2.1 Etapa turismului in antichitate Cltoria propriu-zis a nceput o dat cu practica rzboaielor i a schimburilor de bunuri.

Ea a cptat un scop ofensiv: cucerirea unui trai mai bun, uneori n detrimentul semenilor mai slabi. Se poate afirma c originea cltoriei poate fi plasat n Comuna Primitiv, atunci oamenii cutau la distan ceea ce nu puteau gsi n preajma locuinei lor. Aceste cltorii nu pot fi n nici un caz identificate cu cltoriile n scop turistic, dar ele au trezit dorina de deplasare i curiozitatea oamenilor de a cunoate. De-abia din Antichitate se poate vorbi despre apariia cltoriei turistice care, dei meninea o parte a vechilor determinri, putea fi motivat i de cutarea plcerii. Elapa turismului incipient i are debutul n Antichitatea timpurie. 2.2. Etapa turismului in Evul Mediu pina la Renastere In Evul Mediu (numita si etapa pseudo-turistica) nu se poate vorbi despre turism n accepiunea actual a acestui termen, cind premisele atit de favorabile ale afirmrii turismului n Antichitate se estompeaz din cauza fanatismului religios i a circumstanelor politice: frmiarea domeniilor feudale intr-un numar mare de state, fiecare cu o legislatie proprie, adesea restrictiva circulatiei persoanelor, a deselor razboaie intre seniorii feudali. Atunci cltoreau la distane mari: comercianii, ambasadorii i preoii ,pelerinii.Un numr important de cltori l reprezentau oamenii de tiin, artiti, calfe i studeni care se ndreptau spre universiti i centre culturale. Din cauza nesiguranei drumurilor i a decderii civilizaiei antice, cltoriile bolnavilor spre izvoarele curative au sczut. Pelerinajele religioase, care aveau o semnificatie deosebita pt religie si reprezenta o calatorie lunga catre locurile sfinte. Pelerinajele in primele sec.crestine se faceau la: locurile biblice, importante datorita unui eveniment biblic mormintele martirilor sau sfintilor locurile de resedinta ale calugarilor celebri 2.3. Etapa turismului in Evul mediu tirziu, in timpul Renasterii si marilor descoperiri geografice Impuls calatoriilor-marile descoperiri geografice.La sfritul secolului al XIII-lea, Marco Polo a explorat drumurile care legau Europa de Asia i a descoperit n China o reea dezvoltat de drumuri .Cartea lui Marco Polo descrie cltoria si a fost prima creia lumea din Vest" a primit informaii despre Est". O alt lucrare remarcabil Travel" / scris n 1357 de Sir John Mandeville, tradus n mai multe limbi. In carte - cltoria din Asia de Sud-Est. Marile descoperiri geograficeAcestea au condus la o puternic dezvoltare a orizontului i civilizaiei europene occidentale.S-au descoperit: 1487 Bartolomeu Diaz -capul Bunei Sperane, deschiznd drumul spre Oceanul Indian, Asia de S i S-E 1492, Cristofor Columb -Guanahani din arhipelagul insulelor Bahamas i descoper, astfel, America 1498 - Vasco da Gama - calea maritim dintre Europa i India, debarcnd la Calicut. 1499 Amerigo Vespucci - descoper rmul Guyanei i rmul sudic al Marii Caraibelor Renaterea - denumirea curentului de nnoire social i cultural, care a aprut n Europa, la sfritul Evului Mediu, n secolele al XV-lea i al XVI-lea, caracterizat prin interes fata de cultura i arta antichitii clasice. In 1478-1480, sfinirea bisericii Frauenkirche" din Munchen a atras 65 de mii pelerini, iar n cei trei ani, ct au durat ceremoniile, 124 de mii .Numrul pelerinilor s-a stabilit prin numrarea unor boabe de fasole, fiecare nou sosit trebuind s arunce un bob ntr-una din urnele aezate la cele patru pori ale oraului. Aceasta a constituit prima operaie de strngere a datelor din statistica turismului. Dezvoltarea comerului, interior si internaional, a extins circulaia banilor i a dus la transformarea naturale n economie de pia. Acest proces a primit un impuls uria prin descoperirea drumului spre India i America. Intre colonii i metropole s-au format i multiplicat fluxurile comerciale care cuprindeau mrfuri, dar i cltori. Mrfurile din colonii erau transportate spre pieele Europei. 2.4. Perioada turismului modern si contemporan Primul rzboi mondial a nchis posibilitatea dezvoltrii turismului pe plan internaional, substituindu -i turismul intern. Dupa razboi - o serie de modificri fundamentale n circulaia turistic. Oferta turistic

