Sunteți pe pagina 1din 18

COALA NAIONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE COMUNICARE I RELAII PUBLICE DAVID OGILVY

TEMA: CONTRACTUL DE LEASING

PROFESOR CRD: STUDENT:

- 2010 1

CONTRACTUL DE LEASING

1.1. Notiuni privin contractual de leasing


Succesul economic deosebit al operatiunii de leasing, l-a impus in atentia tuturor. Leasingul este in acest moment pe plan international, unul dintre cele mai raspandite mijloace de realizare a finantarilor. Contractul de leasing este un act juridic bilateral, numit, cu titlu oneros, avand continut patrimonial, cu executare succesiva, intuitu-personae si consensual. Contractul de leasing, confirmat de Ordonanta nr. 51/1997 a devenit un contract tipic. Este un act juridic bilateral, care se incheie intre societatea de leasing, in calitate de locator (finantator), si utilizator. Pe langa conditiile generale, partile trebuie sa indeplineasca si anumite conditii speciale referitoare la incheierea actelor juridice (legate de destinatia bunului, plata ratelor de leasing). Este contract sinalagmatic, pentru ca ambele parti se obliga reciproc, dand nastere unor obligatii corelative si interdependente, fapt ce permite aplicarea principiilor generale relative la executarea ori neexecutarea contractelor sinalagmatice (exceptia de neexecutare a contractului si rezilierea). Este un contract cu titlu oneros si continut patrimonial, pentru ca ambele parti urmaresc realizarea unui profit propriu, profit evaluabil in bani. Locatorul primeste rate de leasing platite periodic de catre utilizator, iar utilizatorul beneficiaza de folosinta bunului pe perioada derularii contractului. La sfarsitul acestuia, se poate bucura de dreptul sau de optiune. Este un contract cu executare succesiva, deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derularii contractului. Acest fapt are consecinte importante legate de desfasurarea raporturilor dintre parti, dintre care amintim problema riscului, a efectelor privind neexecutarea contractului ori a prescriptiei dreptului la actiune. Este un contract ,,intuitu personae" in ceea ce-1 priveste pe utilizator, societatea de leasing incheind contractul in considerarea calitatilor utilizatorului, care este obligat sa prezinte odata cu cererea de a contracta si acte referitoare la situatia sa financiara, precum si date privitoare la exploatarea ulterioara a bunului, in cazul unei destinatii comerciale sau industriale. In consecinta, utilizatorul nu poate instraina drepturile sale ori cesiona contractul fara acordul locatorului. Cu toate acestea, in cazul transmisiunii universale (fuziune, comasare) ori cu titlu universal (divizare), drepturile si obligatiile prevazute in contract nu se sting, indiferent daca transmisiunea se refera la patrimoniul locatorului ori al utilizatorului. In cazul bunurilor cu destinatie comerciala sau industriala, succesorul trebuie sa respecte conditiile de exploatare a acestora, asa cum au fost ele prezentate in planul de exploatare, la momentul incheierii contractului.

Contractul de leasing este consensual, simpla manifestare de vointa a partilor fiind suficienta pentru realizarea acordului in mod valabil. Incheierea contractului de leasing in forma autentica sau prin act scris si realizarea procedurilor de publicitate nu reprezinta conditii de valabilitate, forma scrisa avand doar valoare probatorie si legata de opozabilitate. Legea face distinctie intre leasing in general si leasingul flnanciar. Distinctia vizeaza elementele minime ale contractului. Contractul de leasing se redacteaza astfel: - cu aratarea partilor participante la incheierea contractului (locator/finantator si utilizator); - descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing; - valoarea totala a contractului de leasing; - perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului; - clauza privind obligatia asigurarii bunului. Pe langa aceste elemente, in momentul incheierii unui contract de leasing financiar, trebuie aratata valoarea initiala a bunului. De asemenea, in cazul contractului de leasing financiar trebuie cuprinsa si clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat. Elementele aratate in textul de lege nu sunt limitative, partile putand conveni si asupra altor clauze in momentul incheierii contractului. Trebuie aratat ca un contract de leasing nu poate fi incheiat pe o durata mai mica de un an si ca reprezinta titlu executoriu in conditiile in care utilizatorul nu preda bunul la sfarsitul perioadei de leasing (sigur, in masura in care nu a formulat optiunea preluarii bunului sau a prelungirii contractului) si in cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului. Desi se aseamana cu contractele de inchiriere, vanzare in rate, cat si de locatie viagera, leasingul ca natura juridica este o modalitate contractuala de finantare la termen. Leasingul era, pana nu demult, un contract intalnit mai cu seama in legislatia comerciala internationala, fiind impus insa de noile realitati economice pe plan national, ca un adevarat contract complex avand urmatoarele caracteristici: - un contract de vanzare-cumparare, prin care se achizitioneaza bunul solicitat de utilizator; - un contract de mandat, prin care sunt stabilite elementele vanzarii si, in acelasi timp, se realizeaza operatiunile tehnice, dar si formalitatile administrative necesare; - un contract de locate, a carui durata cat si ratele sunt determinate din cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing in cazul leasingului financiar si din cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de catre partile contractante in cazul leasingului operational; - o promisiune unilaterala de vanzare in favoarea cumparatorului utilizator. Se poate concluziona astfel, ca leasingul este un contract propriu de finantare, fiind o fuziune de tehnici juridice. Ca urmare, finantatorul nu poate fi confundat cu un simplu locator asa cum se desprindea din redactarea initiala a Ordonantei Guvernului nr. 51/1997. Atunci cand ne referim la totalitatea raporturilor tripartite implicate, ne aflam in fata operatiunilor de leasing, conform acceptiunii date, iar atunci cand ne referim la actul incheiat intre finantator si utilizator, vom folosi notiunea de contract de leasing". Potrivit art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata, operatiunile de leasing sunt acele operatiuni prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinate dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este cealalta parte, denumita utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing. Astfel, se observa ca termenul folosit anterior (locator) este inlocuit cu un termen mult mai clar, si anume finantator, eliminandu-se mentiunea eronata a dreptului de posesie al utilizatorului, pastrandu-se corect numai dreptul de folosinta. 3

