Sunteți pe pagina 1din 11

Studiul posibilitatilor de imbunatatire a modului de consum al cafelei

Capitolul I Caracterizarea lantului de furnizare a produsului I.1 Caracterizarea produsului


Istoria cafelei Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime. Prima referinta la cafea, din surse

inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate.

Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda. Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice. O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta. Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acestei bauturi. Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de Kaffa. De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut.

Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa. Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India. Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa. Asemanarile fonetice dintre cuvantul cafea si echivalentii sai europeni ( in italiana caffe, in franceza caff si kaffee in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din Kaffa, provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul quahwek, care inseamna stimulant. Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.

Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui. CAFEAUA CUCERESTE LUMEA Prima butura ce contine cafea, era vinul facut din boabe de cafea, apa si miere. De altfel, cuvntul cafea si are originea n vechiul cuvnt arab Qahvah, cu sensul de vin. Multe scrieri considera cafeaua originara din regiunea Kaffa Etiopia. De aici, a fost raspndita de catre arabi n Yemen si cultivata. Prima cafea purta numele portului arab la Marea Rosie, Al Mukkan (Mocca). Devine faimoasa datorita faptului ca era singurul loc din lume unde se gasea. Odata cu deschiderea canalului Suez, portul principal pentru peninsula Araba devine Aden. De aici pleaca spre toate zarile.

Turcii au introdus cafeaua n 1453 la Constantinopol, dar primul magazin s-a deschis abia n 1475, numit Kiva Han. n Europa, cafeaua patrunde la 1500 prin porturile Alexandria si Smyrna. Olandezii ncep cultivarea cafelei n coloniile Batavia si Java, francezii n Martinica si Antile, englezii, spaniolii si portughezii n Asia si America.

n 1727 cafeaua ajunge n Brazilia unde ncepe sa fie cultivata pe suprafete din ce n ce mai mari. Devine n scurt timp una dintre resursele economice principale ale tarii. La 1773 cafeaua este proclamata bautura nationala a Statelor Unite ale Americii. n 1822, n Franta, este construit primul aparat pentru cafea expresso. Hills Bros, la 1900 ncepe ambalarea n vid, chimistul Satori Kato obtine prima cafea solubila. 1.3 TIPURI DE CAFEA Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva n scopuri industriale urmatoarele tipuri de cafea : cafeaua Arabica; cafeaua Robusta; cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype. CAFEAUA ARABICA este originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai

apreciata si mai raspndita specie de cafea. Se cultiva mai ales n America Latina, dar si n Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verde - albastruie. Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate n minerale si o dect alte specii. Cafeaua cu tarie medie este obtinuta n exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, ntruct varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata. CAFEAUA ROBUSTA este originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult temperatura de aproximativ

20 grade C si creste la o altitudine de peste 600 metrii. Aceasta aroma si gustul mult mai rafinate

mai rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens n Africa, India si Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori. Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu - galbuie. Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata dect arabica si este foarte apreciata n gama de cafea solubila.

CAFEAUA LIBERICA este originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere

rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv n cmpiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa ntre 20-25 grade C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra. CAFEAUA MARAGOGYPE este un hibrid rezultat prin ncrucisarea speciilor de

arabica si liberica, exceptnd dimensiunile boabelor, el a pastrat caracteristicile speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de mprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o atitudine variind ntre 600 si 1000 m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, n ciuda preferintei unor consumatori.

I.2 Caracterizarea lantului de furnizare Etapele ciclului de viata Unitatea funcional a fost definit ca 1 kg de cafea ambalata livrata consumatorului final. Graniele sistemului au fost definite pentru a include toate msurile ciclului de via de la cultivarea cafelei pana la distributia acesteia pentru consumatori, consumul i eliminarea. Ciclul de viata al cafelei 1)Cultivarea: Semintele se pun sa germineze in rasadnite corespunzatoare, dupa 6 - 8 saptamani incep sa rasara din pamant tulpini, care curand incep sa produca frunze. Dupa un an, atunci cand plantele au inaltimea de 30 - 50 centimetri, ele se transplanteaza pe plantatii permanente. Dupa ce infloresc prima data (al doilea an pentru specia Robusta si al treilea an pentru specia Arabica), plantele incep sa dea roade, primele recolte obtinandu-se dupa al patrulea sau chiar al cincilea an de la plantare . Anual se obtine o productie de aproximativ 700 - 800 g de cafea pentru fiecare arbore, timp de 15 pana la 20 de ani.