s-a modificat-prin includerea unor noi motivaii de cltorie, ct i a unor noi mase de cltori. S-au multiplicat destinaiile turistice, ca urmare a modificrilor tehnice ale structurilor materiale. Oferta turistic internaional a devenit mai larg i mai difereniat. Pe lng rile clasice, tradiional turistice, au fost incluse noi ri de destinaie a cror propagand penetrant le -a propulsat n contiina noilor consumatori de turism. Cehoslovacia, Iugoslavia i Romnia au intrat pe piaa mondial a turismului, iar exemplul lor a fost urmat de Polonia, Ungaria i Bulgaria. Renvierea turismului ca activitate economic a fost privit ca o problem de interes general, iar politica turistic, care nainte de rzboi era trasat de firmele comerciale sau prestatoare, a devenit tot mai mult apanajul statului, fiind inclus n politica sa economic. 3. RESURSELE TURISTICE NATURALE Pentru ca turitii s aib acces ntr-o anumit zon (munte, chei, defileuri, peteri, rezervaii) sunt necesare amenajarea unor ci de comunicaii (osele, ci ferate, teleferic, telescaun, poteci etc), locuri de popas .a., care aduc modificri naturii nconjurtoare. Strategia acestor aciuni trebuie s in cont de aducerea unor modificri minime trsturilor iniiale ale peisajului, cu asigurarea meninerii unui echilibru dinamic, menit s protejeze i s consacre obiectivul. Principalele categorii de resurse care aparin cadrului natural: hidrografia, climatul i biodiversitatea. 3.1. Formele de relief ca resurse ale cadrului natural Relieful este important pentru turism, n primul rnd datorit multitudinii de forme pe care le prezint si rolului pe care l are n desfurarea activitilor turistice. Din aceste forme un interes aparte pt T il prezint: vrfurile si crestele montane, abrupturile, pasurile si tecatorile, defileurile i canioanele, ponoarele, ravinrile, craterele si conurile vulcanice, atolii, dunele i cmpurile de dune, peterile. Virfurile si crestele montane determina un pitoresc aparte al peisajului de munte. Grupul celor apte vrfuri montane, care sunt, fiecare din ele n parte cel mai mai nalt vrf al continentului n care se gsete vrful. Vrful Everest -cel mai nalt punct de pe Pmnt, (n Munii Himalaya)cu o altitudine de 8848 m deasupra nivelului mrii. 2. Muntele McKinley (sau Denali)- 6194m-SUA, (n statul american Alaska, n Parcul naional Denali.), cel mai nalt pisc din continentul America de Nord. 3. Masivul Kilimanjaro ("Muntele alb") in nord-estul Tanzaniei. Include vrful Uhuru Peak de 5.895 m, cel mai nalt vrf din Africa. 4. Elbrus are altitudinea de 5642m-Caucaz, 5. Masivul Vinson - 4892m, cel mai nalt munte din Antarctica. 6. Puncak - Oceania, 4884m, cel mai nalt munte de pe o insul. Se afl n apropiere de mina Grasberg una dintre cele mai mari mine de aur din lume. 7. Mont Blanc este cel mai nalt vrf din Alpi i din Europa de Vest, situat n apropiere de colul celor trei frontiere. 4810m, 8. Muntele Kosciuszko - 2228m Australia.Muntele se afl n Parcul Naional Kosciuszko 9. Aconcagua - n Argentina i este simultan cel mai nalt munte din ambele Americi. 10. Carpaii - ating altitudinea maxim n vrful Gerlachovka (2 663m), iar pe teritoriul Romniei, n vrfurile Moldoveanu (2544m) i Negoiu. Cheile, defileurile i canioanele - una dintre cele mai importante grupe de obiective aparinnd cadrului natural. Cheile -prima treapt, cea mai slbatic, a vilor de acest tip. Inlimea abrupturilor laterale este dependent de ritmul i intensitatea adncirii vii. Defileurile sunt vai nguste i adnci, cu versani abrupi, de obicei creat prin eroziune de ctre apele curgtoare ale unui ru sau fluviu. Pline de farmec sint defileurile Dunarii: Defileul Portile de Fier, Oltului, Muresului, Somesului. 1.

