Sunteți pe pagina 1din 8

Modificarile climatice si riscurile aferente lor

Schimbrile climatice globale genereaz unele dintre cele mai mari provocri cu care se confrunt omenirea n momentul de fa, datorit efectelor dezastruoase induse de ctre acestea: creterea temperaturii aerului i apei oceanelor, risc crescut de inundaii, secet, lipsa apei potabile, risc crescut de incendii i reducerea resurselor naturale vegetale, modificri ale ecosistemelor i degradarea resurselor naturale, risc crescut de mbolnviri Schimbrile climatice sunt cauzate n mod direct sau indirect de activitile umane care determin schimbarea compoziiei atmosferei globale i care se adaug la variabilitatea natural a climei observate pe o perioad de timp comparabil. Acestea ne afecteaz pe toi att la nivel global, ct i la nivel naional. n Europa, schimbrile climatice afecteaz toate regiunile continentului, iar efectele acestor schimbri sunt tot mai vizibile i n ara noastr, unde, n ultimii ani, s-au produs fenomene dezastruoase de o amploare deosebit, precum: canicul i secet sever, precipitaii abundente i inundaii catastrofale, fenomene atmosferice extreme (de tip tornad), alterarea anotimpurilor tradiionale. Toate aceste dezastre i-au pus o puternic amprent asupra vieii socioeconomice din ara noastr, consemnndu-se numeroase victime i pagube materiale nsemnate att n rndul populaiei, ct i la nivel comunitar, n ceea ce privete uniti economice, sociale i elemente de infrastructur Recent, am observat cu toii o frecven crescut a inundaiilor n partea de sud a Romniei. Chiar dac acestea sunt sau nu rezultatul direct al schimbrilor climatice, ele ne ofer totui un indiciu asupra posibilelor efecte viitoare ale schimbrilor climatice asupra comunitailor locale. Combaterea nclzirii globale reprezint o provocare mondial. nclzirea global duce la modificri ale mediului la nivel mondial, ceea ce va afecta puternic societatea n urmtorii ani. Modificrile climatice reprezinta unul dintre factorii de influen cu o importan major att asupra activitii societii, ct i a societii umane. Temperaturile mondiale n cretere reprezint o provocare n privina capacitii societii de a se dezvolta sustenabil. Clima afecteaz toate aspectele vieii, ameninnd echilibrul ecologic, dezvoltarea economic, sigurana hranei i armonia social. Sunt necesare eforturi globale concertate pentru a reduce nclzirea global i efectele acesteia utiliznd noi surse de energie i o tehnologie n curs de dezvoltare.

Schimbarile climatice si impactul lor pe termen lung


Modificrile climatice reprezint un proces natural, dar nclzirea global ce are loc n prezent este vzut de ctre marea majoritate a populaiei ca fiind n principal efectul activitii economice a oamenilor n industrie, agricultur, obinerea energiei i transport. Aceasta este accentuat de creterea populaiei i consumul tot mai mare cerut de o producie industrial mereu n cretere, ceea ce duce la emisia de gaze de ser (GHG), rezultate n special din arderea combustibililor minerali. Dezvoltarea agriculturii, incluznd despduririle masive, contribuie, de asemenea, la accentuarea nclzirii globale. n ciuda ncercrilor de a gsi surse regenerabile de energie, cererea a generat o cretere constant a consumului de petrol, gaz i crbune. Combustibilii minerali rmn