Prin rata de leasing, in sensul art. 2 lit. d) din lege, se intelege: in cazul leasingului financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing. Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca; in cazul leasingului operational, cota de amortizare, calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de catre partile contractante. La sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Se observa din continutul aceluiasi art. 1 ca bunurile ce fac obiectul operatiunilor de leasing nu mai sunt enumerate, determinandu-se clasa larga din care acestea fac parte, precum si exceptiile. Se poate observa ca nu sunt excluse bunurile care ar putea face obiectul unei concesiuni. In ceea ce priveste notiunea de leasing financiar la care am facut referire mai sus, aceasta reprezinta operatiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe din urmatoarele conditii: - riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing; - partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului; - utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata; - perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normala de utilizare a bunului, chiar daca, in final, dreptul de proprietate nu este transferal. Conditiile leasingului financiar nu sunt cumulative. Ne aflam in fata unei astfel de operatiuni daca este indeplinita cel putin una dintre conditiile mai sus aratate. In reglementarea anterioara, daca utilizatorul opta pentru cumpararea bunului trebuia sa plateasca un pret rezidual, tinandu-se cont de varsamintele efectuate pe durata folosintei bunului, cu titlu de redeventa. In redactarea actuala a textului, pretul de cumparare trebuie sa reprezinte cel mult 50% din valoarea de intrare pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata. Leasingul operational reprezinta operatiunea de leasing care nu indeplineste nici una din conditiile leasingului financiar. Se poate concluziona ca leasingul operational ar fi o exceptie a leasingului financiar. In ce priveste calitatea de finantator, aceasta poate fi o societate de leasing, persoana juridica romana sau straina. Nici in ce priveste utilizatorul legea nu da o anumita calificare, existand posibilitatea ca utilizator sa fie atat o persoana fizica, romana sau straina, cat si o persoana juridica, indiferent de nationalitatea acesteia. In intelesul prezentei legi, prin valoare de intrare se intelege valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie. Valoarea totala reprezinta valoarea totala a ratelor de leasing la care se adauga si valoarea reziduala. Valoarea reziduala reprezinta valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator.

1.2. Partile contractului


Potrivit art. 31 lit. a) din Legea nr. 99/1999 de modificare si completare a Ordonantei Guvernului nr. 51/1997, un element esential al contractului de leasing il constituie partile in contract, si anume locatorul-finantatorul si utilizatorul. Spre deosebire de complexa operatie de leasing bazata pe o relaiie trilaterala (furnizor-finantator, utilizator), contractul in sine se incheie 4

intre doua parti. 1.2.1. Drepturile si obligatiile finantatorului Finantatorul se bucura de urmatoarele drepturi stipulate in art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata: - daca utilizatorul se afla in reorganizare judiciara si/sau faliment, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 64/1995, cu modificarile ulterioare, drepturile reale ale finantatorului asupra bunului utilizat in baza unui contract de leasing sunt opozabile judecatorului sindic; - daca insa utilizatorul se afla in dizolvare si/sau lichidare, dispozitiile alineatului precedent se aplica si lichidatorului numit potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata. Potrivit art. 9 finantatorul are urmatoarele obligatii: - sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesitatilor; - sa incheie contract de vanzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator, in conditiile expres formulate de catre acesta; - sa incheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia, in temeiul contractului de leasing, toate drepturile derivand din contractul de vanzare-cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie; - sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului, care consta in posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea ori restituirea bunului; - sa ii garanteze utilizatorului folosinta linistita a bunului, in conditiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale; - sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing. 1.2.2. Drepturile si obligatiile beneflciarului Intr-un contract de leasing, utilizatorul are urmatoarele drepturi: -in cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar in perioada de garantie si postgarantie, utilizatorul are drept de actiune asupra furnizorului; - dreptul de a exercita actiunile posesorii fata de terti. Obligatiile utilizatorului sunt reglementate prin art. 10 si constau in urmatoarele: - sa receptioneze si sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing; - sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de catre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa il exploateze; - sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finantatorului; - sa respecte termenele de plata si cuantumul ratelor de leasing; - sa suporte cheltuielile de intretinere si alte cheltuieli ce deriva din contractul de leasing; - sa isi asume totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea directa sau prin prepusii sai (inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii), precum si din cazuri fortuite a bunului pe intreaga perioada contractuala in paralel cu plata ratelor de leasing pana la atingerea valorii contractului de leasing; - sa nu impiedice finantatorul in verificarea starii modului de exploatare a bunului obiect al contractului de leasing; - sa informeze finantatorul, in timp util, cu privire la orice tulburare venita din partea unui tert, referitor la dreptul acestuia de proprietate; - sa nu modifice obiectul contractului fara acordul prealabil al finantatorului; - sa restituie bunul respectand prevederile contractuale. 1.2.3. Litigii si alte aspecte legate de neexecutarea obligatiilor contractuale Contractul de leasing poate inceta la expirarea perioadei de inchiriere. In cazul in care una din parti nu-si indeplineste obligatiile asumate, incetarea contractului de leasing se poate produce prin reziliere chiar si inaitea incheierii termenului contractual. Clauzele de reziliere stipulate in contractul de leasing pot fi in interesul finantatorului sau al utilizatorului. 5

Rezilierea contractului de leasing are ca efect, potrivit art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata, obligarea utilizatorului la restituirea bunului catre societatea de leasing si plata de daune-interese, indiferent ca este vinovat de refuzul primirii bunului la termenul stipulat in contractul de leasing sau de neexecutarea obligatiei de plata a ratei de leasing timp de doua luni consecutive (fiind obligat si la plata ratelor scadente). In caz contrar, si anume neprimirea de catre utilizator a bunului, finantatorul nu raspunde. Societatea de leasing are la indemana insa si calea unei actiuni in revendicare pentru recuperarea bunului, atunci cand utilizatorul l-a subinchiriat ori vandut, deoarece este proprietara acestui bun. Operatiile de leasing pod da nastere la numeroase litigii, atat cu privire la natura operatiunilor, cat mai ales privitor la natura obligatiilor asumate de parti Pentru a preintampina litigiile ori a gasi solutii judiciare optime, trebuie mai intai sa cunoastem formele preponderente pe care le imbraca litigiul si sa ne raportam la jurisprudenta din alte tari. Astfel, litigiile pot fi grupate in trei categorii: refuzul de finantare; - societatea de leasing isi asuma obligatia de plata a bunului fata de utilizator, obligatie care daca nu este indeplinita, bunul nu poate fi livrat de catre furnizor, desi rar aceste situatii atrag raspunderea contractuala a finantatorului; - societatea de leasing refuza finantarea anterior incheierii contractului de leasing, caz in care raspunderea acesteia este greu de determinat, simpla cerere de finantare a utilizatorului negenerand nici o obligatie in sarcina sa. Cu toate acestea este posibila o raspundere delictuala, bazata pe refuzul de a contracta fara un motiv rezonabil; refuzul poate atrage si raspunderea utilizatorului daca acesta a trecut la comandarea bunului de la furnizor fara a astepta semnarea contractului de leasing. In acest caz, in solutionarea litigiului declansat de furnizor pentru daunele suportate, poate fi atrasa si raspunderea finantatorului. livrarea neconforma a bunului; - dat fiind faptul ca finantatorul trebuie sa garanteze utilizatorului lipsa viciilor ascunse, primul este tinut sa raspunda pentru viciile ascunse; - societatea de leasing ramane obligata fata de utilizator in ce priveste garantarea celui din urma contra evictiunii din partea unui tert care ar pretinde un drept real. Finantatorul are actiune impotriva furnizorului in baza contractului de vanzare-cumparare. Societatea de leasing nu este exonerata de obligatia de garantia contra evictiunii fata de utilizator. neplata ratelor de leasing; - societatea de leasing va solicita executarea silita a obligatei ca urmare a actiunii in justitie; - finantatorul va cere rezilierea contractului cu daune-interese. Litigiile aparute intre parti se vor rezolva pe cale amiabila. Daca partile nu ajung la o intelegere amiabila, atunci litigiile vor fi inaintate spre solutionare Curtii de Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Deciziile Curtii de Arbitraj sunt definitive si obligatorii.

