Sunteți pe pagina 1din 19

HEPATITE CRONICE

CUPRINS
Definitie
Clasificare etiologica
Noua nomenclatura
Scorurile histologice
Manifestari clinice comune
Investigatii paraclinice
Hepatita cronica virala tip B ………….pg. 5
Hepatita cronica virala tip C ………….pg. 11
Hepatite autoimune……………………..pg. 13
Hepatite criptogenetice………………...pg. 17
Hepatite medicamentoase……………..pg. 17
Hepatopatii genetice……………………pg. 19
Hepatopatia alcoolica…………………..pg.20
CBP………………………………………...pg.21
CSP………………………………………...pg.22

DEFINITIE
= sindrom clinico-paologic avand multiple etiologii, caracterizat prin
inflamatia cronica a parenchimului hepatic, necroza hepato-celulara si adesea fibroza hepatica care
persista fara ameliorare cel putin 6 luni.

CLASIFICARE ETIOLOGICA
1. HC virale tip B / B+D / C
2. Hepatita autoimuna (HAI)
3. Hepatita medicamentoasa
4. Hepatite asociate cu deficite metabolice
 Boala Wilson
 Deficitul de alfa 1-AT
5. Hepatita criptogenetica (idiopatica)

In definirea hepatitei cronice nu intra:


•ciroza biliara primitiva (PBC)
•colangita sclerozanta (PSC)
•colangita autoimuna
–pot prezenta aspecte clinice si histologice de hepatita cronica
Printre cauzele de hepatita cronica este inclus in mod impropriu alcoolul, care provoaca o hepatita
progresiva cu particularitati histologice diferite de hepatitele cronice.

NOUA TERMINOLOGIE
 Se recomanda precizarea obligatorie a etiologiei care sa permita aplicarea tratamentului
SPECIFIC.

1
 Biopsia hepatica este in continuare utilizata pentru determinarea gradului de activitate si a
stadiului in care se afla hepatita.
 Astfel incat diagnosticul final va include:
 ETIOLOGIA
 GRADUL
 STADIUL
bolii.

Gradul
- apreciaza activitatea necroinflamatorie
- defineste severitatea bolii

Stadiul
- reflecta extinderea fibrozei
- indica progresivitatea bolii.

Pe mai multe biopsii seriate de la acelasi pacient, gradul HC poate creste sau scade, in timp ce stadiul
HC este de obicei, dar nu invariabil, progresiv.

Este necesar un sistem de scor semicantitativ ca argument ajutator in noua clasificare, de evaluare
numerica a modificarilor histologice.

SISTEME DE SCOR SEMICANTITATIV PENTRU HEPATITELE CRONICE


o Knodell et al. 1981
o Scheuer 1991
o Ludwig 1993
o Bianchi si Godat 1994
o Ishak et al. 1995

Knodell et al. 1981


* Inflamatie periportala
cu sau fara bridging necrosis 0 - 10
* Degenerare intralobulara
si necroza focala 0-4
* Inflamatie portala 0-4
* Fibroza 0-4
* TOTAL 0-22

Ishak et al. 1995


* Hepatita de interfata
periportala sau periseptala 0-4
* Necroza confluenta 0-6
* Necroza focala, apoptoza
si inflamatie focala 0-4
* Inflamatie portala 0-4
* Fibroza/ciroza 0-6
* PUNCTAJ MAXIM POSIBIL 24

2
Grupul francez METAVIR
1. Necroza parcelara periportala sau periseptala ( PMN) 0-3
2.Necroza lobulara focala 0-2

3.Inflamatia portala sau septala 0-3

4.Fibroza in spatiile porte 0-4


5. Steatoza 0-3

GRADUL – se masoara prin Indexul de Activitate Histologica (HAI) ce insumeaza scorurile leziunilor
necro-inflamatorii, dupa cum urmeaza:

HAI Grad
1-3 HC minima
4-8 HC usoara
9-12 HC moderata
13-18 HC sevara

STADIUL – este dat de scorul fibrozei:

Scor Stadiu
0 Absenta fibrozei
1 Fibroza usoara
2 Fibroza moderata
3 Fibroza severa
4 Ciroza

MANIFESTARI CLINICE COMUNE


Hepatitele cronice realizeaza un tablou clinic comun, cu anumite particularitati in functie de etiologie.

