PROGRAM DE VALORIFICARE AL POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI BRASOV

CUPRINS:

Vecini.......................................................................................................5
Reteaua cailor rutiere..................................................................................................................5

Sosele internaionale................................................................................5 Drumuri naionale....................................................................................6

Reteaua cailor feroviare..............................................................................................................6

Coloanele de bazalt de la Racos, Locul Fosilifer Ormenis si Punctul Fosilifer Carhaga sunt rezervatii din judetul Brasov aflate in custodia Asociatiei pentru Integrare Sociala si Protectia Mediului (APISPM) "Feedback"............28 Coloanele de bazalt de la Racos sunt situate in apropiere de statia feroviara cu acelasi nume, in judetul Brasov, pe malul drept al Oltului si fac parte dintr-o cariera exploatata de la inceputul secolului nostru. Zona protejata are o suprafata de 1,05 hectare. Bazaltele pot fi observate in multe cariere care pot fi inca exploatate. Roca are culoarea neagra, compacta sau poroasa, avand si vacuole umplute cu cuart. Coloanele de bazalt se gasesc in comuna Racosul de Jos, intre localitatile Rupea si Hoghiz si la Comana de Jos. La Racos, bazaltele au inaltimea de 15 m si sunt drepte, putand fi analizata structura petrografica in detaliu. La Comana de Jos exista o vale denumita Piatra Cioplita, unde aceasta este taiata in unele portiuni in calcare triasice...........................28 Locul fosilifer Ormenis se afla la marginea comunei cu acelasi nume, in judetul Brasov, pe malul drept al Vaii Ormenis, langa o moara. Marnele cretacice nisipoase cenusii-negricioase ale rezervatiei adapostesc fosile de scoici, amoniti (11 specii) si inocerami (12 specii). Suprafata protejata este de 4 hectare. Categoria si importanta rezervatiei este paleontologica, fiind situata intravilan, in comuna Ormenis. Caile de acces spre aria protejata sunt prin DN 13 Brasov - Sighisoara pana in localitatea Maierus, de acolo pe DJ131, pana in localitatea Ormenis, din centrul comunei pe Valea Satului (V. Ormenisului), dupa 750 m, in amonte, pe versantul drept al vaii, se afla aflorimentul bine deschis pe 3 m inaltime si cateva zeci de metri lungime. Importanta rezervatiei: face parte din categoria rezervatiilor paleontologice, respectiv zona

protejata din jurul unui punct fosilifer. Locul fosilifer a fost descoperit de Fr. Herbich in anul 1878 si studiata in 1899 de I. Simionescu; fauna de la Ormenis apare intr-un complex de marne nisipoase - marnele de Ormenis, care fac parte din cuvertura post-tectonica a Muntilor Persani; S-a stabilit un inventar minimal de: 18 specii de Inocerami, 4 specii de Tellina, 16 specii de Amoniti si un Echinoderm, unele specii de amoniti citate aici sunt cunoscute numai in provincia indopacifica. Rezervatia paleontologica de la Ormenis, prezinta un deosebit interes stiintific, fiind practic un "laborator", unde specialistii, studentii si profesorii de specialitate pot studia fauna fosila si mai ales modurile in care s-a format aceasta. Tabere de igienizare...............................................................................28 Asociatia pentru Integrare Sociala si Protectia Mediului Feedback (APISPM) si-a asumat in anul 2006 raspunderea asupra celor doua rezervatii, dar si asupra Punctului Fosilifer Carhaga. Avand in vedere starea avansata de degradare a celor trei rezervatii, membrii asociatiei au organizat de-a lungul timpului mai multe tabere de reamenajare a lor. Anul trecut, 25 de voluntari, elevi ai Colegiului de Stiinte "Grigore Antipa", membrii ai organizatiei si prietenii au efectuat lucrari de refacere a gardului ce imprejmuieste zona tampon a rezervatiei, respectiv inlocuirea si vopsirea scandurilor. Alaturi de acestea, voluntarii impartiti pe grupe au ecologizat zona prin strangerea gunoaielor, inlaturarea pietrelor dislocate si a ierburilor. La finalul unei zile istovitoare de munca, prin entuziasmul si implicarea activa a voluntarilor s-a ajuns la atingerea obiectivele propuse si chiar mai mult s-au putut verifica pana si marcajele realizate in urma cu doi ani........................................29 Tabara a mai oferit participantilor drumetii pentru cunoasterea zonei, jocuri de cunoastere, de stimulare a lucrului in echipa, de educatie ecologica si focuri de tabara. In expeditiile facute de membrii asociatiei si de voluntarii aflati in aceasta tabara au fost gasite piese vechi: amoniti (plante, animale si melci pietrificati), fosile din punctul fosilifer, fragmente de vase vechi romane si pietre dinainte de perioada dinozaurilor cu elemente marine (scoici). Satenii au auzit multe povesti de la stramosii lor, chiar ca ar exista in zona chihlimbar, dar aceste presupuneri nu au fost inca verificare de catre membrii APISPM.........29 Tinerii au participat si la intalniri cu autoritatile locale din satele invecinate rezervatiilor si au participat alaturi de specialisti invitati in tabara la activitati specifice domeniilor: ecologie, geologie si paleontologie. 29 Centrul Pilot de Voluntariat...................................................................30

APISPM a creat si un Centru Pilot de Voluntariat in Brasov, care si-a inceput activitatea prin implicarea voluntarilor in Conferinta Internationala Europac 2008. Subiectele manifestarii au fost rolul ariilor protejate, managementul lor si eficienta acestuia, protejarea mediului inconjurator si implicarea oamenilor in protectia mediului, a florei si faunei..................................................30 Voluntarii au fost implicati in lucrari de populare cu foioase a unei zone din Stupini pe data de 15 noiembrie, anul trecut. In cadrul centrului a fost demarat un proiect de educatie ecologica care in prima faza ofera copiilor notiuni de reciclare a hartiei....................................................................................30

Biblioteca Judeteana..................................................................35 Casa Armatei ..............................................................................36 Cladire in stil neoromanesc .......................................................37 Cladire Jugend-stil......................................................................37 Primaria si Posta Centrala ........................................................37 Bustul lui Ciprian Porumbescu................................................38 Bustul lui St. O. Iosif..................................................................38 Statuia lui Johannes Honterus...................................................38 Monument Eroi din Primul Razboi Mondial ..........................39 Monumente Revolutia 1989 ......................................................39 Casa Cincinat Pavelescu.............................................................40 Casa Gheorghe Dima..................................................................40 Cabana Plaiul Foii - "La Lanturi" - Bran / Sirnea / Zarnesti 48 Clasificarea drumetiilor montane..............................................48 SOSIRI N STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC ................................51 BIBLIOGRAFIE:........................................................................57

Program de valorificare a potentialului turistic al judetului Brasov

1. Localizarea si caracterizarea judetului

Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul arcului carpatic, judetul Brasov ocupa din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Brasov si Fagaras. Pozitionare Situat ntre 4523'13" - 4612'12" latitudine nordic si 246'11" longitudine estica. Intins pe o suprafata de 536309 ha, judetul Brasov reprezinta 2,3 % din suprafata Romaniei. Brasov, capitala judetului, cu o populatie de 311059 de locuitori, este situata in partea central-estica a Romaniei, la poalele vrfului Tampa (967m).

Vecini
Jud. Mures i Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzau la sud-est, jud. Prahova, Damboviaa i Argea la sud i jud. Sibiu la vest.

Reteaua cailor rutiere

Din judeul Braov reeaua cilor rutiere totalizeaz 1.449 km. Dintre acetia, 398 km sunt drumuri naionale.

Sosele internaionale

E60 Brest - Nantes - Orlans - Basel (Bale) - Viena - Budapesta - Oradea E68 Szeged (Seghedin) - Nadlac - Arad - Deva - Sebes - Sibiu - Fagaras -

Cluj-Napoca - Brasov - Bucuresti - Constanta

Brasov

Drumuri naionale

DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebes - Sibiu - Fagaras DN1A Brasov - Sacele - pasul Bratocea - Valenii de Munte - Ploiesti DN10 Brasov - Harman - pasul Buzau - Buzau DN11 Brasov - Harman - pasul Oituz - Onesti - Bacau DN73 Brasov - Bran - Campulung - Pitesti DN73A Predeal - Paraul Rece - Rasnov - Sinca - Sercaia DN1J Sercaia - Comana de Jos - Hoghiz

Brasov - Bucuresti

Buftea - Bucuresti

Reteaua cailor feroviare

Reteaua cailor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Romania. Din acesta pornesc sase ramificatii:

Tronsonul Brasov - Predeal - Bucuresti Tronsonul Brasov - Sfantu Gheorghe - Gheorgheni Tronsonul Brasov - Rupea - Sighisoara - Teius Tronsonul Brasov - Fagaras - Sibiu - Vinu de jos Tronsonul Brasov - Harman -Intorsura Buzaului Tronsonul Brasov - Zarnesti

1.1Scurt Istoric
Brasov, resedinta judetului cu acelasi nume, este situat in partea central-estica a Romaniei, la poalele varfului Tampa (967m). Teritoriul administrativ al orasului Brasov se

incadreaza in partea sudica a depresiunii Brasovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv cu fluxul intern al Carpatilor Orientali. Orasul este impartit in doua componente distincte: zona de influenta baroca care serpuieste la poalele Tampei si a masivului Postavaru si zona intinsa de blocuri si fabrici. Principala atractie o reprezinta orasul vechi - cartierul Schei, inca plin de farmec, unde veti gasi o multime de case si obiecte vechi, in special pe filon religios. Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu - 1252 - Brasov 1288, cel mai important oras al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata economica a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Brasov anul 1353 Privilegiul de baza al orasului Brasov-, activitatea comerciala din aceasta zona era infloritoare, Brasovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricau aici. Bresle puternice, ntre care se aflau n frunte aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii, fierarii, aramarii, cositorarii, au facut ca Brasovul sa nu ramna doar un punct al comertului tranzit, ci un nfloritor centru mestesugaresc. Constructia orasului a fost facuta conform celor mai inalte standarde ale vremii, zidurile cetatii ,bastioanele, turnurile de paza-aparare fiind completate de depozite, piete, ateliere, pravalii, hanuri, biserici, spitale, Brasovul acelor vremuri fiind un exemplu in organizarea exploatarea resurselor existente. Numeroase cladiri se pastraza acum, cum ar fi:

Biserica Neagra, cea mai mare cladire n stil gotic din sud-estul Europei 1477. Piata veche cu Casa Sfatului, cea mai cunoscuta efigie a Brasovului . Scheii Brasovului - Biserica Sf. Nicolae. Biserica Bartolomeu cea mai veche cladire n stil romanic. Bastioane - turnuri - fortificatii pe laturile de sud-vest ale cetatii. Important centru industrial, cultural si de afaceri, Brasov este si un centru universitar de

traditie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale tarii.

