Sunteți pe pagina 1din 28

Universitatea din Craiova FACULTATEA DE INGINERIE ELECRICA

INGINERIA APELOR
PROIECT

Prof.indrumator S.D.L.Dr.Ing. Petropol Gabriela

Studenti Papa Adriana Cosmina Stanciu Alexandra Sima Raluca Tutuleasa Larisa Munteanu Daniela Trincu Augustin

CUPRINS Capitolul I. Introducere 1.1. Tipuri de poluare 1.2. Principalele materii poluante si efectele acestora 1.3. Principalele surse de poluare 1.4. Epurarea apelor uzate Capitolul II 2.1. Obiectivul lucrarii 2.2 Resurse informationale 2.2.1. Informatii despre zona geografica 2.2.2. Calitatea apei in municipiul Craiova 2.2.3. Informatii despre activitatea agentului economic 2.3. Normative privind executarea si exploatarea resurselor de apa uzata 2.4. Informatii despre fluxul tehnologic Capitolul III 3.1. Compozitia apelor uzate 3.2. Alegerea schemei statiei de epurare Capitoul IV. Calculul de dimensionare al treptei mecanice a statiei de epurare 4.1. Calculul gradului de epurare 4.2. Calculul de dimensionare al deznisipatorului Capitolul V. Concluzii

Capitolul I. Introducere
Apa nseamn via i din aceast cauz puritatea ei este un indicator esenial al calitii i existenei ei pe acest pmnt. Managementul i protecia mediului acvatic trebuie s constituie una din preocuprile de baz ale umanitii, fiind o condiie esenial a vieii. Apa este un factor important n echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problem actual cu consecine mai mult sau mai puin grave asupra populaiei. Att definiiile polurii, ct i subiectele ncadrate n sintagma poluarea apelor au cunoscut o dinamic remarcabil, n special n ultimii 50-70 de ani. Referitor la evoluia definiiilor, se citeaz n continuare doar cteva dintre acestea: Adugarea a ceva, orice, n ap care provoac modificarea calitilor ei naturale astfel nct proprietarii riverani nu mai dispun de apa oferit lor de ru n condiii naturale (dup legea englez a apelor din 1952)

Din punct de vedere tiinific este poate mai uor a privi poluarea ca pe o impuritate
real introdus n curent, dect ca actul de introducere a ei, i a defini poluarea ca incluznd orice care cauzeaz sau induce condiii criticabile ntr-un curs de ap oarecare, afectnd nefavorabil orice utilizare posibil a ei (Klein L, 1962)

Apa se consider poluat cnd i s-au alterat compoziia sau condiia astfel nct devine
mai puin potrivit pentru oricare sau toate funciunile i scopurile pentru care ar fi fost adecvat n starea sa natural (W.H.O., 1972)

Orice modificare, natural sau artificial care n mod direct sau indirect, schimb
calitatea apei i perturb sau distruge echilibrul ecosistemelor i resursele naturale, prin aceea c:a) provoac pericole pentru sntatea public; b) deranjeaz obinuinele, eficiena i bunstarea omului i comunitii sale i c) afecteaz utilizabilitatea ei pentru orice folosin benefic actual sau de perspectiv (Whitehead, P.G., Lack, T., 1982).

Prin poluare impurificare, murdrire a unei ape, se nelege degradarea calitilor


fizice, chimice sau biologice ale acesteia, produs direct sau indirect de activitile umane sau procesele naturale; acestea fac ca apa s devin improprie pentru folosirea normal n scopurile n care ea era posibil nainte de intervenia polurii (Negulescu, M., Antoniu, R., Rusu, G., Cua, E., 1982).

Dac prima definiie are mai mult o conotaie juridic, ultimele fac precizarea c i modificrile naturale defavorabile sunt ncadrate n acelai context cu cele provocate de om. Astfel este extins impactul de la apa n sine, la ecosistemul acvatic n ansamblul su i se poate afirma c acoper trei puncte de vedere diferite: al resurselor naturale, al sntii omului i al mediului inconjurator. Efectele polurii resurselor de ap sunt complexe i variate, n funcie de natura i concentraia substanelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaz prin tratare, prin care se asigur condiiile necesare pentru consum. 1.1 Tipuri de poluare Poluarea apelor poate fi natural i artificial. Poluarea natural se datoreaz surselor de poluare natural, de exemplu n urma interaciei apei cu atmosfera, cnd are loc o dizolvare a gazelor existente n aceasta sau se produce la trecerea apei prin roci solubile (cnd apa se ncarc cu diferite sruri), ca urmare a dezvoltrii excesive a vegetaiei i vieuitoarelor acvatice etc. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nmolurilor, reziduurilor, navigaiei etc. Uneori se vorbete despre poluare controlat (organizat) i necontrolat (neorganizat). Poluarea controlat se refer la cea care provine din ape uzate transportate prin reeaua de canalizare i evacuate n anumite puncte, stabilite prin proiecte; poluarea necontrolat provine din surse de murdrie care ajung n corpul de ap receptori pe cale natural i de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie. n aceast ordine de idei trebuie menionate deeurile animale, produsele petroliere din zonele de extracie a ieiului, gunoaielor etc. Poluarea normal i accidental reprezint categorii de impurificare, folosite deseori pentru a defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normal provine din surse de poluare cunoscute, colectate i transportate prin reeaua de canalizare la staia de epurare sau direct n receptor. Poluarea accidental rezult, de exemplu, ca urmare a dereglrii unor procese industriale cnd cantiti mari (anormale) de substane nocive ajung n reeaua de canalizare, defectrii unor obiecte din staia de epurare sau a unor staii de preepurare etc. Se mai deosebete poluare primar i secundar. Depunerea substanelor n suspensie din apele uzate, evacuate ntr-un corpul de ap receptor, pe patul acestuia constituie o