Boala poate fi asimptomatica mult timp.

Subiectiv:
- sd. asteno-adinamic
- sd. dispeptic de tip dispepsie gazoasa sau de staza, inapetenta, intolerante alimentare
- hepatalgii postprandiale sau de efort

Obiectiv:
- hepatomegalie cu consistenta de organ sau usor crescuta, cu suprafata neteda, sensibila
- frecvent splenomegalie
- posibil: icter, sd. endocrin (stelute vasculare), manifestari hemoragipare (purpura, echimoze)

INVESTIGATII PARACLINICE

1. Sd.de citoliza:
Transaminaze (TGO, TGP, LDH, Sideremie)

3
2. Sd. de colestaza
Bilirubina T, D, I
F. Alc.
GGT
LAP
5NT
3. Sd. hepatopriv
Albumina, TQ, Colinesteraza
4. Sd. inflamator-imunologic
Gamaglobuline, Imunograma
Auto Ac.
5. Sd. mezenchimal
Tymol
6. Analize pt. depistarea etiologiei
Markerii virali
Sideremie
Cupremie, Cuprurie, Ceruloplasmina
Alfa 1 - AT
7. Teste imagistice
8. Punctie biopsie hepatica

HEPATITA CRONICA VIRALA TIP B

Virusul hepatitei B:
- hepadnavirus ce contine ADN (atat dublu, cat si monocatenar)

Structura
- anvelopa externa unde este expus AgHBs (mic, mijlociu, mare)
- nucleocapsida interna ce contine AgHBc, AgHBe (rezultat prin clivajul AgHBc), ADN viral, ADN
polimeraza
- AgHBx - implicat in sinteza de AND si in aparitia cc. hepatocelular

Figura: virusul B ……….

4
Genomul VHB:
- gene ale proteinelor structurale
- gene pentru AND polimeraza
- gena pentru AgHBx

Regiunea pre-S din genom  proteinele pre-S apartinand AgHBs, cu rol in atasarea virusului de
hepatocit.

Regiunea pre-c din genom  AgHBc

Semnificatia clinica a markerilor VHB

AgHBs
- prezent in infectia acuta sau cronica
- persistenta > 6 luni indica cronicizarea
- exista atat in ser cat si in hepatocit

Ac. Anti-HBs
- indica imunitatea

AgHBc
- nu exista in forma circulanta
- poate fi detectat prin PBH

IgM anti-HBc
- crescut in infectia acuta / acutizari ale infectiei cronice

Markeri ai replicarii virale si ai infectivitatii:


- AgHBe, AND viral, AND-polimeraza

Virusuri mutante:

5
1. Mutatii in regiunea pre-c  inhiba expresia AgHBe  pacienti infectati sunt AgHBe (-), desi pot fi
infectanti

Tabel 1:
TEST REZULTAT INTERPRETARE
Ag. HBs - Susceptibil la infectie / Neinfectat
Ac. HBc -
Ag. HBs + Infectie acuta sau cronica
Ac. HBc + sau -
Ag. HBs + Infectie cronica (daca AgHBs=+ de peste
Ac. HBc + 6 luni), foarte infectios
Ac. HBs -
Ag. HBe +
Ag. HBs + Infectie cronica (daca AgHBs=+ de peste
Ac. HBc + 6 luni), mai putin infectios sau infectat cu
Ac. HBs - virus mutant
Ag. HBe -
Patogenie
VHB nu este direct citopatic. Afectarea hepatica este cauzata de raspunsul imun celular  distructia
hepatocitelor infectate care exprima antigene ale VHB la suprafata lor.

