1 CAP.1.

DATE GENERALE

1.1.

Abordarea problemei deeurilor Gestionarea deeurilor reprezint una din problemele cele mai acute

ale proteciei mediului. Practicile neconforme, dar nc actuale, de gestionare a deeurilor, precum depozitarea acestora direct pe sol fr respectarea unor cerine minime, evacuarea n cursurile de ap, i arderea necontrolat reprezint o serie de riscuri majore att pentru mediul ambiant ct i pentru sntatea populaiei. Deeurile sunt materiale considerate fr valoare sau fr utilitate. Acestea ar trebui eliminate deoarece pun n pericol sntatea uman. Contactul omului cu deeurile poate surveni fie n mod direct, prin acumularea haldelor de gunoi n apropierea zonelor de locuit, fie indirect, prin scurgerile n sol, ap subteran sau ap de suprafa i emisie n atmosfer. Consumul i producia, respectiv utilizarea resurselor implic seturi de activiti n urma crora rezult deeurile. Ciclul de via al produselor de la extracia resurselor la producie i consum, pn la eliminarea deeurilor este reprezentat n figura de mai jos. Problema deeurilor poate fi mai bine abordata cu ajutorul metodelor ce cuprind toate etapele ciclului de via ale deeurilor, adic o abordare integrat, respectiv studiul deeurilor de la generarea produselor pan la depozitarea lor ca deeuri. Gestionarea deeurilor ridic probleme foarte complexe, care necesit ntreprinderea aciunilor coordonate de la nivel local la cel regional, colaborarea societii civile cu autoritile locale, cu reprezentanii guvernului i de asemenea colaborarea intre state.

2 1.2.

Clasificarea deeurilor La nivel european s-a ncercat elaborarea unor criterii de clasificare

ale deeurilor precum i metode standard de gestionare a deeurilor, sarcin ce ntmpin dificulti datorit unor cauze cumulative, printre care se pot enumera: lipsa unei baze de date complete, a unui sistem de monitoring integrat, stadiile diferite de dezvoltare socio-economic a unor state. Din punct de vedere al naturii i locurilor de producere, deeurile se clasific astfel: - deeuri din industria minier sunt reprezentate de fragmente de roci i minereuri srace. Acestea sunt depuse de regul la gura minei n zone neamenajate expuse periodic eroziunii i splrii de ctre apele de suprafa. - deeuri din industria energetic i metalurgic pot fi zguri, nmoluri, prafuri i cenui. Zgura i cenua de la termocentrale reprezint o mare cantitate de deeuri, n special n ara noastr, unde industria energetic utilizeaz cu precdere crbune inferior. Deeurile provenite de la termocentrale i din metalurgia neferoas au un coninut ridicat n metale grele i o anumit cantitate de sulfai care pot polua grav mediul nconjurtor. - deeuri industriale - provin n general din industria prelucrtoare (textil, a lemnului, alimentar) i n special din prelucrarea metalelor. - deeuri din construcii reprezint materialele provenite din demolarea construciilor i din resturile de materiale rmase de la antierele de construcii civile i industriale. - deeuri stradale sunt reprezentate de hrtie, plastic, resturi ceramice i sticle, moloz, resturi alimentare, resturi vegetale, metale i praf, acumulate n zonele stradale din activiti cotidiene.

- deeuri menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinele populaiei i sunt reprezentate prin: hrtie, plastic, material textil, ceramic, metal, sticl, ambalaje, diverse substane chimice, baterii, anvelope, uleiuri i nu n ultimul rnd resturi alimentare. - deeuri agricole sunt constituite din resturi vegetale, precum cocenii i paiele. Din zootehnie rezult mari cantiti de gunoi de grajd i dejecii animaliere. - deeuri periculoase provin n cea mai mare parte din industria chimic, metalurgic, a rafinrii, ateliere auto i staii de benzin. Aceste substane nu se folosesc direct de ctre om, ns cele mai multe sunt utilizate la fabricarea multor produse finite necesare omului. Dintre acestea amintim: vopsele, solveni, insecticide, pesticide, acizi, compui metalici etc. - deeuri radioactive sunt rezultate din activiti industriale, medicale i de cercetare. Cele mai mari cantiti provin din activitatea de producere a energiei electrice. Deeurile, n marea lor majoritate, pot deveni periculoase n condiii precare de depozitare sau de transport. Astfel ele pot deveni explozive, oxidante, inflamabile, iritante, toxice, cancerigene, corozive, infecioase, mutagene, radioactive i pot emite gaze toxice n contact cu apa, aerul sau un acid. 1.3. Opiunile de gestionare a deeurilor Opiunile de gestionare a deeurilor urmresc urmtoarea ordine descresctoare a prioritilor: -prevenirea apariiei prin aplicarea tehnologiilor curate n activitile care genereaz deeuri;

-reducerea cantitilor prin aplicarea celor mai bune practici n fiecare domeniu de activitate generator de deeuri; -valorificarea prin refolosire, reciclare material i recuperarea energiei; -eliminarea prin incinerare i depozitare.
1.4.

