Sunteți pe pagina 1din 7

Ce este comunicarea?

Cnd trebuie s defineasc comunicarea, majoritatea vorbitorilor se gndesc la a aduce la cunotin, a da de tire sau a informa. Comunicarea neleas ca proces are la baz patru componente fundamentale: emitorul, canalul de comunicare, informaia transmis, receptorul.

Esena procesului const n transferul sau trimiterea informaiei de la receptor la emitor. Acest model elementar trebuie ns extins, deoarece comunicarea nu se ncheie niciodat cu simpla preluare sau receptare a informaiei. n primul rnd nu trebuie omis circulaia informaiei i n sens invers (feed-back), deoarece, de obicei, comunicarea se realizeaz n vederea obinerii unui rspuns. Comunicarea reprezint procesul prin care un Emitor transmite un mesaj sub forma unui Cod prin intermediul unui Canal ctre un Receptor. Comunicarea uman este procesul prin care emitem opinii, valori, norme, percepii ctre un receptor. Comunicarea uman este un proces prin care un individ transmite stimuli cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi. Comunicarea uman reprezint un ansamblu de principii i norme care traverseaz planul gndirii i cel comportamental.

Comunicarea ca proces
Figura de mai jos prezint schema de principiu a procesului de comunicare.

Schema de principiu a procesului de comunicare

Mesajul elaborat de o Surs este codificat de un emitor sub forma unui semnal care parcurge un Canal, pe traseul cruia poate s sufere distorsionri ca urmare a interveniei unei surse de zgomot, dup care ajunge la Receptor, l decodific i l ncredineaz destinatarului.

Procesul comunicrii Indiferent de form, orice proces de comunicare are cteva elemente structurale caracteristice: existena a cel puin doi parteneri (Surs/Emitor i Receptor/Destinatar), ntre care se stabilete o anumit relaie; capacitatea partenerilor de a emite i recepta semnale ntr-un anumit cod, cunoscut de ambii parteneri, astfel nct mesajul este codificat la Surs i decodificat la Destinatar; existena unui canal de transmitere a mesajului.

Clasificri ale comunicrii


Un prim criteriu n clasificarea formelor comunicrii este cel privind modalitatea sau tehnica de transmitere a mesajului. Se ntlnesc astfel urmtoarele dou categorii: comunicarea direct, cnd mesajul este transmis utilizndu-se mijloace primare: cuvnt, gest, mimic; comunicarea indirect, cnd se folosesc tehnici secundare: scriere, tipritur, semnale transmise prin unde radio, cabluri, sisteme grafice etc. La rndul ei, comunicarea indirect poate fi: comunicare imprimat (cri, reviste, afie etc.); comunicare nregistrat (pe film, disc, band magnetic, CD, CVD etc.); comunicare prin fir (telefon, telegraf, prin fibre optice etc.); comunicare radiofonic (radio, TV, avnd ca suport undele radio).

Un alt criteriu de clasificare este dup modul de realizare a procesului de comunicare, n funcie de relaia existent ntre indivizii din cadrul unei organizaii. Se pot astfel identifica urmtoarele tipuri de comunicare: comunicare ascendent (realizat de la nivelurile inferioare ale unei organizaii ctre cele superioare); comunicare descendent (atunci cnd fluxurile informaionale se realizeaz de la nivelurile superioare ctre cele inferioare); comunicare orizontal (realizat ntre indivizi aflai pe poziii ierarhice similare sau ntre compartimentele unei organizaii n cadrul relaiilor de colaborare ce se stabilesc ntre acestea).

Tipurile de comunicare sociala


Comunicarea oral Uurina de exprimare depinde de: caracteristicile personalitii; calitile vocale enunarea i pronunarea; caracteristici ale personalitii celor cu care se comunic.