Canioanele - o mare atractivitate. Grand Canyon repezint un canion foarte lung, sinuos i adnc spat de fluviul Colorado. Se regsete aproape integral ca parte a Parcului Naional al Marelui Canion. Sohodolurile amintesc, prin modul de formare, de vechi reele hidrografice subaeriene, disprute undeva spre obrie prin dezorganizare carstic. Ponoarele sunt forme specifice reliefului carstic, cu o funcie polivalent, morfo-hidrografic. Ele fragmenteaz terenul, formeaz adevrate prpstii" spre care se ndreapt furibund praie i ruri dornice de subteranizare imediat. Ravinarile sunt efectele proceselor erozionale intense, areale i de profunzime, concretizate n splarea rapid a depozitelor friabile, indiferent de vrsta i grosimea lor. Craterele si conurile vulcanice -localizate numai n anumite regiuni geografice afectate n trecut sau n prezent, de activiti de acest gen. Dunele i cmpurile de dune caracterizeaz peisajul multor regjuni. deertice ale globului. Pesterile posed un potenial atractiv de excepie, puternica atracie exercitat de peteri asupra vizitatorilor i concentrate adesea pe suprafee deosebit dc restrnse. 3.2. Hidrografia si Clima si componentele lor Hidrografia se instituie n principala surs de atracie turistic aparinnd cadrului natural. Reelele fluviatile, indiferent de mrimea i de importana lor devin o sursa turistic de prim ordin, prin: geneza efectului de margine, pubibilitile oferite agrernentului prin not i pescuit. Lacurile au o valoare turistica importanta. Lacurile glaciare i vulcanice se impun prin pitorescul peisajului limitrof .Lacurile carstice prin ineditul alimentrii hidrologice, lacurile srate prin posibilitile lor curative; Umanele sau lagunele ca domenii ale pescuitului i canotajului etc. Apa marilor i oceanelor situndu-se pe o poziie de vrf ntre celelalte forme dc organizare hidrografic sau peisagistic. Cascadele Gheizerele. Apele termale i termominerale Apele termale Clima Nebulozitatea -factorul ce influeneaz direct durata strlucirii soarelui. Frecvena i intensitatea prepcipitatiilor, Temperatura aerului, Vinturile Climatul estival se caracterizeaz prin nebulozitate mai redus, insolaie mai mare, temperaturi optime, vnturi puin frecvente i reduse ca intensitate- ideal pt drumetii. Indicele climato-turistic ia in consideratie 3elemente principale: durata strlucirii soarelui, temperatura i durata precipitaiilor ntr-o regiune dat, pe care le asociaz n urmtoarea formul: I= S+T+5D/5 Climatul de munte, Climatul de deal i podi, Climatul de cmpie Clima tropical oceanic subpoiare, anotimpul optim este vara cnd, pentru cteva luni, temperaturile medii depesc 0C. Climatul subteran, Climatul litoral 3.3. Vegetatia si fauna si componentele lor Flora Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. Padurea ecuatoriala uscatului, dar contin mai mult plante si animale de din zona calda ocupa doar 6 % de jumatate pe Pamant. cu frunze cazatoare) - in zona climei temperate din speciile de diverse, din suprafata de

Padurile de foioase ( umede (in partea centrala si vestica a Europei)

