Sunteți pe pagina 1din 42

CONSIDERAII TEORETICE PPRIVIND COMPLETAREA N SISTEMUL GRAVEL PACKING

CUPRINS

1. MPACHETAREA CU NISIP DE CUAR ...........................................................................3 1.1. DISCUIE GENERAL ....................................................................................................3 1.2. CERINE PENTRU O MPACHETARE CU NISIP REUSIT .......................................3 1.3. PROIECTAREA MPACHETRII CU NISIP DE CUAR ..............................................4 1.3.1. Consideratii privind stabilirea dimensiunii nisipului de injectie ......................................4 1.3.2. Efectele utilizarii nisipurilor marunte ..............................................................................6 1.3.3. Caracteristicile sorturilor de nisip de injectie ...................................................................8 1.3.3.1.Compozitia mineralogica si chimica a nisipului. ......................................................8 1.3.3.2. Solubilitatea n acid...................................................................................................8 1.3.3.3. Coeficientul de sfericitate al granulelor de nisip de injectie ....................................8 1.3.3.4. Coeficientul de rotunjime al granulelor ....................................................................8 13.3.5. Rezistenta la compresiune a sorturilor de nisip ..........................................................8 1.3.3.6. Compozitia granulometrica a sorturilor ......................................................................8 1.3.3.7. Continutul partilor levigabile ...................................................................................8 1.3.4. Alegerea filtrelor mecanice pentru mpachetarile cu nisip ...............................................8

1.3.5. Stabilirea volumului si cantitatii de nisip pentru mpachetare ..........................................8 1.3.6. Stabilirea volumului si a tipului de fluid pentru ...............................................................8 transportul nisipului si operare la sonda. ......................................................................8

2. TEHNICI DE AMPLASARE A NISIPULUI DE INJECIE ................................................8 3. LUCRRI PREGTITOARE PENTRU MPACHETARE CU NISIP ...............................8

1. MPACHETAREA CU NISIP DE CUAR

1.1. DISCUIE GENERAL


mpachetarile cu nisip constituie n prezent tehnica cea mai obisnuita de control al nisipului formatiei, desi tehnologia Frac Pack a nceput sa capete ntietate n sondele cu debite mari. mpachetarile cu nisip nu constituie ntotdeauna cea mai buna metoda pentru controlul nisipului, dar se bucura de succes ntr-o gama mult mai mare de sonde dect orice alta tehnica. n mod normal singurul loc n care mpachetarea cu nisip nu este recomandata sunt sondele cu dimensiune limitata a gaurii de sonda, respectiv sondele completate cu coloane de exploatare mai mici de 5 in. Ca la orice sistem sau tehnica de lucru, mpachetarea cu nisip are o serie de avantaje si dezavantaje atunci cnd se compara cu alte tehnici de control al nisipului. Dintre acestea se mentioneaza urmatoarele avantaje: - un control mai eficient si mai reusit al nisipului n sondele cu intervale lungi, cu intervale combinate de nisip-argila si cu intervale cu continut ridicat de argila sau silt; - nu se bazeaza pe tot att de multe reactii chimice pentru a fi eficiente si sunt mai putin supuse deteriorarii n timp comparativ cu sistemele chmice de consolidare a nisipului; - sunt mai adecvate pentru controlul nisipului n sondele care au produs deja nisip naintea tratamentului de controlul nisipului; - sunt mai putin afectate de variatia permeabilitatilor nisipului din formatiune ; - se obtin productivitati mai mari ale sondelor care extrag hidrocarburile din formatiunile cu continut mai mare n materiale argiloase - sunt n general mai putin costistoare dect sistemele chimice de consolidare a nisipului. Dintre dezavantaje se mentioneaza: - diametrul sondei este limitat datorita prezentei filtrului si nisipului n interiorul coloanei de exploatare; - repetarea mpachetarii cu nisip si recompletarile necesita de obicei extragerea la suprafata a filtrului, pacherului si indepartarea nisipului de cuart din coloana de exploatare; - filtrele mecanice sunt supuse eroziunii si coroziunii de catre fluidele utilizate la operare sau produse din zacamnt, n timpul operarii pentru controlul nisipului si dupa; - dificultati la aparitia apei de zacamnt si a gazelor n proportie crescatoare.

1.2. CERINE PENTRU O MPACHETARE CU NISIP REUsIT


O mpachetare cu nisip se considera reusita daca sunt ndeplinite urmatoarele cerinte: - stoparea deplasarii n sonda a nisipului de formatiune printr-o dimensionare adecvata a nisipului de injectie utilizat la mpachetare; - plasarea uniforma a nisipului de injectie si pe o raza de mpachetare ct mai mare; - cresterea productivitatii sondei cu reducerea la minimum a blocarii formatiunii. Nisipul de cuart sau de injectie trebuie n asa fel dimensionat nct deschiderile de pori dintre granulele de nisip sa fie destul de mici pentru a opri trecerea nisipului din formatiune si trebuie asezat ntr-un aranjament dens de-a lungul ntregului interval de completare. Nisipul de mpachetare trebuie mentinut n loc de catre un filtru mecanic sau un liner. Prin asezarea nisipului de mpachetare trebuie sa se obtina o structura formata din granule strnse una lnga alta n ntregul aranjament pentru ca acesta sa fie apoi solicitat n mod eficient si uniforma la curgerea fluidelor din formatie. O mpachetare cu nisip trebuie sa stopeze numai granulele de nisip din formatiune, nicidecum particulele foarte fine nisipoase, sau particulele argiloase, care sunt destul de mici si pot circula liber prin porii nisipului nativ din formatiune. mpachetarile cu pietris intr-o sonda netubata asigura teoretic productivitatea potentiala cea mai mare, ntruct nu exista coloana perforata pentru a limita curgerea. mpachetarea n gaura netubata ofera o zona mai mare de interfata nisip de injectie/nisip de formatie daca gaura de sonda este si largita. n acest caz vitezele de curgere a fluidelor de zacamnt fiind mai mici nu vor afecta integritatea mpachetarii cu nisip de cuart si astfel nisipul formatiei productive va fi mai mult timp retinut in situ, respectiv n zona adiacenta gaurii de sonda. mpachetarile cu pietris din sondele tubate vor permite cresterea debitelor brute si implicit a celor nete fara pericolul antrenarii nisipului de formatie daca este plasat suficient pietris n exteriorul coloanei de exploatare pentru compactarea formatiunii din jurul intervalelor perforate. De asemenea producticvitatea sondei poate fi mai ridicata daca sonda a fost perforata corespunzator, respectiv cu dimensiunea si numarul de orificii pe metrul liniar care sa nu limiteze curgerea fluidului prin tunelele perforarilor umplute cu nisip de injectie.

1.3. PROIECTAREA MPACHETRII CU NISIP DE CUAR

1.3.1. Consideratii privind stabilirea dimensiunii nisipului de injectie

n proiectarea mpachetarilor cu nisip unul din punctele cele mai critice l constituie selectarea dimensiunii adecvate a nisipului de cuart ntruct acesta trebuie sa stopeze nisipul de formatiune, dar n acelasi timp sa permita producerea fluidului la debitele potentiale ale sondelor. n literatura de specialitate sunt recomandate mai multe criterii de proiectare a dimensiunii nisipului de injectie, criterii studiate pe parcursul anilor de diversi specialisti cu tendinta generala nspre utilizarea nisipurilor mai marunte. Criteriile stabilite n urma rezultatelor testelor si experimentelor de laborator, iau n considerare diametrul critic al nisipului de formatiune, acesta fiind la rndul lui stabilit n functie de coeficientul de uniformitate al granulelor de nisip. Avnd la baza rezultatele analizei granulometrice a nisipului de formatiune se poate elabora curba cumulativa granulometrica a trecerilor sau refuzului sitelor, precum si curba de frecventa sau histograma. Coeficientul de uniformitate Cu se calculeaza conform criteriului lui Schwartz cu relatia urmatoare: Cu = d40 / d90 dupa curba cumulativa a refuzului sitelor; Cu = d60 / d10 dupa curba cumulativa a trecerilor prin site. n functie de valoarea coeficientului de uniformitate, Cu nisipul formatiei poate fi : - nisip uniform, cnd Cu < 3; - nisip putin neuniform, cnd 3< Cu <5; - nisip mediu neuniform, cnd 5< Cu > 10; - nisip foarte neuniform, cnd Cu > 10. n acest caz diametrul critic al nisipului de formatiune, tinnd seama de curba cumulativa a refuzului sitelor, n functie de care se va stabili apoi diametrul nisipului de injectie, va fi: - d10 - diametrul corespunzator pe curba granulometrica la 10% pentru 3 < Cu < 5;