Trsturile comunicrii orale eficiente Claritatea. Presupune capacitatea de exprimare clar a ideilor. Exprimarea trebuie s fie simpl, iar

materialul s fie astfel organizat nct s poat fi uor de urmrit. Vorbitorul nu trebuie s ncerce s impresioneze auditoriul folosind cuvinte lungi i complicate. Acurateea. Vorbitorul trebuie s se asigure c expresiile i cuvintele folosite exprim exact ceea ce dorete s spun. El are nevoie de un vocabular suficient de bogat pentru a putea alege cuvintele cu neles precis n vederea atingerii scopului propus. Faptele la care face referin trebuie s fie corecte. Empatia. Vorbitorul trebuie s fie curtenitor i prietenos. Orict de suprat ar fi, el trebuie s ncerce s i stpneasc emoiile i s rmn calm. Cel mai bun mod de a rmne prietenos i amabil este de a se pune n locul celeilalte persoane, de a ncerca s simt ceea ce simte cealalt persoan. Punndu -se n locul ei, va stabili o empatie cu aceasta. Totui, nu trebuie s fie mereu de acord cu ea sau cu ideile sale. Expresia feei i tonul vocii sunt evident importante, n special n discuiile de grup sau interviuri. Sinceritatea. Aceasta nseamn n realitate a fi natural. Este ntotdeauna un pericol ca atunci cnd se discut cu persoane necunoscute sau cu un statut social mai nalt, vorbitorul s devin rigid i stngaci sau s ncerce s simuleze. Asta provine din lipsa de ncredere n sine. Relaxarea. Cea mai bun metod de a se elibera de dificultile de vorbire este relaxarea. Atunci cnd vorbitorul este stresat i are muchii ncordai, nu mai poate fi natural. Micrile brute sunt, de asemenea, rezultatul tensiunii acumulate. El trebuie s ncerce s respire profund. Dac rmne nemicat i ncordat, respiraia i se poate bloca involuntar. Dac respir natural, sau mai profund dect de obicei, atunci muchii vor fi mult mai relaxai iar efectul va fi n favoarea sa. Contactul vizual. Limbajul trupului are o foarte mare importan n comunicare. Direcia privirii i mobilitatea ei sunt factori importani n sincronizarea unui dialog. Un vorbitor care nu se uit niciodat spre cel care l ascult ar putea transmite mesaje de tipul: ,,Nu m interesezi, ,,Nu-mi placi, ,,Nu sunt prea sigur , ,Nu sunt sigur pe ce spun sau chiar ,,S nu crezi ce-i spun. Cel care vorbete trebuie s stabileasc un contact vizual cu cel care l ascult, s nu-i ndrepte privirea n alt direcie. Dac vorbitorul se adreseaz unui grup mare, trebuie s-l cuprind cu privirea astfel nct fiecare individ s se simt observat. Ei vor prefera o uoar pauz a vorbitorului, care demonstreaz interesul lui n modul de a-i privi, asigurnd o fluen a discursului, spre deosebire de cel care citete cu capul n jos, fr a da importan auditoriului. nfiarea. Felul n care este privit vorbitorul arat ct de bine l neleg ceilali. nfiarea sa reflect modul n care se privete pe sine nsui propria imagine. Cel care l ascult nu l poate ajuta prea mult, ns poate nregistra aparena, nfiarea sa i atunci el va primi, prin metacomunicare, o imagine a modului n care se poart, cum se ngrijete, chiar i ce vestimentaie prefer. n cele mai multe situaii de dialog oamenii privesc vorbitorul i l judec chiar nainte de a vorbi. O hain atractiv, o inut vestimentar ngrijit este deosebit de important n situaiile formale: ntlniri publice, interviuri pentru angajare, conferine etc. Postura. Poziia corpului este de asemenea important pentru procesul de comunicare. O persoan care se sprijin de perete sau st aplecat nainte pe scaun n timp ce transmite un mesaj verbal unei alte persoane, surprinde neplcut, demonstrnd o atitudine de oboseal, plictiseal sau neglijen. Un element important al comunicrii const n examinarea propriei posturi a vorbitorului cum st n picioare cnd vorbete poziii care

