele datorita fa ptului ca produc: o golire a folieulului de surplusul de sebum; provoaca o activare a circulatiei sanguine, locale; indeparteaza minusculele bule de aer situate in porii sebosudorali. Mijloace fizice: agentii termici: radiatii infrarosii, comprese calde, vaporii ionizati si ozoniz ati, scanteierile cu electrodul aparatului de inalta frecventa, aplicate peste c reme grase nutritive sau masti grase; vor favoriza patrunderea substantelor in p iele; pulverizarea solutiilor sau uleiurilor sub forma unor particule fin dispersate s i cu o oarecare intensitate fac ca acestea sa patrunda cu usurinta in piele; ionizarile cu fructe proaspete, datorita disocierii in ioni a sucurilor de fruct e, acestia patrunzand mai usor pana in straturile profunde ale pielii. Mijloace chimice: aplicarea mastilor calde de parafina peste o crema grasa hranitoare usureaza abs orbtia substantelor nutritive sub actiunea caldurii degajate de aceasta; impachetarile cu uleiuri calde constituie un mijloc de hranire a pielii; aplicarea produselor grase, vitaminizate. Asimilatia cornoasa Aceasta asimilatie reprezinta combinarea directa a unor produse cu cheratina, ca re formeaza stratul cornos al epidermului. Cheratina, sulbstanta principala a stratului cornos, este o scleroproteina. Se p oate combina cu unele substante care o mentin intr-o oarecare stare de umiditate , facand-o sa absoarba grasimi sau constituenti grasi hidrofili. Produsele cosme tice care contin astfel de substante patrund in celulele aplatizate si se contop esc cu lipidele naturale. Ele dau stratului cornos o oarecare turgescenta. Benef iciaza de aceasta asimilare pielea fina, uscata, sensibila la intemperii. Un astfel de exemplu il constituie preparatele care bronzeaza. Aceste preparate nu sunt colorate si nici nu favorizeaza pigmentogeneza, ci sunt substante ce se combina cu acizii aminati ai cheratinei, formand o coloratie bruna care rezista la spalat. Coloratia dispare dupa cateva zile, pe masura ce se produce eliminare a fiziologica a celulelor cornoase moarte. Aspectul stratului cornos si a stratului descuamant joaca un rol foarte importan t din punct de vedere estetic. Stratul cornos, este constituit din celule cheratinizate, aplatizate, deshidrata te, legate intre ele prin substante grase. Privite cu lupa se vad asperitatile c elulelor in curs de descuamare. La palpare, pielea este rugoasa. Pentru a reda aspectul neted, catifelat al pielii, se recurge la hidratarea piel ii. Majoritatea produselor cosmetice moderne actioneaza prin umflarea epidermulu i, ceea ce da pielii ofilite sau aspre o aparenta supla si intinsa. Apa continuta in aceste produse, activ legata de substantele hidratante sau de l ipidele hidrofile, imbiba cu usurinta stratul cornos, dand rezultatul estetic do rit. Ridurile - cauze, clasificare, profilaxie RIDURILE Cu vrsta pielea si pierde din elasticitate si nu mai poate reveni la pozitia initi ala ramnnd pliataceea ce are drept urmare aparitia ridurilor. Ridurile pot fi mpart ite : a)riduri de plisare ( ncretire) cum sunt ridurile de la nas, buze, frunte b)riduri de lasare ( suparare, prabusire ) ca laba gstei, a comisurilor bucale, a pleoapelor inferioare,obrajilor, gtului, barbiei, care se pot ameliora prin tra tament. Ridurile apar de obicei ntr-o anumita ordine : ?cele verticale si orizontale ale fruntii ?ridurile de la ochi

?cutele care pornesc de la nas spre comisura buzelor Cu naintarea n vrsta se rideaz a pleoapele si deasupra buzei superioare , apar riduri verticale. Cutoate ca apa ritia ridurilor este de obicei rezultatul vrstei si persoanele tinere pot suferi de aceasta problema, mai ales cei cu pielea sensibila, uscata. Ridurile fine se pot transforma n adevarate riduridaca nu se iau masuri de protejare, hranire si t onifiere a pielii.Cauze : ?contractarea exagerata, repetata a muschilor fetei ?expunerea nerationala la soare care determina deshidratarea pielii, uscarea si descoamarea ei,astfel devenind mai aspra si lipsita de suplete ?lumina prea puternica, care face ca ochii sa se strnga, cu timpul aparnd laba gsti i ?slabirea rapida ?cititul la lumina slaba ?factori meteorologici - vnt, frig, caldura, umiditate, variatii de temperatura, poluare atmosferica ?lipsa dintilor modifica enorm fizionomia prin retractia buzelor si nfundarea obr ajilor ?modul defectuos de viata - consum de noxe, insomnia ?lipsa de ngrijire sau o ngrijire prost nteleasa a tenului - machiajul neadecvat. C ele mai frecvente riduri sunt: verticale si orizontale ale fruntii, laba gstii, d e o parte si de alta acomisurilor labiale. Ridurile pot fi superficiale sau de e xpresie si profunde de batrnete. Pentru tratamentul preventiv si curativ al ridur ilor se recomanda masajul, gimnastica faciala si alte tratamente cosmetice adecv ate prin vibromasaj, presoterapie sau alte terapii. Se actioneaza pe pielea unsa si hidratata utiliznd creme bine hidratate cu extracte de plante si substante bi ologice: lecitina, colesterol, alge, namol, vitamine, produse tisulare, hormoni. Lotiuni antirid, creme, masti antirid. Peelingul: este o metoda care poate fi f olosita nainte de arecurge la lifting. Consta n descuamarea pielii, cu metode fizi ce sau chimice provocnd formarea unui nou tesut cutanat. Prin peeling seexcita n a celasi timp celulele profunde ale pielii - se stimuleaza astfel formarea de cola gen nou. Epidermul astfel este foarte ntins , ridurile se atenueaza iar cele mai putin profunde dispar pentru oanumita perioada. Peelingul nu este eficient la pe rsoanele cu riduri n retea, adnc sapate n piele. Daca nici peelingul nu da rezultat e se recurge la chirurgia estetica. n general, liftingul da rezultate excelente o btinndu-se un aspect tineresc, dar dupa ctiva ani muschii ncep sa se relaxeze, ceea ce impune o noua operatie. Modulul 7 Actiunile terapeutice ale tratamentului cosmetic Cosmetice naturale - o data pe saptamana este suficient Daca pielea este uscata, sensibila si ai impresia ca te strange, atunci trebuie sa stii ca filmul hidrolipidic care iti protejeaza pielea este alterat de poluar e sau datorita modului de viata agresiv al organismului: fumatul, mese putin ech ilibrate, stresul etc. O situatie des intalnita si care agraveaza situatia este folosirea unor cosmetice care nu sunt adecvate tipului nostru de ten. Nu ne vo m satura niciodata sa repetam: prea multa ingrijire nu face decat sa agreseze pi elea. O masca naturala nu trebuie folosita decat o data pe saptamana, ba chiar l a 15 zile. Timpul cat trebuie tinuta masca pe fata nu trebuie sa depaseasca 10 m inute si nu uitati ca masca nu trebuie pastrata pentru o alta utilizare. Evitati conturul ochilor si buzelor, spalati cu apa calduta si apoi aplicati un ulei ve getal sau o crema hidratanta bio. Acelasi lucru trebuie facut si in cazul gomajului. Daca aceasta etapa doreste sa elibereze pielea de celulele moarte si sa usureze puterea de patrundere a activ ilor continuti in masca, ea nu este indispensabila decat daca pielea o cere. Dac a nu aveti timp sa realizati o masca, puteti sa optati pentru una din mastile na turale gata facute. Cu toate acestea, cele pregatite acasa prezinta multe avanta je: ele lasa libera imaginatia si permit sa se realizeze o ingrjire 100% natura la si putin costisitoare. Produsele de infrumusetare - trebuie sa fie delicate si totusi eficiente, cu c at mai putine toxine si, de ce nu, ieftine, doar asa devin accesibile pentru maj

oritatea dintre noi. Cosmetice naturale preparate in casa Avantajele cosmeticelor naturale constau in faptul ca nu contin produsi toxici aditionali, conservanti, sunt proaspete, ieftine si cu adevarat eficiente. Din pacate insa, necontinand conservati, trebuie folosite doar atunci cand sunt prep arate, nu se recomanda pastrarea lor un timp indelungat decat in anumite cazuri. Argila - de baza datorita sarurilor sale minerale Acest "pamant" se distinge prin capacitatea sa de absorbtie si puterea sa de pen etrare. Pe de o parte absoarbe impuritatile si toxinele, pe de alta incarca piel ea cu minerale. Bineinteles, exista mai multe tipuri de argila. Cea verde este d estinata tenurilor grase sau cu probleme. Cea galbena este foarte buna pentru to ate tipurile de ten. Cat despre argila roz, adica un amestec de argila rosie si alba, ea este foarte blanda si recomandata tenului sensibil. Iaurtul Este unul dintre cele mai importante ingrediente nutritive pentru organism. Nu d emult s-a demonstrat ca iaurtul este benefic pentru ingrijirea pielii. Care sunt proprietatile sale benefice in tratamente si cum veti folosi iaurtul in retetel e cosmetice? Vom cauta un raspuns cat mai detaliat. Tratament cu iaurt? In mare parte, toata lumea cunoaste avantajele consumului de iaurt. Iaurtul este un element bun pentru sistemul imunitar si in acelasi timp, cel mai bun aliment natural. Gratie continutului mare de bacterii vii, benefice pentru organism, iaurtul poate fi aplicat pe piele, nu numai consumat. In plus, multe t ipuri de iaurt contin probiotice, niste micro-organisme vii care ajuta la mentin erea unui sistem echilibrat si sanatos. Studiile efectuate in ultima perioada au aratat ca femeile care consuma regulat iaurt, sunt mai putin expuse infectiilor . De asemenea, substantele active din iaurt reduc riscul aparitiei cancerului de colon, diminueaza dezvoltarea hipertensiunii arteriale si previne osteoporoza. Ce beneficii are iaurtul asupra pielii? Cercetarile realizate in ultima perioada arata ca putin iaurt aplicat pe piele a re rolul de a curata si hidrata. Iaurtul poate fi utilizat pe orice tip de ten. Fiind bogat in acid lactic, iaurtul este benefic si in cazul pielii mature. Uleiuri vegetale - o putere protectoare Uleiurile esentiale vegetale reconstituie filmul hidrolipidic. Penetrand atat de rma, cat si epiderma, acizii lor grasi esentiali actioneaza in profunzime. Toate uleiurile vegetale pretioase - trandafir, mosc, migdala dulce, arganier - pot i ntra in compozitia unei masti. Daca preferati ceva simplu, folositi uneiul de ma sline din bucataria dvs. Trebuie totusi sa aveti grija sa fie facut prin presare la rece. Mierea si aloe vera - hrana pentru piele Este hidratanta, hranitoare, antibacteriana, antibiotic. Mierea poate fi inlocui ta cu success de catre aloe vera, cu calitati asemanatoare mierii de albine. Masca faciala cu iaurt si drojdie de bere - cosmetice naturale Daca aveti tenul gras incercati urmatoarea reteta, cu o lingurita de drojdie de bere si iaurt. Drojdia de bere se amesteca cu iaurtul (suficient) pana cand se f ormeaza o pasta. Intindeti pe fata si pe gat si lasati aproximativ 20 minute. Cl atiti cu apa rece. Masca pentru tenul gras - cosmetice naturale Tenul cu exces seboreic are nevoie de hidratare apoasa (nu grasa), de curatare si de substante care regleaza ritmul secretant al glandelor de la nivelul pielii . De aceea va propunem o masca delicata pentru care aveti nevoie de un albus de ou, o lingura de miere, doi castraveti si zeama de la o lamaie. Albusul de ou se bate bine pana devine o spuma. Castravetii se curata de coaja si se piseaza bin e, iar lamaia se stoarce. Mai apoi se pun peste albusul de ou crema castravetii pisati cu tot cu zeama, se adauga zeama de lamaie, lingura de miere si se ameste ca foarte bine pana cand continutul devine omogen. Apoi se intinde pe fata masan d timp de 5 minute si se lasa masca sa actioneze timp de jumatate de ora, sterga ndu-se apoi cu un prosop umed. Se recomanda sa nu intindeti masca in zona ochilo r.

Gomaj cu lapte si orez - cosmetice naturale Pentru tonifierea si intinerirea pielii va recomandam o masca pe care o obtineti simplu, din orez si lapte. Se macina fin, la rasnita, trei linguri de orez (sau mai mult, daca doriti sa aveti gata facut) si se ia din praful obtinut o lingur a care se amesteca cu o lingura de lapte. Cele doua ingrediente sunt amestecate pana cand continutul devine omogen si se aplica pe gat masand usor timp de 10 mi nute. Nu se va mentine crema mai mult de 15 minute (cu tot cu timpul masajului). Orezul catifeleaza pielea si ii confera o stralucire deosebita. Concentrate in activi nutritivi, purificatoare sau de netezire, mastile ofera o stralucire incomparabila. Relaxata si frumoasa, pielea se rasfata. De aceea treb uie sa ne gasim mereu macar 10 minute pentru a-i arata cat de mult o iubim. In cazul unui ten gras, de culoare pamantie si cu pori foarte mari se foloseste o m asca pe baza de rosii: pe locurile cu pori se aplica bucatele de rosie si se tin cateva minute. Masca purificatoare - cosmetice naturale Ingrediente: 1 lingurita de argila verde, 2 lingurite de branza alba, 1 lingurit a de suc de portocale. Asupra tenului gras, palid actioneaza foarte bine masca d in morcov. Se da pe razatoare un morcov, se amesteca cu o cantitate mica de talc si se intinde pe fata. O alta masca recomandata pentru tratarea tenului gras este urmatoarea: se da pe razatoare un morcov, se amesteca cu un albus de ou batut spuma, apoi se adauga f aina pana se obtine o pasta omogena; se intinde pe fata si pe gat pentru 20 de m inute. PH-ul otetului de cidru, cu proprietati astringente este foarte asemanat or cu cel al pielii, ceea ce face din acesta un produs de infrumusetare foarte e ficient si putin costisitor. Este excelent pentru tenul gras si cu probleme. Fo losindu-se impotriva acneei juvenile sau cosurilor, el previne aparitia comedoan elor. In plus, prin inchiderea porilor, otetul de cidru contribuie, datorita act iunii sale antioxidante, la mentinerea unui ten tanar cat mai mult timp. O alta calitate a otetului de cidru este indepartarea oricarei urme de sapun si anularea reziduurilor de calcar si clor continute de apa, care provoaca senzatii neplacute de mancarime si de asprime a tenului. Este suficient sa lasati sa cur ga apa calduta in chiuveta si sa adaugati o lingurita sau doua de otet de cidru parfumat dupa preferinte. Oricine poate sa obtina otetul cosmetic plecand de la un otet obisnuit de cidru, diluat cu apa si aromatizat cu plante sau cu esente d e flori. Otetul se poate compara din punct de vedere financiar si calitativ cu t oate cremele sau mastile lifting, al caror pret este piperat. Trebuie doar sa-l utilizati ca orice produs, dupa modul urmator: pe o piele perfect curata aplicat i otetul de cidru nediluat, iar apoi puteti sa aplicati machiajul. Iata doua ret ete care pot foarte bine sa completeze sau sa inlocuiasca gama de produse cosmet ice Crema hidratanta - cosmetice naturale - 45 ml (3 linguri mari) ulei de masline, 45 ml ulei de germeni de griu, 45 ml u lei de turnesol, 45 ml otet de cidru, 4 galbenusuri de ou. Toate ingredientele trebuie sa fie la temperatura camerei. Amestecati uleiurile, bateti galbenusurile de ou, iar apoi adaugati uleiurile amestecand usor. Incorp orati si otetul de cidru si amestecati. Compozitia se pune intr-un mic borcan ca re se pastreaza in frigider. Utilizati aceasta crema pentru hidratarea pielii. Masca pentru calmarea tenului sensibil - cosmetice naturale - 60 ml (4 linguri) de faina de ovaz- 15 ml (1 lingura) de otet de cidru- 45 ml (3 linguri) de apa. Diluati otetul de cidru in apa, apoi amestecati cu faina ast fel incat sa obtineti o pasta consistenta (daca este nevoie puteti sa mai adauga ti putina faina). Se aplica uniform pe fata si se lasa pana se usuca. Spalati ap oi cu apa calda. Tonifiati apoi cu otet de cidru. Otetul de cidru utilizat pentr u cosmetice nu trebuie sa contina mai mult de 4,5 la suta acid acetic. Nu trebui e sa fie filtrat si nici pasteurizat si trebuie sa aiba o culoare deschisa aurie si limpede. O buna alternativa la cosmeticele care contin substante sintetice s unt produsele pregatite acasa, din ingrediente naturale usor de procurat si bine tolerate de organism. Va prezentam in continuare cateva idei simple pentru astfel de produse. Pornind de la acestea veti putea apoi sa va creati propriile retete.

Tratament pentru hidratare - cosmetice naturale - o cana de iaurt, o lingura de miere, o lingura de polen, o lingura de ulei de in. Amestecati toate ingredientele bine. Intindeti pe fata, gat si decolteu. Dup a 20 minute clatiti cu apa calduta. Continutul ramas depozitati-l in frigider. P asta este suficienta pentru a se utiliza de 2-3 ori. Repetati procedeul zilnic s au de 2-3 ori pe saptamana. Curatator cu iaurt si capsuni - cosmetice naturale Ingrediente: un sfert cana de iaurt, 2-3 capsuni coapte. Zdobiti capsunile si am estecati-le cu iaurtul. Intindeti pasta obtinuta pe fata si pe gat. Clatiti cu a pa rece, dupa 20 minute. Bateti spuma un albus de ou, adaugati doua linguri de suc de castravete proaspat stors si amestecati bine. Este o masca foarte indicat a pentru pielea ofilita cu pori mari. Iata si o reteta foarte veche pentru piele a grasa: luati cativa castraveti mici, curatati-i si taiati-i marunt; puneti cas travetii taiati intr-un pahar (pe jumatate), apoi umpleti paharul cu alcool, aco periti-l cu ceva si puneti-l la soare. Dupa 12 zile strecurati continutul si fre ctionati-va fata in fiecare zi cu lichidul obtinut. Pentru tenul gras se poate p repara o lotiune din 80 ml apa de hamamelis si 20 ml tinctura de salvie in care s-au dizolvat 4 picaturi de ulei de rozmarin. Iar pentru tenul uscat si sensibil este recomandata o lotiune din 90 ml apa de trandafiri sau de portocal si 10ml tinctura de galbenele. Acestea, de asemenea, sunt cantitati suficiente pentru ma i multe utilizari si e recomandabil ca, intre timp, sa fie pastrate in frigider. Ingrijirea mainilor cu iaurt Se combina sucul unei lamai cu o jumatate de cana de iaurt. Puneti cateva ore la frigider si apoi aplicati prin masaj pe maini si unghii. Clatiti si uscati main ile. Pentru a avea mainile fine si suple, utilizati acest tratament o data pe sa ptamana. Pentru orice tip de ten este indicata o masca din rosii si branza de va ci: se amesteca doua lingurite de branza proaspata, o lingura de lapte, o lingur ita de ulei de floarea-soarelui, o rosie taiata bucatele; pasta obtinuta se inti nde pe fata pentru 15-20 de minute; se spala cu apa calduta, apoi se limpezeste cu apa rece. Tot pentru orice tip de ten este indicata o masca de legume combina te: se curata de coaja un castravete, apoi se aplica pe fata si pe gat pentru 35 minute; dupa aceasta procedura pe fata se aplica un morcov dat pe razatoare am estecat cu un galbenus de ou (procedura dureaza 20 de minute); masca se spala cu apa calduta, iar apoi cu apa rece. O masca din morcov ras improspateaza foarte mult tenul. Pe fata curata se pune u n strat subtire de morcov si se lasa pentru 20 de minute. Pielea este hidratata si catifelata si de urmatoarea masca: un morcov ras se amesteca cu o lingura de lapte si se aplica pe fata. Fata se curata foarte bine cu suc de morcov. Urmatoarea masca se potriveste pentru orice tip de piele: doua linguri de branza de vaci, o lingura de lapte, o lingurita de ulei de floarea-soarelui, un castra vete dat pe razatoare, putin patrunjel. Pasta obtinuta se intinde pe fata pentru 15-20 de minute, apoi se inlatura cu apa calda; dupa aceasta procedura se limpe zeste fata cu apa rece. Se dau pe razatoare trei morcovi, se adauga o lingura de piure de cartofi proaspat pregatit, o jumatate de galbenus de ou; se amesteca b ine si se intinde pe fata intr-un strat egal; este o masca foarte indicata pentr u redarea prospetimii tenului. Lapte demachiant - cosmetice naturale Laptele de migdale este un demachiant potrivit pentru toate tipurile de ten. Ace sta se poate prepara din 50 g migdale dulci, 200 ml apa de trandafiri sau de por tocal, 1 g pulbere din radacina de angelica. Migdalele se piseaza turnand cate p utina apa de trandafiri, se adauga radacina de angelica si se amesteca bine totu l. Pentru tenul uscat se poate prepara un demachiant special din 100 ml apa de t randafiri sau de portocal incalzita putin (maxim 30oC) pentru a putea dizolva in ea o lingura de miere si 20 g lapte praf; se adauga 20 ml ulei de migdale dulci si 20 ml ulei de avocado; se pastreaza la frigider. Cantitatile sunt suficiente pentru mai multe utilizari, de aceea e bine ca aceste creme naturale sa fie pas trate la frigider, de preferinta in recipiente din sticla. O data pe saptamana se poate realiza un tratament pentru curatarea pielii si ind epartarea celulelor moarte. Acesta consta in masarea blanda a pielii (dupa ce a

fost umezita in prealabil cu apa) cu malai, cu tarate de grau ori cu un amestec din: un pahar malai, o jumatate de pahar faina de grau, un pahar lapte praf. Ame stecul este suficient pentru mai multe utilizari, intre timp pastrandu-se intr-o cutie inchisa ermetic. Dupa masaj, pielea se clateste cu apa din belsug. Tot sa ptamanal se pot face bai de aburi si se pot aplica masti din fructe, smantana, m iere, drojdie de bere, fiecare contribuind in modul sau specific la intretinerea frumusetii si prospetimii tenului. Dupa demachiere este binevenita o lotiune pentru fata. O astfel de lotiune poate fi preparata simplu, din 50 ml apa de trandafiri sau de portocal, o jumatate de lingurita de miere, 50 ml apa de hamamelis si 10 picaturi tinctura de musetel. Se dizolva mierea in apa de trandafiri si apa de hamamelis putin incalzite, se a dauga tinctura de musetel, se pune amestecul intr-un recipient din sticla de cul oare inchisa si se agita. Una dintre cele mai vechi retete de crema pentru fata a fost inventata de catre greci si se compunea din ceara de al bine, ulei si apa.O astfel de crema, dar mai imbogatita, poate fi preparata din: o lingura ceara de albine, 150ml ulei presat la rece (poate fi de porumb, de ma sline, de susan), o lingura gel de aloe vera, doua linguri unt clarificat, catev a picaturi de ulei volatil (musetel, lavanda, portocal sau un altul, dupa prefer inte). Ceara de albine se topeste in putina apa fierbinte, apoi se adauga trepta t untul clarificat, gelul de aloe vera (care in prealabil a fost amestecat impre una cu uleiul) si uleiul volatil. Se pot adauga si cateva picaturi de ulei de mi gdale pentru efectul antirid al acestuia. Se amesteca continuu pana cand crema s e raceste, apoi se pune intr-un vas de portelan in care se pastreaza la frigider . Din 20-30 picaturi de ulei de migdale amestecate in 20g unt clarificat se poat e prepara o crema foarte eficienta contra ridurilor fine din jurul ochilor; si a ceasta se pastreaza in conditii mai bune la frigider. Masca impotriva oboselii - cosmetice naturale Ingrediente: 2 linguri de faina de ovaz, 1 lingurita de apa de flori de portocal m, 1 lingurita de miere, 2 picaturi de ulei essential de portocala, lapte proasp at. Masca anti-oboseala - cosmetice naturale O compozitie de argila alba, hidratanta si purifianta, uleiuri esentiale anti-ba tranete, ulei de migdala dulce, de albastrita. In cazul porilor foarte mari est e bine sa va puneti pe fata bucatele de rosie sau sa inmuiati o bucata de pinza in suc de rosii, apoi sa va acoperiti fata cu ea pentru 15-20 de minute. TEN MATUR Masca tonifianta de zmeura (zmeura contine vitaminele A, C si pectine, ingredient avand darul sa improspate ze pielea obosita). Pielea flasca, obosita isi va recapata clar fermitatea cu aj utorul acestei masti. Se zdrobesc 100g de zmeura proaspata si se amesteca cu 20 g de tarate de migdale, 20 g de miere si 1 galbenus. Se intinde pasta pe fata, g at si decolteu si se lasa minimum 30 de minute sa actioneze. Se clateste cu apa calduta. 1. Masca cu iaurt si citrice - o cana de iaurt, o lingurita suc de lamaie, o lungurita de portocale. Se amest eca toate ingredientele si se aplica direct pe fata si pe gat. Dupa aproximativ 20 minute clatiti cu apa rece. 2. Masca cu iaurt si dovleac - un sfert de cana iaurt, un sfert de cana dovleac (dat pe razatoare), o linguri ta de miere. Ametecati toate ingredientele pana cand se formeaza o pasta. Intind eti pe fata si pe gat, iar dupa 20 de minute clatiti cu apa rece. 3. Exfoliant facial cu iaurt si ceai verde - un pliculet de ceai verde, iaurt, cateva picaturi de ulei esential (de care do riti). Desfaceti pliculetul de ceai si puneti-l intr-un recipient. Adaugati iaur t si amestecati pana cand se obtine o pasta. Adaugati cateva picaturi de ulei si apoi aplicati pe fata si pe gat, cu miscari circulare. Dupa 10 minute clatiti c u apa rece. 4. Lotiune cu iaurt

