VASILE SURD ION BOLD

VASILE ZOTIC CARMEN CHIRA

AMENA1AREA TERITORIULUI
SI
INFRASTRUCTURI TEHNICE









Presa Universitar Clujean

2005
Coperta si tehnoredactarea computerizat: Vasile Zotic







2005 Vasile Surd
Ion Bold
Vasile Zotic
Carmen Chira
Toate drepturile rezervate. Reproducerea integralsau parial a textului, tabelelor si
Iigurilor, prin orice mijloace, Ir acordul autorilor este interzis




















Universitatea ,Babes-Bolyai
Presa Universitar Clujean
Director: Horia Cosma
Str. Gh. Bilascu, nr. 24
Cluj-Napoca
ROMNIA
Tel.: 40 0264 405352
Fax: 40 0264 591906
E-mail: presauniversitaraemail.ro




I.S.B.N: 973-610-396-X
CUPRINS

PREFA

1. ORGANIZAREA SPAIULUI GEOGRAFIC. CARACTERE GENERALE...................................1
1.1. Organizarea natural a spaiului geograIic..............................................................................................1
1.2. Organizarea antropic a spaiului geograIic............................................................................................4
1.3. Supraestimarea progresului tehnologic..................................................................................................5

2. ORGANIZARE, AMENA1ARE, TERITORIU, TEREN, SPAIU GEOGRAFIC..........................8
2.1. DeIiniii...................................................................................................................................................8
2.2. Principii generale ale amenaMrii teritoriului..........................................................................................11
2.3. Nivele de abordare ................................................................................................................................13
2.4. Cadastrul si organizarea teritoriului, o interrelaie continu n cunoasterea si gospodrirea
resurselor Iunciare..................................................................................................................................16
2.4.1. Criteriile de mprire a terenurilor dup destinaii. Prevederi generale.............................................18
2.4.2. Criteriile de clasiIicare si identiIicare a categoriilor de Iolosin ale terenurilor si a
construciilor prin activitatea de cadastru general...............................................................................18

3. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA AGRICOL A TERITORIULUI........................................24
3.1. Categorii de Iolosin a terenului...........................................................................................................27
3.2. Amplasarea si dimensionarea categoriilor de Iolosin..........................................................................30
3.3. Bonitarea terenului agricol.....................................................................................................................35
3.4. Zonarea agricol a teritoriului................................................................................................................41
3.5. Organizarea terenului arabil..................................................................................................................43
3.5.1. Asolamentul........................................................................................................................................44
3.5.1.1. Principalele tipuri de asolamente.....................................................................................................44
3.5.1.2 Numrul asolamentelor.....................................................................................................................45
3.5.1.3. Amplasarea masivelor de asolamente..............................................................................................48
3.5.1.4. Organizarea terenului asolamentelor...............................................................................................49
3.5.1.4.1. Dimensionarea si amplasarea solelor si a parcelelor....................................................................50
3.5.1.4.1.1. Dimensiunile laturilor si Iorma solelor......................................................................................51
3.5.1.4.1.2. Factorii determinani n dimensionarea optim a solelor si parcelelor......................................51
3.5.1.4.1.2.1. Timpul n gol...........................................................................................................................51
3.5.1.4.1.2.2. Determinarea pagubelor produse prin distrugerea plantelor prsitoare n zona de
ntoarcere a agregatelor de prsit............................................................................................54
3.5.1.4.1.2.3. Cheltuielile de transport a produciei din parcel...................................................................55
3.5.1.4.2. Amplasarea solelor n Iuncie de relieI.........................................................................................57
3.5.1.4.2.1. Msuri si lucrri de prevenire si combaterea eroziunii..............................................................58
3.5.1.4.3. Amplasarea solelor n raport de tipul de sol.................................................................................60
3.5.1.4.4. Amplasarea solelor Ia de sat, centrele de producie si Iorma perimetrului................................60
3.5.1.4.5. Amplasarea solelor Ia de limitele obligate.................................................................................61
3.5.1.4.6. Egalitatea solelor...........................................................................................................................61
3.5.1.5. Particulariti ale organizrii terenului arabil n corelare cu lucrrile de hidroamelioraii..............65
3.5.1.5.1. Proiectarea lucrrilor de hidroamelioraii n corelare cu organizarea teritoriului.........................67
3.5.1.5.2. Particulariti ale organizrii teritoriului n corelare cu lucrrile de irigaii..................................71
3.5.1.5.3. Particulariti ale organizrii teritoriului n corelare cu lucrrile de desecare si drenaM................72
3.6. Organizarea terenului cu plantaii viticole, pomicole si de hamei..........................................................74
3.6.1. Organizarea teritoriului destinat plantaiilor viticole...........................................................................74
3.6.1.1. Organizarea terenului cu pante peste 5 destinat plantaiilor viticole............................................74
3.6.1.1.1. Dimensionarea unitilor teritoriale si de lucru..............................................................................74
3.6.1.1.1.1. Dimensionarea parcelelor............................................................................................................75
3.6.1.1.1.2. Dimensionarea tarlalelor.............................................................................................................76
3.6.1.1.2. Amplasarea unitilor teritoriale si de lucru...................................................................................79
3.6.1.1.3. Stabilirea si amplasarea reelei de circulaie..................................................................................80
3.6.1.2. Organizarea terenului cu pant pn la 5 destinat plantaiilor viticole.........................................83
3.6.1.2.1. Stabilirea Iormei, dimensionarea si amplasarea tarlalelor si a parcelelor......................................83
3.6.1.2.2. Stabilirea si amplasarea reelei de circulaie..................................................................................85
3.6.1.3. AmenaMarea terenului........................................................................................................................85
3.6.1.3.1. Tipuri de terase..............................................................................................................................85
3.6.1.3.2. Executarea lucrrilor de terasare...................................................................................................85
3.6.1.3.3. Limea teraselor...........................................................................................................................86
3.6.2. Organizarea terenului destinat plantaiilor pomicole..........................................................................87
3.6.2.1. Organizarea terenului cu pante peste 5 destinat plantaiilor pomicole........................................87
3.6.2.1.1. Stabilirea Iormei si dimensionarea unitilor teritoriale si de lucru..............................................88
3.6.2.1.1.1. Dimensionarea parcelelor si tarlalelor n plantaiile de mr si pr............................................88
3.6.2.1.1.2. Dimensionarea parcelelor si tarlalelor n plantaiile de prun.....................................................90
3.6.2.1.2. Stabilirea si amplasarea reelei de circulaie.................................................................................93
3.6.2.2. Organizarea terenurilor cu pante pn la 5 destinate plantaiilor de pomi..................................93
3.6.2.2.1. Stabilirea Iormei si mrimiii tarlalelor pomicole..........................................................................94
3.6.2.2.2. Amplasarea tarlalelor si parcelelor pomicole................................................................................94
3.6.2.2.3. Stabilirea si amplasarea reelei de circulaie.................................................................................95
3.6.2.2.4. Amplasarea zonelor de ntoarcere si de umbrire...........................................................................95
3.6.3. Organizarea si amenaMarea terenului destinat plantaiilor de hamei....................................................96
3.7. Organizarea terenului paMistilor..............................................................................................................97
3.7.1. Dimensionarea unitilor teritoriale de exploatare a paMistilor............................................................98
3.7.1.1. Criterii si tehnici de amplasare si dimensionare a unitilor teritoriale de exploatare.....................98
3.7.1.2. Organizarea n spaiu a unitilor teritoriale de exploatare a paMistilor............................................99
3.7.1.3. Organizarea n timp a unitilor teritoriale de exploatare a paMistilor.............................................101
3.7.1.3.1. Determinarea Iormei, dimensiunilor, lungimii si limii unitilor teritoriale de
exploatare a paMistilor...................................................................................................................101
3.7.1.3.2. Amplasarea n teritoriu a parcelelor.............................................................................................103
3.7.1.3.3. Prelungirea perioadei de psunat si intensiIicarea psunatului n condiiile
adpostirii animalelor si a asigurrii adpatului la psune..........................................................104
3.7.1.3.4. Amplasarea drumurilor si hasurilor ca artere vitale ale ciclului pastoral.................................104
3.8. Drumurile agricole................................................................................................................................105
3.8.1. AmenaMarea drumurilor agricole........................................................................................................106
3.8.2. Trasarea drumurilor agricole.............................................................................................................107
3.8.3. Elemente de geometrie a drumurilor agricole...................................................................................109
3.8.3.1. ProIilul transversal al drumului......................................................................................................109
3.8.3.2. ProIilul longitudinal al drumului....................................................................................................111
3.8.4. Categorii de mbrcmini rutiere......................................................................................................111
3.8.5. ntreinerea drumurilor agricole........................................................................................................112
3.8.6. Sisteme rutiere speciIice categoriilor de Iolosine agricole..............................................................112
3.8.6.1. Sisteme rutiere pe terenurile arabile..............................................................................................112
3.8.6.2. Sisteme rutiere n plantaiile pomicole si viticole.........................................................................113
3.8.6.3. Sisteme rutiere pe paMisti amenaMate..............................................................................................114
3.9. Sisteme de irigaie...............................................................................................................................115
3.9.1. Implementarea sistemelor de irigaie...............................................................................................115
3.9.2. Necesarul de ap al culturilor irigate...............................................................................................119
3.9.3. Dimensionarea sistemelor de irigaie...............................................................................................123
3.9.4. Metode de irigaie si inIrastructurile aIerente acestora....................................................................124
3.9.4.1. InIrastructuri de irigaie cu reele de canale din pmnt, necptusit.............................................128
3.9.4.2. InIrastructuri de irigaie cu reele de canale din pmnt, cptusit.................................................129
3.9.4.3. InIrastructuri de irigaie cu reele de Mgheaburi.............................................................................129
3.9.4.4. InIrastructuri de irigaie cu reele de conducte de Moas presiune.................................................130
3.9.4.5. InIrastructuri de irigaie cu reele de conducte de nalt presiune.................................................131
3.10. Amplasarea si dimensionarea centrelor de producie........................................................................132
3.10.1. Modele de exploataii agricole.......................................................................................................135
3.10.1.1. Modelul autarhic din Romnia....................................................................................................135
3.10.1.2. Modelul bavarez al unei exploataii agricole proIilat pentru producerea de lapte si carne
(Holneich, Surberg - Bavaria).....................................................................................................136

4. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA SILVIC A TERITORIULUI ..........................................138
4.1. Teritoriul Iorestier...............................................................................................................................138
4.2. Conceptul de organizare si amenaMare a pdurilor..............................................................................139
4.3. Organizarea teritorial a pdurilor n cadrul sistemului de amenaMare pe ocoale silvice....................143
4.3.1. Organizarea teritorial a pdurilor unui ocol silvic pe uniti de producie (U.P.)..........................144
4.3.2. Organizarea teritorial a pdurilor unui ocol silvic pe serii (de gospodrie)...................................145
4.3.3. Organizarea teritorial a pdurilor unui ocol silvic pe uniti de producie si serii de
gospodrire.......................................................................................................................................146
4.4. Echiparea pdurilor cu drumuri...........................................................................................................146
4.5. mprirea pdurilor n parcele si subparcele......................................................................................147
4.5.1. Sisteme de parcele si linii parcelare.................................................................................................147
4.5.2. Subparcela........................................................................................................................................149
4.5.3. SupraIaa auxiliar...........................................................................................................................150
4.5.4. Detalii practice privind proiectarea si aplicarea parcelarului, cu reIeriri speciale la
amenaMamentul romnesc.................................................................................................................150
4.6. Administrarea Iondului Iorestier naional...........................................................................................152
4.6.1. Administrarea Iondului Iorestier proprietate privat a persoanelor Iizice.......................................153
4.6.2. Administrarea pdurilor proprietate privat a unitilor de cult
(parohii, schituri, mnstiri), a instituiilor de nvmnt sau a altor persoane Muridice..................153
5. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA ANTIEROZIONAL A TERITORIULUI......................154
5.1. Scheme si specii pentru mpduririle de protecie...............................................................................157
5.2. Msuri agrotehnice si silvice...............................................................................................................160
5.3. Lucrri silvico-tehnice de ,stingere a ravenelor active.....................................................................162
5.3.1. Ansamblul lucrrilor de corectare a ravenelor active.......................................................................163
5.4. AmenaMri contra avalanselor..............................................................................................................174
5.4.1. Msuri si lucrri de combatere.........................................................................................................175
5.4.2. Msuri si lucrri cu caracter de protecie pasiv..............................................................................176
5.4.3. Lucrri de combatere a avalanselor..................................................................................................176
5.4.3.1. Lucrri n sectorul de spulberare a zpezii....................................................................................176
5.4.3.2. Lucrri n zona de acumulare a zpezii.........................................................................................177
5.4.3.3. AmenaMri si lucrri n culoarele de avalans................................................................................178
5.5. AmenaMri pentru combaterea tasrilor si alunecrilor de teren..........................................................181

6. AMENA1AREA SI ORGANIZAREA CILOR DE TRANSPORT... ...........................................184
6.1. Generaliti..........................................................................................................................................184
6.1.1. Istoric................................................................................................................................................184
6.1.2. Criterii de eIicien economic a cilor de comunicaie..................................................................187
6.1.3. ClasiIicarea cilor (sistemelor) de transport....................................................................................188
6.1.4. DeIinirea noiunilor.........................................................................................................................188
6.2. Transport rutier...................................................................................................................................189
6.2.1. Drumuri. Noiuni generale...............................................................................................................189
6.2.1.1. DeIiniii si caracteristici................................................................................................................189
6.2.1.2. ClasiIicarea drumurilor si administrare.........................................................................................190
6.2.2. Elementele caracteristice ale drumurilor..........................................................................................193
6.2.2.1. Drumul n plan orizontal (traseul drumului).................................................................................193
6.2.2.2. ProIilul drumului...........................................................................................................................196
6.2.2.2.1. Drumul n proIil longitudinal - elemente componente...............................................................196
6.2.2.2.2. Drumul n proIil transversal.......................................................................................................197
6.2.3. Intersecii de drumuri.......................................................................................................................200
6.2.3.1. Generaliti....................................................................................................................................200
6.2.3.2. Intersecii la acelasi nivel..............................................................................................................201
6.2.3.3. Intersecii denivelate.....................................................................................................................202
6.2.4. Alctuirea structurilor rutiere...........................................................................................................202
6.2.4.1.Tipuri de structuri rutiere...............................................................................................................202
6.2.4.2. Semnalizarea rutier......................................................................................................................204
6.2.4.2.1. Indicatoare de circulaie.............................................................................................................205
6.2.4.2.2. MarcaMele....................................................................................................................................205
6.2.4.3. AmenaMri pentru servicii n lungul cilor rutiere........................................................................205
6.2.5. Transportul rutier si serviciile urbane..............................................................................................208
6.2.5.1. Orasul.....................................................................................................................................................208
6.2.5.2. Noiuni generale de planiIicare urban..........................................................................................209
6.2.5.3. Funciile de baz ale orasului si structura teritoriului urban................................................................210
6.2.5.4. Rolul circulaiei n planiIicarea urban.........................................................................................211
6.2.5.5. Circulaia urban....................................................................................................................................212
6.2.5.5.1. Caracteristicile circulaiei urbane.......................................................................................................212
6.2.5.5.2. Noiuni de traIic..................................................................................................................................212
6.2.5.6. Reeaua de circulaie urban..................................................................................................................213
6.2.5.6.1. Scheme caracteristice de reele stradale.............................................................................................214
6.2.5.6.2. Strada si Iunciile strzii......................................................................................................................215
6.2.5.6.3. Transportul urban n comun................................................................................................................216
6.2.5.6.3.1. Sisteme tradiionale de transport n comun..............................................................................216
6.2.5.6.3.2. Sisteme moderne de transport n comun.........................................................................................217
6.2.5.6.3.3. Alegerea miMlocului de transport..............................................................................................217
6.2.5.6.3. Proiectarea strzilor.....................................................................................................................218
6.2.5.6.3.1. ClasiIicarea strzilor.........................................................................................................................218
6.2.5.6.3.2. Factori care inIlueneaz proiectarea strzilor..........................................................................219
6.2.5.6.3.2.1. Particularitile proiectrii strzilor..............................................................................................219
6.2.5.6.3.2.2. InIluena transportului n comun...........................................................................................219
6.2.5.6.3.2.3. InIluena zgomotului.....................................................................................................................219
6.2.5.6.3.2.4. InIluena vibraiilor.......................................................................................................................221
6.2.5.6.3.2.5. InIluena amplasrii echipamentului edilitar................................................................................222
6.2.5.6.3.2.6. Protecia mediului..........................................................................................................................223
6.2.5.6.3.3. Proiectarea strzilor..........................................................................................................................224
6.2.5.6.3.3.1. Traseul strzilor - amenaMare n plan orizontal......................................................................224
6.2.5.6.3.3.2. ProIilul longitudinal......................................................................................................................225
6.2.5.6.3.3.3. ProIil transversal...........................................................................................................................226
6.2.5.6.3.3.4. ParcaMele........................................................................................................................................227
6.3. Transportul Ieroviar.............................................................................................................................229
6.3.1. Generaliti.......................................................................................................................................229
6.3.2. Aspecte privind proiectarea cilor Ierate..........................................................................................231
6.3.2.1. InIrastructura cii Ierate.................................................................................................................232
6.3.2.2. Suprastructura cii Ierate elemente componente........................................................................233
6.3.3. Calea Ir Moante...............................................................................................................................235
6.3.4. Secionarea liniilor de cale Ierat.....................................................................................................235
6.3.4.1. Puncte de secionare......................................................................................................................235
6.3.4.2. Activiti de baz ntr-o staie de cale Ierat.................................................................................236
6.3.4.3. Staii de mrIuri.............................................................................................................................236
6.3.4.4. Staii de cltori.............................................................................................................................237
6.3.4.5. Staii mixte....................................................................................................................................237
6.3.4.6. Staii de triaM..................................................................................................................................238
6.3.4.7. Staii de secie (dispoziie)............................................................................................................238
6.3.4.8. Staii intermediare.........................................................................................................................238
6.4. Lucrri de art - poduri, podee, tuneluri............................................................................................239
6.4.1. Poduri...............................................................................................................................................239
6.4.1.1. DeIiniie si generaliti..................................................................................................................239
6.4.1.2. Elemente generale de alctuire a podurilor...................................................................................239
6.4.1.3. ClasiIicarea podurilor....................................................................................................................241
6.4.1.4. Elemente generale de proiectare a podurilor.................................................................................244
6.4.2. Podee...............................................................................................................................................244
6.4.3. Tuneluri............................................................................................................................................245
6.4.3.1. Scurt istoric...................................................................................................................................245
6.4.3.2. ClasiIicare.....................................................................................................................................246
6.4.3.3. Alctuire........................................................................................................................................246
6.4.3.4. Construcia unui tunel...................................................................................................................248
6.4.3.5. Exploatarea tunelurilor..................................................................................................................248
6.4.3.5.1. Ventilarea tunelurilor rutiere si Ieroviare...................................................................................248
6.4.3.5.2. Iluminarea...................................................................................................................................249
6.4.3.5.3. Msuri de aciune n cazul incendiilor.......................................................................................249
6.5. Transport aerian...........................................................................................................................................249
6.5.1. ClasiIicarea aeroporturilor........................................................................................................................249
6.5.2. Elemente Iuncionale ale aeroportului.....................................................................................................250
6.5.3. Parametrii n amplasarea pistelor.............................................................................................................251
6.5.3.1. Factori climatici si de orientare.............................................................................................................251
6.5.3.2. Tipul si intensitatea traIicului................................................................................................................252
6.5.3.3. Factorii de relieI.....................................................................................................................................252
6.5.3.4. Factori de impact asupra mediului........................................................................................................252
6.5.3.5. Analiza tehnico-economic...................................................................................................................252
6.5.4. Caracteristicile geometrice ale pistei aeroportuare..................................................................................253
6.5.5. Alte dotri ale pistei de rulare...................................................................................................................254
6.5.6. Spaiul aerian Iuncional din Murul aeroportului................................................................................256
6.5.7. Sisteme de balizaM.............................................................................................................................257
6.5.8. AmenaMrile aeroportuare si organizarea traIicului aerian...............................................................258
6.6. Organizarea transporturilor navale si amenaMarea cilor navigabile...................................................262
6.6.1. Generaliti.......................................................................................................................................262
6.6.2. AmenaMarea porturilor......................................................................................................................263
6.6.3. AmenaMarea pentru navigaie a cursurilor de ap cu curgere liber.................................................265
6.6.4. AmenaMri pentru protecia malurilor...............................................................................................269

7. AMENA1RI N LUNGUL CURSURILOR DE AP........... .........................................................273

8. AMENA1RI HIDROENERGETICE..............................................................................................278

9. AMENA1AREA SI ECHIPAREA TERITORIULUI CU INFRASTRUCTURI EDILITARE.......281
9.1. Aspecte generale..........................................................................................................................................281
9.2. Reeaua de alimentare cu ap......................................................................................................................281
9.2.1. Nevoile de ap.................................................................................................................................282
9.2.2. Tipologia nevoilor de ap................................................................................................................283
9.2.3. Variaia nevoilor de ap...................................................................................................................283
9.2.4. Calculul debitelor de ap caracteristice pentru dimensionarea sistemelor de alimentare cu ap....285
9.2.5. Calitatea apei....................................................................................................................................286
9.2.6. Subsistemul de captare a apei..........................................................................................................291
9.2.6.1. Sursele de ap...............................................................................................................................291
9.2.6.2. Protecia surselor de ap...............................................................................................................292
9.2.6.3. Sisteme de captare a apei..............................................................................................................294
9.2.6.3.1. Captarea apei subterane.............................................................................................................294
9.2.6.3.2. Captarea apei din sursele de supraIa.......................................................................................298
9.2.6.3.2.1. Captarea apei rurilor..............................................................................................................298
9.2.6.3.2.2. Captarea apei din lacuri...........................................................................................................300
9.2.7. Sisteme de tratare a apei...................................................................................................................300
9.2.8. Sisteme de stocare a apei..................................................................................................................302
9.2.9. Sistemul de transport al apei.............................................................................................................304
9.2.9.1. Aduciunile de ap.........................................................................................................................304
9.2.10. Sistemul de distribuie a apei..........................................................................................................309
9.2.10.1. Reeaua de distribuie...................................................................................................................309
9.3. Reeaua de canalizare...................................................................................................................................311
9.3.1. Sisteme de canalizare................................................................................................................................311
9.3.2. Canalizarea pentru ape meteorice.............................................................................................................312
9.4. Reeaua de transport si distribuie a gazelor naturale..........................................................................313
9.5. AmenaMarea liniilor pentru transportul energiei electrice....................................................................314

10. CARIERE SI PLATFORME PENTRU DEPOZITAREA DESEURILOR.................................318

11. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA TERITORIULUI PENTRU NEVOI DE
APRARE..........................................................................................................................................320
11.1. Aspecte generale................................................................................................................................320
11.2. Tipuri de amenaMri pentru nevoi de aprare.....................................................................................321

12. AMENA1AREA TURISTIC...........................................................................................................324
12.1. Turismul si dezvoltarea socioeconomic.........................................................................................324
12.2. Principii de amenaMare turistic..........................................................................................................326
12.3. Delimitarea zonelor turistice si localizarea inIrastructurilor turistice................................................327
12.4. AmenaMarea unei staiuni turistice montane.......................................................................................331
12.5. Parcurile de distracie (tematice) ca amenaMri turistice....................................................................334
12.5.1. Apariie si etape evolutive..............................................................................................................335
12.5.2. Accesibilitate..................................................................................................................................335
12.5.3. Perioada si orarul de Iuncionare....................................................................................................335
12.5.4. SupraIaa........................................................................................................................................335
12.5.5. Durata de vizitare...........................................................................................................................336
12.5.6. Alimentaia.....................................................................................................................................336
12.5.7. Alte servicii....................................................................................................................................336
12.5.8. TariIe...............................................................................................................................................336
12.5.9. Parcurile de distracii pe glob..........................................................................................................337
12.5.10. Cererea pentru oIerta parcurilor de distracii................................................................................337
12.5.11. Factorii decisivi de inIluen ai cererii..........................................................................................338
12.5.12. Parcurilor tematice. Elemente deIinitorii......................................................................................339
12.5.13. Evoluia si cererea internaional pentru parcurile tematice.........................................................340
12.5.14. Concluzii si propuneri pentru Romnia........................................................................................340

13. FORME SPECIFICE DE AMENA1ARE N ECHILIBRU...........................................................342
13.1. Mnstirile.........................................................................................................................................342
13.2. Parcurile naturale...............................................................................................................................342
13.3. AmenaMarea complexelor sportive.....................................................................................................344

14. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIAL.......... ......................................................346
14.1. Modele de organizare administrativ a Romniei n perioada interbelic.........................................346
14.1.1. Organizarea administrativ-teritorial a Romniei de la Marea Unire din 1918 si pn la
uniIicarea administrativ din anul 1925.........................................................................................347
14.1.2. Modele de organizare administrativ-teritoriale, elaborate n spiritul constituiei din 1923...........350
14.1.2.1. UniIicarea administrativ a Romniei.........................................................................................350
14.1.2.2. Organizare administrativ bazat pe principiile autonomiei locale si descentralizrii...............352
14.1.2.3. Revenirea la modelul de organizare administrativ centralizat a Romniei
Legea administrativ din 1936....................................................................................................354
14.1.3. Divizarea teritorial a Romniei n uniti de nivel regional, bazat pe principiile
Constituiei de la 1938...................................................................................................................355
14.1.3.1. Condiiile politico-istorice..........................................................................................................355
14.1.3.2. Legea administrativ din 14 august 1938...................................................................................356
14.1.4. Problema amenaMrii teritoriului n legislaia administrativ interbelic a Romniei...................359
14.2. Modele de organizare administrativ-teritorial adoptate dup cel de al II-lea rzboi mondial........361
14.2.1. Regiunile........................................................................................................................................361
14.2.2. Judeele..........................................................................................................................................366
14.3. AmenaMarea spaiului Irontalier........................................................................................................369

15. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA LOCALITILOR........ .................................................372
15.1. Cadrul operaionale de amenaMare....................................................................................................372
15.2. Organizarea de tip cartier.................................................................................................................374
15.3. Modelul oraselor europene mari......................................................................................................377

16. SPECIFICUL ORGANIZAIONAL AL SPAIULUI GEOGRAFIC NAIONAL................379
16.1. Tiparele cadrului natural...................................................................................................................379
16.2. ConIiguraia relaiilor spaiale..........................................................................................................384
16.3. Model de aplicare a conceptului spaiilor reticulare (reea integral)..............................................387
16.3.1. Sistemele antropice........................................................................................................................388
16.3.2. Matricea teritorial natural...........................................................................................................388
16.3.3. Conceptul peisaMului polarizat.......................................................................................................390
16.3.4. Modelul choremic al Mudeului Mures............................................................................................391

17. DEMERSUL ACIUNILOR SI LUCRRILOR DE AMENA1ARE A TERITORIULUI.......394

BIBLIOGRAFIE

Indicator de termeni
Terminologie utilizat n proiectarea si exploatarea drumurilor
Terminologie utilizat n proiectarea si exploatarea aeroporturilor - elementele constitutive ale
aeroportului si aeronavei

ANEXE:

LEGEA NR. 350 DIN 6 IULIE 2001 PRIVIND AMENA1AREA TERITORIULUI SI
URBANISMUL (Publicat n Monitorul OIicial, Partea I nr. 373 din 10 iulie 2001).

CONINUTUL CADRU AL DOCUMENTAIILOR DE AMENA1ARE A TERITORIULUI n
concordan cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenaMarea teritoriului si urbanismul (Metodologie
elabirat de Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism si AmenaMarea Teritoriului
URBANPROIECT BUCURESTI (Redactarea a 3-a, 2003).

HOTRREA NR. 525 DIN 27 IUNIE 1996 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI
GENERAL DE URBANISM (Textul actului republicat n M.OI. nr. 856/27 noembrie 2002).

HOTRREA NR. 382 DIN 2 APRILIE 2003 PENTRU APROBAREA NORMELOR
METODOLOGICE PRIVIND EXIGENELE MINIME DE CONINUT ALE
DOCUMENTAIILOR DE AMENA1ARE A TERITORIULUI SI DE URBANISM PENTRU
ZONELE DE RISCURI NATURALE (Publicat n Monitorul OIicial, Partea I nr. 263 din aprilie 2003.
n temeiul art. 107 din Constituie si al atr. 6 alin (2) si (3) din Legea nr. 575/2001 privind aprobarea
Planului de amenaMare a teritoriului naional Seciunea a V-a Zone de risc natural).

LEGEA NR. 54 DIN 2 MARTIE 1998 PRIVIND CIRCULAIA 1URIDIC A TERENURILOR
(publicat n M.OI. nr. 102/4 martie 1998).

LEGEA NR. 18 DIN 19 FEBRUARIE 1991: LEGEA FONDULUI FUNCIAR (Republicat n M.OI.
nr. 1/5 ian. 1998).

ORDONAN DE GUVERN NR. 53 DIN 16 AUGUST 2002 PRIVIND STATUTUL-CADRU AL
UNITII ADMINISTRATIV-TERITORIALE (publicat n M.OI. nr. 633/27 aug. 2002).

ORDONAN DE URGEN NR. 236 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE
PROTE1ATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI
SLBATICE (Publicat n M.OI. nr. 625 din data: 12/04/2000, n temeiul prevederilor art. 114 alin. (4)
din Constituia Romniei si ale art. 89 lit. p) din Legea proteciei mediului nr. 137/1995, republicat,
Guvernul Romniei adopt prezenta ordonan de urgen).

LEGEA NR. 5 DIN 6 MARTIE 2000 PRIVIND APROBAREA PLANULUI DE AMENA1ARE A
TERITORIULUI NAIONAL - SECIUNEA A III-A - ZONE PROTE1ATE (Publicat n
Monitorul OIicial al Romniei nr. 152 din 12 aprilie 2000).

CUVNT NAINTE


Cartea prezint un tablou amplu al complexitii organizatorice si amenaMistice a teritoriului,
nglobnd deopotriv aspectele de ordin geograIic si cele de Iactur tehnic ce in de domeniul
agriculturii, silviculturii, transporturilor, urbanismului si a altor domenii speciIice cu evidente clamaii
teritoriale.
Autorii consimt mutual existena spaiului geograIic ca realitate obiectiv a derulrii aciunilor
transIormatoare la nivele teritoriale de diverse ranguri si mrimi, prin Iora si inovaia tehnic. nelegerea
caracterului Iinit al acestuia (a spaiului geograIic) conduce la eliminarea abordrilor posibiliste, si la o
modelare a spiritului si practicii de amenaMare, consonant cu legile ce guverneaz starea si evoluia
natural a Lumii.
Prin prezentarea Iormelor speciIice de amenaMare, autorii, n particular, arat modalitile tehnice
de punere n valoare a teritoriului, precum si cele de ,vindecare a ,rnilor Pmntului, rezultate ca
urmare a Iormelor excesive de exploatare ori a caracterului natural potrivnic al acestuia.
Lucrarea are un pronunat caracter interdisciplinar, aducnd la numitori comuni limbaMul
geograIic, tehnic, legislativ si cel de urbanism, demonstrndu-se astIel c geograIia poate constitui
suportul cel mai adecvat pentru promovarea dezvoltrii teritoriale n toate laturile sale.
Prin titlu si coninut cartea Iundamenteaz latura tehnic a geograIiei, si statueaz importana
acesteia n angrenaMul stiinelor ce au ca obiect de studiu amenaMarea teritoriului.



ProI. univ. dr. JozseI Benedek
Universitatea Babes-Bolyai, CluM-Napoca
Facultatea de GeograIie

PREFA

Organizarea spaiului geograIic si amenaMarea teritoriului reprezint un domeniu al stiinelor
geograIice poziionat la interIerena geograIiei Iizice, geograIiei umane si a geograIiei tehnice,
reprezentnd sinteza modurilor de stare si maniIestare a obiectelor si componentelor geograIice si
adaptarea progresiv a acestora la nevoile umane.
Lucarea de Ia se doreste a Ii mai degrab un demers tehnic, n ncercarea de a-l ancora ntr-un
tipar geograIic atotcuprinztor.
V-ai ntrebat vreodat acionnd banalul robinet din casa dumneavoastr conIortabil, de
unde v vine din ,abunden apa? Care sunt ,cile acestui element al conIortului nostru de
habitat si al vieii? Iat, s-l reiterm pe scurt.
Evaporaia apei din domeniul oceanic si cel de uscat condensarea vaporilor n atmosIer
ploaie ape de supraIa si izvoare ruri baraMe si lacuri de acumulare staii de tratare staii de
pompare reea de distribuie reea de evacuare staii de decantare si epurare revenirea n emisar.
Un ntreg angrenaM natural si tehnic ce Iuncioneaz pentru susinerea noastr.
Energiile plan-spaiale sunt concentrate si distribuite liniar prin acest ,component mobil, ce este
deopotriv mediu de via si susintor al vieii apa sau ,sngele geograIic planetar.
Cum s-l conving pe un om bogat c rezidena lui de lux are o determinare geograIic?
Faptul c livingul dispune de un conIort termic remarcabil o s-l explice prin aceea c ntreg
ediIiciul este durat din materiale termoizolante dintre cele mai eIiciente, si nicidecum c este orientat spre
direcie sud-estic, cu maximul de receptare a energiei solare. Faptul c spaiul de habitat nu prezint
Iisuri o s-l neleag ca Iiind rezultatul unor tehnologii novatoare n materie de Iundare, si nicidecum c
acesta a Iost amplasat pe un substrat granitic Ioarte rigid. El este tributarul unei gndiri dezarticulate n
raport cu Natura.
Construim o cas. Avem nevoie de un spaiu. Ne deplasm la locul de munc pe acelasi drum,
arhicunoscut, si ocupm n dinamica noastr zilnic un spaiu liniar, cruia i se asociaz organic si cel
destinat adpostirii noastre si a miMloacelor de munc (Irez, strung, calculator etc.). Avem nevoie de
ogoare, de livezi si psuni de pe care s ne asigurm hrana, avem nevoie de pduri pentru a ne nclzi,
pentru a construi case, pentru a ne recrea, pentru a puriIica aerul ncrcat de noxe, pentru a stvili Iuria
vntului, pentru a limpezi apele si a pstra ptura de sol, pentru a adposti animalele pdurii si a da glas
cntecului de psri... Avem nevoie de autostrzi, de cartiere pentru locuit, de ci Ierate, de aeroporturi,
etc. Toate deopotriv si Iiecare n parte reclam o locare spaial. Cum s constientizm Iaptul c Iiecare
dintre cei peste 6,3 miliarde de locuitori ai Planetei au o determinare spaial, eminamente geograIic? Ei,
bine, doamnelor si domnilor, controlai-v documentul de nastere si cel de identitate. Acolo, pe lng
numele dumneavoastr si al prinilor, ,elementul timp (data nasterii) se asociaz cu ,elementul loc
(unde v-ai nscut) ntr-o dialectic peremptorie si individual-inconIundabil. Ele v conIer identitatea
prin loc si timp. De acest ,cuplaM ce deIineste inIinitul (timpul) si Iinitul (locul nasterii) se leag toat
existena noastr pn la trecerea n eternitate, si nu numai. Suntem ,logodii pe vecie cu timpul si locul
nostru, de care suntem ancorai n Univers cu acel ,ego axis mundi la care Iacem mereu raportarea, chiar
dac ne-am nstrinat. Suntem legai de geograIia locului nostru de nastere peste tot n Lume, ce poart
pecetea unui nume unic.
De aceea, stiina noastr, GeograIia, stiina despre Pmnt, ne ptrunde si ne ancoreaz ntr-o
,mantie elastic, de a crei existen nu ne dm seama dect arareori. Pentru c suntem prea siguri c
suntem pe Pmnt! Doar atunci cnd cataclisme naturale ori cele izvorte din pasiuni umane slbatice ne
nspimnt si ne ndurereaz, ne dm seama de Iragilitatea Lumii. Pentru un timp ncepem s gndim
altIel... dar uitm repede. ncercai s gndii mereu ca dup ,marele cutremur, ca dup ,marele rzboi.
Vei deveni mai buni, mai nelepi, mai nelegtori, mai... Pmnteni.
Nava noastr, Pmnt, ce ne poart n Univers de attea generaii si att de muli astzi, d semne
de oboseal si subrezenie. Este suprancrcat, otrvit si n prea multe compartimente, neraional si
nesios exploatat.
A sosit timpul unei decizii radicale pentru supravieuire! Pentru c trebuie s ascultm si de glasul
raiunii dar si de cel al poetului:
,Pmntul nostru-i scump si sInt....
Si este numai Unul...!
Populaia planetei a tranzitat de la cresterea exponenial, ce presupune dublarea n aceleasi
intervale de timp, la cresterea hiperbolic, n care intervalele de timp pentru dublare devin din ce n ce
mai mici. Ultimul interval de dublare a populaiei mondiale a Iost de 25 ani, aMungndu-se astzi la 6,3
miliarde de oameni.
Ne conIruntm cu dou categorii de mrimi diIerite, si anume, una ,masa demograIic
planetar, n plin expansiune, si cealalt, supraIaa terestr ce rmne la aceiasi parametri cantitativi
(510 000 000 km
2
supraIaa Pmntului, din care 149 000 000 km
2
supraIaa uscatului). Cresterea (la
,inIinit) populaiei este limitat de ctre resursele de susinere ale Terrei. Cresterea demograIic va Ii
stopat de concurena a cel puin trei Iactori, si anume (dup L. Brown, 1995):
lipsa apei;
poluarea;
diminuarea produciei alimentare.
Dintre cei trei, cel mai plauzibil este spectrul diminurii produciei alimentare. Perioada sporirii
resurselor alimentare pe seama ngrsmintelor chimice, a nlocuirii terenului arabil cu noi si sporite
inIuzii de substane chimice, a apus.
Dou alternative sunt demne de luat n seam, si anume (dup L. Brown, 1995):
descoperirea de noi metode de extindere rapid a produciei alimentare;
generarea de niveluri demograIice si modele nutriioniste care s se adapteze la rezerve de
hran mult diminuate.
Cresterea galopant a populaiei urbane n ultima Mumtate de secol a ampliIicat Ir precedent
presiunea demograIic asupra spaiilor orsenesti.
Studii de specialitate (dup Jaqueline BeauMeau Garnier, George Chabot, 1971) arat c la o
crestere a populaiei urbane cu o persoan, eIectul multiplicativ de spaiu este de patru ori mai mare
(spaiu de locuit, spaiu de munc, spaii comerciale, spaii pentru instruire, spaii pentru recreere, spaii
publice, parcri, gri, aerogri, aeroporturi etc.).
Are loc, n general si pretutindeni, un asalt concertat asupra ,spaiilor libere, ,o suIocare a
naiunii, ca rezultat al activitilor si ,nevoilor umane ce se traduce prin ,povara degradrii ireversibile
a mediului. ,Aceast povar face imposibil eaificarea unei societi prospere, juste i linitite` (dup
Thomas Homer Dikon, citat L. Brown, 1995, p. 53).
Civilizaiile umane s-au susinut si se susin prin ,consum de spaiu.
Toat istoria omenirii, tot travaliul devenirii noastre, a existenei de azi si de mine, este marcat
de nevoia de spaiu. Aproape toate conIlictele armate au avut la baz clamarea de spaii noi.
,mprai pe care lumea, nu putea s-i mai ncap
Au venit si-n ara noastr si-au cerut pmnt si ap...
De aceea, aproape peste tot exist relaii liniare ntre modul de gospodrire a spaiului si
bunstarea social.
Societile care si construiesc ,spaii ordonate, n armonie cu Natura si legile naturii vor Ii
trainice si Iericite. La polul opus, societile mcinate de haos social si dezordine intern, induc haosul si
n spaiile administrate si locuite de ctre ele. Ele nu sunt capabile ori nu vor a construi pe temelia trainic
a trecutului lor natural, istoric si social-economic. Polarizarea excesiv si rapid a avuiei, acompaniat de
pauperizarea maMoritii, dispreul Ia de legi si disputele pentru putere, sunt puse cel mai adesea n prim
plan, n raport cu ,mntuirea economic a popoarelor. Acele societi nu evolueaz spre bunstare. Ele,
n cel mai Iericit caz se repet, Iiind condamnate a rmne perpetuu la periIeria societilor dezvoltate.
Ele si macin cu rvn energiile creatoare si ipotecheaz printr-o inconstien condamnabil zestrea
natural si istoric a generaiilor de azi si de mine.
ntr-o discuie proIesional cu un distins coleg de la o universitate german am aMuns la a explica
cresterea galopant a preurilor terenurilor n Romnia, n special n perimetrele urbane ce adpostesc
,oaze Iorestiere, Ienomen parial condamnabil. n replic, mi prezint o gazet de anunuri publicitare,
prin care mi demonstra c preul terenului Iorestier n Germania este cam acelasi ca n Romnia.
Insistnd asupra cauzei, ntr-o ar cu un nalt nivel de dezvoltare, am primit un rspuns... Ir replic.
,La noi s-a reaus consiaerabil rolul economic al paurii, intrucat este mai rentabil s importm lemn
brut ain Slovacia i... Romania. De asemenea, la noi, in Germania, legile, regulile i normele ae
exploatare a paurii sunt foarte araconice` (proI. dr. Ulrich Glaser, 2004).
Scriu aceste rnduri coplesit de eIervescena pregtirilor de ntmpinare a Crciunului si Anului
Nou (2005). Pieele publice ale orasului si trotuarele mai dosnice sunt invadate de ... pomi de iarn. Sute,
mii, milioane de exemplare ,se extrag anual din mediul lor natural pentru a mplini o bucurie cu durata
de o sptmn. Apoi pubelele salubritii si spaiile verzi, adiacente locuirii, se ncarc si se suIoc cu
,deseuri noi. Condamnnd rapacitatea Ienomenului, nu doresc a amputa Iirescul bucuriei si al
Irumosului de care este organic cuplat timpul de trecere dintre ani. Si totusi sunt trist pentru soarta a
milioane de brdui ce-au murit prea tineri!
De ce oare nu putem iniia si generaliza practica plantrii unui brdu, sau a mai multora, lng
blocul nostru, casa noastr, n curtea noastr, pe strada noastr? Si s-l mpodobim pn la sublim,
ncepnd cu seara de AMun si pn la vremea Bobotezei. Si s adunm n Murul lui, sear de sear, copii si
aduli, s admirm Irumuseea cresterii lui, si s-l lsm viu si Ialnic, ca o aleas amintire a trecerii
noastre prin vreme. Si s pstrm codrii s Iremete aproape... Si s ,repetm la Iiecare an ,Iestivalul
srbtorilor de iarn... la bradul cel Irumos!
GeograIia, ca stiin integratoare despre teritoriu s-a distanat probabil prea mult de reperele ce
vizeaz amenaMarea intrinsec a teritoriului, adiccea tehnic, dup cum si domeniile tehnice de reIerin
au omis ori au subestimat adevrul c orice tiS ae amenajare teritorial are o aeterminare JeoJrafic.
La un moment dat ,exprimarea geograIic devine de neneles pentru o gam larg de practicieni
(agronomi, urbanisti, constructori, arhiteci, silvicultori, economisti, sociologi s.a.). n acelasi mod, aceste
categorii de specialisti, adncind, n mod Iiresc, domeniile lor de investigare si cele practice, sunt adesea
tributarii unei gndiri si aciuni spaiale de tip secvenial (m intereseaz doar randamentul la hectar,
durabilitatea unui drum, a unei construcii, costul lucrrilor etc.). De aceea, noi credem c o ,aducere a
geograIiei mai aproape de tehnic si cea a domeniilor tehnice mai aproape de geograIie, va rezolva ntr-un
interval de timp rezonabil problema specialistilor din domeniul organizrii spaiului si amenaMrii
teritoriului. O proIesie nou, care s distileze n chip organic si sinergic acele produse intelectuale
rezultate din studiul stiinelor naturii si a celor de Iactur tehnic.
Ancorai n bun msur domeniului geograIiei aplicate, dar Ir un exerciiu si o experien n
domeniile tehnice ce concur n cel mai nalt grad la modelarea si structurarea spaiului, la amenaMarea
teritoriului, am considerat c este absolut oportun a valoriIica experiena noastr cu aceea a unui eminent
si struitor specialist n domeniul organizrii si amenaMrii teritoriului, proIesorul inginer dr. Ion Bold.
Pentru a nvinge pragul emoional rezultat din percepia ,mai Iluid a disciplinelor tehnice, am
beneIiciat de prelegerile si experiena proIesional a unor distinsi colegi din domeniul construciilor,
urbanismului si agriculturii, ale cror nume l evoc acum si aici cu o sincer si nedisimulat recunostin:
arh. Gheorghe Elkan, arh. Emanuel Tudose de la SC. INTER PROIECT SRL., din CluM-Napoca, proI.
univ. dr. Ioan Rotar si proI. univ. dr. Alexandru Naghiu de la Universitatea de Stiine Agronomice si
Medicin Veterinar din CluM-Napoca, ing. Chicinas Valentin de la regionala SNCFR CluM. Aceleasi
sincere mulumiri le adresez colegelor mele ntru proiecte comune arh. dr. Mihaela Vrabete de la
Universitatea Tehnic din CluM-Napoca si arh. Corina Popse de la SC. EXPERIMENT PROIECT SRL,
CluM-Napoca, precum si domnului Suciu Ovidiu Mugurel de la Administraia Romn a Serviciilor de
TraIic Aerian (ROMATSA) pentru consultana oIerit n domeniul organizrii traIicului aerian.
Pre:entarea unor caSitole, cum ar fi cele leJate ae amenajrile antiero:ionale, alimentare cu
aS, iriJaii i Sentru naviJaie s-a reali:at majoritar Se ba: ae biblioJrafie, interveniile noastre fiina
minime i ae form.
Dar cele mai convingtoare idei le-am cstigat ca urmare a repetatelor si struitoarelor dezbateri
cu doi dintre colaboratorii mei apropiai, dr. Vasile Zotic si drd. Viorel Puiu, crora le sunt ndatorat
pentru imboldul de a Iinaliza aceast carte. Ea reprezint sIrsitul unui nou nceput.
nelegerea deplin a demersului nostru nu este posibil Ir cunostinele minimale despre
componentele operaionale ale organizrii spaiului geograIic tratate n lucrarea cu acelasi titlu de ctre
dr. Vasile Zotic, 2005. Acestea au menirea de a ordona gndirea noastr nainte de a Iace primul pas n
teritoriu. Ele se constituie ca un preludiu ideatic n nelegerea complexitii spaiului geograIic.



6.01.2005
CluM-Napoca ProI. univ. dr. Vasile Surd
1
1. ORGANIZAREA SPAIULUI GEOGRAFIC. CARACTERE GENERALE

1.1. Organizarea natural a spaiului geografic

Universul este organizat natural si implicit Pmntul ca parte a universului.
Pmntul este Iormat din materia anorganic si materie organic. Ambele tipuri de materie se
deIinesc printr-o serie de caracteristici dintre care masa si densitatea sunt cele mai reprezentative.
Masa Pmntului genereaz cmpul gravitaional terestru care contribuie la o ,decantare
speciIic a materiei, la o structurare n plan vertical a acesteia.
Masa asociat cu Jravitaia constituie elemetele eseniale ae structutare a materiei terestre.
,Gravitaia aecantea] i suSune stratiIicrii intreaJa substan a inveliurilor JeoJraIice.
Trecerea substanei la un alt nivel ae conaiii Ii]ice se materiali]ea] Srintr-o schimbare ae Ia], Srin
inscrierea materiei intr-o nou veriJ a circuitului. $Sa se transIorm in vaSori in urma moaiIicrii
conaiiilor ae temSeratur i Sresiune. In Iuncie ae conaiiile intalnite se autoaJreJ. IntreaJ aceast
structurare ae stri ae aJreJare este e[Sresia autoorJani]rii naturale`
1
.
Substana anorganic este lipsit de constiin. Ea este structurat dup legi Iizice si se ordoneaz
concentric prezentnd o selecie calitativ ce susine apariia si dezvoltarea vieii.
AtmosIera, prin compoziia chimic a gazelor ce o compune, asigur o protecie radioactiv a
supraIeei terestre, Ir de care nu ar Ii existat via pe Pmnt.
,Materia SroIuna are tenaina ae a Jenera universuri iar materia vie tenaina ae a se
aiversiIica i multiSlica, ae a aeveni tot mai comSle[. Tenaina nu este nici elan nici voin. Ea se
maniIest ca Sroces Ir contiin. $ceast tenain a materiei amorIe ae a Jenera universuri
acontiente o numim structurare. Tenaina ce se maniIest ca Sroces Ir contien se transIorm in
voin numai ae ctre Iiine cu contiin`
2
.
Lumea organic este nzestrat cu o constiin indus genetic, care-i permite s se autoorganizeze,
n tendina de multiplicare si diversiIicare.
n cadrul spaiului geograIic asistm la o separare a substanei, ca urmare a gravitaiei, pe mai
multe nivele, cu densiti speciIice, rezultnd cele doua componente de baza ale nvelisului terestru,
oceanele si continentele, care sunt deopotriva si medii de via speciIice.
Pe baza rezultantei energiei interne a Pmntului (curenii de convecie subcrustali), materia
teluric s-a structurat n cele dou Iorme maMore de relieI, continentele si oceanele, care mbrac Iiecare n
parte Iorme biotice si antropice speciIice de organizare si valoriIicare economic.
Distribuia diIereniat a cantitii de energie solar la supraIaa Pmntului (Iig. 1) a generat o
distribuie latitudinal si altitudinal a temperaturii, asociat cu Iorme particulare succesive de distribuie
a vegetaiei, de la ecuator nspre poli, care se instituie n tot attea Iorme de valoriIicare agricol a
teritoriului (Iig. 2).

Fig. 1. Variaia energiei radiaiei solare directe la nivelul suprafeei active pe latitudine yi lunar (n kcal/m
2
/zi)
(dup datele calculate de I. A. Sulygin, 1978).

1
Al. Rosu, 1987, Terra Geosistemul vieii, Editura StiiniIic si Enciclopedic, Bucuresti, p. 26.
2
M. Drgnescu, 1979, ProIun]imile lumii materiale, Editura Politic, Bucuresti, p. 168.

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1 0
F M A M A S O N D
k
c
a
I
/
m
p
/
z
i
9 0 N
8 0 N
7 0 N
6 0 N
5 0 N
4 5 N
4 0 N
3 0 N
2 0 N
1 0 N
0
1 0 S
2 0 S
3 0 S
4 0 S
5 0 S
6 0 S
7 0 S
8 0 S
9 0 S
2
Fig. 2. Distribuia cldurii la
suprafaa terestr yi zonele de vegetaie
(dup M. I. Budko, 1977).

Energia intern a
Pmntului alimenteaz prin
vulcanism si subducia plcilor cu
noi resurse de mas litosIera,
respectiv mezosIera, rezultnd un
circuit teluric intern al materiei,
mereu rennoibil, care contribuie
la ntreinerea si diversiIicarea
vieii la supraIaa Pmntului.
Echilibrri si aMustri au
loc si pe orizontal, la supraIaa
terestr, prin intermediul maselor de aer si al curenilor oceanici. Sub comanda si impulsul energiilor
cosmice, Iiltrate de ctre mediul atmosIeric si a celor interne rezultate dintr-o perpetu structurare a masei
telurice apare si se dezvolt un spaiu tampon, de contact n care este catalizat, stocat si transIormat
energia. Structura acestui spaiu de maxim turbulen s-a modiIicat o dat cu apariia omului (dup
Al. Rosu, 1987) (Iig. 3).
Fig. 3. Poziionarea teluric a
nveliyului geografic (dup Al. Rosu,
1987).

Acesta a devenit spaiul
de apariie, evoluie si de existen
a omului. El este supus unei
organizri antropice care este de
esen geograIic.
n cadrul lumii organice,
omul este singura Iiin nzestrat
cu constiina de sine. De aceea, el
este capabil s se organizeze. El
si organizeaz modul de via, si
implicit spaiul pe care-l ocup
si-l exploateaz pentru nevoile
sale.
LitosIera constituie stratul
de interIeren a materiei lichide
(apa), gazoase (aerul) si solide
(roca). Ea reprezint sursa
comun de substan, energie si
inIormaie pentru toate structurile
geograIice (dup Al. Rosu, 1987) (Iig. 4).
LitosIera mai reprezint, totodat si suportul de apariie, meninere si dezvoltare a vieii. BiosIera
are o determinare litosIeric. Apariia viului este indisolubil legat de mediul de via. Viata apare si se
menine ntr-un mediu lichid, ntr-un interval de temperatur, suIicient de mic pentru a nu rupe structurile
moleculare, dar suIicient de mare pentru a asigura deplasarea acestora prin miscare brownian, necesar
metabolismului celular.
Miscarea brownian reprezint un salt calitativ al dinamicii materiei de la miscarea haotic la cea
ordonat. Miscarea brownian este o miscare corelat si reprezint condiia esenial a apariiei vieii
(dup I. Purica, 1996). Ea este rezultatul apariiei ordinii din dezordinea primar pentru a genera viaa.
,Cana este Jenerat un nou sistem viu, auS aemisia celui anterior, Srocesul ae autoorJani]are va Ii mai
eIicient aac el ar Ii constrans la variaii care au o Srobabilitate ae succes la Iiecare nivel ierarhic
suSerior e[ist alte mecanisme ce constranJ Srocesul ae autoorJani]are`
3
. Rezult din ordinea care a
generat viaa o nou ordine pentru a asigura continuitatea vieii.

3
E. D. Schneider, J. J. Kay n M. P. Murphy, L. A. J. O`Neill, 1999, Ce este viaa? Urmtorii 50 ae ani, Editura Tehnic, Bucuresti, p. 137.
3
,$tat sistemele nevii cat i cele vii se caracteri]ea] Srintr-o succesiune abunaent ae reacii
chimice.


Fig. 4. Seciune vertical n cadrul structurii interne a Pmntului (dup L. A. Bloom, 1978, citat de Al. Rosu,
1987, p. 246, cu completri).
4
'iIerena const in aceea c toate reaciile ain sistemul viu urmresc un SroJram controlat care
este oSerat aintr-un centru inIormaional. ScoSul acestui SroJram ae reacii este autoreSroaucerea
tuturor comSonentelor sistemului, inclusiv auSlicarea SroJramului insui sau mai e[act al Surttorului
su material`
4
.
Caracteristicile sistemelor vii sunt:
,inIormaia, Ir aceasta autoreSroaucerea ar Ii Sieraut auS Iiecare Jeneraie,
mutaia, Ir ae care inIormaia ar Ii neschimbtoare, i aeci nici nu vor Sutea s aSar
sisteme vii,
metabolismul, Ir ae care sistemul ar reJresa la echilibru, cana nici o schimbare nu ar mai
Ii Sosibil.
Un sistem care Sre]int aceste SroSrieti este Sreaestinat seleciei. $ceasta este o Iorm
inerent ae autoorganizare. Selecia nu este o comSonent aaiional ce se Soate activa ainaIar`
5
.
,Un orJanism rmane viu in starea suSerior organizat, Srimina enerJie ae inalt calitate ain
e[terior i aeJraaana-o Sentru a sSrijini structura organizaional a sistemului`
6
.

1.2. Organizarea antropic a spaiului geografic

Asa cum este peste tot cunoscut, orice categorie de spaiu, pentru a putea Ii utilizat si amenaMat,
trebuie mai nti de toate divizat. ConIiguraia natural a spaiului planetar este marcant evideniat de un
proces de divizare n dou mari categorii de spaiu: spaiul terestru si spaiul acvatic. La rndul lui spaiul
terestru ,suport o divizare n uniti maMore de relieI (cmpii, uniti colinare si muni), dup cum
spaiul acvatic se mparte n ruri, lacuri, mri si oceane.
Organizarea spaiului de ctre om s-a realizat odat cu apariia lui ca Iiin raional, capabil de a
se situa ,deasupra lumii naturale si de a-si ,modela spaiile cercetate de el n raport cu nevoile
individuale si colective. Ascendena nevoilor si ampliIicarea temporal a acestora se aIl n strns relaie
cu cresterea numeric a populaiei si inovaiile de ordin tehnic. Prima griM a omului odat cu perceperea
constiinei de sine, a Iost aceea de a pune stavil ,nemrginirii. Continentele au Iost divizate n imperii si
n state iar statele n uniti administrative interne. Acestea din urm, la rndul lor, n Iuncie de tipul de
economie si nivelul de bunstare s-au subdivizat pn la nivelul de ,celule spaiale, universal valabile
ntr-un sistem holartic ce asigur Iuncionalitatea teritorial n diverse ipostaze temporal-istorice (teren
agricol, vetre de asezri, ci de comunicaie, uniti de producie, uniti de locuit, spaii si uniti
construite pentru aprare, recreere etc.).
Divizarea spaiului apare peste tot si oricnd ca un atribut al nevoii perpetue de spaiu. Orice stare
conIlictual maMor, are la baz clamarea dreptului de control si administrare a unui spaiu. Toat istoria
omenirii este marcat de cuceriri, pierderi si divizri de teritoriu, proces de care nu a Iost scutit nici ara
noastr (,mprai pe care lumea nu putea s-i mai ncap, au venit si-n ara nostr, si-au cerut pmnt
....si ap).
De la ntinderile necuprinse ale terenurilor de vntoare din taigaua siberian, a Iermelor din
teritoriile slab populate ale Australiei si pn la cel destinat recreerii si odihnei unei persoane, pn la
spaiul personal, colportabil si elastic, se mbin categorii extrem de diverse de spaii, ca mrime,
destinaie si Iuncionalitate.
Elaboararea unei teorii asupra spaiului de inciden a activitiilor umane s-a impus apriori,
ntruct orice activitate uman implic o locare spaial. La rndul ei, orice locare, are la baz rodul unor
experiene anterioare, marcate de empirism ori este rezultatul unor elaborri raIinate, ce au avut drept
rezultan procesul de armonizare spaial (neles n termenii exhaustivi ai acestuia). Dimensiunea
spaiilor organizaionale ori a celor supuse procesului perpetuu de organizare si reorganizare, variaz n
limite extrem de largi, de la ordinul miilor de km la cel al metrilor ptrai.
O holarhie exhaustiv a spaiului din punct de vedere organizaional si al amenaMrii transcende
indubitabil elementele si caracteristiciile de ordin tehnic si geograIic si le tranIer n domeniul artei si al
amenaMrii de peisaMe.
Din punctul nostru de vedere segmentul holartic cu rol de prag de reIerin se opreste la cel al
amenaMrilor interioare si la cel al crerii de cadre decorative exterioare. Dar si aici acel ,general
Iramework trebuie luat ntotdeauna n considerare pentru ,echilibrul si armonia de ansamblu.

4
E. D. Schneider, J. J. Kay , op.cit., p. 139.
5
ManIred E., n M. P. Murphy, L. A. J. O`Neill, op. cit., p. 17.
6
E. D. Schneider, J. J. Kay, op. cit., p. 137.
5
O potrivit organizare si amenaMare a spaiului, perpetuu perIectibil, reprezint un
incomensurabil cstig economic, n raport cu practicile ocuprii dezordonate si empirice a acestuia.
Costurile economice si sociale ale ,ordonrii si organizrii unor spaii haotice, n diverse ipostaze
temporale, sunt adesea prohibitive si ireparabile. De aici tendina ,natural de evoluie, de la spaii
haotice si greu controlabile, la entropie generalizat. Adesea haosul social se asociaz n mod neIericit cu
hosul teritorial, societile spaial-haotice Iiind de regul societi srace. Ele controlez slab spaiul de
apartenen pentru c nu l cerceteaz suIicient. Ce alteva poate s Iie evaziunea Iiscal, dect o slab
percepie si un subred mecanism de control asupra spaiului?
O ,rnduial si o ordine teritorial este oricnd si oriunde dezirabil compromisului si
empirismului. nssi, statuarea si instaurarea unei ordini teritoriale cu Iundamentare stiiniIic reprezint o
surs permanent aductoare de venit, contribuind indirect la cresterea calitii si eIicienei actului
economic si la bunstarea populaiei.