Directive europene privind gestionarea deeurilor Principalele norme legislative privind gestionarea deeurilor rezultate

din activitile medicale, reprezint reglementarea modului n care se colecteaz, se ambaleaz, se depoziteaz temporar, se transport i se elimin aceste deeuri, o atenie deosebit acordndu-se deeurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului i afectarea strii de sntate. Directivele europene privind gestionarea deeurilor se ncadreaz n patru grupe principale:

legislaia cadru privind deeurile - Directiva cadru 2006/12/EC, care

conine prevederi pentru toate tipurile de deeuri, mai puin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive i Directiva privind deeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care conine prevederi privind managementul, valorificarea i eliminarea corect a deeurilor periculoase; legislaia privind fluxuri speciale de deeuri: reglementri referitoare la ambalaje i deeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii i acumulatori; PCB-uri i PCT-uri; nmoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deeuri de echipamente electrice i electronice, deeuri de dioxid de titan;

CAP.2. Valorificarea deeurilor menajere 2.1. Valorificarea materialelor din deeurile municipale Valorificarea materialelor din deeurile municipale implic: prelucrarea intermediara precum sortarea, mrunirea i/sau compactarea; transportarea; valorificarea materialelor; prelucrarea final. Avantajele valorificrii sunt conservarea resurselor naturale i reducerea spaiului de depozitare. Totusi colectarea, transportul, valorificarea i prelucrarea finala a materialelor necesita energie suplimentara, iar cele mai multe programe de reciclare sunt subventionate economic. Problemele fundamentale in valorificarea materialelor sunt legate de: identificarea materialelor reciclabile; identificarea oportunitatilor de reutilizare si reciclare; identificarea pietelor de desfacere pentru materialele valorificabile. Un obiectiv principal in gestionarea deseurilor il reprezinta maximizarea duratei de functionare a depozitelor si minimizarea cantitatilor de deseuri depozitate. In acest scop trebuie identificate materialele care pot fi retrase din fluxul de deseuri pentru indeplinirea acestui obiectiv. Programele de valorificare i dezvoltare trebuie s ia in considerare pietele pentru materialele valorificabile, infrastructura de colectare si costurile generale. n cele mai multe cazuri, materialele valorificabile sunt de calitate inferioara fata de cele initiale, astfel ca pretul pe piata trebuie sa fie atractiv pentru potentialii cumparatori.

2.2.1.Deeuri din plastic Colectarea i recuperarea maselor plastice prezint avantaje att de ordin economic ct i ecologic. n ara noastr, la cca. 2,0 m3 de reziduuri menajere se gsesc n medie 4 kg resturi de polietilen, O ton de polietilen recuperat economisete cca. 8,0 t de petrol. Din aceast ton recuperat se pot fabrica 6.000 m2 de folie polietilen netransparent sau 3.000 saci pentru ambalaj. Recuperarea maselor plastice prezint dificulti mai ales la sortarea lor pe categorii, sortare care se face n funcie de densitate. n plus nici tehnologiile de valorificare nu sunt n totalitate definitivate i astfel produsele obinute sunt de calitate inferioar celor obinute direct din materii prime. n principiu instalaiile de reciclare a deeurilor din materiale plastice se bazeaz pe obinerea unor granule de plastic , care sunt livrate instalaiilor de profil. Infrastructura de colectare si prelucrare pentru plastice nu trebuie stabilita la nivel national. In general, aceasta este limitata la zone locale. Insa, multi consumatori care doresc sa recicleze deseurile din plastic constata ca nu exista centre specializate de preluare a acestor deseuri. In multe zone au fost realizate proiecte pilot de colectare separata a deseurilor din plastic, in special a sticlelor PET, acestea avand un rezultat destul de bun. Deseurile din plastic aduse la unitatile de procesare sunt, in general contaminate cu materiale straine. Materialele straine, cum ar fi alimentele

