Sunteți pe pagina 1din 77

\e

MffiffiffiWWffiAMK
ED|T!''R,A toh!

eREAtdGA

!.

'*r

lir i

I "

1_

.l

"ji*"

," ''

"4

,rur.Es RENAnD

MORCOVEATA

?:

GAINILE

- Pii ce, nu-l ;tim noi? E viteaz ca un 1lp. sarc cu gura sori-sa Ernestina. - Nrr .r tr:mr.ie nim,:nr )r Lle nrmrc. adaugi irutcle siu Felix. Morcovcali :c umlli-n pene la auzul aceslor laude 9i, ru5inindu-se in sinca sa cii nu-i vrednic de cle, inccarcd si-iji biruie
leama.

mlte o pirlmi-

Ca .h-r mai dea cura1. maicr-sa

ii

pro-

Pun spune doamna Lelic, ci- Honorina iar a ui! t si-nchidir giinlle. E-adeviral. Te uili pe lercastrl Si vezi indati. In fundul ogrizii. colclul glinilor

priuoare,

i$i casci, in noapt, pitratul ncgru al por-

lilei deschise. Felix, daci tc-ai duce tu si le-nchizi? - doanrna zice Lepic cclrri mai mare dintre coplt s:l t, N -i trcaba mea si vard de gdini, mormiie Felix, un biiat gilbejit, trindav
$i fricos.

din umeii. Felix suride dispreluitor. Doar Ernestina se ia o lunrinarc yi i7i in.uaralJ nril,'r.ii pini friliorul la capitul coridorului. lette

meazi el. Doamna Lepic ridicd

- Birrrnr .r.mr fareli lumini. ingii.

Te-a$lept aici, zice ea. NrLmai cl o zbugheste intr-o clipiti indiri1, inspiimintati de o ribufnire de \inl cdrc /buciumr llacira luminiirii )i o
stinge.

amindoi lbarte adincifi,


masi, liunte-n frunte.

tu, Ernestina? - Atrrnci O, mimico, a$ muri dc frici! Felix, liatele mai mare,;i sori-sa Erneslina abia ridici ochii cind rispund. Citesc

cu

coatelo

pe

sinrl spune doamna Lepic. Unde mi era capul? Morco!,eati. du-te $i-nchide gSinile! Cu porccla asta il alinti pe nezinul ca'<i. ,lin pricini ci are plrul rulu pi fcla

* Doamne, ci proasti mai

.i-lcl

pistruiatil. Morcoveald. carc-$i licea de lucru pe sub masi, se ridici 9i ingini sfios: Zirll cj pi mre mr-e lrici. mamico. - Curml i-o intoarce doamna Lepic. I'n rornrc ca linel Mil laci .u rid. Her, nrrl-

celciicle parci lipite de pimint, Morcoveafi incepe si dirdiie in intuneric; afarl e o hc/nlr .le i sc pare ti a orbil. Cite un \irrej dc vint il infi$uri ca un cear$af inghelal, gata si-l smulgi din loc. Vulpi, ba poate ci $i lupi, nu-i slllli oare peste miini. in obraji? Cel mai bine ar fi sA dea buzna, la nimereali. spre cotel, cu capul inarnte. .pintecin.l inlunecimca din ilrr. Gise$te pc bijbiite ivirul portjfei. Zdupditul pa$ilor sIi face giinile sa se foiasci pe slinghii qi si ciriie speriate. odati! le striSi - Da' potolili-le Mgrcovea;i. Eu sint ! InclrLl( purtilr. apur /bo.rra inipoi (d crrm rr rrca aripi. Iar cind int15 in ca.i. >i gifiind 5i mindrLr de isprali. $i d.l de cal-

incordirrdu-9i pulpele

ti

simlindu-5i

JULES RENARD

'

MORCOVEATA

duri 9i de lumini, i

se par ce a lepadat nitte zdrenle pline de noroi 9i pdtrunse de ploaie. Si a lmbrAcat ve$minl uqor 5i nou. Zlmbe$te plin de sine ti sti [anto$, a$teptind laude, ba, fiindci se $tie scepat de prF mejdie. cauti pe chipurile alor sii urmele ingrijordrii care trebuie si-i fi friminrat

mai adineauri.

Felix 9i Emestina citesc inse linittili mai departe, iar doamna Lepic ii spune cu

nepisare, ca 9i cum nimic nu s-ar fi lntimplat: Morcoveald, de azi inainte ai sd inchizi giinile in fiecare seare.

Morcovea16 ia potlrnichile. Ceilalli se simt datori si-i dea toate sfaturile obignuite ln asemenea ocazii. Strlnge colea, itii tu, la beregate, unde se termine puful 9i incep penele. Tinindule la spate, cite una in fiecare mina. Morcoveati incepe se stringi.
Domnul Lepic: Ia te uiti la el, doud deodat5! Morcoveqld: A5a merge mai repede. Doamna Lepic: la n-o mai face pe simtitorul! Stiu eu bine ci nu mai poli de bucurie. Potirnichile se apiri zbitindu-se ii dau din aripi. imprestiind fulgi jur lmprejur.

Doamna Lepic: Tablila-i prea sus pentru tine. Morcoveald: Atunci lasd-mi sA le jumulesc. Doqmna Lepic: Asta nu-i treabe de biiat.

POTIRNICHILE

Domnul Leoic isi desarta ca de obicei tolba pe masl. inauntru. doui potirnichi. Felix, fratele cel mare, le inscrie pe tiblila atirnatl in perete. Asta-i datoria lui. Fiecare dintre iopii are cite ceva de ficut. Ernestina jupoaie sau jumulegte vinatul. Cit despre Morcoveata, lui ii revine sarcina deosebiE sd dea gata pAsarile rdnite. I s-a ficut acest hatlr, $tiuti fiind cruzimea. ini:' mii sale nesimlitoare, Cele doui potirnichi se zbat, i9i smucesc capetele in toate pa4ile. Doamna LeDic: Ce mai astipii ca si le vii de hact Morcovesld: Mimico, a9 prefera sd le inscriu eu

t6blile.

JULES RENARD

MORCOVEATA

Nu vor si moari $i

pace. Morcoveall $i-ar sugruma mai lesne un prieten. $i numai cu o singuri mini. Le viri intre genunchi, ca sA slea nemilcale. )i. aici inrogindu-se, aici pAlind la fati, nidu$it tot, cu capul dat pe spate ca si nu mai vadi nimic, stringe din toate puterile. Totuti polirnichile se incipatineaTi si
nu mor.

Hotirit sl sfir$eascd mai repede, Morcoveali le apucd de picioare si le izbe$te


cu capul de virful ghetelor.

lix

Ah ! C6hul ! Ciliul ! izbucnesc Fc-

face asa de-al dracului I ii place. Bietele pdsiri ! N-ag vrea s5 fiu in locul lor, in labele Astuia. Domnul Lepic, de$i vinitor incercat, iese pe u$i scirbit. Poftim ! zice Morcoveali, aruncind pe-masi potlrnichile moarte. Doamna Lepic le suce$te pe toate pirlile. Din cap)oarele lor terciuite 1i insingerate se prelinge o

$i Ernestina.

Adeviru-i

ci

cioarele la foc, iar Morcoveala, pe jos, l$i deapini amintirile. Pe neasteptate, Pyram, care picotegte virit sub rogojini, scoate un miriit surd. Ssst !face domnul Lepic. Pyram miriie 5i mai tare. Neghiobule ! se minie doamna Lepic. Dar Pyram se porneite si latre cu atita indhjire, incit tresar cu totii. Doamna Lepic duce mina la inimi. Domnul Lepic se uiti chiorit la ciine, stringind din din1i. Felix dricuiette. Se stirneste un tAlaboi de nu mai pricepi nimic. Taci, javri afurisitd ! Taci naibii

odati

- ea. Destul cu porcAria asta ! zice E drept cd azi a cam scrintit-o, ros- Felix, te;te n-a lucrat frumos ca de obicei.
CiINELE

Eru si timpul

diri de creier. si i le luiim din

mina.

Pyram latra 9i mai qi. Doamna Lepic ii arde citeva scatoalce. Domnul l-epic il pocne$te cu ziarul, apoi cu piciorul. Pyram, lungit pe burti, cu botul intre labe,. schelileie de frica bitiii, impinge rogojina cu botul, ca apucat, $i urlA de{i vine si-ti iei cimpii. Toli ai casei turbA de furie 5i se ndpustesc cu naduf asupra ciinelui, care o tine a$a intruna. Geamurile zingdnesc, burlanul sobei se cutrcmuri; pina ti Ernestina a inceput
sa urle.

Firi si-i spuni

se duce
casA,

ci-i \reun intirziat

si vadi ce s-a intimplat.

cineva ceva, Morcoveald


Pesemne

dacl n-o fi sdrit cumva gardul in gridini. la furat, Orbecdind cu miinile intinse, Morcoveafd pa$e$te in lungul coridorului intunecos. Gisegte zivorul gi-l trage cu zgomot, dar nu deschide usa. Altidati avea curaj;i iegea afari, se apuca sa fluiere, sd cinte si st tropaie din picioare, cautind s5-9i bage dulmanul in
sperieli.

care trece lini5Lit spre

Domnul Lepic ai Ernestina citesc sprijinili in coate sub lamp5, el ziarul, ea cartea primitd ca premiu. Doamna Lepic impleteste cu andrclele, Felix iti perpeleite pi-

Acum doar se preface.

Jt LES RL\1RD

nllra la binuiN l;i Mii il,:-r pLpinJL .mri(\'\c J rr ,,ll /.vorul. calc scri$ne$le in scoabele ruginite. ;i-l inrprng cu zgonrol la loc. Dupi atita bocincali. s;i .judecc ai ci daci nu vine de dcpartc ;i dacir nu 5i-a flcut darorra r MinLlru d. rinc. ,,j Brirb()r( .i.i lini,rerrj pc lolr. oari, Pyrant r-a poro .. pa1,. ca qi ultima lil in lif,l lrrr : ri ,ai .rJrr lrnr)lili nc locU ril< l,,r rlint,'tdearrnr :t. (u lott(.i ||||||.nr nttl i-rtre,rhr nimrr. M.r.rrr.e.rl.r le rlunr oln onlSnLI nl:l A lisat ceva Pvrlm !

Se tenrc doar :i nu slranute. ori si tuleasci. Ili !utc risullarea.;i daci ridici r'rhii .p|r tLr(.l lia J( rle.r.upra rr.ri. zrIc)l( \r(,' Irci.parrrr .tele D! rer. a ciror lirnprzimc sclipitoare il inghia g. fhr c tinpul si !c illloarci. NLr lrcbuie sil impingi .jocLrl prca depar.re. Ceilalli ar

calc$I.- a$a.

chiulul $i rilmine pironir dupi u|i. lnlr-o zl ro1 au si-l prindi cLt mila-n sac. dar utte ci e alila vreme cle ct^ncl ii pi-

Ai lLri i5i inchipuic cij \coroce$te neinfri, ca1 prin loate unghcrele ;i se in\.irle r^n jurul cascr ca un paznrc credinciol, iar el le tragc

ghiile in poponeala.
arma el.

pini la singe- A\ta-i


trezegtc brLtsc
:

'

\IORCO\

ElTi

pe domnul l-epic, cale intreabN

llrletul lui Morcovcali il


Ce-i 'l

rtme. 1t .iprndrrlr miinilc dc pnpnq cJ .rl se apere de pl$citura ce-l ameninfi la intiiul .li rii'. Mrtco!crli JJodrnrc iirriirl. in patul ccl mare, aliluri de ma;ca-sa.
SA NE FIE CTJ IERTACIUNE

- Ninric, a \,isat urit I rispunde doamna Lepic. incepe si ingine, aidoma doiciior. $i me^lodie tiriginati ca un cintec indian. Inphe'.rittdrr-se in pcr.te c,' lrrrnler )l cu genunchii. ca $i cum ar vrea sil dA<r

C)are -se poatc. se curine sa spuncm ? La virsta cind ceilaltri copir ntarrluriscsc cu ncvrnovilic celor din.iuf ne!oile lor, Morcorcali a r:tma! un bicisnic. Intr o nOapte s-a codit prea mult li n-a indriznir \i se

UN VIS URiT

Morcoveaii nu poate si-i sufere pe prielcnii (a,ri. ll .ttnghcrc.ic. bl ir nrr.r patul. silindul si se culce cu maici-sa. 5i daci Morcoveali e plin de cusururr zlua. apoi noaplca i9i dir-n petic cum nu se poate mai riu: sforiie. Sforiie intr-adins. nici vorbi-r. OJaia mare. frrgtrroa.a , hiar >r in arrgust, are doud paturi. [-inul e al domnului Lepic. iar in celilalt se cLLIci Morco!eatd, alituri de maici-sa, la perete. Pini si adoarmi, tu$cftc sub pituri ca :;-)i , Lrrctc gitlcjUl. Si Jrcj u .i .[urric pe nas ? Sufl5 incetigor pc nas, inc!edinlindu-se ci nu-i iniundat. Se striduie$te si respirc cit mai nrauzit. jL]ri vmnul. Si r.,ru)i. J( Lllm il lin( t. sforiit. Parci-i un fictrt. Cit ai clipi, doamna Lcpic ii infige un-

Mare i-a fost mirarea. Doamna l,epic se fereqte s5,5i iasi din firr. Currli rnrul linilrirj. ingaduilnirrc. ca o adevirati mami. Ba, a doua zi, Morco!eale se pomene$te cu mama de dimjneafi la pat. ca un copil risfilar. Da, i se.aduce supa gtrstoasi, . - o sitpii ln care malca-sa a ameslecat cu un beli5or Lrn pic din ce-a licut noaptca trecLltd in alternut o, doar un pic I - Ernestlna Felix 5i slau la ciplriiul patului $i-l pindesc cu mutie viclene, gata si izbucneasci in hohore de ds la primul semn. Doanna Lcpic ii di si minince lingu-il; ilr lrrguri(J. l|l ri.timpl| . tt,rgr cLr ..'ada uthiului .pre fclrr pr hrnr.ltno, LJc pilrca lc-ar lpune : ..Acum l Fili gata !" ..Da, lnimico. '

\lnb0/rl tn J)lCrnul. .J Un plJn( rc\inu\nt. f)ormea buttean, dar s-a trezit indatit. Piatra de hotar, ia o de unde nu-i !

sI iasl din incurcirura cll a.jutorul unor savant0 zvircoliri. Ce nes:lbuinl:r ! Intr-alti noapte, visindu-se a;ezat boierc>ts lrnti o pi.rrru dr lrorar. h rJjpo.t .-a
Niclijduia

cearir a fa ri.

il indoapd, apoi spune zeflemitoare $i scirbitA : spurclciune micd, ai mincat - Aha, d-ila, ai mincal d-ila, gi incd de-al tau, din il de azi-noapte.
deasi bine,

Amindoi se veselesc dinainte de stfimbiturile ce-o sd le faca Morcoveati. Ar fi rrebuil si pofreasci pi rreo citiva vecini. Intr-un tirziu, doamna Lepic le aruncd o ultimd privire, ca fi cum i-ar intreba : .,Sinteti gata ?" gi ridicind tacticos cea din urma lingu ii spre gura ciscatd a lui Morcoveali. i-o infige in gitlej. i-o in-

intr-o corvoadd. Degeaba se arata el previzitor de cum se insereazi,


preschimbd

in

schimb, iarna, plimbarea asta

se

cind inchide giinile. Nici vorbi, numai cu atita n-are s, o duci pini dimineaga. Ai lui stau la masi, zdbovesc la taifas, ceasul bate noue, afare e noapte $i noaptea asta mai line inci o veqnicie. Morcoveala simle nevoia sa fie pentru a doua oarA
prevAzAtor.

aceea;i intrebare:,,Oare o sd-mi

Asti-seari, ca de obicei,

il

coveatd, fArA si faci mutra a$teptati. S-a deprins $i cu asta, gi cind te deprinzi

Mi-am inchipuit, zice simplu Mor-

cu cera. ajungi si nici nu te mai miri.


OALA DE NOAPI'E

Fiindci adesea s-a intimp]at sil pocneasci nenorocirea in pat, Morcovsale, previdlor, i5i ia de cu seara roare mAsurile. Vara. e ugor. La ora noud, atunci cind doamna Lepic il trimite la culcare, biialul dd intii o raire pe afard.5i doarme linistit roatd noaDtea.

golag, aflati in capdtul corid6rului, pe

gemind. ,,S-a brodit bine, i9i zice MorcovealA, dupi o indelunge chibzuiali, vid ci nu-mi vine." Di tuturor buni seara, aprinde o luminare $i se duce in odaia lui singuratici 5i

nu a Fie cd nu se mai poate 1ine, fie ci luna strilucitoare ii di ghes, de cele mai multe ori el igi rdspunde : ,,Da". Citeodate imboldul vine de la domnul Lepic ;i de la Felix. Dealtfel, arareori e nevoit si se depArteze de casi, pind la gantul drumului, aproape in plin cimp ; mai de fiece dati se o_pre$te Jos, in capul scirii. Dupi lmprejurafl. AslA-seard insi toarna cu gileata, vintul a stins stelele, $i nucii din livada se zbat

vini,

friminti
sau

dreapta. Se dezbracA, se culci !i a$teapti si vind doamna Lepic. Cu o mi5carc repe-

10

JULES RE\\RD

La inceput, Morcoveati se bucurd de singurdtate. Ii place sa stea;i si se gindeasci pe intuneric. Revede intimplarile de peste zi, se fericegte ci a scipat ile citeva oii de bucluc ca prin urechile acului $i sperd sd aibe acelagi noroc Ai miine. Gindul ci doui zile de-a rindul doamna Lepic nici n-are sa-l bage in seami il umple de mindrie, )i biiatul incearci si adoarmA cu
Dar abia apucd si inchidd ochii, Si o nelini;te binecunoscutl incepe si-i dea ghes. ,,Sigur, nici ci se putea !" iqi zice el. Altul in locul lui s-ar scula, dar MorcoveaJi ttie ci oala de noaptc nu-i sub pat. Doamna Lepic. de5i ar pirtea si jure ii a adus oala, uitl mai totdeauna de ea. Dealtfel, la ce bun sd se ingrijeascd de asta, de weme ce Morcoveatri este previzAtor '!
cugeIe.

apoi sufl5 in luminare. Luminarea t-o lasd, in schimb ia chibriturile. Pentru cel ftie fricos, rdsuce$te Si cheia in broasci.

ziti,

ea indeasi marginile peturii sub el,

'

}IORCO\

EtfJ

ceargaful are timD sa se usuce sub mine. $tiu eu bine cd mama nici n-o sd bage de seaml, doar nu-i prima datd". $i Morcoveatre se u5ureazi, inchide ochii linigtit ii se a$terne pe somn.

II
Deodati se trezeSte yi a:,cultA cum ii ghioriie malele.
,,Oho ! Se-ngroa5i gluma !" , Adineauri se crezuse scipat. Prea ar fi tost mare norocul pe capul lui. Aseari I-a impins pacalul si fie lenel $i si uite ce pedeapsdl a$teapte. Se a5azd pe marginea parrrlui gi incearci sd chibzuiasci. U$a incuiatd. Ferea\tra. libreliri. Cu nepurinli sd iasi. Totu$i se ducc;;i pipiie u5a. apoi gratiile ferestrei. Se tirilie-pe podea -5i b-ijbiie cu miinile pe sub pat, ciutind oala, deii $tie bine ci n-are s-o giseasci. Se culci, apoi se scoali iar. Ar face orice, numai si nu stea locului. Se invirte incolo si-ncoace. gopiie. 'e zvircoleprc.

acest vis.

Biiatul. in loc si

se scoale. se

apuci

sd

,,Mai devreme sau mai tirziu, tot trebuie si-i dau drumul, i;i spune el. Ori, cu cit ma tin, cu atit se-aduni mai mult. Daci-mi dau drumul acuma. fac mai pulin 9i

frimintindu-5i cu pumnii burra care ise


umlla mereu.

! MAmico ! ingind el cu o - Mimico !oce stinsi. lemindu-se si nu fie auzit, cici daci doamna Lepic s-ar ivi cumva pe

mina pe inimi, ce a chemat-o intr-adevdr. Si cum ar fi in stare si stfige ? Std incordat, se strdduiette din risputeri sA intirzie nenorocllea. Nu trece mult pi o durere indrlcitd il face si ddnluie ca un apucat. Se izbegte de perete Si sare indirat. Se izbe$te de pat. Se izbegte de scaun. Se izbette de almin, smulge tiblia gi )e pune acolo. inrre gritare, incovrigat, istovit, beat de fericire. In odaie, lntunericul crette.

u$i, i-ar trece totul ca prin farmec qi-ar avea aerul ci-$i bate joc de ea. Nu vrea altceva decit si poati spune de dimineata, cu

Buni MorcoveatA.

dimineala, mAmico,

spune

adulmeci prin unghere

Doamna Lepic smulge pdtura de pe el.

III
Morcoreali n-a adormir decil spre lua ti nu se indud sA iasi din culcu5, cind doamna l,epic impinge u;a 9i incepe sd strimbe din nas, adulmecind in toate pa4ib. Hm, ciudat miros I face ea.

mult se afle care-i buba. Mi-a fost riu. si oala nicdieri ! ii di cu-gura Morcoveald, socotind cA n-ar putea gdsi o mai buna dezvinovifire. ! Mincinosule ! striei - Mincinosule Lepic. doamna Iese ca o furtund pe ugd gi se intoarce ascunzind oala de noapte, pe care o furiteazi la iuleali sub pat. Pe urmd trage bliatul jos din agternut ii se pune pe nitte tipete de adund toati casa. ! Cu ce 1i-am gretit ca sa am - Cerule parte de un asemenea copil ? Aduce in grabi cirpe. o gdleari cu apA. De care o ristoarni in cimin de Darce ar fi irebuit sl stingA focul, intoarce agternutul pe dos 9i cere aer, aer, robotind de zor Si vAicArindu-se lntruna. Dupi un timp se opre$te in faF baiatului 9i se rdste$te la el, dind din miini : ! Nesimlit ce esti ! Sel- Pripiditule baticule I Ai ajuns sd trAie$ti ca vitele ? D5-i unui bou o oald de noaDte si tot are si Stie ce si facd cu ea. Iar lie ii-a idsnir se te spurci in cimin. Dumnezeu mi-e mar-

fi nu-i trebuie

tor, din pricina ta o se-mi ies din minli gi-o sA mor nebund ! Auzi ? Nebuni ! MorcovealS. in camasi de noapte 5i descull, se uiti la oale. Azi-noapte nici pomeneali de ea, 9i acum uite-o colo, la picioarele patului. Oala detarta $i alb6 ii ia ochii. Daci gi acum s-ar incapelina sA n-o vadi, asta ar fi curadr neobrdzare din partea lui. Si cum toti ai casei, opdrili, il siclie 5i-l herluiesc cu intrebirile. dimpreuni cu vecinii batjocoritori care se perindd intruna $i cu factorul care tocmai atunci $i-a gisit qi el si pice acolo, el roste$te in cele din urmi, cu ochii pironili la oali : ZAu dacd mai pricep ceva ! Credeli $i voi ce-oli vrea. IEPURII

.,Bine am mai brodit-o", cugetd Morcoveafi in sinea sa. Aga are el parte mereu se afle ce-i place 5i ce nu. De obicei trebuie sa-i place numai ce-i place maicd-si. Bun5oari, cind se aduce brinzl la masd, doamna Lepic spune: .iguri ca Morcoveati nu me- Sint ninca b nzi. Si Morcoveald cugetd : ,,De vreme ce-i sigurS, n-arc rost nici gust",

si

nu li-a mai remas pepene, - lie doamna Lepic. Dealtfel, in pivinta spune asta $emenl cu mlne : nu-il place pepenele.

Pe de alti parte, $tie 9i cd nu lar fi moale daci ar face una ca asta. $i ce, parci n-are cind sl-$i implineasci cele mai sucite toane, in locuri numai de el cunoscute ? La desert, doamna Lepic ii spune: Du iepurilor cojile astea de pepene. Morcoveali se ridicd de la masl ascultitor, peieste misural ti line fafuria cu bdgare de seami, si nu rAstoarne nlmrc. Cind intri in cote1, iepurii, cu urechile ciulite, cu bolul in vint 9i labele dinainte fepene, de parc5 s-ar pregiti sd bati toba,

! Stati nifel !ii domole$te Mor- OhoStali coveaF. nilel, mA rog: sr-mpa4im. Se ataze pe o gramade de gunoi, unde-s

se

inghesuie in

jurul lui.

la ra.lacinl. apoi lc' dir repurilor simburii de pepene. iar zeama o bea el :$i-i dulce ca
m usl Lrl.

\trin\c dc-!i \rln)r iotoate dc !atzi. lrrrlL (r, L,lb.r '. \r.r..i.rri .'r'liil( pini
PUSCA

Pe urmi roaclc cu dinlii lot cc-au lisat ai lui. orice urmi de miez galben ;i dulce 9i lot ce se mar poate minca ; coaja lerde o irru|l.j i(pufrl,!r. (rrc:tru r,'at:l in jur. agezali in capitl oaselor. Portila cotelului e inchisi. Solrclc Je dLtpr-amra/i .c .trccoar:r printrc olane, nruindu-;i capituL razelor in umbra ricoroasi.

CAZMAUA

t-:i e@

Domnul Lcpic le spunc biielilor: Vi ajunge o pu5ci la amindoi. Fracare se iubcsc pun lotul laolalti. lii Pii :igur. tiliculc, riispundc Fclix, o - purlim \-o f'e rtntl. Sfun drrpt. cU mii mullumesc daca Morcoveatri mi-o di numai din cind in cind. Morcovcalar nu,zioc nici da. nici ba. Nu prear vrnc si creadi. Domnul Lepic scoate po$ca din invelitoarea oi verde $i

,:l.tt.

Felix 5i cu Morcoveali muncesc cot la cot. Fiecarc are cazmaua lLri. A lui Felix e dc fier;i r lbst fatcuti pc mlsuri, la potco\ar. Pr-i .J. Mnrc,,\(.itlil >i-u fatrrt-o singrrr. dintt'o h|lcirti,l( lemn. Cldr-lrniresc, robotesc de zor ni pe-ntrccute. Deodati, (ind \( ir\rcprr nrei puqin (rocmri alunci se abat totdeauna ncnorocirile), Morcovea[i se pomeneste izbit cu cazmaua drept in liunle.
dLrs

- aSa s-ar cuvcn'. mare, ii

Cinc

o poarti

iiltrcabi:

printirl

'l Ccl nrai

poarte el intii. Domnul Lepic : Te porli tare frumos Felix. Anr si lin minle.

las lui Morcorealit cin5tca asra. S-o

in dimineala

asta.

croarelor $i Sutolesc ingri.jorali : sirurile ? - Unde-s Un pic de api rece, si-i umezim timplcle. Morcoveali sc Llrci pe scaun, se uili pe.te umcrii 1i prrnrre caperelr celorlalli. I lrgtt ld lnl, c cu L, cirpc pc (are pala de singe sc liilc$te mercu.

Citeva clipe mai tirziu. Felix trebuie cu griji 9i intins pc pat. I s-a ficur riu vizind singele friliolului siu. To;r ar caser sint acolo, in pir : umbli in virful pi-

Domnul Lepic a;azi pulca pe uminil lui Morcoveali. Domnul Lepic: H.ri. c.rpii. l:r Jrum I l-r1r \uro)r )i .5 nu
va certafl. MorcoveaTd: Luim ciinele 'l Domnul Lepic :

N-are rost. Faceii pe ciinele cu rindul. Dealtlel. nrptr \inilLln cit \ol nici nu t5nesc : ucid pe loc.

domnul Lepic. Si Frncstrrra. carc r-J panial rana A intrat in el ca-n brinzi. De viicirit nu s-a viicirit, fiindci l-au prevenrl ci asra ir-ajuti Ia nimic. Dar iati, Felix deschide un ochi, apoi $i p. cclalalt. S-a ul<. doar cu spaima.;i cum lala lui prinde culoare incetul cu incetul. grija 5i teama se grerg din inimi. de pocinoguri efti bun ! se - Numai rilslc$te doamna Lepic la Morcoveali. Nu puteai si bagi de seami, nitiriule ?!

Da' frumos mai ariti ! ii

spune

Morcoveali :;i Felix o pornesc. Sint imbrlcali cu hainele lor obi$nuite. Le pare riu cd n-au cizme. dar domnul Lepic le-a spus adesea ci un adevi!-at vinlitor nu di un ban pe cizme. Nidragii unui vinitor adevirat atirni peste cilciie. Niciodatd nu $r-i sumete. Umbli apa prin noroaie 5i peste larini 9i cizn'rele se formcazi de la slne, urci pini la gcnunchi, zdravene, naturale. lar.erritoarea are porUnca \; nu se atingi de ele. ci n-o s,t tc intorci cu tolba - Cred goali, spune Felix. Sper ;i eu, ritspunde Morcoveali. Simrc o mincrrim( in,Job ura unlirului, dar se stlpine$tc;i nu proptegte acolo
patul armer.

- Vezi, spune Felix, te las s-o po4i cit - Doar egri fratele meu. raspunde Morcoveali.
polte$tl.

Morcoveald. degi ii zvicne5te ininra. pare mai rabdator. Se teme de cliDa cind va'trebui si-gi dovedeasci iscusi;ta. Dac6 dA grg$ ? Si la fiecare aminare risufld ugurat. Numai cI de astA datA vribiile pai siJ
a9repte,

dormi. Stolul inse n-are astimper ti zboard ciripind in alte pafie. Micii vind_ tori se indreapli de laie. Felix driicuie.

Cind vreun stol de vribii iti ia zbdrul, el in loc Ai-i face semn lui Felix sd nu mai migte. Stolul trece de la un gard la altul. Aplecati de mijloc, cei doi vTndtori se apropie tiptil, ca si cum vrdbiile ar
se opreste

Felix:
Nu trage, esti prea departe. Morcoreald :
Crezi ? Felix :

praznrc.

, Pai ce naiba 1 Cind srai aplecar nuli oar seama. lt se pare ci ai vinatul in bA_ taia pu$l.ii,5i cind colo e$[i la dracu-n

mIel. Morcoveold: Nilel cam mult, Felix : Ce, te-ai pi bosumflat ? Morcoveala : Pii cum ! Ai vrea si cint

Morcoveale se pomenigte cu miinile in locul si sub ochii lui, Felix duce arma la umAr, tinte$te, apasa pe trdgaci 5i vrabia cade la p6mint. _ _Asta-i ca o scamatorie. Adineauri, MorcoveaF stringea pu$ca in miini, cu Inima zvicnind. Dintr-o dati. uite ca n-o mal are, tl-acum se vede iarigi cu ea, cici Felix i-a 9i dat-o indidt. Dupi care face pe ciinelc $i alearga si aduci viabia. Hai odari. ii zice el, gribe5te-te .goale $i gura cescate:

ce9te capul incoace fi incolo, adtindu{i pleprul. Morcoyeald: Pe asta zdu c-o dobor ! Sint sisur. Felix : De-te,la o parte se vid. Da, ai dreptate, stra$nicd ocazie ! Pu'ca, repede !

Ca sd-i arate cI are dreptate. Felix iese din ascunzi5. Speriate. vribiile strrr !- zboari in alti pafie. Una singurd a mai rimas ti se leagana in ^ virful unei crengi. Migcd din coadi liipi sud^eodatd

',1/rfr

L!\iI- ca Ie nrrr \tlciretti. dc rreme


.,- r,,. J( I\ L/,1(J ,.n( \CJpd. la
.Vatcoteeld: Binc. da' eu...
Trr. , rr
l r,l.

ce

gln_

lur

riir A/i rm ri,\ (u! miine

Morcoreulri; Aha, miiDe !