1.3. Efectele conditiilor rezolutorii si susprnsive in cazul contractului de leasing


In situatia contractului de leasing imobiliar, contractul este adesea insotit de conditia rezolutorie, pentru cazul neobtinerii autorizatiei de constructie ori de neachizitionare a terenurilor avute in vedere pentru edificarea constructiilor, ori de nerealizare a constructiilor convenite In alte situatii, in cadrul contractului este inserata clauza conform careia leasing-ul nu 6

va produce efecte decat in cazul realizarii conditiei (care este suspensiva) de procurare a imobilelor la care se refera contractul avand ca obiect dotarea cu mobile prin leasing. Chiar in situalia in care contractul de vanzare sau cel de leasing nu cuprind condilii formulate in termeni juridici, ele se inteleg una prin cealalta, intrucat un contract este incheiat in considerarea unui alt contract. De aceea, ne intrebam ca, din moment ce nu ar fi posibila finalizarea unuia dintre cele doua contracte, poate fi invocata aceasta imprejurare ca eroare esentiala, in ideea anularii celuilalt contract? Vom raspunde, aratand ca in ceea ce priveste executarea materiala a vanzarii, in conditiile in care beneficiarul s-ar afla in imposibilitate de a actiona, finantatorul va trata in mod direct cu furnizorul. Din punct de vedere juridic, cei trei parteneri, al caror interes economic este asemanator, sunt in mod legal legati doi cate doi, prin contracte bilaterale, similar raporturilor juridice de leasing, doar ca in locul unui contract de vanzare cumparare urmat de leasing, este vorba de un imprumut, urmat de cumpararea bunurilor. In mod cert, interdependenta imprumutului cu vanzarea este mai putin evidenta decat in contractul de leasing, beneficiarul neurmarind altceva decat sa dobandeasca investitia astfel finantata. In practica, se impune neaparat ca si intre aceste doua contracte sa existe o legatura la nivelul schimbului de prestatii, ca in materia leasing-ului. Putem concluziona aratand ca este exagerat sa se indice ca o trasatura specifica a leasingului, structura trilaterala a operatiunii, avand in vedere ca ceea ce este intr-adevar consecinta conceptiei originale asupra leasing-ului o reprezinta pastrarea proprietatii bunurilor finantate, proprietate ce reprezinta garantia celui ce finanteaza.

1.4. Clasificarea contractelor de leasing


Se folosesc mai multe criterii de clasificare: a) dupa calitatea utilizatorului, leasingul este: - public, daca cel care beneficiaza de finantare este statul, avand ca varianta "leasingul comunal", cand utilizatorul este o comunitate locala; - privat, daca se realizeaza finantarea unei intreprinderi particulare vizand bunuri cu destinatie comerciala sau industriala ori pentru persoane fizice, bunuri de folosinta indelungata sau imobile cu destinatie de locuinte. b) dupa apartenenta partilor: - leasing national - daca partile apartin aceluiasi stat; - contractul de leasing international - cand intervine un element de extraneitate. In special este vorba de leasingul echipamentului industrial sau alte bunuri mobile de mare valoare (avioane, petroliere, sateliti, camioane, etc.). In acest caz este relevant sistemul de impunere fiscala si vamala. c) dupa modul de calcul al redeventelor: - contractul de leasing cu amortizare integrala (full-pay-out-leasing) in care suma redeventelor platite locatorului, din care s-a scazut cea cu titlu de marja de profit, amortizeaza valoarea bunului; - contractul de leasing cu amortizare partiala. Acest tip de contract se caracterizeaza printr-o valoare reziduala considerabila care da consistenta dreptului de optiune (non-full-payout-leasing). d) dupa apartenenta fondurilor investite prin contractul de leasing: - leasingul realizat cu fondurile unei societati de leasing; - leasingul sindicalizat - finantarea achizitiei bunurilor contractate in regim de leasing se face prin punerea in comun de fonduri apartinand mai multor societati de leasing. In acest fel se pot finanta investitii mari cu riscuri scazute. e) dupa provenienta bunurilor finantate: 7

- contractul de leasing clasic, cu structura tripartita. In acest caz bunul provine de la o terta persoana, numita furnizor; - contractul de leasing care are ca obiect un bun aflat in patrimoniul finantatorului sau construit chiar de finantator. Este cazul societatilor imobiliare pentru comert si industrie care exploateaza prin leasing imobilele pe care le-au construit. - lease-back ori sale and lease-back. Este varianta contractului de leasing in care bunul utilizat este vandut societatii de leasing, chiar de catre beneficiar. Acest tip de leasing evidentiaza cel mai bine caracterul de operatiune financiara a leasingului. f) dupa natura bunului contractat: - leasingul mobiliar, care poate avea ca obiect bunuri cu destinatie comerciala sau industriala ori bunuri de folosinta indelungata; - leasingul imobiliar, care poate avea ca obiect imobilele cu destinatie industriala sau comerciala, ori imobile cu destinatia de locuinta pentru persoanele fizice. g) dupa natura operatiunii, legiuitorul roman clasifica leasingul in financiar si operational (art. 2). Leasingul financiar este definit ca fiind acea operatiune care indeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii: 1. riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing; 2. partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului; 3. utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata. 4. perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera eel putin 75% din durata normala de utilizare a bunului, chiar daca in final dreptul de proprietate nu este transferal. Leasingul operational este considerat ca fiind acea operatiune de leasing care nu indeplineste nici una dintre conditiile leasingului financiar.