- doua lingurite de iaurt, doua lingurite de zahar, o jumatate de cana de lapte caldut. Toate ingredientele se amesteca bine. Lotiunea obtinuta se aplica pe pie le, masand usor. Se poate aplica pe zonele care vreti sa fie catifelate si neted e; fata, gat, maini, bust sau picioare. Dupa aproximativ 10 minute, clatiti cu a pa claduta. Castravetii contin zahar, vitamine, saruri minerale care contribuie la imbunatatirea asimilarii produselor albuminice si a digestiei. In medicina po pulara, castravetii proaspeti si sucul din ei se folosesc in cazul afectiunilor stomacale, ale ficatului si ale rinichilor. Pentru protejarea tenului, a pielii de pe maini si gat, castravetii sunt folositi si in cosmetica populara. Masca pe baza de castraveti insanatoseste pielea, o catifeleaza, face sa dispara porii, albeste pielea; este recomandata in cazul tenului obosit si vestejit, cu pori mari si cosuri. Atunci cand curatati un castravete, lasati pe coaja mai mu lt miez; puneti-va aceasta coaja pe fata. Daca intre momentul in care ati curata t castravetele si momentul in care folositi coaja in scopuri cosmetice au trecut cateva ore, nu va temeti sa puneti coaja la frigider; proprietatile sale extrao rdinare se vor mentine. Dati pe razatoare un castravete, pasta obtinuta puneti-o pe o bucata de panza si acoperiti-va cu ea fata pentru cateva minute. TENUL USCAT Va puteti masa pielea fetei cu o bucata de castravete proaspat, iar dupa o jumat ate de ora va puteti spala cu apa rece. Pentru tenul uscat, una dintre cele mai folosite masti faciale preparate in casa se obtine din gelatina cosmetica, o lamaie sau portocala si un ou. Obtii masca perfecta pentru redarea stralucirii si elasticitatii tenului ta u, stimuland producerea de colagen. Gelatina se aseaza pe foc, intr-un vas, impreuna cu sucul de la o lamaie sau por tocala. Dupa ce s-a omogenizat, ia vasul de pe foc si amesteca pana se raceste, fara a se intari. Adauga si galbenusul unui ou si masca ta este gata. Se aplica pe fata si decolteu si se lasa 20 de minute sa actioneze. Masca din miere si avocado Se amesteca fructul de avocado pisat cu miere si se adauga pe fata seara, inaint e de culcare. Dupa 20 de minute se indeparteaza cu apa rece si esti gata de inca o saptamana la serviciu. In topul celor mai la indemana si comune masti faciale se afla si cea cu miere simpla, pentru ca produsul poliflor sau cel de salcam e ste bogat in vitamine si minerale si ajuta la indepartarea acneei sau a semnelor inestetice, hranind in profunzime pielea. Tot pentru pielea uscata se folosest e foarte mult masca faciala de grefa si miere. Se amesteca energic pana se obtin e o pasta omogena si se aplica pe fata. Dupa 25 de minute poti clati fata si vei repeta tratamentul de trei ori pe saptamana, pentru ca tenul tau sa fie complet hidratat. Iaurtul este un alt ingredient care poate fi folosit ca masca faciala. Se recoma nda cu preponderenta persoanelor care au tenul uscat, se exfoliaza, iar punctele negre nu le dau pace. Se aplica de trei ori pe saptamana, pe fata si decolteu s i se indeparteaza dupa 20 de minute. Apa in care ai adaugat bicarbonat de sodiu poate fi si ea o masca de fata eficienta. Daca nu vei astepta sa se dizolve intr eg bicarbonatul, vei obtine o masca abraziva cu care iti vei curata fata in fiec are seara pentru indepartarea celulelor moarte. Tot pentru pielea sensibila a fe tei si decolteului, poti prepara o crema din iaurt, ulei de masline, putina sare si tarate. Vei obtine o masca abraziva care va indeparta celulele moarte si iti va hrani pielea in profunzime. Tratament cu iaurt pentru tenul uscat Ingrediente: iaurt, miere, ulei de masline, lemn de santal, turmeric/sofron indi an. Se amesteca toate ingredientele bine si se intinde pe ten, lasand un sfert d e ora. Clatiti cu multa apa. Masca pentru piele uscata - cosmetice naturale -1 lingura de smantana proaspata, 1 lingura de miere, 1 lingura de piersica stri vita, 1 lingurita de ulei de sambure de caisa, 3 picaturi de ulei esential de tr andafir. Masca pentru piele foarte uscata sau iritata - cosmetice naturale

-2 linguri cu miere lichida, 1 albus de ou batut spuma, 100 gr de faina de ovaz, apa florala de tei- Pentru tenul uscat este recomandata de asemenea o masca din rosii: se amesteca o rosie data pe razatoare cu o cantitate mica de amidon pana se obtine o pasta, apoi se adauga citeva picaturi de ulei vegetal. Masca se int inde pe fata pentru 20 de minute, apoi se spala cu apa calduta. Ingrijirea pielii cu iaurt si argila - un albus- o lingurita de iaurt- o lingura de argila (ALBA)- o lingura de miere . Ingredientele toate se amesteca pana cand se formeaza o pasta. Se aplica pe te n. Rezulatul: ten curatat, tonifiant si hidratat. Masca cu iaurt, morcovi, piersici si castraveti - 3/4 cana iaurt, un morcov, o jumatate de piersica, o jumatate de castravete. Puneti toate ingredientele intr-un blender. Pasta obtinuta se aplica pe piele pe ntru 10 minute. Clatiti cu multa apa. Veti simti pielea hidratata si catifelata. Daca pielea este putin prea uscata si crapata, puteti pregati laptele de castra vete: cateva bucatele de castravete se pun in lapte si se lasa intr-un loc racor os 24 de ore. Dimineata se unge fata cu acest lapte. Atunci cind s-a uscat se sp ala cu apa rece. Sucul de castravete catifeleaza pielea si ii reda elasticitatea pierduta. O lingura de suc de castravete se amesteca cu o lingura de ulei de mi gdale si se unge cu acest amestec fata; dupa o jumatate de ora va puteti spala c u apa rece. Pentru tenul uscat este indicata o crema hidratanta cu castravete: se dizolva l a baie de aburi 15 grame de ceara de albine, se adauga treptat in ea 60 de grame de ulei de migdale si un castravete curatat si dat pe razatoare. Se acopera vas ul si se lasa la baie de aburi o ora; se amesteca din cand in cand; se lasa sa s e raceasca, apoi se agita bine vasul; se intinde crema pe fata si pe git pentru o jumatate de ora, asemenea unei masti. Pentru pielea uscata este recomandata o masca pe baza de castravete: doi castra veti proaspeti se dau pe razatoare, se adauga faina de ovaz pana se obtine o pas ta, iar in cazul pielii foarte sensibile se adauga si smantana proaspata. Masca se aplica pe fata pentru 20-25 de minute, apoi se inlatura cu un tampon inmuiat in apa la temperatura camerei. Pentru pielea uscata puteti folosi urmatoarea ret eta: o lingurita de suc de morcov se amesteca cu o lingurita de branza de vaci p roaspata si o lingurita de smantana; masca se aplica pentru 20 de minute si se s pala cu apa calduta. In cazul pielii palide si ofilite se pregateste o masca cu castravete: se amesteca o lingura de miere cu un castravete dat pe razatoare; se aplica masca pentru 20-25 de minute, apoi se spala cu un decoct din petale de t randafir. Pentru pielea palida, cu o culoare stearsa este indicata o masca cu morcov, car e trebuie aplicata de doua-trei ori pe saptamana, timp de o luna; dupa aceasta p erioada pielea va capata o culoare vie ca si cum v-ati fi bronzat. Pentru aceast a, morcovul se da pe razatoare, se pune pe o bucata de tifon si aplica pe fata p entru 15-20 de minute; dupa aceasta procedura pielea se spala cu apa calduta. Pe rsoanelor care transpira foarte mult li se recomanda sa isi maseze de cateva ori fata cu o bucata de castravete proaspat. In cazul pielii care transpira foarte repede este indicata o masca din morcov proaspat: se dau pe razatoare doi morco vi, se adauga un galbenus crud si cateva picaturi de ulei vegetal. Se aplica mas ca pentru 20-25 de minute, apoi se inlatura cu un tampon de vata si se spala fat a cu aparece. Un mijloc foarte indicat impotriva petelor rosii de pe fata este morcovul ras; peste un morcov se adauga o lingura de smantana proaspata. Amestec ul se aplica pe fata pentru o jumatate de ora, dupa care se spala cu apa la temp eratura camerei. Pistruii pot fi indepartati sau facuti mai putin vizibili daca de cateva ori pe zi se spala fata cu suc proaspat de castravete, dar si cu tinc tura de hrean in otet. Daca din cauza soarelui va apar pete pigmentate, pistrui, frectionati-va seara fata cu o bucata de castravete, apoi ungeti-va cu iaurt. In afara de aceasta, sucul de castravete improspateaza pielea, iar iaurtul si l aptele proaspat pastreaza pielea catifelata. Pentru catifelarea pielii este reco mandata o masca cu mar si morcov; aceasta netezeste ridurile, iar fata isi recap ata prospetimea. Masca anticuperoza - cosmetice naturale 2 albusuri de ou batute spuma, o jumatate de castravete ras, 2 linguri de drojdi

e, apa Pentru un par stralucitor , prepara in casa o masca din putina miere in care ai adaugat ulei de masline. Se aplica pe toata lungimea parului si se indeparteaza dupa 30 de minute. Poti obtine o alta masca de intretinere a parului tau din mie re, ou si ulei de masline. Se aplica dupa ce te-ai spalat cu sampon, se maseaza scalpul timp de cinci minute si se indeparteaza la dus complet. Masca poate fi a plicata de doua ori pe saptamana pentru a-ti hrani parul in profunzime. Balsamul preparat in casa se obtine din maioneza proaspata, putin ulei de maslin e si trei galbenusuri de ou. Se amesteca pana obtii o pasta omogena si se aplica pe intreg scalpul, insistand pe zona varfurilor. Mentine zona calduroasa cu un prosop pe care il pastrezi timp de 20 de minute in cap. Se indeparteaza cu sampo n si apa calda si se aplica de doua ori pe saptamana. Este balsamul perfect pent ru firul de par despicat, deteriorat si lipsit de stralucire. Pe locurile unde s e formeaza mai repede ridurile, in jurul gurii, se pot pune bucatele de castrave te congelat. Masca antirid - cosmetice naturale -1 lingura de ulei de fruct de arganier (arbore din Africa de Sud) sau luminita (oenothera biennis), 1 lingura de faina integrala de grau, 1 lingura de pulpa de avocado, 2 picaturi de ulei esential de morcov, 2 picaturi de ulei essential de ylang-ylang Pentru cearcane, ochi umflati sau rosii, poti aplica fie felii de castravete pe fiecare ochi, dupa care astepti 20 de minute sa actioneze in profunzime, fie mar proaspat. Poti opta insa pentru pliculete de ceai de musetel, la o temperatura suportabila, pe care le folosesti in acelasi mod. Remedii naturale pentru ochi impotriva celor mai frecvente probleme in ingrijire a ochiilor Exista solutii naturale care sunt usor de pregatit, folosind plantele ca si ingr ediente. Pentru ochii obositi se recomanda comprese cu ceai de musetel : 2 plicu ri de ceai, jumatate de cana de apa rece. Dupa inmuierea pliculetelor in apa, se aplica direct pe pleoape. Ridurile si cearcanele tradeaza varsta si stresul zilnic? Incearca vechea reteta de la bunica cu ceai de albastrele sau castravete. Tamponarile zilnice, la ceas de seara, te scapa de riduri si iti netezesc pielea Conturul ochilor Lasarea pielii si a muschilor din jurul ochilor sunt fenomene normale cand ating i varsta de 30 de ani. Pentru a nu recurge la chirurgie cosmetica, puteti reduce imperfectiunile din jurul ochilor cu o serie de exercitii simple si eficiente: Exercitii pentru intretinerea muschilor din jurul ochiilor Se prinde cu degetele zona din exteriorul sprancenelor si se trage pielea usor s pre partea din fata, exercitand o presiune usoara. Cand ochiul este pe jumatate inchis si cand simti ca vibreaza usor, lasa pielea sa- si revina la normal. Fa a ceasta miscare de 20 de ori de 2 ori pe zi, dimineata si seara. Ulei pentru a calma ridurile din jurul ochilor: - 20 ml de ulei de soia, 20 ml de ulei de migdale, 10 ml de ulei de avocado. Se amesteca uleiurile. Pune picaturi din amestec pe degete si fa un masaj usor in j urul ochilor Feniculul amelioreaza conjunctivita. - Se trece prin razatoare un fenicul proaspat si se trece prin razatoare un cart of. Se amesteca feniculul si cartoful, apoi se aranjeaza pe un tifon si se pune amestecul pe ochi pentru cel putin 10 minute. Se mai poate aplica... dischete de vata inmuiate in musetel rece, albastrea, nalba sau apa termala, tim p de cateva minute o felie de castravete un cartof crud dat prin razatoare, fara coaja se amesteca cu firmituri de pain e inmuiate in lapte. Compozitia se aplica in jurul ochilor si se lasa timp de ce l putin un sfert de ora. Pentru pungile de sub ochi se foloseste infuzie din frunze de alun: frunze de al

un, 2 cesti de apa fiarta. Se pun frunzele in apa clocotita si se lasa timp de 15 minute si apoi se lasa la racit in frigider. Cand sunt aproape inghetate, se aplica in jurul ochilor ca si cum ai tine o punga cu gheata Gene rare. Lotiune cu ulei de ricin si rom - 30 ml de ulei de ricin, 10 ml de rom. Se amesteca ingredientele pana cand ati creat un amestec omogen. Aplicati amestecul pe gene cu ajutorul unei periute de dinti sau cu un tampon de vata, avand grija sa nu intre in ochi. Se repeta in fi ecare noapte timp de 15 zile. Stimularea cresterii genelor. Crema de ulei de ricin: - 1 lingurita de ulei de ricin, 1 gram de acid galic, 12 grame de unt de cacao. Se fierbe o oala de apa. Se topesc ingredientele intr-o baie de apa. Atunci cand amestecul devine cremos, se ia de pe foc si se lasa la racit. Aplicati crema in fiecare noapte pe gene, avand grija sa nu intre in ochi. Revigorarea sprancenelor. Lotiune din lemn de nuc - aproximativ 7 frunze de nuc, 2 pahare de apa, 4 picaturi de sulfat de chinina. Se fierbe o oala de apa, apoi se prepara o infuzie cu frunze de nuc. Cand amest ecul este caldut, adaugati sulfat de chinina. Aplicati pe sprancene, cu ajutorul unei periute in fiecare zi, timp de 15 zile Igiena gurii si a dintilor - cosmetice naturale Pentru aceasta putem prepara in casa un praf pentru dinti din 40 g coaja de port ocala netratata lasata la uscat pana a doua zi si amestecata apoi cu 30 g frunze de menta pulbere si cu 10g sare de mare. Se mai poate prepara o pasta de dinti naturala din pulpa de la o lamaie amestecata cu o lingurita frunze de salvie mar untite, o lingurita pulbere din radacina de stanjenel, o jumatate lingurita ulei de scortisoara si putina apa distilata, atat cat sa se formeze o pasta groasa. Ambele se pastreaza in recipiente cu capac. Ca apa de gura poate fi folosita tin ctura de arnica (in proportie de cateva picaturi la un pahar cu apa), aceasta av and efect antiinflamator. Balsam de buze -doua lingurite de ceara de albine se topesc pe baie de aburi, apoi se amesteca cu o lingurita de apa de trandafiri, o lingurita de ulei de samburi de struguri si doua lingurite de ulei de migdale dulci. Se lasa sa se raceasca si se pastrea za intr-o cutiuta cu capac. Retete pentru ingrijirea si mentinerea frumusetii naturale a parului Parul normal poate fi ingrijit cu succes cu ajutorul unui sampon preparat dintro lingurita de fulgi de sapun natural (se obtin foarte simplu dand pe razatoarea mica sapunul respectiv), 100 ml de apa, uleiuri esentiale sau extracte de plant e. Modul de preparare este urmatorul: se pune apa la fiert, iar cand incepe sa f iarba se ia de pe foc si se adauga fulgii de sapun amestecand pana la dizolvarea acestora. Dupa racire se adauga 2-3 picaturi din uleiul esential ori extractul de plante preferat. Cantitatea este suficienta pentru o spalare. O reteta mai elaborata pote fi obtinuta din: 8 linguri flori de musetel uscate ( ori salvie in cazul parului inchis la culoare), o lingura menta uscata, 2 lingur i rozmarin, 600 ml apa distilata, 60 g fulgi de sapun natural, 3 picaturi ulei d e eucalipt sau menta, 2 linguri alcool. Se prepara astfel: din apa si plante se face un decoct, care se lasa inca 30 minute acoperit, dupa care se strecoara pre sand bine plantele. Se incalzeste din nou si se adauga fulgii de sapun amestecan d pana la dizolvarea lor. Dupa racire se adauga alcoolul amestecat cu uleiul vol atil, se toarna intr-un recipient inchis ermetic si se mai tine 3-4 zile la temp eratura camerei, inainte de prima utilizare, apoi se pastreaza in acelasi recipi ent. Un sampon purificator poate fi obtinut din 100 ml apa distilata, 20 g radacina d e tataneasa tocata, 2 galbenusuri, 20 ml alcool de 50%. Din radacina de tataneas a se prepara un macerat (timp de 3-6 ore), dupa care se infierbanta, se strecoar a si se adauga galbenusurile si alcoolul. Se aplica in doua reprize pe parul ud, se maseaza pielea capului si se clateste parul de fiecare data. Pentru parul uscat si deteriorat este potrivit un sampon cu galbenus de ou si miere, preparat in modul urmator: se amesteca bine cu telul un albus, doua galbe nusuri, o lingurita de miere, o lingura ulei de masline presat la rece si sucul

de la o lamaie. Se aplica pe parul ud si se maseaza, dupa care se lasa sa action eze putin si apoi se clateste parul cu apa din abundenta. O data pe luna se poate aplica acestui tip de par o cura nutritiva din: 50 ml ul ei de migdale, 30 ml ulei de floarea-soarelui, 30 ml ulei de nuca, 30 ml ulei de ricin, 5 ml ulei de trandafir. Acestea se amesteca si se lasa la rece timp de d oua zile. Se aplica prin masare pe par, se infasoara capul intr-un prosop si se lasa uleiurile sa actioneze peste noapte. A doua zi se spala si se clateste cu m ulta apa. Din 100 ml apa, o lingura de plante uscate (de exemplu musetel pentru blonde sau coaja de nuca pentru brunete) si 6 linguri de suc de lamaie sau otet de fructe se poate prepara o lotiune pentru clatirea parului dupa spalare in mod ul urmator: din apa si plante se prepara o infuzie in care, dupa 10 minute, se a dauga sucul de lamaie sau otetul. Se aplica pe parul ud fara a se mai clati dupa aceea. Pentru parul gras si subtire este foarte eficient masajul cu macerat din urmatoa rele plante (cate o lingurita din fiecare): rozmarin, musetel (sau cimbru), urzi ci (sau coada-calului). Se poate adauga si o lingura de otet de fructe. Mai mult , daca vei combina uleiul de masline cu putina lamaie si un ou vei obtine masca de par perfecta pe ntru indepartarea impuritatilor si grasimii in exces Un fixativ natural poate fi preparat din 250 ml de apa in care se adauga o lingu rita de miere, putin otet si cateva picaturi de ulei aromat. Se aplica in locul lotiunii pentru clatire. Idei pentru ingrijirea corpului - cosmetice naturale Sapun nutritiv: Se prepara dintr-un sapun obisnuit de toaleta dat pe razatoarea mica si dizolvat in 300 ml de ceai tare din flori de tei amestecat cu 4 linguri de suc de grapef ruit, ambele incalzite. Se mai inglobeaza 5 picaturi de ulei de micsunea si 4 li nguri de fulgi fini de ovaz. Cand ajunge o masa pastoasa se pune in forme, se ac opera cu o panza uscata, se lasa sa stea 2-3 saptamani intr-un loc uscat si cald , dupa care pot fi scoase din forme si impachetate. Deodorant natural Ingrediente: 1g mentol se dizolva in 30 ml alcool de 90. Se incalzesc 50 ml apa d e trandafir in care se dizolva 1g piatra acra. Se amesteca cele doua solutii si se agita energic. Se pastreaza intr-un recipient din sticla bine inchis pentru a evita evaporarea. Un alt deodorant natural mai delicat poate fi constituit din cateva picaturi de ulei esential (lavanda, menta, busuioc,etc.) adaugate intr-o lingurita de apa, amestec cu care se tamponeaza apoi pielea. Se foloseste imedia t. Ulei pentru corp Se amesteca bine si se pastreaza apoi intr-o sticla de culoare inchisa 50 ml ule i de susan, 25 ml ulei de ricin, 10 ml ulei de germeni de grau si cateva picatur i de ulei volatil. Ulei pentru plaja Ingrediente: 250 ml ulei de masline presat la rece, 10 picaturi tinctura de iod si sucul de la o lamaie se amesteca si se pastreaza intr-o sticla inchisa la cul oare. Se agita inainte de utilizare. Ulei de masaj anticelulitic Ingrediente: un pumn de frunze proaspete de iedera se lasa la macerat timp de d oua saptamani in 200 ml ulei de germeni de grau, apoi se strecoara presand bine plantele si se adauga doua picaturi de ulei eteric de rozmarin. Se pastreaza int r-un recipient din sticla si se aplica zilnic dupa dus prin miscari energice de masaj. Parfum Daca vrem un parfum fara riscuri, putem sa alegem unul cu uleiuri esentiale, dar fara alcool. Atunci cand tratamentele cosmetice costisitoare nu ofera rezultate, cele mai l a indemana solutii pentru problemele tale sunt retetele bunicii, care ofera rezu ltate imediate si sunt usor de urmat. Moda veche a tratamentelor cosmetice nu a apus. Dintii sunt ingalbeniti si te dor atunci cand mananci o simpla inghetata s au o ciocolata? Vechea reteta de curatare si intretinere a danturii prin periaju