Ziu, mi

Morcoteald: Dr. ala-mr :prri trt rlc ficcJre

drli.
o vra-

Na, ma.jur, e$li multumit ? ,\alorco|eald: Bine... Da' $tii. daci mai cdutinr bre. a$ trage !l eu cll putca.

covea(i. Tol n-a cripat ! O ia dc jos, ocirind de mama focului, ;i schimbi tactica. Rogu la faJi, cu ochii inlicrimaqi, scuipi cirtila 5i o izbegtc iar de piarri, cie aproapc $i cu toati puterea. Dar pintecul ei tercitrit mitci intrunaSi cu cit o izbe$te mai invergunat, cu atit pare mal vle.
LUCERNA

intr-adcrir. ,:irrila rre.rrc pc prilrtJ plini dc .ingc: pint((ul ct. nLrntil ',\in/.r. lrcrnura ca o prllic. )i Jin prrcrna artl ar putea si Juri ci triiefte. Ei, dricia dracului ! se infurie Mor-

tul.

Ei. dricia draclrlur

mormaie bilir-

Nu, e tirzju. Hai acasi, si ne-o frigd nrama pe a\ta_ Ti-o dau lie_ Tine, natAflcrli, bag o in buzunar, $i iasi-i pliscul la
rcdere,

Dn cintl in cinc inrillirc in cali citr un liran carc Ic di binele gi le spune Mii biieli. si nu care cumva si fi Ii:

Cc; .lor rinutori

porne\c \pre

CA\a.

Morcoveati

5at puii orfani

dnmnur Lcpic 'c miri de cum ii zarc)tc Morcoveati. tot tLl cu pu$ca ? - Cum, Numai tu ai purtat-o: Aproape, momeie Morcoveali drept :

Ajung acasi impicali, triumfiton,

Morcoveati. minclnt,

igi uiti

necazul_ rar

vecernie $i gribesc pasul spre casi. E vre mea grrstirii de la ora patru. Pc felix rl a)lcrpla o leli( Lle piinc un.i cu unt sau cu marmeladi, pe Morcoveali ribdnri prajrte pe piine. A.la penrnr (i r-J

9i Felix se intorc oe

la

gribit si-$i dea ifose de om marc )r

raspuns.

CiRTITA

manre. mu$ci virtos din ea, dn indirjit din cap $i o cfinldne inrre dinti, de sai fdrimi[e. Ai casei, stringi in jur, il privesc mr-

luj Morcoveall. Atunci o inhali cu du9-

lSudat fala rie mlrrorr ca nu-i mincacio,. Ii plac lucrurile.imple yi de obrcer minincl piinea goali : face pe grozavul. Ast6-seari o ia inaintea lui Felix, vrind si primeasci cel dintii gustarea. Uneori, piinea goald i se pare cam lare

s-a

Morcoveali gise:ite pe drum o cirtili. E neagri ca un co5ar. Dupi ce s-a jucat de .rlttn'. sc hntir:)tc \'o omuare. O arunca
de citeva ori in sus. cu indeminare, aya ca cadi pe un bolovan. 'i La inceput, trcaba merge struni.

Cirtila gi-a sfirimat labele. $i-a sparr frinr.pinrr.c ;i nu plre rj mai rrbi mllit de triir. Pe urmi, Morcoveafi vcdc cu uimire ci nu nlai vrea si moari. Dcgeaba o azvirle-n
caprrl. pi-a

\us. cit casa. pin' la cer : nu vrea 9i pace

care, nu face mofturi. Apasi pe clanta porritei. E incuiati. Cred ci babacii nu-s acasi. Ia arde-i tu citeva picioareFelix se repedc. draculnd. In poarta greir. lerecati ru tot lelul de piroane, luciDLl-u . bubrrie indclung. Apoi. .u pLrrerr unire. sc arunci ,amindoi, asupra ei, invinelindu-5i umenr oe pomana.

Slomacul lur dc :lrul rr inghili orrcr: pratri, moncde coclite. Intr-un cuvint, cind e vorba de min-

nunlndu-se-

Felix:

Morcoveald: Ce mai incolo $i-ncoace, nu-s acasd.

Adici de ce ru da Felix:

$i eu ba ?

Unde si fie oare ? Morcoveald: Po;i si qtii ? Hai sA stam colea jos. Treptele reci ale scdrii le ingheati fundul gi-o foame ndprasnicd ii chinuie. Bdietii cascd- $i se bat cu pumnii in piept de lihnllr ce $nt.

Ei, lasi gluma, te prinzi ori nu ? Morcoyeqld : Ce-ar fi dacA am cere mai intii ni$te piine $i ni$te lapte acru de la vecini ?

Felix: Mie imi place lucerna.


Morcoveald: Haidem !

Felix: S-o creadd ei cd stau aici si-i aqtept !


Morcoveald: Pdi n-avem incotro.

Felix:

SA-i aftepte altul, nu eu. Ce, sI crlp de Ibame ? Eu vreau si mininc, ce-o fi, chiar qi iarbi. Morcoyeald: Iarbi ? Stragnici idee ! Cu asta si $tii ci le-am tras clapa.

Curind, cimpul de lucerni iti a$terne sub ochii lor verdeaia sa ispititoare. Ndrile.c in el bucuropi ci-pi pol lirSii in voie ghetele, zdrobind tulpinile fragede ;i li.ind in urma cirari ingllsle ce ror ingriJora multi vreme pe oameni, fircindu-i sI se intrebe : 'Ce soi de.jivind o fi trecut peaici ?" O dcoreala placuri le pilrundc prin !esatura pantalonilor scurli, amorlinduJe
treptat picioarele. Se opresc in mijlocul lanului iji se tdntesc pe burti. E grozav I spune Felix. Firele de lucerni le gidill fap gi rid amindoi ca pr: wemea cind dormeau in acelati pat $i domnul Lcpic le striga din
camera invecinali
:

Te cr^ed !Ce. la masi nu se mininci salatd ? Intre noi fie vorba, lucerna, de pildi, e tot atit de fragedi ca 9i salata. Un fel de salati firi untdelemn ti fire otet. Morcoyeald: Ba bine ci nu.

Felix:

Felix:

Pui prinsoare

nu?
Morcoveald :

cI

eu mdninc lucerni gi tu

,,Da', nu mai dormili odati, plozi afurisifi ?" Au uitat de foame Si s-au apucat se inoate. cind voinice$te, cind ciinette, cind

si
_

broa\ca Dorr capcLcle li ,e mai rad. larc cu brirlclL,;i but cu picioareI ralurile rcrzl care \e 5larma pc loc 5i ntor aga. firii
L_a

la prinz doanrnci Lepic. care ca de oblcci :


:

ii

toar.na rrn.

se

putea sii ghiccasci unde sint

rcnclor sub pielea birriniloi. Aici abia se ghicesc, aici 5c rc!arsi in vrcun lumirri;, unde lorlrlul ccl hain inlinluic ca o pacoste blajina lucerni, risfirinclu-9i baiba de lrnloare ro$cate. Mu$uroaicle par un citun dc colibc indienc. Gata. spunc Felix. hai sil mincim ! - nu-mi Eu ntai pierd vremea. Bagi cle seamd si nu te-i ingi dc panea mea. Si i$i role$rc braful in jur. Nici o griji. inri rininc 5i nie des- roslc$1e tul. Morcoveali. $i capctelc li se fac nevizute. Cine ar

ale cirtilelor. carc se intind ca ni$te umtlituri intortochcale pe cimpului. aidoma

_ Apol se oprcsc, ca si-$i gusle in tihni buc u rra. Sprijinili in coare. privesc galcriilc alinate

- \. rr uiti l.t minc c, mulr inainleT..( - In laiida Morco\,eali.


l_e lr

nrai ridice. Mic mi-alunge pio

la birbic,

spune

Mullumesc. milmico. nu fiu-e \ete. La cinii zice iar 'u. mrntr(,). nll nti-L .(tc. - Mttllunr. Faci economic. spunc doanrna Lc- Crr rtiL mni hinr. pcntrtr ri rl,rlli. pic.
. $i cum nu e nici cald nici frig, iar lui pur $l srntplu nu-l este sete. rinrine toati ziua

fap

subfiri dc luccrni. dind la iveali spatele lor albicios. 5i tot lanul c cuprins de-fiori. fLlir .mrrl3r bralr inrregi Llu luc(rnr, ipi inlurrrli capul in (r. .e prcface cii sr intlolrpi. clcruinrl ,l un riJil prostLrl 5r laconr. )l ln ltntl cr .c prclacc doar ci ma_ ninci pc rLtprc, rontiind $i riidicinile, ca unltl care $tie cc-i ria1a, Morcovea[ii o ia dc buni, dar'. mai ginga5 dccil frale-siu, alcgc dorr flunzclc frunroa,sc. Lc indoaic cu virful narului, lc aduce pini lil gu[r 5i npcrr lc m,,lfiic conpriinctos,

Vintul sLrlli !l$or. inloarce

frunzele

s-ajLrngi un biiar $i jun.rijlarc. - O spunc Joanrna Lepic. l:rrj-r. liu incr 0 cirhtalc. Si incl una rari, adaugl dontnul Lc- Ar( pk'. 'i1i prindi hinr'. nlii jrl(. ntiri rirz'u. dacl tc riLicc$ti cunt!a intr-un pustiu, singur, litri cimilL Fclix ;r Erne.tinlr ptrrr plrrt.orrc ir te ci.

Morcoveali sri locului. nici gind sI ia crnilrr. Oarr'-i vorha da-o (oanil. ( llilur. :aLr :( lcmt .i .( :.(.r\LJ.c:t 'ingur : Ai lui inccp sal sc minuneze :

A doua zi. cind punc masa. doanlna Lc, pic il intreabi : Azi ti-e scte, Morcovcafi'l - ZIu daci $riu, riispundc cl, - Trcaba la, Llrmeazi cloantna Lcpic. - vrci ciillila. daci o ici din dLrlap.

liri si bca ninric.

Emetlina:

A{a nu bca nintic o siptlmini.

Haida-dc ! Daci o linc a5a rrei zilc, pini dunrinici, c ntarc lucru. ,. 1 'r nIr! M(rrc(r\r'rli. cu url - De zimbel firet. N-o sir nrai bcau niiiodari. daci n-o si-nri fis sclc. Cindifi-vl la ic puri 9i la cobai : cc. vi sr parc cI au trcun meril
?

grelofilli. inghite intruna, se ospiteazi.


ciNrTA

De cc:--ar gribi ? Mara-i intinsl nu-i nici un zor. Crr JinlilrrIp..zi1i..u linrhl anlxrii. in-

Morcovcali sc antbilioncazi : lasi lc arati cl cc-i in starc. Doantna Lepic uiti 5i in zilele Ltrn]litoarc dc cini[a lui, iar cl nUii ingidui( :.r o ccari. Primelrc cLr ac,.eupi n(pilrrre laudr'le b:rtjucorrtoarc. irr pi minuriile pljne dc admiralie ale celor din
Jur.

- Cobrrirrl toalcc Felix.

robar

fj

ru c)ti rit, i-o in-

Morcovea(i nu mai bea nimic la masi. Se dozvald de asta in vreo citeva zile, cu o u$urinii care-i uime$le pe-ai sei !i pe roti prictenii ca:ci. Mai intii ii spune intr-o zi

.i .,r,'uti ir)rrun'r
u:.c:lt. blazat.
I'a(

n1os. Morcovcalil, care

Ori c bolnav, ori c ncbun, spun unij. ceilalti Si A; ! Bea pe ascuns. Dar rorba ccca : tot ce-i nou e gi fru:

Nimcni

lu-i

la inccpul lrebuiI linrhr ;i ra arittc cii i :.-;r tr(ah;t u'tll rlin cc in tc nrai rlr. nt;ri pLrnc intreblri.
S-aLr

Doar cite un striin mai ridici bralele a mimre spre cer, cind afli despre ce-r
vorba : Nu se poate ! Nimeni nu e-n stare sI scape de trebuiniele firii. Doctorul, chemat $i el, spune ci toali povestea asta i se pare ciudatd, dar ci, la ltrma rrrmei, nimic nu-i cu nepulinlii. $i Morcoveafd, care se temea de cine )ti( ce sufcrinte. recunoatte uimit ca, daca ili pui cc\a in cap ;i re incilpilinezi. poti face tot ce vrei. Crezuse ci hotirirea asta o ra fie p(nrru el un canon, ca o .a-i ceard o sforlare grozavi 5i, cind colo, uite ci tot la largul lui se simte. Ba -i chiar mai zdradn ca inainte. Der putea S+i biruie Si foa mea Ia fel ca setea ! Ar posti, ar trei cu aer.'

MIEZUL DE PIINE

Cind e bine dispus, domnul Lepic igi petrece wemea bucuros cu copiii. Le spune snoave! plimblndu-se cu ei prin gridini, qi nu o dati Felix $i Morcoveali ajung sd se tlvileascl pe jos de atita ris. in dimineata asta parci e 9i mai gi. Tocmai atunci se ivegte Ernestina, si-i cheme la masi, ti iati-i potolili ca prin farmec, De fiece dati cind se intrune$te familia, felele
se

posomorisc.

Nici nu-ti mai aminte;re de cinilr. Multi vreme a stat in dulap degeaba. Apoi. slujnicei Honorina i-t dat prin

minte sd puni in ea praful ro$cat de cura-

lat sie$nicele.

De obicei, doamna Lepic se servefte singud, iar de vorbit nu vorbe$te decit cu ciinele. Jine sl-l puni $i pe el la curent cu pretul legumelor ii-l limure$te ce greu este in /iua de a7i \i hrinesti cu bani pulini
ea catre Pyram. care miriie - Nu. zice prietenos. bilind cu coada-n rogojind. habar n-ai cit pitimesc eu ca sA lrn casa
$ase persoane gi

mininci de obicei. zorili parca sd lase altora locul, ca gi cind n-ar sta ra masi in casa lor ; 9i, deodat!, doamna Lepic spune : * Vrei si-mi dai, te rog, pulin miez de piine, sd-mi sfirgesc compotul ? Oare cu cine vorbe$te ?
a5a cum

Toli mininci la repezeali $i pe ticute,

un animal.

r:Lil

lii. cili pasai ci

poate $i ru. ca toli birbaunlpli cotnila pe nimica. CeJi untltl sc scumpctte $i ci de oui nici nu le poli alinge micar !

I fi-nchipui

intii, ilindci

Or. dc asti dati c lucru mare

cu

mit. cl .tu lulin in ,umpini. lpoi r;r crr virlirl dcgctrlor,, hrrcrtl ,l,. mi.z r'lrc i-a rimas in farfurie ti. cu o nlulr:'r cltrinitl.
i-o azvirlc doanrnci Lcpic. Farsi, ori dranri ? Cinc Stic
?

nea s0 alle chiar

il

pri\cfte linri : )-apoi pr'ilingi domnul Lcpic. Ui-

doamna Lcpic. Se adrcscazl de-a drcptul donrnului Lepic, cunl n-a flcut dc cind lr mea. Nici vorbi cl-i ccre lui miezul de piinc cu carc si-9i tcrmine compotul. Mai

Erncstina. Lrnrilitl pcntru nlricar-sa. i$i simtc inima cit un puricc. .,TItictr' c in toanc bunc azi !" cugetl
Il..htrIr.:1.. p. .crurr. lar Morcovcali, murdar dc ntincarc pc la tsuri. cu ttrcthilc riliirrrJ )i ljrlil aprin\i.

'f-,,:r..il.

i ,i,r,- ,'1;\

ill:

f.lir. , en .rlri

Noroc cI doanrna Lepic sc lidici numarcli.'cit dc la masir. jignitir si sc vadi tralali ca o otrcapi. $i asla mai ales in lala copiilor! TRiMBITA

lacc inr'rtrntat- qala-gal!

\J

izbLrr:rrcu.cir.

p';.-*.'

lkq
Donrnul Lepic soscatc chiar in dimineata asta de la Paris. Deschide geanrantanul. Ics la iveillal claruri pcntru Felix 9i pcntrtr frnc.tina nilt. riarLrri nrinunalc. tocmai acelca- la care, ca si vc'zr crudllcnic, au visat amindoi roati noaptea. Pe urmir. clonrnul Lcpic sc uili.l :iirct la Morcovcali 5i-i spLrnc linind nriinile la spatc: Tu cc-ai vrea nrai nult : o lrimbifi. - un pislol ? sau La drcpl vorbind, Morcovcali e mal

degrabl previrzilor decit indrlznel. Ar prl.l'era u rrimhilir : ,)flr m. r'in)hila nu-i

i.-.-

i* lr

{jt

"_' ,, t ''lr.
.,?
c:: il i
J
',

ca pl\lLrlLlL. .J ii .. !je.rilfcr in ntiini cind nici nLr t.-esr.p1t : rlur e uuzir tle etiten ori ..r .ltr,t l-,rt .:r 'l i. .r, hrrr, .r ., ,,,.r,. c pu)ti. cu.abii li ntapini cle riz'rumai Lroi I I lt rc'nir pi lui rrcmea si adLtlntece fUl\.r(.r .r .., fni.r pr':rl t.'l .,.-r lici in mini. Tlici \aru \e priccpe la copii : e clar ci ia adus tocnlat ce trcbuir. pllrce un pistol. rc\tegte el - Mr-ar raspical. increciinlxl ci a ghicil. Ba sare chiar pcsle cal ii adaugi : I)cgcabal as-

!na na\coc.5le tot \oiul de rrfripu

licut-o dinadins. crede-nta: jur ci. de duminicil \iitoarc incolo. nu tc nrar rrrre. $i t,'Ltlc.,ttna r/h|lr()lc .j ' prrnj.'t< rin deget pomadi pc pir.
^dc

Dc dera a\ta

Llitat. :punt ca. N anr

Intr-o zi ai s-o pilegti cu mine. mor- Fel,x. miie in dimineala asta. Ernesrina umbla iar cLr pircLlir uri. ,lar F,.lir. inl,'l.lir in prn \op.$r cu capul aplccal inaintc, nu \lnttc
ntmlc.

il vid ! Ei. normiic incurcar domnul Lepic. - !rcr pitrol ! V,ld ci 1i-xi schinrbat acLrm
cunzi
gLl\t
u

rl lc.

Poftin. zice ca. le-an ascultat. N-o sir-mai ai dc cc bomblni: uitc borcanul a\lreabi'l Dcallfcl, n-rm nici un mcrir. P.n lru Morcorcali ar trebui ciment, nu pomadi. dar cu line e altccva. Pirul tiu rr'

Morcor,cali'r o dregc la iulcalii : de unde. riiricule, liceam afa. in - l)a' gluma. Fii pr pacc. nu- i plac pi\roatele nici dc 1rici. Dr-mi iutc trirrbila. ci abia aftept si sLrllu in c! | Doantnq Lepit : {t,rn,r,l, rc nrirrli 'i (.r .ir-t n(cur\tr l. taicil-taru. da l Cind igi plac rlimbigclc. nu spui cili plac pisroaleI fi nici nu bali iirrrpii. p.rrrrrrtl Lr \c/t pr\todl(. NLt lLrpr IU ni, i li'lnl. ici trinrhrli : i,.la cit .i t( in!cli minle ! l.liti,rc bine la trinrbitir I arc rrci canali rogri ;ii un stegulel cu ciucuri de drrr. C:rlir. li-irjllnF(: A(Unt )trrCc1,: in-

lupat pc clnrin. Sinl slu nu fa!a

dl]

infoaic qi facc bucle dc la sinc. Ai un cap ii, ,' .,'nupidu. >i cur';rrr:r r.lJ (ir)( .t!l l pini dcscari. I1i mullumesc, spunc Fclix. Sr: ridici. tinl si binuilrci ninric. Nu-pr mai lrccc mina prin pir. a)r cltnr lace dc
obicei. ca sI se incredinlezc.

cum cea a judecitii de apoi.

chrde uia pe (linaiirS 5i bare din buzc'. In dulap. tocmai sus. pe un tcanc cle ru f:rrrc alhi. n(\r/Lllr )i r.r ..pr inlr tlc :rl||l:.. jIlli)uirlr rn .l(AUlullll , rr citrcrlIr cle aur fi cu cei rrei canafi fo$ii. lrimbila lrri Murro'rrlJ \lr tl:t\lrilft; m l.r. f\-(-

din dulap.

Ei, gala'l intreabi Feli\. - Slrlluce$ti ca un prinll il admirl Erncstina. Doar $apca-li nrai lipse$rc. Iiil)

Ernr'.tin" il imh,:rrr. il Jichi.(.r\' ).-l nc Ininu)i elbc t[ nrirr.,: in nrirrri

fclir irr'a Brr)r)t(. dt ntUl: rr(L( f fala dulapului. di 1!ga la butit, deschiclc ,l)il. rlPllcil .r clni plinu crr:rpr rr 'i o r':i.

PARUL

- biiiullrl rr\prcat. N -mr llirc( .i-:l itrtc bati nimeni 1,)c dc nrin, F)ri pr(J ntici rl nu poli si tragi pc sfoarii un vulpoi cll

loarnil lini$ti( pc cap. Eu tc-am pfevcnit, r,urioari. glii\u-

minc. Bagi dc seantil: daci sr nrai intinrpli o dali. ji-azr,irl ponrada pe girlii! Cu purul lin'. cu hainel. J( (lunrinr.:-, Siroind, murat din cap pini n picio:trc. irtrelc

Drrrninita. Joarnnr Lcpic lrne murlr) sa-$i lrimitir biielij la biserici. Sinr Sitili ,l tlirr , u(i( . ); Er in,il)i :,,r in'.r>i de 'r('linr grilc$lc asta. cu riscul si nu fic ea gata la timp. Le alege cravatelc. le raie unghiile. lc impane cirfilr dc ruglicrune. alegind-o pc cca mai groasii pcntru Morcovcalil. Drr mai ales i5i cll fralii cu ponrad;i pr cap. Astl-i pasiunea ei. Dirci't Morcovcali ii tacc pc roie. blind cil .l nli.lLl)(1. Frlir. i ..lrrnrb.,. prcrrnr ca pina la urmi arc sa se supcrc, Si Erner-

\(illir in 'irr.r .r. irt.(nl(nit.l( icinririrlr(. Nu rc tcme dc nimcni. (ic s-ar mai ridc pc socoleala nlra daci a5 Iace ca ell Mli bir)c si-$i inchipuie ci-mi placc pomada.'

lcapti si llc schintbat sau:i-l Lrsucc soapulin ii pasi. ,.Felix ista e cine!al crrgcti Morco-

Ntrnui ci, in rrrnte tc.( rc.r:nlrrm/ir astlel. pirul lui plinuicatc si-l rlzbunc. Pirrul. intins un timp cu de-a sila sub pomNdl. tace pe morlul; pe urmil sc dezmorlcttc $i. imboldit parci dc un spiliclul nrrizut. inereleltc . itfilpJi(J ll)L,itri )r lucitoar< a nonraJl.i. ,r .pint((i. o craf.r

zice ci-i o miriSte ce se dezghealA. curind, descdtusatd, prima $uviti i se Si ridici feapind in cap.

Ai

Luali-o voi inainte; citinel, beieli, ci doar nu zorili si prindeli moartea din

Pe Morcoveali il minlnci tilpile qi abia i9i mai stApinegte pasul. Duce pe umir costumul lui de baie, simplu, firi
de$ene, $i costumul

urm5.

LA SCALDAT

cerette, ^cinti, sare si apuce cite o creangi. Inoatd cu miinile prin aer gi-l intreabi pe Felix: O fi buni apa. ce zici? Tii. ce-o sa ne

bastru. Fala

ii

lui Felix, rogu cu alstriluceire de bucurie, fle-

- zbenguim! mai

E aproape patru $i Morcoveal5, nerlbditor, ii trezette pe domnul Lepic qi pe


Felix, care dorm sub alunii din grddini.

ce spune.

nu mai face pe grozavul! i-o re- Ia teazd Felix dispreluitor, convins ci gtie el
numaidecit.

Si, intr-adever, Morcoveali se

moaie

Titicule, ti tie o sd-li placd pe malul apei mai mult decit aici. Te intinzi acolo pe iarbi.
Domnul Lepic:

- Mergem? intreabd el. Felix: Mergem! Ia costumele de baie. Domnul Lepic: E lncd prea cald. Felix: Mie-mi place clnd arde soarele. Morcoveald:

Sare sprinten cel dintli peste un zid scund de piatre, $i riul se ivegte pe nea$teptate, curge chiar pe sub ochii lui, Hm, a trecut vremea de glume! Sclipiri ca de gheatd scinteiazi pe apa wajit5. Riul plesciie de parcA ar cldntini din dinli. rnspindind un miros searbid in jur. Va trebui si intrc in ape, sA stea acolo $i sA se bildceasce, in timp ce domnul I-epic, pe mal, va socoti cu ceasul minutele ingiduite pentru scdldat. Morcoveali se cu-

tremuri. Curajul pe care $i-l face singur, cu atita sirg. il piriseite inci o dati, tocmai cind e la ananghie, iar riul, care de depalte il ispitea, il inspaiminti acum.
Incepe sf, se dezbrace ceva mai departe. Barem sa nu se facd de rugine, sI nuJ vadi nimeni cum dirdiie 9i cum ii tremuri picioarele de frici. Scoate lucrurile de pe el, unul cit^e unul, ti le imptturette grijuliu pe iarbl. Igi dezleagi $ireturile de la pantofi $i parci nu mqi ajunge si desfaci nodurile. Igi pune costumul de baie, leapidl cdmala gi, nidugit ca o bomboani ndcllitd in invelitoarea ei de hirtie, mai agteaptd un pic. Felix a 9i luat fiul in stipinirc: se zbenguiegte voinicepte 9i nici ci-i pasi; bate apa cu bralele, cu picioarele, o face sd spumege 9i, cumplit in mijlocul valurilor, gonegte spre maluri turma lor minioasd. MorcoveaF, te-ai pi dezumflat? - Ei,domnul intreabd Lepic. sd md mai zvint nitel, rds- Stiteam pu_nde Morcoveali. In cele din urmd igi ia inima-n din1i, se a$azi jos pe mal ti incearcl apa cu degetul cel mare de la pic^ior, turtit de incelldmintea prea stfimti. In acelagi timp se freaci cu mina pe burti: poate ci n-a mistuir

inca tot ce-a mincat la masi. Se lasi apoi sI alunece cle-a lungul rldicinilor $i ridicinile ii zgirie pulpele, coapsele, dosul. Cum ii trecc apa de mijloc. nu mai are decit un gind: si iasl ci1 mai repede afara. I se pare c! o sfoari udi i se infigoari lncet-lncet in jurul trupului, ca pe o sfirIeazrl. Colag peste pupiza. se surpi qi maIul de care se sprijinea. }i Morcoveali se duce la fund, se zbate, se bildlblc! pune iar pe picioare yi tu5elte. scuipi. se inibuqd, e orbit, buimac.

Lepic. domnul
pul.

Da, plonjezi bine, beiefat,

spune

- numai ci nu-mi prea'place.'lmi inpuns, tri apd-n urechi 9i dupi aia md doare caCauti un loc prielnic unde si invefe si inoate, adicd si dea doar din miini gi sd se tiriie cu genunchii pe nisip, Prea te gribe$ti, il discilegte domLepic. Bali apa cu pumnii de parci 1i-ai nul pirul smulge din cap. Di din picioare, nu le lAsa sA stea degeaba, - FI ri picioare e mai greu, spune MorcoveatA. Felix nu-i di pace 9i se ia mereu de el. hai incoa'! Aici adln- Morcoveali, cime! Nu mai dau de fund. Ia te uiti! Md

Mda, face Morcovea;i drept

ras-

':

-*.:{*.__

Tffi

pflnsoare ci alung la tine din zecc azvirlilLrri de bral. Bine, eu numir, spune Morcoveafi clinlinind din dinli. cu umerii al'ari din apI. nemi5cat ca o adevlratl piatri de hotar. Apoi sc asazi iar pc vine ca sI inoate, ,hr Frlir ii \aru p( umcri. se azrirle in api ctr capul inainte pi-i spune: Hai. urci-te ii tu in spatele meu. - Di-mi pacel mormiie Morcoveali. - Gata. afari! slrigi domnul Lepic. - incoa'si beli Vcnili cite o guri de rom. gata? sc miri Morcoveali. Ce. Acum n-ar mai ieSi din api. Abia i-a frrin. gll.tul. A uitat de oricc reamil )i .-ar tot scilda. AdineaLrri era grcoi ca o bucatu dr plumb. i.rr ircum sc zbL'nBuic usor .u rrn [ulg..uprin:. Jc o rrteyic furtrrnoa'i. in[runtintl prrnrcjtliir. grirl \i]i Jeil ri!la numai si salvczc pe cineva: sc 5i lasi de huniroic la tLrnd. \rind .l gu.tc,fraima celor pe cale sii se inece. Ei. grarbc$le-k, slrigi domnul Lcpic, altfel bea Fclix tot romul. Lui Morcovcalir nu-i place romul, dar sarc numaidccil crr grrra: Si nu s-atingi de panea meal

!czil Cata. nu mI ntai vezi! Acum, du-le llngl salcia de colo. Si nu re misri! Pun

HONORINA

Doamna Lepic:

Cili ani ai tu, Honorino?

$aizeci 9i ;apte, implinili Ia Sfinlii Mucenici, cucoanI Doamna Lepic: Ei, li-ai cam triit traiul, birtrinico! Hokorina:

Asta nu-nseamni nimic, daci mai egti bun de munci. Niciodali n-am fosl bolnari. Nrci caii nu-\ mai zdra\cnr ca mine, ziu a$a.
Doamna Lepic:

si mori cind nici n

lc-a$rcpli. Intr-o seari, intorcindu-tc de la girli, ai si simli co$ul mai greu, roaba mai anevoie de impins decil al{idati: ai si cazi in genunchi, intre bralcle roabej, cu na-\ul peste rufele muiate, 9i gata. TeapInI o sI tc ridice
de-acolo.

Vrei slJi spun eu ccva, Honorino? Ai

Mi

laci \a rid. cucoanil Frr pe pace: mu

trin lup de mare.


Domnul Lepic:

Si-i lrage o du$ci zdravini, ca un bANlr

t('ri

glezne.

.pulat bine. Ti-a rrnra\ Jeg pe

Morcoteald: Asta-i piminl. tilicule. Dontnul Lepic: Ba-i jeg.


MorcoveaTd:

mai 1in cle, ba lamalele. Doamna Lepic. Tc-ai cam cocirjat tu, c drept, dar vczi, cind e$ti a!a. adus din spalc. parcil nu te mai dor atita $alele la spillal. Pical numat ci-Ji slibe$le vederea! Nu spune nu, Honorino! Am bigat eu de seami de-o vreme-ncoace,

Hono
nunIr r.

At. clc untlcl Vud lrmpcric ca-n liua


di-mi

na.

Sir mai intru nilel in api, titicule, da?

Domnul Lepic:
Morcoveayd:

Lasi, te spell miine: miine \enim

iar.

o farfurie. care o fi. DacI gtergi vasele


cum trcbuie, ce-i cu abureala asta? Honorina: E umezeali in dulap. Doamna Lepic: Or fi cumva in dulapul irta fi degete care umbli pe farfurii, mai gtii? Ia uiti-te la dira asta ! Honorina: linde. mi rog, cucoani? Nu vld nimic. Doamna Lepic: PIi. ceJi spuneam eu, Honorino'l Asculti-mi pc mine: nu /ic ci re lali pc tinirrlli. ar fi piicat - cJ tinc. treJni.i. nu gise$ti niciieri; atita doar ci imbltrineqti.

Doamna Lepic: Bine! Atunci deschicle dulapul 5i

Straqnic! Numai dc-ar fi vrcme frumoasi! Se $terge cu un coll uscat al prosopului cu care s-a gters inrii Felix 9i, amefit, rdgu5it. ride si se pr,pideascil. asa-s de caraghioase glumele pe care liate-siu $i domnul Lepic le fac pc rcama degetelor lui de la picioare. stilcitc dc incilli'lmintea \ttimta.

$-.
.i$F
$1f,,

P.:

f. ."

r.

