MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

SCOALA DE ARTE SI MESERII Nr.2 POGOARELE jud. Buzau

PROIECT DE ATESTAT NIVEL 2

DOMENIUL: SPECIALITATEA:

MECANIC MECANIC AUTO

TEMA: MECANISMUL BIELA-MANIVELA (BIELA)

INDRUMATOR PROIECT: Ing. IORDACHE ALEXANDRU ELEV: STERE LIVIU-MARIAN

2008

Cuprins
Capitolul 1. Notiuni generale despre automobile Capitolul 2. Clasificarea motoarelor cu ardere interna pentru automobile Capitolul 3. Functionarea motoarelor cu ardere interna Capitolul 4. Mecanismul motor Capitolul 5. Biela Index cu planse si figuri explicative Bibliografia

1. Notiuni generale despre automobile

Automobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat, elastic pe cel putin 3 roti care se deplaseaza prin mijloace de propulsie proprii in diferite conditii de teren, e destinat transportului direct sau prin tractare al unor incarcaturi ce pot fi bunuri sau persoane. Partile principale ale autoturismului sunt: motorul, sasiul si caroseria. 1. Motorul constituie instalatia energetica proprie care transforma energia chimica a combustibilului folosit, in energie mecanica ce se transmite la rotile motoare ale automobilului, asigurandu-se astfel deplasarea acestuia. Este alcatuit din mecanismul motor si sistemele si instatiile auxiliare. 1.1. Mecanismul motor este format din organe fixe (blocul cilindrilor, chiulasa si carterul) si organe mobile (pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul). 1.2. Sistemele si instalatiile auxiliare ale motorului sunt: instalatia de alimentare, mecanismul de distributie, instalatia de aprindere (la m.a.s.), instalatia de ungere, instalatia de racire, sistemul de pornire si aparatura pentrul controlul functionarii 2. Sasiul este compus din transmisia (grupul organelor de transmitere a momentului de la motor la rotile motoare), sistemele de conducere, organele de sustinere si propulsie si instalatiile auxiliare. 2.1. Transmisia are rolul de a transmite, modifica si distribui momentul motor la rotile motoare ale automobilului. Partile componente ale transmisiei automobilului sunt: ambreajul, cutia de viteze, transmisia cardanica, transmisia principala, diferentialul, arborii planetari si transmisia finala. 2.1.1. Ambreajul are rolul de a realiza cuplarea progresiva si decuplarea motorului de restul transmisiei la pornire, si in timpul mersului la schimbarea treptelor cutiei de viteze. 2.1.2. Cutia de viteze are rolul de a realiza cuplarea modificarea fortei de tractiune, respectiv viteza, in raport cu valoarea rezistentelor la inaintare, de a permite mersul inapoi, fara a inversa sensul de rotatie al motorului si de a stationa timp indelungat cu motorul in functiune. 2.1.3. Transmisia cardanica serveste la transmiterea momentului motor de la cutia de viteze la trasmisia principala,care au axele geometrice ale arborilor asezate sub un unghi variabil datorita oscilatiilor suspensiei. 2.1.4. Transmisia principala are rolul de a trasmite momentul momentul motor de la transmisia cardanica, situata in planul longitudinal al automobilului, la diferential si arborii planetari situati intr-un plan transversal. Mareste momentul motor. 2.1.5. Diferentialul da posibilitatea ca rotile motoare ale aceleasi punti in viraje, sa parcurga drumuri de lungimi diferite. 2.1.6. Arborii planetari transmit momentul de la diferential la rotile motoare. 2,1,7. Transmisia finala serveste la marirea raportului total de transmitere (la autobuze si autocamioane de mare capacitate). 2.2. Sistemele de conducere asigura deplasarea automobilului pe traseul dorit, in conditii de siguranta. Se compune din mecanismul de directie si sistemul de franare.

2.2.1. Mecanismul de directie serveste la schimbarea directiei de mers al automobilului, prin schimbarea planurilor rotilor de directie in raport cu planul longitudinal al automobilului, 2.2.2. Sistemul de franare serveste la reducerea vitezei automobilului sau la oprire, precum si la imobilizarea acestuia in timpul parcarii pe un drum orizontal sau in panta. 2.3. Organele de sustinere si propulsie cuprind cadrul, carterele puntilor, rotile si suspensia. 2.3.1. Cadrul constituie suportul pe care se monteaza organele si mecanismele componente ale automobilului. 2.3.2. Sistemul de propulsie transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie si ajuta ca automobilul sa se sprijine pe drum sau pe sol. 2.3.3. Suspensia transforma socurile in oscilatii cu amplitudine si frecventa suportabila de catre calatori si amortizeaza oscilatiile, evitand fenomenul de rezonanta. 2.4. Instalatiile auxiliare servesc la asigurarea confortului siguranta circulatiei si a controlului exploatarii. Cuprind instalatia de iluminat, instalatia de semnalizare, instalatia de incalzire si aerisire, stergatorul de parbriz, etc. 3. Caroseria serveste ca organ purtator pentru pasagerii sau marfurile care se transporta.

