Capitolul]

INTRODUCERE iN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE

Scurt istoric
Insemnarile despre atelierele de tabacit pielea ~i de fabricare a berii Tn Egiptul antic (vezi fig. 1.1), despre folosirea unor produse minerale, vegetale ~i animale Tnca de acum cinci mii de ani consemnate Tn prima farmacopee chineza, precum ~i despre folosirea de catre fenicieni a purpurii extras a din molu~te marine (vezi fig. 1.2) pentru vopsirea panzei ~i a stofelor, reprezinta repere Tn evolutia speciei umane ~i unele dintre primele informatii referitoare la preocupari legate de chimia organica. La sfar~itul secolului al XVIII-lea au aparut primele clasificari ale substantelor cele provenite din regnul vegetal i animal au fost numite sUbstante organice (prin analogie cu faptul ca sunt prod use de organisme vii), iar cele din regnul mineral au fost numite substante minera/e sau anorganice (fara viata). Termenul de chimie organica a fost introdus Tn anul 1808 de J.J. Berzelius care II asocia cu faptul ca toate substantele organice sunt produse de organisme vii ~i au la randul lor 0 forta vita/a. Teoria for{ei vitale avea sa fie infirmata Tn 1828 de F Wohler, cel care a obtinut pentru prima oara in laborator, prin sinteza, un campus organic: ureea. F Wohler a observat ca prin actiunea c10rurii de amoniu, NH4CI asupra cianatului de argint, AgNCO se formeaza cianat de amoniu, NH4 +NCO- ~i c10rura de argint, AgCI: AgNCO + NH4C1 --.
tOe

Fig. 1. 1. Fresca din piramida din Egiptul Antic.

Fig. 1. 2. Melcul de purpura din care se extrage purpura. H2N - C- NH2

II

NH4NCO + AgCI ;

NH4NCO --.

(NH2)2CO ;

o uree

uree Analiza reziduului alb cristalin format prin transformarea la cald a cianatului de amoniu a aratat ca substanta obtinuta Tn laborator este ureea, conipusul organic existent Tn urina ~i studiat i tens la acea vreme. Chimia organica este chimia hidrocarburilor (compu$i formati doar din carbon $i hidrogen) $i a derivatilor acestora. Aparitia $i dezvo/tarea chimiei organice in Romania este egata de lucrarile lui Petru Poni (1841-1925) referitoare la studiul etrolului romanesc, ale lui Constantin Istrati (1850-1918) ~i L. =deleanu despre chimia compu~ilor aromatici, ale lui Costin D. enitescu (1902-1970), Tntemeietorul $colii romane~ti de Chimie ganica, care a avut contributii remarcabile Tn domeniul i rocarburilor, al compu~ilor heterociclici, al compu~ilor naturali, ecum ~i Tn elucidarea unor mecanisme de reactie.

F. Wohler (1800 - 1882).

Chimia organica are ca obiect: sinteza de compu9i organici, stabilirea structurii acestora, studierea proprieta,tilor lor fizice 9i chimice 9i e/ucidarea mecanisme/or prin care se produc reactiile . chimice la care participa compu9ii organici.

Compu9ii organici pot avea In molecula lor nu numai atomi de carbon 9i hidrogen, care sunt elementele principale, ci 9i atomi de oxigen, 0, azot, N, halogeni (F, CI, Sr, I), sulf, S, fosfor, P 9i In unele cazuri atomi si , ioni metalici. Toate aceste elemente, care se regasesc In, compu9ii organici, sunt numite e/emente organogene, adica cele care for'!1eaza compu~ii organici. In fig. 1. 3. sunt reprezentati atomii elementelor organogene prin sfere diferit colorate, a9a cum apar In figurile prin care aratam (prin modele deschise 9i compacte) imaginile moleculelor compu9ilor organici despre care vei Invata In c1asa a X-a la chimie.