)i eul imbalrinim cu tolii, !ii i'r. ^ \ rrl|l( . in(l nll-i L]e\rrrl rJ fri inimo\. Pun prinroare ci uneori simli un fel de picla pc ochi. Dcgcaba 1i-i frcci, Lor nu
\

{Inbilrinc.c

lrece,

cii lr jtlLrngj, Hnnurrnol Uitc cj rc-ri Inro)ir loarc. Vorbim tr nor. llrict(octl(. )r lir-li .ar( lanJara )r jndr Ugi ra pto\Ul mar mafl ca hr\cnca.
Da' eu? N-ai nici o rini ci te lasi vederca..insi nici cu n-am vini. Trag nidejcte ci doclorul o si re lecuiasci. Se mai intihnli >i J-ir.rea. Numar cl. pini arun(i. uare drnlrc n()r do|li ( iIl mii mtrc incL|ca_ turi? Tu una nici nuli dai seama ci te la.i o.hii. Crcdc-mi. rrcrha in ca.i nu mai merge. li-o spun din mili, si nu care cumva sa se-ntimple vreo nenorocire; $l-apol, daca nu mii-n$cl, am tol dreplul
Ei. Doamnc! Cc 5riu eu? Doanna Lepic:

Doamtv Lepic: Cine-1i 'pune

nimic. dar nrr-i lucrti sh-i scape. Ceilalfi i$i tn, hrpLri, . i prrqrn ri pl.ii: mare gre)eala! L( \L(tr )t l(. lrnc mrntlj pr toete. S-a mul iunlrt si impingi paharul la o parte cu un degel tl-a avut tiJia si prinzeasci ferd si hcl nrmrc. Mi tlrrrer inima;i penrru tine, $i penlru dinsul. domrrrr' d,. min(..lujnica lui! Si \r-r:Lhrntb rn pJha ru I numaidecit.
Donmna Lepit':

Ba da. ba tla, Honorino. Doti sA mi crczil Uire, chiar ieri i-ai dar'lui domnu' u'r l.rhi|| nrlrLldr. N-am zi. nimic, ca :,J n-a\em vorbe $r sa nu te necije$li. Njci donnLrl n-a zrs nimic. El nu zice niciodati

All M:r zgiiesc cit pot, dar vid tulbure. a$a cun'r vezi cind viri capill inlr-o gileatd cu apa. Daomno Lepic:

siJi

Ei. dricie. ci doar nu s{ fi

ti

sfiind spu.

Citc pottelri. frir cum Ir-( !oia, cucoanI. Adineauri mir 5i vecleam pe drumuri, da' uire cd ma|ale m-ai lini$tir. Cit d.9sq1c_mine. o si am roali g;i.ja de farfunl, Iagaoutesc.
Doamno Lepic: . Pii eu ce vrcau? Nu-\ chiar a5a cic afurisrta precum se spunc. Honorino. Si n-o si tn,i lipsc.q LJu lrn( dccit rluti n-,,i .rrcl incotro. Honorina:

fac. cu blindeje, cite o muslrarc. Honorinu;

vorba. Pc scuit: {ic iti slibegte vederea cu trccare zt. Acum. cu treburile mai de rind, nu-i nici o pagubi, dar la ceva mai de miSali sc schimbi povesloa. Cu toati cheltF iala,,a5 lua bucuroasi pe cineva si-li dea o
ollna (le alutor...

Honorino, numai ci gi altele mai ,.Mde, ornlr ca ltne n-ajung si scoati un cuvint ,lc l:r dnmnrr' r'inrl nu rrca el. Pinc )r cu rn-rm lu:dr pigrrha>r. Da' nlt de\pre alta-i

N-o

nrere pc capj cucoana. Doamnd Lepic: 1-au, tu cc

si mi impac niciodati
ml
sfituie5ti?

cu alre fe-

Daci-i .r1r. (ueulni. nri mat \pun nlmic. Eu zic ci mai por face trea6i gi a;i .lflga ci-i ncJreptatc dc m-dli poni. Dar in ,,iur cin(j .r su beg tl \.amr (;rm JJrrn\ o potara )i cil nll m:ri ,int in.lar( \i pun un ceaun d( rpi la lhL. plcc c .jDguricA. lr rulcal;1. liri si-mi mti :\pui( cinc\a.
Doamnq Lepic: ar

l'ocmai asta voiam


Pr'n-oi

si

spun. $i-atunci?
bine

muri. merge ea treaba

$r-a$a.

Nu, cucoani, nu-mi trebuie ciorbd; doar un codru de piine. Baba Maitte nll pune-n guri decit piine, fi Llite ci nu ise
mal lspravesc zllele,
Doomna Lepic: $i irre pe pulin

nonoftha:

$i si nu ui1i, Honorino. cl-n caJa asra -si gisegti oricind o linguri de ciorbi.

Dodm a Lepic;

asra? Tu etti in ingropi pe toli, cum ili ti doresc, Sl-fr rnchlput oare ci eu contez pe

slrre

Pini nrori! Cc vorbl-i

si

nc-

ntoarlea la1

o \uli J( ani. lrril Afia dc la min(. Honorino: ccr)clorir \inl mal [cricilr decir nni. r.crrlti \orba mer
Dacir zici matale.
cucoana.

de gind si mi alungalj llindci a fo-.r o zi cind n-am Srers vascie ca ltmca! Mai intii ci nu plec din casa r.lJ J.( l JJ(i mi rlati pc uJa afara. $i-epor. tllri ma rzgonilr. sa crip?

Ci doar n-o1i avea

apii tol

a$a zrc $r eu,

CEAUNUL

Rareori are Morcoveale prilejul sd fie de folos in casA. Ghemuit intr-un ungher, baiatul l-alteapti si se iveasci. Std asa si asculti, Iiri si se gindeascd dinainte la ceva. ca la momentul Dotrivit sa iasa din umbrd $i, asemeni unui om cu mintea limpede, singurul care nu $i-a pierdut capul in mijlocul unor fiinle tulburate de parimi, si ia el hiluile in mina. Or, de astd datd ghiceqte ci doamna Lepic are nevoie de un ajutor istel $i de nidejde. !ire9te, n-ar mirturisi-o, e prea mindri. Inlelegerea se va face tacit $i Morcoveali ra trebui si se a5learnd pe treabd, fhri sA mai aqtepte incurajiri 9i Iad speranti de risplatA.
Totugi, e hotArit s-o ajute.

atirni de cirligul vetrei. larna, cind e nevoie de multi api caldl, se umple si se gole$te intruna, 9i apa clocote'te pe un foc zdravln. Vara, apa folosegte doar dupi-masi, la spdlatul vaselor; in restul timpului, fierbe de pomanli. cu un luier inibusit $i neintrerupt, ln timp ce sub pintecul crestat al ceaunului fumegl doi butuci aproape
slln$1.

De diminea[i pini seara, un

ceaun

Uneori, Honorina nu mai aude puierul apei, Atunci se apleaci din mijloc ai trage
cu urechea.

A secat de tot, spune De$artl la iuleali o gileata ln ceaun, apropie bu5tenii. scormone in spuzi qi. curind, cintecul domol isi reinnoadi firul. iar Honorina, linittitn, iti vede mai deea,

palte de treburi. Daci i s-ar spune: ,,Honorino, la ce-i fi incilzind tu apa a5a, liri rosl? Da ceaunul deoparte ;;i stinge focul. Arzi lemnele de parci le-am avea de pomani. ,Atllia sAruci ingheaF

zurind dea\upra vctrei. DinlotdcauDa c tieprinsi si audi cum dli apa in clocot. tri daci ceaunul se gole$te. ea il unrplc numaidecit, fie ci afari e ploaic. fic !inl \au ar$ili. .Actrm nici nll nrri arr nc\or( .i fltni mr-na pe ccaun $i nici si-l vadi: il $tie $i cu ochii inchi5i. I-a.junge si-i audi cintecul, $i daci nu-l mai aLrdc. deSarti in ceaun o gilcali cl| dfj. ca )j (Um ar in)ira u murgici pe ati: inlr-atil e de incredinlati cI nrciodati nLl poalc si dca gre$. A.tizr inri a Llal ere) pcnlru prima oaIa. A valrsat apa pestc loc 5i un nor de cenu$i \aro ursupri-i ca o jivini stirnitli din

cind \rnc gerull Tc ttiam femeie chibzurti . ea ar clatina .lin cap. Din totdeu trn.r )rrr craunrtl acolo..pin-

Aga-s de miniati. c-af spune vlne la guri. Doomna Lepic;

tot

ce-nti

'a. tredntcu Honnrinal Sarr irnpbrrir. cui, Nu c!-\ curioa.i. dar \ rrtu ;i e .i )tiu. Ce sir-fi spun, mi-ai luat piLlitul. Pe moliv ci nu mai vezi ceaunul Ia locul lui. inqiaci gilcata clt api ti,o torni in foc. ba, indirilnici. in loc ,ri1i rrcrrno>ti rina. te legr de ccilalli, chiar 9i cle minc. Tc cam intrcii cu gluma, ziu a$a !

lmpotn\a nua\tri .au impotrira

Morcoveali, maicii. nu $1ii tlr pc fi ceaunul?


Doamna Lepi..;

rLnclc-c)

birlog.
arde.

o infi5oari sl ns. o inibu$i. o


strinutd fi

Honorina scoate !tn fipart, scuipd. lrigindu-se indll'jl.

bijbiie cu miinile innegrire prin


Llrn val
r:-r

Ptiu! Ilcigl-rc roaca! Parc-a 1i9nir salana de sub p,rmint. C,r ,rhii lrprlr 1i rprrnpr .lc rr.rtrrim<.
noaprea

nifiic- Adineaufi cra. Da, nici vorbl, doar;uiera ca din trigci. De buni scanli ci cincva a luat cca unul in vrcme ce Honorina era intoarsi cu spatclc $i scutrLra pe iereastri $orlul plin de
coji de legume. Dar cinc oare'l . Doamna Lepic. cu un aer aspru gi liniqlll, se rvefle pe rogoJrna din pragul odiii
de culcare.
ce glligie. Honorinol - Of, Auzi. gilitgie! se riloieile Hono- Ce nlare ncnorocire ci fac giligie! rjna.

Aha! Priccp. mormiie ea uluiri. Ceaunul nu mai e aici. Nu. ziu, nu prrccp

adili aminte de vorba ta ieri: ..ln tirra Linrl u .i hag dr suam5 ci nll-. in \ttrc .:t plln nl( r :lf\al l.r loL. pl( c cll .rngurtca. liri 'il-nli .p n; nrmcnt . Firc$te. $tiam er.r ci 1i-a slibit vcclcrca, dar. pas sl-mi inchipui ci esri in a$a hal. Eu nu mar zic nimic. Honorino: pune-tc numal nilel in locul meu. Stii si tu cum stau tLrcrurilc: chibzuie$te yi vezi ce,i de lircLrt. Plingi. nu te sfii. ai ;i clc cc.
ceaun! Mai bine
Lle

De unde vrei si gtie el. un coptl firi minte'l Lasi-l .in plara Domnului de

iNnornlt

incri nigel 9i ajungeam fripturi. Uirt-le

numai la saboli. Ia fustal, la miinile mele. Cimaga mi-e neagri de tiDi, buzunarcle pline dc ticiuni.
r.rit la aparaia asla care curge din vatrlt. Honorino. O si se faci o murdirie!
spuni l NLr cumva l-ai luat matale? Doarnra Lepic. Ceaunul e al lururor. Honorino. E neroic ca cu. sau domnu'. sau copiii salJi cercm voic ca sir luim ceaunul?
Doamna Lepic;

strice lotLrl. Din fericire, sub privirea dc gheaF a doamnei Lepic, anlule$te intr-o
nel: .,Eu sint

Mimico! Honorino! Cc-o mai fi vrind 5i Morcoveali'l O

\a'r

clipiti. N-are nici un rost sir-i \puni Honori!inoratul! ' Nimic n-o mai poate salr.a pe biata birtrini. Nu mai reJr ;i pace. CLr aril mli riu pentru ea. Mai derrene sau mai tirziu tot trebuia sI se dca bItr.rti. Minurisirea biiatului n-ar [ate decit .r, neciled.ci ]i mai mult. Departc dc a-l binui pc Morcoreali. mai bine su->i inchiprrir cll r;a r \ rol !()trla neinduplecalir. $i cc rosr are si-i spuni cloamnci Lcpic:

Mi

De cc mr-it lu.rt c(ilunul fcri \i-mi

..Mimico. eu sint \ ino!atul! ' La ce bun 5e te impiunezi cu o isprava \rednicl de laudA, sI certeiti un su s de preluire? Afari de asta ar putea s-o p5leasci: $tie doar ci doamna Lepic e in stare sil faci de ocari in gura mare. Prin urmare, sirii vadl de-ale lui ori, 9i mai bine, si se prefaci, si caute ceaunul dimpreund cu maici-sa 9i cu Honorina! $i cind se pornesc tustrei sA-l caute, tot
el se

intii Felix, apoi Ernesrina, ca mal marc. sl la urmi Morcoveali, care st, in capitul
mesei.

piguba$i cea dintii. Honorina se resemneaza 9i pleaci bombdnind, iar Morcoveali, pe care o mustrare de cuget era cit pe ce sa-l piarda. se inchide in sine, a;a cum intri sabia drepdlii in teaci, atunci cind nu mai e nevole
de ea.

arati cel mai zelos. Doamna Lepic, nepisitoarc, se lasl

mai dea mincare, ca gi cum aga ceva ar fi cu stri$nicie oprit. Trebuie si se mullumeasci cu o singuri porgie. Daci i se mai pune in farfurie, nu zice ba $i, fiti si bea nimic, se indoapi cu orez; nu-i place otezul; il mlninci numai ca s-o mdguleasce pe doamna Lepic. singura dintre toli ai casei cireia ii place la nebunie.

Morcovea!i nu cere niciodati

si ise

Ernestina, mai pulin sfio;i atunci cind vor incd o porlie, imping farfuria inainte, dupi pilda domnului Lepic. ,,Oare ce-or fi avlnd?" se intreabi

Felix

$i

AGATA

Agata. N-au nimic, A$a-s ei, asta-i tot. Agata nu \e poate stipini si nu ca$re $i se intinde, cind in fala unuia, cind a altuia. Domnul Lepic mininci incet, dc parci ar mesteca sticli pisata,
,.lecit

Doamna Lepic, altminteri mai guralivi o co1ofanf,, la ma\6 le rinduiegte pe

Honorinei
Agata.

ii ia locul o nepoatA

de-a ei,

Morcoveata o cerceteaza curlos cu prlvirea pe noua venitl, care va abate citeva zile de la el atentia intregii familii. Asata. sDune doamna Lcpic, ciocineste iriainte rle-a intra in o,laie. Numai. vezi, asta nu-nseamnd sd ditimi utile cu
copltele.
nea

.,Abia lncepe, cugeti Morcoveali in sisa;:ri te fii la pfnz ce-o sd fie."

mare. Agata, cu un $eruet pe bral, sti gata sd dea fuga de la cuptor la dulap, de la dulap la masi, cici ea nu prea gtie si umble ca lumea: ii place sA gifiie, ctl tot slngele-n obmji. $i vorbeqte prea repede, Iide Pfea tare, orea ar vrea sd le faci bine pe toate. ' Domnul Lepic se a$azl cel dintii la masi, desface' $ervetul, imping farfuria spre. felul pe care-l are^in^fatd, ,lri.Pl.tt1d, Inoarat. rsl ra $r sos, apor trage Iarlurla ^ia toarni si bea $i, niJel adus din spate, cu

Familia prinzctle

in bucitiria cea

.)

ochii-n jos, mesteci nepisitor 9i plin de cumpitare, a$a ca in fiecare zi. Cind ise schimbd farfuria, se pleaci pe scaun 9i billie dintr-un picior. Pe copii li servegte chiar doamna Lepic:

semne din cap.

Loate doar ariilind


Erncstina

cu mina $j

ficind

\L;7r

tu )t ;t (t\" Inc('ltrr ir| p("nrt-o cu \lldomnigorule.

cu zibava unui guri-casci. Si pentrLr a\ta \e pierde rnrr-o mllllimr rl( i,,cotclt Deodatd, domnul Lepic se ridici de la masl sil umple cana cu aDi.
de$le doar. Molipsiri si ea de metea-hna familiei, i9i simte limba grea 5i nu indrdzne)te si icotti o \orhi: (terinJ cit a gre)lt cu ce\a. \ri rtr ochii-n parru..i nrr-i mai scapc nlntlc, I)omlul Ltpic apruape cc nu mar are piinc. De asli Llali. Agal. n-o \i ingrdure .i i:'r il inarnrc. Tor vcghin,l Lupr:r lui.
Puteam si mi duc-eu. iipune Agara. Mui bine-zi. nrrr rrrr drrrhiJe gLrri_l:-gin-

cilnifi, n-are alli griji dccil si-5i curelc ra limp larfllra. nici ctr znrul lacomrei. ni.
i

stl cu ochii in la\itn_ Felix friminti o bucall dc miez intrc degete, iar Morcoveaj;i, care a rimas hri

Nrr rc .rrpltrr. tllr l:r prrrrrlj numilt eu unrblu. Ditl ziua cincl anr cobor.it cu binc scara aia picitoasi. pc carc l'emcile aiurlci.r (lr pi,l .i1i liingi )i ! ltl. Jm aJuns omul dc inclcderc al clsr'i. Nunrai etr mI dcscurc la piVnilat. Eu vind butoaiele \echi. si-nli :unc 5i mic Lrn pitac in buzunar; rind 5i picilc dr'icprrre. dar banii i5tilr ll {.ra u nlantcr Si ne-nlelegem. rogu-te. ca si nu nc incurcim unul pe altul la treabi. Dimineala, eu dau drumul la ciine 9i-l chem si minince. Seara il fluier si vini la culcare. Daci umbli haihui ii inrirzie, il

La pivniti, MorcoIeold:

Lt Fntil t. ltnL fi. lUalJ ln seilma. Ela 1i tinrpul. (lum clomnul Lepic inghire ultinrul drimical de piine. Agara se repcdc la dulap $i aducc un colac ncinccput, dc vr-co doui ocalc, pe care i-l intinde din toati:nrma, fun.li (i;r ghrcir rl,,rrn1l .lininulLrl Domnul Lepic impartufcttc inri lcrvctul, sc lidici de la masl. ili punc pilirria 5i ttl(ir, ii in SrtiJin;. . lLrnterc L) ti,tirrii. Otlati cr. -rr i\pri\it .I minc r. nu n mai iN el dc la capil. Niruci'i. Agata fi'tmj^nr pironiti Iocului, cu rotocolul piinii dc doui ocale. incit parr' ,-cclunta dc ccarJt a unci lilbrici de colaci dc talVare.

l||l .l{ ceiltlti. iar doamnl Lcpir o afli tiios la ordine: nu cllm\a ri prini rjdicini.' - AEara. P., lnctll. au((,.t il [i\pltr](l( {gala. Sr'imp.,r'r, in (rrr.rllir .i in.ringu hri i-l .lib(a\(i ,lin ,'qh1 f'. .1,'mnul I epi.. Vrcit .i-l ( r rr
che

Alari de asla. mama mi-a inpiduit si inchid eu giinile in ficcare seari. Tot eu .mrrlg burrrienilc. alea care Stiu eu ci-s de smuls, 5i nu afa, Ia nimereali; le hat ridd. ind Jc ghcarc. cJ lirina si a.lupc giurile. $i pc urmi le dau la vire. , Cii si am mugchi, l-ajut pc lara la tiiat
lemne

aitept.

ci\liF.

Fu vin d. hirc \iltrtului aJrr. Je riu. pr care, dupi aia, tu qi cu Ernestina trebuie sI-l .iumulili. Tot eu spintec burta pe$tilor, le scot malele afarl 5i le pocnesc bigicile sub cilctL

Numai ci tu ii cureli de solzi. Tot tu scoti !i apir din nntini. Eu ajut la dcpinalul sculurilor. Eu riqnesc cafea ua. Cind tala se descalli, eu iau ghctele 9i le .(ol p( coridor..llr trne.tinr. \oral-mea, n-ar lisa pe nimeni sd-i aducd papucii, pe care i-a brodal ea. cu mina ei. Trebrrrrle mai in.emnat(, un Jrum mai

PROGRAM[-JL

lmts*\
dezuntflar. ail zice Mo: co- Tc-ai rrlrlii c!'rlrc Agtlir. (ic ind:t1it cc rilmin srngirli in bLrt'irtirlit. La.ir. nu-i nimic. ai si

ciodati rufele in pomi. Tata n-o siJi

lung. pini la larmacist ori la doctor, cad tot in seama mca. Cil (lc.prr ullc. |ll o 'a urnbli prin .ar dupi rirguieli mi runtc. Doui-trei ceasuri pe zi va trebui si speli la girli, orice vreme o l-i. Asla-i lrcaba cea mai grea clin toate, mititico. dar n-am cc-1r frce. Cu tolrc astea, cilld intin/i rufele pe garcl $i se-ntimpli si am o clipi de ragaz. vin $i eu siJi dau o mini de ajutor. A, cra si uit o povati: nu intinde ni-

spunl nimic. dar 1i lc trinteqte cu un deget la pimint 9i, penlru cea mai mici pati. mama te trimite iar si le speli.

Pun! rnirlti Lrn',,.::.' f. hocancii c[' rinirtoare jl loril: c!rlrnt crL-ma pe ghelc.
Crema ic ardc prcier Ntr 1e onrori cLr plltrlonii cind ii rezi plini de noroi. Tltu zice ci noroiul pislred/r lrainrlr. o i.r ruzn.-r frin trilllri. iiru -u )r-r \rrnrLrti. tLr rrrr lJc r)d, ru iml sumet pantalonii, cind mal ia cu cl si-i duc tolba. .,Morcoveali, zice, tu n-o si ajungi niciodati un adevirat linitor." Iar nrama sare numaidccit: ,.Sn $tii ciji rup urechile daci mi te intorci murdar de noroi! Fiecare cu gustul lui. Pc scurt. dracrrl nu-i chiar a$a de negru. Cincl venim acasi in lacanli, noi doi o si ne impi4im treaba, iar cind plccim la inl(rnal. iori-nr(a. l-rutc-rncu 1i crr mine, o si ai mai pulin de furci. Aga ci vezi 9i tu. La drept vorbincl, nici unul dintre noi n-o si ii se pari prea afurisit. Intreabi-i

\p.'r l-.,!i . - :r: r., ir.. j.lirnrnl-.

{zi e ziua lur de ccrut. Lesa-l ri


dpu.i orbul Jc bral ;i-l .rrtl(()lr
tru. din pricina liigului.

utlre.
rrr.rrrr-

L.rrLrzil. doamna Lepic de.chide uya.


Buna zrrra la tL)1r. sprrnc .rrbrrl. Si pi$eiite inainte. Toiagul i-aleargi

nrinrnl(l pe lcspczi. ca >i cum ar !,'ni


tate.

niSte goareci, 5i dir de un scaun. Orbul se a$azi ti intinde spre sobi niinile-i inghe-

intinde:

Domnul Lepic scoate un gologan 9i iJ

Na,linel $i igi viri din nou nasul in ziar, fird si-l mai ia in seaml Morcoveali chicote;;te in laini. Ghcmuit in cotlonul lui, sc uiti la sabolii orbului: zipada de pe ei se tope$te, $i pe Jos s-au qi infiripat citeva piriia$e. Doamna Lepic prinde numaidecit dc
ea,

pc prrclcnrr c.ts(i: luli o .i jrtre cd \ori-meJ trne:rina c blindi ia un inger. ci liale-meLl Felir ure o lnrmi de aur, cA

duce sub vatri, dar e prea tirziu. in urmi a rimas o biltoaci, gi orbul, nelini;-

ii

Mo$ule,

ia di-ncoace sabolii,

spune

lata e un om cu capul pe umeri $i drept din fire, iar mama o gospodini fid pereche. Poate ci eu o sili par cel mai sucit din tofi. Adevirul e ci sint ti eu la fel ca oricare. Numai si Stii cum si mi iei. gi-apoi. eu imi dau seama cind gregcsc $i caut si mA indrept: firi falsd modestic. iti spun cA pe zi cc trece sint tot nrai cumsecade. Si daca pui qi lu nilrci bunu!uin(j,,'.i ne in;elegem de minune. Nu, nu-mi mai spune domnigorule, \punc-mi MorLo|cat5.3)a cum rmi .ptrrtr toati lumca. E mai scurt decit domnigorul Lepic. Tr rng doJr Ltn lrrirrr. .rr mi scrrteitti de dezmierdirile bunici-1i Honorina; nu puleam s-o sufir din pricina asta; inlotdeauna mi jignc-a. ORBUL

tit, simte umezeali Ia picioare: qi le ridicd


pe rind, imprl$tiind jur imprejur
norotoasd.
zApada

Morcoveali zgirie pardoseala cu unghia, de parci ar facc apei murdare semn se se scurgi spre el, arrtindu-i crapilurjle adinci dc pc jos. Acum, ci $i-a cipitat gologarnul. cc - vrea? mai bombine doamna Lepic, liri

si

se sinchi-reasci de bitrin. Orbul insi disculi politici, la inceput mai sfios, pc urmi tot mai increzitor. Cind nu gise;tc !reun cuvint, agiti toiagul, i9i frige mina de burlanul sobei, o trage iute indirlt li, binuitor, roteqte gogoloaqele ochilor in orbitele-i vegnic licri-

Uneori, in vreme ce intoarcc o loaie a ziarului, domnul Lepic spunel - M.la, nici vorba, mo) fir.ler. nrcl vorbi, dar e$ti sigur de treaba asta'l

moase,

- ci nu ! Ascultir la mine , dom' Lcpic, bine si-1i spui cum a fost de-am rimas firi vedere.

Daci sint sigur'l strigi orbul. Ba

CiocineSte ugor la u$i cu capitul toiagului. poamna Lepic: Asla ce-o nrai fi vrind'l
Dontnul

Hm, ista nu mai are de gind s-o ia din loc'l miriie doamna Lepic.

acasi. Igi povestegte ncnorocirea, se tot

Chiar^asa: orbul sc simte acum ca la el

Lepk: Parci n-ai $til ^ Iti vrea omu' gologanul.

intinde ;i ajunge si se dczghcle de-a blnelca. Adineauri parci avea in vcne lurluri de ghealS, dar uite ci se topesc, prind

Curind. bararui o.a aibb cu ce .a-ti de joaci. Intre timp. doamna Lcpic purcede lf, un r\cu.ll \ iclelug. Il izbejle pe orb ca din gre;eali. il inrpinge cu colul $i-l calca pe orcroare. lacindu-l 5a \e tragi indirir, prni il ad.rce inrre bufer 5i dulap. acolo unde nu mar a1unge cildura. Zipjcit, orbul bijbiie. caure cu miinile in irri pi dcgelele r \e calire pesle lor ca nisle jivine. Difac^a

crcd. ca drn retminrele fi madularele lui picura ul.i. Pe los. bikoaca se li_ leste. o ,porne)t. spre Morco!eali, e gara \a ajunga ta el. Parci asta-i este finta.

!iali {i

\muceasca de clanla. si ciocineasci. la inceput cr.riiniiu.. "poi in d,rpmin.e. .zbind cu picioarele. pcnlrLr ca, pini la urmi, luindu-Si nideldea. si se depdrteTe de-a -ndi ra telea, cu ochii pironili spre lerea,\tra de la care pindc$te doamna Lcpic. Si z!.r'lotLrl peyilt-rr li .e inibrrri in /i
pada.

\orul la porli!a. Copiri

aLr 5i inccput rri

Mor.o\erlir sare.lin pat pi se duic u.r spele la jgheabul din gridini, firi si mai ia sdpunul. Apa-i inghelati. Trebuie si spargi gheata, $i treaba asta ii impriitie din capul locului prin tot corpul o fierbin-

plinglreati. Da, dragii mei, gata, s-au dus ochii, - dus s-au toate, bezni ca-n cuptor. Deodala:,capa loiagul din minA. Atira a$tepta doamna Lepic. Se repede, il la de jos gi se preface ci iJ di inapoi, dar
cAleSte.

bure pnn noaptea sa. Jurlurii se infiripi la loc ii iala-l ca ingheata iar. $i orbul i;i sfir5i;re pore.reo cu o rtce

Orbul crede cI are toiagul, ti cind colo nu{ a$.I. AmiginduJ cu dibicie, ea il face si inainteze, ii dd sabotii Si-l indrumi cirre
prag. il tirrpepte u1or. ca.a \c ralbune, apoi il impinge in ulifi, sub plapuma cenu$ie a cerului care cerne belgug de omit, in bitaia vintului miriind ca un ciine uitat pe afarI Si inainte si inchidi u$a, ii strigd din urmi, parc-ar fi surd: redcrel Vszi .i nu pl(r7l - La buni gologanul; pe duminica viitoare de-o fi vreme tiumoasd 9i de nu dai cumva oflul popii..ZIu, ci bine zici matale, mo,S. Tissier, niciodati nu 5tii cine are zile $l ctne o si se pripideasci. Fiecare cu necazurile lui,9i Dumnezeu cu noi toli!
u$.1.

in- bucilirie. Domnrrl yr doamna LeJric .c atli 9i ei acolo, ca din inrimplare. Ernestina ii imbri!i!ea2i ji rosteSte: - Brrni uiLra. rilicule. b nil /i'ta, mi

chiar $i atLrnci cind se spali cu nide.jde. inviorat 5i voios, gata de sirbltoare, se au/i i'l .par(le lur Felir,. care sro in .palele Erneslinei. ca mai mare. lnlra tuslrer

leali mai sinitoasi decit dogoarea sobei. Abia i5i udi fala, de mintuiali, fiindcd oricum se spune despre el ci-i murdar,

In

,,Scumpilor mei paringi'. Arita tor. O pasire ciudati 9i pestrilli zboari, :,igeati, intr-un coll. Morcoveali intinde plicul doamnei Lepic Si ea il deschide numaidecir. Flori de toati frumuselea impodobesc din oerSug foaia de hirtie, imprijmuind-o ca o danteli, astfel ci deseori penila 1ui Morcoveali.,-impi(di, inLlu-.c,. :l improj(Jr ((l cerneata c|le un cutlnt ln\ectnat
Domnul Lepic: $i pentru nrine, nimic?
MorcoveaTd:

intbri9iSeazd 9i el. In sLhin b. Motco\crli scortc soare drn gapci. Pe plic scrie:

mico, \'i urez un an nou cu bine, multd sinatate gL raiul pe lumea cealalti. Felix turrrie pe nerisuflale acela6i Iucru. grabir ,d .firrea:.ca mat repede. rpoi ii

scri

ANUL NOU

Ninge. De Anul nesresit si ningi, altlcl nu arc ,i:i,ll"Rl;: Doamna Lepic, previzAloare, pune zi-

. E pentru amindoi. Memica o si ti-o dea $l lle. Domnul Lepic: Va sd zicl tu lii mai mult la mamlca ta decit la mine. Atunci linge-te pe bot de gologanul ista nou-noul. Morcoreald: A$teapti pulin: uire, mamica e gara. Doamna Lepic: Bine adusd din condei, nimic de zis, numai ci scrisul e tare incilcit, aproape ca nlcl nu se poate citi.

si vadi ce-o si spuni tatd-siu, domnul


Lepic citc$te scrisoarea o datI, de doui ori, o cerceteazi indelung cu privirea, aqa cum are obiceiul, apoi mormiie: hm! hm!
gi o pune pe masi.

- acuma-i rindul tlu. ve4ld, In timp ce biiatul stl smirnd 5i agteaptl

Poftim, titicule, rosteste Morco-

S-a dus nrirarea primelor clipe, scrisoarea nu mai spune nimic. Acum e a tuturot. Oricine poate sa o ia in mini. si o citeascS. Ernestina qi Felix, la rindul lor, se apuca sA vineze gre;elile de ortografie.