1.2Date cronologice
1235 Prima mentiune a orasului cu numele CORONA. Urmatoarele mentiuni: (1252) Barasu, 1288 Brasov 1353 Privilegiul de baza al orasului Brasov, cel mai vechi act de la Arhivele Statului Brasov 1355 Prima mentiune a Districtului Brasov (districtus de Brasso) 1358 Primul privilegiu comercial pentru negustorii brasoveni pe teritoriul Tarii Romnesti 1364 Orasul Brasov obtine un privilegiu pentru tinerea unui trg anual 1368 Primul privilegiu comercial acordat pentru negustorii brasoveni de un domn al Tarii Romnesti: Vlaicu I. 1377 Cu ocazia construirii Cetatii Bran se confirma legatura orasului Brasov cu satele libere sasesti din districtul Brasov 1385 nceputul constructiei Bisericii Parohiale Catolice - Biserica Neagra - terminata n 1477 1395 La Brasov se ncheie alianta antiotomana ntre regele Sigismund al Ungariei si Mircea cel Batrn, domnul Tarii Romnesti 1388 Prima mentiune despre existenta unei scoli n Brasov 1399 Prima mentiune a unei biserici romnesti n Schei 1400 Prima invazie turceasca n Tara Brsei 1413 Prima mentiune a unui spital la Brasov 1420 Acord ncheiat ntre Adunarea Districtului Tara Brsei si breasla blanarilor privind construirea Casei Sfatului din Brasov 1468 Regele Matias Corvinul acorda orasului Brasov dreptul de depozit pentru marfurile importate din Tarile Romnesti 1473 Cutremur puternic la Brasov si n Transilvania 1475 Cele mai vechi liste de impozite pastrate. Orasul Brasov era mpartit n patru cartiere: Portica, Corpus Christi, Catharina si Petri

1480-1506 Mentionarea lui Gheorghe Gramaticul n listele de impozit, prima marturie a unei activitati didactice la Brasov 1491 Regulament pentru apararea orasului Brasov 1493 Prima mentiune a unui medic la Brasov (doctor Petrus) 1512 Prima mentiune a farmaciei orasului Brasov 1512-1515 Zidirea n piatra a Bisericii Sf. Nicolae 1521 Negustorul Neacsu -Cmpulung- scrie lui Johann Benkner, de pregatirile turcilor pentru cucerirea cetatii Belgrad.Primul act n limba romna 1539 nceputul activitatii tipografiei ntemeiate de umanistul Johannes Honterus 1543 Constitutia Scolii din Brasov , cel mai vechi regulament scolar din tara 1545 Constructia Casei Cometului pentru vnzarea produselor metesugaresti ale breslelor 1547 Constructia cladirii Bibliotecii scolare la initiativa umanistului Johannes Honterus, care contine cea mai mare colectie de carti din Transilvania 1554 Prima mentiune a unui cadru didactic romn Dobro Scholasticus 1556 Activitatea diaconului Coresi, primul tipograf romn n cetatea Brasovului (26 de tiparituri din totalul de 47 de titluri aparute n secolul al XVI-lea) 1558 Prima mentionare a scolii maghiare din Brasov 1600 Mihai Viteazul viziteaza Brasovul si convoaca aici Dieta Transilvaniei 1612 Orasul Brasov, n fruntea caruia se afla judele primar Michael Weiss, aliat cu Radu Mihnea, domnul Tarii Romnesti, se opune principelui arbitrar al Transilvaniei, Gabriel Bathori. Trupele orasului sunt nvinse la Feldioara, dar orasul nu se preda 1688 Mai Rascoala locuitorilor Brasovului mpotriva conducerii orasului. Trupele imperiale austriece, sub comanda generalului Veteranyi ocupa orasul 1689 Aprilie 21 Marele incendiu de la Brasov distruge cea mai mare parte a orasului, circa 300 de victime omenesti. Este cea mai mare catastrofa din istoria orasului. Biserica parohiala incendiata primeste numele de Biserica Neagra 1757 Dimitrie Eustatievici Brasoveanul scrie prima gramatica romneasca 1761 Reconstructia scolii romnesti din Scheii Brasovlui 1785 Orasul Brasov are 17.671 de loc. din care n cetate 4.496, n Scheii Brasovului 6.124, n Brasovechi 2.946 n Blumana 2.568. n total exista 3.200 de cladiri 1798 La Brasov existau 43 de bresle de mestesuguri, avnd mpreuna 1227 de mesteri

1804 Introducerea iluminatului public n Cetate (cu ulei) 1827-1828 Construirea Portii Schei 1835 nfiintarea Casei generale de economii din Brasov, primul institut de credit din Transilvania 1838 Apar ,Gazeta de Transilvania si Foaie pentru minte, inima si literatura, redactate de George Baritiu 1841 ntemeierea Asociatiei Meseriasilor 1844 ntemeierea Institutului General de Pensii din Brasov 1846 nfiintarea Asociatiei de ntr-ajutorare pentru boala, nmormntari si calatorie a calfelor de tipografi din Brasov 1848 Aprilie 11 Manifestatia romnilor din Scheii Brasovului n fata Casei Sfatului pentru obtinerea drepturilor politice si participarea la administratia orasului 1848 George Ucenescu adapteaza melodia imnului Desteaptate romne la versurile lui Andrei Muresanu 1850 ntemeierea gimnaziului romn - mai trziu Liceul Andrei Saguna - din Brasov. nfiintarea Camerei de Comert si Industrie Brasov, avnd competenta n toata Transilvania de sud-est 1854 Introducerea telegrafului la Brasov 1858 nfiintarea primei rafinarii de petrol la Brasov 1861 nfiintarea Despartamntului Astra Brasov 1864 Constructia Uzinei de Gaz Aerian si introducerea iluminatului public si particular cu gaz aerian 1870 nfiintarea Societatii pentru Fond de Teatru Romnesc din Brasov 1873 Martie 30 Deschiderea Garii Brasov 1878 nfiintarea Societatii filarmonice 1879 Iunie 10 Inaugurarea liniei ferate Brasov - Predeal 1880 nfiintarea Fabricii de Masini Schiel 1882 Are loc premiera nationala a operetei Crai Nou a lui Ciprian Porumbescu 1889 La Brasov exista o centrala telefonica cu 22 de posturi telefonice 1890 Brasovul are 30.739 de locuitori 1891 Introducerea tramvaiului cu aburi n Brasov - Trgul Cailor - Bartolomeu nfiintarea

Fabricii de Ciment Portland 1893 Constructia apeductului orasului Brasov si a rezervorului principal de sub Tmpa 1898 Constructia Palatului Finantelor (actuala Primarie) 1902 Constructia Palatului Justitiei (actualul Consiliul Judetean) 1906 Constructia Palatului Postei 1916 August 29 Intrarea Armatei Romne n Brasov, numirea dr. Gheorghe Baiulescu ca prim primar romn al Brasovului 1918 Noiembrie 9-decembrie 30 Aparitia ziarului Unirii Glasul Ardealului 1918 Decembrie Intrarea trupelor romne n Brasov ca urmare a Unirii Transilvaniei cu Romnia de la 1 Decembrie 1918

1.3Asezare geografica, cai de acces, date administrative

Brasov este un judet din Romania aflat in sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Tara Barsei, Tara Fagarasului si Altland-ul sasesc. Judeul Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilor Brasov i Fagaras, unitatile de relief avand altitudini cuprinse intre 400 i 2544 m. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate din teritoriul judetului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul Hartibaci. Municipiul Brasov, resedinta judetului, situat la o altitudine medie de 625 m, este asezat in Depresiunea Barsei, in curbura Carpatilor, avand n spate masivele Piatra Mare si Postavaru, strajuit din trei parti de dealurile Tampa, Straja (Warthe) i Dealul Cetatii.

Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km patrati, adica 55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 km patrati teren arabil care reprezinta 22% din suprafata agricola a judetului. Populatia judetului numara peste 636.400 locuitori. Densitatea de 120 locuitori/ km patrat situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si 23,8% in comune si sate. Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si reprezinta 41,2% din totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 49% in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii. Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori. 50% din populatia judetului este concentrata aici, de asemenea reprezinta 65% din populatia urbana a judetului. Alte orase importante sunt: Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori).

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1Resurse turistice naturale Relieful
Orasul Brasov este asezat intr-o zona de invidiat, la poalele Muntelui Tampa (denumit si orasul de la poalele Tampei), aflat la distante apropiate de trei trepte de relief: Lantul muntilor inalti care trec de 1750m altitudine: si anume M. Fagaras, M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postavaru, M. Piatra Mare si M. Ciucas. Lantul muntilor scunzi, intre 800 si 1750m: cuprins de muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani. Lantul depresiunilor si a dealurilor, situat intre 450 si 700m Munii Fgraului reprezint un masiv muntos care face parte din Carpaii Meridionali, i n care se afl cel mai nalt vrf montan din Romnia, vrful Moldoveanu. De la est la vest msoar aproximativ 70 de km iar de la nord la sud circa 45 km. Munii Fgraului seamn cu o imens coloan vertebral orientat de la est la vest avnd coastele (culmile) orientate ctre nord i, respectiv, sud. Culmile din partea nordic sunt cu mult mai scurte i mai abrupte dect cele din partea sudic, care sunt foarte lungi i domoale. Munii Fgraului sunt delimitai la vest de Valea Oltului, iar la est de Brsa Groeului i Rul Dmbovia. La nord sunt delimitai, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea Fgraului, cunoscut i sub denumirea de ara Oltului. nspre nord, pe o distan de doar 810 km, diferena de nivel atinge peste 2.000 de metri. Spre sud, delimitarea este mult mai puin accentuat, fiind fcut, dup culmi lungi 3040 km (Olanului, Robia, Scrioara, Nisipuri, Zrna, etc.), de irul depresiunilor Cmpulung, Brdetu, Arefu i Jiblea.

Suprafaa total acoperit de munii Fgraului este peste 2.400 km, fiind, spre comparaie, de circa 7,5 ori mai mare dect a munilor Bucegi. Pe cuprinsul ntinderii masivului Fgraului se gsesc 6 vrfuri de peste 2.500 de metri: Moldoveanu cu 2.544 m, Negoiu cu 2.535 m, Vitea Mare cu 2.527 m, Clun-Lespezi cu 2.522 m, Vntoarea lui Buteanu cu 2.507 m i Dara cu 2.501 m. Exist, de asemenea, 42 (45, dup alte surse)[necesit citare] de vrfuri avnd peste 2.400 m i mai mult de 150 de vrfuri de peste 2.300 m. Aceast densitate de culmi, abrupturi, vrfuri i nlimi, i-au atras masivului i denumirea de Alpii Transilvaniei, expresie atribuit savantului francez Emmanuel de Martonne. Munii Fgraului sunt traversai de cea mai nalt osea din Romnia, Transfgranul.