n continuare principala surs de energie, dei n paralel se urmrete dezvoltarea unor tehnologii de management pentru noile emisii i a unor noi practici de management n toate sectoarele, chiar i n industrie i agricultur. Temperaturile n cretere ns vor ngreuna producia agricol, diminund capacitatea rilor srace de a face provizii de alimente. Creterea nivelului mrii va avea ca efect migraia a milioane de oameni i inundarea terenului agricol productiv. Topirea ghearilor va reduce curgerea apelor spre unele dintre cele mai dens populate regiuni ale lumii, afectnd producia agricol i veniturile naionale. Fr ndoial, nclzirea global afecteaz mediul, economia mondial, stabilitatea politic, precum i ntreaga societate i are un impact profund asupra echilibrului ecologic i bio-diversitii, a siguranei hranei, habitatului uman, creterii economice i sigurana energiei. Organizaia pentru hran i agricultur din cadrul ONU (FAO) a declarat c: nclzirea global ar putea deveni o ameninare major la adresa siguranei hranei deoarece are un impact puternic asupra produciei de alimente, precum i a accesului i distribuiei alimentelor. rile n curs de dezvoltare depinznd de agricultur se confrunt cu cele mai grave riscuri, cele mai srace fiind cele mai serios afectate. Regiunea cu cea mai mic siguran n ceea ce privete existena hranei, Africa Subsaharian, este considerat regiunea cea mai vulnerabil n faa modificrilor climatice. Schimbarile climatice au inceput deja sa transforme Terra. Pe glob anotimpurile se schimba, temperaturile cresc, la fel si nivelul marilor si oceanelor. Unele din cele mai periculoase consecinte ale schimbarilor climatice sunt enumerate mai jos: Temperaturi crescute Gazele emise de fabrici, autovehicule, defrisarile si alte surse incalzesc temperatura pamantului . Anii cu cele mai calde temperaturi inregistrate in top 5 au fost cei de dupa 1997, iar in top 10 dupa 1990 din care cel mai cald a fost 2005. Temperaturilor crescute li se poate retine culpa pentru decese si boli datorate overheatingului , cresterea nivelului marilor , cresterea intensitatii furtunilor si alte nenumarate consecinte negative . In timpul secolului al-20-lea temperatura medie a crescut cu un grad Farenheit ajungand la cel mai inalt nivel din ultimele patru secole . Oamenii de stiinta estimeaza ca daca emisiile in atmosfera nu sunt reduse , temperatura medie va creste pana la sfarsitul secolului cu de la 3 la 10 grade Farenheit. Oceanele planetei se incalzesc de asemenea cauzand consecinte periculoase cum ar fi : furtuni mai puternice , cresterea nivelului marilor si albirea coralilor. Schimbarea peisajului Cresterea temperaturilor si schimbarea tiparului ploilor si ninsorilor forteaza copacii si plantele in jurul lumii sa migreze inspre zonele polare si montane . Aceste modificari ale vegetatiei vor slabi munca comunitatii de conservationisti realizata pana acum , existand posibilitatea schimbarii definitive a rezervatiilor si parcurilor nationale . In tundra topirea

permafrostului va permite copacilor si arbustilor sa prinda radacini . In timp ce comunitatile de plante incearca sa se adapteze schimbarilor climatice deplasandu-se inspre o zona climatica mai rece , la randul lor animalele specifice acestor zone vor trebui sa se deplaseze si ele o data cu vegetatia de care depind . Dezvoltarea si altor bariere este posibil sa blocheze migrarea plantelor si animalelor astfel ele nu vor supravietui . Unele specii si comunitati cum ar fi ursii polari si pasunile alpine pot fi lasate fara un habitat viabil rezultand astfel o punere in pericol speciilor salbatice . Speciile salbatice in pericol Cresterea temperaturilor schimba vremea si modelele de vegetatie peste tot pe glob , fortand animalele salbatice sa migreze inspre zone mai reci pentru a putea supravietui . Este posibil ca schimbarile rapide in natura si clima sa depaseasca abilitatile de deplasare si acomodare a multor specii . Expertii afirma ca pana in 2050 o patrime din speciile de pe Terra vor putea disparea , daca incalzirea globala continua tot asa . Multe specii deja resimt incalzirea globala : In 1999 a murit ultimul exemplar de broscoi auriu din America Centrala . Acest moment a marcat prima disparitie a unei specii datorata incalzirii globale Datorita topirii ghieturilor in zona arctica se preconizeaza disparitia ursilor polari de pe planeta in urmatorii 100 ani La tropice datorita cresteri temperaturii marilor se produce o decolorare a recifurilor de corali prin uciderea unor alge care servesc la pastraea sanatatii coralilor Mai multe state din USA isi pot pierde pasarile oficiale prin migrarea lor spre zona mai racoroase. Cresterea nivelului marilor O data cu incalzirea Terrei nivelul marilor creste deoarece apele mai calde ocupa mai mult spatiu decat cele reci , process numit expandare termica . Cresterea nivelului marilor ameninta sa inunde zonele si insulele joase , ameninta populatia care locuieste in zonele de coasta , determina eroziunea malurilor , distrugeri de proprietati si ale ecosistemului cum ar fi mangrovele si zonele de uscat care protejeaza in contra furtunilor . S-a stabilit ca nivelul apelor a crescut cu 4-8 inci in ultimii o suta de ani . Previziunile prezente arata ca nivelul marilor ar putea creste cu 4-36 inci in urmatorii o suta de ani . O crestere cu 36 inci ar inghiti toata Coasta de Est a Statelor Unite de la Miami pana la Boston . Pe mapamond traiesc aproximativ o suta de milioane de oameni doar la cativa pasi de nivelul marii . Cresterea nivelului marilor asociata cu schimbarile climatice vor dizloca zeci de miioane de oameni din zonele joase , expuse pericolului in special din tarile in curs de dezvoltare si de pe nenumarate insule . Deja exista refugati cu acest statut refugiati pe fondul schimbarii climatice de pe o serie de insule amenintate cu acoperirea de ape .