l zilnic cu sare inca mai ofera rezultatele asteptate. Ceaiul de menta este ideal pentru dantura ta. De trei ori pe zi, dupa fiecare ma sa, iti poti peria dintii cu ceaiul de menta, iar gargara va indeparta respirati a urat mirositoare si impuritatile de la nivelul gurii. Tenul tau lipsit de vitalitate va fi rasfatat de trandafirii din gradina bunicii . Poti prepara masti faciale din petalele de trandafir in care ai adaugat putina miere, iar pielea isi va recapata aspectul sanatos. Nu uita de migdalele sau sc ortisoara din bucatarie, care au rol dezinfectant si te scapa de infectiile piel ii. Adauga sucul obtinut din petalele de trandafir in crema ta de corp si rasfat a-te cu un masaj relaxant. Tensiunea va disparea pe loc, iar pielea va fi catife lata, va avea un miros placut si te vei simti mai bine cu tine in fiecare zi. Lamaia face minuni pentru ten. Prepara masca ta de par sau faciala, dupa reteta bunicii, din oua, miere si lamaie si vei renunta la tratamentele costisitoare s i ineficiente. Castravetii sunt remediul perfect pentru cearcanele acumulate in timpul saptama nii. Rasfata-te cu o baie fiebinte in care ai adaugat petale de trandafiri, dupa care poti aplica pe ochi felii de castravete proaspat. Nu uita de nucile din gr adina, pentru ingrijirea parului si colorarea lui in nuante naturale si straluci toare. Prepara un ceai din coji de nuca si spala parul de trei ori pe saptamana. Vei anula programarea la salonul cosmetic pentru ca, in numai cateva saptamani, vei avea culoarea dorita la par, iar acesta va fi sanatos si intarit. Buze senzuale, retete mereu actuale - cosmetice naturale Nu renunta la retetele vechi de ingrijire zilnica. Dupa baia obisnuita si mastil e de corp, mastile de fata din trandafiri, lamaie sau miere, pastreaza putin ex tract natural si pentru prepararea balsamului protector de buze. Ai nevoie de gl icerina, sucul lasat de petalele de trandafir, putina menta si balsamul tau de b uze este gata. Dupa ce l-ai lasat cateva ore la frigider, aplica pe buze diminea ta si seara si vei avea buzele moi si senzuale la care ai visat. Frumusete prin metoda naturista - cosmetice naturale Spala-te cu apa rece pe fata in fiecare dimineata si seara. Actioneaza precum un tonic facial, iar pielea ta va redeveni neteda si isi va capata aspectul rozali u si sanatos. Aplica saptamanal o masca faciala obtinuta din fructe. O banana, un mar sau lamaia fac minuni tenului cu probleme. Iti hranesc pielea in profunz ime si vei spune adio punctelor negre si tenului imbacsit. Adauga in apa de baie cateva picaturi de ulei de masline. Iti catifeleaza pielea si nici nu va mai fi nevoie sa folosesti crema zilnica de corp. Uleiul de masline este remediul perfect pentru tratarea alergiilor si eczemelor. Aplica pe zona afectata in fiecare dimineata si seara si vei observa efectele d upa doar cateva zile. Vitamina E este foarte importanta pentru tenul tau, dar si pentru sanatatea ochi lor. Tocmai de aceea nu evita sa consumi varza, spanac sau morcovi. Spala dinti i, macar o data pe zi, cu suc de lamaie si sare. Sanatatea orala este foarte imp ortanta pentru frumusetea ta, deci nu uita sa iti ingrijesti delicat dintii si s a reduci consumul de cafea, principalul motiv al dintilor ingalbeniti si al exce sului de tartru. Nu uita de micile tale sedinte de aromaterapie din fiecare sear a. Uleiurile esentiale de levantica, musetel, trandafiri nu pot lipsi din trusa ta cosmetica. Diluate in putina apa, uleiurile esentiale sunt perfecte pentru o relaxare compl eta si un somn linistit. Ridurile. Cauze si tratamente antirid Sub pielea obrazului se gasesc numerosi muschi mici, denumiti muschii mimicii sa u muschii pielosi. Ultima denumire se datoreaza faptului ca unul din cele doua capete ale acestora este fixat de piele. Prin contractia lor se formeaza o cuta, orientata perpendicular pe directia tractiunii. Dupa incetarea contractiei piel ea revine la pozitia initiala datorita elasticitatii proprii si a tendoanelor mu schiului. Contractia acestor muschi, sub influenta sistemului nervos, permite si exteriorizarea starilor psihice: veselie, tristete, suparare etc. Cu varsta, p ielea isi pierde din elasticitate si nu mai poate reveni la pozitia initiala, ra manand pliata, ceea ce are drept urmare aparitia ridurilor.

Ridurile pot fi impartite in: > riduri de plisare (incretire)- cum sunt pliurile de la nas la buze, pliurile g atului si ale fruntii > riduri de lasare- cum sunt ridurile "laba gastii" - care se pot ameliora prin tratament. Nu trebuie omis ca un rid adanc, indiferent de cauza care l-a generat , poate fi atenuat, dar nu inlaturat definitiv. De aceea, in acest caz mai mult ca in altele, masurile de prevenire se impun neaparat, ele costituind cel mai im portant tratament al ridurilor. Prevenirea formarii ridurilor trebuie sa inceapa din adolescenta, mai ales daca pielea este sensibila, deshidratata, uscata, deoarece numai in felul acesta apar itia lor va fi intarziata cat mai mult posibil.Toti dorim sa ne conservam aspect ul tineresc dar pentru aceasta nu trebuie sa comitem greseli ca, de pilda, aplic area unor tratamente necorespunzatoare. Teama de a imbatrani prea repede, teama de riduri, devine pentru unele femei o o bsesie chiar daca primul rid pe care-l observam nu este decat un rid de expresie . Produsele folosite joaca un rol important, de aceea cu riscul de a ne repeta, insistam asupra faptului ca nu orice produs ni se potriveste chiar daca este de cea mai buna calitate. Alegerea acestora trebuie facuta in functie de caracteri sticile tenului fiecaruia, tinand seama ca, printer altele, un produs destinat u nui ten gras poate cauza multe neajunsuri unui ten uscat. Cauze care contribue la aparitia ridurilor Cauzele care pot genera aparitia ridurilor sunt multiple. Vom trece in revista c ateva pe care le consideram mai importante si pe care este bine sa incercam sa l e evitam. 1. Contractarea exagerata, inutila, repetata a muschilor fetei duce in timp la f ormarea ridurilor. Unele persoane nu pot discuta fara sa increteasca fruntea, sa se incrunte, sa clipeasca etc., ele fiind expuse la formarea precoce a ridurilo r. Ridurile produse prin contracturile excesive ale muschilor fetei, deci prin e xagerarea mimicii poarta denumirea de riduri de expresie. 2. Expunerile indelungate la soare fac ca pielea sa se deshidrateze, sa se usuce , sa se cojeasca, devenind aspra si lipsita de suplete, ceea ce favorizeaza apar itia ridurilor. Helioterapia prezinta avantaje numai atunci cand este facuta rat ional, in mod treptat, fara a depasi un anumit timp de expunere, incepand de la cateva minute si ajungand la maximum 2 ore. Din pacate, multe persoane, din dor inta de a se bronza rapid, uita aceste recomandari si isi expun obrazul neprotej at la soare toata ziua, fara pauze. 3. Lumina prea puternica face ca ochii sa se stranga, ceea ce duce cu timpul la formarea unor cute ("laba gastii"). Prevenirea lor se realizeaza usor, daca purt am ochelari de soare cu lentile de buna calitate. Din acelasi motiv, persoanele mioape sau presbite nu trebuie sa neglijeze folosirea ochelarilor de vedere pres crisi de medicul oftalmolog. 4. Curele de slabire ; daca slabirea are loc intr-un timp scurt, ea este urmata de aparitia ridurilor. Aceasta se explica prin faptul ca grasimea reprezinta un dublu suport, plastic si estetic, pentru piele, ea dand fetei si corpului rotunj imile estetice caracteristice mai ales sexului feminin. Daca grasimea subcutanat a dispare in urma unei slabiri excesive, dispare si suportul care mentine netezi rea pielii. Deosebit de important este faptul ca grasimea incepe sa dispara mai intai tocmai acolo unde prezenta este mai necesara. Adica la nivelul fetei, gatului si mai t arziu in rest. Daca totusi din motive de obezitate suntem nevoiti sa ne micsoram greutatea, aceasta o vom face treptat, sub controlul medical, deoarece pielea l ipsita in mod rapid si nerational de suportul ei, grasimea, se va deplasa forman d cute intocmai ca o manusa prea larga, ceea ce ii imprima un aspect batrancios. 5. Tulburarile nervoase ale glandelor cu secretie interna si ale tubului digesti v pot cauza aparitia precoce a ridurilor. Se stie ca intre corp si starea suflet easca exista o stransa legatura interdependenta. 6. Stilul de viata neechilibrat. Consumul exagerat de bauturi alcoolice, cafea s i tutun, insomnia, nerespectarea orelor absolut necesare pentru odihna, excesele de tot felul si in general o viata neglijenta duc la formarea cearcanelor, apoi la aparitia ridurilor pe pleoape, care dau figurii un apect obosit, cutele din

jurul ochilor devenind din ce in ce mai adanci. 7. Lipsa de ingrijire sau o ingrijire prost inteleasa a tenului. Persoanele cu u n ten uscat se rideaza de timpuriu din pricina lipsei stratului protector de seb um. Folosirea pe un ten uscat a produselor cosmetice destinate ingrijirii tenulu i gras duce implicit la formarea ridurilor. De aceea, daca avem tenul uscat, vom evita sa folosim pentru ingrijirea lui sapunul, apa calda, demachiantele care c ontin alcool, lotiunile astringente, glicerina si lotiunile degresante. Machiajul poate duce la aparitia ridurilor? Daca este de buna calitate si adecvat pielii respective, machiajul are in afara scopului estetic si un rol protector al pielii, contribuind la intarzierea apari tiei ridurilor. Desigur, abuzul de cosmetice poate duce printre altele la pierde rea tonicitatii tesuturilor si la consecintele acestei pierderi. Este deci foart e important ca pielea sa respire in timpul noptii, o curatire riguroasa inainte de culcare fiind astfel imperios necesara. Tratamente naturiste contra ridurilor In primul rand trebuie conservata tonicitatea pielii. In acest scop se va lotion a obrazul dimineata si seara cu solutii tonice sau se va pulveriza cu ape floral e ori cu apa minerala. Pleoapele si regiunea din jurul gurii vor fi masate cu cr eme hranitoare, iar pielea va fi protejata impotriva intemperiilor cu creme ecra n. Lotiuni antirid: suc de lamaie, un varf de cutit acid benzoic si 10 g nux vomica; apa de roze 100 ml, sulfat de aluminiu 2 g, laptele de migdale 25 g; 20 de petale de mac salbatic se infuzeaza in 250 ml apa clocotita timp de 15 min .Se strecoara. Creme antirid: ceara alba 15 g, suc din bulb de crin 30 g, miere de albine 7 g, apa de roze 6 m l. Se topesc pe baia de apa, se tritureaza pana la racire; vitamina A o fiola, vitamina E 30% o fiola, vitamina F 30 picaturi, crema grasa 50 g. Masti antirid: Mastile sunt extrem de indicate pentru atenuarea ridurilor. Unele actioneaza dat orita substantelor nutritive pe care le contin, altele datorita substantelor ast ringente, altele prin netezirea pielii. 50 g miere de albine cu laptisor de matca se amesteca cu sucul unei jumatati de lamaie; 1 g alaun amestecat cu 25 g ulei de masline si caolin; 2 linguri faina de secara, cu ulei de masline si laptisor de matca. Tatarasca mentine aspectul proaspat al pielii. Se pun 2 lingurite de radacina to cata de tatarasca in 1/4 l apa rece, se dau intr-un clocot, se lasa sa fiarba 15 minute. Se adauga 1 lingura dedecoct ca masca de fata. O alta reteta de hidratare a pielii este urmatoarea: se rad 3 cartofi cruzi cura tati de coaja si se aplica pe fata curatata. Dupa 20 de minute se clateste fata. Vitamina E asociata cu Vitamina C respinge radicalii liberi si impiedica astfel imbatranirea prematura. Incercati sa va asigurati necesarul prin alimente, pun and de exemplu in salate uleiuri de plante presate la rece. Compresa cu limba-mielului Aceasta compresa, pentru care puteti sa folositi si coada-calului, invioreaza pi elea obosita si vesteda. Se pun la fiert 2 l de apa si apoi se oparesc cu ea 2 p umni de frunze de limba-mielului care se lasa apoi la infuzat. Se strecoara, se imbiba o bucata de tifon fin in infuzie si se aplica pe fata si pe gat timp de 5 -10 minute. Ulei de fata nutritiv pentru pielea matura Uleiul de germeni de grau, bogat in vitamina E actioneaza, asemeni unui antioxid ant natural, eficient impotriva imbatranirii. Si uleiurile eterice stimuleaza re facerea celulelor. Astfel, se amesteca bine 50 ml ulei de migdale dulci, 1 lingu rita ulei de germeni de grau, 15 picaturi ulei de levantica, 10 picaturi ulei de tamaie si 3 picaturi ulei de flori de portocal. Se pun intr-o sticluta inchisa la culoare si se maseaza fata cu uleiul seara, dupa curatarea temeinica a tenulu i. Se aplica si pe gat si pe pe decolteu.

Lapte demachiant cu castravete Laptele de castravete improspateaza si tonifica pielea matura, eliberand-o de im puritatile zilei si pregatind-o pentru restul ingrijirilor. Se rade castravete p e razatoarea fina si se stoarce zeama intr-o pansa. Se pune zeama peste care se adauga 40 ml de apa de trandafir si 30 ml de glicerina intr-o sticla inchisa la culoare, se agita bine si se pastreaza la rece. Se va folosi in decursul unei sa ptamani. Crema de castane si migdale Castana are in cosmetica o indelungata traditie; inca din Antichitate i se recun ostea actiunea tonifianta asupra pielii. Se face un piure din 100 g de castane d ecojite (se bate cu mixerul sau se rad). Se inglobeaza in piureul de castane 50 ml de ulei de jojoba, se adauga 50 ml de apa de hamamelis, 1 lingura de zeama de lamaie proaspat stoarsa. Se amesteca totul cu 150 g baza de crema si se pastrea za intr-un vas de portelan, apoi se foloseste seara dupa curatarea tenului. Masca de galbenus Din cremele bunicii facute in casa se pot prepara tratamente nutritive excelente pentru tenul matur. Galbenusul este recunoscut pentru proprietatile sale cosmet ice. Se amesteca 1 galbenus cu putina zeama de lamaie si se adauga niste crema s impla, apoi se amesteca bine pana se obtine o pasta moale. Aceasta se intinde c u ajutorul unei pensule intr-un strat de grosimea unui deget pe fata, gat si dec olteu. Dupa 30 de minute se indeparteaza cu o panza umeda, nu se spala cu apa. Lotiune de fata cu hamei Acest tonifiant actioneaza ca o cura de intinerire. Hameiul si-a dovedit eficaci tatea in produsele de ingrijire a pielii flasce, obosite. Se fierb 200 ml apa di stilata cu 30 g inflorescente de hamei, la fosc mijlociu. Dupa 15 minute se acop era si se lasa la racit. Apoi se trece printr-o sita fina, presand bine plantele . Se introduc intr-o sticla inchisa la culoare peste care se adauga 40 ml de apa de trandafir si 30 ml alcool de 50%, se agita bine si se pastreaza la rece. Dup a curatarea fetei se toarna pe o bucata de vata umezita si se aplica pe piele. Frumusetea nu este o chestiune de varsta. Ridurile de expresie de pilda confera fetei mai multa expresivitate, dandu-i o putere de atractie aparte. Cu o ingriji re adecvata putem sa avem un aspect placut si plin de vitalitate la orice varsta . Ingredientele pentru aceste produse pot fi cumparate din magazine Plafar, din magazine naturiste sau din raioanele naturiste ale supermaret-urilor, la pretur i accesibile. Cateva sfaturi: - ceara e bine sa fie achizitionata direct de la producatorii apicoli pentru a f i cat mai curata, fara adaosuri (nu se foloseste ceara care se gaseste in magazi ne, gata preparata de exemplu pentru epilat, aceasta contine si alte ingrediente in afara de ceara); - cumparati migdale neprajite, lapte praf fara zahar, apa de trandafiri care con tine doar compusi naturali (e bine sa cititi etichetele inainte de a cumpara); - gelul de aloe vera se obtine cel mai simplu din frunzele proaspete ale plantei respective, al caror miez se rade cu o lingura de lemn dupa ce frunza a fost de spartita in doua pe lungime (in concluzie, e folositor un ghiveci cu o planta de aloe printre celelalte plante de apartament, ea se regenereaza repede si putem folosi din frunzele ei din cand in cand); Imbatranirea este un proces natural care trebuie acceptat ca atare. Anii isi pun amprenta in egala masura in interior, cat si pe pielea noastra. Se formeaza cut e si riduri, pielea si muschii isi pierd tonusul. Anumiti factori pot accelera a cest proces, cum ar fi expunerile exagerate la soare, neglijarea ingrijirilor ac ordate pielii, un mod de viata nesanatos cu prea putin somn si miscare si cu pre a mult alcool si tutun. Pielea matura, ridata, are in orice caz mai multa ingrij ire decat cea tanara. Tratamentele cosmetice bazate pe substante naturale nu sunt capabile sa stearga definitiv ridurile, asa cum nici produsele scumpe nu o pot face, desi adesea rec lama ne promite marea cu sarea. Ele pot insa diminua ridurile existente, pot inc etini procesul de formare a ridurilor si pot da fermitate fetei. Cele mai bune s ervicii ni le fac cremele nutritive de noapte, care vin in sprijinul procesului natural de regenerare a pielii, dandu-i un plus de energie. Adesea ele contin ul

eiuri de plante bogate in acizi grasi esentiali, care confera pielii elasticitat e. Compresa cu ulei pentru gat - cosmetice naturale O compresa cu ulei in jurul gatului aplicata o data pe saptamana regenereaza si revigoreaza pielea flasca si ridata. Puteti alege dintre urmatoarele uleiuri: ul ei de germeni de grau, ulei de migdale, de avocado, de floarea-soarelui sau ulei de radacina de brusture. Se pun 3 linguri din oricare dintre uleiurile de mai s us si se amesteca cu 3 linguri de miere. Se incalzesc usor si se intind pe piele a gatului cu o pensula. Se acopera cu un prosop umed si se lasa sa actioneze o o ra. Nu se spala. Pielea flasca, obosita isi va capata fermitatea cu ajutorul acestei masti. Ingre diente: 100 g zmeura proaspata, 20 g tarate de migdale, 20 g miere si 1 galbenus . Se zdrobesc fructele si se amesteca bine cu restul de ingrediente. Se intinde pasta pe fata, gat si decolteu si se lasa minimum 30 de minute sa actioneze. Se clateste cu apa calduta. Compresa cu limba-mielului sau coada-calului - cosmetice naturale Aceasta compresa invioreaza pielea obosita si vesteda. Ingrediente: 2 l apa, 2 p umni frunze de limba-mielului sau coada-calului si 1 bucata de tifon fin. Se pun e apa la fiert, se oparesc frunzele si se lasa 10 minute la infuzat. Se strecoar a, se imbiba tifonul in infuzie si se aplica timp de 5-10 minute. Remediu din petale de trandafir - cosmetice naturale Petalele contin acid citric, flavonoide, fructoza, acid malic, sucroza, tanin, v itaminele A, B3, C (5 boboci de trandafir contin mai multa vitamina C decat o la maie), D, E, P, calciu, fosfor, fier, ulei volatil, geraniol, citronelol, querci tina, coloranti antocianici, cianina. Taninul are proprietati astringente si hem ostatice. Datorita continutului de grasimi saturate sitrigliceride, regleaza ten siunea arteriala. Demachiant simplu si eficient Umple o sticla cu petale de trandafir. Toarna deasupra ulei de masline (presat l a rece) si lasa amestecul la macerat, cel putin doua saptamani, agitand sticla z ilnic. In faza urmatoare, sticla, inchisa cu dop, se pune sa fiarba 20 de minute pe baie de aburi. Petalele trebuie sa fie sanatoase si proaspete. Prin substant ele active pe care le contine, uleiul de trandafir dezinfecteaza pielea si o apa ra de agentii externi daunatori, cum ar fi poluarea. Foloseste acest ulei ca dem achiant si vei constata efecte miraculoase asupra tenului tau, care devine catif elat si neted. O lotiune tonica pentru tenul tau - cosmetice naturale Ia doi pumni de petale de trandafiri, acopera-i cu 250 ml apa si lasa-i la macer at de seara pana a doua zi dimineata (vasul sa fie acoperit). Opareste, separat, alti doi pumni de petale de trandafiri, cu 250 ml apa clocotita. Lasa infuzia p ana se raceste. Strecoara si amesteca cu apa strecurata de la macerat. Tamponeaz a-ti fata, zilnic, dupa demachiere, cu aceasta lotiune si vei constata efectul c almant si revigorant asupra tenului tau. Este un tratament eficace impotriva acn eei. Amestecul astfel preparat se poate pastra la frigider si se poate folosi 23 zile. Cosmetice naturale pentru unghii Incalzeste putin ulei de masline, apoi picura in el cativa stropi de suc natural de lamaie, si inmoaie-ti unghiile in acest amestec, aproximativ 10 minute. Pe langa senzatia reconfortanta, vei constata, in scurt timp, efecte benefice asupr a tonifierii unghiilor, care devin puternice, pregatite pentru manichiura pe car e ti-o doresti. Ouale, un remediu eficace Simbol stravechi al creatiei, fertilitatii si al regenerarii periodice, dovezile arheologice atesta faptul ca oul a fost folosit in alimentatie inca din perioad a Neoliticului. Cercetarile moderne au evidentiat faptul ca galbenusul de ou est e o bogata sursa de vitamine: A, D, E, K, B1, B2, B6, B9, B12, aminoacizi esenti ali, minerale: calciu, fier, magneziu, potasiu,fosfor, sodiu, zinc, proteine, ac izi grasi saturati si nesaturati. Este cea mai bogata sursa de luteina, substant a care protejeaza vederea si previne cataracta. De asemenea, protejeaza inima, c reierul, pielea si lupta impotriva cancerului. Persoanele care consuma multa lut