Masivul Piatra Craiului, (germ. Knigstein) adeseori Munii Piatra Craiului, doar Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lan muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpailor Orientali, dar care aparine lanului Carpailor Meridionali, gsindu-se n nordestul acestora. Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului este foarte deosebit geologic i morfologic de masivele i grupele muntoase nconjurtoare, Munii Leaota,

Munii Bucegi, Munii Fgra i Munii Iezer-Ppua. n timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, Crai-ul, cum este adesea alintat, este o "lam" tioas i abrupt de roci metamorfice, n special roci calcaroase de vrsta jurasic, lung de aproximativ 24 - 26 km, orientat de la sud-vest spre nord-est, i lat de aproximativ 6 - 8 km, pe direciile perpendiculare corespunztoare. Cunoscuii pereii verticali, inali de 400-650 m, dintre Padina Lncii i Valea lui Ivan, au luat natere datorit stratificrii pe orizontal a calcarelor. Altitudinea maxim a Pietrei Craiului este atins n vrful Vrful La Om, cunoscut i ca Piscul Baciului, avnd 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuit(2150m), Vf. imbalul Mare(2177m), Varful dintre imbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Cldrii Ocolite(2202m) ).

Masivul Bucegi, cu o suprafata de circa 300 kmp, se afla la extremitatea estica a Carpatilor Meridionali, desfasurandu-se intre Valea Prahovei la est si culoarul Branului la vest; cade brusc spre nord catre depresiunea Barsei gsi destul de domol spre sud, pana la contactul cu Subcarpatii. Fiind de o mare complexitate structurala si morfologica, masivul apare ca o cetate naturala, cu incinta suspendata la 1600- 2500m, sprijinita de abrupturi puternice. Dinspre Izvorul Dorului si Ialomita, se intinde un platou inalt, acoperit cu pajisti alpine si jnepenisuri. Cei aproximativ 36 kmp (12 km lungime si 3 km latime), formeaza un platou inclinat de la nord la sud, ce coboara de la cei 2350 m, in zona Babelor, pana la cei 1700 m de la Oboarele si Dichiu. Cele doua vai importante : Ialomitei si Izvorul Dorului,

incadreaza platoul ce este intrerupt doar din loc in loc de crestele muntilor - Babele 2294 m, Cocora - 2191 m, Laptici - 1872 m, Blana - 1875 m, Oboarele - 1707 m, Dichiu 1713 m. Spre sud se continua platoul cu cateva varfuri mai mici, coborand pana deasupra comunei Moroieni, in plaiul Domnesc.

La vestul vaii Ialomitei se intinde cealalta ramura principala a masivului cea desprinsa din varful Omu, pornita la inceput catre Doamnele - 2402 m si Batrana - 2181 m, arcuindu-se apoi catre sud prin Grohotisu - 2168 m, Strungile Mari - 2089 m, Saua Strunga -1909 m, Tataru 1998 m, Deleanu -1904 m, Lucacila -1895 m, Zanoaga -1788 m. In afara celor doua ramuri principale, tot din zona varfului Omu se mai desprind culmi scurte si abrupte. Catre est porneste muntele Moraru, spre nord-vest, Bucsoiu -2492 m, isi ridica semet crestele formand o parte din cumpana apelor, iar catre nord Padina Crucii separa cladarile glaciare Malaiesti si Tiganesti. Valea Ialomitei isi aduna apele din paraiele Batrana, Doamnele, Obarsia, Sugari si se intinde prin centrul masivului formand Cheile Ursilor, Pesterii, Tataru, Zanoaga, Orzea.

Muntii Postavaru fac parte din Carpatii de Curbura, alcatuind impreuna cu masivul Piatra Mare grupul de munti ai Barsei. Sunt localizati intre depresiunea intracarpatica a Brasovului, deasupra careia se inalta cu peste 1200m, si versantul nordic abrupt al masivului Bucegi.

Fiind inconjurati de arii depresionare intinse, de vai adanci si culoare largi, muntii Postavaru se detaseaza din departare ca o unitate montana impunatoare, desi altitudinea lor maxima nu depaseste 1800m. Depresiunea Brasovului, prin compartimentele sale, depresiunea Barsei si goful Zarnestilor, formeaza limita lor nordica si vestica. Contactul cu depresiunea are o forma sinuoasa, fiind pus in evidenta printr-o denivelare brusca de 200-400m, intrerupta adeseori de unele vai largi care patrund adanc in munte. Poala nordica a muntelui este imbratisata de orasul Brasov si de zona sa. In est valea pitoreasca a Timisului, cu salba ei de statiuni climaterice, ii separa de Piatra Mare, cu care se aseamana totusi atat de mult in unele particularitati ale peisajului. Spre sud sunt despartiti de muntii Bucegi prin cursul superior al paraului Mare, iar in sud-est valea larga a Rasnoavei ii separa de culmea prelunga Clabucetu Baiului. Intre aceste limite muntii Postavaru au o suprafata de aproximativ 173 km.Denumirea lor provine de la numele unui proprietar de oi-Stoica Postavaru-din Schei(vechi cartier al Brasovului), de la inceputul secolului al XVIII-lea. In arhive a fost descoperit un document in care apare stana Postovarul sive Christianul, ceea ce inseamna ca noul proprietar era la acea data Cristian. Este explicata in acest fel si denumirea Cristianul Mare, sub care mai este cunoscut varful Postavaru-1799m.

Masivul Piatra Mare face parte din muntii Barsei, localizati in sudul depresiunii Brasov, in cadrul Carpatilor de Curbura.

Limita nordica a masivului este formata de sesul intramontan al Barsei. In est, valea Garcinului, insotita de abruptul rasaritean al Pietrei Mari, constituie limita fata de culmile rotunjite ale muntilor Garbovei cu care exista numeroase legaturi turistice. Limita sudica, spre muntii mai scunzi ai Predealului, urmareste cursurile superior si mijlociu ale Timisului Sec de Sus si pitoreasca depresiune a Timisului de Sus. Spre vest, culoarul vaii Timisului desparte Piatra Mare de masivul Postavarul.

Muntii Ciucas fac parte din ramura sudica a Carpatilor Orientali. Limitele fata de muntii inconjuratori sunt reprezentate de raurile ce-l incercuiesc ca un inel, creand o denivelare de circa 1000 m fata de ianltimile maxime din masiv.

La est, cursurile superioare ale Buzaului si Teleajenului, despartite de pasul Boncuta-1078 m, detaseaza net masivul de culmile vestice ale masivului Siriu si de muntii Tataru, ceva mai scunzi, alcatuiti din coame domoale acoperite cu paduri si pasuni. Spre sud, depresiunea Cheia, continuata catre nord-vest de cursul superior al Teleajenului si de culoarul Bratocei-1272 m, separa Ciucasul de muntii Grohotisu-1767 m si de prelungirile nord-estice ale acestora, Babesu-1468 m si Bobu Mare-1757 m. In vest, limita propriu-zisa o formeaza paraiele Babarunca si Dalghiul, care il despart de cele doua proeminente- Tesla, 1613 m si Dungu, 1502 m. Tot Dalghiul este cel care

inchide limita masivului Ciucas spre nord, intr-un curs domol, lasand de o parte si alta mici terase diferit cultivate, pasuni sau plopi si salcii.

Tmpa (n maghiar Cenk, n german Zinne, alternativ Kapellenberg) este un munte care aparine de masivul Postvaru, localizat n sudul Carpailor Orientali (mai precis n Carpaii de Curbur) i nconjurat aproape n totalitate de municipiul Braov. nlimea: 960m (dup unele surse 995m), la aproape 400m deasupra oraului. Muntele este alctuit n principal din formaiuni calcaroase, formndu-se n urma procesului de ncreire a scoarei terestre. Mare parte a sa (150 ha) este declarat rezervaie natural, datorit speciilor de animale (uri, ri, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din ara noastr, psri) i plante rare (crucea voinicului, obsiga brsan) care se gsesc pe acest munte. Pe Tmpa se poate ajunge pe mai multe ci: exist cele 25 de serpentine, tiate n 1837 de ctre Ocolul silvic al Braovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetii Braovia sau drumul pentru main de la iepure. Cei neobinuii cu drumeiile lungi pot lua telecabina, care face legtura ntre Cabana-restaurant Casa Pdurarului de la poale i Restaurantul Panoramic, aflat pe coama muntelui, n mai puin de trei minute. Privelitea din vrful Tmpei, de pe terasa de piatr construit n 1873 ori de pe cea a fostului restaurant Bthlen, ofer o splendid panoram asupra oraului, iar n zilele senine se poate observa ntreaga ar a Brsei.

Poiana Brasov, o statiune de odihna si tratament cu sezon permanent, aflata in partea central sud-estica a Romaniei (Judetul Brasov), intr-un luminis inconjurat de paduri de conifere, la poalele Masivului Postavaru (Carpatii Meridionali), altitudine 1.030 m, la 12 km sud-vest de Municipiul Brasov de care o leaga o sosea moderna. Clima montana tonifianta, cu o temperatura medie anuala de 5C (media temperaturii in iulie este de 14,5C; media temperaturii in ianuarie este de -5C), iar precipitatiile depasesc 900 mm anual ( frecventa averselor este mare ). Stratul de zapada dureaza cca 120 de zile pe an. Plecand din statiunea Poiana Brasov se poate ajunge la cabanele de pe Postavarul (1.602 m) si Cristianu Mare (1.704 m), precum si la cetatea taraneasca a Risnovului (secolele XIV-XVII), aflata la 14 km distanta; pot fi organizate excursii la monumente istorice si de arta din orasul Brasov ( turnurile si bastioanele vechilor fortificatii ale orasului (secolul XV); Biserica Sf. Bartolomeu, in stil gotic timpuriu (secolul XIII); Biserica Neagra, construita in stil gotic, intre anii 1385-1476, adapostind in prezent o vasta colectie de carpete orientale; Casa Sfatului secolele XIV-XVIII, in prezent muzeu; multe alte case si biserici datand din secolele XIV-XVIII etc.).

Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania si totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate ( o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport ( pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau de categoria A, in vile sau cabane. La baza masivului Postavaru la altitudinea de 1030 de metrii gasim Poiana Brasov una dintre cele mai importante statiuni de schi din Romania si totodata o statiune de odihna si tratament cu sezon permanent. Se poate ajunge foarte usor in Poiana Brasov fiind foarte aproape de Municipiul Brasov, 13 km, si la doar 12 km de Rasnov. Oferta de cazare este foarte bogata: de la hoteluri sau vile de lux la pensiuni sau cabane.