2. Clasificarea motoarelor cu ardere interna pentru automobile

Motoarele cu ardere interna folosite la automobile pot fi clasificate dupa: modul de aprindere al amestecului-combustibil, numarul de curse simple ale pistonului in care se realizeaza un ciclu (numarul de timpi, locul formarii al amestecului aer-combustibil si dupa pozitia cilindrilor.) 1. Dupa numarul de aprindere a amestecului aer-combustibil sunt: 1.1. Motoare cu aprindere prin scanteie electrica (m.a.s) la care amestecul combustibil si aer realizat in exteriorul (sau interiorul cilindrului si comprimat in cilindru se aprinde de la o scanteie electrica intr-un moment bine stabilit). 1.2. Motoare cu aprindere prin compresie (m.a.c motoare Diesel cu autoaprindere) care aspira numai aer, care este apoi comprimat puternic, combustibilul este introdus in cilindru, la sfarsitul cursei de comprimare si se aprinde la contactul cu aerul ajuns la temperatura de autoaprindere a combustibilului. 2. Dupa numarul de curse simple ale pistonului in care se realizeaza un ciclu de functionare avem: 2.1. Motoare in 4 timpi la care ciclul de functionare se realizeaza in 4 curse ale pistonului (cate un timp la fiecare cursa), adica in 2 rotatii ale arborelui cotit. 2.2. Motoare in 2 timpi la care ciclul de functionare se realizeaza in 2 curse simple ale pistonului , intr-o rotatie completa a arborelui cotit. 3. Dupa locul formarii amestecului carburant avem: 3.1. Motoare cu formarea amestecului in exteriorul cilindrului (motoarele cu carburator, motoarele cu injectie de benzina in conducta de aspiratie si motoare cu gaze cu instalatie de formare externa a amestecului aer-combustibil).

3.2. Motoare cu formarea amestecului in interiorul cilindrului (motoare cu injectie de combustibil in cilindru motoarele Diesel si unele m.a.s. si motoare cu gaze la care combustibilul gazos este introdus printr-o supapa aparte in timpul aspiratiei) 4. Dupa pozitia cilindrilor avem: 4.1. Motoare cu cilindri verticali in linie (a) care au axele cilindrilor in acelasi plan. 4.2. Motoarele in V (b) la care axele cilindrilor sunt continute in 2 plane care formeaza intre ele unghiuri diedre egale cu 90 si mai rar 60; prin dispunerea cilindrilor in 2 plane se reduce lungimea totala a motorului (L). 4.3. Motoare cu cilindri opusi (Boxer) (c) care sunt montati in linie avand axele cilindrilor intr-un plan orizontal (se reduce inaltimea motorului (H) si se mareste latimea (B) pentru aceeasi lungime (L)). 4.4. Motoare cu cilindri in line inclinati (d) care sunt dispusi fie longitudinal, fie transversal in scopul maririi spatiului disponibil pentru persoane pe automobil.

3. Functionarea motoarelor cu ardere interna

3.1. Principiul functionarii motoarelor cu ardere interna fazele principale ale procesului de lucru al unui motor cu ardere interna (in 4 timpi) sunt urmatoarele: - admisia - supapa de admisie A este deschisa, supapa de evacuare E este inchisa, pistonul se deplaseaza de la PMI (punctul mort interior) spre PME (punctul mort exterior), iar datorita deplasarii pistonului, in cilindru intra gaze proaspete din exterior; - compresia - ambele supape sunt inchise, iar pistonul se deplaseaza de la PME la PMI comprimand gazele in cilindru (volumul gazelor se micsoreaza, iar temperatura si presiunea cresc). - arderea - spre sfarsitul cursei de compresie are loc aprinderea si arderea amestecului combustibil (datorita caldurii degajate prin ardere temperatura si presiunea gazelor cresc mult). - destinderea - gazele arse cu temperatura si presiune ridicata se destind, deplasand pistonul de la PMI la PME, supapele ramanand inchise (prin destinderea gazelor se produce lucru mecanic cursa activa). - evacuarea - spre sfarsitul cursei de destindere se deschide supapa de evacuare, punand in legatura gazele din cilindru cu exteriorul. Deoarece in momentul deschiderii supapei de evacuare gazele arse din cilindru au o presiune superioara celei atmosferice, acestea ies in exterior cu viteza mare (evacuare libera) pana la o egalizare a acestora. In acest timp pistonul se deplaseaza spre vecinatatea PME astfel ca in timpul cursei de la PME spre PMI pistonul impinge in exterior cea mai mare parte a gazelor arse care se mai afla in cilindru (evacuare fortata). Ansamblul proceselor prezentate formeaza ciclul de functionare al motorului cu ardere interna in 4 timpi Partea din ciclul motor care se efectueaza intr-o cursa a pistonului se numeste timp. Ciclul motor reprezinta succesiunea proceselor care se repeta periodic in cilindrul motor.