EPIDEMIOLOGIE
Prevalenta infectiei cronice cu VHB:

< 2%: America de Nord, Europa de Vest, Australia, Noua Zeelanda, Partea de sud a Americii de
Sud

2-7%: Europa de Est, Fosta Uniune Sovietica, Asia Centrala, Japonia, Israel, Partea de nord a
Americii de Sud

8-15%: Asia de sud-est, China, Orientul mijlociu, Africa


6,5%: Constanta (donatori sgv.)
Mod de transmitere:
- sange sau produse sangvine
- contact sexual
- droguri i.v.
- mama-fat

Riscul de a face Hepatita acuta B dupa un contact infectant depinde de:


- marimea inoculului
- starea de infectivitate a inoculului (prezenta sau nu a markerilor de replicare virala si de
infectivitate)

La adult, infectia cu VHB determina o hepatita acuta care nu are o expresie clinica in 60-70% dintre
subiectii infectati. Restul pacientilor fac forme simptomatice care sunt de obicei autolimitate si rareori
pun probleme deosebite.

6
Probabilitatea cronicizarii dupa HA tip B:
• 90% la nastere
• 5-10% la adulti
• la adulti, c.m.m. cazuri apar la pacienti fara HA clinic recunoscuta in antecedente

Infectia cronica cu VHB poate imbraca formele:


1. Hepatita cronica B (de diferite grade histologice)
2. Purtatori cronici asimptomatici de AgHBs

- aproximativ 10-30% din HC tip B progresează catre ciroza, desi acest fapt este de obicei insidios si
poate dura 5-20 ani. Ceilalti realizeaza seroconversia partiala si raman purtatori de AgHBs.
Pe fondul cirozei sau la purtatori se dezvolta intr-o proportie nedeterminata carcinom hepatocelular.

Poza cu evolutia markerilor virali dupa infectia acuta:


………………………………………

HEPATITA CRONICA B

DEFINITIE:
inflamatia cronica a parenchimului hepatic, necroza hepato-celulara si adesea fibroza hepatica care
persista fara ameliorare cel putin 6 luni,
cu potential evolutiv/asociere cu ciroza hepatica determinata de infectia cu VHB.

7
Gradul afectarii hepatice = variabil
• absent - purtatori asimptomatici
• usor – (HC persistenta)
• sever – (HC activa)

Manifestari clinice
- spectru clinic variabil: infectie asimptomatica ==> afectare severa
- debut insidios
- oboseala
- stare de rau, inapetenta
- icter intermitent / persistent
- complicatii:
- CH (ascita, edeme, HDS prin efractie de varice, E-p hep, hipersplenism), Cc. Hep.
- depunere de CIC extrahepatic (artralgii, artrite, purpura, GN, vasculita generalizata - PAN)

Manifestari paraclinice
• Sd. de citoliza: TGP, TGO
• Sd. de colestaza: Bilirubina, FA
• Sd. hepatopriv: hipoalbuminemie, prelungirea TQ
• Sd. imunologic: H.gamaglobulinemie, AutoAc. (dar nu asa frecventi ca in HAI)
• Markeri virali

PARTICULARITATI:
Φanamneza (expunere virala)
Φmanifestari clinice variabile
Φhepato +/- splenomegalie
Φaminotransferaze crescute
ΦAP: “ground glass hepatocytes”
(hepatocite “in sticla mata”)

CRITERIU DE DIAGNOSTIC:

SEROLOGIE VHB POZITIVA

(AgHBs, Ag HBe, AND-VHB)

Tratament

1. Interferon alfa, 5 M.U. pe zi sau 10 M.U. x 3 / sapt. (4 luni)

Rezultat: seroconversia in 40% cazuri; concomitent: ameliorare histologica.

Recaderile sunt rare (1-2%).

Complicatii ale terapiei cu interferon: sd. pseudogripal, supresie medulara (L-p, Tb-p), labilitate
emotionala (iritabilitate, depresie), reactii autoimune (tiroidita autoimuna), diaree, alopecie etc.