eina isi pastreaza plamanii mai tineri si lupta impotriva artritei. Ouale sunt si cea mai buna sursa de lecitina, un compus foarte important pentru unele procese metabolice, precum si pentru constructia membranelor celulare. Oua le sunt folosite, de asemenea, in cosmetica, datorita continutului bogat in vita mina E, cu efect antioxidant, dar si al celorlalti compusi enumerati. Invata sa prepari o crema pentru tenul tau Amestecati bine o ceasca de miere, una de pojghita subtire de lapte de capra si 2 lingurite de gel de aloe vera. Aplicati pe fata dimineata si seara cu un tamp on. Amestecul se poate pastra la frigider pana la 3 saptamani. Veti constata efe ctele miraculoase asupra tenului, care capata suplete si stralucire. Regina a obtinut exclusivitate pentru producerea cosmeticelor naturale, produsel or farmaceutice si extractelor de la Marea Moarta, dupa ce Marc Antoniu a cuceri t zona de dragul ei. Caravanele sale de camile strabateau desertul Sinai pentru a aduce extractele minerale si namolul din Marea Moarta. Ea este o curiozitate s i un dar al naturii. De-a lungul istoriei, locul a fost renumit pentru valoarea sarii, mineralelor si a climei speciale in tratarea unor afectiuni. In Marea Moa rta se gasesc 26 de minerale, printre care magneziu, calciu, brom si potasiu. Co mparativ cu 3% continut in saruri ale apei marii obisnuite, apa Marii Moarte con tine 32% saruri si minerale, acesta fiind si motivul pentru care plutim in apa M arii Moarte. Din aceste minerale, combinate cu uleiuri aromatice presate la rece , namol si alte ingrediente naturale, au fost manufacturate primele produse cosm etice naturale si de ingrijire corporala (sapunuri, creme uleiuri, masti), care au facut celebra frumusetea femeilor din Levant si Egipt. Creme exfoliante naturale - cosmetice naturale Amestecati, in parti egale, miere, carbonat de sodiu cristalizat, saruri de la M area Moarta. Pentru o autentica aroma antica, adaugati uleiuri esentiale de tama ie sau mir, deoarece acestea erau foarte pretuite de vechii egipteni. Cu pasta a stfel obtinuta, masati-va trupul. Lasati cateva minute sa actioneze, apoi spalat i-va. Veti constata efectele minunate de curatire si exfoliere, precum si de cat ifelare a pielii. Tenul obosit se improspateaza cu ceai de tei si menta. Florile de tei sunt folosite in scopuri terapeutice. Acestea sunt utilizate atat in medicina stiintifica, cat si in cea populara. Florile de tei au o larga apli care si in cosmetica. Pentru pielea uscata este foarte recomandata spalarea cu infuzie rece din flori de tei. Pentru a improspata un ten obosit, aplicati-va comprese: pregatiti un ce ai din flori de tei si menta, strecurati-l si mai puneti-l cateva minute la foc. Turnati ceaiul intr-o cana mai mare. Alaturi de aceasta puneti o cana cu apa re ce si pregatiti doua bucati de panza. Umeziti prima bucata de panza in ceaiul fi erbinte si puneti-o pe fata 2 minute, apoi schimbati-o cu a doua bucata de panza , udata cu apa rece. Schimbati compresele de doua-trei ori, ultima compresa rece tineti-o 5 minute. Un mijloc foarte eficient pentru a avea un ten tanar si frumos este infuzia din flori de tei. Aceasta se pregateste foarte usor: intr-un pahar de apa fierbinte se pune o mana de flori de tei, se acopera paharul si se lasa la infuzat 15 minu te, iar dupa aceea se adauga un sfert de lingurita de miere. Udati-va bine fata si gatul cu aceasta infuzie, apoi asteptati 10 minute. Restul de infuzie punetil intr-un loc racoros, iar in ziua urmatoare repetati aceasta procedura (inainte de a folosi infuzia agitati-o). Pentru pielea uscata va puteti pregati singure o lotiune: o lingurita de miere se amesteca cu infuzie din flori de tei (o lingu ra si jumatate de flori de tei la un pahar de apa fierbinte); spalati-va pe fata cu aceasta lotiune in loc de apa. Tenul ofilit se revigoreaza cu lotiune de tei si marar. Daca pielea fetei a dev enit ofilita, sunt foarte indicate compresele fierbinti din flori de tei, hamei si menta. O lingura din amestecul de plante se pune intr-un pahar cu apa fierbin te, se lasa la infuzat, apoi se strecoara. In infuzia fierbinte se inmoaie o buc ata de panza, se stoarce usor, apoi se pune pe fata. Daca s-a racit, incalziti d in nou infuzia si puneti o alta compresa. Repetati acest lucru timp de 5-8 minut e. Compresele cu infuzie de flori de tei si musetel improspateaza pielea daca su nt alternate cu comprese cu apa rece. Ultima compresa rece trebuie tinuta 5 minu

te. Atentie, daca vasele sangvine sunt vizibile compresele respective sunt contr aindicate. Pentru intretinerea tenului uscat se poate folosi o masca din flori de tei uscat e; masca se pune dupa ce v-ati spalat cu apa calduta. Pentru pielea ofilita, cu tendinte de aparitie a ridurilor este recomandata urmatoarea lotiune: se amestec a o lingura de flori de tei cu aceeasi cantitate de frunze de marar, apoi o ling ura din acest amestec se pune in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuza t si se strecoara; se spala fata cu aceasta infuzie dimineata si seara. Pentru t enul gras, cu pori, puteti pregati in casa o lotiune din flori de tei, coada-sor icelului si coada-calului. O lingura din amestecul de plante uscate se pune in d oua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat doua ore, apoi se strecoara; se spala fata dimineata si seara. Bai cu plante impotriva seboreei - cosmetice naturale In cazul seboreei, al cosurilor va poate ajuta o baie cu plante: 25 de grame de flori de tei, 50 de grame de menta, 25 de grame de levantica, 50 de grame de cim bru, 25 de grame de seminte de ienupar, 25 de grame de sunatoare, 25 de grame de flori de musetel se pun intr-un saculet, se adauga 2 litri de apa si se fierb l a foc mare, dupa care se mai lasa o jumatate de ora la foc mic. Decoctul se toar na in baie. In cazul pielii foarte uscate se poate adauga in baie un decoct gros din flori de tei, seminte de in si flori de musetel (cate 100 de grame din fiec are planta). Pentru orice tip de piele se poate folosi o masca revigoranta: o lingura de flor i de tei se pun in 100 de mililitri de apa fierbinte; se fierb la foc mic pana l a obtinerea unui decoct gros; pe tenul gras masca se pune intr-un strat gros, pe tenul uscat si normal, de asemenea intr-un strat gros, dar dupa ce s-a racit. D urata mastii este de 15-20 de minute, apoi este inlaturata cu un tampon uscat. D upa aceea se spala fata cu apa rece, iar pe pielea uscata si normala se aplica o crema hidratanta. Este bine daca dupa ce v-ati spalat parul va limpeziti cu o infuzie de flori de tei si menta (doua linguri de plante se pun intr-un pahar de apa fierbinte). Caderea parului este stopata de folosirea decoctului de tei: opt linguri de flor i de tei se pun intr-o jumatate de litru de apa si se fierb 20 de minute, se las a sa se raceasca, apoi se strecoara; decoctul obtinut se foloseste pentru spalar ea parului. In caz de arsuri se foloseste de asemenea decoctul din flori de tei: patru linguri de planta se pun intr-o jumatate de litru de apa si se fierb la f oc mic 10 minute. Radacini de brusture si obligeana impotriva caderii parului - cosmetice naturale In scopuri terapeutice sunt folosite radacinile de brusture atat de catre medici na stiintifica, cat si de catre cea populara. Brusturele este foarte utilizat si in cosmetica populara. Decoctul dintr-un amestec de plante este foarte recomand at impotriva matretii, pielii grase a capului, mancarimilor, firul de par se int areste, nu mai cade si creste mult mai frumos. Cu decoctul fierbinte se maseaza pielea capului de doua-trei ori pe saptamana sau se limpezeste parul dupa ce vati spalat. Se amesteca o parte radacina de brusture si o parte radacina de obli geana; sase linguri din acest amestec se pun intr-un litru de apa si se fierb 10 minute. Se poate folosi si urmatorul decoct: o parte radacina de brusture si o parte scoarta de salcie; patru linguri din acest amestec se pun intr-un litru de apa si se fierb 10 minute. Daca aveti parul foarte rar, faceti din cand in cand cate o masca hranitoare pen tru par: amestecati o lingura de ulei de brusture, un galbenus de ou proaspat, o lingurita de miere, doua lingurite de suc de ceapa si doua lingurite de sapun l ichid sau sampon. Intindeti-va acest amestec pe pielea capului, acoperiti-va par ul cu o bucata de staniol sau cu un celofan, apoi puneti-va un prosop gros; dupa doua ore spalati-va pe cap. Impotriva matretei si caderii parului se folosesc s ub forma de decoct scoarta de salcie si radacina de brusture (in parti egale); d ecoctul este recomandat pentru spalarea parului. Afectiunile cutanate se trateaz a cu infuzie de brusture. Pentru intarirea firului de par trebuie sa va spalati de doua ori pe saptamana c u un decoct din radacina de brusture. In acelasi scop se foloseste infuzia din r

adacina de brusture in ulei de migdale sau de masline. Impotriva caderii parului , pentru intarirea firului de par si impotriva mancarimilor este recomandat deco ctul din radacini de brusture (cu decoctul va puteti masa radacina parului sau v a puteti limpezi parul dupa spalare). Pentru pregatirea decoctului aveti nevoie de 10-20 de grame de radacini uscate de brusture, care se fierb intr-un pahar cu apa 10-15 minute la foc mic, apoi se lasa la infuzat si se strecoara. In cazul afectiunilor cutanate, al eruptiilor, cosurilor si furunculilor se foloseste rad acina de brusture sub forma de infuzie cu care se pun comprese. Potrivit unei serii de cercetari efectuate in strainatate, ceaiul verde se consu ma de mii de ani si a fost descoperit in China. Inca de atunci, poporul chinez a vea mare incredere in proprietatile curative ale acestei bauturi si nu s-a insel at. Astazi, este considerat un adevarat izvor natural de sanatate si frumusete. Despre ceaiul verde e binecunoscut faptul ca este foarte bogat in antioxidanti p uternici, intr-o proportie pe care nu o mai regasim in alte ceaiuri. Acesti comp usi si-au dovedit eficienta in combaterea radicalilor liberi, prezenti in mod no rmal in organism, si care sunt multiplicati ca urmare a actiunii unor factori no civi externi, precum fumul de tigara, radiatiile ultraviolete sau poluarea. Cons umul regulat si frecvent de ceai verde previne acest pericol (sau, cel putin, di minueaza consecintele) si, de asemenea, reduce riscul imbatranirii premature a p ielii. Un alt sector unde ceaiul verde si-a demonstrat din plin eficienta il constituie regimurile de slabire si mentinerea siluetei, in general. Nu numai ca iti confe ra multa energie, dar si reduce pofta de mancare, stimuleaza metabolismul, favor izand arderea mai rapida a grasimilor. Principala deosebire dintre oricare alt p rodus de slabit si ceaiul verde consta in faptul ca acesta din urma nu provoaca accelerarea pulsului. In aceste conditii, nu ar trebui sa ne miram ca este bautu ra preferata a multor actrite si manechine. Efectele ceaiului verde asupra frumusetii tale Mai multe studii clinice au pus in evidenta faptul ca, indiferent de mod ul in care il folosesti (bei sau aplici comprese), ceaiul verde are efecte extra ordinare pentru frumusetea ta. Ca un prim exemplu, frunzele reprezinta un excele nt exfoliant natural, conferindu-i pielii tale mai multa stralucire. Daca stai p utin si reflectezi, este logic: foarte multe produse cosmetice naturale, lotiuni , creme si geluri sunt bogate in antioxidanti sau contin vitaminele A, C ori E. Nu este de mirare ca, dupa ce s-a evidentiat importanta ceaiului verde ca antiox idant natural, acesta a inceput sa fie folosit tot mai frecvent in cadrul ritual urilor de ingrijire a pielii. Si cand te gandesti ca este foarte simplu: nu ai n evoie decat de concentrat de ceai verde pe care fie il poti prepara acasa, fie i l gasesti in magazine, sub forma de capsule. Lotiune tonica - cosmetice naturale Cu minimum de efort, poti prepara in casa o lotiune tonica, de pilda. O mana de frunze de ceai verde sunt puse intr-un bol cu apa minerala, la temperatura camer ei si lasate sa actioneze cel putin o ora. Ulterior, lichidul este strecurat si se poate folosi imediat. Este bine sa-ti pregatesti cantitati mici, pentru ca es te de preferat ca aceasta infuzie tonica sa fie, de fiecare data, proaspata. In cazul in care iti mai ramane, pune-o in sticle curate si pastreaz-o la frigider pana la urmatoarea intrebuintare. Lotiunea poate fi utilizata atat pentru impro spatarea tenului (in acest caz, este bine sa o pastrezi intr-un flacon dotat cu pulverizator) sau, imbiband dischete de bumbac, pentru comprese, in cazul ochilo r umflati sau incercanati. De asemenea, are proprietati antiseptice, motiv pentr u care se pot folosi comprese pentru a trata eczeme usoare, taieturi superficial e sau arsuri solare (in acest ultim caz, compresele vor fi lasate sa actioneze 1 5 minute). Totodata, acest gen de comprese pot face adevarate minuni pentru ten , in cazul punctelor negre si al cosurilor. Se recomanda tamponarea zonelor afec tate de patru ori pe zi si nu este necesara clatirea. Masca revigoranta Iata un produs cosmetic natural usor de preparat, potrivit pentru orice tip de t en si care va elimina impuritatile acumulate pana in profunzimea tenului, lasand pielea fina, stralucitoare si matasoasa. Se prepara in felul urmator: amesteca

trei linguri de maioneza cu o lingurita de frunze de ceai verde, maruntite. Apli ca produsul pe tenul demachiat in prealabil, evitand zona delicata a ochilor si lasa masca sa actioneze un interval de 20 de minute. Ulterior, clateste-te cu ap a calduta si maseaza-te usor cu o crema. Cosmeticele naturale cu ceai verde presupun protectie ultravioleta, extract de antioxidanti si 84 de minerale. Antioxidantii incetinesc procesele de imbatranir e a pielii. Ne apara de radiatiile nocive. Curata delicat pielea, in timp ce o c atifeleaza. Folosirea sistematica a produselor mentine nivelul hidric natural al pielii. Din momentul in care ne nastem, pielea noastra si totodata corpul nostr u, incepe sa imbatraneasca. Pielea, in special pielea fetei, este cea mai expusa influentelor mediului extern, de aceea trebuie sa avem mare grija de ea. Totoda ta, pielea este organul cel mai mare al organismului nostru, un scut elastic car e ne apara de deshidratare, care cu un sistem de reglare a temperaturii protejea za tesuturile sensibile. Pielea este un organ important format din trei straturi : derma, epiderma si tesutul subcutanat. Deci pentru a o proteja, trebuie sa-i o ferim o ingrijire adecvata. Imbatranirea pielii este formata din doua parti, cea biologica si imbatranirea secundara. Imbatranirea naturala (biologica) este, mai mult sau mai putin, inevitabila, se modifica o data cu varsta, sexul, etc. Imbatranirea secundara este influentata de mediul extern, substantele poluante, radiatiile solare, vantul si temperatura scazuta. Prin folosirea cosmeticelor naturale cu ceai verde putem incetini aces t proces sicontracara efectele nocive. Moartea celulelor cutanate vechi este o p arte a procesului deregenerare a pielii. Stratul superior al pielii, la un momen t dat, oboseste si moare. Poate este surprinzator, dar zilnic mor in jur de 500 de milioane de celule cutanate. Procesul de regenerare necesita timp, in jur de 24-28 de zile. Flavonoidele sunt antioxidanti care apara organismul de radicalii liberi nocivi, de radiatiile UV, precum si de alte procese de oxidare care ataca celulele. Oda ta cu trecerea timpului, metabolismul celulelor este mai lent si celulele noi ne cesita din ce in ce mai mult timp ca sa ajunga la suprafata. Din aceasta cauza, pielea isi pierde umiditatea naturala, stralucirea si treptat se subtiaza. Pe la nga acestea, efectele nocive ale mediului extern - razele UV, poluarea, stresul, conservantii, etc. - favorizeaza producerea radicalilor liberi care slabesc col agenul raspunzator de tineretea si elasticitatea pielii, motiv pentru care celul ele cutanate imbatranesc mai repede. Anticearcan cu ceai verde - cosmetice naturale Se iau doua pliculete de ceai verde si se oparesc in foarte putina apa, cat sa a iba pentru inmuiere. Se tin doar cateva secunde in apa clocotita. Apoi se iau repede si se baga la congelator. Se prepara apoi o solutie din cateva picaturi d e vitamina A (2-3 picaturi) si o fiola de vitamina E in care stoarceti aproximat iv 10 picaturi de lamaie. Amestecati bine (se va amesteca greu lamaia cu textura uleioasa a vitaminelor) si cu un disc de vata aplicati continutul in jurul ochi lor si pe pleoape, masand timp de 2-3 minute (cu ochii inchisi si masaj foarte f in fara a face presiune pe globul ocular). Apoi se scot din concegator pliculete le reci de ceai verde si se aplica pe ochii inchisi, mentinandu-le pana se incal zesc Masca pentru ten gras Este deosebit de eficienta daca este aplicata o data, de doua ori pe saptamana, in tot sezonul capsunilor, acesta fiind si ingredientul principal. Pentru o mas ca iti trebuie patru capsuni coapte, un albus de ou, o lingurita de suc de lamai e si o lingurita cu miere. Bate albusul spuma si adauga capsunile strivite in pr ealabil cu furculita, cu tot cu sucul pe care il lasa. Amesteca mierea cu sucul de lamaie si combina cele doua amestecuri. Aplica masca pe fata, dar evita zona ochilor. Lasa masca sa actioneze circa 20 de minute. Clateste-te din abundenta c u apa. Masca se prepara chiar inainte de a se folosi si nu se pastreaza. O poti folosi si pe zona umerilor sau pe spate daca ai pielea grasa. Capsunile sunt ren umite pentru proprietatile lor revitalizante si antirid, iar albusul de ou are p roprietatea de a curata si de inchide porii. Atentie! Masca nu este recomandata persoanelor care au alergie la capsuni.

Lapte demachiant pentru ten sesibil Este un preparat care poate fi pastrat pe parcursul a trei-patru zile, la figide r, intr-un recipient inchis ermetic. Ai nevoie de o cana cu fulgi de ovaz (simpl i, fara nici un fel de alte adaosuri), o cana cu apa plata, doua lingurite cu ul ei de germeni de grau (se gaseste ca atare in magazinele naturiste sau sub forma de capsule cu ulei), o lingura cu smantana grasa. Intr-un vas, pune apa pe foc. Cand colocoteste, adauga fulgii de ovaz si lasa-i sa fiarba la foc foarte mic, 10 minute. Daca se ingroasa prea tare, mai picura putina apa plata calda. Dupa c e au fiert, lasa sa se raceasca, apoi strecoara compozitia printr-un tifon. In s ucul obtinut, adauga o lingura de smantana grasa si uleiul de germeni de grau. Agita bine si pastreaza lotiunea la frigider. Foloseste laptele demachiant dimin eata si seara, dupa ce ai agitat bine flaconul. Fulgii de ovaz nu provoaca nici un fel de reactii alergice si refac epiderma iritata sau fragila. Uleiul de germ eni de grau este foarte bogat in vitamina E. Exfoliant hidratant Folosit constat, iti garanteaza o piele de bebelus, fina si hidratata. Este reco mandat a fi folosit de doua ori pe saptamana. Cantitatile sunt pentru patru-sase utilizari si poate fi pastrat la temperatura din baie, intr-un borcan inchis. Ingrediente: trei linguri zahar brun, trei linguri pudra de migdale (pe care o p repari in casa, macinand migdale crude in masina de cafea), 40 picaturi ulei de seminte de struguri (il gasesti fie in supermaret, fie la plafar), 20 picaturi de ulei de migdale dulci (de la plafar), 15 picaturi ulei de trandafir. Preparar e: amesteca pudra de migdale cu zaharul, apoi rastoarna amestecul intr-un borcan . Adauga uleiurile toate si amesteca. Maseaza-ti pielea uda, cu miscari circular e, cu amestecul de zahar si migdale imbibat in uleiuri. Daca in borcan ramane am estec de uleiuri, nu ezita sa mai adugi o lingura de zahar. Masca regeneranta pentru par Poluarea, soarele puternic, chimicalele din sampoane, solutiile pentru vopsit, t oate iti agreseaza parul. Ii poti reda stralucirea si vitalitatea cu aceasta mas ca. Ingrediente: un ou, cinci picaturi ulei de rozmarin, o lingura cu gel de aloe (s e gaseste la plafar), o lingura de miere, o lingura de ulei de masline (sau ulei de ricin). Preparare: amesteca toate ingredientele, mai putin oul si gelul de aloe. Adauga o lingura - doua de apa si pune totul la fiert in bain-marie. Lasa amestecul in apa care fierbe, nu mai mult de doua-trei minute. Da deoparte, lasa sa se racea sca si adauga oul batut ca pentru omleta in care ai adaugat gelul de aloe. Amest eca bine si intinde pe parul curat si ud. Pastreaza masca pe par, doua-trei ore, sub o folie de plastic (ca sa mentina parul ud), apoi clateste-te si bucura-te de rezultate. Exfoliant cu zahar brun Amesteca in palma o cantitate mica de zahar brun cu ulei de masline. Dupa ce s-a format o pasta, maseaza pe intreaga fata si pe decolteu. Curata buzele crapate masandu-le cu un amestec de zahar brun cu miere. Clateste-te cu apa calduta. Masca cu avocado si miere Avocado si mierea sunt doua produse naturale foarte hidratante. Avantajul pe car e ti-l ofera fructul de avocado este acela ca iti hraneste pielea cu microuleiur i si acizi grasi, fara a lasa totusi urme grase la suprafata. Este o masca ideal a pentru ten matur, cu piele uscata si riduri, potrivit. Foloseste o jumatate di ntr-un avocado bine copt si un sfert de ceasca cu miere. Aplica masca pe fata si las-o sa actioneze timp de 10 minute, apoi clateste cu apa calduta. Masca cu banana si vitamina E O masca intens hidratanta, imbogatita cu un element indispensabil pielii - vitam ina E. Ai nevoie de o banana medie sau mare, bine coapta, si de patru capsule de vitamina E. Vitamina E ajuta la repararea leziunilor minore, in timp ce banana iti energizeaza pielea prin continutul sau bogat in vitamine si minerale. Piseaz a foarte bine banana, pana ce obtii o pasta. Spage capsulele de vitamina E si sc urge continutul peste pasta de banana. Aplica masca pe fata, evitand zona ochilo r. Dupa 10 minute, clateste-te cu apa calduta si usuca-te prin tamponare cu serv etele curate.