1.3. Supraestimarea progresului tehnologic

Sesiznd ritmul alert de crestere a entropiei n societatea modern, si plecnd de la noile teorii ale
dilatrii Universului, Ionel Purica (1996), dezvolt o teorie n care crede c progresul tehnologic al
timpului nostru este capabil la a realiza o decuplare a societii de Natur prin nchiderea ciclurilor de
producie, eliminnd deseurile (industria curat) si transIormnd energia degradat n energie
electromagnetic, de Iotoni si inIrarosu, ce va Ii redat Universului. Vom prezenta n continuare demersul
autorului mai sus citat.
,$Sariia omului a marcat inceSutul transIormrilor i suSunerii Aaturii.
Morala revoluiilor tehnice se ba]ea] Se un SrinciSiu etic. omul este in luSt cu Aatura i
trebuie s elabore]e o tehnic ae stSanire a Aaturii, ae transIormare a acesteia.
5elaia aintre Aatur i om, aintre Aatur i societatea uman este o relaie intre care se
interSune tehnica. Prin intermeaiul tehnicii omul moaiIic Aatura. ProSria lui e[isten aeSinae aSoi ae
cunoaterea noului meaiu Sroaus ae tehnoloJie, cu care trebuie s convieuiasc. TransIormarea i
cunoaterea Aaturii sunt Srocese necesare i comSlementare i trebuie s conauc la evoluia societii
umane.
Omenirea este un reJn suSraSus reJnului veJetal i reJnului animal, ilustrana trecerea ae la
biosIer la noosIer.
'e]voltarea tehnoloJic a amSliIicat Ir Sreceaent Iora ae aciune a omului asuSra Aaturii.
InceSutul secolului XX marchea] aSariia unei noi aoctrine, in relaie cu eloJiul aaus ae]voltrii
tehnoloJiei. Se nate aoctrina tehnocratic Srin care Satronatul Soate Ii inlocuit cu tehnostructuri
Iormate ain elite.
Tehnocraia trebuie s ia locul iaeoloJiilor. $ceasta ar insemna suSunerea omului i a meaiului
sau in e[iJenele instrumentelor tehnice ae Jestiune i orJani]are a societii. $ceste instrumente au
aevenit un sistem in sine. 'e]voltanau-se auS o loJic ce ajunJe ain ce in ce mai mult in conIlict cu
necesitile Srioritare sau reale ale omului.
Ganairea tehnocratic nu a schimbat mentalitatea etic. Ea a rmas aceea a aominrii omului
Srin i ae ctre om i a Aaturii ae ctre om. $ceasta atraJe auS sine consumarea raSia a resurselor
necesare vieii, intr-un ritm mult Srea alert in raSort cu cel ae reJenerare a acestora.
Societatea Sreia ain Aatur materii Srime i enerJie la o entroSie mic. 'uS ce le-a utili]at,
Sentru a-i menine structura orJani]atoric i Jraaul ae civili]aie, elimin in Aatur aeeuri, Icana s
creasc entroSia i ae]orJani]ana meaiul in moa ireversibil. Se crea] conaiii Sericuloase Sentru
ae]voltarea societii. Jite]a ae cretere a entroSiei este mare, aucana la ae]orJani]area meaiului cu o
vite] Srea mare...
Societatea se aIl in Ia]a aaoStrii unei etici noi, a unei mentaliti in care sSiritul aominrii i
suSunerii naturii s Iie inlocuit cu iaeea convieuirii in armonie cu natura, avana la ba] o ineleJere
,socratic` a tehnoloJiei. Aoua etic i noua mentalitate a reJanairii i reconsiaerrii raSorturilor om
natur Jenerea] o nou aoctrin, cea cosmocratic.
Societatea tehnoloJic a secolului XX este asociat cu aescoSerirea i e[Sloatarea camSului
electromaJnetic, in care suSortul inIormaional acustic i tiSrit, aiIu]at Srin mijloace termomecanice se
substituie ca suSort electromaJnetic (raaio, televi]iune), re]ultana o coeren inIormaional Jlobal
relativ slab. SuSortul inIormaional este Sreluat ae limbaje Iormale, articulate aomeniilor ae activitate
uman. Meaiul in care se ae]volt societatea uman aevine Terra. Se inchiae un Srim ciclu in relaia
materii Srime tehnoloJie Sroause utile in sensul c acestea ain urm se consum aar i se inserea]
6
ca mijloace ae Sroaucie, ca re]ultat al SerIecionrii i reinnoirii tehnoloJice. Mijloacele ae Sroaucie
reali]ea] consumarea enerJiei ain Surttorii enerJetici in enerJie util, aaic claur i electricitate,
inchi]anau-se al aoilea ciclu al conversiei enerJiei.
Ciclul inaustrial al materiei cuSlat cu ciclul conversiei enerJiei a natere unui hiSerciclu,
asimilat unui sistem cibernetic in care inSut-urile sunt reSre]entate ae materiile Srime i resursele
enerJetice iar outSut-urile ae aeeuri chimice, claur irecuSerabil i aeeuri raaioactive.
Cheia e[istenei i ae]voltrii viitoare a societii umane const in inchiaerea in cicluri a
utili]rii materiei Srime i a enerJiei necesare Sentru Sstrarea i ae]voltarea structurii ei oraonate, a
nivelului ae civili]aie, Icana-o tot mai Suin aeSenaent ae meaiul necontrolabil (cel natural,
sublinierea noastr). $sistm la Jenerarea unei tenaine ae autosuIicien. Pentru aceasta este necesar a
se trece ae la civili]aia camSului electromaJnetic la civili]aia camSului cromoainamicii cuantice.
Era cromoainamicii Sermite.
inchiaerea ciclului materii Srime inaustrie Srin reintroaucerea aeeurilor in ciclul
Sroauciei inaustriale (inaustrie Ir aeeuri .a.),
aeeurile raaioactive vor Ii utili]ate Sentru Sroaucerea ae enerJie, Srin ae]inteJrarea
controlat a nucleonilor inchi]anau-se un nou ciclu.
Societatea uman va Ii aeschis numai Srin necesiti ae enerJie, Se care le va lua ain Univers i
va Ii reaat Universului sub Iorm ae enerJie electromaJnetic, ae Iotoni ain aomeniul inIrarou.
In era cromoainamicii cuantice, Jraaul ae coeren intern (a societii) va Ii ma[im, iar
suSortul inIormaional va aeveni camSul neutrinic, ca Sosibilitate ae a Strunae la aistane ae orainul
ori]ontului Universului cunoscut ast]i, concurana camSul electromaJnetic.
SoItul inIormaional va trece ae la limbajele Iormale la moaele Jlobale, care intr-un sinJur
simbol Sot transmite o cantitate mare ae inIormaie.
Societatea, tin]ana sSre autonomie, se ae]volt ctre o aecuSlare ae meaiu, Srin inJlobarea unei
Sri a acesteia intr-un ciclu care Iace Sarte ain sistem, conaucana la creterea Jraaului ae orJani]are
cat i la o micorare a vite]ei ae cretere a entroSiei`
7
.
Dar autorul recunoaste c ,evoluia social nu a aus la o transIormare bioloJic a omului`
8
.
Deci, el va rmne pe Pmnt ca un produs al acestuia, cu aceleasi nevoi primare si din ce n ce mai
raIinate nevoi spirituale. AstIel, deocamdat civilizaia uman nu dispune de alte spaii. Cel pe care l
avem, Pmntul, trebuie s-l organizm nspre binele si progresul omenirii.
n concluzie, structurarea materiei n universul amorI st la baza organizrii naturale, a
autoorganizrii, odat cu apariia viului.
Organizarea antropic reprezint rezultatul interveniilor umane succesive de amenaMare pe
supraIaa terestr, ca urmare a experienei istorice a omenirii si a progresului tehnologic.
Organizarea antropic se desIsoar pe un suport natural, aprioric structurat si autoorganizat. Din
simbioza autoorganizrii (organizrii) naturale a spaiului cu organizarea antropic a acestuia rezult
organizarea spaiului geograIic. Acesta este deIinit ca un hiperspaiu rezultat n urma aciunilor
transIormatoare progresive ale omului si societii. Spaiul geograIic reprezint suportul Iizic al
activitilor antropice si a rezultatelor acestora. Acesta are un caracter limitat.
Caracterul limitat al spaiului geograIic constitue deosebirea Iundamental dintre categoria de
spaiu n general, si cea de spaiu geograIic. El reprezint deci un creuzet al aciunilor antropice
transIormatoare, pe care le nglobeaz. Este esena, respectiv sinteza modurilor de mbinare si integrare a
geosIerelor n ntregul lor, Iiind organizat dup legi proprii. Ca urmare a aciunii acestora, spaiul
geograIic este ordonat si structurat n Iorme speciIice, drept rezultant a inIinitii modurilor de ordonare,
ierarhizare, dimensionare si asociere a componentelor.
Caracteristicile eseniale ale spaiului geograIic sunt:
structura diIerit a componentelor (abiotice, biotice si sociale);
independena relativ n evoluia si viteza de derulare a proceselor, a celor trei categorii de
componente;
constitue cadrul si suportul n care se desIsoar relaiile interumane.
Limitele acestuia pe orizontal se extind asupra ntregii supraIee terestre.
n plan vertical spaiul geograIic valoriIicat de ctre om se desIsoar ntre pragurile de 10 000 -
15 000 m altitudine (ntre TroposIer si StratosIer) unde se nscriu rutele regulate ale zborurilor de
mrIuri si pasageri si 3 500 m n scoara terestr unde au loc activiti miniere sistematice.

7
I. Purica, 1996, Orao et Chao. Structuri ae oraine in Ii]ic i societate, Editura Tehnic, Bucuresti, p. 28.
8
Idem, p. 29.
7
Reinem, n concluzie, c materia amorI este structurat si si creaz propriile ei universuri
rezultate din inIinitatea combinaiilor chimice. Odat cu apariia viului, dotat cu un suport inIormaional,
Natura se autoorganizeaz n aIara unei constiine de sine (Iig. 5).

Fig. 5. Sructurare, autoorganizare, organizare.

Apariia omului a marcat nceputul proceselor transIormatoare progresive. Odat cu el ncepe
organizarea spaiului terestru. Prin intermediul tehnicii s-a sporit Iora de aciune asupra Naturii. S-a aMuns
la o ,anihilare a Naturii, a crei resurse sunt limitate, proces ce se resIrnge prin incapacitatea de
susinere cu hran a populaiei si meninerea strilor tensionale si conIlictuale. Spaiul geograIic
reprezint Iorma cea mai adecvat pentru procesele de organizare. El permite si accept nglobarea
Iormelor particulare de organizare. De aceea si noiunea singular de spaiu trebuie interpretat asociativ:
spaiu geograIic.
Spaiul geograIic este limitat. Trecerea la Iorme superioare de organizare are loc prin intermediul
aciunilor de amenaMare.
$tinJerea Iormelor suSerioare ae orJani]are, reclam aeoSotriv mutaii raaicale ae orain
tehnoloJic i ale comSortamentului uman, care s inscrie civili]aia terestr Se traiectoria unei
ae]voltri aurabile.


8
2. ORGANIZARE, AMENA1ARE, TERITORIU, TEREN, SPAIU GEOGRAFIC

2.1. Definiii

CoIorm DEX (1984), orJanizarea semniIic: ,SreJtirea temeinic a unei aciuni auS un Slan
bine chib]uit`. ConIorm acleeasi surse, termenul de ,orJani]are SresuSune oranauire, realctuire`
9
.
Amenajarea reprezint ,ansamblul ae lucrari Srin care elementele unui sistem tehnic sunt
aisSuse i utili]ate astIel incat sistemul s coresSuna cat mai bine scoSului Sentru care a Iost reali]at. $
amenaMa semniIic a orJani]a in veaerea unei anumite utili]ri`
10
.
Pn la anumite limite amenaMarea si organizarea pot Ii sinonime si sincrone, termenul amenaMare
dizolvndu-se n cel de organizare, dup cum organizarea si trage seva din amenaMare. De exemplu,
procednd la irigarea unui teren, am reperat si amenaMat prizele pentru ap, am pozat conductele de
aduciune si am instalat staiile de udare. Am organizat terenul pentru irigare. L-am amenaMat n scopul
irigrii.
Dac ntr-un teritoriu delimitat natural sau convenional trasm drumuri, amenaMm vetre de
localiti, deIrism pdurea si generm Iolosine agricole, amplasm industrie si spaii anexe, adic
sporim complexitatea lui ocupaional si implicit relaiile spaiale, vorbim de organizare.
AmenaMarea se constitue ca un stadiu al aciunilor umane premeditate si volitive, n vederea
crerii unui nou cadru organizaional, a unei noi organizri. J. Benedek (2004), citndu-l pe M. Spitzer
(1995), menioneaz c ,amenaMarea teritoriului reSre]int SlaniIicarea sau Sroiectarea unei aciuni
concrete cu o comSonent teritorial, Iiina o oSeraiune raional, sistemic, transSus in Sractic Srin
e[ecutarea ae lucrri Sublice i Srin controlul e[ercitat asuSra unor Ienomene sSaiale (e[tinaerea
localitilor, inaustriali]are, Soluarea meaiului etc.
11
.
Dup J. Benedek (2004), ,amenaMarea teritoriului reSre]int aeIinirea, Iormularea i reali]area
scoSurilor, obiectivelor, metoaelor, instrumentelor concrete Srin care se incearc re]olvarea unor
Srobleme Srivite ca i aisIuncii in orJani]area i Iuncionarea societii, stinJerea unor Iorme ae
orJani]are a sSaiului care sunt in concoraan cu ateStrile SoSulaiei. Tot in caarul amenaMrii
teritoriale se inclua instituiile i leJile care asiJur Sermanena i consistena interveniilor ae
amenaMare, toate contribuina la e[ercitarea Iunciei ae control a societii asuSra sSaiului i
comSonentelor acestuia`
12
. O astIel de deIinire holistic a noiunii de amenaMare a teritoriului, este
sinonim cu cea de ,amenaJement au territoire` n Frana si ,territorial SlanninJ` n cadrul scolii
anglo-saxone. Noi vom aborda cu predilecie sensul tehnic al termenului de amenaMare n nelesul
raportrii lui la scopuri si obiecte concrete.
Termenul de orJanizare implic perceperea si existena relaiilor de tip sistemic ca urmare a
complexitii teritoriale la care se Iace raportarea. Termenul de amenaMare este n esen un atribut al
aciunilor umane.
Organizarea (autoorganizarea) apare si la Iiinele vii, altele dect omul. Dezvoltarea unei teorii si
a unei practici a organizrii spaiului si amenaMrii teritoriului se nscrie ca un rspuns plauzibil la criza de
spaiu a societii contemporane, si la degradarea alarmant a raporturilor dintre societatea uman si
Natur.
Cresterea complexitii n relaie cu diversiIicarea componenial, nsoit de ritmuri Irenetice de
derulare a Ienomenelor, conduce inevitabil la apariia si maniIestarea unor stri explozive, care trdeaz
n numeroase cazuri instabilitatea sistemelor teritoriale (naturale, sociale, politice si economice).
Organizarea spaiului vine n ntmpinarea si evitarea, virtual posibil, a unor astIel de stri, induse ca
urmare a adoptrii unor modele haotice de organizare si exploatare a spaiului.
Spaiul este deIinit de acele pri ale Pmntului ce implic tridimensionalitate, supuse
exploatrii si valoriIicrii prin activiti umane sistematice. n acest sens noiunea de spaiu se identiIic
cu cea de sSaiu JeoJraIic.
Organizarea spaiului se realizeaz prin tehnici diIereniate si succesive de amenaMare, avnd
drept Iinalitate o nou organizare, consonant cu nevoile sociale si gradul de suportabilitate natural.
,Cmpul de Ioc al aciunilor de organizare trebuie s se extind n limitele suportabilitii
naturale. Depsirea gradului de suportabilitate genereaz evoluii de tip ,catastroIic. Organizarea

9
DEX, 1984.
10
Idem.
11
J. Benedek, 2004, $menaMarea teritoriului i ae]voltarea reJional, Editura Presa Universitar CliMean, CluM-Napoca, p. 11.
12
Idem, p. 11.
9
spaiului si amenaMarea teritoriului const din realizarea de componente si structuri noi, precum si din
eliminarea componentelor si structurilor rebele, stnMenitoare.
,OrJani]area teritoriului imSune o SlaniIicare a ae]voltrii sSaiale Srecum i o Sromovare
sistematic a SroJresului social i economic`
13
. Aceasta se circumscrie unei politici dezirabile de
construcie si reconstrucie ecologic, avnd ca Iinalitate instaurarea unei armonii ntre societate si Natur
si plasarea evoluiei omenirii pe cale unei dezvoltri durabile.
,'in anali]a Sroblemelor Se Slan monaial orJani]area teritoriului aSare ca o iSote] valabil
in toate situaiile, inaiIerent ae sistemul social i Iorma ae Juvernmant, aeoarece intotaeauna i
Sretutinaeni se constat Iorme imSerIecte ae utili]are a resurselor`
14
.
ntr-o accepiune mai elastic organizarea teritoriului cuprinde complexul msurilor de punere n
valoare a resurselor. Conceptul ,teritoriu la rndul su, se reIer la o ampl si variat zon de
componente nmnunchiate sintetic, nvluind ntreaga sIer a mediului uman. Aici sunt cuprinse n egal
msur cadrul natural si cel artiIicial al omului, mediul social si cel economic cu posibilitile lor
speciIice, spaiale si temporale, resurse cunoscute si cele preliminate, umane si naturale, materiale si
energetice.
Tot n aceast noiune sunt incluse diIerite componente ale aceluiasi teritoriu studiat, delimitate
pe diIerite criterii organizatorice: economice, geograIice sau istorice, precum si unitile acestora
asezri, platIorme industriale, ariile miniere, zonele de agreement, reele de comunicaie, toate Iiind
considerate n relaii reciproce, sistemice (dup I. Bold, 1974).
,3rin teritoriu trebuie ineles totalitatea sSaiului ocuSat, in]estrat i utilitat ae ctre
colectivitatea uman, aceasta ain urm Iiina inclus i ea ca Iiina cea mai esenial i mai activ
comSonent a teritoriului consiaerat`
15
.
,1oiunea ae teritoriu se Soate Srivi ca o noiune suSerioar Sentru o Sarte a suSraIeei terestre
care, intr-un ineles comSle[ incluae Ienomene natural-sSaiale cat i social sSaiale`
16
.
1eritoriul, n sens exhaustiv, reprezint o parte din supraIaa terestr cuprins ntre limitele
naturale sau Iuncionale, convenionale ale uscatului si/sau domeniului acvatic deIinite de conIiguraii
geometrice plane (ha., km
2
) ori de lungime (m. km) (teritoriul uscatului, teritoriul acvatic, teritoriul
montan, teritoriul rii, al Mudeilui, al comunei) (Iig. 6).
Fig. 6. Spaiu, teritoriu, teren.

,OrJani]area teritoriului este
o aciune in Solitica ae ansamblu
Srivina ae]voltarea naiunii`
17
.
...`aciune a crei re]ultate
sunt vi]ibile i aurabile, i se inscriu
in Solitica ae meninere in ehilibru a
unui teritoriu`
18
.
....`o conceSie ae inteJrare a
tuturor comSonentelor constructive a
activitii umane, i care comSort o
intervenie cooraonat Srecum toate
comen]ile acestei activiti, ceea ce
asiJur, Srintr-o ae]voltare Jeneral, ae]voltarea simultan i armonioas a Iiecrui element`
19
.
... ,obinerea unei ma[imali]ri a Iunciei ae bunstare Jeneral`
20
.
...`stabilirea i aistribuia Iunciilor Se care o Sarte a teritoriului trebuie s le inaeSlineasc
inteJral, inana seama ae trsturile sale eseniale, naturale, economice i istorice`
21
.
...`valoriIicarea economic i social a teritoriului`
22
.

13
G. Gusti, 1974, Forme noi ae ae]are, Editura Tehnic, Bucuresti, p. 21.
14
I. Bold, 1973, OrJani]area teritoriului, Editura ,Ceres, Bucuresti, p. 15.
15
G. Gusti, op. cit., p. 19.
16
Idem, p. 21.
17
R. Courtin, I. Maillet, (conomie JeoJraShique,Paris, citat de I. Bold, 1973, op. cit., p. 16.
18
M. Claudius-Petit, 1962, Journees aetuaes, H.E.C., Paris, citat de I. Bold, 1973, op. cit., p. 16.
19
Ph. Lamour, 1965, /amenaJement au territoire aans la SersSective euroSeenne, Urbanisme, nr. 72, citat de I. Bold, 1973, op. cit.,p. 17.
20
J. Lezema, 1969, Oraenacion territorial en (sSana, Metra, nr. 1, citat de I. Bold, 1973, op. cit., p. 17.
21
K. Mayer, 1967, Uber OranunJsauIJaber una (ntwicklunJsSrobleme im lanalichen 5aum. Wasser unde Boden, HeIt 11, citat de I. Bold, 1973,
op. cit., p. 18.
22
A. Antonietti, citat de I. Bold, 1973, op. cit., p. 17.
10
1erenul reprezint o poriune a supraIeei terestre cuprins ntre anumite limite, cu acelasi mod de
utilizare ori acelasi ansamblu de condiii ale mediului (teren arabil, teren mpdurit, teren mlstinos, teren
degradat, teren construit etc.).
n msura n care relaiile dintre grupurile sociale si ntre oameni devin tot mai complicate si mai
complexe n teritoriu, ar trebui s se accentueze tot mai mult necesitatea de a nelege si ptrunde stiiniIic
latura teritorial a dezvoltrii sociale (dup M. Botez, Mariana Celac, 1980). AsIel, disciplinele clasice ale
organizrii teritoriului si pierd vocaia unilateralitii si caracterul holistic n materie de teritoriu,
apropiindu-se tot mai mult de geograIie.
,SSaiul JeoJraIic nu se iaentiIic cu cel triaimensional (linii, Suncte, volume. (l este aeIinit ca
un hiSersSaiu cuSrin]ana o mulime ae subsSaii caracteristice. JeomorIoloJic, climatic, JeoloJic,
bioJeoJraIic, social, economic etc., intre care e[ist multiSle relaii ae interaciune i inteJrare.
1oiunea ae sSaiu JeoJraIic Sermite aboraarea stuaiilor ae Se SrinciSiul unei ma[ime Jenerali]ri
aimensionale, reinana obliJatoriu comle[itatea i inteJralitatea tutror relaiilor aintre comSonentele
JeoJraIice`
23
.
Construcia unui spaiu geograIic este totdeauna un act de abstractizare eIectuat de ctre
geograIi, prin care se nelege si explic transIormrile ce au loc pe supraIaa terestr.
,OrJani]area sSaiul JeoJraIic SresuSune utili]area social-variabil a Sosibilitilor virtuale
incluse in acest sSaiu. 3rin urmare, orJani]area sSaiului JeoJraIic imSune un anumit Sunct ae veaere i
ae aciune asuSra naturii ainamice i structurii relaiilor aintre toate comSonentele sSaiului`
24
.
Cnd spunem ,organizarea aministrativ teritorial ne gndim la un set de msuri consIinite
legal, de divizare a unui teritoriu n vederea administrrii lui si la un mecanism managerial rezultat ca
urmare a acestei divizri. Aceasta nu include termenul de amenaMare a teritoriului; singurele aciuni cu
coninut de amenaMare sunt cele de bornaM.
Cnd spunem ,organizarea teritoriului pentru aprare n mintea noastr se pun n eviden
planuri strategice elaborate de ctre conducerile armatelor, materializate n plasamentul unitilor militare,
competenele lor teritoriale n materie de aprare, structuri speciIice ducerii luptelor si exploatarea
teritoriului n scopuri militare (a cadrului natural si acelui construit).
n acest caz ,se evit termenul de amenaMare, desi nu putem omite Iaptul c lcasele de tragere,
barierele antitanc, IortiIicaiile n general, se amenaMeaz, ci nu se organizeaz. Vorbim n acest caz de
organizare, n msura n care ntregul ediIiciu coopereaz. Organizarea capt n acest caz sens sistemic.
n cazul teritoriului agricol organizarea si amenaMarea capt sensuri aproape sinonime.
Organizarea ,si trage seva din amenaMare, din ,experienele amenaMistice, dup cum amenaMarea ,se
dizolv n organizare.
J. Benedek (2004) precizeaz c ,Sractic orJani]area sSaiului JeoJraIic are ca eIect reali]area
unor locali]ri, orJani]area Iiina San la un Sunct sinonim cu utili]area sSaiului, cu moaul ae
amenaMare a acestuia, utili]area Iiina re]ultatul unor aciuni ae amenaMare`
25
.
Lucrurile capt o conotaie si sens similar n practica si teoria amenaMrii teritoriului din rile
dezvoltate ale Europei: (Territorial Slanning) n Regatul Unit, (/a amenaJemnt au territoire) n Frana,
Belgia, (5aumoraunJ - organizarea teritoriului; /anaesSlanunJ - amenaMarea teritoriului) n Germania.
M. Botez si Mariana Celac (1980) rein si dezvolt noiunea de ,sSaiu amenaMat` pentru a deIini
sediul unei conIiguraii socioteritoriale (sociospaiale), acordndu-i un neles destul de larg pentru a
acoperi marea varietate de Ienomene cu caracter locaional, Iie c este vorba de localiti, zone
intraurbane, poliIuncionale, teritorii sau reele de transIer (de energie, bunuri, comunicaii, utiliti,
persoane, inIormaii).
Toate componentele acestei tipologii au o caracteristic esenial: dezvoltate la o scar mai mare
dect procesele arhitecturale propriu-zise, ele se descriu prin interaciunile dintre terenul propriu-zis si
identitile n Iuncie n economie si viaa social si spiritual a zonei (dup M. Botez, Marina Celac,
1980). Autorii amintii utilizeaz Irecvent noiunea de spaiu Iizic, nelegnd prin acesta componenta
natural a spaiului geograIic.
Abordnd complexitatea sporit a Ienomenelor si proceselor cu locare spaial, autorii de mai sus
recunosc c domeniile clasice ale practicii si teoriei locrii spatiale, ca arhitectura, stiinele economice,

23
I. Ianos, 1987, Oraele i orJani]area sSaiului JeoJraShic, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, p. 9.
24
V. Mihilescu, 1968, Sur la JeoJraShie aes villes en 5oumanie, n Mlanges de gographie physique, humaine, conomique applique oIIerts
a M. Omer Tulippe, I., Gographie physique et gographie humaine, Editura J. Duculot, Gembloux, Belgia, p. 492-501, citat de I. Ianos, 1987,
op. cit. p. 19.
25
J. Benedek, 2004, op. cit. p. 17.
11
ingineria teritoriului...se apropie tot mai mult....de geograIie. A strui mereu n desciIrarea coninutului
celor dou noiuni - orJani]are i amenaMare -, semniIic a nu nelege si a nu sti nimic din realitatea
teritorial.
Finalitatea oricror aciuni de organizare si amenaMare const n realizarea acelui optim teritorial,
ce se traduce prin bunstare si liniste social, izvorte din armonia cadrului material si social al omului cu
armonia naturii, adic instaurarea unei armonii geograIice.
Teritoriul locuit si administrat de ctre o comunitate uman, n virtutea logicii elementare, trebuie
s satisIac cele trei nevoi bazice ale oricrei Iiine umane: hran, adpost si instruire (Iig. 7).

Fig 7. Nevoile zilnice de hran, ap yi
oxigen pentru o presoan adult (70 kg greutate)
(dup P. Haggett, 1979).

Reinem din ansamblul de opinii
asupra teritoriului, teritorialitii si a
spaiului, c noiunea de spaiu geograIic
transcende n maMoritatea deIiniiilor, Iiind
Iorma si coninutul real, unanim
acceptabil asupra sensului acestuia, chiar
dac termenului de spaiu nu i se asociaz
n toate cazurile atributul ,geograIic.

2.2. Principii generale ale amenaMrii teritoriului

Acestea postuleaz liniile generale si eseniale de organizare si amenaMare a teritoriului, n
concordan cu legile Iizice si cele economico-sociale la care Iace apel si reIerina actul organizaional
respectiv cel de amenaMare.
a Principiul economisirii terenului
$cesta aeriv ain caracterul limital al 3mantului, in limitele lui ae Jeoia ae rotaie i creterea
alarmant a numarului SoSulaiei.
n acelasi mod trebuie privit pmntul ca miMloc de producie. n aceast ipostaz (ca miMloc de
producie), pmntul are urmtoarele caracteristici (dup C. Anderca, I. Chirculescu, 1976):
este limitat ca supraIa;
are un caracter imobil, comparativ cu alte miMloace de producie, de unde rezult Iaptul c
procesul de producie agricol este legat de un anumit spaiu;
pmntul nu se poate multiplica;
comparativ cu alte miMloace de producie, pmntul nu se uzeaz, nu-si pierde
calitile bionutritive, dac este utilizat raional;
pmntul, prin sine, nu poate aciona ca miMloc de munc n agricultur, ci numai n urma
acionrii cu alte miMloace de munc asupra lui (mecanice, manuale, biologice); de aici rezult
Iaptul c o dat cu nmulirea celorlaltor miMloacede producie, se poate ampliIica potenialul
su productiv;
pmntul este relativ nelimitat ca potenial de producie, permind investiii succesive si
suplimentare pe aceeasi unitate de supraIa;
ca surs biologic, pmntul prezint o mare varietate n timp si spaiu, n sensul c n
procesul pedogenezei, calitile iniiale ale solului se modiIic mereu; n cazul terenurilor
Iertile, cheltuielile de producie per unitatea de produs sunt mai reduse, deoarece
productivitatea muncii este mai ridicat.
b Principiul stabilitii structurale yi funcionale a teritoriului
Schimbarea raSia a aestinaiei unor teritorii, in sSecial a acelora care au suSortat investiii
masive, reclam costuri sociale riaicate. De aceea, destinaia teritoriului trebuie conIigurat pe termen
lung.
c Principiul accesului optim la utiliti
$cest SrinciSiu Sostulea] IaStul c utilitile Sentru satisIacerea nevoilor umane, ain ce in ce
mai numeroase i mai aiversiIicate, trebuiesc aboraate in termeni sSaio-temSorali oStimi, in
concoraan cu Irecvena aSelului la ele i ranJul acestora.
d Principiul satisfacerii nevoilor umane de baz (hran, adpost, instruire)
12
ImSlementarea acestuia reclam Jenerarea in teritoriu a unei Salete ae activiti, suIicient ae
elastic, Sentru a asiJura venituri ce Jarantea] acoSerirea celor trei nevoi ba]ice Sentru toat
colectivitatea.
Acest principiu nu este mplinit pentru maMoritatea populaiei din statele srace ale lumii, dar si
pentru o parte din populaia lumii bogate.
e Principiul continuitii spaiale a utilitilor complementare
ConIorm acestui SrinciSiu, aualismul Iuncional al unor utiliti aIlate in Sro[imitate este
neeconomic i stanMenitor in coaJularea relaiilor teritoriale.
Graniele, n maMoritatea cazurilor, oIer cele mai elocvente exemple de discontinuitate, adevrate
dorsale ctre care statele ,si ntorc spatele.
f Principiul interveniilor yi substituiilor discrete
$cesta reclam aaoStarea ae soluii nonviolente in Srocesele ae moaelare teritorial i ae
inlocuire ,aiscret` a structurilor stanMenitoare ori Serimate.
J Principiul distribuiei yi evidenierii optime a cateJoriilor de spaii cu valoare ecoloJic yi
peisaJistic
$cest SrinciSiu reclam o aaecvat So]iionare, o oStim mo]aicare a aiverselor cateJorii ae
teritorii, in raSort cu acelea care sunt aestinate s serveasc Srioritar la meninerea strii ae sntate a
SoSulaiei ori la IortiIicarea SeisaJistic a teritoriului. Spaiile mpdurite ori plantate, situate la distane
mari Ia de centrele populate, prin poziia lor, nu-si aduc plenul de Ioloase asupra colectivitilor umane.
h Principiul spaiu optim - randament maxim (dup O. Mndru, 1976, h - l).
Acest principiu acioneaz att n domeniul economicului ct si n alte domenii ale vieii
individuale si sociale. In caarul vieii economice este vorba ae reali]area obiectivelor SroSuse intr-un
teritoriu cu cheltuieli minime, i SerceSerea oStimului ae venituri i e[Sloatare intr-un timS cat mai scurt.
$celai lucru este valabil in materie ae accesibilitate i ae aistribuie a bunurilor i serviciilor.
Indivizii care suport ,atentate sistematice asupra spaiului personal, care este un spaiu
corportabil, dau randamente mici n procesele de munc Iizic si cele de nvare, dup cum aceleasi
aspecte se pun n eviden n cazul ,teritoriului corpului (body territory).
i Principiul inteJrrii funcional-teritoriale optime a tuturor componentelor (naturale yi
antropice), conform inteniilor de orJanizare a spaiului.
$cesta Sostulea] reJula construciei unor sSaii armonioase ca urmare a aciunilor ae
amenaMare i orJani]are, ae]irabile ca moa ae racoraare teritorial, i oStim amSlasate ain Sunct ae
veaere Iuncional.
j Principiul corelrii optime cu alte niveluri de orJanizare a teritoriului de acelayi ranJ
taxonomic yi subordonrii ierarhice (din punct de vedere funcional) n raport cu alte niveluri
taxonomice.
$cesta SresuSune aSlicarea unitar a reJulilor i leJilor in materie ae teritoriu, atat la nivel
aaministrativ cat i ain Sunctul ae veaere al normelor tehnice.
Cel mai bun exemplu ne este oIerit de ctre modelele de organizare administrativ la nivelul
statelor, n cadrul crora se adopt aceleasi structuri teritorial-administrative si aceleasi reguli de
subordonare, de la nivel naional pn la niveluri locale.
k Principiul adaptabilitii maxime, n viitor, a elementelor natural-teritoriale yi a celor de
factur antropic.
ConIorm acestui SrinciSiu, orice moaiIicare asuSra comSonentelor teritoriului trebuie s Iie
suIicient ae elastic, Sentru a lsa loc in viitor Sentru alte moaiIicri Sosibile.
rile candidate la aderarea n U.E. trebuie s adopte norme si structuri legislative comunitare,
care si gsesc expresia n ediIicarea de conIiguraii spaiale compatibile (agricole, inIrastructurale etc.).
l Principiul efectului neJativ minim.
$cesta reclam IaStul c orice intervenie in teritoriu s aib eIecte neJative cat mai mici, s nu
aeranMe]e in chiS eclatant echilibrul ae ansamblu ori local.
m Principiul construciei yi reconstruciei de spaii ecoloJice
ConIorm acestui SrinciSiu, orice Slan ae amenaMare teritorial trebuie s cuSrina elemente ae
conservare a caarului natural i ae reIacere ecoloJic (reimSauriri, amenaMri ae nie ecoloJice in
terenurile aJricole, reaucerea Sresiunii antroSice in sSaiile critice etc..
n Principiul armonizrii vieii sociale
$cesta imSune reali]area unui caaru material Sentru colectivitile umane, caSabil a stvili
Jenerarea ae situaii tensionale i conIlictuale in caarul unor comuniti care interIerea] sSaial.
o Principiul prezervarii de spatii adecvate.
13
$cesta raclam imSunerea unei vi]iuni SrosSective asuSra structurii teritoriului aaministrat, IaSt
care conauce la aaoStarea Srocesului ae ocuSare oraonat a sSaiului, in relaie cu Sretabilitatea oStim
a acestuia.

2.3. Nivele de abordare

Se pune Iiresc si pe bun dreptate ntrebarea: care sunt nivelele operaionale n materie de
organizare si amenaMare a teritoriului?
A considera componentele maMore ale relieIului ca tipare imuabile (cmpii, dealuri si muni) ale
demersurilor organizaionale, nseamn a le ,dezbrca pe acestea de latura relaional, de a crea praguri
artiIiciale si a eluda cu bun stiin existena schimbului de substan, energie si inIormaie la nivelele
geograIice amintite.
Bazinele hidrograIice, care sunt sisteme geograIice cel mai bine conturate spaial, ar Ii dintr-un
anumit punct de vedere cele mai acceptabile, avnd n vedere si desIsurarea lor ierarhic, holarhia
acestora. n Iuncie de desIsurarea plan-spaial, acestea nglobeaz deopotriv componente deIinitorii
ale cadrului natural si a celui de Iactur antropic (pduri, Inee naturale, terenuri agricole, asezri,
inIrastructuri de transport etc.).
EdiIiciile antropice, ca mas si calitate, ar trebui s se ordoneze n raport cu potenialul de
susinere hidric din aria bazinal, ntr-o ierarhizare sistemic tip amonte-aval. Orice ,mplinire teritorial
trebuie restrns la aria bazinal, ce Iuncionez ca sistem teritorial complex si eIicient ca urmare a
realizrii constiente si graduale a sinergismul teritorial.
Practica si experiena mondial, precum si realitatea natural oIer n cele mai numeroase cazuri
exemple contrarii. Bazinele hidrograIice ale rurilor mari, si numai ale acestora, se desIsoar pe
teritoriiile mai multor state, care nu au totdeauna si peste tot legislaii si planuri congruente n materie de
amenaMare a teritoriului. De aceea, peste tot se acept planurile de amenaMare a teritoriului elaborate pe
nivele administrative ori uniti regionale artiIicial trasate si supuse proceselor intervenioniste pentru
dezvoltare, ntr-o holarhie speciIic Iiecrei ri.
Realizarea sinergismelor teritoriale poate rezulta din aplicarea acestor planuri, dac acestea sunt
dominate de o real Iundamentare stiiniIic. ,Standardizarea acestor planuri la diverse nivele
operaional-administrative, asigur cuplaMe teritoriale optime, care se pot armoniza si la nivele
superstatale de tipul uniunilor sau comunitilor de state.
La noi n ar, conIorm /eJii Srivina amenaMarea teritoriului i urbanisml publicat n Monitrul
OIicial nr. 373 din 10 iulie 2001 sunt prezentate nivele holarhice ale planurilor de amenaMare si coninutul
acestora.
AmenaMarea teritoriului la nivel naional este cuprins si deIinit n dou categorii de documente,
si anume: Slanurile ae amenaMare a teritoriului si aocumentaiile ae urbanism.
3lanurile de amenajare a teritoriului se diIereniaz n trei categorii:
planurile de amenaMare a teritoriului naional (P.A.T.N.);
planurile de amenaMare a teritoriului zonal (P.A.T.Z.) (regional, interMudeean, Irontalier);
planurile de amenaMare a teritoriului Mudeean (P.A.T.J.);
planurile de amenaMare a teritoriului zonal (P.A.T.Z
2.
) (interorsenesc, intercomunal,
metropolitan si periurban).
Documentaiile de urbanism cuprind:
planul urbanistic general (P.U.G.) si regulamentul aIerent acestuia;
planul urbanistic zonal (P.U.Z.) si regulamentul aIerent acestuia;
planul urbanistic de detaliu (P.U.D.).
Planurile de amenaMare a teritoriului cuprind reglementri si norme ce vizeaz:
proteMarea si utilizarea resurselor naturale ale solului si subsolului;
structura, dinamica populaiei si resursele de munc;
dezvoltarea economico-social;
dezvoltarea armonioas a localitilor;
echiparea tehnic a teritoriului;
protecia si reabilitarea mediului natural si construit;
stabilirea arealelor n cadrul crora se preconizeaz desIsurarea operaiunilor maMore de
amenaMare a teritoriului.
Planurile de amenaMare a teritoriului au caracter coordonator, pe cnd documentaiile de urbanism
au caracter normativ (au statut de lege local).
14
Planul de amenaMare a teritoriului naional (P.A.T.N.) reprezint un ansamblu de documentaii cu
caracter de sintez care stabileste strategii, prevederi si msuri cu privire la dezvoltarea de ansamblu a
teritoriului rii. Acest plan determin dimensiunile, sensul si prioritile dezvoltrii n cadrul teritoriului
Romniei, n acord cu ansamblul cerinelor regionale si continentale.
Prevederile P.A.T.N. sunt perIectibile si totodat obligatorii pentru amenaMarea teritoriilor ce
compun spaiul geograIic naional.
ConIorm prevederilor Legii nr. 350/2001, care reglementeaz problematica amenaMrii
teritoriului, beneIiciarul P.A.T.N. este Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, care
este organul specializat al Guvernului n domeniul amenaMrii teritoriului si urbanismului. P.A.T.N. este
compus din seciuni specializate care indic direciile de dezvoltare pentru anumite domenii ce vizeaz
teritoriul naional. Seciunile se supun aprobrii guvernului si sunt legiIerate.
Legea mai sus menionat (350/2001) stabileste urmtoarele sapte seciuni (art. 41, alin. 4): ci ae
comunicaie, aSe, ]one SroteMate, reeaua ae localiti, ]one ae risc natural, turismul si ae]voltarea
rural.
Planurile de amenaMare a teritoriului zonal (P.A.T.Z.) conin prevederi reIeritoare la:
9 direciile principale de dezvoltare n teritoriu a localitilor;
9 divizarea teritoriului n zone Iuncionale maMore;
9 zone pentru care se preconizeaz desIsurarea operaiilor de urbanism;
9 zone pentru care este necesar elaborarea de planuri de urbanism.
Planurile de amenaMare a teritoriului zonal (P.A.T.Z.) sunt documente cu caracter director, menite
a realiza concretizarea strategiilor sectoriale n teritoriu si s contribuie la soluionarea unor probleme
speciIice aprute n anumite teritorii (intercomunale, interorsenesti, interMudeene, regionale). Planurile
de amenaMare a teritoriului zonal se ntocmeste pentru teritorii grupate ntr-un areal cu caracteristici
comune din punct de vedere geograIic, istoric, economic, cultural sau (si) de alt natur, areal care
cuprinde n ntregime sau parial teritoriul administrativ al mai multor Mudee. Planul genereaz politici
teritoriale interMudeene pe probleme concrete, de interes comun. n cadrul planurilor de amenaMare a
teritoriului zonal se preiau prevederile pentru teritoriul respectiv din P.A.T.N.
Elaborarea unui P.A.T.Z. poate Ii realizat de ctre M.L.P.T.L. pentru P.A.T.Z. regional, de ctre
administraiile publice Mudeene pentru P.A.T.Z. interMudeean, de ctre administraiile publice locale
pentru P.A.T.Z. interorsenesc sau intercomunal.
Aceste documentaii se coreleaz cu prevederile P.A.T.N., avnd ca suport stuaii ae
Iunaamentare.
Direciile de dezvoltare Iormulate n P.A.T.Z. devin obligatorii pentru documentaiile de nivel
teritorial inIerior. P.A.T.Z, regional are menirea s Iundamenteze si planul de dezvoltare regional.
3lanul de amenajare a teritoriului judeean yi al municipiului Bucureyti (P.A.T.J.) se
ntocmeste pentru teritoriile administrative ale acestora.
P.A.T.J. este o documentaie cu caracter director ce are ca scop transpunerea spaial a
programului de dezvoltare economic si social elaborat de ctre autoritile Mudeene pentru teritoriul pe
care l gestioneaz.
Prevederile P.A.T.J. devin obligatorii pentru documentaiile de amenaMare a teritoriului (A.T) si
urbanism (U), care le detaliaz. P.A.T.J., se elaboreaz la comanda consiliilor Mudeene.
Planurile de amenajare a teritoriului zonal interoryenesc, intercomunal, metropolitan yi
periurban (P.A.T.Z
2.
) sunt documente ntocmite pentru teritorii n cadrul crora exist sau sunt
preconizate cooperri n desIsurarea activitilor economice, utilizarea resurselor naturale comune,
proteMarea cadrului natural si a celui construit, cooperrii pentru realizarea de inIrastructuri teritorial
(cile de transport, sisteme zonale de gospodrire a apelor, depozitarea deseurilor etc.).
Iniiativa elaborrii unor astIel de planuri revine consiliilor locale orsenesti si comunale, ca
urmare a precizrii unei cooperri, de regul pentru a accesa Ionduri si Iinanri externe (Phare, Sapard
etc.).
Cazuri particulare ale acestui tip de plan zonal sunt planurile pentru ariile metropolitane si cele
periurbane.
ConIorm art. 44 din Legea privind AmenaMarea Teritoriului si Urbanismului publicat n Monitrul
OIicial nr. 373 din 10 Iulie 2001, documentaiile de urbanism se reIer la localitile urbane si rurale si
reglementeaz utilizarea terenurilor si conduiile de ocupare a acestora cu construcii.
Documentaiile de urbanism transpun la nivelul localitilor urbane si rurale propunerile cuprinse
n planul de amenaMare a teritoriului naional (P.A.T.N.), zonal (P.A.T.Z.) si Mudeean (P.A.T.J.). Acestea
au caracter de reglementare speciIic si stabilesc reguli ce se aplic direct asupra localitilor si prilor
15
din acestea, pn la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de Iundamentare obligatorii pentru
eliberarea certiIicatelor de urbanism.
3lanul urbanistic Jeneral (P.U.G.) are caracter director si de reglementare operaionale. Fiecare
localitate trebuie s ntocmeasc Planul urbanistic general, s l actualizeze la 5 - 10 ani si s l aprobe,
aceasta constituind baza legal pentru realizarea programelor si aciunilor de dezvoltare (Iig. 8).

Fig. 8. Holarhia studiilor de urbanism yi
amenaMarea teritoriului.

Planul urbanistic zonal (P.U.Z.) are
caracter de reglementare speciIic detaliat, si
asigur corelarea dezvoltrii urbanistice complexe
cu prevederile Planului urbanistic general (P.U.G.) a
unei zone delimitate din teritoriul localitii. Planul
urbanistic zonal (P.U.Z.) este obligatoriu a Ii
elaborat pentru zonele centrale ale localitilor, cele
proteMate si de protecie a monumentelor,
complexelor de odihn si agrement, a zonelor
industriale, a parcelrilor precum si alte categorii de
zone stabilite de ctre autoritile publice locale din
cadul localitilor n cauz. Stabilirea zonelor pentru
care se ntocmesc P.U.Z.-uri obligatorii se
realizeaz, de regul, n cadrul P.U.G.-urilor.
Planul urbanistic de detaliu (P.U.D.) are
exclusiv caracter de reglementare speciIic, prin
care se asigur condiiile de amplasare,
dimensionare, conIirmare si servire edilitar a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe
parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, n relaie cu vecintile imediate.

Fig. 9. Holarhia configuraiilor
teritoriale n planurile de organizare a
spaiului geografic yi amenaMarea teritoriului.

ReJulamentul Jeneral de
urbanism reprezint sistemul de norme
tehnice, Muridice si economice ce st la
baza elaborrii planurilor de urbanism,
precum si a reglementrilor locale de
urbanism.
Regulamentul local de urbanism
pentru ntreaga unitate administrativ-
teritorial, aIerent P.U.G. sau pentru a
parte a acesteia, aIerent P.U.Z., cuprinde
si detaliaz prevederile P.U.G. si P.U.Z.
reIeritoare la modul concret de utilizare
a terenurilor, precum si de amplasare,
dimensionare si realizare a volumelor
construite, a amenaMrilor si plantaiilor.
Planul urbanistic de detaliu nu
dispune de regulament. Acesta este
substituit de documentaia tehnic.
n aIara planurilor de amenaMare
a teritoriului si a documentaiilor de
urbanism se ntocmesc studii si planuri
de amenaMare speciale pentru bazine
hidrograIice, arii proteMate, parcuri
naturale si parcuri Iorestiere. Aceste
categorii de planuri se integreaz si se
16
articuleaz organic cu planurile de amenaMare a teritoriului la diIerite nivele (transIrontalier, naional,
regional, interregional, Mudeean, interMudeean etc.).
Menirea acestora este aceea de a aplica msuri organizatorice si de amenaMare speciIice care
transcend coninutul planurilor de amenaMare a teritoriului stipulate n sistemul holarhic adoptat prin
Legea nr. 350/2001 si sunt reglementate de legi speciIice (legea apelor, legea mediului, codul silvic, legea
aprrii mpotriva dezastrelor, legea riscurilor naturale etc.).
ConIiguraiile socioteritoriale abordate n domeniul organizrii si amenaMrii teritoriului acoper
ntreaga gam de teritorii, de la cel intraurban si pn la conIiguraii regionale transIrontaliere care
preIigureaz planuri de amenaMare complexe la nivelul uniunilor de state (vezi Iig. 9).
ConIiguraiile sociospaiale abordate n domeniul organizrii si amenaMrii teritoriului, acoper
ntreaga gam de teritorii, de la cel intraurban, cuprins n Planurile Urbanistice de Detaliu (P.U.D), si
pn la cel naional ce Iace obiectul Planului de AmenaMare a Teritorului Naional (P.A.T.N.).
O holarhie a planurilor actuale de amenaMare a teritoriului trebuie a transcende teritoriul naional,
n ipoteza optimist a aderrii Romniei la Uniunea European.
ntr-un asemnea context Iavorabil, n holarhia acestora trebuie s includem si Planurile de
AmenaMare a Teritoriului TransIrontalier, ca un prim pas spre angrenaMul continental, care va trebui s
adopte Planul General de AmenaMare a Teritoriului Unional, ca un atribut esenial al ediIicrii Europei
Unite.
Starea spaiului este cel mai adesea concordant cu starea social-politic a acestuia, n diverse
ipostaze de timp. Spaiul este suport si atribut al puterii. De aceea el este generator de securitate ori
insecuritate.
n proiectarea viitoarelor structuri teritoriale, a conturrii noilor Iorme de organizare si amenaMare,
se porneste de la urmtoarele asumii:
spaiul geograIic este limitat;
oriunde si oricnd se pun n eviden Iorme si moduri de utilizare neeIicient a spaiului si de
valoriIicare suboptim a resurselor;
neconcordane ntre vechi si nou, ceea ce impune nlocuirea structurilor perimate,
stnMenitoare, si crearea de noi structuri, capabile a prelua Iuncii mai diversiIicate, si de a
crea valori estetice superioare.
IndiIerent de segmentul operaional supus proceselor de organizare si amenaMare, se impune cu
prioritate precizarea limitelor si a conexiunilor. Lipsa ori ambiguitatea acestui ,exerciiu ndeprtez
gsirea soluiilor optime.

2.4. Cadastrul yi organizarea teritoriului, o interrelaie continu n cunoayterea yi
gospodrirea resurselor funciare

Caaastrul reprezint activitatea care integreaz ansamblul de operaiuni tehnice, economice si
Muridice prin care se realizeaz n mod sistematic si permanent inventarierea si reprezentarea pe planuri si
hri a Iondului Iunciar din punct de vedere calitativ si cantitativ precum si a celorlalte bunuri imobile, pe
teritorii administrative si proprietari.
Baza tehnic a lucrrilor de cadastru o constituie msurtorile topograIice si studiile pedologice,
cartrile, bonitrile, evalurile calitative ale terenurilor pe structurile teritoriale deIinite de organizarea
teritoriului si proprieti.
Agricultura si silvicultura au puncte de contact indisolubile cu cadastrul, prin aceea c pmntul
este elementul de baz al ambelor iar cele dinti (agricultura si silvicultura) se spriMin pe stabilitatea si
corecta eIectuare a celui de al doilea (cadastrul), avnd la baz n principal structurile teritoriale realizate
si calitatea terenurilor evaluate, n contextul organizrii si amenaMrii teritoriului.
n acelasi timp crend stabilitatea proprietii, cadastrul are o importan deosebit economic,
social si moral asigurnd n orice moment date reale, privind supraIaa, Iolosina, calitatea si
proprietarul tuturor terenurilor care alctuiesc Iondul Iunciar al rii.
Pentru a reprezenta pe planuri si n registrele cadastrale situaia real din teritoriu lucrrile de
cadastru trebuie executate continuu pentru a nregistra modiIicrile ce se pot produce n timp.
Cadastrul general este organizat la nivelul Iiecrui teritoriu administrativ comuna, orasul,
municpiul, Mudeul si la nivel naional.
Corespunztor intereselor statului si cerinelor speciIice ale diIeritelor ramuri si activiti care
dein n proprietate sau administrare supraIee de teren se organizeaz cadastru de specialitate agricol,
17
Iorestier, ape, imobiliar, edilitar (reele edilitare, ap, canalizare, termoIicare, gaze, electrice) si al
terenurilor cu destinaie special (minier, industrial, transporturi rutiere, Ieroviare, navale, aeriene si
altele). n conIormitate cu prevederile noii legi a cadastrului, Iuncia tehnic a cadastrului general se
realizeaz prin determinarea pe baz de msurtori a poziiei, conIiguraiei si mrimii supraIeelor
terenurilor pe categorii de Iolosin si pe proprietari precum si ale construciilor.
Documentaiile cadastrale sunt principalele surse de cunoastere si baza pentru proiectarea
gospodririi resurselor Iunciare prin organizarea teritoriului.
Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de eviden tehnic, economic si Muridic
prin care se realizeaz identiIicarea, nregistrarea, si reprezentarea pe hri si planuri cadastrale a tuturor
terenurilor precum si a celorlalte bunuri imobile de pe ntreg teritoriul indiIerent de destinaia lor si de
proprietar.
Cadastrul general este organizat la nivelul Iiecrei uniti administrativ-teritoriale: comun, oras,
municipiu, Mude
26
.
Introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ reprezint msurtoarea oIicial
prin care se realizeaz operaiunile de teren si birou care conduc la ntocmirea documentelor tehnice ale
cadastrului general:
registrul cadastral al parcelelor;
indexul alIabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
registrul cadastral al proprietarilor;
Iisa centralizatoare, partida cadastral pe proprietari si pe categorii de Iolosin;
planul cadastral;
ntreinerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ reprezint msurtoarea oIicial prin
care se realizeaz cu o periodicitate de cel mult 6 ani operaiunile care conduc la actualizarea
documentelor tehnice ale cadastrului general
27
.
Documentele tehnice realizate la introducerea sau ntreinerea cadastrului general reprezint
documentaia oIicial pe baza crora se realizeaz organizarea teritoriului agricol.
Planul cadastral conine reprezentarea graIic a datelor din registrele cadastrale reIeritoare la
terenurile si construciile din cadrul unitilor administrative teritoriale.
Scara uzual este de 1:5000 n zonele de ses pentru extravilan si 1:2000, 1:1000 sau 1:500, n
Iuncie de densitatea detaliilor, pentru intravilan; 1:2000 n zonele de deal pentru extravilan; 1:5000 si
1:10000 sau dup caz scri mai mari n zonele montane; 1:2000, 1:1000 si 1:500 n Iuncie de densitatea
detaliilor la Delta Dunrii. n lucrrile de cadastru general terenurile se mpart din punct de vedere al
destinaiei si a categoriei de Iolosin, conIorm prevederilor legale
28
.
n conIormitate cu prevederile legale se organizeaz cadastrele de specialitate care sunt
subsisteme de eviden si inventariere sistematic a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic cu
respectarea normelor tehnice si a datelor de baz din cadastrul general privind supraIaa, categoria de
Iolosin si proprietarul, n scopul, administrrii lor raionale. Din aceast categorie Iac parte:
9 caaastrul aJricol evidena si inventarierea sistematic a terenurilor agricole pe categorii si
subcategorii de Iolosin, speciIicnd natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi,
clasa de calitate, venitul net etc.;
9 caaastrul Iorestier evidena si inventarierea sistematic a Iondului Iorestier naional si a
amenaMamentelor silvice, speciIicnd supraIaa, esena lemnoas, vrsta, consistena masei
lemnoase etc., precum si inIormaii reIeritoare la sol, relieI si clim;
9 caaastrul cilor Ierate evidena si inventarierea terenurilor, construciilor, instalaiilor si
strii reelei Ieroviare;
9 caaastrul arumurilor evidena si inventarierea terenurilor, construciilor, instalaiilor si
strii reelei de drumuri;
9 caaastrul Sorturilor evidena si inventarierea terenurilor, construciilor, instalaiilor si strii
reelei portuare;
9 caaastrul aeroSorturilor evidena si inventarierea terenurilor, construciilor, instalaiilor si
strii reelei aeroportuare;
9 caaastrul aSelor evidena si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuI
precum si a instalaiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrograIice, speciIicnd

26
/eJea Caastrului i a 3ublicitii Imobiliare, nr. 7 din 13 martie 1996, B.O., nr. 61, 26 matrie 1996.
27
OIiciul Naional de Cadastru, Geodezie si CartograIie, reIorme tehnice pentru introducerea Cadastrului general, B.O. nr. 18, 25 Iebruarie 1999.
28
/eJea Ionaului Iunciar nr. 18/1991, M.O. nr. 37 din 20 Iebruarie 1991.
18
supraIaa, calitatea, Iolosina, instalaiile de transport si exploatare, de protecie si ameliorare
a calitii, precum si condiii de relieI si clim;
9 caaastrul Ionaului imobiliar evidena si inventarierea bunurilor imobile din localiti
speciIicnd, pentru construcii, Iolosina, materialele de construcie, structura, regimul de
nlime, Iundaia, supraIaa, dotri, stare;
9 caaastrul reelelor eailitare (aS, canali]are, termoIicare, Ja], electrice, teleIonice -
evidena si inventarierea reelelor edilitare si a instalaiilor care le deservesc, speciIicnd
amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialelede construcie, parametrii tehnici, starea.
AstIel, datele, hrile si planurile elaborate de cadstru permit realizarea cunoasterii si inventarierii
sistematice a Iondului Iunciar sub aspectul cantitativ, calitativ si Muridic, pentru documentaiile tehnico-
economice de organizare a teritoriului (planuri, studii, proiecte). n acelasi timp lucrrile de organizare a
teritoriului prin intervenia si mbuntirile aduse n teritoriu (comasri, rectiIicri de hotare, reamplasri
de Iolosine, ordonare, amenaMare, dotare, echipare etc.) constituie o baz pentru reactualizarea lucrrilor
de cadastru. Esenial este Iaptul c, cadastrul reprezint un suport pentru lucrrile de organizare a
teritoriului deIinind complet si sistematic terenul, respectiv ,,ct de mare este (cantitativ), ,,ce Iel este
(calitativ) si ,,al cui este (Muridic). Cele trei aspecte cantitativ, calitativ si Muridic permit realizarea celor
trei Iuncii ale cadastrului Iuncia tehnic, Iuncia economic si Iuncia Muridic. n acest scop, cadastrul
general si cadastrele de specialitate asigur inventarierea analitic si sintetic a elementelor care Iac
obiectivul activitii lor.

2.4.1. Criteriile de mprire a terenurilor dup destinaii. Prevederi generale

Terenurile de orice Iel, care aparin persoanelor Iizice, indiIerent de titlurile pe baza crora sunt
deinute, se mpart pe destinaii, conIorm prevederilor legale. Prin deintori de terenuri, se neleg titularii
dreptului de proprietate, persoane Iizice sau Muridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care
potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deintori precari. Domeniul public poate Ii de interes
naional, caz n care proprietatea asupra sa n regim de drept public aparine statului, sau de interese local,
caz n care proprietatea (de asemenea n regim public) aparine comunelor, oraselor, municipiilor sau
Mudeelor.
Terenurile cu aestinaie aJricol. Din categoria terenurilor cu destinaie agricol Iac parte
terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaiile de hamei si duzi, psunile,
Ineele, serele, solariile, rsadniele, terenurile cu vegetaie Iorestier dac nu Iac parte din
amenaMamente silvice, psunile mpdurite, cele ocupate cu construcii agrozootehnice si de mbunttiri
Iunciare, amenaMrile piscicole, drumurile tehnologice si de depozitare.
Terenurile cu aestinaie Iorestier. Din categoria terenurilor cu destinaie Iorestier Iac parte
terenurile mpdurite sau cele care servesc nevoilor de cultur, producie ori administraie silvic,
terenurile destinate mpduririlor si cele neproductive stncrii, abrupturi, bolovnisuri, rpe, ravene,
toreni dac sunt cuprinse n amenaMamente silvice.
Terenurile aIlate Sermanent sub aSe. Din aceast categorie Iac parte albiile minore ale cursurilor
de ap, cuvetele lacurilor naturale si artiIiciale la nivelul maxim de retenie, braele si canelele din Delta
Dunrii, Iundul apelor maritime interioare si al mrii teritoriale si continue.
Terenurile ain intravilan. n aceast categorie se includ toate terenurile indiIerent de categoria de
Iolosin, situate n perimetrul localitilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a
intravilanului, conIorm legislaiei n vigoare.
Terenurile cu aestinaie sSecial. Din categoria terenurilor cu destinaie special Iac parte cele
Iolosite pentru transporturile rutiere, Ieroviare, aeriene si navale, cele pe care se aIl obiective si instalaii
hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatri
miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aprare a rii precum si rezervaiile si monumentele naturii,
monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

2.4.2. Criteriile de clasificare yi identificare a categoriilor de folosin ale terenurilor yi a
construciilor prin activitatea de cadastru general
29


Planurile si registrele cadastrale reprezint categoria de Iolosin a terenului, individualizat ntr-
un cod, care este una din atribuiile parcelei.