Padurile

de conifere apar doar in emisfera nordica, dincolo de 55, in America

de paralela

de Nord, Europa si Asia, dar se extind si catre sud in

muntii inalti. Pdurile tropicale se intilnesc n zonele cu clim tropical umed. Pdurea Atlantic este o regiune umed de pduri tropicale i subtropicale Pajitile au o valoare turistic mai redus, impunndu-se doar prin policromia lor n perioadele dc nflorire. ,,Efectul de margine" i ,.efectul de insul" sunt subordonate prezenei vegetaiei in teritoriu, raportului existent ntre diferitele ei componente Dintre toate componentele mediului natural, fauna este elementul cel mai mobil 3.4. Peisajele turistice si tipologia lor Dintre cele mai cunoscute peisaje turistice, amintim: peisajul carstic; peisajul regiunilor vulcanice; peisajul munilor nali; peisajul regiunilor deluroase; peisajul litoral. Peisajele carstice includ numeroase elemente morfologice de suprafa (abrupturi, chei defileuri, ponoare) sau subterane (peteri i avene), hidrografice (lacuri, izbucuri, ruri subterane), climatice (climat subteran, climat de adpost), ale vegetaiei (plante calcofile) i faunistice. Peisajul regiunilor vulcanice difer de cel descris anterior, n morfologie se impun cupolele, conurile, craterele, platourile de lav, iar n hidrografic, resursele de ape minerale i lacurile de crater. Peisajul munilor nali se remarc prin spectaculozitatea arhitecturii sale. Peisajul regiunilor deluroase se caracterizeaz prin atenuarea contrastelor, prin mblnzirea liniilor fizionomice. Peisajul de litoral are o mare diversitate de resurse, ntre care se detaeaz cele aparinnd reliefului, hidrografici i climatului. 4.1. Principalele atribute recreative ale resurselor turistice antropice Principalele atribute recreative ale obiectivelor de au la origine urmtoarele nsuiri: vechimea obiectivului unicitatea ineditul dimensiunea functia. provenien antropic

4.2. Obiective istorice si religioase si clasificarea lor Edificiile istorice -o gam variat de construcii aparinnd mileniilor i secolelor demult apuse. Ele se regsesc ns n toate arealele umanizate ale globului ca o dovad a continuitii i creativitii spiritului omenesc. Din aceast grup menionm: castrele, forturile, cetile, castelele, fortificatiile Sanctuarele reprezint incinte delimitate prin pietre de hotar sau ziduri cu semnificaii religioase dedicate zeilor. In interiorul limitelor acestora sunt amplasate construciile cu destinaie religioas si, n primul rnd, templele. Bisericile,Catedralele, moscheele i sinagogile,Moscheile,Sinagogile,Mnstirile,Piramidele 4.3. Edificiile culturale, sportive si economice Agora sau forumul este o nsumare de elemente arhitecturale care delimiteaz o incint n care, n Antichitate, se desfurau principalele elemente din viaa aezrii. Ea avea o form dreptunghiular sau ptrat i era nconjurat de construcii impuntoare. Teatrele Amfiteatrele reprezint o ridicare, la cote superioare, a masivitii n arhitectura cu destinaie cultural sau sportiv. Universitile Muzeele Muzeele naionale vor concentra valori artistice la nivelul ntregii ri, precum i anumite piese din exterior intrate n patrimoniul rilor respective