poluare primar; poluarea secundar ncepe imediat ce gazele rezultate n urma fermentrii materiilor organice din substanele n suspensii depuse, antreneaz restul de suspensii i le aduce la suprafaa apei, de unde sunt apoi transportate n aval de curentul de ap. Substanele poluante introduse n ape din surse naturale i artificiale sunt numeroase, producnd un impact important asupra apelor de suprafa i subterane. Prejudiciile aduse mediului de substanele poluante pot fi grupate n dou mari categorii: prejudicii asupra sntii publice i prejudicii aduse unor folosine (industriale, piscicole, navigaie, etc.). 1.2 Principalele materii poluante si efectele acestora Substanele poluante pot fi clasificate, dup natura lor i dup prejudiciile aduse, n urmtoarele categorii: substanele organice (de origine natural sau artificial), reprezint pentru ap poluantul principal. Substanele organice de origine natural (vegetal i animal) consum oxigenul din ap att pentru dezvoltare, ct i dup moarte. Materiile organice consum oxigenul din ap, n timpul descompunerii lor, ntr-o msur mai mare sau mai mic, n funcie de cantitatea de substan organic evacuat, provocnd distrugerea fondului piscicol i n general a tuturor organismelor acvatice. n acelai timp oxigenul mai este necesar i proceselor aerobe de autoepurare, respectiv bacteriilor aerobe care oxideaz substanele organice i care, n final, conduc la autoepurarea apei. Concentraia de oxigen dizolvat normat, variaz ntre 4 6 mg/dm3, n funcie de categoria de folosin, coborrea sub aceast limit avnd ca efect oprirea proceselor aerobe, cu consecine foarte grave. Cele mai importante substane organice de origine natural sunt ieiul, taninul, lignina, hidraii de carbon, biotoxinele marine .a. Substanele organice poluani artificiali, provin din prelucrarea diferitelor substane n cadrul rafinriilor (benzin, motorin, uleiuri, solveni organici .a), industriei chimice organice i industriei petrochimice (hidrocarburi, hidrocarburi halogenate, detergeni .a.). substanele anorganice, n suspensie sau dizolvate sunt mai frecvent ntlnite n apele uzate industriale. Dintre acestea se menioneaz, n primul rnd, metalele grele ( Pb, Cu , Zn , Cr clorurile, sulfaii etc. Srurile anorganice conduc la mrirea salinitii apelor, iar unele dintre ele pot provoca creterea duritii. Clorurile n cantiti mari fac apa improprie alimentrilor cu ap potabil i industrial, irigaiilor etc . Prin bioacumulare metalele grele au efecte toxice asupra organismelor acvatice,

inhibnd n acelai timp i procesele de autoepurare. Srurile de azot i fosfor produc dezvoltarea rapid a algelor la suprafaa apelor. Apele cu duritate mare produc depuneri pe conducte, mrindu-le rugozitatea i micorndu-le capacitatea de transport i de transfer a cldurii. materialele n suspensie, organice sau anorganice, se depun pe patul emisarului formnd bancuri care pot mpiedica navigaia, consum oxigenul din ap dac materiile sunt de origine organic, determin formarea unor gaze urt mirositoare. Substanele n suspensie plutitoare, cum ar fi ieiul, produsele petrolifere, uleiul, spuma datorat detergenilor, produc prejudicii emisarului. Astfel, ele dau apei un gust i miros neplcut, mpiedic absorbia oxigenului la suprafaa apei i deci autoepurarea, se depun pe diferite instalaii, colmateaz filtrele, sunt toxice pentru fauna i flora acvatic, fac inutilizabil apa pentru alimentarea instalaiilor de rcire, irigaii, agrement etc. substanele toxice, nu pot fi reinute de instalaiile de tratare a apelor i o parte din ele pot ajunge n organismul uman, provocnd mbolnviri. Aceste materii organice sau anorganice, cteodat chiar n concentraii foarte mici, pot distruge n scurt timp flora i fauna receptorului. substanele radioactive, radionuclizii, radioizotopii i izotopii radioactivi sunt unele dintre cele mai periculoase substane toxice. Evacuarea apelor uzate radioactive n apele de suprafa i subterane prezint pericole deosebite, datorit aciunii radiaiilor asupra organismelor vii. Efectele substanelor radioactive asupra organismelor depind att de concentraiile radionuclizilor, ct i de modul cum acestea acioneaz, din exteriorul sau din interiorul organismului, sursele interne fiind cele mai periculoase. substanele cu aciditate sau alcalinitate pronunat, evacuate cu apele uzate, conduc la distrugerea florei i faunei acvatice, la degradarea construciilor hidrotehnice, a vaselor i instalaiilor necesare navigaiei, mpiedic folosirea apei n agrement, irigaii, alimentri cu ap etc. De exemplu, toxicitatea acidului sulfuric pentru faun depinde de valoarea pH-ului, petii murind la un pH = 4, 5. Hidroxidul de sodiu, folosit n numeroase procese industriale, este foarte solubil n ap i mrete rapid pH-ul, respectiv alcalinitatea apei, producnd numeroase prejudicii diferitelor folosine ale apelor. Astfel, apele receptorilor care conin peste 25 mg/l NaOH, distrug fauna piscicol. coloranii, provenii ndeosebi de la fabricile de textile, hrtie, tabcrii etc, mpiedic absorbia oxigenului i desfurarea normal a fenomenelor de autoepurare i a celor de fotosintez. energia caloric, caracteristic apelor calde de la termocentrale i de la unele