29
O.N.C.G.C. 1orme tehnice Sentru introaucerea caastrului Jeneral, nr. 452/3.03. 1999, M.O. partea I, nr.78, 25. 02. 1999.
19
Evidenierea la partea tehnic a cadastrului general a categoriei de Iolosin, alturi de celelalte
atribute este necesar att pentru ntocmirea crii Iunciare ct si pentru stabilirea sarcinilor Iiscale care
greveaz bunurile imobile. Fiecare dintre cele cinci destinaii ale terenurilor, pot avea categorii de
Iolosin predominante, care ocup supraIaa maMoritar si categorii de Iolosin care ocup un procent
mai mic. De exemplu, categoriile de Iolosin predominante sunt: arabilul, viile, livezile, Ineele si
psunile, dar un procent mai mic l ocup si construciile si apele etc.
Tot astIel, n intravilane n aIar de categoria de Iolosin curi-construcii care este predominant
n cadrul destinaiei, se includ si alte categorii de Iolosin care ocup supraIee mai mici ca, arabil, livezi,
ape etc.
Criteriile de identiIicare a categoriilor de Iolosin ale terenurilor:
1erenurile arabile (A). n aceast categorie se ncadreaz acele terenuri care se ar n Iiecare an
sau la mai muli ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene ca: cerealele, leguminoase sau
boabe, plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante IuraMere, legume etc.
n categoria de Iolosin arabil se include: arabil propriu-zis, paMisti cultivate, grdini de legume,
orezrii, sere, solarii si rsadnie, cpsunrii, alte culturi perene.
Se nregistreaz ca terenuri arabile:
terenurile aestinate culturilor IuraMere Serene (triIoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte
terenuri nsmnate cu diIerite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene) care se
ar o dat la cel mult 6 ani;
terenurile rmase temSorar neinsmanate datorit inundaiilor, colmatrilor, degradrilor
sau altor cauze;
terenurile cu sere i rsaanie sistemati]ate, cu meniunea ,,sere sau ,,rsadnie
Terenurilor arabile amenaMate sau ameliorate prin lucrri de desecare, testare, irigare etc., se vor
delimita si nscrie ca arabil cu ntreaga lor supraIa, incluznd si supraIeele ocupate de canale, diguri,
taluzuri, debusee, benzi nierbate etc., care nu se pot reprezenta la scara planului analogic.
Pyuni (P) Psunile sunt terenuri nierbate sau nelenite artiIicial, prin nsmnri la maximum
15-20 ani si care se Iolosesc pentru psunatul animalelor.
n cadrul acestor categorii de Iolosin se nregistreaz:
Suni curate sunt psuni acoperite numai cu vegetaie ierboas;
Suni cu Somi sunt psuni plantate cu pomi IructiIeri, n scopul combaterii eroziunii sau a
alunecrilor de teren, precum si psunile care provin din livezi prginite. La ncadrarea
acestora se va ine seama de Iaptul c producia principal este masa verde care se psuneaz,
iar Iructele pomilor reprezint un produs secundar;
Suni imSaurite sunt acele psuni care, n aIar de vegetaie ierboas, sunt acoperite si cu
vegetaie Iorestier;
Suni cu tuIiuri i mrciniuri.
Fnee (F) La categoria Inee se ncadreaz terenurile nierbate sau nelenite n mod natural
sau artiIicial prin nsmnri la maximum 15-20 ani, iar iarba se coseste pentru In. Se nregistreaz la
Inee: Ianee curate, Ianee imSaurite, Ianeuri cu tuIriuri i mrciniuri.
Jii (J) n aceast categorie se ncadreaz terenurile plantate cu vi-de-vie:
vii altoite i inaiJene viile altoite sunt acelea care au la baza lor un portaltoi, n timp ce viile
indigene sunt nealtoite, dezvoltnde-se pe rdcini proprii. mpreun mai sunt denumite si vii
nobile;
vii hibriae sunt acelea care poart si denumirea de ,productori direci;
hamei deoarece au o agrotehnic asemntoare cu a viei-de-vie, n plantaiile de hamei se
include si aceast categorie de Iolosin;
SeSiniere viticole sunt terenuri pentru producerea materialului sditor viticol: plantaiile
portaltoi si pepinierele propriu-zise sau scolile de vie.
Livezile (L) Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti IructiIeri. Se nregistreaz ca livezi:
live]i clasice terenurile plantate cu pomi IructiIeri n diIerite sisteme de cultur tradiionale
si anume: livezi cu culturi intercalate, livezi nierbate, livezi n sistem agro-pomicol, livezi
pure etc.;
live]i intensive i suSerintensive livezi amenaMate avnd o mare densitate de pomi pe hectar,
cu conducerea diriMat a coroanelor si mecanizarea lucrrilor de ntreinere si recoltare;
Slantaii ae arbuti IructiIeri terenuri plantate cu zmeur, agrise, coacze, trandaIiri de
dulcea etc;
SeSiniere Somicole terenurile destinate pentru producerea materialului sditor pomicol;
20
Slantaii ae au]i.
3duri yi alte terenuri din fondul forestier naional (PD) n aceast categorie de Iolosin intr
toate terenurile din Iondul Iorestier naional, dac sunt cuprinse n amenaMamentele silvice, indiIerent de
proprietar. Se nregistreaz la aceast categorie de Iolosin:
Sauri terenuri acoperite cu vegetaie Iorestier, cu o supraIa mai mare de 0,25 ha;
terenuri aestinate imSauririi terenuri n curs de regenerare, terenuri degradate si poieni
prevzute a Ii mpdurite prin amenaMamente silvice;
terenuri care servesc nevoilor ae cultur, Sroaucie i aaministraie silvic terenuri
ocupate de pepiniere, solarii, plantaii, culturi de rchit, arbusti ornamentali si IructiIeri, cele
destinate hranei, vnatului si animalelor din unitile silvice, cele date n Iolosin temporar
personalului silvic;
Seraele ae Srotecie benzi ordonate din plantaii silvice si uneori silvico-pomicole, care au
diIerite roluri de protecie ca: perdele pentru protecia culturilor agricole, perdele pentru
protecia cilor de comunicaie, pentru protecia localitilor, perdele pentru protecia
digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.;
1erenuri cu ape yi ape cu stuf n aceast categorie intr terenurile acoperite permanent cu ap,
precum si cele acoperite temporar, care, dup retragerea apelor, nu pot avea alt Iolosin. Se
nregistreaz la aceast categorie:
aSe curJtoare (H5. Iluviul Dunrea, braele si canalele din Delta Dunrii, cursurile de ap,
praile si alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri etc.). La apele curgtoare se
va nregistra supraIaa ocupat de ntreaga albie minor a cursului de ap, din mal n mal,
chiar dac aceasta nu este n ntregime si permanent sub ap. De obicei, apele curgtoare
Iormeaz de o parte si de alta a luciului apei prundisuri care numai la viituri mari sunt
acoperite pentru scurt timp cu ap. Albia minor a unui curs de ap include toate zonele Moase
ale cursului, insulele si pdurisurile. Toate aceste terenuri din albia minor nu se nscriu la
neproductiv, ci la terenuri cu ape;
aSe stttoare (HB. Limita acestor ape variaz n Iuncie de anotimp si de regimul de
precipitaii. La delimitarea acestor ape se va lua n considerare limita lor la nivelul mediu al
apelor. n aceast categorie se ncadreaz si apele amenaMate n mod special pentru cresterea
diriMat a pestelui, precum si n supraIee cu ape stttoare de mic adncime, unde cresc
trestisuri si ppurisuri si alte tipuri de vegetaie speciIic n regim amenaMat sau neamenaMat;
marea teritorial i marea interioar. SupraIaa mrii teritoriale este cuprins ntre liniile de
baz ale celui mai mare Ilux de-a lungul rmului, inclusiv ale rmului dinspre larg al
insulelor, ale locurilor de acostare, amenaMamentelor hidrotehnice si ale altor instalaii
portuare permanente si linia din larg care are Iiecare punct situat la o distan de 12 mile
marine (22 224 m), msurat de la punctul cel mai apropiat de la liniile de baz. SupraIaa
mrii inIerioare este cuprins ntre rmul mrii si liniile de baz, asa cum au Iost deIinite mai
sus;
Limita terenurilor reprezentnd albiile minore ale cursurilor de ap, cuvetele lacurilor naturale si
artiIiciale, ale blilor, ale rmului si plaMei de nisip a Mrii Negre, este stabilit prin norme speciIice
elaborate de ministerele interesate, care au obligaia de a o transmite spre avizare ONCGC.
Cile de comunicaii rutiere (DR) yi cile ferate (CF) Din punct de vedere Iuncional si al
administrrii, cile de comunicaii rutiere se mpart, potrivit legii, dup cum urmeaz:
arumuri ae interes naional. autostrzi, drumuri expres, drumuri naionale europene, drumuri
naionale principale, drumuri naionale secundare;
arumuri ae interes Muaeean. drumurile care Iac legruta ntre resedinele de Mude si
resedinele de municipiu si orase, staiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si alte
obiective importante;
arumuri ae interes local. drumurile comunale si drumurile vicinale;
str]i ain localitile urbane,
str]ile ain localitile rurale. strzi principale si strzi secundare;
cri Ierate simSle, auble i inJuste, triaMe.
Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se nregistreaz ca
detalii si se atribuie n proporie egal parcelelor din imediata vecintate,
1erenurile ocupate cu construcii yi curi (CC) Aceast categorie cuprinde terenuri cu diverse
utilizri si destinaii, de exemplu: cldiri, curi, Iabrici, silozuri, gri, hidrocentrale, cariere, exploatri
miniere si petroliere, cabane, terenuri de sport, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, grdini botanice
21
si zootehnice, parcuri, cimitire, piee, rampe de ncrcare, Isia de Irontier, locuri de depozitare, precum
si alte terenuri care nu se ncadreaz n nici una din categoriile de Iolosin prevzute n articolele
anterioare. SupraIaa la sol a construciilor permanente este inclus n categoria de Iolosin construcii si
curi (CC).
1erenurile deJradate yi neproducive (N) Aceast categorie cuprinde terenurile degradate si cu
procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetaie. Din aceast categorie Iac parte:
nisiSuri ]burtoare nisipuri mobile neIixate de vegetaie si pe care vntul le poate deplasa
dintr-un loc n altul;
stancrii, bolovniuri, Sietriuri terenuri acoperite cu blocuri de stnci masive,
ngrmdiri de bolovani si pietrisuri care nu sunt acoperite de vegetaie;
raSe, ravene, toreni alunecri active de teren care sunt neproductive cnd nu sunt
mpdurite;
srturi cu crust terenuri puternic srturate care Iormeaz la supraIaa lor o crust
albicioas Iriabil;
mocirle i smarcuri terenuri cu alternane Irecvente de exces de ap si uscciune, pe care nu
se instaleaz vegetaie. Terenurile cu mlastini cu stuI nu se nregistreaz la categoria
terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuI;
JruSile ae imSrumut i cariere terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol
si roc pentru diverse nevoi de construcii;
halae terenuri pe care s-a depozitat material steril n urma unor activiti industriale si
exploatri miniere.
Datele din cadastrul general se completeaz cu elemente din cadastrul agricol, n principal pentru
cunoasterea calitativ a solurilor necesar pentru:
stabilirea pretabilitii (vocaiei) terenurilor pentru diIerite Iolosine agricole;
stabilirea Iavorabilitii solului pentru diIerite culturi;
stabilirea capacitii de producie a terenurilor, Iolosind sistemul de bonitare a solurilor
necesar pentru impozitare si arendarea terenurilor.
Terenurile sunt clasiIicate n Iuncie de sol, relieI, clim si ap Ireatic, pe baza notelor de
bonitare natural n cinci clase, dup cum urmeaz:
Clasa I (81 100 Suncte cuprinde terenurile cu soluri Iertile proIunde, cu textura miMlocie,
permeabile, neaIectate de Ienomene de degradare, situate pe supraIee plane sau nclinate, n condiii
climatice de temperatur si precipitaii Iavorabile;
Clasa a II-a (61 80 Suncte cuprinde terenuri cu soluri Iertile proIunde, cu textura miMlocie-Iin,
cu pretabilitate bun, slab aIectat de Ienomene de degradare (srturare, eroziune, exces de umididate
etc.), situate pe supraIee plane sau slab nclinate, n condiii climatice de temperatur si precipitaii
Iavorabile;
Clasa a III-a (41-60 Suncte cuprinde terenuri miMlociu Iertile proIunde sau moderat proIunde, cu
textura miMlociu grosier sau Iin, moderat aIectate de Ienomene de degradare, situate pe supraIee plane
sau miMlociu nclinate, n condiii de temperatur si precipitaii moderat Iavorabile;
Clasa a IJ-a (21 40 Suncte cuprinde terenuri slab Iertile, Irecvent scheletice sau cu roc dur
la adncime mic, cu textura variat, puternic aIectate de Ienomene de degradare n condiii climatice
puin Iavorabile;
Clasa a J-a (0 20 Suncte cuprinde terenuri cu soluri Ioarte slab Iertile, improprii pentru
Iolosina arabil, Ioarte puternic aIectate de Ienomene de degradare.
n cadastrul calitativ, se apreciaz si capacitatea de producie a plantaiilor vitipomicole si a
paMistilor naturale, care se grupeaz n trei clase de producie, astIel:
Clasa $ categorii de Iolosin cu producii Ioarte bune si bune;
Clasa B categorii de Iolosin cu producii satisIctoare;
Clasa C categorii de Iolosin cu producii slabe si Ioarte slabe.
Pentru condiii de irigaie, notele de bonitare natural se nmulesc cu un coeIicient de potenare.
Potenialul de producie a terenurilor arabile pentru diIerite culturi se stabileste nmulind nota
medie de bonitare a culturii respective cu cantitatea de produs care poate Ii obinut pentru un punct de
bonitare.
n cadastrul calitativ, se apreciaz si capacitatea de producie a plantaiilor vitipomicole si a
paMistilor naturale, care se grupeaz n trei clase de producie, astIel:
Clasa $ categorii de Iolosin cu producii Ioarte bune si bune;
Clasa B categorii de Iolosin cu producii satisIctoare;
22
Clasa C categorii de Iolosin cu producii slabe si Ioarte slabe.
Subliniem c n cadastrul agricol sunt prevzute ca surse poteniale pentru sporirea supraIeelor
arabile:
terenuri nearabile din incintele amenaMate, cu excepia celor aIectate de limitri absolute
(scheletic, excesiv, erodate etc.);
terenuri nearabile de clase 1, 2, 3, care pot Ii trecute la arabil Ir amenaMri speciale prin
deseleniri de paMisti pe pante pn la 10 sau terenuri pretabile a Ii reluate n cultur pe
pante pn la 20 ;
terenuri nearabile de clasa 4, 5, 6, neaIectate de limita absolut, care, prin amenaMri speciale,
pot deveni terenuri arabile de calitate cel puin miMlocie (destuIizri si desecri de mlastini si
bli, deIrisri de pduri sau vegetaie Iorestier, amenaMri de terenuri neproductive
depozite de pmnt, halde, gropi de mprumut etc.).
Pentru paMisti se prevd nierbri pe terenuri neproductive ori slab productive aIectate de eroziune
sau alunecri, pentru mpduriri se prevd terenuri neproductive, aIectate de eroziune de adncime sau
alunecri ce nu pot Ii valoriIicate prin nierbri, iar pentru piscicultur, se prevd terenuri ocupate cu
mastini, cu bli, srturi, gropi de mprunut etc.
Ca regul general, se consider aprecierea calitii unui teren, n Iuncie de nsusirile intrinseci
ale acestuia, ce sunt imprimate de complexitatea condiiilor pedologice, orograIice, litologice,
hidrologice, climatice, biotice si antropice.
Toi acesti Iactori ecologici se apreciaz n ansamblul lor de interdependen si condiionare
reciproc.
Aprecierea n mod izolat a unui Iactor nu este admis, ntruct izolarea complet a unui Iactor
ecologic, n vederea stabilirii inIluenei sale asupra plantelor nu este posibil, Ir ca prin aceasta s nu Iie
modiIicat si aciunea celorlali Iactori.
Factorii ecologici nu acioneaz niciodat separat, ci numai n mod asociat, strns nlnuii unii
de alii.
De Iapt, determinarea rezultantei interaciunii Iactorilor ecologici constituie principiul
Iundamental n bonitarea cadastral.
n unele complexe ecologice, rezultanta interaciunii Iactorilor acioneaz pozitiv, avnd un rol
constructiv, pe cnd n alte complexe ecologice, rezultanta acioneaz n sens negativ, avnd un rol
distructiv.
Exist o legtur Ioarte strns ntre eIectul constructiv si cel distructiv al rezultantei, gradul de
degradare si clasa de bonitare a terenului.
ntotdeauna n determinarea rezultantei interaciunii Iactorilor se are n vedere si caracterul
compensator al Iactorilor, precum si Ienomenul de substuire al Iactorilor.
AstIel, un teren este cu att mai bun, ca principal miMloc de producie n agricultur, cu ct el
oIer condiii eIicare Iavorabile pentru cultivarea unui numr ct mai mare de specii si soiuri de plante, n
msura n care climatul ngduie, terenul respectiv se preteaz pentru orice categorie de Iolosin. Cele
mai bune terenuri pentru agricultur sunt acelea care nu prezint nici un Iel de proces de degradare. Pe
msur ce terenurile ncep s prezinte procese de degradare, ca nmlstinire, podzolizare, salinizare,
eroziune, alunecare etc., apar carene ale solurilor si implicit limitri si restricii n utilizarea terenurilor n
agricultur, care sunt direct proporionale cu gradul de maniIestare al procesului de degradare.
Cu ct gradul de degradare este mai avansat, cu att terenul este mai puin prielnic pentru
agricultur.
O pondere deosebit n aprecierea calitii unui teren l are gradul de mecanizare al terenului.
AstIel, cu ct gradul de nclinare al pantei terenului este mai mare, cu att cresc restriciile n mecanizarea
lucrrilor agricole, iar calitatea terenului scade, ca principal miMloc de producie.
n cadrul aceleiasi grupe de pant este necesar s se in seama si de gradul de Iragmentare si
pant care, la rndul lor, inIlueneaz gradul de mecanizare.
n bonitarea cadastral a terenurilor trebuie s se in seama de intervenia omului. Se vor lua n
consideraie acele intervenii ce au un eIect ndelungat asupra evoluiei calitative a terenurilor si ndeosebi
lucrrile hidroameliorative si pedoameliorative.
Interveniile sezoniere ale omului, ce au un eIect prelungit asupra Iertilitii solurilor, nu pot Ii
luate n considerare.
n bonitarea cadastral, se apreciaz att terenul propriu-zis (ca miMloc de producie, ct si
vegetaia categoriilor de Iolosin cu plante multianuale, cum sunt paMistile naturale si plantaiile
pomicole, n Iuncie de starea lor de producie.
23
Este stiut c producia agricol vegetal reIlect n mare msur gradul de Iertilitate al solurilor
sau potenialul de producie al terenurilor.
Sunt si cazuri cnd ntre producia paMistilor naturale sau a plantaiilor vitipomicole si calitatea
terenului exist neconcordane. AstIel, pe soluri Iertile se obin uneori producii sczute, sau pe soluri slab
Iertile se obin producii ridicate.
Aceste neconcordane se datoreaz, Iie condiiilor climatice neprielnice pentru unele Iolosine
(ex. paMistile din zona de step si silvostep), Iie capacitii unor plante de a valoriIica cu maximum de
eIicien unele terenuri slab productive (ex. viile pe nisipuri), Iie interveniei omului ce se reIlect n
starea de ntreinere a acestor Iolosine perene.
Trebuie avut n vedere rolul important n bonitarea cadastral pe care l are interpretarea corect a
vegetaiei spontane si ndeosebi a plantelor indicatoare.
Speciile dominante din Ilora spontan sunt cei mai valorosi indicatori, ntruct ele pun n eviden
cel mai bine inIluena deplin a Iactorilor ecologici.






24
3. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA AGRICOL A TERITORIULUI

Aceasta este deIinit de complexul msurilor pentru punerea n valoare a teritoriului agricol si a
Iactorilor care concur la susinerea si dezvoltarea agriculturii ca ramur de baz a economiei (naturali,
social-economici, tehnici si politici).
ntr-o alt Iormulare, orJani]area teritoriului aJricol reprezint ansamblul de msuri tehnice,
economice, legislative, de principii si reguli interdependente, Iormnd un ntreg organizat, care stabilesc
modul concret, real, de utilizare a pmntului, a miMloacelor de producie si a Iorei de munc n vederea
desIsurrii eIiciente a procesului de producie pe un teritoriu agricol dat.
n organizarea teritoriului agricol concur Iactori de ordin natural, social, tehnic si de natur
politic. $menaMarea teritoriului aJricol reprezint ansamblul msurilor de ordin tehnic pentru punerea n
valoare si exploatarea acestora. AmenaMarea este expresia concret a componentei tehnice n procesul de
organizare a terenului agricol (amenaMare pentru irigaii, amenaMare pentru semnat, amenaMare pentru
plantaii etc.).
Transpunerea n practica agricol a diverselor Iorme de organizare si amenaMare a teritoriului
agricol se realizeaz prin intermediul e[Sloataiei aJricole. Aceasta reprezint Iorma organizat de
gestiune sistematic a terenului agricol. Exploataia agricol (gospodria individual, Ierma) se constituie
dintr-un complex de miMloace de producie (teren, animale de producie, culturi), miMloace de munc
(tractoare, combine, unelte agricole), Iond construit si Iora de munc, integrate sistemic, n scopul
obinerii de produse agricole si prestri de servicii speciIice. Exploataia agricol, ca ansamblu de
producie, administreaz si gestioneaz resursele si patrimoniul prin optima alocare a Iorelor de
producie.
Orice exploataia agricol are la baz patru categorii de Iactori ce constituie elemente de input, si
anume:
terenul;
puterea economic;
mostenirea cultural;
starea comportamental (managerial).
n privina terenului, condiiile optime asociaz Iactorii de sol cu altitudinea, expoziia, panta
terenului si clima locului. La un moment de timp dat, puterea economic poate Ii stimulatoare ori
prohibitiv, n raport cu mediul economic de ansamblu si atitudinea societii Ia de agricultur.
Mostenirea cultural n practica agricol poate avea eIecte beneIice, aceasta sintetiznd
experiena anterioar a generaiilor de agricultori de pe un teritoriu dat (mrimea Iermei, practicile
agricole). Starea comportamental este n relaie direct cu nivelul de instruire al Iermierilor, cu vrsta si
aspiraiile acestora.
n ultim instan, exploataia agricol este deIinit de parametrii economici, n cadrul crora,
dup realizarea bilanului de tip inpun-output, se percepe un excedent, stare staionar sau pierderi.
Optimul este deIinit ntr-un cmp al aciunii Iactorilor concrei, n care costul total al produciei
(TCP) per unitatea de output este cel mai sczut (Iig. 10).
Fig. 10. Modelul optimului
agricol yi al limitelor (dup D. Waugh,
2000).

O dat cu ndeprtarea
Ia de cmpul optim (secete ori
exces de umiditate, cldur prea
mult ori nghe) acioneaz
/eJea aiminurii venitului Ser
unitatea ae outSut, ca urmare a
scderii outputurilor ori ca urmare
a meninerii produciei cu costuri
prohibitive.
n cadrul unei exploataii
agricole, componentele de output
constau din producia vegetal si
cea animal (Iig. 11).
25
Fig. 11. Structura sistemului agricol (dup D. Waugh, 2000).

n Iuncie de cantitatea de munc investit (mecanic, munca vie a omului si animalelor), de
capitolul angaMat n procesul de producie si de terenul disponibil, se pun n eviden dou tipuri agricole
maMore, si anume cel extensiv si cel intensiv.
Tipul agricol extensiv reclam investiii mici de munc si capital (unitatea de supraIa ori pentru
ntreinerea animalelor si rezultate modeste din punctul de vedere al produciei).
n opoziie, tipul agricol intensiv se caracterizeaz prin investiii mari de Ior de munc (vie
si/ori materializat) si de capital, rezultnd eIecte economice mari (Iig.12).

Fig. 12. Sistemul agricol extensiv yi intensiv (dup D. Waugh 2000).

n ara noastr, / din terenul agricol este cuprins ntre pante de la 0 la 15 , ceea ce permite
mecanizarea n condiii bune a activitilor agricole. n privina terenurilor arabile, peste 80 sunt pe
pante mai mici de 10 , ceea ce nu impune restricii pentru eIectuarea lucrrilor agricole si pentru
structuri ale culturilor (doar pentru cca. 1 milion ha este necesar eIectuarea lucrrilor pe curbe de nivel).
Terenurile situate pe pante cu nclinare cuprins ntre 10 si 15 (6,7 ) impun sistemul de
cultur n Isii si benzi nierbate. Terenurile arabile situate pe pante ntre 15 si 25 (8 ) impun sistemul
de cultur n benzi nierbate si agroterase, plantele protectoare deinnd, de regul, / din totalul
26
culturilor. Terenurile cu pante de peste 25 (1,4 ) necesit a Ii meninute cu vegetaie Iorestier
permanent.
Peste 40 din supraIeele ocupate cu paMisti sunt situate pe versani cu pante de peste 20
nclinare, iar 30 pe pante de 10 , n cmpii Moase, lunci si vi inundabile sau aIectate de exces de
umiditate.
Plantaiile cu vi de vie sunt amplasate n proporie de 58 pe pante sub 10 nclinare iar
28 pe pante cuprinse ntre 10 si 20 (pe pante mai mari de 20 sunt numai 14 din supraIeele
viticole). Plantaiile de pomi sunt n maMoritate (/) pe pante mai mici de 20 si numai / pe pante mai
mari.
ntr-o imagine de sintez, resursele Iunciare ale Romniei au 64 din supraIaa agricol aIectat
de Iactori limitativi si procese de degradare (33 eroziune, 12,5 exces de umiditate, 8,8 aciditate,
3,7 salinitate).
ConIorm sistemului legislativ actual din ara noastr, n agricultura Romniei Iuncioneaz
urmtoarele tipuri de exploataii agricole: JosSoarii aJricole inaiviauale (ae sub]isten, asociaii
Iamiliale, societi aJricole cu Sersonalitate Muriaic, societi aJricole cu terenul luat in arena,
societi comerciale aJricole, reJii autonome aJricole, institute (staiuni ae cercetare.
Dup cum este cunoscut, maMoritatea exploataiilor agricole la noi n ar sunt gospodrii agricole
individuale ce practic o agricultur extensiv, de subzisten.
Cei circa 4,5 milioane de proprietari de pmnt dein 10 521 809 ha teren agricol, revenind n
medie 2,5 ha teren/gospodrie. Acesta este divizat n medie n 15 parcele, mrimea medie a unei parcele
Iiind de 0,16 ha (16 ari), Iapt ce mpiedic practicarea unei agriculturi moderne, de mare randament
(tabel 1).

Tabel 1. Situaia statistic a terenurilor la nivel naional (31.12.2001).
Tip
` Arabil
(ha)
Pyuni
(ha)
Fnee
(ha)
Vii
(ha)
Livezi
(ha)
Total
agricol
(ha)
Pduri
(ha)
Ape
(ha)
Drumuri
yi ci
ferate
(ha)
Curi
yi
const.
(ha)
Teren
neprod.
(ha)
Total
neagricol
(ha)
1 9401471 3421471 1510067 267434 251986 14852341 6605690 868400 389965 628297 494378 8986730
2 345305 124978 38282 9957 16474 544996 5686687 774146 309202 191987 178114 7140138
3 315060 63093 28578 9939 14954 431624 5581662 722390 88561 129126 102174 6623913
4 247670 27422 16084 9221 12853 313250 5569980 422589 26979 21455 61798 6102801
5 121 1177 3045 1 13 4357 1246 256058 228 8721 19534 285787
6 1591 1206 504 6 21 3328 684 18756 2928 45939 11623 79930
7 1018 1719 1000 0 162 3899 904 2063 55888 12005 2736 73596
8 46 17 18 0 3 84 6 0 111 489 40 646
9 14 21 32 0 5 72 49 190 39 1579 72 1848
10 7488 497 333 318 631 9267 87 227 116 5659 91 6180
11 722 101 111 5 136 1075 66 2853 26 1692 86 4723
12 31241 2238 5115 261 405 39300 2767 38 25 11404 221 14455
13 19003 27255 2003 20 133 48414 3877 784 1833 9319 3309 19122
14 2719 38 87 9 17 2870 24 40 75 2550 481 3170
15 1177 28 15 1 4 1225 122 4 12 381 4 534
16 1150 1374 191 97 571 4483 1839 18869 301 7933 2179 31121
17 30245 61885 9704 18 1520 103372 105025 51756 220641 62863 75940 516225
18 1265 29 26 0 0 1320 5 80 13087 216 23 13411
19 28980 61856 9678 18 1520 102052 105020 51676 207554 62647 75917 502814
20 9050460 3295772 1470832 257442 235463 14309968 911821 94217 80355 432516 316235 1835144
21 494844 121898 20535 34711 37738 709726 7602 49447 12052 27281 23100 119482
22 160658 1936725 8798 421 1777 2108379 362119 14721 34033 7448 67976 486297
23 833673 119452 7523 6137 3269 970054 28343 3532 1591 13708 923 48097
24 7561284 1117697 1433976 216173 192679 10521809 513757 26517 32679 384079 224236 1181268
25 159 0 2 0 8 169 0 1 1 866 0 868
26 5383 463 775 35 30 6686 7168 35 14 1736 24 8977
27 165 170 176 0 11 522 14 1 393 1190 5 1603
*
1. Total ar. 2. Proprietate public (total). 3. Aparinnd statului. 4. Ministerul Agriculturii, Alimentaiei si Pdurilor. 5. Ministerul Apelor si
Proteciei Mediului. 6. Ministerul Industriei si Resurselor. 7. Ministerul Lucrrilor Publice, Transportului si Locuinelor. 8. Ministerul
Telecomunicaiei si Tehnologiei InIormaiei. 9. Ministerul Turismului. 10. Ministerul Educaiei si Cercetrii. 11. Ministerul Sntii si Familiei.
12. Ministerul Culturii si Cultelor. 13. Ministerul Aprrii Naionale. 14. Ministerul de Interne. 15. Ministerul de Justiie. 16. Alte ministere si
organe centrale. 17. Aparinnd unitilor administrativ-teritoriale. 18. Judeean. 19. Municipal, orsneasc, comunal. 20. Proprietate privat
(total). 21. Proprietate privat a statului. 22. Proprietate privat a unitilor administrativ-teritoriale. 23. Prorprietate privat a persoanelor Muridice.
24. Proprietate privat a persoanelor Iizice. 25. Proprietate cooperatist. 26. Proprietate obsteasc. 27. Deinute de investitori strini.

27
3.1. Categorii de folosin a terenului

Asa cum s-a mai menionat, supraIaa Pmntului este de 510 milioane km
2
(ap si uscat). n
ipoteza populrii ntregii supraIee terestre, rezult o densitate general de 11 locuitori/ km
2
. SupraIaa de
teren (acvatic si uscat) ce revine unui locuitor este de 9,5 ha. Uscatul acoper o supraIa de 149 milioane
km
2
(30 din supraIaa Pmntului), supraIaa de uscat ce revine unui locuitor Iiind de 2,4 ha.
Din totalul supraIeei uscatului, 30 sunt reprezentate de terenul agricol, 30 de Iondul
Iorestier iar 40 de categoria ,alte terenuri (terenuri ocupate cu costrucii, ci de comunicaie, ape,
mlastini etc). Unui locuitor al Terrei i revin 0,70 ha teren agricol, 0,70 ha teren Iorestier si 1,0 ha alte
categorii de terenuri.
Terenurile arabile ocup o supraIa de 1 640 000 km
2
, ceea ce reprezint 11 din supraIaa
uscatului, unui locuitor revenindu-i 0,25 ha teren arabil. Psunile si Ineele se ntind pe 2 830 000 ha,
ceea ce reprezint 19 din aceeasi supraIa, revenind 0,45 ha/locuitor.
Densitatea general a populaiei la nivelul Globului este de 42 loc./km
2
(raportare la supraIaa
uscatului).
SupraIaa Romniei este de 238 391 km
2
, cu o populaie de 21 680 974 locuitori (2002). Rezult
o densitate general de 92 loc./km
2
, aproape de dou ori media densitii generale la nivel mondial.
SupraIaa Romniei are urmtoarea structur a utilizrii terenurilor:
teren agricol - 14 836 600 ha (62 din supraIaa rii);
Iond Iorestier - 6 388 000 ha (27 );
alte terenuri - 2 171 664ha (11 ).
Unui locuitor al Romniei i revine 1,09 ha de teren. Terenul agricol disponibil pe locuitor este de
0,68 ha iar cel Iorestier de 0,30 ha, diIerena de 0,11 ha Iiind ,alte terenuri.
Terenul agricol prezint urmtoarea structur la nivel naional:
arabil - 9 398 500 ha (63 din terenul agricol);
psuni - 3 424 000 ha (23 );
Inee - 1 513 600 (10,2 );
vii si pepiniere viticole - 259 600 ha (1,7 );
livezi si pepiniere pomicole - 240 900 ha (1,6 ).
SupraIaa de teren arabil ce revine unui locuitor este de 0,43 ha. Studii de proIil (I. Puia, V.
Soran, 1979), au demonstrat c statele ce dispun de mai puin de 0,40 ha/locuitor teren arabil sunt de
regul importtoare de produse agroalimentare.
Ordinul nr. 534 din 1 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea
cadastrului general, emis de ctre Ministerul Administraiei Publice si publicat n Monitorul OIicial nr.
744 din 21 noiembrie 2001, precizeaz categoriile de Iolosin a terenului, dup destinaie.
AstIel deosebim:
terenuri cu destinaie agricol;
terenuri cu destinaie Iorestier;
terenuri aIlate permanent sub ap;
terenuri din intravilan;
terenuri cu destinaie special.
a. Terenurile cu destinaie agricol
Terenul agricol reprezint suportul esenial al existenei biologice a omenirii. n Romnia se
nregistreaz aproximativ 6 milioane proprietari de teren agricol, mrimea medie a unei exploataii Iiind
de 2,5 ha.
Din categoria terenurilor agricole Iac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole,
pomicole, plantaiile de hamei si duzi, psunile, Ineele, serele, solariile, rsadniele, terenurile cu
vegetaie Iorestier, dac nu Iac parte din amenaMrile silvice, psunile mpdurite, cele ocupate cu
construcii agrozootehnice si de mbuntiri Iunciare, amenaMrile piscicole, drumurile tehnologice si de
depozitare.
a
1
1erenurile arabile ($)
n aceast categorie se ncadreaz acele terenuri care se ar n Iiecare an sau la mai muli ani (2-6
ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar Ii: cereale, leguminoase pentru boabe, plante
tehnice si industriale, plante tehnice si aromate, plante IuraMere, legume etc. n categoria de Iolosin
arabil se include: arabil propriu-zis, paMisti cultivate, grdini de legume, orezrii, sere, solarii, rsadnie,
cpsunrii, alte culturi perene. Se nregistreaz ca terenuri arabile:
28
terenurile aestinate tuturor culturilor IuraMere Serene (triIoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte
terenuri nsmnate cu diIerite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene), care se
ar o dat la cel mult 6 ani;
terenurile rmase temSorar neinsmanate aatorit inunaaiilor, colmatrilor, aeJraarilor
sau altor cau]e;
terenurile cu sere sau rsaanie sistemati]ate, cu meniunea ,sere` sau ,rsaanie`.
Terenurile arabile ameliorate sau amenaMate prin lucrri de desecare, terasare, irigare etc., se vor
delimita si se vor nscrie la arabil cu ntreaga lor supraIa, incluznd si supraIeele ocupate de canale,
diguri, taluzuri, debusee, benzi nierbate etc., care au limi mai mici de 2 m, cu excepia celor din
proprietatea Societii Naionale 'mbuntiri Funciare S.A., Companiei Naionale 'Apele Romne
S.A., care se vor nregistra la categoria de Iolosin curi-construcii.
a
2
Pyuni (P)
Psunile sunt terenuri nierbate sau nelenite n mod natural sau artiIicial prin nsmnri la
maximum 15-20 ani si care se Iolosesc pentru psunatul animalelor. n cadrul acestei categorii de
Iolosin se nregistreaz:
Suni curate - psunile acoperite numai cu vegetaie ierboas;
Suni cu Somi - psunile plantate cu pomi IructiIeri, n scopul combaterii eroziunii sau al
alunecrilor de teren, precum si psunile care provin din livezi prginite;
Suni imSaurite - psunile care n aIar de vegetaie ierboas sunt acoperite si cu vegetaie
Iorestier, cu diIerite grade de consisten;
Suni cu tuIriuri i mrciniuri.
a
3
Fnee (F)
La categoria Inee se ncadreaz terenurile nierbate sau nelenite n mod natural sau
artiIicial prin nsmnri la maximum 15-20 ani, iar iarba se coseste pentru In. Se nregistreaz
la Inee: Ianee curate, Ianee cu Somi, Ianee imSaurite, Ianee cu tuIriuri i mrciniuri.
a
4
Jii (J)
n acesat categorie se ncadreaz terenurile plantate cu via de vie, care se clasiIic n:
vii altoite - au la baza lor portaltoi;
viile inaiJene sunt nealtoite, dezvoltndu-se pe rdcini proprii (mpreun mai sunt denumite
si vii nobile);
vii hibriae - sunt cele care poart si denumirea de productori direci;
hamei - deoarece au o agrotehnic asemntoare cu via de vie, plantaiile de hamei se includ
n acest categorie de Iolosin;
SeSiniere viticole - terenuri pentru producerea materialului sditor viticol: plantaiile portaltoi
si pepinierele propriu-zise sau scolile de viticultur.
a
5
/ivezi (/)
Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti IructiIeri. Se nregistreaz ca livezi:
live]i clasice - terenurile plantate cu pomi IructiIeri n diIerite sisteme de cultur tradiionale,
si anume: livezi cu culturi intercalate, livezi nierbate, livezi n sistem agropomicol, livezi
pure etc.;
live]i intensive i suSerintensive - livezi amenaMate avnd o mare densitate de pomi pe hectar,
cu conducerea diriMat a coroanelor si mecanizarea lucrrilor de ntreinere si recoltare;
Slantaii ae arbuti IructiIeri - terenuri plantate cu zmeur, agrise, coacze, trandaIiri de
dulcea etc.;
SeSiniere Somicole - terenuri destinate pentru producerea materialului sditor pomicol;
Slantaii ae au]i.
b. Terenurile cu destinaie forestier
Acestea sunt: terenurile mpdurite sau cele care servesc nevoilor de cultur, producie ori
administraie silvic, terenurile destinate mpduririlor sau cele neproductive stncrii, abrupturi,
bolovnisuri, rpe, ravene, toreni.
Pdurile si alte terenuri Iorestiere ocup cele mai mari supraIee din terenurile cu destinaie
Iorestier. n aceast categorie de Iolosin intr toate terenurile care sunt cuprinse n amenaMamentele
silvice si n aIara acestora, indiIerent de proprietar. Se nregistreaz la aceast categorie de Iolosin:
Sauri - terenuri acoperite cu vegetaia Iorestier, cu o supraIa mai mare de 0,25 ha;
terenuri aestinate imSauririi - terenuri n curs de regenerare, terenuri degradate si poieni
prevzute a Ii mpdurite prin amenaMamente silvice;
29
terenuri care servesc nevoilor ae cultur, Sroaucie i aaministraie silvic ornamentali i
IructiIeri, cele aestinate hranei vanatului i animalelor ain unitile silvice, cele aate in
Iolosin temSorar Sersonalului silvic;
Seraele ae Srotecie - benzi ordonate din plantaiile silvice si uneori silvopomicole, care au
diIerite roluri de protecie, ca: perdele pentru protecia culturilor agricole, perdele pentru
protecia cilor de comunicaie, pentru protecia asezrilor umane, perdele pentru protecia
digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.;
tuIriuri i mrciniuri - terenuri acoperite masiv cu vegetaie arborescent de mic
nlime, ctinisuri, ienuprisuri, salcmi, mrcinisuri etc.
c. Terenurile aflate permanent sub ape
Din aceast categorie Iac parte albiile minore ale cursurilor de ap, cuvetele lacurilor naturale si
artiIiciale la nivelul maxim de retenie, braele si canalele din Delta Dunrii, Iundul apelor maritime
interioare si al mrii teritoriale si contigue.
n categoria terenurilor cu ape si ape cu stuI intr terenurile acoperite permanent cu ap, precum si
cele acoperite temporar, care dup retragerea apelor nu pot avea alt Iolosin. Se nregistreaz la aceast
categorie:
aSe curJtoare (+R: Iluviul Dunrea, braele si canalele din Delta Dunrii, cursurile de ap,
prurile, grlele si alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri etc.). La apele
curgtoare se va nregistra supraIaa ocupat de ntreaga albie minor a cursului de ap, din
mal n mal, chiar dac aceasta nu este n ntregime si permanent sub ap. De obicei, apele
curgtoare Iormeaz de o parte si de alta a luciului apei prundisuri care numai la viituri mari
sunt acoperite pentru scurt timp de ap. Albia minor a unui curs de ap include toate zonele
Moase ale cursului, insulele si prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minor nu se nscriu
la neproductiv, ci la terenuri cu ape;
aSe stttoare (+%. Limita acestor ape variaz n Iuncie de anotimp si de regimul de
precipitaii. La delimitarea acestor ape se va lua n considerare limita lor la nivelul mediu al
apelor. n aceast categorie se ncadreaz si apele amenaMate n mod special pentru cresterea
diriMat a pestelui, precum si supraIeele cu ape stttoare de mic adncime unde cresc
trestisuri si ppurisuri respectiv alte tipuri de vegetaie speciIic n regim amenaMat sau
neamenaMat;
marea teritorial i marea interioar. SupraIaa mrii teritoriale este cuprins ntre liniile de
baz ale celui mai mare reIlux de-a lungul rmului, inclusiv ale rmului dinspre larg al
insulelor, ale locurilor de acostare, amenaMamentelor hidrotehnice si ale altor instalaii
portuare permanente si linia de larg, care are Iiecare punct situat al o distan de 12 mile
marine (22 224 m), msurat de la punctul cel mai apropriat de la liniile de baz. SupraIaa
mrii interioare este cuprins ntre rmul mrii si liniile de baz cum au Iost deIinite mai sus.
Limita terenurilor reprezentnd albiile minore ale cursurilor de ap, cuvetele lacurilor naturale si
artiIiciale, ale blilor, ale rmului si plaMei de nisip ale Mrii Negre, este stabilit prin norme speciIice
elaborate de ministerele interesate si avizate de O.N.C.G.C
30
.
d. Terenurile din intravilan
n aceast categorie se includ toate terenurile, indiIerent de categoria de Iolosin, situate n
perimetrul localitilor urabane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conIorm
legislaiei n vigoare.
e. Terenurile cu destinaie special
Din aceast categorie Iac parte terenurile Iolosite pentru transporturile rutiere, Ieroviare, aeriene si
navale, cele pe care se aIl obiective si instalaii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si
gazelor naturale, terenurile cu exploatri miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aprare a rii, precum
si rezervaiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice, istorice si altele
asemenea.
e
1
Cile de comunicaie rutiere ('5) yi cile ferate (CF)
Din punct de vedere Iuncional si al administrrii, cile de comunicaie rutiere se mpart, potrivit
Ordonanei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul Muridic al drumurilor, dup cum urmeaz:
arumuri ae interes naional: autostrzi, drumuri expres, drumuri naionale europene, drumuri
naionale principale, drumuri naionale secundare;

30
O.1.C.G.C 1orme tehnice Sentru introaucerea caaastrului Jeneral, nr. 452/3.03.1999, Monitorul OIicial, Partea I, nr. 78/25.02.1999.
30
arumuri ae interes Muaeean: drumurile care Iac legtura dintre resedinele de Mude si
resedinele de municipiu si orase, staiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si alte
obiective importante;
arumuri ae interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale;
str]ile ain localitile urbane;
str]ile ain localitile rurale: strzi principale si strzi secundare;
ci Ierate simSle, auble i inJuste, triaMe.
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au un caracter permanent, nu se nregistreaz ca
detalii si se atribuie n proporie egal parcelelor din imediata vecintate.
e
2
1erenurile ocuSate cu construcii yi curi (CC)
Aceast categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizri si destinaii, de exemplu: cldiri, curi,
Iabrici, uzine, silozuri, gri, hidrocentrale, cariere, exploatri miniere si petroliere, cabane, schituri,
terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, grdini botanice si zoologice,
parcuri, cimitire, piee, rampe de ncrcare, Isia de Irontier, locuri de depozitare, precum si alte terenuri
care nu se ncadreaz n nici una dintre categoriile de Iolosin prevzute la punctele anterioare.
e
3
1erenuri deJradate yi neSroductive
Aceast categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt
lipsite practic de vegetaie. Din aceast categorieIac parte:
nisiSuri ]burtoare - nisipuri mobile neIixate de vegetaie si pe care vntul le poate deplasa
dintr-un loc n altul;
stancrii, bolovniuri, Sietriuri - terenuri acoperite cu blocuri de stnci masive, ngrmdiri
de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetaie;
raSe, ravene, toreni - alunecri active de teren care sunt neproductive cnd nu sunt
mpdurite;
srturi cu crust - terenuri puternic srturate, care Iormeaz la supraIaa lor o crust
albicioas Iriabil;
mocirle i smarcuri - terenuri cu alternane Irecvente de exces de ap si uscciune, pe care nu
se instaleaz vegetaie. Terenurile cu mlastini cu stuI nu se nregistreaz la categoria
terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuI;
JroSile ae imSrumut i cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol
si roc pentru diverse nevoi de construcii;
halae - terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat n urma unor activiti industriale
si exploatri miniere.
n ansamblul msurilor tehnice, organizatorice si economice pentru intensiIicarea si sporirea
produciei agricole, valoriIicarea optim a resurselor Iunciare ale Iiecrui proprietar se realizeaz n
cadrul exploataiilor (societilor, asociaiilor) agricole respectiv prin organizarea terenului Iiecrei
Iolosine adecvat particularitilor de relieI, sol si amenaMare:
organizarea terenului arabil;
organizarea terenului plantaiilor de vii, pomi si hamei;
organizarea terenului paMistilor.

3.2. Amplasarea yi dimensionarea categoriilor de folosin

Stabilirea categoriilor de Iolosin
31
a terenurilor este una din cele mai importante componente ale
organizrii teritoriului n cadrul unitilor agricole. Aceasta const n dimensionarea si amplasarea pe
teren si pe plan a supraIeelor care vor Ii destinate a Ii Iolosite ca teren arabil, plantaii de vii, livezi,
psuni, Inee naturale, pduri si alte categorii de Iolosin.
Pentru Iiecare categorie de Iolosin agricol, se delimiteaz acele pri din teritoriu al cror sol,
relieI, microclimat si regim al apei, corespund cerinelor Iiecrei Iolosine.
n scopul crerii celor mai bune condiii pentru obinerea de recolte mari si constante, ridicarea
sistematic a Iertilitii solurilor, pentru Iiecare categorie de Iolosin, trebuiesc repartizate masive de
teren care corespund cel mai bine n privina proprietilor naturale, cerinelor si caracteristicilor biologice
ale plantelor de cultur si realizarea produciei n condiii de economicitate
32
.

31
CateJoria ae Iolosin modul de Iolosire pe o perioad de timp a diIeritelor pri din interiorul uitilor n Iuncie de nsusirile naturale si de
cerinele economice si sociale.
32
I. Bold, S. Hartia, V. Ni, D. Teaci, 1984, (conomia Iunciar, Editura Ceres, Bucuresti.
31
n amplasarea si stabilirea categoriilor de Iolosin a terenului se ine seama de urmtoarele
criterii:
strategiile si programele pentru perspectiv, privind Iolosirea Iondului Iunciar;
condiiile naturale, relieI, clim, sol, hidrograIie, vegetaie etc.;
Stabilirea categoriilor de Iolosin ntegral n politica de grospodrire a resurselor are la baz
urmtoarele principii:
supraIaa arabil trebuie s creasc pe seama categoriilor inIerioare de Iolosine agricole
si neagricole;
supraIaa agricol nu poate Ii diminuat, iar iesirile pe orice cale a supraIeelor agricole
din circuitul produciei vegetale trebuie s Iie recuperate din alte categorii de terenuri
agricole si neproductive;
terenurile care prin degradare si-au pierdut total sau parial capacitatea de producie
pentru agricultur sau silvicultur se constituie n perimetre de ameliorat;
patrimoniul viticol si pomicol se menine la nivelul existent, urmnd s Iie modernizat si
dezvoltat cu prioritate n podgoriile si bazinele consacrate, n contul supraIeelor rezultate
din deIrisarea parcelelor de vii si pomi rzlee si dispersate n tarlalele de arabil, precum
si plantaiile mbtrnite sau n declin;
psunile mbtrnite situate n condiiile Iavorabile de sol si pant se propun s Iie
transIormate n paMisti, iar acolo unde vegetaia Iorestier are rol de protecie a solului se
trec la pduri;
amenaMrile piscicole se dezvolt pe seama terenurilor mlstinoase, srturate si a altor
terenuri neproductive, inapte pentru Iolosina agricol;
terenurile degradate prin alunecri si eroziuni excesive din Iondul agricol, pot constitui
surse pentru mpduriri pentru dezvoltarea Iondului Iorestier;
obiectivele industriale agrozootehnice si social-culturale se amplaseaz pe terenurile
libere n perimetrul construibil al localitilor si cu precdere pe terenurile degradate sau
improprii produciei agricole;
n domeniul agriculturii, investiiile trebuie diriMate n special pentru realizarea de
ndiguiri, desecri, regularizarea cursurilor de ap, irigaii si combaterea eroziunii solului.
n activitatea practic, stabilirea categoriilor de Iolosin ncepe cu studierea si aprecierea
gradului de Iertilitate a diIeritelor uniti de sol si gruparea solurilor cu acelasi grad de Iertilitate pe baza
studiilor de cercetare a solurilor si cadastru calitativ. Sunt luate n considerare nsusirile care au eIect de
lung durat asupra capacitii de producie a solurilor, cum sunt:
grosimea total a proIilului de sol;
grosimea orizontului cu humus;
coninutul n humus si elemente nutritive;
textura solului;
gradul de podzolire, srturare, eroziune, alunecare, nmlstinare si inundare;
Iormele de relieI, natura si nsusirile rocii de baz;
adncimea apelor Ireatice si compoziia lor chimic;
scurgerile de pe versani si revrsrile de ruri;
posibilitile de aplicare a lucrrilor de mbuntiri Iunciare (ndiguiri, desecri, irigaii,
combaterea eroziunii solului).
Pe solurile Iertile se pot dezvolta toate categoriile de Iolosin agricol (arabil, psune, Inea,
vie, livad). Numai nevoile economiei naionale hotrsc ns extinderea sau limitarea unei anumite
categorii de Iolosin.
Pe msur ce nsusirile morIologico-Iizico-chimice ale solurilor ncep s prezinte degradri,
Iertilitatea general scade, numrul plantelor ce reusesc pe aceste soluri se reduce iar unele categorii de
Iolosin devin obligate, si anume acelea care pot valoriIica condiiile edaIice puin prielnice.
Pe Iondul condiiilor climatice toi Iactorii edaIici, orograIici, hidrologici etc., care n ansamblul
lor determin gradul de pretabilitate a terenurilor pentru o anumit Iolosin si Iavorabilitatea unei culturi
trebuiesc privii sub raportul lor de interdependen si condiionare reciproc.
Aprecierea izolat a unui Iactor poate duce la concluzii gresite ntruct toi Iactorii nu acioneaz
niciodat separat ci numai n strns interdependen. Principiul statornicit n stabilirea categoriilor de
Iolosin l constituie analizarea n condiionarea lor reciproc, a condiiilor naturale si a Iactorilor social-
economici.
32
n JruSa Iactorilor naturali sunt luai n considerare: cerinele ecologice ale plantelor de cultur,
natura si calitatea solului, condiiile de clim si microclim, condiiile de relieI si mcirorelieI, natura si
calitatea rocilor, condiiile hidrologice si hidrograIice, vegetaia spontan si cultivat.
n caarul Iactorilor social-economici se analizeaz prevederile zonrii si proIilului de producie,
dezvoltarea si repartizarea teritorial a industriei de prelucrare, repartiia localitilor si a populaiei,
reeaua de ci de comunicaie si centre de desIacere, timpul pentru transportul produselor.
n acelai timS se anali]ea] amSlasarea cateJoriilor ae Iolosin Se teritoriu luana in
consiaerare.
9 lichidarea dispersrii categoriilor de Iolosin n parcele mici, neeconomice, izolate,
intercalate;
9 amplasarea neraional a unor categorii de Iolosin Ia de ansamblul elementelor teritoriale
(relieI, sol, centre populate, centre de producie, ci de comunicaie etc.);
9 cresterea supraIeei categoriilor superioare de Iolosin, n special a celei arabile;
9 crearea unor masive compacte pentru Iiecare categorie de Iolosin;
9 punerea n valoare a terenurilor neproductive si valoriIicarea superioar a terenurilor slab
productive;
Analiznd potenialul de Iolosire a terenurilor innd seama de totalitatea condiiilor ecologice
raportate la cerinele principalelor grupe de plante, oIer posibilitatea determinrii pretabilitii diIeritelor
terenuri pentru o categorie de Iolosin sau alta
33
.
n determinarea pretabilitii este util a Ii luai n considerare diIeriii Iactori ecologici n mod
diIereniat. AstIel, roca pariental si relieIul sunt Iactori ce pot Ii schimbai n mai mic msur, n timp
ce solul si condiiile hidrologice pot Ii inIluenate sau modiIicate prin lucrri de mbuntiri Iunciare sau
agrotehnice.
Acesti Iactori analizai pe baza studiilor pedologice la scara mare si a memoriilor agropedologice
constituie baza pentru determinarea pretabilitii diIeritelor terenuri pentru o Iolosin sau alta, care
corelat cu cerinele economice si volumul investiiilor necesare contribuie n Iinal la determinarea
categoriilor de Iolosin.
Pretabilitatea pentru diIerite categorii de Iolosin st la baza preconizrii categoriilor de Iolosin
n scopul unei Iolosiri raionale a Iondului Iunciar. n general caracteristicile pentru principalele categorii
de pretabilitate sunt urmtoarele
34
:

I $rabil
, $ - arabil fr restricii Cuprinde terenurile practic plane (pante pn la 5 ), cu orizontul A
mai gros de 30 cm, cu o reacie slab acid pn la slab alcalin (pH 6,2 - 8,2), coninut ridicat de humus si
elemente nutritive, cu textura de tip nisip lutos pn la lutos. Are o permeabilitate bun (coeIicient de
Ilitraie 10
-2
10
-4
) capacitate pentru apa de cmp 16 - 28 , condiiile de drenaM bune, regim de traIicitate
Iavorabil tuturor plantelor de cultur, Iavorabil pentru irigaii.
Solurile ncadrate sunt din grupa cernoziomurilor de step si silvostep, solurile brune,
brun-cenusiu, brun-roscate, brun-glbui, precum si variantele lor Ireatic umede. De asemenea, sunt
indicate toate solurile aluviale si aluviocoluviale, coluviale, miMlocii, adnci si cele proIunde care nu
suIer de inundaii sau exces de umiditate.
, % - arabil cu restricii mici, la care mobilizarea solului n proIunzime trebuie Icut cu
pruden avnd orizontul A cu o grosime de cel mult 25 cm, cuprinznd solurile aluviale, coluviale,
aluviocoluviale, superIiciale, cu salinizare n proIunzime, precum si solurile nispoase. Tot n aceast
categorie Iac parte solurile pe care lucrrile trebuie executate n termen scurt, la umiditate optim.
Cuprinde toate solurile autohidromorIe si argilomorIe.
, C - arabil cu msuri enerJice de chimizare yi msuri aJrotehnice simSle cuprinde toate
solurile al cror pH este mai mic de 6,1 si gradul de saturaie n baze redus, neaIectate de ape cu exces la
supraIa, situate pe terenuri cu nclinare mai mic de 5 , necesitnd amendarea cu carbonat de calciu,
nsoit de ngrsminte organice si minerale. Cuprinde solurile podzolite, podzolice si podzolurile.
, ' - arabil cu msuri antierozionale simSle cuprinde terenurile situate pe pante cu nclinri
ntre 5 - 12 ale cror soluri sunt aIectate de procese de eroziune de supraIa. Lucrrile se vor eIectua

33
Pretabilitatea se diIereniaz pe trei categorii: Sretabil - Iolosina propus asigur economicitatea produciei la nivelul cheltuielilor periodice
anuale; conaiionat Sretabil - Iolosina realizabil numai cu amenaMri; neSretabil - terenuri ale cror caracteristici le exclud pentru Iolosina
considerat sau care reclam cheltuieli periodice inacceptabile n momentul interpretrii.
34
I. Stnescu, Gh. Tnase, 1968, )olosirea stuaiilor SeaoloJice la stabilirea cateJoriilor ae Iolosin i amSlasarea culturilor, Redacia
Revistelor Agricole, Bucuresti, p. 21.
33
numai paralel cu curbele de nivel n condiiile unui asolament n care nu predomin prsitoarele, si
cuprind solurile cu eroziune slab si medie.
I E - arabil cu msuri antierozionale comSle[e cuprinde terenuri cu nclinarea pantelor ntre
12 - 16 ale cror soluri au suIerit procese de eroziune puternice de supraIa si chiar de adncime. Sunt
necesare lucrri complexe de combatere a eroziunii (arturi pe curbe de nivel, asolamente antierozionale,
culturi n Isii, benzi nierbate etc.).
, F - arabil cu msuri hidroameliorative simSle Terenuri plane sau usor nclinate, cu drenaM
extrem de slab situate n luncile sau pe terasele rurilor care suIer de un exces de ap la supraIa n
anumite perioade, necesitnd executarea unor lucrri simple de evacuare a apelor n exces. Cuprinde
solurile aluviale si coluviale, unele soluri stagnogleice, cu textura lutoas, lutoargiloas si argiloas.
, C - arabil cu msuri hidroameliorative comSle[e n luncile rurilor sau praielor, pe soluri
cu pnz de ap Ireatic la supraIa, pe terenuri plane slab ondulate sau usor denivelate impunnd msuri
hidroameliorative. Solurile din aceast categorie vor Ii cele nmlstinite, soluri lacustre aluviale, slab
salinizate, soluri gleice nmlstinite, turbrii, soluri turboase.

,, Plantaii Somicole
Se destineaz acestor Iolosine terenuri n zona de dealuri, coline si cmpii Iragmentate de vi,
versani a cror nclinare este mai mare de 15 Ir a depsi 40 , acordndu-se o deosebit atenie
expoziiei lor, care poate varia n Iuncie de altitudine si zona Iitoclimatic. n zona de dealuri cu altitudini
mici (400 m) din silvostepa umed si n cea de pdure, versanii pot avea orice expoziie, cu excepia celei
nordice iar cei situai n zona dealurilor cu altitudine miMlocie (800 m) si a cmpiilor submontane din zona
de pdure pot avea numai expoziie sudic, sud-vestic sau sud-estic. n zona cu altitudine peste 800 m
se preIer expoziia sudic, iar pe versanii puternic nclinai, treimea lor inIerioar sau miMlocie. Solurile
trebuie s aib grosimea minim de 60 cm, proporia de schelet s nu depseasc 40 - 50 cnd sunt
situate pe roci tari, sau o grosime minim de 30 - 40 cm, cu o proporie de schelet pn la 50 cnd
solurile sunt Iormate pe roci metamorIice. n toate cazurile solul trebuie s aib un orizont de acumulare a
humusului de 10 cm, iar reacia pH ntre 5,5 - 7,8. Se vor evita solurile cu mai mult de 12 - 15 carbonat
de calciu si n special cele salinizate, iar nivelul hidrostatic al apei Ireatice s nu Iie mai ridicat de 2 - 3 m.
n zona de step si silvostep se pot Iolosi solurile Iormate pe roci tari cu o grosime de 90 cm, cu o
proporie de schelet de maximum 30 - 35 , pe rocile metamorIice 70 cm cu condiia ca proporia de
schelet s nu depseasc 50 - 55 iar cele moi cu o grosime de 50 m. Orizontul cu humus n toate cele
trei cazuri este de 25 - 30 cm cu o textur lutoas, luto-nisipoas si mai puin argilo-lutoas. Valorile pH
pot Ii ntre 6,2 - 8, cantitatea de carbonat de calciu nu trebuie s depseasc 12 , iar nivelul hidrostatic al
apei Ireatice nu trebuie s Iie mai ridicat de 1,5 m.
n toate situaiile se au n vedere existena curenilor reci, a brumelor si a ngheurilor timpurii si
trzii.
Condiiile climatice Iavorabile sunt: temperatura medie anual 8 - 10 C; precipitaii anuale 600-
800 mm; numrul zilelor senine pe an 110 - 120; durata de strlucire a soarelui 1900 - 2000 ore;
umiditatea relativ a aerului 75 ; suma temperaturilor anuale _ 0 C, 3000 - 3200 C, din care _ 10 C,
2500 - 2700 C.
Amplasamentele plantaiilor de pomi au ca particularitate esenial, asigurarea condiiilor
pedoclimatice optime cerute de speciile si soiurile ce urmeaz a Ii plantate, n principal dictate de Iactorii
limitativi (temperatura, umiditatea, proIunzimea si reacia solului etc).
Zonarea si microzonarea pomiculturii au deIinit bazinele pomicole pentru realizarea n masive
pomicole, respectiv Ierme a concentrrii si specializrii produciei, n cadrul unui anumit tip de plantaii
(intensive, superintensive) adecvat cerinelor speciei Ia de Iactorii de vegetaie si modul de valoriIicare
a produciei.
Investiiile pentru plantaiile moderne au n vedere amplasamentele cele mai corespunztoare
particularitilor diIeritelor specii
35
:
amSlasamentul Sentru sSeciile ae mr i Sr se realizeaz avnd n vedere c noile plantaii
sunt amenaMate, n special, n sistem intensiv (1 250 - 1 400 pomi/ha) si sistem superintensiv
(2 200 - 6 900 pomi/ha) la distana condiionat de grupa de soiuri si zona pedoclimatic.
Investiiile coresopunztoare programului de dezvoltare a pomiculturii au Iost diriMate pentru
unitile din zona Subcarpailor Getici si Moldovei precum si n zona dealurilor subcarpatice
Transilvane si depresiunile de contact pentru soiurile de toamn si iarn, n timp ce soiurile

35
N. Ghena si colab., 1979, 3omicultura sSecial i Jeneral, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
34
timpurii au Iost amplasate n zone mai calde. n mod deosebit pentru pr, plantaiile sunt
realizate n locuri adpostite de cureni reci, de vnturi puternice, n treimea inIerioar a
versanilor;
amSlasamentul noilor investiii Sentru Slantaiile ae Srun sunt realizate, n principal, n
unitile situate n zona dealurilor Moase si miMlocii, cu precipitaii de peste 550 - 600 mm
anual. Noile tehnologii prevd la nIiinarea plantaiilor intensive amplasarea pomilor la
distana de 5 x 3,5 (4,0) m respectiv 370 - 500 pomi/hectar;
amSlasamentul Slantaiilor ae cais este optim n unitile din zona de sud si vest unde se
realizeaz condiiile optime pe terenuri cu pante pn la 15 - 20 , soluri miMlocii si usoare,
proIunde si bine drenate cu apa Ireatic la adncime, lipsa ngheurilor n timpul nIloritului,
distanele de plantare pentru plantaiile intensive Iiind de 4 x 3,5 m (714 pomi/hectar);
amSlasamentul Slantaiilor ae Siersic se realizeaz n special n zonele de sud, vest, sud-est si
nord-vest unde se realizeaz temperatura activ necesar. Plantaiile de tip intensiv au 500 -
600 pomi/hectar dar cele superintensive cu 1 250 pomi/hectar (4 x 2 m);
amSlasamentul Slantaiilor ae cire care se realizeaz numai n sistem intensiv si impun
amplasarea pe soluri cu textur miMlocie si usoar, Ir exces de umiditate, n zone Ir brume
Irecvente si ngheuri trzii de primvar. Distanele de plantare recomandate sunt de 5 x 4 m
corespunztor sistemului de conducere;
amSlasamentul Slantaiilor ae viin, se amplaseaz pe soluri soluri cu textur miMlocie si
usoar, cu pante pn la 25 , de regul pe treimea miMlocie si superioar (dac are
umezeal) iar n zonele sudice mai secetoase si treimea inIerioar a pantei. Distanele de
plantare recomandate sunt de 4 x 3 m la visinul altoit port diIerit (cires, prun) si 4 x 2 m la cel
altoit pe visin;
amSlasamentul Slantaiilor ae nuc sunt extinse n special n zona colinar, dealuri cu
altitudine miMlocie, cu expoziii Iavorabile proteMate de cureni reci, cu precipitaii de 600 -
800 mm, apa Ireatic n adncime, temperaturi medii anuale de 9-10 C etc. Sunt
recomandate distane de plantare de 8 x 6 m;
amSlasamentul Slantaiilor ae aua, se realizeaz n special pentru utilizarea Irunzelor n
hrnirea viermilor de mtase. n timpurile moderne se realizeaz un sistem superintensiv sub
Iorm de tuI Moas cu distana de 3 x 1 m, intensive si superintensive cu trunchi pitic cu
distana de plantare de 3 x 3 m (2,5 x 2,5 m) si superintensive tip paMiste cu distane de
plantare de 1 x 1 m (1 x 0,5 m), amplasate pe terenuri pretabile la mecanizare si irigare (n
zona secetoas);
amSlasamentul arbutilor IructiIeri (]meur, coac], aJri, mur, aIin) se recomand a
Ii extinse cu precdere n zona Subcarpailor Getici si Moldovei si n alte zone
premontane.

,,, Plantaiile viticole
nIiinarea plantaiior viticole se preteaz n principal pe terenurile cu pante mai mari de 30 -
35 pn la 45 - 48 , cu amenaMare n terase la o nclinare a pantelor mai mare de 18 , cu expoziie
sudic, sud-estic, sud-vestic.
Solurile atribuite acestei categorii trebuie s aib o grosime de cel puin 35 - 40 cm cnd sunt
Iormate de roci tari, cu o proporie de schelet ce nu trebuie s depseasc 40 - 45 de rocile metamorIice
grosimea proIilului de sol 25-30 cm, iar proporia de schelet de maximum 55 - 66 , cnd roca mam
este moale, grosimea este de 20 cm.
Coninutul de humus, n toate cazurile trebuie s Iie cel puin 1 , iar valoarea pH trebuie s se
ncadreze ntre 6-8.
Compoziia granulometric poate varia de la nisip pn la lut argilos, coninutul de carbonat de
calciu putnd aMunge pn la 30 . Trebuiesc evitate solurile aIectate de procese de hidromorIism
produse de apa de supraIa sau a celei din proIil, Iiind preIerate terenuri cu ap Ireatic situat la
adncimi de 3 - 5 m.
Apa Ireatic poate aMunge la un metru n zonele de step si 1,5 m n zona de pdure. Pentru
plantaiile de vii pot Ii Iolosite si solurile scheletice, solurile cu coninut mai ridicat de CO
3
, Ca, slab
salinizate 0,1 g/1. Nu se pot ncadra solurile alcaline, miMlocii si puternic salinizate sau gleizate.
n toate situaiile se vor avea n vedere existena curenilor reci, a brumelor si ngheurilor
timpurii si trzii.
35
Plantaiile de vii se realizeaz n zone cu terenuri Iavorabile, n pant sau pe cele care prezint
condiii mai puin Iavorabile pentru alte culturi, care s permit exploatarea mecanizat a plantaiilor, n
cadrul podgoriilor consacrate.
Amplasamentul se realizeaz corespunztor condiiilor de clim, relieI si sol, a celor social-
economice, de specializare a podgoriilor, sistemul de plantare si conducere. Condiionat de cerinele de
mecanizare distanele de plantare sunt diIereniate, pentru terenurile n pant cu vii de vigoare slab si
miMlocie sau soiuri de mas de vigoare slab, distana de plantare ntre dou rnduri este de 2 m si pe rnd
1 1,2 m (4 100-5 000 vie/hectar); pentru terenurile din zonele de deal sau de nisipuri cu soiuri de vii de
vigoare mare sau cu soiuri de mas de vigoare miMlocii si mare, se recomand ntre rnduri 2,2 m si pe
rnd 1 - 1,2 m (3 790-4 340 vie/hectar).
Amplasamentul trebuie realizat avnd n vedere posibilitile amenaMrii complexe, care include
lucrri de modelare-nivelare, construcia reelei de drumuri, diriMarea scurgerilor pe versani, terasarea
versanilor, drenaM si captarea izvoarelor, amenaMarea Iormaiilor eroziunii de adncime.
Condiiile climatice pentru reusita plantaiilor de vie sunt: perioada ciclului vegetativ mai mare de
160 de zile cu o sum global a temperaturilor de peste 2 700
0
C; cantitatea minim anual de precipitaii
de 450 mm, din care 250 300 mm n perioada de vegetaie; se vor evita locurile cu brum trzie de
primvar si timpurii de toamn, grindin, valuri de Irig si perioada de secet ndelungat.

IJ Pyunile
Psunile cuprind terenurile inapte pentru celelalte categorii de Iolosin agricole, excesiv
Iragmentate sau cu prezena apei Ireatice oscilnd n Murul nivelului critic.
Solurile ntlnite sunt scheletice, ntotdeauna superIiciale, soluri (sau complexe de soluri) situate
pe terenuri cu pante mai mari de 30 cu constituie granulometric mare, argile marnoase, alternnd cu
nisipuri sau nu, precum si soluri n maMoritatea cazurilor cu coninut ridicat de sruri nocive sau sodiu n
complex n stratul superIicial (0-30 cm) n proporie de 15-16 . Aici se ncadreaz solurile scheletice
subiri, soluri subiri pe roci moi, rezultat prin eroziune Ioarte puternic si excesiv, solurile podzolite si
podzolice, soluri negre de Inee semidunate, soluri salinizate de pant precum si grosolan structurate sau
structurate pe argile sau structurate cu permeabilitate redus.

J Fneele
Fneele valoriIic terenurile situate n zone cu precipitaii suIiciente pentru dezvoltarea covorului
erbaceu, cu exces de umiditate la supraIa sau adncime, situate pe dealurile nalte, coline, muni, pe
versanii cu procese de alunecare si lipsa surselor de ap, n arealele unde nu se poate practica psunatul.
De asemenea, n luncile rurilor Irecvent inundabile si cu exces de umiditate numai n cazul n care nu
este economic aplicarea msurilor hidroameliorative. Solurile ntlnite sunt cele coluviale si
aluviocoluviale mai rar aluviale periodic inundate si nmlstinite.
Aceste criterii de delimitare pentru diIerite categorii de Iolosin a terenurilor agricole sunt
considerate valabile pentru un anumit nivel de dezvoltare al Iorelor de producie. Totodat, pentru
diIerite Iolosine, se aleg terenurile cele mai bune si, numai n msura n care nu se satisIace necesarul de
supraIa, se trece la Iolosirea unor terenuri mai puin potrivite. n general nu trebuie Iorat Iolosirea
intensiv (arabil, plantaii) a unor terenuri slab productive, deoarece aceast Iolosire devine nerentabil si
pgubitoare pentru unitatea agricol si considerarea c simpla realizare a unor lucrri de mbuntiri
Iunciare dicteaz trecerea la arabil a tuturor terenurilor.

