Sunteți pe pagina 1din 14

Facultatea de tiine Economice si Administraie Public Suceava

Moneda Electronic

2010-2011 CUPRINS:
1

1.INTRODUCERE 1.1.Definiie 1.2.Utilizatori ai monedei electronice 1.3.Tipuri de monede 1.4.Efectuarea plilor 2.STUDIU DE CAZ:CARDUL(instrument de plata electronic). 2.1.Mic istoric 2.2.Definitie 2.3. Tipuri de carduri:- card de debit - card de credit 2.4.Folosirea cardurilor 2.5.Oferte 3.CONCLUZIE 4.BIBLIOGRAFIE.

MONEDA ELECTRONIC

INTRODUCERE: Moneda electronica este generat de revolutia electronica i informatic. Pe benzi si discuri magnetice s-au nregistrat numeroase active i pasive ale firmelor, s-au creat circuite pentru transferarea electronic de fonduri direct ntre banci i ntre acestea i clienii mai importani. Progresele deosebite realizate n informatic i comunicaii au permis apariia plilor electronice si a sistemelor de plai pe suport electronic. Noua tehnologie s-a folosit mai ntai n domeniul transferurilor interbancare de fonduri, apoi n tranzaciile comerului electronic i n sfera serviciilor prin pli pe baz de carduri, internet i alte sisteme tehnice de pli(videotex, multicash, telefonul mobil etc).Aceste sisteme tehnice au permis plata de la distan fr a mai fi necesar prezena la ghieul bncii. Din punct de vedere al sistemului de pli, schema piramidal i rolul bncii centrale rmn aceleai ns circuitele sistemului cunosc modificri importante n special n sectorul bancar.1 Banca Mondial consider c operaiunile financiare electronice reprezint utilizarea mijlocelor electronice n scopul schimbului de informaii, al transferului de simboluri sau reprezentri ale valorilor i a executarii de informaii ntr-un mediu comercial. DEFINIIE: Moneda electronic reprezint sumele nscrise pe suporturi electronice - aa cum sunt cardurile sau cartelele telefonice prepltite. Emitenii nu vor putea s nceap activitatea nainte de obinerea licenei de la BNR. Instituiile vor raporta lunar date privind activitatea i adecvarea fondurilor proprii n funcie de volumul monedei electronice emise ctre Direcia Supraveghere din BNR. Banca Naional va reglementa nfiinarea i funcionarea instituiilor emitente de moned electronic, iar companiile interesate s desfoare astfel de activiti vor prezenta un plan de afaceri pe trei ani pentru a obine licena, potrivit unui proiect de regulament prezentat pe site-ul BNR. 2 In Romnia, instrumentele de plat de tip moned electronic sunt reglementate prin Regulamentul BNR nr. 6/ 2006 privind emiterea i utilizarea
1 2

Vasilache D., Plai electronice, o introducere, Editura Rosetti, Bucureti, 2004

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-pregateste-reglementari-noi-pentruemitentii-de-moneda-electronica-8042616

instrumentelor de plat electronic i relaiile dintre participanii la tranzaciile cu aceste intrumente. Cine poate emite moneda electronic? Instrumentele de plat de tip moned electronic pot fi emise numai de instituii de credit sau de instituii financiare nebancare care au notificat Bncii Naionale a Romniei intenia de a efectua asemenea operaiuni. Instrumentele de plat electronic acceptate numai de emitent i care pot fi utilizate numai pentru plata bunurilor sau serviciilor emitentului nu sunt considerate instrumente de plat de tip moned electronic. Limite: - Valoarea maxim a sumei n moned electronic ce poate fi stocat, valabilitatea etc. sunt stabilite prin contract. Care Ar putea sunt exista mai posibilii muli utilizatori posibili i ai monedei ai monedei electronice? electronice: monede. utilizatori

- Oameni care prefer s utilizeze un simplu card, dect s poarte un portofel plin cu bancnote - Oameni care nu au acces la un cont bancar sau la un card de credit. - Oameni care se simt mai n siguran atunci cnd utilizeaz moneda electronic n cadrul tranzaciilor pe Internet, dect atunci cnd folosesc cardul de debit sau de credit. TIPURI DE MONEDE: Moneda electronic identificabil Conine informaii despre persoana care a retras iniial banii din banc. La fel ca i n cazul crilor de credit, moneda electronic identificabil permite urmrirea traseului acesteia n fluxul economic. Moneda electronic anonim Funcioneaz n acelai mod ca i numerarul. Dup ce moneda electronic anonim este retras dintr-un cont, poate fi pus n circuit fr a lsa vreo urm. Moneda electronic offline/online. Exist dou varieti din fiecare tip de moned electronic.Online nseamn c trebuie s interacionezi cu o banc (printrun modem sau o reea) pentru a realiza o tranzacie cu o ter parte. Offline nseamn c poi face o tranzacie fr a fi nevoie de intervenia unei bnci. Moneda electronic anonim offline (adevratul numerar electronic) reprezint cea mai complex form de moned electronic. 4