Masca cu iaurt si castravete Masca cu iaurt si castravete iti ofera prospetimea la care visezi in zilele firb inti de vara. Ai nevoie de o jumatate de castravete si o lingura cu iaurt. Adaug a castravetele si iaurtul intr-un blender si lasa-le pana ce se formeaza un ames tec omogen. Aplica pe fata si lasa sa actioneze timp de 15, 20 de minute. Clates te-te cu apa rece si sterge-te cu un servetel uscat. Pentru un plus de prospetim e si racoare, foloseste iaurt direct de la frigider sau chiar de la congelator. Temperaturile scazute accelereaza circulatia sanguina la nivel local, ceea ce ar e ca efect o mai buna oxigenare a tenului si, prin urmare, o piele mai sanatoasa . Masca cu lamaie si rosie Daca ai tenul gras, aceast tip de masca este exact ce iti trebuie. Acizii din ro sie si lamaie actioneaza la nivelul pielii, degresand-o si eliberand porii. De asemenea, este o solutie foarte buna pentru atenuarea pistruilor si petelor. Aci zii din lamaie au un efect asemanator unui peeling chimic delicat, indepartand c elulele moarte de la suprafata pielii. Ai nevoie de o rosie bine coapta, o lingu rita cu zeama de lamaie si o lingurita cu faina de ovaz (gasesti faina de ovaz i n magazinele pentru produse naturiste). Amesteca toate ingredientele intr-un ble nder. Aplica pasta pe fata si lasa sa actioneze timp de 15 minute. Masca cu argila Argila este utilizata pentru purificarea interna, dar si externa. Pentru tenul t au, poti face o masca purificatoare din pudra de argila, amestecata cu apa mine rala, miere, sucuri sau piureuri. Pasta obtinuta ar trebui sa fie suficient de g roasa incat sa o poti aplica fara probleme pe fata si decolteu. Aplica masca pe fata, evitand zona ochilor, si las-o sa se usuce timp de 20 de minute. Foloseste aceasta masca cel putin o data pe saptamana. Nu toate mastile cosmetice se potrivesc tuturor tipurilor de ten. Unele tipuri d e ten necesita o atentie speciala. De asemenea, daca folosim o masca necorespuna zatoare tenului nostru, putem risca sa il deterioram mai mult. Masti pentru ten gras Acestea ar trebui sa aiba in special actiune absorbanta si astringenta, mai rar degresanta. Masca din albus de ou Cea mai obisnuita masca pentru tenul gras este cea de albus de ou batut spuma, l a care se adauga cateva picaturi de zeama de lamaie sau de alte citrice. Indepar tarea albusului se face cu un disc demachiant fara insa a freca. Aceasta masca p ote fi folosita si in cazul unui tratament de moment cand dorim ca ridurile sa f ie cat mai putin vizibile. O alta varianta a acestei masti o constituie amestecarea unui albus de ou cu o p asta moale facuta din 2 linguri de zeama de lamaie sau de zeama de portocale, di luate cu 2 linguri de apa la care se adauga 1 lingura de glicerina si apoi caoli n. Albusul batut spuma se mai poate amesteca cu 1 lingura de suc de capsuni, 1 l ingura lapte proaspat si un varf de cutit cu bicarbonate de sodiu. Pentru a mari capacitatea de curatire a unei astfel de masti se poate adauga la un albus de ou batut spuma 2 lingurite de malai. O substanta cu o larga intrebuintare folosita la prepararea mastilor destinate o ricarui tip de ten-datorita atat proprietatilor sale sicative, emoliente, calman te, cat si datorita faptului ca impreuna cu apa (sau orice alta solutie apoasa) formeaza o pasta uniforma care se intinde cu usurinta este caolinul. Caolinul se amesteca cu orice suc de fructe sau infuzie din plante pana la obtinerea unei p aste omogene, care sa nu curga de pe fata. In cazul tenurilor grase se poate amesteca cu suc de rosii, indicat tenurilor se boreice cu puncte negre. Sucul de la cateva tomate se amesteca cu 1 lingura de g licerina si caolin. Masca facuta din capsuni sau fragi zdrobiti, la care se pot adauga si cateva pi caturi de zeama de lamiae, hidrateaza si revitalizeaza pielea. Gutuia data prin razatoare este puternic astringenta. Masca de drojdie de bere Este o masca recomandata pentru tenul gras si pentru tenul normal, cu porii desc hisi. Se prepara frecand 25-30 g de drojdie de bere proaspata cu putina apa cald

uta, sau cu infuzie din flori de musetel. Se poate adauga si o lingurita de mier e. Aceasta masca se mai poate prepara si astfel: 25-30 g drojdie de bere se ames teca cu 4 linguri de apa, cu o lingura de glicerina si caolin pana la obtinerea unei paste omogene. Masca pentru ten uscat Masca din galbenus de ou este cea mai frecvent folosita si usor de preparat dato rita procentului crescut de lecitina, colesterol si vitamina A, care hraneste pi elea si ii da suplete. La un galbenus de ou se adauga ulei de masline, de germen i de porumb sau de floarea soarelui, astfel incat masca sa nu stranga. Se mai po ate adauga 1 lingurita de miere de albine si uneori chiar cateva picaturi de zea ma de lamaie. Masca cu caolin Caolinul se poate amesteca cu miere, cu crema grasa si cu foarte multe fructe : pepene galben, caise (au proprietati antiinflamatoare), piersici (proprietati hi dratante si revitalizante), struguri albi, banane. Pentru tenurile uscate si des hidratate se recomanda si sucurile de legume cu infuzii de plante: sucul de morc ovi sau morcovi rasi, datorita continutului lor in vitamina A sunt mult folositi . Ei se pot amesteca numai cu caolin sau se mai pot dilua cu infuzie de tei sau cu caimac proaspat ; sucul de castraveti sau castraveti dati prin razatoare ames tecati cu caolin si putin ulei de floarea soarelui ; Pentru tenurile cuperozice sunt foarte indicate infuziile de laptuca, felii de cartofi proaspeti sau sucul de castraveti. Uleiurile de floarea soarelui, de masline, de migdale pot fi folosite caldute, d irect pe fata sau sub forma de comprese. Deasupra se poate aplica o folie de pla stic. Ele se pot amesteca cu tarate, cu amidon sau cu malai. Malaiul cu produse lactate- caimacul, iaurtul, smantana se pot folosi amestecate cu morcovi, cu cao lin sau cu sucuri de fructe - un mar taiat felii se fierbe in putin lapte pana s e obtine o pasta ( acizii din mar produc coagularea laptelui) pe care o aplicam pe obraz direct sau in doua bucati de tifon sub forma unei cataplasme; laptele p raf se poate amesteca cu miere de albine si cu infuzie de musetel sau de coada s oricelului pana la obtinerea unei paste omogene ; Mastile cu tarate au efecte emoliente, anticongestive. O masca de tarate de grau poate contine: tarate de grau: 15 g, caolin: 10 g, miere de albine: 5 g, apa sa u infuzie din plante pana se obtine o pasta omogena. Taratele se mai pot amestec a cu lapte sau crema. Infuziile din plante pot fi din musetel, tei, coada-soricelului, nalba. Mentiona m ca in cazul radacinii de nalba se prepara un macerat la rece astfel: peste 1 l ingurita de radacina de nalba se adauga un pahar cu apa (este bine ca sa fie apa fiarta si racita) si se lasa 30 de min. Dupa aceea se filtreaza printr-o bucata de tifon. Radacina de nalba nu se fierbe, deoarece principiile active se distru g. In general, pentru a mari efectul nutritiv al unei masti, se poate folosi lap tisor de matca in concentratie de aproximativ 1%. Acesta se incorporeaza in galb enus de ou sau in crema. Masti pentru tenul acneic Se dizolva 0,50 g ihtiol in 15 ml de apa, apoi se adauga 25 g de caolin, se ame steca 25 g drojdie de bere proaspata cu o lingura de glicerina si cu caolin pana se formeaza pasta. Se taie portocala in felii care se aplica pe portiunile atin se de acnee; 1 lingura drojdie de bere se amesteca cu 1 lingura ceai de musetel si 10 picaturi de vitamina F; Masti pentru tenul ridat 1. Se amesteca 1 galbenus de ou cu 1 lingurita ulei de masline, apoi se adauga 0 ,10 g laptisor de matca si 2 ml vitamina A uleioasa, 1 lingura lapte caldut, 1 g albenus de ou, un varf de cutit de polen. Se topesc pe baie de apa 10 g ceara de albine si 10 g miere, se iau de pe foc, se amesteca pana la racire dupa care se adauga 10 ml suc de ceapa si suc de crin,100 g de fragi, capsuni sau piersici s e storc printr-un tifon, se lotioneaza fata cu aceasta zeama sau se frictioneaza fata direct cu fructul, sau se amesteca cu 1 lingura de caolin; 2. la 50 ml suc de castraveti se adauga caolin pana la obtinerea unei paste care se intinde apoi pe fata. 3. 2 linguri de caolin se amesteca cu decoct de patrunjel si se lotioneaza fata

. 4. 1 lingura de suc de castraveti se amesteca cu o lingurita de smantana, 1 albu s de ou batut spuma si 10 ml de benzoe (smirna) si se lotioneaza fata. Masca pentru ten cuperozic - se amesteca 1 lingurita de miere de albine cu 10 picaturi de zeama de lamaie s i 5 picaturi de ulei de migdale; Masca pentru ten cu porii dilatati - se curata 6 prune de coaja (dupa ce le-am oparit), se scot samburii, se strive sc si se amesteca cu 6 picaturi de ulei de masline si 1 lingura de suc de lamaie . Se incalzeste o lingurita de miere de albine si se amesteca cu sucul unei lama i. - se fierbe un pumn de albastrele, se lasa sa se raceasca apoi se amesteca cu 2 linguri de caolin; Masca pentru ten pistruiat, patat - 1 lingurita de smantana se amesteca cu 1 lingurita de apa oxigenata si cu caol in; Masti pentru ten asfixic -1 albus de ou de bate spuma sau se amesteca cu 1 lingurita de malai -1 albus de ou batut spuma se amesteca cu 1 lingura de tarate de grau si cu zeam a unei jumatati de lamai. Masti pentru ten cu puncte negre - Se taie o rosie bine coapta in rondele care se aplica pe fata - Gelatina 5 g, infuzie de plante 50 ml, miere de albine 10 g, glicerina 10 g (g elatina se dizolva la cald in infuzia de plante); Tenul mixt este frecvent intalnit. El reprezinta o secretie grasa pe nas, barbie , frunte (zona T), restul portiunilor fiind uscate. In ingrijirile zilnice trebu ie tinut seama de aceasta caracteristica pentru a aplica produse specifice fieca rei regiuni. Curatirea se face cu o crema sau cu lapte demachiant, apoi se sterge obrazul cu un tampon de vata imbibat cu o lotiune din plante (tei, nalba, musetel) sau cu o lotiune tonica. Dupa demachiere si aplicarea lotiunii se recomanda folosirea un ei creme de noapte. Dimineata, se aplica crema de zi, care va servi atat pentru protectia pielii, cat si ca suport pentru pudra, fond de ten etc. Pentru ingrijirea zilnica a fetei, dermatologii recomanda ca prosopul sa fie shi mbat la doua zile, aceasta protejeaza obrazul de actiunea diferitilor microbi. D e asemenea, se recomanda ca obrazul sa nu fie sters puternic cu prosopul, ci num ai prin apasari usoare. Aplicarea de masti si masaj nu trebuie sa lipseasca din ingrijirea oricarui tip de piele. Barbia, aripile nasului, zonele dintre sprance ne, sunt zone care in general sunt grase. In fiecare seara, pentru prevenirea formarii ridurilor din jurul ochilor este ne cesar sa se aplice pe aceste portiuni o crema grasa, pe baza de lanolina sau col esterol. Este bine ca ochii sa se stearga zilnic cu o infuzie de flori de albast rele sau musetel. In general, pentru ingijirea unui ten mixt este bine sa nu se foloseasca crema in exces pe zonele grase. Acneea Seboreea, secretia exagerata de sebum este una din cauzele principale care poate duce la aparitia acneei. Sebumul este secretat de glandele sebacee si da elasti citate, impermeabilitate si catifelare. Hipersecretia de sebum determina apariti a unor simptome suparatoare si inestetice. Pielea devine lucioasa, grasa, cu por ii dilatati, punctele negre se transforma in cosuri. Acneea apare, de obicei, in perioada pubertatii, legata fiind de starile fiziologice in care se instaleaza un nou echilibru hormonal, la ambele sexe. Care sunt cauzele care favorizeaza aparitia acneei? Pe langa cele deja enumerate, mentionam: >> predispozitia genetica, mostenirea unui ten seboreic; factorul hormonal, resp ectiv dezechilibrul in raportul dintre androgeni si estrogeni; >> flora microbiana, alcatuita din bacili existenti totdeauna in comedoane si pu stule. Bacili elibereaza o enzima- esteraza- care pune in libertate acizii grasi liberi din trigliceridele care intra in compozitia sebumului. Acizii liberi, pr oveniti din sebum, irita foliculii pilosebacei si determina aparitia hipererato

zei si a proceselor inflamatorii din acnee; >> tulburarile nervoase, starile emotionale, surmenajul, lipsa de miscare in a er curat, de somn; Toate acestea predispun la congestia faciala. La persoanele m ai in varsta, eruptia acneica este frecventa datorita tulburarilor ciclului mens trual, a afectiunilor hipotiroidiene, tulburarilor suprarenale sau ale sistemul ui nervos vegetativ. Lipsa igienei alimentare, gastroenteritele rebele, afectiunile ficatului sau ale cailor biliare sunt de asemenea cauze determinante. In astfel de cazuri, afecti unea nu se limiteaza numai la regiunea fetei ci, in egala masura, cuprinde spate le, decolteul, umerii. Pentru stabilirea cauzelor aparitiei acneei, daca prezint a aspecte de durata, determinate de tulburari organice si in care tratamentele c osmetice nu le pot suplini pe cele medicale, prezentarea la medic este absolut n ecesara. Tratamentul intern este prescris de medic, in functie de starea generala a pacie ntului si de cauzele care au determinat aparitia acestei afectiuni. Medicul va i ndica si regimul alimentar, care are un rol foarte important in sprijinirea trat amentului. In general, in cazul acestei afectiuni vor fi consumate alimente pro aspete, la ore regulate si asigurand o masticatie perfecta a lor. Contraindicant e sunt: condimentele, mancarurile grase, branzeturile fermentate etc. Tratamentul extern incepe prin asigurarea riguroasa a igienei locale. Asepsia pi elii trebuie facuta prin spalarea regiunii respective cu sapun si prin folosirea de lotiuni antiseptice si dezinfectante; sunt indicate si produse calmante in c azul in care pielea este iritata. Pentru a evita extinderea infectiei, mainile v or fi perfect curate. Pielea afectata de acnee trebuie spalata de cateva ori pe zi cu apa calda si sapun special, pentru a inmuia si a usura evacuarea excesului de sebum si puroi. Diferitele forme de acnee Acneea poate aparea si la alte varste decat aceea a pubertatii si sub diferite f orme: 1. Acneea vulgara (acneea polimorfa juvenila) - datorita perturbarilor hormonale, hipersecretia glandelor sebacee, secretia de sebum se usuca pe piele, se amesteca cu celulele moarte si astupa orificiul fol iculului. Ea debuteaza prin aparitia comedoanelor, mici puncte negricioase, alca tuite dintr-un dop de sebum si celule cornoase, care au eratina oxidata, care a poi se transforma in cosuri. 2. Acneea rozacee - este specifica persoanelor mai in varsta, care au suferit de seboreea fetei. D e obicei ea apare la femeile intre 40-50 de ani, in perioada de premenopauza. Se instaleaza mai mult pe pometi, pe frunte, nas si barbie. Acneea rozacee se deos ebeste de cea vulgara prin faptul ca nu apar comedoane. Evolutia ei cunoaste urm atoarele faze: aparitia de roseata difuza (eritroza), etapa trecatoare si recidi vanta: aparitia de roseata permanenta, stadiul de complicatii cu cuperoza, avand aspectul unei fine arborizatii vasculare. 3. Acneea medicamentoasa si profesionala - apare la nivelul regiunilor care au venit in contact cu anumite substante chim ice (hidrocarburi, uleiuri si vaseline tehnice) sau medicamentoase (oleum cadini , ioduri, bromuri, cortizon, etc) 4. Acneea conglobata - apare in special la barbatii maturi, pe fata, axile, ceafa, trunchi, fese. Are o evolutie de mai multi ani, cu consecinte inestetice. Cauza: chisturile sebace e de diferite marimi si supuratiile care se deschid prin orificii mici, de multe ori la distanta de focar. 5. Acneea pustulosa - se formeaza de obicei in jurul comedoanelor, unde are loc o reactie congestiva urmata de aparitia unor papule rosii (ridicaturi), in centrul carora se dezvolt a puroi si pustule. 6. Acneea necrotica - poate aparea la barbati in jur de 30-40 de ani, pe frunte, la marginea parului si pe tample. Se prezinta sub forma unor papule foliculare, care au in centru o pustula, dupa care apare o crusta bruna sau brun-negricioasa, inconjurata de u

n inel inflamator. 7. Acneea cheloidiana - apare la barbati intre 40-50 de ani, in special la cei grasi sau obezi. Se loc alizeaza la nivelul cefei. Barbatilor in varsta, care in decursul anilor au sufe rit de acnee (in special cea rozacee) poate sa le apara rinofima (acneea hipertr ofica), care se localizeaza la nivelul nasului. Acesta capata o culoare rosie-vi olacee. Porii si vasele capilare se dilata foarte mult. Tenul uscat Tenul uscat este fin, fragil, subtire, iritabil si se descuameaza usor. Uneori s e observa si riduri fine. Daca o foita de hartie se trece peste fata, este privita in zare si nu se observ a pe ea pete grase, inseamna ca tenul este uscat. Distingem doua categorii de te nuri uscate: > tenul uscat din lipsa de grasime > ten alipic > tenul uscat din lipsa de apa > ten deshidratat Tenul uscat se mai poate recunoaste si prin faptul ca este foarte sensibil la fr ig (iarna observam aparitia de pete rosietice din loc in loc) la vant, soare, sa pun, lotiuni concentrate in alcool, crme pe baza de glicerina. Factori care pot determina uscarea tenului Factorii interni: - predispozitie congenitala, respectiv un numar redus de glande sebacee sau o se cretie insuficienta a acestora; - tulburari endocrine, mai ales tiroidiene; - tulburari nevoase; - tulburari ale circulatiei sanguine; Factori externi: - influente ale factorilor de mediu; - produse cosmetice folosite necorespunzator; Este bine sa cunoastem faptul ca de multe ori noi insine contribuim la uscaciune a pielii fie prin folosirea abuziva de sapun si apa dura care usuca si irita pie lea, fie prin lipsa de ingrijire, fie prin exces de produse cosmetice necorespun zatoare. De asemenea, curele de slabire prin care privam organismul de lichide p ot face ca pielea sa se deshidrateze. Curatirea obrazului in cazul tenului uscat se face numai cu o crema grasa sau cu lapte demachiant. Curatirea cu untul de cacao Se trec pe fata bucati de unt de cacao, acestea topindu-se la temperatur a pielii. Untul de cacao inglobeaza cu usurinta impuritatile si fardul. Prin ind epartare fata ramane curata, supla si catifelata. Dupa curatire se recomanda o l otiune pentru ten uscat, de exemplu, o infuzie de tei, nalba, musetel sau o loti une tonica, nealcoolizata. In locul lotiunilor putem efectua si pulverizari cu a pa minerala sau infuzii de plante. Sunt contraindicate sapunurile, apa calda sau calcaroasa, cremele pe baza de ste arati. Seara, dupa curatirea si stergerea obrazului cu o lotiune, se va aplica o crema grasa nutritiva pe baza de lanolina (persoanale care prezinta sensibilita te fata de lanolina, vor renunta la folosirea cremelor avand ca baza aceasta sub stanta). Si pentru tenul uscat se recomanda masaje usoare si aplicarea de masti. Masajele se pot efectua cu o crema semigrasa in care se adauga sucuri de castraveti, mor cov, lamaie. O data la 3 saptamani se recomanda baia de aburi timp de 10 min, cu apa in care s-au adaugatflori de musetel sau salvie, iar o data pe saptamana ap licarea de masti hidratante cu sucuri de fructe, plante, caimac, smantana, galbe nus de ou etc. La 2-3 zile se indica aplicarea de comprese caldute imbibate cu i nfuzii de plante, dupa care se va unge fata cu o crema hidratanta. Pentru ingrijirea naturista a tenului uscat mai trebuie sa stim ca: - laptisorul de matca, mierea de albine incorporate in crema sau sub forma de lo tiuni, masti etc. constitue, de asemenea, remedii pretioase pentru mentinerea pi eleii suple si proaspete;

- produsele lactate ca smantana, laptele, caimacul, iaurtul pot fi folosite in i ngrjirea tenului uscat, deoarece in afara de calitatile lor emoliente maresc aci ditatea pielii; - este bine sa ne stergem fata de 2 ori pe zi cu un disc demachiant imbibat cu l apte; Tipuri de ten: Tenul deshidratat Tulburarile de hidratare pot determina modificari ale tenului. Pielea contine ap rox. 70% apa, din care 10-20% in stratul cornos; aceasta apa provine din ingerar ea alimentelor care contin apa si din reactiile care au loc in organism, reactii reglate de sistemul nervos si de glandele endocrine. Dupa continutul in apa se deosebesc urmatoarele tipuri de ten: 1. Normal hidratat 2. Hiperhidratat 3. Deshidratat . Tenul normal hidratat - pielea este fina, ferma, fara riduri si cu o elasticitate normala. Se intalnes te in special la copii si la persoanele cu stare de sanatate perfecta si care ac orda obrazului ingrijiri corespunzatoare. Tenul hiperhidratat - cand tenul este hiperhidratat, fata apare cu trasaturi umflate, deformate, cu edeme si pungi sub ochi. Se intalneste la persoanele cu afectiuni cardiovascular e sau renale datorita retinerii apei in tesuturi. In aceste cazuri se va recurge la medicul specialist pentru tratarea cauzelor interne. Va fi ingrijit dupa ind icatiile date la piela alipica. Se recomada aplicarea zilnica de comprese caldut e cu apa sarata pana la saturatie si masaje usoare care sa favorizeze eliminarea apei. Tenul deshidratat - este intalnit frecvent la persoanele in varsta, atunci cand eliminarea apei es te mai mare decat absorbtia ei de catre organism. Cauza deshidratarii tenului po ate fi datorita: > tulburarilor nervoase, surmenajului fizic; > lipsei unor vitamine, in special A si F ; > influentei factorilor externi- fizici sau chimici (expunerea obrazului neprote jat la vant, zapada, soare sau caldura, abuzului de sapun, lotiuni demachiante p e baza de alcool). Deshidratarea mai poate interveni in timpul unor anumite boli insotite de febra, diaree etc., ca o consecinta a unei ingrijiri cosmetice defectuoase sau in timp ul curelor de slabire irationale.Tenul deshidratat se trateaza ca orice ten usca t, adaugandu-i-se prin cremele folosite, un aport sporit de apa. Tenul pletoric - pielea este grasa, cu aspect carnos, fiind congestionata permanent sau se cong estioneaza la cel mai mic efort, are porii dilati si o pilozitate crescuta. Aces t tip de ten este intalnit in cazul unor tulburari in metabolismul proteinelor s au al glucidelor. Se impune consultarea medicului, precum si un regim alimentar adecvat, denumirea insasi de pletoric indicand surplus. Tratamentul tenului pletoric este asemanator celui gras; referindu-se la un proc es de curatire profunda si complexa, urmare a depunerii mari de protide si gluci de la nivel cutanat. In functie de natura si caracteristicile tenului, cosmetici ana va aplica tratamentul corespunzator; in orice caz sunt necesare una sau doua sedinte lunare de tratament cosmetic. Persoanele cu un astfel de ten vor urma indicatiile date pentru tenul gras. O at entie deosebita se va acorda alimentatiei, evitand excesul de proteine, grasimi si dulciuri. Prin exercitii fizice si sport, care produc transpiratie abundenta, vom asigura o eliminare crescuta a toxinelor din organism. Tenul casectic - acest tip de ten il intalnim in cazul in care functiile pielii sunt diminuate, chiar atrofiate, hranirea pielii fiind insuficienta. Pielea apare subtire, usca ta, lipsita de elasticitate, palida, cu aspect de pergament.

