Sunteți pe pagina 1din 15

Sisteme de crestere ale vacilor de lapte

In fermele vacilor de lapte activitatea de productie se desfasoara pe sectoare: sectorul vacilor de lapte; sectorul maternitate si cresterea tineretului femel; sectorul furajer. Sectorul vacilor cu lapte Se aplica tehnologia diferentiata in functie de: sistemul de intretinere (legat, liber, mixt); de sezon (iarna, vara); starea fiziologica (gestante, fatare recenta, insamantare recenta, insamantare recenta dupa anoestrus -lipsa calduri); productia de lapte (peste 15 - 20 l lapte/cap/zi) Constituirea loturilor se face in functie starea fiziologica si nivelul de productie; gradul de mecanizare al fermei; situatia sanitar veterinara animalelor; Lotizarea vacilor in adaposturile cu stabulatie libera: vaci fatate recent 0-60 zile; vaci fatate 60-120 zile; vaci fatate 121-305 zile; vaci in repaus mamar - ultimele 60 zile inainte de fatare; Ingrijirea vacilor in diferite stari fiziologice: VACI IN PREGATIRE DE FATARE programul de intarcare se intocmeste lunar; vacile gestante se intarca obligatoriu cu 60-70 de zile inainte de fatare; furajarea vacilor se face corespunzator unei productii 15 20 l/zi/cap; VACI IN LACTATIE 1

furajarea in lactatie se face in functie de productia potentiala si greutatea corporala; se administreaza suplimentar 1,5 UN/cap/zi, daca creste productia de lapte cu 1-2 l/zi. VACI GESTANTE SI IN LACTATIE necesarul de furaje se stabileste in raport cu necesarul de intretinere, productia de lapte, energia pentru miscare, energia pentru termoreglare si efortul de lactatie - gestatie; recalcularea ratiilor se face decadal. ADMINISTRAREA FURAJELOR furajul se administreaza in doua sau mai multe tainuri; sucesiunea furajelor iarna: fanuri; concentrate; suculente; succesiunea furajelor vara: fanuri; concentrate; suculente, fanuri. pasunatul de vara se organizeaza intre doua mulsori; se evita caldura la pasunat prin umbrare sau prin prelungirea pasunatului seara. MULSUL VACILOR vacile cu productia foarte mare se mulg de trei ori; restul vacilor se mulg de doua ori si la intervale precise; vacile supuse regimului de intarcare se mulg o data pe zi; ca cerinta fiziologica, intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore; vacile se mulg totdeauna in aceaisi ordine in sistem legat; in sistem de intretinere libera se respecta ordinea locurilor; PREGATIREA PENTRU MULS se pregateste si se verifica instalatia si aparatura de muls; se spala ugerul cu apa calda; se sterge ugerul cu un prosop curat; se efectueaza masajul; se efectueaza mulsoarea propriuzisa; in mulsul mecanic aplicarea paharelor de muls pe sfarcuri se face in urmatoarea ordine: stang posterior; drept posterior; stang anterior; drept anterior; incheierea mulsului se face cu mulsul suplimentar: 0,45 kg/cm2 intensitate vacuum; 50-60 pulsatii. EVACUAREA DEJECTILOR in sistemul de intretinere libera se foloseste plugul raclor sau tractorasul cu lama; pentru mentinerea curatenie in grajd se intocmeste grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori / zi.