Risc crescut de seceta, incendii si inundatii Schimbarile climatice intensifica circulatia apei atat la suprafata solului cat si in profunzimea acestuia , determinand ca secetele si inundatiile sa fie mai frecvente , mai severe si mai extinse ca suprafata .Temperaturile ridicate determina o crestere a umiditatii . Evaporarea de la suprafata apelor si solului se va intensifica si va fi urmata de secete in multe zone . Terenurile afectate de seceta sunt mai vulnerabile in fata inundatiilor . O data cu cresterea temperaturii globale , secetele vor devein tot mai frecvente si mai severe cu potential devastator asupra agriculturii , rezervelor de apa potabila si asupra sanatatii oamenilor . Acest fenomen a fost deja observat in unele parti din Asia si Africa unde secetele au devenit mai intense si mai de durata .Temperaturile ridicate si uscaciunea de asemenea cresc posibilitatea producerii incendiilor de padure . In padurile de conifere din vestul Statelor Unite topirea zapezilor si o crestere a temperaturior primavara si vara au produs o crestere a frecventei incendiilor de padure cu 400% si a suprafetelor incendiate cu 650 din 1970. Furtuni mai puternice Cercetarile stiintifice indica , ca schimbarile climatice vor determina ca uraganele si furtunile tropicale sa devina mai intense . sa dureze mai mult , sa dezlantuie vanturi mai puternice si sa cauzeze ravagii mai mari comunitatilor si ecosistemelor mai ales in zonele de coasta . Oamenii de stiinta arata ca culpabile pentru aceste fenomene sunt temperaturile crescute ale oceanului deoarece uraganele si furtunile tropicale isi absorb energia din apele calde . In acelasi timp alti factori ca ridicarea nivelului marilor , disparitia intinderilor de uscat si dezvoltarea crescanda a zonelor de coasta ameninta cu agravarea pagubelor produse de uragane si furtuni tropicale . Boli si afectiuni legate de cresterea temperaturilor O data cu cresterea temperaturilor cresc si riscurile bolilor legate de temperaturi ridicate si riscul de deces al populatiei mai vulnerabile . In 2003, de exemplu , valurile de temperaturi extreme a cauzat decesul a peste 20.000 de persoane in Europa si a peste 1500 in India . Oamenii de stiinta au legat valul de temperatura mortala cu schimbarile climatice si avertizeaza ca aceste fenomene vor continua . Pe langa bolile relative la caldura excesiva , schimbarile climatice pot stimula raspandirea bolilor infectioase , mai ales pentru ca temperaturle mai calde permit miscarea mai usoara a insectelor purtatoare de boli si traiul animalelor si microbilor in zone care o data nu permiteau acest lucru datorita temperaturilor mai scazute de acolo . Boli si daunatori care erau candva specifici zonei tropicale , cum ar fi tantarii purtatori de malarie vor migra inspre zonele unde candva datorita temperaturii mai scazute le era accesul restrictionat . Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca in anul 2000 schimbarile climatic au produs decesul a circa 150.000 persoane si estimeaza ca in viitor procentul va creste .