LEGATURI CHIMICE. CATENE DE ATOMI DE CARBON

Tn compozitia oricarui compus organic exista cel putin un atom de carbon. Tn anul 1858 Keku/e a stabilit ca atomu/ de carbon este tetravalent, adica are In top compu~ii sai valen,ta 4 (exceptie monoxidul de carbon, CO) 9i formeaza legMuri covalente. Carbonul, 6C are configuratia electronica: 1S2 2s2 2p2. Structura electronica a carbonului se scrie, folosind simboluri Lewis: . fiecare punct simbolizand un electron de valenta. ' Pentru a-9i stabili configura,tia stabila de octet, se poate considera ca un atom de carbon, C pune In comun cei 4 electroni de valen,ta ai sai, cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon sau ai altor elemente; se formeaza perechi de electroni care apartin ambilor atomi, Intre care se stabilesc astfel /egaturi cova/ente. Tn anul 1858 Couper a aratat ca atomii de carbon au capacitatea de a se lega unii cu a/,tii, asemeni zalelor unui lant 9i de a forma lan,turi de atomi de carbon, numite catene (vezi fig. 1.4.). Pentru a scrie formulele catenelor de atomi de carbon s-a marcat 0 valen,ta prin trasarea cate unei liniu,te Intre simbolurile atomilor de carbon. De exemplu: - un atom de carbon 19i formeaza octetul prin punerea In comun a fiecarui electron de valenta, , cu cate un electron de la 4 atomi de hidrogen, H (care 19i asigura astfel configuratia stabila de dublet); se formeaza molecula de metan, CH4:

Fig. 1. 3. Reprezentarea prin sfere a principalelor elemente organogene.

C .

-c-c-c-c-c-c-c-c-c-cI I I I I I I I I I
b.

Fig. 1.4. Lanturi sau catene de atomi de carbon: a. lant; b. catena.

efA)

sau

H'S'H

sau

H-~-H

sau

CH4:
formula restransa

formula Lewis

formula cu liniute (-) de valenta

- doi atomi de carbon T~i pun Tn comun cate un electron de valenta, formandu-se 0 legatura C-C, iar ceilalti electroni de valenta rama~i, Ti pun Tn comun cu electronii apartinand unor atomi de hidrogen:

cH~*8)
Exerciliu

sau H:S:S:H sau H-~-~-H

formula Lewis formula cu Iini~te (-) de valenta

sau

CH3-CH3;
formula restransa

se formeaza molecula de etan, care se poate scrie Tn forma restransa: H3C-CH3 sau CH3-CH3. ~ Scrie catena care se formeaza prin legarea a 4 atomi de C Tntre ei prin legaturi cr. Leaga valentele libere ale atomilor de C de atomi de H. Scrie formulele: Lewis, cu liniute de valenta ~i restransa pentru compusul organic.

Rezultatele studiilor experimentale au aratat ca legaturile covalente simple dintre un atom de carbon ?i 4 atomi de hidrogen sunt identice ~i sunt orientate in spaliu dupa viirfurile unui tetraedru regulat (fig. 1.5). Unghiul dintre doua legaturi C-H este de 10928' (muchiile unui tetraedru regulat fac Tntre ele un unghi de 109). Aceea~i valoare are ~i unghiul dintre valentele a doi atomi de carbon legati prin legatura simpla. Imaginile formulelor moleculelor care contin catene de atomi de C (~i atomi de H) pot fi reprezentate Tn spatiu figurand tetraedre imaginare (vezi fig. 1. 6. a.) sau mult mai simplu, folosind bile pentru atomi ~i tije pentru legaturile dintre ei, In modele care respecta valorile unghiurilor dintre valente (vezi fig. 1. 6. b.). Tn mod similar se pot scrie legaturi cavalente simple Intre atomul de carbon ?i al,ti atomi sau grupe de atomi care pot pune In comun un electron. De exemplu: . -formarea de legaturi covalente simple, cr Tntre carbon C ~i c1or, CI: H -C~C1 +3H, H-C":'CI
I I

Fig. 1. 5. Orientarea in spatiu a celor 4 valente ale atomului de carbon.

Fig. 1. 6. Imaginea unor molecule de: 1 - metan; 2 - compus cu catena de 3 atomi de C; a. cu tetraedre; b. cu bile ~i tije.

H - formarea de legaturi covalente simple, cr Intre atomi de C, 0 si , H: H +3H' I t(O:)H ; 'C:O:H; -C-O-H H-C-O-H ; CH3-OH
'" .... ~........... I I

H Fiecare electron singur (neTmperecheat) se figureaza printr-o liniuta , care arata ca atomul are 0 valenta , libera. Perechea de electroni pe care 0 mai are un atom, dupa ce ~i-a stabilit octetul, se nume~te pereche de electroni