Muzeul Louvre,British Museum,Muzeul Ermitage Muzeele istorice Casele memoriale Edificii economice cu funcie turistic. Podurile i viaductele ,Tunelele Tunele feroviare de mari dimensiuni,Tunele rutiere de mari dimensiuni, Metrourile ,Canalele,Barajele i lacurile de acumulare,Turnurile,Farurile, turnurile de televiziune,Sediile unor ntreprinderi, Monumente, statui, plci comemorative. Arcurile de triumf ,Grupurile statuare, statuile i busturile ,Plcile comemorative 4.4. Edificii cu funcie turistic propriu-zis. Fac parte acele realizri umane destinate a nfrumusea i a crea o ambian reconfortant, de a nnobila peisajul. De asemenea, tot din aceast grup fac parte anumite edificii cu funcie recreativ, de desfu rare a actului turistic n sine. Dintre obiectivele cu o astfel de funcie, amintim: parcurile de recreere; parcurile de agrement; cazinourile; fntnile. 4.5. Activiti umane cu funcie turistic. Potentialul atractiv de origine antropic nglobeaz o serie de activiti i manifestri nematerializate spaial. n consecin, ele vor deveni o surs a interesului turistic doar n anumite intervale ale anului. Carnavalurile impresioneaz turitii prin exuberana lor, prin acea desctuare de energie i imaginaie att de necesar actului recreativ. Trgurile i expoziiile devin, o dat pe sptmn, pe lun sau ntr-un an, centre de polarizare a turitilor nu att prin activitile comerciale desfurate, ct prin atmosfera inedit i noutatea produselor expuse. Festivalurile artistice (muzicale, folclorice, teatrale, cinematgrafice).Festivalurile folclorice pot avea caracter naional sau internaional. Hramurile i pelerinajele religioase concentreaz anual, indiferent de cultul religios practicat, mase enorme de oameni, ntre care numeroi turiti. Manifestrilor sportive de excepie (olimpiadele de var i iarn; campionatele mondiale i continentale;turneele finale ale unor competiii etc). Toate aceste manifestri presupun, pentru buna lor desfurare, edificarea unei infrastructuri - hoteluri, baze de alimentaie public i agrement, stadioane, prtii de schi etc. - de pe urma creia primul beneficiar este turismul.Resursele turistice de natur etnografic:ocupaiile i meteugurile; obiceiurile; portul, jocul i cntecele populare; arhitectura i instalaiile tehnice rneti; aezrile. 5.1. Potentialul turistic al reliefului, climei si apei RM Relieful Dintre monumentele naturii care au o reala valoare ecologica, stiintifica, culturala si istorica si care reprezinta si importante obiective de interes turistic putem mentiona urmatoarele: Cheile Butesti -la sud de satul Butesti, Glodeni. Rauletul Camenca sapa un defileu pitoresc prin corpul sirului de recifi calcarosi din zona Prutului. Reciful urias, inconjurat din doua parti de apele rauletului, atinge dimensiuni impunatoare: peste 2km lungime si peste 125m latime. S-a format, ca si intregul sir de toltre din bazinul Prutului de Mijloc, acum 15-20 mln de ani in apele calde tropicale ale Marilor Sarmatica. Complexul "Rascov" - cuprind partea de vest a Dealului Rosu din imprejurimile satului Rascov (Transnistria. Din cauza golurilor carstice ce impregneaza ca un burete spongios acest zid natural, sunt frecvente alunecarile de teren masive, rupturile si rostogolirile de blocuri uriase. Cea mai mare este faleza de aproape 50m inaltime, ce s-a format in urma unor ploi abundente. Ploile si vantul au dizolvat si slefuit calcarul moale, dand stancilor forme bizare: sfinxi, capete de camile si elefanti, ciuperci uriase,