2)Procesarea: Pentru a pregati boabelor de cafea verzi pentru piata, ele trebuie sa fie eliminate din interiorul fructelor, care au fost culese de pe arbustii de cafea. Exista doua metode de a scoate cele doua straturi tari si moi exterioare: umeda si uscata. In ambele metode, semintele sunt strecurate prin ochiuri de diferite grade de finite si apoi clasate si sortate dupa marime. Metoda "Umeda" Aceasta metoda este considerata a produce boabe de o calitate mai buna. Aceasta este utilzata pentru boabele de cafea selectate manual si de o calitate inalta; Cu aceasta metoda, boabele de cafea trebuie sa fie extrase din fructele proaspat recoltate in termen de 24 de ore. Fructele sunt curatate de coji si pulpele sunt eliminate, iar apoi semintele sunt adancite in rezervoarele de fermentare, spalate si, in final uscate;

Etapa de fermentare este este cea ce da o aroma superioara boabelor de cafea; Uneori, cafele preparate din boabele ce au trecut prin aceasta metoda sunt denumite cafele spalate, ca urmare a inmuierii benefice a boabelor de cafea. Metoda "Uscata" Aceasta procedura este uneori mentionata ca o metoda naturala; Fructele culese sunt raspandite in straturi subtiri si uscate la soare sau in uscatoare incalzite; Uneori, sunt gramadite impreuna in primul rand, pentru o scurta perioada de fermentatie. Odata ce fructele sunt uscate, pulpa este apoi separata de seminta de cafea de catre un decorticator mechanic. 3)Ambalarea:Sunt folosite diferite tipuri de ambalaje :cutii de aluminiu,hartie,cutii de aluminiu si flacoane din sticla care trebuie sa fie inchise ermetic.

4)Transportul i depozitarea: produsele vor fi transportate nmijloace de transport curate i dezinfectate, iar depozitarea se va face nncperi curate, uscate i fr mirosuri strine, la o temperatur maximde 18 grade C i o umiditate relativ a aerului de 75%. 5)Consumul: Consumatorii cei mai importani sunt: SUA, Germania, Frana, Japonia i Italia. Finlandezii consum anual 12,2 kilograme de cafea de persoan, danezii 9,4 kilograme, norvegienii 9,3 kilograme, suedezii 8,3 kilograme, germanii 7,4 kilograme italienii 5,6 kilograme, francezii 5 kilograme iar brazilienii 4,7 kilograme. n Romnia, consumul de cafea este de circa 2 kg pe cap de locuitor n fiecare an, ceva mai puin dect media european de 3 kg pe cap de locuitor.

Etapele fluxului tehnologic

Fructele de cafea si boabele trec prin diferite operatii pana rezulta familiar cafea prajita. Culegere si sortare Initial fructele sunt culese, in general de mana si sunt sortate in functie de cat sunt de coapte si culoarea pe care au dobandit-o.Pulpa este indepartata. Fermentarea Boabele sunt fermentate pentru a se indeparta stratul mucilaginous ramas in urma separarii de pulpa.

Spalarea Dupa fermentare se spala cu cantitati mari de apa curate pentru indepartarea reziduurilor de fermentare. Uscare si sortare In urma spalarii rezulta anumite cantitati de ape reziduale.Boabele se usuca si se sorteaza din nou. Prajirea Urmatoarea etapa este prajirea boabelor verzi de cafea.Cafeaua se prajeste intotdeauna inainte de consum.Prajirea influenteaza gustul cafelei datorita schimbarilor atat fizice cat si chimice care se produc.Boabele isi pierd din umiditate si densitatea lor se schimba, densitatea influenteaza intensitatea aromei.In general, prajirea incepe cand boabele ajung la o temperature de peste 200 grade Celsius, insa deoarece boabe;e difera din punct de vedere al densitatii si umiditatii aceasta temperature poate varia.In timpul prajirii boabele isi schimba culoarea in maro(diferite nuante).Culoarea cafelei poate fi de o intensitate slaba, medie sau mare.O metoda precisa de apreciere a intensitatii culorii consta in supunerea la o sursa de lumina apropiata de spectrul infrarosu si masurarea luminii reflectate de boabe, process denimit spectroscopie. Procesul de prajire se face diferit pentru diferite sorturi de cafele pentru a obtine aromele unice specific fiecarei plantatii. Exememplu : Cafeaua din Africa de Est timp de prajire 3 minute Cafeaua din Santos Brazilia timp de prajire 2 minute

Dupa prajire se realizeaza racirea (curent cu aer rece) Inainte de macinare boabele sunt pastrate 8 ore pentru a atinge o umiditate uniforma.

Decafeinizare

Uneori printer operatii se numera si decafeinizarea care se poate face prin mai multe metode dar de obicei se executa prin imersarea boabelor in apa fierbinte sau cu ajutorul aburilor, apoi se foloseste un solvent pentru a dizolva uleiurile care contin cafeina.Cafeina astfel extrasa se vinde , adesea, companiilor farmaceutice. Depozitare Odata prajire boabele trebuie depozitate astfel incat sa isi mentina aroma proaspata.Aerul, umiditatea , caldura si lumina sunt factorii de mediu cu importanta mare in mentinerea aromei. Macinare Pentru a se putea consuma, cafeaua trebuie macinata .Macinarea se poate face in fabrica, in unitatile care se comercializeaza sau acasa.Macinarea se face prin actiunea unor lame la viteze mari sau prin zdrobire.

S-ar putea să vă placă și