Sunteți pe pagina 1din 19

Academia De Studii Economice Facultatea De Management- Administratie Publica

EFECTELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE

Bucuresti 2008

CUPRINS

Cap 1. INTRODUCEREA COTEI UNICE DE IMPOZITARE....................................3


1.1 1.2 1.3 1.4 Motivele introducerii cotei unice in Romania.............................................5 Pozitia Romaniei .........................................................................................6 Avantajele aduse de cota unica in Romania...............................................7 Caracteristicile cotei unice de impozitare...................................................8

Cap 2. PRESIUNEA FISCALA IN ROMANIA............................................................10


2.1 Rata presiunii fiscale in Romania................................................................10 2.2 Efectul presiunii fiscale asupra veniturilor statului....................................12 2.3 Legatura dintre rata impozitarii si veniturile obtinute de stat de pe urma colectarii impozitelor.........................................................................................................................14

Cap3. IMPOZITARE PROGRESIVA VERSUS COTA UNICA....................................15 Cap 4. ADOPTAREA COTEI UNICE IN ALTE TARI................................................. 17
4.1 Opinia Comisiei Europene............................................................................18 BIBLIOGRAFIE....................................................................................................19

Cap 1. INTRODUCEREA COTEI UNICE DE IMPOZITARE

Introducerea cotei unice, prezinta asa dupa cum se va vedea in cele ce urmeaza, un avantaj direct si mare in impozitare, pentru cei cu venituri mari si foarte mari (o reducere cu pana la 60% a impozitelor) si conduce la o crestere, indirecta a poverii fiscale pentru cei cu venituri mici. Cresterea poverii fiscale, la cei cu venituri mici, nu rezulta din calculul direct al aplicarii cotei unice ci,indirect, din sporirea fiscalitatii la celalte impozite si axe, in special la impozitele indirecte (precum accizele, taxa pe valoarea adaugata, care sunt invizibile, ascunse in pretul produselor si tariful serviciilor) si la impozitele si taxele locale, triplarea cotei de impozitare pe dividendele persoanelor fizice (de la 5% in anul 2004 la 16% in anul 2006),dublarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor (de la 1,5% la 3%). Aplicarea cotei unice in tara noastra, de 16%, incepand cu 1 ianuarie 2005, surprinde si nedumereste cu atat mai mult cu cat tarile dezvoltate, inclusiv cele ale Uniunii Europene, aplica impunerea progresiva, iar dintre acestea cele mai multe au introdus, de circa 20 de ani, si impozitul pe venitul global. Impozitul pe venitul global este forma de impozitare progresiva corecta, intrucat: asigura infaptuirea principiilor de echitate fiscala si sociala; asigura veniturile necesare bugetului de stat in conditii de consens social, din punct de vedere fiscal. Introducerea taxei pe valoarea adaugata (incepand cu 1993) si a impozitului pe venitul global (incepand cu ianuarie 2000) a avut loc ca urmare a necesitatilor de aliniere a legislatiei din tara noastra la legislatia Uniunii Europene, aceasta fiind de fapt si o conditie de indeplinit de catre Romania pentru a fi primita in randurile acestei organizatii. Introducerea cotei unice genereaza numeroase si deosebit de mari consecinte in plan practice, atat pentru bugetul de stat, cat si pentru contribuabili. Evidentierea efectelor generate de introducerea cotei unice se poate asigura numai in conditiile in care pentru aceleasi venituri se calculeaza impozitul, atat in baza prevederilor legale care reglementau impozitarea progresiva in anul 2004, cat si a celor care reglementeaza impozitarea pe baza de cota unica in anii 2005 si 2006.In acest scop sau luat in calcul 15 niveluri salariale. Salariul lunar de baza minim brut pe tara , este de 2.800.000 lei in anul 2004, de 3.100.000 in anul 2005 si 3.300.000 ron in anul 2006; Salariul lunar mediu brut pe tara, de 7.682.000 lei in anul 2004, de 9.211.000 lei in anul 2005 si de 10.770.000 in anul 2006; Veniturile lunare dintre cele mai mari obtinute de unele persoane in Romania, respectiv de circa 20.000- 22.000 euro, in echivalent lei in jur de 800.000.000 lei. Din cauza analiza datelor inscrise in cele doua anexe se desprind urmatoarele concluzii: 3