cauzeaza uzarea granulatorilor si a altor echipamente utilizate in sortarea si reciclarea acestor materiale. Oportunitati de reutilizare si reciclare. Dezvoltarea infrastructurii de colectare trebuie sa urmareasca cerintele pietei, astfel incat valoarea materialelor valorificate sa poata acoperi costurile de colectare, prelucrare si transport. Centrele de colectare pot asigura o compactare si balotare a deseurilor din plastic in vederea reducerii costurilor de transport. De asemenea, in cazul mai multor tipuri de deseuri din plastic cu destinatii diferite pentru fiecare, centrele de colectare pot asigura o sortare a acestor deseuri in functie de cerintele unitatilor de procesare si apoi o compactare si balotare a deseurilor gata sortate. Astfel de prelucrari pot fi dezvoltate in functie de evolutia pietei de desfacere a produselor din materiale reciclate. Unitatile de procesare ale materialelor reciclabile isi stabilesc in general instalatiile de prelucrare in zone dens populate, in care se genereaza cantitati mari de materiale valorificabile. Reciclatorii trebuie sa plateasca costurile de transport la unitatile centralizate. Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de fabricatie mai ieftin fata de cele realizate din materii prima. 2.2.2. Deeuri din doze metalice Nu exista o infrastructura separata de colectare a deseurilor din doze metalice. Acestea sunt colectate in amestec cu deseurile menajere. Alte deseuri metalice pot fi duse la centrele de colectare a materialelor reciclabile, insa numai in cantitati mari. Centrele se pot regasi in anexele Planului National de Gestionare a Deseurilor, plan aflat pe site-ul MMGA.

Infrastructura de colectare si prelucrare pentru dozele metalice poate fi dezvoltata doar la nivel local. Deseurile de doze metalice aduse la unitatile de reciclare pot fi contaminate cu alimente care conduc la uzarea echipamentelor utilizate in sortarea si prelucrarea acestor materiale. Oportunitati de reutilizare si reciclare. Dozele metalice trebuie acceptate la punctele cu plata contracost si la centrele de colectare a deseurilor reciclabile din diferite centre comerciale. Dozele aduse la centrele de colectare sunt concasate, balotate si transportate la unitatile centrale de procesare sau instalatiile de recuperare. La instalatiile de recuperare, cutiile zdrobite sunt in primul rand incalzite pentru indepartarea umiditatii si apoi sunt incarcate intr-un cuptor de retopire. Metalul topit este transformat in lingouri care apoi sunt transferate la alta unitate de procesare si trase in foi subtiri. Foile pot fi refolosite in industrie pentru diferite utilitati, in functie de cererea pietei. Astfel, in procesul de obtinere a lingourilor, respectiv foilor metalice se va reduce semnificativ utilizarea resurselor naturale. Centrele de colectare si firmele interesate in cumpararea deseurilor din doze metalice trebuie sa accepte toate dozele care sunt lipsite de contaminanti. Acestia trebuie sa compacteze si sa baloteze materialele conform specificatiilor cu privire la dimensiuni, greutate si numarul de benzi al centrelor de reciclare la care se livreaza aceste deseuri in vederea prelucrarii. Deeurile de orice fel, rezultate din numeroasele activiti umane, constituie o problem de o deosebit actualitate, att datorit creterii cantitilor i felurilor acestora (care prin degradare i infestare prezint un pericol pentru mediul natural i pentru sntatea populaiei), ct i

nsemnatelor cantiti de materii prime, materiale refolosibile i energie care pot fi recuperate i introduse n circuitul economic. Dezvoltarea urbanistic i industrial a localitilor, precum i creterea general a nivelului de trai al populaiei antreneaz producerea unor cantiti din ce n ce mai mari de deeuri. Prin varietatea substanelor organice i anorganice coninute, acestea fac ca procesul degradrii aerobe i anaerobe de ctre microorganisme s fie dificil de condus provocnd, n cazul evacurii i depozitrii necontrolate, att poluarea solului, ct i a aerului i a apei. 2.2.3. Deeuri din hrtie i carton Dup modul de ntrebuinare, materialele refolosibile din hrtie, sunt cuprinse n dou mari grupe i anume: - materiale refolosibile din hrtie i carton destinate producerii pastei pentru utilizarea ca materie prim la fabricarea hrtiilor, cartoanelor, mucavalei i cartonului cu suport bituminat; materialele refolosibile din aceast grup sunt constituite din hrtii, cartoane i mucavale folosite sau scoase din uz (colectarea de la populaie i de la unitile comerciale i industriale de stat i particulare (societi i regii), precum i din resturi tehnologii rezultate de la activitile de confecii i imprimare a hrtiei, cartonului i mucavalei, care nu pot fi folosite ca atare; - materiale refolosibile din hrtie, carton i mucava rezult de la finisarea i prelucrarea hrtiei, cartoanelor i mucavalei, destinate a fi utilizate ca atare sau cu mici prelucrri, n vederea nlocuirii materialelor noi. Hrtia i cartonul trebuie s colectate separat de la gospodrii sau ali generatori de deeuri. Hrtia i cartonul trebuie transportate direct la o firm ce se ocup cu reciclarea deeurilor, n cadrul acesteia trebuie s se asigure o