Plile electronice se pot efectua n urmtoarele forme: plata nainte de tranzacieun sistem de acest gen funcioneaza n cazul avansurilor care se acord pentru realizarea unor comenzi sau transferul banilor digitali pe un disc sau smart card din care se pot face pli la momentul convenit; plata concomitent cu tranzacianecesit accesul direct la baza de date a bncii i a ofertantului de plat electronic. plata dup tranzaciecea mai frecvent form de plat i n care se folosete cardul de credit. Indiferent de modul de plat, momentul plii este considerat numai atunci cnd banii sunt nregistrai n evidena bncii beneficiarului de fonduri.3

STUDIU DE CAZ: CARDUL


3

C.Nstase, M.Popescu, C.Boghean, A.L.Scutariu Banii n economia de pia, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2009

MIC ISTORIC: Desi cardurile au inceput sa fie folosite in tarile vest-europene in anii 60 abia dupa anii 80 s-a extins utilizarea lor, iar numarul destinatorilor de astfel de instrumente a crescut semnificativ.In tara nostra sunt utilizate internationale cat si carduri nationale. In martie 1994 a fost creata societatea Romcard pentru procesarea si autorizarea tranzactiilor pe baza de carduri cu utilizare internationala, in sistem VISA International, Mastercard si Eurocard. Bancile romanesti care s-au asociat in acest scop au fost : Banca Comerciala Romana, Bancorex, Banca Agricola actual Raiffeisen Bank, Banca Ion Tiriac si Banca Romana pentru Dezvoltare . Tot in anii 80 au fost introduse pe piata debit cardurile (carti de debit). DEFINIIE: Cardul este o cartel din material plastic de formatul unei cri de vizit, avnd imprimante emblema emitentului, n general, o banc dar i o serie de date pentru identificarea titularului, client al bncii respective.4Cardul permite, prin intermediul unor dispozitive electronice, accesul titularului la contul su bancar, precum i efectuarea rapid de pli(card de debit) sau obinerea unor mprumuturi pe termen scurt(card de credit). Cardul poate cuprinde urmtoarele meniuni 5:denumirea i sigla emitentului/bncii, holograma tridimensional care reflect autenticitatea, numrul cardului, numele posesorului autorizat, durata de valabilitate, semntura trgtorului, sfera de aplicabilitate etc. Alaturi de banci, pe piata cardurilor s-au impus, in calitate de emitenti de carduri si institutii non-bancare, cum sunt: VISA INTERNATIONAL, Mastercard, Eurocard, American Express, Diners CLUB. Bazate pe acelesi principii de operare a cardurilor, marile companii emitente de carduri le dau denumiri promotionale si atractive prin serviciile oferite diferitelor categorii de clienti. De exemplu exista cinci tipuri de carduri VISA : o o o o
4 5

atat carduri

Classic card accesibil oricarui tip de solicitant; Business card- adresat persoanelor care calatoresc in interes de serviciu; Gold card pentru persoane cu venituri importante; Electron card accessibil persoanelor cu venituri mici;

I.Popa-Tehnica operaiunilor de comer exterior, Editura Economic, Bucureti, 2008, pp. 233-235

M.Gh.Voinea- Mecanisme i tehnici valutare i financiare internaionale, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003, p. 65

numerarului.

Plus card utilizabile numai la automatele bancare de distribuire a

Cardul efectueaza urmtoarele operaiuni: a) retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice in cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum distribuitoarele de numerar si ATM, de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau de la sediul unei institutii, obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica; b) plata bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si plata obligatiilor catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe, amenzi, penalitati etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice; c) transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si executate de institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica. Din punct de vedere al circulatiei, se disting: carduri internationale, a caror circulatie si utilizare depasesc granitele tarii unde este amplasata compania emitenta, sunt emise in valute convertibile si acceptate pe plan mondial, pe baza lor putandu-se efectua plati in orice moneda, indiferent de valuta in care este exprimat contul detinatorului. carduri nationale, care sunt exprimate in moneda nationala a tarii unde se afla amplasata banca sau compania emitenta, ele putand fi utilizate ca instrumente de plata numai in tara respectiva. Tipuri de carduri: in functie de moneda, cardurile de pe piata romaneasca pot fi in lei sau in valuta (EUR sau USD) ; in funtie de destinatar sunt carduri pentru persoane fizice sau pentru persoane juridice ; in funtie de modalitatea de funtionare pot fi : -carduri de debit -carduri de credit Cardul de debit-permite titularului de card s efecteze o decontare de ctre comerciant, n urma achiziionrii de mrfuri i sevicii; n variaia tradiional documentele semnate de titular circul prin sistemul bancar, n aceast formul, timpul de decontare este ceva mai lung. 7