- d40 - diametrul corespunzator pe curba granulometrica la 40% pentru 5 < Cu < 10; - d70 - diametrul corespunzator pe curba granulometrica la 70% pentru Cu > 10. Relatiile de stabilire a dimensiunilor nisipului de injectie conform celor noua criterii redate n literatura de specialitate si aplicate temporar n industria de petrol sunt prezentate si n Tabelul 4, Modulul 1. Dintre cele noua criterii, cel mai utilizat n prezent este criteriul lui Saucier, cel care a executat o serie de experimente n laborator simulnd curgerea radiala si liniara a fluidului prin nisipul de formatiune, prin nisipul de injectie si prin perforaturi, la diferite rapoarte de dimensiuni ale acestora, respectiv D 50n inj/D 50n form = 6 12,8 rezultatele testelor fiind redate n Tabelul 1, Modulul 2. Saucier, pentru a determina granulatia optima a nisipului de injectie a realizat n laborator un model n care a simulat curgerea plan-radiala a fluidelor catre gaura de sonda. n acest sens a studiat variatia permeabilitatilor unei zone artificiale de curgere, formata din nisip de cuart de diferite granulatii, plasat ntre un nisip de formatiune cu o granulatie bine stabilita si un tub perforat ce simula coloana de exploatare. ntrebarea care si-a pus-o Saucier a fost: Care este granulatia nisipului de injectie care n cazul unui nisip de formatiune cunoscut, satisface simultan, att asigurarea unei permeabilitati maxime n imediata vecinatate a gaurii de sonda, ct si limitarea la maxim a tendintei de scadere n timp a acesteia? Interpretarea rezultatelor testelor este urmatoarea; - La un raport nisip de injectie/nisip de formatie de 6 si un debit initial de 8,2 barili pe zi (BPD), diferenta de presiune masurata n nisipul de injectie era de 16 psi. Cnd debitul a crescut la 14,0 BPD, diferenta de presiune a crescut la o valoare de 30 psi. Cnd debitul a scazut din nou la 8,2 BPD, dierenta de presiune a revenit la 16 psi, indicnd astfel ca nu a avut loc nici o reducere a permeabilitatii nisipului de injectie. - La utilizarea unui raport nisip de injectie/nisip de formatie de 8,5, s-a nregistrat o diferenta de presiune initiala de 54 psi la un debit de 7,7 BPD. Acest lucru poate sa mire deoarece un nisip de injectie mai mare trebuie sa fie mai permeabil si se va anticipa o scadere de presiune mai mica, n special la un debit usor mai scazut. O crestere a debitului pna la 13,0 BPD a marit scaderea de presiune la 180 psi, din nou mai mare dect scaderea de presiune masurata la nisipul mai marunt. Debitul a revenit la 7,7 BPD si s-a masurat o scadere de presiune de 94 psi. Aceasta reprezinta o crestere de 40 psi. Ce s-a ntmplat? Nisipul din formatiune a invadat nisipul de injectie (din mpachetare) si a redus permeabilitatea efectiva a acestuia. Permeabilitatea efectiva mai mica a dus la scaderi masurate de presiune mai mari. Rezultate similare s-au observat cu un raport nisip injectie/nisip formatie de 12,8. Rezultatele finale ale experimentelor lui Saucier sunt prezentate sub forma diagramei redate n Fig. 2. Ca urmare a acestor experimente n care s-au folosit diferite rapoarte ale D50 n inj / D50 n se pot concluziona urmatoarele:

form

- la rapoarte ale granulatiilor medii cuprinse ntre 0 - 5, permeabilitatea efectiva a zonei artificiale de curgere nu se modifica n timp. Cu toate acestea folosirea unor astfel de rapoarte nu se recomanda, deoarece permeabilitatea absoluta a acestei zone este scazuta; - la rapoarte ale granulatiilor medii cuprinse ntre 6 - 14, se nregistreaza o scadere accentuata a permeabilitatii efective a zonei artificiale de curgere, ca urmare a nfundarii acesteia cu particule fine provenite din strat, ceea ce trebuie evitat pe ct posibil; - la rapoarte ale granulatiilor medii mai mari de 14 capacitatea de retinere a granulelor de nisip de formatie de catre zona artificiala de curgere este din ce n ce mai redusa; - singurul domeniu de rapoarte ale granulatiilor medii n care permeabilitatea zonei artificiale de curgere formata din nisip de injectie sufera modificari nensemnate n timp este cel cuprins ntre 5 - 6. Ca urmare a acestor experimente de laborator, criteriul lui Saucier a fost unanim acceptat de firmele specializate n domeniu, din strainatate, precum si de factorii operatori din tara noastra. nainte de a ncheia acest subiect, trebuie facut un ultim comentariu privind criteriile variate de dimensionare a nisipului de injectie. Pentru majoritatea nisipurilor de formatiune, metodele traditionale ale lui Karpoff, Schwartz si Saucier vor selecta aceiasi dimensiune de nisip de injectie Acest lucru se dovedeste n special adevarat pentru nisipurile uniforme din formatiune, unde coeficientul de uniformitate, C u , este mai mic dect valoarea 3. Problemele apar n cazul nisipurilor de formatiune neuniforme C u >3, cu o gama larga de marimi de granule de nisip si mai ales la nisipurile foarte neuniforme, C u >10. n aceste cazuri se recomanda ca dimensiunea nisipului de injectie sa fie selectata pe baza nisipului de formatiune cu dimensiunea cea mai mica, analiza granulometrica fiind facuta pe probe reprezentative intervalului la care se va lucra pentru controlul nisipului. Astfel, daca exista masuratori privind permeabilitatea, obtinute din carote, dupa cum se arata n Tabelul 2 pentru un interval de completare, si se furnizeaza analize granulometrice prin cernere pentru esantioanele prelevate din fiecate metru perforat, atunci recomandarile privind dimensiunea nisipului de injectie trebuie sa se bazeze pe valoarea diametrului mediu, D 50 , cea mai mica dintre toate valorile D 50 determinate numai pe probele prelevate din formatiunile permeabile, celelalte probe nefiind semnificative pentru controlul nisipului. Nu este necesar sa se proiecteze un nisip de cuart prea marunt pentru a controla nisipurile din formatiunile neproductive deoarece acestea nu vor contribui la productia de fluide si nici nu se va produce nisip acolo unde nu are loc o deplasare importanta a fluidului. Din pacate, unele esantioane din nisipul din formatiune care sunt analizate n laboratoare sunt de fapt argile, silturi, carbonati sau straturi de argile etc. care vor fi neproductive. Aceste esantioane trebuie ignorate atunci cnd hotarm care esantion are granule de nisip cu diametrul mediu cel mai mic.

Experienta ne indica faptul ca nisipurile cu diametrul mediu al granulei mai mic de 0,002 inci nu contribuie n general la productia de fluid din sondele care vor fi mpachetate cu nisip de cuart. Astfel, nisipul de cuart sau de injectie cu dimensiunea cuprinsa ntre 40-60 mesh (0,250-0,450 mm) este n mod normal dimensiunea cea mai mica de nisip si aceasta este dimensiunea 'implicita' recomandata n mod obisnuit atunci cnd nu exista nici o alta informatie privind dimensiunea nisipului din formatiune. Daca analiza granulometrica indica faptul ca este nevoie de un nisip de injectie cu dimensiunea de 50-70 mesh (0,212-0,3 mm) sau mai mic, acest lucru trebuie verificat cu atentie pentru a fi siguri ca va veni o cantitate nsemnata de fluid din intervalele care necesita acest nisip marunt. Nisipul de injectie cu aceasta dimensiune va necesita o grija speciala n timpul plasarii la talpa sondei si n jurul intervalelor perforate pentru a se preveni nfundarea cu particule fine care poate conduce la o scadere importanta de productie prin perforarile umplute cu nisip de injectie atunci cnd sonda este pusa n productie.