Pierderi economice importante Schimbarea climatica afecteaza afacerile si economiile peste tot in lume . Se arata ca daca nu se ia o pozitie ferma pentru a opri emisiile de carbon in atmosfera , schimbarile climatice ar putea costa intre 5-20% din produsul intern brut global anual conform unui raport al guvernului britanic . Aceste cifre vor fi resimtite de afacerile si comunitatile locale . La nivel global intensificarea uraganelor si caderilor de apa ar putea cauza pagube de miliarde de dolari proprietatii si infrastructurii . In Africa datorita secetelor prelungite si cresterii temperaturilor vor fi afectate recoltele , lucru care va duce la moartea a mii de oameni datorita foametei . Temperatura ridicata a marilor ameninta de asemenea supravietuirea recifurilor de corali care genereaza aproximativ 375 miliarde de dolari anual din bunuri si servicii . Consecintele schimbarilor climatice Schimbarile climatice duc spre cea mai ingrozitoare recesiune economica din istorie . Daca nu ne straduim sa evitam acest dezastru, pierderile pot ajunge pana la 40 % din P. I. B . Daca am reduce poluarea, care afecteaza efectul de sera, pierderile ar fi doar de 1%. Consecinte sunt urmatoarele : cresterea temperaturii medii de la 1.4 o la 5.8 o C pana la sfarsitul secolului, aridarea unor noi zone ale planetei, ploi si furtuni tropicale, dezastre naturale, cresterea nivelelor oceanelor de la 9 cm la 88 cm, estimate pentru anul 2100, ceea ce ar duce la inundarea unor zone cu populatie densa, raspandirea unor boli de natura tropicala in zonele cu clima temperata . Africa este continentul cel mai vulnerabil la schimbarile climatice datorita capacitatii scazute de adaptare . Lipsa apei ar afecta intre 100 si 250 milioane de persoane . Alte efecte ar fi: scaderea numarului de pesti in cele mai cunoscute lacuri din cauza cresterii temperaturii apei, degradarea recifelor coraliere. In America de Nord incalzirea climei in zonele montane poate duce la scaderea stratului de zapada, cresterea inundatiilor pe perioada iernii, modificari datorate calamitatilor, bolilor sau incendiilor cu afectarea padurilor, precum si valuri puternice de caldura . In America de Sud modificarea precipitatiilor pericliteaza distributia apei potabile, agricultura si furnizarea energiei electrice, substituirea treptata a padurilor tropicale cu savana in Amazonia Orientala, disparitia multor specii in zona tropicala , risc crescut de inundatii in zonele cu altitudine joasa, salinizarea si aridarea solului in zonele mai uscate, reducerea productiei agricole si animale, cresterea riscului de imbolnavirii. In Asia peste un milliard de oameni ar fi afectati de schimbarea climei pana in anul 2050 precum si reducerea cantitatii de apa in America Centrala, Meridionala si Orientala. Fuziunea ghetarilor din muntii Himalaya ar duce la cresterea inundatiilor, desprinderea rocilor precum si dificultati in obtinerea apei potabile, cresterea pericolului de inundatii in zona litoralului, scaderea productiei agricole cu 30% in Asia Centrala si Meridionala, cresterea temperaturi apei oceanelor cu raspandirea holerei in zona de sud a Asiei . In cazul Australiei si Noua Zeelanda efectele negative ar afecta toate regiunile : riscul degradarii recifelor de corali, insulele arhipelagului subantartic precum si zonele montane ale celor doua tari, furtuni si inundatii grave si frecvente, raspandirea incendiilor, mai ales