Cardul de credit-d deintorului su dreptul de a obine de la banca emitent un credit, n suma necesar efecturii unor anumite pli; beneficiarul plii va primi contravaloarea bneasc a tuturor facturilor sale printr-o reglementare periodic, de regul lunar, cu banca emitent(off line).6 Cardurile sub forma de credit card (carti de credit) au aparut pentru prima oara in Statele Unite ale Americii, iar intentia a fost de a oferii clientilor un instrument de plata cu circulatie la nivel national care sa permita depasirea restrictiilor in acest domeniu impuse de Legea Bancara Federala a SUA. Cardul de numerar-este cardul utilizabil doar la ATM sau la distribuitoare de numerar pentru retragere de numerar. Cardul de garantare a cecurilor-este cardul emis ca parte a unui sistem de garantare care, la prezentare alaturi de un cec completat si semnat de catre detinatorul cardului, garanteaza ca orice cec emis pana la incidenta valorii de garantare a cardului va fi onorat de banca emitenta a cecului. Cardul specific unei companii sau cardul de comerciant-este cardul emis de un comerciant clientului sau ori de un grup de comercianti clientilor lor, pentru a permite sau a facilita plati in vederea achizitionarii de bunuri sau servicii exclusiv de la comerciantii emitenti sau de la cei care accepta cardul pe baza de contract, fara a acorda accesul la un cont bancar. Cardul hibrid (dual card)-este cardul care contine atat banda magnetica, cat si microprocesor si care permite efectuarea unor operatiuni combinate, specifice fiecarui tip de card. Cardul co-branded-este cardul emis de o banca impreuna cu o entitate care, de regula, are ca obiect principal de activitate comertul sau prestarile de servicii. Chip-cardul sau smart-cardul-este cardul ce ofera posibilitatea procesarii si/sau stocarii unitatilor valorice prin intermediul unui microprocesor integrat (chip). Spre deosebire de cardul clasic cu banda magnetica, pe smart-card se pot stoca efectiv fonduri transferate dintr-un cont bancar sau dintr-un alt smart-card (operatiune card to card), precum si informatii referitoare la soldul disponibil, plata efectuata cu acest tip de card putandu-se realiza instantaneu. 7 Cum s-i alegi cardul de salariu?8
6 7 8

I.Popa-Tehnica operaiunilor de comer exterior, Editura Economic, Bucureti, 2008, pp. 233-235 http://www.legi-internet.ro/regbnr.htm http://www.ziarulnational.com/stiri/Utile/1286987687-Cum-s-i-alegi-cardul-de-salariu

Plata pe card a pensiilor i a salariilor deja a devenit o mod n Romnia. Problema e cum i ce s alegi atunci cnd vine vorba s-i ridici veniturile de la banc. Pentru c avem o grmad de bnci, iar oferta ridicrii salariului de la bancomat este pe msur. Aadar, de ce trebuie s inem cont atunci cnd suntem forai sau ne hotrm s primim pensia sau salariul pe un card bancar? n primul rnd trebuie s te orientezi spre bnci care au taxe i comisioane ct mai mici, care, dac este posibil, s tind spre zero. De exemplu, la Banca Transilvania nu ai comisioane pentru retragerea de numerar de la bancomat, dar curiozitatea de a vedea ci bani ai n cont te cost un comision de 0,3% din depozit. i Credit Europe Bank are taxa de emitere i comision de retragere de la bancomat zero, n caz c te hotrti s-i ridici salariul de la aceast banc. Dar atenie! Dac firma la care lucrezi efectueaz operaiuni financiare cu o alt banc, s-ar putea s-i ntrzie salariul o zi sau dou. Aa c taxarea zero nu e ntotdeauna o soluie. Nici CEC Bank nu te taxeaz pentru deschiderea contului de card, ns percepe un comision lunar de 2 lei pentru administrare. Aici, emiterea cardului nu te cost, la fel cum nu plteti nici pentru retragerea banilor de la bancomatele bncii. La BRD administrarea contului de card te cost anual ntre 7 i 14 lei, iar retragerea de numerar de la bancomate te cost 0,2%. La ce s fii mai atent cu cardul Bancomate: Ca s scapi de comisioanele interbancare e bine s te orientezi ctre o banc cu o reea mare de bancomate pe ntreg teritoriul rii. Dobnzi: Vneaz dobnzile acordate de bnci pentru cardul de salariu. Acestea pot fi de la 0,1% pn la peste 5% pe an.9