4. Mecanismul motor
4.1. Generalitati

Mecanismul motor (mecanismul biela manivela) transforma miscarea de trasnlatie a pistonului obtinuta prin arderea amestecului carburant, in miscare de rotatie continua a arborelui cotit. Partile componente ale mecanismului motor sunt: 4.1.1 Organele fixe, care sunt blocul motor, chiulasa, cilindrii, colectorul de admisie, colectorul de evacuare si semicuzinetii lagarului palier (conform plansei). 4.1.2. Organele mobile care sunt: pistonul, segmentii, boltul pistonului, biela, semicuzinetii lagarului de biela, arborele cotit, volantul si amortizorul oscilatiilor (conform plansei).

5. Biela
Biela este organul care realizeaza legatura cinematica intre boltul pistonului si fusul manetonului arborelui cotit; prin intermediul bielei, miscarea de translatie a pistonului se transforma in miscare de rotatie a arborelui cotit, iar forta de presiune a gazelor se transmite de la piston la arborele cotit. Prin functia pe care o are in motor, biela este supusa actiunii fortei presiunii gazelor, a carei si directie sunt variabile, precum si fortelor de inertie. De aceea biela trebuie sa posede o mare rezistenta si rigiditate, avand in acelasi timp o masa relativ redusa. Biela executa o miscare complexa. Astfel, capul mic impreuna cu pistonul executa o miscare rectilinie-alternativa, rotindu-se cu un anumit unghi fata de bolt sau impreuna cu boltul, fata de umerii pistonului; capul mare se roteste impreuna cu fusul de biela al arborelui cotit, iar corpul bielei executa o miscare pendulara combinata cu o miscare de translatie. Este compusa din 3 parti: partea bielei articulata cu boltul numita piciorul bielei (capul mic); partea bielei articulate cu manetonul arborelui cotit, numita capul bielei; partea centrala numita corpul bielei (conform plansei). Corpul bielei are sectiunea in forma in forma de I, care asigura o rezistenta corespunzatoare la flambaj si o greutate minima. Cand ungerea boltului trebuie facuta fortat, corpul bielei, pe toata lungimea sa este strabatut de un canal de aductiune a uleiului. Dupa fabricare bielele se sorteaza pe seturi de motor, neadmitandu-se diferente mai mari de masa intre ele de 2g pentru autoturisme si de 8g pentru autocamioane. Strangerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70 N*m pentru autoturisme si 110-120 N*m pentru autocamioane. Jocurile de montaj radiale sunt: intre bucsa bielei si bolt de 0,02-0,04 mm, iar intre fusul maneton si semicuzineti de 0,03-0,09 mm. Semicuzinetii au stratul de antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de cositor, plumb, aluminiu, cupru cu plumb, bronz cu plumb. Deoarece piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit acesta trebuie sa fie protejat improtriva uzarii. Avand in vedere acest fapt legatura dintre biela si manetonul arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela. Acestea sunt din tabla de otel cu grosimea de 1-2 mm, captusiti pe suprafata interioara cu aliaje de antifrictiune cu grosimea de 0,3-0,4 mm. Semicuzinetii au pinteni, care servesc pentru ghidarea la montaj intrand in niste locasuri stantate atat in capul bielei cat si in capacul bielei.

Pentru a se asigura montarea corecta a capacului pe capul mare al bielei si articularea bielei la pistonul corespunzator, atat pe capacul cat si pe capul bielei este marcat prin stantare pe partea frontala numarul de ordine al cilindrului. La partea opusa este marcata prin poansonare greutatea bielei in grame.

Bibliografie
Fratila, Gh,; s.a. AUTOMOBILE ( Cunoastere, Intretinere si Reparare), manual pentru scoli profesionale anii I, II si III, meseria sofer mecanic auto, EDP. RA, Bucuresti, 1995 Serban, I, s.a. UTILAJUL si TEHNOLOGIA MESERIEI ( Mecanic Motoare Termice), manual pentru licee industriale, clasa a X-a si a XI-a si scoli profesionale anul II si III, EDP, Bucuresti, 1991 Pavelescu, M, s.a. MODULUL III TEHNOLOGII IN MECANICA DE MOTOARELOR, manual pentru Scoala de Arte si Meserii, clasa a X-a, EDP. RA, 2006 Corneliu Mondiru AUTOMOBILE DACIA ( Diagnosticare, Intretinere si Reparare), ET., Bucuresti 1998.