industrii, aduce numeroase prejudicii n alimentarea cu ap potabil i industrial i mpiedic dezvoltarea florei i faunei acvatice. Datorit creterii temperaturii apelor scade concentraia de oxigen dizolvat, viaa organismelor acvatice devenind dificil. microorganismele de orice fel, ajunse n apa receptorilor, fie c se dezvolt necorespunztor, fie c deregleaz dezvoltarea altor microorganisme sau chiar a organismelor vii. Microorganismele provenite de la tbcrii, abatoare, industria de prelucrare a unor produse vegetale, sunt puternic vtmtoare, producnd infectarea emisarului pe care l fac de neutilizat. 1.3. Principalele surse de poluare Sursele de poluare sunt n general aceleai pentru cele dou mari categorii de receptori: apele de suprafa (fluvii, ruri, lacuri etc.) i apele subterane (straturi acvifere, izvoare etc. ) . Impurificarea apelor de suprafa sau subterane este favorizat de urmtoarele caracteristici ale apei: - starea lichid a apei la variaii mari de temperatur, ceea ce face ca ea s antreneze n curgerea sa diferite substane impurificatoare ; - apa este un mediu propice pentru realizarea a numeroase reacii fizico-chimice (ca de exemplu dizolvarea unor substane naturale sau artificiale, sedimentarea suspensiilor etc.); - faptul c n natur apa se gsete sub forme diferite (inclusiv gaze i vapori) i mrete sensibil domeniul de aplicare; - apa este unul din factorii indispensabili vieii pe pmnt . Sursele de poluare pot fi mprite n dou categorii distincte: - surse organizate, care produc murdrirea n urma evacurii unor substane n ape prin intermediul unor instalaii destinate acestui scop, cum ar fi canalizri, evacuri de la industrii sau cresctorii de animale etc.; - surse neorganizate, care produc murdrirea prin ptrunderea necontrolat a unor substane n ape. Clasificarea surselor de poluare: Dup aciunea lor n timp: - surse de poluare permanente; - surse de poluare nepermanente; - surse de poluare accidentale. Dup modul de generare a polurii, sursele de poluare pot fi mprite n:

surse de poluare naturale; surse de poluare artificiale, datorate activitii omului, care, la rndul lor, pot fi subdivizate n ape uzate i depozite de deeuri.

Referitor la apele subterane, sursele de impurificare provin din: - impurificri cu ape saline, gaze sau hidrocarburi, produse ca urmare a unor lucrri miniere sau foraje; - impurificri produse de infiltraiile de la suprafaa solului a tuturor categoriilor de ape care produc n acelai timp i impurificarea surselor de suprafa; - impurificri produse n seciunea de captare, din cauza nerespectrii zonei de protecie sanitar sau a condiiilor de execuie. Surse de poluare naturale Sursele naturale de poluare a apelor sunt, n cea mai mare parte a lor, surse cu caracter permanent. Ele provoac adesea modificri importante ale caracteristicilor calitative ale apelor, influennd negativ folosirea lor. Cu toate c, n legtur cu aceste surse, termenul de poluare este oarecum impropriu, el trebuie considerat n sensul ptrunderii n apele naturale a unor cantiti de substane strine, care fac apele respective improprii folosirii. Principalele condiii n care se produce poluarea natural a apelor sunt: - trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zcminte de sare, de sulfai) constituie principala cauz de ptrundere a unor sruri, n cantiti mari, n apele de suprafa sau n straturile acvifere. Un caz deosebit l reprezint rocile radioactive, care pot duce la contaminarea unor ape de suprafa sau subterane; - trecerea apelor de suprafa prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoac impurificri prin particulele solide antrenate, n special dac solurile sunt compuse din particule fine, cum sunt cele din marne i argil, care se menin mult timp n suspensie; - vegetaia acvatic, fix sau flotant, n special n apele cu vitez mic de scurgere i n lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile n timp, n funcie de perioadele de vegetaie; - vegetaia de pe maluri produce i ea o impurificare, att prin cderea frunzelor, ct i prin cderea plantelor ntregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire i descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, n special n perioade de ape mici.

Surse de poluare artificial Principala surs de poluare permanent o constituie apele uzate reintroduse n receptori dup utilizarea apei n diverse domenii. Dup proveniena lor, exist urmtoarele categorii de ape uzate: Ape uzate oreneti. Aceste ape reprezint un amestec de ape provenite de la gospodrii i de la industriile de obicei locale din aglomeraia respectiv; de aceea n aceste ape se pot gsi aproape toate tipurile de poluani menionai anterior, producerea acestora depinznd de la caz la caz. Ape uzate industriale. Aceste ape apar ca atare numai n cazul industriilor mai importante, acestea fiind de cele mai multe ori tratate separat n staii de epurare proprii industriei respective. Numrul de poluani pentru o anumit industrie este de obicei restrns, de exemplu, apele uzate provenite din industria alimentar conin ca poluant principal materiile organice, apele provenite de la spltoriile de crbuni, materiile anorganice sub form de suspensii etc. Ape uzate de la cresctoriile de animale i psri. Aceste ape au n general caracteristicile apelor uzate provenite de la gospodrii, poluantul principal fiind materiile organice. Ape uzate de la campinguri, locuri de agrement, terenuri de sport etc. Aceste ape au de obicei caracterul apelor uzate gospodreti. Ape uzate meteorice. Aceste ape nainte de a ajunge pe sol sunt curate din toate punctele de vedere; dup ajungerea lor pe sol acestea antreneaz att ape uzate de diferite tipuri, ct i deeuri, ngrminte minerale, pesticide etc., astfel nct, n momentul ajungerii in receptor pot conine un numr mare de poluani. Ape uzate radioactive. Aceste ape conin ca poluant principal substana sau substanele radioactive rezultate de la prelucrarea transportul i utilizarea acestora. Datorit msurilor speciale de protecie, apele uzate ca i deeurile radioactive sunt tratate n mod special pentru a se evita orice fel de contaminare a mediului nconjurtor. Ape uzate calde. Aceste ape conin de obicei un singur poluant, energia caloric a crui provenien a fost artat anterior. Ape uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, conin impuriti deosebit de nocive cum ar fi: reziduuri lichide i solide, pierderi de combustibil, lubrifiani etc.