10

platform pentru a servi ca zon tampon n cazul n care se ntrzie transportul sau comercializarea acestui tip de deeu. Pe plan mondial, ca i n ara noastr, exist o mare risip de hrtie, care sporete n fiecare an. Dintr-un raport ntocmit de "Worldwatch Institute" rezult c numai 25% din cantitile de hrtie existente n lume se recicleaz, dar nu exist motive de ordin tehnic i economic care s mpiedice creterea acestei cifre. O ton de hrtie recuperat nlocuiete o ton de celuloz sau 4 m3 de mas lemnoas, 800 KWh energie electric i 250 kg combustibil convenional. Pe suprafaa Pmntului sunt cea. 4 miliarde hectare de pduri i n fiecare an exploatrile de mas lemnoas se fac pe o suprafa de cea. 24 milioane hectare - aproximativ ct suprafaa rii noastre. Prin tierea unui copac se distruge un lucru cu o valoare estetic i biologic, deoarece acesta asigur hrana solului i ajut la regenerarea aerului pe care-i respiram. Un singur hectar de conifere reine anual 40 mii kg praf din natur. Hrtia reciclat poate fi destinat fie fabricrii din nou a hrtiei (valorificare optim), fie a cartoanelor i mucavalelor (valorificare inferioar), Condiia care determin opiunea o reprezint tehnologia de decernelizare care, cel puin n ara noastr, n prezent, nu este nc pus la punct. Ea este posibil de aplicat cu ajutorul tehnologiilor moderne de flotaie invers. Exemplul hrtiei ne permite s discutm i o alt problem, de cea mai mare importan n aciunea complex de recuperare, reciclare i refolosire, anume aceea a redistribuirii materialelor refolosibile ntre sectoarele care le genereaz i cele care le pot folosi n modul cei mai eficient, ntruct nu este ntotdeauna evident c materialele recuperate trebuie neaprat s revin n fluxul tehnologic care le-a generat. Astfel, la

11

obinerea de hrtie i cartoane se pot folosi cu succes i deeuri textile, ntr-o pondere care atinge 12 - 14% din totalul materiilor prime. Pe de alt parte, reciclarea hrtiei se poate face doar de 6 -10 ori, deoarece la fiecare reciclare lungimea fibrei de celuloz scade, conducnd la o scdere a rezistenei mecanice i a calitii (aspect, culoare) a hrtiei nou fabricate, la reducerea productivitii muncii n fabrica de hrtie i la creterea pierderilor tehnologice.. 2.2.4. Deeuri din sticl Sticla nu este biodegradabil dar poate fi topit i transformat n produse noi, fr a-i pierde calitile. Tot ce trebuie fcut este a se depozita sticlele i borcanele nefolositoare n locuri special amenajate, de unde vor fi luate i refolosit. "Sprturile din sticl" se folosesc la fabricile de sticl ca materie prim, denumit material de adugire n procesul de fabricaie, n proporie de 15 - 20%, iar n ultimul timp chiar pn la 100%, . Sticla este un material dintre cele mai energointensive ntruct consum n procesul de elaborare n proporii considerabile sod, precum i importante cantiti de gaz metan. Aproape toata sticla reciclata este utilizata pentru producerea de noi recipiente din sticla. O cantitate mica de sticla este utilizata la producerea vatei de sticla sau fibrelor de sticla pentru izolare, materialelor de pavat si materialelor de constructii precum caramizi, tigle, ceramica si beton de greutate mica. Raportul volum/greutate pentru deseurile din sticla este mic. Deseurile din sticla constituie o componenta raspandita a deseurilor municipale. Deoarece acest procent este destul de mare, reciclarea sticlei reprezinta o

12

oportunitate importanta pentru a evita depozitarea si reutilizarea ei intr-un mod ecologic. Deseurile din sticla pot fi foarte usor contaminate cu alte tipuri de deseuri menajere, dar sunt usor de curatat, respectiv sortat prin introducerea unei etape in plus in procesul de reciclare. Insa, pentru a reduce costurile de reciclare este indicata colectarea deseurilor din sticla in containere corespunzator amenajate cu o deschizatura speciala care sa ingreuneze introducerea si altor tipuri de deseuri menajere. Oportunitati de valorificare. Producatorii de recipiente din sticla prefera sa includa cioburile in materialul brut (nisip, cenusa de soda, calcar), deoarece temperatura din cuptor se reduce semnificativ. Chiar daca cerintele pentru cioburile de sticla transparenta sunt mari, reciclarea variaza de la o regiune la alta datorita costurilor de colectare, prelucrare si transport. Piata pentru sticla colorata variaza de asemenea in functie de instalatiile de fabricare a recipientelor din sticla colorata. Sticla care nu este sortata dupa culoare este acceptata pentru fabricarea materialelor de constructie, chiar daca contaminanti precum metalele feroase si aluminiul trebuie sa fie indepartate magnetic. Praful de sticla care nu mai poate fi utilizat la fabricarea altor recicpiente poate fi valorificat prin realizarea vatei de sticla, material foarte utilizat in izolarea termica si fonica. Sticla ce trebuie folosita pentru recipiente noi trebuie sa fie in general sortata dupa culoare si trebuie sa nu contina contaminanti cum ar fi murdarie, roci, ceramica, farfurii rezistente la temperaturi mari sau alte produse din sticla. Aceste materiale cunoscute ca materiale refractare, au o temperatura de topire mare. Sticla auto laminata este interzisa deoarece