1.3.2. Efectele utilizarii nisipurilor marunte


ntrebarea care se pune n mod frecvent atunci cnd se discuta despre utilizarea dimensiunilor mai mici de nisip de injectie n controlul nisipului este urmatoarea: 'Nisipurile de dimensiuni mai mici vor opri si productia de fluid?' Nisipurile mai mici pot limita productia de fluid deoarece ele se blocheaza mai repede cu particule solide si impuritati dect nisipurile mai mari si mai mult ca sigur produc o scadere excesiva de presiune datorita curgerii turbulente prin perforarile sondei umplute cu nisip. Este foarte posibil ca materialele solide si impuritatile care provin din fluide, din nisipul de injectie de calitate inferioara, de pe peretii coloanei de exploatare si din tubingul murdar sa treaca mai usor prin porii nisipului de injectie de dimensiuni mari dect prin porii nisipului mai marunt. Astfel, productivitatea mai mare a sondelor poate fi obtinuta daca nisipul din formatiunea productiva poate fi controlat cu un nisip de injectie mai mare. Un nisip cu dimensiunea de 40-60 mesh (0,25-0,45 mm) are dimensiuni medii de pori de aproximativ 45 microni (0,045 mm) ceea ce nseamna de 2 pna la 5 ori dimensiunea medie de pori a majoritatii formatiunilor productive neconsolidate. Orice fluid care se deplaseaza prin nisipul din formatiune va curge cu usurinta prin porii pietrisului. Permeabilitatea nisipului de injectie cu dimensiunea de 40-60 mesh a fost masurata de diferiti cercetatori ca fiind ntre 45 si 69 darcies (Tabelul 3) ceea ce nseamna mult mai mult chiar dect permeabilitatea nisipurilor din formatiune cu granulele cele mai mari. Majoritatea formatiunilor productive au permeabilitati mai mici de 1 darcy, iar nisipurile cu permeabilitati mai mari vor avea granule mai mari si vor permite utilizarea dimensiunilor de nisip mai mari. Totusi, utilizarea unui nisip de injectie prea mare va permite patrunderea nisipului din formatiune n nisip si va avea drept rezultat scaderea permeabilitatii mpachetarii cu nisip si limitarea productivitatii sondei. Sage si Lucy au calculat drept posibila cresterea productivitatii prin nlocuirea nisipului din formatiune cu nisip de inectie bine sortat. Curba pe care au dezvoltat-o este aratata n Fig. 1.

Unul din punctele pe care le ilustreaza acest grafic este ca se anticipeaza cresteri limitate de productivitate deasupra unui raport de permeabilitate de 25. Raportul de permeabilitate nisip injectie/nisip formatie de cel putin 25 se obtine atunci cnd se utilizeaza nisipuri cu dimensiunea de 40-60 mesh pentru majoritatea formatiunilor productive. Atunci de ce nu se utilizeaza ntotdeauna nisip cu granulatia de 40-60 mesh ar putea fi ntrebarea? Motivul este ca aceste date presupun un nisip de injectie perfect curat, neblocat si de buna calitate. La utilizarea nisipului de injectie trebuie ntotdeauna sa avem grija la filtrare, la calitatea nisipului, la tehnicile de amplasare a acestuia n sonda si n jurul sondei, etc. pentru a ne asigura ca acest nisip va ramne tot att de permeabil la fundul sondei ct si la suprafata. Deci, sunt n prezent nisipurile mai mari recomandate? - Categoric - NU. Utilizarea unui nisip care este prea mare va permite nisipului din formatiune sa patrunda n pietris si va reduce permeabilitatea efectiva. Acest lucru a fost aratat n datele lui Saucier, dar acelasi punct de vedere poate fi vazut, de asemenea, n datele prezentate n Tabelul 4 si reprezentat grafic pentru nisipul cu granulatia de 40-60 mesh (0,25-0,45 mm) n Fig.2. Aceste date arata permeabilitatea masurata pentru diferite amestecuri de nisip de formatie cu nisip de injectie. Nisipul n acest caz a fost nisip Oklahoma t1 care are o permeabilitate initiala de 10 darcies. Cantitatile foarte mici de nisip de formatie patrunse n nisipul de injectie au produs o reducere majora n permeabilitatea masurata a pietrisului. Un aspect important aratat n Fig. 2 este ca permeabilitatile mai mici dect acelea pentru nisipul din formatiune au fost masurate n prezenta unei concentratii mici de nisip de injectie. n aceste cazuri, existau mai putine spatii de pori pentru curgerea fluidului dect la nisipul 100% si astfel a fost masurata o permeabilitate mai mica. Aceste date au fost masurate cu un nisip din formatiune foarte permeabil (10 darcies). n context cu cele prezentate mai sus se redau mai jos urmatoarele recomandari: - Dimensionati pietrisul pentru a stopa nisipul din formatiune si astfel reduce la minimum patrunderea nisipului n pietris. - Utilizati criteriul de proiectare a lui Saucier pentru a selecta dimensiunea de pietris adecvata pe baza nisipului din formatiunea productiva cu granulele cele mai mici. La utilizarea pietrisului mai marunt trebuie sa aveti mare grija pentru a nu se produce reducerea permeabilitatii pietrisului din cauza impuritatilor, proiectarilor neinspirate de completare sau tehnicilor proaste de amplasare. Pietrisul de calitate cu ochiul de sita SUA de 40-60 prezinta un contrast adecvat de permeabilitate cu majoritatea nisipurilor din formatiune si nu ar trebui sa limiteze productia. - Particulele fine mobile trebuie fie sa se stabilizeze fie sa li se permita sa fie extrase prin pietris o data cu fluidele produse.

1.3.3. Caracteristicile sorturilor de nisip de injectie

Testele care se executa n general, pentru determinarea calitatii unui sort de nisip de injectie constau n: - Analize mineralogice - Analize granulometrice - Determinarea sfericitatii granulelor - Determinarea rotunjimii granulelor - Determinarea solubilitatii n acid - Determinarea rezistentei la compresiune - Determinarea continutului n parti levigabile.

1.3.3.1.Compozitia mineralogica si chimica a nisipului.


Din punct de vedere mineralogic se stie ca nisipurile, ca roci sedimentare, n general sunt alcatuite din cuart, feldspat, muscovit, granati, amfiboli, piroxeni, olivina, magnezit etc. la care se adauga si minerale argiloase cum ar fi :caolinit, halloizit, illit, monthmorillonit etc. Din acest punct de vedere, n strainatate se considera un nisip de calitate pentru gravel packing, acel nisip care contine cuart, bioxid de siliciu, SiO2, n proportie de minim 98%.

1.3.3.2. Solubilitatea n acid


Solubilitatea n acid a nisipului de injectie indica gradul de puritate al sortului de nisip sau gradul de contaminare al sortului cu carbonati, feldspati, oxizi de fier, argile etc. Solubilitatea se poate determina, conform STAS 167/4-76 sau normelor API, la temperatura de 220 C (720 F) n solutie de 15% HCl si respectiv n solutie de 12-3% HCl-HF sau n solutie de 46,2% de biflorura de amoniu. Normele API prevad pentru un nisip de calitate utilizat n gravel - packing, un coeficient de solubilitate n acid de 1%, n timp ce pentru un nisip de fisurare coeficientul de solubilitate n acid este de: 2% pentru nisip de 6/12; 30/50 mesh (3,3-1,7 mm; 0,6-0,3 mm); 3% pentru nisip de 40/70; 70/140 mesh (0,4-0,2 mm; 0,2-0,1 mm);

1.3.3.3. Coeficientul de sfericitate al granulelor de nisip de injectie


Sfericitatea granulelor de nisip este un parametru care indica masura n care forma granulelor se apropie de cea a unei sfere. Sfericitatea se exprima ca raportul dintre volumul granulei de nisip si volumul sferei circumscrise acesteia. Nisipul perfect sferic va avea coeficientul de sfericitate egal cu unitatea. n literatura de specialitate, n functie de forma granulelor sunt descrise mai multe grade de sfericitate (fig. 3) si anume: 0,45 - 0,51 pentru granule foarte alungite; 0,53 - 0,61 pentru granule alungite; 0,63 - 0,71 pentru granule usor alungite; 0,73 - 0,81 pentru granule usor sferice; 0,83 - 0,91 pentru granule sferice; 0,93 - 1,00 pentru granule foarte sferice.

Un sort de nisip pentru gravel packing, din punct de vedere al sfericitatii, ar trebui sa aiba valori mai mari de 0,63, conditie necesara pentru asigurarea unei ct mai mari permeabilitati, n caz contrar, un nisip cu sfericitatea sub 0,63, poate fi usor deteriorat sub influenta socurilor mecanice n timpul transportului, manipularii si injectarii n stratul productiv, fapt ce ar putea influenta nefavorabil permeabilitatea zonei compactate.