in partea de vest a Noii Zeelande, ceea ce ar duce la scaderea resurselor agricole si forestiere. In Europa schimbarea climei afecteaza negativ toate regiunile: risc crescut de inundatii, seceta, cresterea eroziunii datorate ploilor torentiale si cresterii nivelului marii., topirea ghetarilor in zona montana, un indice scazut de precipitatii sub forma de zapada, disparitia unor specii si degradarea habitatelor naturale, lipsa apei potabile ,risc crescut de incendii si reducerea resurselor naturale vegetale. Schimbarea climei este un fapt real care devine tot mai grav cu fiecare clipa si se datoreaza consumului de energie bazat pe combustibili ( petrol, carbon si gaz ) in loc de energie regenerabila. Tipul de energie folosit in zilele noastre are ca baza arderea combustibililor fosili. Exista doua motive principale care ar trebui sa duca la incetarea folosirii acestui tip de combustibil : zacamintele utilizate pentru producerea energiei sunt pe terminate si aparitia unor grave modificari ale mediului. Dioxidul de carbon rezultat in urma arderii de combustibili fosili si acumularea progresiva a acestui compus in atmosfera are un efect negativ asupra climei. Cercetatorii din intreaga lume au ajuns la concluzia ca daca se mentine acest ritm, vor avea loc grave schimbari climatice cu consecinte catastrofice . Grupul interguvernamental de experti in evolutia climei (IPCC) a Organizatiei Natiunilor Unite a observat in ultimile decenii o crestere puternica a concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera . Acest compus duce la accentuarea efectului de sera ,si in consecinta la schimbarea climei. Ghetarii se topesc, fapt care ne arata cat de fragil este mediul din zonei polara. Acest fapt se datoreaza cresterii temperaturii globale de la 0.3 0 la 0.6 0 inca din anul 1750. Daca cantitatea de dioxid de carbon din atmosfera se mentine la acelasi nivel ca pana acum, cercetatorii estimeaza ca temperatura planetei va creste in secolul XXI cu 4.8 0. O arma de distrugere in masa Daca se mentine concentratia actuala, de-a lungul acestui secol, schimbarile climatice vor fi mult mai vizibile decat in ultimii zece ani . Cele mai afectate ar fi zona polara si tarile subdezvoltate, precum Mexic . Schimbarea climatica va duce la intensificarea catastrofelor naturale, ca de exemplu, inundatii, seceta, topirea ghetarilor, cresterea nivelului oceanelor, modificarea ecosistemelor, foamete, lipsa apei potabile, raspandirea bolilor. O noua speranta Singura sansa pentru a evita shimbarea climatica ramane utilizarea unor noi surse de energie. Energia eoliana, solara, hidraulica, geotermica si oceanica nu este folosita la maximum. Aceste tipuri de energie sunt viabile din punct de vedere tehnic si economic. Acest tip de energie nu are efecte atat de nocive asupra mediului inconjurator.(este necesara utilizarea corespunzatoare a energiei, adica, eficienta si economie ).

O neliniste generala IPCC a fost creat cu scopul de a monitoriza efectele negative ale incalzirii globale asupra mediului inconjurator. Incepand cu 1990 a intocmit diferite rapoarte cu scopul de a aduce la cunostinta existenta unei degradari progresive a structurii atmosferice datorate cresterii concentratiei de dioxid de carbon. Dispersarea dioxidului de carbon, principalul gaz care accentueaza efectul de sera si determina schimbarea climei intregului glob, este provocata de arderea de combustibili fosili (petrol carbon si gaz). Schimbarea climatica afecteaza intreg globul pamantesc. Chiar daca lucrurile nu sunt foarte clare, cercetatorii sunt de parere ca de a lungul acestui secol cresterea alternantelor climatice va fi cea mai mare din ultimii 10 000 de ani, afectand zona polara si tarile subdezvoltate . Topirea ghetarilor In urma unei expeditii in Antarctica in 1997, organizatia Greenpeace a fost martora unei cresterii fara precedent a temperaturii care are ca rezultat topirea ghetarilor. In 1998 in urma expeditiei de -a lungul oceanul Artic s-a constatat faptul ca schimbarea climei determina subtierea stratului de gheata .Acest fapt are un impact negativ asupra morselor care devin mai vulnerabile in fata pradatorilor. Locuitorii din Alaskaa ne explica ce inseamna pentru ei incalzirea globalaa : O clima temperata determina subtierea stratului de gheata, vreme schimbatoare si modificari genetice la animale. Aceasta schimbare duce la inasprirea conditiilor de trai. Daca vrem cu adevarat sa evitam toate aceste catastrofee care se datoreaza schimbarii climatice trebuie incetata exploatarea resurselor de hidrocarburi. In caz contrar consecintele vor fi teribile : modificarea ecosistemelor, afectarea distributiei apei potabile, raspandirea bolilor, aparitia unor fenomene meteorologice neobisnuite . Pentru a lupta contra schimbarii climatice guvernele tuturor tarilor trebuie sa demonstreze ca sunt capabile sa ajunga la un acord pentru a proteja planeta si a mentine stabilitatea climatica mai presus de interesele industriilor petroliere, petrochimice, etc. care utilizeaza in mod constant petrol, carbon si gaz. Aceste sectoare incearca sa evite orice acord international care le-ar pune in pericol interesele. Sunt necesare legi care sa determine tarile dezvoltate sa reduca consumul de combustibili fosili . Sectorul industrial, inclusiv industria ngrmintelor, joac un rol important n modificrile climatice, prin puterea pe care o dein de a face o schimbare. Acelai lucru este valabil i pentru agricultorii din ntreaga lume. Producia de ngrminte minerale este o industrie cu consum ridicat de energie, a crei component principal este gazul. n acelai timp, agricultura modern n sine independent de utilizarea ngrmintelor minerale este un sector consumator de energie i contribuie la nclzirea global, dar, n acelai timp, deine potenialul necesar pentru a mpiedica dezvoltarea nociv. Conform datelor Grupului Interguvernamental pentru Schimbrile Climatice (IPCC), industria productoare de energie este responsabil pentru 25,9% din totalul emisiilor de gaze de ser la nivel global, industria pentru 19,4%, agricultura pentru 13,5% iar silvicultura pentru 17,4%. Producia de ngrminte n sine necesit 1,2% din