vor pune n eviden i calitatea discursului, dar, mai ales influeneaz vocea. Pentru a-i ameliora i perfeciona postura cnd vorbete, trebuie s aib n vedere patru caracteristici foarte importante: vioiciunea, plcerea, distincia i expresivitatea. Ele vor influena i calitile vocale. n comunicare se disting cinci stiluri de transmitere de informaii: Stilul rece caracterizeaz formele de comunicare necooperativ, n care Emitorul nu i cunoate Receptorul, iar acesta din urm nu e n msur s influeneze n vreun fel discursul celui dinti. E cazul unor emisiuni de radio sau TV, cu texte atent elaborate tocmai pentru c se tie c inexistena feed -back-ului face imposibil ajustarea lor pe parcurs. Stilul formal corespunde adresrii ctre un auditoriu numeros, ale crui reacii sunt perceptibile pentru vorbitor. Discursul prezint un nivel nalt de coeren. Se evit sistematic repetiiile, recurgerea la expresii argotice sau prea familiare, elipsele i lsarea n suspensie a unor propoziii ncepute. Atunci cnd destinatarul este un singur individ, folosirea stilului formal corespunde inteniei de a marca o distan n raport cu persoana acestuia. Stilul consultativ este cel al discuiilor cu caracter profesional, de afaceri, al negocierilor i tratativelor. Stilul ocazional este specific conversaiilor libere ntre prieteni. Dispare aici baza informaional Participarea interlocutorului la dialog este aici activ. minimal pe care ar urma s se construiasc dialogul. Participanii trec fr restricii de la un subiect la altul ntr-o manier decontractat, dar i mai neglijent. i fac apariia expresiile eliptice, elementele de argou etc. Stilul intim se caracterizeaz prin recurgerea la un cod personal, care nu mai are drept obiectiv comunicarea unor date exterioare, ci ofer informaii despre strile i tririle intime ale subiectului. Comunicarea non-verbal Pentru a comunica, oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cte ori comunicm, trimitem n exterior mesaje i prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cnd scriem sau vorbim, noi totui comunicm ceva, uneori neintenionat. Comunicarea sonor

Circa 38% dintre mesajele transmise ntr-o interaciune personal sunt de ordin vocal, fr a fi cuvinte. Ele aparin fie parametrilor ,,muzicali ai limbajului (timbrul, intonaia, ritmul, pauzele, tonul, nlimea, intensitatea vocii), fie repertoriului, destul de bogat, de sunete nearticulate pe care omul este capabil s le emit. Acestea din urm ndeplinesc funcii diferite, de la cea expresiv a oftatului, trecnd prin rolul fatic al cte unui ,,h strecurat n conversaie pentru a-l convinge pe interlocutor c este urmrit cu atenie, i pn la metalingvistica tuse semnificativ, ce semnaleaz necesitatea citirii mesajului ntr-o cheie deosebit fa de modul de decodificare practicat pn atunci. Comunicarea gestual

Comunicarea gestual, sau chinezica se definete ca fiind modalitatea de comunicare prin intermediul gesturilor i al mimicii. Interpretarea diferit dat aceluiai gest n zone geografice diferite i posibilitatea exprimrii aceleiai idei prin gesturi neasemntoare pledeaz pentru prezena arbitrariului i n acest domeniu.

Canalele de comunicare : pota, mijloace electronice, intruniri, convorbiri telefonice, fa n fa.