Muntii Persani, care inchid la vest Tara Barsei, se prezinta ca o punte intre Carpatii Orientali, din care fac parte, si Carpatii Meridionali.Se intind pe o suprafata de circa 1000 kmp. Valea Sinca, continuata cu cea a Barsei, desparte la sud muntii Persani de masivele Fagaras si Piatra Craiului. La nord, par a fi o prelungire a muntilor Harghita,

de care ii desparte totusi aliniamentul ce porneste de la comuna Meresti, trece pe la sud de localitatea Lueta, peste vaile Varghisului si Cormosului, pana la confluenta acestuia din urma cu valea Fierarului. Limita lor estica se situeaza de-a lungul depresiunii Tarii Barsei(Culoarul Maierus), continuata cu cea a Baraoltului, iar cea vestica este data de catre depresiunile Tarii Oltului(Fagarasului) si Homoroadelor. Asezari ca Hoghiz, Fantana, Cuciulata, Comana de Sus, Venetia de Sus, Grid, Persani, Sinca Veche, plasate pe rama vestica, si Augustin, Ormenis, Apata, Maierus, Crizbav, de pe latura estica, subliniaza aceste limite. Muntii Persani se caracterizeaza prin altitudini reduse, inaltimea medie este in jur de 800-1000m. Exista putine culmi:Magura Codlei-1292m, Vf.Cetii-1104m. Persanii de sud se desfasoara intre vaile Sinca si Barsa, la sud, si depresiunea Vladeni, la nord, pe o lungime de 22 km si o latime de 12 km. Altitudinile sunt reduse, putand cita varfurile: Hoapecu-980 m, Ciuta-975 m, Cetatuiei-941 m, Frasinet-935 m, Stimbavului922m. Persanii centrali reprezinta sectorul cel mai extins si mai unitar din acesti munti. Avand o lungime de 26 km si o latime de 12 km, ei sunt incadrati la sud de depresiunea Vladeni si la nord de valea Oltului. Masivitatea, altitudinea si gradul de fragmentare ale acestora contureaza doua grupe:estica si vestica. Cea estica, mai inalta si mai impadurita, cu inaltimi de peste 1000 m:vf.Cetatii-1104 m, vf.Horezu-1055 m, Coasta Tiganului1034 m, cea vestica, cu altitudini mai reduse, este formata din culmi si maguri despartite de vai adanci de 250-400 m, depresiuni stramte si sei mai inalte. Persanii de nord constituie sectorul cel mai putin impunator, mai jos si mai divizat, cunoscut si sub numele de muntii Dugaului, dupa varful cel mai reprezentativ. Se extind pe o lungime de aproape 20 km si o latime de 10 km, intre valea Oltului la sud si o limita nordica care incepe la Meresti, trece la nord de Cheile Varghisului, indreptandu-se spre confluenta dintre raurile Cormos si valea Fierarului. Spre sud culmile au inaltimi reduse: vf.Paraul Fantanii-847 m, vf.Chingii-815 m, vf.Tipia Racosului-820 m, atingand 900-1000 m doar catre nord: vf.Ascuns-988m,vf.Merca-1002m,vf.Dugau-1011m. Altitudinea redusa si frecventa relativ mare a pasurilor accesibile au facut ca acesti munti sa reprezinte puntea cea circulata intre podisul Transilvaniei si tara Barsei.

Culoarul Bran-Rucr reprezint o zon depresionar cuprins ntre zidul Pietrii Craiului la vest i masivul Leaota la est. Datorit nlimii mai sczute n raport cu masivele muntoase nvecinate a oferit posibilitatea amplasrii unei importante artere de comunicaii rutiere transcarpatice, legnd Transilvania de Muntenia. Masivul Leaota cu o altitudine maxim de 2134m, alctuit dintr-o mas complex de isturi cristaline, se desfoar pe o suprafa mai mic n judeul Braov. Culoarul Comna se desfoar pe o lungime de 30km ntre munii Perani i marginea sed-estic a Podiului Trnavelor. Este drenat de Olt, avnd orientare pe direcie NE-SV i are o lime de 4-10 km cu lunc i terase larg dezvoltate pe malul stng al Oltului. Depresiunea Braovului inclusiv ara Brsei - este de origine tectonic format prin fracturarea i scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpailor de Curbur, la sfritul Pliocenului; apele care au invadat aceast groap au format un lac n care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de cteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Raco, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei pn la nceputul cuaternarului cnd apele s-au retras spre acesta din urm; dup exondare, suprafaa depresiunii a fost supus modelrii geomorfologice de ctre agenii externi (eroziune i acumulare torenial i fluviatil etc.) pn s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale. n ansamblul ei, depresiunea rii Brsei constituie o unitate teritorial bine individualizat, intens umanizat i urbanizat (aici situndu-se oraele Braov, Scele, Codlea i Rnov).

Spre vest, ara Brsei este ncadrat de o ram muntoas cu altitudine mai joas (800-1300m) aparinnd grupei vestice a Carpailor de curbur. Ea include munii Codlei i munii Perani. Depresiunea Fgraului cunoscut i ca ara Oltului din care jumtatea estic se afl n judeul Braov (iar cea vestic n judeul Sibiu) este o depresiune submontan de origine tectono-erozivo-acumulativ, colmatat cu materiale erodate din muni apropiai, mai nti n apele lacului format aici, apoi dup retragerea apelor lacustre, n timpul cuaternarului n mediu continental. Aria epresionar a fost adncit i extins ctre nord prin aciunea eroziv a rurilor coborte de pe versantul nordic al munilor Fgraului care au forat albia Oltului s migreze spre nord n dauna Podiului Trnavelor. Podiul Trnavelor se afl n parte NV a judeului Braov avnd un relief caracterizat prin dealuri nalte cu o nlime medie de 600-800m. Subcarpaii Transilvaniei se situeaz n extremitatea nordic a judeului avnd aspectul unor dealuri nalte cu o nlime medie de 600-700m.

Rezervaii naturale
Judeul Braov deine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care aparin unui numr de 82 de specii i numeroase specii de animale ocrotite. Exist dou parcuri naionale n munii Bucegi i munii Piatra Craiului. Rezervaia din munii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura i Valea Mliesti unde sunt protejate capra neagr, rsul, cocoul de munte i specii floristice rare. Tot n Bucegi se gsesc monumentele naturale Babele i Sfinxul. Munii Piatra Craiului sunt protejai n ntregime, adpostind circa 40% din speciile endemice (specie care triete numai ntr-un anumit teritoriu) din Romnia. Aici se gsesc garofia Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de col.

Pe lng aceste dou mari parcuri naionale exist i alte rezervaii: Pdurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Pdurea Bogii, muntele Tmpa, Bazaltele de la Raco i multe altele.

Hidrografia
n alctuirea resurselor de ap ale judeului Braov intr pe de o parte apele subterane freatice i de adncime pe de alt parte, apele de suprafa, reprezentate de reeaua de ruri care strbate teritoriul judeului i de lacurile naturale i artificiale. ntreg teritoriul judeului se ncadreaz n bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care strbate judeul pe o distan de apromaximativ 210km de la confluena cu Rul Negru pn la confluena cu rul Ucea. Cei mai importani aflueni ai Oltului din jude sunt: Timi, Ghimbel, Brsa, Homorodu Mare i ercaia. Tabloul apelor de suprafa este completat cu lacurile glaciare din Munii Fgraului (Urlea i Podragu) i cu lacurile artificiale.

Clima
Judeul Braov se ncadreaz (zonal) n climatul temperat, iar regional la tranziia dintre climatul continental vest-european, de nuan oceanic i cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune c este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaia atmosferic din nord-vest. Trsturile generale ale climei zonale, regionale i de sector sunt puternic modificate de condiiile fizico-geografice locale. Sub influne reliefului muntos, se realizeaz o compartimentare a climatului general i o etajare evident a fenomenelor climatice. Temperatura medie multianual a aerului este de 7,6C, temperatura maxim absolut fiind de 37C n luna august. Numrul mediu al zilelor de var este de aproximativ 50 pe an. Numrul mediu al zilelor de iarn este de aproximativ 50 pe an.

Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vntul la sol are direcii predominante dinspre vest i nord-vest i viteze medii cuprinse ntre 1,5 i 3,2 m/s.

Flora, vegetatia si fauna

Marea diversitate a cadrului natural al judetului Brasov, alaturi de modificarile petrecute n decursul erelor geologice, a determinat perenitatea unor elemente de flora, vegetatie si fauna. Flora numara jumatate din speciile care cresc n Romnia. n acesta zona se realizeaza o interferenta ntre speciile eurasiatice cu cele circumpolare, central-europene si n unele insule cu cele mediteraneene, sub-mediteraneene, pontice, etc. Culmile nalte ale Pietrii Craiului adapostesc numeroase specii specifice carpatice (garofita Pietrii Craiului, obsiga brsana, macul de munte, crucea voinicului, etc. Depresiunile intramontane adpostesc, gratie unor topoclimate specifice numeroase specii vechi, numeroase relicte (specii vechi) sau specifice ( jimla Tarii Brsei, daria, ochii broastei, roua cerului, etc. Pe versantii nsoriti ai Dealului Cetatii sau Tmpei se pastreaza specii originale din stepele sau silvostepele care n tertiar ocupau zone mai mari (zambila salbatica, colilia, patlagina argintie, nemtisorul de stnca, migdalul pitic, cununita de calcar, visinelul, etc. Vegetatia actuala reprezinta aspectele vegetatiei naturale, precum si ecosistemele fragmentare instalate n urma interventiei omului n timp . Aproape ntreg teritoriul judetului a apartinut n trecut zonei forestiere si alpine, mai putin extinsa. Zona forestiera este reprezentata, ncepnd cu vegetatia depresionara si terminnd cu cea montana de:

 Subzona stejarului, restrnsa astazi, ocupa depresiunile, piemonturile si versantii pna la 500 - 700 m. (Crizbav-Feldioara-Cristian, Dumbrava Vadului, Rupea. Alaturi de stejar ntlnim jugastrul, carpenul, frasinul, ulmul si alte specii arbustive si plante ierboase caracteristice; Subzona gorunului localizata pe versantii nsoriti pna peste 700 - 800 m. si izolat pna la 1200 -1300 m, este caracterizata de amestecul dintre gorun si stejar (M. Persani, dealurile Trnavelor) si fag; Subzona fagului este cea mai extisa (500/600 m - 1000 m), fiind ntlnita sub forma fagetelor pure (M. Persani, Ciucas) ct si sub forma de paduri de amestec fag, molid, brad (M. Fagaras, Bucegi, Postavar, Piatra Craiului, Piatra Mare), paltinul de munte, artarul, frasinul. Subzona molidului este mai bine individualizata n M.Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi, Ciucas, Postavar, Piatra Mare ocupnd statiunile de deasupra fagetelor n zona alpina. Molidul este asociat cu laricele. Prin defrisarea padurilor de foioase s-a favorizat instalarea pajistilor secundare de paius rosu si iarba cmpului n zonele montane si de paiusca, teposica, piptanarita si paius n zonele colinare si depresionare.n lunca Oltului, ca si n alte zone mai joase, inindabile sau cu umiditate ridicata, se gasesc asociatii de rogoaze, trestiisuri, papurisuri, salcii si anin. Zona alpina este caracteristica prin jnepenisuri, afinisuri, ienupari, zmrdari, etc. Fauna este foarte variata, gratie multitudii biotopurilor ntlnite din v. Oltului pna pe crestele muntoase. Daca n mlastinile eutrofe ale Tarii Brsei se ntlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte si de ses sunt populate de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana, etc.) iar n sistemele cu exces de umezeala, ca si n paduri, abunda specii de amfibieni, reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul ncaltat, barza alba, barza neagra, vnturei, hereti, potrnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatra) si mamifere (capra neagra, ursul, capriorul, mistretul, rsul, etc).