Tratamentul va urmari hranirea si tonifierea pielii. Sunt indicate una sau doua sedinte pe luna la cosmeticiana, care aplicand un tratament adecvat va ajuta la restabilirea metabolismului defectuos. Seara, obrazul va fi curatat cu lapte dem achiant pentru ten uscat, iar hidratarea si tonifierea pielii va fi asigurata cu o infuzie tonica; se vor face masaje zilnice cu o crema grasa hidratanta, conti nand si substante active sau cu pulpe de fructe (piersici, capsuni, portocale). Dimineata, obrazul va fi ingrijit dupa metodele indicate la tenul uscat. Este recomandabil un masaj zilnic cu creme vitaminizate. Tenul senil - exista diferente foarte mari asupra momentului cand incep sa apara fenomenele de imbatranire ale pielii, deoarece intervin tot felul de factori ca: ereditatea , anumite boli, diferite tulburari functionale ale gladelor cu secretie interna, abuzul de farduri, tratamente cosmetic necorespunzatoare. La unele persoane, ac este semne nedorite incep sa apara foarte de timpuriu, debutand printr-o uscaciu ne excesiva a pielii, prin aparitia ridurilor, formarea barbiei duble, edeme in special la ochi etc. Se pot lua masuri preventive ca acest proces sa fie intarzi at si incetinit, activand circulatia sanguina, hranind tesuturile pentru a le pa stra cat mai mult elesticitatea si tonicitatea. Tratarea acestui tip de ten urmareste intarzierea instalarii definitive a semnel or sensibilitatii si diminuarea celor aparute, ceea ce se poate realiza printr-o imbunatatire a circulatiei sanguine, o hidratare, revitalizare si tonifiere a t esutului cutanat. Este necesar tratamentul efectuat de cosmeticiana. Seara, demachierea se va face numai cu lapte demachiant fara a folosi apa si sap unul. Apoi se va sterge fata cu o infuzie de plante sau se va efectua o pulveriz are, dupa care se va aplica o crema antirid. Dimineata se recomanda, de asemenea , comprese cu infuzie tonica si masaj al fetei cu pulpa de fructe care favorizea za hranirea si hidratarea pielii, apoi aplicarea unei creme hidratante; machiaju l va fi discret pentru a nu se scoate in evidenta ridurile. Tenul ridat - in afara de faptul ca acest fenomen apare odata cu inaintarea in varsta, mai s unt si cause care favorizeaza aparitia ridurilor, ca de exemplu: influenta agent ilor atmosferici, expunerile prelungite la soare, insuficienta odihnei si respec tiv a somnului, excesul de tutun, cafea, bauturi alcoolice, curele drastice de s labire, abuzul de farduri sau de preparate cosmetice, abuzul de sapun, lotiuni c oncentrate in alcool, glicerina. Lipsa de control a expresivitatii determina asa-numitele "cute de expresie". Per soanele cu tenul uscat au o predispozitie speciala pentru riduri. Pe langa regim ul alimentar rational, exercitiile in aer liber, exercitiile de respiratie, se r ecomanda aceleasi ingrijiri ca cele pentru tenul uscat sau senil. Prevenirea, aparitia si tratarea cuperozei Ce este si cum apare? Este o imperfectiune estetica a pielii, de origine vasculara. Apare pe fata, dat orita unei dilatari permanente a vaselor sanguine superficiale, circulatia sangu ina nefiind bine echilibrata; astfel, dilatarea si contractarea vaselor sanguine se efectueaza anormal. Cuperoza poate aparea la toate tipurile de ten Copiii nu fac cuperoza, ea apare de obicei dupa pubertate si indeosebi intre 3050 de ani si dispare apoi, cu varsta. Cele mai afectate de cuperoza sunt femei le. Roseata spontana, denumita medical eritroza, caracteristica in special pers oanelor emotive, constitue mai mult o predispozitie a persoanelor respective. In schimb, aceasta roseata se poate instala pe o perioada mai lunga, datorita unor cauze observate prin experienta, dar neelucidate stiintific. Cert este insa c a exista metode de vindecare si de prevenire. Fenomenul a fost observat ca apare dupa o masa abundenta, cand contractiile stom acului determina o dilatare a vaselor sanguine ale pielii. Acest aspect nu const itue o cauza majora a aparitiei cuperozei, dar indruma pe cei predispusi a o con tracta sa aiba grija unei bune igiene alimentare, unei bune masticatii si respec tarea de mici pauze intre felurile de mancare. Cuperoza, aceasta dilatare a capi

larelor superficiale, apare pe piele ca o retea, afectand indeosebi pometii, ari pile nasului si fruntea. Prevenirea si tratarea cuperozei - evitarea schimbarilor bruste de temperatura, caldura prea mare sau frig prea p uternic. La frig, ca si la soare, se impune protejarea obrazului cu creme sau lo tiuni continand substante ecran; - evitarea alimentelor prea condimentate si a bauturilor excitante; - in conditiile de expunere la soare, mai ales cand cuperoza este deja instalata , soarele poate sa accentueze aceasta afectiune. Tratament : - dimineata, fata va fi spalata cu apa, fara a folosi sapunul sau vreo lotiune a lcoolizata; - seara, dupa demachiere, se va face tamponarea obrazului cu lotiuni tonice, rec onfortante dar nealcoolizate; - se va aplica crema si se va efectua masajul prin ciupituri. Pielea se prinde i ntre degetul aratator si degetul mare; - la plaja se vor folosi cremele ecran, iar dupa plaja pielea va fi curatata cu lapte demachiant, aplicand apoi o crema grasa harnitoare sau o masca hidratanta; Tratamentele medicale urmaresc restabilirea echilibrului intre contractarea si dilatarea vaselor. In tratament este folosita zapada carbonica; in formele de cu peroza usoara sau pentru a preveni aparitia cuperozei, se va trece rapid pe fata un cub de gheata. Desigur ca medic ul va stabili si alta medicatie in functie de starea fiziologica generala a paci entului. Pistruii (Efelidele) Nu reprezinta o boala sau simptomul unei boli, constitue insa o problema pentru cei care ii au; sunt un semn al tineretii, caci se raresc spre varsta de 40 de a ni si sunt aproape absenti la batrani. Prezenta pistruilor are un caracter famil ial si ereditar, ei datorandu-se unor tulburari congenitale. Apar in general de la varsta de 5 ani la copii si adolescentii blonzi si roscati, mai rar la persoa nele brunete; pot aparea uneori si la persoanele anemice, limfatice. Se localizeaza pe regiunile descoperite: frunte, pometi, nas, mai rar pe gat, an tebrate, umeri, iar uneori dupa varsta de 50 ani pe dosul mainilor. Se prezinta ca pete mici, rotunde, de culoare bruna sau mai deschisa, au marimea unei gamali i de ac, ajungand pana la marimea unui bob de linte. Lumina soarelui favorizeaza aparitia pistruilor si chiar o accentueaza indeosebi primavara si vara. Tratament Incercarile unor persoane de a lua medicamente la intamplare, care sa determine disparitia lor, nu ar fi cele mai indicate, date fiind consecintele ce le pot av ea asupra organismului. Tratamentul lor are mai mult caracter cosmetic, fiind a jutat de o alimentatie cu cruditati, fructe proaspete ce contin cantitati mai ma ri de vitamina C si PP. Aplicarea de masuri preventive este absolut necesara, el e constand in purtarea de palarii cu boruri si aplicarea de creme sau lotiuni co ntinand substante protectoare si substante care albesc fata. Tratamentul propriu-zis, consta in aplicarea seara a unor masti continand iaurt, lapte acidulat,lamaie sau drojdie de bere, in amestec cu apa oxigenata. Diminea ta, obrazul va fi spalat cu apa in care am adaugat otet (1 lingura la 1 litru de apa); se aplica apoi o crema ecran. In indicarea tratamentului trebuie tinut se ama de natura tenului si de sensibilitatea acestuia. Cremele sau lotiunile pentr u albire nu se vor aplica in jurul ochilor. In cursul tratamentului se vor folos i creme nutritive, in special in jurul ochilor. Tenurilor uscate le sunt indicate cremele, iar celor grase lotiunile. Lotiunile si cremele contra pistruilor sunt uneori iritante, in special acelea pe baza de saruri de bismut sau mercur( vor fi folosite numai cu avizul specialistului). Un rezultat bun se poate obtine prin peeling, care realizeaza o descuamare a pielii. Remedii naturiste pentru cearcane Putine lucruri ne tradeaza dupa o noapte nedormita, dar nu atat de mult ca pungi le de sub ochi sau cearcanele. Pielea din jurul ochilor este foarte fina, astfel incat se pot vedea, uneori, vasele capilare ce dau zonei o nuanta albastruie, m

aro sau violacee, in functie de tipul de ten. In cazul persoanelor cu tenul inch is, ce s-au expus foarte mult la razele UV, sau a celor care sufera de schimbari hormonale, cearcanele tind sa fie maro. La cele cu tenul de culoare medie, cear canele sunt de tenta verzuie si in cazul tipurilor de ten alb, se manifesta prin tr-o nuanta de violet. Aceasta"umbra" de sub ochi este vizibila atunci cand sunt em obositi, datorita faptului ca oboseala perturba fluxul sangvin si venele se umfla. In timp, si stratul de grasime din zona ochilor scade, o data cu trecerea anilor , cearcanele devind mai proeminente. In multe cazuri, aparitia cearcanelor este un semn ca ar trebui sa ne odihnim mai mult (minim 7/8ore), dar poate reflecta, de asemenea, un regim alimentar nesanatos (beti multa apa si nu faceti abuz de a limentele sarate, tutun, alcool sau cafeina), o stare de stres, schimbari hormon ale, alergii, sau ca in cele mai multe dintre cazuri, mostenirea genetica a aces tora. Desi cauzele aparitiei cearcanelor sunt numeroase, putem sa le clasificam pe 3 c ategorii, in functie de originea lor. Vorbim despre : - cearcane de origine apoasa, cand aspectul lor este cauzat de retentia de lichi de (circuit limfatic deficitar) in aceasta zona, formand pungi inestetice - cearcane produse de acumularea de grasime sub ochi - cercanele de origine genetica, sunt cele mai dificile de eliminat datorita pre dispozitiei.Cearcanele sunt o problema cu care se confrunta femeile si barbatii, dar si copiii. In acest ultim caz, ele pot fi ereditare, dar si cauzate de obos eala, congestie nazala, sinuzita, adenoide, alergii si astm. Inainte de a va gra bi sa camuflati cearcanele cu un machiaj corector, ar trebui sa va ganditi la un tratament care sa faciliteze ameliorarea sau eliminarea acestora. Ca in orice problema inestetica putem gasi cale de atac in utilizarea cremelor c osmetice pentru conturul ochilor, special concepute pentru cearcane si pungile d e sub ochi, pe care le puteti folosi atat ziua, cat si pe parcursul noptii. Masa ti zona cu indicele si degetul mijlociu printr-o miscare circulara. Va recomanda m cremele pentru conturul ochilor ce contin vitamina K, deoarece ajuta la stimul area circulatiei. Cu toate ca, dupa cum stiti, uneori, remediile naturiste sunt mult mai eficiente . Primul pas pentru a reduce pungile de sub ochi si cearcanel e temporare, este de decongestionare a zonei prin activarea microcirculatiei. Remedii naturiste anticearcane 1. Saculeti de ceai de musetel Comprese de relaxare, cu doi saculeti de ceai de musetel, care trebuie infuzati intr-o cana cu apa fierbinte. Se scot si se pun in frigider. Cand se racesc se a plica peste pleoape, timp de 20 minute. Musetelul are proprietati sedative si an tiinflamatoare, deci este foarte eficient pentru pleoapele umflate si pungile de sub ochi. 2. Felii de cartof Spalati un cartof de marime medie, decojiti-l si taiati cateva felii subtiri de marimea ochilor. Aplicati-le peste pleoapele inchise, timp de 10 minute.Aceast " ritual" se repeta de 3 ori pe saptamana, cel putin, pentru a obtine rezultate. D upa fiecare aplicare, spalati zona bine. Pentru a hidrata conturul ochilor, feli ile de cartof pot fi introduse in smantana sau ulei de masline. 3. Felii reci de castravete Puneti jumatate de castravete verde in frigider. Atunci cand se raceste, taiati doua felii si aplicati-le peste ochii inchisi, timp de 10 minute. Castravetele r ece, ajuta la estomparea cu usurinta a cearcanelor, reduce pungile si reimprospa teaza textura pielii din jurul ochilor. 4. Felii de castravete si lapte O alta varianta a acestui remediu anticearcane, este de a pune feliile de castra vete in 500 ml lapte rece. Scurgeti-le putin si puneti-le peste ochi, cel putin 10 minute. 5. Ulei de migdale dulci Tamponati ulei pe doua discuri demachiante (tifon), acoperiti-va pleoapele cu ac estea, timp de 30 de minute. Apoi indepartati delicat, uleiul ramas, cu alte dis curi demachiante. Uleiul de migdale dulci, ajuta la relaxarea zonei si scade inf

lamarea capilarelor. 6. Pasta de mar copt Coaceti un mar mediu, apoi pasati-l pana devine pasta. Se pune in frigider pentr u 10 minute. Aplicati cate putin pe fiecare pleoapa, timp de cateva minute. 7. Comprese cu gheata Aplicati timp de 5 minute, comprese cu gheta peste pleoape. Sunt foarte recomand ate in cazurile de cearcane rosiatice, deoarece stimuleaza circulatia si contrac ta vasele de sange, facilitand disparitia lor. 8. Lingurite in congelator Introduceti doua lingurite in congelator. Atunci cand acestea s-au racit, puneti -le peste pleoapele inchise, timp de 3 minute. 9. Crema decongestionanta Aveti nevoie de 50 de grame lanolina, pe care o puneti intr-un vas pe baie de ab uri. Se amesteca cu o lingura de lemn si cand lanolina s-a topit, se adauga 25 d e grame de ulei de germeni de grau. Puneti lichidul intr-un vas etas si adaugati 30 picaturi de esenta de caise. Se amesteca si se aplica pe zona cearcanelor, p rin miscari circulare, fara sa deschideti pleoapele. 10. Crema de rosii si lamaie Pentru a va pregati acest amestec aveti nevoie de o lingurita de suc de rosii pr oaspete, la care se adauga o lingurita suc delamaie si o lingurita de faina. Omo genizand aceste ingrediente, veti obtine un aluat moale, care ar trebui sa fie a plicat o data pe zi, pe conturul ochilor, lasand sa actioneze timp de aprox. 10 minute. Indepartati delicat aluatul inainte de a se usca complet, apoi clatiti z ona cu apa rece. Vitaminele A, C si fierul din rosii, combinate cu proprietatile lamaii, faciliteaza disparitia cearcanelor dupa cateva zile de tratament. 11. Masca de cartofi si castravete Coaceti un castravete si un cartof, apoi pasati pana se formeaza o pasta. Aplica ti in jurul ochilor, lasati timp de cateva minute apoi indepartati cu apa. Utili zarea acestor 2 ingrediente este eficace in cazul pleoapelor umflate si a pungil or de sub ochi. 12. Crema de morcov si felii de castravete Se rade o jumatate de morcov la care se adauga 2 linguri de ulei de masline. Oda ta ce s-a format ocrema, lasati la macerat cateva minute. Apoi, se aplica prepar atul pe conturul ochilor si peste se pune o felie proaspata de castravete. Se la sa timp de 30 de minute, apoi se curata cu un disc demachiant(tifon) inmuiat in apa rece. 13. Masca pe baza de oua si glicerina Se amesteca in parti egale, un albus de ou batut cu in jurul ochilor lasand sa actioneze pentru cateva partati cu apa calda. 14. Comprese cu miere Diluati in apa calda o lingurita de miere. Imbibati apoi aplicati sub forma de comprese, peste pleoape, cele din urma, se indeparteaza cu apa rece. Ingrijirea ochilor

glicerina lichida. Se aplica minute (pana se usuca). Inde un tifon in acest preparat, timp de aprox. 10 minute. In

Ochii reprezinta una din partile cele mai vulnerabile ale corpului. Semnele imba tranirii, oboseala accentuata, toata isi fac simtita prezenta in mod vadit in zo na ochilor. Sa invatam, sa ii ingrijim prin metode naturiste! Telina (Apium graveolens) Sucul de telina este folosit in unele afectiuni oftalmologice fie prin picaturi aplicate pe pleoape, fie prin tamponari usoare ale pleoapelor. Albastrele-vinetele (Centaurea cyanus) In cazul ochilor obositi, al cearcanelor, al pleoapelor ridate, se vor aplica zi lnic comprese sau cataplasme cu infuzie de flori de albastrele (1 lingura de flo ri la 2 pahare cu apa), avand proprietati calmante si tonifiante. Teiul (Tilia tomentosa-Teiul argintiu alb, Tilia cordata-Tei rosu, Tilia platyph yllas-Teiul mare)

Are actiune calmanta, decongestiva, se foloseste sub forma de decoct (10 g la 1 pahar cu apa); se poate folosi in comprese care se mentin pe pleoape timp de 15 min, in cazul cearcanelor si al pleoapelor iritate. Trandafirul (Rosa centifolia) Dezinfectant, decongestiv. Folosit in iritatii oculare; infuzie 5%, sub forma de comprese si spalaturi oculare. Asmatuiul (Anthriscus cerefolium) Folosit contra inflamatiilor pleoapelor si a blefaritelor. Musetel (Matricaria chamomilla) Pentru ochii iritati si inflamatii ale pleoapelor se recomanda tampoane cu infuz ie de musetel. Vita de vie Folosita sub forma de infuzie 5 % pentru spaltul ochilor obositi. Cartoful (Solanum tuberosum) Pentru combaterea edemelor pleoapelor se pot face aplicatii locale cu pasta de c artofi. Rosmarin (Rosmarinum officinalis) Frunzele de rosmarin macerate in apa de trandafir se folosesc contra inflamatiei pleoapelor. Modulul 8 Sa ne destindem cu un masaj Masajul este o combinatie de miscari si presiuni executate pe diverse regiuni al ecorpului, fie manual, fie cu diferite aparate, n scop igienic, terapeutic sau es tetic. Efectele masajului facial sunt: ?activeaza circulatia sangvina si limfatica ?ajuta la mentinerea supletei si elasticitatii corpului si pielii ?stimuleaza functiile glandelor sebacee si sudoripare ?mpiedica si ndeparteaza depunerile de grasime ?mareste tonicitatea muschilor pielosi ?mareste circulatia cutanata asigurnd absorbtia de oxigen ?influenteaza favorabil sistemul nervos si relaxeaza ntregul organism. Reguli de aplicare ale masajului facial: ?masajul se efectueaza pe o piele sanatoasa, fara afectiuni dermatologice ?legea de baza a masajului este ca mna esteticienei sa nu paraseasca suprafata de masaj sisa adere bine, iar miscarile de baza ale masajului sa fie legate ntre el e prin miscari delegatura , pastrndu-se continuitatea miscarilor ?miscarile de masaj vor fi executate ntr-o anumita ordine si directie si anume se ncepe sise ncheie cu miscari mngietoare, iar miscarile energice vor alterna cu misc arimngietoare ?miscarile de masaj trebuie adecvate regiunii unde se executa ?masajul nu se va executa brutal pentru a nu deplasa pielea de pe planurile prof unde, chiar si miscarile profunde trebuie sa aiba o intensitate moderata ?masajul se va executa pe o piele perfect demachiata si sanatoasa cu produse ade cvatetipului de ten ?durata masajului este n functie de calitatea tenului si de vrsta ?n timpul masajului minile esteticienei vor fi perfect curate ?masajul se executa la pacienta aflata n decubit dorsal, ntr-o pozitie comoda si r elaxata cuo lumina difuza, o muzica placuta si discreta ?n timpul masajului esteticiana nu va purta bijuterii deoarece acestea pot determ ina leziunisi pot ngreuna masajul. DESCRIEREA MASAJULUI FACIAL PE REGIUNI 1.Miscarea de netezire - se executa cu fata palmara a degetelor, de la o regiu ne temporala la alta si din regiunea sprncenoasa catre zona de implantare a parul ui. Se ncepe din partea dreapta, revenirea se face ntocmai, minile lucrnd alternativ . Miscarea are o intensitatemai mare n regiunea intersprncenoasa. 2.Miscarea n zig-zag - se executa astfel : mediul ambelor mini executa o netezire n

zig-zag, de la o tmpla la cealalta, pe toata suprafata fruntii. Miscarea ncepe din parteadreapta, iar revenirea se face ntocmai, insistnd n regiunea intersprncenoasa, degetelelucrnd alternativ. 3.Miscarea n cercule te - se executa cu mediul ambelor mini, care executa o netezi re ncerculete, de la o tmpla spre cealalta, pe toata suprafata fruntii. Miscarea nc epe din partea dreapta, revenirea se face ntocmai minile lucrnd simultan. 4.Miscarea n foarfece pe frunte - se efectueaza cu indexul si mediul ambelor mini, care executa o netezire n foarfece de la o tmpla la cealalta, minile lucrnd simulta n. 5.Miscarea n zig-zag n foarfece - se executa cu indexul si mediul minii stngi, care sunt ndepartate, dar mediul minii drepte executa o netezire n zig-zag, n foarfecele miniistngi. Miscarea ncepe de la tmpla dreapta iar revenirea se face prin netezire. 6.Vibra tia punctat a - se realizeaza cu minile n aceasi pozitie ca la miscarea an terioara,numai ca mediul minii drepte executa o vibratie punctata. 7.Vibra tia plana - se realizeaza sustinnd cu mna stnga muschiul orbicular al ochiu lui lanivelul tmplei stngi, n timp ce fata palmara a minii drepte executa o vibratie plana dela tmpla stnga catre cea dreapta si pe toata suprafata fruntii. Minile se schimba si se executa miscarea si n directie inversa. M I S C A R I L E D E M A S A J D I N R E G I U N E A O C H I L O R 1.Mi scarea n cercule te la fiecare ochi - se realizeaza cu mediul minii stngi care sustinemuschiul orbicular al ochiului drept n unghiul intern. Mediul minii drepte executacerculete iar cnd trece prin unghiul intern, mediul minii stngi se ridica p entru a lasa libera trecerea mediului minii drepte. Printr-o miscare de alunecare mediul minii dreptetrece prin unghiul extern al ochiului stng iar sustinerea n ung hiul intern este facuta demediul minii stngi si miscarea se executa ntocmai ca la c elalalt ochi. 2.Netezirea pleoapei urmata de pianotat - se realizeaza cu indexul si mediul amb elor mini,care executa o miscare de netezire de-a lungul pleoapelor, din unghiul intern catre cel extern al ochilor, ce se continua cu un pianotat pe sub ochi.Min ile lucreaza simultan. 3.Foarfecele spr ncenei - se realizeaza cu indexul si mediul ambelor mini care cu prinds prnceana n foarfece.Minile lucreaza simultan. 4. Framn atul sprncenei - se realizeaza cu indexul si mediul ambelor mini , care e xecuta o rulare usoara catre police, a tesutului din regiunea sprncenoasa, din un ghiul intern catre cel extern, de unde miscarea se continua cu o netezire cu med iul pe sub ochi, pna nunghiul intern. Minile lucreaza simultan. 5.Pianotatul - se realizeaza cu toate degetele ambelor mini, care executa un pian otat n jurul ochilor din exterior catre interior. Minile lucreaza simultan. 6.Netezirea n spiral a - se face cu mediul ambelor mini care executa o netezire n s pirala nforma de opt, n unghiul extern al ochilor. Minile lucreaza simultan. 7.Netezirea urmata de vibratie - se realizeaza cu fata palmara a ambelor mini, ca re executa o netezire n regiunea ochilor, din unghiul intern catre cel extern, ur mata de o vibratie plana pe aceeasi directie. MISCARILE DE MASAJ DIN REGIUNEA NASULUI 1.Cercule te pe aripioarele nazale - executate cu mediul, pornind din regiunea o chilor, secoboara cu mediul ambelor mini pna la aripioarele nazale unde se executa cerculete dinafara nauntru. Apoi degetele medii ale ambelor mini urca ntr-o miscar e de netezire de o parte si de alta a nasului, a unghiului intern a ochilor, dea lungul arcadei sprncenoase,unghiul extern al ochilor si revine la aripioarele n azale de unde se reia miscarea. Minilelucreaza simultan. 2.Netezirea n zig-zag pe muchia nasului - se executa cu mediul ambelor mini, misca rea continundu-se si n regiunea intersprncenoasa. Minile lucreaza simultan. 3.Foarfecele simplu al nasului - se realizeaza cu indexul si mediul ambelor mini, carecuprind nasul de o parte si de alta a aripioarelor nazale. Se executa o net ezire de-a lungulnasului pna n regiunea intersprncenoasa, unde degetele se unesc s i continua miscarea pna la locul de implantare al parului. Minile lucreaza altern ativ. 4.Foarfecele combinat al nasului - se realizeaza prin aceleasi miscari ca cele a nterioare, nsa din regiunea intersprncenoasa , minile aluneca de o parte si de alta