Depozitele de deeuri sau de diferite reziduuri solide, aezate pe sol, sub cerul liber, n halde sunt amplasate i organizate neraional constituie o surs important de impurificare a apelor. Impurificarea poate fi produs prin antrenarea direct a reziduurilor n apele curgtoare de ctre precipitaii sau de ctre apele care se scurg, prin infiltraie, n sol. Deosebit de grave pot fi cazurile de impurificare provocat de haldele de deeuri amplasate n albiile majore ale cursurilor de ap i antrenate de viiturile acestora. Cele mai rspndite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie oreneti i de deeuri solide industriale, n special cenua de la termocentralele care ard crbuni, diverse zguri metalurgice, steril de la preparaiile miniere, rumegu i deeuri lemnoase de la fabricile de cherestea etc. De asemenea, pot fi ncadrate n aceeai categorie de surse de impurificare depozitele de nmoluri provenite de la fabricile de zahr, de produse clorosodice sau de la alte industrii chimice, precum i cele de la staiile de epurare a apelor uzate. Deeurile de la rampele de gunoi, vidanjare, cimitire umane si animale etc. ajung n receptor n principal, antrenate de apele de ploaie. Poluanii coninui n aceste deeuri sunt de tipuri foarte diferite. Mai pot fi amintite i surse de poluare accidental, dar ele sunt n marea lor majoritate legate de probleme de risc industrial. ngrminte minerale, pesticidele pentru agricultur etc. Acestea ajung n receptor prin intermediul apelor de ploaie; sunt foarte periculoase n cazul receptorilor cu debite mici. Aceste ape rezultate dup folosirea apei n diverse scopuri, gospodreti sau industriale, se caracterizeaz prin aceeai indicatori fizico-chimici ca i apele de suprafa, indicatorii specifici caracterizrii apelor uzate fiind raportai la numrul de locuitori i zi. Compoziia apelor uzate depinde de proveniena acestora clasificndu-se n ape uzate menajere i ape uzate industriale. Evacuarea apelor uzate industriale n reeaua de canalizare oreneasc sau n receptori este, ntr-o oarecare msur, diferit de cea a apelor uzate oreneti, n principal, datorit caracteristicilor fizico-chimice i biologice diferite. Energia electrica reprezinta cea mai curata forma de energie. Din totalul de energie primara prelucrata, mai mult de 30% se transforma in energie electrica, cu tendinta ca intr-un viitor apropiat aceasta valoare sa se ridice la cca. 50%. Energia electrica e produsa de generatoare de curent electric, actionate de turbine. La randul lor, acestea sunt puse im miscare de abur, gaze, apa. Transformarea energiei primare in energie electrica are loc in centrale electrice. In fuctie de tipul energiei primare utilizate, centralele electrice se pot clasifica astfel:

a) termocentrale cu combustibili fosili (carbuni, hidrocarburi, gaze naturale) sau

nucleari ( U, Th, PU); b) hidrocentrale c) centrale neconventionale: eoliene,solare,geotermoelectrice, alte tipuri. In termocentrale, energia chimica a comustibililor se transforma in energie termica, aceasta in energie mecanica care, la randul ei, se transforma in energie electrica. In hidrocentrale, energia potentiala a apei se transforma in energie mecanica si apoi electrica. In centralele de tip eolian si mareometrice, lantul de transformari este identic cu cel al hidrocentralelor. In centralele solare, energia solara se poate transforma direct in energie electrica, sau mai intai in energie termica. Pentru o prima apreciere a eficentei acestor tipuri de centrale, se tine cont ca fiecare transformare, de la o forma la alta de energie, are un anumit randament si ca randamentul total este produsul randamentelor partiale; cu cat numarul de transformari este mai mare, cu atat randamentul total va fi mai scazut. Din acest punct de vedere, termocentralele sunt cele mai dezavantajoase, numarul de transformari fiind maxim. In centralele termoelectrice cu combustibili fosili, transformarea energiei primare in energie termica se realizeaza in cazanul de abur, energia termica se transforma in energie mecanica in turbina, iar energia mecanica in energie electrica in generatorul electric. Apele uzate care ar putea influena asupra emisarului , n cazul cnd acestea sunt evacuate direct sunt : apele de rciere (din sistemul deschis de rcire ) i apele de vehiculare de la transportul zgurei i cenuei (n cazul n care aceste ape nu sunt recirculate) . Apele de rcire , n sistemul deschis sau nchis , au n ambele cazuri cel puin caracteristicile de calitate ale sursei din locul de prelevare .Din punct de vedere chimic , apa restituit emisarului nu pune nici un fel de probleme ; factorul care are ns o influen deosebit asupra emisarului este temperatura apei , influent ce apare practic numai n cazul sistemului deschis de rcire . Conform STAS 4706-66- Condiii de calitate a apelor de suprafat se admite o cretere maxim de 5 C fat de temperatura medie anual , pentru ca flora i fauna s nu sufere datorit ridicrii temperaturii . 1.4. Epurarea apelor uzate Epurarea apelor reprezinta totalitatea operatiilor efectuate pentru diminuarea