Sd ne reamintim! Formarea unei legaturi covalente intre doi atomi poate fi privita ca 0 fntrepatrundere a unor orbitali ai acestora. Legiitura cr se formeaza prin intrepatrunderea (suprapunerea) totala a doi orbitali coaxiali fiecare apaI1inand unui atom. Legiitura 1t se formeaza prin intrepatrunderea (suprapunerea) paI1iala a doi orbitali p paraleli (orientati in aceea~i direqie, dupa aceea~i axa de coordonate). Ea nu poate exista decat alaturi de legiitura 1t. Legdtura dubld dintre doi atomi contine doua legaturi chimice: - 0 legatura (j ~i - 0 legatura 1t formata prin suprapunerea paI1iala a 2 orbitali p, orientati dupa 0 axa perpendiculara pe cea a orbitalilor implicati in legatura cr; legatura 1t este situata intr-un plan perpendicular pe planul in care se situeazii legatura cr. Legdtura tripld dintre doi atomi este formata dintr-o legatura (j ~i doua legaturi 1t.

neparticipanti ~i nu se mai noteaza In scrierea formulei compusului. Un atom de C poate participa ~i la formarea de legaturi multiple: -Iegaturi dubIe, de exemplu: )C=C( , )C=O ,)C=S

H H
C::C sau /C=C,; /C=C, ." ,", C::O . .. sau /C=O ..' /C=O, /, / +4H'

H-C=C-H
H

sau CH2=CH2, sau

+2H'

H-C=O , -C=N

~O
HC'H'

-Iegaturi triple, de exemplu: -C=C-

C!!C sau -C=C-C=C~

. , 'C!!N sau -C=N '

sau HC=CH . modalitati de

H-C=C-H

In tabelul 1. 1. sunt prezentate principalele scriere a formulelor compu~i1or organici.

Formula Lewis

Formule eu Iiniute de valenta (de proieetie) H H I I H-C-C-H H H H H H H H I I I I I H-C-C-C-C-C-H

I I I I I I I

Formula de proieetie restransa

HH H:~:~:H HH
HHHHH .......... H:~:~:~:~:~:H HHHHH

CH3-CH3

CH3-CH2-CH2-CH2-CH3

H H H H H

Unii atomi de carbon nu folosesc toate cele4 valentele ale lor pentru a forma catene. Valentele care nu fac parte dintr-o catena sunt folosite pen.tru a se combina cu hidrogenul (se formeaza hidrocarburi) sau cu alte elemente organogene (se formeaza alte clase de compu~i organici).

Clasificarea catenelor dupa tipul de legaturi care exista intre atomii de carbon
Dupa modul In care se leaga atomii de carbon Intre ei, catenele de atomi de carbon sau catenele hidrocarbonate pot fi de tipurile urmatoarele (vezi fig.1.7.): - catene saturate: Intre atomii de C sunt numai legaturi covalente simple, cr, C-C; ele se gasesc In compui organici saturati; - catene nesaturate: In catena exista eel putin 0 legatura 1t Intre doi atomi de C; ele se gasesc In compui organici nesaturati; - catene aromatice: catenele de atomii de C formeaza (eel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 6 atomi ~i contin atat legaturi (j cat ~i electroni 1t corespunzatori legaturilor duble; ele se gasesc In compui aromatici.

.aromatice
H
I

H-C,,::-C'C-H
I II

H-C~C/C-H
I

Fig. 1. 7. Clasificarea catenelor dupa tipul de legatura C-c.

Clasificarea catene/or saturate $i nesaturate Intr-o catena atomii de carbon se pot aeza (vezi fig. 1.8): - la rand, in linie (care este dreapta doar pe hartie, pentru a nu com plica scrierea, In realitate fiind yorba de 0 Iinie In zig-zag); se formeaza catene Iiniare; - de 0 parte i de alta a catenei liniare; se formeaza catene ramificate (asemeni ramurilor unui copac); - intr-o forma geometrica inchisa: de exemplu patrat, pentagon, sau haxagon; se formeaza catene ciclice; acestea pot avea ~i ele ramificatii. Tipuri de atomi de carbon din catene Intr-o catena, atomii de carbon pot fi clasificati dupa njJmarul legaturilor prin cate se leaga de alti atomi de carbon; astfel, exista: - atomi de carbon primari - sunt legati covalent de un singur atom de carbon (vezi fig. 1. 9.a); - atomi de carbon secundari '- sunt legati cu doua covalente de un alt sau de a1ti atorni de carbon (vezi fig. 1. 9.b); - atomide carbon te'1iari - sunt legati cu trei covalente de alt sau de a1ti atomi de carbon (vezi fig. 1. 9.c); - atomi de carbon cuaternari - atomi de carbon legati cu patru covalente de a1ti atomi de carbon (vezi fig. 1. 9.d). Exercitiu ,. preciz~aza, completand rubricile tabelului 1.2, tipul fiecaruia dintre atomii de carbon (primari, secundari, tert;iari, -cuaternari) din urmatoarele catene hidrocarbonate:
5 3

Iiniare CH3-CH2-CH3 CH2=CH-CH3 ramificate CH3-CH-CH3

I

CH3

CH2=C-CH3
I

CH3

ciclice

H2
H C.... C'CH
2 I I 2

H2C,C .... CH2

H2
Fig. 1. 8. Clasificarea catenelor dupii modul de a~ezare a atomilor de C.