N FERMELE PENTRU VACI DE LAPTE

Cresterea vacilor de lapte ocupa si va ocupa n continuare primul loc n economia productiei animale, mai ales datorita valorii nutritive a produselor principale folosite n alimentatie,pe care le realizeaza. Astfel, laptele de vaca reprezinta 90% din productia totala de lapte pe glob, iar carnea de bovine reprezinta circa 40% din consumul de carne n lume. Cresterea vacilor de lapte n sistem gospodaresc prezinta si unele dezavantaje, prin care cel mai important este acela ca necesita un volum mare de munca, pentru hranire, adapare, evacuare dejectii si, mai ales, de muls. Astfel, se considera ca fermierul este sluga la stapn , cel putin de doua ori pe zi vacile trebuie mulse, plus celelalte lucrari de ntretinere. n sistem intensiv, tehnologia de crestere poate mecanizata complet, toate operatiile (administrare hrana, alimentare cu apa, colectarea laptelui si evacuarea dejectiilor ) fiind executate de instalatii mecanice. Pentru aplicarea acestei tehnologii este necesar ca adapostul sa fie prevazut cu tehnica de calcul pentru achizitia si prelucrarea datelor pentru comanda instalatiilor de furajare si colectare a laptelui (fig1). Introducerea calculatoarelor de proces n fermele zootehnice si generalizarea sistemelor de nregistrare automata a datelor usureaza munca fermierilor, reduce personalul si ofera posibilitatea tineri sub observatie a ntregului efectiv de animale. Fiecare animal din adapost este individualizat printr-un sistem electronic de recunoastere prins cu o curea la gt, prin marcaj la ureche sau implant. n acest mod se recunoaste pozitia fiecarui animal n orice moment si, mai ales, sunt nregistrate 3

electronic date despre productia de lapte, continutul grasimi, temperatura laptelui de muls, durata de stationare a vacii la ieslea de hranire, n zona de odihna, la rola de tesalat etc. Administrarea hranei se poate face: sub forma de furaj unic, distribuit individual cu ajutorul unor instalatii de maruntire, amestecare si dozare (SEKO de exemplu); separat hrana de ntretinere distribuita n ieslea de hranire cu bare autoblocante si furajul concentrat administrat individual n timpul mulsului cu instalatii de distributie automate (ALPRO, VA 50, DAC-ID 2000, SMART-FEEDER M 1000etc.). Barele autoblocante asigura consumarea n conditii optime a ratiei furajere si pot fi folosite si n cazul vaccinari tratamentelor, nsamntarilor artificiale controlului gestatiei etc. Aceste instalatii pot distribui ratii furajere n timpul mulsului direct proportional cu cantitatea de lapte colectata sau, uneori, dupa un anumit program de crestere sau diminuare a ratiei pentru un anumit numar de zile. Asigurarea permanenta cu apa a adaposturilor, n cantitati suficiente, a fost mecanizata de multa vreme, prin utilizarea diverselor tipuri constructive de sapatori cu nivel constant sau cu nivel variabil (cu clapeta mai ales ). n adapost trebuie sa existe cel putin cte o adapatoare la 30-40 vaci, iar volumul rezervorului de alimentare cu apa depinde de consumul animalelor si necesarul de apa pentru spalarea ugerului, a conductelor si grupului de muls , curatarea padocului etc. Se apreciaza ca distribuirea rationala a nutrientilor de calitate n timpul mulsului, precum si administrarea corespunzatoarea apei , atunci cnd organismul o cere, conduce la cresterea productiei de lapte cu cel putin 10%. Evacuarea rapida a dejectiilor din adaposturi, epurarea biologica si valorificarea acestora sunt conditii de baza pentru reducerea pericolului de poluare a solului si pnzei de apa freatica si transformarea dejectiilor din fermele de bovine n surse de fertilizare a solului. Avnd n vedere ca vacile sunt n stabulatie libera n adaposturi, tinute pe gratare de beton si paturi uscate pentru odihna evacuarea dejectiilor se ca face gravitational sau pe perna de apa n canale colectoare de 2-3. Dejectiile colectate ajung n una din cele doua platforme deshidratare din ferma unde sunt pastrate timp de 6 luni, ct dureaza procesul de compostare, dupa care sunt transportate si mprastiate pe cmp. Platforme folosite alternativ din 6 n 6 luni, iar capacitatea de stocare a acestora trebuie sa corespunda cantitati de dejectii colectate n aceasta perioada. n prezent, s-au nregistrat progrese deosebite n constructia si exploatarea robotilor de muls (sisteme automate pentru muls) care deservesc una sau mai multe boxe de muls. Un astfel de robot de muls (fig 2) se compune dintr-o platforma rotativa 1 , pe care se monitorizeaza un senzor 2 cu laser ultrasunete sau camera video pentru cautarea automata a ugerului, perii 3 cu jet de apa (sau rulouri din burete) pentru curatatoria ugerului si pahare de muls 4 . Boxa de muls este prevazuta cu porti de intrare si iesire 5 , un panou 6 de fixare a partii posterioare a vacii, o cupa de hranire cu furaj combinat 7 , care fixeaza si partea anterioara a vacii, si un sistem electronic 8 pentru comanda robotului de muls.