1.3.3.4. Coeficientul de rotunjime al granulelor


Rotunjimea granulelor este o masura a gradului de curbare ssi netezire a suprafetei granulei. Granula de nisip se considera avnd un grad mare de rotunjime atunci cnd suprafetele sunt curbate si netede, iar raza medie a colturilor si muchiilor se apropie de raza cercului circumscris granulei. Coeficientul de rotunjime reprezinta raportul dintre raza medie a muchiilor si colturilor si raza cercului circumscris, valorile acestuia fiind redate n Tabelul 5. Dupa gradul de rotunjime nisipul de injectie poate fi clasificat astfel: - nisip unghiular, cu muchii si colturi ascutite; - nisip subunghiular, cu muchii si colturi usor rotunjite;

- nisip subrotunjit, cu muchii si colturi rotunjite; - nisip rotunjit, cu muchii si colturi netezite bine; - nisip bine rotunjit, cu suprafete netezite sau plane si curburi foarte largi. Din datele experimentale de laborator, s-a constatat ca la acelasi sort de nisip, permeabilitatea si porozitatea nisipului rotunjit este putin mai mare dect a unui nisip colturos, iar cu ct nisipul se apropie de forma unei sfere, permeabilitatea mediului format dintr-un astfel de nisip creste.

13.3.5. Rezistenta la compresiune a sorturilor de nisip


n functie de structura cristalina a particulelor de nisip, sorturile pot prezenta diverse rezistente la compresiune. Initial, se determina analiza granulometrica a 100 g nisip si apoi dupa mentinerea nisipului n celula la o presiune de 140 kgf/cm2 (2000 psi) timp de 2 minute, se determina din nou analiza granulometrica.

1.3.3.6. Compozitia granulometrica a sorturilor


Prin analiza granulometricaa a nisipului de injectie se determina masura n care particulele de nisip participa la alcatuirea sortului respectiv (curba cumulativa a trecerilor sau refuzului sitelor) si distributia pe dimensiuni a particulelor componente ale sortului de nisip specificat si livrat de furnizor (curba histograma). Aceasta se poate determina conform STAS 1934/ 3 - 4 1972, sau conform normelor API RP-58, prin cernere timp de 10 min. printr-un set de site granulometrice. Normele API RP-58 pentru nisipul utiilizat la gravel - packing prevad executarea analizei granulometrice printr-un set format din 6 site granulometrice (Tabelul 6), cu respectarea scarii ASTM, n care marimea celei de a doua site si a ultimei site sunt limitele sortului ce trebuie analizat.

1.3.3.7. Continutul n partilor levigabile


Partile levigabile din compozitia sortului de nisip pot fi determinate, fie conform STAS 1934/3-1972, fie conform API RP-58/1986, RP-58/1995 (Tabelul 7). n normele americane se prevede ca procentul de parti levigabile sa nu depaseasca 1%.

1.3.4. Alegerea filtrelor mecanice pentru mpachetarile cu nisip


Filtrele si linerele slituite ndeplinesc aceeasi functie n mpachetarile cu nisip asa nct discutia care urmeaza va folosi termenul de filtru incluzand att filtrele ct si linerele slituite, cu conditia sa nu existe un motiv pentru care proiectarea unuia este diferita de a celuilalt. Filtrele trebuie astfel proiectate nct sa permita nisipului de injectie sa se aseze uniform si complet n jurul lor si apoi sa fie mentinut n acest loc n timpul productiei sondei, nisipul de mpachetare constituind un filtru poros pentru nisipul formatiei. O cantitate substantiala de nisip de formatie va periclita succesul unei mpachetari cu nisip daca partea superioara a acesteia ramne incompleta, neuniforma, daca se formeaza spatii goale n mpachetare sau daca dimensiunea nisipului de injectie nu respecta recomandarile impuse de dimensiunea deschiderilor filtrului care va limita productia de fluide. Tocmai de aceea proiectarea adecvata a filtrelor mecanice pentru mpachetarile cu nisip n coloana sau n gaura libera este foarte importanta. Deschiderile filtrului (distanta ntre srme sau latimea fantelor) trebuie sa fie mai mici dect granulele de nisip de cuart cele mai mici corespunzatoare limitei inferioare a sortului de nisip n conditiile de la talpa sondei, selectat pentru mpachetare. Nu exista o anume diferenta ntre deschiderile filtrului la suprafata si la talpa sondei, dar dimensiunile de nisip ntr-adevar se schimba. Nisipul de injectie se erodeaza pe masura ce este pompat prin garnitura tevilor de extractie si prin mufa de ncrucisare a circulatiei spre baza coloanei de exploatare, iar efectul eroziunii depinde de dimensiunea si calitatea nisipului, debitul de pompare si de fluidul care este utilizat. Efectul eroziunii si colmatarea filtrului se pot accentua daca se utilizeaza la viteze mari de pompare un nisip necorespunzator normelor de calitate, nesferic, cu granule putin rotunjite (mai putin dect valoarea standard API de 0,6), cu apa dulce sau apa sarata cu viscozitate mica. Deschiderile filtrului sunt de obicei cunoscute sub denumirea de 'gauge' ceea ce nseamna o miime dintr-un inch. De exemplu dimensiunea de 0,001 inch = 1 gauge, 0,012 inch nseamna 12 gauge. n Tabelul 8 se ilustreaza cele mai obisnuite proiectari de deschideri de filtre, indicnd faptul ca un filtru de 12 gauge se utilizeaza n mod normal cu nisipul de injectie cu granulatia de 20-40 mesh ( 0,4-0,8 mm).Deschiderea filtrului se stabileste totdeauna n functie de marimea limitei inferioare a sortului de nisip cu care va fi mpachetat n coloana de exploatare. Deschiderile mai mari de filtre recomandate dau cele mai bune rezultate daca se foloseste un nisip de injectie de calitate, transportat cu fluide vscoase sau gelificate la debite scazute de pompare. Deschiderile mai mici de filtre nu trebuie utilizate cu nisip de injectie de calitate inferioara, nisipul fiind transportat pentru mpachetare cu apa sarata si cu apa tratata cu 3-4% KCl sau cu 4-5% NH4Cl sila un debit mai mare de pompare. Diametrul filtrului trebuie sa permita un joc radial (o grosime a mpachetarii ) de cel putin 1 inch n completarile sondelor tubate si de 2 inch n completarile sondelor netubate.

Motivele acestor recomandari sunt: 1.Un spatiu inelar mare reduce posibilitatea formarii podirilor de nisip pe masura mpachetarii acestuia ceea ce ar putea lasa spatii goale sau ntreruperi n mpachetarea cu pietris. 2.Nisipul se poate misca mai usor ntr-un spatiu inelar mai mare ceea ce face mai usoara mpachetarea etansa a sondei. 3.Un spatiu radial de un inch sau mai mare n interiorul coloanei de exploatare lasa destul loc pentru spalarea filtrului daca este necesara extragerea acestuia. 4.Un spatiu radial de doi inch sau mai mare reduce riscul antrenarii nisipului din formatiune ntr-o sonda netubata pe masura ce nisipul de injectie este circulat n jurul filtrului. Filtrele au suprafete libere de curgere asa de mari nct nu exista nici un motiv ca diametrul exterior al acestora sa fie mai mare dect diametrul garniturii tevilor de extractie. Diametrul exterior al filtrului trebuie sa fie mai mare dect diametrul exterior al tubingului n cazul n care se executa mpachetari multiple ntr-o singura gaura de sonda sau este nevoie sa fie pozitionate n interiorul filtrului echipamente de diagrafiere sau o pompa de extractie. Tabelul 9 ilustreaza diametrele de filtre maxime si recomandate pentru diferite dimensiuni de coloane de exploatare. Centrorii trebuie sa fie amplasati dedesubtul si deasupra filtrului si/sau la distante minime de 4,5 m (15 ft ) n asa fel nct nisipul sa se poata acumula n mod uniform n jurul filtrului. Centrorii tip lama sunt utilizati n sondele tubate si centrorii de tip arc sunt utilizati n sondele netubate, ce se vor mpacheta n gaura libera largita. Lungimea filtrului trebuie sa fie cu 1,5 m (5 ft) mai mare dect lungimea intervalului la care se va lucra, uneori chiar este necesar si sub baza intervalului sa fie tot 1,5 m de filtru pentru a compensa orice inexactitati de masurare a adncimii sondei. Filtrul se poate extinde mai departe deasupra intervalului perforat pentru a dezvolta o coloana mai mare de nisip compactat deasupra intervalului de completare. Partea de sus a filtrului dintr-o sonda netubata trebuie sa fie proiectata pentru a asigura nisip de injectie de rezerva n sectiunea largita a sondei netubate Filtrul de control (tattletale) este de obicei o sectiune scurta a filtrului mecanic amplasata deasupra filtrului de productie (filtru martor superior) pentru tratamentele de mpachetare conventionala cu nisip si /sau sub filtrul de productie (filtrul martor inferior) pentru tratamentele de mpachetare cu un amestec de solide si apa (slurry) pentru a se facilita amplasarea nisipului. Filtrul de control superior poate fi mai lung, respectiv de 1,5-3,6 m (5-12 ft), iar simpla extindere a filtrului principal cu 15 m (30 ft) sau mai mult deasupra perforaturilor n partea de sus va servi scopului asigurarii rezevei de nisip pentru a nu ramne descoperita partea superioara

a mpachetarii cu nisip. Unii operatori utilizeaza n prezent filtre mpachetate la suprafata drept filtre de control superioare pentru a preveni gaurirea filtrului principal n timpul circularii fluidului prin filtrul mecanic la viteze mari. Filtrul de control inferior nu are de obicei mai mult de 1,5 m (5 ft) lungime si are un niplu de etansare montat ntre el si filtrul mecanic principal.