continutului de poluanti, astfel incat contentratiile ramase sa nu provoace poluarea apelor receptoare. Epurarea se realizeaza intr-o serie de utilaje, care alcatuiesc statiile de epurare. Amplasarea statiilor de epurare a apelor uzate se face in aval de interprinderea sau interprinderile poluante. Evacuarea apelor epurate inapoi in albia raului are loc in aval,sau in amonte de zona de captare a apei. In ultima situatie, interprinderea este direc interesata in efectuarea corespunzatoare a epurarii apei, deoarece urmeaza sa o utilizeze in procesul de productie. Din statiile de epurare rezulta ape tratate sau epurate si namoluri. Namolurile se pot aplica in agricultura ca fertilizanti, dar numai dupa analiza lor, pentru a nu contine metale grele, substante toxice, germeni patogeni etc. Utilizarea lor se afce numai pe soluri adecvate, in doze adecvate si urmarind in timp factorii de mediu. Procedeele de epurare a apelor reziduale maresc costul produsului, deci trebuie sa fie cat mai simple, itr-un numar cat mai redus de faze, cu consumuri specific reduse de energie electrica,combustibili si reactivi. Reactivii se aleg cu preturi scazute (aer,calcar etc) si se urmareste dozarea lor corecta, pentru a nu polua apa cu ei. Epurarea se realizeaza printr-o serie de procedee, de natura fizica, chimica si biologica. Epurarea mecanica Epurarea mecanica, sau primara, consta in separarea particolelor solide de diferite dimensiuni prin: Retinerea particolelor de peste 1mm pe gratare, sau site amplasate la partea superioara a curentului de apa; Deznisiparea in decantoare cu circulatie orizontala, sau verticala, in care scade viteza apei la 0,3-0,4 m/s si se depun particolele de 0,2-1 mm I 2-3minute; Separarea uleiurilor, produselor petroliere, grasimilor etc; Decantarea particolelor de sub 0,2 mm, in timp de 1-3 ore. Decantoarele pot fi gropi, iazuri de pamant, sau constructii din beton, zidarie, otel, mase plastice. Epurarea chimica Se aplica pentru poluanti dizolvati in apa, sau in suspensii foarte fine. Inainte de statia de epurare, apele acide, sau alkaline sunt neutralizate. Epurarea chimica propriu-zisa, consta intr-o serie de tratari ale apei, in functie de natura si concentratia poluantilor. Procedeele mai des utilizate sunt: oxidarea, precipitarea, coagularea, clorurarea.

Oxidarea se realizeaza cu oxigenul din aer, sau cu ozon. Se aplica atat apelor acide cat si a celor bazice. Se realizeaza in cascade sau bazine specific. Precipitarea urmareste realizarea unor particole sedimentabile, folosind reactivi adecvati. Coagularea utilizeaza saruri solubile de fier si aluminiu, cenusi de termocentrala, bentonina. Se mai pot utilize si silice, polielectroliti(substante macromoleculare). In apa, materialele mentionate formeaza precipitate voluminoase, care atrag substante coloidale, ce dau tulburenta apei si se deepun impreuna, in decantorul primar. Clorurarea utilizeaza ca reactive clorul intr-un utilaj, sau mai multe utilaje, in serie. Epurarea biologica Epurarea biologica urmareste eliminarea poluantilor organic, biodegradabili cu ajutorul microorganismelor. Au loc pocese de fermentatie aeroba, sau anaeroba,din care se formeaza compusii aglomerati(flocoane), care se separa de apa, alaturi de saruri menerale si gaze. Epurarea biologica se poate realize pe cale naturala si artificiala. Pe cale naturala, apa epurata mecanic este colectata intrun bazin collector si utilizata la irigatii. Apa nu trebuie sa contina germeni patogeni, paraziti, sa nu aiba miros neplacut si se aplica numai culturilor de porumb si sfecla de zahar. Epurarea biologica artificial utilizeaza fie filter biologie, fie bazine cu namol active. Filter biologice (biofiltrele) sunt bazine umplute cu roci minerale, cocs, caramida sparta, material plastic. Biofiltrele au pravazut sisteme de ventilatie, pentru eliminarea gazelor. Bazinele cu namol activ utilizeaza fermentatia aeroba a substantelor organice din apa reziduala. Ca bazine de aerare sa mai folosesc: santuri in teren impermiabil, gropi, canale de beton. Aerotancurile sunt bazate cu sectiunea dreptunghiulara, sau circular, prevazut cu sistem de aerare.

Capitolul II
2.1 Obiectivul lucrarii
Lucrarea are drept scop proiectarea unei statii de epurare a apelor reziduale, rezultate in urma procesului tehnologic al unei termocentrale. Ca studiu de caz s-a ales termocentrala CET II din municipiul Craiova.

2.2. Resurse informationale


2.2.1.Informatii despre zona geografica Craiova reprezint reedina judeului Dolj ai carui vecini sunt : judeul Vlcea i Gorj la nord, judeul Olt la est, judeul Mehedini la vest iar la sud este delimitat de grania cu Bulgaria. Suprafaa judeului Dolj ocup 7414 Kmp reprezentnd 3,1% din suprafaa total a rii. Organizarea cuprinde trei orae, dou municipii i treizeci i patru de comune. Craiova se afl pe malul stng al Jiului la ieirea acestuia din regiunea deluroas, mai exact la 44 2` latitudine nordic, 23 5` longitudine estic, la o altitudine cuprins ntre 75 i 116m. Relieful oraului Craiova se identific cu relieful judeului Dolj, respectiv de cmpie. Spre partea nordic se observ o uoar influen a colinelor n timp ce partea sudic tinde spre lunc. Craiova face parte din Cmpia Romn mai precis din Cmpia Olteniei ce se ntinde ntre Dunre, Olt i podiul Getic fiind strbtut prin mijloc de Valea Jiului. Zona de cmpie presupune vi cu lunci mai largi, iar suprafeele netede dintre vi sunt presrate din loc n loc cu mici adncituri (crovuri) sau sunt acoperite cu dune de nisip.

Solul este negru i foarte roditor numit cernoziom. Sub cernoziom se gsete un strat de loess, constituit din pulberi foarte fine de culoare galben, a crui grosime variaz de la 2-3 m, spre partea nordic, pn la 30-35 m spre partea sudic. Clima este temperat continentala cu influente submediteraneene, valorile medii ale temperaturii fiind cuprinse intre 10-11,5 iar precipitatiil sunt mai scazute dect n restul teritoriului.