I I

I I

a. -C-CI I I I I I

b.-C-C-C-

~C=C(

-Cc. -C-C-CI I I I I I I

-c=c, I

CH3
6

~C=C-CI I
I -cc=cI

CH2-CH CH2-C-CH3

21

41

11
1

C d' . /C=
I

c)

7CH3

-c-

1-9-

.4
STRUCTURA COMPUSILOR ORGANICI

Fig. 1. 9. Tipuri de atomi de C din catene: a. primari; b. secundari;

c. tertiari; d. cuaternari. Notiunea de structura chimica (introdusa pentru prima data de Butlerov In 1861) se refera "Ia natura, numarul ~i felul in care sunt legati atomii dintr-o molecula. Proprietatile fizice i chimice ' Tabelull.2. Tipul fieciirui atom ale unui compus organic depind de structura sa. de C din catenele din exercitiu. Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgand Catena Tip atom urmatoarele etape: deC - stabilirea' naturii ~i a num~rului de atomi dintr-o molecula se b) a) c) face In urma unor analize calitative (arata care sunt atomii) ~i 1,5,6,7, primar 6,7 5,6,7 respectiv cantitative (arata numarul de atomi din fiecare tip de 8 atomi) la care sunt supu~i compu~ii chimici puri; '3,4 secundar 3 5 - stabilirea compozitiei substantei cu ajutorul datelor obtinute. 4 1,4 2 ter1iar Pe baza compozitiei (de obicei exprimata In procente, %) se deduce formula mo/eculara; cuaternar 2 2,3 1 - modul in care atomii sunt aranjati in molecula este redat de formule/e de structura.

ANALIZA ELEMENTALA A UNEI SUBSTANTE ORGANICE Natura atomilor din molecula

Pentru a stabili natura atomilor dintr-un compus organic se aplica metoda arderii descoperita Tn anul 1784 de Lavoisier, urmata de analiza gazelor rezultate din ardere, prin efectuarea unor reac~ii specifice. Tn acest fel se realizeaza analiza e/ementala calitativa a substantei. , Arderea substantei organice se face Tntr-o instalatie simpla, de tipul celei din fig. 1.10. (d~ _ce~~ai _~ult~ri TnJ>~e~~a ~~ catalizatori si/sau de substante care sa reactioneze cu elementele din compoz'itia moleculei). Tn'vasul de prindere se introduce apa sau 0 solutie care sa reactioneze cu produ~ii de reactie.

Compozilia in procente de masa a substanlei organice

Fig. 1. 10. Instalatie simpHi pentru efectuarea analizei elementale. Tnanul1830 Justus von Liebig a pus la punct metoda analizei e/ementale cantitative folosind, alaturi de ardere, 0 serie de alte reactii specifice prin care elementelor organogene din compu~i organici sunt transformate Tn compu~i care pot fi determinati cantitativ (se determina masa ~i/sau concentratia). Tnacest fel se poate stabili concentratia procentuala a fiecarui element din molecula unui compus organic (cu exceptia oxigenului care se calculeaza ca diferenta pana la 0 suta).

" Exerciliu
Se supun analizei elementale 0,30 9 de substanta organica A, prin ardere (combustie) Tn exces de oxigen. In urma reactiei rezulta 0,224 L de CO2 ~i 0,17 9 de apa. Stabile~te compozitia Tn procente de masa a substantei A. Rezolvare: ~tii: Mapa = 18 ~i M CO2= 44 . Se calculeaza: masa de C,mc din meo2: V mC02 nco =-=-2 Vm MC02 m Fig. 1. 11. Reprezentarea schematicii a calculiirii compozitiei in procente a unei substante A.
=

Se calculeaza continutul % al fiecarui element Tncantitatea de substanta A: 0,30 9 A 0,02 9 H

C02

O,224x44 224 ,

0 44 ,g

100 9 z

z
%H

= 0,02'10010,30 = 6,66

44 9 CO 2 0,44 9 me

12 9 C me 12 1 44

= 0,44

= 0,12 9 C
2

~i masa de H, mH din mH 0: 18 9 H20 0,18 9 mH 0,18'2/18 29H mH

= 100 ~ (6,66 + 40,00) = 53,33%0.