Exista o mare diversificare de roboti de muls: Astronaut, Miros, Freedom, D velsdorf, VMS, AG, RMS, Merlin, Liberty etc. (utilizati efectiv sau doar testati), care deservesc una sau mai multe boxe (fig3.), realizati de firme constructoare importante din Europa: Alfa Laval din Suedia, Leley Industries si Prolin Development din Olanda, Westfalia din Germania, Silsoe Reseearch Institute din Marea Britanie si Gascoigne Melotte si Cernagref din Frata. Un robot de muls care deserveste o singura boxa poate mulge zilnic cca 5560, de vaci n cazul unui robot care deserveste doua boxe acesta poate mulge circa 85 de vaci, capacitatea maxima sistemului cu trei sau patru boxe fiind de 110, respectiv, 140 vaci. Animalele viziteaza boxa, de muls de 1-10 ori (n medie 2,5-2,8 ori/zi) pe parcursul ntregii zile si chiar si noaptea, n functie de productia de lapte, perioada de lactatie si de numarul de animale repartizate unui robot de muls. Cu ct vacile sunt mulse de mai multe ori pe zi, cu att productia zilnica de lapte creste (cca. 10%), obtinndu-se la un muls ntre 6 si 10 litri. Cantitatea de lapte la un muls poate fi mai mica, daca vacile sunt mulse de mai multe ori pe zi. Intrarea vacilor n boxa de muls se poate face longitudinal (fig.4a)- n acest caz animalul putndu-se deplasa de-a lungul boxei, care are 7,8 m lungime - sau poate intra din lateral (fig. 4b), boxa avnd o lungime de 3,6 m n acest caz. n momentul n care vaca intra n boxa de muls, senzorul comanda spalarea ugerului si fixeaza fixarea paharelor de pe robotul de muls pe mameloane, o data cu pornirea instalatiei de muls. Cnd mulsul se termina sipe conducta de lapte nu mai circula lapte, senzorul comanda retragerea paharelor de muls de pe uger si revenirea robotului n pozitia initiala, fiind pregatit pentru vizita unui alt animal. Obisnuirea vacilor de lapte cu robotul de muls poate dura aproximativ doua saptamni, totusi 10-15% din efectivele de animale nu pot fi mulse automat din cauza sensibilitatii exagerate a vacii sau a formei ugerului (mameloane prea lungi sau prea scurte, nclinate sau prea apropiate unul de altul, sferturi nesimetrice sau aflate la naltimi diferite fata de sol, ugerul este prea jos). n aceasta perioada animalele si formeaza reflexele conditionate favorabile mulsului automat (voluntar), prin obisnuirea cu traseul catre boxa de muls (unde este furajul concentrat), cu prezenta robotului de muls, zgomotul instalatiei de muls etc. Prin adaparea constructiva a adapostului, vacile pot fi atrase catre boxa de muls prin montarea unor porti de trecere unisens de la zona de odihna catre zona de hranire, cu trecere obligatorie prin zona boxei de muls (fig.5) unde un post de identificare si selectare a animalelor poate sa le dirijeze prin boxa sau pe lnga aceasta. Animalele se pot odihni n adapost pe doua sau patru rnduri. Robotul de muls se pozitioneaza corect pe uger n circa 97% din cazuri cnd deserveste mai multe boxe. Folosirea robotilor de muls elibereaza pe fermier de obligatia de a respecta un orar fix de muls si reduce semnificativ timpul necesar pentru muls, avndu-se n vedere ca, n cazul mulsului manual, aceasta operatie necesita 50-60% din timpul necesar ngrijiri vacilor de lapte. Este evident totusi ca pna la folosirea pe scara larga a acestei tehnologii va mai trece ceva timp din cauza costurilor mari pentru investitii, necesitatea unui personal calificat pentru instalarea si ntretinerea instalatiilor. De asemenea, fermierul trebuie sa fie pregatit n permanenta pentru a elimina defectiunile potentiale aparute, care sunt sau nu indicate de sistemul de control.