Mijloace electronice. Un mesaj electronic este, n primul rand, mult mai ieftin decat orice alt mijloc de comunicare, este larg accesibil, extrem de rapid si eficient si pastreaza, n cea mai mare parte, caracteristicile unei comunicari fata n fata sau telefonice. Adica se bazeaza pe interactivitate, poate fi personalizat si, n plus, ofera avantajul transmiterii informatiei imediat si usor de verificat. Cel mai mare dezavantaj al unui mesaj electronic pare a fi totusi lipsa avantajului pe care comportamentul non-verbal l aduce n comunicarea obisnuita. ntr-un mesaj electronic nu exista o anumita tonalitate a vocii care mbogateste mesajul, nu apare privirea sau gestul mainii care nasc neechivocul. Textul poate parea sec, sau rece, sau batjocoritor, fara ca cel care trimite mesajul sa-si fi propus aceasta. Comunicarea prin e-mail cere respectarea unei anumite etichete si vigilenta n ceea ce priveste interlocutorul si mesajul pe care l trimitem. Daca ntr-o discutie fata n fata ne putem permite sa fim neatenti, sau sa ne preocupe mai mult propria persoana, ntr-o discutie prin e-mail nu putem face acest lucru, pentru ca putem compromite partial sau definitiv relatia noastra de comunicare. De aceea, mesajul electronic trebuie sa respecte cateva reguli de baza: intentia mesajului sa fie cat se poate de clara si directa, fara sa lase loc de interpretari, si sa trezeasca interesul interlocutorului, sa-l determine sa raspunda. De asemenea, prescurtarile, exclamatiile, reprezentarile grafice ale starilor emotionale (emoticons) nu fac decat sa mbunatateasca si sa nuanteze mesajul, n masura n care interlocutorul le ntelege semnificatia. De fapt, mesajul electronic poate fi un chin pentru cei care nu au obisnuinta scrisului si o mare provocare pentru cei care o au, pentru ca toata complexitatea unei comunicari fata n fata trebuie redata doar prin cuvinte, prin anumite mbinari, strategii verbale si printr-un stil personal. Lipsa contactului direct determina, pe de alta parte, disparitia inhibitiilor, a cenzurii. Persoanele timide sau cu probleme de comunicare se pot deschide mult mai bine n scris. Desigur, exista si aici riscul unei relaxari prea mari a autocenzurii sau a adoptarii unei imagini personale care nu e ntotdeauna conforma cu realitatea. Ca scop, mesajele electronice pot fi ncadrate n mai multe categorii: corespondenta personala, corespondenta profesionala, oferte promotionale, newsletters etc. Este important sa adaptam continutul mesajului scopului acestuia. Limbajul informal, renuntarea la majuscule sau prescurtarile, emoticons, anumite formule de nceput si de ncheiere nu ar trebui sa apara n mesajele oficiale, care trebuie sa respecte regulile de concepere si de prezentare valabile pentru orice document oficial scris. Mesajul electronic este o inventie care ne usureaza viata, care spulbera distante si inhibitii, care ne ajuta sa ne redescoperim si sa ne deschidem n fata celorlalti, care ne alunga singuratatea, care ne poate apropia, dar si ndeparta de ceilalti, pentru ca are regulile si capcanele sale, de care trebuie sa fim constienti.

Comunicarea verbala la telefon Comunicarea cu ajutorul cuvintelor (rostite sau scrise) presupune o alegere atenta a vocabularului folosit. Exista persoane tentate sa-si impresioneze ascultatorii sau cititorii prin folosirea unui limbaj extrem de complicat , ceea ce nu este deloc indicat. Nu folositi cuvinte pe care banuiti ca cei cu care comunicati nu le nteleg. n acest fel evitati confuzia si jena pe care acestia le-ar putea resimti si care pot atrage lipsa lor de receptivitate. Aveti mereu n vedere ca ticurile verbale distrag atentia si enerveaza. Controlati-va pentru a le putea evita. n cazul n care sunteti la serviciu , pentru a avea o convorbire telefonica eficienta urmati urmatoarele reguli: Atunci cnd ridicati receptorul, aveti grija sa rostiti imediat numele institutiei la care lucrati. Unii clienti pot fi neplacut impresionati auzind un simplu alo ;