Romnii au carduri dar nu prea le folosesc Aproximativ 85% dintre romnii din mediul urban au un card bancar, dar numai 32% dintre posesori l utilizeaz pentru pli cel puin o dat pe sptmn, n timp ce 16% dintre acetia pltesc cu cardul la intervale mai mari de trei luni, potrivit unui studiu comandat de APERO. Astfel, 10% dintre romnii posesori de
9

http://www.ziarulnational.com/stiri/Utile/1286987687-Cum-s-i-alegi-cardul-de-salariu

carduri utilizeaz acest instrument pentru a plti de dou trei ori pe sptmn, n timp ce 22% o dat pe sptmn. Totodat, 24% dintre posesori pltesc cu cardul de dou trei ori pe lun, 20% o dat pe lun, iar 8% o dat la dou trei luni. Frecvena mai ridicat pentru plata cu cardul este corelat mai degrab cu venitul mai mare pe membru de gospodrie, peste 900 de lei, i, de asemenea, cu un grad mai mare de deschidere fa de produse i servicii noi n general, a declarat preedintele Asociaiei de Pli Electronice din Romnia (APERO), Adrian Apolzan. Studiul, realizat n perioada martie aprilie 2010, s-a desfurat exclusiv n mediul urban, n dou etape n cadrul crora s-a discutat cu peste 1.200 de persoane, cu vrste cuprinse ntre 18 i 55 de ani.10 Cardurile BCR vor putea fi folosite in R. Moldova, fara alte comisioane Cardurile de debit BCR vor putea fi folosite pentru retragerea de numerar si la bancomatele BCR din Republica Moldova, fara comisioane suplimentare. Singura taxa platita este cea valabila in prezent la retragerea de numerar de la orice bancomat BCR adica 0,2% din suma retrasa, minim 0,2 lei, potrivit unui comunicat "Clientii BCR incep sa se bucure de avantajul de a fi client Erste Grup. In momentul de fata sunt circa 6.000 de ATM-uri in 9 tari - Austria, Croatia, Cehia, Ungaria, Serbia, Slovacia, Ucraina si Republica Moldova - de la care posesorii de carduri BCR pot retrage numerar fara sa mai plateasca alte comisoane interbancare si internationale. Acest serviciu este valabil pentru toate cardurile de debit BCR atasate unui cont curent in lei", a declarat Igor Zganjer, director executiv al Directiei Carduri din cadrul BCR. Totodata, toate cardurile de debit emise de BCR Chisinau au comision unic pentru retragerea de numerar prin ATM-urile Grupului Erste, similar cazului in care ar fi utilizat ATM-uri. BCR, membra a Grupului Erste, este cea mai importanta institutie bancara din Romania gestionand active de peste 16.4 miliarde de euro.11 Oferte de carduri:
10

ATM-ul

unei

alte

banci

din

Moldova.

BCR Chisinau are un portofoliu de peste 3.000 de carduri active si o retea de 34 de

http://www.ziarulnational.com/stiri/Economie/1274282255-Rom-nii-au-carduri-dar-nu-prea-lefolosesc
11

http://www.ziare.com/bcr/stiri-bcr/cardurile-bcr-vor-putea-fi-folosite-in-r-moldova-fara-altecomisioane-1024511