2. Corticosteroizii - contraindicati
8
3. Transplant hepatic - la pacientii in stadiu terminal

HC TIP B+D

HDV = virus defectiv care necesita prezenta HBV pentru replicare (foloseste proteinele de suprafata ale
HBV pentru invelisul virionului delta)

DEFINITIE - HEPATITA CRONICA B+D:

inflamatia cronica a parenchimului hepatic, necroza hepato-celulara si adesea fibroza hepatica care
persista fara ameliorare cel putin 6 luni,
cu potential evolutiv/asociere cu ciroza hepatica determinata de infectia cu VHB si D
Dg. infectiei - detectarea HDV-RNA sau AgHD in ser sau in tesutul hepatic; screening: Anti-HDV
seric.

Gravitatea infectiei cu HDV depinde de momentul infectiei:


- coinfectia cu HBV / HDV ==> infectia acuta are curs variabil; cronicizare in 2% cazuri
- suprainfectia HDV la un pacient deja infectat cu HBV ==> infectie ac. severa cu HDV; cronicizare
= 70-80% pacienti

Manifestari clinice + paraclinice = similare cu HC tip B

De regula este o HC activa + / - ciroza


Evolutia HC tip D poate fi foarte rapida
ΦPARTICULARITATI
Φanamneza (expunere virala)
Φmanifestari clinice variabile
Φhepato +/- splenomegalie
Φaminotransferaze crescute
Φelemente de insuficienta hepatica
CRITERIU DE DIAGNOSTIC:

SEROLOGIE VHD+VHB POZITIVA

Tratament: imprecis definit


- Interferon alfa in doze mari (9 M.U. x 3 / sapt., 12 luni)
Rezultat: pana la 50% cazuri raspuns sustinut
- CS: contraindicati
- Transplant hepatic: in stadiul terminal

HEPATITA CRONICA VIRALA TIP C

Virusul hepatic C

- identificat in 1989
9
- este raspunzator de 90% din hepatitele posttransfuzionale NANB

Structura:
- virus ARN monocatenar din fam. Flaviviridae
- anvelopa lipidica
- mai multe tipuri cu raspandire diferita, raspuns terapeutic diferit

Depistarea (diagnosticul) infectiei:


- Ac. AntiVHC (ELISA generatia a II-a, III-a, RIBA generatia a II-a, III-a)
- ARN viral (PCR)

Cai de transmitere si grupe de risc:


- parenteral
- sexual (rar)
- perinatal (rar)
- intrafamilial (?)

Prevalenta infectiei:
- Europa de Nord, SUA: 0-1,6%
- Europa de Sud, Asia: 0-1,9%
- Africa: 1,7-5,2%

Hepatita acuta C:
- in general asimptomatica
- risc de cronicizare > 60%  din care 40-60% vor dezvolta CH in 7-20 ani  din care 20% vor face
Cc. Hepatic.

DEFINITIE:
Inflamatie cronica determinata de infectia cu VHC, cu potential evolutiv/asociere cu ciroza hepatica

Cronicizare dupa hepatita acuta C > 60% cazuri.

Multe cazuri identificate la pacienti asimptomatici, fara istoric de HA.

Dintre pacientii asimptomatici cu Ac. anti-HCV +, chiar cand transaminazele sunt normale, 30-50% au
aspect de HC pe PBH.

HC tip C tinde sa aibe o evolutie foarte lenta si insidioasa.

MANIFESTARI CLINICE
- similare cu cele descrise la HC tip B
- oboseala = c.m. frecvent simptom
- icterul = rar
- complicatiile extrahepatice = mai rare, cu exceptia crioglobulinemiei mixte “esentiale“

MANIFESTARI PARACLINCE
- similare cu cele descrise la HC tip B
- transaminazele au o evolutie mai fluctuanta (caracteristica) si au valori mai mici
- Auto Ac. (anti-LKM)
10
PATICULARITATI:
Φanamneza (expunere virala)
Φmanifestari clinice variabile, indolente
Φhepato +/- splenomegalie
Φaminotransferaze +/- crescute
ΦAP: modificari inflamatorii blande, steatoza, colangita non-supurativa, agregate limfoide
CRITERIU DIAGNOSTIC:

SEROLOGIE VHC POZITIVA:


Ac anti-VHC, ARN-VHC (RT-PCR)

