1.

1 TIPOLOGIA SERVICIILOR TURISTICEOferta de turism grupeaza ansamblu elementelor care concura la obtinerea produsuluituristic, respective: potentialul natural si antropic, echipamentul de "productie" a serviciilor turistice, diversitatea bunurilor materiale (industriale, naturale) destinate consumului turistic,forta de munca specializata in activitatile specifice turismului, infrastructura turistica siconduitiile de comercializare (pret, inlesniri etc.). La fel ca cerearea si oferta turistica prezintaanumite particularitati.Oferta turistica este complexa si etnogena, trasatura care se refera si la structuraacesteia, la produsul turistic, la producatorii de turism etc. Cele doua categorii deelemente componente: elemente atractive (resurse naturale, socio-culturale, umane,tehnologice), in anumite proportii, se pot completa, influenta sau substitui reciproc.In cadrul ofertei turistice, pondera fortei de munca utilizate este mare si acestpersonal necesita o anumita calificare, iar personalul de contact, in special necesita opregatire multilaterala is in primul rand una psihica.Se poate afirma ca, oferta turistica este relativ rigida; rigiditate care se poateanaliza pe multiple planuri, cum ar fi: imobilitatea ofertei si a productiei turistice, carepentru a fi consumata, presupune deplasarea consumatorului si nu a produsului;imposibilitatea stocarii ofertei, deci a adaptarii cantitative a ofertei la nivelul cererii;rigiditatea in localizarea capacitatilor sau echipamentul de productie care este amplasat lalocul sau in apropierea elementului atractiv.In principal oferta turistica consta in servicii turistice si nu intr-o oferta de spatii simijloace plus oferta natura.Serviciile turistice sunt foarte diverse si formeaza impreuna uncomplex.Elementele acestui complex pot fi clasificate ca fiind servicii de baza si serviciiperiferice. Serviciul de baza constituie ratiunea principala pentru care clientul seadreseaza firmei; el satisface nevoia principala pentru care clientul se adreseaza firmei; elsatisface nevoia pricipala a clientului si este capabil sa justifice prin el insusi venireaacestuia (de exemplu serviciul de cazare sau cel de alimentatie). La randul lor serviciulsau serviciile periferice au o mai mica importanta si valoare in comparatie cu serviciul debaza; ele sunt de regula sunt multe si variatie si se constituie ca anexe ale serviciului deparcare pazita (serviciu periferic) fata de cazare (serviciul de baza), dar care poate aveaun rol tot mai mare in motivarea alegerii clientului care poate alege intre pestator saualtul la serviciul de baza in functie de acest serviciu periferic. Anumite servicii perifericesunt considerate necesare si obligatorii pentru oferta serviciului de baza, altele suntconsiderate necesare si obligatorii pentru oferta serviciului de baza, altele suntconsiderate a fi facultative. La randul lor si serviciile periferice pot fi de doua feluri sianume: sevicii legate de serviciul de baza (auxiliare si anexe) si servicii complementare("servicii plus" sau suplimentare).In majoritatea lucrarilor care trateaza problematica turismului estereprezentata o clasificare a serviciilor dupa diverse criterii.Astfel, in functie de structura serviciilor turistice implicate deosebimservicii turistice specifice si servicii nespecifice. Serviciile turistice specificecuprind doua grupe de servicii principale si anume servicii de baza (servicii de transportin cazul unor aranjamente de tipul totul inclus, prestatii hoteliere si servicii de alimentatieprestate in diverse unitati de profil) si servicii complementare (servicii de agrement,excursii, manifestari cultural-artistice, inchirieri de obiecte sportive sau uz personal) sidoua grupe de servicii, sa le numim cu caracter secundar. Acestea sunt: servicii pentrupregatirea consumului turistic ( informarea clientelei potentiale, serviciile legate deorganizarea calatoriilor, rezervari de servicii, preocuparea documentelor de calatorie) siservicii cu caracter special prestate in cadrul unor forme de turism ca: turismulbalneomedical, turismul de congrese, turismul de vanatoare si pescuit