1.5. Avantajele si dezavantajele operatiunilor de leasing


Avantajele leasing-ului pentru client1 constau in urmatoarele: Plata de leasing: constituie un avantaj prin economisirea, in faza initiala, a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie; bilantul firmei nu se modifica, pentru ca atat masinile inchiriate cat si obligatiile cen decurg din plata chiriei nu apar in bilant, chiria fiind considerata o cheltuiala a intreprinderii si nu o investitie; marimea constants a chiriei faciliteaza programarea mai riguroasa a cheltuielilor; perioada de inchiriere poate fi astfel stabilita incat intreprinderea sa fie dotata permanent cu masinile cele mai moderate i cu cel mai bun randament; se poate conveni cu furnizorul sa inlocuiasca utilajul inchiriat cu altul mai modern, importatorul fiind astfel ferit de efectele uzurii morale, foarte intensa in condiliile revoluliei tehnice actuale; furnizorii de leasing pot permite folosirea si in continuare si dupa incheierea perioadei contrcactuale, abunurilor, cu perceperea unor preturi reduse. Pentru furnizor, leasing-ul prezinta o serie de avantaje: - permite atragerea de noi beneficiari care nu pot plati intregul pret, in cazul vanzarilor cash sau avansul, in cazul vanzarilor pe credit;
1

Ghe.Ciobanu-,, Tranzactii economice intemationale",1996,Cluj, pag. 147

- contribuie la promovarea si dezvoltarea exporturilor, furnizorul avand posibilitatea sa realizeze, pe langa exportul traditional si pe cel in leasing; castigarea de noi clienti si ca atare rolul promotional al leasing-ului se realizeaza, de asemenea, prin faptul ca un anumit echipament este mai intai inchiriat, pentru a-1 convinge pe client de randamentul sau, iar in cazul unui rezultat pozitiv, acesta poate achizitiona echipamentul (leasing experimental); asigura obtinerea unor castiguri suplimentare din revanzarea sau reinchirierea masinilor si utilajelor care au fost returnate dupa expirarea perioadei de inchiriere de baza; Bilantul nu este afectat de datorii, in ciuda refmantarii, pentru ca vanzarea creantelor nu presupune o cerere de credit si permite realizarea unor castiguri de inchiriere, castiguri care n-au ajuns la scadenta. Ca forma de privatizare2, leasing-ul prezinta avantaje atat pentru stat, deoarece conserva proprietatea asupra unitatilor economice respective, ele putand fi defmitiv privatizate numai dupa ce clientul si-a dovedit calitatile manageriale, cat si pentru clienti, in aceasta actiune de mare complexitate social-economica putand fi atrasi manageri capabili care, neavand capital, nu ar fi putut realiza asemenea afaceri economice pe cont propriu. Leasing-ul prezinta si anumite limite, atat pentru client, cat si pentru furnizor. Dintre dezavantajele pe care leasing-ul le prezinta, mentionam: - este eficient, numai in conditiile in care se poate exploata obiectul contractului de leasing in toata perioada de inchiriere; - adeseori este mai costisitor decat cumpararile pe credit, iar obtiunea pentru o astfel de operatiune se justifica numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii foarte rentabile; - operatiunea devine realmente rentabila in situatii numericeste limitate (avem in vedere in special leasing-ul financiar); cu alte cuvinte,leasing-ul are limite in ceea ce priveste posibilitatile de a oferi importatorului avantaje economice. Pentru furnizor, leasing-ul comporta anumite riscuri: - instraineaza numai folosinta, conservand proprietatea, uneori bunurile pot fi deteriorate prin utilizarea necorespunzatoare, iar cauzele sunt greu de stabilit; - dupa prima inchiriere, este posibil sa nu se mai gaseasca alti utilizatori. Pe langa avantajele si dezavantajele prezentate mai sus, am putea sa mai adaugam o serie de chestiuni care nu se leaga de persoana uneia sau alteia dintre parti. Astfel, conditiile contractuale sunt standardizate, ceea ce permite operativitate si mobilitate la tratativele care se poarta pentru incheierea operatiunii; aceasta nu inseamna ca partile nu pot include in contract clauze speciale, de regula acestea au in vedere alegerea sistemului de penalitati, in functie de natura si valoarea contractului. Redeventele locative sunt incluse in costuri si, ca atare, se scad din profitul impozabil; in Romania, acest subiect ar constitui o reala problema, daca avem in vedere ca sistemul nostru contabil nu face referire la tranzactiile de leasing. De asemenea, leasing-ul faciliteaza privatizarea activelor reale bunuri mobile - detinute de societati comerciale la care statul este actionar mic sau majoritar, daca cel pulin o parte din costurile cu amortizarea au fost acoperite. In cazul reorganizarii judiciare 3, sau declararii utilizatorului in stare de faliment, proprietarul nu pierde bunurile4, dar risca sa nu mai incaseze ratele nerambursate; oricum, locatorul isi rezerva dreptul de actiune pentru despagubiri. Printre dezavantajele sublimate in practica5 referitor la leasing ar fi acela ca, in situatia in care societatea beneficiara poate obtine credite preferentiale in conditii avantajoase (de exemplu

Ghe.Ciobanu -'Tranzactii economice internationale",1996,Cluj,pag.151 Codul falimentului, SUA, cap.3; Case Administration, subcap. 9; Administrative Power, sec. 365; Executory

Contracts Leases
4 5

Ion Turcu-"Reorganizarea si lichidarea judiciara" Editura Lumina Lex, 1996, Bucuresti,pag.118 "Idei de afaceri" nr.1/1996, pag.13

B.E.R.D., Banca Mondiala, Medio Credit, USEXIM), ea nu va mai recurge la leasing si acesta ii va aparea ca nesatisfacator. Dar trebuie luate in considerare o serie de "costuri ascunse" care apar in cazul acestor tipuri de finantare prin credite, de exemplu: plata unui avans, solicitarea de garantii, asigurari etc. O alta subliniere ce trebuie facuta in legatura cu cazul compararii leasingului cu creditul bancar, este aceea ca leasing-ul da firmei posibilitatea sa apeleze si la un eventual credit de la banca. Consideram ca problema pe care am incercat sa o expumem la acest punct in linii mari (care nu este nici pe departe epuizata) nu ar fi conturata clar, daca nu am expune-o si in raport cu doua domenii importante: contabilitatea si fiscalitatea6. Astfel, in legatura cu aspectul contabil, finantarea prin leasing, contrar situatiei unui imprumut, nu se poate realiza prin inscrierea in pasivul bilantului a tuturor obligatiilor financiare asumate de intreprinderea, in echivalent banesc. De fapt, nu este vorba aici decat de o aparenta, de suprafata ameliorare a bilantului. Aceasta deoarece la pasiv nu este trecuta datoria, dar in acelasi timp nu se inregistreaza nici o crestere a activului, din moment ce bunurile finantate continua sa ramana proprietatea furnizorului. Din punctul de vedere al fiscalitatii, recurgerea la leasing nu poate sa atraga un interes deosebit, cu exceptia statelor unde administratia fiscala este foarte restrictiva in materia deducerii amortismentelor. In sfarsit, ratele platite furnizorului de leasing pot, in general, sa fie deduse integral din beneficiul impozabil al interprinderii, cu titlu de cheltuieli de exploatare. Dezavantajele sau avantajele operatiunilor de leasing exista dar ele nu trebuie absolutizate nici intr-un sens, nici in altul, ci trebuie privite ca niste operatiuni complexe, extrem de utile, in opinia noastra.

