FINANTAREA INVESTITIEI DE MODERNIZARE SI DEZVOLTARE

Resursele de finantare a investitiei Dotarea cu utilaje noi, dintre cele mai perfectionante, necesita investitii mari, care nu pot fi suportate in intregime di resursele propii ale intreprinderii, aceasta trebuind sa recurga la capitaluri de pe piata financiara. In cazul investitiei propuse nu se modifica profitul actual al fabricatiei. Acest fapt permite mentinerea in activitate a unor utilaje si echipamente, care corespund din punct de vedere tehnic. Valoarea acestora este de 3 000 mil. u.m. Este necesar sa tinem seama de ea in calculul rentabilitatii investitiei.Valoarea utilajelor noi se ridica la 4000 mil. u. m. Pentru achizitonarea lor sunt folosite resurselor proprii in suma de 2348 mil. u.m.,iar restul de 1 652 mil. u.m. urmeaza sa se acopere printr-un imprumut bancar pe termen lung sau prin emiterea si vinderea unui numar de actiuni. Imprumutul bancar va fi primit in doua transee : primul an, suma de 1000 mil. u. m., in al doilea an de 652 mil, u.m., urmand sa fie rambursat in 7 ani. Dobanda perceputa de banca este de 30% pe an. In ceea ce priveste emiterea si vinderea de actiuni,se are in vedere ca rata dividendelor sa fie multumitoare pentru actoinarii noi, in comparatie cu rata dobanzii bancare. Previzionarea rezultatelor investitiei Redresarea activitatii, prin restructurarea productiei, inseamna trecerea la fabricarea unor produse mult imbunatatite calitativ, diversificarea produselor prin asimilarea unora unora noi, moderne. Intreprinderea care se redreseaza poate sa vanda mai multe produse, daca piata este in crestere. Indicatorul relevant al activitatii este cufra de afaceri. Aceasta pentru ca volumul influenteaza, direct sau indirect, intregul sistem de indicatori economico-financiari ai intreprinderii. In functie de vanzari, se regleaza capacitatea de productie, aprovizionarile, numarul de personal etc,:de volumul vanzarilor depinde insasi rentabilitatea firmei.

Pe baza datelor din studiul de piata se estimeaza ca cifra de afaceri va sporii cu 15%, adica de la 4310 mil. u.m. ajunge la 4956,5 mil. u.m. la fel vor spori cheltuielile variabile de la 2300 mil. u.m. la 2 645 mil. u.m. cheltuielile cu amortizarea cresc de la 320 mil.u.m. la 360 mil.u.m.(datorita valorii mai mari a utilajelor noi fata de valoarea celor inlocuite). In functie de conditiile de productie, firma previzioneaza cifra de afaceri ce se poate realiza, tinand seama de informatiile despre cresterii la produsul in cauza, pretul de vanzare, posibilitatii de concurenta etc. Pentru o simpla crestere, prin extinderea productiei, am avea de-a face cu o sporire a profilului brut astfel: -in anul 0: 4 310 2 300 320 = 1 690 mil. u. m. -in anul 1: 4956,5 2 645 360 = 1 951,5 mil. u. m. -cresterea profitului brut este = 261,5 mil. u.m., ceea ce reprezinta, in marime relativa, 15,47%. Daca aveam de-a face cu modernizare, aceasta presupune un risc al afacerii, de care trebuie sa se tina seama. Riscul este legat de variabilitatea activitatii (considerata a fi cifra de afaceri), care determina variabilitatea rezultatelor. Se calculeaza, deci efectul de levier de exploatare (pe baza pragului de rentabilitate). Raportul dintre variatia profitului (P) fata de variatia cifrei de afaceri (CA) P CA Este : n = --------- : ------------- . tinand seama de relatia : P CA P = CA V F, in care V reprezinta cheltuielile si F cheltuielile fixe, iar V CA (1 a) CA --- = a, vom avea : n = -------------------- X (ori) --------- . CA CA (1 a ) F D CA Operand simplificarea necesara , se obtine : Specificatie Profilul inainte de dobanzi Dobanda la imprumultul bancar 062
2