-in cazul contribuabililor cu minim 4 persoane in intretinere, pentru veniturile obtinute la unitatea unde au functia de baza. Pentru a se asigura comparabilitatea datelor, veniturile si impozitele sunt exprimate in lei vechi (ROL). Persoanele cu venit lunar de pana la 759100lei, inclusiv in anul 2004, care reprezinta marea majoritate a populatiei, nu inregistreaza nici o reducere de impozit in aplicarea cotei unice. La venituri brute lunare incepand cu 7.682.000 lei, inclusive (salariul lunar mediu brut pe tara in anul 2004), si pana la 10.000.000 lei inclusive, reducerea de impozit este nesemnificativa, fiind cuprinsa intre 14.000 lei si 72.000 lei. Reducerea de impozit ramane destul de mica (raportata la asemenea venituri) si la persoanele care obtin venituri de 15-20 milioane lei. Incepand cu veniturile de peste 40.000.000 lei lunar reducerea de impozit incepe sa fie de milioane, zeci de milioane si chiar de peste 115.000.000lei Pentru persoanele fizice care obtin cele mai mari venituri din Romania, de circa 20.000 euro lunar, reducerea de impozit care rezulta din aplicarea cotei unice, de 16%, respectiv de circa 115.000.000 lei lunar. Reducerea de impozit, de peste 115.000.000 lei lunar, de care au beneficiat unele personae in anul 2005 ca urmare a introducerii cotei unice, de 16%, reprezinta salariul a 50 de personae care muncesc cate o luna de zile pentru a primi salariul minim brut pe tara, de 3.100.000lei in anul 2005. In cazul contribuabililor fara nici o persoana in intretinere, pentru care veniturile obtinute de la unitatea unde au functia de baza. Rezulta ca si in cazul contribuabililor fara nici o persoana in intretinere, pentru veniturile obtinute de la unitatea unde au functia de baza, reducerea de impozit este nesemnificativa, la cei cu venituri mici, si deosebit de mare,la cei cu veniturile foarte mari. Un asemenea sistem de impozitare nu este specific unui stat care promoveaza principiile echitatii fiscale si sociale, principii care se bazeaza pe impunerea progresiva. Din anexele prezentate rezulta cu claritate ca persoanele cu venituri mici si cu mai multe persoane in intretinere nu castiga nici cel putin un leu reducere de impozit ca urmare a aplicarii cotei unice . In schimb, persoanele cu venituri mari si foarte mari beneficiaza lunar de o reducere de impozit direct proportionala cu marimea venitului, ajungand pana la 160.000.000 lei lunar. Dupa aplicarea cotei unice, ponderea impozitelor in totalul veniturilor a crescut substantial la cei cu venituri mici. Altfel spus, introducerea cotei unice are ca effect redistribuirea obligatiilor fiscale, reducandu-se foarte mult impozitele datorate la cei cu venituri mari si foarte mari si crescand substantial la cei cu venituri mici., atat ca pondere in total venituri, cat si in cifre absolute. Intr-un asemenea caz, este vorba de o redistribuire fiscala negativa. Acest proces de redistribuire fiscala negativa (reducerea impozitelor la cei bogati si recuperarea acestor reduceri de la cei saraci, prin cresterea impozitelor datorate de acestia) se va face, in cea mai mare masura, pe seama impozitelor indirecte (accize, taxa pe valoarea adugata etc.) care sunt invizibile pentru omul de rand, fiind ascunse in pretul produselor si tariful serviciilor.

Prin introducerea cotei unice are loc o reducere a, un gol de venituri bugetare. Acest gol de venituri bugetare trebuie completat, intrucat, in caz contrar, statul nu mai poate functiona corespunzator, programele economice si sociale nu mai pot fi realizate integral in termenele stabilite, ceea ce ar genera numeroase si grave consecinte pe plan economic si social. Efectele generate de introducerea cotei unice s-au facut simtite incepand cu semestrul II al anului 2005 si se vor manifesta mult mai puternic incepand cu primul trimestru al anului 2006. Pentru acoperirea golului de venituri bugetare generat de reducerea masiva a impozitelor la cei cu venituri mari si foarte mari se vor mari atat impozitele directe, cat si impozitele indirecte, in special accizele si, in timp, si taxa pe valoarea adugata. Cresteri au avut loc si la impozitele si taxele locale. Concomitent cu cresterea impozitelor au avut loc si se va continua si introducerea unor noi obligatii bugetare (impozite, taxe, contributii). Asa dupa cum se cunoaste, impozitul pe veniturile microintreprinderilor s-a dublat deja, de la 1,5% la 3%, iar cota cu care se impoziteaza dividendele distribuite persoanelor fizice a crescut de 3,2 ori, respective de la 5%, in anul 2004, la 16%,in anul 2006. In schimb, impozitele indirecte, in special accizele si taxa pe valoarea adaugata, fiind incluse in pretul produselor si tariful serviciilor, nu sunt vizibile, raman necunoscute populatiei. Cresterea impozitelor indirecte generata de introducerea cotei unice afecteaza si pe cei bogati, dar intr-o foarte mica masura fata de cei cu venituri mici, care vor contribui cu spor substantial de impozite pentru a descoperi cea mai mare parte din golul de venituri bugetare produs ca urmare a reducerii foarte mari a impozitelor la cei cu venituri deosebit de mari. Impozitele indirecte, precum accizele si taxa pe valoare adaugata, sunt inechitabile, intrucat genereaza o impunere progresiva. Impunerea regresiva consta in faptul ca, procentual, pe calea impozitelor se ia o parte mai mare din venitul persoanelor sarace si mai putin din venitul persoanelor bogate sau, altfel spus, cresterea impozitelor, ca pondere in total venituri, este mult mai mare la cei cu venituri mici decat la cei cu venituri mari. Prin introducerea cotei unice are loc o reducere substantiala a impozitelor directe la cei cu venituri mari si foarte mari, generand un gol de venituri bugetare, gol care se va acoperi de la cei cu venituri mici atat prin cresterea numarului impozitelor, in special a celor indirecte, suportate in cea mai mare parte de marea majoritate a populatiei, cat si prin cresterea obligatiilor fiscale la cele existente (procentual sau in cifre absolute).