Motcoveald: Da, gtiu. Doamna Lepic: Aha, qtii? PIi, dacd-i aga, n-are nici un rost si-fi mai arit. Morcoveald: Si mi bati Dumnezeu daci gtiu! Si ridici o mini in sus, cu o mutri serioasi, convingdtoare. Doamna Lepic deschide bufetul. Morcoveali gifiie de ne-

,,Cu siguranll cI aici Morcoveaje a schimbat peniJa: se citette mai lesne." Dupi asta i-o lnapoiazi. Morcoveald risuce5te scrisoarea pe
toate felele 9i suride prosteqte. ca 5i cum ar int-reba: ,,Care dintre voi o vrea?" In cele din urmi viri :-crisoarca iar in

tapcl.

Li sc impart darurile.

me$te

mai mare, iar Felix o cutie cu soldati de plumb, gata de betnlie. tine am o surprizi, ii spune - Pentnr doamna Lepic lui Morcoveatri.

o pipu$i cit ea de mare, ba chiar

Ernestina pri-

rlbdare. Ea viri mina iniuntru pini la umir gi, firi grabi, misterioasi, scoate la iveali o bucatl galbenl de caflon, p care e prinsi o pipl de acadea. Morcoveall strlluce$te de bucurie. $tie ce arc de ficut. Vrea sI fumeze in fala pArinlilor, numaidecit, sub privirile invidioase (de, nu se poate sI le ai chiar pe toate!) ale lui Felix 9i ale Ernestinei. Jinind pipa cea ro;ie intre doui degete, scoate pieptul inainte 5i lasl putin capul sprc :\tinga. Apoi iSi rotunje$te gula. i5i suge obrajii 9i trage din ea cu putere, zgomotos,

$i, dupi ce a pufirit o dati virtos, trimi;ind fumul pini la cer, exclami incintat:

E stra$nic, trage bine!

DL5:l

I\TORS

poliirn.

-rttr.litL.r. (.r
.ig_,

l-',lr..i

i r-a :r nizi fir \i lu.i p.' groa\ ull il .ir.rli n( lrrnrL. Ll,'rrr,'.in .ir \lirrr..i-(ir
Iru

!rl,\/lr.

TOCUL

Domnigorii Lepic 5i domnipoara Lcpic .osesc in racanli. De cunr sare din tiiligenlS iii ifi zirefle pirinlii. Morcoveali se
intreabi:
.,Oare sii alcrg inaintca lor?' $i sor.iie; .,Prea devremc: o si mi se taic risullarea; gi-apoi, niciodali nu-i binc si intrcci

misura. Pe urmi, alte amini ri:

..CitrJ .u-mr scol )dpcal inrbriligcz mai intii'l '

$i pc rrnc si Frlir 1r tlnc.tin.r i-ru lual-o in\i inrirtt< ti rli inrprrt nrrngiirrilc purinrc)ri. Cind vinc ai rindul lui MorcovcalI, pentrtr .l n-ir mxi rrmit. llnrotpc ninti( sc aprinde doanrna Lepic. - Cum? Biial mare ;i mai spui .,laticulc'l Spunc
inrrc birbafi.
ca

.,Dc-aici o iau la firgi... ba nu, de-acolo...' Si altc intrcbiri:

Cei de la intcrnatul Saint-Marc, unde domnul Lcpic i-a adus la invilitural pe Felix qi pc Morcovcali, urmeazar cursurile la liceu. De patru ori pc zi. clevii fac acecaqi plimbare. Vara e foartc pllculj dacar plor.rir. drumul c atit dc scurt, incil apa mai rlcgrabu ii in! iur(.r,/r clccit ii murcazl, iar, pc dca\[pra. de la un capalt la cclIIall al an lui plinlbarca asta e crt se lL,rlc d( f,'lositorrc .inrrilli liecrruia. Azi-Jiminurl:r. pe ctnd .. intor,.cau in cird dc, la liciru, tir'!iinclu-$i picioarele, Morcoleala. carc umbla cu capul in pinrinl. audc:

..lrti \i :lringc rninu rlomrrului


si
nu str'rncascl glclozii.

Lcpic t.r

Dor.nului Lcpii ri plric :'i->i ia coprii .rirprin(l.:rc. S,,.ctt. , in,l ni( i nu l(' ,litcpli $i nrrmai cc-l zirc5ti prolipit pe trulUil|lrl rlir lalj. ||r r'rllLrl trlzii..rr mii-

liu!

Morcovcalii. uite-l colo pc laici-

lrin

Apoi il siruli o singuri dati. pe lrunte,

Morcoleati e:rtit dc incinlal vilndu-se plinsul. A$a -\e intimpli adescori: tot anapocla le face cl pc

in vacanli. cil nipidc$lc


loalc.

Morco'"calir 1i Fclix ics clin rind 9i aleilrgi la cl. Ziu! spunc Morcoveafi. La oncc - l'i ginclit. numai la tinc nu. nr-:rp La miire te gindepti doar cind mi

nilc la spale $i ligara in guri.

luni 2 octombrie , climineala. ;i purcc'de cu sfeStania), de cum auclc in dcpirlarc zurgiliii diligenlei. doamna I-epic se repcde la copii 5i-i stringc in bra1c. Dar Morco\.ll1i rimine p< Jinufrri Cu nrrna intinsi spre curelele imperialci', agteapti riibLliloli-r rrnl;i lui rindLll.5r-a preglrtil cutintelc de bun-r'imas $j c atil dc lrist. incil. {irir :.i-ji (lra .eamr- rnglnJ un cin-

Cind incepe ;coala (ziua hotariri

este

drigistos. dar nu-i rine ni ic in ntintc. E absorbit dc altcera. S-a ridicat in !irlul

- rispundc domIrul Lepic. vczi, Morcovcali ar vroa si spunl un cu!int


piciu:rrel.rr

ci-su. Prima oarl abia-i atinge

)i .( (u,/tl()tL .i.l.irlllc

La rcvedcrc, mami, roslc$tc el cu demnltate. la te uiti, i-o intoarce doamna Lepic, - ccJi da' inchipui tu, caraghiosule? [i-e .i-mi \J'ui ..mimi(o. t)t !um iml Ftcu

tec,

acecaSi clipi, ca 5i cunr s-ar \c fcri. Apoi aplcaci din nou 5i din nou se trage indirit, a$a ci Morcoveali. carc-l caulil obrilzul. nici dc asti 'lu rcu$ellc dati. Abia-i atinge !irful nasuluj. Siruti in gol. Se lasar piguba$ 5i. cuprins de nelini$tc, incearci si-$i limurcascii aceasli

nul clr buzclc. dar domnul Lepic fi-a sil-

pc taibarbiSo-

lal capul in

.pun ililiorul pr .lrritura rl) S-a mri pomrnrt a)J cc!ill I n mLtcos rlt r'r) la guri li
P.rr.a sup(rinrri! a onu, rchir!L cra.rt.

prrrtarc cirrtlatr. ..Oarc tirticul nu mi mai iubegte? se intreabi el. Vid c.i pe Felix l-a sirutat. $i nu s-a feril clcloc: ba dimpotrivl Dc mine de cc se fercate? Vrea sl mi iaci gelos? A$a se intimpli intotdeauna, am bigat eu de scaIni. Daci stau lrei luni departe de-ai

oi;t@r.:','

@q?.

,} .:.

c.

niei. nii lopc\. c: i-'r.-rl lor. Imi pL,rn in ..,1 .r . .Jr J- -: ..' .r'.,1(lJndnr >i 'r-i imbrilir<z p '..f. lrf. .Jnr ii /.ire.r.
gata. ma-n-qh.a!a'

ceput si mai mi$re la greaci. Morcowald. Aga 5i a;a. Traducerca merge mai bine

\eali abia rispunde la intrebirile dom rului I epi.. .ur, t dornic .i :tie daci a in-

Cullndat in gindurile-i triste, Morco-

..Acum. cugeta el. o si rad dacii !atii ii plsce.a-l \d rut ori ba. ' Se apropre holaril. pri\rndu-l linli )l intinzind gura. Domnul Lepic insi il line la distanli cu mina 5i de asti date. la urmA o sl-mi scoli ochii cu - PinI zice el. N-ai dla de dupi ureche tocul - mI putea si-L scoti atunci cind siruli? Te scot pi rezi ca eu rog sd ligara din gura

ca relro!ersiuned. le mri de.curci


-qhicite.

)i

pe

Domnul Lepic: $i cu germana cum stai? MorcoveaTd: E grea a naibii pronunlia, tAticulc. Domnul Lepic: Pe dracu! $i cind incepe rizboiul, cum ai si-i bali pe nemli, dacd epti clei la germani? Morcoveald: Pin-atunci nu stau nici eu degeaba. Mereu te-aud spunind de razboi. Las' ce nu incepe el: a)leapta intii sd-mi termin Scoala, de asta sint sigur. Domnul Lepic: Ce noti ai luat la ultima compunere? Sper ca nu efti in coadi. Morcoveald: Trebuie si fie $i pe-acolo cineva. Domnul Lepic: Ei, dracel $i eu care voiam sA te iau la

Vai, iarta-me, titicule drag! Ai dreptate. Intr-o buna zi cine )lie ce nenorocirc se-ntimplI, 5i asta numai din vina mea. Nu-i prima oari cind mi se spune de toc, dar uite cA se simte atit de bine dupi ureche... 5i eu il las acolo meteu, incit uit de el. Barem penila sa i-o fi scos! oh, tdticule drag. tare bine imi parc \a aflu asta: \a.A zicd de toc te fereai tu! Domnul Lepic: Ei, drAcie! Era cit pe ce sA mi chiora$ti. ti tu rizi.
Nu, titicule, de altceva rid: de un gind pro\le\c pe care mi-l viri'em .ingur in
cap.

Morcoveald:

Morcoveqld:

OBRAJII ROSII

masd in ora5. Barem de-ar fi duminici! A$a, peste sAptAmind, nu prea-mi place sd ve strngheresc de la rosturile voastrs.
Morcoveald:

La fel. Azi, domnu' nu ne-a dar ntmrc pentru acasi, a uitat. Domnul Lepic: Ata o sd inveli mai bine leclia. Felix: Pii o qtiu ca pe api, titicule. E tot aia de ieri. Domnul Lepic: Oricum, eu zic ci e mai bine sA vi duceli la inrernal. Am \a caul si ramin aici pina duminica ei alunci ne scoalem noi pirleala. Nici mutra bosumfl.rrd a lui Felir, nrcr t:rcerea mihniti a lui Morcoveali nu intirzrr desparlrrca )i iari ci rrebuie iii-5i ia rintas oun, Morcoveap astepta cu ingrijorare clipa
a

Felix, cum stai? Felix:

Eu unul n-am prea mult de ficui; tu,

Dupi ce ti-a fecut inspeclia obignuiti, domnul direcior al lnternatului Saint-

sta.

Marc iese din dormitor. Elevii s-au strecurat in a$ternut, inflgurindu-se in pdturA ca intr-o teaca. ghemuindu-se ca si nu rAmind dezvelili. lncredinlindu-se dintr-o privire ci toatd lumea s-a culcat, pedagogul Violone se inalld pe virful picioarelor Si micsoreazi lumina becului de gaz. Numaidecit incepe $i flecareala intrc vcclnii de pat. $oaptele se intretaie de la un cap la altul al inciperii, buzele se mi$ci stirnind un fosnet nedeslu$it in tot dormitorul, prin care rAzbate in dstimpuri $uierul scurt al unel consoane. F o larmi surda. neintrerupli. supiriloJr( in cele din urmi. )i1i \ine sa crezi cJ gungureala asta tainicd li neastimpirati ronFie linistea ca ni$te soareciViolone i9i pune papucii 9i se plimbi

LiL\a timp.printre paturi. aci gidilind un biiat in talpi. dincolo triigind pe altul de ciucurele de la scufic. Pe urmi se oprc$te lingi patul lLri Marseau. c|l care di seari de scari o pildi dc sporoviirli prelungrti pini noaptea lifziu. Dc celc mai mullc ori, tu,.otcala biictilol r.c inirbu$i trcptat, cl li crrm yi-ar trage citc pulin pilura pesle gori. $i adornl cu lolii. in limp ce pedagogul mai sli aplccat pcstc patul lui Matseau. cu cclatclc sprijinitc cle ficrr.rl lare. 1I ral si-i pcse (lc amorlcala bralelor 9i de firrniciturilc ce-l lrcc pini in viriul Se amuzi ascultindu-i istorioarcle codestiinuirj intime;i polclti dc clragoste. Pc Marscau Fa inclrigrt di|i prima clipar, pentru lrigc/im(r t(l(r lur .. a hLrl.rr rrl. .uulrnirrir par.i
unghiilor.

ll

pilire;ti 9i-l tine lreaz cu

Vocca lui Violonc lrcrnuri inibu;it. iar Morcovcali sc prcfacc ci doarmc. Totu5i rirli,:r nrlcl ! Jrr,.: \ rcil s.l mar "uda. Marseau ascultir linindLt-ti risuflarea: cu!intele pc'dagogului i se par cit se poate de fire$li. dar tremuri ca gi cum s-ar teme dr tlezr;rltrjtu lln(i laine. Violonc continui in $oapti de-abia auzilit. Vorbe$te clczlinat. parci de departe. abia deslufesti ce .punc. Mort.rvei!i nu inJri;/nefe :.J .( inloarci; sc apropie pe nesimfite, mutindu-;i incet tot corpul. dar nu mai aude njnri,. f inturrhr f(:\1(. mar.uri. i sr purr ei Lrrcchilc i sc scobesc pe diniuntru 5i se lir8c5c cf, J pilniL: rolu.i nu prindc nici mi

pe Jin.rrrntrrr. {.lr rLr nr'ri c uhlrz.. miez cle fruct. in carc. Ia cea mai nrici schimbare cle lrcmc. sc vid vini5oarele intrelarindu-\c ca liniile unei hirli din atlas sub

un fel fernrc'cl'rtor clc a ro5i pe nea$teptalc 9i flri motir. din carc pricirlii sinrfi ci li-e dra-e ca o tatr. Dcseori, cite r.rn coleg i-apasi degclul in obraz 5i apoi $i-l retrage irr1e. lisinrl in urmi o pa(i xlbi. nilpridital numaidecil dc o lo;cali ginga$i, care se rispinde;tc ca vjnul in api 5i se coloreazi cu nuanfc ielurite. dc la virlul trandilllri!r al nasului $j pina la urcchilc Iiliachii. Oricine poatc si incerce asta. cici Mrlseau e

loillr .trircui<. Mar.c.rrr lr.,lcelLmint,ri

car un runct. igi amintcgtc cir a mai incercat cindva un sinllimint aseminaitor ascultind pe la u5i, lipindLr-5i ochiul de gaura cheii. dorind si o mircasci $i sir tragi spre el. cum ai cu un cr^rlig, tot ce voia sd vad5. ^lrage Intr-un tirziu. pedagogul se apleaci ugor ca o umbrl spre Marseau, il siruti pe lruntc, mingiindu-l cu barbi$onul ca ii cu un pcncl. rpoi se ridicil. )i Morcoveald rl u|mirr:.tc cI pl|\|l(a (ulll lunrci prin1rc rindLrrilc de palrrri. Daci Violone atingc in trcacalt \,reo pernat cu mina, cel
suspinincl prelrrng.

stingheril se intoarce pe partea cealalti,

ingiduitor 5i plin dc buniirointl. Biielii l-au porcclit Lirnrpila. Felinarul. Obrali Ro$ii. Putinla lui dc a sc imbujora dupi

Morcovcali ri'rmine'"reme indelungati Se leme de reintoarcerea neagteptati a lLri Violone. Marseau s-a,si ghemurl in a$1ernut, lrigindu-Si pitura peste cap ;i. lrcaz. crrgeti la cele petrecute. fi ri

la pincli.

plac a stirnit mLrltc invidii. Morcovealir. !ecinul siu dc pat. il pizmuie5e cel mai mu11. Gilbejit $i slih:inog.

.i

.a o nairli .I fal.r nlrnt ,i< [rini. r.i .itrpeqte zadarnic 5i pini la durere obraiii tj

pentru ce? Doar penlru o pati de rogeafi indojclnici, $i a\ta numai citeodata. nu totdeauna. $i-ar intige bucuros ghearele ;i ar jupui plin cle urri obfa1ii trandafirii ai lui Marscau. a;a cum cojepti o portocali. Asti-\earl, cum c de multa rremc pus pc ginduri. de indati ce-l rcde pe Violone apropiindu-se, ciulcftc urechilc binuitol - ri p,'11r. p. hr,nr Jr.ptrrc - d,'rnit 'lr afle aderirrrl asupra purllrilor tainicc illc pcJegogtr,Lri. Ptrnc irr loi lual; i\ rr.irrlii lui cle nric spion: sforl-ric u5or. ca in glunrit. 5i se inloarce slingaci pc o parlc $) pc allr. arirrrr griju Llc l-i(cr (lirri, .i 'r ri.ir((:r.(i pini vine din nou in pozilia de la inccput.

magnctrzatr. pleoapelc ise apropie. Se striduie$te si plivcasci linla becul de gtz rproape slilrs; dar dupa ce numiri lrei brl.rn;r1c ec inmugure-c irr lunrrrrl ;i .u grirbcsc si'r iasi din bcc. adoarme.
III

)tic r rrm .r tilmicer.ci lrrcrrrrils. Morcoveafi a obosit a$teptind.

Ca

cloua zi dimineag. la spilitor, in Umli cr bric(ir i>t l|eai.t u'Lrr<l ohrriii itlIiigurati cu capilul prosoapelor abia mur,rl( in dlJ. Mor(.lruali.( uilu Ju)mirnu. la MarseaLr 1i. ciznindLr-se si aibi un aor cil mai crunr. izbucncate in ociri, silabi\ incl iLrierltor printlc dinli: Bibiculc! BibicLrlcl M:rr...rtr .c inrprrrp,rrr.rz.r le lrli. d,rr rl'rspunde fi ri'r minic. pririndLt-1 aproapc rugitor:

spunl Pedagogul

Nu-i aderirar ce crezi tu, dacalli

sucindu-le iute $i virindu-le numaidecit in buzunare, la cilduri, sau sub pltura cea mai apropiati, De obicei, Violonc nicl nu se uiti. De asti dati insi, tocmai cind n-ar fi trebuit, vede ci Morcoveali are miinile murdare. Morcoveafi, rugat si 5i le vire din nou sub robinet, se revoltl. La drept vorbind, parcl se zire$tc o patl vinelie pe miinilr: lui. Jar briiarul su\line ci-i un inceput de degerdturi, Pedagogul ii poartd picl, nici vorbi. Violone e nevoit si-l dLrci la domnul director. Acesta. sculat tlis-de-tlimincali. pregiteqte in biroul siu verde, vechi de cind lumea li pimintul, cursul de istorie pe care-l predi clor mari in clipele de rigaz. Teqindu-;i degetele butucinoase de masi, el stabilc$te punctele principale: aici ciderea Impr.riului Roman: la mijloc. cucerirea Constantinopolului de citrc turci: iar mai departc. Istoria ModernS. care incepe de nu se ttie unde gi nu mai are capit. E imbrdcat intr-un halat larg, cu brandenburguri. care ii inconjoari pieprul voinic ca ni$te curmeie risucite in jurrrl unei coloane. S( \eJe cit de colo ci-i un mincicios; trdsiturile-i sint grosolane $i fata intotdeauna cam lucioasi. Vorbe$te rdstit chiar qi cu doamnele, iar crelurile gitului, revirsate peste guler, i se unduiesc incet gi ritmic. Nici mustl(ile-i stufoase ;i ochii-i rotunzi nu se uiti u$or. Morcoveald sti smirnd inaintea lui, cu

lrce in.peclia miinilor. A5L.zali pe douA rinduri, biielii arate automat miinile, intii dosul, apoi palmele, ri-

5apca intre genunchi, ca si nu fie stinjenit cilugi de pulin in miqciri. Cu o voce care te bagi-n speriegi, direc-

torul intreabi:

este? - Ce M-a trimis dom' pcdagog si vi spun ci am miinile murdare, da'nu-i ade-

$i, congtiincios, Morcoveald 9i-arati iari;i miinile, risucindu-le: intii pe dos,

virat

apoi pe fati. Ba, ca dovadl, le mai amtd iii invers: intii pe fali apoi pe dos. Aha, nu-i adevirat? tuni directorul. Patru zile de arest, biiep$! si vedeli, spune Morco- Domnule, vcali, dom'pedagog imi poartl pici! Aha! Ili poarti pici? Opt zile, bilelair!

jos scatoalca.

Morcoveall ttie cu cine are de-a face. Nu se miri defel de atita blindete. E hotirit si infrunte orice. Se inlepene$te in loc, igi incordeazi picioarele $i a$teaptl cura-

CIci domnul director are nevinovatul obicei de-a mai cirpi din cind in cind cu dosul miinii pe cite un elev mai indiritnic: plcoscl Dibicia celui in cauzi e si prevadi loritura gi sa se aplece Ia timp; aga, directorul igi pierde echilibrul, ficindu-i pe toti sI ridl pe-nfundate. A doua oar5 insi! nu mai di sa il - demnitatea impiedici sd se foloseasci el de viclenie. 9i
Ori

- de-a binelea. dom' pedagog 5i cu rajos Marseau se lin de prostii! Privirea directorului se lulburd numaidecit, de parci i-ar ll intrat doud musculile in ochi, Isi propte$te pumnii incle$taji

pocnegte in plin, ori se lasa pdgubai. Stifi, spune Morcoveali semel qi cu-

de margrnea mesei 9i se ridjcd pe jumitate din scaun. cu capul repezit inainte, ca $i cum ar trea si-l izbeasci pe Morcoveala drept in piepl. Ce proslii'l inlreabi el rigufit. Morcoveala are aerul ci-i luat pe nepregitile. Se aStepta (poate nLr-j prea rirziu) si se pomeneasci cu una din clrloaiele Henri Martin in cap Si, cind colo. uite
cd-i cere am5nunte.

numiti labirint. de care pu$rii nu mai sfirse se mlnuneze. feau -foli sini fbarte mihnitj de plecarea tur.

Directorul a)teapra. Crelurile i .-au slrins toate ca un colac. ori o pernili, pe care troneazi, piezi$. capul. Morco\eali )n\arc. rcrle c.l nu-i \in cltincurcat, i$i face spinarea gheb, ia un aer care vrea si pari stingaci $i plouat, duce mina spre genunchi. dupi qapcd, o scoate la iveali turtiti, se zgribulette Si se ghebo.eal dir ce in re m;r mulr. ridi(5 )apca bini5or pini la bSrbie ;i incet, cu viclenie

Cindva, intr-o zi, prind ei momentul. Pini una alta se amirisc unii pe al1ii. Violone, care se simte regretat, are cochetiria si plece in timpul unei recrealii. Cind apare in curte urmat de un servitor cc iduce cufirul, biiefii dau buzna cu totii. El le stringe mina, ii batc prietenelre cu

mlll pnlel. adrcd ii-)i arale nemullumireJ umflindu-;r obralrr;i biziind.a bi r/d unii

Se inleleg

\i-l

bi,/ire pe direcror cu prr-

vintele nimerite

$i apoi, dintr-o date

a\cun.i ii fir inJ-o pe ru:inarul. i)i virj sciilrlia de maimuloi in calota vituiti.

palma pe obraz $i, imprsurat, nipddit din toate pir{ile, se cizne$te si-$i smulgi pulpanele redingotei, firA si Si le sfi$ie, zimbind migcat. Unii, agttali de barele de glmnastlci, se opresc la mijlocul unet tumbe $i sar jos, cu fruntea nidu$itd fi cu minccile .ume.e. raminind cu gura c.l\(ati )i degetele rapchrrarr din pricina .aci-

firi
tv

si scoati o vorbi.

ln aceeagi zi, in urma unei scurle anchete, lui Violone i se dau papucii. E o plecare mi)ciloarc. dproape o ceremonie. O sA mi reintorc, spune Violone, - doar plec pentru citva timp.
Dar nu se gise5te nimeni si-l creadi. Internatul schimbi mereu personalul, de parci s-ar teme si nu prindi mucegai. E un adevirat du-te-vino de pedagogi. Pleaci $i lsta la fel ca ceilalli, qi pentru

;i .rlit .a recunoasce faptul cd-i pare riu dupi pedagog ca dupi o veri5oari, std insd ceva mai la o
sufletea.ci: tulburat
geamurr sparte.

zului. Altii, mai calmi, care umblau creanga prin curte, dau din miini in chip de rimas bun. Servitorul, girbovit de povara cufirului, s-a oprit respectuos la ciliva pa$i in urma pedagogului, prilej bun pentru o gigilice de biiat si-i lipeascd de gorlul alb mina cu toate cinci degetele muiate in nisip umed. Obrajii lui Marseau sint rosii ca bujorul, incit ai zice ci-s sulemenili. Este la prima lui mare durere

ci-i cumsecade pleaci mai degrabe. Aproape toli il indrigesc. Are un ralent firi de pereche la scrisLll etichetelorl

parte, neliniqrit, parcd ru5inat. Violone se indreapti spre dinsul fdri pic de stinjeneali, cind tocmai se aude un zuruit de

Caiet de teme la limba greacd, aparlinind eler'ului... Literele mari sint ca tLrrnate, seamini cu literele de pe firme. Bincile se golesc. Elevir fac cerc in jurul lui, la catedri. Mina i frumoasi, pe care sclipe$te piatra verde a unui inel, Iuneci cu elegJnla pc hirtie. A)lernc o i.caliruri in jo.ul paginii. Si ea irde cir o pitlra in api. intr-o unduire insoliti de un virte.j de linii rcgulatc 9i capricioase totodati, care formeazi parafa adevirati capodoperi. - seorilace$te, Coada parafei se pierde in-

Toli ochii re ridicr .pre fere.truia uibreliti a arestului, unde se ivette mutra pociti 9i sdlbatici a lui Morcoveali. Galben la fali, el se strimbi in toate chipurile, ca un pui de jivini inchis in cusci, intiritat, cu pdrul in ochi 5i dezvelindu-$i intr-un rinjet dintii albi. Viri mina dreapti printre cioburile rimase in cercevea, ti ele il mugci de parci ar fi insuflelite, apoi il amcninla pe Violone cu pumnul in.ingerat,

tr-insa. Trebuie se te uili de lbarte aproape, si cauli indelung, ca si o gisegti. Se inlelege de la sine ca] totul e fdcut dintr-o singuri trdselure de condei. O dati,
Violone

Neghiobule! spune pedagogul. Acum e$ii multumit {ii tu! - Pdi cel strigi Morco!ealr fulros- i/.

a nimerit o impletiturd de linii

bind cu pumnul intr-alt ochi de geam. Pe el si-l serufi 9i pe minc nu? $i, minlindu-se pe fa!a cu singele ce-i 5iroielte din mina zdrelita. adeugr: Si eu am ,"lbrajii ro5ii.
dace vreau!

\e

MffiffiffiWWffiAMK
ED|T!''R,A toh!

eREAtdGA

!.

'*r

lir i

I "

1_

.l

"ji*"

," ''

"4

P.iDUCHII

ciorapii gi cum igi viri picioarele aliruri de-ale lui Felix, care qi le ldfiie pe tot fundul hirddului; un strat de jeg se ldgegte,

fira

zAbavi!, ca

De indatd ce Felix 5i Morcoveali vin acasi de la Internat, doamna Lepic ii pune sA se spele pe picioare. E o masura bineveniti, cici acolo, in trei luni de zile, nu s-au spdlar nici m6car o sineuri dati. Dealtfel, nici un arricol din pr:ospecr nu
preveoe asta.

perechi de labe scirboase.

o ruh,

peste cele doua -

A ghicit intocmai. Morcoveati e intotdeauna mai murdar pe picioare decit Felix. De ce oare? Doar traiesc amindoi aldturi qi duc aceea$i viaiA, sub acela$i acoperAmint. Fjreite, dupa rrei luni, nici picioarele lui Felix nu por sd fie prea albe, dar Morcoveald. dupa cum singur spune. aproape cA nu 5i le mai recunoagte. Ru5inat, $i le cufunda in apa cu dibdcia unui scamator, Nici nul vezi cum igr scoate

doamna Leoic.

trebuie si-tri fie labele, - Negre mai Morcoveale, siracu' de tine! sDune

se plimbi de la o fereastri la alta. Recitegte certificatele trimestliale ale bdielilor si mai ales insemnirile scrise chiar de mina domnului director. Despre Felix: ,,Zdpdcit, dar inteligent. Va ajunge departe". $i despre Morcoveali: ,,Cind vrea, se distinge, dar nu vrea intotdeauna". Gindul ci Morcovea!A ;e poate disdnge ii inveseleste pe roti. In acesr timp. cu miinile a$ezate cruci$ pe genunchi, el igi moaie picioarele, topindu-se de plecere. Se simte privit. Ai sei il gisesc parci ti mai slut sub chica rotco\ana, cu Iatele crescule peste misuri. Domnul Lepic, potrivnic dovezilor zgomotoase de dragoste, i'i arati bucuria de a-l revedea, necdiindul. Cind pleacd de acasi. ii rrage un bobirnac

Potrivit obiceiului siu, domnul kpic

,.t'

|.'. I
.tJ

'tiiJ*_
I

t9
,a:

tti

,i.

il impunge cu cotul, $i Morcoveali ride din toali


peste ureche- Cind rine acasi, lnrma.

mina prin la1e. pocnind din unghii, ca 5i cum ar vrea si-i omoare pdduchii. E gluma lui favoriti. Or, de la bun inceput, a fi omorit unul. Ohol face el. Cum li l-am gibjit, nu - $cipat! mi-a Si in timp ce se $terge nilel cam ingretrotat de coama lui Morcoveala, doamna

lntr-un tirziu, domnul l-epic ii

trece

cu nlscalva cnlna$1.

dovadi de o indeminare si o ribdare de mami. Cu o mini ii desparte pirul de la radacinii. cu cealalti 1ine. grijulie. pieprenele ti-l cauti in cap firi s, strimbe din nas 9i fird teami ci s-ar putea alege ti ea

li

pune un $ervet pe dupd gir $i apoi d5

ridici bragele spre cer: Nici ci se putea! se ringuie ca. cople$iti. Dumnezeule mare! Halal sd ne he! Emestina, dd fuga dupn un lighean.
Lepic

se-i numirim pi pe-ai


Morcovea;i

Incd unul! li di Ernestina de stire - cind in cind, $i de fiece dati Felix trodin piie cu picioarele in hlrdau, scutufind pumnul spre Morcoveali. care tace ti a)teapti sA-i vini 9i lui rindul. eqti gata, Felix, spune Ernestina, - Tudecit n-aveai vreo laptc. opt, numeri-i. O

Acum, fetito, ai 5i tu treabi. Ernestina aduce un lighean, un pieptene des, ni$te olet intr-o farfurioari gi vinltoarea incepe.

inlrece insi de la prima piepGnituri. Ernestina i;i inchipuie ci a dat de cuib $i, cind colo, a cules doar ciliva, la intimplare, cici sint puzderie.

il

lui

MorcovealA.

- Sint sigur ci mi-a dat 9i mie, Felix. Se riciie furios cu unghiile prin cap pi cere o gileale de ape. ca si-i inece pe loli. Potole$te-te, Felix, spune Ernes- cereia dna, ii place sI se sacrifice pentru ceilalti, n-o si te doard deloc.