2.2.2. Calitatea apei in municipiul Craiova Jiul este principalul ru al Olteniei, acumularea Ialnia asigura alimentarea cu ap brut municipiuluICraiova i a platformei industriale Ialnia. Apa potabil pentru populaie, agenii economici i instituiile din municipiul Craiova este asigurat n exclusivitate de Compania de Apa Oltenia. Rul Jiu (inclusiv Jiu de Vest) se prezinta de categoria I de calitate de la izvor pna la confluenta cu Canalul Colector, pe o lungime de 261 Km, apoi este de categoria a II-a pna la confluenta cu fluviul Dunarea, pe o lungime de 78 km. Rul Jiu,in aval de municipiul Craiova este zona critica determinata de evacuarile de pe Platforma industriala Isalnita si municipiului Craiova. Zonele critice, din punct de vedere al poluarii sunt: Ialnia-Breasta o zon critic din punct de vedere al calitii apelor freatice (precipitaiile cad pe suprafaa batalului de reziduuri fosfo-amoniacale infiltranduse n apele freatice, antrennd mari cantiti de amoniu, azotai, fosfai ) zona haldelor de cenu ale CET II Craiova, - apele freatice sunt poluate cu sulfai i fier,si cu valori mari la reziduu fix i Ph. Staiile de epurare se afl ntr-un grad avansat de uzur fizic i moral, avnd capacitatea de epurare insuficient, pentru debitele de ap uzat. Cele mai multe staii de epurare nu realizeaz parametrii calitativi reglementai, deversnd n cursurile de ap receptoare debite de ape insuficient epurate.

2.2.3. Informatii despre activitatea agentului economic S.C. Complexul Energetic Craiova S.A. este o companie de stat productoare de energie electrica i termica din Romania. Compania, deinut de Ministerul

Economiei , are o putere instalat de 930 MW, fiind a treia termocentral ca mrime din zona Olteniei, dup CE Turceni - 1.980 MW i CE Rovinari - 1.320 MW. CET Craiova a livrat 4,4 TWh n anul 2008. Spre deosebire de termocentralele de la Turceni sau Rovinari, CET Craiova nu se afl n apropierea unor zcminte de crbune, astfel nct nregistreaz cheltuieli suplimentare cu transportul crbunelui. CE Craiova deine trei sucursale: Sucursala Electrocentrale (SE) Isalnia, SE Craiova II i Sucursala Minier Prigoria. CET Craiova se numr printre cei mai mari poluatori din Romnia, ca de altfel toate termocentralele din ar. n prezent exist n plan realizarea unui proiect de captare a emisiilor de dioxid de carbon , primul de acest fel din Romnia. Cel mai probabil, acest proiect de captare a emisiilor de dioxid de carbon va fi fcut mpreun cu cea mai mare companie energetic din Norvegia, Statkraft, i ar putea costa pn la 500 milioane euro. Participarea norvegienilor va fi de 200 milioane euro, iar Romnia va participa cu restul de pn la 400-500 milioane euro

2.3. Normative privind executarea si exploatarea resurselor de apa uzata


Legislaia privind ncrcrile limit ale poluanilor din apele reziduale, este sintetizat n dou acte normative: NTPA 001/2002 - pentru descrcri n apele de suprafa; NTPA 002/2002 - pentru descrcri n canalizrile oreneti. NTPA 011/2002 pentru descarcari a apelor uzate in sol. Dintre aceste trei normative, termocentrala CET II Craiova are obligatia de a respecta valorile impuse de normativul NTPA 001/2002, cu privire la descarcari in apele de suprafata. Tabel 1. Valori maxim admisibile pentru principalii indicatori de poluare

Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Indicatorul de calitate

U.M.

NTPA001 35 6, 5-8, 5 35, 0 (60, 0) 25, 0

0 Temperatura C pH uniti pH Materii n suspensie (MS) mg/dm3 Consum biochimic de oxigen la 5 zile mg O2/dm3 (CBO5))

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de potasiu ( CCO _ Cr ) Azot amoniacal (NH4+) Azot total (N) Sulfuri i hidrogen sulfurat (S2-) Sulfai (SO42-) Fosfor total (P) Detergeni sintetici Substane extractibile cu solveni organici Produse petroliere Detergeni sintetici biodegradabili

mg O2/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3

125, 0 2, 0(3, 0) 10, 0(15, 0) 0, 5 600, 0 1, 0(2, 0) 0, 5 20, 0 5, 0 0, 5

Managementul riscurilor industrial Factori de risc tehnic/tehnologic si masuri de prevenire NR. CRT. Factori de risc tehnic/tehnologic aferenti sistemului Fisurarea echipamentelor si conductelor urmata de scurgeri de solutii Masuri de prevenire a factorilor de risc

Alegerea unor material de constructie corespunzatoare pentru echipamente si conducte pentru prevenirea fisurarii prin corodare . Scurgeri accidentale pe la -Prevenirea traseelor de conducte imbinarile cu flanse cu aparatori de flanse . -Respectarea programului de intretinere a traseelor de conducte Scurgeri accidentale ca -Prevederea de armature de urmare a defectarii constructive fiabile . armaturilor -Respectarea programului de intretinere a armaturilor. Defectiuni la pompele Respectarea programului de dozatoare intretinere si reparatii . Scapari de solutii ca urmare Respectarea instructiunilor de a unor manevre incorecte operare. Scurgeri necontrolate sau Supravegherea atenta a umplerii

accidentale la vehicularea cisternelor si a vaselor de consum reactivilor chimici. pentru prevenirea transferului necontrolat de reactivi chimica Oprirea electropompelor si a Lucrari de intretinere a instalatiilor celorlalte component electrice . actionate electric ca urmare a caderii tensiunii Scurgeri necontrolate de Lucrari de intretinere a fluide armaturilor,tevilor,imbinarilor cu flanse .

2.4 Informatii despre fluxul tehnologic


Fluxul tehnologic reprezinta totalitatea operatiilor in ordine logica a efectuarii lor prin care materia prima este transformata in produs finit.