portiv. Serviciilenespecifice cuprind serviciile cu caracter general oferite populatiei de unitatile prestatoarede servicii, la 919v2115j care pot apela, in diverse imprejurari si turistii: frizerii, saloane decosmetica, transporturi publice, posta si telecomunicatii etc.In functie de momentul careia i se adreseaza, serviciile turistice pot ficlasificate in: servicii legate de efectuarea calatoriei (vioiajul propiu-zis) siserviciile la locul de sejur. Primele cunosc diferentieri in functie de forma deorganizare a calatoriei turistice, innoptarile de parcurs si programele de vizitareprecum si de preferintele individului pentru anumite mijloace de transport.Serviciile privind sejurul cuprind o serie intraga de prestatii, precum celedestinate acoperirii nevoilor fiziologice de somn si hrana, sau serviciile pentrupetrecerea agreablila a timpului liber.Dupa gradul lor de urgenta, deosebim servicii care satisfac necesitatirelative urgente, care nu pot fi amanate (impuse de limite temporale in care pot fiefectuate concediile planificate sau fructificate perioadei de timp

liber compact oridictate de factori naturali, date calendaristice ferme de desfasurare a unor evenimente speciale sau motive de sanatate) servicii a caror satisfacere poate fiamanta in timp satisfacand necesitati putin urgente. Tinand cont de modaliatea de plata, serviciile turistice pot fi grupate inservicii cu plata si servicii aprent gratuite. Serviciile de prima categorie, la randullor pot fi: servicii achitate in avans sau inaintea inceperii consumatiei turistice(servicii incluse in pretul global al aranjamentelor achizitionate in cadrulturismului organizat si semiorganizat, abonamentele pentru folosirea unor facilitati de baza materiala), servicii achitate in momentul consumatiei (serviciipresate pentru turistii care calatoresc pe cont propiu sau destinate satisfaceriicererii complementare a turistilor care au apelat la turismul organizat sausemiorganizat), servicii achiate ulterior consumatiei (cum este cazul serviciilor platite cu ajutorul cartilor de credit si servicii cu plata in rate (folosite mai alespentru clientele turistica cu venituri modeste).Servicii aprent gratuite sunt prestate de punctele de informare turistica saude unele firme turistice in scopul atragerii sau mentinerii clientelei (servicii deparcare pazita gratuita, accesul gratuit la piscine hotelului, torturi aniversare, etc.)O asemenea clasificare permite luarea in calcul a decalajului de timp sispatiu dintre manifestarea cererii fermei si consumului efectiv al serviciilor comandate.Mai mult servicii gratuite sau aparent gratuite sunt oferite in scopuripromotionale, in deosebit in perioadele in care cererea turistica se situeaza invalori scazute datorita manifestarii fenomenului sezationalotatii.Plata unor servicii de decontare ulterioara prin sistemul cartilor de credit,achitarea in rate a consului sejurului turistic sau serviciile prestate pe baza deabonamente reprezinta si forme complementare de servicii oferite turistilor.Achizitionarea serviciilor turistice si efectuarea platii lor anticipat oferaavantaje atat turistilor (benificieri ai unor conditii de utilozare prioriate prinposibilitatile create pentru o mai rationala gospodarire a bugetului de cheltuielipentru concedii) cat si pentru prestatori care isi asigura un anumit volum deincasari certe, atat mai dorit cu cat oferta turistica este o oferta in asteptare, ooferta dimensionala in conditii de risc, incertitudine si probabilitate a manifestariicererii.In functie de caracteristicile prestatiilor, putem deosebi: servicii deinformare a clientelei turistice: servicii de intermediere precum rezervari sauinchirieri; servicii cu caracter special legate de organizarea, spre exemplu, a unor evenimente speciale, servicii si activitati cu caracter sportive sau recreativ,servicii pentru tratamente sau cure balneare precum si servicii diverse cum suntcele de asigurari de personae sau schimb valutar.Nici una din gruparile enuntate nu poate fi considerate ca fiindautocuprinzatoare, ele avand un caracter pur conventional, reluand intr-o foma saualta aceleasi elemente