0,30 9 A 0,12 9 C 100 y y = 0,12'10010,30 40,00% C

= 0,02 9 H.

Formula bruta arata natura atomilor ~i raportul in care se gasesc in molecula, exprimat prin numere intregi. Formula bruta S8 poate stabili cunoscand compozilia In procente de masa a substanlei organ ice ~i masele atom ice ale elementelor care 0 compun. Exerciliu ,. Un com pus organic conline 85,71% C ~i 14,29% H. Stabile~te formula bruta a acestuia. Rezolvare: Se Imparte fiecare valoare procentuala la masa atomica a elementului corespunzator: C- 85,71 /12 7,14 H- 14,29 /1 = 14,29. Se 1mparte fiecare rezultat la numarul cel mai mic: H : C = 14,29 /7,14 = 2

C: C = 7,1417,14 = 1. Raportul de combinare al atomilor se exprima prin numere Intregi: C: H = 1 : 2.

Formula bruta este: CH2

sS
TT
BU IC
LT

"'-,.

A R Calitativa CantitativA

"'-,.

Compozitia substantei

I U
Formula mo/eculara precizeaza felul atomilor din molecula ~i numarul exact al acestora. Formula moleculara este un multiplu mtreg al formulei brute. Unei formule brute Ii pot corespunde mai multe formule moleculare. Exercitiu ,. Stabile~te care este formula moleculara a compusului organic A ~tiind ca are formula bruta CHz ~i masa molara 28 g/mol. Rezolvare: Masa molara, M a compu~ilor cu formula moleculara (CHz)n este: M= (12 + 2) n = 14 n. M = 28 => n = 2; formula moleculara a lui A este (CHz}z, adica: CZH4 RR -

1 '
Formula bruta

E I
A I

--lIB
Fig. 1. 12. Etapele stabilirii structurii compu~ilor organici.

Formula moleculara

Formulele structurale precizeaza (ca element nou In raport cu cele moleculare), modul de legare a atomilor in molecula. Formula plana:Formula structurala a unei substante . , chimice se poate scrie In plan In mai multe moduri. Reprezentarea grafica a formulelor structurale este posibila utilizand: formule Lewis, formule In care se traseaza 0 linie pentru a marca legatura chimica (numite formule de proieclie) ~i formule de proieclie restranse (vezi tabelul 1.1).

Exerciliu
,. Completeaza urmatorul tabel: Formule de proiectie restranse

Formule de proiectie

Formule Lewis H H H H H .......... H:~:~:~:~:~:H HHHHH

H H-C=C-C-C=C'H
I I I

/H

H H 0 II CH3-C-CH2-C=CH H H H H H:C::C:C:C:C:C::N

i-i
Fig. 1. 13. Modele spatiale ale moleculei de etan: fotografii ale modelelor; a. model deschis; b. model compact.

oi-ii-i

4
Tn scrierea formuletor moleculelor compu~ilor organici se folosesc frecvent formule de proiectie restranse; ele se vor numi in capitolele urmatoare: formule de structura plana. Formula spaliala prezinta modul de orientare in spatiu a legaturilor chimice. Poti construi modele spatiale ale moleculelor compu9i1or organici folosind bile colorate ~i tije, din trusa (vezi fig. 1. 13). Imaginile moleculelor compu~ilor organici despre care vei invata, sunt prezentate in acest manual, in cuprinsul a numeroase figuri, prin modele deschise ~i compacte (vezi fig. 1.14). Dupa geometria lor moleculele pot avea formule de structura: Iiniara, ramificata sau ciclica, fiecare dintre ele putand fi saturate, nesaturate sau aromatice. (Pentru cercul de chimie Formulele moleculare plane se pot scrie in mod simplificat prin formule condensate simplificate (formule gra(1) care sunt realizate prin linii frante sau modele, in care nu se mai scriu simbolurile pentru C ~i H; de exemplu: CH3 - CH3 H3C - CH2 - CH2 - CH2 - CH3

Fig. 1. 14. Modele spatiale ale moleculei de etan; model: a. deschis; b. compact.