Din initiativa Facultatii de Silvicultura si a Filialei de vnatoare unele zone s-au populat cu fazani, muflon si iepurele de vizuina.

Situaia ariilor protejate n judeul Brasov

Coloanele de bazalt de la Racos, Locul Fosilifer Ormenis si Punctul Fosilifer Carhaga sunt rezervatii din judetul Brasov aflate in custodia Asociatiei pentru Integrare Sociala si Protectia Mediului (APISPM) "Feedback". Coloanele de bazalt de la Racos sunt situate in apropiere de statia feroviara cu acelasi nume, in judetul Brasov, pe malul drept al Oltului si fac parte dintr-o cariera exploatata de la inceputul secolului nostru. Zona protejata are o suprafata de 1,05 hectare. Bazaltele pot fi observate in multe cariere care pot fi inca exploatate. Roca are culoarea neagra, compacta sau poroasa, avand si vacuole umplute cu cuart. Coloanele de bazalt se gasesc in comuna Racosul de Jos, intre localitatile Rupea si Hoghiz si la Comana de Jos. La Racos, bazaltele au inaltimea de 15 m si sunt drepte, putand fi analizata structura petrografica in detaliu. La Comana de Jos exista o vale denumita Piatra Cioplita, unde aceasta este taiata in unele portiuni in calcare triasice. Locul fosilifer Ormenis se afla la marginea comunei cu acelasi nume, in judetul Brasov, pe malul drept al Vaii Ormenis, langa o moara. Marnele cretacice nisipoase cenusii-negricioase ale rezervatiei adapostesc fosile de scoici, amoniti (11 specii) si inocerami (12 specii). Suprafata protejata este de 4 hectare. Categoria si importanta rezervatiei este paleontologica, fiind situata intravilan, in comuna Ormenis. Caile de acces spre aria protejata sunt prin DN 13 Brasov - Sighisoara pana in localitatea Maierus, de acolo pe DJ131, pana in localitatea Ormenis, din centrul comunei pe Valea Satului (V. Ormenisului), dupa 750 m, in amonte, pe versantul drept al vaii, se afla aflorimentul bine deschis pe 3 m inaltime si cateva zeci de metri lungime. Importanta rezervatiei: face parte din categoria rezervatiilor paleontologice, respectiv zona protejata din jurul unui punct fosilifer. Locul fosilifer a fost descoperit de Fr. Herbich in anul 1878 si studiata in 1899 de I. Simionescu; fauna de la Ormenis apare intr-un complex de marne nisipoase -

marnele de Ormenis, care fac parte din cuvertura post-tectonica a Muntilor Persani; S-a stabilit un inventar minimal de: 18 specii de Inocerami, 4 specii de Tellina, 16 specii de Amoniti si un Echinoderm, unele specii de amoniti citate aici sunt cunoscute numai in provincia indopacifica. Rezervatia paleontologica de la Ormenis, prezinta un deosebit interes stiintific, fiind practic un "laborator", unde specialistii, studentii si profesorii de specialitate pot studia fauna fosila si mai ales modurile in care s-a format aceasta. Tabere de igienizare Asociatia pentru Integrare Sociala si Protectia Mediului Feedback (APISPM) si-a asumat in anul 2006 raspunderea asupra celor doua rezervatii, dar si asupra Punctului Fosilifer Carhaga. Avand in vedere starea avansata de degradare a celor trei rezervatii, membrii asociatiei au organizat de-a lungul timpului mai multe tabere de reamenajare a lor. Anul trecut, 25 de voluntari, elevi ai Colegiului de Stiinte "Grigore Antipa", membrii ai organizatiei si prietenii au efectuat lucrari de refacere a gardului ce imprejmuieste zona tampon a rezervatiei, respectiv inlocuirea si vopsirea scandurilor. Alaturi de acestea, voluntarii impartiti pe grupe au ecologizat zona prin strangerea gunoaielor, inlaturarea pietrelor dislocate si a ierburilor. La finalul unei zile istovitoare de munca, prin entuziasmul si implicarea activa a voluntarilor s-a ajuns la atingerea obiectivele propuse si chiar mai mult s-au putut verifica pana si marcajele realizate in urma cu doi ani. Tabara a mai oferit participantilor drumetii pentru cunoasterea zonei, jocuri de cunoastere, de stimulare a lucrului in echipa, de educatie ecologica si focuri de tabara. In expeditiile facute de membrii asociatiei si de voluntarii aflati in aceasta tabara au fost gasite piese vechi: amoniti (plante, animale si melci pietrificati), fosile din punctul fosilifer, fragmente de vase vechi romane si pietre dinainte de perioada dinozaurilor cu elemente marine (scoici). Satenii au auzit multe povesti de la stramosii lor, chiar ca ar exista in zona chihlimbar, dar aceste presupuneri nu au fost inca verificare de catre membrii APISPM. Tinerii au participat si la intalniri cu autoritatile locale din satele invecinate rezervatiilor si au participat alaturi de specialisti invitati in tabara la activitati specifice

domeniilor: ecologie, geologie si paleontologie.

Centrul Pilot de Voluntariat APISPM a creat si un Centru Pilot de Voluntariat in Brasov, care si-a inceput activitatea prin implicarea voluntarilor in Conferinta Internationala Europac 2008. Subiectele manifestarii au fost rolul ariilor protejate, managementul lor si eficienta acestuia, protejarea mediului inconjurator si implicarea oamenilor in protectia mediului, a florei si faunei. Voluntarii au fost implicati in lucrari de populare cu foioase a unei zone din Stupini pe data de 15 noiembrie, anul trecut. In cadrul centrului a fost demarat un proiect de educatie ecologica care in prima faza ofera copiilor notiuni de reciclare a hartiei.

2.2Resurse turistice antropice Monumente de cult

Principalele obiective cultural istorice se leag n principal de municipiul Braov: - Biserica Neagr - cea mai mare construcie n stil gotic din Romnia. Numele de Biserica Neagr l-a primit biserica parohial evanghelic luteran din Braov, dup marele incendiu al oraului din anul 1689. Fumul i flcrile au nnegrit zidurile, ns nu au putut distruge mreia edificiului. Biserica Neagr, cu o lungime de 89 m, este cel mai mare edificiu religios ntre Viena i Istanbul (Constantinopol). Construcia bisericii n stil gotic a nceput n anul 1383, n timpul parohului Thomas Sander, i a durat pn n anul 1477. Din cele dou turnuri proiectate iniial la faada vestic a bisericii a fost ridicat numai turnul sudic cu o nlime de 65 m. Marele incendiu din anul 1689 a distrus ndeosebi acoperiul i interiorul cldirii. Renovarea a durat aproape 100 de ani rstimp n care a fost ridicat acoperiul nalt de 20 m n forma care se pstrez i astzi. Ca urmare a renovrii bisericii n secolul al XVIII-lea, interiorul i-a pierdut

parial aspectul gotic. Orga Bisericii Negre - una dintre cele mai mari din sud-estul Europei - este renumit pentru sonoritatea ei de o rar frumusee. Cu circa 400 de tuburi, a fost construit ntre anii 1836-1839 de ctre constructorul de orgi Buchholz din Berlin. Pentru mai multe detalii apsai aici. - Biserica Sf. Bartolomeu - cel mai vechi monument istoric al Braovului datnd din 1223 i construit n stil arhitectonic roman. - Biserica Sf. Nicolae Este situat n partea cea mai veche a oraului - Scheii Braovului - i dateaz din secolele XVI XVIII. Actuala cldire a fost construit pe locul unei bisericue de lemn menionate documentar la sfritul veacului XIV. Cu ajutorul material al domnilor din ara Romneasc i Moldova biserica a fost refacut i marit. Se pastreaz un valoros ansamblu de pictur mural din sec XVIII i remarcabile piese de art veche romaneasc. Aici se afl mormantul lui Nicolae Titulescu n curtea bisericii se afl Muzeul Primei coli Romneti. Cldirea muzeului este monument istoric i dateaz din secolul al XV-lea. Muzeul include: "Sala de clas Anton Pann", "Tiparnia diaconului Coresi", sala "Cartea - factor de unitate naional", "Cartea i crturarii braoveni", "Liceul Andrei aguna". Complexul muzeal mai cuprinde Muzeul "Ex Libris", Muzeul Junilor Braoveni (obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane), Muzeul de muzic Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, cri donate de compozitor), Muzeul tefan Mironescu (imagini ale Scheiului n acuarel i ulei donate de pictor), Arhiva i Biblioteca istoric (cri vechi, protocoalecatastife, cri din fondul documentar, documente de patrimoniu. La coala din Scheii Braovului s-a predat pentru prima dat n limba roman n anul 1559. - Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor) este o construcie n stilul Renaterii, nlat ntre anii 1541-1547 de ctre Appolonia Hirscher, vduva cunoscutului jude al Braovului. Aceasta ocup primul loc ntre construciile civile ale Braovului din veacul al XVI-lea, fiind alctuit din dou pavilioane

separate de o curte interioara. Puternicul incendiu din anul 1689, precum i cel din 1699, afecteaz cldirea. - Dup Ziduri reprezint o parte din centura fortificat medieval a Braovului. - Vechea Cetate a Braovului este o construcie fortificat construit n lemn i piatr, n prezent transformat n restaurant. - Bastionul estorilor este situat n partea sud-vestic a cetii Braov, fiind cel mai bine pstrat din cele apte bastioane, cte a avut cetatea nainte. - Turnul Alb - este situat pe Dealul Straja, la 59m deprtare de zidurile cetii Braov. A fost construit n anul 1494, de form semicircular nchis, prevazut cu metereze, pechnasen (orificii si jgheaburi) i creneluri, iar n interior cu galerii. Acest turn fcea parte din sistemul de aprare din afara zidurilor medievale ale cetii. El poate fi vzut i astzi n drumul spre Poiana Braov. - Turnul Negru - Turnul Negru este aezat pe o stnc i a fost construit ca i Turnul Alb, in 1494 pe Dealul Straja, n dreptul Bastionului Fierarilor. El dispune de trei galerii etajate cu trei randuri de guri pentru atac i un sistem de legatur cu cetatea Braovului - Casa Mureenilor - s-a nfiinat n anul 1968, ca urmare a donaiei fcute de urmaii familiei Mureianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite in viaa cultural i politic a vremii lor. Pentru mai multe detalii apsai aici. - Poarta Schei construit la nceputul secolului XIX, n stil clasic. - Poarta Ecaterinei construit n 1559 este singura poart medieval pstrat. Ea a fost aprat de breasla croitorilor. Se mai pastreaz turnul cu cele patru turnulee i stema oraului (coroana cu rdcini) n stilul Renaterii (sec. XVI). A fost una din principalele ci de acces n Cetate. - Casa Sfatului - prima meniune documentar a cldirii dateaz din anul 1420. Din punct de vedere arhitectural, cldirea se caracterizeaz prin mbinarea stilurilor gotic cu renascentist i baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ i judectoresc al oraului. n prezent adpostete Muzeul de Istorie al Judetului Brasov.