HaptdnA-md

intii pe mine! urll

Toti fac roati in jurul lui Morcoveat5. Ernestina i$i vede cu sirg de treabA. Domnul Lepic sti cu miinile la spate qi e numai ochi, ca li cum ar fi un strdin curios Vai. vaii Ar rrebui o lopari qi-o gre- se bli! viicirc$te fata. Felix, ghemuit pe vine, migci ligheanul

ii

aduna laolaltd piduchii, care pici-n

l'

,i..i

\i,i

al

:r

Y t

I
I

apii.^albi de rrlatrealS. ii \ezi bjne cum iSi rramrnta prctorugele scurte cit un cipefel ,le 8e,rn;. Sc.ea!:in; pe rpa din ligheirn 5i m.'r lJ lrl(jrJi (lin pri. ina ,,lclului.

ce plAcere-simli sd re lagi pradi lighi6anelor. astca'l To1 c:rpul ;r-e numai singe.
Doantna Lepic:

facut mare, elti om in toate lrrea. Jr rrehui ,i-1i .ie ruline. Hai. picioaICLi m.rr ,r(r\i Incarg;: poalu jii abia aiCl. ac3\il. aJungr .; lt Ie v(,,i Piiduchij insd te maninci fi tu nu ccri nici sfatul profesori_ ior, .nrcl alutor!rl aior tei. Spune, rogu_te,
Mor.awald; A,la-i din prrrine picprenului. ma lgirie.

Za[ _\4orc,ivcilr. rin' sa rc mai ceapi'l Te-ai

Doamna Lepic:

jur. vede cd maici-sa nu poate sdJ audi iFr spune ristit bAtrinei Marie Nanette: - Ei 9i? Celi pasi? VeziJi de-ale matale Si

Morcovea;i trage cu coada ochiului in

di-mi

pace.

pri_

CA BRUTUS

Doamna Lepic:

Aha, pieptlnrrl e de vin6? Va sd zici aqa mulfumc$tr lu surioarei tale? L_auzi, Ernestino? Domnul Asta delicat nu-i mullumir dc inr. A\cUlr; (c li spun eu. ferilo, di-l incolo pe nucenicul d.sta indirdtnic, Jas6-l cu pdduchii lui.
Erne.stina:

Gata pentru azi, mimico. N-am scos decit grosul. Miinc clau djn nou iama in ei. Acuma .r. cb o.i' {rebuid:,ca sa ma parfumez, nu glumd. Doarnna Lepit: $i tu, Morcovea$, ia ligheanul $i punel pe zidul grddlnii Si-i vadri tot satul, ca sa{i crapc oblazul de ruSine. Morcoveati ia ligheanul qi iese pe uta; dupi cel pune la soare. sc agazi $i el de stratA, aldturi. Bdtrina Marie Nanette e cca dintii care se apropie. De cite ori il intilne$te pe Morcoveatri, se opre5te in ioc, il iscodegte cu
ochi$orii ei lilLrticiogi $i miopi. clirinind din scufia-i neagri. gi pare id ghiceasc6
multe

. Morcoveale, anul trecut nu, te-ai finut de carle a$a cum credeam eu. insemndrile drrectorului arati c-ai putea mult mai mult. Umblr cu capu-n nori. cite5ri ciirli opnte. Al o llnere de minre gro/ard, la oral iel oole destul de bune. dar nuli faci temele. .Uile. Morcorea6i. e timpul si te-a$ternl pe treaba. Morcoveald: Nici o gri.jd, tAticule. Anul trecur m-am cam lesat pe tinjalA, nimic de zis. Acuma insi.o_sd me lin cu dinlii de carte. Toturi nuJi faged,uiesc sa alung primul la roari. uom4ut Leplc; Oricum, tu incearcd.
Morcoveayti:

ciorrr-meu. Ptcrrr,
pere niste ochelari.

apleaci peste lighcan. - Linre si fie? Zdu daci mai

Asta ce-i, intreabi ea'l Morcoveafi nu rispunde.

BAt na

se

Si:)i virA deeetul. de pdrcij ar \rea \a guste. H{}tiifit lucru, nu sc dumireSte


defel.

'

ar ll(hui .e-mi

vid.

Fecunt-

- la compunere-: si-i las de vreme cel mai bun clruti pe toti. Si dacA cumva nu reusescr cu toati silinla mea, atunci barem n-are de ce se-mi pard riu gi-o si strig cu mindrrc i;r eu, ca Brutus: ,,O, virtute, tu nu eSti decit o vorbd goali!" Domnul Lepic: Las5, biiatule, sint sigur c-o sd-i infirnzi. Felix:
Tdticule, ce
Lrnesuna: Eu una n-am auzit. Doomna Lepic:

- si le-o iei tan dar incolo, clei. Nu-i chip inainte. Altceva vreau eu ce-Ii - iscult6 spun, tlticule weau s-aiung in scurtd

care locesc la astea pe ruple

Nu, teticule, imi ceri prea mult. N-ajung primul nicr la geografie. nici la germand, nlcL la llzici 5i chimie; avem vreo doi-trei
eu

sinl cei mai

tot indrugi

Morcoveali?

tu cc tot pizeSti pe-aici, imbufnat - $iochii pr.u bleojdrlil Pun prinsoare cd


bunrra. d.rr gindcsc yi eu cu capul Asta al meu gi-1i pling de mili, sirdculul de tine, ci mi inchipui ci pitimegti destule din pricina lor.

(ulti. nu li-.

te-au

ocirit gi-ai luar una dupi ceafi.

As-

s-auzlm $r nol. Morcoveald: N-am spus nimica, mimico. Doamna Lepic:

Nici eu. Ia mai zi o data, Morcoveafi,

Cum nimica?

Pii

cine ameninla cerul

F
t--

- fr* fh, q7 t,',.

J/':=

.Lr pLrmnul. rofu la iali, $i turuia de zor. de se auzea pini-n capul satului? Ia mai spune o dati. si fie cu lolos ii pcntru altij. Doanna Lepit;

Lasi. mimico. nu meriti

ostcneala

Ba da. ba da! Ai pomenit de unul cine-i ila'l


Matale
Doamna Lepr;

:'pnria irtin.i dc rrn prieten 5i muri ' Ernestina: Morcoveali are dreptale. Ba mi-aduc arninlc cir BrutLls isla se pr-cfircea nebun, cu aur ascuns in toiag. Morcot,eald:

ri

lc-ncrrrci. il confunzi pe Brulus al mcu cu altcineva.


Ernettina: Poate. Fii sigur insi ci domni$oara Sofia ne prcdi la istoric tol a$a de bine ca $i profesorul tiu de la liceu. Doamna Lepic: N-arc a facc,. Nil vl ccrtafi. Totul e si ai un Brutus in lamilie. ;i uite ci noi il avem. $i asta nunrai mullumiti lui Morcoveali, sic! Nici nu $l'am de citi cinste ne bucurim. N{inunali-vi de no|.ll Bruius. Vorbe$tc latinesle ca un cpiscop $i nu toaci de doui or pentru o babi surdi. Sucigi-l pe

\tr tc .rrf'arl. rrrrr,'lri.

nul ftii. mimico.

Crr atit mai mrrlr lntii >i-nrii. re rog nu iaci pe de5teptul 5i si asculli.

Bine. mimico. Uite. rorbeam cu tata. care-mi clldea sl'aturi plietone;ti 5i, drept mrrllumilii. nll itir ce mr-r trccul prin cap si ligiduicsc ceva. ala ca romanul ila numit Brutus. sI invoc virtutea...
Iaca nu! Acunr o scalzi. Tc rog si rcpeli aidoma (c-ai :,pus ldincauli. Mne palc cl nu-li ccr marea cu sarca 5i-ai putea foartc bine si faci atita lucru pentru mama ta. Felix: Si spun eu, mimico?
Doamna Lepic;

toate pnrtile: dacl tc uili la cl din fa1i, ii vczi petele de pe haina pe care abia a imbficrr-": da(i tL uili din spatc. ii rcti naclragii sfi;iatri. Dunrnezcule, pe unde s-o mai fi viriL'l Uitali-vi numai in cc hal e Morcoveali'r-Brutur. Of, lighioaie!

Ntri Intii cl. 1i pu ttrrnr Itr. r.rr nc'i .-,.i veclem deosebirea. Haidc odati, MorcoveaF ! Morcoveali (insind cu o vrtcc plingdreald): ..O, \'ir-tu-tc. tu nu e!1i de-cil o ror-bi goalil"
Doamna Lepic:

Doamno Lepi(.

DIN SCRISORILE LUI MORCOVEATA CATRE DOMNUL I.EPIC 5I UNELE RASPUNSURI AI.E DO\4N ULLI LEPIC CATRE MORCOVEATA

Poftinr! Nimic nu sco{i din copilul ista. Mai degrabi s-ar lisa zvintat in bitaie decit \i-i fuca rnaica-si pc voie.

pe.rte

$i cir ca Brulus (riLlk'd bralele .Vit e ta|an): ..O, virtule (latd btulele sd-i tadd de-u lungul .otpului), tu nLr c$ti riccit o rorbi goali! Aia a spus. Douuna [-t pit: Brirro. nrinLrnal! Te felicit, Morco\cnli! D( cr-nrr parc ||r.i lb: tr riLl..u lollti incilpilinarca 1a, c ci o imitalie nLt prefuieite niciodati cit originalul.
asta

Uile cum a spLrs. mimico (Dti o(hii ep li arun(i pri|iri tJiddtadre): Daci n-ajung primrrl la compunere (1,rl umfld obtajii ti but. clln pl.iol, am si strig

Fe/ix:

Morcoveald, cdtre domnul Lepic


lDltnr!lul Sainr-Marc

Dragi titiculc, M-am tot linul dc pcscuit in timpul varill)lr'i )r a:tr nri :r prr. sing.lc in mi]carc. Ni5te buboaie cil toatc zileie imi ies pe
pulpe. Stau la pat. Zac pe spatc 5i doamna infirmieri imi pune pri;ni1e. Atita vreme iil prr'.ran<lc r.lrir afrlri\itc 11u .plrg. mi

l Nu cumra CatonJ MarcoIcalti:


Brutus.

Morcoveali. oare chiar Brulu\

i]

sptls

'int

sipur.

..

{pui .r rrunc:i

in

doare. Dupi aia, nici nu mi mai gindesc la ele. Numai ci sr: inrnuilesc ca puii de girini. IJnul 1rece,.rll0 trci risar. Nidijcluiesc insd si ies la liman. Fi!l tiu iubitor.

Ri spttnvl ,itt,tlulr,t I.cltt

ti \lorcorcala. 1.r pfcgileSli pcnlnt pnma til impalrlr'rfrnic fi in\cli catchi\mul. lr.c, burc..i 5rii ca onenirea nu te-a atteptat pe line pcntrLt ca si aibi buboaie sau pir":rrrs. l'll n lc.flri tll. ILrr l.rr. Cri.r s r-.rLr hitrrt pir,'lnr 1i in prer,'rrrc pi in miini. Dar el nu .!c tiicatrea, clcqi ale lui erlu adeI)ra-gul

Dat liincl ci

nrc

t \t ti 1t I t'At )t1 \o^ cil domnul .IacclLrc::-a rrdiclrt lirrios in prcioare $i-a inceput si zbiere: Marg la locul tau, numaidccill Binuic$li ci n-lnt nrai sral pc ginduri 5i Jnr 5Icr\i' 1r iulc,rli jn h.rric-. in rrnrp , r hiirlii s< pitcarr. ririrrd na.r.rl in r'rltr. r.rr domnul Jacqucs inti poruncea frrrios: Tradu lcclial
r

raic. Curaj

Dragi tilicule, cc spui Lu de rreaba


Rti spunsu

asta?
!

Tatil tiu
Dlagir tirticulc. Tc anrrnl buctrros

care te iubc$te.

Morcoveqld, cdte domnul Lepic

cl mr.r lL.$il o nru:,ed. Drli D-rm in(r \tr,tu, ar(ri ci-t o milra tlnrpuric de ntinte. Spcr ca n-o si lie singllra >i ci lc \ui nrull mr irrtoLdraUn.i prin
'irguinga;i buna
mea purtarc.

I Ll otii tl u I u i Le p i c Dragul mcu Morcovealir. (-inrl .r .ir :ri.rngi dcputut. JI ( | .rr \:i vezi lucruri 5i mai 5i. Fiecare cu-ale lui. I)aci l-au pus pe profesorul i\ta tl talu la catcdri. c pesennc cit si rorbcasci cl }i sl'r lsculic al1ii. )r n.r \u !orh(\ trr ait:.i !,cuhe el.

Fiul tiu iubiror..

Mor@rcald, t'dtrc tlornnul Ltpic

Rdspun.sul domnufui Lepic

Dragtrl nrcrr Morcoveali. Tocmai acum. cincl lie gi,a ie;it o misea- una de-a nrca a inccpLtt sa se clatine. Chiar icri (limincrF nlj-a cazltt. A$a ci claci tu ai o nlisca ai mull. ta{il tiu are unr mai pulin. Precum vczi, nu s-al scnlmbat nimic. nurnirul misclelor in lantilie e accla ll.

Dragi titicule, Anr dus adineauri domnLilui Legris. pro[.:urul no.rnl Ll( tl.,rtr )i pr,,gtrll('. rcpurel( pr (arc l-nr l mi. lu. Intt-.rJc\:it. mi s-a prrul ci darul isra i-a falcul pla, crc. I1i mrrlluntryl( iilLlUr,,\. ( |l t rlrJ\em in ca.i Lu umbr.lir )iri,. (i Jr irlu. nri-:l luar-o chiar el din mini ca s-o scoati in \r'.tibul. Apur anr \urhrl inrpr'.rrnir rulzi $i uscatc. Mi-a rpus ci, daci \reau. lil sllrL

Tatil tiu

care rc iubeste.

qitul anului. o sir pot lua premiLll inlii la islLrri. )i pcuBrilllc. Mu ( t(/i utlr \j tul

Morcoveald, .titre

du nul l"api(

arit:lt lbarlc pn(tenu.. lt-u r(let. nu mi-r


oferit ftIclr un scaun J Sn fie o sclpare din \cdcrc,
rele?
saru

picioare $i cir domnul Legris. care

tirrlptrl \,rn\,'rbirii n,'.r\lr(r Inr

t l)r'r. rl lllfcl s a
nepol'.i:i

cuvinl lalincsc. Firi lalsir modestie, erant mullumit dc ea. Am scris-o apoi pe cur.al, pe u c,,rli murc. minrrtcrirli, rl! In zlua cu!<niti. iI|dcmnitl d( cul(g|| mei care murmurau: ..Du-tc. hai, du-lc odali!,, an] prins nromentul cind domnul Jacques nu re uita la noi fi m-am apropiat de caLed!.i. Dar abia am apucat si dcsfac foaia gi si
spun crr gla-\ lare:

Inchipuic)1c1i ci ieri a fost ziua domnului Jacques, profesorul noslru oe tatina. Toti biielii au horiril ca eu sI-l felicr1 in numclc intregii clasc. Minuru r:tc aceaslal cinsle, mi-am prcgitil indelun!l cuvintarca. presirind ici-colo ti cite un

Dragl raticulc.

5titr 1i-ap fr fLrri,r. dfrgii ririL'ulc. ^Nu allu carc-r pJ rsr L-u lll
Rti spunsul

domnului Lepic

Dragul nreu Morcove:r;ir, Mereu mi te plingi de cite cc!il. Bt ci domnul Jacque-r te trintite sii stai jos, ba cI domnul Legris te lasi sti stai in pici,'rrc. Po.ltc c>ti inca pr(r tinal clr :J lrrc tin/i rlcnlii. $r dacir rJonrn.:t Lcpri. nrr 1i-a ofuril un .caun- iarrir-l: dc brrni ,rami ci, vizindu-tc a'\a mic, o fi crezut ci slai jos.
Morcovea1d, .dtre donnuI Lepi(

!,.r.,r, r,

Aud

Dragi latticule. ci trebuie

ri

pleci la Paris. Mi

bucur de bucuria pe care ai s-o ai vizitind Cdpilrh. f( (drs d) roi ra o cunost >i eu >i unde, cu gindul, voi fi aldturi de tine. $tiu ci in\ilitura nu-mi ingiduie aceasti cilitorie. dar mi folosesc de acest prilej Si te inrreb daci r-ai pulea \a-mi cumperi !re^ doui ciir'!i. C. lc pc carc le am cu le-am in vilat pe dinafari. Alege orice. E totuna. Totugi, mi-ag dori mai cu seamiL Henriada, de Franr;ois-Marie-Arouet (Vol taire), ti Nora Heloisd de Jean-Jacques Rousseau. Daci ni le-aduci (cdriile costi o nimica toati la Paris), ili jur ci pedagogul n-o se mi le configle niciodati.
Rdspunsul domnului Lepic

COTETUL

Dragul meu Morcoveali, Scriitorii dc care-mi rorbe;ti crau )i ei oameni ca tine $i ca mine. Ce-au ficut ei poli .i !.ici I. tu Scric (irlr. ci dupi iirJ Ji
sA le cite$ti.

Donnul Lepie, cdtre Morcoveald


Dragul meu Morcovea!i. Sint tare uimit dc scrisoarea la dc azidimineati. Zadarnic o tot recitesc. Nu mai scrii aia ca aLtidatl gi vorbegti de ni>tc lucruri ciLJJle. (Jre nu-nr prr nici de nasul tiu, nici de-al meu. D( obicci nc pote\te)li re li s-a mai lntimplat, ne scrii al citclea e;ti in clasi la invilAturi. despre insugirile 9i cusururile fiecirui protesor, numele noilor tii colegi, starca rufirici, daci dormi 5i daci Asta. dealtfel. c (cca cc \r(ru \J )tir )i eu. Azi, insi, nu mai pricep nimic. De unde pinl unde. mi rog, biiguiala aia despre primivari, cind acuma sintem in toiul iernii? Ce vrei si spui? Ai nevoie cumva de un fular? Scrisoarea ta n-are nici dati 9i nu \c poale )ti daci mi o adre.e/i mic suu ciinelui. Pini $i scrisul mi se pare schimbat, iar telul cum sint afezate rindurile $l puzderia asta de majuscule mi buimicette. Pe scurt, bdnuiesc ci vrei sir-li bafi joc de cineva. Prcsupun ci de tine insuti. Asta nu-i o crimd, dzrr lin si te fac atent.
Rdspunsul lui MorcoNeald

mininci bine.

Cotetul ista mic prin care s-au pe ndat, rind pe rind, giini. iepuri, porci, gol acum, ii apartine pe deplin lui Morcoveali, pentru toati vacanla. Pitrunde iniuntru fi ri nrci o greurare. caci nu mai are u>i. Cilcva uruici lungi pi firare impodobcsc pragul, Si atunci cind Morcoveali le prive$te, intins pe burti, ise par o adevlrati pidure. O pulbere miruntd acoperi pimintul. Piatra zidurilor stdluce$te de umezeali. Biiatul atinge tavanul cu capul. Aicea-i birlogul lui; aici petrece de minune. dupi cum ii rra\ne)le prin m;nte. cu mare Jisprel pentrr,r Jucarii. care mai mult te incurci. Mai cu seami ii place.a faci patru cuiburi cu poponeala cite unul in fiecare coll al cotelului. Cu-mina adusi in chip de mi:rrie. ingr5rnaLlcsre pralul de jur imprejurul turului ti apoi sti a$a. Cu spatele rezemat de zidul neted, cu p'croarrlc indoite .i milnile lncruci$atc pe genunchi, se sinrte ia adipost ;i tare bine. Adevirat, un loc$or mai mic decit ista nici (a \-ar pulea. Uiri de lume. nu se mai teme de nimic. Doar o bubuituri zdravani de tunet l-ar putea tulbura. Zoaiele de la buci6rie, care se scurg ceva mai incolo, pe gura jgheabului, cind puhoi. cind abia picurind. lrimit adieri de
Dintr-o dati, alarmi. Chemiri ce se apropie! paii. Morcoveali ! Morcoveali! Un cap se apleaci in prag. Morcoveafi se lace ghem. indesindu-se in pAmint $I in zid. Sti cu gura ciscati. tinindu-$i risufl,rca. cu pririrea ineremenila. )i \imte cum nifte ochi scolocesc prin intuneric. Morcoveaii, efti aici? Timplele-i zvicnesc, se perpeleste. Acutiacui'i are si urle de spaimi. Nu-i aici dihania. Pe unde dracu'o
fi?

racoare,

Pa$ii se depirteazi $i Morcoveali, ceva mai la largul siu, i9i destinde un pic mAdularele.

Dragi tdticule, Un cuvint la repezeali, ca si te lemuresc cu ultima mea scrisoare. Tu n-ai bigat de seami: era scnsi in relir/i.

Cindul lui umbli inca pe lungi drumuri

de ticere.

O zaryi cumpliti

ii

umple deodatl ure-

5r nelrnlsttt.

chile. Pe ra\an o mu..ultl, s-a prins intr-o pinze de piianjen )i biziie, se- zbare. Iar piianJenul aluneca inrr-acolo, de-a lungul unui fir. Are pinrecul alb ca miezul de piine.. O clipi rimine arirnar in aer, chircit

Morcoveagi sti in capul oaselor 9i-l pindeite, aqteaptl neribdhtor sfir$itul, si atunci cind piianjenul, setos de singe, se napustelte inainre. slringindu-pi labele in lorme de slea 5i incle5tindu-qi prada, el se ridici. srirnir. in picioare, ia'si cum ar
vrea se-ti ceard partea.

cit resturile de la mdcelirie. El ftie o pisica urgisiri. penrru ci-i batrini. bolna\i )i cam chelboasi. O pofte$te la el in colel. la o cea$ca cu lapte. Vor fi singuri. S-ar purea sd fie acolo gi un 9obolan din \reo gaure. dar MorcovealA nu-i fagAduiette decit ceagca cu lapte. A pus cea$ca inrr-un coll. Impinge pisica intr-acolo $i o indea mne: Hai, satur5-te! O mingiie pe spinare, o alinta cu nume drAgistoase, o urmireste cum linchegte
dc zor $i se induio$eazA.
rA-te

Asta-i tot. Pdianjenul urci iar sus. Morcoveagi se agazi pe pimlnt qi se inchide din nou ln el insu5i. in suflerul lui intunecos de iepure. Si indali. asemeni unei guvile de- api impovirali de nisip, visarea-i sar5iecioasd di de loc neted, se opreste. se face biltoaci yi prinde si cocleasch.

Pi(ica a isprivil laptele. linge fundul 5i brlza cesrii. apoi i$i linge musri!ile indulclte.

Ei, bitrinico, siraca de tine, bucu- li tu cit mai potri.

PISICA

Morcoveaii a aflat ceva: Ia pescuit de racr, carnea de pisicd e cea mai bund momeali, mai buni decit malele de pui 9i de-

mat oevreme sau mal tlttlu.._ _ Zicind acesrea. ii lipe$re leava carabinei de lrunte St aDasi De trdsaci. . Bubuitura it naic.5relI se pare ci pina 5i coteJul a sirit in aer, iar arunci cind fumul se _ri.sipeqte, vede la picioarele sale p! sica, privindu-l tinti cu un ochi. jumitate de cdpitini a zburat pc un_O deva li singele se prelinge din ceastdlalti ln cea$ca cu tapte. Nici n-ai zice c-a murit. La naiba! - c-am Stiu lintit bine.

gata, ai mincat? inrreabi Mor- Ei,lor coveali mingiind-o. Mda.5riu. ai mai polu tu o cea5ci. dar vezi ci n-am putut s-o. $terpele\c decit pe- arta. $i. pe urmi.

,
',i!,,

t'
:

5l \torco\ialii .-i:-'tiac cil o \lilni d!' piatri. infioral .1. .iiuld!ura galbeni a
Pisica se cLrtremura din lot tnlpLrl 5i asla parca a-riiti ci mar lriieSte, dar nu lace nlcr o slorlare si sc urneasci djn loc. Ba ar zice cl \ingeri.r/il lnlrmc in cea)..r, ca sI nu se piardi nici mlcar o piciturd
pe Jos.
OCnlLllLll nC! il l:l tllir
I

mi)cl fi \. intreraie ca andrelele in miinile culva care lmpletette. PuLill ,l: pi.rci \clrpe\c in apa limpede. rn lJIU le oe prrn\ ract. O pic15 alburie luneci pe.le liradi. ascunzind poale niluci strivezii. Morcoveafa umbli cu miinile la spate,

rrind

si

l< arare cii nu au de ce

lnrmule- domesrice, un ciine, fie penrru plicerea lui. fie din indemnul altora- Agadar sc pricepe, gtie ci daci dihania nu vrea si moari. trebuie si te gribeiiti, si n-o slibe$ti o clipi, si re inversunczi, si te avinti la nevoie intr-cr lupli corp la corp. Alrfel rc napid.rte n 'ntli pro.ted.c5. Tc p,rmenc)11 rat.lr'a. Pierzi timpul Si nu mai ajungi si-i vii de
hac.

pa.iri ::ljhali(e.

Morcoveali nu-i un ageamiu.

teama.
ucis

ii

5r

vizur, tropAjnd cu copitele de se aude


pini la cer. Cc lini)le ar

Un bou se apropie de el, se opre;re rn loc, pufiie, apoi o ia la goani gi se face ne-

daca pirirrl gurcl o-ar n-ar )u)oti alira, dacr n-ar face atita zarvi, mai riu ca un sobor de cume-

trin(ini )i

fi

incearci mar inrii rrncle zgind5reli pre\eratoare. Apoi inhal:r pi.icJ Je co;da )l-o pocnegle dc citeva ori cu carabina in ceafa, atit de indiriil, incit ai crede ci liecare lovitlrri e qea de pe urml cea izbi!

Cala Jea duhul. pi5ica /girie ncbunegte 'e-)i aerul cu ghearelc, se chirce$te ghem sau se destinde fird cricnet. ..Cinc .puneu ca pi.rcilc pling cind mor'l se intteabi MorcovcalS. lncepe si-9i piardi rdbdarea. Prea s-a lungrt povestea asta. Zvirle carabina cit .olo. ia prsiia in brale ji. indirjir ue gnearelc cc-l ,/giri( pini la ringu. eu dinlii in.leitalr )i \cnele umnlle. o inibu)e. Se inabu)i insi 5i el. .e clarini J'e piiioare. isLovir. )i se prabu)cttc le piminr. ju Iala lipirA de boruipi.icii. cu ocliii pironrll ln ocn el.
II

ltoale.

Se iresc tlrn apa lepeni.'luciopi. 5i cresc intruna. Morcoveali incremeneqte de spaimi, nu mai poare fugi. $i racii il impresoari. Se intind spre gitlejul lui. Cum mai trosnesc! $i i9i casci larg cleqtii.

Plinuind parci sI-i dea una ca siJ sileasci si taci, Morcovea!5 ridici incet bilul unui laf $i ce si vezi: ni$te mci - din miilocul trestiilor. uriagi ies la iveali

tre,

OILE

rmora!)eaza ala, Si in timp ce le Jlala urmelc unei cruzimi despre care mai lirziu, in serile de veghe ale familiei, vor povesti mereu, Morcoveali doarmc $i viseaza: Se plimbir pe malul unui piriu, pe lrrciul caruta rczele vii ale inevitabilei lune se

Piriniii $i prietenii casei, chemali in grabi, se duc sq vadi locul dramei, aplecindu-se sub tavanul scund al cotelului. spune maici-sa. Cu puteri in- Ah! \utite, $i abia i-am smuls pisica silrtecati d(,la- prept. Va a.igur ci pc min< nu rni

lier.

Acum Morcoveali zace in patul lui

de

Morcoveali nu zire$te la inceDut decit un fel de ghemoloace sdltirele, care scot nl)le lrpele a\ulZltoare 5i invilmdyite. a.emenea copiilor pufi pe joaci in curtea unei tcoli. Un ghemoroc ii zbugheSre printre picioare .i lui ii sare inima drn loc. Altul fi$n6$te, ca o ghiulea, printr-o deschizituri. E un miel. $i Mortoveali ride singur de spaima lui. Ochii i se deprind treptat cr,t intunericul $i desluSe$te liminceput vremea fitatului. in fiecare dimineali. fermierul Paiol mai numiri vreo doi-trei mieluli. Ii giseqte riticili pflntre mamele lor, stingaci, clitinindu-se pe plcroruijele.Jepene patru bele neinpede totul.

oemlnatlc ctopllte.

Morco\eale

nu

indrezne)le ince \A-i

mingiie. Mai cutezitori, mielulii s-au ti apucat se-i molftie pantofii sau se proptesc de el cu picioarele dinainte, linind un fir de fin ln b6t.

zbenguie opintindu-se pe picioarele dindaral. gonesc in zigzag.. Cei de-o zi, pl6pinzi. se poticnesc pe.picioru5e 5i cad pe genunchii lor colturo$i. ca sa se ridice indati, plini de viaF. Unul mititel, pe care maici-sa abia l-a adus pe lume, se tirStte anevoie, nicliit tot. Maice-sa, stingherita de bdgica umflati de api care bildiclie neincetat. il alungi. impingindu-l in lituri cu botul. Asta-i o mama rea! spune Morcoveald.

Betrinii

fitali de vreo siptimini se

Apuci oaia de ceafd 9i o duce deoparte, intr-un tarc. Acolo-i leag6 o mini de paie pe dupi git. ca sa o cunoasce. dacd se intimpli $i scapi. Mielul s-a tinut dupA ea. Oaia mesteci cu un crintAnit de rozdtoare, iar micutul. scuturat de fiori. se ridici pe picioru5ele-i plapinde 5i incearci si sugi, scincind, cu botul infE$urat intr-un

PIi dobitoacele* soune '- Paiol.


rie. Numai

la

fel ca oamenii,

L-ai da la doici, nici vorbi. Cam ata, mormdie Pajol. Slnt atilia De care trebuie si-i hrdnesti cu biberonul l- biberoane din alea cum se vind la spileasta nu tine mult maici-sa se imbuneaza. urm6, si le imbllnze$ti.

intreabl Morcoveati. Da, numai si se lecuiascd. spune - a fdtat greu. Pajol, toate astea, eu nu-mi schimb - Cu gindul, sriruie Morcoveali. De ce sd nu dai mielulul in grija alteia? rdspunde Pajol. ; Nu l-ar primi, patru Intr-adevir, din cele coliuri ale incruciseazA, tirlei, behiielile mamelor se vestind vremea suptului, ii degi lui Morcoveali i se par ce toate sund la fel, mieii le deosebesc, cdci fiecare dA buzna drept
spre ugerul maici-si,

soi de peltea tremuratoare. $i crezi se imbuneazi maici-sa?

ci

ci

pin6 la Nu-i greu

Aici, la tirh, reia vorba Pajol, nici pomeneald de hoale de copii. - Ciudat, spune Morcoveald, instinct

!lc lrmrli.

,i-l i..,,'..'lr \Llr!u e lotLll

ll clicr:l: -r.t:.1 d: lina. Cum :ii p----.^.,


r ',:(. ,-.,-,,.--, r. rcJ Tl fn_

\A$U L

rlnel oi ca \a \adi care-i ade\irul. Ginde5te aciinc la asemLrirea dinrre oameni $i oi )i-ar dori sa tlie numele llecirui miel in parte. ln tirrrp rr (r .r8. mircul(lc l,'r. ..r pintecclc' incordat dc irrpLtnsiturile boturilor lacome, minincii cu o linigte plini de ncpisare. Morcoveali vede in jghcabul cu api un capit de lan1, nigte 5ine de roati 5i o lopati hirbujte.

$i

aproape r:-ar \ rait

.i

astupe botul

E curat dumitale, n-am ce - ru.t()le (l cU \ubrnlc.cs. Sint \lgur (a ,/il'(l


vrei
mrc

jgheabul

si

Ic faci singele mai vinos cu fieriria

Chiar aga, incuviinleazd Pajol. Nin

$i-l indeamni pe Morcoveali sA guste dpd. Ca .l fie mai intjrrtoare, arunci in Jgheab tot ce-i pica in mini. o ciputi? intreabi el. - Vrei Cum nu, spune lt4orcoveagi, firi si - Jr.pt( e<-i rorba. l1i rnultrrm<.e. )tie P.rjul .cotoce)re prin lina bogati a unei oi :i .coate cu unghrilc la ircalJ o capu5a galhenri 5i dololtna. pinrcioa:i. ghiflu|li. urid)i. Dupi cum il incredinleazi Pajol, doui ca astea ar putea si infulece Lapul lrnlli coprl ca pe o pluna. Pune cipu;a in palma lui Morcoveagd gi-l indeamni. da.J rrra.i rirla )i hal, 'i faca si o strecoare fratelui ori surioarei sale pe dupi git sau in pir. Cipuga s-a gi pus pe rreabi se infige - pi$cdruli in piele. Morcoveati simre ni$te rn degete, ca gl cllm ar plca mdziriche. Pi-lccrrrrrlc a\rea aJung ruri la incheietura mlrnrr.)r. \ute mat departe. \pre cot. Parci n-ar tr doar o .lngur5 cipuli. ci o puzde_ re. )t \-ar lt pus .i-i roada coLul pJne la
umar. degete.