1.3.5. Stabilirea volumului si cantitatii de nisip pentru mpachetare


Exista n literatura de specialitate o formula empirica care indica: - 100 lbs nisip (45 kg) = un volum de 1ft3(0,0283 m3). Acest lucru nu este 100% adevarat, dar este n mod obisnuit utilizat n santier si constituie o conversie practica care poate fi facuta cu usurinta fara a deruta oamenii. Aveti grija nsa: n cazul utilizarii unui alt produs, ca de exemplu bauxita sinterizata, aceasta formula empirica nu este corecta. Volumul de nisip pentru o completare n sonda tubata trebuie sa fie determinat mai nti prin calcularea prima data a volumului total al spatiului inelar dintre filtrul mecanic/coloana de exploatare si al spatiului inelar dintre garnitura tevilor oarbe (blank) /coloana de exploatare pe care doriti sa l umpleti cu pietris. La acest volum trebuie sa adaugati volumul nisipului care se estimeaza ca va fi mpachetat (injectat) n afara coloanei de exploatare. n fine, trebuie adaugat pentru orice incertitudini un surplus de 10 % din acest volum total calculat si trebuie luat n consideratie un volum si mai mare suplimentar de nisip pentru sondele receptive care ar putea primi cantitati mai mari de nisip. Se anticipeaza ca o completare ntr-o sonda tubata ntr-o zona noua accepta 0,02320,0462 m3/m perforat (0,25-0,50 ft3/ft ) de nisip n afara coloanei de exploatare, respectiv 62-122 kg/m perorat pentru compactarea formatiei, dar acest lucru depinde de modul n care sunt curatate perforaturile si ce cantitate de nisip din formatiune a fost ndepartata nainte de injectarea nisipului de cuart destinat completarii sondei n sistemul gravel packing. n completarile din sondele tubate care au produs nisip un anumit timp sau n sondele mai vechi, cu presiune mica, este imposibil sa se estimeze volumul de nisip de injectie necesar, deoarece unele sonde vor accepta mai mult de 0,929 m3/m perforat (10 ft3/ft ). n aceasta situatie, va fi necesar sa se forteze depunerea nisipului n interiorul coloanei de exploatare dupa pomparea cantitatii de nisip suplimentar sau sa se utilizeze un sistem de nisip umectat cu pelicula plastica de rasina, sau nisip preacoperit cu rasina ntarita de la suprafata (precoated sand). ntr-o completare n sonda netubata, un volum suplimentar de nisip de 10 % mai mare dect volumul spatiului inelar dintre filtrul mecanic proiectat si sonda netubata trebuie sa fie suficient pentru mpachetarea filtrului cu conditia ca mpachetarea cu nisip sa nu fie facuta la o presiune mai mare dect presiunii de fisurare a formatiunii productive, sa nu existe o cimentare prost facuta deasupra zonei care se mpacheteaza cu nisip, sau acolo unde se mpacheteaza o formatiune foarte neconsolidata (nisip mobil).

Practica de santier a demonstrat ca formatiunile nisipoase pot primi cantitati de nisip de inectie cuprinse ntre 200-1000 kg/m perforat, aceste cantitati fiind injectate n strat n zona adiacenta sondei n functie de presiunea de receptivitate a stratului. In consecinta volumul total de nisip va fi: Vtotal = (Vc-Vt)*(Lf+Lto) +Vcomp+(10-15)* [(= (Vc-Vt)*(Lf+Lto) +Vcomp ] unde: Vc Vt - volumul coloanei de exploatare, l/m; - volumul dislocuit de tevile de extractie, l/m; [9]

Vcomp - volumul de nisip pentru compactare, m3/m; Lf Lto - lungimea filtrului mecanic, m; - lungimea tevilor oarbe plus lungimea filtrului de control, m.

1.3.6. Stabilirea volumului si a tipului de fluid pentru transportul nisipului si operare la sonda.

Formatiunile productive de hidrocarburi sunt filtre excelente pentru fluidele care antreneaza nisipul formatiunii productive de hidrocarburi! Numai solidele foarte mici, care nu pot fi vazute cu ochiul liber, pot intra n orificiile de pori ale unei formatiuni productive. Blocarea formatiunii de catre fluidul cu impuritati mecanice (nisip) este bine studiata n multe lucrari tehnice si rapoarte de santier. Dimensiunea orificiilor de pori din formatiunile nisipoase tipice variaza de la submicron la 10 microni. Particulele mai mari de 10 microni (0,01 mm) nu pot intra cu usurinta n acesti pori si vor ramne la intrarea n formatiune pentru a ncepe sa formeze o turta de filtrare si sa umple tunelurile perforarilor. Particulele cu dimensiuni ntre 2 microni si 10 microni vor fi retinute n orificiile de pori din apropierea gaurii de sonda sau n turta de filtrare care a fost formata de particulele mai mari (Fig. 3). Termenul `micron` este de obicei utilizat pentru masurarea paticulelor mici si este de fapt o versiune prescurtata a micrometrilor (metri x 10_-6). Ochiul omenesc nu poate vedea o particula individuala mai mica de aproximativ 40 microni (0,04 mm) fara ajutorul mariri microscoapelor.

Daca exista carote, distributia granulometrica a orificiilor de pori poate fi masurata prin injectia de mercur aplicnd relatiile de presiune capilara sau prin masurarea directa a dimensiunilor orificiilor de pori printr-un microscop electronic de scanare. Daca sunt disponibile analize granulometrice pe probe de nisip se poate determina prin ecuatia Coberly o estimare a dimensiunii medii de pori a unui nisip din formatiune. Totusi, daca nu exista carote, o aproximare bruta a dimensiunii medii de pori (microni) a unui nisip din formatiune este egala cu radacina patrata a permeabilitatii (md.). Aceasta relatie, atribuita lui Kozeny, a fost redata n Tabelul 10. Blocarea formatiunii este critica pentru productivitatea sondei in cazul unei formatiuni cu dimensiuni mai mari de pori existenti n stratele cu permeabilitate mai mare. Solidele din fluidele de zacamnt sau din fluidele de interventie pot fi categorisite n trei game de dimensiuni (Tabelul 11) si anume : particule care invadeaza; particule care formeaza podiri; particule care colmateaza.

Particulele care invadeaza sunt acelea care sunt n general mai mici de o sesime din dimensiunea orificiilor medii de pori ai unei formatiuni permeabile. Particulele cu aceste dimensiuni vor curge de obicei liber printr-o formatiune, fara ca ele sa fie retinute, dar ele se pot depune din fluid n sonda pe masura ce viteza ascensionala a acestuia scade, dar pot fi si scoase din sonda la punerea n productie sau pe parcursul exploatarii. Particulele care formeaza podiri sunt n gama de dimensiuni ntre o sesime si o jumatate din dimensiunea medie a orificiilor de pori. Aceste particule vor fi retinute n reteaua de pori foarte aproape de gaura de sonda si produc blocarea semnificativa, permanenta a formatiunii. ntruct ele sunt retinute n porii formatiunii, nu vor fi usor ndepartate de catre fluidele de zacamnt produse de sonda. Particulele care colmateaza sunt mai mari dect din dimensiuea medie a orificiilor de pori si vor fi oprite la sau foarte aproape de interfata formatiunii pentru a ncepe formarea unei turte de filtrare si umplerea tunelurilor de perforare. Cele mai mari dintre aceste particule vor fi n mod normal scoase din sonda atunci cnd sonda este repusa n productie, dar pot ramne ntepenite n tunelurile perforaturilor si sau depuse n sonda. Pentru deblocarea tunelului perforaturilor de eventualele depuneri de material granular se recomanda utilizarea unor fluide de spalare limpezi fara solide n suspensie si a unor debite de antreanre a solidelor din sonda spre suprafata corespunzatoare, n functie si de diametrul garniturii tevilor de extractie (Tabelul 12).