In perioada de crestere 1 999, 27 416,062

In perioada de recesiune 1 380, 73 416,

Profitul brut (impozabil) 668 Specificatie perioada recesiune

1 583, 208 In perioada de crestere

964, In de

Impozitul pe profit (25%) Profitul net Rata rentabilitatii financiare 13,5%

395, 802 1 187, 406

241, 167 723, 501

1 187, 406 723, 501 ------------- = 22,2% --------- = 5 348 5 348

CA F -----------, unde -------- reprezinta pragul de rentabilitate al cifrei de afaceri. CA F/1-a 1-a In exemplul luat, tinand seama de situatia prezenta, considerand un nivel al cheltuielilor fixe de 370 mil. u. m. vom avea : - cifra de afaceri, ca prag : 370 370 ----------- = -------- = 787, 234 mil.u.m. .: 1 0,53 0, 47 - efectul de levier de exploatare : 4310 ------------------ = 4310 787,234 4310 ------------- = 1,22 3 522,76

Acest coeficient arata cu cat se modifica rezultatul atunci cand cifra de afaceri scade sau creste cu 1%. In cazul cresterii cu 15% a cifrei de afaceri, profitul va creste cu 18,3 %,rezultand din 1,22 x 15 %, iar in caz de
3

conjunctura economica nefavorabila (recesiune) arata cu cat se reduce profitul.

Rentabilitatea in cele doua montaje In anii de acordare a creditului, dobanda se capitalizeaza, marind suma iprumutului, adica 1 000 (1 + 0,3)` = 1300 + 652 = 1 952 mil. u. m. 0,3 (1+0,3) 7 Anuitatea : 1 952 --------------------------- = 1 952 x 0, 356 = 694,912mil.u.m. (1 + 0,3) 1 Rata de rambursare anuala a imprumutului : 1 952 : 7 = 278, 85 mil. u. m. Dobanda anuala : 694, 912 278,85 = 416, 062 mil. u.m. Rata de reabilitate financiara va fi asa dupa cum reiese din tabelul nr.1. Daca avem in vedere varianta a doua, emiterea si vinderea de actiuni la valoarea celor deja cotate de firma, rata rentabilitatii financiare va fi cea prezentata in tabelul nr. 2. Dupa cum se observa, rentabilitatea financiara este m ai redusa decat rata dobanzii in ambele variante de finantare. Se poate remarca faptul ca rata dobanzii este ridicata, ceea ce pune in inferioritate rentabilitatea proiectului de investitie. Rata de rentabilitate modesta, dupa integrarea investitiei noi in patrimoniul firmei,denota faptul ca nu se dispune de utilaje tehnologice dintre cele mai moderne, care sa aiba randamente ridicate. In concluzie, investitia este rentabila,dar nu suficienta masura, pentru ca nu ofera posibilitatea unor dividende de la un nivel rezonabil.Daca vom considera o cota de 40% din profitul net pentru dividende, in cazul variantei cu imprumut bancar, rata lor va fi de : 474,94 ----------- =8,88 %, in perioada de crestere, si de : 5 348

289, 4 --------- = 5, 41 %, in perioada de recensiune. 5 348 In ceea ce-a doua varianta, a emiterii si vanzarii unui numar de actiuni, rata va fi de: 599,76 --------- = 8,5 %. 7 000 414,22 si de : ---------- = 5,9 % 7 000

Specificatie recensiune

In perioada de crestere

In perioada de

Profitul inainte de impozitare Impozitul pe profit (25%) Profitul net Rata rentabilitatii financiare =14,79%

1 999,2 499,8 1 499,4 1 499,4 ----------- = 21, 42 % 7 000

1 380, 73 345,18 1 035,55 1 035,55 -------7 000

In perioadele respective, mentionate mai inainte, acesta varianta nu este acceptabila, in mod categoric, pentru ca potentialii noi actionari nu vor fi tentati sa cumpere actiuni care nu l-e ofera un castig cel putin la nivelul ratei dobanzii bancare.

(Fundamentarea deciziei de finantare a afacerilor are menirea de a gasi modalitatea cea mai buna, din punct de vedere economic, de a combina resursele proprii ale intreprinderii ce cele imprumutate.
5

Cand investitia este de anvergura se recurge la asigurarea resurselor printr-un montaj financiar-bancar, specific economiei de piata. Desigur, trebuie luate in considerare toate riscurile ce pot fi prevazute si masurate.)