consumul de energie mondial i genereaz aproximativ 1,2% procente din emisiile de gaze de ser la nivel global, totaliznd 500 de milioane de tone anual. Agricultura se numr printre principalii factori care genereaz emisii de gaze de ser i modificri climatice. Producia agricol presupune un consum ridicat de energie i, prin urmare, genereaz emisii semnificative de gaze cu efect de ser trei dintre cele mai importante: dioxid de carbon CO2, gaz metan(CH4) i oxid de azot N2O. Emisia acestor gaze poate fi, totui, redus printr-un management activ al sistemelor agricole, managementul solurilor organice i ameliorarea terenurilor degradate. Se ateapt ca emisiile anuale de gaze de ser rezultate din agricultur s creasc datorit cererii tot mai mare de hran i a varietii dietelor. Cu toate acestea, practicile de management mai bune, cu productivitate mbuntit, precum i tehnologiile n curs de apariie ar putea face posibil reducerea emisiilor per unitatea de hran sau protein produs. Conform Grupului Interguvernamental pentru Schimbrile Climatice, se estimeaz creterea cu 35 60% a emisiilor de N2O din agricultur pn n anul 2030 din cauza utilizrii frecvente a ngrmintelor pe baz de azot i a produciei de dejecii animale. Romnia face primii pai ctre implementarea unei aciuni naionale, unitare, concertate i ndreptate att spre limitarea emisiilor de gaze cu efect de ser, ct i asupra efectelor poteniale ale schimbrilor climatice, care vor aprea indiferent de activitile de limitare a emisiilor. Pe plan international Yara International ASA este o societate multinaional specializat n produse agricole i ageni pentru protecia mediului. n calitate de furnizor principal de ngrminte minerale la nivel global, Yara contribuie la obinerea alimentelor i a energiei regenerabile pentru ntreaga populaie mondial aflat ntr-o dezvoltare continu. Produsele lor contribuie, n acelai timp, la purificarea aerului i eliminarea deeurilor toxice. Activnd ntr-o industrie cu consum ridicat de energie, societatea Yara contientizeaz faptul c este necesar s ia atitudine cu privire la provocrile ridicate de modificrile climatice. n mod tradiional, eforturile Societii Yara au avut ca scop maximizarea produciei i minimizarea impactului asupra mediului; n prezent, Societatea Yara consiliaz, de asemenea, agricultorii n privina modalitii de reducere a emisiilor de gaze de ser rezultate din tratarea recoltelor cu ngrminte. Prin activitatea sa principal, societatea Yara poate contribui la rezolvarea provocrilor ridicate de modificrile climatice la nivel global. Societatea poate pune la dispoziie expertiza industrial n domeniul produciei de ngrminte minerale, poate continua dezvoltarea tehnologiilor de reducere a emisiilor i reducerea propriilor sale emisii i poate oferi expertiz agronomic n aplicarea ngrmintelor pentru a obine recolte optime n vederea practicrii unei agriculturi sustenabile. - pe link ul asta mai sunt ceva info., prima parte unde scrie rezumat (chiar sus p site) am scris-o eu, restul nu http://opengis.unibuc.ro/index.php? option=com_content&view=article&id=470:modificari-climatice-si-calitatea-vietii-peterra&catid=38:articole