3.3. Bonitarea terenului agricol

%onitarea terenului aJricol reprezint o operaie tehnic de clasiIicare a diverselor categorii de
teren, n raport cu condiiile concrete de ordin climatic, hidrologic, a rocilor parentale si a celor de relieI
(expoziie, nclinare). Pe baza operaiunilor de bonitare se stabileste pretabilitatea terenului pentru diverse
categorii de culturi, precum si preul de pia al terenului. Pentru Iiecare clas de bonitare se descriu
condiiile de pretabilitate agricol, calitile hidrice ale solului si tipurile principale de soluri ce se includ
clasei n cauz. Clasele de pretabilitate a terenurilor pentru Iolosine se stabilesc n Iuncie de intensitatea
relativ a restriciilor sau a pericolelor n utilizarea solului.
Pornind practic de la aceleasi principii de baz ca ale sistemului de opt clase, aplicat n S.U.A., n
ara noastr s-a adoptat un sistem de zece clase, considerat mai adecvat si anume:
I terenuri arabile Ir restricii;
II terenuri arabile cu restricii mici;
36
III terenuri arabile cu restricii miMlocii;
IV terenuri arabile cu restricii mari;
V terenuri de pomi;
VI terenuri de vie;
VII terenuri de psune;
VIII terenuri de Inea;
IX terenuri de pdure (ca ultim soluie de Iolosire);
X terenuri practic inutilizabile pentru producia vegetal.
Se observ c n aceast clasiIicare riscurile de degradare a solurilor sau restriciile n Iolosire
cresc n intensitate de la clasa I Ir nici un Iel de restricii la clasa X (practic inutilizabile pentru
producia vegetal).
La nivelul Iiecrei clase, inIormaiile Iurnizate se reIer, n principal, la localizarea, extinderea si
aptitudinea general a terenurilor pentru Iolosine agricole, adic la restriciile generale de ordin agricol
privind utilizarea solurilor.
Clasa ,-a terenuri arabile fr restricii cuprinde terenuri de calitate Ioarte bun, plane cu
pant ntre 0 5 , cu soluri bine aprovizionate cu substane nutritive, proIunde, bine drenate, cu
capacitate mare de reinere a apei.
Pe aceste terenuri pot Ii cultivate maMoritatea sau totalitatea plantelor de cultur din zona
bioclimatic respectiv cu tehnologii curente, investiii minime si randamente maxime. Aceste terenuri nu
prezint restricii de cultivare.
Pot Ii incluse n aceeasi clas terenurile cu cernoziomurile, cernoziomuri cambice (levigate,
cernoziomuri argice (degradate), greisoluri (nchise), preluvosoluri molice, eutricambosoluri molice,
Iaeoziomuri gleice si gleiosoluri, aluviosoluri molice, unele aluviosoluri coluvice etc.
Clasa a ,,-a terenuri arabile cu restricii mari n aceast clas sunt incluse terenuri de
calitate bun, cu soluri care prezint n Iaza incipient-slab unele procese de degradare (pseudogleizare,
gleizare, salinizare, alcanizare, acidiIiere), terenuri cu pant slab oarecum si terenuri amenaMate, ale cror
lucrri ameliorative au determinat schimbri substaniale, dar nu radicale.
Sunt incluse n aceast clas solurile din clasa I-a, dar care prezint limitri sau degradri mai sus
menionate, precum greiosolurile, rendzinele, Iaeoziomuri tipice, preluvosoluri rodice, preluvosoluri
tipice, luvosoluri tipice (podzolite), eutricambosoluri, aluviosoluri.
Gama culturilor pe aceste terenuri este Ioarte larg la Iel ca la clasa I-a, neIiind limitat dect n
condiii climatice.
Pentru ridicarea potenialului productiv al acestor terenuri, sunt necesare lucrri de prevenire a
degradrilor si lucrri simple agropedoameliorative.
Clasa a ,,,-a terenuri arabile cu restricii miMlocii n aceast clas sunt incluse terenurile de
calitate miMlocie cu limitri sau procese evidente de degradare ca: pant moderat, eroziune moderat,
alcalinitate sau salinitate moderat, podzolire moderat, gleizare sau pseudogleizare moderat,
permeabilitate redus, grosimea mic a stratului de sol, capacitate mic de reinere a apei, coninut sczut
de elemente nutritive.
Se ncadreaz n aceast clas oricare din solurile menionate la clasele I si II, dar care sunt
aIectate de cel puin o limitare sau degradare din cele enumerate la clasa a III-a.
n aIar de acestea, se mai pot include aici: luvosolurile albice, vertisolurile care nu prezint
limitri sau degradri mai mari dect moderate.
Pe aceste terenuri, sortimentul plantelor de cultur este limitat, att climatic, ct si edaIic. Pentru
ridicarea potenialului productiv, aceste terenuri reclam msuri speciale agropedoameliorative sau
hidroameliorative.
Clasa a ,J-a - terenuri arabile cu restricii severe n aceast clas sunt incluse terenuri cu soluri
aIerente de limitri sau procese de degradare puternice si terenuri cu pant mare, aIectate de procese
negative actuale de intensitate mare.
Aceste limitri si pun o puternic amprent asupra sortimentului de plante, a structurii culturilor,
a asolamentelor si amenaMrii teritoriului.
Uneori aceste terenuri sunt la limita Iolosirii arabilului, datorit condiiilor edaIo-climatice puin
prielnice. Se ncadreaz n aceast clas o mare parte din solurile indicate la clasele anterioare, aIectate de
cel puin una din limitrile sau degradrile puternice indicate anterior, precum si nigrisolurile,
podzolurile, Iaeoziomurile gleice, gleiosolurile, Iaeoziomurile clinogleice, stagnogleicele, unele
soloneuri, regosolurile, solurile cu textur nisipoas, unele aluviosoluri entice, erodosolurile (solurile
aIectate de eroziuni puternice), toate acestea n cazul n care nu prezint limitri sau degradri de
37
intensitate corespunztoare unor clase superioare (a II-a si a III-a). Pentru Iolosirea ca arabil a acestor
terenuri, sunt aceste msuri complexe de ameliorare, iar pentru mecanizare, masini speciale si tractoare pe
senile.
Clasa a J-a - terenuri de Somi Cuprinde terenuri cu condiii climatice Iavorabile pentru pomi,
cu soluri de coast puternic erodate, ns suIicient de proIunde si Iormate pe roci aInate ce pot Ii
mobilizate adnc pentru a asigura dezvoltarea normal a sistemului radicular al pomilor. Necesit lucrri
de amenaMare a terenului n terase si ameliorarea solului. Pot Ii incluse n aceast clas terenurile nisipoase
mai puin propice pentru arabil, precum si terenurile cu alunecri (n special pentru arbusti).
Clasa a J,-a - terenuri de vie. Cuprinde terenuri similare clasei a V-a, cu excepia celor
alunecate, dac condiiile climatice sunt Iavorabile. Terenurile cu soluri mai aride si mai scheletice sunt
mai Iavorabile pentru vie dect pentru pomi.
Clasa a J,,-a - terenuri de Syune Cuprinde terenuri cu soluri scheletice, cu soluri de coast
subiri expuse eroziunii, solurile excesiv de umede, soluri alpine sau substane, soluri excesiv salinizate
sau alcalinizate, terenuri puternic Irmntate supuse proceselor de alunecare. Necesit aplicare
diIereniat a msurilor de ntreinere, reIacere si psunat, mai ales pe terenurile n pant, unde Iuncia
antierozional a acestei Iolosine este primordial.
n condiii Iavorabile climatice si de roc, aceste terenuri pot Ii Iolosite si pentru plantaii viti-
pomicole, n care sunt necesare lucrri de amenaMare a terenurilor n terase si o Iertilizare masiv a solului.
Clasa a J,,,-a - terenuri de fnea Include terenuri asemntoare cu cele din clasa a VII-a,
situate n zone cu precipitaii suIiciente, necesit msuri de mbuntire a compoziiei Iloristice si de
Iolosire corect, n special pe terenuri n pant.
Clasa a ,X-a - terenuri de Sdure Cuprinde terenuri ale cror condiii le Iac inutilizabile pentru
celelalte Iolosine, terenuri cu soluri scheletice din zonele montane (exceptnd golurile alpine), cu condiii
de clim, sol sau relieI neIavorabile Iolosinelor agricole.
Tot aici sunt incluse si terenurile Ioarte puternic degradate prin eroziune de adncime, alunecri
puternice, prbusiri sau surpri, unde mpdurirea apare necesar pentru protecia si reIacerea solurilor, de
asemenea si terenurile destinate perdelelor Iorestiere antierozionale, plantaiilor de protecie a digurilor
sau malurilor rurilor etc.
Clasa a X-a - terenuri inutilizabile Sentru Sroducia veJetal Cuprinde terenuri constituite din
stncrie, grohotisuri, pietrisuri si prundis recent, dune de nisip mobile, recente, uscate solonceacuri cu
crust, smrcuri Ir vegetaie, haldele si depozitele de materiale sterile si alte terenuri ale cror condiii
nu permit s se dezvolte nici un Iel de vegetaie (cultivat sau natural) sau cel mult o vegetaie srac si
lipsit de valoare economic.
n stabilirea categoriilor de Iolosin, un rol de seam l are aprecierea economic a terenurilor
care oIer posibilitatea de a stabili cantitativ inIluena Iiecrui Iactor n cadrul complexului de condiii de
care dispune Iiecare unitate agricol n parte. De asemenea, aprecierea economic a terenurilor analiznd
renta diIerenial determin n mod direct stabilirea categoriilor de Iolosin.
De Iapt, raionarea pedoclimatic, bonitarea si caracterizarea tehnologic a terenurilor agricole
36

s-a realizat pentru a determina capacitatea de producie si pentru stabilirea msurilor tehnice si a
miMloacelor economice diIereniate pentru Iiecare poriune de teritoriu ecologic distinct si omogen, n
vederea obinerii maximului de producie, cu preuri de cost ct mai sczute. Prin aceast lucrare s-a
urmrit realizarea unei evidene calitative a resurselor de terenuri agricole pentru Iiecare din Iolosine si
pentru principalele culturi agricole, legume, vii si specii pomicole, ceea ce creaz baza pentru
determinarea posibilitilor de restructurare. n realizarea acestui obiectiv, s-a pornit la raionarea
pedoamiliorativ, prin delimitarea poriunilor de teren omogene sub aspectul climei, al relieIului (pant si
expoziie), al nivelului apei Ireatice si al gradului de mineralizare a acestuia. De Iapt, harta raionrii
pedoclimatice este rezultanta suprapunerii hrii solurilor, cu cartograma pantelor, a expoziiilor si a apei
Ireatice. Pe aceast baz, constituirea, delimitarea, numerotarea si caracterizarea unitilor de teritoriu
ecologic omogen, sintetiznd ntregul material documentar existent pe teritoriul cu privire la Iactorii
naturali, constituie condiia pentru bonitarea terenurilor agricole.
Bonitarea terenurilor agricole s-a realizat pe Iiecare teritoriu ecologic omogen pe Iolosine si
pentru principalele culturi pe baza notelor stabilite pentru sol, relieI, hidrologie si clim.
Subliniem c, caracterizarea tehnologic a terenurilor realizat n cadrul studiilor de bonitare este
deIinit pentru principalele nsusiri ale solului si a celorlali Iactori ai mediului natural, pe baza unor

36
0.$.$. $.S.$.S., Institutul de cercetri pentru pedologie si agrochimie, 1975, 1978, ,nstruciuni Sentru elaborarea lucrrilor ae raionare
Seaoclimatic, bonitare i caracteri]are tehnoloJic a terenurilor aJricole in veaerea ]onrii Sroauciei aJricole, Bucuresti.
38
parametri bine deIinii din punct de vedere cantitativ (cu Iolosirea calculatoarelor), ceea ce permite
caracterizarea terenului din punct de vedere tehnic (tehnologic) ca miMloc de producie si ca obiect al
muncii
37
.
Datele obinute nregistrate pe calculator creeaz posibilitatea obinerii rapide a inIormaiei la
nivelul Iiecrei uniti economice sau administrative, sistem sau perimetru ameliorativ
38
.
n determinarea pretabilitii este util a Ii luai n considerare diIerii Iactori ecologici, n mod
diIereniat. AstIel, clima, roca mam, relieIul sunt Iactori ce pot Ii schimbai n mai mic msur, n timp
ce solul si condiiile hidrologice pot Ii inIluenate sau modiIicate prin lucrri de nbuntiri Iunciare si
agrotehnice.
Acesti Iactori, analizai pe baza studiilor pedologice la scar mare si a memoriilor
agropedologice, constituie baza pentru determinarea pretabilitii diIeritelor terenuri pentru o Iolosin
sau alta, care, corelate cu cerinele economice si cu volumul investiiilor necesare, contribuie n Iinal la
determinarea categoriilor de Iolosin.
n stabilirea posibilitilor de dezvoltare a produciei agricole sunt cuantiIicate condiiile naturale
si economice prin metodele de bonitare si apreciere economic a terenurilor
39

40
.
Dup cum este cunoscut pe baza studiilor Institutului de Cercetri Pedologice privind aprecierea
inIluenei condiiilor naturale si notarea prin indici valorici a ponderii cu care particip aceste elemente la
realizarea Iavorabilitii unitii ecologice omogene, aMungndu-se la un sistem de indicatori care exprim
inIluena Iiecrui element ecologic asupra principalelor plante agricole, grupate n patru grupe de Iactori
n cadrul unei scri incluse de 100 puncte (solului, cu caracterele sale intrinsece 1 50 puncte, clima +20
puncte, relieIul +15 puncte, hidrologia +15 puncte), ceea ce conIer posibilitatea unei mai Mudicioase
determinri a zonelor economice.
n procesul de repartiie a produciei agricole
41
acioneaz un complex de Iactori a cror analizare
n conexiunea lor permite determinarea cilor si miMloacelor de dezvoltare a agriculturii n contextul
dezvoltrii armonioase a ntregului teritoriu.
n acelasi scop sunt utile datele din cadastrul Iunciar care a realizat o apreciere calitativ a
terenurilor n Iuncie
42
de principalele nsusiri ce sunt imprimate de condiiile de sol, relieI, litologie,
hidrologie etc (schelet n orizontul superior, volumul edaIic util, grosimea orizontului cu humus, reacia
solului (pH), salinizarea, alcalinizarea, pseudogleizarea, gleizarea, adncimea apei Ireatice,
inundabilitatea, pante, eroziune de supraIa, eroziune de adncime, alunecri), utilizarea Iiind
condiionat de intensitatea cu care se maniIest Iactorii limitativi sau procesele de degradare
(nmlstinire, podzolizare, salinizare, eroziune, alunecri).
Cadastrul Iunciar evideniaz datele pentru noi resurse Iunciare ce se pot realiza n contextul
lucrrilor de organizare a teritoriului, Iie direct, Ir amenaMare, Iie prin amenaMare. Sunt prevzute ca
surse poteniale pentru sSorirea suSraIeelor arabile:

37
n cadrul caracterizrii tehnologice a terenului se diIereniaz clase de terenuri aJricole : 1. Fr restricii, nu necesit lucrri ameliorative; 2.
Restricii mici, necesit lucrri de prevenire a unor procese de degradare n cazul introducerii irigaiei; 3. Restricii miMlocii, necesit lucrri ample
de ameliorare, n genere lucrri pedoameliorative sau de agrotehnic speciIic; 4. Restricii mari, necesit lucrri complexe de ameliorare,
incluznd lucrri de mbuntiri Iunciare; 5. Restricii Ioarte mari, necesit lucrri costisitoare de amenaMare, adesea neeconomicoase; 6. Terenuri
neameliorative, improprii pentru agricultur. Ca subclase de terenuri aJricole se diIereniaz n Iuncie de natura restriciei: t deIicit de
umiditate; g exces de umiditate Ireatic; w exces de umiditate din precipitaii; M exces de umiditate din inundaii; p pant de eroziune pe
supraIa; e eroziune de adncime; i alunecri; d eroziune eolian; s - salinizare; a solonetizare; k - roc compact; x schelet; y
compactitate; y contrast textural; r aciditate; h rezerve de humus reduse. Au Iost separate la nivelul ntregii ri 120 000 teritorii ecologic
omogene, caracterizate prin 54 indicatori. Fiecare teritoriu ecologic omogen este caracterizat sub aspectul a 14 nsusiri tehnologice: pretabilitate
pentru irigaii, prevenirea si combaterea salinizrii si alcanizrii, prevenirea si combaterea eroziunii, mecanizabilitate, tehnologia lucrrilor
solului, consumul de energie si perioada de lucru la lucrrile solului, necesitatea aplicrii amendamentelor, aplicarea ngrsmintelor cu N, P, K,
starea si sursa de poluare, necesitatea si tipul de ameliorare.
38
A. Canarache, D. Teaci, 1980, Caracteri]area tehnoloJic a terenurilor aJricole ca ba] a lucrrilor ae raionare ameliorativ, n buletinul
inIormativ A.S.A.S., nr. 10, p. 19.
39
S. Hartia, 1966, $Srecierea economic a terenurilor aJricole, Editura Agrosilvic, Bucuresti.
40
D. Teaci, 1970, 1980, %onitarea terenurilor aJricole, Editura Ceres, Bucuresti.
41
S. Hartia si colab., 1979, 0etoaoloJia oStimi]rii reSartiiei teritoriale a Sroauciei aJricole, Editura Ceres, Bucuresti, p. 99.
42
Calitatea terenului exprim potenialul de producie al terenurilor ca rezultat al interaciunilor Iactorilor de mediu si interveniei omului.
Terenurile sunt grupate n 6 clase ae calitate: I - calitate Ioarte bun; II - calitate bun; III - calitate miMlocie; IV - calitate slab; V - calitate Ioarte
slab; VI - terenuri neproductive. n cadrul claselor de calitate, sunt diIereniate n raport de natura Iactorilor limitativi sau a proceselor de
degradare subclasele ae terenuri: W - aIectate de exces de umiditate stagnant; Q - exces de umiditate Ireatic, H - inundabile; S - salinizate,
saline si alcalice; A acide; E - erodate de supraIa; R - eroziune de adncime; F - Irmntate cu alunecri si probusiri; N nisipoase;
V - scheletice (pietris, pietre, bolovani) si stncrii; G - poluate (gropi, steril, s.a.). n raport cu panta terenurilor, se separ n urmtoarele grupe
de pant: P0 - orizontale, sub 5 ; P1 5-10 ; P2 11-15 ; P3 16-20 ; P4 21-25 ; P5 26-35 ; P6 mai mari de 35 . $menaMrile
e[istente n teritoriu sunt evideniate n urmtoarele categorii de terenuri amenaMate: I1 - irigat prin brazde si Isii; I2 - irigat prin aspersiune;
I3 - irigat prin submersie; D1 - ndiguite nedesecate; D2 - desecate nendiguite; D3 - ndiguite si nesecate; C1 - au benzi nierbate; C2 - teren cu
agroterase; C3 - alte lucrri antierozionale. Clasele ae Sroaucie ale SaMitilor i Slantaiilor viticole si pomicole n Iuncie de gradul de acoperire
a terenului si starea de vegetaie: A - Ioarte bune si bune; B - satisIctoare; C - slabe si Ioarte slabe.
39
9 terenuri nearabile din incintele amenaMate, cu excepia celor aIectate de limitri absolute
(scheletic, excesiv etc.), prin deseleniri de paMisti, deIrisri de pduri etc.;
9 terenuri nearabile de clasele 1, 2, 3, care pot Ii trecute la arabil Ir amenaMri speciale, prin
deseleniri de paMisti pe pante pn la 10 sau terenuri pretabile a Ii reluate n cultur, pe
pante pn la 20 ;
9 terenuri nearabile de clasele 4, 5, 6, neaIectate de limit absolut, care, prin amenaMri
speciale, pot deveni terenuri arabile de calitate cel puin miMlocie (destuIizri si desecri de
mlastini si bli, deIrisri de pduri sau vegetaie Iorestier, amenaMri de terenuri
neproductive depozite de pmnt, holde, grupi de mprumut etc.);
3entru SaMiti se prevede nierbri pe terenuri neproductive ori slab productive, aIectate de
eroziune sau alunecri.
3entru imSauriri se prevd terenuri neproductive, aIectate de eroziune de adncime sau
alunecri ce nu pot Ii valoriIicate prin nierbri, iar Sentru Siscicultur se prevd terenuri ocupate cu
mlastini, cu bli, srturi, gropi de mprumut etc.
Ca regul general se consider aprecierea calitii unui teren, n Iuncie de nsusirile intrinsece
ale acestuia, ce sunt imprimate de complexitatea condiiilor pedologice, orograIice, litologice,
hidrologice, climatice, biotice si antropice.
Toi acesti Iactori ecologici se apreciaz n ansamblul lor de interdependen si de condiionare
reciproc.
Aprecierea n mod izolat a unui Iactor nu este admis, ntruct izolarea complet a unui Iactor
ecologic, n vederea stabilirii inIluenei sale asupra plantelor nu este posibil, Ir ca prin acestea s nu Iie
modiIicat si aciunea celorlali Iactori. Factorii ecologici nu acioneaz niciodat separat, rupi unii de
alii, ci numai n mod asociat, strns nlnuii unii de alii.
De Iapt, determinarea rezultantei interaciunii Iactorilor ecologici constituie principiul
Iundamental n bonitarea cadastral. n unele complexe ecologice, rezultanta interaciunii Iactorilor
acioneaz pozitiv, avnd un rol constructiv, pe cnd n alte complexe ecologice, rezultanta acioneaz n
sens negativ, avnd rol distructiv. Exist o legtur Ioarte strns ntre eIectul constructiv si cel distructiv
al rezultantei, gradul de degradare si clasa de bonitare a terenului. ntotdeauna n determinarea rezultantei
interaciunii Iactorilor se are n vedere si caracterul compensator al Iactorilor, precum si Ienomenul de
substituire al Iactorilor. AstIel, un teren este cu att mai bun, ca principal miMloc de producie n
agricultur, cu ct el oIer condiii edaIice Iavorabile pentru cultivarea unui numr ct mai mare de specii
si soiuri de plante, n msura n care climatul ngduie, terenul respectiv se preteaz pentru orice categorie
de Iolosin.
Cele mai bune terenuri pentru agricultur sunt acelea care nu prezint nici un Iel de proces de
degradare. Pe msur ce terenurile ncep s prezinte procese de degradare (nmlstinire, podzolizare,
salinizare, eroziune, alunecare etc.) apar carene ale solurilor si implicit apar limitri si restricii n
utilizarea terenurilor n agricultur care sunt direct proporionale cu gradul de maniIestare al procesului de
degradare. Cu ct gradul de degradare este mai avansat, cu att terenul este mai puin prielnic pentru
agricultur.
O pondere deosebit n aprecierea calitii unui teren l are gradul de mecanizare al terenului.
AstIel, cu ct gradul de nclinare al pantei terenului este mai mare, cu att cresc restriciile n mecanizarea
lucrrilor agricole, iar calitatea terenului scade, ca principal miMloc de producie. n cadrul aceleiasi grupe
de pant, este necesar s se in seama si de gradul de Iragmentare a acestora care, la rndul lor,
inIlueneaz gradul de mecanizare.
n bonitarea cadastral a terenurilor trebuie s se in seama de intervenia omului. Se vor lua n
consideraie acele intervenii ce au un eIect ndelungat asupra evoluiei calitative a terenurilor si ndeosebi
lucrrile hidroameliorative si pedoameliorative. Interveniile sezoniere ale omului, ce nu au eIect
prelungit asupra Iertilitii solurilor, nu pot Ii luate n considerare.
n bonitarea cadastral, se apreciaz att terenul propriu-zis (ca miMloc de producie), ct si
vegetaia categoriilor de Iolosin (cu plante multianuale), cum sunt paMistile naturale si plantaiile viti-
pomicole, n Iuncie de starea lor de producie. Este stiut c producia agricol vegetal reIlect n mare
msur gradul de Iertilitate al solurilor sau potenialul de producie al terenurilor. Sunt ns si cazuri cnd,
ntre producia paMistilor naturale sau a plantaiilor viti-pomicole si calitatea terenului exist
neconcordane. AstIel, pe soluri Iertile se obin uneori producii sczute sau pe soluri slab Iertile se obin
producii ridicate. Aceste neconcordane se datoreaz Iie condiiilor climatice neprielnice pentru unele
Iolosine (ex. paMistile din zona de step si silvostep), Iie capacitii unor plante de a valoriIica cu
40
maximum de eIicien unele terenuri slab productive (ex. viile pe nisipuri), Iie interveniei omului, ce se
reIlect n starea de ntreinere a acestor Iolosine perene.
Trebuie avut n vedere rolul important n bonitarea cadastral pe care l are interpretarea corect a
vegetaiei spontane si ndeosebi a plantelor indicatoare.
Speciile dominante din Ilora spontan sunt cei mai valorosi indicatori, ntruct ele pun n eviden
cel mai bine inIluena deplin a Iactorilor ecologici, prin rezultanta lor. Plantele cu mare valoare
indicatoare caracterizeaz Ioarte bine potenialul de producie al terenurilor. Orice schimbare n calitatea
terenului se maniIest nentrziat n compoziia Iloristic.
n condordan cu repartiia teritorial a produciei agricole, stabilirea categoriilor de Iolosin
urmreste s asigure obinerea produciei cu un minim de eIort si n direct corelaie cu eIiciena
economic concretizat n cresterea venitului (proIitului) net.
n Iine, prin modul de amplasare si dimensionare, categoriile de Iolosin trebuie s permit
Iolosirea tehnicii si tehnologiei moderne, specializarea, concentrarea si integrarea produciei. Aceasta si
determin ca dimensionarea si amplasarea categoriilor de Iolosin s se stabileasc pe baza planului de
perspectiv, n concordan cu posibilitile de specializare ale produciei, condiiile de sol si clim, de
relieI si dispersare teritorial. n acest scop, se ine seama n primul rnd de supraIaa total a terenurilor,
de Iertilitatea lor, de posibilitile de a Ii atrase n circuitul agricol a unor noi supraIee de teren, prin
lucrri de hidroamelioraii, combaterea eroziunii s.a.
n al doilea rnd se urmreste specializarea produciei prin repartiia, respectiv concentrarea la o
unitate sau subunitate a unui anumit tip de producie. Esena specializrii n cadrul unitilor agricole
const n repartiia raional a ramurilor ansamblului sau pe subunitile de producie, innd seama de
condiiile lor speciIice n concentrarea produciei pn la dimensiunile corespunztoare tehnicii avansate
si tehnologiei ramurilor de perspectiv.
n strns corelare cu aspectele de mai sus, amplasarea raional a categoriilor de Iolosin
asigur o mai deplin si eIicient Iolosire a Iondului Iunciar, a condiiilor naturale, a resurselor de munc
si a tuturor miMloacelor de producie, contribuind la eliminarea n perioade Ioarte scurte a transporturilor
neraionale ale diIeritelor produse agricole, asigurnd apropierea locurilor de producie (mai ales produse
greu transportabile si perisabile) de locurile de consum sau prelucrare.
n concluzie, amplasarea si dimensionarea categoriilor de Iolosin se Iinalizeaz prin
determinarea supraIeelor care vor Ii destinate a Ii Iolosite ca teren arabil, plantaii de vii, plantaii de
pomi, psuni si Inee, pduri, etc. Pentru Iiecare categorie de Iolosin se delimiteaz acele pri din
teritoriu al cror sol, relieI, microclimat si regim al apei, caracteristici biologice ale plantelor de cultur si
condiii de exploatare corespund cerinelor Iiecrei Iolosine.
n conIormitate cu prevederile Legii Iondului Iunciar nr. 18/1991, schimbarea categoriilor de
Iolosin a terenurilor arabile ale persoanelor Muridice n categorii de Iolosin agricole se poate Iace cu
avizul organelor agricole de specialitate Mudeene, numai n urmtoarele cazuri:
terenuri arabile situate n zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii si livezi,
din podgoriile si bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale
Ministerului Agriculturii si Alimentaiei, pot Ii transIormate n plantaii vitocole si pomicole;
terenurile arabile din zonele de ses necesare completrii masivelor vitocole destinate pentru
struguri de mas si staIide si bazinelor pomicole destinate culturii piersicului si caisului,
stabilita de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentaiei, pot Ii
transIormate n plantaii viticole si pomicole;
terenurile arabile cu soluri nisipoase pot Ii amenaMate si transIormate n plantaii viticole si
pomicole;
terenurile nregistrate la arabil, situate n zonele de deal si munte, pe pante nemecanizate,
aIectate de eroziune de supraIa si adncime, de alunecri active sau semistabilizate, care nu
mai pot Ii ameliorate si meninute la aceast Iolosin, se pot amenaMa si transIorma n psuni
si Inee;
terenurile arabile situate n luncile rurilor si a Dunrii, care nu pot Ii Iolosite rentabil pentru
alte destinaii agricole, pot Ii amenaMate n bazine piscicole.
Schimbarea categoriei de Iolosin a terenurilor arabile, altele dect cele prevzute la articolul 56,
psuni, Inee, vii si livezi deinute de persoane Muridice n care statul deine maMoritatea aciunilor se va
aproba de Ministerul Agriculturii si Alimentaiei.
Schimbarea categoriei de Iolosin silvic, pduri, rchitrii, culturi de arbusti, deinute de
persoane Muridice se aprob de Ministerul Apelor, Pdurilor si Mediului.
41
Schimbarea Iolosinei terenurilor agricole ce constituie zone de protecie a monumentelor se Iace
cu acordul Comisiei naionale a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice.
Protecia si ameliorarea solului se realizeaz prin lucrri de prevenire si combatere a proceselor
de degradare si poluare a solului, provocate de Ienomene naturale sau cauzate de activiti economice si
sociale.
Lucrrile necesare pentru protecia si ameliorarea solului se stabilesc pe baz de studii si proiecte,
ntocmite la cerere de organele de cercetare si proiectare de specialitate, n corelare cu cele de amenaMare
si organizare a teritoriului si se execut de ctre deintorii terenurilor sau prin griMa acestora, de ctre
uniti specializate n execuia unor asemenea lucrri.
Statul spriMin realizarea lucrrilor de protecie si ameliorare a solului, suportnd parial sau total
cheltuielile n limita alocaiei bugetare aprobate,pe baza notelor de Iundamentare elaborate de unitile de
cercetare si proiectare nsusite de organele agricole de specialitate Mudeene si aprobate de ctre Ministerul
Agriculturii si Alimentaiei.
Pentru realizarea coordonat a lucrrilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii,
silviculturii, gospodririi apelor, cilor de comunicaie, localitilor sau altor obiective economice si
sociale, documentaiile tehnico-economice si ecologice se vor elabora n comun de prile interesate. Prin
documentaii se vor stabili contribuia prilor interesate si ordinea de execuie a lucrrilor.
Lucrrile de regularizare a scurgerii apelor pe versani si de corectare a torenilor care servesc la
aprarea si conservarea lucrrilor de irigaii, desecri, a lacurilor de acumulare sau a altor lucrri
hidrotehnice, ci de comunicaie, obiective economice si sociale, se vor executa concomitent cu lucrrile
de baz.
Terenurile care, prin degradare si poluare, si-au pierdut total sau parial capacitatea de producie
pentru culturi agricole sau silvice, vor Ii constituite n perimetre de ameliorare.
Grupele de terenuri care intr n perimetre de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii si
Alimentaiei si Ministerul Mediului, la propunerile ce au la baz situaiile naintate de comune, orase si
municipii.

3.4. Zonarea agricol a teritoriului

Aceasta constituie expresia teritorial a procesului de repartiie pe teritoriul rii a produciei
agricole n cadrul unor zone omogene, adecvate condiiilor naturale si economice, ceea ce genereaz o
anumit dotare, echipare, amenaMare, respectiv organizarea exploataiei si a teritoriului.
Zonarea constituie baza pentru realizarea unor sisteme teritoriale de producie integrate
dezvoltrii generale, realiznd un echilibru Iuncional ntre resurse si rezultatele procesului de punere n
valoare a terenului agricol.
Zonarea este activitatea care integreaz condiiile naturale ct mai complete n circuitul agricol,
iar miMloacele economice le asigur o repartiie teritorial care genereaz, de regul, eIecte maxime.
La baza zonrii si organizrii teritoriului agricol s-au luat n considerare urmtorii Iactori:
tipul dominant de relieI;
clima;
solul;
condiiile hidrologice;
tipuri de msuri agroameliorative;
inIrastructura teritorial.
Fiecare zon deIineste un teritoriu unitar din punct de vedere ecologic, tehnic si economic
adecvat particularitilor relieIului, resurselor Iunciare, structurii culturilor, amenaMrilor hidrotehnice,
particularitilor economico-organizatorice ale unitilor agricole (mrime, sistem agricol, dimensiunea
solelor, parcelelor etc.), limitele naturale si ale spaiului construit.
La nivel naional s-au delimitat astIel sapte zone maMore de organizare a teritoriului agricol.
Zona , cuSrinde urmtoarele uniti teritoriale: Cmpia Romn, Podisul Dobrogei, Lunca si
Delta Dunrii si PlatIorma Cotmeana. Aceast zon deine cea mai mare supraIa agricol si arabil din
teritoriul naional (24,4 , respectiv 37,4 ). n structura terenului agricol, domin cel arabil cu 96,5 .
Datorit solurilor de nalt Iertilitate, temperaturilor medii anuale ridicate (10 11
0
C media
multianual) si dominanei terenurilor plane, organizarea terenului agricol se preteaz la Iiinarea de
Ierme cerealiere mari, de ordinul sutelor de hectare, proIilate pe cultura grului si a porumbului.
Secetele Irecvente si cantitatea redis a precipitaiilor (sub 500 mm/an media multianual) induc
nevoia practicrii pe scar larg a irigaiilor la cultura de porumb si la culturile legumicole.
42
n Murul marilor orase s-au dezvoltat Ierme specializate n cultura legumelor, produciei de lapte si
a pomilor IructiIeri.
Structurile de culturi speciIice zonei permit realizarea unor asolamente de 4 6 ani, adecvate
condiiilor Iiecrei unitri sau Ierme.
Rotaia culturilor se nscrie, n general, n urmtorul model: leguminoase anuale, gru, orz,
porumb, Iloarea-soarelui sIecl de zahr.
n relaie cu condiiile naturale, economice si particularitile terenului agricol se pun n eviden
urmtoarele aspecte sintetice:
unitile agricole dein supraIee amplasate n Murul satelor si a centrelor de producie, corelate
cu reeaua hidrograIic si cea a cilor de comunicaie. Amplasarea limitroI a Dunrii, a
principalelor cursuri de ap si a cilor Ierate a condus la Iormarea unor perimetre alungite de
15 20 km, ceea ce constituie speciIicul Cmpiei Romne. Ca eIect al lucrrilor de
organizare a teritoriului agricol n diverse etape, perimetrele unitilor sunt comasate,
spriMinite pe limite obligate. Irigarea se realizeaz n sisteme mari prin aspersiune si numai
local prin brazde sau inundare;
n cadrul exploataiilor agricole, Iermele vegetale au perimetre compacte, de regul ntr-un
singur trup de teren cu conIiguraii corespunztoare, ncadrate pe limite naturale si construite
(canale, diguri etc.). Acestea (Iermele vegetale) sunt specializate n culturi de cmp, IuraMere,
legumicole, orez si semincer;
asolamentele sunt organizate pe principiul Ierm, diIerenieri existnd doar n cazul unor
masive diIerite de sol ori n prezena unor terenuri supuse proceselor de degradare;
solele sunt mari, unitare ca dimensiune, amplasare, amenaMare si cultur, omogene din
punctul de vedere al condiiilor de sol. MaMoritatea solelor au o singur cultur.
Zona a ,,-a cuSrinde maMoritar Cmpia de Vest. Ca si n cazul zonei I, predomin cultura
porumbului si a grului, iar dintre plantele tehnice, Iloarea soarelui. SupraIeele irigate sunt restrnse,
rotaia culturilor Iiind cereale pioase, porumb, plante tehnice. Se remarc delimitarea Iermelor de diguri
mpotriva inundaiilor pe principalele cursuri de ap, precum si pe ci de comunicaie.
=ona a ,,,-a cuSrinde terenurile colinare cu sistem antierozional de aJricultur din Cmpia
Transilvaniei si Podisul Moldovei. n structura culturilor predomin cerealele pioase si porumbul,
urmate de sIecla de zahr, cartoI si plante IuraMere.
Se pun n eviden urmtoarele tipuri de rotaie a culturilor, corespunztoare tipului de cultur:
a 3entru terenurile cu lucrri Se curbele ae nivel.
I leguminoase pentru boabe;
II gru;
III orz;
IV porumb;
V Iloarea soarelui in sIecl de zahr.
b 3entru terenurile cu sistem ae cultur in ben]i inierbate (Jraminee Serene.
I leguminoase anuale;
II gru;
III orz;
IV porumb;
V culturi tehnice.
c 3entru terenurile cu sistem ae cultur in Iaii.
I leguminoase pentru boabe porumb;
II gru;
III orz porumb;
IV plante tehnice prsitoare neprsitoare;
=ona a ,J-a cuSrinde terenuri colinare yi deluroase cu lucrri antierozionale n cadrul acestei
zone se cuprind Podisul Somesan, Podisul Trnavelor, Podisul Getic si Dealurile de Vest.
n ansamblul acestei zone, terenul arabil deine 63,8 , urmat de psuni cu 30 . Pe terenurile cu
pant sub 10 se recomand urmtoarea alternan de culturi:
I porumb;
II sIecl de zahr cartoI;
III gru orz;
IV in pentru Iuior si seminceri.
43
Pe terenurile cu pante cuprinse ntre 40 50 , se elimin n totalitate prsitoarele, cultivndu-se
n primii patru ani ierburi perene, n anul al V-lea mazre iar n anul al VI-lea gru, orz sau orzoaic.
SupraIeele aIectate de eroziune dein ponderi nsemnate, ceea ce impune amenaMarea de sisteme
antierozionale n Isii cu benzi nierbate pe maMoritatea terenului.
Unitile agricole au mrimi cuprinse ntre 500 si 2 500 ha, Iormate din unul sau mai multe
trupuri de teren condiionat de Iolosinele agricole (psuni, Inee, vii si livezi) si Iorestiere (pduri,
plantaii de protecie). Desi perimetrele sunt compacte, masivele de teren arabil rmn dispersate ntre
celelalte Iolosine.
Fermele vegetale au mrimi variabile, Iiind grupate n Murul satelor.
Asolamentele organizate n cadrul Iermelor au ca scop principal prevenirea si combaterea
eroziunii solului, principalele sisteme antierozionale promovate prin modul de amplasare a solelor, Iiind
executarea lucrrilor de direcia general a curbelor de nivel, culturi n Isii, benzi nierbate si agroterase.
Asolamentele de protecie au un numr mai mare de sole (6 9) n care sunt introduse si culturi
de leguminoase si ierburi perene.
Zona a J-a cuSrinde terenuri de deal cu lucrri antierozionale, din Subcarpaii Transilvaniei,
Podisul Brladului, Subcarpaii Moldovei, Subcarpaii Curburii si Subcarpaii Getici.
Folosinele agricole sunt mixte, n structura culturilor dominant Iiind cea a cerealelor pioase. Se
remarc ponderea nsemnat a culturilor de vi-de-vie, n special n Subcarpaii Curburii, precum si a
pomilor IructiIeri.
Rotaia culturilor pe terenurile arabile organizatecu benzi nierbate si agroterase este urmtoarea:
I gru;
II orz;
III porumb cartoIi;
IV plante de nutre;
V culturi tehnice.
Unitile agricole au teritoriul Iormat din unul sau mai multe trupuri, dispersate n Iuncie de
relieI si amplasarea vetrelor de asezri.
Corectarea perimetrelor unitilor agricole este diIicil, avnd n vedere marea varietate a
condiiilor de pant si sol. Fermele au o structur mai puin omogen, cu supraIee mai mici, cuprinse
maMoritar ntre 200 300 ha.
=ona a J,-a cuSrinde terenuri din areale deSresionare intra yi e[tramontane Aici se include
Depresiunea Maramuresului, Depresiunile Ciuc si Giurgeu, Depresiunea Brasovului si Podisul Sucevei.
Aceast zon este cea mai restrns ca supraIa. Caracteristica principal const n dominana arabilului
ocupat maMoritar cu culturi de cartoI si lipsa viei-de-vie. n structura utilizrilor, un loc nsemnat l ocup
sIecla de zahr, inul si cnepa.
Ca model de rotaie a culturilor, se recomand urmtorul tip:
I gru (triIoi);
II triIoi;
III gru orz;
IV cartoI;
V culturi tehnice plante de nutre.
Principalele lucrri ameliorative constau n realizarea canalelor de drenaM pentru desecri, att
datorit apei Ireatice la adncimi mici, ct si acumulrii apelor din precipitaii.
=ona a J,,-a cuSrinde terenuri montane yi alSine, din ntreg sectorul carpatic, care deine doar
3,4 din totalul terenului arabil la nivel naional si 37,3 din totalul paMistilor.
Terenul agricol cunoaste o exploatare extensiv prin psunat si cu supraIee arabile restrnse pe
care se cultiv preponderent cartoIul si orzul n condiiile unei agriculturi de subzisten. Terenurile
arabile sunt Ioarte Iragmentate si dispersate pe supraIee mici, aplicarea unei agrotehnici moderne Iiind
imposibil.

3.5. Organizarea terenului arabil

OrJani]area terenului arabil nu este o simSl lucrare ae Sarcelare, ci soluionarea unei
Srobleme economico-orJani]atorice comSle[e ae amSlasare, stabilirea numrului i suSraIeei
asolamentelor unitilor ae e[Sloatare (sol, Sarcele, Iaii, arumuri ae e[Sloatare, astIel incat s se
cree]e conaiiile oStime Sentru Iolosirea comSlet a Smantului, a aotrii i echiSrii tehnice.
44
OrJani]area teritoriului arabil resSectiv a asolamentelor
43
se reali]ea] auS ce s-au aeIinitivat
inaicatorii ae SroIil, aimensionarea ramurilor Sroauciei veJetale i animale, amSlasarea cateJoriilor ae
Iolosin, comasrile ae teren i rectiIicrile ae hotare, stabilirea Serimetrelor Iermelor oStim
aimensionate, raional amSlasate i aelimitate.
n organizarea terenului arabil asolamentul reprezint o msur de baz a produciei vegetale si
valoarea lui nu poate Ii nlocuit prin nici o alt msur, chiar dac condiiile de sol si cultivare sunt
optime.
Organizarea terenului arabil n asolamente trebuie s asigure cresterea capacitii de producie a
terenurilor, ameliorarea solurilor slab productive, prevenirea proceselor de degradare a solului (ca urmare
a eroziunii, nmlstinirii, salinizrii, compactrii, acidiIierii etc.) asigurnd condiiile optime procesului de
producie si nsusirii Iavorabile plantelor n cultur prin eliminarea eIectului negativ al diIeriilor Iactori
limitativi ai produciei si crearea cadrului pentru utilizarea unor tehnologii de cultur si de exploatare a
terenului, sisteme de masini si tractoare, sistemului hidrotehnic.
n organizarea terenului arabil al exploataiilor agricole n ansamblu important este amplasarea si
organizarea asolamentelor ca baz pentru alocarea Iactorilor de producie si aplicarea tehnologiilor
moderne recomandate de cercetarea stiiniIic la condiiile speciIice si a progresului tehnic, n cadrul unor
Iorme optime amplasate si dimensionate.
Organizarea terenului arabil cuprinde urmtoarele aspecte principale:
principalele tipuri de asolamente;
numrul asolamentelor;
amplasarea masivelor de asolamente;
organizarea terenului asolamentelor (asolarea);
particulariti ale organizrii terenului arabil n corelare cu lucrrile de hidroamelioraii.

3.5.1. Asolamentul

n agricultura modern noiunea de asolament are un sens mai larg, cuprinznd organizarea
teritoriului n sole cu sistemul de rotaie a culturilor n spaiu si timp, la care se asociaz sistemul de
lucrri de nIiinare si ntreinere a culturilor, de Iertilizare si combatere a duntorilor ce se aplic
corespunztor Iiecrei culturi.

3.5.1.1. Principalele tipuri de asolamente

n Iuncie de specializare se deosebesc urmtoarele tipuri de asolamente: asolamente de cmp
(deseori specializate n cultura unei anumite plante); asolamente IuraMere; asolamente speciale (orez,
legume, tutun s.a., precum si asolamente pentru terenuri erodate, pentru culturi erodate, pentru culturi
irigate, pentru soluri srturate etc.).
a $solamentele de cmS - se aplic la plantele cultivate ndeosebi pentru cerinele de consum ale
oamenilor, pentru producerea de materie prim pentru industrie si n secundar pentru cerinele ramurii
cresterii animalelor.
Asolamentele de cmp ocup de obicei cea mai mare supraIa a terenurilor arabile dintr-o unitate
ocupnd sesuri, platouri si pante admise pentru cultura plantelor anuale evitnd pe ct posibil terenurile cu
puternice procese de eroziune si exces de umiditate.
Pentru asolamentele de cmp se deIalc terenurile cu Iertilitatea cea mai bun.
Specializarea asolamentelor se Iace corespunztor zonei n care se aIl situat unitatea si a
condiiilor naturale si economice speciIice.
Condiionat de proporia unei culturi sau grupe de culturi se disting asolamente specializate pentru
porumb, gru, sIecl de zahr etc.
La introducerea a dou sau mai multe asolamente de cmp cuprinznd diIerite culturi (ex.
cerealier cu sIecl de zahr) se are n vedere ca stabilirea masivelor de asolament s corespund cel mai
bine din punct de vedere al condiiilor de sol, relieI, umiditate s.a. cu cerinelor si particularitilor
ecologice de baz ale Iiecrui asolament.
b $solamentele furaMere - asolamente care au ca si scop producerea IuraMelor n cantitatea si
sortimentul solicitat de specia de animale si tehnologia aplicat.

43
$solamentul - se reIer la distribuia culturilor n spaiu (pe teritoriu), iar succesiunea n timp se numeste rotaie.

45
Asolamentele IuraMere pot Ii de mai multe Ieluri:
asolamente IuraMere ae Ierm - au ca si scop producerea cantitilor principale de IuraMe, de tip
mas verde si suculente, att pentru consumul n timpul verii ct si pentru nsilozat. Rezult
de aici necesitatea amplasrii acestuia n imediata apropiere a Iermelor de animale, pe soluri
Iertile si condiii Iavorabile de umiditate;
asolamente ae Sune i Ianee - au ca si scop producerea Inului si a IuraMului verde pentru
psunat si se amplaseaz n apropierea psunilor naturale n scopul crerii unor condiii
optime de introducere a psunatului raional al animalelor pe psune si pe solele
asolamentului;
asolamentul IuraMer ae Srotecie - se aplic pe terenurile n pant care sunt supuse proceselor
de eroziune, scopul principal Iiind de a stvili eroziunea.
La amplasarea asolamentelor IuraMere n general trebuie avut n vedere situaia surselor de ap
existente si a construciilor noi pentru alimentri cu ap prevzute n proiect.
c $solamentele mi[te - asolamente ce cuprind plante sau grupe de plante din mai multe tipuri de
culturi.
Cazul cel mai Irecvent este atunci cnd ntr-o unitate sau subunitate de producie se organizeaz
un singur asolament n care se ncadreaz si culturile cerealiere si culturile IuraMere, dndu-i acestui
asolament caracter de asolament agricol-IuraMe care oIer posibiliti mai largi pentru introducerea unei
rotaii raionale a culturilor. n unele cazuri asolamentele mixte pot Ii si IuraMere agricole, cnd predomin
solele IuraMere.
ntre asolamente mixte se ncadreaz si mai multe din asolamentele de protecie.
Dat Iiind c att legumele ct si IuraMele reusesc pe terenuri Moase, se alctuiesc adeseori
asolamente mixte legumicole-IuraMere sau IuraMere-legumicole.
Acolo unde condiiile locale o cer se pot Iace si combinaii de plante din mai multe ramuri de
cultur, crendu-se asolamente mixte complexe.
d $solamentele sSeciale - asolamente a cror realizare este determinat de anumite condiii
speciIice de producie (legumicole, rizicole etc.), sau de particulariti ale terenului pe care se aplic (de
protecie, de nisipuri, de srturi).
IndiIerent de tipul de asolament la organizarea terenului arabil se are n vedere rezolvarea
urmtoarelor probleme principale:
asigurarea Iolosirii depline si raionale a ntregii supraIee n concordan cu proIilul unitii
exploataiei si cu particularitile naturale ale teritoriului n scopul materializrii unor structuri
de culturi care s asigure obinerea celei mai mari cantiti de produse pe unitate de supraIa
cu cele mai mici consumuri de munc si mMloace;
Iolosirea cu maximum de randament a tractoarelor si masinilor agricole;
organizarea raional si productiv a muncii cu repartizarea permanent a terenului pe
subuniti de producie (Ierme), ceea ce creeaz cointeresarea material n aplicarea ntregului
complex de msuri agrotehnice si agrochimice pentru sporirea produciei agricole n cadrul
unor rotaii optime a culturilor;
crearea posibilitilor pentru aplicarea msurilor agropedo-ameliorative si de combatere a
eroziunii solului pe terenurile situate n pante;
corelarea cu lucrri de hidroamelioraii care s conIere condiii optime de exploatare cu
supraIee reduse scoase din circuitul agricol, randamente maxime si care s evite Ienomenele
de degradare a solului.

3.5.1.2 Numrul asolamentelor

Numrul asolamentelor care se aplic ntr-o unitate este determinat de complexul condiiilor
naturale, economice si agrotehnice, neexistnd o regul general privind aplicarea lor, ci de la caz la caz
se aplic unul sau mai multe asolamente de cmp, IuraMere s.a., asa cum cer condiiile locale, structura de
culturi respectiv si proIilul de producie.
n mod obisnuit ntr-o exploataie agricol se introduce un singur asolament de cmp. Numrul
lor este ns stabilit pe baza cunoasterii condiiilor speciIice (concrete) urmrind Iolosirea ct mai
raional a pmntului prin cultivarea acelor plante care corespund cel mai bine particularitilor naturale
ale sale si corelarea cu structura zonal a supraIeelor pe culturi, urmnd ca acestea s corespund
condiiilor necesare obinerii de producii constante si ridicate, sporirea Iertilitii solului si stvilirea
procesului de eroziune.
46
Condiiile de baz ce determin introducerea a dou sau mai multe asolamente, sunt urmtoarele:
CateJoriile ae sol e[istente in unitate. Existena unor supraIee compacte de teren cu soluri din
grupe agroproductive diIerite, se cuprind n asolamente distinctive avnd o rotaie cu plantele cele mai
corespunztoare caracteristicilor acestor soluri. Amplasarea asolamentelor n asa Iel ca s cuprind grupe
de soluri ct mai apropiate din punct de vedere al Iertilitii lor, constituie un element de baz ce asigur
amplasarea culturilor pe terenurile cele mai potrivite cerinelor lor si aplicarea unor agrotehnici
diIereniate. Numai n condiiile existente unor supraIee mari de teren cu soluri diIereniate, solul este
Iactor determinant n stabilirea numrului de asolamente. n condiiile existenei unor supraIee reduse de
teren din Iiecare grup agroproductiv se introduce un singur asolament urmrindu-se ns o dat cu
stabilirea elementelor teritoriale de baz sole si parcele acestea s corespund pe ct posibil limitelor
unitilor de sol sau grupelor agroproductive.
3osibilitile ae iriJare a culturilor, de asemenea, trebuie avute n vedere la determinarea
numrului de asolamente, urmrindu-se ca supraIeele de teren amenaMate pentru irigare sau care urmeaz
a Ii amenaMate s Iie delimitate n asolamente separate.
([istena unor limite obliJatorii (ine ae vale, cursuri ae aS, ci ae comunicaie etc. determin,
de asemenea n anumite condiii, crearea unui numr mai mare de asolamente. AstIel, cnd terenul are o
Iorm alungit, supraIa mare, iar n structura culturilor sunt plante greu transportabile (sIecla de zahr,
cartoIii etc.) este raional s se organizeze un asolament separat pentru plantele greu transportabile
amplasate ct mai aproape de cile de comunicaie cele mai accesibile.
([istena unor uniti cu suSraIeele mari ae teren corelat cu amSlasarea satelor, structura
orJani]atoric i moaul ae orJani]are a muncii (Ierme se realizeaz asolamente pe Ierme (trupuri sau
masive) ca Iorm corespunztoare de repartizare a pmntului n mod permanent.
Satul are o Iorm alunJit iar unitatea este Iormat ain mai multe sate, ce implic introducerea
mai multor asolamente de cmp n scopul evitrii deplasrii oamenilor si a masinilor, a reducerii distanei
de transport. Existena a dou sau mai multe sate determin numrul de asolamente numai n condiiile
cnd acestea sunt situate la o distan mai mare de 2-3 km. Existena unei distane mai mici nu MustiIic
introducerea unui numr mai mare de asolamente deoarece ar avea ca urmare Irmiarea terenului ceea
ce nu este economic.
RelieIul constituie, ae asemenea, un Iactor aeterminat in stabilirea numrului ae asolamente,
acestea realizndu-se n masive Mudiciare compacte unitare din punct de vedere a relieIului si solului.
Pentru stabilirea numrului de asolamente se analizeaz n aIara aspectelor enumerate si
condiiilor economice concretizate prin: cheltuieli eIectuate pentru transporturi de materiale diverse si
deplasri n gol la locul de munc si napoi; cheltuieli de ntreinere a personalului administrativ;
necesarul de investiii pentru construcia taberelor de cmp si al altor construcii condiionate de numrul
de asolamente si de subunitile de producie. Mrimea terenului arabil poate determina amplasarea mai
multor asolamente de cmp numai n cazul cnd acest lucru este cerut si de o raional organizare a
muncii si anume ca Iiecare asolament s Iie deservit de o Iormaie de lucru si eventual de tractoare.
Asolamentele mici determin importante cheltuieli neproductive cu parcursuri n gol si nu creeaz
posibilitatea Iolosirii agregatelor din cauza numrului mare de sole si reducerea supraIeelor lor. Felul si
numrul asolamentelor IuraMere sunt condiionate de: amplasarea Iermelor, speciile si numrul de animale,
tehnologia aplicat n cresterea animalelor, locul si Ielul de ntreinere a animalelor n timpul verii,
supraIaa si amplasarea psunilor, relieIul si solul, condiiile bune de mecanizare etc. Pentru a stabili Ielul
si numrul asolamentelor IuraMere este necesar rezolvarea n prealabil a urmtoarelor probleme: stabilirea
pentru Iiecare Ierm a necesarului de IuraMe suculente si Inuri, supraIaa necesar si n cadrul crui
asolament trebuiesc amplasate; repartizarea psunilor pe Ierme si grupe de animale; determinarea
necesarului de mas verde pentru Iiecare Ierm, si ntocmirea conveierului verde cu stabilirea supraIeei
culturilor nsmnate pentru producia de IuraMe verzi; amplasarea raional a culturilor n Iuncie de
amplasarea Iermelor, taberelor, psunilor naturale etc.; organizarea interioar a acestor asolamente. n
ultimii ani s-a conturat ideea renunrii la asolamentul IuraMer. AstIel, culturile IuraMere pentru In, bune
premergtoare pentru gru se includ n rotaia asolamentului de cmp. Porumbul siloz bun premergtor
pentru gru se recolteaz din sole de porumb, care sunt mai aproape de locul de iernare a animalelor.
Culturile ce produc IuraMele verzi se introduc n rotaia asolamentului de cmp, dar numai n solele din
Murul centrului Iermelor sau psunilor, sau li se repartizeaz o supraIa de teren special n rotaie liber.
Culturile pentru In se introduc n asolamentul de cmp n cazul ierburilor perene si n special a
lucernei ca sol sritoare.

4
7

T
a
b
e
l

2
.

F
a
v
o
r
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

p
r
i
n
c
i
p
a
l
e
l
o
r

c
u
l
t
u
r
i

f
a

d
e

r
o
t
a

i
e
.


C
U
L
T
U
R
A

P
R
E
M
E
R
G

T
O
A
R
E

P
o
r
u
m
b

S
o
i
a

S
I
e
c
l

d
e

z
a
h

r

C
a
r
t
o
I

C
U
L
T
U
R
A

D
I
N

A
S
O
L
A
M
E
N
T

G r u
T r i t i c o l e
S e c a r
O r z o r z o a i c
O r z o a i c p r .
O v z
O r e z
1 5 . 0 9
~ 1 5 . 0 9
S o r g
F l o a r e a s o a r e l u i
R i c i n
R a p i u l e i
1 5 . 0 9
~ 1 5 . 0 9
F a s o l e
M a z r e
N u t , L i n t e
I n u l e i
I n I i b r
C n e p I i b r
B u m b a c
1 5 . 0 9
~ 1 5 . 0 9
t i m p u r i u
t o a m n
L u c e r n
T r i I o i
S p a r c e t
S I e c l I u r a M e r
G u l i e
G
r

u

1































T
r
i
t
i
c
o
l
e


2






























S
e
c
a
r

3





























O
r
z

o
r
z
o
a
i
c

O
r
z
o
a
i
c

d
e

p
r
i
m

v
.
































O
v

z
































O
r
e
z







4

























P
o
r
u
m
b
































S
o
r
g
































F
l
o
a
r
e
a

s
o
a
r
e
l
u
i











5





















R
i
c
i
n












6




















R
a
p
i

u
l
e
i













7




















S
o
i
a
































F
a
s
o
l
e

b
o
a
b
e
































M
a
z

r
e

b
o
a
b
e
































N

u
t
,

L
i
n
t
e
































I
n

u
l
e
i



















8













I
n

I
i
b
r

9












C

n
e
p

I
i
b
r

1
0











B
u
m
b
a
c






















1
1










S
I
e
c
l
a

d
e

z
a
h

r























1
2

1
3








C
a
r
t
o
I
u
l

























1
4

1
5






L
u
c
e
r
n
a



























1
6





T
r
i
I
o
i




























1
7




S
p
a
r
c
e
t
a





























1
8



S
I
e
c
l
a

I
u
r
a
M
e
r

1
9


G
u
l
i
i































2
0

L
E
G
E
N
D
A


-

c
u
l
t
u
r
i

I
o
a
r
t
e

b
u
n
e

p
r
e
m
e
r
g

t
o
a
r
e


-

c
u
l
t
u
r
i

b
i
n
e

p
r
e
m
e
r
g

t
o
a
r
e


-

c
u
l
t
u
r
i

m
e
d
i
i

p
r
e
m
e
r
g

t
o
a
r
e


-

c
u
l
t
u
r
e

c
o
n
t
r
a
i
n
d
i
c
a
t
e

1
.

2

a
n
i
;


2
.

2

a
n
i
;

3
.

2

a
n
i
;


4
.

4

a
n
i
;

5
.

d
u
p

6
-
7

a
n
i
;

6
.

d
u
p

2
-
3

a
n
i
;

7
.

d
u
p

2
-
3

a
n
i
;

8
.

d
u
p

6

a
n
i
;

9
.

d
u
p

5
-
6

a
n
i
;

1
0
.

d
u
p

2
-
3

a
n
i
;

1
1
.

d
u
p

2

a
n
i
;

1
2
.

d
u
p

3
-
4

a
n
i
;

1
3
.

d
u
p

4
-
5

a
n
i
;

1
4
.

d
u
p

2
-
3

a
n
i
;

1
5
.

d
u
p

3
-
4

a
n
i
;

1
6
.

d
u
p

5
-
6

a
n
i
;

1
7
.

d
u
p

3
-
4

a
n
i
;

1
8
.

d
u
p

4
-
5

a
n
i
;

1
9
.

d
u
p

4
-
5

a
n
i
;

2
0
.

d
u
p

4
-
5

a
n
i
.


48
ntotdeauna trebuie urmrit introducerea unui numr ct mai mic de asolamente IuraMere, pentru
a asigura o supraIa ct mai mare solelor si parcelelor. Adesea asolamentul de Ierm si cel de psuni si
Inee se pot combina ntr-un singur asolament IuraMer. Un singur asolament IuraMer se introduce atunci
cnd toate animalele se aIl ntr-un singur loc, n apropierea psunilor. n cazul cnd Iermele de porcine
sunt mari, iar solele Iolosite pentru psunat sunt situate la distan mai mare, pentru porcine se nIiineaz
un asolament independent.
Deci, mai multe asolamente de Ierm sau asolamente de psuni si Inee se introduc atunci cnd
exist Ierme mari situate la distane mai mari corelat cu modul de ntreinere a animalelor (tehnologia
aplicat n cresterea animalelor).
Numrul asolamentelor speciale este determinat de supraIaa aIectat diIeritelor culturi, de modul
de amenaMare a terenului si organizarea muncii.

3.5.1.3. Amplasarea masivelor de asolamente

Asolamentele sunt expresia corelrii condiiilor teritoriale cu structura culturilor, cu potenialul de
producie al diIeritelor masive de teren, cu cerinele de exploatare a tractoarelor si masinilor agricole, a
sistemelor hidroameliorative, organizarea muncii etc (Iig. 13).

Fig. 13. Amplasarea, delimitarea yi dimensionarea asolamentelor n cadrul unitilor (exploataiilor) agricole yi
fermelor.

Ca regul general n organizarea raional a terenului arabil, asolamentele se amplaseaz
ncepnd cu:
cele IuraMere - condiionate de amplasamentul Iermelor zootehnice (mrimea, tehnologia);
cele legumicole - condiionate de sistemul de irigare, potenialul de producie al solului, cile
de comunicaie si asigurarea Iorei de munc;
pentru orez (dac este cazul si se ntrunesc condiii) pe terenurile special amenaMate;
de protecie pentru terenurile n pant mare care impun msuri speciale pentru prevenirea si
combaterea eroziunii solului;
de cmp, diIereniate pentru terenurile plane irigate sau neirigate si pentru terenurile n pant;
cu asolamente mixte.
Este o particularitate includerea n asolamente de cmp a culturilor IuraMere ca bune
premergtoare pentru culturile cerealiere cu, excepia terenurilor aIectate bazei IuraMere a marilor Ierme
zootehnice specializate ale unitilor agricole sau asociaiilor economice unde se organizeaz asolamente
IuraMere.
Structura culturilor este rezultat din planul de producie al unitii (exploataie, Ierm) agricole.
Amplasarea acestora n teritoriu (uniti si Ierm) se Iace n Iuncie de condiiile pedoclimatice, nelundu-
49
se n considerare Iactorii de Iavorabilitate pentru Iiecare cultur, stabilizat prin zonarea produciei pentru
microzona n care se situeaz unitatea agricol, precum si particularitile sociale economice ale Iermei
(tradiii de cultur, rezultatele obinute s.a.). La stabilirea tipului de asolamente si rotaiei culturilor (vezi
tabel 2) se vor avea n vedere recomandrile cercetrii stiiniIice pentru zona respectiv, care se vor
adapta la condiiile naturale (sol, relieI, microclimat), amenaMri hidroameliorative existente, diIeritelor
programe naionale si locale adaptate la condiiile naturale, economice speciIice Iiecrei uniti si Ierme.
Totodat aceasta asigur condiiile organizatorico-teritoriale optime pentru concentrarea si specializarea
produciei, exploatarea eIicient a terenurilor, a dotrii si echiprii tehnice.
Esena acestui proces const n determinarea unor asolamente corespunztoare condiiilor
naturale, dotrilor si echiprilor speciIice echiprii Iiecrei uniti (exploataii) agricole si Ierme optime
dimensionate si amplasate, corelnd urmtoarele elemente eseniale:
9 zonele de Iavorabilitate, ca expresie a condiiilor ecologice proprii Iiecrui teritoriu;
9 proIilul si structura culturilor, ca rezultant a corelrii structurii culturilor cu zonarea
produciei agricole si condiiile natural-economice speciIice;
9 cerinele de exploatare, protecie si ameliorare speciIice Iiecrui teritoriu-irigat, neirigat, n
pant si asigurarea unor legturi Iuncionate directe;
9 cerinele de rotaie a diIeritelor culturi, corelnd Iactorii tehnologici cu cei ecologici si
teritoriali;
9 amplasarea corelat cu centrele de producie zootehnic (taurine, ovine) dependente de teren,
care necesit asigurarea IuraMelor de volum n apropiere;
9 concentrarea produciei de legume n supraIee compacte de dimensiuni economice n zone
irigate n apropierea sursei de ap, pe terenuri Iertile, n apropierea cilor de comunicaie si
asezrilor populate cu surse sigure de Ior de munc;
9 asigurarea gruprii economice a culturilor n Iuncie de Iavorabilitate si potenialul de
producie a solurilor, condiiile de relieI si amenaMare n cadrul unor rotaii raionale si
diIereniate pe asolamente n cadrul structurii culturilor prevzut (care s asigure la Iiecare
cultur produciile totale planiIicate).
Sintetic, un singur asolament se organizeaz pentru:
Ierme optim dimensionate cu condiii unitare de Iavorabilitate, relieI si amenaMare;
terenurile (reduse ca supraIa) din Murul Iiecrui sat component al exploataiei agricole
(asociaiei, societate agricol, Ierm);
Iiecare trup de teren n condiii unitare de Iavorabilitate si dimensiune economic;
dou trupuri de teren apropiate, cu condiii de Iavorabilitate asemntoare (aparinnd unei
uniti sau Ierme) cu legturi Iuncionale;
terenurile din apropierea Iermelor zootehnice;
supraIee de teren diIereniate n Iuncie de condiiile de sol, relieI, amenaMare, irigaii
(brazde, aspersiune) irigaii desecri CES (combaterea eroziunii solului) etc., avnd legturi
Iuncionale.
Mai multe asolamente se organizeaz cnd terenul unitii agricole sau Ierme:
se poate grupa n masive Iunciare diIereniate n ceea ce priveste relieIul (lunc, teras, pant)
potenialul de producie al solului (pe baza cercetrii, bonitrii, cadastrului calitativ)
asigurnd aplicarea unor rotaii speciIice si condiii de exploatare economic;
echiparea tehnic (canale, ci de comunicaie etc.) sau limitele naturale (pduri, Iire de vale,
cursuri de ap etc.) care separ masive Iunciare economice;
terenul este dispersat n mai multe trupuri sau aparin la mai multe sate (grupat n Murul
acestora);
terenul prezint diIerenieri de amenaMare: irigat (prin brazde sau prin aspersiune), irigat si
desecat, cu lucrri de combatere a eroziunii corelat cu relieIul, teren plan (de lunc sau
teras), teren n pant.
n toate cazurile structura organizatoric, respectiv cerinele de organizare a muncii (delimitarea
Iermelor, sectoarelor), cerinele de asigurare a rotaiei culturilor si posibilitilor de amplasare n
ansamblul teritoriului sunt Iactori determinani.