Montajul financiar-bancar pentru investitie. La o investitie care necesita capitaluri, imporatante, se utilizeaza pentru finantare, atat resursele proprii, cat si resursele atrase. Acestea din urma sunt, de regula, imprumuturile pe termen lung sau mijlociu de la banca si banii atrasi (obtinuti) prin emiterea si vinderea de actiuni de catre firma. Montajul unui credit bancar,daca vizeaza sa asigure acoperirea nevoilor de finantare ale intreprinderii, trebuie astfel conceput incat sa disocieze riscul financiar (legat de credit) de cel al afacerii. Creditul bancar trebuie sa se analizeze relativ independent de evolutia economica si financiara a intreprinderii, daca avem de-a face cu modernizare, si detasat, daca este vorba doar de dezvoltare (extindere). Acesta depinde si de riscul pe care-l implica fiecare situatie. Imprumutul pe termen lung constituie, in mod direct, un factor care favorizeaza riscul financiar, atunci cand are o pondere mare ( ce depaseste anumite limite) in totalul resurselor de finantare. In caz de conjunctura economica nefavorabila, dobanda mare devine jenanta, pentru ca incarca in mod constant costurile de productie, desi scade volumul productiei. De avut in vedere faptul ca are importanta si momentul cand se utilizeaza o resursa sau alta dintre cele ce urmeaza sa fie atrase, pentru ca acest fapt influenteaza adesea asupra independentei firmei si asupra cursului actiunilor sale de bursa. Uneori va trebui facut un imprumut astazi, consolidat maine cu o majorare de capital, si nu invers. Nu se recomanda sporirea resurselor finantarii mai intai prin emisiune de actiuni si vinderea lor pe piata, deoarece, in cazul unor insuccese in activitate si al unor dificultati financiare, banca nu mai este dispusa sa acorde imprumut intreprinderii respective. Factorii decisivi in alegerea surselor de finantare sunt : - capacitatea firmei de a rambursa datoria si de a plati dobanda in cursul perioadelor ce urmeaza (mai ales in caz de recesiune) . - efectul de interpunere a sarcinilor fixe noi (dobanzi) asupra nivelului veniturilor in functie de ipotezele de activitate.
6

- aprecierea bursiera a unei schimbari in structura capitalurilor permanente, prin nivelul profiturilor nete pe o actiune. - in cazul intensificarii relatiilor ci piata financiara, este necesar sa aiba profituri ridicate si sa distribuie dividende rezonabile.

Dezvoltarea activitatii firmei si finantarea ei. Intreprinderea isi propune dezvoltarea activitatilor sale, stimulata de cerintele sporite ale pietei pentru produsele fabricate de ea. Se apreciaza ca este nevoie de astfel de produse intr-o cantitate mai mare cu circa 30 %. In urma studierii pietei sale traditionale, s-a ajuns la concluzia ca isi poate dezvolta productia (de exemplu de frigidere). Activitatea intreprinderii se caracterizeaza ca fiind prospera in plina dezvoltare. Produsele sale sunt cautate pe piata. Firma se bucura de un bun renume in privinta calitatii produselor si a fiabilitatii acestora. Pentru a-si spori oferta, intreprinderea trebuie sa-si dezvolte capacitatea de productie, pe baza unor instalatii in plus, care necesita investitii in suma de 2000 mil.u.m. In aceste conditii, si-a stabilit ca obiectiv cresterea cifrei de afaceri cu 10 % fata de situatia prezenta, adica de la 9000 mil. u.m. sa ajunga la 9900 mil.u.m. In privinta resurselor proprii de finantare, firma dispune doar de 400 mil.u.m.

Specificatie Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe Cheltuieli financiare (dobanzi) Profit impozabil (brut) Impozit pe profit (25 %) Profit net Profit net pe actiune
7