Descrierea si functionarea unei termocentrale

Cazanul cu abur este alimentat cu condens, apa provenita din condensarea aburului, din condensator. Pierderile din circuite se completeaza cu apa epurata din statia de epurare. Aburul de inalta presiune, produs in cazan, pune in miscare turbina, care antreneaza generatorul de curent electric. Turbina de abur este prevazuta cu mai multe dispositive de evacuare a aburului denumite prize. In functie de necesitati si de amplasamentul centralei, in apropiere de centre urbane, de sere etc., aburul, se evacueaza la presiuni mai ridicate pentru a putea fi folosit pentru termoficare sau la presiuni scazute, cand este necesara condensarea lui in racitoare, care sunt racite printr-un sistem secundar apa-aer. Apa utilizata pentru racire, spre a putea fi reutilizata, este racita la randul ei, in turnuri de racire construite din beton, de inaltimi mari, prin care circula aerul in sens ascendant, prin tiraj natural, iar in sens descendent apa, care astfel se raceste si apoi este recirculata.

Schema tehnologica a instalatiei de epurare a apelor uzate

Apele pluviale (uzate), ce au fost folosite ca agent termic in procesul tehnologic al termocentralei, sunt colectate de o retea de canalizare pluviala de unde sunt directionate in caminul situate in amonte de deznisipator. Din camin apele uzate trec prin curgere libera in deznisipator pentru retinerea suspensiilor. Din deznisipator apele sunt trimise prin intermediul electropompelor in floculator pentru neutralizare. Din floculator apele uzate sunt evacuate prin curgere libera in separatoarele de hidrocarburi pentru retinera uleiurilor si a produselor petroliere. Din separatoarele de hidrocarburi apele uzate sunt evacuate prin curgere libera in emisar. Pentru dozarea reactivilor de neutralizare se utilizeaza sistemul vas-pompa dozatoare.

Ape pluviale

Retea canalizare pluviala

Camin

Deznisipator

Floculato r

Separator de hidrocarburi

Emisar

Capitolul III
3.1. Compozitia apelor uzate
Cunoaterea procesului tehnologic industrial, n msura n care aceasta conduce la stabilirea originii i a caracteristicilor calitative ale apelor uzate, reprezint una din condiiile de baz pentru o proiectare judicioas a staiilor de epurare industrial i mai trziu, a exploatrii acestora. Apa uzata care intra intr-o statie de epurare poate contine: Corpuri mari; Suspensii grosiere minerale; Grasimi emulsionate; Grasimi neemulsionate; Suspensii minerale granulate fine; Suspenii grosiere de natura organica; Suspensii fine de natura organica; Substante minerale dizolvate; Substante organice dizolvate; Microorganism; Compusi pe baza de azot; Fosfor. Conform unei analize a apei pluviale realizata la termocentrala CET II Craiova,inainte de epurare, aceasta contine materii in suspensie (praf de carbine, cenusa), ce depasesc valorile maxime admise de normativul NTPA 001/2002. Valori maxim U/M Rezultatu admise l analizei conform NTPA 001/2002 C 23 35 Unitati pH 8 6,5 - 8,5 de mg/l 80 35 (60)

Nr crt

Denumirea determinarilor

1 2 3

Temperatura pH Materii in suspensie

(praf

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

carbune, cenusa) Reziuduu filtrat la 150C CCOMn CCOCr CBO5 Azot amoniacal (NH4) Azotati (NO3) Azotati (NO2) Sulfati (SO4) Sulfuri si hidrogen sulfurat (H2S) Fier total ionic Cloruri (Cl) Calciu (Ca) Magneziu (Mg) Mangan (Mn) Produse petroliere

mg/l mgO2/l mgO2/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l

427 13 7,9 18 0,35 2,8 0,029 109 0,022 0,31 24 55 23 0,016 2

2000 40 125 25 2,0 25(37) 1,0(2,0) 600 0,5 5,0 500,0 300 100 1 5

3.2. Alegerea schemei statiei de epurare


Statiile de epurare reprezinta ansamblul de constructii si insatlatii in care apele de canalizare sau reziduale sunt supuse proceselor tehnologice de epurare, care le modifica proprietatile astfel incat sa indeplineasca conditiile prescrise de lege la varsarea in emisar. Statiile de epurare pot fi clasificate in doua categorii: Orasenesti care primesc si trateaza ape uzate menajere, industrial sau meteorice, de drenaj sau de suprafata,in proportii variabile, Industriale trateaza numai ape reziduale industrial. Schema unei statii de epurare este reprezentarea plana a succesiunii obiectelor principale din statia de epurare, cu evidentierea pozitiilor dintre ele. Schema trebuie sa puna in evidenta, atat circuitul apei,cat sic el al namolului, indicandu-se cotele acestora in punctele principale. Alegerea schemelor de epurare se face in functie de diferiti factori, cum ar fi: - gradul de epurare necesar; - modul de tratare al namolului; - felul utilajelor care urmeaza sa fie folosite in statia de epurare; - spatial disponibil pentru constructia stat iei de epurare; - conditiile locale.

Conform buletinului de analiza a apelor reziduale din termocentrala CET II Craiova, se alege o epurare mecanica a apelor Schema generala a epurarii mecanice este prezentata in figura de mai jos:

A
Ape uzate

Grtar

Deznisipatoare

Sep.grsimi

Decantor Spre emisar

Corpuri plutitoare

Depuneri minerale

Grsimi

Nmol proaspt

Deoarece materiile in suspensie,din apele reziduale ale termocentralei CET II Craiova, sunt singurele substante care depasesc valorile impuse de lege, statia de epurare a acesteia este formata din: - camin in care sunt colectate apele reziduale; - deznisipator cu rol in retinerea suspensiilor.