Lt-ll scitpa.

nimeni, doar de Morcoveali ii pl:lcc. renit. minzule? inrreabi .l - Ai Am venit, nagule, rispunde Morco- thri sel imbfiliseze. Mi-ai pregdtit veafi, undiF? Ne-ajunge una la amindoi, e de pr- na$ul. rere Morcoveati deschide u9a hambarului si isi !ede undila gata preSalili. A)a.l nccdje$te natul intotdeauna, dar el s-a obignuit fi nu se mai supid: mania asta de bitrin nu le tulburi cu nimic prietenia. Cind natul zice da, tu trebuie sd ingelegi ba, 5i de-a-ndoaselea. Tolu-i ., bagi de .eama. 'Dacd ala-i place lui, eu n-am nimic de zis", cugeli Morcoveali. $i rdmin prieteni buni. Napul. care de obicei nrr flcc mincare decit o data pe slptimini, acum, in cins-

Uneori, domnul kpic ii di r,oie lui Morcoveali sd se duci la naiu-sau, ba chiar si fi doarmi la dinsul. Na;;ul e un birrin uriuz 1i singuraric. care-1i perrece viala la pescuit sau prin vie. Nu iubegte pe

I
a

seami ceva. O sd-i spuni ci a pierdur-o. MorcovealS. du. pe ginduri. mai asLLrlti cireva clipe behatelile ce \e lrni)resc treplat. Curind, nu se va mai auzi decit lb;netul linului mestecat domol intre

Vai de ea! Morcoveali o stringe intre o.lrivetle. !rpoi i)r )terge mina pe .patcle unei oi. ftra ca Pajol ri bage de

git o cana cu vin. Pe urmi se duc la pescuit. Na$ul 5e a)ala D( malul apci )i de.li)oari firi graba ala undilei - alr buna, de FlorenJa. Apoi inlepene)le cu ni)le pietroaie prdjinile lui grozave. Nu prinde decit baboi mari, pe care-i pune degrabi la ricoare,. infofolili intr-un $rergar, ca pe nl$te sugacr ln scutece. de seami, ii spune el lui Mor- Bagi pini nu vezi pluta afundindu-se coveali, de trei ori, si nu tragi undila. Morcowald: De ce de trei ori?

tea lui Morcoveall, pune la foc o oali mare cu fasole, in care azvirle Si o bucati ./dravani de \linini. iar ca \i inceapa ziua cu bine, ii spune ci e musai sI dea pe

lilci.

gunca.

Agitati in iesle de o vergca, o sarici 'a rPali pare.i pczea.cd orle.inguri.,in-

Cind s-afundd prima oari, nu-nseamna nimic; pe$tele doar ciocine$te. La a doua. se 5chimba treaba: inghire momeala. A lreia oara gata. nu mat scapi. - zi-u. Niciodati nu-i prea tir
Lui
MorcovealS

ii

place mai mult si

descalli, intri in ape 9i picioarele nisipul de prc icormonegte cu jur. iar porcanii. fund, tulburind rotul in prosti, dau buzna, Si Morcoteali scoate iire unul de fiecare dati cind arunca undila. Abia mai are tihp se strige cdtre

prindi porcani.

Se

Minzule, imi creite inima cind te vid cum infuleci. Pun prinsoare ce la maici-ta acasd nu te prea scoli situl de la masd. Asta depinde de pofta ei de mincare. Daci ie foame. pini se satura ea, mi-ndop ti eu. Cind i;i pune ei in farfurie, imi pune 9i mie, IEri si mai tina socoteale. Cind a isprivit, am isprivit ti eu.
Morcoveald:

naiu-sau:

-$aisprezece, $aptesprezece, sprezece!...

oPt-

Clnd na$ul vede cd soarele-i deasupra capului, se duc si prinzeasci, $i-l indoapi pe Morcoveat, cu fasole albi. Nu existi nimic mai bun pe lume, spune el. dar mie-mi place sd fie fiarti bine. Mai degraba mugc dintr-o cazma decit sA meninc fasole nefiarti; aia scriS-

Dace e$ti gngnuln


Morcoveald:
masa. Na$ul:

Na;ul:

|i nu mai ceri.
Afari
de

Ehe, uqor de spus, naiule!

asta, e mai bine

si nu te scoli setul de la

nette $i crdnldne intre dintri ca alicele intr-o aripA de prepelili. Morcoveald: Parci se toDeste in -nu-i suri. Nu-i vorbd, mai prejos. $i nici aia gdtita de mama totu5i. nu-i la fel. Pesemne ci ea se zgircegte la slSnini,
Nasul:

$i eu, care n-am copii, ap linge gi o maimuJi in dos, daci maimula asta ar fi copilul meu! Dracu'sd mai inleleagS! Sfirgesc ziua in vie, unde Morcdveali cind se uiti la natu-sdu cum sape, linindu-se pas cu pas dupi el, cind sti tolanit pe vreun malddr de araci !i suge smicele de rirchiti. cu ochii pironili la cer.

Fi\ri\t

inauntru : urlel. le rbateai. )i cu. pacilo.ul da mrne. n-aude. n-a redc. Apa, ce-i drept. (r:r rbiJ cil .i rrcii .r pi.ir.r. Ddr lJ nL lc'trliiri. {.ta ( nen,'rocir(a. Spr:ne. nu 1r-u dal prin cap si te ridici r^n picioare ? Morcoveald:
de

- na9ul. spune

dragul somnului. Odaia e rece ; in schimb, \alleaua dc ptrf linc rald. nu glumj. )i.n alternutul moale pentru ciolanele bltrine ale na$ului, pe fin il trec nidu;elile. VorbJ-i in\i cu cloarmc deparre de maica-\ir. Va si zici a bigat frica in 1ine, ai ? Morcoveald: Sau mai degrabc eu \jnr ita care n-o infrico5ez de ajuns. Uite, cind vrea sil chelIineascd pe frate-meu, el 6i inhall coada miturii, i se prolipe$re in fa1i, qi z:]u de n-o face sA se lase piguba$L Din pricina asta il ia 5i cu biniporul. Zice .J Feli\ e rare .imlitor din fire Ei nu-i chip s-o scoli la capdt cu el cu ciomigeala. Asta-i buni doar cind e vorba dc mine.

Cu nagul, Morco\,eali nu se culci

acolo in

Parci mai gliu eu la ce nri fintini ?

gindeam

mni la urmi, biliceala ta m-a lrezrt. Era 9i timpul. Siracul de rine ! Bielul de lrne : A./!irleal api pU guri ca o pomp,. Te-am schimbat, 1i-am dat si-mbraci hainele de duminici ale lui Bernard. Morcoreald: Da. yi cc mri pi)ca . ce mi mai .carpinam I Erau lcsute din pir. ai ?
Nu. Jar Bernard n f, J\lll :iJi Llca u cimaqi curati. Rid eu azi, dar atunci, un minut, o clipi mai rrebLria gi mort te scoteam atari.
Morcoveald: Acum ag fi departe.
Pu5, hca pe limbili. M-am lrrar cu .ingrlr la ro,(. ce crezi. )i de-atunci nu mai am

biiatule. Morcoreald: Oho. de-ay arel curaj I Frlix )i cu minc ne-am luar ad(5ca la bitare. fic in jotcifie de-adevi ratelea. Sint la fel de vornrc ca el 9i a9 9ti si mi apir la fel de bine. Dar mi 9i vid ridicind mitura la mama !Ar crede c-am adus-o pentru ea. Din miinile mele ar cidea intr-ale ei qi nu ziu, daci nu mi-ar yl mullumi inainte:.4-nceaplr.e mi 'tiu.
crolasca.

Ar trebui si pui 6i tu mina pe mitura,

plerdut somnul ; aqa mi se gi cuvine. Morcoyeald:

noaptr rihnira. Drepr pedeapsi

mi-am
abia

Pii da'

a$tept sa dorm.

mie nu mi sc cuvine pi

Morcovea la .e aer, iri bitrinului

deodati de bra[. E$ti aici, minzule ? intreabl el. Vi- gi sam te credeam iar in fintini. l1i mai aduci aminte de fintini ? Morcoyeald: Ca pi cum ag fi acolo 5i,acuma, nagule. Nu zic nimic, dar prea des imi spui de finuna.

foielte. .e Inabuli. \rea i se face mili de el. Cind e gata si adoarmi, naqul l-apucd

Dormi, minzule, dormi ! Somnul insd nu se lipe;te de nici unul.

Hai, dormi, minzule, dormi. Morcoveald: Daca r ret \r Llorm. rralul(, nu ma mai iine de mini. Dupi ce-mi fac somnul, 1i-o dau eu singur- $i tragc piciorul mai in, cclo. E piros. Nu pot si dorm cind m,at|nge clneva.

PRUNELE

Dupi ce s-au sucit gi s-au rlsuctl o Ducata dc vreme in a$ternul, na$ul intreabi : Dormi, minzule ?

Sdrdcutul de tine, numai cit mI gindesc ii simt cum mi se-ncrele$te carnea. Stiteam pe iarbl qi mI furase somnul. Tu te.iucai pe ghiudul fintinii. ar alunecal 1i ai razur

Morcoveald:

Nu dorm, nagule.
merSem

Nici eu. Tare m-a$ scula. Ce-ai zice si dupi rime ?

Mda. ar li \ ea[i.

cera. riirpunde Morco-

Sar amjndoi din pitl. se imbraci. aprind un lelinar si se duc in gradini.

Morcoteali poarti telinarul, iar na$ul o cutie dc labli, pe Jumilate umpluti cu

pimint umezil. in care pistreaze rimele pentru undili. Lc acoperi cu mu$chi ji-

Morcoleald: Hm, pini la urmi o s-a.jung si le mdninc pi eu ca tine ! Mi-e frici.loar c-o 'ii-mi miroasd gura si-o si simtl mama cind md siruti. miroase deloc, na, tace na;ul, - Nu in nasul finului. suflind
Morcoveald: Adevdrat. Duhnegti doar a mahorcd. $i cum duhnegti ! $tii, mi-e91i tare drag, na;ule, dar mi-ai fi 9i mai drag decit oricine pe lumea asta, daci n-ai trage din lulea.

lav, a$a-ci nu duce lipsi niciodati de momeali. In zilele ploioase are o pradi imbelliugati. Bagir de seami, umbli u$Lrrel si nu le strive$ti, spune el citre Morcoveati. De nu m-as fi lemut de riiccali, nici nu puneam cipicii. La cel nrai mic zgomot, rima se $i trage in gauri. N-o prinzi decit dacl-i departc d< hirlogrll ci TrL'blliL .-o apuri dintr-o dati gi s-o stringi nilel. ci altfel alllnccl. A intr.rt pc lrrrnrtrtc in pauri. di-i pace : o rupi.6i rima imbucitiliti nu face nici doui parale. Mai intii ci le putreue5te pe alrlaltc. )-apor pell(lu Je soi nici nu se uiti la ea. Sinl pescari care se calicesc pentru o rimi; rill fac. Pe$tii lrumo$i nu-i prinzi decit cu rime intregi,vii, care mr$ci pc fllndul apci. P<)t(lc credc ci ror sd fugir, sc repede ;i le inhatri firi nici o

Eh, minzule, minzuie, asta-i sinitate


MATILDA

binuiali. aproape roare imi scapi. mor- Mie mirr Morcorc:r{u. Mr-anr Limplill degetele de balele lor murdare.

Mimico, $tii, ii dn de veste Ernes- doamnei tina Lepic, abia trigindu-ti risuflarea. Morcovealii cu Mrtilda .e Joaci iar de-a mirele ti mireasa. Sint in livadi. Felix ii gitegte. $i, dupi cite $tiu eu, jocul
dsta interzis.

Rima nu-i murdar5. O rimS-i lot ce poate fi mai cural pe lume. Se hrlne$te numai cu pimint. ir daci o -torcr. nu ie.e decil piminr din ca. Eu unrrl le-a; minca. Morcoveald: Ti le dau >i pc-alr mclc. Ia manincS. \5
vid
$i eu.

Ar trebui mai intii si prijegti sd le intinzi pe piine. le 9i apoi Viermi5orii mici ii mininc 5i cruzi : buAstea-s cam mari.

lntr-adevir, in livadir, Matilda sti nemi$catl si leapinl sub giteala florilor de .unatoare. Tmpodobiti Jin cap pini-n pr. cioare, pare o adeviraii mireasd, cu limiifi in pdr. Cu ce-i pe ea, ii-ar putea alina toatA viatra dureile de bur1i. lmpletite mai intii in chip de cununo. fre cre$tet, floi1e coboari pe sub birbie, pe spate. pe bra1e. valuri unduruase. i.< incolice.c pe dupi mijloc pi .e aStern la p5mint intr-o coadi gerpuitoare, pe care Fegi spune

lix^o lunge$te intruna, neobosit. Intr-un tirziu, se di ci;iva pa$i indirAt


:

n5oari pe cei din prune.


Morcoveald:

mei, mamei mai cu seami. E destul numai si se gindeasci la tine iji ise intorc matele pe dos. Din partea mea n-ai decit, eu n-o si mi iau dupi tine; lotrFi ci eiti om de treaba )r cu ne-nlelegem de minune. Ridicr nilcl [clinrrul. rpuci o creangi !i culege citeva prune. Pe cele bune le pistreazi pentru el. pe cele vierminoase Ie di nagului, care spune, inghilindu-le pe nemestecate. cu simbure cu lot : Astea-s cele mai bLlne.

Mda, 5tiu. De-aia le faci greafl alor

acuma-i rindul

Gata, nu mai mi$ca

Morco\eali e gitit )l el ca un mire. e inzorzonal din belgug cu flori de sunltoare, printre care, ici-colo, ies la iveali ba o mdciulie de mac, ba nigte bobi;e de pdducel, ba o pipddie galbend asta ca si se dcoN-are chef de ris $i sebeasci de Matilda. tustrei pistreaz, un aer senos, cum se cuvine in asemenea imprejLrriri solemne. La inmormintare trebuie si fii trist de la incepur pinx la .firilt : la nunra. :'erios pini dupi cununie. Altfel, jocul n-are nicl un
haz.

tiu

Morcoveati,

1./

j
r:' I

'.'

";,a'

.:i .& i 'r-: .,, /" ".n"' r...':.


...'.., .,,.

.,t.

.!

;
r.tl

$,
j' .l ';,. |
,

"';i
,

"
.

' -.-'
.

!:.::1; i': l:g

F,I
'it:l
.,!t

irl'

ri

i'ri"

de mini ! porunceSte Felix. - Luati-va Pomili inainte ! $i nu vi gribili.

rili : hai, pupati-vi.


$i cum ei povlie

gete. MorcoveatA o a$teaptl galant, rimi nind cu un picior in aer. Felix ii <iuce prin livadd. Merge de-a-ndiratelea 9i bate tactul cu bralele intinse, arltindule in ce ritm sd p6leascA. Se lnchipuie primar $i ii salut5, apoi preot 9i ii binecuvinteazi, apoi prietenul care vine cu felicitdri 9i uriri, apoi liutar ti scl4iie din douA befe incrucigate. $i-i plimbi aqa incoace pi lncolo. Stati ! poruncegte. Uite ci se des-

pdnaii unul de altul. Cind se lmpiedice in trena, Matilda o ridicd gi o fine intre de-

Amindoi inainteazi domol, pulin

de-

- Faceli-vd pi voi ochi dulci, o declapup6. ralie acolo. Sta de parcA a;i fi de lemn. DinduSi ifose de om mare, i;i bate joc de stingicia lor el care poare a pi rosrit - Di vorbe de dragoste. exemplu ti o sdruld cel dinLii pe Marilda, ca sA nu spund ci nu
s-a ales cu nimic.

Ei, ce e ? Hai pupali-vi. Mirii

se

Morcoveali igi ia inima in din1i, di deoparte florile ce atbni pe faF Matildei $i o


sAruta pe obraz.

-lace.

Zibovesc in loc cit apasi cu palma cununa Matildei. apoi alaiul se pune iar in
mllcare.

Matilda ii lntoarce pe loc sirutul gi-n clipa urmeloare. stinjeniti ii stingaci. roSesc

m-as insura bucuros.

Nu glumesc, se aprinde el. Cu tine

jos. Felix

Au ltipi Matilda, strimbindu-se. Un vrej de sunitoare ii trage pirul in

il smulge. Pornesc mai depafie. Gata, spune el, acum sinteli cisito-

amindoi. Felix rinjegte : Te-ai inrosit ca un rac. ipi freaci doue dgete unul de altul si spune din virful buzelor, foarte intepat: - Da' progti mai slnt ! $i-nchipuie c6-i
de-adevemtelea,

pi-ntii nici n-am rogit, i-o ln- Infi toarce MorcoveatA, ata cd n-ai decit sd rinjegti cit poftegti. Nu mi impiedici tu si md-nsor cu Matilda, dactr gi mimica o si
vrea.

Dar iata ci mimica vine singure. sd spuni ea, cu gura ei, cd nici nu se ginde$te la a$a ceva. Impinge portita gi intri in livadd, urmati de Ernestina, care i-a pidt. Trecind pe llngd gardul de midcini, rupe o jordie, de pe.care smulge frunzele, dar
de sprnl nu se atrnge. Vine spre ei valvirtej. ca o furtuna. Pl,zea L strig5 Felix ;i-o gterge in fundul livezii. Aici e la ad6post gi poate si vadi tot ce se petrece.

MorcovealA nu di niciodata bir cu fugi1ii. E fricos de felul lui, insi-i place si sfirgeasci povestea clt mai repede; ln
schimb, azi se simte viteaz. Matilda tremure Si plinge cu sughiluri, ca o vedani. Morcoveald : Nu te teme. O stiu eu oe mdmica. Numai oe mine mi arde, Eu incasez totul, Mdtilda : Da. dar mdmica ta o sA me souie mimichii me Ie 9i mAmica o si mi bati. Morcovea4d : O sA te codjeze; se spune corijeazS, ca 9i cum ar fi vorba de temele de vacant6. Maicd-ta te corijeazi ?

Marilda : Uneori. deoinde. Morcoveatd: La mine asta-i ceva sigur, intotdeauna. Matilda : PAi n-am ficut nimic. Morcoveatd: N-are a face, Bagd de seamd, Doamna Lepic se apropie. Acum e cu neputinF sa-i mai scape. Are tot rimpul. Inc-etinegte pasul. A ajuns arit de aproape, incit Emestina, de teami sd n-o incaseze ti ea la invalmiseali. se oprette in marginea cerculul uncle se va petrece totul. Morcoveala se prolipeste in fala ,,nevesti-si", care hohoteste Si mai si. Sunitoarea i'i amestecd florile. Jordia doamnei Leoic se. ridicA. gata de rreabe. Morcoveali, palid $i cu capul tras intre umeri. isi incrici$eazd bralele la piept. Parce-l si usturi pielea. parciJ si arde spinarea. totufi are trutra si se ritoiasce 'rdu : ce-i $i - ti noi pulin !inrr-asra I Ne-am mar distrat

CASA DE BANI

A doua zi, dind ochii cu Morcoveata, Matilda $i lncepe : Maici-ta a venit de i-a spus mdmi- totul chii ti am mincat o papard numeru' unu. Dar tu ? Morcoveald : Nu mai iin minte. Pe tine, lnse, te-a bitut degeaba : ci doar n-am'frcut nimica
rdu,

Motilda : De buni seamd ci nu, Morcowald : $tii, eu vorbeam serios atunci cind spuneam cd m-ag insum cu tine. Motilda: . $i eu m-ag mirita cu tine, cu dragd inime.
Morcoveald:

Eu a! putea se me uit la tine de sus, fiindci tu e$ti siracd gi eu bogat, dar n-ai
grua, eu te prelulesc. Matilda: E ti bogat tare, Morcoveali? Morcoveald: Babacii au pe putin un milion. Matilda: $i cit face asta, un milion? Morcoveald:

^ IUnOUI SaCUlUl-

Mult; milionarii n-ajung niciodari

la

Motilda:. Ai mei se pling ce n-au destul. Morcoveald: O! $i-ai mei Ia fel. Toli se pling, ca sA-i induioqeze pe cei.din jur gi s5-i imbuneze pe invidiogi. Da'noi slntem bogaii, gtiu eu. La fiecare intii ale lunii, riticul dmine singur o clipi la el in odaie. $i eu aud cum scrignegte incuietoarea casei de bani. A9a cum se aud broticeii seara. Tdticul spune un cuvint pe care nu-l ptie nimeni - nici mama, nici frate-meu, nici sor6-mea nimeni afari de el gi de mine, gi casa de bani se deschide, Atunci, el scoate bani dinduntru 9^i se duce de-i pune pe masa bucitariei. Ii zorniie in mini, lird vorbd,

pentru ca mimica, prinsi de treburi la


cuptor, si bage de seame. Pe urmA pleaci, iar mdmica se intoarce qi inhali banii.

L/

FJ

Afa-i in toate lunile gi asta line de multe lreme, dovadi ca in casa de bani e mai
mult de un milion. Matilda:

spuie un cuvint anume? Ce cuvint? Morcoveald: Nu-1i mai bate capul de pomanS, Ji-l spun eu cind o si fim cisitorili, numai

$i ca s-o deschidi zici ci

trebuie si

dace-mi fdgiduie$ti
meni niciodatd. Matilda:

ci

n-o

sil afle ni-

Spune-mi-l acum. Uite, i1i thgiduiesc cI nimeni n-o sd-l afle.


Morcoveald: Nu, Ssta-i secretul

Da' te juri ci dupi aia mA la$i se pun mina unde vreau? Matilda: Mlmica nu-rni di voie sd jur, Morcoveald: Atunci nu li-l spun. Matilda: Nici nu-mi pasi de cuvintul Asta al tiu! Afl5 ci l-am ghicit, da, l-am ghicit. MorcoveatA, neribddtor, forfeazi lucrunle. AscultS, Matilda. n-ai ghicit nimic.
onoare. Uite, cuvintul pe care-l spune tata lnainte sd deschidi casa de bani este ,,Lustrucu". Acuma gata, pot si pun mina unde vreau. Lustrucu! Lusttucu! repete Matilda, dindu-se lnd6rit, cu plAcerea de a cunoa$te o taini Si cu teama cA taina asta nu face doui parale. Adevirat, nu rizi de
mine?

Morcoveald:

- mie Dar

mi-ajunge cuvintul

teu

de

meu;i-al lui titicu'.


l-ai

Matilda:

spune. Morcoveald: Ba sa mi ierti,

Nici nu-l itii. DacA l-ai iti, mi


il
Mqtildq: Sic! Sic!
$tiu!

- MorcoveatrA, grav Pe ce? i-o intoarce cu govdiali Matilda. Lasi-mi si pun mina unde vreau, urmeazi Morcoveati, $i li-l spun, privggte lung. Nu intelege Matilda prea bine ce vrea. lgi mije;te ochii $ireli, $i acum e de doua ori mai curioasa. Tu spune-l intii, Morcoveala.

Nul ttii, nu.l stii. Pe ce te prinzi cAJ $tiu? rostette

frrd sA dspundA qi plin de hoterire,

Apoi, cum Morcoveali

se apropie de ea

cu

mlna intinsi inainte, fata o rupe la fugi.

il

gi el o aude chicotind. Matilda abia s-a ficut nevlzutd $i MorcoveatA aude deodatl in spate un hohot batjocoritor. Se lntoarce. Un argat de la castel scoate capul prin geamlicul grajdului $i rinjette cu gura pinA la urechi. Te-am vizut, MorcovealS! strigd O sI te spun maici-ti.

jucam, nene Pierre. Voiam s-o p!cilesc pe mititica asta. Lustrucu e un nume scornit de mine'. Si afarl de asta, habar n-am care o fi cel adevlrat.

Morcoveald:

Mi

Lasi, Morcoveali, mi doare-n cot pe mine de Lustrucu Ssta al tiu. Nu de asta o si-i povestesc eu maici-ti, ci de ce-a fost
dupi aia.
Morcoveald: Pii ce-a fost? Pierre:

Pierre:

Ehei, a fost ce-a fost. Degeaba, te-am vizut. Morcoveafi! Zi tu ci nu te-am ve-

din intrebarea tradilionali a pronului la tcalru: ..L'euiser-tu cru'l "Ai fi crezut una ca asla'1

r De fapt. ..Luslrucu' nu-i o nnscocire de-a lui MorcoveaF. Acesta e numcle lipului grotesc al prostului dinlr-un cinlec popular, nume niscur, sc pare,

Tull .{i inc!'put1, f,tnc pcnlru rirsta tal in \chlmb. rtiLl c-ir.it li \e lungeasci urcchrlc dc\cara, nu rlrt ral . M,, (^\(rlJ lrri rr( (r .i mil .lltni Imbujorat la iati, de-ai zice ca pirul lui tLr)(rl J pilit. ipr intrrnJr JnrinJuJi nlirniie in buzunare gi se depirteazi pleo5tir $i smiorciind.

Asta nul Mai bine mi ciuc si prind obleli. E un timp, o liumusefc! O sa adun
A)teapti-m^i un pir. Ala l-a(c 'nimlcir intotdeauna. Intji zice nu. dar pe urm. \e
rizginde$te. Rimy : Stau un sfert de ceas, mai mult nu.
co$uri intregi. MorcoNeald :

Rintr.

OBLETII

Biielii se prolipesc acolo amindoi, cu miinile infundate in buzunare, Si trag cu coada ochiului spre scari. Nu trece mult $i Morcoveali ii dA cu cotul lui R6my.
Lepic coboara o treaprx. linind in mini un paner pentru Morcoveald. Se opre5te insi in loc, binuitoare. Ia te uiti, mai eSti pe-aici. R6my ? - credeam Te plecat. Lasr, ii spun eu lui taici-tiu ca umblr harhui. 1i-ai .r rezi ru Riuy : Morcoveala m-a linur, il 1l\ se mrl
a$tept. Doamna Lepic :

Celi spuneam eu ? Intr-adevir, uga se deschide 5i doamna

coveala.
Pii

Morcoteala .e iohca de unul \irgur ln mUlocul curlll. pentnl cu doanrna Lrpr. si-l poati supraveghea de la fereastri, 9i cau(il cu lL,r din"rlin.ul .i nu-yi Jca in pellc: deodati apare priercnul .au Rem\. t un baiat de \cama lul. rJr( :jchtopjt<J/u. dar llne morli).5 alerge. asrrel r.a ptcioru-i \ling. b(rcJg. se ltri)re d pa celilalt. lilr si-l a1ungi vreodati. Remy duce un co$Lrrel ln mrna. Morcoveafi, vii fi ru cu mine? inlreabi. el. Tala pune cinepi la lopil in girla. li dirn o mini d< aluior 1i maiprindem ti ceva cu panerele. Spune-i tu mamei, rispunde MorRimy:
de ce si-i spun eu? MorcoIeald: Fiindci mie n-o sd-mi dea voie.

doamna Lepic.

Tocnrai atunci se ivelle-n fereastri

Aha, a;a, MorcovealS ? Morcoveali nu zice nici da, nici ba. Nu mai gtie nici el cum sd o scalde. O cunoa$te pe doamna Lepic cum iti cunoa$te buzunarul. A ghicit-o $i de asrl dari. Dar nitiriul dsta de R6my 1e incurcd, i-a stricat tot planll, aga ci lui nu-i mai pasi ce-o sA fie. Srrireple iarba \ub talpa. cu ochii alintigi aiurea. toate astea, mie mi se pare ci - Cu n-am obiceiul .a-mi iau cuvinrul inapoi.

Si

_ - Doamni. vi rog. \pune Remr. imi dalr \ole si-l iau pe Morco!ealii cu mtne,

sa prindem ni$te obleli?

ca nu.

strigind. Doamna Lepic a inleles. Se vede cum milci din bLrzc. Cei doi prieteni nu pncep ntmlc $l se pnvesc nedumerili. Dar doamna Lepic da din cap dc.lu$ir in semn

Doamna Lepic lipe$tc urechea de 8eam. Kem) o roagi pentnl a doua oara,

Nu r.rea. bolboro.ette MorcoveafA. ^.5lglrr. acust o ve.,,r ci arc nevoie de mlne.


Rimy:

anume de nuci. R6my e departe acum. Doamna Lepic nu prea )lre Je glumA.5i copll o pnn \ectnl se apropje de ea pre_ vizitori. cdci. ii infrico5eata aproape la fel ca lnva[atorul. R6m1 a- zbughir-o \pre girla. Alearge
sunA ca o cutie de tinichea.

Urci iar scara;i intri in odaie, cu panerui pe care trebuia si.l ia Morcovea;i ca si prinda oblegi pi pe care-l deiertase

spune malca-sa. $i nu mai adaugi nimic.

mlnclno pamtntut. rar plctorul lul rting !i zibavnic lasi o diri p;in colb, danguii 9i
mal are chei

- Hai. rimii cu mine! Ne jucim amlnoor.

nune. Nu vrea. nu vrea. Morcoveald:

Cu atit mai riu! Am

fi

petrecur oe mlaici

Ziua I.iind. pierduli. Morco\ea!a


cle

nu

pe apa slmbetet. Pirerile de rAu nu-s departe.

Un prilej minunat de petrecere s-a dus

Joaci.

Le asteapta. Singuratic Ai fhri aparure, hse plictisul si-l nApadeasca si pedeapsa sd vini de la
slne.

Doamna Lepic : Nu-ti dau voie si pleci, auzi ?


cum ar vrea sd-li ia avint. Morcoveald (incet) : Am lnleles.
Scena a II-a

Mina-i dreaptd se trage inddrdt. ca si

Ci

altfel...

O LOVITURA DE TEATRU

Scem I

dupi ceafi ! Mama e mai darnici ln privinF asta decit tata. Mi-am fecut socoteala. Cu atit mai r.iu pentru el.
Scena a

Morcoveald : Dus pe ginduri, Iingd ceasornic, La urma urmei, ce vreau eu ? Si n-o rau

poamna Lepic :

Incotro ? Morcoveald: $i-a pus cravata ceq noud

III-g

cu scuiDqt. 'Dantolii Md duc cu tAticu' la plimbare.

ti;i-s

lustruit

uomnut Leptc : Tine mult la Morcoveald, dar cum e mereu pe drumuri, chemat de ajfaceri, nu are niciodatd timp de el.

Hai si mergem. Morcoveald : Eu nu merg, taticule, Domnul Lepic : Cum nu mergi ? Nu vrei

Morcoveald: O, eu vreau, dar nu pot. Domnul Lepic : L6murette-mA, ce s-a intimplat


MorcoveaTd:

Mda. sigur. iar !i s-a ndzarit ceva. Ce dihanie mai esti si tu ? Nu mai stie omul cum sA te ia. Ba vrei, ba nu vrei, Rimii acasA, baieF!, ii biziie cit poftsti.
Scenr a IV-a

Nimic, rimin acasi. Domnul Lepic :

Doamna Lepic: Ca sd audri ce se vorbette, ea are tntotdeauna prevederea de-a trage cu urechea pe Ia uii. SdrdcuJul de ell Prejicindu-se ai-l minglie, ti vird mina in pdr si-l trage virtos. la te uitd cit mai pitim$te pentru cd taicd-siu... (aici se uitti chioris la domnul Lepic)... vrea si-l care dupi el. Mama ta nu te-ar chinui cu atita cruzime.