A 900 300 260 320 20 5 15 3,75

B 900 300 260 132 208 52 156 11,14

Rata rentabilitatii financiare

3,75 %

11,14 %

Studiul de fezabilitate estimeaza ca pot fi produse (fabricate ) in plus circa 500 bucati, la pretul de 1 800 mii u.m. bucata. Cheltuielile variabile sunt evaluate la 600 mii u.m. pe bucata, iar cheltuielile fixe se ridica la 260 mil.u.m. pe total. Investitia de dezvoltare se va concretiza in crearea unei unitati noi de productie, ca filiala a intreprinderii. S-au propus doua modalitati de finantare : -montajul A : resursele proprii ale intreprinderii de 400 mil.u.m. si un imprumut bancar pe termen lung de 1 600 mil.u.m., cu o dobanda de 20 % pe an . La intreprinderea (unitatea) nou creata, valoarea unei actiuni este de 100 mil.u.m. In cazul asocierii (participarii), grupul industrial va detine pachetul majoritar de actiuni (10 000 din 14 000 ) , adica 71,4 %.) -montajul B : participarea unui grup industrial la majorarea capitalului social (care alaturi de resursele existente sa atinga 1 400 mil.u.m.) si un imprumut bancar pe termen mijlociu de 600 mil.u.m., cu o dobanda de 22 % pe an. Daca in primul an de exploatare se achita intreaga dobanda la imprumut, atunci profitul net pe o actiune si rata rentabilitatii financiare, in conditiile unui impozit pe profit de 25 % pe an, vor cunoaste situatiile din tabelul de mai sus. Dintre cele doua modalitati de finantare, se dovedeste mai rentabila solutia B, in comparatie cu solutia A. Cauza diferentei dintre ele o constituie cheltuielile financiare (cu plata dobanzii la imprumutul bancar). Desigur, un proiect de investitie apare uneori rentabil din primul an de exploatare, cand cheltuielile sunt foarte mari, mai ales datorita dobanzilor la imprumutul bancar. Rentabilitatea sa este pusa in evidenta mai bine prin rezultatele previzionate din anii urmatori. O analiza mai temeinica presupune calcularea fluxurilor de venituri pe durata exploatarii si a valorii nete actuale. Pastrarea controlului aspra activitatii

Patronul (unic asociat) doreste sa mentina controlul intrprinderii sale, de aceea isi indreapta atentia sprea montajul financiar A, care este foarte putin rentabil la cifra de afaceri de 900 mil. u.m. In aceasta ipoteza, sa calculam punctul critic al activitatii : -rata marjei dintre cifra de afaceri si costurile variabile: 900 300 ------------ = 0,66 900 - cifra de afaceri : prag : 580 : 0,66 = 878,78 mil.u.m. - in forma fizica (bucati), productia minima este : 878,78 : 1800 = 488. Penreu a-si sporii prifiturile, pe baza cresterii productiei si a vanzarilor, intreprinderea urmeaza sa introduca si schimbul al doilea (partial) la noua unitate. Daca reuseste sa produca 575 bucati, cifra de afaceri se ridica la 1035 mil.u.m., iar cheltuielile variabile la 345 mil.u.m., in timp ce cheltuielile fixe raman aceleasi. Se va obtine o rata de rentabilitate financiara de 20,6%. Deci, investitia devine rentabila chiar din primul an de exploatare. Desigur, vor trebui intensificate preocuparile privind piata de desfacere. Potrivit unei declaratii ale secretarului al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, Antonio Maria Costa, investitiile Bancii in Romania s-ar putea dubla in acest an fata de nivelul inregistrat in 2001. Sumele alocate in Romania au totalizat anul trecut 282 milioane euro, iar la inceputul acestui an alte proiecte romanesti, in valoare de 250 milioane euro au fost supuse dezbaterii preliminare prezentarii in Consiliul BERD. Finantarile totale ale acestei institutii alocate Romaniei se ridica la peste doua miliarde euro, din care aproximativ 60 % sunt destinate sectorului privat. In perioada 19-20 mai a.c. se va desfasura la Bucuresti reuniunea anuala a Consiliului Guvernatrilor BERD. Aceasta reuniune va fi insotita de forumuri de afaceri si investitii, precum si de o intalnire a ministrilor Finantelor si ai Economiei din G.13 (care include tarile candidate la intrarea in U.E.)

PROBLEMA: Comsideram un obiectiv care poate fi executat prin parcurgerea a 18 activitati a caror succesiune, durata de realizare este data in tabel: Simbolul operat. P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14 P15 P16 P17 P18 33 1 2 Den. activitatii Contractarea util. Lucrari de orga. Exec. cofrajelor Achizit. utilajelor Turnare fundatie Decofrarea Lucrari de zidarie Montat pereti Montat cofraje Montat tamplarie Montat utilaje Mont. ret. de can Mont. inst apa Mont gaze-lumin Finisari interioar Instal. incalzire Inst. de ventilat Luc. de amenajar 22 22 4
10

Even de inc. si sf. Durata operatiei 1-2 1-3 2-3 2-4 2-5 3-4 3-5 4-5 4-7 5-7 5-8 5-6 6-9 6-8 7-9 8-9 7-8 9-10 30 - 30 7 47 47 55 - 55 3 4 7 9 10 12 2 5 7 3 6 2 9 5 11 10 7 8

3 0-0 10 10

5 27 27

8 9 37 - 37 6 29 - 32 10

11