- Muzeul Judeean de Istorie - nfiinat n cldirea vechiului Sfat, datnd din secolul al XV-lea, pe baza coleciilor Muzeului Ssesc al rii Brsei i a coleciilor Muzeului ASTRA, muzeul conserv i valorific bogate colecii de arheologie: paleolitic mijlociu, ceramic i unelte Hallstatt i La Tne, descoperiri din castrele de la Rnov i de pe valea Oltului; istorie: unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor meteugreti; documente; numismatic; bibliotec (15.000 volume). - Muzeul de Art - nfiinat iniial n Casa Sfatului, este reorganizat, n 1970, ntr-o cldire de la nceputul secolului al XX-lea i valorific expoziional art romneasc: pictur pe lemn i sticl, portrete de epoc, opere din secolul al XIX-lea (Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Sava Henia, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu), 36 de lucrri de Ioan Andreescu, sculpturi de Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea; art decorativ universal. - Muzeul de Etnografie - cldire construit n 1902 i restaurat n 1979. A avut urmtoarele destinaii: sal de dans, cas de cultur a studenilor, tipografie i ulterior muzeu, care valorific expoziional domeniile etnografie i art popular: ceramic, sticlrie din secolele XVIII - XIX, port popular i textile, ou ncondeiate, icoane pe sticl, metal, piele, os; fond documentar. Patrimoniul cuprinde 13.600 de obiecte, datate ntre secolele XVII - XX, reprezentnd urmtoarele zone etnografice: ara Brsei, Bran, Rupea, ara Fgraului, Valea Hrtibaciului. Pentru mai multe detalii apsai aici. Dintre cele mai importante obiective cultural istorice din judeul Braov putem aminti de: - Castelul Bran vechea cetate de scaun a rii Romneti - este situat pe drumul ce leag municipiul Braov de Cmpulung. Poart numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial ce lega odinioar Valahia de Transilvania, drum situat n interiorul unei trectori flancate de o parte i de alte de munii Bucegi i Piatra Craiului. Edificiul a fost construit n 1382 de ctre locuitorii Braovului, fiind amplasat pe o stnc nalt i strjuit de dealuri, numite mguri prin partea locului.n secolul al IV-lea castelul fcea parte dintru-un complex de ceti de hotar. Castelul Bran a fost ntotdeauna inclus n ghidurile turistice ale regiunii, deoarece conform legendei, Dracula obinuia adesea s vin aici. n anul 1957 castelul Bran a

devenit muzeu iar peste patru ani s-a deschis i un sector etnografic n aer liber menit s ilustreze via i ocupaiile brnenilor cu particularittile geografice ale regiunii. Pentru mai multe detalii apsai aici. - Cetatea Rnov este situat pe drumul de veche tradiie Braov-Rucr-Cmpulung Muscel, ce lega Transilvania de ara Romneasc i construit pe un deal stncos. Este amintit pentru prima dat n documentele anului 1355. n secolele urmtoare este refcut i consolidat n mai multe rnduri. Cetatea de la Rnov adpostete o valoroas unitate muzeal ce ofer vizitatorului o sugestiv cronic a aezrilor dacice, romane i romneti din zon i a Rnovului medieval i modern. - Cetatea Fgraului - datnd din secolul al XIV-lea, era considerat de Mihai Viteazu cetatea domniei noastre; aici se afl Muzeul rii Fgraului, care valorific bogatele colecii de arheologie, istorie, etnografie i art popular, precum i de art plastic contemporan. - Cetatea Prejmer- constrit n secolul al XV-lea , prin particularitile sale arhitectonice se impune ca una din cele mai originale construcii.

Biserica din Schei Monument tipic de arhitectura baroca din secolul XVIII (1794), unde se pastreaza o insemnata colectie de covoare orientale Locatie: str. Prundului nr.3

Biserica Evanghelica Maghiara Situata langa Teatrul "Sica Alexandrescu" este singura biserica care specifica pe acoperis, anul constructiei: 1787. Locatie: str. Iuliu Maniu nr. 2

Biserica Ortodoxa "Sf. Treime" Construita in a doua jumatate a secolului XVIII (1786) cu ajutor material al negustorilor locali romani si greci. In incinta cimitirului bisericii, aflat intre vechile ziduri ale cetatii, au fost inmormantati ultimii membrii ai familiei Brancoveanu. Se remarca decoratia exterioara, in stil baroc. Locatie: str. Gh. Baritiu nr. 12

Monumente de arhitectura

Biblioteca Judeteana Monument de arhitectura moderna construit in stil neoromanesc la inceputul vecului XX. Fosta cladire a Camerei de Industrie si Comert din Brasov este sediul Bibliotecii judetene, institutie care are in fondurile sale valori patrimoniale nationale si universale.

Locatie: B-dul Eroilor nr. 35

Casa Parohiala Casa parohiala construita, in etapa (secolele XIV- XVIII) are colti cilindrice, arce, ogive arce, trefiate la ancadramentele usilor, decoratii cu elemente de Renastere si baroc. Subsolul pastreaza, partial, incaperi cu bolti cilindrice simple si cu penetratii, plansee cu grinzi aparente. Locatie: Curtea Honterus nr. 2

Casa Armatei Monument de arhitectura contemporana construit in perioada interbelica, conceput ca o sinteza a arhitecturii moderne cu stilul romanesc din primele decenii ale secolului XX, opera a arhitectului Constantin Iotzu. Fantana situata in apropierea cladirii este cea mai veche artizana din Brasov (sfarsitul secolului XIX). Locatie: str. Muresenilor nr. 1

Cladire in stil neoromanesc Edificiu realizat in anul 1910 de arhitectul G. Ducsoiu, in stil neorom?nesc, menit a servi drept internat elevilor Liceului Andrei Saguna. Locatie: str. Prundului nr. 45

Cladire Jugend-stil Edificiu ridicat in maniera "Jugend-stil" la sfarsitul secolului XIX de arhitectul Schuller. A fost sediul Bancii Nationale, societate pe actiuni. Locatie: str. Republicii nr. 22

Primaria si Posta Centrala Monumente de arhitectura moderna apartinand stilului eclectic, ridicate la inceputul secolului XX - (azi Primaria si Prefectura) Locatie: B-dul Eroilor nr. 5 8

Monumente de arta plastic

Bustul lui Ciprian Porumbescu Autor artistul Vladimir Predescu. Locatie: in parcul din apropierea Liceului Andrei Saguna

Bustul lui St. O. Iosif Dezvelit in anul 1929, opera a artistului Corneliu Medrea. Pe soculul de piatra se afla un bazorielief cu trei planuri. Locatie: Parcul central

Statuia lui Johannes Honterus Opera a sculptorului berlinez Haro Magnussem, dezvelita in anul 1898. Pe soclul monumentului se afla doua bazorieliefuri din bronz. Locatie: Curtea J. Honterus

Monumente eroice

Monument Eroi din Primul Razboi Mondial Complex funerar si monument al eroilor, ostasi ai armatei romane cazuti pentru apararea garii Bartolomeu, in toamna anului 1916. Dezvelit in anul 1921, in cadrul unei ceremonii la care a cantat "Corul Banatului" dirijat de Ion Vidu. Locatie: str. Lunga Bartolomeu

Monumente Revolutia 1989 Ridicate in memoria eroilor Revolutiei rom?ne, cazuti in decembrie 1989, in orasul Brasov. Locatie: Parcul central - B-dul Eroilor

Monumente istorice

Casa Cincinat Pavelescu Locuinta poetului si epigramistului Cincinat Pavelescu (1872-1934), directorul revistei "Brasovul literar si artistic" (1931-1935). Locatie: str. Nicolae Balcescu nr. 3

Casa Gheorghe Dima Cladirea in care a locuit o perioada de timp compozitorul Gheorghe Dima (1847-1925), director al Conservatorului de muzica din Cluj, animator al vietii muzicale din Trasilvania. Locatie: Sirul Gh. Dima nr.3

Zone de agrement

Gradina Zoologica Brasov

Brasov, Str. Brazilor nr. 1

Telefon 0268 337 : 787

Tarif 2,5 RON - adulti (0.7 EUR) 1,5 RON - copii (0.4 EUR) 1 RON (0.3 EUR), grupuri organizate.

Acces transport in comun: din Gara Brasov (35) Noua din Livada Postei (17) - Noua

Parc Aventura Brasov, Cartier Noua, Zona lac Noua

Telefon: 0751 132 217 info@parcE-mail: aventura.ro Website www.parc-aventura.ro :

Parcul de Aventura este o noua activitate in aer liber in Romania si in prezent se lucreaza la complexul care va cuprinde: 100 de ateliere (jocuri) impartite in 8 parcursuri de dificultati progresive.
Parcul de Aventura se adreseaza unui public foarte larg : familiilor, copiilor incepand de la 4 ani, adolescentilor, adultilor si intreprinderilor (team- building).