Mecanisme moderne in sistemele de crestere intensiva a vacilor pentru lapte


Pat de odihna agriflex Primul strat din patul de odihna este constituit din doua randuri de cauciuc natural 100% avand in interior panza, In acest fel asigurandu -se o durabilitate crescuta in folosirea lui ca pat de odihna pentru vaci. Primul strat Covorul de cauciuc este rezistent la apa si are in interior panza in acest fel conferindui o rezistenta ridicata in timp. Grosimea lui este de 4 mm si are o suprafata rugoasa si asigura mentinerea rumegusului sau a altor substante care sunt dezinfectante Al doilea strat este consitituit din latex , si contine cauciuc natural cu o elasticitate foarte mare. Aceasta compozitie speciala din cauciuc si din latex asigura o elasticitate de durata si o rezistenta crescuta la deformare. Latexul este rezistent la apa si are propietati antifungice si antibacteriene Adapatori anti-inghet Avantaje Previn inghetarea apei. Mentine apa la o temp. Optima pe timpul verii Capacitatea de adapare, de la 20 la 40 animale Sistem de curatare facil si sunt usor de montat Adapatori din otel inoxidabil Adapatorile cu sistem anti inghet izolate previn animalele de la consumul de apa inghetata in cazul unor temperaturii foarte mici (pana la 30 grade Celsius). Accesul la apa este facil prin simpla apasare a bilei de pe capacul adapatorii. Adapatorile sunt fabricate din polyethilena de mare calitate si se pot folosi atat in grajd cat si pe pasune. Adapatori anti-inghet izolate Adapatorile din otel inoxidabil fara sistem anti inghet sunt folosite mai ales in grajdurile unde nu exista pericol de inghet pe timp de iarna. Adapatorile cu sistem anti inghet (pe baza de curent electric cu voltaj redus) pot fi folosite in zonele unde clima este foarte rece pe timp de iarna, in grajdurile deschise.

Evacuarea dejectiilor
Evacuarea dejectiilor se va realiza cu pluguri racloare actionate electric cu reductor prevazut cu role pentru colturi, prevazut cu lant sau cablu noxidabil , protectie anti inghtet si posibilitati de programare. Dimensiunea plugului si lungimea pe care acesta actioneaza se realizeaza la comanda, astfel incat instalarea se poate face si in grajdurile unde exista deja alei construite. Inaltime: 21 cm si o Greutate: 8o kg ( depinde de marime) Motor electric: 0.55/0.75 KW, o singura sau trei faze Unitate de tractare: functioneaza la 5,4 rpm Plugul se misca cu o viteza de 4 m/ minut Rolele au un diametru de 290 mm, rezistente la uzura Panou de control cu posibilitate de programare automata Sistemul de tractare cu lant (13 mm), rezistenta pana la 7000 kg forta Cablu din otel 6- 8 mm acoperit cu plastic avantaje Mai putine dejectii in grajd, duce la cresterea productiei de lapte. Usor de montat, reducand costurile suplimentare in ceea ce priveste constructia. Plugul este construit din materiale de cea mai buna calitate, ceea ce ii asigura o durata lunga de viata.