1.1Motivele introducerii cotei unice de impozitare in Romania Reducerea evaziunii fiscale si cresterea veniturilor la bugetul de stat, stimularea ntreprinderilor sa faca mai mult profit si sa realizeze noi investitii, crearea de locuri de munca mai bine platite sunt cteva dintre principalele motive care au stat la baza introducerii cotei unice de impozitare de 16 la suta de catre Guvern. Dupa mai multi ani n care inflatia a fost la cote extrem de ridicate, majoritatea companiilor din Romnia ajunsesera sa fie decapitalizate. Unele nu au stiut cum sa faca

managementul financiar si au ajuns n faliment sau nca sunt ntr-o situatie financiara foarte proasta. Pentru ca intentia era sa se relanseze economia, sa se faca mai multe investitii, sa se ajute aceste ntreprinderi sa prospere, au considerat ca o diminuare a nivelului de fiscalitate pentru ntreprinderi este absolut necesara. De aceea, prin analizele care s-au facut si constatnd, de fapt, ct este rata reala de colectare a profitului si-au dat seama ca exista si o buna doza de evaziune fiscala. Acesta a fost motivul pentru care a fost introdusa cota la 16 la suta. Un al doilea motiv pentru care s-a introdus cota unica este acela ca s-a dorit stimularea ntreprinderilor sa faca mai mult profit - unele sa se recapitalizeze sau toate sa se capitalizeze mai bine - ceea ce este n interesul economiei, al Guvernului si al tarii, deoarece acesti bani se duc n investitii care creeaza mai multe locuri de munca. Cresterea volumului de afaceri s-a transformat ntotdeauna n locuri de munca mai numeroase, mai bine platite, care sunt n avantajul cetateanului si al Guvernului si trebuie sa fie stimulata aceasta activitate, pentru ca este vital pentru orice tara sa creeze locuri de munca si mai ales ntr-o tara ca Romnia, unde avem nevoie de crearea de locuri de munca bine platite, care sa nceapa sa diminueze aceasta tendinta de migratie a fortei de munca catre tarile din vestul Europei. Pe de alta parte, pentru ca exista un nivel nalt de fiscalitate n ceea ce priveste forta de munca, un alt motiv care a stat la baza introducerii cotei unice a fost impozitarea veniturilor, respectiv necesitatea de a scoate locurile de munca la suprafata. Pna n 2006 Romnia a avut o tendinta, care, din fericire, s-a inversat, de crestere a pietei fortei de munca gri sau la negru. n 2005 peste 230.000 de locuri de munca au fost nregistrate. Din pacate, nu exista o statistica clara care sa faca diferenta ntre locurile de munca nou create si locurile de munca care au fost oficial nregistrate.Sigur ca acest lucru s-a reflectat ntr-o crestere importanta a veniturilor bugetare pe diferite capitole, inclusiv la contributii sociale, aceasta este o dovada ca masura a fost corecta si ca a avut impactul scontat. Cteva elemente care reflecta influenta cotei unice. n 2005 la capitolul venituri la bugetul general consolidat s-a nregistrat o crestere nominala de 17,7 la suta, respectiv 8 la suta n termeni reali fata de anul anterior. n primele cinci luni din 2006 cresterea veniturilor la bugetul general consolidat, comparativ cu perioada similara a anului trecut, este de 21,8 la suta. Colectarile din contributiile la asigurarile sociale au crescut n 2005 cu 19,4 la suta, iar veniturile la buget colectate din impozite indirecte au crescut, de asemenea, cu 25 la suta. Cota unica a avut o influenta si asupra investitiilor straine, care n 2005 s-au ridicat la peste 5,2 miliarde euro.

1.2 Pozitia Romniei Conform Ordonantei de Urgenta 138/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu exceptiile prevazute de lege. n ceea ce priveste impozitul pe venit, conform aceleiasi ordonante, cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activitati independente, salarii, cedarea folosintei bunurilor, pensii, activitati 6

agricole, premii, alte surse este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva. Fac exceptie de la prevederile prezentate mai sus cotele de impozit prevazute n categoriile de venituri din investitii si din jocuri de noroc.