3.5.1.4. Organizarea terenului asolamentelor

Terenul Iiecrui asolament se mparte n sole, rezultate din corelarea structurii culturilor cu
condiiile teritoriale de relieI, sol, amenaMare si echipare, astIel ca solele s reprezinte supraIee compacte
50
si egale, cuprinznd pe ct posibil o supraIa ct mai unitar si mai uniIorm prin gruparea parcelelor
limitroIe.
Ca regul general, solele se amplaseaz spriMinite pe hotare, ci de comunicaie, limitele naturale
obligate (pduri, cursuri de ap, lacuri, Iire de vale, plantaii viticole, pomicole, hamei, psuni si Inee
etc.), limita aripilor de udare la irigare prin aspersiune, canalele de sector la irigarea pe brazde, cu
agregate mobile sau semistaionare, canale de desecare, asigurnd compactitatea si evitarea Iragmentrii
neraionale a masivelor Iunciare, a dotrii echiprii tehnice n cadrul unor asolamente raionale (cu rotaia
de 4 6 ani) corespunztor condiiilor teritoriale speciIice Iiecrui masiv de asolament.
AstIel, organizarea terenului asolamentelor nu este o simpl lucrare de parcelare ci soluionarea
unei probleme economic-organizatorice complexe de amplasare coordonat a acestor elemente, n Iuncie
de zona n care se aIl Iiecare unitate, pe baza condiiilor natural-economice si organizatorice speciIice.

3.5.1.4.1. Dimensionarea yi amplasarea solelor yi a parcelelor
44


Solele si parcelele se caracterizeaz printr-o mare omogenitate din punct de vedere al Iertilitii
solului, al condiiilor de relieI, al conIiguraiei si capacitii corespunztoare pentru Iolosirea economic a
tractoarelor si masinilor agricole si aplicarea diIereniat a complexului de msuri ale agrotehnicii
(Iig. 14).
Fig. 14. Delimitarea yi dimensionarea solelor asolamentelor n unitile yi exploataiile agricole.

Aceasta se obine prin rezolvarea la proiectarea solelor si parcelelor a urmtoarelor aspecte:
dimensiunile laturilor si Iorma;
amplasarea n Iuncie de relieI;
amplasarea n raport de sol;
amplasarea Ia de sat si centrele de producie;
amplasarea Ia de limitele obligate existente (drumuri, ci Ierate, poduri, construcii, reele
de hidroamelioraii etc.).

44
(lementul ae ba] al asolamentelor l constituie sola. Sola reprezint supraIaa de teren compus din una sau mau multe parcele de lucru,
destinate unei culturi sau grupe de culturi cu agrotehnic asemntoare. Parcela constituie supraIaa de teren n cadrul solei, avnd aceiasi
categorie de Iolosin, delimitat prin limite naturale sau artiIiciale, create n scopul desIsurrii optime a procesului de producie.

51
Solele sunt pri ale asolamentelor, mai mult sau mai puin egale ca mrime, care asigur
executarea proceselor de producie mecanizate la maximum de randament, cu respectarea regulilor
agrotehnice si de producie, Iolosind n acest sens miMloacele tehnice si Iora de munc.
Numrul de sole n asolament se stabileste nu numai n Iuncie de structura culturilor care, n
condiiile intensiIicrii si specializrii produciei au o importan mai redus, ci n special dup
posibilitile de amplasare ct mai corespunztoare n Iuncie de relieI, sol si cerinele mecanizrii
(structura culturilor si rotaia putndu-se schimba n raport de condiiile economice nou aprute, de starea
agrotehnic a solurilor sau a condiiilor climatice).

3.5.1.4.1.1. Dimensiunile laturilor yi forma solelor

Mrimea laturilor (lungimea si limea) ca si Iorma solelor si parcelelor are inIluen direct
asupra eIicienei lucrrilor mecanizate, Iiind condiionat de aciunea corelativ a urmtorilor Iactori:
organizarea proceselor de producie;
particularitile teritoriului si supraIaa solelor;
amplasarea drumurilor de exploatare.
Lungimea solelor are o mare importan, determinnd numrul ntoarcerilor, ponderea
deplasrilor n gol ale agregatelor ceea ce inIlueneaz direct productivitatea acestora.
Lungimea solei (atunci cnd se lucreaz n intregime) sau a parcelei (cnd se lucreaz pe parcele),
constituie lungimea prestaiei de lucru pentru tractoare, prin urmare si pierderile agregatelor de tractoare
pentru deplasrile n gol si ntoarcerii, vor Ii inIluenate direct de acestea. Dimensionarea optim a solelor
trebuie privit ca o problem complex, ntruct este determinat de o serie de Iactori cu implicaii asupra
organizrii raionale a Iondului Iunciar. Analiza numrului de parcursuri la hectar, durata unui parcurs,
durata unei ntoarceri, timpul total Iolosit la hectar pentru ntoarcerea agregatelor, timpul total Iolosit la
hectar pentru diIerite lucrri, ca si cheltuielile de producie a dus la conluzia c, n general, pentru toate
culturile lungimea optim a solei poate Ii stabilit ntre (800 - 1200 m).
Reluarea acestei probleme abordat de noi n anii precedeni a Iost determinat de evoluia dotrii
tehnice a agriculturii care Iace ca la un numr de culturi procesele tehnologice s Iie coplet mecanizate si
de aici necesitatea de a cuta miMloacele de Iolosire a parcului de masini ct mai economic n vederea
reducerii cheltuielilor de producie, mai ales dac se are n vedere c cheltuielile cu mecanizare reprezint
cca., 45 din totalul cheltuielilor.

3.5.1.4.1.2. Factorii determinani n dimensionarea optim a solelor yi parcelelor

Determinarea dimensiunii optime a solelor trebuie privit ca o problem complex condiionat
de o mulime de Iactori ce au implicaii asupra organizrii raionale a Iondului Iunciar ns rolul hotrtor
revine eIicienei mecanizrii lucrrilor agricole.
Avnd n vedere acest Iapt s-au Iolosit n studiul nostru sisteme de masini agricole cu tractoare de
mare productivitate si agregate complexe sau combinate si tehnologiile elaborate de Institutul de
Economie Agrar si am aMuns la concluzia c printre Iactorii ce determin dimensiunea optim a solei cei
mai reprezentativi sunt:
timpul n gol;
pierderile de recolt ce se produc ca urmare a distrugerii plantelor n zona de ntoarcere;
cheltuielile de producie, n principal cheltuielile de transport a produciei din parcel.

3.5.1.4.1.2.1. Timpul n gol

Timpul n gol este timpul de ntoarcere la captul solei care este un timp mers n gol, nelucrativ
dar necesar tehnologic, deci este o parte component a timpului de lucru operativ (Iig. 15).
Lungimea solei inIlueneaz direct asupra timpului de lucru operativ de aceea pentru elaborarea
metodologiei de calcul a structurii si inIluenei Iiecrei componente ale timpului s-a avut n vedere
urmtoarea clasiIicare a timpului de lucru operativ. n eIectuarea unei lucrri cu un anumit agregat viteza
de lucru activ se consider constant indiIerent de lungimea solei (parcelei) la Iel si timpul necesar pentru
o ntoarcere.
n vederea determinrii Iiecrui timp n parte si a timpului operativ total dup o metodologie
unic s-au elaborat expresiile matematice de mai Mos.

52

Fig. 15. Timpul de lucru operativ n agricultur.

Timpul necesar pentru parcurgerea distanei de 1 km s-a calculat prin raportarea distanei de 1 km
la viteza de naintare a agregatului (km/h) adic:
|1|

unde:
t
a
timpul necesar pentru 1 km n ore si zecimi;
J viteza de naintare a agregatului n km/h.

Dac se ia timpul (n ore si zecimi) necesar pentru o parcurgere n sarcin 1 km (ta), iar timpul
necesar pentru o ntoarcere (t) durata total pentru parcurgerea unui km inclusiv ntoarcerea este dat de
relaia:
|2|

unde:
t
t
/km timpul total pe km parcurs;
t
a
timpul activ pentru distana de 1 km (n ore si zecimi);
t
i
timpul necesar pentru o ntoarcere (n ore si zecimi);
/ lungimea solei.

Se poate vedea c avem, o Iunciune de timp hiperbol, iar timpul total pe km (t
t
/km) este Iuncia
de lungimea solei
45
.
a 1imSul necesar Sentru lucru activ la hectar este n Iuncie de viteza de lucru si de limea de
lucru a agregatului unde:

|3|
unde:
T
a
/ha timpul activ de lucru la hectar (ore si zecime);
,
aJ
limea de lucru a agregatului (m).

b Calculul timSului necesar Sentru ntoarceri n general ntoarcerile la captul parcelei (solei)
se pot determina pe baza unui sir de cronometrri dar si prin calculele dac se cunoaste raza de ntoarcere
si vitez de deplasare n timpul ntoarcerilor dup Iormula:

45
Menionm c pentru compatibilitate toate calculeles-au Icut la hectar (lungimea 1 000 m, limea 10 m).

53
|4|

unde:
t
i
durata unei ntoarceri (n ore si zecimi);
R raza de ntoarcere (n m) a agregatului;
,
a
deplasarea de la punctul de iesire din brazd pn la punctul de ntoarcere n brazd
pentru urmtorul parcurs (n m);
J
i
viteza de ntoarcere a miMlocului de traciune (km/or).

Timpul necesar pentru ntoarceri la hectar este n Iuncie de durata unei ntoarceri, lungimea solei
si limea de lucru a agregatului:
|5|

Timpul necesar pentru lucru eIectiv si pentru ntoarceri la 1 ha este dat de relaia:

|6|

Din Iormul se constat c timpul total de lucru la hectar este invers proporional cu limea de
lucru a agregatului.
c Calculul timSului necesar Sentru servirea tehnoloJic (la ha. Servirea tehnologic const n
alimentarea masinilor cu smn, ngrsminte, insecticide, pesticide etc. este direct proporional cu
timpul de lucru eIectiv pentru c volumul materialelor cu care se alimenteaz masina se consum numai
n acest timp.
Timpul de servire tehnologic se stabileste pe baz de cronometrri dup care se calculeaz sub
Iorm de coeIicient de timp din timpul de lucru eIectiv pe baza Iormulei:
|7|

unde:
K
al
coeIicient de servire tehnologic (alimentare);
t
al
timpul necesar pentru alimentare;
n
al
numrul de alimentri pe lungimea de 1 km de lucru eIectiv;
t
a
timpul necesar pentru 1 km parcurs (n ore si zecimi).

Timpul de servire tehnologic pentru un hectar de teren este:

|8|

d Calculul timSului necesar Sentru servirea tehnic a tractorului yi mayinii. Servirea tehnic
ntreinerea agregatului (tractor masin) n timpul eIecturii lucrrii: gresaM, reglaM tehnologic, curirea
organelor active, se reIer la timpul ct este n miscare agregatul sau si la timpul de alimentare. Acesta se
stabileste pe baz de cronometrri. Determinnd timpul de servire tehnic, acesta se raporteaz la timpul
operativ total din care se scade timpul de servire tehnic obinndu-se coeIicientul de servire tehnic:
|9|

unde:
K
i
coeIicientul timpului de servire tehnic;
T
i
timpul de servire tehnic (n ore si zecimi);
T
or
timpul operativ total (n ore si zecimi).
54

Pe baza coeIicientului K
i
se poate calcula timpul necesar pentru servire tehnic la hectar pe baza
Iormulei:
T
i
/ ha (T
0
/ ha T
al
/ ha) x K
i
|10|

e Calculul timSului oSerativ total ce revine la hectar la o lucrare. Timpul operativ total este o
sum a timpului eIectiv de lucru la hectar timpul de ntoarceri la ha timpul pentru servire tehnologic
la ha timpul pentru servire tehnic:

T
OT
/ha T
a
/ha T

/ha T
a
/ha x K
al
(T
a
/ha T
a
/ha x k
al
T

/ha) x K

|11|

unde:
T
OT
/ha timpul operativ total la ha (n ore si zecimi);
T
a
/ha timpul eIectiv de lucru la ha (n ore si zecimi);
T
i
/ha timpul de ntoarcere la ha;
K
al
coeIicient de servire tehnologic;
K
i
coeIicient de servire tehnic.

Singura variabil la hectar de care depinde timpul operativ total cnd toate celelalte condiii sunt
aceleasi pentru o lucrare este timpul de ntoarcere n care la numitor este introdus lungimea solei:

|12|


3.5.1.4.1.2.2. Determinarea pagubelor produse prin distrugerea plantelor pryitoare n zona
de ntoarcere a agregatelor de pryit

Pagubele de recolt sunt proporionale cu:
limea zonei de ntoarcere;
limea pneurilor tractorului si invers proporionale;
limea agregatului;
lungimea solei.
n urma calculelor Icute a rezultat c paguba ce revine n cadrul unui asolament n care ponderea
prsitoarelor este de cea 50 este de 0,8 lei/ml
46
lime a solei:
Paguba/ha
s
S l
s
|13|
unde:
l
s
limea solei;
S paguba (lei/m);
s supraIaa solei.

Pagubele au Iost diIereniate n Iuncie de relieI. Pentru terenul plan la producia de 7 000 kg/ha
paguba este de 0,8 lei, pentru terenul n pant usoar la producia de 5 000 - 6 000 kg/ha de 0,6 lei/ml iar,
pentru terenul n pant mare la producia de 4 500 kg/ha de 0,5 lei/ml. SupraIeei care trebuie s Iie
culeas manual pentru a permite recoltarea cu combina Ir s Iie clcat recolta creste proporional cu
limea de ntoarcere a agregatului si invers proporional cu lungimea solei:

S
man
/ha
/
l
i
2
|14|
unde:
l
i
limea necesar agregatului pentru ntoarcerea la captul solei;
/ lungimea solei (m).

46
ml metru liear.
55
3.5.1.4.1.2.3. Cheltuielile de transport a produciei din parcel

Pentru evaluarea masei din transport ce revine la hectar s-a luat structura medie a culturilor pe
ar cu producii evaluate n perspectiv pe terenurile plane ngrsarea cu blegar a 25 din supraIa.
A reiesit c volumul de transport este de cca. 20 t/ha si c n medie sunt necesare 4 transporturi pe ha.
Costurile de producie pe ora de transport s-au calculat prin nsumarea amortismentului si a reparaiilor
pentru tractor remorc costul combustibilului retribuia orar de ncadrare tariIar a mecanizatorului
la transporturi. Din analiza cheltuielilor pentru transportul produciei din parcel rezult c acestea scad
pe msur ce lungimea solei creste pn la raportul ntre loturi de 3/1 dup care se nregistreaz o crestere
pentru orice supraIa, mrimea cheltuielilor Iiind direct proporional cu supraIaa parcelei. Lungimea
solei are o importan esenial deoarece determin lungimea parcursurilor tractoarelor si masinilor
agricole, cresterea ei Iiind nsoit de reducerea parcursurilor n gol, deci o crestere a productivitii
tractoarelor si masinilor agricole. Cheltuielile de producie pentru lucrrile agricole mecanizate cuprind
amortismentul tractorului si masinilor agricole, reparaiile si ntreinerile acestora, salariile
mecanizatorilor si muncitorilor care le deservesc si costul carburanilor si lubreIianilor.
Consumul de timp, carburani si cheltuieli de producie s-au calculat pe urmtoarele etape:
consumurile pe Iiecare lucrare la hectar n Iuncie de lungimea solei si agregatelor Iolosite, consumurile
pe Iiecare cultur la hectar, consumurile pe un asolament n Iuncie de structura culturii din cadrul Iiecrui
asolament.
Redm variaia timpului total si n gol, a consumului de carburani si a cheltuielilor n Iuncie de
lungimea solei la principalele lucrri agricole:
a $rat la 25 cm + JrSat + Iertilizat Se constat c pe msur ce creste lungimea solei de la
200 m la 3 400 m cheltuieli se reduc ca eIect al reducerii timpului n gol/ha de la 372 mii lei/ha la 200 m
la 307 mii lei la 3 400 m
47
. Consumul total de ore agregat scade de la 4,23 ore/ha la 3,49 ore/ha, timpul n
gol reprezentnd 17,1 din timpul total la lungimea de 200 m si 1,3 la lungimea de 3 400 m.
b /a semnat Sioase + Iertilizat Limea de lucru a agregatului Iiind mai mare, consumul de
ore agregat/ha este mai mic respectiv de 0,87 ore/ha la lungimea de 200 m si 0,77 ore/ha la 3 400 m,
cheltuielile scznd si ele de la 83 de mii lei/ha la 200 m la 79 mii lei/ha la 3 400 m
48
. Timpul n gol
reprezint 11,1 din timpul total la 200 m si 0,8 la 3 400 m.
c 3ryit + Iertilizat Sorumb Timpul de lucru scade de la 0,4 ore/ha la 200 m la 0,37 ore/ha la
3 400 m cheltuielile de la 39 mii lei/ha la 34 mii lei/ha, iar timpul n gol reprezint 12,6 din timpul total
lungimea de 200 m si 1,1 la 3 400 m
49
.
d 5ecoltat Sorumb Timpul total scade de la 2,06 ore/ha la lungimea de 200 m la 1,48 ore/ha la
3 400 m, iar cheltuielile de la 1294 mii lei/ha la 929 mii lei/ha
50
. Timpul n gol reprezint 25,3 din
timpul total la lungimea de 200 m si 2,1 la 3 400 m. Se constat c timpul n gol are o inIluen cu att
mai mare cu ct lungimea solei este mai mic si invers (tabel 3).

Tabel 3. Timpului n gol rezultat n urma efecturii lucrrilor agrotehnice de baz pe sole cu diferite lungimi.

Timpul n gol ( din timpul total)
Lungimea solei (m) Arat Semnat Cultivat Recoltat
200 17,1 11,1 12,6 25,3
400 9,6 6,2 6,8 14,9
600 6,6 4,2 4,6 10,4
800 5,2 3,2 3,7 8,2
1 000 4,0 2,4 2,9 6,6
1 200 3,4 2,2 2,4 5,6
1 400 2,8 1,8 1,8 4,9
1 600 2,5 1,4 1,8 4,3
1 800 2,2 1,4 1,4 3,8
2 000 2,2 1,4 1,4 3,4
2 200 1,9 1,0 1,4 3,2
3 000 1,3 0,8 1,1 2,3
3 200 1,3 0,8 1,1 2,2
3 400 1,3 0,8 1,1 2,1

47
Estimare calcul la nivelul anului 1998.
48
Idem.
49
Ibidem.
50
Ibidem.
56
Dac timpul n gol de la lungimea de 200 m se reduce la Mumtate la 400 m si scade pe msur ce
lungimea solei creste, scderea Iiind mai substanial pn la 1 200 m, de la aceast lungime scderea este
mai mic.
Dac lungimea creste Ioarte mult inIluena ntoarcerii asupra timpului total este negliMabil.
Prin nsumarea Iiselor pe lucrri pe baza tehnologiilor elaborate de Institutul de Economie Agrar
au rezultat Iisele pe culturi (tabel 4).

Tabel 4. Influena lungimii solei asupra timpului total/ha, asupra timpului n gol, a cheltuielilor de producie yi a
consumului de carburani la principalele culturi agricole: gru yi porumb.

Lungimea solei (m)
Specificare
200 400 600 800 1 200 1 600 2 400 2 800 3 400
Cultura GRU
Timp total (ore) 9,39 8,29 7,93 7,78 7,59 7,47 7,43 7,38 7,36
Timp total () 100 88,4 84,5 83,9 80,9 79,6 79,2 78,7 78,5
Timp n gol (ore) 1,71 0,86 0,56 0,43 0,28 0,22 0,15 0,12 0,10
Timp n gol () 100 50,3 32,7 25,1 16,4 12,9 8,80 7,00 5,80
Chelt. (mii lei/ha) 960 851 814 796 779 765 762 757 755
Chelt. () 100 88,6 84,8 82,9 81,1 79,7 79,4 78,8 78,0
Carburant (l/ha) 78,6 69,8 66,7 65,5 63,8 63,0 62,6 62,1 61,0
Carburant () 100 88,8 84,9 83,3 81,1 80,2 79,6 79,0 78,0
Cultura PORUMB
Timp total (ore) 11,44 10,22 9,82 9,61 9,43 9,31 9,19 9,18 9,00
Timp total () 100 89,3 85,8 84,0 82,4 81,4 80,3 80,2 80,0
Timp n gol (ore) 2,07 1,04 0,70 0,53 0,35 0,26 0,17 0,15 0,10
Timp n gol () 100 50,2 33,8 25,6 16,9 12,6 8,2 7,2 6,8
Chelt. (mii lei/ha) 2 230 1 941 1 852 1 802 1 756 1 729 1 707 1 701 1 680
Chelt. () 100 87,0 83,0 80,8 78,7 77,5 76,5 76,3 75,0
Carburant (l/ha) 118 104,4 100 97,9 95,7 94,9 93,1 92,9 92,0
Carburant () 100 88,5 84,7 83,0 81,1 80,1 78,9 78,7 78,0

Se constat c timpul total, cheltuielile si consumul de carburani la cultura grului scad pe
msur ce lungimea solei creste. Considernd ca martor, lungimea solei de 200 m acestea scad de la
100 la 81 n cazul solei de 1 200 m si la cca. 79 la 3 400 m. Timpul n gol scade de la 5,8 la
3 400 m. Se constat c scderea timpului n gol este mare la lungimi mici ale solei: dac la 400 m acesta
se reduce la Mumtate, la 800 m la /, de la 1 200 m scderea este mult mai lent ceea ce ne conIirm c
dimensiunea optim minim a solei este 1 200 m.
Fenomenul este acelasi si la cultura porumbului.
Pe baza consumurilor la hectar pe Iiecare cultur s-a determinat consumul pe asolamente de cte
100 ha n Iuncie de structura culturilor n cadrul Iiecrui asolament. O analiz comparativ a ctorva
tipuri de asolamente zonale au evideniat urmtoarele:
un asolament de 4 ani n rotaie clasic: gru, porumb, gru, Iloarea soarelui porumb,
prezint o reducere n cazul unei dimensiuni optime a solei sau parcelei, de 15 a timpului
total de lucru o reducere a timpului n gol de 5 ori ceea ce Iace ca cheltuielile de producie s
se reduc cu 32 , iar consumul de carburani s scad cu 12 ;
ntr-un asolament de 5 ani cu rotaia gru, porumb, Iloarea soarelui, gru, porumb, timpul
total de lucru se reduce cu 20 , timpul n gol scade de 5 ori ceea ce determin reducerea
cheltuielilor de producie cu 25 si a consumului de carburani cu 15 ;
pentru un asolament pe teren n pant cu o rotaie simpl leguminoase anuale, cereale
pioase, porumb Iloarea soarelui, timpul total de lucru scade cu 12 , timpul n gol se
reduce de 4 ori, cheltuielile de producie cu cca. 20 , iar consumul de carburani cu 22 ;
un asolament de 5 ani cu rotaie gru, triIoi, gru, porumb cartoIi, porumb, timpul total de
lucru se reduce cu 30 prin dimensionarea optim a solei sau parcelei, timpul n gol se
reduce de 5 ori determinnd o reducere a cheltuielilor de producie cu 255 000 lei si a
consumului de carburani cu 12 .
Analiza a conIirmat c eIiciena culturilor este condiionat de dimensiunile solelor si parcelelor,
o dimensiune optim minim de 1200 m a solelor si parcelelor asigund o reducere a cheltuielilor cu cca.
57
20 . n ceea ce priveste variaia, numrul de kilometri parcursi la execuia lucrrilor mecanizate dac
numrul de km/ha este de 20-25 km la gru, 25-26 km/ha la porumb, Iloarea soarelui, soia 38-40 km/ha
sIecl, cartoIi si ierburi perene pentru In, cu ct dimensiunea parcelei este mai mic cu att numrul de
parcursuri cresc exponenial, contribuind la degradarea solului prin tasare, la risip de energie.
S-a analizat si problema restriciilor pe care le impun utilaMele prevzute cu cutii, rezervoare,
buncre si am constatat c lungimea optim de 1 200 m este asigurtoare pentru exploatare economic a
acestora (semntoarea de pioase SUP-29 deserveste parcel de 2 600 m deci 3 parcursuri, semntoare
de prsitoare SPC 8 500 m (67 parcursuri), combina de recoltat porumb C-14U - 1 200 m, combina de
recoltat Iloarea soarelui 1 300 m, masinile de erbicidat 5 200 m (4 parcursuri), masini de Iertilizat cu
ngrsminte chimice 7 300 m (6 parcursuri).
La masinile de mprstiat ngrsminte organice si cele de administrat amendamente nu are
inIluen lungimea solei deoarece lucrrile se execut pe teren liber, la Iel si pentru combina de recoltat
cereale unde se deschid culoare de trecere.
n ceea ce priveste limea solelor si parcelelor, aceasta se stabileste n Iuncie de supraIaa lor si
de lungimea raional stabilit n condiiile date.
Limea solelor si parcelelor ca si stabilirea raportului dintre laturi sunt condiionate de supraIaa
solei si lucrrile ce se eIectueaz n direcia transversal.
Limea solelor, ca si a parcelelor se determin practic prin mprirea supraIeei cu lungimea
optim. Raportul cel mai Iavorabil ntre lungime si lime este de - , Ir ns a avea limi mai mici
de 400 600 m.
La stabilirea dimensiunilor optime, Iorma solelor si a parcelelor constituie un element important
pe linia asigurrii unui randament superior.
Acesta impune pe ct posibil s se proiecteze sole avnd Iorma de dreptunghi regulat sau Iorme
apropiate de acestea, trapez dreptunghiular cu laturile lungi paralele si pe ct posibil drepte, care s
corespund direciei de eIectuare a principalelor lucrri, n special n cazul asolamentelor cu supraIee
nsemnate de culturi prsitoare, iar tesirea laturilor scurte s nu Iie sub un unghi de 20 30.
Neluarea n considerare a acestor aspecte determin ca n asemenea parcele, aproape Mumtate din
timp s se consume pentru ntoarcerile si deplasrile n gol, concomitent cu nrutirea calitii lucrrilor,
uzura sporit si pericolul pentru deteriorarea masinilor.
La solele n Iorm de trapez, pierderile au Iost mai mari la lungimea optim a solei cu 7 , iar
sole n Iorm de triunghi au variat de la 25-35 .

3.5.1.4.2. Amplasarea solelor n funcie de relief

Dac n condiiile de teren ses, cerinele mecanizrii exercit inIluena cea mai puternic asupra
organizrii terenului arabil n ceea ce priveste dimensiunile laturilor si Iorma solelor si a parcelelor, n
condiii de teren n pant, Iactorul determinat n organizarea terenului arabil l constituie relieIul, deoarece
inIluena relieIului asupra produciei agricole este multilateral.
Solul, regimul de ap si de cldur, textura, Iertilitate, gradul de eroziune a solului s.a. ca rezultat
al tuturor acestor cauze pe diIerite elemente ale relieIului creeaz condiii inegale pentru dezvoltarea
plantelor.
n complexul lucrrilor de organizare a teritoriului, ncepnd cu stabilirea unei structuri
corespunztoare a culturilor, indicarea msurilor pentru mrirea capacitii de inIiltraie si a capacitii de
reinere a apei si ncheind cu proiectarea si executarea unor lucrri speciale de evacuare diriMat a apelor
ce se scurg pe versani s.a., organizarea asolamentelor pentru terenurile n pant constituie prima msur
pentru protecia solului.
Solele si parcelele se orienteaz n mod obligatoriu cu latura lung pe direcia curbelor de nivel,
crendu-se astIel posibilitatea executrii lucrrilor agrotehnice pe aceeasi direcie si introducerea
msurilor de combatere a eroziunii solului (culturi n Isii, benzi nierbate, agroterase, plantaii
antierozionale etc.).
Pentru executarea mecanizat a lucrrilor, latura lung a solelor poate avea abatere Ia de curba
de nivel de 3-5 , n Iuncie de valoarea pantei, natura solului si regimul precipitaiilor.
La amplasarea solelor, se urmreste pe ct posibil ca mrimea, Iorma si direcia de lucrare s
contribuie la combaterea eroziunii. n acest caz, se recomand sole si parcele nguste, orientate pe curbele
de nivel. Deoarece apa ce se scurge pe pant nu-si ampliIic Iora de erodare proporional cu panta, ci
ntr-o msur mult mai mare, se recomand ca limea solelor s Iie de pn la 4 cca. 400 m, pn la 5
cca. 280 m, pn la 10 cca. 100 m.
58
3.5.1.4.2.1. Msuri yi lucrri de prevenire yi combaterea eroziunii

Crend cadrul pentru aplicarea tuturor msurilor antierozionale, organizarea teritoriului si
exercit Iuncia sa principal pentru organizarea terenurilor arabile n pant, reducerea pierderilor de sol,
conservarea si ridicarea Iertilitii solului, asigurarea randamentului maxim al masinilor, cresterea
produciei agricole si reducerea cheltuielilor.
Prin modul de amplasare a elementelor teritoriale, organizarea terenului arabil oIer baza pentru
aplicarea complexului de lucrri si msuri agrotehnice (arturi si desIundri pe curbele de nivel, biloane
de pmnt, brzduiri, pregtirea terenului pentru nsmnri pe direcia curbelor de nivel, aplicarea de
ngrsminte si amendamente, lucrri si msuri biologice (asolamente de protecie, culturi n Isii, culturi
anuale de acoperire, culturi anuale intercalate, benzi nierbate permanent sau schimbtoare, agroterase,
benzi de arbusti, perdele antierozionale).
Pe terenurile arabile n pant, organizarea teritoriului are n primul rnd rolul de alegere a
culturilor si amplasarea acestora pentru protecia solului. Pe solurile cu rezisten mic la eroziune, cum
sunt cele cu textur usoar, prsitoarele se pot cultiva Ir lucrri speciale pn la pant de 3 , crescnd
aceast limit pn la 6 pe soluri cu rezisten miMlocie si pn la cel mult 10 pe solurile rezistente la
splare. n mod obisnuit peste panta de 10 eroziunea devine vizibil si uneori periculoas, dac nu se
iau si alte msuri n aIara executrii lucrrilor pe curbele de nivel.
,Reaucerea sub limita critic a Sieraerilor ae sol se reali]ea] atat Srintr-o aleJere, amSlasare
i rotaia raional a culturilor cat i Srintr-o raional aSlicare a lucrrior aJrotehnice`
51
.
Pe terenurile n pant executarea lucrrilor solului si n special arturile au ca rol principal
nmagazinarea unei cantiti ct mai mari de ap provenit din precipitaii concomitent cu stvilirea
scurgerilor de ap si sol. Lucrrile de combatere se aplic diIereniat n Iuncie de condiiile pedoclimatice
si orograIia terenului. n concordan cu acest din urm Iactor, se aplic artura ,,pe curba de nivel pe
versanii mai Irmntai cu lungimea solei mai scurt si panta mai mare (20 ) orientndu-se
perpendicular pe linia de cea mai mare pant si de ,,contur urmrindu-se traseul curbelor de nivel,
aplicndu-se pe sole mari cu panta uniIorm.
$rtura cu biloane prin prelungirea cormanei de la brazda a doua are rolul de a crea valuri
succesive de 15-20 cm cu care constituie obstacole n calea scurgerii apelor si rein uniIorm si n totalitate
zpada.
%rzduirea se realizeaz prin trasarea pe sole a unor rigole pe direcia curbelor de nivel situate la
distana de 5-10 m reinnd apa si scurgerile superIiciale de sol.
De asemenea si lucrrile de pregtire a terenului n vederea nsmnrii ca si aplicarea
ngrsmintelor se execut numai pe direcia curbelor de nivel deoarece urmele lsate de organele active
ale grapelor, cultivatoarelor, semntorilor sau roilor agregatelor pot deveni zone de colectare si scurgere
a apelor, respectiv de erodare a solului.
EIectul msurilor agrotehnice este ampliIicat de msurile si lucrrile cu caracter biologic, care
prin modul de amplasare si nsmnare a culturilor, constituie o bun si permanent protecie, Iiltrnd si
reinnd solul erodat. n acest complex de lucrri un rol de seam l dein asolamentele de protecie n care
dominante sunt leguminoasele perene si anuale, cerealele pioase si plantele de nutre anuale.
,3e ba]a cercetrilor riJuroase, a celor e[Seaitive, e[ecutate in ara noastr, s-a stabilit
urmtoarea JruSare a culturilor ae camS, in raSort cu Srotecia Se care o oIer solul imSotriva
ero]iunii
52
.
culturi Ioarte bune Srotectoare. leJuminoase i Jraminee IuraMere auS al aoilea an ae
Iolosin,
culturi bune Srotectoare. cereale Sioase, leJuminoase i Jraminee IuraMere auS al aoilea
an ae Iolosin,
culturi miMlocii Srotectoare. cartoIul, Iloarea soarelui i Sorumbul`.
Pentru terenurile n pant se urmreste n stabilirea asolamentelor, asigurarea unei valori
antierozionale si de protecie ct mai ridicate.
Cultura n Isii este direct legat de cresterea supraIeei cultivate cu porumb si gru pe terenurile
n pant, prin alternarea culturilor pe versant astIel nct, Isiile cu prsitoare s Iie cuprinse ntotdeauna
ntre Isiile cu pioase sau leguminoase, realizndu-se n acest Iel stvilirea eroziunii solului, prin
micsorarea vitezei apei de scurgere si reinerea debitului solid provenit din Isiile cultivate cu prsitoare.

51
I. Costache si colab., 1968, $Jrotehnica terenurilor in Sant, Editura Agro-Silvic, Bucuresti.
52
M. Mooc, 1963, (ro]iunea solului Se terenurile aJricole i combaterea ei, Editura Agro-Silvic, Bucuresti.
59
Limea Isiilor se stabileste n raport cu nclinarea terenului si regimul precipitaiilor.
n lucrrile de specialitate
53
se prezint metodele pentru calculul limii Isiilor cultivate pe
terenurile arabile n pant printre care si metoda de calcul cu valoarea eroziunii medii anuale admisibile.
n baza calculelor de proiectare au rezultat urmtoarele limi pentru Isii
54
(tabel 5).

Tabel 5. Limea fyiilor la culturile pe teren arabil (m).

Grupa de pante Podiyul Moldovei Dobrogea Podiyul Transilvaniei
6-10
0
40-120 60-150 70-160
10-15
0
30-50 40-70 60-80
15-25
0
20-40 30-50 40-70

Limita inIerioar corespunde solurilor cu rezisten mic la eroziune, iar cea superioar solurilor
Ioarte rezistente.
Premiza de calcul a acestor limi este ca supraIaa ocupat de prsitoare s Iie egal cu supraIaa
pioaselor si leguminoaselor la un loc. n alte raporturi ntre prsitoare si restul culturilor limea Isiilor
se reduce sau creste proporional.
Prin proiectul de organizare a teritoriului se prevede cultura n Isii. Parcelarea se execut n asa
Iel nct s Iie obligatorie executarea tuturor lucrrilor solului pe curbele de nivel.
Benzile nierbate ce se nsmneaz cu graminee sau leguminoase cum ar Ii lucerna, sparcet,
triIoiul, dau bune rezultate n zonele cu precipitaii peste 550 mm anual. Limea benzilor tampon variaz
n raport cu nclinarea versantului, de la 2,5 m pn la 6 m
55
.
Pentru zonele mai umede unde cresterea ierburilor este asigurat si se poate nchega un covor
vegetal continuu, sistemul culturilor cu benzi nierbate reprezint ea mai eIicient metod biologic
pentru prevenirea scurgerilor de supraIa si indirect a eroziunii.
Se recomand ca n partea de amonte a tarlalei benzile nierbate s Iie de 4-6 m, n partea de
miMloc 6-8 m, iar n treime din aval de 8-10 m.
Limea Isiilor si a benzilor se alege n asa Iel ca s corespund cu multiplul limii
semntorilor
56
.
n scopul interceptrii scurgerilor de supraIa si a prevenirii eroziunii solului un rol de seam l
au valurile de pmnt.
Valurile cu baz larg se execut pe pante pn la 10 si au o lime cuprins ntre 9 - 12 m si
adncimea sanului de 30 - 45 cm, valurile cu baz ngust cu limea de 4 - 7 m si adncimea sanului de
40 - 60 cm.
Dup nclinare, valurile sunt orizontale sau nclinate.
Valurile de pmnt orizontale se amplaseaz pe curbele de nivel si se construiesc cu scopul de a
reine ntreaga cantitate de ap care se scurge, Iapt pentru care sunt recomandate a se executa n zonele de
step si silvostep, cu precdere n Dobrogea si Moldova.
Valurile nclinate se construiesc cu o pant longitudinal cuprins ntre 0,2-0,8 n zone cu
precipitaii mai abundente unde plantele suIer din cauza excesului de ap.
Plantaiile si perdelele de protecie au rol n regularizarea scurgerilor si combaterea eroziunii
solului pe terenurile arabile n pant ndeosebi n zonele de silvostep din Moldova si Dobrogea unde
asezarea ct mai uniIorm a zpezii pe versani ct si aplicarea irigaiei prin aspersiune este mpiedicat
din cauza vnturilor puternice.
De asemenea, acestea au rol de regularizare a scurgerilor pe versani Iiind condiionate de relieI si
gradul de eroziune.
Plantaiile pe cumpenele dealurilor, pe zonele de cornis precum si plantaiile de protecie din
Murul ravenelor si torenilor se aplic n toate regiunile cu terenuri n pant.
Pentru ravene active si terenuri degradate se preIer mpdurirea total n scopul regularizrii
scurgerilor de supraIa pe bazin si pentru o Iolosire raional a terenului care nu mai poate Ii destinat
pentru alte Iolosine agricole.

53
M. Mooc, S. Munteanu, V. Bloiu, P. Stnescu, G. Mihai, 1975, (ro]iunea solului i metoaele ae combatere, Editura Ceres, Bucuresti.
54
G. Timariu, I. Bold, E.R. Popescu, S. Popa, E. Rdulescu, 1965, Sistemati]area i orJani]area teritoriului, Editura Agro-Silvic, Bucuresti.
55
H. Benett, 1955, (lements oI soil conservation, New Yok.
56
M. Mooc, S. Munteanu, V. Bloiu, P. Stnescu, G. Mihai, 1975, op. cit.

60
3.5.1.4.3. Amplasarea solelor n raport de tipul de sol

Solul inIlueneaz asupra mediului de amplasare a solelor n special n cazul cnd masivele de
asolament nu prezint omogeniti n ansamblu. DiIeritele uniti de sol existente pe teritoriul
asolamentului se deosebesc prin Iertilitatea lor, ceea ce inIlueneaz msurile agrotehnice si metodele de
lucrare a solului (epocile semnatului, recoltatului etc.).
Cerinele de baz ale agrotehnicii n scopul executrii lucrrilor odat pe ntreaga supraIa a
solelor sau parcelelor si pentru a se Iolosi aceleasi msuri de ridicare a Iertilitii reclam ca la proiectare
s se urmreasc crearea de sole care s cuprind soluri cu aceleasi proprieti.
UniIormitatea solelor ca sol si relieI este condiie de baz teritorial pentru corecta executare a
lucrrilor agricole si aplicarea agrotehnicii diIereniate.
Realizarea de asolamente n care solele s Iie uniIorme din punct de vedere al proprietilor, duce
la scoaterea variaiilor la recoltele totale ale diverselor culturi dup anii de rotaie a asolamentului, ns
acest lucru nu poate Ii realizat cu usurin dect n regiunea de cmpie, unde diIerenierea este mult mai
mic si mult mai diIicil de realizat, n regiunile mai accidentate unde amplasarea solelor este legat si de
condiiile de relieI, respectiv lupta mpotriva eroziunii, iar nsusirile solului variaz Ioarte mult. n acest
caz trebuie urmrit omogenitatea pe parcela care urmeaz a Ii lucrat separat.
n amplasarea solelor n raport de sol (aceasta costituie numai o condiie a organizrii terenului
arabil) nu trebuie negliMate dimensiunile, laturile si Iorma solelor, amplasarea Must Ia de relieI care au
ntietate n activitatea practic.

3.5.1.4.4. Amplasarea solelor fa de sat, centrele de producie yi forma perimetrului

Amplasarea solelor innd seama de poziia satelor si a centrelor de producie are scopul realizrii
unor drumuri ct mai scurte, determinate de transporturile ce se Iac de la centrele de producie spre sole,
pe de o parte, si transporturile de recolte de pe sole spre centrele de producie, precum si deplasrile ntre
centrele de producie, sate si sole a masinilor, atelaMelor si oamenilor cerute de procesul de producie.
Amplasarea radial a solelor Ia de centrul gospodresc si sat ar prezenta cea mai raional
asezare din punct de vedere al volumului de transporturi. Dar acest lucru se realizeaz de regul numai n
cazul unei amplasri a terenului masivelor de asolamente n Murul satului, Iiind condiionat de
particularitile existente n Iiecare exploataie (limite obligate, relieI etc.).
Ca regul general, trebuie urmrit ca n Iuncie de condiiile concrete din Iiecare unitate,
amplasarea solelor s Iie Icut corelat cu reeaua de drumuri clasate si de exploatare n scopul realizrii
celor mai scurte legturi ntre cmp, centrele de producie si sate.
Se disting ca mod de rezolvare a acestei probleme urmtoarele tipuri principale de parcelare:
sistemul raaiar - se realizeaz cnd terenul este comasat n Murul centrului de producie si a
satului, solele au o dispoziie radiar Ia de centrul de producie si sat, cea mai
corespunztoare din punct de vedere al transporturilor n condiiile introducerii unor
asolamente cu importante supraIee de culturi intensive;
sistemul arborescent - se aplic n cazul cnd terenul are o Iorm alungit condiionat de
supraIaa si limea sa. Teritoriul este strbtut de 1-2 drumuri principale ce asigur legtura
centrului de producie si a satului cu toate solele asolamentului prin reeaua de drumuri
secundare ce delimiteaz perpendicular pe aceste sole si parcele;
sistemul comSle[ - determinat de existena unor masive Iunciare cu o supraIa mai mare de
teren ceea ce impune necesitatea amplasrii mai multor drumuri principale n concordan cu
dimensiunile solelor, urmrindu-se pe ct posibil ca aceste drumuri s Iie rectilinii, Ir
Irnturi la intersecia cu drumurile secundare din dorina de a asigura egalitatea solelor sau
continuitatea drumurilor secundare si paralele cu laturile perimetrului pentru a permite cea
mai corespunztoare parcelare a terenului;
sistemul liniar - se realizeaz n condiiile unor perimetre lungi si nguste prin dispunerea
transversal a elementelor teritoriale care se spriMin pe limitele de hotar ce coincid si cu
drumurile principale.
Aprecierea amplasrii solelor Ia de centrele de producie se determin prin stabilirea distanelor
medii ntre acestea, care constituie baza calculului economic, privind amplasarea solelor si a parcelelor,
exprimat prin cheltuielile de transport, timpul necesar pentru deplasarea oamenilor etc. Pentru a se aprecia
mai Must amplasarea solelor si a parcelelor aceste calcule se Iac pe variantele propuse pentru parcelare, cea
61
mai economic variant Iiind determinat cu condiia respectrii si a celorlalte cerine impuse de raionala
amplasare a solelor.

3.5.1.4.5. Amplasarea solelor fa de limitele obligate

La proiectarea solelor trebuie s se urmreasc ca amplasarea s se spriMine pe limitele obligate
existente, n scopul crerii unui ansamblu raional pe ntregul perimetru organizat. Limitele obligate, care
si exercit inIluena asupra amplasrii solelor cele mai Irecvente sunt: hotarele, cile de comunicaie
(drumurile clasate, cile Ierate si rampele de trecere), masivele de pduri sau perdele de protecie,
canalele de irigaie si desecare, vile cursurilor de ap, lucrrile de combatere a eroziunii solului s.a.
n general, hotarele au o inIluen hotrtoare asupra organizrii teritoriului, pe aceste limite
spriMinindu-se amplasarea solelor Ia de hotare corelate cu reeaua de drumuri, se stabileste orientarea
solelor si a parcelelor constituind baza de plecare pentru detasare. Canalele principale de irigaie si
desecare, limita sectoarelor de irigare n cazul irigrii prin aspersiune, constituie baza de spriMin a limitelor
solelor si parcelelor, ceea ce creeaz condiii corespunztoare pentru Iolosirea terenului, a dotrilor si
echiprii tehnice. Un deosebit interes prezint reeaua drumurilor de exploatare care se impune a Ii
reconsiderat cu prileMul ntocmirii proiectelor de organizare a teritoriului pe ansamblul unitilor
(comunelor). Proiectarea izolat, Ir ansamblarea cu vecinii a adus adesea la neracordarea reelei pe
drumuri proiectate de pe teritoriul unei uniti cu cele de pe teritoriul unitilor (exploataiilor) vecine. De
asemenea, este necesar s se in seama de lucrrile de combatere a eroziunii existente a solului, limitele
de pduri, perdele de protecie si zone de protecie, sursele de alimentare cu ap sau lucrri de
mbuntiri Iunciare.
SpriMinirea hotarelor solelor sau a parcelelor pe limitele obligate reprezint, n general, cea mai
corespunztoare rezolvare a amplasrii solelor si parcelelor, ceea ce are ca rezultat evitarea Iragmentrii
terenului si crearea celor mai eIiciente condiii pentru exploatarea terenului.

3.5.1.4.6. Egalitatea solelor

Pentru asigurarea stabilitii supraIeelor cultivate n diIerii ani de rotaie a asolamentului si prin
urmare pentru asigurarea condiiilor pentru realizarea unor producii globale constante la diIerite culturi
pe ani de rotaie a asolamentului este necesar proiectarea pe ct posibil egal a solelor asolamentelor.
Solele egale ca dimensiuni usureaz planiIicarea anual a produciei, calculul necesarului de Ior
de munc, necesarul de masini agricole, tractoare si miMloace de transport, necesarul de ngrsminte,
ncrctur egal a subunitilor de lucru, organizarea evidenei si a controlului lucrrilor. Totusi, deplina
egalitate a solelor poate Ii realizat cu respectarea si a celorlalte condiii numai n cazuri Iavorabile cnd
masivul de asolamente este situat de obicei pe un teren uniIorm ntr-un singur trup si cu o conIiguraie
adecvat. n cazul existenei unor limite obligate pe teritoriu, egalitatea nu se poate realiza dect prin
adugarea sau tierea unor mici poriuni care sunt incomode la prelucrare si ntreinere. Este mai raional
s se admit o oarecare diIeren n ceea ce priveste egalizarea solelor cu condiia respectrii cerinelor
mai sus menionate si crearea unor sole pe limite obligate, asigurnd condiiile pentru desIsurarea
eIicient a proceselor de producie mecanizate. Nu este deloc MustiIicat ca prin dorina de a realiza sole si
parcele egale, n condiiile existenei unor nsemnate limite obligate, s se Iac anexarea sau detasarea
unor supraIee mici de teren care de cele mai multe ori au o conIiguraie neregulat si sunt amplasate
izolat de sol. Egalitatea solelor nu trebuie neleas n detrimentul crerii unei raionale exploatri a
terenului, a nrutirii condiiilor de mecanizare si organizarea proceselor de producie n ansamblu. Nu
este MustiIicat nici soluia de a lsa n aIara asolamentului supraIee de teren din dorina de a crea o
egalitate absolut a solelor, ceea ce de Iapt duce la o Irmiare a terenului neMustiIicat si n ultim
instan la Iolosirea neeconomic a pmntului. Mrimea abaterilor se determin n Iuncie de
complexitatea condiiilor teritoriale privind amplasarea solelor. Cu ct este mai mare supraIaa solelor, cu
att procentul de variaie admisibil Ia de supraIee mici ale solelor poate Ii mai mare.
Ca exemplu, sunt ediIicatoare trei comune pentru modul de organizare a teritoriului: comuna
Gheorghe-DoMa Mudeul Ialomia, cu terenul situat n condiii de irigare, comuna Sntana Mudeul Arad,
cu terenul situat n condiii de desecare si comuna Snpetru Mudeul Mures, cu terenul situat n condiii
de terenuri n pant.
Adecvat condiiilor natural-economice speciIice, n concordan cu prevederile zonrii si
proIilrii agricole si strategiei stabilite, organizarea exploataiilor si a terenului agricol a asigurat
condiiile:
62
valoriIicrii optime a resurselor Iunciare, a dotrii si echiprii tehnice;
modernizarea, dezvoltarea si realizarea unui echilibru optim ntre diIeritele ramuri si
activiti;
crearea unei structuri teritoriale corespunztoare exploatrii economice, nlturnd
dispersarea, ntreptrunderea, izolarea, intercalarea diIeritelor trupuri de teren, parcele,
Iolosine, respectiv raionala amplasare si dimensionare a tuturor Iolosinelor;
mbuntirea condiiilor de exploatare a (perimetrelor) unitilor si Iermelor prin comasri de
teren si rectiIicare de hotare;
organizarea diIereniat a terenului Iiecrei categorii de Iolosin n uniti de exploatare
(Ierme, asolamente, tarlale, sole, parcele) de dimensiuni si Iorme optime (corespunztoare
sistemelor recomandate de cercetarea stiiniIic agricol), drumuri de exploatare;
stabilirea la nivelul parcelelor a msurilor si lucrrilor agropedoameliorative.
n aceste noi Iorme organizatorice se realizeaz condiiile pentru Ioloirea optim a terenurilor, a
parcului de masini si tractoare, a amenaMrilor de mbuntiri Iunciare, n cadrul unor sisteme de
agricultur raionale, capabile s asigure un proIit maxim productorilor (tabel 6, 7).

Tabel 6. Fondul funciar pe deintori yi categorii de folosin.

Suprafaa agricol Arabil
Specificare
total
(ha)
din care n
folosin
comun
(ha)
total
(ha)
din care n
folosin
comun
(ha)
Pyine yi
fnea
(ha)
Plantaii
vii (ha)
Plantaii
pomi
(ha)
Teren
neagricol
(ha)
Com. Gheorghe
DoMa, Mud. Ialomia
7458,56 5560,05 6039,91 5560,05 361,39 57,91 2,31 998,04
S.A. Unirea 3328,71 3006,42 3006,42 3006,42 - - - 322,29
S.A. Ialomia 168,73 168,73 168,73 168,3 - - - -
S.C.A. Andrsesti 2434,28 2384,90 2384,90 2384,90 - - - 49,38
Com. Sntana, Mud.
Arad
9952,76 7787,89 8348,62 7731,60 1190,12 - 68,25 345,77
S.A. Romgera-
Sntana
3908,17 3521,04 3798,89 3465,26 - - 67,95 41,33
S.A. Comlos
Comlus
1834,50 1584,13 1794,32 1583,83 - - 0,30 39,88
S.A. Ardeleana 368,50 365,08 365,08 365,08 - - - 3,42
S.A. Comlusana 401,88 398,54 398,54 398,54 - - - 3,34
S.A. Fericeanu 251,18 248,83 248,83 248,83 - - - 2,35
S.A. Spicul-Caporal
Alexa
1392,94 1343,24 1370,01 1343,03 0,21 - - 22,72
S.A. Ogorul-Caporal
Alexa
327,81 327,03 327,03 327,03 - - - 0,78
Com. Snpetru, Mud.
Murey
6384,92 4280,37 4251,72 3738,76 1198,96 68,07 62,52 803,65
S.A. Ardeleana 1100,36 1075,66 1006,90 1006,90 61,19 6,19 1,38 24,70
S.A. nIrirea 611,09 569,99 446,75 446,75 105,98 0,79 16,47 41,10
S.A. Libertatea 555,44 530,28 461,88 461,88 63,88 0,26 4,26 25,16
S.A. Unirea-Drmbu 1268,99 1216,06 1038,21 1038,21 156,71 7,70 13,44 52,93
S.A. Tusineana-
Tusin
919,73 888,38 782,02 785,02 88,95 2,66 11,75 31,35
Ali deintori 1929,31 - 512,96 - 722,25 50,47 15,22 620,41
TOTAL/3 comune 23796,24 17628,31 18640,23 17030,41 2750,47 125,98 132,08 2147,46
SuSraI. meaie Se S.$. 1586,41 1175,22 1242,68 1135,36 183,36 839 8,80 143,16
Com Ch 'oMa 24818 185335 2133 185335 124 193 44 3328
Com 6ntana 142182 111255 1192 11451 171 - 975 4949
Com 6nSetru 12798 857 8534 74775 23979 131 125 173


6
3
T
a
b
e
l

7
.

F
o
n
d
u
l

f
u
n
c
i
a
r

p
e

d
e

i
n

t
o
r
i

y
i

c
a
t
e
g
o
r
i
i

d
e

f
o
l
o
s
i
n

.



A
r
a
b
i
l

A
s
o
l
a
m
e
n
t
e

c
u
l
t
u
r
i

c

m
p

A
s
o
l
a
m
e
n
t
e

f
u
r
a
M
e

A
s
o
l
a
m
e
n
t
e

l
e
g
u
m
i
c
o
l
e

S
p
e
c
i
f
i
c
a
r
e

t
o
t
a
l

(
h
a
)

d
i
n

c
a
r
e

n

a
s
o
l
a
m
e
n
t

(
h
a
)

t
o
t
a
l

(
h
a
)

n
r
.

a
s
o
l
a
m
.

n
r
.

s
o
l
e

s
u
p
r
.

m
e
d
i
e

a

s
o
l
e
i

(
h
a
)

t
o
t
a
l

(
h
a
)

n
r
.

a
s
o
l
a
m
.

n
r
.

s
o
l
e

s
u
p
r
.

m
e
d
i
e

a

s
o
l
e
i

(
h
a
)

t
o
t
a
l

(
h
a
)

n
r
.

a
s
o
l
a
m
.

n
r
.

s
o
l
e

s
u
p
r
.

m
e
d
i
e

a

s
o
l
e
i

(
h
a
)

C
o
m
.

G
h
e
o
r
g
h
e

D
o
M
a
,

M
u
d
.

I
a
l
o
m
i

a

6
0
3
9
,
9
1

5
5
6
0
,
0
5

4
1
7
0
,
5
0

6

3
6

1
1
5
,
8
4

1
6
6
2
,
4
6

2

1
2

6
9
,
8
6

2
0
6
,
9
5

2

1
4

1
4
,
7

S
.
A
.

U
n
i
r
e
a

3
0
0
6
,
4
2

3
0
0
6
,
4
2

2
5
2
1
,
4
4

3

1
8

1
4
0
,
0
8

3
6
0
,
8
1

1

7

5
1
,
5
4

5
0
,
0
0

1

5

1
0
,
0

S
.
A
.

I
a
l
o
m
i

a

1
6
8
,
7
3

1
6
8
,
7
3

1
4
4
,
1
6

1

4

3
6
,
0
4

0

0

0

0

0

0

0

0
S
.
C
.
A
.

A
n
d
r

s
e
s
t
i

2
3
8
4
,
9
0

2
3
8
4
,
9
0

1
5
0
4
,
9
0

2

1
4

1
0
7
,
4
9

4
7
7
,
6
2

1

5

9
5
,
3
9

1
5
6
,
9
5

1

9

1
7
,
4

C
o
m
.

S

n
t
a
n
a
,

M
u
d
.

A
r
a
d

8
3
4
8
,
6
2

7
7
3
1
,
7
7

7
0
8
0
,
7
9

1
1

5
7

1
2
4
,
2
2

4
2
6
,
7
3

1

6

8
5
,
3
4

2
0
6
,
2
5

2

1
0

2
0
,
6
2

S
.
A
.

R
o
m
g
e
r
a
-

S

n
t
a
n
a

3
7
9
8
,
8
9

3
4
5
4
,
6
0

2
9
0
2
,
3
9

3

1
6

1
8
1
,
4
0

4
2
6
,
7
3

1

6

7
1
,
1
2

1
2
5
,
5
2

1

4

3
1
,
3
8

S
.
A
.

C
o
m
l
o
s

C
o
m
l

u
s

1
7
9
4
,
3
2

1
5
7
6
,
6
2

1
4
9
5
,
8
9

2

1
3

1
1
5
,
0
6

0

0

0

0

8
0
,
7
3

1

6

1
3
,
4
6

S
.
A
.

A
r
d
e
l
e
a
n
a

3
6
5
,
0
8

3
6
5
,
0
8

3
6
5
,
0
8

1

8

4
5
,
6
4

0

0

0

0

0

0

0

0
S
.
A
.

C
o
m
l

u
s
a
n
a

3
9
8
,
5
4

3
9
8
,
5
4

3
9
8
,
5
4

2

8

4
7
,
3
2

0

0

0

0

0

0

0

0
S
.
A
.

F
e
r
i
c
e
a
n
u

2
4
8
,
8
3

2
4
8
,
8
3

2
4
8
,
8
3

1

5

4
9
,
7
7

0

0

0

0

0

0

0

0
S
.
A
.

S
p
i
c
u
l
-
C
a
p
o
r
a
l


A
l
e
x
a

1
3
7
0
,
0
1

1
3
4
3
,
0
3

1
3
4
3
,
0
3

2

1
0

1
3
4
,
3
0

0

0

0

0

0

0

0

0
S
.
A
.

O
g
o
r
u
l
-
C
a
p
o
r
a
l

A
l
e
x
a

3
2
7
,
0
3

3
2
7
,
0
3

3
2
7
,
0
3

1

5

6
5
,
4
0

0

0

0

0

0

0

0

0
C
o
m
.

S

n
p
e
t
r
u
,

M
u
d
.