Dezinfectorul Dezinfectorul are aplicatii multiple, putand fi folosit atat pentru ferme cat si pentru fabrici de procesare (lapte/carne). Este foarte usor de folosit si consumul de substanta dezinfectanta este minim. Acesta este usor de curatat. Dezinfectorul este imbracat intr-o fata care este fabricata din polyester impermeabil. Dezinfectorul poate fi scos din camasa si curatat foarte usor, ceea ce ii asigura o durata lunga de viata. Dezinfectorul are o grosime de 4 pana la 6 cm ceea ce asigura un contact si o dezinfectie totala. Dimensiuni: 60 x 90 x 4 cm 90 x 90 x 4 cm 180 x 90 x 4 cm 180 x 180 x 4 cm Sunt multe lucruri care fac din custile CALFTEL unele din cele mai bune echipamente de acest fel existente la ora actuala pe piata mondiala. Aceste tipuri de boxe asigura un start-up adegvat pentru vitei si in viitor o rezistenta crescuta la boli si cele mai scazute costuri veterinare. Material: Boxele Calftel Deluxe sunt fabricate din Polyethylene cu o greutate moleculara mare (HDPE)ceea ce ii asigura o durabilitate foarte mare in timp (nu se crapa la frig si nu se sparge la lovituri). Materialul nu permite luminii sa intre conferind un climat racoros cand sunt temperaturi ridicate. Razele ultraviolete nu deterioreaza suprafata custii. Avantaje: usa laterala pentru a hrani viteii protectia necesara contra frigului si a ploii temperatura scazuta in perioadele calduroase si invers o mai buna circulatie a aerului usor de spalat si dezinfectat 8

asigura un mediu propice de dezvoltare 10 ani garantie nu necesita costuri de intretinere Dimensiuni: Exterior: 2197 x 1219 x 1359 (mm) Interior: 2083 x 1067 x 1219 (mm) Greutate: 39 kg.

Custi vitei Sunt multe lucruri care fac din custile CALFTEL unele din cele mai bune echipamente de acest fel existente la ora actuala pe piata mondiala. Aceste tipuri de boxe asigura un start-up adegvat pentru vitei si in viitor o rezistenta crescuta la boli si cele mai scazute costuri veterinare. Material: Boxele Calftel Deluxe sunt fabricate din Polyethylene cu o greutate moleculara mare (HDPE)ceea ce ii asigura o durabilitate foarte mare in timp (nu se crapa la frig si nu se sparge la lovituri). Materialul nu permite luminii sa intre conferind un climat racoros cand sunt temperaturi ridicate. Razele ultraviolete nu deterioreaza suprafata custii 9

Masini de muls Masini de muls de cea mai buna calitate importate din Olanda. Masinile se pot livra cu un singur post de muls sau doua posturi de muls. Bidoanele si paharele de muls sunt fabricate din otel inoxidabil iar pompa de vacuum este de cea mai buna calitate. Toate acestea asigura un muls de calitate si rapid pentru microferme cu o capacitate de 5 - 10 vaci.

10

Ingrijirea adaposturilor Un adapost pentru animale oricat de bine ar fi construit in scopul respectarii normelor zootehnice si sanitar-veterinare nu poate asigura conditii optime de cazare pentru animale decat daca este bine intretinut. In primul rand asternutul trebuie scos de 2-3 ori pe zi, pe aleea de serviciu se va pastra zilnic var nestins, in amestec cu rumegus din lemn, care are rolul de a micsora umiditatea in adapost, acest amestec se va schimba ori de cate ori este nevoie dar nu se va duce la platforma de gunoi. Pe platforma de gunoi se va depozita numai balegarul si asternutul murdar. Gunoiul se va folosi dupa fermentare in agricultura, legumicultura, pomicultura. Pentru o mai buna luminozitate la fiecare doua saptamani se vor spala geamurile, iar saptamanal se va curata praful. Nutreturile nu se vor depozita in podurile adaposturilor, pentru evitarea incendiilor si deprecierea furajului prin aparitia mucegaiului. Furajele vor fi depozitate separat in adaposturi special amenajate. Vara se vor face reparatii, igienizare prin varuirea peretilor cu var alb care va asigura o lumina corespunzatoare in adaposturi. Adaposturile neangrijite influenteaza negativ starea de sanatate a animalelor prin: aparitia imbolnavirilor, scaderea rezistentei la boli si sporuri scazute in greutate. 2.2 Amplasarea adaposturilor In alegerea locurilor pentru amplasarea adaposturilor se va tine seama de conditiile sanitar-veterinare astfel:

terenul sa fie salubru cu o structura uniforma si permeabila, neinundabil, care sa se situeze cu cel putin 0,5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice;