Domnul Lepic-tatdl
Scen! a v-a

mama tsi intorc spatele unul altuiq.

ti

doamna lapic-

Morcovea1d :

Ghemuit intr-un dulap, cu dowi degete virtte in gurd gi cu unul tn nas. Nu oricine poate fi orfan,

LA \ i\{TOARE

z--'7 -t

-u{j \
spre dreapla. din pricina biriri pu5rii. pi duc tolba. Domnul Lepic e un mirpdluitor neobosit. Morcoveata se incepeiincazi si se lina de taica-\u, liri {a se rilcire,r.ca. Ghetele il rod. degetele i.e sucesc. cele mari i .e umfli Ia capele ca nii;re ciocinage, dar e) nu zice nici pis. Daci doboari weun iepure de cum rese la vinetoare. domnul Lepic intreaba : siJ laqi la prima fermi din - Vrei drum, sau si-l dosegti intr-un tufi$ $i sil ludm deseari ? Nu, riticule, rdspunde Morcoveali, - bine il iau cu mine. mai Uncori .e intimpla si poafle o zi intreagi cite doi iepuri 5i cinci potirnichi. Atunci viri mina sau batista pe sub cureaua tolbei, ca si-$i odihneasci umerul amorlit. Iar daci le iese cineva in cale, arali sarcina din spinare, fudul, !i pentru o clipi uiti de povari. Oboseala il ajunge mai ales atunci cind tolba rimine goali 9i cind nu are cu ce se lud uli.

t E-.

Domnul Lepic i:;i ia bnielii, pe rind, la !iniroare. Ei merg in urma Iui. cera mai

sil a$tept, murmuri Morco- Zice gi-acum trebuie si gonesc dupi el. veafi, Daci incepi ziua prost, iti meige prost pinl seara. Aleargd, tdticule, asudd. scoate sufletul din ciine, poartA-mA dupd tine pin, mi s-or muia oasele, da-i to! degeaba. Deseari tot mofluzi ne intoarcem
acasi.
De

Donnul Lepic mai sare un pirleaz. \e carrte )r prrn lucerna tle rl,lu'r mlrc r"rare si nu dibuie de asti dati vreuu urccheat.

Cdci Morcoveala are nrpte iuperrrilii


fiece datd cind duce mina la cozoroc,

copilireSti.

incremene$te, nibu$il de emolle. Isi scoate 5apca.

uiteJ pe foram adulmecind, cu pirul zbirlit 9i coada leapdni. Domnul Lepic se apropie incetitor, cit mai mult, cu patul pu;tii in scobitura umirului. Morcoveali
un prim val
dc

cum Morcoveali iti pune $opca pe cap sdu face un salut pitld-n pdmint, domnul Lepic di gret sau trage in plin. Morcoveali recunoagte singur : srstemul esta nu se prinde intotdeauna. Daci repeti mi$carea prea des, ea rdmine fdri urmiri, ca 5i cum norocul ar obosi si tol rispundi la aceleagi semne. Iar Morcoveali, cumpitat, le rire$te,9i astfel izbute$te aproape de fiece datd.

Atunci, ori i9i iau zborul niqte potirnichi, ori ligneste vreun iepure. gi dupi

aici. ii spune uneori - A)leapti-mi domnul I epic. Eu ma abat nilel prin aretura asla.

Morcoveale 5e opre)(e locului. inciudat, 9i intepeneste apa sub dogoarea soarelui. Se uita la taic6-sau cum calca aratura in lung $i-n lat, brazdi cu brazdS qi bulgdre cu bulgire, parci netezindul cu grapa. cum scolocelte cu leava pu5rii prin toate tufele, scaielii Si miriciniqurile, in timp ce pini 9i Pyram, dornic de un pic de umbrd, se intinde la pimint, gifiind cu

ce rizi

care nrci n-a apucal .a sc rdceasci qi apesindul pe burta bilaie ca sd stoarcl dintr-insul cele din urmi necurigenii. Da'de
?

Ai vizur ce lovituri ? inrreabi dom- Leprc. nul crnlinnd in miini un iepure

ci multumiti mie I-ai dobo- rAspunde Morcoveatrd. rit, $i, mindru de noua-i izbindi, ii dezviluie increzitor metoda sa.
Pentru
Ce spui ? face domnul Morcoveqld. nlctooata.
.

Lepic.

HT l-N-as putea

spune

ci

nu mi-n$el
I

limba de-un cot. ..Degeaba. nu-i nimic pe-acolo. ginde$te Morcoveali in sinea sa. Aga, dd iama prin urzici, croieqte, prdpide5te ! Si fiu cr.r iepure. la adipo.r. intr-o vizurni sub frunze, nici dracu' nu m-ar clinti pe-

Dounul Lepic :

asa
e

ar$ifi l"

$i bombane. , L prc.

afurisindu-l pe domnul

Daca lir la faima ra de baiar de;repr, nu re sfAruie\c sa indrugi gogorile aslea de fala cu allii. Ti-ar ride in na.. \umai daca nu cumva iii bati joc de taicd-tdu. Morcoyeald: Zau ci nu. riticule. larri-rri. tu Ji dreptate: sint un nitiriu.

Haide, lasi fleclreala, nitifleali

MUSCA

scuturindu-l de zor,
muscA

parci asculti gi strigl domnului Lepic : - Stii, titicule, cred ca mi-a intrat o
in ureche. Domnul Lepic : Scoate-o, bdiete. Morcoveald:

il

trage afare, apoi

Morcoveala, care ridica Docair din umeri. convins ci e un mare prost, merge iarA in urma lui taice-seu, plin de zel, cdznindu-se sA pune piciorul sting ln cilcetura piciorului sting al domnului Lepic ai intinzind pasul de parci l-ar fugdri un capciun. Se odihneyte doar cit rupe vreo murd. vreo pari pddureali ori nigte porumbe din cele care fac gura pungd, albesc buzele $i potolesc setea. Dealtfel, intr-unul din buzunarele tolbei duce plosca cu rachiu. Hai o inghititura, hai alta - dd gata aproape tot rafiindce domnul Lechiul, de unul singur,

Vinitoarea continua

li

ating. Aud doar cum biziie.


Domnul Lepic: Atunci las-o sA moare, Morcovecld:

S-a bigat prea la fund 9i nu pot s-o

pic. imberat de vinrloare. uite se


ceara.

mai

fuz. Morcoveald golegte plosca Iicindu-i de petrecanie $i ultimului strop, cu care

Nu tragi o dusci, tAticule ? Vintul n-aduce decit un mormeit de re-

$i daci plodeqte, tSticule, dace-si face cuib ? pomnul Lepic: Incearci s-o strive$ti cu coltul batistei. Morcoveald: Ce-ar fi si torn nilel rachiu s-o inec ? ^ Imi dai voie ? Toarni ce wei, strigi domnul Le- dar pic, lasi-mi-n pace ! Morcoveaii lipegte buza plogtii de ureche gi-o golegte pentru a doua oari, se fie la adipost dacd domnului Lepic i-ar trece prin minte si-$i ceard partea.
ajungi din urmi : t5ticule, nu mai aud musca. Cu - $tii, cd siguranlS a dat ofiul popii. Atita doar
c-a

$i indad strigi
biut rachiul.

voios, alergind

sA-l

abia ll imbiase pe taici-su ii, amelit, intinde iar pasul dupd el. Pe nea$teptate se oprste in loc, virA un deget in ureche,

PR

I}1L L SITAR

Unul dintre sjrarl se nAruie cu pliscul inainte, iar ecoul poarta cumplita detunilura in .'elc p.rtru eo luri a.( padu't.. lrinra.
piept mirosul de pulbere. Pyram sose$te in goana,
veSte, dar de obicei.

Morco\eali riJrca :.itarul ( u aripJ il rinrurd biruitor in aer. rr,ge in


lisindu.l
nici nu se grdbegte mai mult

colea. spune domnul Lepic. E - Stai locul ccl mai bun. Eu umblu cu ciinele prin pidure pi .tirnim sitarri ; cum luri pil, pil, ciule$te urechile $i casci ochii. Sitarii au sd zboare chiar pe deasupra ta. Morcoveald fine arma in miini. Astizi vd rrage penrru intiia oarii inrr-un.irar. Pini acum a doborit cu pusca domnului Leprc o prepelili. a Jumulir de penc aripa unei potirnichi in zbor pi a leiar \a-i scape
:

urmi pe domnul Lepic, care nu

in zdboca

,,Aproape ce n-o s6-$i creadd ochilor", ginde;te Morcoveale, pregitit se culeagA

Domnul Lepic di insi la o parre crengile unui tufit, iese la iveali 9i zice liniStit llului .iu inca in!aluil de fumul impu)ce-

laude.

tunl:

Prepelila a impu$cat-o la pemint, sub nasul ciinelui. La inceput se uita la ghemotocul acela de culoarea lirinei, fird sdJ vadi. DA-te ni{el indirdt, l-a sfltuit dom- Lepic, nul etti prea aproape. Firi voie. Morcoveaia a mai fAcut un pas inainte, a ochit $i a apdsat pe tragaci, cu buza levii aproape lipita de cocolosul cenu$iu, pe care l-a amestecat cu Frina. Pe urmi n-a mai gisit din prepelip sfirrecati decit niste pene qi un cioc insingerat. Cu roare aceslea, doar doborirea unui sitar sfinle$te faima unui dnar vinAtor, $i seara asta se veste$te hotdritoare in viala lui MorcovealS. $tie oricine ci amurgul te amigeste. Lucrurile igi invilmdSes- liniile nedeslu$ite. Biziitul unui tintar spintecd linigtea ca un tunet. Morcoveale, tulburat, ar rrea .b treaca odata pe\le aceasta incercafe.

un iepure.

amindoi

Ce dumnezeu nu i-ai doborit


?

pe

cIRLIGUL DE UNDITA

Murco!eala .e apucd .d curer: pe5ttj pe care r-a prins : lini. ropioare. ba chiar ;i bispintecA $i le pocne$te sub c6lcii bigicile pereche, strivezii. Aduna malele pentru pi5icii. Furar de rreabi. roboteple de zor, aplecat pesre gdleata albil is .pumd. bdBind de seami si nu \e \tropeasca. Doamna Lepic vine sd arunce o privire. Bravo | \pune ea. A.rizi ai prins

bani. Le rizuie solzii cu cutirul, apoi ii

prinrre srejari. Morcoveali ii ia in catarea armei. ca sa-5i mai deprindir pulin ochiul. gterge cu mineca abureala de pe lea!a. Fr,unze urcate /burda fa rA 1inra. incoace
$r

Sturzii inturnali de prin lirezi lisnesr

- de-o minciiricd pe crnile. Vezi ce pesle poJi fi indeminaric cind vrer'l Il mingiie pe grumaT 5i pe umeri, dar cum trage mina, izbucne$te in fipete de
durere.

Un cirlig de undild i . oegetulul.

s-a

infipt in virful

pedurea fremedndA. Pi!, pi!. pit, aude Morcoveala. intocmai cum il prevenise domnul Lepic, dar atit de incet, incit nu crede ci vin spre el. Ochii ii tug in toate pirlile, liri astimpir. Zaregte douS umbre lunecindu-i pe dea.upra capului )r. cu parul puprii proptir in burre, trage in aer, la nimerealA.

Intr-un tirziu, doi sitari, cu zborul ingreunat de lungile lor pliscuri, se inalld 5i se iugiresc dragestoqi, rotindu-se peste

lncolo.

Erne.rina apare. rn.fuga. dupd ea Feli\. cuflnu 5t oomnut Leprc. Ia se vedem ! spun ei. Doamna lepic srringe degerul inrre gcnunchr. drn care pricini cirligul se infige pi mar adinc in carne. Felix 5i Ernestrna o suslrn. rar domnul Leprc i-apuci pi-i ridici bralul. asa ca roli por .a-i \aLli degetul. Cirligul ia stripuns degerui dintr-o parte In atta. Domnul I eprc incearci .al \coale. . - Ah, nu, nu a9a ! fipi asculir
ooamna Leplc.

Inrr-ade\;r. intr-o parte rirIul. rar in cealalte indoirura ca o bucla nu lasd cirligul sa iase. Domnul Lepic isi pune ochelarii. Drace i face el. Ar lrebur rupr. Cum si-l rupi insd ? Sotul ei n-are cum '5 apuce cirliBul 5i. la cea mai micd incercare, doamna Lepic sare in sus 9i urli. Cum. adi.i. \or \j \mulge inima. riala

I Pdi cirligul ista e olel de soi. Hm. mormirc domnul Lepic. atunci - .rF\rrt .leocr'rl rreh,,ie Iti potriveste ochelarii, scoate briceagul $i se apuci si plimbe pe deget tdi$ui tocit al lamei, intii ugor de tot, abra atlngind pielea. Apoi apasd. E numai brodin
ea

boane de sudoare.

Au

doamna Lepic, $i

Au

Di

singele.

muri.
trna.

toli

Au

cei de

! ie

fat,

viicireste
se

pic. E palide ca o lduze $i, mindrd ca a trecut printr-o mare primejdie, line la vedere degetul legat cu grijd. cu o cirpi. Biruindu{i o rimisip de durere, le suride celor de fala. ii lini)le)le cu citera rorbe )j-i spune blind lui Morcoveali ficut si pitimesc, biiela$ul - M-ai mamii. Dar te iert, nu-i vina ta. Niciodati nu;a vorbit a5a. Morcoveali, uimit, ridicd fruntea. Vede degetul maici-si iniegurat intr-o cirpi curati ti legat cu ale, gros $r petrai, ca o pepufe de copil sirac. Ochii i se umplu de lacnmi. Doamna Lepic se apleaci spre el. Biiatul dA sd se l'ereascd dindirdtul braqului indoir, La de obicei. ln .chimb, marca-sa, mirnnimoa,;. i .arula de lali !u toli. Morcoveali nu mai pricepe nlmlc.
:

cutre-

Plinge pe rupre.

- Mai repede, titicule ! spune EroesIa nu te mai prosti atita ! se otirigte - la Felix maici-sa.

Domnul Lepic i5i pierde ribdarea. Briceagul slirteci, feristruie$te la intimplare, iar doamna Lepic, dupi ce a murmurat : ..Mdcelarule ! Micelarule !", din iericire,
lesinA.

Morcovcali hohotcgtc qi mai gi. ci prost mai e I Poti si juri ci-l - Tii. jupo:ric cineva de viu, spune doamna Lepic cdtre vecinii induiosali de atita buniIAIE.

- crezi oare asa de haini Mi

Daci-fi spun c-il trecut,


?

ci

te lefl

Ea Ie di cirligul de undild, pe care ei il (ercelea/r. curio)i. cu^tolii. ['nul /ice c6-i

fa$ 9i innebunit, ciopirlette, scormone$te pfln carne )r ialil ci d n de8elul care nu-i
decit

Domnul Lepic nu scapi prilejul. Alb

cirlig numirul 8. lncetui cu

la

pe scari, cu capul in miini, gi cauti si-$i lxmurea.cd intimplarea. De bund seami cd rrind . azrirle undila mai depJrle. cirligL"rl i-a rimas prins in spate. ,,Acum nu mi mai mir ce nu trigea pettele", i$i spune el. Asculti vaietele maici-si si la inceput nu-$i prea face inimi rea din pricina lor. Parci ei n-are sA urle cind o si-i vie rindul, numaidecit, ba incd ii mai 9i, cit l-or line puterile, pind o si raguseasca, astfel ca maica-sa se se creadi rAzbunate cu un ceas mai devreme Si sd-i dea pace ? Vecinii, atraqi de larmi, vor se-l descoasa.

uf! in ,remea a5ta. Morcoveald - nimrc. La primul tipat al maici-si a $i gters-o. Sti

ranA singerindi cade Si cirligul.

incetul, doamna Lepic i5i recapiti ufurinla vorbei 9i incepe si turuie, povestind tuturor intimplarea. Ah I De nu mi-ar fi aqa de drag, l-a5 fi omorit pe loc. Aiurisifi unealtd ;i cirligul ista. Credeam c-o sd-mi dau duhul din pricina lui. I-rne.tina e de p6rere .i rrebuic ingropat undeva departe, in capetul grddinii : .i-l puni intr-o groap.i pi si bituceasci bine pimintul desaupra. Ba deloc ! sare Felix cu gura. Am - pistrez sd-l eu. Vreau sd prind peste cu el. Asta zic ai eu cirlig cAlil in singeLe ma- \a pr nd I O gro/amer I Ce mai pcsti o vie ! De-iia barosani, si nu-i poti duce irl

afl9 pricina.

tace milc. 5i-a"tupa urcchile. ri .cdfirlia-i rogcovani se face ncvizuti. Vecinii se ingiri in capul scirii ti atteapti sA

tl

Ce s-a intimplat, Morcoveald

Si-l zgil!iie pe Morcoveala. care, buimac li acum ci a scipat firi chellineali, \e inlrece cu pocainlir- scoat( ni)(e gemele rigugite 9i varsi lacrimi cu nemiluita, sciLdindu-qi pistruii de pe mutra lur cea sluti, obiqnuiti cu scatoalcele.

brate.

ln

cele din

urmi

se iveste si

doamna Le-

I
I

tu.

B,{\LTLL DE ARGINT

Doamna Lepic : Motco,'eald:

N-ai pierdut nimic, Morcoveali 'l Nu. mimico.

Doamna Lepic : ginde$ti

De ce te gribe$ti si spui nu,

? Cauti-te intii prin

firi si te
buzunare.

ci naSu-tiu, care ili cautA atita in coarne. d l"udil .c-l ci)rige )i ci o \a .c qupere, aga? Morcoyeald: Lasi, mimico, o si zicem ci l-am cheltuit ca se-mi fac;i eu un gust. Ce, trebuia s, stau sd-l pizesc toati viala ? Doanna Lepic: Grrrr. pocrtanie i Nrr trebuia sa pierzi binulul Si nici si-l cheltuieqti aga, de capul tiu. Nul mai ai, le prive$te ; apucA-te ii
pasi

Ia te uiti ce-i merge gura ! $i eu sinl buni, stau si-l ascult. Va s.1 zici pulin iti

Doanlna Lepic:

cauti-l, gdse$tel, scoatel din fabrici,

Morcorcald: Isi inloarce buzunarele pe dos Si le pritt \tc Lun atirnd ta nisle wechi dc mdgor... Ah, da. mdmico ! Hai, dd-mii.
Doamna Lepic: Ce sili dau ? Va sA zicA tot ai pierdut ceva ? Eu te-am intrebat aqa, din intim

plare, 5i uite ci am ghicit. Ce-ai pierdut Morcoteold: Nu $tiu.

treaba ta. Hai, $terge-o, destul cu vorbiria. Moraoreald: Da, mimico. Doamna Lepic: Ia isprivegte cu,,da, mdmico" Asta $i nu mai face pe de$teptul : vai de tine de te-aud cumva llliind,5uierind printre dinli ori ficind-o pe surugiul liri nici o griji ! Cu d-astea nu se prinde la mine. II

Doamna Lepic: BagJ dc scama ! flti gata .i trrgi iar o minciuni. Ai qi inceput si bali cimpii. Nu te pripi. Ta ti. ce-ai pierdut ? Nu cumra titirezul 'l Morcoveald: Da, sigur. Nici nu mi mai gindeam la el. Da, mdmico. titirezul. Doamna Lepic:

l-am lLlat siptimina trecute.

,,Da mamico. Nu-i titirezuL. Doar fi

Morcoveald: Atunci, briceagul. Doamna Lepic: Care briceag ? Cine li-a dat lie briceag ? Morcoreald: Nimeni. Doamna Lepic: Ei, biiete, ata n-o scoatem noi la capit. Sintem sin' S-ar /ice ca te bag in 'perie1i. guri 9i uite ci eu te iau cu binigorul. Un copil care line la mama lui n-are nimic de ascuns. Pun prinsoare c-ai pierdut bdnulul Ala de argint. De ttiut nu $tiu nimic, dar sint siguri. Si nu tigiduie;ti. Se vede

Motcoveali se plimbd cu pa$i misurali pe aleile din gredine. ScinceSte. Cauti putin ti se smiorciie o grimadi. Cind simte cil vede maici-sa, se opre$te in loc sau se apleac.i de scotocette cu degetele prin micrig, ori prin nisipul mdrunt. Cind socoate ci doamna Lepic s-a dus, nu mai cauti. O porn()te mai deprrle. numai d( [ormd. cu nasul in vint. Unde naiba si fie bdnulul de argint ? Pe sus, prin vreun copac, prin vreun cuib ?
gisesc aur.

Sint unii niuci \are nu cautii nimi( ti

Asta-i lucru $tiut. ln schimb, Morcoveali. de s-ar tiri $i de-a bu$ilea, n-ar facc decit s5-$i toceasci genunchii 5i unghiile degeaba, liri si giseasci micar un ac. Obosit si tot umble ata, dupi car verzl pe percli, Morcoveati se lasi piguba$ $i hotir:rlte .5 rnrre in ca:,a. .J i'.odea.ca in
ce ape :.e mai scald:t maird-.a. Pnrte ca s-a potolit ii. daci vede ci el nu gise$te banuiul, se lasi 9i ea piguba5i. Doanna Lepic insi - ! niciieri. Mlftico, mimico o strigi el sfios. Ea tace chitic. Abia ce-a ie5it din odaie. lisind deschis sertarul de la nisuta dc lucru. Iar printre gbemele de lini, andrelele, mosoarele a)be 9i rogii din sertar, Morcoveafi zire$te cifiva bani de argint. Prrca imbatrincrc acolo. Ai zice cit

dupi

nas.

Mimico, era banulul meu. Mi l-a dat na.Lr' Juminica. Daca l-am picrdut. a5a-mi trebuie. Nu-mi pare bine deloc, dar o si-mi

Morcoveald:

treaci. Apoi, ce mare scofali un binut


acolo ? Unul mai muit sau mai puiin
:

turi ghemclc. $i-apoi, cum dorcdegti 'l Cu accl singc rccc carc nu-l pirise;ite decit in cine $tie ce imprcir.!riri deosebrle, Morco\crlr inrinde min.r holdril. )Lerpele$le un binut 9i o ia din loc. Frica de a nu fi prins asupra i'aprului ii alungi )1,\Lri3h. r(mu)Lc le. grndul prrmeldro. Llc a.c into.rrcc L mr.a J< lucru.r maici-si. lese glonl pe u$ir, stribate aleilc, alegc un loc potrivit,.,pierde" banul, il pocneyre cu cAlcilul de-l infundn in pjminr. apor.c trintette pe burti $i, gidilat de ierburi pe la na.. \c tiri)l( incuace pi ineolo. dupj cum i'r rrizlre. in ucrrlrr rcrrgulare. inlocmal ca atunci cind tc rote$ti, cu ochii legali, in jurul unui lucru ascllns, iar cel cirrc conduce aceasti loaci nevinovati se bate ingfllora( (u palmele pe pulpe )l ilrigi: ,.Pizcu I Foc !Foc !"
III Morcoteald:

sau opt banLrlr. Greu dc numirat. Penlru a\ta ar lrLbui .J ri.Lorni :crttrul, .J \cu-

lre/lll dln r,,it dLr.tr din an in pa;tr yi rostogolili dt ., i.'lnte dinrr un co11 in a1nr1. lira .i l. lrni iinc\t \ocotetld. Por se lie trei ir ror alir de bine parrLt
dorrrl.

delde. Pistreazd-ti binutii. Sint ai tij amindoi, $i cel de la na$u-tiu, $i cel pe care l-ai gisit sub pir, daci nu cumva lil cere pigubatul. Cine si fie? Imi tot frimint mintea, dar degeaba. Tu ce crezi?
Morcowald: Zi\ dacir $tiu, fi-apoi pulin inri pasi: red cLr miine. Sdrut mina. mrnlr\'o. )l
nrullumesc. Doamna Lepic: Srai nilel! Si daci-i gridina,.ul? Morcoveald: Sd dau o fugi sa-l intreb'l Doamna Lepic:

f.r :,rrr ei'it benr.l in .e.rl,lrJ \J 1i J tr Dcgcaba 1i am tot spus siJi gole$rr buzu narele atunci cind te schimbi. Am !rur sa{i dau o leclie. Te-am lisat si cauii ca sa lc-nveli minle. Dar .c vede trcrha cJ ( ine cauti gisefte, caci acum, uite, ai doi binuli de argint, nu unul. lati-te bogat. Totul . binc cind \c sfi!)c)le .u brrrr, insu si $tii de la mine ci nu banii adlrc fcricire. Morcorcald: Pot sa mi duc la joaci, mimico? Doamna Lepic: Sigul ci da. Joacd-te acum, pini nuJi trece vremea. IaJi $i binulii. Morcoveald: Oh, mimico, unul mi-a.jLrnge 5i chiar te rog \a-l pislrezi tu pind mi-o lrebui. Doamna Lepic: Nu, socoteala cinstita e prietenie de ni-

Mimico. mintico, I,am gisit.


Doamna Lepic: Si eu l-am gesir.

MotcoIeald: Cum aya ? Uite binulul. Doamna Lepic : Uite-l colea.


MorcoveaTd:

Asta-i buni I Arati-I.


Doamna Lepic: Arati-l tu. Morcoreald: Aratd banul. Doamna Lepti |

palmd 5i thibzuieste ce rci.\rundd. Ciudat ! Tu unde l-ai gisir. mimico ? Eu, aici, pe alee, la ridicina pirului. De douizeci de ori am cilcat peste el pind siJ vid. Lucea. La inceput am crezut cd-i o bucatir de hirtic, o.i vreo viorea alba. Nici nu m-am ostenrt si n]-aplcc. Mi-o ii cizut din buzunar intr-o zi crind m-am tivilit prin iarbi. Ia uiti-te, mimico, si vezi unde se pitise holomanul, in ce birlog. Mi-a dat de furcd, nu gluml, poate si Je lauoe cu asta ! Doamna Lepic: Nu zic ba.

ci. Mar(oteald ii

,r\t fc al ii ,ikttirc)t, it1 fdic. yi

Nu pl(cJ. pri.lcu. ajutj-mr ;r ru un pic. Pe taici-tu nu-l putem binri ci umbli fitl b5g.rre de .eami cu banii, doar e om in toati firea. Sori-ta i$i stringe economiile in pu$culifa. Frate-riu n-drc cind sa mar piardi banir: pi.a9a i:,c duc printrc degete. Adici, eu sa-l li pierdutl

Ia si ne gindim noi.

MorcoNeald:

Aira m-ar mrra. milmico. fiindcd lrr e)ri ordonati in toate.


Doamna Lepic:

De, o ma! pat ei $i oamenii mari, nu numai copiii. In sfirtit, vid eu. Oricum, asta mi prive$te doar pe mine. S-o lasam baltl. Tu nuli mai bate capul, hai, fugi la joaci, dragul mamei, dar nu te depirta prea mult de casi. Eu mi duc s-arunc o privire in sertarul mesei mele de lucru_ Maraovcald. rare o st zbughiv, se intoatce si fAce ciliva pa$i dupd maicd-;a. ln cele din urmd se hottirdtte brusc, o ajunge din urmd. ii trece inaint?. 'c inlepc4( e in laB ai ;i-i lntinde in tdcere obrazul.

Doantna Lepic: Cu ntina dreaptd ridicatd ameninlate tidpra rntad. Te Stiam mincinos, dar nu in halul dsta. Acum minli cit $apte. Mergi tot pe drumul asla! Azi furi un ou. miine un bou! Si dupi asta o omori pi pe maici,ta. Rdsund prima palmd.

IDEI PERSONALE
-,i

s s

lipsa doamnei Lepic, Morcoveali le impdrti$ette ideile sale. mine, spune el, laptul ci etti - Pentru neam cu cineva nu inseamni nimic. A$a, de pildi, tu $tii cit te iubesc, tAticule! Or, eu nJ lc ilrbe\! fiinqci e.ri tatil meu; te iubesc fiindci e$ti prietenul meu. La drept rorbind n-ai nici un merit ci e$ti tatil meu, dar prictcnia ta o privesc ca pe o inalti favoare c care nu-mi e$ti indatorat $L pe care mi-o acorzi cu dirnicie. Haida{e! lace domnul Lepic. - T) rr nc mir,. ,1,. n- min-) inrreabi - gi Ernestina. Felix E tot aia. rdspunde Morcoveale. Nun'ai intimplarea r-a facur fralri mei. De ce v-ag fi recunoscitor pentru asta? Cine-i vinovat ci tustrei sintem de-alde Lepic? Nu vd puteti impotrivi in nici un fel lucrului ista. A'adar, n-are nici un rost sd vi rimin indatorat pentru o inrudire in-

Seara, domnul Lepic, Felix, Ernestina $r Morcoveafi se string in jurul ciminrrlui in carr arde o bll rrugb crr ridacini cu tot. )r crle patru \caune ale lor se leagena pe picio"rcle di'r ralii. Srau la rai[as 1i, in

tu rdu in cuvintele mele? i-o - Ce vezi intoarce Morcovea!i. Nu-mi ristAlmicili gindurile! Departe de a fi fdrd inimd, eu vA iubesc mai mult decit !i .e pare \oui. Dar aceasta afectiune, in loc si lle banald, pornila din in.tinct >i depr int!ere. c'te constienti, rafionali. logici. Logic5, iate termenul pe carel cdutam. cind o sd te dezbari tu de nira- deOare vul a lblosi cuvintc al ciror inleles nuJ cuno$ti, mormeie domnul Lepic, ridicindu-se sd meargi la culcare, $i sd tot cauii, la virsta ta, si fii mai cu mo! decit ceilalli? Daci bunicul vostru, reposatul, m-ar fi auzit indrugind doar un sfert din palavrele tale. mr-ar fi aralal pe loc. cu un picior in fund qi una dupi ceafd, ci nu-s decit fecioru-su. )r noi cd \a mai treaca vre- Vorbrm glisuie$te Morcoveali, cuprins deomea, dati de neliniSte. t si m,i bine.i racr din guri. i-o releazi dor-rnul Lepic. care line o luminare in mina. $i pleaci. Felix il urmeazi. ne vedem cu bine, bdtrine! i-a- Si runci el lui Morcovcali. Dupd Felix se ridici ;;i Ernestina ti

volllnlari. Eu vi mtrllume.c doar. tie. f'ate. pentru ocrotirea ta. )r lie.5urioara. pcntru gri1r plind de tolo. p( care mi-o

Po.tt
dstea

Inclntillt \pu ne reI X. De unde-o mai fi scolind cugetirile nizdrivane? se minuneazd Ernes-

tina.

Toate astea, urmeazA Morcoveali, le -spun in generdl. fera \e dau oume: iar daci mimica ar fi aici, le-at repeta $i de
1at5 cu ea.

Nu spui tu povegtile ori, zice Felix.

astea de doui

murmura cu un aet grav: Buni seara, dragul mcu prieten! Mor corelli rimine .ingrrr. den'ump6nlt. leri, domnul Lepic il sfituia se se deprindi sI gindeasci: ,,Ce-i aia: zice lumea? Cine-i lumea? Lumea inseamni nimeni. Prea repeti ca un papagal tot ce-auzi de la al1ii. lncearci si gindegti tu, cu capul tiu. Folose$te idei personale in vorbire, chiar dace la inceput nu ai decit una singuri." Vizjnd ci la prima incercare de acest fel toli i1 privesc piezi$, Morcoveati inibusi focul, inqiri scaunele la pe.ete, face o plecdciune citre penduli )j .e duce.5 se culce in od"ia in care dd scara pivnilei. numitir din pricina asta odaiu pirnilei. Odaia-i rlcoroasi $i plicuti vara. Vinatul se pistreazi lesne acolo o saptemina incheiatd. Ultimul iepure doborit singereaze cu botul intr-o strachine. Mai sint acolo niqte coguri pline cu grAunte pentru gdini, gi Morcoveali nu se mai saturi si tot rescoleasce grAuntele, infundindu-fi miinile pini la cot in ele. De obicei, toati heineria familiei, atirnata in cuier. il inspermint6. Ai zice cd-s nigte sinucigagi, care abia s-au spinzurat,

!4
-dfl S!^r

e;
fiv N

4
4*

fls

,&\

"

lfi

a\ind mai intii grija sa-ii inlire gherele, in


ordrne. pe polila de deasupra.

coarea lespezilor de pe jos. Se viri in a|rernur >i. cu ochii pironrli la tiuhucelc d< ip.or 9mg6. contlnua sa,)r dezvolte idejle personale, numite asrfel fiindcd trebuie si le pdstreze doar pentru
slne_

schimb, asti-seari nu se mal teme. Nu mai scotocette cu privirea pe sub pat. Nu-l infricoqeazi nici luna, nici umbrele, nici p||1ul drn gradinir. \jpat acolo parca anume pentru cine ar avea chef si se arunce intr-insul pe fereastri. I-ar fi frici daci s-ar gindi ci-i este fiici. dar nu se mai gindesre la asta. Si-a pu. (inra)a dc noaplc )i uita ii pi)casc,l numar pe cilciie, ca si nLr-l pitrundi ri-

In

La inceput, copacii iqi zbuciuma crengile subliri, amu(ind pisiretul, amutind mierla ce zvirlea o noti la intimplare, ca un bob de mazire crud, turtureaua pe care Morcu!eali o ztrrse adrneauri rlrsindu-5i in rafale gunguritul din gupa-i pestriF, $i colofana cea nesuferiti, cu
coada ei co!ofeneasci. lungr.