poduri suspendate etc. Pentru speologi un neasemuit paradis il reprezinta fisura carstica de 5m latime si 50m adancime, cu o lungime de peste 500m. Defileul Duruitoarea - amplasat la est de satul Duruitoarea, raionul Rascani, unde rauletul ce poarta numele satului a sapat prin sirul de toltre un defileu adanc.Grota este formata din trei camere si are o lungime totala de 49m si o latime de 5-9m. In urma sapaturilor arheologice aici au fost gasite mostre fosile din perioada glaciara si vestigii ale culturii preistorice, care i-au dus faima in toata lumea. Defileul Fetesti-Rezervatia include masivul de padure Fetesti, imprejurarile lui cu vegetatie ierboasa si defileul rauletului Draghiste (provine de la drag, dragoste). Defileul are o latime de 250m, maluri abrupte, inalte. Grotele Branzeni-Privita de la est spre vest, sau de la nord spre sud, comuna Branzeni pare desprinsa dintr-un peisaj montan. Grota de la Branzeni - n localitatea Mersna. situata la 62 m naltime fata de nivelul apei r. Racovat. Intrarea se afla n partea nordica a pesterii. Au fost studiate trei straturi de cultura care apartin perioadei timpurii a paleoliticului trziu (60 cm) si mezolitului. n straturile amesticate s-au pastrat ramasite ale culturii Cucuteni-Tripolie si ale epocii de bronz. Obiectele de cremene numara peste 8000 de unitati. Ele prezinta aschii, placi, nucleusuri n forma de disc, prisme, cutite, rozatoare, toporase de mna etc. n stratul de cultura timpurie a paleoliticului trziu a fost gasita o amuleta asemanatoare unui peste, taiata din colte de mamut si mpodobita cu ornament punctat, care n partea de sus are o gaurica pentru curelusa sau ata. Stanca Mare - Reciful "Stanca Mare" este cel mai sudic recif din sirul de toltre ale Prutului. E situat langa satul Cobani, Glodeni. Reciful are o lungime de 1000m si o inaltime relativa de peste 20m. A fost salvata de la distrugere in 1988 prin interventia ecologistilor. Pestera Surprizelor - a doua in marime dupa Pestera Emil Racovita". Este cea mai mare pestera formata in roci de calcar din RM, creata in urma miscarilor tectonice a scoartei pamantului, si reprezinta o retea de crapaturi si goluri care pe alocuri s-au largit, formind sali mari. Pestera este situata in trupul de padure Zolonceni de pe malul drept al raului Nistru, la o distanta de 2km de orasul Criuleni. A fost descoperita de speologii amatori prin anii '70 ai secolului XX. Vrsta relativ a peterii este de 11 -13 mln de ani. "Toltrele Prutului"-Situat la cca 200km de Chisinau, satul Cobani, conform ultimelor investigatii istorice este localitatea cu cea mai timpurie atestare documentara de pe teritoriul Republicii anul 1374, pe cind se numea Zubreuti. Linga acest sat, de-a lungul Prutului, isi are inceputul unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din tara: sirul toltrelor, formatiune specifica zonei Prutului de Sus si o prezenta unica in Europa. Suta de Movile - Urmind drumul din valea Prutului, intre satele Branesti si Cobani, la circa 200km de Chisinau, intilnim o mica, dar curioasa subunitate naturala ce poarta numele de Suta de Movile, ce prezinta un fenomen unic in spatiul dintre Prut si Nistru. In realitate movilele sunt mult mai multe decit o suta, peste 3500, ocupind o suprafata de circa 1072ha, cu o lungime de peste 8km si 2,3km. Pestera "Emil Racovita-Una dintre cele mai mari pesteri din lume se gaseste in rocile de gips din satul Criva, judetul Edinet (cca 265 km nord de Chisinau). Clima - Clima temperat continentala moderata, cu regim termic reconfortant si favorabil practicarii diferitelor forme de turism; Potentialul turistic hidrografic, ce reprezinta o retea hidrografica destul de dezvoltata: peste 3000 de riuri si riulete, cele mai mari fiind fluviul Nistru, cu lungimea-660 km, Prutul695km, Rautul286km, Cogilnicul243km, Bc (155km), Botna (152km).