Fluidul de transport nisip pentru realizarea mpachetarilor trebuie sa fie bine filtrat pentru a se preveni invadarea formatiei cu solide nedorite. Filtrarea fluidelor de transport se realizeaza prin filtre special construite, respectiv prin filtre cu cartuse, cartusul fiind alcatuit din diverse materiale cum ar fi: bumbac, hrtie, polipropilena, poliester, fibra de sticla material diatomitic. Filtrarea fluidului de transport se realizeaza pna la 10 microni si chiar mai jos pna la 2 microni. De modul de filtrare a fluidului de transport nisip depinde si gradul de blocare al formatiunii n timpul operarii cu particulele solide continute de acesta. Pentru reusita operatiei de mpachetare cu nisip de cuart a filtrelor mecanice n coloana de exploatare sau n gaura libera largita se recomanda : - Toate solidele mai mari de o sesime din dimensiunea medie de pori a formatiunii productive continute n fluidul de transport sa fie eliminate din fluidul de operare, permis fiind doar un continut de maxim 10 ppm solide mai mari de o sesime din dimensiunea medie a porilor formatiunii productive. - Monitorizarea permanenta a calitatii fluidului prin prelevarea de probe, att din amonte ct si din aval de filtre si determinarea impuritatilor mecanice. - Masurarea cantitatii si dimensiunilor particulelor continute de fluid prin utilizarea unui contor (coulter counter) la fiecare operatie. Fluidele de transport nisip folosite la mpachetarile cu nisip sunt de cele mai multe ori fluide apoase, cu continut variabil de saruri, respectiv cu 3-4 % KCl, cu 4-5% NH4Cl, cu 8-10% NaCl sau fluidele pe baza de polimeri cu viscozitate mai mare de 100 cP si capacitate portanta apreciabila pentru mentinerea n suspensie a unei anume cantitati de nisip. Fluidele trebuie preparate n vase bine curatate si ntr-o anumita ordine specificata n retete recomandate de I.C.P.T. Fluidele bine preparate, aditivate si filtrate se vor folosi la transportul nisipului de injectie ntr-o anumita proportie sau ratie de injectie, fluid/nisip, care poate fi la valori variabile de 1-6 m3/tona de nisip injectat, ajungnd uneori la 10 m3/tona . Volumul total de fluid de transport nisip se stabilette tinndu-se seama de ratia fluid/nisip (m3/tona) folosita pentru cantitatea totala de nisip ce trebuie injectata n formatiune la compactarea acesteia, de cantitatea de nisip folosita la mpachetarea propriu-zisa a filtrului mecanic si a celui de control, de cantitatea de fluid necesara n timpul operarii pentru proba de receptivitate, pentru proba de circulatie la pacherele hidraulice, pentru spalarea inversa a surplusului de nisip din garnitura de manevra la finele operarii, ct si de rezerva de fluid pentru neprevazute lucrari ce pot apare n timpul operarii. Relalatia volumului total este: VT =Vpr +V com + Vcir + V imp + Vsp + 0,1* [Vpr + V com +Vcir +V imp +Vsp] [10] unde:

VT Vpr Vcom Vcir Vimp Vsp

- volum total, m3; - volum pentru proba de receptivitate, m3; - volum pentru compactare formatiune, m3; - volum pentru proba de circulatie la pacher, m3; - volum pentru mpachetare, m3; - volum pentru spalarea surplusului de nisip din tubing, m3. 2. TEHNICI DE AMPLASARE A NISIPULUI DE INJECIE

Impachetarea cu nisip de cuart presupune amplasarea acestuia n spatele perforaturilor, n tunelul perforaturilor si n spatele filtrului mecanic din gaura de sonda tubata sau libera. Este posibil sa urmam toate liniile directoare adecvate pentru filtrele mecanice si nisipurile de injectie, dar sa nu avem succes prin utilizarea unei tehnici inadecvate de amplasare a nisipului. Daca nu reusim sa mpachetam cu nisip ntregul interval perforat, atunci lasam spatii libere n mpachetare si astfel permitem nisipului din formatiune sa patrunda prin interiorul filtrului n spatiul inelar de deasupra pacherului si n garnitura de tubing. Tehnica de amplasare a nisipului utilizata pentru orice tip de completare n sistemul gravel packing trebuie adaptata fiecarui tip de nisip din formatiune (nisip neconsolidat, partial consolidat, friabil) si conditiilor din sonda (sonda tubata sau netubata, interval mic perforat sau lung, zone multiple, sonda noua sau veche, presiune mica sau mare de zacamnt, etc.). Cele doua sisteme de amplasare a nisipului care sunt utilizate n mod obisnuit sunt: mpachetarea conventionala cu nisip folosind fluide apoase ; mpachetarea cu densitate mare folosind fluide viscoase ( >100 cP);

mpachetarea conventionala cu nisip utilizeaza fluide apoase cu viscozitate scazuta, n mod obisnuit apa de zacamnt sau apa tratata cu aditivi pentru protejarea materialelor argiloase sau cu saruri de calitate ( KCl, NH4Cl, etc.). mpachetarea cu densitate mare (denumita uneori mpachetare vscoasa) utilizeaza un fluid vscos, de obicei apa sarata /apa dulce, gelificata sau solutiile de polimeri.

3. LUCRRI PREGTITOARE PENTRU MPACHETARE CU NISIP

nainte ca nisipul sa fie pompat n sonda, indiferent de tehnica sau sistemul de amplasare a acestuia, sonda trebuie sa fie pregatira n mod adecvat. mpachetarea cu nisip ntr-o sonda tubata, necesita curatarea coloanei de exploatare stabilirea unei oglinzi ferme (talpa sigura), curatarea conductelor de la suprafata, a habelor de depozitare, a pompelor agregatelor si a habelor acestora, pregatirea fluidelor de transport, de operare, a acizilor si aditivilor precum si pregatirea echipamentelor de fund si de suprafata cu verificarea dimensionala si functionala a acestora. Singura diferenta dintre pregatirea sondei tubate si pregatirea sondei netubate va fi aceea ca sonda netubata este de obicei largita pentru marirea diametrului gaurii de sonda si/sau rezolvarea blocarii cu noroi a formatiunii. n formatiunile foarte slabe, acest lucru poate fi dificil si necesita utilizarea apei sarate gelificate precum si a aditivilor pentru prevenirea sau limitarea pierderilor de circulatie, pentru a mentine stabilitatea gaurii de sonda. Dintre multitudinea de lucrari necesare pregatirii sondei si celorlalte componente pentru operare efectiva se redau mai jos cele mai importante de executat la sonda obiectiv si anume: - Curatirea coloanei de exploatare de obicei cu rotovertul n acelasi timp cu circularea apei sarate sau a apei cu un surfactant pentru spalarea resturilor desprinse de pe peretele coloanei. - Stabilirea talpii ferme (fixa) prin introducerea unui pacher colector, a unui dop de sprijin sau de obicei prin nnisipare si cimentare la 2-3 m sub baza intervalului care va fi mpachetat. Talpa trebuie sa fie astfel pozitionata nct sa permita introducerea filtrului de control si a niplului (cnd acestea se fixeaza sub baza intervalului ce va fi mpachetat) si nca 11,5 m din partea de jos a filtrului principal. - Controlul starii tehnice a coloanei si a perforaturilor cu freze de diverite tipuri si dimensiuni precum si sablonarea coloanei de exxploatare. - Verificarea nscrierii simulatorului pentru pacher pna la 5-10 m deasupra capului intervalului care va fi mpachetat. - Conductele de la suprafata, habele de depozitare, agregatele cu habe si pompe trebuie sa fie curatate, cu abur sau cu detergent si apa pentru a se elimina toate impuritatile care pot sa contamineze fluidele implicate n procesul de mpachetare cu nisip si sa se depuna apoi n perforaturi n timpul operarii sau n porii formatiunii productive. - Fluidele trebuie sa fie pregatite cu aditivi de calitate si filtrate conform specificatiilor recomandate de proiectantul operatiei de mpachetare. Apa dulce sau sarata trebuie pregatita cu

