Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRIMA LIGATURA Localizare : la limita intre sinusul venos si atriul drept. Consecinte : - sinusul venos isi mentine activitatea contractila Concluzii: Atriile si ventriculele isi opresc activitatea. - ganglionul Remak este excitator Structurile din restul inimii sunt inhibitoare ale activitatii cardiace.
A DOUA LIGATURA Localizare: pe inima care contine ligatura dintre sinusul venos si atriu se aplica o ligatura care separa atriile de ventriculi .
Consecinte : - sinusul venos isi mentine activitatea cintractila. Atriile se opresc. Ventriculul isi reia activitatea contractila cu o frecventa mai redusa comparativ cu cea a sinusului venos.
Concluzii: - ganglionul Ludwig este inhibitor al activitatii cardiace. Ganglionul Bidder este excitator, dar frecventa lui de descarcare a stimulilor este mai mica decat a ganglionului Remak .
A TREIA LIGATURA Pentru a stabili raportul dintre ganglionul Remak si Ludwig se efectueaza o ligatura intre atrii si ventricul ( la nivelul santului atrio-ventricular). Localizare: la nivelul santului atrio-ventricular, pe o alta inima sau pe aceeasi , la care s-a indepartat prima ligatura. Consecinte: - atriile si sinusul venos au activitate contractila ( cu ritmul sunusului venos ) Ventriculul are activitate contractila dar frecventa de contractie este cea data de ganglionul Bidder.
Concluzii: structurile tesutului excito-conductor contin : Formatiuni inhibitoare ( ganglionul Ludwig) Doua formatiuni excitatoare ( ganglionul Remak si Bidder ) , cel situat la nivelul ventricului fiind mai slab decat cel situat in sinusul venos .
Influenta ionilor de calciu Se adauga in lichidul de perfuzie cateva picaturi de clorura de calciu si se constata : Cresterea amplitudinii contractiilor Cresterea tonusului bazal al inimii Tahicardie moderata Posibil oprirea cordului in sistola ( rigiditate calcica )
Calciul este factor inotrop pozitic. Forta de contractie depinde de marimea influxului de calciu. In doze mici : stimuleaza excitabilitatea si contractilitatea cardiaca. Excesul de calciu : produce oprirea cordului in sistola. Absenta calciului : in mlichidiul de perfuzie: produce oprirea cordului in diastola ( deoarece devine dominanta actiunea parasimpaticului ) .
Influenta ionilor de sodiu In exces: efect inhibitor asupra excitabilitatii si contractilitatii miocardice ce poate duce la oprirea inimii in diastola. Influenta ionilor de potasiu In exces : produc brahicardie, scad amplitudinea contractiilor si pot opri cordul in diastola. Influenta mediatorilor chimici Adrenalina: creste frecventa si amplitudinea contractiiilor. Acetilcolina: scade amplitudinea contractiilor cardiace si opreste inima in diastola.