1.6. Clauze abusive in contractul de leasing


Legislatia leasingului n Romnia este reprezentata de prevederile OG nr. 51/1997, ordonanta care, dupa ce a suferit mai multe modificari, a fost republicata, pentru ca apoi sa fie din nou modificata si completata. Referiri la contractul de leasing exista si n alte acte normative ce privesc, n general, tratamentul fiscal, contabil si vamal al operatiunilor de leasing. Chiar daca, n general, modificarile suferite de OG nr. 51/1997 au fost pozitive, ele nu au rezolvat nici pe departe toate problemele pe care le ridica operatiunile de leasing, legislatia romna a leasingului putnd fi caracterizata cel putin ca fiind lacunara si perfectibila. Ea permite si chiar ncurajeaza uneori, prin dispozitiile sale, o serie de abuzuri ale societatilor de leasing romne (finantatorilor) n detrimentul clientilor (utilizatorilor). Despre aceste abuzuri si despre clauzele nelegale din contractele de leasing ne vorbeste avocat Roxana Eftimie, Partener la Societatea de Avocatura Sova & Partners. In Romnia, nu se pune problema unei alegeri reale a consumatorului, bazata pe avantajele conferite de clauzele contractuale, ntre diversele societati de leasing. Aparent, clauzele contractuale continute de ofertele societatilor de leasing de pe piata romneasca sunt diferite, n realitate nsa, la o citire atenta, diferentele sunt exclusiv de formulare, efectele finale ale acestora fiind identice. Cine doreste sa contracteze un leasing financiar pentru un autoturism, de exemplu, si analizeaza n acest scop ofertele mai multor societati romne de leasing nu face dect sa constate similaritatea conditiilor oferite de acestea si faptul ca devine nerelevant cu care dintre ele ajunge sa ncheie contractul de leasing. Conditiile oferite apar la fel de mpovaratoare si, pe alocuri, chiar abuzive. Calculul redeventelor si al celorlalte taxe conduce la cifre sensibil egale. n general, criteriul de alegere l reprezinta societatea de leasing cu care colaboreaza n mod obisnuit dealerul sau furnizorul bunului.

D. Clocotici si Gh. Gheorghiu"Revista de drept comercial" nr. 3/1997, pag.29-"Leasing-ul. Utilitatea lui

10

Clientul este nstiintat de la bun nceput ca oferta societatii de leasing nu este negociabila, astfel nct totul se reduce la o decizie unica - si asuma sau nu clientul riscul? Pentru ca exista riscuri, nu putine, si nici minore! Ne punem ntrebarea fireasca daca nu cumva diferentele de formulare din contractele de leasing uzitate de finantatorii romni sunt doar o ncercare de a ascunde fixarea concertata a conditiilor comerciale oferite care, n cele din urma, a condus la o diminuare accentuata a concurentei pe piata leasingului din Romnia si la o transformare a contractului de leasing ntrun contract de adeziune. Apreciem ca sunt destule elemente care sa justifice autosesizarea Consiliului Concurentei, n calitate de unica autoritate competenta n domeniu, pentru deschiderea unei investigatii referitoare la posibila ncalcare de catre societatile de leasing din Romnia a prevederilor Legii concurentei nr. 21/ 1996. O astfel de investigatie ar releva multe aspecte foarte interesante si nelegale n activitatea societatilor de leasing si ar putea conduce la crearea unei piete cu adevarat concurentiale n domeniul leasingului, n interesul consumatorilor si chiar al participantilor la aceasta. 1.6.1. Valoarea finantata inferioara costului de achizitie Spre deosebire de credit, esenta leasingului este asigurarea finantarii integrale a unei investitii, asadar a ntregului cost de achizitie al bunului obiect al contractului. Toate societatile de leasing din Romnia pretind clientilor lor plata unei sume cu titlu de avans, si aceasta anterior achizitionarii bunului ce face obiectul leasingului. n aceste conditii, valoarea finantata devine inferioara costului de achizitie al bunului, reducndu-se cu avansul platit de client, cu care acesta practic se autofinanteaza. Aceasta practica porneste de la caracterul lapidar al legislatiei leasingului. OG nr. 51/1997 nu prevede nimic referitor la valoarea finantata, momentul achizitiei bunului de catre finantator sau la perceperea unui avans n cazul operatiunilor de leasing. Ea se limiteaza sa reglementeze plata unor rate de leasing periodice si modalitatea de calcul al acestora (cota-parte din valoarea de intrare a bunului). Avnd n vedere ca leasingul se deosebeste de credit tocmai prin faptul ca e menit sa asigure finantarea persoanelor care nu dispun de fonduri proprii sau atrase (credite) pentru achizitionarea bunului, consideram ca se impune reglementarea clara a acestui aspect n legislatia leasingului, astfel nct consumatorii sa poata contracta un leasing si fara plata unui avans sau cu plata unui avans foarte mic n raport cu valoarea contractului. 1.6.2. Impunerea garantiilor suplimentare Ceea ce este caracteristic contractelor de leasing, n opozitie cu contractele bancare, este si faptul ca principala garantie a finantatorului este nsusi dreptul de proprietate asupra bunului ce constituie obiect al contractului de leasing, nefiind nevoie de garantii suplimentare. Mai mult, contractul de leasing poate constitui titlu executoriu. Totusi, majoritatea societatilor de leasing pretind garantii suplimentare, fie sub forma girantilor, fie sub forma de bilete la ordin n alb sau garantii bancare abstracte. Aceasta reduce mult din flexibilitatea caracteristica a contractului de leasing, care n mod normal l face preferabil contractelor de credit. Problema nu poate fi rezolvata dect printr-o interventie legislativa care sa limiteze garantiile solicitate de finantatori la ncheierea contractelor de leasing. 1.6.3. Obligarea la penalitati nedatorate Toate societatile de leasing impun, prin conditiile generale de acordare a leasingului, stingerea mai nti a penalitatilor de ntrziere, a dobnzilor, a altor cheltuieli decurgnd din derularea contractului si abia la sfrsit a ratelor de leasing. Nu ar fi nicio problema daca societatile de leasing ar emite facturi pentru acestea, n absenta lor clientul neavand posibilitatea, conform legii contabile, sa le stinga prin plati cu destinatie precisa. Problema se ridica n special n ceea ce priveste penalitatile de ntrziere, pe 11