13

contine urme de plastic. Platourile de sticla, chiar daca nu sunt materiale refractare, afecteaza temperatura de topire a amestecului si nu sunt acceptate. Capacele de aluminiu si etichetele de hartie sunt permise daca sunt indepartate in procesele de prelucrare ulterioara, inainte ca cioburile sa fie aduse la cuptorul de topire. Cand cioburile sunt utilizate pentru recipiente noi sunt trimise la instalatiile de fabricare unde sticla este separata de contaminanti si materiale refractare. 2.2.5. Deeuri de echipamente electrice i electronice Sunt putine companii care si-au organizat un sistem de preluare a deseurilor de echipamente electrice si electronice de uz casnic si, in general, de echipamente voluminoase. Este indicata realizarea unui sistem centralizat de colectare a unor astfel de deseuri. Responsabilitatea asupra acestor deseuri fiind a producatorilor si/sau a importatorilor de echipamente electrice si electronice de uz casnic, acest sistem trebuie finantat de catre acestia. Datorita continutului de materiale si/sau substante periculoase a acestor tipuri de deseuri, potentialul de contaminare a deseurilor menajere, respectiv a depozitului unde acestea ajung, daca sunt colectate in amestec cu deseurile menajere este foarte ridicat. De aceea este absolut necesara colectarea separata a acestor tipuri de deseuri, indiferent de dimensiunile sale. Oportunitati de reutilizare si reciclare. Prima etapa in procesul de reciclare este indepartarea materialelor periculoase. Apoi sunt dezasamblate pe tipuri de materiale reciclabile: plastic, metale feroase si neferoase, sticla

14

si altele. Aceste tipuri de materiale reciclabile pot fi utilizate ca materie prima secundara in orice proces industrial.

2.2.6. Deeuri din lemn O cantitate foarte mica de deseuri din lemn provenite de la populatie ajunge in pubele/containere, acestea fiind reutilizate in gospodarie prin valorificare termica. In cazul realizarii unei infrastructuri de colectare separata a deseurilor din lemn trebuie avuta in vedere sursa de generare a acestora: deseuri lemnoase din culturi (generate din managementul padurilor); reziduuri rezultate in urma prelucrarii lemnului; deseuri din lemn din constructii si demolari. In cazul deseurilor lemnoase din culturi si a celor rezultate in urma prelucrarii lemnului, colectarea separata este usor de realizat. In cazul reziduurilor lemnoase din deseurile de constructii si demolari este indicata colectarea acestor deseuri separat de cele menajere si sortarea centralizata a deseurilor din lemn in vederea prelucrarii. 2.2.7. Deeuri din construcii i demolari Deeurile din constructii si demolari rezulta din constructia, renovarea i demolarea cldirilor, proiecte de repavare a strzilor, repararea podurilor, curatenia asociata dezastrelor naturale. Chiar daca in prezent este valorificat un procent mic de deseuri din constructii si demolari, o cantitate semnificativ de mare va fi probabil reciclata in viitor ca rezultat al taxelor de depozitare, precum i a legislatiei. 2.2.8 Valorificarea deeurilor industriale

15

2.2.8.1 Deeuri feroase i neferoase Materialele feroase refolosite apar n reziduurile industriale provenite din industria siderurgic n care se elaboreaz fonta i oelul, coninnd cu toat diversitatea de ramuri industriale n care produsele siderurgice sunt prelucrate (construcii de maini) sau utilizate ca atare (n construcii, ci ferate etc.) i terminnd cu recuperarea prii feroase din mijloacele fixe casate. n funcie de sursele industriale unde se formeaz materialele feroase se poate stabili urmtoarea clasificare: - materiale feroase refolosite rezultate din industria siderurgic; - materiale feroase refolosite provenite din activitatea industrial n care se prelucreaz sau se utilizeaz produse siderurgice; - materiale feroase refolosite provenite din casri de fonduri fixe. n rndul surselor pentru obinerea de materiale refolosibile feroase trebuie incluse i unele reziduuri prfoase cu coninut feros, rezultate n cursul unor procese tehnologicedin alte ramuri industriale i care pot folosi n industria siderurgic dup o prelucrare prealabil. Acestea sunt: cenuile de pirit i nmolurile roii. Materialele refolosibile feroase sunt acele materiale provenite din casri, reparaii sau colectarea de la populaie. n general, n ara noastr n terminologia uzinal nc se mai folosete noiunea de fier vechi i aceasta include toate reziduurile feroase care constituie partea feroas solid a ncrcturii cuptoarelor de elaborare a oelului, indiferent de sursele din care provin aceste reziduuri. n conformitate cu STAS-ul 6058 88 materialele refolosibile feroase pentru retopire se pot mparte astfel:

16

- materiale refolosibile feroase vechi sunt acele materiale provenite din casri, reparaii sau colectate de la populaie (fig.1); - materialele refolosibile feroase noi sunt acele materiale rezultate din activitile de producie (metalurgie, construcii de maini, confecii metalice, construciimontaj etc.).