2.3Trasee montane, cabane i refugii turistice

Trasee montane in muntii Fagaras

Balea Cascada - Balea Lac - Saua Capra - Lacul Capra - Poalele Muntelui Buteanu - Capra - Piscu Negru - Cumpana Marcaj: banda albastra Observatii: traseu inchis partial iarna Dificultate

Curmatura Foii - Sub Varful Tamasu Mare - Curmatura Lerescu Mic - Varful Comisu - Sub Varful Berivoiu Mare - Curmatura Bratilei - Curmatura Zirnei - Curmatura Mogosului - Varful Cheia Bindei - Fereastra Mare a Sambetei - Saua Vistea Mare - Refugiul Vistea - Varful Vistea Mare - Saua Ozanelelor Sub Varful Ucea Mare - Saua Podragu - Varful Arpasu Mare - Monumentul lui Nerlinger - Fereastra Zmeilor - Lacul Capra - Saua Capra - Varful Capra - Varful Paltinu - Muntii Paltinu - Varful Laita - Varful Laitel - Refugiul Caltun - Portita Caltunului (Negoiului) - Strunga Dracului - Varful Negoiu - Varful Sarata Custura Saratii - Varful Serbota - Refugiul Scara - Saua Scarii - Curmatura De Est A Girbovei - Curmatura De Vest A Girbovei - Lacul Avrig - Sub Varful Suru Saua Suru - Varful Cocoriciu - Saua Apa Cumpanita - Varful Tataru - Varful Chica Fedelesului - Sub Varful Chica Pietrelor - Muntii Strimbanu. - C.F.R. Valea Marului Marcaj: banda rosie Observatii: traseu inchis iarna Dificultate Orasul Victoria - Cabana Arpas - Cabana Turnuri - Cabana Podragu - Saua Podragu Marcaj: triunghi rosu Observatii: traseu inchis partial iarna Dificultate

Satul Breaza - Plaiul Coltii Brezei - Cabana Urlea - Curmatura Mogosului Curmatura Zirnei Marcaj: triunghi albastru, punct rosu Observatii: dificultate sporita iarna Dificultate

Satul Sambata De Jos - Cabana Valea Sambetei - Fereastra Mare a Simbetei Marcaj: triunghi rosu Observatii: pericol de avalansa iarna Dificultate Satul Voila - Satul Breaza - Satul Brezcioara - Cabana Urlea - Curmatura Mosului - Vartul Urlea - Curmatura Mogosului Marcaj: triunghi albastru Observatii: dificultate sporita iarna Dificultate Cabane si refugii in muntii Fagaras Cabana Arpas (Fata Padurii) - Tel. 0268/241433 Cabana Balea Cascada (1234 m) - Tel. 0269/524390, 0269/524255 Cabana Balea Lac (2027 m) - Tel. 0788/609930 ; $23/camera dubla Cabana Bircaciu (1550 m) - Tel. 0744/858140 Refugiul Caltun (2135 m) Cabana Capra (1520 m) - Tel. 0248/711800 0248/713726; Cabana Cumpana Arpasu Mic Cabana Negoiu (1546 m) - Tel. 0744/573875; aflat pe Culmea Serbotei Cabana Paltinu (2027 m) - Tel. 0269/524277; $17/camera dubla Cabana Podragu (2136 m) - Tel. de locuri Cabana Poiana Neamtului (706 m) Scara Refugiu - Aflat la 5 minute sud de saua Puha Cabana Suru (1450 m) Cabana Turnuri (1520m) - Tel. 0744/936809 ; 34 locuri vara, 20 iarna Cabana Urlea (1533m) Cabana Valea Sambetei (1401 m) - Tel. Refugiul Vistea - aproape de varful Vistea Trasee montane in muntii Piatra Craiului 0722/760840 0745/319766 ; aflat langa lacul Podragu; 70 0788/593521 Refugiul Fereastra Zmeilor (2100m) - 15 locuri de dormit; aproape de varful

Cabana Curmatura - Poiana Vladusca - La Table Marcaj: triunghi rosu Observatii: - Dificultate

Cabana Gura Raului - Prapastii - La Table Marcaj: cruce rosie Observatii: Dificultate Cabana Plaiul Foii - Curmatura Foii - Creasta sudica Marcaj: triunghi albastru Observatii: traseu inchis iarna Dificultate

Cabana Plaiul Foii - Rudarita - Varful Vacarea - Saua Comisului Marcaj: punct rosu Observatii: - Dificultate

Casa de vanatoare Gutanu - Valea Gaura Marcaj: triunghi albastru Observatii: - Dificultate

Casa Folea - Prapastii - Valea Cheii Marcaj: triunghi galben Observatii: - Dificultate Diana - Brana Caprelor - Creasta nordica Marcaj: banda albastra Observatii: - Dificultate

Diana - Padina Popii - Creasta nordica

Marcaj: triunghi albastru Observatii: traseu inchis iarna Dificultate Moeciu de Sus - Valea Bangaleasa - Strunga Branului Marcaj: cruce rosie Observatii: traseu inchis iarna Dificultate

Padina Sindrilariei - Turnul Piatra Craiului Marcaj: cruce rosie Observatii: traseu inchis iarna Dificultate Zarnesti - Cabana Curmatura (via Diana) Marcaj: banda albastra Observatii: traseu inchis iarna Dificultate

Cabane si refugii in muntii Piatra Craiului Salvamont Zarnesti (Ioan Pivoda) locuri Cabana Casa Folea (1200m) - satul Pestera, tel: locuri iarna, 30 de locuri vara; loc de camping Cabana Cascue (970m) - tel: 0744/883272 , 0248/276576 , 28 de locuri, aproape de satul Podul Dambovitei, www.cabana-cascoe.home.ro Refugiul Castelul Craitei (1615 m) - 4 locuri, aflat undeva intre valea Spirla si valea Vladusca Cabana Cornul Vanatorului (900 m) - 40 de locuri, aflata in satul Satic Cabana Curmatura (1470m) - tel: 0745.995.018 , 72 de locuri, aflata in valea Curmatura, www.cabana-curmatura.ro Casa de vanatoare Barsa Mare (800m) - pe Valea Birsei mari , acces cu masina 0744/283559 ; 20 de 0722/737911

Cabana Brusturet (990m) - aflata in partea de sud a versantului estic, 70 de

Refugiul Diana(1510m) - a ars in 1980, reconstructia Cabana Garofita Pietrei Craiului (1100m) - tel: 0722305891, 50 de locuri; aflat in valea Dragoslavelor Refugiul Grind (1620 m) - langa Hornurile Grindului Cabana Gura Riului (740m) - tel: marginea Zarnestiului Cabana Pepine (1020m) - tel: Cabana Plaiul Foii (850m) - Tel. locuri; langa Zarnesti Cabana Roland (800m) - 30 de locuri; 1 km in jos de Cabana Plaiul Foii Cabana Sirnea (1250) - 20 de locuri; in satul Sirnea Refugiul Sperantelor (Cioranga Mare) Refugiul Spirla (1685m) - 8 locuri de dormit; in zona Padina lui Calinet Refugiul Varful Ascutit (2150m) - 8-10 locuri de dormit; pe inaltimile nordice Refugiul Zorelelor (1000m) - 20 locuri la prici; aflata in valea Ivan Trasee montane in muntii Postavarul 0723 392010 , 30 de locuri; in satul Magura 0744/321305 , 0268/411511 ; 70 de Cabana Pietricica (1135m) - 16 locuri 0744/332993 , 60 de locuri; la

Brasov - Pietrele Lui Solomon - Stejaris - Zimbru - Poiana Brasov Marcaj: banda rosie Observatii: - Dificultate Brasov - Poarta Schei - Saua Tampei - Poiana Stechil - Muntele Crucuru Mare Poiana Ruia - Cabana Postavaru - Cabana Cristianu Mare - Varful Postavaru Calea Serpilor - Valea Draga - Timisul De Jos Marcaj: banda albastra Observatii: dificultate sporita iarna Dificultate

Brasov - Pub-ul Piatra - Poiana Nisipului - La Cariera - Poiana Dresder - Poiana Doamnei - Poiana Cristianul Mare - Poiana Trei Fetite - Spinarea Calului - Cabana Poiana Secuilor - Cabana Trei Brazi - Predeal- DN73A

Marcaj: banda galbena Observatii: dificultate sporita iarna Dificultate

Rasnov - Cetatea Hotel - Poiana Sub Padinu - Pestera Rasnoavei Marcaj: cruce albastra Observatii: - Dificultate Rasnov - Valea Popii - Poiana Sub Padinu - Pestera Rasnoavei - Poiana Cristianul - Valea Sticlariei - Stejaris - Pietrele Lui Solomon - Brasov Marcaj: banda albastra Observatii: - Dificultate Timisul De Sus - Valea Calului - Valea Cheii - Cabana Cheia Rasnoavei Marcaj: triunghi rosu Observatii: - Dificultate

Cabane si refugii in muntii Postavarul Cabana Cristianu Mare (1704m) - de pe Postavaru a ars in intregime in noaptea de 4 ianuarie 2003 in urma unui incendiu puternic Tel. permanent cu 30 locuri, restaurant - Tel. Cabana Postavaru (1590m) - Tel. Refugiul Salvamont Cabana Trei Brazi (1476m) - deschisa permanent cu 30 locuri, bufet. Se ajunge intr-o ora si jumatate de la Predeal.Tel: 0722/372 998; 0268/455 472 0268/456504 0268/586545 Cabana Poiana Secuilor (1070m) in apropiere de Cabana Trei Brazi, deschisa 0268/586359

3. Prezentarea pe zile a unui traseu in judet. Analiza de pret

Oferte turistice Agentia Active Travel

Cabana Plaiul Foii - "La Lanturi" - Bran / Sirnea / Zarnesti

Pret/grup 2 - 6 persoane: 120 EUR Servicii incluse: ghid montan calificat Servicii neincluse: transportul si masa CARACTERISTICI & DESCRIERE TRASEU
Grad de dificultate Diferenta de altitudine Distanta parcursa

Clasificarea drumetiilor montane

Scala Grad de dificultate foarte usor drumuri neasfaltate sau partial asfaltate, usor accesibile, cu pante mici usor drumuri forestiere usor accesibile, poteci late de munte mediu defilee, chei, poteci de munte greu defilee, chei, poteci de munte rareori expuse foarte greu defilee, chei, poteci de munte adesea expuse si rar umblate Diferenta de altitudine pana la 200 m 200 - 400 m 400 - 600 m 600 - 800 m peste 800 m Distanta parcursa/zi pana la 8 km 8 - 12 km 12 - 16 km 16 - 20 km peste 20 km

Echipament: - rucsac de 40-60 litri - se alege in functie de tura - bocanc de munte care sa acopere glezna, 2 perechi de sosete de schimb - haine de schimb - haine de ploaie, geaca si pantalon - caciula, manusi, ochelari de soare, crema de protectie solara - haine calduroase; sac de dormit; cort.

Sezon: mai - octombrie.

Prima zi:
Cabana Plaiul Foii - refugiul Spirlea - ,,La Lanturi" - varful La Om (Piscul Baciului) refugiul Grind - ,,La Table" - Innoptare la cort sau la stana din Grind. Marcaj: banda rosie. Timp: 6 ore

A doua zi:
Punctul ,,La Table" este situat la circa 1.400 m altitudine, pe linia de cumpana a Carpatilor. El reprezinta un important loc de rascruce pentru 8 trasee turistice marcate. Pe un stalp metalic se afla fixata o tabla cu explicatii privind traseele turistice din zona, aratandu-se si directia in care pornesc ele (aveti mai jos explicatiile). Plecam in cursul diminetii din BRASOV cu masina mica sau microbuzul - in functie de numarul de persoane. Traseul incepe practic de la Cabana Plaiul Foii si desfasoara pe parcursul a doua zile. Se va dormi la cort sau la stana.

