Sunteți pe pagina 1din 7

CONSTIPAŢIA CRONICǍ

Definiţie = sindrom caracterizat prin senzaţii subiective şi obiective


care apar ca urmare a încetinirii tranzitului intestinal şi/sau a dificultăţilor de
defecaţie.

Componenta subiectivă = senzaţia de evacuare incompletă, necesitatea


unui efort semnificativ pentru defecaţie şi durere abdominală în timpul
scaunului.

Componenta obiectivă = număr scăzut de scaune (< 2/săpt.), materii


fecale cu conţinut scăzut de apă, cu consistenţă mare, iar durata defecaţiei
este > cu 25% faţă de normal.

Epidemiologie
- frecv. creşte cu vârsta - în medie 1,2 -2% (SUA)
- 4-5% (65-75 ani)
- 6-7% (> 75 ani)
- de 3 x mai frecvent la femei decât la bărbaţi

Fiziopatologie şi Patogenie
1. Încetinirea tranzitului colonic
2. Tulburarea defecaţiei

1. Încetinirea tranzitului colonic


• Fiziologic:
o mişcări colonice (contracţii) propulsive haustrale,
multihaustrale şi peristaltice de masă
o mişcări non-propulsive
Mecanismele încetinirii tranzitului colonic intervin la
următoarele nivele:
- fibre musculare
- SN enteral
- SN autonom (simpatic şi parasimpatic)
- emisfere cerebrale
a) Tulburarea activităţii miogene (activ. contractilă a fb. mm. netede)

1
• Miopatii intestinale primare
o autosomal – dominante
o autosomal – recesive (+) oftalmoplegie
• Miopatii secundare
o sclerodermie, polimiozită
o distrofia mm. progresivă
o amiloidoză
b) Tulburări ale SN enteral
o plex mucos
o plex submucos (meissner)
o plex muscular (Schobadach) (în mm. long.)
o plex mienteric (Auerbach)
o plex subseros
Neurotransmiţători = Ach, 5-HT, subst. P (motor excitator), VIP, ATP,
NE (motor inhibitor).

Tulburări congenitale
• B. Hirschsprung (Megacolonul congenital)
o lipsesc ggl. din plexul mienteric şi subseros
o colonul este nonpropulsiv şi nu se relaxează
o este o afecţiune genetică
• Displazia neuronală intestinală
o Tip A - lipsesc n. simpatici din plexul mienteric
o Tip B – plexul submucos este hiperplastic şi conţine
ganglioni giganţi
Clinic: copil cu distensie abdominală, constipaţie.
• Pseudoobstrucţia intestinală cronică – Hiperplazia plexului
mienteric şi a celulelor gliale.

Leziuni câştigate
- cauze infecţioase: Boala Chagas (parazit. = Tripanosoma cruzi) →
distruge plexul mienteric
- toxic-medicam:
o consum îndelungat de purgative antrachinonice şi difenolice
o tranchilizante, antidepresive
o citostatice

c) Leziuni ale SN simpatic şi parasimpatic

2
Cauze:
o neuropatia diabetică
o toxic-medicamente: - citostatice
o leziuni degenerative: sd. Shy-Drager (cosntip. Severă +
megacolon)

d) leziuni ale SNC

2. Tulburarea defecaţiei
- Tulb. timpului sigmoidian (↓ sau absenţa contracţiilor propulsoare
ale sigm).
- Tulb. senzitiv. porţ. superioare a canalului anal → imposib. Luării
unei decizii: eliberare de gaze – materii fecale sau oprirea
defecaţiei.
- Tulb. timpului conştient al defecaţiei
o Anism = planşeu pelvin spastic (în fisuri anale, abcese
perineale, hemoroizi trombozaţi).
o Sd. perineului coborât
o Rectocel anterior (± ruptură de perineu)
- Tulb. controlului nervos al defecaţiei
o traumatisme
o tabes
o tumori de coadă de cal
o scleroza progresivă.