Fig.1. Materiale refolosibile feroase vechi. Colectarea, recuperarea i valorificarea materialelor refolosibile neferoase a devenit o problem economic deosebit datorit faptului c resursele de minereu i concentrate neferoase sunt n scdere, iar preul de cost al metalelor neferoase este n cretere. Colectarea i recuperarea materialelor refolosibile neferoase din reziduuri (deeuri, rebuturi) constituie o surs care are o pondere medie ntre 20 40 % din producia de metale neferoase (Zn 20 %, Al 30 %i Cu 40 %). Sursa materialelor refolosibile neferoase o constituie reziduurile industriale formate din capete de profile laminate, utaje, reele de turnare, achii metalice neferoase, rebuturi definitive (iremediabile), scursuri metalice, cenui, oxizi, zguri, lamuri precum i cele rezultate din mijloace

17

fixe casate, materiale casate, piese sau subansamble de la mijloacele fixe casate sau scoase din uz cu ocazia reparaiilor i cele colectate direct de la populaie sau din rampele de reziduuri menajere, cum sunt obiectele de uz casnic i de folosin ndelungat provenite de la populaie. Dintre materialele nemetalice mai importante, care au ca surse de colectare reziduurile industriale, stradale i menajere i care figureaz n programele de colectare ale unitilor de recuperare i valorificare i n programele de colectare direct de la populaie, merit a fi menionate materialele refolosibile ca: hrtie, textile, plastic, cauciuc (anvelope, camere) i sprturi de sticl, a cror colectare i refolosire prezint avantaje economice deosebite. Materialele refolosibile din cauciuc care intr n obligaiile de colectare de la ntreprinderi i de la populaie sunt compuse n general din anvelope i camere de aer uzate sau sparte. Materialele refolosite provenite din reziduurile industriale n ntreprinderile de fabricaie a produselor, obiectelor i articolelor din cauciuc au caracterul de materiale circulante pentru care exist normative de recuperare cu circuit nchis. Creterea produciei de autovehicule pe piaa mondial, ca de altfel ca i n ara noastr, creaz o problem dificil mai ales pentru valorificarea efectiv a celor scoase din uz, datorit complexitii materialelor care alctuiesc autovehicolul. Materialele refolosibile feroase provenite din muniii i armament vor fi prealabil delaborate de organele de specialitate conform instruciunilor de delaborare i apoi depozitate pe loturi de boxe nchise sau lzi. Materialele refolosibile feroase se colecteaz i se livreaz separare, cte o singur categorie, clas i grup de calitate n vagon, magazie a navei,

18

autovehicului sau containere. Materialele refolosite din cupru prezint un deosebit interes economic pentru proprietile cuprului conductibilitate electric i termic nalt i plasticitate mare. Folosirea tot mai larg a cuprului i aliajelor din cupru pe de o parte, iar pe de alt parte scderea resurselor de minereuri de cupru pe plan mondial a determinat atenia i importana care se acord colectrii i recuperrii materialelor refolosite din cupru.

19

Concluzii si constatari Valorificarea deseurilor prezinta numeroase avantaje, dar si cateva dezavantaje. I. Avantajele valorificarii sunt: Conservarea si protectia mediului; Conservarea resurselor naturale; Reducerea spatiului de depozitare (a gropilor de gunoi) ca suprafata; Reducerea poluarii deja existente si a panzelor freatice;
Folosirea un timp mai indelungat a gropilor; Preturile produselor obtinute prin valorificare sunt mai mici; Obtinerea unei imbunatatiri a estetici mediului inconjurator.

Dezavantaje: Cresterea consumului de energie; Costuri de transport mai ridicate pentru ca este necesara o colectare selectiva si un transport selectiv; Costuri ridicate pentru noile containere pentru colectarea selectiva; Calitatea inferioara a produselor obtinute prin valorificare. I.1 Conservarea si protectia mediului Cand vine vorba de conservarea si protectia mediului, multe primari din tara nu raspund la acest subiect. La noi in Pitesti de mult deseurile nu mai sunt un subiect tabu, deoarece s-a construit o groapa ecologica acolo
II.