Overlap HAI
Imunodeprimati
anti-VHC negativi+anamneza evocatoare
TRATAMENT
- Interferon alfa, 3 M.U. x 3 / sapt, 12-18 luni
Raspuns: 50% cazuri ==> recaderi = 50% ==>
Raspuns sustinut = 25% cazuri

- CS = contraindicati

- Transplant hepatic: stadiile terminale

HEPATITA CRONICA CU ETIOLOGIE VIRALA MIXTA

DEFINITIE
Inflamatie cronica determinata de infectia cu VHC, cu potential evolutiv/asociere cu ciroza hepatica

PARTICULARITATI
Variate caracteristici, posibil mixte, determinate de asocierea virala
Φmanifestari clinice variabile,
Φaminotransferaze crescute,
Φhis: infiltrat inflamator
Φmodularea cursului evolutiv datorita asocierii virale
CRITERIU DIAGNOSTIC:

SEROLOGIE POZITIVA PENTRU ASOCIEREA VIRALA (VHB+VHC+VHD; VHB+VHC)

HEPATITA AUTOIMUNA

11
DEFINITIE
Inflamatie idiopatica predominant periportala determinata de pierderea tolerantei imune pentru antigene
tisulare hepatice autologe, asociata, de regula, cu hiper-gamaglobulinemie si prezenta autoanticorpilor,
cu raspuns favorabil la tratamentul imunosupresor.

DEFINITIE
Afectiune cronica, caracterizata prin inflamatie si necroza hepatocelulara, de obicei si fibroza, ce tinde
sa progreseze catre CH si I. Hep.; alte caracteristici sunt:
- H.gamaglobulinemie si Auto Ac. Specifici
- predomina la femei
- raspunde la tratament imunosupresor
- teren genetic (HLA B8, DR 3 sau DR4)
- absenta infectiei virale

PARTICULARITATI:
∗ sex feminin
∗ conditii extrahepatice autoimune asociate
∗ absenta Ag HBs
∗ anamneza negativa pentru etanol, droguri hepatotoxice, afectiuni metabolice genetic-determinate
∗ icter, febra, hepatosplenomegalie
∗ gamaglobuline crescute
∗ aminotransferaze crescute
∗ AP: infiltrat plasmocitar, “rozete”
CRITERIU DE DIAGNOSTIC:

PREZENTA AUTOANTICORPILOR

TIP 1 (“lupoida”): ANA, SMA


TIP 2 - 2a: anti-LKM I
- 2b: anti-LKM1+anti-HCV (5%)
OVERLAP HCV

TIP 3: anti-SLA
TIP 4: anti-LKM III+anti-HDV
OVERLAP HDV

CLASIFICAREA HAI - in functie de tipul de Auto Ac.

 HAI tip I:
 HAI clasica (femei tinere, H.gama-globulinemie marcata)
 Ac. Anti Nucleari (AAN)
 Ac. Anti fibra musculara neteda
 Se poate asocia si cu alte boli autoimune
 Raspund bine la tratamentul imunosupresor (Prednison ± Imuran)

 HAI tip II:


IIa.

12
 Ac. Anti LKM 1
 Ac. Anti “liver cytosol” 1 (10-20%)
 Raspund bine la tratamentul cu steroizi

IIb.
 Titru mic de autoAc.(LKM ?)
 Ac. Anti “liver cytosol” 1 absenti
 Ac. Anti GOR prezenti
 Se asociaza cu infectie cu virus C
 Nu raspund la tratamentul cu steroizi
 Raspund la tratamentul cu interferon

 HAI tip III:


 Ac. Anticytosol prezenti (=SLA)
 Raspunde la tratamentul cu corticoizi
 Are multe caracteristici comune cu HAI tip I

 HAI tip IV:


 Ac LKM3 + antiHDV (suprapunere Hepatita D)
Cauza bolii: necunoscuta.
Mecanismul patogenic: autoimunitatea.