Exista 4 lacuri naturale: Manta, Dracele, Bic si Beleu, care formeaza nucleul rezervatiei stiintifice Prutul de Jos si un numar considerabil de obiecte acvatice artificiale iazuri si lacuri de acumulare: Dubasari (pe Nistru) si Costesti (pe Prut). Apele minerale se intilnesc pe tot teritoriul republicii, cu debite diferite in diverse localitati. Resursele de ape minerale pot contribui la practicarea turismului balnear. In stadiul actual de cercetare hidrogeologica si balneo-medicala sint cunoscute peste 30 de puncte si localitati cu resurse de ape minerale; 5.2. Potentialul turistic al vegetatiei si faunei Vegetatia este specifica de stepa si silvostepa Dintre speciile ierboase de stepa si silvostepa o valoare deosebita prezinta plantele rare endemice, de interes stiintific, localizate atit in rezervatii, cit si in spatiile naturale din afara acestora, folosite pentru tratamentul balnear in complexele sanatoriale; Flora Moldovei este grupat n cinci biotipuri i este reprezentat prin variate specii. Pdurile snt populate de mistrei, bursuci, cerbi, cprioare, diverse psri i reptile. n zonele de step snt rspndite roztoarele. Fauna acvatic este reprezentat prin specii de somn, crap, pltic. Flora cuprinde peste 5,5 mii specii de plante slbatice. Fauna - bogat i variat. Peste 15,5 mii specii de animale, inclusiv 461 specii de vertebrate i peste 15.000 specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se ntlnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de psri, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni i 82 specii de peti. n Republica Moldova exist 5 rezervaii tiinifice cu suprafaa total de 19,4 mii ha. Dou rezervaii forestiere Codrii i Plaiul Fagului se afl n centrul Moldovei; altele dou Prutul de Jos i Pdurea Domneasc snt amplasate n valea rului Prut; a cincea rezervaie Iagorlc din raionul Dubsari are ca scop protecia i studierea ecosistemului acvatic unic al rului Nistru. Monumente ale naturii-botanice. Sint protejate 13 sectoare de padure monumente ale naturii, cu o suprafata de 125,2 ha. Cele mai reprezentative sint: padurile Lipnic, Hirjauca - Sipoteni, Cuhuresti, Caracuseni, Rudi s.a.; Rezervatiile naturale. pe lista ariilor naturale protejate figureaza 63 de rezervatii naturale, dintre care rezervatiile silvice: Sadova, Condrita, Vadul lui Isac s.a.; rezervatiile de plante medicinale: Rososeni, Cernoleuca, Loganesti, Sarata Galbena, Seliste s.a.; Rrezervatiile peisagistice care au o valoare deosebita pentru turism: Rudi Arionesti, Calaraseuca, Valea Adinca, Saharna, La Castel, Fetesti, Suta de Movile si Trebujeni. Rezervatii naturale silvice: Baurci; Cabac; Climauti; Cobaleni; Condrita; Copanca; Flamanda; Molesti; Olanesti; Padurea Baxani; Roscani; Rososeni; Sadova; Stanca; Telenesti; Vadul lui Isac; Vascauti; Bugeac; Ecosistemul acvatic "Lebda; Mlatina " Togai. Rezervatii peisajistice: Capriana-Scoreni; Cazimir-Milesti; Climautii de Jos; Codrii Tigheci; Cosauti; Dolna; Fetesti; Gradina Turceasca; La Castel; Padurea din Hancesti.; Padurea din Harbovat; Rapele de la Cimislia; Rudi-Arionesti; Saharna; Suta de Movile; Tapova; Telita; Tiganesti; Trebujeni; Valea Adanca Rezervatii stiintifice: Codrii (Chisinau); Iagorlic (Dubasari); Prutul de Jos (Cahul); Plaiul Fagului (Ungheni); Padurea Domneasca (Balti). 5.3. Potentialul turistic al obiectivelor istorice, religioase si culturale ale RM Grotele si cavernele- Staiunile situate n grote i caverne sunt destul de rare pe teritoriul RM. Au o vechime considerabil, datnd adesea nc din epoca veche a pietrei (paleolitic). Sub ocrotirea statului sunt luate staiunile situate n grote i caverne de lng sat.Buteti, din apropierea satelor Brnzeni, Buzdujeni i Trinca (judeul Edine), din vecintatea satului Ofatini (Transnistria) i din apropierea