20

unde era amplasata cea veche. S-a inceput prin igienizarea locului, deseurile fiind stranse si apoi acoperite cu straturi de pamant, ca la final sa fie turnata o patura de asfalt pentru a reduce infiltrarea apei in groapa si implicit in panza freatica. Astfel s-a obtinut o mai buna protectia a mediului unde este amplasata rampa. Tot aici s-a contruit si o hala de sortare si de reciclare a deseurilor ce ajung aici, fapt incurajator, deoarece sortarea, reciclarea si valorificarea reprezinta viitorul in domeniul gestionarii deseurilor. Atunci cand vorbim de conservarea mediului vorbim de fapt de pastrarea mediului care este adiacent zonei de depozitare si gestioanare a deseurilor. Toti locuitorii orasului cat si cei care se afla in trecere pe la noi prin localitate au observat o imbunatatire a peisajului dupa ce groapa a fost acoperita, dar au si simtit aerul mai curat in zona ei. Cati dintre noi nu isi amintesc zilele in care vantul isi schimba directia dinspre groapa spre oras...? erau momente in care in zona Craiovei nu puteai deschide geamul sa aerisesti in casa, dar toate au fost date uitari dupa refacerea zonei in functie de normativele europene. In fapt, prin izolarea deseurilor s-au obtinut mai multe avantaje de mediu: refacerea peisajului, reducerea poluarii solului, apei si aerului, posibilitatea de prelungire a zonelor de locuit, acestea fiind doar cele pe care le vad oamenii in fiecare zi. I.2 Conservarea resurselor naturale este o alta problema majora cu care se confrunta omenirea. Deoarece numarul oamenilor pe glob a crescut, odata cu acesta a crescut si cererea de conditii de trai si implicit o crestere de consum a resurselor naturale. Referitor la subiectul de valorificarea deseurilor, punctul se pune pe consumul de energie electrica necesat valorificarii gunoaielor. Atat sortarea cat si transportul si depozitarea presupun un consum ridicat de energie si combustibil, deci de materie prima pentru obtinerea lor. Tot omul stie ca pretul kw a crescut simtitor, nemai vorbind de pretul litrului de benzina sau motorina necesare instalatiilor respectiv utilajelor din halele de reciclare si valorificare.

21

In concluziela acest subiect putem mentiona rolul foarte important al realizarii unui plan bun pentru a reduce la minim costurile de functionare si consum de resurse naturale mentionand faptul ca sunt neregenerabile. I.3 Un alt avantaj al valorificarii deseurilor il reprezinta reducerea spatiului de depozitare ca urmare a reutilizarii unor deseuri pentru obtinerea de noi produse. Cantitati mari din deseurile care ajung la o groapa de gunoi sunt refolosite cu scopul de a produce produse noi, care sunt mai ieftine, dar nu mereu si mai bune. Unul dintre programele de valorificare de mare succes il reprezinta valorificarea PET-urilor. Cu totii observam ca la rampa de depozitare dintre blocuri exista persoane care le aleg din gunoiul menajer cu scopul de a avea bani pentru viata de zi cu zi. Unii dintre noi ii privim cu ochi buni, deoarece realizam ca munca lor, pe care noi nu am faceo, este benefica, iar unii dintre noi chiar ii alunga pentru ca nu-si dau seama de importanta muncii lor in circuitul deseurilor. Daca aceste persoane nu ar face acasta munca , statul ar fi nevoit, cu costuri mai mari sa realizeze aceasta colectare selectiva, pentru ca mai apoi aceste PET-uri sa ajunga in halele de compactare, depozitare si apoi reutilizare. Refolosirea acestora sau reutilizarea prin topire, maruntire reduce cantitatea lor in gunoiul menajer si implicit reducerea spatiului de depozitare. Tot aceasta forma de colectare pentru valorificare curata strazile de sticlele calatoare din cauza vantului si nesimtiri societatii in care traim. I.4 Reducerea poluarii deja existente si a panzelor freatice este un alt avantaj rezultat al valorificarii deseurilor. Cei preocupati de studiul impactului asupra mediului au ridicat un semnal de alarma incepand chiar din anii 90, cu privire la impactul depozitelor de deseuri asupra componentelor mediului. Revin la subiectul mirosurilor pe care le emana fosta groapa de gunoi a orasului nostru, acestea reprezentau atat o forma de poluare a aerului cat si o forma de dispersie a microorganismelor care se dezvoltau acolo si care cu ajutorul vantului erau diseminate. Aceste forme de poluare au reprezentat sursa multor boli pe care le-au facut persoanele