1.3 Avantajele aduse de cota unica in Romania 1. Cota unica raspunde pe deplin criteriilor de echitate in domeniul fiscal.Optiunea pentru impozitarea in cota unica a veniturilor persoanelor fizice constituie una dintre modalitatile prin care se poate actiona asupra fluxurilor din economie si asigura reglarea sistemului fiscal. Acesta are o eficienta mai mare in reglarea inegalitatilor dintre diferite categorii de persoane care obtin acelasi venit din surse diferite. 2. Cota unica elimina dubla impunere a economiilor si a investitiilor. Avnd n vedere c formele de venit sunt taxate in mod egal si numai o singura data, oamenii sunt liberi sa aleaga orice investitie pe care o considera profitabila, astfel nct, prin intermediul instrumentelor fiscale, economia poate functiona la potential maxim. 3. Cota unica va creste veniturile incasate la bugetul de stat. Prin aplicarea sistemul progresiv de impozitare n Romnia, n perioada anterioar datei de 1.01.2005, s-a ajuns ca impozitarea s apase foarte tare un numar mic de salarii medii si mari, sistemul subexploatnd alte surse. Aparea din acest motiv o discrepanta evidenta de sarcina fiscala, incalcandu-se principiul echitatii orizontale: i anume, ca la aceeai suma trebuie sa se plateasca acelasi impozit, indiferent de sursa venitului. 4. Cota unica vine in sprijinul i celor cu venituri reduse printr-un sistem de deduceri foarte eficient. 5. Cota unica reduce evaziunea fiscal, prin micorarea costului de oportunitate al evitarii achitarii impozitelor la bugetul de stat. In conditiile in care sistem fiscal este unul simplu si eficient, efectul psihologic pe care il are reducerea cotei de impozitare face ca oamenii sa procedeze la achitarea datoriilor fata de stat in mod rapid si corect. Acestia nu mai sunt tentati de cautarea unor metode complicate care sa le faciliteze micsorarea bazei impozabile, in principal deoarece costul acestor activitati se poate ridica in unele cazuri peste cota de impozit care trebuie platita.Sistemul de impozitare progresiva a salariilor crea premise puternice pentru mutarea veniturilor pe canale mai putin taxate. n aceste condiii proportia salariilor mici a crescut, iar a celor medii-mari a scazut, intr-o perioada de crestere economica, fapt care conduce la concluzia ca este foarte probabil ca o parte din venituri sa fi fost transferate pe alte canale cu o impunere mai redusa. Oamenii invata si se adapteaza rapid la sistem, astfel incat, in vechiul sistem, statul avea tot mai putin de adunat de la contribuabili in urma procedurii de globalizare si tot mai mult de dat inapoi. 6. Cota unica reduce cheltuielile de administrare fiscal. Administraia public va cheltui mai putini bani cu monitorizarea si auditarea sistemului de vreme ce impozitul este unic si se calculeaza mult mai clar si mai concis. In sistemul impozitrii progresive, statul avea tot mai putin de adunat de la contribuabili in urma procedurii de globalizare si tot mai mult de dat inapoi. In anul 2002 statul a trebuit sa returneze contribuabililor din Romnia 700 miliarde RON in valoare neta, iar in urma aplicarii sistemului impozitrii progresive costurile administrative de funcionare au fost de aprox. 800 miliarde RON.