Capitolul IV. Calcul de dimensionare al treptei mecanice a statiei de epurare 4.1 Calculul gradului de epurare
Gradul de epurare reprezint procentul de reducere, ca urmare a epurrii, a unei pri din elementele poluante de natur fizic chimic i biologic din apele uzate, astfel nct, partea rmas n apa epurat s reprezinte valoarea limit admisibil, conform reglementrilor n vigoare (HG 188/2002, completat cu HG 352/2005) Gradul de epurare se calculeaz cu relaia: = [%] (1) in care: M este concentratia initiala a substantei pentru care se determina gradul de epurare; m este concentratia aceleiasi substante, dupa epurarea apelor uzate, stabilita in asa fel, incat, dupa amestecul cu apa emisarului, valoarea acesteia sa ramana sub cea limita, prevazuta de STAS 4706. Calculul gradului de epurare se face funcie de urmtorii poluani: - suspensiile - CBO 5 - Oxigenul - Azotul total. Pentru efectuarea acestui calcul se parcurg urmtoarele etape: - se determin diluia; - se verific dac amestecul se face complet pn la secvena de calcul; - se determin diluia real; - se stabilete cantitatea maxim admis de suspensii n funcie de diluia real cu ajutorul calculelor; - se determin gradul de epurare cu ajutorul ecuaiei (1). Raportul de diluie notat cu (d ) ( folosit n calculele de proiectare) este dat de relaia :
d= Q , unde: q

Q debitul emisarului, (m3/s), Q = 4 m3/s; q reprezint debitul maxim zilnic de ape uzate, (m3/s), q=0, 05 m3/s. m3/s

Raportul de diluie real ( pentru o seciune intermediar de la gura de vrsare pn la seciunea de amestecare) , este exprimat prin relaia:
d = a Q , q

unde: a reprezint coeficientul de amestecare corespunztor seciunii considerate, a crui valoare poate varia ntre 0, 7 0, 8. Coeficintul de amestecare corespunzator sectiunii considerate,a, este exprimat prin relatia: a= in care: L distanta dintre sectiunea de evacuare a apelor uzate si sectiunea de calcul, L = 12km; un coeficient care ia in considerare conditiile hidraulice de amestec. Se determina cu formula: = ** in care: coeficient care depinde de evacuarea apei uzate; = 1 - pentru evacuari la mal. coeficient de sinuozitate a raului; = unde: l distanta, in linie dreapta, intre punctul de evacuare al apelor uzate si sectiunea de calcul, l= 0,737 km; = - coeficient de difuzie turbulenta care se determina cu relatia: unde: V viteza medie, in [m/s], a cursului de apa in zona considerata, V = 0,5 m/s; H adamcimea medie, in [m], a cursului de apa in zona considerata, H = 0,2 m; In urma calculelor, a rezultat un coeficient: = 1*16,28*0,21 = 3,42 Termenul . Coeficientul de amestecare: a= In urma calculelor reiese un raport de dilutie real: d = 0,75*80 = 60

In conformitate cu buletinul de analiza cantitatea de materii in suspensie depaseste valorile maxime admisibile, deci gradul de epurare se calculeaza, cu ajutorul ecuatiei (1) doar pentru aceste substante. =

4.2 Calculul de dimensionare al deznisipatorului


Deznisipatorul este o constuctie subterana din beton armat, rectangular, avand un perete despartitor in zona de admisie si evacuare a apei. Rolul peretelui despartitor este de a retine materiile plutitoare aflate in canalizare in mod accidental. Apele uzate pluviale debuseaza in deznisipator astfel incat particulele cu diametrul mai mare de 0,2 mm decanteaza. Nisipul (suspensiile) care decanteaza in deznisipator este evacuat cu ajutorul pompei de nisip intr-un bazin de colectare, spalare si scurgere nisip, bazin semiingropat din beton armat prevazut cu barbacane. Pentru perioadele ploioase, cand debitul pluvial, Q, depaseste 180 mc/h, deznisipatorul este prevazut cu un preaplin racordat la colectorul de evacuare la Valea Sarpelui, printr-o conducta subterana. Din deznisipator, apa decantata este preluata, prin intermediul elecropompelor si trimisa in floculator.

Proiectarea deznisipatorului se realizeaz la debitul de calcul egal cu de 2 ori debitul orar maxim.

Elemente de calcul ale deznisipatorului: 1. Suprafata sectiunii transversale se calculeaza cu relatia:

unde: - viteza apei prin deznisipator; carbune cu diametrul de 0,2 mm);

[mm/s] (se considera particule de

2. Lungimea L a deznisipatorului se calculeaza cu relatia: L= * t [m] unde: t timpul necesar apelor reziduale pentru parcurgerea deznisipatorului; t = 40 s. L = 0,1*40 = 4 [m] 3. Latimea b a deznisipatorului se recomanda a fi intre 2 4 m. Se alege b = 4m 4. Inaltimea totala a deznisipatorului: H= + 0,3 [m] unde: - inaltimea de la nivelul terenului pana la radierul conductei de intrare in deznisipator; =1m - inaltimea sectiunii de trecere a apei prin deznisipator [m]. Se recomanda: =1m - inaltimra stratului de apa neutru in care se produce depunerea substantelor de suspensie (m). Se recomanda: = 2m - inaltimea spatiului de depunere: = [m] unde: V volumul aferent pentru depuneri; (m3) unde: C cantitatea de materii in suspensii ce sunt aduse zilnic in deznisipator (kg); C=47000 kg u umiditatea relative a depunerilor [%] (in medie u=50%); n numarul de zile intre 2 curatiri consecutive ale deznisipatorului; n=20

densitatea aparenta a depunerilor [kg/m3] (in medie, = 1200 kg/m3) = 16m3 = = 1m

Capitolul V. Concluzii
Apele uzate de la centralele termoelectrice de la evacuarea cenuei , zgurei i rezutatele analizelor de la laborator,dupa epurare, se ncadreaz n valorile admise pentru funcionarea unei centrale termoelectrice.Chiar dac unele valori depesc valoarea reglementat putem trage concluzia final c apa este destul de poluat . Dar dupa cum stim apa este foarte greu de obinut n stare pur , iar noi oamenii ne strduim s consumm apa ct mai pur pentru sntate .Apa , dupa aer reprezinta al doilea element fr care omul nu poate tri . Cu toate acestea chiar dac apa este poluat are un rol important pentru viat i natur .