a fruntii, pna nregiunea temporala. MISCARILE DE MASAJ DIN REGIUNEA BUCAL A , MENTONIER A SI SUBMENTONIER A 1.Foarfecele buzelor - se executa cu indexul si mediul ambelor mini, care cuprind buzele siexecuta o netezire pna la comisura lor, unde degetele se unesc si conti nua miscarea pnala ureche. Minile lucreaza alternativ. Aceasta miscare se deosebes te de netezirea nfoarfece de la miscarile de effleurage, prin faptul ca se execut a cu o intensitate mai mare,iar minile lucreaza alternativ. 2.Foarfecele bar biei - se executa cu indexul si mediul ambelor mini, cuprinznd ba rbia.Minile lucreaza alternativ. 3.Arpegiul - se executa cu minile lucrnd alternativ n regiunea submentoniera. 4.Cercule te cu policele pe barbie - sunt miscari care se efectueaza cu indexul, mediul siinelarul fixate n regiunea submentoniera, n timp ce policele executa cer culete din afara nauntru pe barbie. Apoi policele urca pe santul nazogenian pna la aripioarele nazale, de unde miscarea este continuata de mediu de-a lungul nasul ui, unghiului intern al ochilor,de-a lungul arcadei sprncenoase, regiunea tempora la, laturile fetei, pna la barbie, deunde se reia miscarea. Minile lucreaza simult an. 5.Pianotatul pe santul nazogenian - se efectueaza cu cu toate degetele ambelor mi ni, de la mandibula pna la aripioarele nazale unde se executa o usoara presiune c u mediul. Minile lucreaza simultan. 6. Netezirea n spiral a pe santul nazogenian - se realizeaza cu ambele mini n spira la de lamandibula pna la aripioarele nazale si invers. Minile lucreaza simultan. MISCARLE DE MASAJ DIN REGIUNEA GENIANA 1.Frictionatul - se executa pe directie circulara si liniara, minile lucrnd simult an. 2.Ciupitul - este o miscare ce se executa nti pe o hemifata si apoi pe cealalta. Mi nilelucreaza alternativ. 3.P almuitul - miscarea ncepe din regiunea submentoniera, de la o ureche la alta si apoi spreregiunea geniana. Minile lucreaza alternativ si executa miscarea nti pe o hemifata siapoi pe cealalta. 4.Framntatul - consta n rularea pielii si tesutului subcutanat. Se lucreaza pe rnd cele doua hemifete. 5.Pianotatul - se executa cu toate degetele, pe directie circulara, minile lucrnd simultan. 6.Tapotatul - se efectueaza cu fata palmara a ambelor mini, care lucreaza simulta n siexecuta loviri usoare n regiunea geniana, pe directie circulara. 7.Arpegiul - este o miscare de netezire cu intensitate, executata cu degetele ce se deschidrnd pe rnd n evantai.Miscarea poate fi adaptata cu succes si n regiunea d ecolteului. MISCARILE DE NCHEIERE ALE MASAJULUI. Scopul acestor miscari este de relaxare si calmare. Se vor executa miscari de ef fleurage sivibratorii. Presiunile executate cu mediul ambelor mini n unghiul inter n al ochilor, fosa temporala, regiunea preauriculara, baza aripioarelor nazale, comisurile bucale au efect relaxant.Produse folosite la masaj pentru tenul uscat si normal, deshidratat pe fond uscat, senil pefond uscat se foloseste o crema g rasa pe baza de lanolina.Pentru tenul gras asfixic si uleios, deshidratat pe fon d gras, se foloseste o crema pe baza destearina, infuzie sau apa minerala si ule iuri vegetale de masline sau germeni de porumb. DIFERENTIEREA MISCARILOR DE MASAJ Se face dupa urmatoarele criterii: 1.Tipul si calitatea pielii a)tenul normal - va beneficia de miscari de effleurage, usoare ntr-un ritm modera t fara o intensitate prea mare si cu o durata scurta aprox. 10 minute. b)tenul uscat sau deshidratat - va beneficia de miscari de effleurage rapide, p entru activareacirculatiei sangvine si limfatice. Miscarile vor alterna cu cele energice de intensitate moderata. Durata masajului aprox. 15 minute. c)tenul gras cu porii dilatati - va beneficia de miscari energice de profunzime pentru eliminarea sebumului din foliculii pilosebacei si mprastierea depozitelor adipoase.n alternanta cu aceste miscari se vor folosi miscari de effleurage pentr u calmare. Durata masajului 15-20 minute.

d)tenul acneic - nu va beneficia de masajul facial obisnuit ci de masajul a sec al lui Jaquet,folosind un produs medicamentos( saprosan, sulf, pudra sulfamidata ). e)tenul palid - va beneficia de miscari de effleurage rapide si miscari energice . Miscarile sencep de la decolteu spre frunte. 2.Vrsta a)la persoanele tinere - 10 min. b)la persoanele adulte - 15-20 min. c)la persoanele n vrsta - minimum 20 min. 3.Starea psihica a)daca pacienta este calma - masajul va fi adecvat vrstei si calitatii tenului b)daca pacienta este nervoasa, agitata - I se va asigura relaxarea prin effleur age prelungit, presiuni n fosa temporala si n regiunea cervicala, vibratii. Se vor evita miscarile energice. c)daca pacienta este contractata - miscarile se executa ca n situatia anterioara numai caeffleurageul va avea intensitate mai mare. d)daca pacienta este obosita, surmanata, plictisita, trista, absenta sedinta de tratament vancepe cu un masaj de relaxare. Masajele speciale 1-Masajul a sec al lui Jaquet(masajul pe uscat) Se executa fara crema, pe pielea uscata sau cu un produs medicamentos (saprosan, pudrasulfamidata, sulf). Este indicat tenurilor asfixice, acneice pentru efectele de ndepartare a deseuril or cutanate, reglare a secretiei sebosudorale, activarea circulatiei sangvine, mb unatatirea respiratieicutanate si tenurilor cuperozice pentru reglementarea circ ulatiei sangvine, stimularea fibrelor elastice din derm si a elasticitatii peret ilor capilarelor.Masajul se executa dupa curatarea tenului, miscarile de baza fi ind ciupituri superficiale si profunde a.Ciupiturile superficiale se efectueaza cu indexul si policele ambelor mini n reg iuneageniana pe directii verticale sau oblice. b.Ciupiturile profunde se executa cu toate degetele numai n regiunea geniana pe directieverticala si circulara. Se prinde pielea si tesutul subcutanat ntre cele patru degete si policesi se ruleaza spre police.n regiunea fruntii si mentoniere se executa presiuni ntre cele patru degete ale ambelor mini. 2-Masajul decongestiv-este indicat tenurilor congestive si cuperozice caracteriz ate printr-uneritem difuz generalizat si prezenta telangiectaziilor.Scopul aplic arii masajului este activarea circulatiei de ntoarcere, drenarea sngelui cestagnea za n capilarele dilatate si restabilirea circulatiei ncetinite.Miscarile de baza s unt cele de netezire si vibratorii. Miscarile de netezire sunt cele dinmasajul f acial obisnuit, cu directie schimbata, efectuate n sensul circulatiei venoase.Mis carile de masaj ncep de la frunte spre decolteu. a)n regiunea fruntii si a ochilor miscarile de masaj sunt aceleasi ca la masajul facial. b)n regiunea nasului se executa cerculete cu mediul ambelor mini pe aripile nasul ui faraalunecare pe muchia nasului si foarfecele combinat. c)n regiunea mentoniera - cerculete cu policele ambelor mini efectuate dinauntru n afara, netezirea pe muschiul orbicular al buzelor pna la comisuri. d)n regiunea geniana se efectueaza frictionat si miscari de netezire cu presiune mai mare ndirectia circulatiei venoase. Nu se fac miscari energice -ciupit, palm uit, framntat. e)n regiunea gtului se efectueaza neteziri pe diferite directii cum ar fi: muschiu l SCM, regiunile laterale ale gtului, regiunea cervicala. Miscarile vibratorii -n u au directie de ntoarcere - o mna ramne n punctul final al miscariiiar cealalta tre ce la pozitia de plecare, astfel pastrndu-se contractul cu pielea clientei.Miscar ile vibratorii se efectueaza pe anumite directii cum ar fi: muschii din regiunea submandibulara, muschii SCM, muschii gtului, muschi maseteri, muschii vrfului barb iei,muschii orbiculari ai buzelor, muschii nasului, zigomatici, ochilor, fruntii . 3. Masajul de ntretinere a minilor - are drept scop activarea circulatiei sangvine silimfatice si mentinerea catife

larii pielii si supletei articulatiilor. Masajul se efectueaza cu creme grase, v itaminizate, bine hidratate. Minile clientei vor fi spalate n prealabil si nu vor avea bijuterii.Miscarile de baza sunt: a-neteziri pe laturile externe si interne ale minilor executate cu policele pe f ata dorsala aminilor iar cu restul degetelor pe fata palmara a minii de-a lungul p almei depasind putinarticulatia pumnului.Miscarea nu are directie de ntoarcere si se reia numai de la vrfuldegetelor. b- presiuni circulare cu indexul, mijlocul si inelarul minii drepte pe fata dor sala n timp cecu mna stnga se sustine mna clientei. c- netezire pe fata palmara-mna clintei este sprijinita n cot cu antebratul vert ical, cosmeticiana sustine mna clientei din dreptul articulatiei pumnului. Degete le clientei sunt usor departate. Cosmeticiana executa o netezire ce porneste d in vrful degetelor prin ntrepatrunderea degetelor cosmeticienei si degetele client ei. La nivelul palmei degetele cosmeticienei se unesc si continua miscarea pna se depaseste putin articulatia pumnului. Miscarea nu are directie de revenire. d- netezirea fiecarui deget- se efectueaza cu indexul, mediul si inelarul care e xecuta netezireade la vrful degetelor pna la baza lor si invers. e- miscarea pentru supletea articulatiei degetelor-cosmeticiana si va fixa mna per pendicular cu fata palmara pe vrful degetelor clientei. Cu ajutorul minii cosmetic ienei se va nchidemna clientei n pumn cautnd sa se ndoaie fiecare falanga n parte. La sfrsitul miscariimna clientei este nchisa n pumn iar mna cosmeticienei va acoperi com plet pumnulclientei. Apoi se va reveni la pozitia initiala prin desfacerea pumnu lui cu ajutorul miniicosmeticienei. f- miscarea pentru supletea articulatiei pumnului-se vor executa miscari de rot atie dinarticulatia pumnului ntr-un sens si n celalalt. Miscarile de masaj se ex ecuta mai nti la omna si apoi la cealalta. 4. Masajul de ntretinere al picioarelor - are o deosebita importanta pentru mentinereasupletei articulatiilor si mprospat area, relaxarea picioarelor obosite.Miscarile de baza folosite sunt: netezirea g ambei (pe ambele fete anterioare si dorsale), netezirea labei piciorului, presiu ni circulare, netezirea fetei plantare a piciorului, miscari pentru supletea art iculatiei degetelor, miscari pentru supletea articulatiei gleznei. 5.Masajul de ntretinere a parului si a pielii capului Se efectueaza n doua etape : a-masajul manual subsaturatie b-masajul manual simpl u Masajul manual subsaturatie - se face cu ajutorul electodermului cu electrodul cilindric, cu spirala metalica n interior. Clienta sta pe scaun si tine n mna elec trodul cu spirala metalica n interior al electrodermului,n timp ce cosmeticiana st a n spatele clientei si executa masaju lmanual. Se vor produce scnteieri ntre mna co smeticienei si pielea capului clientei cu rol stimulator.Masajul manual simplu s e executa cu pulpele degetelor care executa deplasarea pielii capului pe planul osos pe directia dute-vino pe regiunile: frontala, occipitala, temporo -parietal a. Modulul 9 Cu masca, fara masca Mastile cosmetice sunt amestecuri de substante simple sau complexe, care aplica te pe piele produc efecte estetice. n cosmetica moderna, aplicarea mastilor repre zinta o metoda eficace de tratament, cu conditia ca ele sa fie preparate corect, aplicate cu regularitate siadecvate tipului de ten. Condtiile pe care trebuie sa le ndeplineasc a o masc a sunt: ?sa fie inofensiva, sa nu contina substante vatamatoare, toxice, alergizante ?sa formeze o pasta moale, fara grunji, fara miros neplacut ?sa se ntinda uniform pe piele, sa formeze un strat aderent, sa se usuce repede ?sa fie usor de aplicat si de ndepartat, fara a produce iritatii, durere ?substantele de baza sa permita o buna actiune a substantelor active din masca ?sa aiba o temperatura suportabila, sa nu produca arsuri atunci cnd se folosesc calde ?masca trebuie sa fie aplicata adecvat tipului de piele, iar pentru tenurile mi xte se vor folosimasti combinate, dupa caracteristicile fiecarei regiuni ?masca se aplica pe pielea curata, cu porii debarasati de comedoane, celule desc

uamate,surplus de sebum ?aplicarea mastilor se face cu o pensula moale, nu prea lata, pe fata, gt si deco lteu / nu seaplica masca pe sprncene, ochi si buze ?pe pleoape se vor aplica comprese mbibate n infuzie de musetel, albastrele sau n u leiurivegetale ?nmuierea mastilor se face prin pulverizari cu vaporelul sau cu comprese mbibate ni nfuzii , apa minerala, decocturi de plante ?ndepartarea mastilor trebuie facuta usor, fara presiune, pentru a nu irita piele a, cu bucatide tifon nmuiate n apa calduta ?dupa ndepartarea mastii, se face o pulverizare tonifianta cu jetul filiform al v aporelului.Picaturile se pastreaza pe fata timp de 1-2 minute, apoi se ndeparteaz a cu servetele moi dehrtie si se aplica o crema de zi protectoare Efectele mastilor Acestea sunt variate, n functie de substantele care intra n compozitia lor. Efect ele pot fi decuratare, de calmare si decongestionare, de tonifiere, de albire si descoamare, de activare aglandelor sebacee si sudoripare, de hidratare, de nchid ere a porilor.Pentru a mari efectul mastilor se pot folosi anumite metode de act ivare a lor: Scnteierile cu electrodul plat facial pentru masti grase sau emolientetimp de 34 min.Peste masca se aplica o compresa umezita n infuzii, ape minerale, tonifiant e. Datoritascnteierilor substantele grase sunt absorbite mai usor n piele. Se obti ne o mai bunahranire, hidratare si tonifiere a tesutului cutanat. b) iradierile cu ultraviolete, folosindu-se lampa de UV sau Solux timp de cteva minute.Radiatiile calorice si ultraviolete produc o hiperemie locala datorita va sodilatatiei, usurndastfel absorbtia substantelor din masca si distribuirea lor l a toate celulele. Se realizeaza omai buna hranire si o stimulare a procesului de regenerare celulara c) sedintele la vapozon timp de 10 min. Prin proiectarea vaporilor calzi peste o mascaemolienta sau grasa, aplicata pe fata, gt si decolte, se asigura o hidratar e a pielii si oabsorbtie a substantelor active din masca n straturile profunde al e pielii. Furniznd oxigenn stare activa se mbunatateste respiratia cutanata, se sti muleaza procesele metabolicecelulare d) pulverizarile reci cu vaporelul, folosindu-se jetul filiform, accentueaza efe ctul tonifiant almastilor peste care se efectueaza. Efectul tonifiant se datorea za presiunii particulelor proiectate asupra pielii. Ele actioneaza asupra fibre lor elastice din derm e )aplicarea elecrozilor introdusi n saci de spontex ai estetodinului peste masti emoliente,hidratante, cu miere, polen, propolis realizeaza o hidratare a pielii si o activare a proceselor metabolice celulare. Clasificarea m as tilor 1.Clasificarea mastilor dupa scopul urmarit Prin aplicarea mastilor se urmaresc doua scopuri: unul preventiv si altul curativ. n scop preventiv se folosesc mast ile destinate prevenirii formarii ridurilor, mentinerii catifelarii pielii, a tonicitatii muschilor. n scop curativ se folosesc mastile calmante, decongestion ante, medicamentoase.n functie de substantele care se folosesc la prepararea mast ilor, acestea au efecte variateasupra tenului, astfel: a)mastile astringente, sicative sunt indicate n cazul tenurilor grase, cu pori d ilatati, cuhipersecretie sebacee si transpiratie abundenta. Au rolul de a absorb i surplusul de sebum sitoxine, de a produce o tensiune locala, menita sa nchida p orii, netezind pielea. Acestemasti trebuie sa contina urmatoarele substante: cao lin, carbonat de Ca, carbonat de Mg, amestecate cu diverse sucuri de fructe( cas traveti, rosii, visine) sau infuzii cu rol astringent. Sau : albus de ou + zeam a de lamie / iaurt + zahar / drojdie de bere + picaturide lamie b) mastile emoliente se aplica tenurilor uscate, deshidratate ce prezinta desc uamareaaccentuata a stratului cornos. n compozitia lor intra fainurile vegetale ( de porumb, gru,orez, in, migdale ). Acestea se amesteca cu uleiuri vegetale si infuzii sau sucuri de plante. Efecte emoliente au si : ?merele fierte n lapte, aplicate sub forma de pasta pe fata ?banane taiate rondele sau zdrobite si amestecate cu lapte praf ( banana oparita )

?geluri obtinute din faina vegetala, extracte aromate din plante la care se adau ga ulei vegetal. Se prepara pe baia de apa. Se amesteca faina cu infuzia, apoi s e adauga uleiulvegetal, agitndu-se bine compozitia pna la ncorporarea totala a ulei ului. c)mastile nutritive sunt acelea care contin n compozitia lor substante grase, hra nitoare, biologic active. Mastile sunt folosite cu scopul de a hrani, a stimula procesul de regenerarecelulara, de a revitaliza tesutul cutanat. Se recomanda te nurilor alipice, senile, uscate,urmatoarele combinatii de masti: ?galbenus de ou + miere + cteva picaturi de vitamina A sau ulei vegetal ( de masl ine,germene de porumb) ?morcov ras amestecat cu caimac de lapte ?smntna amestecata cu zeamil si suc de fructe ? pulpa de fructe ( fragi, capsuni, caise ) amestecata cu smntna ?brnza de vaci + miere d)mastile cu actiune tonica, stimulatoare sunt utilizate la tenurile cu elastici tate scazuta, cutendinta vizibila de ridare, cu aspect flasc. Actiunea stimulato are a acestor masti se obtine 10g glicerina20g ulei de parafinaSe topesc toate ntr-un vas, pe baia de apa, pna ajung la punctul de fierbere. Se lasa sa seraceasca pna la punctul unde se poate suporta de piele. Masca de parafina are proprietateaca aplicata chiar la o temp eratura de 50 grade Celsius este suportata de piele fara a producearsuri, n timp ce apa si uleiurile la aceeasi temperatura produc grave arsuri de piele.Aplicare a m as tii nainte de a aplica parafina pe fata, se testeaza temperatura ei pe dos ulminii. Cnd temperatura este bine tolerata de piele, masca se aplica prin pensula ri repetate, peste un strat de crema grasa bine hidratata si vitaminizata. Pensu la cu care se aplica parafinatrebuie sa fie lata, moale si uscata ( umeda ar pro duce arsuri). Masca se pastreaza pe fata 15-20min. Clienta va sta cu fata relaxa ta pentru a nu provoca fisuri n masca, altfel masca nuar mai reprezenta un strat izolator perfect, si efectul nu ar mai fi acelasi. ndepartarea mastii. Cnd masc a este bine preparata se scoate dintr-o singura bucata, nu se sfarma. Dupa ndep artarea mastii se constata ca apare o piele umeda- datorita apei rezultatedin tr anspiratia ce nu s-a evaporat si usor rozata datorita activarii circulatiei sang vine periferice. Masca de parafina este indicata tenurilor foarte uscate si desh idratate care prezintadescoamari. Nu se recomanda aplicarea prea fracventa a mas tii, deoarece caldura degajataslabeste tonusul muscular. Se foloseste de doua or i pe an, toamna si primavara, la tenurilerespective, atunci cnd ele au fost expus e timp ndelungat actiunii soarelui puternic, vntuluisau frigului.Dupa ndepartarea m astii de parafina, n cazul unei congestionari accentuate, se aplicacomprese reci cu infuzii calmante. Aceste comprese vor avea si o actiune tonifianta asupra pi elii si a muschilor pielosi. mpachetarile faciale Pot fi calde si reci.mpachetarile faciale sau cataplasmele se aplica, de obicei , calde si au ca scop nmuierea sihranirea tesutului cutanat ( la tenurile deshidr atate si cu descoamari ). Reci, se aplica sub forma de comprese n scopul de a hid rata si tonifia pielea. mpachet a rile faciale calde se efectueaza cu uleiuri cal de ca: ulei de masline, de germeni de porumb, de migdale, de avocado sau unt de cacao. Se procedeaza n felul urmator: se ia o bucata de flanel sau tifon de marim ea figurii, se taie orificii speciale pentru ochi si gura. Se nmoaie acest flanel n uleiul ncalzit pe baia de apa la temperatura suportabila de piele si seaplica p e fata, gt si decolteu.Peste aceasta bucata de flanel se aplica un material plast icizolator, pentru a mentine un timp ct mai ndelungat caldura compresiei. Aceste c ompresii pot fi nmuiate si n infuzii calde adecvate, cnd se urmareste doar efect ul de calmare si nmuiere a pielii.Efectele mpachetarilor calde - nmuierea stratului cornos, hranirea tesutului cutanat. Pentru amari efectul acestor mpachetari se p ot face peste compresele mbibate n ulei, iradieri culampa Solux care ridica temper atura locala, produc vasodilatatie, maresc puterea de absorbtiea pielii. mpacheta rile faciale reci se realizeaza prin comprese umezite n infuzii tonice, apeminera le, apa de mare la temperatura ambianta. Prin folosirea lor se realizeaza hidra tarea si tonifierea tesutului cutanat si ale muschilor pielosi. Sunt indicate t enurilor uscate, deshidratate superficial, tenurilor casectice, tenurilor senile

.Substan tele folosite n m as ti pot fi de origine animala, vegetala, minerala. D intre substantelede origine animala cel mai des sunt folosite ouale, laptele si produsele lactate.n categoria substantelor de origine vegetala sunt incluse fainu rile vegetale(de gru, secara, porumb, in, castane comestibile, migdale dulci), ul eiurile vegetale ( de masline, de germeni de porumb, de arahide) si plantele medicinale ( musetelul, teiul, nalba, menta,h ammamelisul, albastrelele, cimbrul, levantica, sunatoarea, etc). Cele mai frecve nte substante de origine minerala ce intra n compozitia mastilor sunt: caolinul, carbonatul de magneziu, carbonatul de calciu, oxidul de zinc, talcul, namolurile .