7. Cota unica ofera contribuabililor mai mult control asupra banilor si reduce implicarea autoritatilor in gestionarea surplusului fiecarei persoane Prin aplicarea cotei unice oamenii sunt stimulati sa munceasca mai mult deoarece numai o mica parte din castigul lor intra in posesia statului. Astfel, diferenta care le ramane poate fi gestionata dupa bunul plac al fiecaruia, aceasta libertate punand accent pe dezvoltarea proprietatii private si a sectorului privat din economie, mai degraba decat pe sectorul public, in care statul initiaza programe si politici prin care vine in sprijinul cetatenilor. Din tabelul prezentat n Anex se observa ca, pe masura cresterii venitului, salariul net castigat de contribuabilii fara persoane in intretinere creste, inregistrandu-se cresteri de peste 20% ale salariului net pentru venituri brute de peste 3.500 lei. In expresie absoluta, pentru un venit brut de 5000 lei, de exemplu, cresterea salariului net este de 729 lei. In acest fel implicarea guvernului se reduce considerabil lasand posibilitatea fiecarui individ sa isi creasca consumul sau sa opteze pentru diferite planuri de investitii. 8.Cota unica reduce timpul si numarul formularelor care trebuie completate pentru achitarea obligatiei fata de stat. In acest sens cota unica aduce doua beneficii. a) Pe de-o parte, ofera o mai mare transparenta sistemului fiscal, intrucat asigura cu usurinta posibilitatea oricarui contribuabil sa isi calculeze marimea obligatiilor fiscale si sa inteleaga intreg mecanismul de impunere fara a mai avea neclaritati cu privire la modul de calcul si la sumele pe care le datoreaza. b) Pe de alta parte, creste randamentul impozitelor ca urmare a reducerii cheltuielilor cu stabilirea si incasarea acestora datorita simplitatii sistemului. Totodata, platitorii de taxe si impozite isi reduc cheltuielile privind consilierea financiara si indrumarea necesare in sistemul cotelor progresive, iar specialistii in fiscalitate isi pot orienta aria de activitate catre zone mult mai productive. In sistemul de impozitare al cotei unice nu se mai face risipa de forta de munca si este inlaturata birocratia costisitoare care creeaz cu uurin confuzii. 9. Cota unica dezvolta un mediu foarte atractiv pentru investitori Competitia privind nivelul impozitelor reprezinta un beneficiu al globalizarii. Intr-o economie globala in care forta de munca si capitalul se misca in deplina libertate dincolo de granitele nationale ale oricarui stat, setul de politici fiscale adoptate de fiecare tara reprezinta un instrument important folosit in atragerea resurselor internationale limitate. Rezultate pozitive in urma aplicarii cotei unice s-au inregistrat inca din primul trimestru al anului 2005, cand incasarile la bugetul de stat au crescut cu 2.819,3 miliarde lei peste estimarile de 110.279 miliarde ROL. Astfel, nivelul veniturilor la bugetul de stat estimate pentru aceasta perioada a anului au fost depite cu 2,6 procente, cu toate ca bugetul pe anul 2005 a fost construit pe sistemul progresiv de impozitare a veniturilor si pe un nivel al impozitului pe profit de 19%. In plus, climatul macroeconomic a fost influentat de ritmul mai scazut al dezinflatiei fata de nivelul prevazut - 9,3% fata de tinta de 9% in 2004-, precum si majorarea deficitului de cont curent la 7,8% din PIB fata de tinta de 6,3% in 2004.

1.4 o o o o o o

Caracteristicile cotei unice de impozitare Reduce inegalitatea (aceeasi rata de impozitare pentru toti); Reduce evaziunea fiscala; Ofera stimulente pentru cei ce doresc sa economiseasca si sa investeasca; Elimina toate tipurile de exceptii si scutiri de la plata taxelor; Favorizeaza persoanele bogate n detrimentul celor sarace; Favorizeaza investitiile n actiuni (obtinerea de dividende), deoarece profiturile sunt impozitate o singura data;

Cap 2.

PRESIUNEA FISCALA IN ROMANIA

2.1 Rata presiunii fiscale Fiscalitatea este un factor de constrngere pentru orice contribuabil, care devine cu att mai greu de suportat cu ct presiunea fiscala este mai mare. O presiune fiscala ridicata are ca efect inhibarea motivatiei de a munci si determinarea contribuabilului de a obtine venituri cu caracter ilicit, care sunt sustrase de la impozitare. Astfel, economia subterana devine o alternativa pentru o economie oficiala dominata de o fiscalitate excesiva. Presiunea fiscala este un indicator fiscal de masura a gradului de fiscalitate, adica a modului n care contibuabilii suporta din veniturile si din averea lor impozitele si taxele, ca prelevari obligatorii instituite si percepute prin constrngere legala ntr-un an fiscal. Gradul de fiscalitate se determina astfel: Gradul de fiscalitate = Veniturile statului care provin din impozite si taxe : Produsul national brut x 100 Nivelul presiunii fiscale se calculeaza de catre Institutul National de Statistica dupa formula: Rata de presiune fiscala = (Impozite pe productie si importuri + Impozite curente pe venit si patrimoniu) : Produsul intern brut x 100. Presiunea fiscala n Romnia se prezinta astfel: 25 20 15 10 5 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 21.4

23 17.9 17.4 18.1 18.1

Rata presiunii fiscale

Rata presiunii fiscale in Romania

10

Trebuie subliniat ca presiunea fiscala are un caracter obiectiv, dat de necesitatea colectarii veniturilor de la contribuabili pentru acoperirea cheltuielilor publice. La aceasta se adauga nsa o componenta psihologica, care se refera la gradul de acceptare al contribuabilului fata de nivelul fiscalitatii. n legatura directa cu aceasta rata a presiunii fiscale se afla raportul dintre impozitele directe, impozitele indirecte si contributiile sociale n perioada 1991 2003, conform figurii 39: Evolutia raportului dintre impozitele directe, impozitele indirecte, si contributiile sociale in Romania perioada 1991-2003. 60 50 40 30 20 10 0 1991 1995 1998 2001 2002 2003