satelor Horodite i Duruitoarea Veche. n total se cunosc numai 9 staiuni situate n caverne sau grote, unde au locuit oamenii de pe teritoriul actualei RM n perioadele paleolitic i mesolitic. Duruitoarea veche Este un monument arheologic din paleoliticul timpuriu. Se compune din 3 grote legate n lan, alungite de-a lungul versantului pe o distan de 49m. Grota de la Brinzeni I Prezint o ni n stratul de calcar adnc de 9m, lung de 18m, situat la 62m nlime fa de nivelul apei r. Racov. Sunt studiate 3 straturi de cultur care aparin paleoliticului trziu i mezoliticului. Obiectele de cremene gsite numr peste 8000 de uniti. Valurile. Prin noiunea de val se subnelege acel tip de fortificaii, care se constituie dintr-o ridictur continu de pmnt, de obicei cu un an n partea exterioar, folosit n sistemul defensiv (n mod special la "limesurile" - frontierele - Imperiului Roman). Tot prin noiunea de "val" se identific ntriturile prelungi de pmnt care marcheaz limitele unor teritorii. Situri. Actualmente sub noiunea de "sit" sunt considerate: lucrrile omului sau operele rezultate din conjugarea aciunilor omului i naturii, precum i zonele ce includ terenurile arheologice care au valoare naional sau internaional din punct de vedere istoric, estetic, etnografic sau antropologic. Relieful Aspectele peisagistice si relieful calcaros sau carstic din toltrele prutene,dealurile Nistrului si ale Rautului,cu stinci recifale,chei carstice,praguri si cascade,pesteri si grote cu vechi asezaminte religioase,rupestre Defileul Nistrului cu peisajele atractive,cascade,praguri,pesteri Peisajele colinare,impadurite si diversificate ale dealurilor Modovei centrale si ale Tigheciului Peisajele stepice colinare din nordul si sudul Moldovei Peisajele pitoresti si de mare varietate din lunca Prutului Clima - temperat-continentala moderat,cu veri calduroase si ierni nu prea geroase,temp. medie anuala fiind de 8 grC in nordul si 10 g.C in sudul tarii. Potentialul hidrografic al R.M se prezinta prin reteaua hidrogr.dezv.peste 3000 de riuri si riulete,cele mai mari fiind Nistru,Prutul,Rautul,Cogilnicul. O deosebita valoare pt.activ. de turism o au lacurile si iazurile,printre acestea se evedentiaza 4 lacuri naturale:Manta,Dracele,Bic,Beleu care formeaza nucleul rezerv.stiintifice Prutul de Jos.Acestea corespund diferitor motivatii turistice,odihna si recreere,cura balneara,agrement nautic si sportic,pescuit sportiv,vinatoare si turism stiintific.Resursele de ape minerale au o valoare deosebita pt dezv.turismului balnear.Sunt cunoscute peste 30 de puncte si localit. Cu resurse de ape minerale.Principalele fiind:Hirjauca-complexul balnear Codru*(capacitate de cazare peste 670 locuri). Cahul-ape termominerale-compl.baln.Nufarul Alb.Camenca-cm.bal.Nistru. Flora si Fauna Vegetaia este specific de step i silvostep n cmpii n Podiul Moldovei de Nord, la care se suplimenteaz pdurile de stejar i de fag de pe dealurile nalte. Pdurile ocup spaii mai mari n partea central deluroas a Republicii Moldova (Dealurile Codrilor Podiului Central Moldovenesc i Dealurile Tigheciului) i n Dealurile Prenistrene. Suprafaa pdurilor constituie 9,6% din teritoriul rii.Plante rare de interes stiintific(126 specii de plante-Cartea rosie).Fauna R.M are o importanta m.mica pt turism,turismul de vinatoare avind sasnse m.mici de promovare. In R.M. se delimiteaza- 178 diverse tipuri de rezervatii,130 monumente ale naturii,433 arbori seculari,5 rervatii stiintifice-Codru,Plaiul Fagului,iagorlic,Prutul de jos,Padurea Domneasca.Monumente ale naturii de interes turistic-pestera Emil Racovita,Cheile Butesti,reciful Stinca Mare etc.Rezervatii peisagistice cu o valoare deosebita pt.turism-Rudi-Arioneshti,Valea adinca,Saharna,La castel,Fetesti,Suta de movile,Tribujeni Obiectivele istorice,religioase si cultural ale R.M.

Monumente istorice si de arta religioasa-Manastirile de la Capriana,Japca,Hirjauca,Rudi,Saharna,Curchi Manastirile,schituri si chili amenajate in stinca:Butuceni,Tipova;catedrala de la Chisinau si Cahul Cetati medievale:Soroca,Tighina,complexul arheologic din Orheiul Vechi Muzee si case memorial:Muzeul national de Etnografie si Istoria Naturala,Muz.nat.de Istorie a Md.,Muz.nat.de arte Plastice,Muz.de Arheologie si Etnografie,Casa muzeuPuskin Teatre:t.national de Opera si Balet,Eugen Ionesco,Mihai Eminescu,Luceafarul,Satiricus. -vinicol va implica dotari si amenajari corespunzatoare pt.vizitatori,dar si o pregatire a ghizilor profesionali,deasemenea intreprinderile vinicole sa se alinieze la standarte si norme special privind primirea vizitatorilor.