IMUNOPATOGENEZA
- mec. imun celular (procesele intrahepatice)
- mec. imun umoral (procesele extrahepatice: artralgii, artrite, vasculite cutanate, GN)

SIMPTOMATOLOGIE
- in general similara cu cea din HC virale
- debut insidios / abrupt
- femeie cu HAI, tanara + H.globulinemie marcata + AAN = hepatita “lupoida“ (alte manif. autoimune
= frecv.)
- oboseala, anorexie, amenoree, artralgii, icter - frecvent
- artrite, eruptii maculopapulare (inclusiv de tip vasculitic), eritem nodos, colita, pleurezie, pericardita,
anemie, azotemie, sd. sicca (keratoconjunctivita, xerostomie) - ocazional
- uneori se prezinta cu complicatii ale CH: ascita, edeme, E-p, H.splenism, coagulopatie, sangerare
variceala
- alte boli autoimune: tiroidiene, AR, sd. Guillain-Barre, lichen plan, sd. CREST, PTI

EVOLUTIE
- variabila (remisiuni si exacerbari spontane)
- la pacientii cu leziuni histologice limitate (80% cazuri) (ex: piecemeal necrosis fara bridging),
progresiunea catre CH este limitata
- la pacientii cu HC activa severa (20% cazuri), simptomatica, cu transaminaze > 10xN,
Hgamaglobulinemie marcata, leziuni histologice “agresive“ - bridging necrosis sau colaps
mmultilobular, ciroza), Mo. la 6 luni = 40% (in absenta terapiei)

13
Decesul survine prin: I.Hep., coma hep., sangerare variceala, infectii intercurente

PARACLINIC
- similar cu HC virale
- multi pacienti au Bilirubina, FA, Globuline = N
- in alte cazuri
 Cresterea AST, ALT = 100 - 1000 u.
 Bilirubina = 3 - 10 mg/dl; cresterea FA
 hipoalbuminemie; TQ adeea perlungit
- H.gamaglobulinemia (> 2.5 g/dl) = frecventa
- FR, CIC = frecvente
- Auto Ac.

TRATAMENT
- CORTICOTERAPIE
raspuns: ameliorare clinica, biochimica si histologica;
scaderea Mo. (80% cazuri).
Prednison.
Initial: 20 mg/zi
sau
60 mg/zi cu scadere progresiva in decurs de 1 luna pana la 20 mg/zi
Durata terapiei = 12 - 18 luni
Dupa intreruperea terapiei, recaderi = 50% cazuri
Majoritatea pacientilor necesita doze de intretinere pe timp nelimitat.

Alternativa:
Prednison (30 mg/zi) + Azathioprina (50 mg/zi), 18 luni
Avantaj: scaderea RA ale CS-terapiei
Azathioprina singura nu este eficace in obtinerea remisiunii.

Transplant hepatic: in stadiile terminale

HEPATITA CRONICA NECLASIFICABILA CA VIRALA/AUTOIMUNA

DEFINITIE
Inflamatie cronica determinata viral sau autoimun, fara a se putea distinge elementele de diagnostic
caracteristice celor doua afectiuni
“criptogenetica”?
posibil alte virusuri (VHG)?

PARTICULARITATI
Variate caracteristici, posibil mixte, determinate de asocierea virala
Φmanifestari clinice variabile,
Φaminotransferaze crescute,
Φhistologic: infiltrat inflamator
Φmodularea cursului evolutiv datorita asocierii virale

14
CRITERIU DE DIAGNOSTIC:

SEROLOGIE NEGATIVA ATAT PENTRU DETEMINANTII VIRALI CAT SI PENTRU


AUTOANTICORPI

HC INDUSE DE MEDICAMENTE

DEFINITIE
Boli inflamatorii ale ficatului cu durata mai mare de 6 luni care au ca mecanism actiunea toxica directa
a medicamentelor sau prin intermediul unor metaboliti, precum si o reactie idiosincrazica la
medicamente si metaboliti.