M
u
r
e
y

4
2
5
1
,
7
2

3
6
2
0
,
1
4

3
6
2
0
,
1
4

1
0

4
9

7
3
,
8
8

0

0

0

0

0

0

0

0
S
.
A
.

A
r
d
e
l
e
a
n
a

1
0
0
6
,
9
0

9
9
3
,
3
8

9
9
3
,
3
8

2

1
0

9
9
,
3
3

0

0

0

0

0

0

0

0
S
.
A
.

n
I
r

i
r
e
a

4
4
6
,
7
5

4
4
1
,
7
7

4
4
1
,
7
7

1

5

8
8
,
3
5

0

0

0

0

0

0

0

0
S
.
A
.

L
i
b
e
r
t
a
t
e
a

4
6
1
,
8
8

4
3
2
,
1
7

4
3
2
,
1
7

2

8

5
4
,
0
2

0

0

0

0

0

0

0

0
S
.
A
.

U
n
i
r
e
a
-
D
r

m
b
u

1
0
3
8
,
0
2

7
2
1
,
0
6

7
2
1
,
0
6

2

1
1

6
5
,
5
5

0

0

0

0

0

0

0

0
S
.
A
.

T
u
s
i
n
e
a
n
a
-

T
u
s
i
n

7
8
5
,
0
2

7
2
1
,
0
6

7
2
1
,
0
6

2

1
1

6
5
,
5
5

0

0

0

0

0

0

0

0
T
O
T
A
L
/
3

c
o
m
u
n
e

1
8
6
4
0
,
2
5

1
6
8
9
3
,
9
6

1
4
8
7
1
,
4
3

2
7

1
4
2

1
0
4
,
7
2

1
2
6
5
,
1
6

3

1
8

7
0
,
2
8

4
1
3
,
2
0

4

2
4

1
7
,
2
1


64

Fig. 16. Model de organizare a exploataiilor yi a terenului agricol. Comuna Gheorghe DoMa, Mud. Ialomia.
65
3.5.1.5. Particulariti ale organizrii terenului arabil n corelare cu lucrrile de
hidroamelioraii

Asa cum spunea proIesorul I. M. Gheorghiu, Iondatorul mbuntirilor Iunciare n Romnia,
lucrrile de hidroamelioraii au rolul de a asigura regularizarea regimului apei (aducerea, evacuarea,
redistribuirea) pe terenurile amenaMate, astIel nct s se realizeze n optimum condiiile de producie si de
ameliorare (ulterioar) a solurilor, iar n corelare cu organizarea teritoriului, crearea condiiilor pentru
exploatarea eIicient a terenurilor amenaMate
57
.
Simpla executare a lucrrilor de hidroamelioraii nu contribuie instantaneu, nici la mbuntirea
terenurilor slab productive si neproductive si nici a solurilor cu Iertilitate limitat de absena sau excesul
de ap. Numai n condiiile unui regim hidrologic regularizat prin aplicarea diIereniat a unor lucrri
suplimentare agropedoameliorative se poate asigura obinerea produciilor preconizate.
De asemenea, trasarea reelei hidroameliorative, Ir a lua n considerare totalitatea condiiilor de
relieI, a dotrilor si echiprilor tehnice, creeaz greuti n explotarea terenurilor pe zeci de ani. De aceea,
proiectarea, executarea si exploatarea amenaMrilor de mbuntiri Iunciare se Iace n corelare cu lucrrile
de gospodrire a apelor, hidroenergetice, silvice, ci de comunicaie, n acord cu interesele proprietarilor
de terenuri, cu documentaiile de urbanism si amenaMare a teritoriului, innd seama de cerinele de
protecie a mediului. n mod deosebit amenaMrile de mbuntiri Iunciare din domeniul agricol se
realizeaz n corelare cu organizarea teritoriului agricol
58
.
Aceasta reprezint continuarea unui concept dezvoltat n perioada de modernizare a agriculturii
romnesti n care s-au si realizat marile sisteme de irigaii si desecri, punerea ct mai deplin n valoare a
capacitii de producie a terenurilor agricole, ridicarea Iertilitii pmnturilor slab productive, a unor
supraIee ct mai mari de terenuri neproductive, prevenirea si mbuntirea unor Ienomene naturale care
inIlueneaz negativ productivitatea terenurilor
59
.
AstIel, organizarea teritoriului n corelare cu lucrrile de hidroamelioraii constituie un sistem
unitar de punere n valoare a terenurilor, si apoi prin realizarea documentaiilor de promovare a
investiiilor pe Iaze de proiectare (studii de preIezabilitate, de Iezabilitate si proiecte tehnice) n corelare
cu organizarea teritoriului, ceea ce asigur crearea condiiilor optime de exploatare agricol si
hidrotehnic, de aplicare coordonat a lucrrilor agropedoameliorative, dezvoltarea agriculturii integrat
ansamblului economiei naionale.
Organizarea teritoriului n condiiile lucrrilor de hidroamelioraii este rezultanta conceptului
promovat de a integra tot ce se construieste unei concepii de ansamblu si de a subordona totalitatea
dotrilor si echiprilor tehnice pentru agricultur dezvoltrii intensive, modernizrii, cerinelor de
ameliorare, cresterea potenialului productiv si exploatarea eIicient a terenurilor, sistemelor
hidroameliorative si miMloacelor mecanice.
Problema a cptat amploare n condiiile marilor sisteme de irigaii si desecri care comport
investiii iniiale importante si care prin supraIaa care se realizeaz, limitele obligate create de sistemele
hidrotehnice pentru exploatarea si termenul ndelungat de Iuncionare sporeste considerabil griMa pentru
amplasarea, trasarea si dimensionarea reelei hidrotehnice pentru a asigura att exploatarea
hidroameliorativ ct si agricol optim
60
.
n acest context, condiionat de Iuncia organizrii teritoriului (asigurarea dezvoltrii echilibrate a
economiei n proIil teritorial, valoriIicarea superioar a resurselor si amplasarea coordonat a tuturor
investiiilor) a aprut si s-a dezvoltat dup anul 1962, odat cu trecerea la amenaMarea marilor sisteme,
organizarea teritoriului n corelare cu lucrrile de irigaii si desecri, integrate dezvoltrii produciei
agricole.
n acest proces trei aspecte s-au impus prin legitatea lor:
pmntul nu este numai suportul pentru lucrrile de hidroamelioraii, dar acestea sunt o
condiie pentru punerea ct mai deplin n valoare a capacitii de producie a terenurilor
agricole, ridicarea Iertilitii pmnturilor slab productive, redarea n producia agricol a
unor supraIee ct mai mari de terenuri neproductive, prevenirea si atenuarea unor Iorme
naturale care inIlueneaz negativ productivitatea terenurilor, mbuntirile Iunciare si

57
I. M. Gheorghiu, 1964, mbuntiri Iunciare, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
58
Legea mbuntirilor Iunciare, nr. 84/1996, Monitorul OIicial nr. 159, 24 iulie 1996.
59
Legea cu privire la realizarea, exploatarea, ntreinerea si Iinanarea amenaMrilor de irigaii si a celorlalte lucrri de mbuntiri Iunciare nr.
7/1974, Buletinul OIicial, 1975.
60
I. Bold, M. Miasnicov, 1964, $coraarea lucrrilor ae hiaroamelioraii cu lucrrile ae orJani]are a teritoriului, n Buletin trustul de
construcii hidrotehnice, Bucuresti, nr. 5, p. 11-24.
66
organizarea teritoriului constituind un proces continuu si condiionat n evoluia terenului pe
care se realizeaz;
amplasarea si trasarea lucrrilor de mbuntiri Iunciare se realizeaz optim numai n
corelare cu Iolosina de perspectiv (armoniznd optim pretabilitatea terenurilor pentru
diIerite Iolosine, Iavorabilitatea acestora pentru culturi si cerinele utilizrii optime a
terenurilor, investiiilor si Iorei de munc), urmrind crearea cadrului pentru rezolvarea
integral a inIluenei Iactorilor naturali neIavorabili si valoriIicarea pentru producia agricol
a terenurilor amenaMate, precum si controlul evoluiei solului si a regimului hidrologic;
Natura nu este rectangular, iar experiena atest c sistemul de a trasa schema hidrotehnic
condiionat numai de relieI, volumul de terasament si investiie speciIic, creeaz greuti n
Iolosirea Mudicioas a pmntului si a apei, a exploatrii terenurilor si a sistemei de masini, cu
implicaii directe asupra economicitii produciei agricole realizate n sistem, (perimetru)
zeci de ani. Numai amenaMarea integral si diIereniat a terenului corelnd schema
hidrotehnic, agregatele si instalaiile (echipamentele), limitele ploturilor de irigaie si a
sectoarelor de desecare-drenaM cu cerinele de exploatare a terenului, masinilor si tractoarelor
n realizarea unor sole (parcele) optim amplasate si dimensionate este raional
61
.
n acest context, lucrrile de hidroamelioraii integrnd ansamblul de lucrri tehnice si agregate
(instalaii) care au rolul de a regulariza regimul apei (de la supraIaa solului, din sol si subsol) pentru
crearea condiiilor Iavorabile dezvoltrii culturilor si exploatrii terenurilor, se deIinesc ca un Iactor
generator al produciei agricole restructurrii si organizrii Iolosinelor de teren si asigurarea condiiilor
de exploatare eIicient a terenurilor amenaMate.
n ansamblul acestui proces Iactorul deIinitor l constituie schema hidrotehnic ca ansamblu de
canale, construcii si instalaii care (colecteaz, transport si evacueaz apele n exces n cazul desecrii,
asigur captarea, aducerea si distribuirea pe supraIaa terenurilor cultivate a cantitii de ap necesare
plantelor n cazul irigrii) prin modul de amplasare asigur aducerea (evacuarea) redistribuirea apei pe
terenul amenaMat n contextul dotrilor
62
, echiprilor si limitelor obligate naturale si construite existente,
ceea ce creeaz condiiile pentru exploatarea eIicient a terenului sistemului hidroameliorativ, a masinilor
si tractoarelor. n acest concept cei care organizeaz teritoriul sunt n primul rnd cei care l echipeaz, si
care prin modul de trasare a schemei hidrotehnice a reelei de drumuri principale a tehnicilor de
amenaMare si ameliorare a terenurilor, condiioneaz sistemul de agricultur, eIiciena miMloacelor tehnice
si respectiv economicitatea produciei.
De Iapt, aceasta este rezultanta conceptului promovat de a subordona realizarea lucrrilor de
hidroamelioraii cerinelor produciei agricole, prin eliminarea (atenuarea) Iactorilor respectivi n
intensiIicarea produciei agricole (secet, exces de umiditate, eroziune, srturi etc., crearea condiiilor
pentru restructurarea Iolosinelor de teren si mbuntirea exploatrii terenurilor amenaMate, instituirea ca
obligatoriu a sistemului de realizare concomitent (corelat) a proiectelor de hidroamelioraii cu
organizarea teritoriului) subordonat cerinelor de exploatare eIicient a terenurilor amenaMate, a dotrii si
echiprii tehnice constituie premiza necesar pentru promovarea unor sisteme raionale de agricultur
63
.
Experiena a dovedit c stabilirea schemei hidrotehnice numai pe baza volumului de terasamente,
a orograIiei terenului si cerinelor tehniceconstructive creeaz greuti n Iolosirea Mudicioas a terenului
si a apei. Faptul c lucrrile de hidroamelioraii au o durat de exploatare de 35 - 40 ani, pentru realizarea
lor sunt necesare investiii Ioarte mari si odat executate pe teren nu mai pot suIeri modiIicri dect cu noi
investiii, a impus necesitatea ca lucrrile de hidroamelioraii s se proiecteze corelat cu organizarea
teritoriului.
SemniIicaia problemelor creste considerabil dac avem n vedere c prin supraIaa prin care se
desIsoar si volumul de investiii alocate, hidroamelioraiile constituie cea mai dinamic Ior de

61
Trasarea reelelor ae aistribuie n cadrul masivelor Iunciare urmrind evitarea unor situaii care condiionnd neIavorabil economicitatea
exploatrii, distane neuniIorme ntre antene (canalele sau conducte secundare de irigaie), lipsa continuitii antenelor din ploturile limitroIe,
schimbarea orientrii antenelor cu 180, desi condiiile de teren nu impun schimbarea de la un plot la altul. Neparalelismul antenelor si respectiv
distanele diIerite ntre hidrani pe aceeasi anten, distane neuniIorme ntre antene de la un plot la altul n cadrul aceluiasi sector de irigare ceea
ce creeaz greuti n dimensionarea solelor si transportul mecanizat a aripilor de udare, depsirea canalelor de desecare cu sectoarele de irigare
ceea ce nu permite delimitarea solelor pe limitele obligate (respectiv canalele netraversabile). Trasarea canalelor de desecare pe ct posibil nu la
distane tipizate de 400 m, ci adecvat condiiilor speciIice Iiecrui teritoriu, paralele ntre ele si perpendiculare pe colectori, urmrind realizarea
unui grad maxim de mecanizare a exploatrii terenului, supraIee maxime ale sectoarelor de desecare delimitate de canale deschise (att ale
reelei de regularizare ct si ale colectoarelor de ultimul ordin) si desecare pe ambele pri (bilaterale) a canalelor din reeaua de regularizare
(colectoare) (C. Nicolau, I. Bold, 3articulariti ale orJani]rii teritoriului in corelare cu lucrrile ae hiaroamelioraii, Revista de mbuntiri
Iunciare, hitrotehnic si gospodrirea apelor, nr. 7/1971, p. 340-350 si nr. 10/1971, p. 496-501).
62
I. Bold, 1988, OrJani]area teritoriului in corelare cu lucrrile ae hiaroamelioraii, I.N.D., Bucuresti.
63
M. Miasnicov, 1976, mbuntiri Iunciare, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
67
producie a agriculturii, menit s asigure punerea n valoare a noi supraIee pentru agricultur, ridicarea
potenialului de producie a terenurilor si crearea condiiilor pentru exploatarea eIicient a terenurilor
amenaMate. Aceasta decurge din recunoasterea urmtoarelor Iuncii eseniale ale organizrii teritoriului n
condiiile lucrrilor de hidroamelioraii:
aelimitarea suSraIeelor Se care aSar ca eIiciente lucrrile ae hiaroamelioraii n
complexitatea Iactorilor naturali si economici, precum si n concordan cu prevederile
zonrii produciei agricole, a programelor naionale pentru mbuntiri Iunciare,
gospodrirea apelor si amenaMarea benzilor hidrograIice, planurile de amenaMarea teritoriului
si localitilor, protecia mediului etc.;
lucrrile ae hiaroamelioraii i orJani]area teritoriului sunt un Sroces continuu condiionat
de cerinele societii si evoluiei organizrii terenului pe care se realizeaz pentru
valoriIicarea integral a resurselor Iunciare integrate strategiei si programelor de dezvoltare
prin crearea cadrului pentru rezolvarea integral a Iactorilor naturali neIavorabili (exces de
umiditate, secet, eroziune, srturare etc.), valoriIicarea terenurilor neproductive si slab
productive, ameliorarea si cresterea capacitii de producie a pmntului;
raionala Iolosire a Ionaului Iunciar, prin restructurarea, reamplasarea Iolosinelor si prin
mbuntirea delimitrii ntre Iondul Iunciar agricol si Iorestier, comasarea terenurilor si
rectiIicarea hotarelor n concordan cu totalitatea elementelor obligate si n special cu traseul
reelei hidrotehnice si al cilor de comunicaie n condiiile reamplasrii Iolosinelor (pe baza
pretabilitii terenurilor pentru diIerite Iolosine si a Iavorabilitii solurilor pentru diIerite
culturi), a organizrii teritoriului Iiecrei uniti (exploataii) agricole si Ierme, adecvat
proIilului si echiprii tehnice preconizate, stabilirea unor sisteme de agricultur speciIice
terenurilor amenaMate;
trasarea schemei hiarotehnice inteJrate limitelor obliJate e[istente (naturale sau construite)
urmrind utilizarea Mudicioas a relieIului, o supraIa minim ocupat cu lucrri, ameliorarea
condiiilor pedologice si hidrologice, cu consumuri reduse de materiale si energie, realiznd
principalele uniti teritoriale de baz ploturi de irigare, sectoare de desecare drenaM,
parcele de Iorme si dimensiuni care s asigure mecanizarea integral a lucrrilor agricole si
evitarea unor situaii care condiioneaz neIavorabil economicitatea exploatrii (situaii care
trebuiesc evitate: necorelarea schemelor de desecare cu cele de irigare; trasarea reelei de
canale condiionat numai de relieI, volum de terasamente si investiia speciIic; lipsa
paralelismului antenelor de la un plot la altul si a distanei ntre antene; depsirea canalelor de
desecare cu limita ploturilor de irigare; perpendicularitatea conductelor sub presiune pe
canale de desecare etc.);
trasarea reelei ae arumuri aJricole ae e[Sloatare ca o comSletare a reelei ae arumuri ae
interes Jeneral, asigurnd accesul direct la terenurile si obiectivele agricole, staiile de
pompare etc., deplasarea masinilor si utilaMelor pentru exploatarea optim a teritoriului si a
sistemului hidroameliorativ, evitnd Iragmentarea neraional a terenurilor, ocuparea unor
supraIee minime de teren si cheltuieli de execuie, ntreinere si Iuncionare.
Desigur, aceste aspecte sunt diIereniate pe cele trei trepte principale de organizare teritorial
amenaMarea, organizarea interuniti si organizarea n cadrul unitilor, adecvat speciIicului acestora,
precum si n cadrul Iazelor de proiectare, studii de preIezabilitate, studii de Iezabilitate, proiecte tehnice,
pentru promovarea instituiilor
64
.

3.5.1.5.1. Proiectarea lucrrilor de hidroamelioraii n corelare cu organizarea teritoriului

Sintetic organizarea teritoriului n corelare cu lucrrile de hidroamelioraii, are rolul de a asigura
regularizarea regimului apei pe terenurile amenaMate astIel nct s se realizeze la nivel optim condiiile de
producie si de ameliorare (ulterioar) a solurilor, iar prin trasarea reelei hidrotehnice si de drumuri,
crearea condiiilor pentru exploatarea eIicient a terenurilor, sistemei de masini si tractoare si a sistemului
hidrotehnic.
Studiile au evideniat Iaptul c echiparea teritoriului, respectiv schema hidrotehnic (Iuncionnd
pentru valoriIicarea, deservirea masivelor Iunciare n cadrul crora sunt amplasate) prin traseul, volumul
investiiilor si timpul ndelungat de Iuncionare, condiioneaz Iolosirea eIicient a Iondului Iunciar si
structura teritoriului, respectiv organizarea teritoriului.

64
I. Bold, A., Crciun, 1994, ([Sloataia aJricol orJani]are ae]voltare e[Sloatare, Editura Mirton, Timisoara.
68
n realizarea acestui concept experiena de proiectare de 40 de ani pentru marile sisteme de
irigaii si desecri a impus respectarea urmtoarelor principii de baz la proiectarea sistemelor:
crearea cadrului pentru ameliorarea integral a Iactorilor naturali neIavorabili si valoriIicarea
pentru producia agricol a terenurilor neproductive sau slab productive, ameliorarea si
ridicarea capacitii de producie a pmntului;
o concepie general de amenaMare si echipare a teritoriului n concordan cu totalitatea
reelelor de echipare tehnic existente sau prognozate pentru a evita Iragmentarea excesiv a
terenurilor si crearea unor Iorme necorespunztoare exploatrii agricole;
trasarea reelei de canale integrate limitelor obligate existente (naturale sau construite)
urmrind utilizarea Mudicioas a relieIului, o supraIa minim ocupat cu lucrri, meninerea
si ameliorarea condiiilor pedologice si hidrologice, cu consumuri reduse de materiale si
combustibil;
trasarea canalelor de desecare la distane speciIice condiiilor Iiecrui teritoriu, armoniznd
zonele de drenaM cu cele ocupate de canale deschise pentru a asigura concomitent cu
Iuncionalitatea un grad maxim de mecanizare a exploatrii terenului;
corelarea ntre reelele de desecare si irigare pentru a asigura concordana limitelor ploturilor
de irigare pe canale de desecare trasate pe cotele de comand (sau alte limite obligate),
precum si realizarea concordanei hotarelor cu reeaua de canale si ci de comunicaie, crend
Iorme teritoriale corespunztoare exploatrii agricole, sistemelor hidrotehnice (stabilite prin
regulamentul de exploatare) si structura organizatoric a unitilor (exploataiilor);
crearea condiiilor pentru delimitarea unitilor, Iermelor, solelor (parcelelor) n condiii
optime (spriMinire de hotare, ci de comunicaie, canale, asigurnd cerinele de exploatare a
sistemelor hidrotehnice, a sistemei de masini si tractoare, prin mrime si Iorm)
corespunztoare cerinelor tehnologice si economice (asigurnd capacitatea si evitnd
Iragmentarea neraional si Iormarea necorespunztoare a masivelor Iunciare) corespunztor
condiiilor speciIice Iiecrui bazin hidrograIic, zon natural-economic, unitatea agricol si
Ierm;
amplasarea si dimensionarea reelei de drumuri agricole de exploatare ca o completare a
reelei de drumuri de interes general pentru a asigura accesul n Iiecare sol (parcel),
exploatarea eIicient a sistemului hidrotehnic, sistemei de masini si tractoare concomitent cu
ocuparea unor supraIee de teren minime.
n condiiile legislaiei pentru proiectarea investiiilor
65
lucrrile de hidroamelioraii s-au realizat
n corelare cu lucrrile de organizare a teritoriului pe Iaza de proiectare cu urmtoarele particulariti
principale adaptate noii legi a investiiilor
66
:
9 pentru Iazele de proiectare a investiiilor studii de preIezabilitate, studii de Iezabilitate,
proiecte tehnice, documentaiile se elaboreaz prin colaborare, la comanda proiectantului
general asigurnd soluia optim de trasare a schemei hidrotehnice, organizare si amenaMare
teritorial, ntr-o concepie unitar pe ntreg sistemul si speciIicul Iiecrei uniti;
9 pentru Iaza dup realizare (execuie) organizarea teritoriului se realizeaz dup execuia n
teren a lucrrilor de hidroamelioraii pentru unitile si Iermele din sistem, asigurnd
restructurarea Iolosinelor, dispunerea elementelor teritoriale, hotare (de uniti si Ierme),
asolamente, sole, parcele, drumuri de exploatare pentru a corespunde cerinelor tehnico-
economice ale amenaMrii si exploatrii terenurilor (pe baza caietului de sarcini).
AstIel, un amplu program de realizare corelat a lucrrilor de hidroamelioraii cu organizarea
teritoriului, respectiv a cerinelor exploatrii eIiciente terenurilor amenaMate, ncepnd cu studiile de
preIezabilitate si Iezabilitate continund cu proiectele tehnice si ncheind cu organizarea teritoriului dup
execuia investiiilor, succesul activitii este asigurat prin colaborarea proiectanilor de hidroamelioraii
si organizarea teritoriului, ncepnd cu delimitarea sistemului (zonei) de amenaMat si stabilirea bazei
topograIice unitare.
Limitele sistemului (perimetrului) integrate n schema general de amenaMare a bazinului
hidrograIic si a prevederilor planurilor de amenaMri teritoriale a Mudeelor (comunelor) se realizeaz
completnd studiul condiiilor generale de relieI, sol si hidrograIie cu totalitatea elementelor planimetrice
existente n teritoriu, pentru o raional integrare n dezvoltarea de ansamblu, pe limite obligate si de
perspectiv, n ideea unei amenaMri integrale lund n considerare totalitatea Iactorilor naturali si

65
/eJea investiiilor, 25 aecembrie 1986, Buletinul OIicial al Romniei, Bucuresti, partea I, nr. 108.
66
/eJea investiiilor, 1orme metoaoloJice, Ordin M.L.P.A.T., nr. 384-344, Monitorul oIicial nr. 230 bis, 24 iunie 1998.
69
economici. Pe aceast baz, principalele momente n procesul elaborrii documentaiilor tehnico-
economice pentru promovarea investiiilor n lucrri de hidroamelioraii corelate cu organizarea
teritoriului (care asigur rezolvarea integral a inIluenelor neIavorabile ale Iactorilor naturali,
valoriIicarea resurselor Iunciare neproductive sau slab productive, ridicarea capacitii de producie a
pmntului, ameliorarea si protecia mpotriva proceselor de degradare a Iertilitii ntr-un cadru raional
organizat si echipat) sunt:
deIinitivarea schemei hidrotehnice principale n conIormitate cu conceptul c ,1atura nu
este rectanJular`;
trasarea reelei de canale condiionat numai de volumul de terasamente si investiia speciIic
creeaz greuti n Iolosirea Mudicioas a pmntului si a apei, a exploatrii terenului, dotrii
si echiprii tehnice. Aceasta impune ca schema hidrotehnic s se integreze n totalitatea
elementelor planimetrice existente n teritoriu (ci de comunicaie, asezri populate, limita
pdurilor etc.) hotarele unitilor agricole si administrative, astIel ca prin trasarea reelei
hidrotehnice s se realizeze masive Iunciare compacte ct mai ordonate, corespunztor
condiiilor de relieI, evitnd Iragmentarea excesiv, necondiionat a teritoriului;
deIinitivarea traseului schemei hidrotehnice rezult numai corelnd totalitatea elementelor
teritoriale adecvat particularitilor Iiecrui sistem si uniti agricole pentru realizarea unor
perimetre compacte tuturor unitilor cuprinse n sistem. Aceasta constituie baza pentru
repartiia terenului pe Ierme (n masive Iunciare integrate condiiilor de relieI, amenaMare,
limite obligate si avnd legturi Iuncionale cu satele si centrele de producie).
n ansamblul perimetrelor stabilite, corespunztor traseului schemei hidrotehnice principale,
trasarea schemei hidrotehnice secundare se realizeaz n condiii optime numai adecvat speciIicului
teritoriului Iiecrei uniti agricole (Ierme), n cadrul unor masive Iunciare compacte, spriMinite pe limite
obligate si avnd legturi Iuncionale directe cu satele si centrele de producie. n acest concept,
deIinitivarea schemei hidrotehnice principale si secundare a reelei de drumuri principale, poduri si
podee se realizeaz astIel n condiii mai bune, asigurnd o Iolosire mai Mudicioas a pmntului si a apei,
a exploatrii terenurilor n condiiile unor masive Iunciare Iavorabile unei organizri raionale.
Subliniem c execuia lucrrilor de hidroamelioraii condiioneaz mbuntirea delimitrii
terenurilor diIeritelor Iolosine, a hotarelor ntre diIeritele ramuri si deintori
67
prin uniIormitatea
condiiilor de producie (ameliorate), a terenurilor si traseul schemei hidrotehnice, a reelei de drumuri de
exploatare poduri si podee. n aceste condiii, reamplasarea Iolosinelor de teren urmrind sporirea
supraIeelor agricole, n concordan cu condiiile natural-economice si planurile de dezvoltare n
perspectiv, rectiIicarea limitelor si lichidarea Iolosinelor neeconomice dispersate n teritoriu, punerea n
valoare pentru agricultur a terenurilor neproductive, creeaz condiiile unei noi structuri teritoriale de
Iolosire a terenurilor. n acelasi timp, reeaua de drumuri de exploatare, poduri si podee, amplasat ca o
completare a reelei de drumuri si interes general asigur condiiile exploatrii raionale a terenurilor si
sistemelor cu supraIee minime (normate) de teren ocupat.
Stabilirea msurilor si lucrrilor agropedoameliorative si de transIormare a Iolosinelor de teren
pentru integrarea n investiia de baz este o condiie esenial pentru valoriIicarea integral a teritoriului
(avnd la baz studiile de pretabilitate a terenurilor pentru diIerite Iolosine si a Iavorabilitii solurilor
pentru diIerite culturi) si rezolvarea inIluenelor neIavorabile ale Iactorilor naturali, valoriIicarea
resurselor Iunciare neproductive sau slab productive, ridicare a capacitii de producie a pmntului si
protecia mpotriva proceselor de degradare a Iertilitii.
Aspectele sintetizate evideniaz c organizarea si amenaMarea integral a teritoriului se realizeaz
numai ca eIect al stabilirii de la Iaza de preIezabilitate si Iezabilitate a investiiilor de baz, a investiiilor
pentru lucrrile de transIormarea Iolosinelor si a msurilor agropedoameliorative, care asigur baza
proiectelor tehnice ce se realizeaz n Iazele urmtoare pentru punerea complet n valoare a resurselor de
teren si ap. Ca eIect al acestei elaborri concomitente pe Iaze de proiectare se creeaz condiiile pentru
aprecierea real de ctre Iactorii de decizie a eIorturilor necesare pentru punerea n valoare a resurselor
Iunciare si intensiIicarea produciei agricole prin execuia lucrrilor de hidroamelioraii corelate cu
organizarea teritoriului.
Pe baza studiilor de preIezabilitate si Iezabilitate aprobate la elaborarea proiectelor tehnice pentru
lucrrile de hidroamelioraii si pentru organizarea teritoriului, n aceeasi elaborare coordonat a

67
n cazul n care apar neconcordane, acestea se pun n acord, mbuntind att traseul schemei hidrotehnice si respectiv a perimetrului
unitilor agricole. Pe aceast baz se stabilesc necesitile de comasri si rectiIicri de hotare, corelate cu transIormrile de Iolosine si cerinele
organizrii teritoriului si unitii teritoriale deIorme si dimensiuni optime exploatrii (masive, tarlale, parcele).
70
problemelor la nivelul sistemului (perimetrul ameliorativ) si unitilor agricole, se deIinitiveaz soluiile
de restructurare a Iolosinelor de teren, comasarea terenurilor
68
si rectiIicarea hotarelor, schema de
organizare a terenurilor amenaMate n corelare cu variantele de schem hidrotehnic. Adecvat condiiilor
create ce deIinitiveaz traseul reelei hidrotehnice secundare a reelei de drumuri, poduri si podee
corelate cu perimetrul unitilor si Iermelor, organizarea teritoriului si asolamentelor, se stabileste modul
de Iolosin a terenurilor si msurilor, a lucrrilor agropedoameliorative (pe surse de Iinanare, sectoare
de producie si uniti beneIiciare), adecvat sistemelor de agricultur preconizate.
La Iaza de dup execuia lucrrilor de hidroamelioraii, proiectele de organizare a teritoriului se
realizeaz la nivelul Iiecrei uniti agricole si Ierme, dup reanalizarea n teren a lucrrilor hidrotehnice,
asigurnd organizarea teritoriului ntre uniti n cadrul unitilor corespunztor soluiilor stabilite la Iaza
de proiectare si rezultat dup execuie pentru exploatarea eIicient a terenurilor amenaMate si a sistemului
hidroameliorativ, adaptat condiiilor natural-economice, dotrilor si echiprilor sistemului, canale, staii
de pompare, drumuri, poduri, podee executate, conIorm regulamentului de exploatare a sistemului.
AstIel, n Iinal pe ansamblul Iiecrei uniti agricole organizarea teritoriului deIineste (n concordan cu
elementele de sintez, care decurg din studiile si proiectele tehnice aprobate) proIilului de perspectiv
(corespunztor zonrii produciei agricole) precum si a condiiilor teritorial-organizatorice speciIice din
unitate, dimensionarea si delimitarea Iermelor, Iolosinelor si organizarea lor, trasarea drumurilor agricole
principale si secundare etc. Se stabileste modul de Iolosin a terenului (nainte si dup amenaMarea si
organizarea), pe unitate si Ierme, adecvat potenialului de producie al diIeritelor masive de teren
(Iavorabilitatea solurilor pentru diIerite culturi dup amenaMare), precum si localizarea la nivel de sol si
parcel a msurilor si lucrrilor agropedoameliorative.
Prin abordarea problemelor de la general la particular si prin corelarea, Iaz la Iaz de proiectare
a tuturor documentaiilor tehnico-economice pentru lucrri de hidroamelioraii si organizarea teritoriului
(subordonat cerinelor agriculturii) se realizeaz o amplasare raional a reelei hidrotehnice si
ameliorarea general a resurselor Iunciare, ceea ce oIer baza Iolosirii raionale a teritoriului dotrii si
echiprii tehnice a unitilor agricole, avnd ca eIecte principale:
a JaloriIicarea suSerioar a tuturor terenurilor i crearea caarului Sentru aesIurarea, in
conaiii oStime, a Srocesului ae Sroaucie, asiJurana e[Sloatarea oraonat i eIicient a terenurilor Srin:
valoriIicarea pentru producia agricol a terenurilor neproductive sau slab productive,
protecia mpotriva proceselor de degradare a Iertilitii, mbuntirea general a
modului de Iolosire a terenurilor, respectiv reamplasarea si redimensionarea Iolosinelor
de teren pe baza studiului pretabilitii terenurilor pentru diIerite Iolosine si a
Iavorabilitii solurilor pentru diIerite culturi si punerea n valoare a terenurilor
neproductive;
crearea de masive Iunciare ct mai compacte pentru Iiecare Iolosin, de dimensiuni
economice (prin lichidarea dispersrii n parcele mici, izolate, intercalate) raional
amplasate Ia de totalitatea elementelor teritoriale si n primul rnd reeaua hidrotehnic;
integrarea n zonele si microzonele agropedoclimatice (zonarea produciei agricole) ca
baz pentru stabilirea unor structuri de producie diIereniate corespunztor
prevederilor de plan si zonrii, respectiv a unor sisteme de agricultur speciIice,
corespunztor condiiilor naturale, potenialul de producie pe Iiecare Ierm, lucrrilor de
mbuntiri Iunciare etc.;
mbuntirea capacitii de producie a pmntului si stabilirea lucrrilor
agropedoameliorative n completare si n corelare cu lucrri de mbuntiri Iunciare.
b Crearea conaiiilor orJani]atorico-teritoriale cat mai Iavorabile aesIurrii activitii Srin.
delimitarea unor perimetre compacte, stabilite, pentru Iiecare unitate agricol si Ierm n
corelare cu relieIul si totalitatea limitelor naturale si construite, cu cerinele de exploatare
a amenaMrilor (irigaii, desecri), avnd legturi Iuncionale directe cu satele si centrele
de producie, asigurnd cadrul pentru exploatarea eIicient a terenurilor, sistemelor
hidroameliorative, a sistemei de masini si tractoare;
amplasarea si delimitarea Iermelor pentru asigurarea condiiilor teritoriale optime n
organizarea, conducerea si exploatare precum si integrarea n ansamblul unitilor,
comunelor si sistemului hidrotehnic.
c $siJurarea conaiiilor ae concentrare i sSeciali]are a Sroauciei.

68
Comasrile ae teren i rectiIicrile ae hotare se deIinitiveaz corespunztor condiiilor de teren dup execuia lucrrilor de hidroamelioraii
corespunztoare prevederilor legale.
71
stabilirea resurselor Iunciare pe Iiecare Ierm optim amplasat si dimensionat, n
concordan cu cadastrul Iunciar, restructurrile de Iolosin, recuperrile sau redrile n
circuitul agricol, lucrrile de mbuntiri Iunciare si msurile agropedoameliorative
necesare;
stabilirea unor structuri de culturi diIereniate corespunztor resurselor poteniale (Iondul
Iunciar, Ior de munc si amplsarea satelor, cile de comunicaie etc.) ale Iiecrei Ierme,
integrate n structura si proIilul unitii agricole.
a Crearea caarului teritorial oStim ae Iolosire a terenurilor arabile, sistemei ae maini i
tractoare, sistemelor hiarotehnice coresSun]tor cerinelor tehnoloJice i economice.
organizarea terenului arabil n asolamente raionale, rotaii de culturi corespunztoare
recomandrilor I.C.C.P.T. Fundulea si a staiunilor zonale de cercetri agricole, n
cadrul unor sole optime ca amplasare, dimensiuni si Iorm, sola reprezentnd n toate
cazurile unitate de cultur, exploatare, amenaMare si organizarea muncii;
reamplasarea (corectarea traseului) reelei de drumuri de exploatare agricol ca o
completare a reelei de drumuri de interes general, asigurnd deservirea Iiecrei parcele,
sole si sistem hidrotehnic si ocuparea unor supraIee minime.
Aspectele sumar prezentate evideniaz c numai n condiiile elaborrii concomitente a lucrrilor
de organizarea teritoriului cu lucrrile de hidroamelioraii la proiectarea investiiilor se realizeaz
valoriIicarea unitar a teritoriului, un traseu optim al schemei hidrotehnice si reelei de drumuri,
mbuntirea delimitrii Iolosinelor agricole, amplasarea raional a hotarelor diIeriilor deintori,
crend condiiile optime de exploatare a terenurilor, dotrilor si echiprilor tehnice, ordonrii spaiului
rural.

3.5.1.5.2. Particulariti ale organizrii teritoriului n corelare cu lucrrile de irigaii

Dimensionarea optim a solelor si parcelelor pe terenurile amenaMate pentru irigaii sunt
condiionate de metodele de irigare si tipul instalaiei (agregatului) de udare Iolosit, care determin
supraIaa medie pe o poziie, iar n Iuncie de numrul de poziii pe zi si durata de revenire se determin
supraIee ce se ud la o singur udare de o instalaie (agregat) care este n acelasi timp si parcela de lucru
a instalaiei respective (tabel 8).

Tabel 8. Suprafaa parcelelor dictate de metoda yi instalaia de udare folosit.

Mrimea parcelei (solei)
Specificare Lungimea
(m)
Limea
(m)
SupraIaa
(ha)
Particulariti
Instalaia de aspersiune cu tambur si
Iurtun - IATF 300
612
(306x2)
324 19,83
SupraIaa udat pe o parte si alta a
antenei
Instalaia de aspersiune cu tambur si
Iurtun - IATF 400
800
(400x2)
324 25,92
SupraIaa udat pe o parte si alta a
antenei
Instalaia autodeplasabil transversal
IAT 300
306 648 19,83
SupraIaa udat numai pe o parte a
antenei
Instalaia autodeplasabil transversal
IAT 400
400 648 25,92
SupraIaa udat numai pe o parte a
antenei
Instalaia de aspersiune cu mutare
manual - IIA 300
306 576 17,63
SupraIaa udat pe o parte a antenei
Instalaia de aspersiune cu mutare
manual - IIA 400
400 576 23,04
SupraIaa udat pe o parte a antenei
Instalaia de aspersiune cu tractare
longitudinal IATL 300-2
600
(306x2)
288 17,63
SupraIa udat de o arip pe un
sezon de 1 anten
Instalaia de aspersiune cu tractare
longitudinal IATL 300-4
1 224
(306x4)
144 17,63
SupraIa udat de o arip pe un
sezon de 2 antene
Instalaia de aspersiune cu tractare
longitudinal IATL 400-2
800
(400x2)
288 23,04
SupraIa udat de o arip pe un
sezon de 1 anten
Instalaia de aspersiune cu tractare
longitudinal IATL 400-4
1 600
(400x4)
144 23,04
SupraIa udat de o arip pe un
sezon de 2 antene
Instalaia de aspersiune cu tractare
longitudinal IATL 400-6
2 400
(400x6)
96 23,04
SupraIa udat de o arip pe un
sezon de 3 antene
I
r
i
g
a

i
e

p
r
i
n

a
s
p
e
r
s
i
u
n
e

(
d
i
s
t
a
n

n
t
r
e

a
n
t
e
n
e

6
1
2

m

y
i

8
0
0

m
)

Instalaia de aspersiune cu tractare
longitudinal IATL 400-8
3 200
(400x8)
72 23,04
SupraIa udat de o arip pe un
sezon de 4 antene
72
Echipament pentru udat pe brazde -
IUBA
1 000 306 30
Conducta de transport cu Mumtatea
distanei ntre antene (306, 400 m)
Echipament pentru udat pe brazde -
IUBA
750 400 30
Conducta de udare poate Ii de 200,
300, 400 m si se tractraz
perpendicular pe brazde de pe o
singur parte a antenei. Semnatul
este perpendicular pe pant si paralel
cu antena. Lungimea brazdei este de
150-300 m.
Echipament de udare cu conducte
Ilexibile Butly
1 000 306 30
Instalaia are 7 trensoare x 3 m
210 m (conducta de udare)
Echipament de udare cu conducte
Ilexibile Butly
750 40 30
Conducta de transport este situat la
Mumtatea distanei ntre antene (306
m si 400 m)
I
r
i
g
a

i
a

p
e

b
r
a
z
d
e

Echipament de udare cu conducte
Ilexibile Butly
1 428 210 30
n cazul racordului direct la Mgheab
sau canal conducta de udare, limea
este de 210 m

n tabelul de mai sus se prezint principalele instalaii si metodele de udare (aspersiune si brazde)
cu supraIaa ce se poate iriga la o singur udare si respectiv pe sezon (dac udrile se repet si se respect
durata de revenire). Se poate vedea c parcelele de lucru (supraIaa ce revine pe un agregat) este ntre
17 - 30 ha care se pot considera si ca multiplu pentru dimensionarea unor sole optime n cadrul
asolamentelor care trebuie s cuprind unul sau mai multe sectoare de irigare. Cea mai rspndit metod
de irigaie este cea prin aspersiune cu aripi de ploaie de 300 m si respectiv 400 m, n Iuncie de distana
ntre antene.
Lungimea si supraIaa solelor pe terenurile amenaMate pentru irigaii sunt condiionate de doi
Iactori: distana ntre antene si durata de revenire. Lungimea solelor poate cuprinde de la dou pn la
cinci antene, care n sistemul actual de irigaii prin aspersiune lungimea solei reprezint un multimplu de
612 m sau 800 m.
Limea solei trebuie s Iie un multiplu al limii de udare al agregatului (este n Iuncie de durata
de revenire avnd eIect de durat asupra cheltuielilor de producie suplimentare si consumurile
suplimentare de munc si combustibil pentru executarea lucrrilor agricole).
n marile exploataii (Ierme) agricole la distana ntre antene de 612 m cu revenirea udrilor la 12
zile supraIaa optim a solei este de 119 ha cu o lungime de 3 antene (1836 m) si limea de 648 m. Este
acceptabil si supraIaa de 73 ha (la lungimea de 3 antene 1 224 m cu aceeasi lime de 648 m).
Lungimile solelor pe o anten (612 m) si de 4 si 5 antene nu sunt acceptabile pentru c, cheltuielile si
consumurile de munc si combustibil cresc. La distana ntre antene de 612 m si revenirea udrilor la 8
zile supraIaa optim a solei este de 80 ha (lungimea de 1 836 m - 3 antene - si limea de 432 m). Este
acceptabil si mrimea solei de 53 ha cu lungimea de 2 antene. Nu sunt acceptabile lungimile de o anten
si de peste 3 antene.
La distana ntre antene de 800 m cu revenire a udrilor de 12 zile, supraIaa optim a solei este
de 103 ha avnd lungimea de 2 antene si limea de 648 m. Este acceptabil si supraIaa de 155 ha la o
lungime de 3 antene. Lungimile de o anten si peste 3 antene nu sunt acceptabile.
La distana ntre antene de 800 m si revenirea udrilor la 8 zile supraIaa optim este de 70 ha cu
lungimea de 1 600 m si limea de 432 m. Este acceptabil de asemenea si lungimea de 2 400 m
(3 antene). Ca si n cazurile precedente, lungimile la distana de o anten si peste 3 antene nu se
recomand.

3.5.1.5.3. Particulariti ale organizrii teritoriului n corelare cu lucrrile de desecare yi
drenaM

AmenaMrile de desecare si drenaM au drept scop prevenirea si nlturarea excesului de umiditate
de la supraIaa terenului si din sol n vederea asigurrii condiiilor Iolosibile de utilizare a terenurilor.
Avnd n vedere c desecarea, n sensul larg al cuvntului cuprinde totalitatea msurilor si
lucrrilor ce au drept scop nlturarea excesului de ap (din sol si de la supraIa n scopul crerii unui
regim de aeraie, termic, biologic si nutritiv Iavorabil cresterii si dezvoltrii n bune condiii a plantelor
cultivate) si include att lucrrile de desecare propriu-zise ct si msurile suplimentare cu caracter
agrotehnic sau ameliorativ, studiul acesta are n vedere deIinirea unui concept unitar de organizare si
amenaMare a terenurilor cu exces de umiditate.
73
De Iapt, prescripiile de proiectare a lucrrilor de desecare a terenurilor agricole (inclusiv a celor
irigate) n vederea asigurrii unui regim de aer, ap si sruri n sol, Iavorabil dezvoltrii plantelor cultivate
deIinesc complexul de lucrri pentru nlturarea excesului de ap de la supraIaa terenului si din sol
(provenit din precipitaii, ape Ireatice, scurgeri si inIiltraii din zonele nvecinate sau pierderi de ap de la
irigaii) si se aplic att la obiectivele noi ct si la completarea sau modernizarea celor existente
69
.
Se consider c nlturarea excesului de umiditate se realizeaz printr-un complex de lucrri
hidrotehnice si agrotehnice, ceea ce situeaz n prim plan problema proiectrii schemei hidrotehnice cu
luare n considerare a relieIului si coninutul de argil al solurilor ca Iactorii determinani n rezolvarea
principalelor probleme ameliorative, concretizate n principal n schema hidrotehnic care trebuie s
rezolve regimul apelor de supraIa si subterane, ct si crearea condiiilor de exploatare a terenurilor si
respectiv a sistemei de masini si tractoare n condiii economice. n acest context o schem hidrotehnic
raional este adaptat corespunztor condiiilor de teren, schemele stabilite devenind reprezentative
pentru exploatarea agricol, volumele de ap evacuate si de lucrri, putnd Ii determinate prin Iormule
cunoscute si practice. Se relev c cercetarea diIeriilor Iactori si parametri tehnici si economici
(corespunztor condiiilor date) vor permite obinerea unei serii de soluii privind schema hidrotehnic
cea mai Iavorabil. O diagnoz corect a problemelor necesit o analiz atent a tuturor datelor
disponibile si a unor cercetri suplimentare corespunztor particularitilor Iiecrui caz, pornind de la
natura si originea excesului de umiditate. Dar, n toate cazurile apare logic sistematizarea tipurilor de
scheme hidrotehnice de desecare (desecare-drenaM, drenaM), n care soluiile de desecare cu canale sub
tuburi sunt dictate de canalele colectoare deschise sau conducte, al cror traseu este n acelasi timp
condiionat de reeaua de drenaM adecvat condiiilor teritoriale, relieI si sol, n interrelaia condiionrilor
hidropedologice, hidrogeologice si agronomice.
S-au impus pentru diIereniere dou condiionri de baz:
agronomice cuprinznd nivelul apei Ireatice pentru asigurarea unor nivele optime de
umiditate pentru diIerite perioade de timp si diIerite perioade de crestere a plantelor de
cultur;
de proiectare hidrotehnic pentru a se realiza stabilizarea apei Ireatice la 0,75-1,00 m
adncime, n perioada de crestere a plantelor.
Organizarea teritoriului n corelare cu lucrrile de desecare are rolul de a asigura regularizarea
regimului apei pe terenurile amenaMate astIel nct s se realizeze n continuu condiiile de producie si de
ameliorare (ulterioar) a solurilor, iar prin trasarea reelei hidrotehnice si de drumuri, crearea condiiilor
pentru exploatarea eIicient a terenurilor, sistemul de masini si tractoare si a sistemului hidrotehnic.
Noi considerm c echiparea teritoriului, respectiv trasarea schemei hidrotehnice, Iuncionnd
pentru deservirea masivelor Iunciare (n cadrul crora sunt amplasate) prin traseul lor, volumul
investiiilor, timpul ndelungat de Iuncionare, condiioneaz Iolosirea eIicient a Iondului Iunciar
respectiv organizarea teritoriului.
Pentru realizarea acestui concept se impune respectarea urmtoarelor principii:
9 organizarea cadrului pentru rezolvarea integral a Iactorilor naturali neIavorabili si
valoriIicarea pentru producia agricol a terenurilor neproductive sau slab productive;
9 o concepie general de amenaMare si echipare a teritoriului n concordan cu totalitatea
reelelor de echipare tehnic existente sau prognozate pentru a evita Iragmentarea excesiv a
terenurilor si crearea unor Ierme necorespunztoare exploatrii agricole;
9 trasarea reelei de canale integrate limitelor obligate existente (naturale sau construite)
urmrind utilizarea Mudicioas a relieIului, o supraIa minim ocupat cu lucrri, meninerea
si ameliorarea condiiilor pedologice si hidrologice;
9 trasarea canalelor de desecare la distane speciIice condiiilor Iiecrui teritoriu, armoniznd
zonele de drenaM cu zonele de canale deschise pentru a asigura concomitent cu
Iuncionalitatea un grad maxim de mecanizare a exploatrii terenului;
9 corelarea ntre reelele de desecare si irigare pentru a asigura suprapunerea limitelor ploturilor
de irigare pe canale de desecare (trasate pe cotele de comand) sau alte limite obligate,
precum si realizarea perpendicularitii hotarelor pe canale de desecare crend Iorme
teritoriale corespunztoare exploatrii agricole, seturilor de udare, tractrii mecanizate a
aripilor etc. stabilite prin regulamentul de exploatare;
9 crearea condiiilor pentru delimitarea unitilor, Iermelor, asolamentelor, solelor (parcelelor),
n condiii optime spriMinite de hotare, ci de comunicaie, canale, asigurnd cerinele de

69
STAS /ucrri ae imbuntiri Iunciare, Desecri (Revizuire si completare STAS 9539-81 si STAS 110111-77).
74
exploatare a sistemelor hidrotehnice, a sistemei de masini si tractoare prin mrimea, Iorma
corespunztoare cerinelor tehnologice si economice (asigurnd capacitatea si evitnd
Iragmentarea neraional a masivelor Iunciare) corespunztor condiiilor speciIice Iiecrui
bazin hidrograIic, uniti agricole si Ierme;
9 amplasarea si dimensionarea reelei de drumuri agricole ca o completare a reelei de drumuri
de interes general pentru a asigura accesul n Iiecare sol (parcel), exploatarea eIicient a
sistemului hidroameliorativ, sistemei de masini si tractoare, concomitent cu ocuparea unor
supraIee de teren minime.
Stabilirea si dimensionarea optim a solelor si sectoarelor de desecare, se realizeaz n mod
raional numai prin corelarea permanent pe Iaze de proiectare a lucrrilor de mbuntiri Iunciare si
organizarea teritoriului adecvat particularitilor acestuia (relieI, amenaMare, sistem de agricultur etc.).

3.6. Organizarea terenului cu plantaii viticole, pomicole yi de hamei

Organizarea si amenaMarea terenurilor pentru plantaiile pomicole, viticole si de hamei are ca
obiect crearea condiiilor organizatorico-teritoriale pentru Iolosirea eIicient a terenurilor si desIsurarea
optim a proceselor de producie pentru plantaiile care se nIiineaz. Plantaiile pomicole si viticole se
amplaseaz n concordan cu prevederile programelor de dezvoltare n perspectiv a pomiculturii si
viticulturii pentru realizarea plantaiilor n podgorii si bazine pomicole consacrate, organizate si
amenaMate pentru exploatarea intensiv. Organizarea si amenaMarea terenului se realizeaz prin modul de
amplasare a tipurilor de plantaii, speciilor si soiurilor, distanele de plantare si Iorme de conducere,
stabilirea unitilor teritoriale de baz (masive, tarlale, parcele, drumuri, poteci, zone de ntoarcere) de
dimensiuni optime, adecvat condiiilor de relieI, amenaMare, sistem de plantare, sistem de susinere,
asigurnd condiii optime pentru mecanizare si transport n condiii de eIicien a investiiilor; este
particularitatea organizrii terenului destinat plantaiilor viticole, pomicole si de hamei corelate cu
amenaMarea terenurilor, condiie a nIinrii plantaiilor.

3.6.1. Organizarea teritoriului destinat plantaiilor viticole

Organizarea terenului pentru cultura viei de vie realizeaz punerea n valoare ct mai deplin a
terenului, conservarea solului si mbuntirea continu a Iertilitii, Iolosirea terenurilor n pant n raport
cu cerinele soiurilor de vi, stabilirea tipurilor de plantaii, a distanelor si a Iormelor de conducere,
combaterea eroziunii solului si evacuarea diriMat a surplusului de ap.
Elementele organizrii terenului se dimensioneaz si se amplaseaz diIereniat n Iuncie de
orograIia terenului, sol, eroziune, condiiile de exploatare a plantaiilor, agrotehnic aplicat n condiiile
de irigare sau neirigare, gradul de mecanizare etc.
70
.
n toate aceste situaii lucrrile de organizarea terenului constau din:
stabilirea Iormei, dimensionarea si amplasarea unitilor teritoriale si de lucru;
stabilirea si amplasarea reelei de circulaie;
amplasarea zonelor de ntoarcere, a rampelor de trecere si acces, precum si a zonelor de
umbrire si inIluen
71
.

3.6.1.1. Organizarea terenului cu pante peste 5 destinat plantaiilor viticole

Terenurile n pant ridic cele mai complexe probleme de rezolvat, deoarece n aceste condiii
organizarea terenului si principiile pentru combaterea eroziunii trebuie s Iie n strns corelaie.

3.6.1.1.1. Dimensionarea unitilor teritoriale yi de lucru

Unitile teritoriale n plantaiile viticole sunt: masivul, trupul, parcela.

70
0asiv unitate teritorial delimitat de hotare naturale (cumpene, vi, ci de comunicaie, psuri etc.).
Tarla unitate teritorial delimitat de zone de ntoarcere pe linia de cea mai mare pant si de drumuri pe curba de nivel, n raport cu condiiile
de relieI pentru execuia mecanizat a lucrrilor, Iormat din mai multe parcele.
3arcela unitate teritorial de baz, delimitat pe linia de cea mai mare pant, de poteci iar pe direcia curbelor de nivel de drumuri
corespunztor condiiilor de relieI, amplasate la distane variabile n raport cu nclinarea terenului
71
S. Popa, V. Ionescu, N. Blegu, T. Ptrscoiu, 1983, OrJani]area i amenaMarea terenurilor aestinate Slantaiilor vitiSomicole, Editura Ceres,
Bucuresti, p. 98.
75
Organizarea teritoriului cu plantaiile viticole are n vedere dimensionarea parcelelor si a
tarlalelor care s asigure condiii optime de lucru cu eIort minim de munc, consum minim de combustibil
si cheltuieli minime de producie, iar pe de alt parte ponderea ct mai redus a supraIeelor ocupate cu
zone tehnologice si un numr ct mai mic de treceri cu tractorul pe acelasi rnd pentru a se tasa ct mai
puin terenul
72
.

3.6.1.1.1.1. Dimensionarea parcelelor

3arcela viticol - unitatea cea mai mic de lucru cu miMloace mecanizate si manuale care, se
delimiteaz perpendicular pe direcia rndurilor de poteci (alei).
Lungimea rndurilor unei parcele este practic determinat de rezistena srmelor de susinere a
viei de vie si de posibilitile de ntindere a acestora. Limea normal a parcelei (pe direcia rndurilor)
este de 100 m n care supraIaa ocupat de alei este de 3 (dac aleea este lat de 3 m).
Dac se micsoreaz limea parcelei la 80 m, supraIaa ocupat cu alei creste la 3,75 iar la 75
m creste la 4 . Pe lng aceasta, numrul bulamacilor de ancorare, inclusiv ancorele din srm, cresc
Ia de rndurile de 100 m cu 25 n cazul reducerii limii parcelei la 80 m, si cu 33 la o nlime de
75 m. Cu acelasi procent creste si ponderea ocupat cu alei. Dac se mreste limea parcelei la 120 m sau
140 m, numrul bulamacilor de ancorare se reduc cu 17 si respectiv 29 , ns srmele spalierului sunt
suprasolicitate. n ceea ce priveste lungimea parcelei (deal-vale) consumurile de munc si costurile la
unele lucrri cresc proporional cu lungimea dac terenul este terasat. Pentru calculul distanei parcurse,
limea parcelei s-a luat de 50, 100 si 150 m, iar lungimea parcelei (deal-vale) de la 100 m la 500 m.
Distana parcurs dus-ntors are o singur ncrctur pe teren terasat (tabel 9).

Tabel 9. Distana parcurs dus-ntors cu o singur ncrctur pe teren terasat (n metri).

Lungimea parcelei deal-vale (m) Limea
parcelei (m) 100 200 300 400 500
50 125 225 325 425 525
100 150 250 350 450 550
150 175 275 375 475 575

Un parcurs pentru o lime si o lungime dat a parcelei este acelasi indiIerent de ncrctur.
3entru struJuri ae mas s-a luat o producie de 12 000 kg/ha la un drum se transport n medie de
2 ldie a 8,4 kg, adic 16,8 kg. Numrul de transporturi la hectar este de 714,3 (12 000kg/16,8 kg) sau
rotunMit 750. Distana parcurs total este dat n tabelul 10.

Tabel 10. Distana parcurs pentru scoaterea la drum a recoltei de 12 000 kg/ha struguri de mas pe teren
terasat (n metri).

Lungimea parcelei deal-vale (m) Limea
parcelei (m) 100 200 300 400 500
50 89 375 160 875 232 375 303 875 375 375
100 107 250 178 750 250 250 321 750 393 250
150 125 125 196 625 268 125 339 625 411 125

Viteza de deplasare n medie cu ncrctur si Ir ncrctur a unei persoane s-a considerat a Ii
de 3 800 m/or. Timpul necesar la hectar pentru transport a recoltei este dat n tabelul 11.

Tabel 11. Timpul necesar pentru scoaterea la drum a recoltei de 12 000 kg/ha struguri de mas pe teren terasat
(n ore).

Lungimea parcelei deal-vale (m) Limea
parcelei (m) 100 200 300 400 500
50 23,52 42,34 61,15 79,97 98,78
100 28,22 47,04 65,85 84,67 103,48
150 32,93 51,74 70,56 89,37 108,19

72
D. Bdulescu, N. Pllu, V. SteIan, 1985, Dimensionarea masivelor, tarlalelor, Sarcelelor i arterei ae circulaie, arurmuri, ]one ae intrare,
Soteci i Slantaii ae vii, Somi i hamei, I.G.F.C.O.T., p. 13.
76
Fcnd aceleasi calcule si pentru scosul recoltei de struguri pentru vin cu aMutorul a doi muncitori
cu un cos cu capacitatea de 40 kg, la o producie de 8 000 kg/ha, a rezultat urmtorul consum de timp si
cheltuieli pentru retribuie (tabel 12).

Tabel 12. Timpul necesar pentru scoaterea la drum a recoltei de 8 000 kg/ha struguri pentru vin pe teren terasat
(ore).

Lungimea parcelei deal-vale (m) Limea
parcelei (m) 100 200 300 400 500
50 13,88 25,00 36,11 47,22 58,33
100 16,66 27,77 38,88 50,00 61,11
150 19,44 30,55 41,66 52,77 63,88

Din datele rezultate se constat c consumurile de munc sunt direct proporionale cu lungimea si
cu limea parcelei. Asupra limii parcelei s-a convenit c este de cca. 100 m, care corespunde din punct
de vedere tehnic, n special.
n ce priveste lungimea parcelei pe terenurile terasate se poate constata c la Iiecare mrire a
distanei cu 100 m numai la cules, la strugurii de mas, cheltuielile cresc cu 207 lei/ha, iar consumul de
munc creste cu cca. 19 ore/ha, iar la strugurii de vin cheltuielile cresc cu 122 lei si consumul de munc
creste cu cca. 11 ore/ha.
Dac se ia n considerare si scosul coardelor la drum la o producie de 3 000 kg/ha si cu
posibiliti de a transporta 15 kg la un transport, revin 200 transporturi la hectar (tabel 13, 14).

Tabel 13. Distana parcurs pentru scoaterea la drum a 3 000 kg/ha coarde de vi pe teren terasat (n metri).

Lungimea parcelei deal-vale (m) Limea
parcelei (m) 100 200 300 400 500
50 25 000 45 000 65 000 85 000 105 000
100 30 000 50 000 70 000 90 000 110 000
150 35 000 55 000 75 000 95 000 115 000

Tabel 14. Timpul necesar pentru scoaterea la drum a 3 000 kg/ha coarde de vi pe teren terasat (ore).

Lungimea parcelei deal-vale (m) Limea
parcelei (m) 100 200 300 400 500
50 7,45 13,64 19,70 25,75 31,82
100 9,10 15,50 21,21 27,28 33,33
150 10,60 16,66 22,72 28,78 34,84

Din punct de vedere economic lungimea parcelelor (deal-vale) pe terase se recomand s Iie ntre
100-200 m ns din punct de vedere al terenurilor ocupate cu drumuri, ordinul 135/1979 al MAA nu
admite mai mult de 0,8 - 1 , procent care revine la o lungime minim a parcelei de 350 - 400 m (la o
lime a drumului de categoria a III-a de 3,5 m).

3.6.1.1.1.2. Dimensionarea tarlalelor

Tarlaua este unitatea de lucru n care lucrrile de ntreinere a plantaiei se execut cu miMloace
mecanizate, cu miMloace cu traciune animal si manual, cu o lungime (pe direcia curbelor de nivel) care
s asigure un randament maxim si cheltuieli minime pe unitatea de supraIa. Tarlaua se ncadreaz n
limitele a dou zone de ntoarcere la captul rndurilor, de 6 m Iiecare, iar pe direcia curbelor de nivel de
limite obligate si drumuri de exploatare de legtur. Tarlalele pot avea ntre 2 si 10 parcele si chiar mai
multe n Iuncie de orograIia terenului.
Lucrrile care s-au avut n vedere pentru determinarea lungimii tarlalelor sunt acele la care
consumurile de munc, de combustibil si cheltuielile la hectar variaz n Iuncie de lungimea tarlalei
respective.
InIluena consumurilor s-a analizat n trei condiii de pant: sub 12 , ntre 12 - 18 si peste
18 pn la 24 .
n toate cazurile de pant s-a avut n vedere o singur distan ntre rnduri (2 m), iar susinerea
viei de vie este pe spalier (tabel 15).
77
Tabel 15. Lungimea optim a tarlalei la plantaiile de vi de vie, pe diferite grupe de pante.

P
a
n
t
a

(

)

Lungimea
parcelei
(m)
Cheltuieli
(lei)
Timp
munc
(ore/ha)
Consum
conbustibil
(l/ha)
Grad
ocupare cu
zone
tehnologice
()
Treceri pe
acelayi
rnd
(nr./ha)
Aprecierea
privind alegerea
lungimilor
tarlalelor
100 1 894 35,9 126,4 12,0 16,8
200 1 775 33,4 119,5 7,5 19,9
Nerecomandabil
250 1 730 32,6 117,3 6,0 16,8
450 1 715 32,1 116,6 4,7 17,2
Acceptabil
500 1 699 31,8 115,6 4,8 17,0
1000 1 702 31,8 116,5 3,9 17,5
Optim
1100 1 716 32,1 117,9 3,8 17,8

1
2

1500 1 722 32,2 118,3 3,6 18,0
Acceptabil
100 2 077 37,2 136,0 12,0 16,8
200 1 920 34,2 127,9 7,5 19,9
Nerecomandabil
250 1 873 33,4 125,3 6,0 16,8
450 1 844 32,8 124,1 4,7 17,2
Acceptabil
500 1 827 32,5 123,1 4,8 17,0
1000 1 824 32,5 123,6 3,9 17,5
Optim
1100 1 838 32,7 124,7 3,8 17,8
1
2
,
1

-

1
8

1500 1 840 32,8 125,1 3,6 18,0
Acceptabil
100 2 195 39,4 141,9 12,0 16,8
200 1 986 35,5 130,9 7,5 19,9
Nerecomandabil
250 1 930 34,4 127,6 6,0 16,8
450 1 880 33,6 125,4 4,7 17,2
Acceptabil
500 1 860 33,1 124,3 4,8 17,0
1000 1 845 32,9 124,3 3,9 17,5
Optim
1100 1 861 33,2 125,5 3,8 17,8
1
8
,
1

-

2
4

1500 1 864 33,3 125,8 3,6 18,0
Acceptabil

Din tabelul sintetic de mai sus se desprind urmtoarele concluzii:
la toate grupele de pante de teren se desprinde un interval cu tarlale scurte 100 - 200 m care
au indicatori de cheltuieli (consum de munc si de combustibil) si procentul ocupat cu zone
tehnologice, Ioarte ridicai, iar numrul de treceri pe acelasi rnd practic sunt aceleasi ca si la
celelalte dimensiuni;
se poate considera c lungimile de tarlale de 100 - 200 m nu pot Ii recomandate. Aceste
dimensiuni pot Ii acceptate numai n cazul unor limite obligate;
lungimile tarlalelor ntre 250 - 450 m au valori mai mici a indicatorilor Ia de 100 - 200 m.
AstIel, la panta sub 12 cheltuielile scad cu 64 - 60 lei/ha consumul de munc cu 3,3 - 1,3
ore/ha si consumul de combustibil cu 9,1 - 2,9 l/ha. n acelasi timp se reduce substanial
ponderea supraIeei ocupate cu zone tehnologice cu 6 - 2,8 . Aceste lungimi de tarla cu
toate c asigur o economie mare Ia de 100 - 200 m totusi nu reprezint consumurile
minime. Totusi lungimile de tarla de 250 - 450 m sunt acceptabile;
lungimea tarlalei cu indicatorii cei mai Iavorabili este cuprins ntre 500 - 1 000 m, cu toate
c diIerenele sunt destul de mici Ia de lungimea 250 - 450 m. Avnd si un procent mai
redus de zone tehnologice, lungimea de 500 - 1 000 m se poate considera optim;
peste 1 000 m indicatorii de consum ncep s creasc. Singurul indicator care se menine
Iavorabil este cel al ponderii ocupate cu zone tehnologice. Pe lng aceasta, lungimea peste
1 000 m produce perturbaii n aprovizionarea masinilor de stropit care nu pot eIectua
lucrarea pe lungimea total a rndului n perioada de maxim consum de soluie.
Pentru un randament sporit al masinilor si tractoarelor este necesar ca n interiorul unei tarlale
s existe un numr par de intervale ntre rndurile de vie (sau terase) pe care s se planteze n limita
posibilitilor un numr par de rnduri, astIel ca s se poat stropi complet la o trecere dou pri de la
dou rnduri alturate de vi.
Nu trebuie uitat Iaptul c pe versani tractoarelor ncep lucrrile din aval ctre amonte.
78
Aceste condiii sunt impuse de lungimile optime de lucru, de panta terenului de tipul de
amenaMarea antierozional, care determin si limea unei tarlale. n condiiile terenurilor din ara noastr
aceast lime poate varia ntre 200 - 500 m si n situaii mai puin avantaMoase, poate Ii 100 sau 80 m.
Sistemul de susinere a plantaiilor si exercit inIluena n special asupra mrimii parcelei ct si
asupra metodelor si direciei de lucru n parcel.
Dac plantaia se proiecteaz a Ii susinut pe araci, atunci mrimea parcelei nu are importan,
deoarece circulaia se poate Iace n toate sensurile pe cuprinsul acesteia. La mrimea ei contribuie distana
ce se las ntre cile de circulaie (drumuri, poteci) Ia de zonele de depozitare. Dimensiunile
recomandate sunt ntre 100 - 200 m.
n situaia n care plantaia este prevzut a Ii susinut pe spalier, n aIar de limitele impuse de
pant terenului si alte limite obligate, Iorma si dimensiunile parcelei este condiionat si de Iorma si
modul de dispunere al spalierului precum si limitele obligate
73
.
n Iuncie de gradul de Iragmentare a terenului, datorit acestor limite, tarlalele pot avea
supraIeele mai mari sau mai mici si Iorme diIerite impuse.
Soluiile privind combaterea eroziunii solului trebuie corelate cu soluiile de parcelarea terenului
si lucrrile de agrotehnica solului si butucului, adecvat cadrului ce se creeaz prin organizarea n
ansamblu a teritoriului plantaiilor. Aceste soluii depind mult de panta terenului, care inIlueneaz
ndeosebi asupra eroziunii solului si presupune msuri diIereniate.
n Iuncie de nclinarea versanilor, toate aceste msuri se amplaseaz la dierite distane, ceea ce
impune si unitilor teritoriale anumite dimensiuni, Iorme si orientri Ia de situaia versanilor.
ntre altitudinea unitilor teritoriale si numrul elementelor din cuprinsul lor si lucrri, trebuie s
existe o strns corelaie n sensul de a se cuprinde un numr plan de platIorme si rnduri de vie pentru a
usura si mri randamentul lucrrilor de mecanizare (tabel 16).
Panta versanilor reprezint cel mai important Iactor care impune att dimensiunile ct si Iormele
unitilor teritoriale (Iig. 17).

Fig. 17. Amplasarea, forma yi mrimea parcelelor de vi de vie, n diferite condiii de pant.

73
L. Mihalache, 1985, $menaMarea i SreJtirea terenurilor in Sant in veaerea inIiinrii Slantaiilor viticole, Editura Redacia de Propagand
Tehnic Agricol, Bucuresti, p. 8-19.
79
Tabel 16. Forma unitilor teritoriale n funcie de dimensiunile acestora yi panta terenului.

Caracteristicile unitilor teritoriale yi de lucru
Panta ()
Tip
Dimensiunea pe
direcia
amonte - aval (m)
Dimensiunea pe
curba de nivel (m)
Suprafaa (ha) Forma
Tarla 300 500 500 1000 15 50
Dreptunghi

5 - 10
Parcel
300 500 100 3 5
Dreptunghi, trapez
Tarla
100 300 400 800 4 24 Dreptunghi sau
trapez
10 20
Parcel
100 300 80 120 0,8 3,6 Dreptunghi, ptrat
sau trapez
Tarla
150 80 200 700 1,6 10,5 Dreptunghi, trapez
sau triunghi
peste 20
Parcel
150 80 80 120 1,8 0,6 Dreptunghi, ptrat,
trapez sau triunghi

Din analiza datelor nscrise n tabelul 16 si Iigura 17 se constat c, cu ct panta terenului creste,
intervin si lucrri mai radicale de combatere a eroziunii, Iragmentarea terenului se accentueaz, Iapt care
determin si scderea supraIeei unitilor teritoriale si de lucru, iar Iorma lor se modiIic.