Nu-i lasati pe copii sa raspunda la telefon, daca nu pot primi sau transmite mesaje ntr-un mod corespunzator. Aveti n vedere ca anumite persoane nu agreeaza ideea de a vorbi cu copiii atunci cnd telefoneaza la o institutie ; Gnditi-va la continutul convorbirii telefonice nainte de a forma numarul. Notati-va principalele lucruri pe care doriti sa le discutati. In acest fel veti economisi timp si veti evita pericolul de a fi nevoit ca, dupa ce ati nchis, sa mai telefonati o data spunnd: Ah, am uitat sa va ntreb ! ; Este indicat sa aveti o agenda n care sa tineti evidenta tuturor convorbirilor telefonice avute si a continutului lor scurt. Rasfoind-o, va veti aminti ce aveti de facut ; Daca activitatea dumneavoastra va impune sa lipsiti adeseori din birou, asigurati-va ca n lipsa dumneavoastra, mesajele sunt receptate ; Felul n care vorbiti este extrem de important. Nu uitati sa zmbiti chiar daca nu va vede nimeni. Zmbetul va va face vocea mai placuta. Daca doriti sa dominate persoana de la capatul celalalt al firului, ridicati-va n picioare. Va veti convinge ca acest lucru este extrem de util. Comunicarea fata in fata reprezinta cel mai bun canal de comunicare deoarece permite obtinerea si furnizarea de informatii cu un consum redus de energie printr-un contact direct care poate fi eficientizat printr-o multitudine de tehnici si metode: Desi poate parea paradoxal, cel mai dificil lucru in procesul de comunicare, fie ca se desfasoara fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, fie ca il purtam cu mai multi parteneri deodata in cadrul unor intalniri este ascultarea. De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul nostru este de a gasi punctele slabe ale celui din fata noastra, de a anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un raspuns imediat.

Comunicare virtuala o oferta gratuita


Internetul a devenit un prieten pentru unii, un dusman pentru altii. Un lucru este cert, pe unii accesibilitatea la retelele de socializare ii ajuta sa-si creeze noi relatii, pe altii insa ii sustrage de la lucruri poate mai importante viata reala. In plasa acestei lumi virtuale sunt prinsi adolescentii, tinerii care au timp liber si adesea si-l petrec in fata calculatorului. Astazi, datorita internetului, un tanar poate avea peste 2000-3000 de prieteni virtuali, pe care eventual nu-i cunoaste personal, dar cu care poate avea o comunicare virtuala fructuoasa. In acelasi timp prietenii lui din viata reala se imputineaza. Procesul de comunicare virtuala prin intermediul retelelor de socializare precum Facebook sau Twitter, au transformat viata generatiei secolului XXI, intr-o viata mai mult virtuala decat un reala. Ca in orice activitate, orice oportunitate, exista si avantaje si dezavantaje. In continuare vom incerca sa prezentam aceste avantaje si dezavantaje ale procesului de comunicare virtuala. Comunicare virtuala si avantaje ale ei Procesul de comunicare virtuala este avantajos in cazul persoanelor care se cunosc in lumea reala. El nu ofera nici un risc, din contra, fostii colegi de facultate sau de serviciu au ocazia sa mai discute despre activitatile lor prezente. Sigur, acestia s-ar putea intalni la o cafea, dar adesea se intampla ca distanta nu le permite acest lucru. De aceea prin comunicare virtuala acestia isi pot intretine relatiile de amicitie. Prin comunicare virtuala iti poti crea noi prietenii si relatii care ti-ar oferi noi oportunitati. Pe cat de utile sunt aceste prietenii, pe atat si de periculoase. Prin comunicare virtuala costurile sunt mult reduse. Singura plata pe care o faci este abonamentul la internet. Singur decizi daca vrei o astfel de comunicare virtuala. Singur alegi cu cine discuti, cat discuti si ce discuti.

Comunicare virtuala si dezavantaje ale ei Atunci cand ai o comunicare virtuala cu o persoana, n-ai siguranta ca cel cu care discuti este cu adevarat cel care se pretinde. Nu poti identifica identitatea acestuia. Nu poti verifica cat este de sincer cu tine celalalt atunci cand aveti o comunicare virtuala. Avand o comunicare virtuala, nu poti urmari mesajele non-verbale si paraverbale zambetul, privirea, tonul vocii. Poti fi tradat, in cazul in care ai prea multa incredere in prietenul cu care ai o comunicare virtuala. Tu esti cel care alege ce sa faca cu timpul sau. Il irosesti, discutand cu persoane virtuale sau il castigi, cunoscand oameni inteligenti din viata reala de la care poti invata ceva util?