Alegerea rutei pentru a doua zi se va face prin tragere la sorti dintre traseele care ajung, la final, intr-o localitate!
1. Banda rosie Refugiul Grind Piscul Baciului 2 ore 2. Triunghi albastru Plaiul Foii prin Funduri 6-7 ore 3. Cruce albastra Dambovicioara, prin Ciocanu 4-4 ore 4. Triunghi rosu Cabana Curmatura 2 ore 5. Cruce rosie Zarnesti prin Prapastii si cabana Gura Raului 2 - 3 ore 6. Triunghi rosu Cabana Curmatura 2 ore 7. Cruce rosie Zarnesti prin Prapastii si cabana Gura Raului 2 - 3 ore 8. Cruce rosie Zarnesti, prin Pestera 3-3 ore / Bran prin Pestera 2 ore

Puncte de atractie din zona: - "La Zaplaz" - traseul numit "La Lanuri", Westwand sau drumul lui Deubel (profesor de liceu la Brasov, pasionat turist ardelean din secolul al XlX-lea). Acest traseu reprezinta un adevarat "test" pentru toti drumetii porniti sa urce pe Piatra Craiului - varful La Om sau Piscul Baciului - e cel mai inalt varf al masivului Piatra Craiului (2238 m) - refugiul Grind - situat la 1602 m, in apropierea fostei Cabane Radu Negru - distrusa de o avalansa in anul 1953 - refugiul este un adapost modest, unde pot innopta, in conditii de bivuac, 5-6 persoane.

4. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic :

2001

2002 338 35 2 38 24 21 1 2 7 24 63 121

2003 370 38 5 35 20 20 1 2 3 46 78 122

2004 431 41 6 43 20 21 1 3 3 82 104 107

Total
Hoteluri Hanuri si moteluri Vile turistice Cabane turistice Bungalouri Sate de vacanta Campinguri i popasuri Tabere de elevi i precolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice

323 39 2 42 27 20 1 2 7 20 65 98

1 Hoteluri 2 Hanuri si moteluri 3 Vile turistice 4 Cabane turistice 5 Bungalouri 6 Sate de vacant 7 Campinguri si popasuri 8 Tabere de elevi si prescolari 9 Pensiuni turistice urbane 10 Pensiuni turistice rurale 11 Pensiuni agroturistice

5. Analiza circulatiei turistice

SOSIRI N STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC

Judetul Brasv Total Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani

2001 328.303 260.014 68.289 244.892 186.818 58.074

2002 290.320 219.145 71.175 215.955 153.136 62.819

2003 324.816 251.070 73.746 220.984 162.976 58.008 2.286 53 2.233 13.697 12.003 1.694 14.279 13.552 727 10.754 10.256 498 2.916 2.640 276 815 556 483 9.570 6.053 3.517

2004 421.765 329.511 92.254 246.443 177.518 68.925 10.788 7.674 3.114 22.511 19.784 2.727 25.575 23.080 2.495 14.548 13.661 887 2.023 1.591 432 727 589 138 12.850 9.549 3.301 14 14 3.593 3.593 37.368 29.094 8.274 24.677 23.844 833 20.648 19.520

Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hanuri si moteluri

Vile turistice Cabane turistice

Bungalouri Sate de vacanta Campinguri Popasuri turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice

2.628 2.235 393 14.634 13.807 827 17.087 16.542 545 3.113 2.100 1.013 1.862 1.088 277 14.947 11.174 3.773

3.606 3.094 512 11.242 10.481 761 13.596 12.974 622 3.516 2.466 1.050 1.562 1.079 774 10.385 8.628 1.757

11.793 11.793 7.257 5.377 1.880 1.899 1.822 77 8.191 7.258

5.630 5.630 9.290 7.376 1.914 3.901 3.776 125 11.637 10.505

4.485 4.485 22.263 17.307 4.956 8.580 8.384 196 14.187 12.805

Straini

933

1.132

1.382

1.128

5.1CAPACITATEA SI ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICA IN PERIOADA 2001-2004

Judetul Brasov Capacitatea de cazare existenta (locuri) Capacitatea de cazare in functiune (mii locuri-zile) Sosiri (mii) Innoptari (mii) Indici de utilizare neta a capacitatii in functiune (%) 2001 10.276 2002 9.528 2003 9.611 2004 11.380

3670,3 328,3 884,6 24,1

3.297,1 290,3 779,3 23,6

3.650 324,8 823,3 22,6

3.900,5 421,8 960,8 24,6

6. Propuneri de valorificare
Braovul va deveni capitala turistic a Regiunii 7 Centru, odat cu nfiinarea unei structuri regionale de turism care va funciona n oraul nostru. n urma demersurilor vicepreedintelui Consiliului Judeean, Kovacs Attila, pe lng omologii si din celelalte judee componente ale regiunii, s-a convenit ca forul deliberativ al judeului Braov s preia rolul de lider regional al promovrii turismului. Competiia a fost cu judeul Sibiu. Dup ce am prezentat argumentele noastre, preedintele Consiliului Judeean Sibiu a acceptat ca structura regional de promovare a turismului s fie la Braov. Atuurile noastre au fost c suntem cel mai dezvoltat jude al regiunii din punct de vedere turistic, c avem proiecte turistice n curs de elaborare i avem o echip competent care s le implementeze. Vom lucra prin intermediul Asociaiei de Dezvoltare Intercomunitar Centrul Transilvaniei, format de cele ase judee ce alctuiesc Regiunea 7 Centru i al crei statut cuprinde i chestiuni legate de promovarea turismului. La urmtoarea ntrunire a conducerii Asociaei

vom stabili o echip executiv format din trei persoane care va lucra la Braov i se va ocupa de coordonarea proiectelor de turism cu caracter regional, a explicat Kovacs Attila. Deja exist cteva proiecte pe care viitoarea structur le va elabora i implementa. n prezent se lucreaz la o strategie de dezvoltare turistic a Regiunii 7 Centru. Fiecare jude a venit cu propuneri de proiecte regionale, cum ar fi realizarea unui traseu turistic care s includ burgurile medievale din judeele Braov, Sibiu, Covasna, Harghita, Mure i Alba, crearea unui brand al Regiunii 7 Centru sau legarea ntr-o reea on-line a tuturor centrelor de informare turistic din cele ase judee. n viitoarea structur regional de turism vor fi cooptai specialiti de la Agenia de Dezvoltare Durabil a Judeului Braov i de la Asociaia pentru Promovarea i Dezvoltarea Turismului. Aristotel Cncescu, preedintele Consiliului Judeean Braov, i Mircea Cosma, preedintele Consiliului Judeean Prahova, s-au ntlnit vineri, la Braov, pentru a discuta posibilitile de modernizare a infrastructurii rutiere care asigur legtura ntre cele dou judee i a conexiunilor cu sistemul naional rutier aferent zonei turistice Bucegi. Cei doi oficiali au convenit asupra faptului c necesitatea modernizrii infrastructurii rutiere locale este motivat de un context mai larg. n condiiile n care va ncepe construcia autostrzii Bucureti Braov, drumul naional 1 va avea rol de drum de organizare, n special n zona montan. Astfel, se propune preluarea traficului uor de ctre drumul judeean 102I (DN 1 Cmpina DN 1A Scele), arter propus pentru modernizare. Pe de alt parte, n perspectiva organizrii Festivalului Olimpic al Tineretului European, n anul 2013, n staiunile din arealul turistic al Vii Prahovei este nevoie de o reea de drumuri bine pus la punct. Cei doi preedini au convenit s continue parteneriatul ntre cele dou consilii judeene, stabilit printr-un contract de asociere ratificat de ambele foruri n anul 2003, n vederea modernizrii DJ 102I. Astfel, va fi reactualizat Studiul de Fezabilitate pentru tronsonul limita judeului Prahova Scele, n scopul corelrii cu documentaia tehnic actualizat pentru tronsonul aferent judeului Prahova. Totodat, oficialii au stabilit necesitatea modernizrii drumurilor locale care asigur legtura ntre oraul Buteni Cabana Gura Diham i oraul Rnov, precum i a drumului care asigur legtura ntre oraul

Azuga i oraul Predeal prin Valea Azugii Cabana Cioplea, respectiv DC 129A, n lungime de 19,2 km. Cele dou consilii judeene mpreun cu administraiile locale interesate vor lua msurile necesare pentru elaborarea documentaiilor i identificarea posibilitilor de finanare pentru aceste proiecte. Judeul Braov are o rezervaie de zimbri! Prin efortul susinut al conducerii administraiei judeene, un proiect ambiios a prins via la Vama Buzului: prima rezervaie de zimbri din jude i cea de-a patra la nivel naional. Ideea i-a aparinut lui Mihai Pascu, director executiv adjunct al Consiliului Judeean i preedinte al Ageniei de Dezvoltare Durabil a Judeului Braov. Ea a fost imediat mbriat de eful administraiei judeene, Aristotel Cncescu, care a neles ct de necesar i de benefic este un asemenea proiect pentru zona Vama Buzului. Preedintele Consiliului Judeean a avut ncredere i a susinut de la bun nceput proiectul nu numai cu vorbe, ci n primul rnd cu fonduri. 400.000 de lei au fost alocate din bugetul judeean pentru viitoarea rezervaie. n decursul ultimului an, o echip de oameni inimoi format din reprezentani ai Consiliului Judeean, ai Ageniei de Dezvoltare Durabil a Judeului i ai autoritilor locale din Prejmer i Vama Buzului s-a ocupat de tot ce a nsemnat realizarea unei rezervaii de zimbri: de la obinerea terenului i construirea mprejmuirilor, pn la procurarea animalelor i rezolvarea tuturor problemelor legate de aprobri i autorizaii. Deschiderea oficial a Rezervaiei Valea Zimbrilor de la Vama Buzului a avut loc smbt, 29 noiembrie, printr-o festivitate la care au luat parte numeroase oficialiti locale i judeene n frunte cu preedintele CJ Aristotel Cncescu i prefectul Emil Ni, primari, parlamentari, directori de instituii publice, dar i numeroi localnici i turiti dornici s vad zimbrii. Evenimentul a inclus i un spectacol folcloric, participanii avnd posibilitatea s guste din produsele tradiionale locale.

7. Pliant publicitar
La 170 de kilometri de Bucuresti, capitala Romaniei, se gaseste Municipiul Brasov, resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Drumul strabate Valea Prahovei, trecatoarea Predeal, astfel incat Brasovul este un oras situat la inaltime in Romania.

Va asteptam sa descoperiti minunile naturii

8. Harta judetului Brasov

BIBLIOGRAFIE:

1.Bltreu Andreea, Neacu Nicolae, Neacu Monica, Economia turismului. Studii de caz. Statistici. Legislaie, Editura Uranus, Bucureti, 2008 2. www.insse.ro statistici judeene 3. www.wikipedia.org 4. www.ibrasov.ro 5. www.brasov.ro 6. www.travelworld.ro