care societatile de leasing le calculeaza automat prin utilizarea unui program informatic. Deoarece nu se emit facturi de penalitati, clientul nu are dect posibilitatea sa a-chite rata de leasing. Prin stingerea mai inti a penalitatilor restante si a-bia apoi a ratei de leasing, clientul ramane in permanenta cu restante la plata si, implicit, obligat la plata de penalitati pe care, practic, nu le datoreaza. In acest mod, prin intermediul unei practici abuzive si pe fondul unui vid legislativ in domeniu, societatile de leasing obtin venituri importante care, n opinia noastra, nu sunt legale. 1.6.4. Impunerea optiunii de cumparare este nelegala Trebuie precizat ca practica societatilor de leasing care impun clientilor sa-si exprime optiunea de cumparare a bunului nca din momentul ncheierii contractului este nelegala. Esenta leasingului este tripla posibilitate de optiune a clientului la finalul contractului: sa cumpere bunul, sa restituie bunul sau sa continue contractul. Aceasta nu nseamna ca utilizatorul nu poate sa-si exprime optiunea de cumparare a bunului nainte de sfrsitul perioadei de leasing, nsa aceasta presupune achitarea tuturor obligatiilor asumate prin contract. Astfel, exprimarea optiunii de cumparare nca de la ncheierea contractului ar echivala cu achitarea integrala a bunului, ceea ce ar transforma contractul dintr-unul de leasing ntr-unul de vnzare-cumparare. Tot n legatura cu optiunea de cumparare a bunului, legea sanctioneaza nerespectarea acesteia de catre finantator cu plata de daune-interese egale cu valoarea reziduala sau cu valoarea de circulatie a bunului la data expirarii contractului de leasing. Consideram aceasta reglementare gresita deoarece deschide calea abuzului societatilor de leasing si ncalca un drept fundamental si esential al utilizatorului de a cumpara bunul, daca doreste, la finalul perioadei de leasing. Legea ar trebui modificata prin inserarea unei prevederi care sa permita instantelor de judecata sa pronunte, ntr-o atare situatie, hotarri care sa tina loc de contract de vnzarecumparare a bunului ntre finantator si utilizator. De altfel, n practica judecatoreasca au fost deja pronuntate o serie de decizii n acest sens. 1.6.5. Raspunderea finantatorului O situatie care ar trebui sa primeasca, n opinia noastra, o reglementare ceva mai echilibrata si mai detaliata se refera la raspunderea finantatorului n cazul n care bunul nu este livrat utilizatorului. OG nr. 51/1997 face doar referirea ca finantatorul nu raspunde ntr-o astfel de situatie si ca utilizatorul poate actiona direct asupra furnizorului n cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea bunului s.a. Cu alte cuvinte, chiar daca nu ajunge sa foloseasca efectiv bunul, utilizatorul trebuie sa plateasca finantatorului sumele datorate n baza contractului, ramnnd sa se razboiasca direct cu furnizorul pentru livrarea bunului. Mai mult, avnd n vedere ca nu poate negocia clauzele contractuale, utilizatorul nu are posibilitatea sa se protejeze de la nceput printr-o clauza de desfiintare de drept a contractului ntr-o astfel de situatie. Ar fi de dorit ca legiuitorul roman sa adopte solutia Conventiei UNIDROIT privind leasingul financiar international, Ottawa, 1998, ale carei dispozitii au fost preluate si sunt aplicate de state mari ale lumii: SUA, Franta, Italia, Federatia Rusa, Belgia, Finlanda s.a. Aceasta conventie prevede expres dreptul utilizatorului de a pune capat contractului de leasing, cu restituirea sumelor deja platite, n ipoteza n care furnizorul nu livreaza bunul sau livreaza un bun ce nu corespunde cerintelor utilizatorului. 1.6.6. Rezilierea contractului Societatile de leasing se ntrec n a insera clauze abuzive de reziliere de drept a contractului din culpa utilizatorului, cum ar fi: n caz de cercetare penala a asociatilor/actionarilor/administratorilor; n caz de neplata, timp de doua luni, a oricaror cheltuieli facturate de finantator (inclusiv amenzi care ajung neplatite la finantator si se achita de catre acesta); n caz de ncheiere de catre utilizator a unui alt contract de leasing sau de credit bancar fara a nstiinta n scris pe finantator s.a. 12

O clauza de reziliere profund nelegala, dar ntlnita n contractele romnesti de leasing este cea prin care, daca ntre parti exista mai multe contracte de leasing, ncalcarea de catre utilizator a unuia dintre acestea conduce la rezilierea oricarui alt contract n derulare ntre cele doua parti. n situatia rezilierii contractului pentru astfel de motive, ratele ramase de achitat de catre utilizator devin scadente n totalitate, cu titlu de daune-interese n favoarea finantatorului, iar bunul trebuie restituit catre acesta. Asadar, utilizatorul trebuie sa achite ntreg contractul, dar ramne si fara bunul pe care intentiona sa-l achizitioneze n leasing. Aceleasi consecinte se produc si n situatia n care bunul este furat sau este distrus n totalitate, desi n aceste cazuri nu poate fi vorba de-spre vreo culpa a utilizatorului. Din pacate, nu exista n legislatia leasingului prevederi care sa limiteze motivele de reziliere pe care societatea de leasing le poate insera n contract. Singura speranta a utilizatorului ramne declararea acestora ca abuzive n baza Legii nr. 193/2000, lege care prezinta insa numeroase neajunsuri si care nu acopera ntreaga paleta de contracte ce contin clauze cu caracter abuziv. 1.6.7. Asigurarea bunului Conform legii, utilizatorul are dreptul de a-si alege, cu acordul finantatorului, societatea care va asigura bunul. n practica nsa, ca si restul clauzelor contractuale, societatile de leasing impun utilizatorului si societatea de asigurare (eventual, membra a grupului financiar al finantatorului), prin prevederi care fac trimitere la societati de asigurare "agreate de" finantator. Astfel de prevederi sunt, evident, contrare legii si ar trebui cenzurate legal prin declararea expresa a nulitatii acestora. O practica recenta a unor societati de leasing n materie de asigurare a bunului transfera indirect, cu ncalcarea flagranta a prevederilor legale, obligatia de asigurare a bunului catre utilizator, prin interpunerea unui asa-zis broker de asigurare. Conform legii, bunul trebuie asigurat de catre societatea de leasing care are obligatia de a plati ratele de asigurare la termenul scadent, cu refacturarea acestora catre utilizator. n caz de producere a riscului asigurat, chiar daca utilizatorul are ntrzieri n plata ratelor catre finantator, nu apar probleme cu asiguratorul, acesta primindu-si primele de asigurare la timp. Prin interpunerea unui broker de asigurare, n realitate, utilizatorul este pus sa ncheie el nsusi contractul de asigurare, astfel nct ntrzierile la plata primelor de asigurare i afecteaza acestuia vocatia la despagubiri n caz de producere a riscurilor asigurate. 1.6.8. Efecte in caz de faliment n cazul falimentului finantatorului, consecintele, chiar pentru utilizatorul de bunacredinta, pot fi dezastruoase. Potrivit legislatiei falimentului, lichidatorul poate decide mentinerea sau desfiintarea contractului de leasing. n cazul mentinerii contractului, interesele utilizatorului nu sunt afectate. n situatia desfiintarii contractului nsa, bunul este readus n patrimoniul finantatorului falit, utilizatorul avnd doar posibilitatea de a se nscrie n tabelul de creante, ca orice simplu creditor. Aceasta solutie legala este mai mult dect discutabila, avnd n vedere ca ncalca dreptul de optiune al utilizatorului pentru cumpararea bunului 1.6.9. Alte clauze abusive ntlnim n contractele romnesti de leasing multe alte clauze abuzive pe care utilizatorii le accepta pentru ca nu au alternative. Exemple de astfel de clauze sunt: clauza prin care finantatorul si rezerva dreptul de modificare unilaterala a cuantumului ratelor ramase de achitat, proportional cu modificarea conditiilor de finantare; clauza prin care finantatorul si rezerva dreptul, n cazul ntrzierii platii ratelor de leasing de catre utilizator, de a nu-i valida acestuia dreptul la despagubire decurgnd din asigurare; clauza prin care utilizatorul si asuma inclusiv riscul fortei majore s.a.