Impozite directe Contributii sociale

Impozite indirecte

Tendinta de reducere a ponderii impozitelor directe n totalul veniturilor fiscale este evidenta n figura de mai sus, concomitent cu majorarea ponderii impozitelor indirecte. Romania se nscrie astfel n tendinta tarilor din fostul bloc comunist care au aderat recent la Uniunea Europeana, cum ar fi Polonia, Slovenia si Slovacia. Cresterea ponderii impozitelor indirecte s-a facut n contextul majorarii bazei de impunere a taxei pe valoarea adaugata si a majorarii accizelor, conform programului stabilit n cadrul negocierilor cu Comisia Europeana. Nivelul fiscalitatii se poate aprecia nsa si prin intermediul unui alt indicator, presiunea fiscala individuala, care se calculeaza pentru fiecare contribuabil n functie de obligatiile sale fiscale, dupa formula: Presiunea fiscala individuala = impozitul si taxa datorata x 100 : baza impozabila. Acest indicator este mai relevant daca este analizat n strnsa corelare cu puterea de cumparare a veniturilor monetare nete, care ramn dupa impozitare pentru a fi folosite de contribuabil si de familia acestuia. Dupa 1990, pe fondul constrngerilor monetare si fiscale impuse de Fondul Monetar International, fiscalitatea excesiva din Romania a descurajat investitiile si

11

consumul, aruncand n afara pietei un numar foarte mare de firme care s-au refugiat, pentru a supravietui, n economia subterana. La acest moment, presiunea fiscala n Romania este numai aparent una scazuta, comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana, fiind n fapt resimtita ca excesiva. Aceasta se datoreaza repartizarii inegale a sarcinii fiscale precum si, mai ales, nivelului redus al produsului intern brut. Pe de alta parte, n conditiile lipsei de capital, unii agenti economici sunt nevoiti sa se sustraga de la plata obligatiilor fiscale catre stat pentru a-si putea continua afacerea si, implicit, pentru a-si asigura mijloacele de subzistenta. Ponderea veniturilor bugetare in produsul intern brut

50 40 30 20 10 0 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002

Veniturile bugetului general consolidat

Veniturile fiscale

De remarcat ca anii 2001 si 2002 nregistreaza ponderi ale veniturilor bugetului de stat n produsul intern brut mai mici cu 13,6% fata de nceputul intervalului, n conditiile n care si produsul intern brut n 2001 este cu 15% mai mic fata de anul 1989. Sensul descrescator al ratei veniturilor fiscale totale, exprimand randamentul redus al sistemului de prelevari, nu releva nsa si o reducere a poverii fiscale asupra contribuabilului, care cel putin pna n anul 2005 a fost una dintre cele mai ridicate din tarile europene.

2.2 Efectul presiunii fiscale asupra veniturilor statului n Romania se nregistreaza o presiune fiscala ridicata n cazul contribuabililor mici si mijlocii, care este cauzata mai ales de:

12

o n primul rand, nevoia de resurse fiscale ridicate ale puterii publice, n contextul unei economii aflate pentru o lunga perioada ntr-o profunda criza de structura si competitivitate; o excluderea din randul contribuabililor a somerilor care nu contribuie la formarea veniturilor fiscale si pe care unii dintre acestia le obtin totusi n afara veniturilor din pensii sau ajutoare; o existenta unor venituri importante obtinute din economia subterana sau din economia de suprafata care nu sunt incluse n masa veniturilor impozabile; o dezvoltarea exploziva a contrabandei si a evaziunii fiscale n prima decada a procesului de tranzitie a economiei romanesti; o un sistem fiscal si o legislatie fiscala neadaptata realitatilor economice.

Venituri din economia subterana neincluse in veniturile impozabile

Necesitatea unor resurse fiscale ridicate

Erea somerilor din randul contribuabililor

Cauzele presiunii fiscale ridicate

Dezvoltarea contrabandei si evaziunii fiscale

Sistem fiscal neadaptat realitatilor economice

Efectul presiunii fiscale asupra veniturilor statului n sens general a fost prezentat prin intermediul curba Laffer. n Romania sunt aplicabile aceleasi principii, o presiune fiscala mare determinand o tendinta de scadere a veniturilor statului n sume absolute. De

13

asemenea, cresterea presiunii fiscale conduce la conflicte, ncurajeaza munca la negru, evaziunea fiscala si nu genereaza motivatie pentru munca.

2.3 Legatura dintre rata impozitarii si veniturile obtinute de stat de pe urma colectarii impozitelor Dr. Arthur B. Laffer este creditat ca fiind cel care a oferit cea mai convingatoare explicatie cu privire la legatura dintre rata impozitarii si veniturile obtinute de stat de pe urma colectarii impozitelor. Curba lui Laffer sintetizeaza grafic relatia dintre rata impozitului si venitul obtinut si poate fi utilizata pentru a intelege cum un impozit in cota unica nu micsoreaza, ci din contra, poate chiar sa creasca veniturile generale din impozite.