Modulul 10: Machiajul - magia frumusetii si machiajul are istoria lui trusa si f isa de machiaj studiul morfologic al fetei tehnica machiajului armonia culorilor Modulul 11: Initiere in tainele unei arte clasificarea machiajului machiajul cor ector machiajul semipermanent

Modulul 12 Un "nu" hotarat parului corporal nedorit Epilatul: generalitati; metode de epilat; epilatul pe regiuni; epilatul definiti v Firele de par care acopera corpul sunt fine si de culoare deschisa si pot trecen eobservate. Din pacate de cele mai multe ori nsa firele de par cresc dezordonat, lungi si intenscolorate si atuinci putem vorbi despre hipertricoza. Hipertricoza este o imperfectiune datorata unui dezechilibru hormonal minor c are se rezolva prin epilare. Epilarea se poate realiza n mai multe moduri. Epilarea chimica Se executa cu creme epilatoare. Acestea sunt extrem de comode pentru epilatul se poate realiza si acasa, nu necesita cunostinte tehnice deosebite si nu doare. A re totusi un mare dezavantaj: parul creste repede si de cele mai multe ori mai d es si mai viguros dect nainte pentru ca parul nu este smuls din straturile profuin de ale pielii ci este macinat de substanta chimica la suprafata pielii. Epilatoa rele chimice se gasesc sub forma de crema. Ele se aplica pe piele cu degetele pr otejate de o manusa sau cu un aplicator special. Se lasa sa actioneze exact ct su nt indicatiile din prospect dupa care se ndeparteaza cu o spatula de plastic prin razuire. Apoi se spala suprafata cu apa calduta si se neutrlizeaza cu acid acet ic sau citric diluat. Nu se spala cu sapun. Este bine sa se respecte indicatiile din prospect pentru ca sa nu apara reactii alergice la contactul prelungit al c remei cu pielea. n timpul lucrului poate aparea un miros specific deal hidrogenul sulfurat care nu trebuie sa sperie. Epilarea electrica Se poate face folosind diferite tipuri de aparate. Aparatele de epilat din gener atia noua sunt fie cu discuri, fie cu spire. Ele realizeaza nsa acelasi efect. M etoda are avantajul ca se poate utiliza acasa, este comoda si extrem de rapida, nu necesita deplasarea si programarea la un cabinet cosmetic. Dar prezinta si un mare dezavantaj : firul de par nu este smuls ci retezat de la suprafata pielii si de aceea metoda este comparabila cu rasul (parul creste repede, mai mult si m ai des) si nu n ultimul rnd este o metoda extrem de dureroasa ( inghinal,axial). E pilatia electrica cu electrocauter este executata de obicei n cabinetele dermatocosmetice. Este o metoda radicala n sensul ca firele ndepartate nu se mai refac. Aparatul este prevazut cu un ac electric, lung si subtire cu care se intra pe lng a firul de par pna la bulb. Aici impulsul electric distruge bulbul si radacina ia r firul de par nu se mai reface. Operatiunea se face sub anestezie locala. Este o operatiune cu rezultate bune, dezavantajul fiind durata mare n timp deoarece la o sedinta nu se pot extrage mai mult de 10 fire dupa care trebuie lasat un timp de cicatrizare pentru piele de aprox. 3 saptamni. De asemenea reusita este depen

denta de dexteritatea celui care o practica, ca acesta sa intre perfect n bulbul firului de par alfel se realizeaza o stimulare si firele se ndesesc. Epilatia cu laser Una din aplicatiile cele mai frecvente ale laserului este n epilarea definitiva a parului n exces din anumite parti ale corpului. nceperea tratamentului se face du pa un prealabil examen ecografic care pune, sau nu, n evidenta existenta unei def iciente ovariene. De regula acestea sunt responsabile de excesul de pilozitate. Atunci cnd se constata vreo deficienta trebuie tratata nti aceasta si apoi se ncepe epilarea cu laser. Raza laser merge de-a lungul firului de par,n pori, pna la nive lul radacinii, la bulb. Impulsul de joasa frecventa distruge radacina firului de par care se extrage apoi usor cu penseta. Avantajul laserului fata de electroca uter este ca, cu laserul se pot extrage aproximativ 100 fire ntr-o sedinta din ca re 80 nu se mai refac. Durata tratamentului este n functie de numarulde fire. Dez avantajul metodei este pretul deocamdata prea ridicat al sedintelor de tratament . Epilatia mecanica Epilatia mecanica se realizeaza cu amestec ceara- colofoniu. Amestecul se poate prepara n cabinetul cosmetic din 1 g colofoniu si 250 g ceara de albine, ameste c care se poatere folosi dupa fierbere. De asemenea epialtia mecanica se poate r ealiza cu amestec ceara- colofoniu de unica folosinta, gata preparata. Este cea mai indicata metoda de epilat deoarece firul de par este smuls din radacina si t impul lui de refacere este mai lung, de asemenea prin epilari sistematice cantit atea de fire sereduce. Masuri de precautie la prepararea amestecului ceara-colofoniu Pentru a se evita accidentele n cabinetul cosmetic n momentul prepararii amestecul ui trebuie sa se respecte anumite cerinte: n timpul prepararii amestecul se supra vegheaza pentru ca colofoniul este inflamabil-vasele cu care se lucreaza trebuie sa aiba dispozitive de prindere solide pentru a evita accidentele-nu se lucreaz a cu amestecul plin de par -amestecul se fierbe, se strecoara si apoi se refolos este-temperatura amestecului se testeaza nainte de aplicare-dupa epilare se dezin fecteaza cu lotiune dezinfectanta sau spirt n functie de regiunea epilata-amestec ul nu se raceste rapid sau prin amestecare pentru ca intra aer care l poatezahari si-nainte de epilare se studiaza zona pentru ca sa nu existe dermatite decontact, foliculite sau alte afectiuni ale pielii care sa interzica epilarea. Pentru ncal zirea si strecurarea amestecului se foloseste un decantor cu doua compartimente. n primul compartiment se pun componentele sau fsiile dupa ce s-a epilat, acestea se ncalzesc la punct de fierbere dupa care curge printr-o sita n al doilea compart iment unde este curata si buna de epilat. Aparatul este dotat cu un termostat c are mentine amestecul la o temperatura optima de epilat. Pentru epilarea cu ceara de unica folosinta amestecul ceara-colofoniu este cum parat gata preparat si astfel se elimina riscurile de la preparare. n rest masuri le de precautie sunt identice cu cele ale epilatului cu amestec preparat n cabi net. Amestecul de unica folosinta se gaseste n flacoane de diferite marimi n functie de zona care este epilata. Pentru a ncalzi amestecul se introduc flacoanele ntr-un a parat care este dotat cu un termostat si care le mentine la o temperatura buna d e epilat. Epilatia pe regiuni Epilarea picioarelor nainte de nceperea epilatului se studiaza sensul de crestere a firelor de par si s e observa daca nu exista vreo afectiune dermatologica care ar putea mpiedica epil atia. Cu o paleta de lemn se aplica fsia de ceara, de 4-5 cm latime, n sensul de c restere a firelor de par. Este important ca fsia sa aiba margini laterale si term inala pentru a findepartata mai usor. Daca se epileaza numai gambele fsia se aplic a numai de la genunchi n jos, iar daca se epileaza si coapsele fsia se aplica de l a ncheietura de sus a piciorului pna la glezna.Fsia se scoate n sens invers aplicari i, o mna sustine muschiul la partea terminala a fsiei si cu cealalta mna se scoate fsia. De obicei parul nu se ndeparteaza complet dupa prima aplicare asa nct se aplic a o a doua fsie. Pe genunchi se aplica o fsie separata de forma circulara care se scoate tot n sens circular. Pe partea dorsala a piciorului, pe coapsa de regula s

unt 2-3 sensuri de crestere. Pentru a ndeparta firele din aceasta zona este impor tant sa se aplice fsii pe fiecare sens n parte. Regiunea inghinala este epilata la sfrsit cnd temperatura amestecului a mai scazut pentru ca regiunea este sensibila . Fsia se aplica respectnd strict sensul de crestere si se scoate n sens invers. De oarece este o zona sensibila la infectii se respecta cu strictete normele de igi ena. La final piciorul se dezinfecteaza cu spirt, se aplica un gel calmant iar n regiunea inghinala se poate aplica o pudra sulfamidata sau saprosan. Atentie se acorda persoanelor care au varice ,la acestea se aplica amestecul mai rece, pres iune la aplicarea si la ndepartarea fsiei trebuie sa fie mai mica. Clienta este sf atuita sa nu stea la soare dupa epilat pentru ca pielea este sensibila siriscul arsurilor este mare. Epilatia bratelor Pentru epilatia bratelor se studiaza sensul de crestere a firelor de par si se o bserva pielea sa nu existe dermatite care sa mpiedice epilarea. Fsiile de ceara se aplica n sensul de crestere a firelor de par si extrag n sens invers. Pe cot si p e umar se aplica fsii circulare. Deoarece pe mini exista mai multe sensuri de cres tere este important sa se respecte aceste sensuri la aplicarea fsiilor pentru a s e obtineun epilat de buna calitate. Uneori parul poate cobor si pe fata dorsala a minii si de aceea se aplica o fsie si aici. Dezinfectia se face cu spirt dupa car e se aplica un gel calmant. Epilatia axilelor Zona axilelor este extrem de sensibila la infectiile microbiene si de asemenea r eprezinta o zona de activitate ganglionara, de aceea este necesara respectarea n ormelor deigiena. De asemenea este interzisa epilarea daca se constata inflamare a ganglionilor, daca este perioada de sarcina sau alaptare cnd activitatea hormon ala este mai intensa. Se studiaza sensul de crestere a firelor de par si daca zo na nu prezinta si alte dermatite care ar putea mpiedica epilarea. Fsia se aplica n sensul de crestere si se scoate n sens invers.n timpul lucrului atentie se acorda intensitatii de lucru care nu trebuie sa fie prea mare, ceara trebuie sa aiba o temperatura mai scazuta dect la epilarea pe regiunile mai mari. Dezinfectia se fa ce cu spirt, se completeza dezinfectia cu Electrodermul, se aplica un gel calman t sau soprosan. Dupa epilat nu se aplica deodorante de nici un fel si nu spala a xila cu sapun. Epilatia fetei n regiunea fetei cele mai solicitate parti sunt: buza superioara, barbia, zona pr eauriculara si mai rar pometii sau fruntea. Pentru epilarea acestor regiuni se a plica tehnica generala de epilat. Fiind zone sensibilela actiunea factorilor mic robieni este necesar sa se respecte regulile de igiena. nainte de epilatfata se d emachiaza, se lotioneaza pentru a ndeparta surplusul de grasime si se tamponeaza pentru a fi uscata. Se testeaza temperatura amestecului dupa carte se aplica fsii le cu o paleta mica, n sensul de crestere a firelor de par. La ndepartarea fsiei se sustine muschiul napropierea zonei terminale a fsiei si cu cealalta mna se scoate fsia. Pentru fata se foloseste un amestec preparat ntr-un vas mai mic care se util izeaza numai n aceasta regiune. Dezinfectia se face cu lotiune dezinfectanta, n co mpletare cu Electrodermul dupa carese aplica un unguent medicamentos. Machiajul se poate realiza dupa ce fata s-a calmat. Epilatia cu amestec de unica folosinta are aceeasi tehnica. Modul de ntindere a fsiilor este nsa diferit din cauza formei de prezentare a amestecului. Dupa ncalzire batonul cu ceara se aplica la locul d e ncepere a fsiei, se preseaza usor cu degetele si n acelasi timp se deplaseaza bat onul pe sensul de crestere a firelor de par, ntinznd astfel fsia. Cnd nca fsia este ca lda, se aplica peste ea o hrtie speciala, se preseaza pe ntreaga suprafata a fsiei si apoi cu ajutorul ei se ndeparteaza si fsia aplicata. Aplicarea se repeta de cte ori este nevoie pna la ndepartarea completa a parului. Marimea hrtiei este diferita , n functie de zona epilata la fel ca si marimea batonului de ceara. Dezavantajul la aplicarea fsiilor este ca batoanele nu pot forma marginea laterala usor ngrosa ta si n urma fsiei ramn urme care de multe ori se curata greu. Pensatul Generalitati:

Tipuri de sprancene; corectarile estetice ale sprancenelor; corectarile diferite lor tipuri de sprancene; corectarile sprancenelor in raport cu tipul de fata Prin pensare: a)Sprancenele ascendente trebuie pensate in asa fel incat sa li se pastreze form a si linia, chiar sa se accentueze, caci aceasta forma intinereste si da un aspe ct vesel si optimist fetei. b)Sprancenele orizontale se corecteaza in doua feluri: fie ca li se da o forma ascutita, prin pensarea in zona centrala si inferioara a sprancenei; fie ca se da o forma usor ascendenta, atunci cand sprancenele sunt mai groase si se pot pensa la partea inferioara si varful sprancenei. Linia ascendenta schimba aspectul dur si aspru initial al privirii. c)Sprancene descendente care imbatranesc si accentueaza varsta persoanei, dandui un aspect pesimist, trist. Se corecteaza spre sprancenele orizontale, epilandu-le putin din lungime, pentru a le ridica. Regula generala de corectare a sprancenelor este urmatoarea: La sprancenele ascendente se pastreaza forma naturala. Sprancenele orizontale se corecteaza spre o forma ascendenta. Sprancenele descendente se corecteaza spre o forma orizontala. Corectarea sprancenelor in raport cu tipul de fata 1.Tipul de fata rotund Sprancenele la un astfel de tip de fata nu trebuie rotunjite, deoarece ar accent ua aspectul de luna plina al fetei. Li se da o forma usor ascendenta, pensandu-se din zona superioara a corpului spr ancenei si scurtandu-le putin din lungime(la varful sprancenei). 2.Tipul de fata patrat Pentru acest tip de fata, care este, de obicei, inzestrata cu sprancene groase, orizontale, care aspresc privirea, este necesara subtierea sprancenelor. Se penseaza din grosime sprancenele, dandu-le o forma usor arcuita, urmandu-se f orma arcadei sprancenoase, in felul acesta fata respectiva pierde din aspectul a spru, sever al privirii si capata o expresie mult mai calda. 3.Tipul de fata triunghiular cu varful in sus De obicei, sprancenele la un asemenea tip de fata sunt foarte apropiate de nas s i au punctul cel mai arcuit spre interiorul fetei. Ele trebuie pensate in asa fel incat sa le mareasca distanta dintre sprancene, i ar punctul cel mai arcuit al sprancenei sa fie adus in dreptul pometilor. Daca sprancenele sunt scurte, se va completa lungimea lor, la varf, desenandu-se cu creionul cateva fire. 4.Tipul de fata triunghiulara cu varful in jos Daca relieful formelor fetei este pronuntat (partile osoase ale fetei sunt evide nte), sprancenele se penseaza spre o linie orizontala, pentru a da fetei o expre sie de calm si liniste. Daca trasaturile fetei sunt domoale (conturul osos nu este foarte reliefat), spr ancenele se penseaza in asa fel incat sa se accentueze si mai mult forma triungh iulara a fetei, deci sprancenele sa aiba o forma usor ascendenta. 5.Tipul de fata lung Si la acest tip de fata, sprancenele sunt, de oibicei, foarte apropiate. Se pens eaza sprancenele la baza pentru a le indeparta. La acest tip de fata, sprancenel e nu se vor subtia, arcui sau scurta prea mult pentru ca ar contura aspectul lun g al fetei. 6.Tipul de fata diamant Sprancenele la acest tip de fata sunt, in general, apropiate cu punctul cel mai arcuit inspre interiorul fetei si sunt scurte. Corectarea consta in epilarea sprancenelor la baza, marindu-se distanta intre el e, iar punctul arcuit trebuie deplasat spre centrul pometilor. In acest caz se v or pensa din partea superioara a sprancenei. Pentru lungimea sprancenelor se vor trasa la varful lor, cateva fire cu creionul dermatograf.

Vopsitul genelor si al sprancenelor Generalitati Acest procedeu face parte din cosmetica decorativa, avand un rol estetic de infr umusetare. Prin vopsit se realizeaza o coloratie mai intensa a genelor si a sprancenelor, c eea ce ajuta la accentuarea expresivitatii ochilor si a privirii. Este mai indic at decait rimelul care necesita un timp mai indelungat zilnic, este incomod, da un aspect artificial, poate irita. In cazul sprancenelor, desenarea este anevoioasa, cere multa rabdare si dexterit ate si trebuie facuta zilnic. De aceea, este recomandat vopsitul atat la gene ca t si la sprancene, pentru ca ofera o coloratie naturala, placuta si dureaza 2 3 sa ptamani. Inainte de aplicarea vopselii se iau anumite masuri, si anume: se alege culoarea vopselei (negru, negru-allbastrui, maro) in functie de preferi nta persoanei respective si de aspectul estetic; in general, sprancenele se vor colora intr-o nuanta mai deschisa pentru a nu aspri figura, a nu imbatrani si a nu da un aspect neplacut; vopsitul genelor se face inainte de pensatul sprancenelor pentru a nu se irita p ielea; nu se vor vopsi genele in caz de afectiuni Oculare (ochi iritati, conjunctivita, blefarita) sau dermatoze ale pleoapelor; nu se vor vopsi in caz de alergie la vopsele; se vor folosi cantitati necesare de perhidrol si apa pentru a se evita accidente le oculare prin arsuri; se vor folosi numai vopsele speciale pentru ochi si nicidecum cele pentru par sa u Ursol, care ar putea produce iritatii si inflamatii oculare; inainte de aplicarea vopselei, regiunea respectiva va fi bine curatata prin dema chiere, si apoi de orice urma de grasime, pentru a nu impiedica fixarea vopselei si o coloratie uniforma; Vopseaua se aplica in cantitate necesara si pe toata lungimea genelor; in tub, vopseaua trebuie sa aiba o culoare deschisa (gri-albicios), pentru a fi proaspata si buna de folosit; daca culoarea este neagra sau roscata, inseamna ca s-a oxidat si nu mai poate fi folosita. Vopseaua se prezinta sub trei forme: vopsea pasta; vopsea praf; vopsea lichida. Modul de preparare este diferit, in functie de consistenta vopselei. Vopseaua pasta Este cea mai indicata, deoarece necesita un timp scurt de preparare, se fixeaza bine si dureaza timp suficient, nu pateaza pielea. Modul de preparare Intr-un recipient special de sticla, plastic sau portelan se pune aproximativ 1 g de vopsea (cantitatea este in functie de suprafata de vopsit), 3 4 picaturi perh idrol si 2 4 picaturi apa. Se amesteca bine cu un betisor de lemn sau plastic; tre buie sa aiba consistenta unei paste. Vopseaua se prepara in momentul aplicarii, altfel se oxideaza si nu mai da color atia necesara. Vopsea praf Modul de preparare Se iau doua varfuri de penseta de vopsea praf la care se adauga 10 15 picaturi de apa calda pentru dizolvare, apoi 5 picaturi de perhidrol si faina sau zeamil pen tru a-i da consistenta unei paste. Nu este recomandabil deoarece necesita un timp mai indelungat de pregatire, treb uie bine amestecat pentru uniformizare, coloreaza in negru intens, deci nu este indicat pentru sprancene si pateaza pielea. Vopseaua lichida Se vor folosi 20 de picaturi de vopsea, la care se adauga 3 4 picaturi de perhidro l, 3 4 picaturi de apa si faina sau zeamil pentru a-i da consistenta unei paste.

Daca este proaspat preparata, nu lasa reziduuri, deci trebuie folosita imediat. Si aceasta vopsea necesita un timp anume pentru preparare, trebuie bine amesteca ta pentru omogenizare si dureaza un timp scurt. Pregatirea persoanei si a materialului necesar Pozitia persoanei si pregatirea ei sunt aceleasi ca la vopsitul genelor. Deoarec e vopsitul se efectueaza inainte de pensat, se va fixa bine forma sprancenei dup a pensat si pe aceasta forma se va aplica vopseaua. Daca nu se poate face acest lucru cu precizie, se vor trasa doua linii cu creionul dermatograf, ce vor incad ra spranceana in forma ce va fi data dupa pensat. In interiorul acestor linii se aplica vopseaua. Se aplica crema de o parte si de alta a sprancenei, iar daca parul este rar si f oarte fin, se aplica crema si pe spranceana. Se va folosi vopsea maro sau, daca clienta prefera neaparat negru, se va aplica si se va indeparta imediat pentru a nu se obtine o coloratie intensa. Aplicarea vopselei Vopseaua este pregatita intr-un recipient special si se aplica cu un betisor dea lungul sprancenei, pe directia de crestere a firelor de par. Timpul de pastrare a vopselei, in functie de coloritul acesteia si de intensitat ea vopsitului, este de 3 5 7 minute. Indepartarea vopselei Se va sterge intai spranceana cu un tampon de vata uscat din regiunea interspran cenoasa catre unghiul extern al ochiului, deci in directia de crestere a firelor de par, pana cand acesta, ramane curat. Apoi, dupa indepartarea ei completa, se va sterge regiunea sprancenoasa, pe toat e directiile, cu un tampon de vata umezit, stors si sapunit, prin miscari circul are si liniare, usoare, fara a o irita. Se va indeparta bine sapunul cu un tampo n de vata curat, umezit si stors. Daca se pateaza pielea, aceasta se va sterge cu un tampon de vata umezit, sapuni t si imbibat in carbonat de calciu. Stergerea cu carbonat de calciu se face usor , fara a irita pielea. Apoi se curata regiunea cu un tampon de vata umezit si st ors. Daca regiunea este iritata, se aplica comprese cu musetel si apoi o crema grasa. Pregatirea persoanei a materialului necesar Pentru vopsit, persoana trebuie sa stea intr-o pozitie relaxata, culcata pe foto liul cosmetic. Se va izola parul cu o fasa elastica si in jurul gatului se va pune o baveta pen tru a nu pata hainele. Se vor demachia bine genele si pleoapele pentru a se indeparta orice urma de far d si se va sterge bine pentru a indeparta urmele de grasime, care ar impiedica f ixarea vopselei. Se confectioneaza doua tampoane dreptunghiulare de vata (asemanatoare ca la dema chierea ochilor), se umezesc si pe o latura se ung cu crema. Se fixeaza aceste t ampoane (cu partea cu crema pe piele pentru a se evita pastrarea ei) sub cilii p leoapei inferioare si privirea va fi in sus. Apoi se inchid ochii si se intind m ai bine tampoanele de vata. Aplicarea vopselei Vopseaua se prepara intr-un recipient special dupa tehnica cunoscuta. Cu un beti sor special(sau scobitoare) se aplica vopseaua pe toata lungimea genelor, de la radacina spre varf. Se va aplica o cantitate suficienta de vopsea si se vor cupr inde toate firele de par. Cu un alt betisor se va aplica crema grasa pe pleoapa superioara, in apropiere d e marginea genelor, pentru a nu se pata pielea. Timpul de pastrare a vopselei pe gene este de 15 20 min si se va folosi vopsea de culoare neagra sau neagra-albastruie. Indepartarea vopselei Se vor sterge intai genele de la radacina spre varf cu un tampon de vata umezit si bine stors pentru a indeparta intreaga cantitate de vopsea. Apoi, alternativ se vor sterge genele, cu un tampon de vata umezit bine si unul uscat, de-a lungu l pleoapei, din unghiul intern catre cel extern.

Dupa operatii repetate de stergere, cand tamponul de vata ramane curat, se desch ide ochiul, se indeparteaza pleoapa inferioara usor si se vor sterge cilii de la acest nivel de-a lungul pleoapei. In caz ca ochiul este usor iritat, se vor pune picaturi (cu efect calmant, vasoc onstrictor). Se va aplica crema grasa in jurul ochilor pentru calmarea si gresarea regiunii, degresata prin spalare. In caz de iritare mai accentuata se aplica comprese de musetel sau acid boric. Pentru a avea gene lungi si lucioase acestea trebuie ingrijite. In scopul stimul arii cresterii, acestea se vor peria cu o periuta speciala inmuiata in urmatorul amestec : acid galic 2 g, ulei de ricin 10 g, vaselina pura 20 g. Periajul se v a face seara, dupa demachiere, de la radacina spre varf. Se poate folosi numai uleiul de ricin simplu care stimuleaza cresterea si in lung ime, si in desime, dind un luciu placut. Dupa fiecare folosire, periuta se va spala cu apa si sapun.