13

CONCLUZII

Economia de piata ca fenomen global, a impus statelor doritoare de aliniere, modernizarea structurii vietii economice, adaptarea mecanismelor susceptibile de progress structural si financiar, dar mai ales perfectionarea lor permanenta. Incheierea unui contract de leasing presupune cunoastera normei juridice aplicabile si implica negocierea, ca forma de amortizare a pozitiilor partilor contractante, drepturile si obligatiile corelative fiind cuprinse in clauze a caror interpretare sa nu lase loc unor viitoare litigii in derularea operatiunilor specifice. Expresie a atentiei ce se acorda operatiunilor de leasing ,adoptarea Legii nr.287/2006 raspunde unora dintre legitimele semen de intrebare privind inadvertentele de text, inconsecvente ale legiuitorului , ori omisiuni sau stipulatii contradictorii , inechitabile , interpretabile. Dispozitiile O.G. nr. 51/1997, modificate si completate prin legea nr. 287/2006, raportate la concluziile formulate in finalul lucrarii, sunt demne de a pune in evidenta obiectivitatea acestora din urma, dar si raspunsul prompt al legiuitorului la inlaturarea impreciziunilor in abordarea unitara a operatiunilor de leasing. Oscilatia reglementarii intre norme imperative si norme supletive nu apare suficient de articulata si de eficienta. Dispozitiile art.5 din O.G. nr. 51/1997, in forma anterioara aparitiei legii nr.287/2006, au fost apreciate ca lacunare si, raportate la art. 9 lit.a), am considerat ca atata timp cat este necesar acordul finantatorului in alegerea de catre utilizator a furnizorului, logic, alegerea furnizorului are o valoare conventionala finantatorul avea dreptul sa se opuna optiunii utilizatorului si deci, finalitatea urmarita prin acordarea dreptului la alegere, practice nu mai subzista. Legea 287/2006, fara a mai pastra continutul vechii reglementari, prin art. 5 inlatura din text prevederea referitoare la dreptul de a alege furnizorul, care trebuia a fi raportata si la norma prevazuta in art.9 lit.a), norma ce inlocuieste sintagma ,,potrivit necesitatiicu constructia ,,potrivit intereselor sale, consacrand astfel dreptul utilizatorului de a alege furnizorul fara nici o alta conditie sau acord. Prin noua reglementare, art.5 da un nou continut obligatiei de asigurare a bunului obiect al contractului de leasing. Consecventi aprecierii exprimate in lucrare, consideram ca solutia prin care legea romana fixeaza obligatia asiguarii in sarcina finantatorului este contrara reguluilor admise in practica internationala si reglementarilor nationale din mai multe state, practica ce instituie cerinta asigurarii bunului luat in leasing de catre utilizator. Norma cadru O.G. nr. 51/1997 contine prevederi clare, din care rezulta obligativitatea contractului de asigurare a bunului, obiect al contractului de leasing, concretizarea acestei dispozitii legale fiind dovedita prin clauza privind obligatia asigurarii bunului art. 6 lit. f). Obligarea utilizatorului sa suporte costul contractului de asigurare creaza un dezechilibru financiar, stiut fiind faptul ca nivelul ratelor de asigurare cunoaste valori ridicate fata de valoarea bunului. Luand in considerare acest fapt, Legea nr. 287/2006 stabileste costurile asigurarii in sarcina locatarului / utilizatorului, daca prin contract partile nu convin altfel. Astfel , legea lasa partlor libertatea de a stabili costurile asigurarii prin contractul incheiat. Definit ca modalitate specifica de finantare ,leasingul are ca principal ,,actor,, societatile de leasing ,care pot imbraca forma oricarei societati comerciale , legiuitorul lasand , din aceasta perspectiva , o libertate prea larga de acces la asemenea obiect de activitate. Rigoarea si acuratetea etapelor ce se succed in incheierea ,derularea ,si incetarea contractului de leasing indeamna la mun plus de prudenta si apreciem ca legea ar trebui sa prevada expres formele acceptate ale societatilor comerciale ce pot accede la asemenea relatii economice si comerciale. 14

In cazul contractului de vanzare cumparare incheiat in cadrul operatiunii de leasing , plata pretului obligatie esentiala a cumparatorului in orice contract de vanzare-cumparare se executa prin derogare de la dreptul comun ,in ceea ce priveste data platii , chiar fara sa existe o reglementare expresa in legislatia noastra. Lipsa unei asemenea reglementari a condus asa cum practica a demonstrat la aparitia unor litigii in legatura cu livrarea bunului , imprejurare ce face necesara dispozitia legala privind obligativitatea inserarii in contractul de vanzare-cumparare a unei clauze potrivit careia cumparatorul nu plateste pretul bunului decat in momentul in care intra in posesia procesuluiverbal de predare-primire , incheiat intre furnizor si utilizator. Consideram ca o clarificare si definire a unor termeni uzitati in operatiunile de leasing , o determinarea mai riguroasa a conditiilor impuse unei societati de leasing sau inalturarea inadvertentelor ce afecteaza echilibrul drepturilor si obligatiilor finantatorului si utilizatorului sunt principalele deziderate ale evolutiei leasingului ,iar supletea normelor aplicabile nu poate fi asigurata fara aportul decisive al celor ce se apleaca asupra acestei institutii ,fie ca obiect de studiu ,fie ca ,,instrument,, de lucru. Apreciem ca , in ansamblu , dispozitiile noilor reglementari imbunatatesc norma juridica aplicabila in material leasingului ,aliniind-o la cerintele legislatiei europene ,caracterizata prin suplete si raportare la dinamica practicii judiciare. Concluzionam ca instrumentul juridic , reprezentat de contractul de leasing este astazi indispensabil pietei distributiei ( majoritatea achizitiilor de bunuri de folosinta indelungata , personala sau industriala , fiind astazi facuta in leasing ) si ca utilizarea acestuia a dat un nou curs necesar si essential economiei de piata avansate.