3.6.1.1.2. Amplasarea unitilor teritoriale yi de lucru

n scopul de a rspunde cerinelor privind introducerea lucrrilor pe cale mecanizat si aplicarea
unor lucrri de combatere a eroziunii solului, este necesar ca n special laturile lungi ale tarlalelor situate
paralel pe curbele de nivel, s Iie paralele ntre ele, asigurndu-se pe ct posibil paralelismul lor si a
drumurile de acces ce se amplaseaz pe versani. De asemenea, n acelasi scop, este necesar ca tarlalele s
aib Iorme ct mai regulate.
Amplasarea parcelelor trebuie s urmreasc o amplasare ct mai Mudicioas inndu-se seama de
urmtorii Iactori:
solul - dat Iiind Iaptul c n cadrul unei parcele de vi de vie trebuie s Iie cultivat un singur soi
sau cel mult dou, care se aseamn n ceea ce priveste cerinele biologice, epoca de coacere,
nsusirile de valoriIicare etc., se impune ca pe ct posibil n interiorul ei s existe acelasi tip de
sol. n caz contrar se aMunge la neuniIormizarea produciei si la utilizarea unei agrotehnici
diIereniate;
e[So]iia versanilor - din aceleasi considerente enunate la sol, parcelele trebuie s Iie uniIorm
expuse la soare. Pentru aceasta este indicat ca limitele lor s mbrace Iormaiunea de relieI cu
aceeasi expoziie care, n general, este cuprins ntre limitele de schimbare a pantei. Dac este
posibil ca prin amplasare s se poat asigura o bun nsorire a rndurilor de vie. Aceasta trebuie
s constituie un Iactor important n amplasarea parcelelor. Pentru a avea asigurat o bun nsorire,
rndurile trebuie s Iie orientate pe direcia nord-sud;
Santa terenului - delimitnd zonele care cuprind aceeasi grup de pant, rezult cartograma
pantelor care aMut Ioarte mult, att la stabilirea dimensiunilor parcelelor ct si la amplasarea lor.
La amplasarea parcelelor trebuie inut seama c pe terenurile care depsesc panta de 5 , latura
corespunztoare direciei rndurilor de vie s Iie orientat n mod obligatoriu paralel pe curbele
de nivel. Este indicat ca n interiorul unei parcele s Iie cuprins aceeasi grup de pant. n acest
caz, limitele amonte-aval ale parcelelor se vor spriMini pe limitele de schimbare a valorii grupelor
de pante. Cuprinderea a dou grupe de pante este permis numai n cazul n care versantul are o
lungime mai mic de 100 m si unde prin delimitarea tuturor grupelor de pant, ar Iragmenta prea
mult terenul, ceea ce ar determina parcele prea nguste;
limitele obliJate - versanii sunt brzdai sau uneori chiar ntrerupi de o serie de limite obligate
cum sunt: ogase, ravene, depresiuni, drumuri pricipale, perdele de protecie, canale de evacuare a
apelor, debusee etc. La amplasarea parcelelor pe versani, este indicat s se in seama de
existena limitelor obligate, pornindu-se cu amplasarea de la acestea ctre extremitile terenului,
deoarece uneori s-ar putea ca s rezulte parcele cu dimensiuni mult prea mici sau de Iorm
necorespunztoare, cum este Iorma de triunghi. De cele mai multe ori Iorma de triunghi poate s
apar n cazul versanilor unde au Iost prevzute drumuri n serpentin. n aceast situaie
80
parcelele se amplaseaz ncepnd de la drum ctre hotarele trupuri, pentru a evita Iorma
triunghiular;
amSlasarea tarlalelor - Iormate dintr-o grupare de mai multe parcele, numrul lor variind n
Iuncie de relieI, lungimea versantului etc., condiiile de amplasare sunt n general asemntoare
ca si la parcele, existnd mici diIerenieri create de mrimea supraIeei;
amSlasarea tarlalelor in Iuncie ae e[So]iia versantului.- ca si n cazul parcelei, n scopul
obinerii unei recolte uniIorme este necesar ca la amplasarea tarlalelor s se urmreasc a se
asigura aceeasi expoziie pe toate supraIeele unei tarlale, Iiind admise mici abateri, n special n
cazul tarlalelor care au lungimi mari. Este recomandabil ca limitele tarlalelor s se spriMine pe
zonele de schimbare a expoziiei versantului;
amSlasarea tarlalelor Ia ae Santa terenului - pe baza cartogramei pantelor, tarlalele se pot
amplasa de asa manier, nct laturile amonte-aval s se spriMine pe limitele unui singur tip de
lucrri de amenaMare antierozional si totodat asigur posibilitatea eIecturii lucrrilor de
nteinere, n bune condiii si n mod diIereniat, n Iuncie de supraIaa Iiecrei tarlale;
amSlasarea tarlalelor Ia ae centrele ae Sroaucie, localitate i cile SrinciSale ae acces - la
amplasarea tarlalelor este Ioarte indicat s se asigure cele mai bune legturi ntre ele si cile de
acces ce leag de centrul de producie, localitate si celelalte drumuri de interes Mudeean;
amSlasarea tarlalelor in Iuncie ae lucrrile ae combatere a ero]iunii solului ae interes Jeneral -
pe terenurile n pant n mod obligatoriu, latura lung a unei tarlale (cea corespunztoare cu
direcia rndurilor) trebuie s Iie amplasat paralel cu curbele de nivel. Dat Iiind c pe vesrani se
proiecteaz un complex de lucrri antierozionale, este necesar ca la amplasarea tarlalelor s se
in seama de poziia acestor lucrri n sensul de a se respecta pe ct posibil un paralelism ntre
aceste lucrri si laturile tarlalelor. Se precizeaz c pentru a asigura o circulaie normal a
masinilor n zonele de racordare la curb, unghiul pe care trebuie s-l Iac ntre ele diIeritele
elemente din interiorul tarlalei (rndurile de vie), nu trebuie s Iie mai mic de 150 de grade. Acest
lucru impune ca si celelalte lucrri de amenaMare s respecte acest principiu, n special reeaua de
drumuri. n cazul unor lucrri ce traverseaz versanii pe direcia deal-vale cum sunt debuseele,
este indicat ca acestea s constituie limite de tarla cnd sunt dimensionate cu seciuni
trapezoidale, care nu permit o traversare de ctre masinile agricole, iar cele ce au seciuni albiate
si pot Ii trecute cu tractoarele, s Iie cuprinse n interiorul tarlalei, dup caz ele constituind uneori
limite de parcele;
amSlasarea tarlalelor in Iuncie ae asiJurarea conaiiilor oStime ae mecani]are a lucrrilor ae
intreinere - tarlaua Iiind unitatea n care maMoritatea lucrrilor trebuie s se execute cu miMloace
mecanizate, la amplasare se va avea n vedere ca supraIaa acesteia s Iie ct mai uniIorm,
terenul ct mai puin denivelat, care s permit o continuitate n deplasarea sau trecerea masinilor
cu agregatele lor, de la un punct la cellalt al tarlalei pn la zonele de ntoarcere, pe limite
obligate naturale sau artiIiciale.

3.6.1.1.3. Stabilirea yi amplasarea reelei de circulaie

Dup Iuncia pe care o ndeplinesc drumurile n plantaiile viticole situate n pant, acestea pot Ii:
drumuri pincipale cu o lime de 5-6 m, drumuri secundare cu o lime de 3 - 4 m si poteci de 2 m lime.
Reeaua de drumuri trebuie s asigure legturi bune la toate tarlalele si parcelele, taberele de
lucru, centrele de producie, sursele de aprovizionare cu ap etc., iar deplasarea masinilor si utilaMelor s
se eIectueze n condiii optime.
Alegerea traseului drumurilor este o problem Ioarte important urmrind si buna accesibilitate
respectiv practibilitate, cu investiii ct mai mici.
n scopul asigurrii dezideratelor de mai sus artate, n special pentru drumurile principale, este
necesar s se ntocmeasc mai multe variante de traseu a acestora, nsoite de calcule economice, iar prin
compararea tehnico-economic a variantelor analizate, s se poat alege varianta de traseu optim.
Calculele economice privind traseul optim, densitatea drumurilor si metodele de consolidare,
trebuie s in seama de traIicul de perspectiv si asigurarea unor distane minim ntre obiectivele mai
importante.
TraIicul de perspectiv reprezint traIicul necesar produciei n viitor la care se adaug un
coeIicient de siguran de 25 si se exprim prin numrul de vehicule ce trec printr-o seciune de
drumuri n curs de o zi sau n cursul unei ore de vrI, ntr-un sezon de durat de minimum 30 zile pe an.
81
Formula de calcul a traIicului brut pe zi este:

T
bz
0
i

Sr
it
i
G
C
0
2 |15|
unde:
T
b]
traIicul brut/zi;
0
i
masa ncrcturilor transportate ntr-o zi din perioada de sezon;
C
it
capacitatea de ncrcare a unui miMloc de transport (tone);
G
Sr
greutatea proprie a miMlocului de transport (tone).

Pentru acest calcul se are n vedere ntreaga producie de perspectiv, cantitatea de ngrsminte,
de soluie pentru stropit etc., ce trebuie transportat pe drumuri, precum si durata traIicului sezonier.
De asemenea, pe baza vitezei de deplasare si a traIicului se stabileste limea carosabil a
drumurilor, precum si tipul de consolidare pentru Iiecare drum n parte, materiale care se vor Iolosi
(balast, pmnt, nisip, piatr, macadam simplu sau proteMat, asIalt etc.).
Amplasarea drumurilor si potecilor n condiiile terenului n pant se Iace innd seama de:
amplasarea tarlalelor si parcelelor;
panta terenului;
solul si rezindena acestuia;
drumuri existente si alte elemente din teren ce pot Ii Iolosite;
lucrri care se proiecteaz pentru combaterea eroziunii solului;
necesitatea asigurrii legturilor optime cu satele, centrele de producie, soselele naionale,
Mudeene etc.
ntre reeaua de circulaie si tarlale sau parcele exist relaii strnse, drumurile si potecile
constituind n maMoritatea cazurilor limite de hotar a acestor uniti.
Drumurile principale delimiteaz n general tarlale si n unele cazuri chiar trupurile.
Drumurile secundare delimiteaz ntotdeauna tarlalele pe laturile lor lungi si n unele cazuri
parcelele pe laturile lor scurte.
Potecile delimiteaz ntotdeauna parcelele pe laturile amplasate cu direcia amonte-aval.
Dat Iiind aceast legtur, la Iixarea traseelor drumurilor si a potecilor, trebuie respectate regulile
comune ce se impun n aceast Iaz de lucru, n care se execut simultan, att soluiile privind reeaua de
circulaie ct si cele ale parcelrii terenului.
Panta terenului determin distanele dintre drumurile de pe versant, limea si caracterul acestora.
Pentru a le proteMa contra eroziunii, de regul drumurile se amplaseaz paralel cu curbele de nivel.
n maMoritatea cazurilor, aceste drumuri au rolul de drumuri secundare. Spre deosebire de acestea,
n cazul versanilor nali, drumurile principale se amplaseaz pe direcia amonte-aval, asigurnd astIel
posibilitatea prelucrrii produciei la un numr mare de tarlale.
Pentru a evita eroziunea acestor drumuri este indicat ca ele s Iie trasate n serpentin, n asa Iel
nct Iiecare tronson s nu depseasc panta de 10 . Aceasta este limita maxim admis, n zone
deosebit de diIicile, pentru a se putea realiza o pant longitudinal mai mic pe traseul lor.
n Iuncie de panta terenului, drumurile ce se amplaseaz dup curbele de nivel, sunt situate la
distane diIerite:
pe pante cuprinse ntre 5 - 10 ele se amplaseaz la 500 - 300 m;
pe pante de 10 - 20 drumurile se amplaseaz la 300 - 100 m;
pe pante de 20 - 30 distana ntre drumuri este de 150 - 100 m;
pe pantele ce depsesc 30 ele se amplaseaz chiar la 80 m.
n anumite situaii drumurile se amplaseaz la limita de separare a versanilor si pe cumpna
apelor.
Atunci cnd versantul are o creast ngust si se termin la o extremitate printr-un bot de deal, pe
cumpna acestuia este necesar s se amenaMeze o platIorm de ntoarcere cu o lime de cel puin 6 m.
Distana ntre drumurile ce Iac legtur ntre partea amonte cu cea din aval a vesranilor, n unele
cazuri corespund cu limita tarlalelor, cnd se amplaseaz la captul acestora.
Potecile se amplaseaz pe linia de cea mai mare pant si au limea de 2 m. Distana ntre ele este
n medie de 100 m, ceea ce corespunde cu limea parcelelor.
Potecile nu se recomand a se amplasa una n prelungirea alteia, ci cu mici devieri de 1 - 1,5 m,
una Ia de alta, pentru a se evita transIormarea lor n zone de concentrare a apelor de pe versant.
82
n construcia drumurilor, n general pentru executarea de terasamente, se recomand o
amnunit analiz a solului si rocii pe care acesta s-a Iormat, deoarece lipsa acestor studii pot aduce
daune unitilor.
Terenul pe care se traseaz drumurile trebuie s Iie rezistent si stabil. n acest scop, se recomand
s se evite zonele cu alunecri de teren, reprezentate de solurile Iormate pe argile sau marne, cu izvoare la
zi.
Pe terenurile unde au mai existat plantaii, de regul se gsesc o serie de drumuri, a cror trasee n
mare parte nu corespund unui mod de exploatare raional, n ceea ce priveste limea si amplasarea. Cu
toate acestea, unele dintre ele, sau anumite tronsoane ale acestora se pot Iolosi, dac se intervine cu mici
amenaMri si se racordeaz la reeaua nou proiectat.
Adesea, pe teren se ntlnesc talazuri bine consolidate amplasate pe curbele de nivel cu platIorme
ce corespund dimensiunilor necesare noilor drumuri. Este recomandat ca n limita posibilitilor acestea
s Iie utilizate la amplasarea noilor drumuri. n acest Iel, se pot realiza o serie de economiii la investiiile
ce se Iac cu amplasarea si construirea reelei de circulaie.
Datorit Iaptului c pe lng evitarea eroziunii urmrim si asigurarea unor condiii optime de
mecanizare, se impune ca ntre drumurile ce urmresc traseul curbelor de nivel, s existe n limita
posibilitilor, un paralelism cu aceste lucrri si n special cu canalele, benzi nierbate.
Se recomand ca drumurile s urmreasc traseele acestor lucrri, pentru a nu da nastere unor
clinuri n parcele.
Drumurile n serpentin si potecile care se amplaseaz pe direcia amonte-aval, trebuie s
urmreasc, de asemenea, traseul lucrrilor de combatere a eroziunii (debuseele sau sanurile de
evacuare), cu scopul de a evacua surplusul de ap.
Dac pe un versant exist debusee naturale care se pstreaz si pe viitor n noua Iorm de
organizare a teritoriului, este indicat ca amplasamentul lor s corespund cu cel al unei poteci n cazul n
care debuseul are o seciune albiat si este posibil traversarea lui cu atelaMele de lucru.
O reea de circulaie raional amplasat asigur rapiditatea transportului produselor perisabile, o
reducere substanial a cheltuielilor de transport si a preului de cost a produselor.
n condiiile terenurilor n pant, nu se poate asigura ntotdeauna o amplasare care s permit
scurtarea distanelor de transport. Este totusi necesar ca s se aib n vedere n permanen aceast
condiie, Iolosindu-se Iiecare posibilitate oIerit Iie de teren, Iie de soluia tehnic ce se adopt.
Zonele de ntoarcere, n cazul terenurilor n pant, se amplaseaz pe linia de cea mai mare pant.
Ele delimiteaz tarlalele pe laturile situate din deal n vale, si permit tractoarelor o manevr mai usoar de
ntoarcere n vecintatea unor limite obligate ca: drumuri terasate, garduri vii, ravene, orase, sanuri etc.
Limea zonelor de ntoarcere este determinat de tipul tractoarelor si masinilor Iolosite. n general, cea
mai corespunztoare lime este considerat cea de 6 m, care permite manevrarea cu usurin chiar si a
tractoarelor cu gabarite mai mari.
De-a lungul versanilor, n Iuncie de accidentarea terenului, zonele de ntoarcere se amplaseaz
pn la 100 m si trebuie s corespund cu lungimea unei tarlale.
Rampele de acces se amplaseaz pe terenurile neterasate pentru trecerea masinilor si agregatelor
dintr-o parcel la un drum sau invers. Ele se amplaseaz la o distan de 20 - 30 m una de alta, acesta
lsndu-se n Iuncie de limea parcelei pe direcia amonte-aval.
Rampele de acces se construiesc prin reducerea nclinrii taluzelor canalelor sau a teraselor la
valori 1/3 - 1/4, lundu-se totodat si msuri de consolidare corespunztoare.
n cazul terenurilor terasate, o ramp de trecere poate Ii Iolosit si cu scopul de racordare a
platIormelor, teraselor ntre ele dnd posibilitatea trecerii cu masinile agricole de pe platIorma unei terase
pe un drum si n continuare pe platIorma terasei vecine.
Zonele de umbrire si de inIluen se creeaz, n special, lng perdelele si plantaiile de protecie
sau lng drumurile principale. Limea acestora variaz n Iuncie de orientarea Ia de punctele
cardinale si de speciile componente ale perdelei. AstIel, ctre sud, prilor celor mai nsorite n tot timpul
zilei, din zona de umbrire, li se d o lime de 3 m, iar n partea de nord o lime de 6 m, datorit Iaptului
c aici perdelele las umbra mai mare si pe o perioad mai ndelungat din zi.
Uneori, zonele de umbrire se conIund cu zonele de ntoarcere a agreagtelor sau cu drumurile de
exploatare (n special, pe terenurile n pant usoar).
Zonele de umbrire si de ntoarcere se pot Iolosi si ca drumuri de exploatare, n cazul cnd panta
nu depseste 10 pe axul longitudinal, pentru ca prin circulaia miMloacelor de transport sau de lucru s
nu se Iavorizeze declansarea Ienomenului de eroziune.

83
3.6.1.2. Organizarea terenului cu pant pn la 5 destinat plantaiilor viticole

n general, pe astIel de terenuri, n ultima vreme, se urmreste nIiinarea de plantaii care s
asigure produciile Ioarte mari. Asemenea producii se pot obine pe seama Iertilitii ridicate a solului si
prin asigurarea unor condiii corespunztoare, posibilitiii de irigare si executare n timp util a lucrrilor.
Aceste plantaii, acolo unde au condiii climatice deosebite care permit ca via s nu se ngroape
peste iarn, sunt conduse cu port nalt si denumite plantaii intensive.
O a doua categorie de plantaii ce se pot nIiina pe astIel de terenuri sunt cele cu aMutorul crora
se valoriIic terenurile nisipoase.
Urmrind aceeasi nlnuire a problemelor ca si n cazul organizrii terenului n pant, n cele ce
urmeaz, vom descrie lucrrile ce se eIectueaz n condiiile terenurilor plane sau usor nclinate.

3.6.1.2.1. Stabilirea formei, dimensionarea yi amplasarea tarlalelor yi a parcelelor

Forma si dimensiunea tarlalelor si parcelelor este condiionat ca si n cazul terenurilor n pant
de o serie de Iactori, dintre care cei mai importani sunt:
Iorma trupului si limitele obligate;
gradul de mecanizare preconizat;
msurile de combatere a eroziunii eoliene;
lucrrile de irigaie si metodele preconizate;
sistemul de susinere a plantaiei.
)orma truSului i limitele obliJate impun conIiguraia tarlalelor si parcelelor ntr-un mod mai
accentuat n situaia terenurilor plane sau usor nclinate.
Dac trupul are un perimetru neregulat datorit limitelor obligate n care este ncadrat, o parte din
tarlale si chiar parcele vor mprumuta aceste Iorme. n aceast situaie, se pot ntlni trupuri de Iorm
triunghiular, n care maMoritatea tarlalelor vor Ii trapezoidale si eventual una va avea Iorm triunghiular.
Parcelele limitroIe cu hotarul tarlalei n acest caz pot avea Iorme de trapez.
Chiar si n tarlaua de Iorm triunghiular parcelele pot avea Iorme trapezoidale.
Trupurile de Iorm rombic impun att tarlalelor ct si parcelelor Iorma rombic, pe toat
supraIaa.
Trupurile de Iorm trapezoidal dau tarlalelor Iorm dreptunghiular si trapezoidal. n acest caz
parcelele situate pe latura nclinat pot avea Iorme trapezoidale, iar celelalte, dup caz, Iorm de
dreptunghi sau ptrat.
Trupurile mari Iaciliteaz proiectarea unor parcele si tarlale de dimensiuni mari cu condiii
optime din punct de vedere organizatoric n ceea ce priveste Iolosirea miMloacelor mecanice de lucru.
Graaul ae mecani]are Sreconi]at. Pe terenurile plane sau usor nclinate, se pot asigura condiii de
mecanizare maxim att pentru eIectuarea lucrrilor n vie ct si pentru transport, cu obligaia s se
asigure Iorme regulate si dimensiuni corespunztoare tarlalelor si parcelelor.
Dac pe ternurile n pant sunt condiii mai grele pentru Iolosirea miMloacelor mecanice, pe
terenurile plane si usor nclinate posibilitile de lucru depind de amplasarea si mprirea raional a
trupului n tarlale si parcele.
Din acest punct de vedere, lungimea optim a tarlalelor este de 1 000 m, la care att pierderile de
carburani, lubriIiani, ct si cele de timp, cu ocazia ntoarcerilor n gol, sunt minime. Pe astIel de terenuri
se recomand ca latura tarlalei situat perpendicular pe direcia rndurilor, s Iie de 500 m. Aceste
dimensiuni sunt date, pe de o parte de necesitatea asigurrii unei exploatri raionale a tarlalei si a
eIecturii comode a unor transporturi, iar pe de alt parte de mrimea trupului si realizarea unei mpriri
raionale.
Limea tarlalei poate avea si mai puin de 500 m, atunci cnd la aceasta oblig conIiguraia
terenului. n aceast situaie, latura parcelei corespunztoare cu latura tarlalei, va avea aceleasi
dimensiuni.
Asigurarea dimensiunilor optime tarlalelor si parcelelor atrage dup sine si realizarea unor indici
superiori n exploatarea parcului de masini si tractoare.
O concluzie esenial pentru asigurarea unui grad ct mai ridicat de mecanizare este aceea de a
asigura un paralelism perIect ntre laturile lungi ale tarlalelor. De asemenea, este deosebit de important ca
att rndurile de vii ct si unele lucrri hidrotehnice sau de combatere a eroziunii eoliene s Iie dispuse
paralel cu laturile tarlalelor.
84
0surile ae combatere a ero]iunii eoliene. n zonele cu nisipuri unde se declanseaz eroziunea
eolian, principala msur de combatere a acesteia este nIiinarea perdelelor de protecie.
n consecin, perdelele inIlueneaz asupra dimensiunilor tarlalelor si parcelelor n Iuncie de
distanele ce trebuie lsate ntre perdele, pentru ca acestea s Iie eIicace.
Din cercetrile Icute pe teren rezult c distana ntre perdelele principale de protecie trebuie s
Iie maximum 300 m si minimum 200 m. La distanele mai mici sau mai mari, eIicacitatea lor se
diminueaz.
Pentru a nu stnMeni mecanizarea lucrrilor, ntre perdelele secundare se recomand s se lase
distana de 800 - 1 000 m.
Rezult c n Iuncie de condiiile impuse de combaterea eroziunii eoliene, mrimea tarlalelor, pe
nisipuri variaz ca supraIa ntre 16-30 ha, n cazul respectrii dimensiunilor optime, iar parcelele n
situaia susinerii pe spalier, vor avea supraIee cuprinse ntre 2 - 3 ha.
0etoaele i lucrrile ae iriJaii Sreconi]ate inIlueneaz asupra Iormei si dimensionrii unitilor
teritoriale si de lucru n msura n care metodele si lucrrile stabilite pentru irigarea plantaiilor de vii
impun trasee care diIer Ia de distanele preconizate, prin procedeele obisnuite de parcelare a terenului
din plantaii care urmeaz traseul celorlalte lucrri de organizare si amenaMare a teritoriului (drumuri,
debusee, alei, poteci, zone de ntoarcere etc.) Ir s inIlueneze asupra Iormei si mrimii acestora, n
ipoteza Iolosirii metodei de udare prin conducte ngropate, de Moas sau nalt presiune.
n situaia Iolosirii metodei de udare prin scurgere la supraIa (brazde, rigole), dimesniunile
tarlalelor sunt inIluenate de lungimea acestora sau de multiplul lungimii care se adopt brazdelor de
udare (max. 200 m, n condiiile solurilor cu textur medie).
Sistemul ae susinere al Slantaiei, inIlueneaz n mod special dimensionarea parcelelor. Dac
plantaia ce se nIiineaz se preconizeaz a Ii susinut pe araci, problema stabilirii dimensiunilor parcelei
nu este diIicil, deoarece accesul se poate Iace prin orice punct si circulaia este nlesnit n orice direcie.
n situaia susinerii plantaiilor pe spalier, dimensiunile parcelelor sunt limitate, n special pentru
plantaiile conduse cu port nalt. AstIel, laturilor paralele cu direcia rndurilor, li se vor stabili dimensiuni
de 100-150 m lungime, la care srmele spalierului pot suporta tensiunea dezvoltat de greutatea viei si a
rodului.
n direcia opus sensului de lucru, parcelele se vor dimensiona corespunztor distanei cerute de
amplasarea drumurilor de exploatare.
$mSlasarea tarlalelor i Sarcelelor n condiiile plane, sau usor nclinate este legat de o serie de
Iactori dintre care cei mai importani sunt: expoziia, msurile pentru combaterea eroziunii eoliene,
distana dintre plantaie si centrele de producie, sosele principale, centrele populate, lucrrile de irigaie
etc.
Unul dintre Iactorii principali de care se ine seama n amplasarea tarlalelor si parcelelor pe
terenurile plane sau usor nclinate, este asigurarea unei expoziii corespunztoare a rndurilor de vie, Ia
de soare.
Aceast necesitate este cu att mai mare cu ct n zonele cu terenuri plane sau usor nclinate se
recomand cultivarea soiurilor pentru struguri de mas, la care si coacerea deplin sunt elemente eseniale
cerute de comercializarea lor. Se impune ca rndurile de vie s Iie orientate pe direcia nord-sud. n
aceast situaie, tarlalele se amplaseaz cu lanurile lungi (corespunztoare direciei rndurilor) pe aceeasi
direcie (nord-sud).
n acelasi scop parcelele se amplaseaz cu latura scurt pe direcia nord-sud, dnd astIel si
rndurilor de vie orientarea care corespunde la o mai bun insolaie.
n zonele nisipoase, Iactorul determinant n amplasarea parcelelor si tarlalelor l constituie
msurile pentru combaterea eroziunii eoliene. Regula general impus n aceste condii este ca perdelele
principale s Iie amplasate perpendicular pe direcia vntului dominant iar perdelele secundare se
amplaseaz perpendicular pe direcia celor principale.
Pentru a Iacilita prezentarea problemei de amplasare a unitilor teritoriale n aceste zone,
menionm c laturile lungi ale tarlalelor corespund cu limita si direcia perdelelor de producie
secundare. n cazul parcelelor, corespondena este invers, adic laturile scurte spriMin perdelele
principale, iar cele lungi sunt paralele cu perdelele secundare.
n condiiile executrii lucrrilor de irigaie n plantaiile viticole, asigurarea unei amplasri
Mudicioase a tarlalelor si parcelelor este strns legat de respectarea reciproc a cerinelor tehnice impuse
de aceste lucrri.
Pentru a se asigura mecanizarea lucrrilor si o bun Iuncionalitate a sistemului de irigaie, este
necesar ca elementele de organizare a terenului s se racordeze perIect cu cele ale lucrrilor de irigaie si
85
invers. AstIel, se impune ca laturile tarlalelor si parcelelor s Iie paralele cu elementele reelei de irigaie,
mai ales n cazul irigrii prin brazde.

3.6.1.2.2. Stabilirea yi amplasarea reelei de circulaie

n condiiile terenurilor plane si usor nclinate reeaua de circulaie este Iormat din drumuri
principale, drumuri secundare si alei.
Dimensionarea drumurilor n Iuncie de importana lor variaz astIel: drumuri principale 8-6 m,
drumuri secundare 6 - 4 m, alei 3 m.
Amplasarea acestor elemente se Iace respectnd aceleasi condiii, ca si la amplasarea unitilor
teriroriale si de lucru (tarlale, parcele). Stiind c drumurile pricipale delimiteaz si deservesc n special
trupurile, drumurile secundare tarlalele, iar aleele, parcelele de vie.
Pentru asigurarea unei practicabiliti corespunztoare a drumurilor este necesar s se stabileasc
care din acestea trebuie consolidate corespunztor n raport cu gradul de solicitare. n acest scop, se
eIectueaz calculul traIicului brut.

3.6.1.3. AmenaMarea terenului

La nIiinarea noilor plantaii viticole, parcelarea si amenaMarea terenului trebuie s asigure
condiii pentru Iolosirea complex a tractoarelor si masinilor.
Pe terenurile cu pante pn la 4 nu sunt necesare lucrri speciale de amenaMare a terenului, n
acest caz, orientarea rndurilor de vi va cuta s satisIac cerinele de expoziie sau s asigure lungimi
ct mai mari de lucru.
Pe terenurile cu pante de 5 - 12 , supuse procesului de eroziune, rndurile de vi vor Ii
orientate pe direcia curbelor de nivel. Pentru aceste pante se vor aplica msuri curente de agrotehnic
antierozional, menite s previn eroziunea solului, ca: lucrri adnci ale solului, subsolaM, ngrsminte
organice si ,verzi etc.
n zonele n care eroziunea se maniIest cu intensitate mare, se vor executa lucrri speciale ca
benzi nierbate si canale de evacuare a apelor. Amplasarea acestora se Iace la distane corespunztoare cu
panta terenului, n corelaie cu multiplul distanei de plantare ntre rndurile de vi. AstIel, pe solurile
slab rezistente la eroziune, canalele de nivel se vor amplasa la 12 - 14 m pe pantele de 10 - 12 si la
16 - 18 m pe pante de 6 - 8 .
Benzile nierbate nsmnate cu ierburi perene pe intervalele dintre rnduri se vor amplasa la
Iiecare 3 rnduri pentru plantele de 10 - 12 si la 6 - 8 intervale pentru pantele de 6 - 8 . Plantele
pentru ngrsminte ,verzi, semnate anual, din 2 n 2 intervale, au un rol antierozional atunci cnd se
practic nsmnarea din toamn.
Pe terenurile cu pante mai mari de 12 , prevenirea eroziunii si asigurarea condiiilor pentru
mecanizare se realizeaz prin menaMarea terenului n terase
74
.

3.6.1.3.1. Tipuri de terase

Terasele ori]ontale se construiesc pe terenurile cu soluri usoare si miMlocii, Iormate de roci
permeabile, Ir pericol de alunecare, precum si n zonele secetoase, n vederea reinerii apei din
precipitaii.
Terasele cu SlatIormele inclinate n sensul pantei terenului (3 - 5 ) se construiesc pe terenuri cu
textur miMlocie spre grea, de tip lutos sau luto-argilos, din zonele cu precipitaii anuale mai mari de
500 mm/an. Toate terasele trebuie s aib o nclinare longitudinal (2 - 3 ) care s permit evacuarea
surplusului de ap pe la capetele parcelelor.

3.6.1.3.2. Executarea lucrrilor de terasare

La amenaMarea n terase a unui teren n pant se pot ntlni dou situaii:
terenuri neterasate provenite din plantaii de vii sau alte Iolosine;
terenuri terasate cu terase nguste, nemecanizabile.

74
Institutul de Cercetri pentru Viticultur si ViniIicaie, Valea Clugreasc, 1984, TehnoloJia ae inIiinare a Slantaiilor ae vii roaitoare,
Editura Redacia de Propagand Tehnic, Agricol, Bucuresti.
86
n primul caz, dup executarea lucrrilor de modelare si nivelare impuse de conIiguraia
terenului, se execut terasarea propriu-zis. Pentru a se pstra n cea mai mare parte stratul vegetal Iertil
de la supraIaa solului, lucrrile de terasare vor ncepe de regul de la baza versantului, prin executarea
primei terase. n momentul nceperii lucrrilor la cea de-a doua teras, se descoper solul Iertil de la
supraIaa acestuia si se depune pe prima teras, din aval, mprstiindu-se ulterior uniIorm pe ntreaga
platIorm. n acest Iel se continu lucrrile de terasare si decopertare a solului Iertil pn la limita n
amonte a versantului (Iig. 18).

Fig. 18. Schem de terasare n debleu-rambleu cu
decopertarea solului fertil yi depunerea lui pe terasa din aval.

n cazul terenurilor cu terase vechi se pot ntlni
dou situaii:
dac terasele au un traseu rectiliniu si pot Ii
asimilate n noua organizare si amenaMare a
terenului, se va proceda la lrgirea teraselor,
astIel ca din 2 - 3 terase vechi, nguste s se
realizeze o teras lat. Pentru realizarea unui
strat vegetal Iertil la supraIaa solului pe viitoarele terase, se procedeaz asemntor cazului,
descris mai sus, cu deosebire c pmntul vegetal de pe terasa veche din amonte se mprstie
numai pe Mumtatea din amonte a noii terase late din aval;
dac terasele vechi au traseu si limi variabile, cu multe clinuri, se procedeaz la nivelarea
total a terenului, dup care se execut terasele noi, Iolosind metoda clasic de construcie n
debleu-rambleu, Ir alegerea stratului vegetal.

3.6.1.3.3. Limea teraselor

Exploatarea mecanizat a plantaiilor de vie pe terenurile n pant se execut n condiii de
eIicien numai pe terasele care cuprind cel puin trei rnduri de vi.
Pentru stabilirea teraselor se recomand ca nlimea talazurilor s nu depseasc 2 - 2,5 m. n
tabelul urmtor se prezint limea platIormei teraselor la diIerite pante ale terenului pentru nlimi ale
taluzului de 2 - 2,5 m si pentru distana ntre rnduri de 2 m n dou variante de ntreinere a intervalului
dintre rndul de vi si talazul aval (tabel 17).

Tabel 17. Limea util a teraselor n raport cu panta terenului, n dou variante de ntreinere a intervalelor de
lng taluzuri.

Platforma orizontal
Platforma cu nclinare transversal
(4 )
Distana ntre taluz yi
rndul aval (m)
Lime (m) Nr. rnduri Lime (m) Nr. rnduri
Panta
()
NMc Mc NMc Mc NMc Mc NMc Mc NMc Mc
12 14 0,8 1,8 14,4 15,4 7 7 18,4 19,4 9 9
15 16 0,8 1,8 12,4 13,4 6 6 16,4 17,4 8 8
17 18 0,8 1,8 10,4 11,4 5 5 14,4 15,4 7 7
19 20 0,8 1,8 8,4 9,4 4 4 12,4 13,4 6 6
21 22 0,8 1,8 8,4 7,4 4 3 10,4 11,4 5 5
23 - 24 0,8 1,8 6,4 5,4 3 2 8,4 9,4 4 4
NMc interval nemecanizabil; Mc - interval mecanizabil.

Terasele cu platIorm nclinat permit o mai bun Iolosire a terenului, dar n acelasi timp sunt
expuse ntr-o mai mare msur la eroziune si degradarea taluzurilor. De aceea, imediat dup realizarea
lor, trebuie s se execute n avalul platIormei, lng marginea taluzului, un digule de pmnt care s
mpiedice deversarea apelor peste taluz.
Materializarea organizrii terenului se Iace esalonat.
n etapa I, anterior plantrii viei de vie, se execut:
cile de acces (drumurile principale si secundare);
parcelarea terenului n uniti de exploatare;
reeaua de evacuare a excesului de ap provenit din ploi, drenarea izvoarelor de coast;
87
Iixarea prin plantaii de producie a terenurilor instabile sau cu relieI accidentat, inapte pentru
culturi agricole;
stingerea ogaselor si consolidarea ravenelor prin lucrri speciale;
sistemul de alimentare cu ap pentru stropit;
sistemul de irigaie.

Fig. 19. Organizarea terenului unei
plantaii viticole.

n etapa a II-a se execut:
amenaMarea terenului
corespunztor cerinelor pentru
combaterea eroziunii solului;
delimitarea si amenaMarea
zonelor de ntoarcere;
pregtirea terenului pentru
plantare.
Pe baza organizrii si amenaMrii
terenului se realizeaz conIorm tehnologiei
de nIiinare a plantaiilor de vii, pregtirea
terenului (desIundarea, nivelarea,
Iertilizarea, ameliorarea) alegerea si
amplasarea soiurilor (pentru struguri de vin
si mas), zonarea sistemelor de cultur
(neproteMat, proteMat, semiproteMat si
respectiv a Iormelor de conducere),
plantarea, (distane de plante ntre rnduri si
pe rnd etc.)
75
.

3.6.2. Organizarea terenului
destinat plantaiilor pomicole

Organizarea terenului plantaiilor
pomicole este partea component a studiilor
si proiectelor pentru promovarea
investiiilor si se realizeaz pe supraIee
stabilite avnd ca scop Iolosirea complet a
pmntului, crearea si asigurarea condiiilor
optime de vegetaie a pomilor, asigurarea
unui grad ridicat de mecanizare a lucrrilor
de ntreinere, recoltare si manipulare a Iructelor, cresterea productivitii muncii, reducerea cheltuielilor
de producie.
ntruct n mod special condiiile de relieI impun msuri diIereniate de organizare a terenului
destinate a Ii plantate cu pomi, precum si tipurile de plantaii (obisnuite, intensive), conduc la prezentarea
lucrrilor de organizare n dou grupe mari de relieI si anume:
9 organizarea terenului cu pante peste 5 ;
9 organizarea terenului cu pante pn la 5 .

3.6.2.1. Organizarea terenului cu pante peste 5 destinat plantaiilor pomicole

Obiectivele principale n aciunea de organizare a acestor terenuri sunt:
stabilirea Iormei si dimensionarea unitilor teritoriale si de lucru (bazine pomicole, masive,
trupuri si tarlale);
stabilirea si amplasarea reelei de circulaie;

75
G. Mihaiu, I. Mihalache, N. Blegu, 1985, $menaMarea i e[Sloatarea terenurilor in Sant aestinate Slantaiilor ae vii, Editura Ceres,
Bucuresti.
88
amplasarea zonelor de ntoarcere, de inIluen si de umbrire.
Aspectele legate de amplasarea bazinelor, masivelor si trupurilor pomicole au Iost prezentate n
capitolul privind dimensionarea plantaiilor. De aceea, n acest capitol se vor trata numai probleme de
dimensionare si de amplasare a tarlalelor
76
.

3.6.2.1.1. Stabilirea formei yi dimensionarea unitilor teritoriale yi de lucru

Forma si dimensionarea tarlalelor sunt condiionate ca si n cazul plantaiilor viticole, de mai
muli Iactori, dintre care cei mai importani sunt: Iorma si gradul de Irmntare al versanilor, lungimea
versantului, supraIaa si Iorma trupului, gradul de mecanizare.

3.6.2.1.1.1. Dimensionarea parcelelor yi tarlalelor n plantaiile de mr yi pr

La plantaiile de mr si pr s-au urmrit consumurile de munc, de combustibil si de cheltuieli la
hectar n cazul a dou sisteme de culturi: intensiv si superintensiv.
Dimensionarea Sarcelelor. Parcela, ca si la vie, este cea mai mic unitate de lucru cu miMloace
mecanizate, hipo si manuale, si care se delimiteaz perpendicular pe direcia rndurilor de poteci (alei) si
la captul tarlalelor de zone pentru ntoarcere, dar paralele cu direcia rndurilor de drumuri pentru
exploatare.
Limea parcelei (pe direcia rndurilor) este determinat de puterea de rezisten a srmelor de
susinere a pomilor n cazul spalierului. Limea parcelei este n medie de 200 m n care caz supraIaa
ocupat cu alei este de 1,5 . Limea, de dou ori mai mare dect a parcelelor de vie, se datoreaz
Iaptului c srmele de susinere sunt solicitate mai mult n primii ani de la plantare cnd nu au recolt sau
se obine recolt mic. Odat cu dezvoltarea plantaiei coroana se ntreste si se ntreptrunde cu cea a
pomilor vechi susinndu-se reciproc, degrevnd o bun parte din sarcina ce ar Ii trebuit s revin
srmelor. O lungime mai mare a rndurilor s-a constatat din experien c suprasolicit srmele
producndu-se ruperi ale acesteia.
O reducere a limii parcelei la 160 m determin cresterea numrului de bulamaci de ancorare si a
ancorelor cu 20 , respectiv 25 , iar supraIaa ocupat cu alei creste n aceeasi proporie.
Lungimea parcelei este condiionat de lucrarea privind transportul recoltei la drum.
Dac transportul merelor se Iace mecanizat (containere) cu aMutorul tractorului si a Iurcii
hidraulice lungimea parcelei (deal-vale) practic nu inIlueneaz pentru c containerele se scot la marginea
tarlalei de unde se ncarc cu motostivuitorul pe platIorme.
Dac ns plantaia este pe un teren terasat si recolta se transport n ldie de la parcel prin alei
la marginea drumului paralel cu direcia rndurilor (curbelor de nivel) lungimea parcelei inIlueneaz
Ioarte mult asupra consumurilor de munc.
Considernd c doi oameni pot transporta cu targa dou ldie a cte 25 kg Iiecare, atunci n cazul
plantaiei intensive cu o producie de 20 000 kg/ha, ar reveni un numr de 400 transporturi iar n cazul
plantaiei superintensive cu o producie de 30 000 kg/ha un numr de 600 transporturi (tabel 18).

Tabel 18. Distana parcurs dus-ntors pentru scoaterea la drum a recoltei de mere, n sistem intensiv yi
superintensiv, pe teren terasat cu spalier (n metri).

Lungimea parcelei deal-vale (m)
Sistem de producie
Limea
parcelei (m) 200 300 400 500
150 110 150 190 230
200 120 160 200 240
Sistem intensiv
(20 000 kg/ha)
250 130 170 200 250
150 165 225 285 345
200 180 240 300 360
Sistem superintensiv
(30 000 kg/ha)
250 195 255 315 375

Limea parcelei s-a artat c n medie este de 200 m, care este condiionat din punct de vedere
tehnic.
n ceea ce priveste lungimea parcelei, la Iiecare mrime a distanei cu 100 m, consumul de timp
se mreste cu 10,5 ore/ha, la sistemul de producie intensiv si cu 15,8 ore/ha la sistemul superintensiv.

76
S. Popa, V. Ionescu, N. Blegu, T. Ptrscoiu, 1983, oS. cit, p. 195.
89
De aceea, tehnologiile actuale recomand scoaterea recoltei la marginea tarlalei n containere cu
aMutorul tractorului echipat cu Iurc hidraulic. n acest caz lungimea parcelei nu ridic probleme n
schimb lungimea tarlalei are o inIluen hotrtoare ntruct recolta trebuie scoas la captul tarlalei
pentru a Ii ncrcat n platIorme.
Lungimea parcelei nu este un element restrictiv n cazul terenurilor neterasate si Ir spalier.
Dimensionarea tarlalelor. Tarlaua este unitatea de lucru n care lucrrile de ntreinere a
plantaiei se execut, ca si la vie, cu miMloace mecanizate, cu miMloace de traciune animal si manual,
avnd o lungime (pe direcia curbelor de nivel) care s asigure un randament maxim cu cheltuieli minime
pe unitatea de supraIa.
Tarlaua se ncadreaz, ca si la vie, n limitele a dou zone de ntoarcere (care sunt n unele cazuri
si zone de umbrire) de 6 m Iiecare, iar pe direcia curbelor de nivel, de drumuri de exploatare pentru
legturi. n Iuncie de orograIia terenului tarlaua poate avea dou sau mai multe parcele.
S-au analizat consumul pentru sistemul intensiv si superintensiv de cultur. Distana ntre rnduri
la intensiv s-a luat de 4 m, iar la superintensiv de 3,6 m. n toate cazurile s-a Iolosit tractorul U-445 DT cu
excepia lucrrii de mprstiere a ngrsmintelor naturale la care s-a Iolosit tractorul U-650 si masina
MIG-5. Nu s-au luat dect consumurile solicitate n cadrul tarlalei. Lucrrile eIectuate n aIara tarlalei
s-au considerat c nu inIlueneaz si nu sunt inIluenate de lungimea tarlalei.
S-au analizat lucrrile solului, stropitul, Iertilizarea si transportul recoltei n containere la
marginea tarlalei cu Iurca hidraulic montat pe tractor. ntruct transportul produciei n containere
comport o metodologie aparte speciIic produciei de mere, n continuare se prezint modalitile de
calcul ale consumurilor la aceast lucrare (tabel 19).

Tabel 19. Lungimea optim a tarlalei la plantaiile de mr yi pr n diferite sisteme de plantare.

Lungimea
parcelei
(m)
Timp munc
(ore/ha)
Consum
conbustibil
(l/ha)
Grad ocupare
cu zone
tehnologice
()
Treceri pe
acelayi rnd
(nr./ha)
Aprecierea privind
alegerea lungimilor
tarlalelor
150 26,6 158,0 9,0 33,3
250 25,2 153,1 8,0 34,2
Nerecomandabil
300 24,5 153,0 5,0 35,3
500 24,3 154,5 3,3 37,6
Optim
600 24,5 155,5 3,0 38,5
800 25,1 159,3 2,6 40,8
Acceptabil
900 25,8 163,1 2,3 42,8
S
i
s
t
e
m

i
n
t
e
n
s
i
v

1500 28,3 167,0 2,0 49,3
Nerecomandabil
150 31,6 185,8 8,0 34,2
250 30,4 182,9 6,0 35,3
Nerecomandabil
300 29,5 179,7 4,8 35,4
500 29,4 182,5 3,3 38,5
Optim
600 29,7 184,5 3,0 39,6
800 30,6 189,8 2,6 42,5
Acceptabil
900 31,6 194,8 2,6 44,8
S
i
s
t
e
m

s
u
p
e
r
i
n
t
e
n
s
i
v

1500 36,7 221,3 2,0 56,4
Nerecomandabil

n cadrul sistemului intensiv de cultur a mrului si a prului cele mai sczute consumuri se
realizeaz ntre lungimile de 300 - 500 m, avnd si un numr de treceri pe acelasi rnd destul de redus.
Grupa aceasta de lungime de tarlale s-a considerat optim. La o scurtare a tarlalei sub 300 m costurile
cresc cu cca. 40 lei/ha. De asemenea, creste consumul de munc si de combustibil, iar ponderea zonelor
tehnologice este cea mai mare. Indicatorii neIavorabili au determinat s se aprecieze c lungimea de tarla
cuprins ntre 150 - 250 m sunt nerecomandabile.
La o crestere a lungimii peste 500 m indicatorii de consum si de treceri pe acelasi rnd cu
agregatele sunt puin mai mari, n schimb ponderea zonei tehnologice se reduce (0,7 - 2 ), grupa de la
600 la 800 m s-a considerat ca Iiind acceptabil.
Peste 800 m indicatorii de consum cresc destul de mult Ia de grupa de lungimi de 600-800 m.
AstIel cheltuielile se mresc cu 33 - 171 lei/ha, consumul de munc cu 1,3 - 3,2 ore/ha, consumul de
combustibil cu 7,6 - 16,7 l/ha, iar numrul de treceri pe acelasi rnd creste cu 4,3 - 8,5. Singurul indicator
pozitiv Ia de grupa anterioar este ponderea zonelor tehnologice, dar reducerea respectiv, este sub 1 ,
90
(0,6 - 0,7 ). Indicatorii necorespunztori au determinat ca lungimea de tarla cuprins ntre 900-1500 m
s se aprecieze ca Iiind nerecomandabil.
La sistemul superintensiv de cultur a mrului si prului grupa de lungime cu indicatorii cei mai
Iavorabili este ntre 250 - 450 m, drept pentru care s-a considerat lungimea optim de tarla. Sub aceast
lungime, adic ntre 150 - 200 m, cheltuielile si ponderea zonei tehnologice cresc destul de mult.
Grupa lungimilor de tarlale peste cea optim s-a luat ntre 500 - 700 m. Cu toate c indicatorii de
consum sunt mai mari Ia de lungimile optime la cheltuieli cu 27 - 70 lei/ha, la consumul de munc cu
0,2 - 1,2 ore/ha, consum de combustibil 4,8 - 7,3 litri/ha si numrul de treceri creste cu 4 - 4,2 ponderea
zonelor tehnologice este redus 0,7 - 1,8 . Lungimea tarlalei ntre 500 - 700 m s-a considerat
acceptabil.
Peste aceast lungime indicatorii de consum si numrul de treceri cresc destul de mult. Fa de
grupa precedent de lungimi considerat ca acceptabil, la tarlalele cu lungimi peste 800 m, cheltuielile
cresc, consumul de munc creste cu 1,7 - 6,1 ore/ha, consumul de combustibil cu 5,2 - 13,9. Singurul
indicator pozitiv este ponderea zonei de ntoarcere, dar care se reduce Ioarte puin (0,4 - 0,6 ).
Indicatorii de consum ridicai au Icut ca aceast grup de lungimi de tarla s nu Iie recomandat.

3.6.2.1.1.2. Dimensionarea parcelelor yi tarlalelor n plantaiile de prun

Cultura prunului n sistem intensiv a Iost extins n ultimii ani pe supraIee tot mai mari,
densitatea Iiind mai mare, cu distane ntre rnduri de 5 m.
Plantaiile intensive de pomi nu au sistem de suinere pe spalier sau pe alte miMloace de susinere,
dup ce intr n producie. Ca urmare la aceste plantaii nu este obligatorie o anumit dimensionare a
parcelei pe direcia curbelor de nivel. De regul, la cultura prunului intensiv, parcela reprezint n acelasi
timp tarlaua.
Totusi si la cultura prunului n sistem de cultur intensiv, se pot observa mici diIerene ntre grupe
de lungimi a tarlalelor prezentate n tabel 20.

Tabel 20. Lungimea optim a tarlalei la plantaiile de prun, n sistem intensiv.

Lungimea
tarlalei
(m)
Timp munc
(ore/ha)
Consum
conbustibil
(l/ha)
Grad
ocupare cu
zone
tehnologice
()
Treceri pe
acelayi rnd
(nr./ha)
Aprecierea privind
alegerea lungimilor
tarlalelor
150 22,4 122,9 12,5 33,4
250 20,6 117,4 4,8 34,0
Nerecomandabil
300 19,8 114,9 4,0 33,5
500 19,3 114,0 2,4 35,8
Acceptabil
600 19,0 113,9 2,0 34,8
1 000 19,1 114,9 1,2 36,7
Optim
1 100 19,5 116,3 1,1 37,6
1 500 20,5 117,2 0,8 30,5
Acceptabil

Din tabel se pot desprinde dou tipuri de lungimi de tarla necorespunztoare si anume ntre
150 - 250 m si ntre 1 100 1 500 m, unde valorile sunt mai ridicate, att la cheltuieli ct si la
consumurile de munc si combustibil. AstIel, Ia de lungimile cuprinse ntre 600 - 1 000 m, care au cele
mai mici (valori) consumuri si care s-au considerat ca optime, la lungmiile de 150 - 250 m cheltuielile
cresc cu 57 - 166 lei/ha, consumul de munc creste cu 1,5 - 3,4 ore/ha, iar consumul de combustibil creste
cu 2,5 - 9 litri/ha. O reducere considerabil are loc n ponderea zonelor tehnologice care se reduce cu
3,6 - 10,5 la o crestere nesemniIicativ a numrului de treceri pe acelasi rnd.
Fa de aceeasi lungime de 600 1 000 m luat ca optim prin cresterea de 1 100 1 500 m,
cheltuielile cresc cu 24 - 32 lei/ha, consumul de munc creste cu 0,5 - 1,4 ore/ha, iar consumul de
combustibil cu 2,3 - 2,4 l/ha, n timp ce ponderea zonelor tehnologice scade sub 1 . Ca urmare a
cresterii consumului, lungimile tarlalelor ntre 150 - 250 m si 1 100 1 500 m s-au apreciat ca
nerecomandabile.
Lungimile ntre 300 - 500 m avnd consumuri apropiate de cele cu lungimi de 600 - 1 000 m,
s-au apreciat ca acceptabile.
91
Ca si la plantaiile de vii, dimensiunile tarlalelor depind si de condiiile naturale cum sunt: solul,
lungimea, expoziia si uniIormitatea versanilor, limite obligate etc.
Att la vii ct si la pomi, dimensiunile tarlalelor au Iost analizate corelat cu Iactorii care
determin optimizarea dimensionrii acestora. Cunoscndu-se metodologia de comensurare a
consumurilor si a celorlali Iactori, proiectanii, n condiiile concrete de amplasare a plantaiilor, pot
determina dimensiunile optime ale tarlalelor la o tehnologie dat.
)orma i Jraaul ae IraJmentare al versanilor. Tarlalele, n general, trebuie s mbrace versanii
n asa Iel, ca n interiorul lor s cuprind aceeasi grup de supraIee si aceeasi poziie. Datorit acestui
Iapt, Iorma si mrimea unei tarlale pomicole este determinat direct proporional cu gradul de
Iragmentare a versantului si de Irecvena eroziunii n adncime. Dac versanii sunt mai Iragmentai de o
serie de ravene si ogase atunci tarlalele pot avea supraIee mai reduse (2 - 5 ha), iar dac versanii sunt
uniIorm lipsii de orase si ravene, supraIeele acestora pot Ii mai mari (8 - 10 ha).
n ceea ce priveste Iorma tarlalelor se precizeaz c ea pstreaz Iorma de dreptunghi sau trapez,
n Iuncie de conIiguraia terenului, laturilor lungi ale tarlalei pot avea si trasee sinuoase.
/unJimea versantului are o inIluen mare asupra Iormei si dimensiunii tarlalelor. Dimensiunile
tarlalelor se mresc sau se reduc proporional cu lungimea versantului. Dac versantul este lung (pe
direcia amonte-aval), tarlalele pot avea dimensiunile recomandate (300 m) si invers iar dac versantul
este scurt, tarlalele vor avea dimensiuni reduse (70 - 100 m).
Lungimea unei tarlale se calculeaz n raport de cele mai avantaMoase condiii pentru mecanizare.
SuSraIaa i Iorma truSului inIlueneaz mrimea si Iorma pe care o vor cpta viitoarele tarlale.
Cu ct trupul este mai mare, cu att tarlalele vor tinde ctre dimensiuni optime (8 - 10 ha) si Iorme ct
mai regulate. Dac supraIaa trupului este mic, implicit si dimensiunile tarlalelor vor Ii reduse.
Graaul ae mecani]are. n plantaiile de pomi, datorit distanelor mari dintre rnduri, este
posibil introducerea mecanizrii chiar dac nu avem la dispoziie masini speciale. Dac din acest punct
de vedere nu se ridic problema, iar posibilitile de mecanizare sunt limitate numai datorit Iragmentrii
si pantei terenului este necesar s se gseasc soluiile cele mai adecvate de organizare a terenului si de
amenaMare, pentru a asigura posibiliti maxime de mecanizare. n ceea ce priveste spaiul de lucru
necesar pentru executarea lucrrilor pe cale mecanizat n condiii optime, se impune ca tarlalele s aib
Iorme dreptunghiulare, ptrate sau cel puin trapezoidale. Trebuie s se exclud pe ct posibil din
plantaiile pomicole Iormele triunghiulare.
De asemenea, pentru executarea lucrrilor pe cale mecanizat se impune ca laturile lungi ale
tarlalelor s Iie situate pe direcia curbelor de nivel si s Iie paralele ntre ele. n cazul n care n cadrul
tarlalelor, supraIaa este terasat sau exist alte lucrri de amenaMare antierozionale, este necesar, ca ntre
laturile lungi ale acestor lucrri s existe paralelism care s Iie respectat si cu rndurile de pomi (Iig. 20).

Fig. 20. Dimensiunile tarlalelor
pomicole n condiii diferite de pant.

Pentru ca executarea lucrrilor
pe cale mecanizat s nu nregistreze
pierderi de timp n gol, iar aceasta s se
realizeze cu un consum mic de
carburani si lubriIiani, este necesar ca
latura unei tarlale corespunztoare
direciei rndurilor de pomi, s Iie
cuprins ntre 300 - 800 m lungime.
/ucrrile ae combatere a
ero]iunii solului inIlueneaz Iorma si
dimensiunile tarlalelor, ndeosebi prin
amplasarea lucrrilor de evacuare a
apelor de pe versani si de irigare, n
cazul cnd acestea se irig. Trebuie
reinut c este necesar ca tarlalele s Iie
cu att mai reduse ca supraIa, cu ct lucrrile de combatere a eroziunii cuprinse n interiorul lor si altele
sunt mai ridicate cum ar Ii: terasele, canalele etc.
Aceast msur se impune si din necesitatea de a segmenta versantul n scopul opririi apelor pe
versani, ct si din considerente legate de usurina exploatrii plantaiilor. Existena teraselor sau a unei
92
reele de canale nu mai permite o circulaie usoar n toate direciile si n acest caz distanele ce se parcurg
pentru transportul diIeritelor materiale trebuie reduse la minimum.
3anta versantului este principalul determinant n stabilirea dimensiunii tarlalelor pomicole.
n Iuncie de acest Iactor si n strns interdependen cu ceilali, prezentai anterior, supraIaa
unei tarlale pomicole poate Ii:
de la 5 - 20 pant, ntre 8 - 190 ha;
pe terenurile Ioarte accidentate si cu pante peste 20 tarlalele pot avea supraIee cuprinse
ntre 2 - 5 ha.
Forma unei tarlale este mai puin inIluent n panta terenului. De acest Iactor depinde nlimea
laturii tarlalelor situate pe direcia amonte-aval, care la pante mai mari de 20 , este de 100 - 150 m.
$mSlasarea tarlalelor pomicole este determinat de o serie de Iactori dintre care cei mai
principali sunt: tipul de sol, expoziia versanilor, panta terenului, poziia localitii si a pricipalelor ci de
comunicaie, lucrri de coordonare a eroziunii si de irigaii, limite obligate.
TiSul ae sol. Terenurile n pant mbrac multiple tipuri de sol, strns legate de conIiguraia
terenului, Iactorii naturali etc. Deoarece se recomand ca n interiorul tarlalelor s se cultive o singur
specie sau specii care pretind aceeasi agrotehnic si aceleasi distane de plantare, este necesar ca pentru a
asigura uniIormitatea de condiii pe tot cuprinsul unei tarlale, aceasta s Iie situat pe un singur tip de sol.
De cele mai multe ori ns, pe terenurile n pant acest lucru este greu de realizat. De aceea, se admite ca
tarlalele s cuprind uneori si tipuri diIerite de sol, care sunt totusi asemntoare, n ceea ce priveste
preteniile lor Ia de lucrrile agrotehnice, lucrri de amenaMare, de chimizare etc.
([So]iia versanilor. Din aceleasi considerente de a crea plantaii uniIorm dezvoltate, este
necesar ca tarlalelor prin amplasarea, s li se asigure aceeasi expoziie. Aceasta contribuie la obinerea
unor plantaii uniIorme n ceea ce priveste aplicarea lucrrilor agrotehnice, stadiul de coacere si de
recoltare etc. Nerespectarea acestor condiii duce la ngreunarea procesului de producie. Este de la sine
neles c, dac pe cuprinsul unei tarlale exist spre exemplu o expoziie estic si alta nordic, atunci
pomii cultivai pe partea expus la soare vor putea Ii recoltai mult mai devreme dect cei de pe poriunea
expus spre nord, Iructele vor avea o pigmentare mai intens, coacerea mai uniIorm etc.
3anta terenului. Pentru evitarea declansrii procesului de eroziune a solului, tarlalele se
amplaseaz cu laturile corespunztoare direciei rndurilor, paralel cu curbele de nivel. n scopul realizrii
unor tarlale uniIorme n ceea ce priveste natura lucrrilor de combaterea eroziunii, Iapt care Iaciliteaz si
sistemul de pichetaM, introducerea mecanizrii lucrrilor, organizarea procesului de producie etc. este
necesar ca s se delimiteze zone sau sectoare de teren cu aceeasi categorie de pant. n acest scop, se
ntocmeste cartograma pantelor cu aMutorul creia se precizeaz amplasarea tarlalelor si dimensiunile lor.
n cazul n care, aceeasi grup de pant ocup o supraIa mare, se mparte ntr-un numr corespunztor
de tarlale cu dimensiunile recomandate.
3o]iia localitii i SrinciSalele ci ae comunicaie constituie un criteriu de amplasare a
tarlalelor pomicole. n general, pe terenurile cu pante mai mici si cu un relieI uniIorm, se pot asigura
legturi usoare si economice ntre localitate si alte reele de comunicaie mai importante: sosele, ci Ierate
etc. n condiiile terenurilor cu pante mari si cu un relieI Iragmentat, este mai greu de realizat o legtur
scurt cu aceste obiective. Este recomandabil, ca la nIiinarea plantaiilor prin amplasarea tarlalelor, s se
urmreasc n permanen realizarea celor mai scurte trasee de la tarla la cile principale de acces.
/ucrrile ae combaterea ero]iunii i ae iriJaie. n general pe terenurile alese pentru nIiinarea
livezilor, se ntlnesc diIerite Iormaiuni ale eroziunii de adncime, sau unele zone depresionare. n
Iuncie de Iorma si poziia ravenelor, a debuseelor, a canalelor de irigaie etc. tarlalele vor avea un
amplasament si o Iorm corespunztoare, trebuie s Iie delimitate de aceste lucrri. Dac debuseele au
seciuni albiate si permit trecerea tractoarelor peste ele, nu este necesar ca tarlalele s se limiteze pn la
aceste debusee, dect dac prin dimensionarea si organizarea terenului ele se gsesc la distane care
corespund ca limit unitilor teritoriale respective. Aceeasi condiie se pune si n cazul cnd limita
tarlalei se spriMin pe anumite canale cu scop de alimentare sau de evacuare a apelor. De asemenea, la
amplasarea tarlalelor, se ine seama si de condiiile tehnice ce se impun la proiectarea lucrrilor de
combatere a eroziunii si de irigaii, astIel ca s se mbine n mod armonios si cu aceste scopuri. Un Iactor
important ce trebuie respectat la amplasarea tarlalelor si a lucrrilor de combatare a eroziunii si de irigaii,
este obinerea unui paralelism ntre aceste lucrri, asigurnd prin aceasta condiii optime executrii de
ntreinere.
/imitele obliJate condiioneaz amplasarea tarlalelor prin Iaptul c ele constituie obstacole n
calea Iuncionrii normale a miMloacelor mecanice de lucru. Deoarece n cadrul unei tarlale, lucrrile de
ntreinere n marea lor maMoritate se execut mecanizat este necesar ca laturile acesteia s se spriMine pe
93
limitele obligate din teren pe care le Iormeaz ravenele, lizierele de pdure, drumurile principale. n acest
Iel, se asigur lucrul nentrerupt si o bun circulaie a miMloacelor mecanice n interiorul tarlalei. n Iuncie
de Iorma de relieI, modul de amplasare a tarlalelor este diIerit. AstIel, pe boturile de deal, n cazul cnd
lungimea versantului nu depseste 200 m, se amplaseaz o singur tarla, cnd versantul are lungime mare,
se pot delimita mai multe tarlale, n raport cu lungimea lui. Curbura botului de deal trebuie inclus
ntotdeauna ntr-o singur tarla. Soluionarea tarlalizrii n acest mod este avantaMoas, deoarece oIer
posibilitatea crerii unor tarlale de Iorme regulate, ce permit executarea pichetaMului pe curbele de nivel si
deci condiii bune de introducere a mecanizrii. Pe versanii uniIormi ca relieI (Ir schimbri de
expoziii) dar cu condiii diIerite de pant, tarlalele se pot amplasa normal (cu latura lung paralel cu
curbele de nivel), respectnd dimensiunile laturilor impuse de pant si urmrind schimbarea de pant. n
cazul cnd versanii au un relieI neuniIorm, brzdat de ogase, ravene, vi si alte limite obligate, acestea
vor condiiona Iorma si limitele tarlalelor. Cnd vile sunt adncite si nu permit traversarea lor cu atelaMe,
acestea vor constitui obligatoriu limitele tarlalelor, indiIerent de dimensiunile laturilor ce vor rezulta.
Oricare ar Ii situaia, amplasarea tarlalelor se Iace de asa manier, nct s asigure posibiliti maxime de
mecanizare, condiii optime pentru dezvoltarea pomilor, pentru stvilirea procesului de eroziune si
introducerea irigaiei.

3.6.2.1.2. Stabilirea yi amplasarea reelei de circulaie

Reeaua de circulaie, ntlnit n cadrul plantaiilor de pomi o constituie drumurile. n Iuncie de
importana lor, acestea se mpart n dou categorii: drumuri pricipale si drumuri secundare. Rolul lor este
acelasi ca si n cazul plantaiilor de vii. Drumurile principale Iiind cele mai solicitate, pot avea limi
cuprinse ntre 5 - 6 m, iar drumurile secundare de 3 - 4 m.
Pe terenurile cu pant pn la 10 ele pot Ii amplasate Iie paralel, Iie perpendicular pe curbele
de nivel (n Iuncie de natura solului si de necesitatea corectei organizri si amenaMri a teritoriului
plantaiei).
Pe terenurile ce depsesc pante de 10 , drumurile se amplaseaz obligatoriu pe curbele de nivel
si se teraseaz.
n Iuncie de panta versantului, drumurile se amplaseaz la distane variabile unele de altele, dup
cum urmeaz:
pe pantele de 5 - 20 distanele ntre drumuri pot Ii cuprinse ntre 100-300 m;
pe pante de peste 20 ntre 70 - 100 m.
n cazul cnd se impune s se Iac legtura ntre partea din amonte a terenului si cel din aval,
drumurile se teraseaz n serpentin, astIel ca Iiecare tronson al acestuia s nu depseasc nclinarea de
10 .
Pentru a se asigura un acces corespunztor, precum si posibilitile de Iolosire a drumurilor n tot
timpul anului, se execut o serie de lucrri de consolidare, lucrri de art etc. identice ca si pentru
drumurile din plantaiile viticole.
Si n cazul plantaiilor de pomi, pentru nlesnirea circulaiei intervin uneori potecile. Acestea se
amplaseaz n zonele unde nu sunt necesare si nu se pot nIiina drumuri (zonele Ioarte accidentate) si de
obicei ele au rolul de a delimita tarlalele. Limea potecilor trebuie s Iie egal cu intervalul dintre
rndurile de pomi. Ele se menin nierbate tot timpul si nu se supun circulaiei cu vehiculele, atunci cnd
sunt amplasate pe terenuri cu pant mai mare de 10 .
n cazul plantaiilor de pomi nu se mai proiecteaz zona de ntoarcere a agregatelor, ns la
pichetarea terenului se las la limita dintre tarlale un spaiu n plus, egal cu Mumtate din distana de
plantare. Atunci cnd terenurile sunt n pant iar drumurile sunt terasate si nu pot Ii Iolosite pentru
ntoarcerea agregatelor, sau cnd tarlaua este delimitat de ravene, ogase etc., se las la capete sectoare de
ntoarcere adecvate. n cazul distanelor de plantare mai mici de 10 m, este necesar a se lsa zone de
ntoarcere cu limea de 6 m, socotindu-se n aceasta si unitatea distanei de plantare, care se las normal
pentru un pom pe rnd. Uneori, cnd terenul permite, zonele de ntoarcere se pot Iolosi si ca drumuri.