/
Fig. 1. 15. Scrierea structurii moleculelor simple, in spatiu, prin formule de configuratie: a. pentru un atom de carbon; b. pentru catena Cll 4 atomi de C legati numai prin legaturi simple, cr.

Pentru structuri de molecule simple, in spatiu, se poate recurge la formulari ce sugereaza modelul tetraedric al atomului de carbon (formule de configuratie) unde linia continua (-) reprezinta lantul atomilor de carbon aflat in pia nul hartiei, cea punctata (- - -) reprezinta atomii aflati in spatele acestuia, respectiv legaturile ingro~ate ( ./ ) arata atomii aflati in fata planului hartiei; de exemplu, (vezi fig. 1. 15).
1 Teoria grafurilor, pe baza formulelor condensate simplificate permite calcularea unor parametrii ai moleculelor: distan,te interatomice, unghiuri de valen,ta, energii de legEitura etc.

Unei formule moleculare Ii pot corespunde mai multe formule structurale. Compu!?ii organici care au In molecula ace/a~i tip !?i ace/a~i numar de atomi, dar In care ace!?tia nu sunt /ega,ti ~i in ace/a~i fe/, se numesc izomeri (izo-acela!?i, mer-parte, In limba greaca). o c1asificare a izomerilor este data In fig. 1.16.

a.~
~ ~ De catena De pozitie

o M
E
R

1 j

De functiune

CLASIFICAREA COMPUSILOR ORGANICI ,

Compul?ii organici includ In structura un numar mic de grupari de atomi, care Ie determina reactivitatea, fapt ce permite clasificarea l?icaracterizarea lor mai ul?oara. Acestea sunt numite grupe functionale. Identificarea grupelor functionale Intr-un campus chimic permite sa se prevada proprietatile lui chimice. Grupa func/ionala este un atom sau 0 grupa de atomi care prin prezenfa sa intr-o mo/ecu/a, ii confera acesteia proprietafi fizice ~i chimice specifice. Grupele func,tiona/e pot fi: - omogene: legaturi duble: C=C !?i legaturi triple: C~C; - eterogene: atomi specifici (de exemplu: -CI, -Sr, -I), grupe de atomi (de exemplu: -OH, -COOH) sau ioni organici. C/asificarea compu~ilor organici se face In functie de grupele functionale pe care Ie contin In molecula. Din punct de vedere al compozitiei lor, compu!?ii organici se Impart In hidrocarburi !?i de~vafi funcfionali ai acestora. In fig. 1.17 sunt date dHeva dintre grupele functionale pe care Ie vei Intalni In compu!?i organici ce vor fi studiati In clasa a X-a.

Fig. 1. 16. Izomeri. a. Clasificarea izomerilor; b. Exemple de izomeri de functiune: formulei moleculare C2H60 Ii corespund 2 izomeri de funetiune: l-alcool; 2-eter.

saturate . H-C-C-H
I I

H H I I
R-C~ -I)

H H

o
'H
\

R-X
(X =-F, -CI, -Sr, compu~i halogenati ~

R, R/C=O

aldehide alcooli"

compu~1 carbonilici

~.

cetone

DERIVATI , AI HIDROCARBURllOR
"l
amine

!
acizi sulfonici

r'

R-NH2

R-S03H

Fig. 1. 17. Clasificarea compu~ilor organici ~i cateva exemple de grope functionale (R- radical de hidrocarburii).

Pentru cercul de chimie Legaturile chimice pot fi intelese u~or dad te bazezi pe cuno~tintele despre forte pe care Ie ai din studiul fizicii. Legatura chimica este 0 !or!a - un vector - care se stabile~te intre atomi sau grupuri de atomi pe care Ii mentine impreuna ~i ii determina sa functioneze ca 0 unitate cu stabilitate mare, astfel indit sa fie considerata 0 specie independenta - 0 moIecuIa. In acceptia cea mai simpla a unei legaturi ~tre doi atomi A ~i B, cei doi electroni 1e valenta sunt atra~i cu 0 forta Fl de nucleul atomului A ~i cu 0 forta F2 de nucleul atomului B. Dac~ A este cu mult mai electronegativ dedit B atunci ~i B cedeaza un electron lui A devenind ion pozitiv (B+) iar A un ion ~gativ (A-). Legatura A:- B+ a fost ~numita eIectrovaIenta. Daca I Fl I este comparabila ca marime cu I F2 Ilegatura form-l'ta ~e Iegatura covalenta (se pun electroni in comun). Atunci dind I l~atura-!ste nepolara (frecvent in cazullegaturilor omogene) iar dind I oF I legatura covalenta este polara (frecvent in cazullegaturilor eterogene), molecula se comportii ca un dipol. Legatura chimica covalenta, fiind 0 forta, poseda toate atributele unui vector: - actioneaza pe 0 dreapta suport, motiv pentru care Iegaturile chimice sunt orientate in spatiu (vezi formulele spatiale ~i modelul tetraedric al atomului de carbon). Valentele fac intre ele unghiuri; - legaturile chimice difera ca intensitate (prin modulul vectorului). Astfel legatura simpla, cr este mai stabila dedit legatura dubla (cr+n) care este mai slaM dedit legatura tripla (cr+2n). Forte de atractie mari determina distante mici intre atomi, iar fortele de atractie mici determina distante mai marl. Astfel, lungimea legaturii scade in seria: Ie atura tri Iii < Ie atura dubIii < Iegatura sim Iii (vezi fig. 1. 18).