10

O asemenea ofert are Millennium Bank. Astfel, pentru depozitele constituite prin internet Banking, indiferent c este vorba de lei sau euro, banca acord un plus de 0,25 puncte procentuale, la toate termenele. Totodat, plile interbancare mai mici de 200 de lei se fac fr comision, potrivit informaiilor de pe site-ul instituiei bancare. i Raiffeisen Bank are dobnzi prefereniale pentru depozitele deschise prin internet Banking. Produsul este destinat studenilor care i fac un card de debit Studentocard, care n acelai timp le asigur gratuit i accesul la internet Banking. Tinerii posesori ai cardului pot s-i fac un cont de economii cu dobnd de pn la 5,5% n lei sau 2,25% n euro, fr nicio tax de deschidere sau nchidere a contului i fr niciun comision de administrare lunar. Ei pot retrage sau depune bani n cont fr ca dobnda s fie afectat. O dobnd mai bun primesc i clienii BCR la depozitele deschise prin Click 24 Banking i Alo 24 Banking. Mai exact, este vorba despre depozitul Succes BCR, iar bonusul este de 0,25% pe an, care se adaug la dobnda fix de 7% pe an pentru lei i 3,5% pe an pentru euro, la depozitele la termen de trei luni nou deschise. Potrivit informaiilor publicate pe site-ul bncii, oferta este valabil n perioada 25.02 - 15.04.2011 i numai pn la prima dat de scaden a depozitului. Pn la sfritul acestei luni(martie), Emporiki Bank acord un plus de 0,5% la dobnd n cazul depozitelor n lei deschise prin internet Banking. n aceste condiii, dobnda maxim este de 7,75% pe an. Pentru economiile n euro i dolari, banca acord 0,1 puncte procentuale n plus pentru depozitele fcute astfel, pn la 3,35% pe an la euro, respectiv 2,6% pe an la dolari. Sunt doar cteva oferte de pe pia, promovate de bnci n aceast perioad. Nu toate instituiile bancare au ns bonusuri pentru depozitele deschise prin internet Banking, ns majoritatea permit achiziionarea unui asemenea produs.12 Plati electronice prin telefonul mobil, din 2012 O nou tehnologie, care va permite efectuarea de pli electronice prin intermediul telefoanelor mobile, ar putea fi disponibil publicului larg n jurul anului 2012, cnd unul din cinci aparate va fi prevzut cu acest sistem.

12

http://www.gandul.info/financiar/ce-poti-face-cu-cardul-daca-ai-internet-banking-deschizi-depozitecu-o-dobanda-mai-mare-8064149

11

Utilizatorii vor putea folosi telefonul ca pe un portofel electronic sau ca un card de acces prin simpla plasare a acestuia n dreptul unui cititor mobil sau, n unele cazuri, prin introducerea unui cod PIN n aparat, sistem similar celui prin care populaia din Tokyo i Londra acceseaz mijloacele publice de transport.13

CONCLUZII: Progresele deosebite realizate in domeniile informaticii si telecomunicatiilor au revolutionat societatea si au schimbat radical relatiile banca client si chiar conceptul despre banca. Noile tehnologii au devenit atat un catalizator al marilor schimbari de care beneficiaza consumatorii de servicii bancare, cat si un suport pentru banci care
13

http://www.businessmagazin.ro/articolul-zilei/mediafax/plati-electronice-prin-telefonul-mobil-din2012-2637547

12

incearca sa raspunda noilor cerinte. Aparitia banilor electronici a reprezentat un pas decisiv in perfectionarea sistemelor de plati care a adus importante avantaje clientilor bancari prin facilitatile create de transmitere rapida a fondurilor si reducere substantiala a costurilor tranzactiilor, precum si autoritatilor monetare prin posibilitatile de reglare si supraveghere a sistemului monetar si in special al celui bancar. Revolutia digitala a avut drept rezultat faptul ca orice informatie poate fi redusa in prelucrare la un flux, iar plata banii informatie in general - devine doar o forma de informatie digitala. De aceea, trecerea la sistemele electronice de plati si informatizarea completa a procesului de transmitere a drepturilor de proprietate asupra informatieibani a fost un fenomen natural in evolutia sistemului financiar bancar.

BIBLIOGRAFIE: - Vasilache D., Plai electronice, o introducere, Editura Rosetti, Bucureti, 2004; - C.Nstase, M.Popescu, C.Boghean, A.L.Scutariu Banii n economia de pia, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2009; 13

- I.Popa-Tehnica operaiunilor de comer exterior, Editura Economic, Bucureti, 2008, pp. 233-235; -M.Gh.Voinea- Mecanisme i tehnici valutare i financiare internaionale, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003, p. 65. Linckuri utile: --http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-pregateste-reglementari-noi-pentruemitentii-de-moneda-electronica-8042616 --http://www.legi-internet.ro/regbnr.htm --http://www.ziarulnational.com/stiri/Utile/1286987687-Cum-s-i-alegi-cardulde-salariu --http://www.ziarulnational.com/stiri/Economie/1274282255-Rom-nii-aucarduri-dar-nu-prea-le-folosesc --http://www.ziare.com/bcr/stiri-bcr/cardurile-bcr-vor-putea-fi-folosite-in-rmoldova-fara-alte-comisioane-1024511 --http://www.gandul.info/financiar/ce-poti-face-cu-cardul-daca-ai-internetbanking-deschizi-depozite-cu-o-dobanda-mai-mare-8064149 --http://www.businessmagazin.ro/articolul-zilei/mediafax/plati-electroniceprin-telefonul-mobil-din-2012-2637547

14

S-ar putea să vă placă și