15

BIBLIOGRAFIE

Operatiunile de leasing - Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000 Drept comercial - Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004 Drept comercial roman si drept bancar: vol.1: Drept comercial roman Radu Motica, Lucian Bercea, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001 Forme ale contractului de leasing Gh. Gheorghiu, Bogdan Vrabie, Revista de drept comercial v.16, nr.3, p.21-28, 2006 Operatiuni aferente contractelor de leasing financiar - Monica Julean, Audit Financiar, v.5, nr.3, p.40-44, 2007 Problema riscului in contractul de leasing Mihaela Gruiescu, Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor, nr.3, p.52-54, 2006 Analiza comparativa: leasing operational leasing financiar Anamaria Ciobanu, Tribuna economica v. 16, nr. 22, p. 62-64, 2005 Documente specifice ale operatiunilor de leasing Luminita Ionescu, Finante, banci, asigurari:publicatie pentru agenti economici, v.8, nr.1, p.36-38, 2005 Leasing Ed. Best Publishing, Bucuresti, 2000 Leasing o afacere de succes: concept, derulare, contabilitate, eficienta Monica Violeta Achim, Ed. Economica, Bucuresti, 2005 D. Voiculescu, M. Cosas-"Leasing ", 1985 D. Clocotici, Gh. Gheorghiu- "Operatiuni de leasing ", 1998

16

ANEXA

CONTRACT DE LEASING (model orientativ) Intervenit astazi................... intre: 1. Societatea comerciala ........................ cu sediul in ........... str. ........ nr. ....localitatea........... judetul ............... tel. ........... fax.............e-mail............ inmatriculata in Registrul Comertului ............... cu nr. ............ cont nr. ................. la Banca ................... cod fiscal .................... prin reprezentantul sau legal.................. cetatean roman................... posesor BI/CI seria ..........nr..........eliberat de Sectia.................Politie, cod numeric personal......................... in calitate de locator si 2. Societatea comerciala .......................... cu sediul in ............. str. ......... nr. ....localitatea.............. judetul ............... tel. ........... fax .............e-mail............. inmatriculata in Registrul comertului .............. cu nr. ............... cont nr. ............. la Banca ................... cod fiscal ............... prin reprezentantul sau legal ........... .............. cetatean roman............... posesor BI/CI seria. ..............nr......... eliberat de Sectia...........Politie, in calitate de utilizator. OBIECTUL CONTRACTULUI Obiectul contractului il constituie transmiterea dreptul de folosinta si posesia asupra.........................( se arata care este bunul, individualizandu-se cu elementele caracteristice, documente de provenienta etc.) Valoarea bunului este de ....................si va fi utilizat in scopul ................ PRETUL Pretul pentru folosirea bunului este de ........... pe luna. Plata se face pe data de... a fiecarei luni in lei, in contul..................deschis la banca..............( cambie, fila cec etc.). Ultima data de plata va fi......... La ajungerea la termen a contractului utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului. OBLIGATIILE LOCATORULUI a) sa transmita dreptul de folosinta si posesia bunului; b) sa predea utilizatorului bunul pe cheltuiala.............. la data........................... adresa ..............in baza unui proces-verbal de predare-primire semnat de ambele parti; c) sa acorde pentru bunul livrat o garantie de .............luni/ani, conditiile acesteia fiind prevazute in certificatul de garantie anexat la prezentul contract; d) sa nu faca nici un act de dispozitie cu privire la bunul ce face obiectul contractului fara a-l notifica in prealabil pe utilizator; e) la incetarea contractului sa transmita bunul in proprietatea utilizatorului sau sa il primeasca inapoi, pe cheltuiala............., in functie de vointa utilizatorului manifestata la data ultimei plati sau cu 30 zile inainte de expirarea contractului; f) sa il garanteze pe utilizator pentru evictiune; g) sa efectueze reparatiile capitale. h) sa asigure asistenta tehnica pentru bunul livrat; 17

i) sa livreze bunul insotit de documentatia (instructiuni de folosire, carte tehnica etc.) si accesoriile aferente utilizarii in bune conditii. OBLIGATIILE UTILIZATORULUI a) sa preia si sa foloseasca bunul conform destinatiei care rezulta din documentatie si clauzele prezentului contract; b) sa nu incheie contract de sublocatie privind bunul incredintat fara acordul locatorului; c) sa efectueze platile la termenele stabilite in contract; d) sa efectueze reparatiile curente si de intretinere; e) sa asigure bunul; f) sa nu incredinteze bunul altor persoane decat cele convenite cu locatorul; g) sa il despagubeasca pe proprietar in caz de disparitie/ deteriorare a bunului din culpa sa. Forta majora este cauza de exonerare de raspundere. h) in cazul optiunii pentru restituirea bunului, acesta sa fie imnanat locatorului-proprietar in stare buna, considerandu-se ca buna starea in care se afla bunul dupa folosirea cu buna-credinta ca un adevarat proprietar. DURATA CONTRACTULUI Contractul se incheie pe o durata de ...............ani, cu incepere de la data de ................. pana la data de .............. Contractul se poate prelungi cu o durata de pana la..............., incheindu-se in acest sens act aditional la prezentul contract. RASPUNDEREA CONTRACTUALA Oricare dintre cele doua parti poate cere rezolutiunea contractului in situatia in care cealalta parte nu isi executa obligatiile in decurs de ... zile. Depasirea de catre utilizator a datei platii cu mai mult de... zile atrage penalitati de ...% pe zi de intarziere. Neplata timp de ... zile atrage de drept rezilierea contractului fara a mai fi necesara punerea in intarziere a debitorului. DISPOZITII FINALE Orice divergente in executarea acestui contract vor fi solutionate pe cale amiabila, iar daca nu va fi posibil se va recurge la arbitraj, partile convenind sa aleaga ca arbitri pe............. Prezentul contract a fost incheiat astazi........ in localitatea..............in doua exemplare, ambele originale, cate unul pentru fiecare parte.

LOCATOR, UTILIZATOR,

18