11

sa nu fie situat la baza pantelor, pe vai inguste si neansorite, in apropierea baltilor si a mlastinilor, fara protectie naturala impotriva vanturilor naturale; sa existe surse suficiente de apa potabila; terenul sa fie liber de orice infectie sau infestatie provenite dintr-o exploatatie anterioara ; prin perimetrul amplasamentului sa nu treaca sosele, drumuri, cai ferate, linii de inalta tensiune, conducte subterane, canalizari; acces la caile de comunicatie, pasuni si culturi furajere; zona sa fie lipsita de factori nocivi: fum, pulberi, gaze, praf; sa se cunoasca si sa se tina seama de caracteristicile climatice ale zonei; amplasarea trebuie sa permita dezvoltarea de perspectiva a fermei zootehnice pentru evitarea epizootiilor si apararea sanatatii publice se vor respecta distantele fata de zonele de locuit, respectandu-se zonele de protectie sanitara stabilite de catre Ministerul Sanatatii; amplasarea si constructia fermelor cu sistem de crestere semiintensiva si intensiva se face cu avizul Autoritatii Sanitar-Veterinare. 2.3 Orientarea adaposturilor

Orientarea adaposturilor are drept scop protectia fata de vanturile dominante, asigurarea unui bun iluminat natural si imbunatatirea bilantului termic al adapostului.
o o o

Adaposturile inchise cu ferestre pe ambii pereti longitudinali se orienteaza cu axul longitudinal paralel cu directia vantului dominant in zona. Adaposturile inchise cu ferestre pe un singur perete se orienteaza cu acestea pe directia opusa vantului dominant. Adaposturile cu o latura deschisa se orienteaza cu aceasta pe directia opusa vantului dominant

Pentru imbogatirea bilantului termic al adapostuluise recomanda orientarea axului longitudinal dupa meridianul locului. Aceasta expunere evita pierderile mari de caldura iarna si supraancalzirea vara. CERINTE DE MICROCLIMAT Ventilatia adaposturilor Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor, a fermentarii sau uscarii dejectiilor si a activitatii tehnologice aerul isi modifica proprietatile. Schimburile de aer dintre adapost si mediu se realizeaza prin intermediul amenajarilor si instalatiilor pentru ventilatie. Schimburile de aer viciat din adapost si mediu se poate realiza simplu si consta din guri deasupra fiecarei ferestre sau la o distanta de 2-4 m una de alta, cu dimensiuni de 25/25 cm la partea superioara a peretilor sau prin cosuri de aerisire ce pornesc din tavan si ies deasupra coamei cu 0,5 m, confectionate din doua randuri de scandura in care se pune un izolant rumegus de lemn cu dimensiunea deschiderii de 50/50 cm. Pentru a asigura ventilatia optima este necesar sa se cunoasca volumul de ventilatie, cubajul adapostului si coeficientul de schimb. Volumul de ventilatie reprezinta cantitatea de aer care trebuie introdusa permanent in adaposturi, se exprima in m3/ora/animal.