-c-cI I

IFll1 F21

-+

Fll=IF21

Fli

F21,

Fig. 1. 18. Dependenta distantei dintre doi atomi de C de tipul de legatura dintre ei.

D Elemente organogene, cele care formeaza compuii organici sunt: C, H, 0, N, halogeni, S, P ~i in proportie mica metale. D Atomul de carbon este tetravalent ~i formeaza legaturi covalente: simple, duble ~i triple. D Atomii de carbon au capacitate a de a se lega unii cu a1tii ~i de a forma lanturi de atomi de carbon, numite catene. D Catenele de atomi de carbon sau catenele hidrocarbonate pot fi: saturate, nesaturate sau aromatice, precum ~i liniare, ramificate sau ciclice. D Intr-o catena, atomii de carbon pot fi: primari, secundari ter1;iarisau cuaternari. D Notiunea de structura chimica se refera la natura, numarul ~i felu/ln care sunt /egati atomii dintr-o mo/ecu/a. D Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgand urmatoarele etape: analiza elementala, deducerea formulei brute ~i apoi a formulei moleculare; modul in care atomii sunt aranjati in molecula este redat de formulele de structura. D Clasificarea compui/or organici se face in functie de grupele functionale pe care Ie contin In molecula. Din punct de vedere al compozitiei lor, compu~ii organici se impart In hidrocarburi ~i derivati functionali ai acestora.

1. cantitate de 2,1 9 de substanla organica A s-a supus analizei elementale, oblinandu-se 4,4 9 de CO2 ~i 0,9 9 de H20. Determina formulele procentuala, bruta ~i moleculara ale substantei necunoscute A, stiind ca substanta , , , A are masa molara egala cu 84 g/mol. Rezolvare: Calculeaza masele de: carbon din dioxidul de carbon si , hidrogen din apa, oblinute in urma analizei elementale. 44 9 CO2 ... .. 12 9 C 18 9 H20 2 9 H 4,4 9 CO2 .. .... . ... x 9 C 0,9 9 H20 y9H x = 1,2 9 C; Y = 0,1 9 H. Daca in urma analizei elementale s-au oblinut doar CO2 ~i H20 iar suma maselor de carbon ~i hidrogen nu este egala cu masa substanlei supusa analizei, diferenla se atribuie prin convenlie oxigenului existent in substanla analizata: 2,1 - ( 1,2 + 0,1 ) = 0,8 9 0. Calculeaza formula procentuala a substanlei A: 2,1 9 substanla 1,2 9 C 0,1 9 H 0,8 9 100 9 substanla a9 C b9 H c gO a = 57,14% C; b = 4,76% H; c=38,10%0. Pentru determinarea formulei brute: se imparte fiecare valoare procentuala oblinuta la masa atomica a elementului corespunzator ~i apoi se impart rezultatele la cel mai mic dintre ele. Aceste ultime rezultate sunt indicii formulei brute. 57,14 C: 12 = 4,76 C:H:O = 2:2:1 4,76 formula bruta a substantei H: 1 = 4,76 : 2,38; , A este: C2H20. 38,10 0: --=2,38

16

Formula moleculara a substanlei A este (C2H20)n' Determinarea valorii lui n se realizeaza folsind valoarea masei molare a substanlei A. M = 42 n; 42 n = 84; n = 2; A are formula moleculara C4H402 2. substanla organica necunoscuta are raportul masic C:H:N = 6:2:7 ~i masa molara egala cu 60. Determina formula molara a substanlei necunoscute. Rezolvare: Calculeaza masa fiecarui element organogen conlinut intr-un mol de substanta , necunoscuta: 15 9 substanla 69 C 29 H 79 N 60 9 substanla a9 C b9 H c9 N a = 24 9 C; b = 8 9 H; c = 28 9 N. Stabile~te numarul atomilor din fiecare element organogen continut intr-o molecula de substanta necunoscuta: 24' . 8 ' 28 """12 = 2 atoml C; -1- = 8 atomi H; = 2 atomi N.