PARTICULARITATI
Φanamneza pozitiva
Φmanifestari clinice variabile
Φdisparitia manifestarilor la intreruperea tratamentului
Φbiochimic: colestaza, aminotransferaze crescute
Φhistologic: colestaza, granuloame non-cazeoase, steatoza
CRITERII DE DIAGNOSTIC:

ANAMNEZA POZITIVA + REZOLUTIA MANIFESTARILOR LA INTRERUPEREA


TRATAMENTULUI

Esential: orice pacient cu icter sau functie hepatica alterata trebuie chestionat cu privire la expunerea la
substante chimice sau medicamente

Sunt recunoscute 2 tipuri majore de hepatotoxicitatea chimica:


(1) toxicitate directa
(2) idiosincrazie

HEPATITELE PRIN TOXICITATE DIRECTA


- apar cu o regularitate previzibila la pacienti expusi la agentul toxic
- este dependenta de doza
- perioada de latenta dintre expunere si aparitia injuriei hepatice = scurta (ore)
- exemple: CCl4, acetaminophen, tetraciclina, citostatice

HEPATITELE PRIN IDIOSINCRAZIE


- sunt imprevizibile
- nu sunt dependente de doza
- pot apare in orice moment al tratamentului sau putin dupa expunerea la agentul toxic
- pot apare manifestari extrahepatice de H.sensibilitate (rash, artralgii, febra, L-citoza, eozinofilie).
- mecanism imunologic (?)

HEPATITELE ASOCIATE CU DEFICITE GENETICE METABOLICE

1. BOALA WILSON

15
DEFINITIE
Afectiune metabolica autosomal recesiva ( chr 13) caracterizata prin anomalii ale metabolismului
cuprului ce determina tezaurizarea acestuia in tesuturi; depunerea hepatica a cuprului este
asociata cu modificari de steato-hepatita cu potential evolutiv catre ciroza hepatica sau
insuficienta hepatica fulminanta

PARTICULARITATI
/ tineri
/ Antecedente HC pozitive pentru afectiuni hepatice/neuropsihice
/ manifestari clinice variabile (icter, hepatomegalie, manifestari neuro-psihiatrice)
/ inel Kayser-Fleischer
/ aminotranferaze si gamaglobuline crescute
/ hist: depozite granulare de cupru (rodanina+), modificari inflamatorii, steatoza

CRITERII DE DIAGNOSTIC:
INEL KAYSER-FLEISCHER
GRANULE RODANIN +
Cu > 250 micrograme/gram tesut hepatic uscat

2. DEFICITUL DE ALFA 1-AT


Defect genetic in metabolismul proteic cu transmitere autosomal recesiva.
Nivelul seric al alfa 1-AT = foarte scazut.
Poate determina hepatita cronica si ciroza hepatica.

DEFINITIE
Afectiune genetic determinata (AR legat de chr 14), caracterizata printr-o anomalie a metabolismului
proteic ce determina scaderea alfa-1 antitripsinei serice (potenta anti-proteaza), afectare hepatica
si respiratorie cronica

PARTICULARITATI
Φafecteaza copii/tineri
Φmanifestari clinice: colestaza, hepato-splenomegalie, afectiuni respiratorii cronice (pneumopatie
cronica obstructiva, emfizem
Φvalori serice scazute ale alfa-1 AT (<25 micromoli/l)
Φhis: granule PAS + in citoplasma hepatocitelor
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
VALORI ALFA-1 AT SCAZUTE
MODIFICARI HISTOLOGICE CARACTERISTICE

HEMOCROMATOZA

DEFINITIE

16
Afectiune metabolica autosomal recesiva (chr 6) caracterizata prin anomalii ale metabolismului
fierului: absorbtia excesiva a acestuia determina tezaurizarea tisulara si injuria tesuturilor interesate.
Tezaurizarea hepatica este asociata cu modificari inflamatorii si fibroza, cu potential evolutiv catre
ciroza hepatica.