12

Specificare

Bovine adulte in adaposturi inchise neancalzite Bovine, tineret in adaposturi inchise 25 neancalzite Vitei pana la 4 luni, in adaposturi incalzite 20

Volum minim (m3/h/animal) iarna vara 42 125 100 80

Cubajul (volumul adapostului m3/animal ) depinde de suprafata adapostului si inaltimea la care este amplasat tavanul. Zone cu temperaturi sub: 200 C si -100 C si cu stabulatie de stabulatie intre peste 7 luni 5-7 luni 14-18 18-25 10-12 8-10 12-14 10-12

Specificare Vaci in lactatie, tauri, bovine adulte la ingrasat Tineret bovin Vitei

00 C si cu stabulatie sub 5 luni 25-30 14-16 12-14

Temperatura in adapost Bovinele sunt animale care isi asigura temperatura optima din adapost. Nerealizarea temperaturilor optime in adaposturi influenteaza sanatatea animalelor prin producerea de boli, duce la scadereaproductiilor si intarzie reproductia la animale. Temperatura se poate determina in adapost de 3 ori pe zi: dimineata, la pranz si seara. Normele de temperatura in adaposturile de bovine sunt:

Categoria Vaci Maternitate Vitei 0-15 zile Vitei 16-20 zile Vitei 21-90 zile Vitei 91-180 zile Tineret 6-12 luni Junici

Temp. minima 6 12 12 10 8 8 6 6

Temp. maxima 24 24 24 24 24 24 24 24

Temp. optima 10-14 20 15-18 12-15 10-15 10-12 8-10 8-10

13

Umiditatea relativa a aerului in adapost Dintre conditiile de microclimat pe care trebuie sa la indeplineasca adaposturile de animale se numara si realizarea unei umiditati normale in interiorul acestora. Din cercetarile facute rezulta ca o vaca in greutate de 450 kg elimina in 24 de ore prin transpiratie 7,56 litri apa la o temperatura in adapost de 1,5 grade si 5,56 litri in cazul unei temperaturi de 4,5 grade. Normele tehnologice admit pentru tineretul bovin o umiditate cuprinsa intre 70-75%, in adaposturi neancalzite de 85-90%, iar pentru adaposturile neancalzite pentru bovinele adulte aceasta trebuie sa fie de 75-90%. Practic orice crescator de animale poate constata depasirea umiditatii din adapost peste limitele admise prin aceea ca la intrarea in grajd constata un miros greu, jilav, geamurile sunt aburite, animalele au parul umed, iar la deschiderea usii pe timp friguros se observa iesirea de aburi. Pentru eliminarea excesului de umiditate din adapost este necesar ca sistemul de aerisire sa functioneze corect. Iluminarea adaposturilor Lumina este un factor deosebit de important in cresterea anumalelor. Lipsa luminii influenteaza functionarea normala a glandei tiroide care duce la depunerea excesiva a grasimii. Lumina care o primeste un adapost se exprima intr-un coeficient de luminozitate care de fapt reprezinta raportul dintre suprafata geamului si suprafata interioara a adapostului. De exemplu 1 m2 de geam asigura lumina pentru 20 m2 de pardoseala. Iluminarea adaposturilor se face natural prin folosirea radiatiilor solare sau artificial prin folosirea lampilor incandescente, fluorescente sau mixt. Compozitia aerului din adaposturi Aerul are in compozitia sa mai multe gaze printre care si oxigenul fara de care viata animalelor nu ar fi posibila. Prin cresterea concentratiei de dioxid de carbon gaz incolor,usor acru, solubil in apa, provenit din respiratia animalelor care in functie de greutate pot elimina 100-200 litri pe ora si la care se adauga si cel rezultat din fermentarea balegarului, purinului si asternutului. Cresterea concentratiei de CO2 se produce atunci cand in adapost nu se asigura densitatea optima a animalelor si are influenta negativa asupra sanatatiii animalelor. Depasirea concentratiei de amoniac, actioneaza asupra mucoaselor oculare sau a cailor respiratorii. La bovine efectul negativ al amoniacului se manifesta prin iritatii cutanate, cresterea incidengtei pododermatitelor, a bronhopneumoniilor si prin reducerea productiei de lapte. Concentratia maxima admisa este de 3%. Pentru eliminarea efectelor daunatoare ale acestor gaze in cresterea animalelor se recomanda folosirea asgternutului, evacuarea cu regularitate a dejectiilor, cat si o buna ventilatie.

14

15