Curba lui Laffer sugereaza ca venitul obtinut creste mai rapid la nivele mai reduse de taxare. Pe masura ce rata creste, venitul creste cu o rata descrescatoare pana atinge nivelul maxim de venit colectat de catre stat, in punctul de echilibru. Dincolo de aceasta limita orice crestere a ratei impozitului ii determina pe oameni sa munceasca mai putin sau sa gaseasca metode eficiente prin care sa se sustraga de la achitarea obligatiilor catre stat, reducand astfel veniturile colectate globale.Venitul colectat de stat in punctul B este acelasi cu venitul din punctul A, dar se obtine la o rata de impozit mult mai ridicata.La o rata ipotetica de impozitare de 100% nimeni nu ar mai fi motivat sa munceasca, din moment ce Guvernul ar fi cel care colecteaza tot venitul obtinut prin munca. Analiza Laffer explica de asemenea modul in care Guvernul poate obtine aceleasi venituri pe doua cai diferite: a) fie prin colectarea unor taxe ridicate de la un numar redus de persoane (o taxa ridicata pentru o baza de taxare redusa); 14

b) fie prin impunerea unui impozit mic la un segment de populatie mai larg ( o taxa redusa pentru o baza de taxare mare).

Cap 3. IMPOZITARE PROGRESIVA VERSUS COTA UNICA

Evaluarea impactului cotei unice si a impozitarii progresive Cota unica, introdusa in mai multe tari din regiune in ultimii cativa ani isi demonstreaza viabilitatea. Analistii citati de Forbes considera ca sistemul prin care toata lumea plateste acelasi nivel al impozitului elimina atat de complicata birocratie si stimuleaza oamenii sa munceasca mai mult si sa-si economiseasca veniturile. Acelasi studiu realizat de Forbes releva ca principalul motiv pentru care Romania a trecut la acest sistem de taxare l-a constituit scoaterea la suprafata a muncii la negru si a economiei subterane. Dublata de intensificarea controalelor politiei economice si majorarea pedepselor pentru infractiunea de evaziune fiscala, rezultatele inregistrate au fost pozitive, mai putin Ungaria, unde se analizeaza in prezent o majorare a impozitelor. Totodata, statele unde cota unica este scazuta, compenseaza prin taxe de consum mai mari. Consideram ca masurarea impactului introducerii cotei unice poate fi realizata in baza mai multor indicatori. Pentru stimularea diminuarii muncii la negru acestia sunt: Evolutia numarului de contracte de munca inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca dupa introducerea cotei unice; Tendintele inregistrate in evolutia fenomenului muncii la negru constatate in urma controalelor Inspectiei Muncii. Pentru evaluarea eficientei colectarii impozitelor (proceduri simplificate de colectare, urmarire si incasare a impozitelor, reducerea evaziunii fiscale si a economiei subterane): Cresterea, stagnarea sau descresterea veniturilor declarate (bazei de impozitare) la administratiile financiare pentru veniturile estimate pe anul respectiv; Cresterea, stagnarea sau descresterea numarului de contribuabili inregistrati (declaratii de venit); Cresterea sau descresterea randamentului fiscal (gradului de colectare voluntara si prin controale a impozitelor si taxelor datorate); Opinia angajatilor administratiilor financiare privind noul sistem de colectare, urmarire si incasare a impozitelor comparativ cu vechiul sistem. O problema importanta tine de modul in care cota unica favorizeaza investitiile. Teoretic, impozite mai mici pentru cei cu venituri mari ar duce la formarea unor capitaluri favorabile investitiilor. In practica surplusul de venituri s-ar putea redirectiona catre consumul de lux, in special catre importuri de lux, intorcandu-se impotriva economiei,

15

diminuand investitiile productive. Consumul plus valorii din economie este de dorit sa fie unul cat mai echitabil pentru membrii ei, insa important este si felul in care aceste venituri se intorc in economie sub forma de investitii, generand dezvoltare economica. Intram astfel intr-o zona in care este poate nevoie de o reglementare suplimentara impozitarea bunurilor de lux imobilelor si automobilelor scumpe etc. Cat priveste impozitarea progresiva, amintim eforturile economistilor americani Robert Hall si Alvin Rabuska care au cerut o singura taxa de impozitare, fara exceptii. Insa aceasta nu a fost introdusa in SUA niciodata. In prezent, impozitul pe venitul final se departajeaza atat pe transe de venit, cat, mai ales, pe categorii de contribuabili: necasatoriti, vaduve si contribuabili care au optat pentru impozitarea pe familie, contribuabili casatoriti, dar ale caror venituri se percep separat, contribuabili casatoriti care sunt singurii sustinatori financiari ai familiei. In concluzie-indiferent in cate transe s-ar socoti, actualul sistem ce consta in aplicarea de cote progresive este nestimulativ si conduce, in special in zona veniturilor mari, la implementarea de scheme de evitare sau chiar de evaziune fiscala. Toate statele care au introdus cota unica cunosc un succes bun, in special prin cresterea bazei de calcul a impozitului (declararea reala a veniturilor), cat si prin cresterea numarului de contribuabili (reducerea muncii la negru). In context, scopul sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice nu este unul economic, ci mai degraba social. Totodata, sub aspect economic, acest sistem contribuie la aparitia si dezvoltarea evaziunii fiscale si a muncii la negru. Cat priveste acuzatia cum ca prin introducerea unei cote unice vor beneficia numai cei bogati, argumentul este usor de combatut pornind chiar de la formularea lui. Oamenii bogati nu vor avea un avantaj din cota unica, fiindca acestia nu platesc impozit pe salariu. Salariile, daca exista, sunt mici, iar bogatia le vine din profituri (dividende). In consecinta, masura va fi benefica in special clasei mijlocii, despre care se vorbeste ca trebuie creata si stimulata sa devina o forta motrice in economie.