aditivi si saruri de calitate care sa nu adauge fluidelor respective, componente insolubile sau incompatibile cu cele din zacamnt sau cu roca colectoare. - Acizii, solutiile acide, unii solventii daca este cazul, trebuie pregatiti pentru utilizarea lor n rezolvarea problemelor de deblocare a formatiunii sau privind asa zisele pile utilizate pentru controlul pierderii de circulatie n timpul operarii pentru controlul nisipului. - Echipamentele de suprafata, pacherele si filtrele mecanice trebuie controlate pentru a avea dimensiunile corespunzatoare, pentru starea de curatenie, verificate functional att ct este necesar pentru conditiile de operare si pentru a ne asigura ca totul se potriveste perfect si corespunde specificatiilor proiectantului necesare operarii pentru controlul nisipului. Toate lungimile materialelor tubulare, diametrele exterioare si interioare trebuie sa fie masurate si nregistrate, iar vopseaua, mizeria sau unsoarea ndepartate acolo unde trebuie. Deschiderile filtrelor trebuie sa fie reverificate cu un instrument de masura a distantei dintre spire pentru a vedea ca nici una dintre deschideri nu va permite nisipului de injectie sa curga prin filtru si ca filtrul mecanic nu este astupat partial cu mizerie sau alte materiale. Pregatirea gaurii de sonda pentru mpachetarea cu nisip dureaza n mod obisnuit cteva zile, n timp ce pomparea n fapt a nisipului n sonda poate dura o ora sau doua, dar timpul consumat cu pregatirea va fi adeseori mai valoros pentru obtinerea unor productivitati mari si o mpachetare cu nisip reusita, dect orice alta parte a acestei operatii de mpachetare. Pentru controlul eficient al nisipului Sucursala I.C.P.T. Cmpina a conceput si realizat cu sprijinul S.N.P. Petrom S.A., BOSS Cmpina, BAT Trgoviste, Stimpex S.A. Bucuresti si a altor firme din tara o serie de echipamente de fund, respectiv pachere mecanice si hidraulice ( ex. Hova, Moca, Pirom, etc.), scule si dispozitive de extragere a acestora din sonda. Tehnologiile elaborate de Sucursala I.C.P.T. Cmpina pentru controlul nisipului utiliznd echipamentele noi si perfectionate au fost aplicate cu succes la sonde de titei si gaze din cadrul schelelor Poeni, Arad, ticleni, Boldesti, Berca, Suplacul de Barcau.

Efectul modificarii raportului

D 50 n inj / D 50 n
form

aupra curgerii fluidului prin zona mpachetata cu nisip de injectie (Rezultatele experimentelor lui Saucier) D 50 n inj/ D 50 n form Debitul de Caderea de curgere presiune 3 BPD m /zi psi bar 8.20 14 8.2 7.7 13 7.7 8.3 11.2 8.2 1.31 2.24 1.31 1.23 2.08 1.23 1.33 1.79 1.31 16 30 16 54 180 94 160 397 270 1.12 2.1 1.12 3.78 12.6 6.58 11.2 27.79 18.9

6.0

8.5

12.8

Concluzii: D n inj/D n form = 0 - 5 K ef nu se modifica

D n inj/D n form = 5 - 6

K ef se modifica nesemnificativ

D n inj/D n form = 6 - 14

K ef se modifica accentuat Tabelul 2

Permeabilitatea carotelor de nisip dintr-o sonda din California Nr. crt. Adncimea de prelevare a probei ft m 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 3030 3033 3036 3042 3045 3047 3050 3053 3056 3059 3061 3067 923.5 924.5 925.4 927.2 928.1 928.7 929.6 930.6 931.5 932.4 933.0 934.8 Dimensiunea nisipului U.S. Mesh 18 - 34 21 - 38 16 - 29 13 - 24 18 - 33 18 - 33 16 - 30 18 - 32 16 - 29 34 - 62 14 - 26 24 - 44 mm 1,0 - 0,52 0,85 - 0,45 1,18 - 0,65 1,73 - 0,72 1,0 - 0,56 1,0 - 0,56 1,18 - 0,6 1,0 - 0,58 1,18 - 0,62 0,52 - 0,248 1,4 - 0,74 0,72 - 0,358 Permeabilitatea mD 587 340 799 1278 392 416 289 670 592 29 1423 39 Tabelul 3 Permeabilitatea sorturilor de nisip de injectie Nr. crt. 1 2 3 4 5 Dimensiunea nisipului U.S. mm Mesh 40 - 60 0.425 / 0.250 20 - 40 0.850 / 0.425 10 - 20 2.000 / 0.850 8 - 12 2.360 / 1.680 6 - 10 3.150 / 2.000 Valoarea medie a porozitatii masurate % 39.8 40.9 40.5 41.5 42.0 Valoarea medie a permeabilitatii masurate D 69.00 170.85 652.00 1969.00 2703.00 Deviatia standard a masuratorilor de permeabilitate D 13.6 39.9 45.9 Nr. testari 7 12 3 1 1

Tabelul 4 Permeabilitatea amestecului nisip de formatie cu nisip de injectie Nr. Dimensiunea Procentul Permeabilitatea crt. nisipului de de nisip Valoarea Deviatia injectie de injectie medie standard din amestec US mm % D D Mesh 1 Okla. 0 11.11 0.606 t1 2 40 - 60 0.4 15 9.77 0.25 3 25 10.16 4 40 12.86 5 50 17.21 6 75 32.42 7 100 69 13.60 8 20 - 40 0.8 5 9.95 1.62 0.4 9 15 9.99 1.81 10 25 10.98 1.64 11 40 15.28 12 75 36.62 13 100 170.85 39.90 14 10 - 20 2.0 5 11.07 0.8 15 10 11.34 16 15 12.69 3.00 17 25 16.34 6.60 Porozitatea Valoarea medie Deviatia standard Nr. teste efectuate

% 39.8 37.51 36.9 34.8 37.3 39.9 39.8 39.3 36.4 36.5 32.3 35.0 40.9 38.7 37.5 37.5 36.5

% 0.013

14 1 1 2 1 1 7 3 4 3 1 1 12 2 1 8 5

2.80 1.50 1.10 0.91

0.83

0.84 1.94

Tabelul 4 (continuare) Nr. crt. Dimensiunea nisipului de injectie US Mesh 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 mm Procentul Permeabilitatea Deviatia standard D Valoarea medie % 33.0 31.1 31.6 36.3 40.5 39.8 36.8 35.8 32.3 34.3 28.5 41.5 39.7 39.7 37.9 36.4 42.0 Porozitatea Deviatia Nr. teste standard efectuate % 1 5 1 1 3 3 2 1 1 1 2 1 3 3 3 3 1

de nisip de Valoarea injectie din medie amestec % D 33 40 60 75 100 5 15 25 30 35 50 100 5 10 15 25 100 17.82 12.84 28.13 66.97 652 12.14 10.10 14.35 14.46 17.25 14.01 1969 11.30 11.71 11.40 12.90 2703

4.68

0.85

8 - 12

2.5 1.6

45.90 0.615

0.35 0.35

6 - 10

3.15 2.0

0.975 0.415 0.918 1.430

0.635 1.80 0.346 0

Tabelul 5 ROTUNJIMEA sI SFERICITATEA NISIPULUI DE CUARt UTILIZABIL PENTRU GRAVEL PACKING sI CONSOLIDARE CHIMIC Conform API ( RP 58 / 1986 ) este admisa : valoarea de min. 0,6 valoarea de min. 0,6 pentru coeficientul de rotunjime, R pentru coeficientul de sfericitate, S

Analizele efectuate la microscop pe probe de nisip prelevate din fiecare sort conform STAS pot indica si alte valori pentru coeficientul de sfericitate si de rotunjime , valori n functie de care se poate caracteriza forma si aspectul granulelor ce intra n componenta probei, respectiv n componenta unui sort de nisip de injectie supus analizei pentru verificarea calitatii . Din diagrama Krumbein and Sloss, rezulta urmatoarea interpretare : 1. ROTUNJIMEA ( dupa Krumbein si Sloss): Tipul nisipului colturos ( unghiular ) putin colturos (subunghiular) subrotunjit rotunjit bine rotunjit Aspectul granulei de nisip granule cu muchii si colturi ascutite granule cu muchii si colturi usor rotunjite granule cu muchii si colturi rotunjite granule cu muchii si colturi bine netezite granule cu suprafete bine netezite

R - coeficient de rotunjime 0.2 0,3 0,4 0,6 0,85 2.