14

Formula moleculara a substanlei este: C2HaN2.

EXERCITII 51 PROBLEME 1 1
" 1. Determina formulele brute ale substantelor care au rapoartele de masa: a) C:H:O = 18:3:8; b) C:H:N 18:5:14; c) C:H = 6:1. " 2. Prin arderea a 3,12 ~ 9 de substanta , organica avmd masa molara 104 g/mQ.Lse obtin 3,36 dm3 CO2 9i 3240~ t'i20. Determina formula I. Scrie cuvantul care completeaza tiile date: / cuvintele dintre paranteze corect fiecare dintre afirma-

1. Sinteza a fost prima sinteza organica. (ureei / metanului) 2. Elementele care intra in compozitia compu9ilor organici se numesc elemente ............ (organogene / organometalice) 3. Orice com pus organic contine in molecula lui obligatoriu (carbon / oxigen) 4. Clorul nu poate) participa la
0

moleculara a stJes1antei organice. 9tiind ca in structura substantei se gasesc numai legaturi simple, scrie 0 formula de structura posibila pentru aceasta substanta. 3. Prin arderea a 1,68 9 de hidrocarbura se obtin 2,688 dm3 CO2, 9tiind ca densitatea vaporilor sai fata de aer este 2,91 moleculara a hidrocarburii. determina formula

legatura n. (poate /

\ 4*. La analiza a 1,18 9 de substanta organica s-au obtinut: 1,344 dm3 CO2, 2,016 L H20 9i 224 cm3 N2 (toate volumele au fost masurate in conditii normale). Determina formula moleculara a substantei organice, 9tiind ca densitatea vaporilor sai fata de azot este 2,1. 5 * . substanta organica formata din C, H 9i CI cu masa molara 127 g/mol este supusa analizei. Din 1,27 9 de sUbstanta s-au obtinut 2,87 9 de AgCI 9i 1,76 9 de CO2, Determina formula moleculara

II. Precizeaza tipul catenei 9i natura atomilor de carbon din urmatoarele catene de atomi de carbon:

-CI -C=C-CI

)C-CI' I

-C-C-G-CI I I I -C-CI I

a substantei' si , , scrie 0 formula' de structura posibila 9tiind ca nu contine in molecula decat legaturi cr. ~ 6*. in urma descompunerii termice a 4,38 9 de substC!nta organica cu masa molara 146 g/mol se obtin 2,016 dm3 CO, 3,36 dm3 CO2 9i 4,86 9 H20. Determina formula moleculara a sUbstantei. 7*. in conditii normale 1 dm3 dintr-o hidrocarbura gazoasa c~ntare9te 2,5 g. in urma arderii a 0,2 moli din aceea9i hidrocarbura se degaja 35,2 9 CO2, Determina formula moleculara a hidrocarburii 9i scrie 0 formula de structura, 9tiind ca ea contine 0 legatura n. 8. Se da urmatoarea formula de structura a unei hidrocarburi: CH3
I

III. Determina formula moleculara a unei substante organice care are raportul de masa C:H:O = 6:1:8 9i masa molara 60 g/mol.

2 puncte
IV. Se ard 1,44 9 de sUbstanta organica (are densitatea vaporilor fata de aer egala cu 2,49). 9tiind ca se obtin 1,792 dm3 CO2 9i 1,44 9 de H20 se cere: . a) determina formulele procentuala, bruta 9i moleculara ale substantei organice supusa arderii. 3 x 1 punct = 3 puncte b) Scrie 0 formula de structura posibila pentru sUbstanta organica'determinata la punctul a), 9tiind ca atomul de oxigen participa la singura legatura n din molecula.

'

CHz CH3
I I

CH3-CHz-

CH -C-CHz-CH3
I

CH3 Precizeaza tipul catenei (saturata sau nesaturata) 9i tipul atomilor de carbon (primari, secundari, terliari saucuaternari).

Timp de lucru: 50 minute., 1 punct din oficiu.