16

Cap 4. ADOPTAREA COTEI UNICE IN ALTE TARI

Toate tarile care au introdus cota unica au nregistrat evoluii pozitive. Estonia, care in 1994 a introdus o rata unica de impozitare de 26%, ducand la o crestere economica medie anuala de 5,2%.Ulterior cota unica a fost diminuata la 20%. In 1997 Letonia a adoptat o cota unica de 25%. n 2001 Rusia a adoptat cu o cota unic de 13%.Rusia s-a remarcat printr-o evolutie economica spectaculoasa; ca urmare a masurilor adoptate, intrarile la buget obtinute din impozitarea veniturilor persoanelor fizice au inregistrat o crestere reala in ruble de 28%, iar in 2002 impozitele pe venit au insumat 357,1 mld ruble /11,26 mld $ - fata de numai 255,5 mld ruble in 2001, adica o crestere nominala de 39.8%,ceea ce inseamna o crestere de 20,7% in termeni reali. Ajustarile s-au realizat tinand seama de o rata a inflatiei de 18% in 2001 si de 15,8% in 2002). n 2004 Slovacia a adoptat cu o cota unic de 19%. Ucraina a adoptat cu o cota unic de 13%. Bulgarii trec la o cota unica de impozitare de 10%. Plamen Oresharski, ministrul bulgar de Finante, a anuntat ca bulgarii vor avea o cota unica de impozitare de 10% incepand cu anul 2008. Anuntul a fost facut in urma intrunirii de la Evksinograd, la care au participat consiliul de ministrii si liderii partidelor aflate la guvernare. Noua cota unica de impozitare, care retrage sistemul de impozitare a veniturilor personale in functie de intervalul de incadrare, impune insa si o actualizare a mecanismului de formare a salariilor, deoarece nu va avantaja o buna parte a populatiei, si anume persoanele care castiga intre 102,26 si 153,41 euro/luna ( 200- 300 leva/luna), scrie cotidianul bulgar Dnevnik. Ministrul de Finante crede insa ca aceasta decizie va contribui in mod clar la stimularea investitiilor, urmand a genera slujbe si va duce la cresterea salariilor conform declaratiei sale. Liderii coalitiei de guvernare, formata din Partidul Socialist Bulgar, Miscarea Pentru Drepturi si Libertati si Miscarea Nationala Simeon II, au cazut de comun acord asupra temelor cheie ale bugetelor pentru 2007 si 2008, cat si asupra politicii fiscale privind regimul de taxe si impozite, asigurarile sociale si pensile. Excendentul bugetar de 945,98 milioane euro( 1,85 miliarde leva) a inregistrat in primele cinci lunii ale anului trecut, cat si estimarile incurajatoare privind scaderea inflatiei la 3,7% in 2008, si cresterea veniturilor bugetare au fsot principalii factori care au stat la baza deciziilor luate de reprezentantii aprtidelor bulgare. Pentru anul 2008, veniturile bugetare estimate se ridica la 12,52 miliarde de euro (24,5 miliarde leva), reprezentand 42,5% din produsul intern brut al tarii.

17

4.1

Opinia Comisiei Europene

Comisia European consider c nu este necesar uniformizarea sistemelor de impozitare ale statelor membre UE. Dac transpun i implementeaz corect reglementrile adoptate la nivel comunitar, statele membre sunt libere s aleag sistemul de impozitare pe care l consider cel mai potrivit situaiei economice existente. Opinia Poloniei Odat cu adoptarea unui nou set de msuri privind politica fiscal, Polonia i-a propus introducerea cotei unice de impozitare la nceputul anului 2007 a afirmat Zbigniew Chelebowski, conductor adjunct al grupului parlamentar Platforma Civic din Polonia. Opinia Ungariei Pentru moment Ungaria prefer s nu urmeze acest capriciu, a afirmat Victor Orban, primul ministru al Ungariei. Opinia Republicii Cehe Republica Ceh are nevoie de un sistem de impozitare simplificat, ns, dei aceast ar are o rat de cretere economic de dou ori mai mare dect media zonei euro, nu va introduce cota unic de impozitare, a afirmat primul ministru ceh, Stanislav Gross.

18

Bibiografie: www.eurostat.ro www.euractiv.ro www.insse.ro www.ziarul financiar.ro Revista Tribuna Economica, nr4, aprilie 2007.

19