SFERICITATEA ( dupa Krumbein si Sloss): S - coeficientul de sfericitate 0,45 - 0,51 0,53 - 0,61 0,63 - 0,71 0,73 - 0,81 0,83 - 0,97 Aspectul granulei de nisip granule foarte alungite granule alungite granule usor alungite granule usor sferice granule sferice

Nota: 1. Laboratorul Exploatarea Sondelor - Grupa analize nisip si rasini, din I.C.P.T. Cmpina dispune pentru determinarea sfericitatii si rotunjimii de un microscop simplu, cu magnitudinea de 15 X. 2. n normele API, respectiv RP 58/1986 se indica utilizarea microscopului n functie de marimea granulelor conform specificatiilor din tabelul de mai jos: Analizele privind determinarea sfericitatii si rotunjimii se executa conform normelor API pe mostre de nisip prelevate din fiecare sort , cu ajutorul microscopului cu magnitudinea de :

15 X - pentru nisip sort 8/16 si 12/20 mesh; 30 X - pentru nisip sort 16/30 si 20/40 mesh; 40 X - pentru nisip sort 30/50 si 40/60 mesh. Intocmit: Ing. Marinela Cristea Teleanu/1994

Tabelul 6 ANALIZA GRANULOMETRIC A NISIPULUI PENTRU GRAVEL PACKING sI CONSOLIDARE CHIMIC

Analiza granulometrica a unui sort de nisip, pentru verificarea calitatii nisipului, trebuie sa se execute prin cernere pe un set de site granulometrice format din sase site , stabilite conform API - RP 58 / 1986 (pentru fiecare proba de nisip de cuart prelevata conform normelor STAS din sortul respectiv ), astfel : Conform Standard USA , ASTM , E 11 - 87 : sort 8/16 mesh 2,36 - 1,18 mm numar sita mesh / mm 6 / 3,35 8 / 2,36 10 / 2,0 12 / 1,7 14 / 1,4 16 / 1,18 Pan sort 12/20 mesh 1,7 - 0,85 mm numar sita mesh / mm 8 / 2,36 12 / 1,7 14 / 1,4 16 / 1,18 18 / 1,0 20 / 0,85 Pan sort 16/30 mesh 1,18 - 0,6 mm numar sita mesh / mm 12 / 1,7 16 / 1,18 18 / 1,0 20 / 0,85 25 / 0,71 30 / 0,6 Pan sort 20/40 mesh 0,85 - 0,425 mm numar sita mesh / mm 16 / 1,18 20 / 0,85 25 / 0,71 30 / 0,6 35 / 0,5 40 / 0,425 Pan sort 30/50 mesh 0,6 - 0,3 mm numar sita mesh / mm 20 / 0,85 30 / 0,6 35 / 0,5 40 / 0,425 45 / 0,355 50 / 0,3 Pan sort 40/60 mesh 0,425 - 0,250 mm Numar sita Mesh / mm 30 / 0,6 40 / 0,425 45 / 0,355 50 / 0,3 60 / 0,250 70 / 0,212 Pan

Conform normelor API si ISO, un sort de nisip de cuart utilizabil pentru gravel packing sau pentru consolidare chimica trebuie sa respecte la verificare , urmatoarele specificatii : - max. 0,1 % - din totalul probei poate sa ramna pe prima sita a setului de sase site granulometrice corespunzator sortului; - min. 96 % - sa reprezinte fractia cuprinsa ntre limitele, superioara si inferioara , ale sortului analizat ; - max. 2 % NOTA: Cernerea se va executa timp de 15 - 30 min. cu setul de site granulometrice montat pe aparatul vibrator avnd la partea superioara capac si la partea inferioara taler pentru colectarea particulelor mai mici dect limita inferioara a sortului respectiv. Refuzul fiecarei site se va cntari foarte atent si se va nota n tabelul din buletinul de analiza granulometrica, n grame si n procente. - poate sa treaca prin ultima sita a setului de sase site granulometrice, corespunzator sortului.

Grupa Analize nisip si rasini dispune de site granulometrice Set German, Standard Din 4188 , fapt pentru care analiza granulometrica a nisipului de injectie se va efectua pentru verificare, prin cernere pe un set de site granulometrice format din cinci site stabilite astfel:

Conform Standard DIN 4188 : sort 8/16 mesh 2,36 - 1,18 mm numar sita mesh / mm 10 / 2,00 12 / 1,60 16 / 1,25 18 / 1,00 Pan sort 12/20 mesh 1,6 - 0,8 mm numar sita mesh / mm 8 / 2,00 12 / 1,60 16 / 1,25 18 / 1,00 20 / 0,80 Pan sort 16/30 mesh 1,25 - 0,63 mm numar sita mesh / mm 12 / 1,60 16 / 1,25 18 / 1,00 20 / 0,80 30 / 0,63 Pan sort 20/40 mesh 0,8 - 0,4 m numar sita mesh / mm 18 / 1,00 20 / 0,80 30 / 0,63 35 / 0,50 40 / 0,40 Pan sort 30/50 mesh 0,63 - 0,315 mm numar sita mesh / mm 20 / 0,80 30 / 0,63 35 / 0,50 40 / 0,40 50 / 0,31 Pan sort 40/60 mesh 0,4 - 0,2 mm Numar sita Mesh / mm 30 / 0,63 40 / 0,40 50 / 0,315 60 / 0,25 70 / 0,2 Pan Tabelul nr. 7 STANDARDE API PENTRU NISIPUL DE CUARt 1. SORTURI DE NISIP UTILIZABILE N GRAVEL PACKING sI CONSOLIDARE CHIMIC PARAMETRU marime sort, mesh marime sort, mm fractia dintre lim, % fractii > lim.sup., % fractii < lim.inf., % fractii ramase pe prima sita a setului de 6 site, % sfericitate , min. rotunjime, min. solubilitate, % rezistenta la sfarmare, la 2000 psi, timp de 2 min., % parti levigabile, % SORTURI DE NISIP MENtIONATE N RP 58/1986 12/20 16/30 20/40 30/50 0,85-1,7 0,6-1,18 0,425-0,85 0,3-0,6 min. 96 min. 96 min. 96 min. 96 max. 2 max. 2 max. 2 max. 2 max. 2 max. 2 max. 2 max. 2 max. 0,1 max. 0,1 max. 0,1 max. 0,1 0,6 0,6 max. 1 max. 4 0,6 0,6 max. 1 max. 2 0,6 0,6 max. 1 max. 2 0,6 0,6 max. 1 max. 2

8/16 1,18-2,36 min. 96 max. 2 max. 2 max. 0,1 0,6 0,6 max. 1 max. 8

40/60 0,25-0,425 min. 96 max. 2 max. 2 max. 0,1 0,6 0,6 max. 1 max. 2

max. 1

max. 1

max. 1

max. 1

max. 1

max. 1

2. SORTURI DE NISIP UTILIZABILE N FISURARE HIDRAULIC


PARAMETRU marime sort, mesh marime sort, mm fractia dintre lim, % fractii > lim. sup., ramase pe prima sita a setului de 6 site, % fractii < lim. inf., ramase sub ultima sita a setului de 6 site, % sfericitate, min. rotunjime, min. solubilitate, % rezistenta la sfarma-re, % (timp 2 min. ) 6/12 1,73,35 min. 90 max. 0,1 8/16 1,182,36 min. 90 max. 0,1 SORTURI DE NISIP MENtIONATE N RP 56/1986 12/20 16/30 20/40 30/50 40/70 0,851,7 min. 90 max. 0,1 0,6-1,18 min. 90 max. 0,1 0,425-0,85 min. 90 max. 0,1 0,3-0,6 min. 90 max. 0,1 0,212-0,425 min. 90 max. 0,1 70/140 0,106-0,212 min. 90 max. 0,1

max. 1

max. 1

max. 1

max. 1

max. 1

max. 1

max. 1

max. 1

0,6 0,6 max. 2 20 la 2000 psi max. 1

0,6 0,6 max. 2 18 la 2000 psi max. 1

0,6 0,6 max. 2 16 la 3000 psi max. 1

0,6 0,6 max. 2 14 la 3000 psi max. 1

0,6 0,6 max. 2 14 la 4000 psi

0,6 0,6 max. 2 10 la 4000 psi max. 1

0,6 0,6 max. 3 8 la 5000 psi

0,6 0,6 max. 3 6 la 5000 psi

parti levigabile, %

max. 1

max. 1

max. 1