CLASIFICAREA ETIOLOGICǍ A CONSTIPAŢIEI

1. Constipaţia cu etiologie cunoscută = contipaţia e un simptom în


cadrul altei boli
a. Constipaţia prin încetinirea tranzitului
o prin lez. ale fb. mm. netede
o prin lez. ale SN enteric
o prin lez. ale SN vegetativ (S + PS)
o prin lez. ale SNC
b. Contipaţia prin tulburarea defecaţiei
o Imposibilitatea reflexului de defecaţie
 B. Hirschsprung cu localizare recto-anală

3
 Leziuni medulare: scleroză progresivă, tabes,
traumatisme, tu. de coadă de cal.
o Lipsa coordonării mm. striate şi netede:
 Anism
 Sd. planşeului pelvin coborât
 Rectocel anterior
 Prolaps rectal intern

2. Constipaţia idiopatică (habituală)

Manifestări clinice
- Cantitatea scaunului: - N = 35 – 225 g/24 h
- SUA, Europa = 100 – 200 g/24h
- Africa, Asia = 450-500 g/24h
- < 35 g = sigur constipat
- Consistenţa scaunului: - apă = 70% (N)
- apă < 60% → încetinirea tranzitului
- Nr. scaune: - Normal = 3/săpt. → 3/zi
- Constipaţie = ≤ 2/săpt.
- Dificultatea evăcuării: constipaţie = efort care necesită > 25% din
durata totală a defecaţiei.
- Senzaţia de evacuare incompletă

Diagnostic paraclinic
1. Irigografia → haustraţie exagerată, hipotonie, b. Hirschsprung,
megacolon, dolico-colon, dolicosigmoid.
2. Rectosigmoidoscopia cu aparat rigid:
→ hemoroizi trombozaţi, fisuri, abcese, permeab.
segm. distal
3. Colonoscopia
- are valoare inferioară irigografiei, nu prea furnizează date în
plus faţă de rectosigmoidoscopie
- se indică atunci când irigografia sugerează dar nu este
concludentă pentru stenoze organice, sau când pacientul
constipat elimină materii fecale cu produse patolog. (sânge,
puroi, mucus) iar irigografia este normală sau neconcludentă.

CONCLUZIE = explorarea permeabilităţii colon. Tb. să înceapă cu


R-T-Scop şi IRIGO.

4
Demonstrarea încetinirii tranzitului intestinal
1. Determinarea tranzitului colonic (Metcalf)
- se ingeră o capsulă radioopacă → Rx. abdominală
2. Determinarea tranzitului intestinal gură - anus
- metoda capsulelor radioopace
- metoda izotopică

Demonstrarea tulburărilor defecaţiei


1. Manometria canalului anal
2. Refluxul inhibitor rectoanal (umflarea unui balon în rect)
3. Perineometria → perineu coborât
4. Defecograma

FORME CLINICE DE CONSTIPAŢIE

1. Contipaţia idiopatică la femei


- preclimax/climax
- fără dureri abdominale
- un scaun la 2 săptămâni
- antecedente: interv, ginecolog., chisturi ovar.
- profil psihologic ~ colon iritabil
- (+) dismotilit. esofagiană, tulb. ale vezicii urinare
2. Constipaţia idiopatică la bătrâni
- se va exclude o obstr. mecanică, medicaţie favorizantă, afecţ.
neurologice şi psihiatrice, endocrine (insuf. Tiroidiană).
- cauze: ↓ alim. bogate în fibre
↓ ingestia de lichide
lipsa de activ. fizică
3. Constipaţia prin dificultatea defecaţiei
- tranzitul colonic = N

Complicaţii
1) Colonice
- Ps-obstrucţia colonică acută (Sd. Ogilvie) (distensie
abdominală, scăderea mişc. respiratorii, imposibilitatea
alimentării, oprirea tranzitului pentru materii fecale şi gaze)
- Impactul fecal → ulcer recto-sigmoidian

5
- Prolaps rectal
- Hemoroizi
- Diverticuloza colonică
2) Extracolonice
- Infecţii urinare
- Prostatoree
- Hernie inghinală
- HH, Reflux gastro-esofagian

Tratament
1) Măsuri generale
- informarea pacientului
- NU sedentarism. DA mişcări fizice, plimbări
- orarul defecaţiei (NU amânare)
2) Regim dietetic
- fibre vegetale (celuloză, pectine) → reziduu colonic
- N = 15-20 g/zi de fibre Ex. tărâţe de grâu

Ex. de alimente ce conţin 5 g de fibre


- 4 felii de pâine neagră
- 2-3 linguri de tărâţe
- o porţue de fasole gătită/mazăre/varză
- 3 mere
- 2 portocale
- 1-2 pere

3) Medicamente
a. Laxative care măresc bolul fecal
o Metamucil
o Metilceluloză
b. Dizaharide hidrosolubile (osmotic active)
o Lactuloză
o Lactitol (la diabetici)
c. Laxative antranoide
o derivate din plante: senna, aloe, cascara, frangula (produc
melanosis coli)
d. Compuşi polifenolici
o fenolftaleina, bisacodil
e. Laxative osmotice

6
o hidroxid de Mg
o docusat de Na
f. supozitoare şi clisme
o glicerină
o bisacodil
4) Chirurgical – trebuie evitat