Apoi, pentru a-gi infrica vrijma$ul, purced \i-$i framinte bralele vinoa.e )r
Tichia vinelie i$i poarti inainte nivala-i
lenevoasd.

Incet, incet, se boltegte peste tot cerul. Alungd azurul gi astupi orice locaor pe unde poate petrunde aerul, vrind parci si-i sufoce pe Morcoveala. Uneori ar zrce

ci, istoviti de propria-i povari, tichia


slrsle.

FURTUNA FRUNZELOR

asta e gata sA se privale peste sat: dar se opreite la vreme deasupra clopotnilei, te'mindu+e ci \irful ace\tcia ar purea \d o

alti

Uire-o. e atir de aproape. ci. fA rA \reo ameninlare, incepe panica, izbucnesc

cind MorcoveaF
teasca.

S-a scurs

frunzi din virful acestui plop uria{i. Cu gindurile aiurea, agteaptl si se clin-

o buni bucati de vreme de iscodei;te visitor o

Copacii pi-amestecd minio;i umbrele nedeslupite. in care lui Morco\eali i se nazare ci rede cuiburr pline de ochi rorunzi ;i ciocuri albe. Vidurile lor se incovoaie qi

lrpere.

.e

Ai spune .i-i tlrsprin.d de plop fr ca tri-ieste o viali a ei, singuratici, liberi. In liecare zi se aure$le sub prima gi ultrma razi de soare. A rimas aga de la amiazi, incremeniti,
fiunzi,

parci moarti. mai degrabi pati

decit Si Morcoveati iqi pierde ribdarea, supimt, cind in snr$it ea lace Lln semn. Dedesubt, o fiunzi apropiate face acelagi semn. Altele il repetd, il impirt5$esc frunzelor invecinate, carel trec cu graba mai departe.
ivegte marginea unei tichii cafenii. $i plopul a si inceput si se cutremure. Se caznette parci si urneasci din loc, si piturile grele de aer impingi

rndreaptb. ca ni5te capele treTtte pe neJ)reprare din piroteali. Cirduri. cirduri, frunzele i5i iau zborul, se abat inddri( )i. lemAroarc, imblinzite, incearca ri se prinda la loc. Plipindele frunze de salcim.uspini. cere ale mc.reacanului juprrit se tinguie, cele ale castanilor !uiera, cele :rlc curcubelicii calariroare.e fugirr\c intr-un freamit pe zid. Cera mai incolo. merii bondoci ili .cuturi poamele, care cad bufnind surd la

semn de primejdie.

cici in zare se

carel apasi. Nelinirrea lur cuprinde l'rgul. un.teiar. castanii, $i toti copacii din gridini prind .ili faci semne. Llinduli dc tlirc ci mrrginea de.lrrlira \i inlunecara d tichiei e impinsi inainte iii se laiegte tot mai mult pe
cet.

in liiuri

Pulrn mai departe. tufele de coacaza singereazi picuri roqii, cele de porumbe picLlri cerneald. $i departe de tot, ca imbitate, verzele mi5cd din urechile lor de mAgar, iar cepele miniate se izbesc intre ele, spirgindu-gi miciuliile doldora de seminJe. Ce si fie? Ce toani? Ce inseamni asta? Nu tuna. Grindina nu bate. Nu fulgerd;i nu cade strop de ploaie. Noaptea asta tecuti in miezul zilej, carel innebuneste $i-l insplimintA pe Morcoveale, este intunecimea vi.ieliei de sus.
soarele ascuns.

plmint.

Acum tichia s-a intins peste tot,

sub

Totu{li tichia se misci. Morcoveali ftie

bine asta: alun..i :rir.u. iar norii in goani o \or dcfrr-i:i:.r pini la urnta. $i cl ilr. .i \JJ.' J-r', .. Jr..c. D<)i rLnp,rj intres cerul. uchia ii \trin-qa Ieasta )r-r apasi fruntea. Inchide ochii ti ea i se IasA
du^reros peste pleoape.

De manra nloa. da, mimico. Doamna L?pit: Ei, nu mai spune, s-o vid gi pe asta! Nu te cari odatd?
MorcoveaTd: Nu. mAmico. Doamna Lepic:

I5i infundii 5i degetele-n urechi, dar furtuna de alari pitrunde la cl in odaie cu ;ipetele ;i vijclia ei. $i-i culege inirna ca pe un petic de hirtie
cle pe

mototole$te, o face bol duce de-a rostogolul. li-o ASa ci Morcoveafi a mai rimas doar cu un bob de inimd.

ulifi. I-o stringe, i-o

Gura, cari-te, auzi'l Morcorcald: De ticul, tac, dar Doamna Lepic:

nu

ma

car niciieri.

Ia farfuria

asta

timp, auzi?
II

$i

cari-te

cit mai

ai

REVOLTA

Doamna Lepic;

Morcoveali, puiule,

$i du-te de adu-mi ojumarate de unt de la moari. Hai, di o fugd. Nu ne a$ezim la masi pini ce nu te-ntorci. Morcoveald: Nu vreau. mimico. Doamna Lepic: De ce si nu vrei? Te aiteptim, afa cum

fii biiar de rreabi

curati revolultel .lriga - Id uilJ{i-\ir. doamna Lepic pe scari, ridicind bralele. Intr-adevir, e pentru prima oari cind Morcoveafi ii spune nu. $i barem daci l-ar fi supirat cu ceva! Daci micar l-ar fi luat de la joaci! Nici pomeneali! Stdrea trintit la pimini Si trindivea, cu nasul in vint qi ochii inchifi in soare. $i acum, cu capul sus, o infrunti. Doamna Lepic nu mai inlelege nimic. ii cheame pe toli, ca $i cum ar striga dupi aJ ulor. Felir. r enili incoace .a - Frneslina. vedeli minunilie! Si vini pi tata, $i Agata. Nimeni sd nu lipseasci.
Morcoveali sri in mijlocul curlii, la distanli, mirat cd-i in stare si faci fali primejdiei $i de-a dreprul uimit ci doamna Lepic uiti si-l bali. Dar ceea ce
opresc.

Morcoveaie tace, din loc.

fdri si

se urneasci

ll-am spus.
Mot coveald:

Pini 5i rarii trecirori de pe ulip

se

Nu

vreau, mimico,

Cum adici nu vrei si te duci la moari? Ce vorbi-i asta? Te-a intrebat cineva?...
Visezi? Morcoyeald: Nu, mdmico. Doamna Lepic:

moare. Doamna Lepic:

nu md duc

la

Hm. eu nu nrai priccp nrmic. b.rierc. Du-te numaidctit l.r moaie si mi rducr o JumAtate de unt, ai auzit?
Morcoveayd:

.e petrecc c atit de grav. incit ea nu se mai simte in stare de nimic. A renunlat la gesturile ei obignuite de intimidare, la privired ei a.culila yi arzdloare ca un ac inro;iit. $i totu$i, firi voie, buzele i se dezlipc.r d( apa\rrca furier liunrrice, care i,/bucne$re $uierind

Am au,/it. Dar de du. nu


Doamna Lepic:

mi

duc

m-ascul1i. Morcoyeqld: Da, mdmico. Doamna Lepic: Nu vrei si asculyi de mama ta?

Nu cumva \ise,/ cul Ce-t Jsta.' t penlru prima oara in !iala ra cind nu \rei :a

buni, se viicire$te ea, l-am - Oameni rugat pe Morcoveafi, cu frumosul, si-mi dea o mini de ajutor. si laci o micA plimbare pini la moari. Ia ghicigi, ce mi-a rispuns'l lntrebali-l numai. Altfel ali crede

ci

ghicesc, iar Morcoveafd, tudlnca sa, e scutit si mai repete.


tesle la ureclle:

Toli

niscocesc.

prin atigop-

Blinda Ernestina se apropie gr-i

Bagi de seami, o si,fie vai de cozo-

nacul tiu pina la urmd. Fii ascuititor, ia aminte la ce-fi spune sora ta, fiindce iti
rea binele. Felix se crede la teatru. N-ar lisa pe nimeni si-i ia locul. Nu se gindegte ci daci Morcoveali n-o si le mai facA pe toate, o parte .lin reburr \ or pica de rniine in seama lratelui mai mare, cum e qi firesc. Mai degrabi l-ar incuraja. Nu mai departe Llecrl ieri il privea cu disprel. zicrndu-i giini plouatd. Astizi insi il socote$te deopotrivi cu sine 9i-l stimeazd. Topiie pe loc )i se veseleste grozav. into$ lumea pe dos, roste$te - S-aLepic. d,,Jmna cople)ite, a)a ca eu nu m5 mai amestec. Mi dau batute. Si vie aLtcine\ a \a imblinzea\c5 fiara a.ta fioroasd. lr la. impreun6 pe fiu 1i pe talil. Descurcal-\e cum or lul
\

in primele clipe pigesc in ticere. intrebarea cea de neinliturat zdbovegte. Morcoveald incearci se o ghiceascd gi cauti un rispuns. Acuma-i pregirit. Deyi gruzav de ./druncinar .ufleLe)te. nu-i pare rell de nimic. Ziua de azi i-a adus o emolie atit de puternice, incit nu se teme cd alta ar putea sA o intreaci. Si vocea domnului Lcpic. care in .firyir .-a hol;ril sa rorbeasce, il liniiteite. Domnul Lepic:

Ce mai aqtepfi ca sd-mi explici ultima ispravd cu care ai mihnit-o pe maicd-ta'l


faticlrle dragi. am.rat null in r'umpenA, dar toate au un capat pe lumea asta. Merturisesc: n-o mai iubesc pe mama. Domnul I-epic; Ce spui! $i de ce? De cind? Morcoreald: Pentru toate. De cind o cunosc! Domnul Lepic: A\tr-i rau. biiete! Spunr-mi mdcar (e
fi-a ficut. Morcoteald: Ar fi prea multe de spus. seami nimicl
Domnul Lepic: cam des. Morco"eald: Me scoate din Morcoveald:

spune sugrumat Morco- Titicule, vea1i. in plin zbucium, cici inci nu s-a deprin. cu toat< ace\(ea. daci vrei lu si m6 duc la moari dupa jumitatea aia de unt, pentru tine mi duc, dar numai pentru tine. Penrnr mama nu mi duc nici in ruptul capului. Se pare ci domnul Lepic e mai mult incurcat decit migulit de aceasti mAfiuD.rre. Nu re iimte la largul lui s5-si arlte

Iu

nu bagi

de

a.ll(l
unt.

auloriraler sa Llc pinntc. mai !u searni pentru o jumitate de kilogram de


Stinjenit, face ciliva pafi, apoi ridica drn umcrr. intoarce spatele pi intra in cr.i.
DeocamdatA lucruriie se opresc alcl.

Ba da. Bag de seame cA te imbufnezi

sirite sd-i aud pe toti zicind cA mi imbufnez. Sigur. Morcoveali nu-i in stare si poarte pici niminui. El se imbufneazd doar. Dali-i pace! Dupi ce-i trece, o si iasi din cotlonul lui, impdcat gi senin. Mai ales nu-i aritali ciJ luali in
seami. Eh. un fleac acolol larti-mi, titicuLe, ista nu-i fleac decit pentrll tata $i mama, sau pentru strdini. E adevirat, uneori mi mai $i imbufnez numai aga, de formi, dar te asigur cA alteori atunci nu mai uit jignirea.

ULTIMUL CUVINT

rnr .e intimpls:'iL turbel. nu irltceta.

5i

din obitnuinF, cit mai ales din

Seara. la cjnd, au tdcut cu

totii. nu atii

neali, iar nici nu s-a aritat. Isprdvind cu masa, domnul LLpic ifi .coale )er\elul. il aruncA lingi farfurie pi spune: Nu merge nimeni la plimbare cu

stinjedoamna Lepic, bolnavi la pat,

Domnul Lepic: Ba da, ba da, o fii pe pace. Morcoreald:

si uili tu ciciLeliie

astea,

Nu, nu. Tu nu $tii totul, tu stai a$a de pulin acasil


Domnul Lepic: Sint nevoit s, umblu. Morcoreald (cu siguranld in glas): Afacerile sint afaceri, tdticule. Pe tine te furd grijile, in timp ce mama, e cazul saJi

- pe drumuL cel vechi? mine

Morcoveata inlelege cA domnul Lepic a ales anume acest fel de vorbd, ca se-l poftea.c;l pc el. Se ridicd indati. a)aza \caunul la perete, cum face intotdeauna, !i-l urmeazi supus pe taicd-siu.

spun. n-are alt cal de bitaie in afard de mine. Nu mi leg de tine. Fire$te, n-ar tre-

mijloc? Domnul Lepic: Pb-i n-o rezi decil dout luni pc an. in \acanla. Morcoveald: . Ar trebui sd mA lati sA stau la internat $i in vacanll. Mi-ar prinde mai bine. Domnul Lepic:

si-mi dai un sfat. At vrea si triiesc departe de mama. Dupd pirerea ta care ar fi cel mai bun

pira::.:- nt:r ocroti. incetul cu inceiul. per:ir.: .i-nti c.ri. am siJi spun tor c. i-a intimplal in lrecut. Ai sa \e/r \rngLr dd.- :\d-ecrc/ )t Llaca am lrn_ere.de nllnle Dar acum, taticule, te rog
bui decit s-o

()l l(JtJr. \'J .- /i\J .r-.rl p.1,. avur chei de asta. In schimb re untlii in pene cind li aduci aminte de sinuciderea asta a ta neizbutiri. Ji-nchipui poate ci gindul morlii le-a ademenil nunrai pe
5r
ur.rc

_c;

unul ti-a$ simfi lipsa. Morcowald: Ai veni s, mi vezi, tdticule?


Domnul Lepic:
Morcoveatrd. Morcoveald:

Asta-i un privilegiu de care se bucuri numai elevii sdraci. Lumea ar zice ci te-am lasat in voia soartei. $i-apoi, nu te gindi numai la tine. Eu

tine. Ei, Morcoveale, egoismul ista o sa te Cuci de ripi. Prea tragi plapuma numai pe tine. prea te crezi buricul pAmintului. Morcoreald: T;ticule. frale-meu < fericil,.ora mea e lerrcrlA. )i daca inrr.ade!ar mamei nu_i place se ma cjcdlearcd. a5a cum .pui tu, atunct eu nu mal zic nimiL. Eh. ce )til lu, tu e)li.-.repin in ea:i;i rolr se lem de lrn(. tolr. chlar )l mama. ta nu Ooat( \a lrca nimica impolri!a fericirri tali. Si asla do_ vede$te ci sint 5i oameni fericili pe lunte.
Domnul Lepic.

Mai, g;gauld. cap p;lrar ce esri. judeci cu crubolele. Veli tu li.nu l cc are omul in adincul inrmii? gi prrcepi chia, rorle lu_ crunlel
Morcove0ld;

- ,Plimbirile de plicere costi

scurnp.

on. cel pulln! rncerc.


Domnul Lepic:

ln cr mi pri\c)le

pe mine. da. riricule:

Te-ai folosi de cdlatoriile tale de afaceri 9i te-ai abate nitel din drum.

, A\ta nu. Pin; acum m-am purlat [alJ oe ttne _ta l(t cum m-am purtal fala de fra_ tete )l de 5ora ta. a!ind grija sd nu nedlep_ lale\c pe ntct unul. Am \i fac ala pi de_a_ cum lnarnte. Morcoyeald: sa mi las de in\dlalura. Ia-ma , Atunci oe ta tnternat pc moli! cb nu_ml vad de carte,9i eu o si-mi aleg o meserie. Domnul Lepic: Ce me'errel V^rei poate s; le bag ucenic , ta un ctzmar, nu., Morcoyeald:
Prea rirziu, bietul meu Morcoveata. Am cheltuit. o groazA de bani ca si inve;i,
5i tu s-a.lungi sa batr pinqele? Morcoveald:

Domnul Lcpic:

Atulcr. Morcoreati priclenr. nu le mirj ^ grnol ta tenclrt. A5culti \orba mea: nicio_ datA n-ai si nj mai fericit decit esrr acum. Auzi? Niciodati !
MorcoNeald:

Frumoasd iigiduiah, Domnul Lepic:

srngur p nea $l aS Domnul Lepic:

Acolo,.sau

in aha parrc. Mi-ap cigriga


Il
lrber.

supune-te, c;le$te-te, a$teapti sA devil maJor )i \tapin pe \i,la ta. >i arunti, cl.,_ Drnorndu-lr. ltbcrtateJ. poli .i nr renegi )i si-1i schimbi familra- dacb nu firea 7r ioanele. Dar. pini lrunci. caule .a nu_li ta.i singe riu. inabu)!l,lr 5rmliminlele Si ui(i-te cu begare de \camj la uer din jur, chrar la cel u5ie:c in preajma ra; irr zimbr de .care multe on .51 Vet avea surprize consola_ roafe, te-aslgur. Marcoyeald: ,Au.-5i ceilalli necazL.rrile Ior. l;ra indo_ tata. L)ar pe er o si_i pling mirne. Azi cer dreptale pentru mine. Ollce.oarta e mai buni decit a mea. Am o mam,l care nu m5 tube$le t^l pe care nici cr n_u iubc.c.

Si daca fr-as \pune. relicule! cercat sd mi omor'l Domnul Lepic: Ei, le cam umfli, Morcoveatd. Morcoreqld:
Domnul Lepic:

ci

am

in_

. .- rll lnchrpul cum\a ci eu o iube.c? rzbucoe$te domnul Lepic, pierzindu-gi


raoqarea...

Jur ca yi ieri am vrul sa md spinzur.

ochii spre taici-siu. Privegte indelung fala lui asprA, barba-i deasi, in care gura s-a _ascu-n\ ru)inari parce de a fi .pus prea

La

aceste cuvinte, Morcoveald ridica

multe. lrunlea brizdata. creturile din Ju-

rul ochilor $i pleoapele lui lisate, ce te fac \a crezi ci umbli dormind. LIn timp. biiatul nu scoate nici o vorbi. Se teme ci bucuria lui tainici si mina asta pe care o apuci Si o line intr-a sa, aproape cu de-a sila, ar putea si fie doar o inchi-

Morcoveali bilibineite picioarele in mers gi umbli alit de $ui, incit pare coco$at.

Apoi stringe pumnul, amenintl satul alipit in noaple $i strigi, umflindu-se ca un aclor: Afurisitol o ficu5i gi pe asta! Te

pu1re.

Gitul lui Morcoveali e albistrui de jeg, de-parc, ar purta zgardi. In.li15it. Morcovrala ri.pindejte ln rur un miros ciudat, carc n-aduce defel a
mosc.

urisc!

spune domnul Lepic, - Taci, e mama ta, urmel pentru ca-i mama mea.

la urma

rispunde Morcoveati redeve- Oh! nind simplu !i previzitor. Nu spun asta


ALBUMUL LUI MORCOVEATA

infuleci la repezeali ceva, orice


sub mini.

Dimineala se scoali cel dintii, odati cu servitoarea. Iarna, sare din pat inainte si se lumineze de ziui !i se uiti la ceas cu miinile, pipiind arititoarele cu virful degetelor. Cind cafearLa gi ciocolata sint gata, el

ii

cade

3r!@,#
I

Cind este prezentat cuiva. intoarce capul., inlrnde mina pc rl.tn:rput. .c fate mlC. Indnlndtl-)l nlili"rrcle. il \Cilrplnil
peretele.

$i daci-i intrebat: Morcoveaji, nu vrei sd

se mire. Pe Ernestina ii pe Felix ii vede pozali in toale chrpurile: in picioare. apezali. inlbfolili sau pe jumitate despuiafi, veseli sau posomorili. in mijlocul unor bogate decoruri. Morcoveali? - $i Aveam ni$te poze de-ale lui, de cind - mic, raspunde doamna Lepic, dar era era atit de dregala$, ci cine le vedea mi le $r srnultsca J |l mi.1l. arr ca nu ml-a mai ramas nlc! Llna, Adevdrul e ci pc Morcoveati nu-l ..trage in poze" niciodati.
II

Daci un striin risfoielte albumul de totografii al f;mrliei lepic. nu poale s; nu

Rispunde: - Oh! Nu meriti osteneala.


Doamna Lepic;
ctneva, Marcoveaui; lmnln, l-namlco, Doamna Lepic:

mi

siruli?

Morcoveali, rispunde cind

ili

vorbeFte

I i-am mai spu.. mi 'e P,ire. vorbe$te cu gura plini.

i nu \e

Morco\caliL nu \e p!)ate stipini .a nulr vire miinile in buzunare. Si oricit de iute le scoate, cind^ o lede pe doamna Lepic, e prcr lir/iu. Intr-o b|lni /r. ca o :'a-i coa.i buzunarele cu miini cu tot.
prieOricc ll '-ar rntimpla. l1 tenos na$u-siuj nu-i bine si minti. Asta-i un ubicei pacilu.. (rrc n :ljLttJ lr nrmrL. fiindci adevirul iese intotdeauna la iveale.

a$a ci minte adeviratul nume.

Morr. ur

eala-n :.u.. Morcoreali-n jos. aproape nici ai lui nu-i mai lin

.pune

ce-i spuneli Morcoveali? Din - De pricind cd are pirul gilbui? Sufletul lui e qi mai iti decit perul, rispunde doamna Lepic.
|lt

Da, rd.spunde Morcoveafa, cigtigi timp. mai

dar

asa

AIte semne particulare:


multe in folosul lui.

Mutra lui Morcoveali nu spune

prea

Morco\erli are nasul .a un muturoi Morcoveati are intotdeauna farimile de piine prin utechi, oricit l-ai. curdla.
Morcoveata meninci zIPada.

Cu chiu. cu rai. lene:ul de Felrx a i.privit cu invildturaSe intinde $i risulli u$urat. Ce ti-ar plicea sd faci? il intreabd domnul Lepic. Esti la virsta cind te holiristi in viath. Ce ai de gind sI thci'l Cum, iarigi? sare cu gura Felix.

r,''

_ ri \*, l] -**:,i o';. .;

'

,;''.:r j :.,{a ""' " t *::;st


L''

'

";':-4,.'

i,.,,

s
i

, _.

.tt--

Se ioac5 iocuri ne!inovate

Pe"banci acuzalilor se afle domnigoara

- O bagtri, spune MorcovealA.

Berta.

judecim pentru

ci

are ochi al-

Eu unul mi-a$ dori sA ciugulesc o datd cu degetele cartofii prdjili din farfurie
tatea cu simburele. Si cugeti:

treabd Morcoveate pe rAzgiiatul Pierre. Si, cit de cit lAmurit, exclame:

;i .3 "Lrg o jum6tare de prer.r(d.

Juma-

Toate lumea izbucnegte: Fo,rte driguli Ce Poel galanl! - Ohl ra.punde Morcoveeti Nici nu !i/ul ochii. Am -pus-o a$a. intr-o l-Jm doara. Asta-i o expresie convenlionala, o figurd de retoricd. \t

Daci maici-mea ar putea sd mi hi- cu pdie mingiierile, ar incepe cu nasul.


Uneori, obosili de joaci, Ernestina gi Felrr ii imprumutb cu dragc inima jucariile lor. Luind astfel cite o flrimi din fericirea fieciruia. Morcoveagi i)r fiuresre. in

Cind se incinge vreo bdtaie cu bulgdri de zipadd, Morcoveali singur face cit o tabiri intreagi. E temut si is-a dus buhul, fiindcd bagi pietre in bulgiri. Tinteite la cap: e mai srgur. Cit e ger qi ceilalli se dau pe ghea$, i$i lace un lunecuq numai pentru el, departe,
pe iarb5.

taini, o fericire umild. Niciodati insa nu ce arali pred incintat, de frici si nu i se cearA juciriile inapo1.

place sd sari ceiiaifi. El rdmine mereu ,,capri". La baba-oarba se lasd prins cit vrei, lera si-i pese de libertatea lui. Iar la de-a v-ali ascunselea se ascunde a$a de bine, incit uita toti de el.

La capri

ii

Morcoveald:

$i nu gisegti ci am
Matilda:

urechile prea lungi?


le

mile nilel. Tare mi-ar mai plicea si


umpiu cu nisip $i si fac plicinte.

Mie mi se par caraghioase. lmprumuti-

]I

inall.

Copiii se misoari sd vadi cine-r

mar

Morcowali: Si daci, inainte de asta, mimica mr le-ar incinge, atunci s-ar ii coace plicintele.
DacA te mai aud o data... - Isprive$tel va si zicA il iube$ti pe taici-tau mai Care mult decit pe mine? spune din cind in cind doamna Lepic. ,.Stau $i tac chitic, 9i ziu daci-l iubesc pe unul mai mult decit pe celdlalt", rispunde Morcoveald cu vocea-i liuntrici.
XVIII

alara 'Dar toculuit el ir inllece cu un cap pe ceiMorcoveali qi Ernestina, cu lalti. toate cd ea e fatA, trebuie sA se aseze alaturi. Lrnestina se ttdrci pe virluri. iar \,lorco\edta. dornic .i nu iupere pe niIn(ni. ir pacalle)te >i se lasd un pic in jo'. ca sa o ajute cit de cit.
xltl

iqi dai .eama cit de colo cii Felix e in

\'ltoarea lot:

Mn-co\eale o .fit.ric>te pe Agata. \er-

Doamna Lepic: Ce faci acolo. MorcoveaF?

vrei si te pui bine cu doamna - Daci Lepic. vorbegte-mi pe mine de rdu. Dar gi asta are o margine. Doamna I epic nu .uferil ca allii .i se atingl de Morco! eata. doamna Lepic a venit intr-un suflet, superati, si 9i-a scApat bdiatul, care se lumineazA la fali de recuno$tintA, $i-acum si ne rifuim noi amindoi!

Morcowald: Nimic, mdmico.

O vecina l-a ameninlat odata

Asta inseamna ci iar faci vreo boacane. Va sd zicA pe toate le faci intr-ad1ns,
a9a-i?

Doamna Lepic:

$i

Morcoteald: Atit ar m3i lipsi.


xIx

ii spune ea.

il in- S; te-alinti! Ce va sA zicA asta?

Crezind ci maicd-sa ii zjmbeste, MorcoveatA, migulit, zimbeste 9i el. Dar doamna Lepic, care nu zimbea decit pentnL sine, feti motiv, i5i ia deodati

: ::_:-:-::::i. cu ocnr ca ,lar Morio!::::. :::a.jnpenit. ar vrea sa lntre lntr-()


de agnia.

murra ct iiorLrai

5r coase nasturele.

Eei.:: da toarcce.

M^r.. r. ,lJ. L( rog rj rizi cios, liri zgomot.


Leprc.

cuviinauzi? spune doamna

petrecanie, m-ai pe qrumun.

Dace n-ar fi fost taici-riu. strigA doamna Lepic, de mult mi-ai fi ficur de

fi injunghiar, m-ai fi lisar

plrn8l, spune ca. Si mai spune: UnLle vrcll sa m-aducegi? nu-mal plinge cind il plesneiti.
xxl

.-- Cind plingi. rrebuie sd itii de ce


A,ra
nici

- in fiece prc
,^

SuIlS nasul!

drum, astea-s pentru el. Cind ii intfA ceta in cap, nici tlracu' - mal scoate. nu-l - E ala de plin dc .rn<. incil s-ar slnu_ clde numal ca s-o facd pe grozavul.
xxtl

gi mai spune: Daci e vreo patd pe sus, ori vreo ,. - pc llga

ba_

MorcovealA igi sufli nasul, neobosit, pe ti!ul batisrei. Dac:r cum\a urc\c\rp poirir epte rar barista. Fire5re, atunci cind e rdcit, doamna Le_ prc il unge cu seu 5i-l minjeSte atita, ci stirneSte gelozia Ernestinei gi a lui Felix. Dar adaugi. an ume pentru Morco!eala:

clipi.

il

cicileste doamna Le-

linga

crelenl,

* Nu strice, dimpotrivd: iimpezepre

nince_ p,uricii, .atunci are cau lam pereche.


XXIII

Seinlini cu mine: nLr-l reu, mai - prosr mulr decit riu, !i-i prea tont ca sd fie DUn qe ceva. AllA dard susline ci, daci n-o sa.l mi_
si ajungd un fli_

veala:

Doamna Lepic spune despre Morco_

rAfte, intruna grozavte:

De dimineali, domnul I_epic il zAdAli MorcovealA siapi aceastd

Domnul Lepic il prive$te lung, , dar nu tace semnul acela

semn,

Jurul lul tr doua tzvotre de foc ir llie ochir. Se bilbiie, gara sa inrre i-n pdmint, Ja un
lung,

Di-mi odati pace, imbecilule! Pe loc. acrul paiclr ingheaga in

MorcovealA, incalec 5i-o iau din loc...

'Dacd voi primi ;i eu vreodati de Anul nou, ca Felix, un cal de lemn, viseazi

veata.

e pe cale \a :,e mArite. Leprc it ingiduie sa se plimbe cu rogu-onlcut. .ub 5upla\egherea Iui Morco_
^ oamna t Erne'tina
inalnlc. \pune Frnestina.
pr

rea. il amulelre pe loc. Si asta il doare. ca 5r cum Inatca-\a i-ar fi .fdrirnat inlre din!i un nuier miritel, de un binut. Insd ce-i al ei e-al ei: ori de cite ori il npuci .uglilarul. rjlrnge sa ri.ara doamna Leprc. ca-r trece numatdecit.

. Morco\eala fluiere prrn cuite ca sdli Jovedcir.ca sre>i cd nrr-i pa.i de nrmic. Dar pririrea tloamnei Lcpi", care-l urme-

. -,Du-te zouroS l

sa zDurcle. ou-se pe lun$.


TuSe$te.

MorcovealA trece

in

fatrd gi se cdzne|te

. Aleargi ca un ogar. idr cind uiri yi ince_ trnestc pa\ul. il aude. fe re voic..arurin_

. )r. la o \reme. i>i scoare deodarJ

Toati

povestea asta

il

scoate dln sdnte


Sapca.

MorcoveaiA sluje$te drept trAsAture de unirc intre taicd-sdu qi maicd-sa_ Domnul


Leplc spune: , - Morc.J\ eatii. imi lrpsepre un na\lure ra camafa a\ta I Si el duce cdmala doamnei Leprc, care

spune:

- neghiobule? Dar ia cogulelui de luciu tu,

Crezi

ci era nevoie si-mi

porunce$ar

aoa uga

xulul drn sat, o bu$e$te de pemint, o calci ln plcroare sl stnga: n-b si md rubeasr d nrmenr - Pe mine niciodati ! ln clipa aceea. doamna Lepic. care auoe apare din spatele clsei. cu un surl\ -to^lul. tnlrlcosator pe buze. .$i Morcoreali. cu inima.ir un purice.
I

af? gum face cind trece prin fala cruiifi_

Afar6 de mimica.