22

expuse. Prin acoperirea acestor straturi cu pamant s-a obtinut izolarea dorita cat si reducerea mirosurilor care aveau ca provenienta groapa. Referitor la protectia panzei freatice, amenajarea noii rampe cu anvelopa pentru protectia acesteia este bine venita, deoarece pana acum din vechea groapa se infiltrau cantitati mari de apa in care erau descompuse tot felul de substante rezultate din descompunerea gunoaielor. Acestea au impurificat ani la rand panza freatica si au facut-o inutilizabila pentru consumul casnic si animale. Costurile investitiei in aceasta anvelopa vor fi amortizate in timp, deoarece valorificarea deseurilor chiar se realizeaza si este si pe profit. I.5 Un alt avantaj de care am mai amintit este folosirea pe o perioada mai indelungata a gropilor de gunoi, prin reducerea cantitatii de deseuri care se depoziteaza. Un bun management al spatiului impreuna cu o compactare riguroasa realizata in mai multe etape va asigura oricarei deponii o viata mai indelungata si un mod de folosire cat mai igienic pri asezarea unor straturi de pamant alternativ cu straturi de deseuri. I.6 Preturi mai mici ale produselor obtinute prin valorificare este o tinta pe care si-o doresc cei care se ocupa cu producerea lor, dar asa cum amintem aceste produse nu sunt intotdeauna mai bune decat cele facute din materii prime nereciclate. Desi exista piata de desfacere a acestor produse obtinute prin valorificare, oamenii sunt reticenti cu privire la originile lor, de multe ori intamplandu-se sa aleaga altceva doar de dragul de a nu cunoste sigur originea. Totusi piata de desfacere este din ce in ce mai larga un lucru multumitor pentru cei care si-au facut o afacere din obtinerea de produse prin valorificare. I.7 In legatura cu estetica mediului de pe langa gropile de gunoi toti avem un cuvant de spus. Cu totii am vazut in drumurile nostre deponii, unele amenajate altele aparute pur si simplu la marginea unui sat sau comune si am observat cum schimba acestea mediul si estetica lui. Unele care sunt amenajate legal nu sunt ecologice si deseurile umbla de ici colea purtate de vant,iar acolo unde sunt ecologice aproape ca nu se observa in peisaj.

23

Cele de care vreau sa va vorbesc sunt cele neamenajate corespunzator care imbacsesc peisajul cu hartii, PET-uri, hainute si incaltaminte uzate, etc, care nu pot trece neobservate. Precum aminteam ele apar langa sate sau chair langa orase ca ciupercile dupa ploaie. Cati dintre noi nu le-au observat calatorind pe centurile Bucurestiului sau pe drumul care leaga Curtea de Arges de Rm. Valcea? Toti observam cu dintr-o data aerul nu mai este respirabil, iar pe zonele de langa strada sau chiar pe strada ,, calatoresc gunoaiele purtate de vant. In aceste zone unde apar pur si simplu sau sunt ,,amenajate de catre primarii rampele sunt nelocuite sau putin locuite. Spun putin locuite pentru ca langa gropile de gunoi mereu vor exista caini, sobolani si persoane fara ocupatie care cauta mancare sau colecteaza PET-uri. Adaposturile lor provizorii nu pot fi numite locuinte, dar lor le sunt de un real folos. Alte tipuri de deponii sunt cele in care se aduc cantitati mari de moloz rezultate din daramarea unor constructii sau din renovarea acestora. Pentru ca inca in Romania nu avem inca o legislatie care prin amenzi usturatoare sa reglementeze depozitarea acestora, mereu vor aparea acolo unde nici nu te gandesti. Totusi tin sa mentionez ca prin mai multe programe derulate cu bani europeni sau prin voluntariat s-a redus impactul depozitelor de deseuri asupra mediului. De exemplu prin programul national ,, Lets do it Romania o cantitate impresionanta de deseuri a ajuns unde le este locul si nu langa sate, pe campii, in valcele sau langa padure. In legatura cu dezavantajele care apar in urma procesului de valorificare a deseurilor am mai amintit si la avantaje de ele ca fiind reversul medaliei. Tin totusi sa reamintesc ca se fac eforturi mai mult sau mai putin sustinute de a avea pe piata atat produse obtinute prin reciclare si valorificare cat si produse obtinute normal, ceea ce este un lucru incurajator pentru dezvoltarea societatii noastre.

24

Bibliografie [1] Cadariu Arinda, 2005, Raport de referin Incinerarea deeurilor medicale, Proiectul internaional de eliminare a POP, www.ipen.org. [2] Proorocu M., 2005, Gestionarea deeurilor, Ed. Napoca Star, ClujNapoca. [3] ***, Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind deeurile. [4] ***, Directiva CE nr. 91/689 privind deeurile periculoase. [5] ***, Ordinul nr. 219 din 1 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deeurilor rezultate din activitile medicale. [6] ***, Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor. [7] ***, HGR nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase. [9] ***, HGR nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificrile i completrile ulterioare (HGR nr. 268/2005). [10]***,LEGEA nr. 211/2011 privind regimul deurilor [11]*** Hotararea de Guvern nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate

[12]*** ordin 1821 din 2005