PARTICULARITATI
⌠ manifestari clinice sugestive: hepatomegalie, hiperpigmentare, diabet zaharat, insuficienta gonadica,
insuficienta cardiaca
⌠ sideremie > 160 micrograme/dl
⌠ saturatia transferinei > 90%
⌠ aminotransferaze si teste functionale hepatice cvasi-normale
⌠ TC: hepatomegalie si tomodensitate > UH
⌠ his:depozite de fier (coloratia Perls), fier tisular crescut, leziuni de fibroza, modofocari inflamatorii
blande

CRITERII DE DIAGNOSTIC:
SIDEREMIE, SATURATIA TRANSFERINEI CRESCUTE
MODIFICARI HISTOLOGICE CARACTERISTICE

HEPATITA ETANOLICA

DEFINITIE
Necroza hepatocitara, inflamatie caracterizata prin infiltrat neutrofilic si fibroza cu distributie
predilecta in zona peri-centrovenulara determinate de consumul cronic de etanol.

PARTICULARITATI
ν face parte din spectrul “alcoholic liver disease” ce cuprinde steatoza si ciroza hepatica
ν consum cronic de etanol (>80g/zi, >8-10 ani)
ν stigmate etilism cronic
ν manifestari clinice variabile
ν his: infiltrat acut neutofilic PMN intralobular, necroza hepatocitara
ν fibroza perisinusoidala, pericelulara si perivenulara, corpii Mallory
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
- ANAMNEZA POZITIVA
- ABSENTA MARKERILOR SEROLOGICI PENTRU INFECTIA VIRALA B, C, D
- MODIFICARI HISTOLOGICE SPECIFICE

Mecanisme patogenice in HEPATITA ALCOOLICA


- efect toxic direct al alcoolului sau al produsilor sai intermediari (acetaldehida)
- activarea imunitatii
- stress oxidativ

Aspecte histologice particulare:


- steatoza
- corpusculi Mallory
- megamitocondrii etc.

17
COLANGITA CRONICA DISTRUCTIVA NON-SUPURATIVA (std. I si II)
(“CIROZA BILIARA PRIMITIVA”)

DEFINITIE
Afectiune inflamatorie cronica idiopatica, cu patogenie autoimuna, distructiva si colestatica,
interesand ductele biliare septale si interlobulare, cu potential evolutiv/asociere cu ciroza hepatica

PARTICULARITATI
∗ sex feminin (90%)
∗ varsta medie (40-45 ani)
∗ asocierea cu afectiuni autoimune extrahepatice (70%)
∗ markeri serologici virali negativi, anamneza negativa pentru etanol, medicamente hepatotoxice,
afectiuni metabolice genetic-determinate
∗ markeri subclinici: HLA-B8, DR3, DRw52, DR7
∗ lunga perioada asimptomatica apoi manifestari clinice variabile (prurit, icter), hepato-splenomegalie
∗ aminotransferaze crescute variabil, teste colestaza (FALC), IgM crescut
∗ his: inflamatie portala si periportala, distructie ductala-ductopenie
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
PRURIT + ICTER
FAL + IgM CRESCUTE
ANTICORPII ANTI-MITOCONDRIALI
MODIFICARI HISTOLOGICE SPECIFICE
(inflamatia granulomatoasa periductala - ductopenia)

COLANGITA SCLEROZANTA PRIMITIVA

DEFINITIE
Afectiune progresiva idiopatica, cu patogenie autoimuna, caracterizata prin inflamatia
cronica si fibroza ductelor biliare intra- si extrahepatice,obliterarea si distructia acestora, conducand in
stadiile finale la ciroza biliara si insuficienta hepatica.

PARTICULARITATI
_ sex masculin
_ varsta tanara (25-40 ani)
_ asociere cu IBD (RCUH) (2/3 pacienti)
_ clinic: astenie, icter, prurit, febra,
hepatomegalie (50%)
_ teste colestaza (FALC)
_ colangiografia: stenoze/dilatatii ductale
_ his: inflamatie, fibroza si distructie de ducte biliare (“colangita obliteranta fibrozanta”)
CRITERIUL DE DIAGNOSTIC:
COLESTAZA, MODIFICARI COLANGIOGRAFICE SI HISTOLOGICE CARACTERISTICE
MARKERI SEROLOGICI VIRALI SI AMA NEGATIVI ANCA POZITIVI (75%)

18
19