3.6.2.2. Organizarea terenurilor cu pante pn la 5 destinate plantaiilor de pomi

Ca si n cazul terenurilor cu pante peste 5 , succesiunea lucrrilor pentru organizarea terenurilor
cu pante pn la 5 , destinate plantaiilor pomicole este: stabilirea mrimii si Iormei tarlalelor, trasarea
reelei de circulaie, a zonelor de ntoarcere si umbrire, stabilirea si aplicarea lucrrilor de amenaMare.

94
3.6.2.2.1. Stabilirea formei yi mrimiii tarlalelor pomicole

Stabilirea Iormei si mrimiii tarlalelor pomicole se Iace innd seama de urmtorii Iactori
determinani:
Iorma si mrimea trupului, dictate de limitele obligate;
mecanizarea lucrrilor de ntreinere;
combaterea eroziunii provocate de vnt;
metodele si lucrrile de irigaie preconizate;
sistemul de cultur si de susinere.
)orma i mrimea truSului aictate ae limitele obliJate. Spre deosebire de terenurile Iragmentate,
Iorma si mrimea trupului, precum si limitele obligate au o inIluen Ioarte mare asupra Iormei si mrimii
tarlalelor.
AstIel, dac perimetrul trupului ales are o Iorm dreptunghiular, atunci si tarlalele pot avea
aceeasi Iorm. n aceeasi Iorm si n acelasi sens, inIlueneaz asupra Iormei tarlalelor si trupurile de
Iorm rombic, trapezoidal etc., care pot imprima tuturor tarlalelor Iorme de dreptunghiuri, paralelogram
sau trapez, avantaMoase lucrrilor.
Limitele obligate, n condiiile terenurilor cu pante mici si exercit mai mult inIluena asupra
Iormei tarlalelor, dect n cazul tarlalelor n pant, deoarece este indicat ca tarlalele s se spriMine cu
laturile pe aceste limite, lund mrimea si Iorma terenului cuprins ntre astIel de limite.
0ecani]area lucrrilor ae intreinere. Dac n cazul terenurilor n pant, introducerea
mecanizrii ntmpin n anumite situaii greuti legate de pante si relieIul Irmntat al terenului, pentru
terenurile cu pante pn la 5 , condiiile optime de mecanizare devin obligatorii si posibile de realizat
Ir investiii suplimentare.
Din acest punct de vedere, n Iuncie de asigurarea unor condiii optime de exploatare a parcului
de masini, nct s nu se obin pierderi de timp n gol si de consum ridicat de carburani, lubriIiani,
lungimea tarlalelor poate Ii cuprins ntre 500 1 000 m, rezultnd astIel tarlale de circa 25 - 50 ha, n
cazul cnd limea lor este de 500 m.
Combaterea ero]iunii Srovocate ae vant. n zonele cu terenuri nisipoase, unde si plantaiile
pomicole sunt o larg perspectiv, este necesar ca dimensionarea tarlalelor s Iie strns legat de
distanele optime ce trebuie realizate ntre perdelele de protecie.
Legat de acest considerent, este indicat ca laturile lungi ale tarlalelor ce corespund perdelelor
principale ca limit (avnd latura comun), s se amplaseze la o distan de 200 - 300 m, una de alta,
distan necesar ntre perdelele principale, n scopul proteMrii terenurilor nisipoase.
Metodele si lucrrile de irigaie preconizate inIlueneaz asupra mrimii si amplasrii tarlalelor si
parcelelor, prin poziia si distanele adoptate pentru sistemul de irigaie, descrise la capitolul respectiv.
Sistemul ae cultur i ae susinere. n condiiile terenurilor cu pante la 5 , n ultimul timp, se
preconizeaz realizarea unor plantaii care asigur producii sporite de Iructe, prin luarea unor msuri
speciale cum sunt: introducerea soiurilor valoroase, portul vegetativ, densitatea mare, irigarea plantaiilor,
doze sporite de ngrsminte si Iorme de conducere diIereniate etc.
Folosind sistemul intensiv de cultur care asigur producie sporit de Iructe, este necesar ca n
organizarea terenului, pe lng tarlale s se prevad si parcele.
Fragmentarea tarlalelor n parcele n aceast situaie apare necesar, pe de o parte determinat de
Iaptul c se realizeaz producii maxime si este necesar un volum mare de transporturi, ct si prin aceea
c plantaiile au densitate mare, sunt susinute pe spalier si nu las n toate cazurile suIicient spaiu de
circulaie ntre rnduri. n astIel de cazuri dimensionarea tarlalei nu este o problem greu de rezolvat, ci
aceea a parcelei pomicole.
Deoarece srmele spalierului n aceste situaii sunt aMutate mult n susinerea rodului si de
ramurile pomului, lungimea admisibil a parcelelor pomicole poate Ii de 150 - 200 m.
Parcelele pomicole n sistem intensiv pot avea o supraIa de 8 - 10 ha, iar tarlalele 40 - 50 ha,
att ct se poate atribui unei echipe ca supraIa de lucru.
La plantaiile cultivate n sistemul clasic se respect principiile enunate anterior.

3.6.2.2.2. Amplasarea tarlalelor yi parcelelor pomicole

Fa de expoziie, Iactorul primordial att n cazul plantaiilor cultivate n sistemul clasic ct si cel
intensiv, tarlalele se amplaseaz astIel, ca lungimea rndurilor s Iie orientat pe direcia nord-sud, n
scopul unei bune nsoriri a pomilor.
95
Fa de lucrrile de irigaie proiectate, amplasarea parcelelor si tarlalelor se Iace n Iuncie de
metoda de irigaie preconizat de distana dintre canale, Mgheaburi etc. de capacitatea lor n lucru, de
poziia obligat a acestora n teras.

3.6.2.2.3. Stabilirea yi amplasarea reelei de circulaie

Si n cazul acestor plantaii reeaua de circulaie este Iormat din drumuri principale si secundare.
n cazul plantaiilor intensive intervin n plus aleile, care delimiteaz parcelele ntre ele.
Drumurile principale din plantaiile pomicole si n special din plantaiile intensive, este indicat s
aib limea carosabil ntre 6 - 8 m. Aceste dimensiuni sunt necesare, deoarece pe drumurile principale
circulaia este Ioarte intens mai cu seam n perioada recoltrii.
Drumurile secundare pot avea plaIorma carosabil de 4 - 6 m lime, iar aleile de 3 m.
Pentru ca drumurile s poat Ii Iolosite tot timpul anului este necesar a se lua aceleasi msuri
preconizate la capitolul: organizarea si amenaMarea plantaiilor viticole.

3.6.2.2.4. Amplasarea zonelor de ntoarcere yi de umbrire

n special, n cazul plantaiilor de tip intensiv este necesar s se lase zone de ntoarcere de 6 - 8 m,
n zonele limitroIe cu diverse obstacole naturale, sau acolo unde din calcule si din parcelarea terenului au
reiesit ca necesare.
n cazul plantaiilor intensive zonele de ntoarcere delimiteaz capetele tarlalelor.
n zonele limitroIe pdurilor sau perdelelor de protecie este necesar s se lase zone de umbrire cu
limi variabile ntre 4 - 6 m, n Iuncie de expoziie. Uneori, astIel de zone sunt necesare si lng
drumurile principale cu circulaia intens, neamenaMate, ca zone de inIluen pentru proteMarea rndurilor
marginale de pomi (Iig. 21).

Fig. 21. Organizarea terenului plantaiei de pomi n sistem intensiv (Ierma Valea Anilor, com. Rogova, Mud.
Mehedini).

AmenaMarea terenului destinat plantaiilor pomicole deIineste lucrrile de combatere a eroziunii
solului (agrotehnice ogorul negru, desIundarea, Iitotehnici culturi anuale, culturi intercalate, benzi
nierbate, hidrotehnice canale de coast, terasarea versanilor), lucrrile de nIiinare a plantaiilor,
respectiv lucrri premergtoare plantrii (pichetarea, execuia lucrrilor de combatere a eroziunii solului,
terasarea, parcelarea si terasarea ramurilor pe curbele de nivel, irigaii, drumuri) lucrri agrotehnice
96
(alegerea speciilor si soiurilor si repartizarea lor n teren - sistemul de pichetaM) si lucrrile de plantare
propriu-zis (executarea gropilor si a sistemului de susinere) urmate de lucrrile de ntreinere.

3.6.3. Organizarea yi amenaMarea terenului destinat plantaiilor de hamei

Pentru plantaiile de hamei organizarea terenului are n vedere particularitile constructive ale
sistemului de susinere, care condiioneaz lungimile si limi de 200 - 300 m. Lungimea tarlalelor este de
600 - 900 m, asigurnd accesibilitate direct la parcel a masinilor si utilaMelor.
Organizarea terenului n plantaiile de hamei, respectiv dimensionarea tarlalelor, parcelelor si a
reelei de circulaie pentru asigurarea unor condiii optime de lucru cu un consum minim de cheltuieli de
munc si de combustibil, este condiionat n primul rnd de conIiguraia terenului si de modul de
amenaMare al acestora.
n condiiile terenurilor plane si a plantaiilor de hamei amenaMate pentru irigat, mrimea si Iorma
parcelelor este determinat de microrelieIul terenului care este Iolosit la maximum pentru realizarea
pantei de scurgere a apei pe rndurile de hamei si pentru a nu deplasa un volum prea mare de terasamente
odat cu lucrrile de nivelare.
n condiiile terenurilor n pant (n cazul plantaiilor de hamei, se admite o pant maxim de
12 ), dimensionarea parcelelor Iiind determinat de lucrrile de amenaMare antierozional, ct si de
distana minim de ntinderea si montarea cablurilor de susinere a plantaiei de hamei.
Parcela este cea mai mic unitate teritorial si este delimitat att de direcia longitudinal a
rndurilor de hamei, ct si perpendicular pe acestea, de zonele de ancorare a sistemului de susinere.
Amplasarea raional a reelei de drumuri si zone de ntoarcere n plantaiile de hamei, asigur
mecanizarea integral a lucrrilor de ntreinere si totodat eIectuarea acestora n timp optim (Iig. 22).
Fig. 22. Organizarea terenului plantaiei de hamei n sistem intensiv.

Spre deosebire de terenurile plane, sau aproape plane cu panta pn la 5 , unde parcelarea este
condiionat numai de lungimea minim si maxim, de montare si ntinderea cablurilor de susinere, n
cazul plantaiilor de hamei amplasate pe versanii cu pante mai mari de 5 apare necesitatea studierii
amnunite a relieIului pentru c la parcelarea dimensionarea elementelor de organizarea teritoriului si
stabilirea reelei de drumuri, trebuie s se in seama si de msurile necesare combaterii eroziunii solului.
n acest caz dimensionarea parcelelor poate varia ntre 150 - 200 m.
97
Drumurile proiectate pe versani trebuie s aib o lime de minimum 5 m n partea din amonte,
avnd obligatoriu si canal sau rigol pentru colectarea si evacuarea apelor scurse pe versani. Pe terenurile
plane limea drumurilor de exploatare va Ii de 3,5 m iar limea de 6 - 8 m.
Pentru studiul lungimii tarlalelor s-au luat n considerare urmtoarele lucrri: arat, discuit printre
rnduri si stropit.
ntruct Iertilizarea cu gunoi de graMd si transportul corzilor verzi cu hamei din parcel si tarla la
instalaiile de recoltat, uscat si condiionat conuri de hamei se pot Iace din orice punct de lucru din cadrul
parcelei, aceste lucrri nu mai inIlueneaz asupra lungimii optime a tarlalei, motiv pentru care nu au Iost
luate n calcul.
Analiznd inIluena lungimii tarlalei asupra consumului de munc, combustibil si cheltuieli
directe la ha, se constat urmtoarele:
consumurile de munc, de combustibil si cheltuieli sunt ridicate la o lungime a tarlalei de
150 - 400 m;
ntre 450 - 600 m, toi indicatorii sunt acceptabili;
peste 600 m, inIluena lungimii este minim avnd indicatorii cei mai Iavorabili pn la
800-900 m;
la lungimi de peste 900 m valoarea indicatorilor este practic aceeasi pn la 1 500 m, aceste
lungimi considerndu-se acceptabile.
Dintre lucrrile de exploatare a plantaiilor de hamei, care sunt inIluenate att de lungimea
optim a parcelelor si tarlalelor, ct si stadiul de dezvoltare al plantelor sunt si cele de tratamente
Iitosanitare. AstIel numrul de treceri pentru cele 9 - 10 stropiri anuale ce au Iost luate n calcul, se
prezint astIel: pentru stropirile 1 - 2 se intr din 3 n 3 rnduri; pentru stropirile 3 se intr tot la al doilea
rnd, iar pentru ultimele dou stropiri 9 - 10, cnd hameiul a aMuns deMa la maturizat se intr pe Iiecare
rnd, ca si la livezile de pomi si plantaiile viticole.

3.7. Organizarea terenului paMiytilor

n ceea ce priveste amplasarea psunilor si Ineelor naturale se aleg terenurile care nu mai pot Ii
arate din cauza solului, relieIului sau excesului de umiditate, sau care dau n mod natural producii mari
de mas verde sau de In.
Cele mai bune terenuri pentru psuni sau Inee naturale sunt luncile inundabile ale rurilor, lunca
Moas inundabil, apoi terenurile cu ap Ireatic aproape de supraIaa solului, care nu se pot ara, dar n
care nu blteste apa, deoarece au un drenaM extern bun.
Sunt, de asemenea, indicate pentru psuni solurile srturoase, care nu au Iost nc ameliorate si
terenurile pe pante nemecanizate
77

78
.
Pentru Inee se aleg terenurile curate de vegetaie lemnoas pentru a Ii cosite mecanizat, cele
situate la distane mari Ia de Ierm, unde nu se poate organiza psunatul din lipsa de izvoare, Intni sau
adposturi pentru animale.
Se aleg ca terenuri bune pentru psuni si Inee si cele care nu pot Ii arate, solurile negre de
Inea cu exces de umiditate, turbriile Moase, solurile aluviale si coluviale inundate anual, precum si
terenurile montane cu soluri superIiciale.
Psunile si Ineele trebuie extinse pe terenurile acoperite cu vegetaie lemnoas Ir valoare
(tuIrisuri cu merisor slbatic, nardete s.a.).
La alegerea terenurilor pentru psuni si Inee naturale se ine seama si de msurile de ameliorare
sau de transIormare n aceste categorii de Iolosin.
Cum Iiecare dintre aceste categorii de Iolosin nsum unele avantaMe sau dezavantaMe, se
practic cu succes alternana valoriIicrii lor.
Folosirea alternativ a paMistilor n regim de Inea si psune conduce la meninerea unui
echilibru Iloristic si a unui potenial de producie ridicat de peste 850 kg/ha substan uscat.
n condiiile organizrii psunatului aceast alternan se poate realiza pe spaiul parcelelor de
rezerv care se proiecteaz n cadrul Iiecrei uniti de exploatare.
n vederea intensiIicrii produciei paMistilor, n ultimii ani, pe plan naional, se pune tot mai
accentuat problema Iolosirii unor terenuri din cadrul paMistilor temporare (artiIiciale, cultivate, semnate).

77
Gh. Timariu, I. Bold, E.R. Popescu, S. Popa, M. Rdulescu, 1965, oS. cit.
78
E.R. Popescu, 1985, Dimensionarea unitilor ae e[Sloatare, Sarcelare i reele ae circulaie arumuri i hauri Sentru Sunile naturale i
cultivate, I.G.F.C.O.T., Bucuresti.
98
n problema oportunitii paMistilor interioare opiunile sunt mprite. n Europa cercettorii
germani, austriecii si elveienii acord ntietate mbuntirii paMistilor prin msuri de supraIa,
promovnd deci teza ameliorrii paMistilor permanente, n timp ce cercettorii englezi, Irancezi si n parte
suedezii sunt adepii Iolosirii metodei radicale, susinnd necesitatea extinderii paMistilor provizorii.
n ara noastr M. Pop
79
precizeaz condiiile n care se pot nIiina paMistile provizorii,
menionnd c prin metode radicale (deseleniri, semnat) se pot mbunti terenuri curite de vegetaia
lemnoas, ce se nierbeaz greu pe cale natural (paMistile permanente din zona Iorestier cu
mestecnisuri, Iag, molid etc.) avnd un grad de acoperite cu musuroaie de peste 50 . Se menioneaz c
nu se pot mbunti prin msuri radicale paMistile situate pe terenuri n pant, unde sunt Irecvente
Ienomenele de eroziune, solurile subiri, pietroase, terenurile cu ap Ireatic prea aproape de supraIa.
Gama mare de dispersie a trupurilor si respectiv supraIeele reduse a acestora n zonele de ses vor
determina dimensiuni restrnse a unor uniti de exploatare, sub limita maxim necesar pentru un eIectiv
optim de animale, Icnd necesare uneori considerarea a dou sau chiar trei trupuri pentru constituirea
unei uniti de exploatare.
Pe teritoriile mai nalte se vor putea constitui module de eIective optimale de animale, respectiv
mai multe uniti de exploatare pe un singur trup.
Zonalitatea produciei de paMisti pe teritoriul rii, consemnat de o variaie mare a capacitii
productive a acestora n condiii optime de ntreinere si Iertilizare de la 22 - 24 tone mas verde la ha, pe
teritoriile de lunci, terase platouri Moase la 15 - 16 tone pe psunile de pe terenurile ridicate, dealuri si
coline nalte, la 18 - 20 tone n zona pdurilor de Iag si molid si 8-10 tone n psunile din golurile de
munte, determin ca la acelasi eIectiv de animale s se delimiteze dimensiuni diIerite ale unitilor de
exploatare si a parcelelor (tabel 21).

Tabel 21. Nivelurile de producie a pyunilor n perioada de vegetaie, pe diferite forme de relief.

producie din producia total
Uniti teritoriale naturale
aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie
Lunci, terase, platouri Moase - 35 22 17 17 9 -
Dealuri, coline nalte - 50 33 12 3 2 -
Munte - - 60 25 13 2 -

3.7.1. Dimensionarea unitilor teritoriale de exploatare a paMiytilor

Dimensiunile optime ale unitilor teritoriale de exploatarea a paMistilor trebuie s satisIac, n
primul rnd parcursul cel mai Mudicios al paMistei de ctre animale. Evident c aceast obiune se va
corobora, de cte ori va Ii posibil, cu criteriul optimului pentru mecanizare, n mod deosebit n cazul
paMistilor temporare.

3.7.1.1. Criterii yi tehnici de amplasare yi dimensionare a unitilor teritoriale de exploatare

Unitatea de exploatare reprezint supraIaa de psune care asigur necesarul de iarb pentru un
eIectiv optim de animale pe ntreg sezonul de psunat, inclusiv rezerva necesar.
EIectivele optime prezint mrimi ale grupei care s satisIac n cele mai bune condiii activitile
de conducere si ntreinere a animalelor si presupun urmtoarele dimensiuni (tabel 22):

Tabel 22. Dimensiunea optim a efectivelor de animale constituite n vederea pyunatului.

Tip animale Efective
vaci de lapte si Munici, viei nrcai 100 - 200
tineret taurin 150 - 200
oi adulte 300 - 600
tineret ovin 500 - 800

Rezerva necesar (10 - 15 ) se reIer la adaosul de mas verde preconizat pentru suplimentarea
deIicitului de iarb, care se nregistreaz n mod obisnuit n a doua Mumtate a verii.

79
M. Pop, 1969, ntreinerea i Iolosirea Sunilor i Ianeelor, Editura Agro-Silvic, Bucuresti.
99
La determinarea dimensiunii de exploatare (S) n hectare, se au n vedere urmtoarele elemente
de calcul: numrul de animale (N), consumul zilnic (Q), perioada de psunat (n), rezerve de IuraMe (R),
producia medie a paMistei (P), utilizndu-se Iormula:

|16|

n ceea ce priveste amplasarea, n relaia cu alte uniti teritoriale, unitatea de exploatare se
Iormeaz:
dintr-o parte a unui trup de psune, cnd supraIaa acestuia depseste cu mult supraIaa
necesar pentru o singur unitate de exploatare;
dintr-un singur trup de psune aIlat ntr-o poziie izolat, chiar dac nu are supraIaa necesar
pentru eIectivul de animale dat, sau depseste cu puin aceast supraIa, n care caz grupa de
animale se diminueaz sau se mreste corespunztor;
din dou sau mai multe trupuri de psune de dimensiuni reduse, care ntrunite ar nsuma
supraIaa necesar grupei de animale, cu condiia s Iie situate la distane si locuri apropiate
care s permit exploatarea lor n cadrul unei singure uniti, de regul la distane acceptabile
de 1 - 2 km n cazul animalelor pentru lapte si pn la 5 - 6 km, n cazul sterpelor.
Un element de calcul important n determinarea supraIeei unitii de exploatare l reprezint
proporia n care se preconizeaz s participe unitatea teritorial respectiv de paMiste la asigurarea
cuantumului necesar de mas verde n sezonul de psunat, corelaia cu celelalte resurse IuraMere de volum
din cadrul terenului arabil.
Parcela se constituie din supraIa care asigur prin rotaie necesarul de mas verde pentru un
eIectiv optim de animale, pe un timp limitat, care n decursul unui ciclu de psunat, s permit regenerare
covorului ierbaceu. Limitele timpului de psunat ntr-o parcel (3 - 5 zile) variaz n Iuncie de producia
de mas verde consumat n ciclul respectiv, innd seama de sezonalitate nivelului de producie n
perioada de psunat. SupraIaa parcelei de psunat (S) n hectare se determin:

S n
3
Q
|17|

n raport cu cantitatea zilnic de IuraMe (n kg) necesar pentru grupa de animale repartizat (Q), producia
(n kg) de mas verde prevzut la hectar (P) si numrul de zile de psunat pe o parcel (n).

3.7.1.2. Organizarea n spaiu a unitilor teritoriale de exploatare a paMiytilor

n literatura de specialitate se regsesc urmtoarele criterii de dimensionare a unitilor de
exploatare si a parcelelor:
a /imitele imSuse ae elemente ale caarului natural.
ruri, praie, pante, ravene, pduri etc. sau de unele componente ale inIrastructurii de
transport (drumuri, ci Ierate), Ir a se ine seama de aspectul calitativ al paMistilor;
starea calitativ a psunei, delimitndu-se uniti teritoriale corespunztoare unui tip
predominant de paMiste, cu caracteristici unitare din punct de vedere geobotanic si al nivelului
de producie;
starea calitativ a terenului, pe care sunt amplasate paMistile (teren productiv, degradat,
stncrii, mlastini);
diIeritele elemente staionare (expoziie, pant, sol);
nevoile de exploatare, neIiind individualizate ca atare pe teren prin limite ale cadrului natural
si economic, ci se creeaz prin amenaMare, urmrindu-se asigurarea cilor de acces,
posibilitile de adpost, a proteciei terenului, a Iormei optime si n raport cu delimitrile,
Ia de ali beneIiciari.
b /imitele caarului natural i economic, respectiv necesitatea respectrii unor restricii impuse
de condiiile naturale (cumpene de relieI, schimbri de pant, ruri, praie, mlastini, lacuri, ravene) sau
economice (categorii de Iolosin a terenului pduri, livezi, arabil localiti, reeaua de ci de
comunicaie etc). De cele mai multe ori se respect acest criteriu.
100
c Sursa ae aS. Asigurarea cu ap a animalelor n perioada de psunat constituie condiie
imperioas n activitatea de amplasare si dimensionare a unitilor teritoriale de exploatare a psunilor.
Mai mult chiar, n Iuncie de existena sau inexistena de ap, se hotrste si destinaia de Iolosin a
paMistei ca psune sau ca Inea. De altIel, chiar atunci cnd exist aceste surse dac, din motive de
economie, nu se prevd Ionduri pentru aduciunile posibile, n viziunea unei parcelri optime sub aspectul
altor criterii, se adopt soluia reclamat de situarea surselor naturale de ap, parcelele Iiind amplasate si
dimensionate n Iuncie de asezarea pe teritoriul respectiv a izvoarelor, Ineelor, praielor, rurilor.
a 3retabilitatea mecani]rii lucrrilor. Crearea condiiilor pentru mecanizarea lucrrilor nu
constituie un criteriu prioritar n activitatea de dimensionare a parcelelor, dar se consider s se ia n
consideraie pe terenurile relativ plane, mai puin Iragmentate si cu deschidere mare, ndeosebi n cazul
paMistilor temporare. Relevm considerarea prioritar a acestui criteriu la amplasarea, delimitarea si
dimensionarea unitilor teritoriale de exploatare a parcelelor.
e (conomicitatea aciunii ae Sarcelare. Este considerat un criteriu important, dat Iiind
investiiile mari pe care le solicit delimitarea prin garduri stabile a parcelelor si unitilor de exploatare
(Iig. 23).

Fig. 23. AmenaMarea terenului unei paMiyti naturale (SC 1elna, trup Corobana, Mud. Bistria-Nsud).
101
3.7.1.3. Organizarea n timp a unitilor teritoriale de exploatare a paMiytilor

Dimensiunile uniilor teritoriale de exploatare a paMistilor sunt inIluenate si de modul de
organizare n timp a paMistilor. AstIel, producia psunei si respectiv mrimea eIectivelor de animale la
psunat, pe o unitate teritorial de exploatare depinde si de durata, numrul de cicluri si de perioada de
psunat.
Elementele care condiioneaz durata si numrul de cicluri de psunat sunt: staiunea, clima si
tipul paMistei.
Staiunea inIluenat prin durata psunatului condiiile de sol (solurile bogate grbesc regenerarea
paMistei atunci cnd beneIiciaz de prezena Iactorului ap) si de altitudine.

3.7.1.3.1. Determinarea formei, dimensiunilor, lungimii yi limii unitilor teritoriale de
exploatare a paMiytilor

Prima problem care se ridic la proiectarea unitilor teritoriale de exploatare se reIer la
determinarea Iormei celei mai adecvate.
n aceast problem se consider necesar ca unitile de exploatare s aib Iorma care permite
psunatul cel mai raional respectiv dreptunghiular.
La determinarea unitilor teritoriale de exploatare este necesar s se evite Iormaiuni alungite si
nguste, sau care au latura lung nvecinat cu terenuri care reclam paz deosebit (culturi agricole,
plantaii silvice, pepiniere), evitndu-se totodat trecerile peste terenurile degradate, pante abrupte, rurile
mari, drumurile publice, cile Ierate, acestea trebuind s constituie neaprat limite ntre unitile de
exploatare.
Se consider necesar ca la amplasarea unitilor de exploatare s se in seama nu numai de
cantitatea produciei, ci si de calitatea acesteia, astIel nct s se poat crea uniti de exploatare
specializate (repartizarea ct mai raional a unitilor de exploatare spre valoriIicare de ctre diIerite
specii si categorii de animale ovine, taurine, tineret, n lactaie, sterpe).
AstIel, vieii au nevoie de nutreuri ct mai bune, Iiind necesar ca lor s li se repartizeze psunile
temporare sau mbuntite, situate Ia de centrul de producie la o distan nu mai mare de 0,5 - 1 km.
Vacile sunt si ele destul de exigente Ia de calitatea nutreurilor, repartizndu-se psuni
productive cu pondere nsemnat a leguminoaselor si gramineelor perene, distanele ntre taberele de var
si adptorii Iiind de 1 - 1,5 km.
Pentru tineretul mai mare de un an si pentru cornutele la ngrsat este posibil s li se destineze
psuni cu vegetaie variat.
Aceste animale cer consumuri minime de munc si sunt mai puin legate de centrul de producie,
astIel nct unitile de exploatare pot Ii stabilite la distane de pn la 2,5 km de la locul de ntreinere si
adpat.
innd seama de diversitatea mare a relieIului, gradul nalt de Iragmentare a teritoriului paMistilor,
Iormele diverse de vegetaie, sunt inevitabile, totusi si unele Iorme neregulate ale unitilor teritoriale de
exploatare a paMistilor.
Forma si mrimea acestora este inIluenat si de criteriul de organizare a teritoriului paMistilor:
dup restriciile componentelor cadrului natural, delimitnd unitatea de exploatare si parcelele prin limite
naturale (culmi, vi etc.) prin limite ale inIrastructurii de transport (drumuri publice, ci Ierate), sau dup
coninutul calitativ al paMistilor, dimensionnd unitile teritoriale de exploatare, n spe parcelele, dup
tipul de paMiste sau dup starea calitativ a terenului (degradat, stncrii etc.) urmrindu-se tipuri unitare
de psune.
Parcelarea dup primul criteriu are avantaMul identiIicrii orientrii precise pe teren, ns are
inconvenientul c se altur parcele cu un coninut eterogen de vegetaie ierboas, Iapt ce ngreuneaz
Ioarte mult exploatarea si lucrrile tehnice de ameliorare.
Parcelarea dup starea calitativ a vegetaiei paMistei, asigur posibilitatea aplicrii unitare a unui
sistem de lucrri de ngriMire si ameliorare a psunei.
Din practica proiectrii organizrii teritoriului de paMisti rezult c cea mai indicat mrime pentru
o unitate de exploatare este de 40 - 60 ha, limitele minime si maxime admisibile Iiind de 10 - 100 ha.
Dimensiunile laturilor si corelaia dintre ele nu reprezint valori Iixe, ci diIer, n raport cu: tipul
si calitatea paMistei, speciei si categoriilor de animale ce vor psuna, supraIaa parcelei. AstIel, pentru
paMistile de o calitate superioar lungimea va putea Ii mai mic dect pe o paMiste cu valoare sczut, dup
cum pentru animalele n lactaie lungimea trebuind s Iie mai mic dect pentru sterpe.
102
Pornind de la anumite Iuncionaliti pe care trebuie s le ndeplineasc paMistile n raport cu
psunatul animalelor, proiectarea raional a psunei este util s nceap, n mod normal cu limea, a
crei dimensiuni este dat de numrul de animale, iar mrimea grupei de animale este condiionat de
mprstierea normal a turmei ce urmeaz s Ioloseasc psunea (Iig. 24).

Fig. 24. AmenaMarea terenului unei pyuni cu trupul peste ap (com. Luna, Mud. CluM).
103
mprstierea normal depinde de specia si categoriile de animale si se calculeaz dup Iormula:

I
n
NS |18|
unde:
,
n
mprstierea normal;
1 numrul de animale de psune;
S Irontul optim de psunat raional (tabel 23).

Tabel 23. Coeficienii privind suprafeele necesare pentru mprytiere normal a animalelor la pyunat.

Categorii de animale Frontul optim de pyunat raional (S)
Vaci 1,50 2,00
Tineret taurin 1-2 ani 1,00 1,25
Viei 0,50 0,60
Oi adulte 0,40 0,50
Mioare 0,20 0,30

Aceste valori pot Ii luate n consideraie n practic doar n cazul paMistilor cu cea mai nalt
productivitate. AstIel, pentru paMistile cu un nivel mediu sau slab de producie, ar determina limea si
corelativ lungimii exagerate, dat Iiind c lungimea trebuie proiectat ca un multiplu al limei minime,
variabile de la caz la caz, dup situaia dat.
Lungimea parcelelor se calculeaz astIel nct mrimea maxim a acesteia s nu depseasc
distana normal pe care o parcurg animalele zilnic. Prin distana nominal se nelege drumul pe care l
strbat animalele zilnic, n timpul perioadei de psunat dintre repaos adpat (n cazul animalelor de
lapte) si repaos adpat repaos n cazul animalelor sterpe sau tineret. n mod eIectiv lungimea
parcelei se stabileste egal cu Mumtatea distanei normale, deoarece animalele trebuie s parcurg ntr-o
zi dus si ntors lungimea tarlalei.
n situaia n care, atunci cnd datorit conIiguraiei terenului, animalele sunt nevoite s aMung de
mai multe ori la captul parcelei n cursul unei zile si psunarea se Iace pe Isii paralele, n aceste cazuri
limea trebuie mrit proporional, iar lungimea se determin prin divizarea distanei normale.
Pe ansamblu raportul ntre lungimea si limea parcelelor este de cca. 1 la 0,4-0,6 iar la nivelul
unitilor de exploatare la 0,4-0,7 ncadrndu-se n proporia preconizat n literatura de specialitate, ce
recomand ca lungimea parcelelor s Iie aproximativ de dou ori mai mare dect limea.

3.7.1.3.2. Amplasarea n teritoriu a parcelelor

Amplasarea raional a parcelelor solicit asezarea lor succesiv n ordinea psunilor si ct mai
avantaMoas n raport cu locurile de adpat, muls (pentru animale de lapte) si repaos, n scopul evitrii
deplasrilor inutile ale turmei.
n aceeasi Iinalitate, cea mai Iuncional asezare a parcelelor este aceea n care punctele de
contact dintre mai multe paralele coincid cu punctele de amplasare a locurilor de adpat, muls si repaos.
n ceea ce priveste orientarea lor n raport cu curbele de nivel, se preconizeaz ca parcelele s Iie
asezate cu latura lung transversal pe curbele de nivel, ceea ce permite ca direcia de naintare a turmei s
Iie din aval spre amonte la ducere si invers la ntoarcere. n cazul pantelor Ioarte pronunate parcelele
urmeaz s Iie asezate sub un unghi Ia de linia de cea mai mare pant. n literatura de specialitate se
precizeaz c nici ntr-un caz s nu se amplaseze parcelele de-a lungul curbelor de nivel, ntruct n acest
Iel are loc o distrugere activ a covorului ierbaceu si a stratului Iertil al solului, conducnd la Iormarea de
poteci (adevrate curbe de nivel materializate), situaie din neIericire att de Irecvent n aproape toate
psunile de munte.
Consecinele amplasrii parcelelor paralel cu curbele de nivel se reIer la reducerea supraIeei
psunabile, ampliIicarea scurgerii apelor superIiciale, si accentuarea eroziunii solului.
Terenurile cu altitudinea sczut si umiditatea optim determin un numr mai mare de cicluri de
psunat, iar pe msur ce creste altitudinea se reduce numrul de cicluri, deoarece deIicitul de
temperatur scurteaz perioada de psunat (expoziie nsorit si capacitatea de nclzire a solurilor
compenseaz n oarecare msur eIectul negativ al temperaturilor sczute; expoziia inIlueneaz regimul
de umiditate; n regimurile secetoase expoziiile nsorite reduc numrul de cicluri, n timp ce expoziiile
umbrite au o aciune Iavorabil; precipitaiile au cel mai mare rol n condiionarea duratei si numrului de
104
cicluri, umiditatea abundent mrind viteza de regenerare si grbind dezvoltarea plantelor, permind
cicluri numeroase de scurt durat, pe paMistile de altitudini mari - desi regenerarea este rapid, totusi
numrul de cicluri este redus din cauza duratei scurte a perioadei de vegetaie; vnturile inIlueneaz
regimul de umiditate si n mod implicit regenerarea paMistilor pe culmi determinnd scderea temperaturii
si reduc perioada de psunat).
Viteza de regenerare a paMistilor variaz Ioarte mult de la un grup de plante la altul. n general,
leguminoasele se regenereaz mult mai repede dect gramineele, viteza medie de regenerare a paMistilor
Iiind de cca. 1 cm pe zi. Deci, dup aproximativ 7 - 8 zile plantele ating 7 - 8 cm nlime si devin apte
pentru a Ii din nou psunate. Fitocenoza paMistilor inIlueneaz cel mai mult psunatul, Iiindc Iiecare
asociaie Iloristic si aproape Iiecare specie reacioneaz altIel la psunat si determin n mod deosebit
durata si ciclurile de psunat.
n Iuncie de producia anual net de mas verde (P), raia zilnic de iarb pe 1 UVM (R) si
durata sezonului de psunat (D), se stabileste numrul de animale (N), repartizat unitii de exploatare
date, dup Iormula:

N
RD
3
|19|

Producia anual net a psunii se determin prin raportarea coeIicienilor de consumbilitate la
producia brut, utilizndu-se urmtoarele valori ale acestor coeIicieni (tabel 24).

Tabel 24. Valori ale coeficienilor de consumabilitate pe diferite categorii de paMiyti, n raport cu condiiile
pedoclimatice, provenind de la pyunile permanente.

Categorii de pyuni Coeficieni de consumabilitate
Psuni umede-mocirloase 0,25
Psuni de ses, uscate 0,50
Psuni semiumede de pdure 0,65
Psuni inundabile 0,75
Psuni de lunci si vi 0,90

3.7.1.3.3. Prelungirea perioadei de pyunat yi intensificarea pyunatului n condiiile
adpostirii animalelor yi a asigurrii adpatului la pyune

n perioada de psunat mai-septembrie apar Irecvent si cu durat de cteva zile, temperaturi
sczute sub 0.
n lipsa adposturilor temperaturile sczute si ploile reci conduc la scderea randamentului de
Iolosire a ierbii si de multe ori la mbolnvirea animalelor.
Prezena adposturilor permite prelungirea perioadei de psunat n luna septembrie cu 2-3
sptmni, ceea ce reprezint pentru teritoriile mai nalte cca. 25 din perioada obisnuit de psunat.
Pentru adposturi (tabere de var, saivane) se aleg locuri mai ridicate, dar Ierite de vnturi,
uscate, bine drenate, Iavorabile sub aspect zooveterinar. Ele se amplaseaz n centrul unitilor teritoriale
de exploatare, n apropierea surselor de ap. Atunci, cnd sunt nvecinate se consider economic
nIiinarea unei tabere de var pentru dou sau trei uniti de exploatare, economisindu-se astIel
materialele pentru construcie si terenul de paMiste.
De asemenea, asigurarea adpatului cantitativ (sursele de ap s nu necesite parcursuri mari a
animalelor) si calitativ (evitndu-se ape stagnate, poluate) contribuie la intensiIicarea psunatului.

3.7.1.3.4. Amplasarea drumurilor yi hayurilor ca artere vitale ale ciclului pastoral

Alturi de sursele de ap si de adposturi, drumurile si hasurile reprezint unele dintre unitile
pastorale cele mai importante.
De altIel, ntreaga reea de ci de comunicaie delimiteaz de cele mai multe ori, unitile
teritoriale de exploatare a tuturor categoriilor de Iolosin. Numai c drumurile existente nu trebuie s
constituie criterii eliminatorii la Iormarea unitilor de exploatare, atunci cnd delimitarea respectiv
conduce la dimensionri necorespunztoare ca Iorm si supraIa, un drum putnd servi una sau mai
105
multe uniti de exploatare. Si apoi la nevoie se pot crea drumuri noi acolo unde cele existente nu sunt
satisIctoare
80
.
Sub acest ultim aspect al problemei, se consider necesar ca drumurile proiectate s asigure
accesul animalelor spre centrele populate, spre centrele de producie, la adptori si adposturi.
Hasurile sunt artere de circulaie proprii paMistilor, constituind locurile de trecere a animalelor
pe psune, conducnd la intrrile si iesirile din parcele si la unitile pastorale, n scopul de a se evita
deteriorarea covorului ierbaceu, posibil n cazul n care parcursurile acestora ar avea loc n mod
dezorganizat pe ntreg spaiul paMistei.
Ele sunt situate pe vi sau coame de deal, Iiind orientate de-a lungul curbelor de nivel. Hasurile
se proiecteaz astIel pe teritoriu nct s poat Ii utile unui numr ct mai mare de parcele, neamplasndu-
se de-a lungul drumurilor magistrale, pe teritorii nmlstinite, nisipoase, pe versanii abrupi, pe marginea
ravenelor si rpelor. Se Iace aceast ultim precizare, cu meniunea c datorit amplasrii
necorespunztoare a drumurilor (pe versani, ndeosebi nsorii) s-a semnalat declansarea Ienomenelor de
eroziune.
Limea hasurilor depinde de mrimea turmelor si de Irecvena circulaiei animalelor, putnd Ii
cu titlu orientativ de cca. 150 metri pentru cirezie de bovine si 25-30 m pentru turmele de ovine ce Iac
legtura ntre centrele de producie, sau localitate si unitile de exploatare a paMistilor si de 8-10 metri n
cazul hasurilor din interiorul unitilor de exploatare.
n ceea ce priveste problematica cilor de comunicaie, n lucrare s-a investigat modul n care
drumurile destinate exploatrii paMistilor se integreaz n ansamblul reelei de drumuri din cadrul spaiului
geograIic dat si s-a analizat msura n care drumurile existente asigur accesul la unitile de paMisti.
Analizndu-se primul aspect al problemei se constat c drumurile de acces pe paMisti se
racordeaz la drumurile existente publice, silvice, conectndu-se n general n mod Iiresc la drumurile
Iorestiere, de cele mai multe ori la terminaiile lor.
Se urmreste evitarea amplasarrii n paralel, pe acelasi areal gerograIic, a unor drumuri de
deservesc paMistile, utiliznd tehnic un spaiu relativ restrns, cu trasee pe care-l parcurg alturat, numai
Iiindc aparin de diIerite compartimente ale economiei naionale.
Este posibil totusi, ca n proiectarea reelei de drumuri, n mod deosebit n zonele nalte, cu o
pondere mare a pdurilor si psunilor, s se determine n comun pentru Iondul silvic si cel pastoral, trasee
care s avantaMeze n egal msur regimul silvic si cel agricol.
De altIel, se consider necesar ca la determinarea traseelor drumurilor pentru paMisti s se studieze
n prealabil reeaua de drumuri care se proiecteaz n sectorul silvic, n Iinalitatea gsirii unor soluii
comune care s satisIac necesitile ambilor parteneri sub aspectul Iuncional Iinanciar evitndu-se
investiiile inutile.

3.8. Drumurile agricole

Drumurile agricole sunt ci rutiere construite sau amenaMate n scopul asigurrii accesului la
terenurile si obiectivele agricole, eIecturii transporturilor de materiale, precum si a lucrrilor, uneltelor si
utilaMelor necesare procesului de producie.
Drumurile agricole au caracter permanent sau provizoriu si nu Iac parte din categoria drumurilor
publice.
Drumurile agricole se clasiIic dup urmtoarele criterii: Iuncie, importan, sistemul rutier,
durata de exploatare.
'uS Iuncie drumurile aJricole se mSart n:
a Drumuri ae e[Sloatare, sunt drumurile ce Iac legtura dintre centrul de producie agricol sau
a masivelor de terenuri agricole cu drumurile publice (comunale, Mudeene, naionale) respectiv cu
localitile rurale si urbane din vecintatea acestora. Drumurile de exploatare agricol se clasiIic avnd la
baz criteriile Legii 43/1975, si se deosebesc urmtoarele categorii:
arumuri ae cateJoria , se amenaMeaz pentru deservirea masivelor de teren agricol cu
supraIaa de peste 10 000 ha sau pentru un traIic anual de peste 50 000 tone;
arumuri ae cateJoria ,, se amenaMeaz pentru deservirea masivelor de teren agricol cu
supraIaa de peste 1 000 ha sau pentru un traIic anual de peste 5 000 tone;

80
E. R. Popescu, 1987, OrJani]area teritoriului i Iactorii care inIluenea] e[Sloatarea Sunilor naturale i cultivate, n Analele I.G.F.C.O.T,
vol. VIII, p. 199.
106
arumuri ae cateJoria ,,, se amenaMeaz pentru deservirea masivelor de teren agricol cu
supraIaa sub 1 000 ha sau pentru un traIic anual sub 5 000 tone.
b Drumuri aJricole tehnoloJice, sunt drumurile care deservesc procesul de producie agricol
(nIiinare si recoltare culturi, ntreinere terenuri etc.):
arumuri aJricole tehnoloJice in caarul terenurilor ae cultur (potrivit organizrii
terenului pentru Iiecare categorie de Iolosin);
arumuri aJricole tehnoloJice in caarul centrelor ae Sroaucie sau a Iermelor, cu rol de
conectare a sectoarelor de producie;
arumuri aJricole tehnoloJice ae e[Sloatare i intreinere a lucrrilor hiarotehnice in
caarul masivelor aJricole suSuse imbuntirii Iunciare.
'uS imSortan drumurile aJricole se mSart n:
a Drumuri SrinciSale realizeaz legtura ntre centrele de producie agricol, vetre de sat si
cmp (terenul unor Ierme, proprietile Iunciare ale persoanelor Iizice, masive viticole sau pomicole etc.).
Acestea au platIorma de rulaM proIilat, de Iorm convex pentru scurgerea apelor pluviale, se delimiteaz
prin brazde iar capetele acestora sunt marcate prin borne. Limea prii carosabile este de 5-6 m ceea ce
permite realizarea traIicului n ambele sensuri.
b Drumurile secunaare realizeaz legtura ntre sole si parcelele de lucru cu drumurile
principale (asigur accesul utilaMelor de transport si a celor de prelucrare a terenului si ntreinere a
culturilor direct pe terenurile agricole).
Acestea nu au platIorm carosabil proIilat iar limea lor este de 4 m. Se consolideaz pe
minim 20 m lungime de la intersecie.
'uS sistemul rutier utilizat n amenaMare drumurile aJricole se mSart n:
a Drumuri moaerni]ate cu mbrcmini asIaltice de tip greu si miMlociu sau cu pavaM de piatr
concasat. De regul, astIel de drumuri corespund celor agricole principale ce realizeaz legtura dintre
drumurile publice si centrul de producie a unei Ierme zootehnice, viticole sau pomicole si suport un
traIic intens si greu corespunztor drumurilor agricole de categoria I.
b Drumuri Sietruite sau asIaltice cu imbrcminte ae tiS uor. Aceste drumuri realizeaz
legtura ntre localiti si masivele agricole, corespunztor drumurilor de categoria II si a celor agricole
principale.
c Drumuri ae Smant i cu Smant stabili]at. Aceste drumuri deservesc accesul utilaMelor de
transport si a celor de prelucrare a terenului, de ntreinere a culturilor direct pe terenurile agricole,
corespunznd astIel drumurilor de categoria III si a celor agricole secundare.
'uS durata de e[isten drumurile aJricole se mSart n:
a Drumuri Sermanente. Aceste drumuri nu Iac parte din supraIaa productiv, au mbrcmini
asIaltice de tip greu si miMlociu, cu pavaM de piatr concasat si Iac parte din categoria drumurilor I si II.
b Drumuri temSorare. Acestea Iac parte din supraIaa productiv, se Iolosesc numai n perioada
de nIiinare a culturilor, de recoltare sau de execuie a lucrrilor de mbuntiri Iunciare.
$lte cateJorii de ci de transSort aJricole
n cadrul plantaiilor de vie exist si un al treilea element de transport si circulaie:
a 3oteca - delimiteaz parcelele si asigur legtura cu drumurile secundare.
b $riile ae intoarcere au menirea de a crea condiii de mecanizare n cadrul solelor si a
plantaiilor.
Acestea se amenaMeaz la captul solelor servind la ntoarcerea agregatelor, care n Iuncie de
tipul miMloacelor de lucru Iolosite si au o lime variabil (3 - 4 m n cazul miMloacelor cu traciune
animal si 4 - 8 m n cazul miMloacelor mecanizate, condiionat de tipul tractorului Iolosit si declivitatea
terenului). Ariile de ntoarcere sunt amplasate obligatoriu lng limitele solelor impuse de drumuri,
reeaua hidrograIic sau debusee, pe linia de cea mai mare pant si se ntrein ntotdeauna nierbate.
n scopul asigurrii accesului pe solele amenaMate n sistem terasat, ariile de ntoarcere vor avea
amenaMate rampe de acces cu o declivitate de maxim 10 , acestea Iiind amplasate alternativ de o parte si
alta a terasei.

3.8.1. AmenaMarea drumurilor agricole

La amenaMarea drumurilor agricole se au n vedere urmtoarele considerente:
reducerea la maxim a supraIeelor agricole ocupate de drumuri si Iolosirea cu prioritate a
drumurilor existente (tabel 25);

107
Tabel 25. Gradul de ocupare a terenurilor agricole cu drumuri de exploatare agricol.

Gradul de ocupare ()
Categoria de drum Categorie teren
Panta
terenului
() I II III
Total
drumuri
()
0-15 0,10-0,20 0,15-0,30 - 0,25-0,50
Terenuri neirigate
~ 15 0,20-0,30 0,20-0,40 0,10-0,20 0,50-0,90
0-5 0,15-0,20 0,20-0,30 0,15-0,20 0,50-0,70 Terenuri irigate si
desecri 5-10 0,20-0,30 0,30-0,40 0,20-0,30 0,70-1,00
5-15 0,20-0,30 0,50-0,70 0,40-0,60 1,10-1,60 Terenuri amenMate
eroziunea solului ~ 15 0,30-0,40 0,70-0,90 0,60-0,80 1,60-2,30
0-15 0,20-0,30 0,50-0,70 0,40-0,60 1,10-1,60
Plantaii pomicole
~ 15 0,30-0,40 0,70-0,90 0,60-0,80 1,60-2,10
0-15 0,30-0,40 0,50-0,70 0,60-0,80 1,40-1,90
Plantaii viticole
~15 0,40-0,50 0,70-0,80 0,70-1,00 1,80-2,30

traseul stabilit s deserveasc o supraIa ct mai mare si s asigure accesul la toate parcelele
si dotrile de pe traseu;
s delimiteze asolamentele si solele de dimensiuni optime pentru mecanizare;
traseul s cuprind curbe ct mai puine si cu raze mari de curbur;
rentroducerea n categoria terenurilor agricole sau arabile a supraIeelor rezultate prin
desIiinarea drumurilor inutile si a celor temporare;
intensitatea si volumul transporturilor (ngrsminte, produse pentru amendarea solului,
produse agricole);
posibilitatea extinderii mecanizrii lucrrilor agricole si a transportului;
Iluctuaia transportului n decursul anului si volumul maxim preconizat n perioada de vrI a
ciclului de producie agricol;
dimensiunea masivelor agricole, solelor si a parcelelor ca vor solicita un anumit volum de
transport si tip de mecanizare;
prezena, Iolosirea si ntreinerea lucrrilor de irigaie si desecri;
prevenirea si combaterea eroziunii solului si a alunecrilor de teren.

3.8.2. Trasarea drumurilor agricole

Trasarea drumurilor n cadrul masivelor agricole se realizeaz pe baza proiectelor de amenaMare a
teritoriului agricol avnd n vedere urmtoarele principii:
dimensionarea drumurilor conIorm volumului Iluxurilor de materiale si produse;
asigurarea accesului la reeaua de drumuri publice;
s Iie executate n circuit nchis sau cu platIorme de ntoarcere;
asigurarea eIecturii rapide a transportului ntre centrele de producie, vetre de asezri si
cmp;
eIectuarea de cheltuieli minime pentru transportul produciei agricole respectiv pentru
execuia si ntreinerea drumurilor;
realizarea unor trasee scurte de drumuri si legturi directe n vederea reducerii la minim a
supraIeelor agricole sustrase din circuitul agricol;
evitarea obstacolelor naturale (cursuri de ap, cornise, taluzuri, supraIee cu alunecri de
teren, terenuri inundabile, supraIee cu eroziune activ areal si de adncime, aliniamente de
izvoare etc.) si a celor artiIiciale (drumuri publice, ci Ierate, lucrri de art etc.) n vederea
evitrii perturbaiilor de traIic pe drumurile agricole si a celui rutier pe drumurile publice ce
rezult n acest caz;
evitarea transIormrii traseului drumului n elemente de eroziune n adncime, prin
dispersarea si diminuarea scurgerilor, colectarea si conducerea diriMat a acestora;
amplasarea drumurilor agricole pe terenuri cu declivitate de peste 5 se va realiza n
corelaie cu lucrrile de combatere a eroziunii solului urmrind direcia curbelor de nivel,
evitndu-se transportul pmntului pe distane mari si tierile de adncime mai mari de
1 - 2 m iar legtura ntre acestea se va realiza prin drumuri n diagonal pe versant sau
108
drumuri n serpentin cu declivitate cuprins ntre 8 - 12 . Declivitile se vor stabili
diIereniat n Iuncie de viteza de proiectare, conIorm prevederilor Legei 43/1975;
distanele dintre drumurile agricole principale pentru terenuri cu diIerite decliviti variaz n
Iuncie de panta versantului, asigurndu-se astIel accesul optim la asolamente si sole
(tabel 26).

Tabel 26. Distanele ntre drumurile agricole principale pe versani cu diferite decliviti.

Distana ntre drumuri (m)
Panta ()
Pe direcia curbelor de nivel Perpendicular pe versant (n serpentine)
10 400 700 700 1 500
11-15 400 600 700 1 300
16-20 300 600 600 1 200
21-25 300 500 600 100
26-30 300 400 600 800
~ 30 300 350 500 700

n cadrul sistemelor hidroameliorative drumurile de exploatare agricol principale se
amplaseaz de-a lungul canalelor (de alimentare, distribuie) sau la capetele solelor, iar cele
secundare se traseaz pe la una din capetele situate n amonte sau aval a sectorului de udare
n Iuncie de tehnologia de producie ce se aplic pe Iiecare categorie de Iolosin;
ntre marginea prii carosabile a drumurilor agricole, diversele dotri de deservire si
obiective se pstreaz urmtoarele distane: minim 10 m pn la rezervoarele de carburani
amplasate direct pe sol; 3 - 5 m pn la diverse construcii; 5 - 20 m pna la amplasamente si
depozite cu produse agricole inIlamabile (paie, Inuri, stuI etc.);
n cadrul amplasamentelor de depozitare temporar sau permanent a produselor agricole,
drumurile trebuie s asigure accesul tuturor miMloacelor de transport pe parcursul ntregului
an, pe cel puin dou laturi;
n amenaMarea interseciei a dou drumuri de exploatare agricol, pentru buna circulaie a
vehiculelor, utilaMelor si vehiculelor agricole, se recomand a se Iolosi urmtoarele raze de
curbur (tabel 27);

Tabel 27. Raza de curbur a racordrilor.

Raza de racordare (m) Unghiul de racordare a axelor drumurilor
(grade) Tractoare cu o remorc Tractoare cu dou remorci
50 5,0 7,0
60 5,8 7,8
70 6,6 8,6
75 7,0 9,0
80 7,2 9,6
90 7,6 10,8
100 8,0 12,0
110 8,8 12,8
120 9,6 13,6
125 10,0 14,0
130 10,4 14,6
140 11,2 15,8
150 12,0 17,0
160 13,2 17,6
170 14,4 18,8
175 15,0 20,0

lungimea podeelor din zona racordrilor trebuie s corespund aceator raze;
pentru drumurile agricole deschise circulaiei publice, gabaritele se vor stabili conIorm STAS
2924/73;
ntre marginea cea mai apropiat a prii carosabile si dotrile Iixe nconMurtoare se vor
respecta urmtoarele distane minime (tabel 28);
109
Tabel 28. Distana minim pn la dotrile fixe situate de-a lungul drumurilor agricole.
Nr.
crt.
Dotri fixe adiacente
Distana minim pn la partea carosabil
(m)
1 Garduri 2,50 - 3,50
2 Stlpi de tensiune si comunicaie 0,75
3 Axa cilor Ierate normale 5,00
4 Axa cilor Ierate nguste 3,50

n cazul drumurilor agricole amenaMate de-a lungul unor canale de irigaie n rambleu sau
semirambleu, pentru a evita distrugerea terasamentului drumului datorit inIiltraiilor de ap,
se recomand nlarea acestuia, iar n cazuri excepionale impermeabilizarea canalelor sau
consolidarea prii carosabile si mai puin mrirea distanei dintre drum si canal, pentru a se
evita Iragmentarea excesiv a terenul agricol.

3.8.3. Elemente de geometrie a drumurilor agricole

3.8.3.1. Profilul transversal al drumului

Elementele proIilului transversal n proiecie orizontal al drumului agricol se compune din
urmtoarele elemente: SlatIorma arumului cu Sartea carosabil i acostamente, talu]e, anuri, banchet,
lucrri ae art (SlatIorme ae incruciare i intoarcere, Soaee, vaauri, arenuri, ]iauri ae sSriMin.
Pe sectoarele de drum unde de-a lungul acestora se desIsoar canale sau diguri din sistemele
hidroameliorative, n proIilul transversal al drumului se vor reprezenta si aceste lucrri.
3latIorma drumului - se compune din partea carosabil si acostamente. n amenaMarea platIormei
drumului se impune implementarea a o serie de amenaMamente privitoare la evacuarea apei de pe
platIorme si nevoile de circulaie, cum ar Ii:
9 SroIil transversal al SlatIormei cu bombament inclinat intr-un sinJur sens (3 - 5 , Se toat
limea SlatIormei, n condiiile amplasrii drumului n areale cu exces de umiditate, textur
grea si Ioarte grea a solului si un drenaM intern slab, care impune evacuarea rapid a apei de
pe platIorm si scurse pe aceasta din exterior n canalul colector situat n partea din amonte a
platIormei;
9 SroIil transversal ori]ontal al SlatIormei, Iolosit n cazul drumurilor agricole amenaMate pe
terenuri situate pe agroterase cu pante longitudinale de 2 - 4 si soluri bine drenate, ce
asigur evacuarea apei n sens longitudinal pe platIorma drumului spre emisarii naturali Ir a
mai Ii necesar amenaMarea de canale marginale colectoare;
9 SroIil transversal al SlatIormei cu bombament inclinat in aou sensuri Ia ae a[ul arumului
(2 - 3 , Iolosit pentru evacuarea apei n cazul drumurilor consolidate spre canalele
colectoare amenaMate pe ambele Ilancuri ale platIormei n cazul unor soluri usoare sau slab
drenate si Ir canale colectoare n cazul solurilor bine drenate.
3artea carosabil - se amenaMeaz corespunztor pentru deplasarea vehiculelor, masinilor
agricole si a animalelor.
Pentru nlesnirea circulaiei rutiere, indiIerent de condiiile atmosIerice, partea carosabil poate Ii
consolidat.
Limea prii carosabile se determin pe baza limii vehiculelor, utilaMelor si masinilor agricole,
a volumului de transport din perioada de vrI al campaniei agricole, vitezei de proiectare, categoriei
drumului, razei curbelor (tabel 29).

Tabel 29. Limea drumurilor agricole n funcie de categoria de exploatare.

Categoria drumului de
exploataie agricol
Limea prii
carosabile (m)
Limea acostamentului
(m)
Limea total (m)
I 5,50 0,75 7,00
II 4,00 0,50 5,00
III 2,75 0,37 3,60

Aceasta poate Ii Iormat din una sau dou benzi de circulaie (tabel 30).
110
Tabel 30. Limea prii carosabile a drumurilor agricole n funcie de numrul de benzi yi raza
curbelor.

10 15 20 25 30 40 Raza curbei (m)
Nr. benzi
Limea prii carosabile, inclusiv supralrgirea (m)
dou benzi - 9,80 8,70 8,00 7,70 7,30
o singur band 5,50 5,00 4,30 4,20 4,00 3,80

Pentru trecerea utilaMelor si masinilor agricole cu gabarit mare partea carosabil nu se va
redimensiona, deoarece pentru rularea lor se vor Iolosi acostamentele.
$costamentul - reprezint o Isie lateral din platIorma drumului cuprins ntre marginea prii
carosabile si marginea platIormei, avnd o lime cuprins ntre 0,375 - 0,750 m. n cadrul acostamentului
se amenaMeaz banaa ae incaarare amplasat lng partea carosabil si prevzut cu o usoar consolidare
(conIorm STAS 4032/1 1974).
1aluzele - reprezint supraIaa nclinat care mrgineste lateral un rambleu sau debleu (conIorm
STAS 4032/1 1974). nclinarea taluzelor se stabileste n Iuncie de caracteristicele terenului. Dac
debleul taie mai multe strate cu structuri diIerite, taluzul va avea conIiguraia unei linii Irnte, cu pante
diIereniate n Iuncie de natura stratelor. n cazul amenaMrii drumurilor agricole pe versani cu declivitate
mare se recomand evitarea realizrii unor taluze cu nlimi de peste 2 m, acestea consolidndu-se prin
nierbare, brzduire, executarea de grdulee n romb. n cazul amenaMrii unor taluze de peste 2 m
nlime acestea vor Ii consolidate cu berne ce au limi de 30 - 40 cm.
5anurile marJinale - sunt amenaMri laterale platIormei drumului n vederea evacurii apei de pe
platIorm sau zona nconMurtoare. Acestea se amenaMeaz obligatoriu n zonele cu debleu sau pe
terenurile mai greu permiabile unde cantitatea anual de precipitaii depseste 500 mm. Seciunea
sanurilor se dimensioneaz n Iuncie de cantitatea de precipitaii recepionat si la vitezele impuse de
panta drumului, natura terenului si tipul de consolidare. Acestea au Iorm trapezoidal sau mai rar
triunghiular. Pentru Iorma trapezoidal, limea la Iund este de 0,3-0,5 m n Iuncie de debitul pe care l
evacueaz.
Taluzurile sanurilor trapezoidale variaz n Iuncie de textura terenului, avnd taluzurile
interioare de 1/1,5 si cele exterioare de1/1 - 1/1,5. n cazul sanurilor triunghiulare se recomand ca
taluzul interior s aib valoarea de 1/3, iar cel exterior de 1/1 - 1/1,5. Acestea se consolideaz prin
nsmnri cu iarb sau prin aplicarea unui pavaM cu dale din beton, beton simplu sau prin zidrie din
piatr.
Descrcarea sanurilor se va realiza n emisari naturali sau artiIiciali (cursuri hidrograIice, canale
etc), la distane de 200 - 300 m n cazul sanurilor de Iorm trapezoidal si 100 - 200 m n cazul celor
triunghiulare. n cazul drumurilor din sistemele hidroameliorative sanurile se vor descrca n reeaua de
canale de evacuare.
Panta sanului va urmri panta drumului, iar n cazul unor pante mari se recomand consolidarea
lor pentru prevenirea eroziunii. n cazul sectoarelor de drum n palier, pentru drenarea eIicient a apei,
sanurile vor avea o pant minim de 0,3 iar n cazul perierii sanului o pant minim de 0,1
(conIorm STAS 2916-73).
%ancheta. Acestea se amplaseaz pe taluzurile n debleu mai mari de 2 - 3 m. Limea lor este de
20 - 50 cm.
3latIorme de ncruciyare Drumurile agricole cu o singur band de circulaie se echipeaz cu
platIorme de ncrucisare unde se vor reIugia vehiculele, utilaMele si masinile agricole pentru a permite
trecerea vehiculelor ncrcate care circul din sens opus.
PlatIormele de ncrucisare se amplaseaz lateral drumului, pe sensul de coborre sau la intersecii
de drumuri, sub limita distanei de vizibilitate, cu distane ntre ele pn la 400 m n cazul drumurilor
agricole din cmp si pn la 200 m n cazul drumurilor din centrele de producie. Aceste platIorme se vor
marca vizibil prin parapei, stlpi de diriMare, borne aprtoare si vor Ii proteMate prin coronament de dig.
3latIorme de ntoarcere Acestea se amenaMeaz n cazul drumurilor agricole care sunt amenaMate
n circuit nchis si au laturile de 12/12 m.
3odee. Se amenaMeaz n punctele de traversare a cursurilor hidrograIice, canalelor, debuseelor si
ravenelor de ctre reeaua de drumuri agricole. Seciunea de transport a apei este dimensionat n Iucie
de debitele maxime recepionate. Tipul podeelor se alege n Iuncie de seciunea emisarilor si limea
platIormei drumului, tipul si rangul acestuia. Podeele tubulare cu diametre de 400, 600 si 800 mm se
111
amenaMeaz n cazul unor cursuri hidrograIice Ioarte mici sau ravene si rectangulare (dalate) cu
dimensiunea de 0,50/1,00 m, dimensiune multiplicat n raport de debetele cursurilor hidrograIice pe care
sunt amplasate. Limea podeelor n cazul drumurilor cu o band se va stabili astIel nct laimea prii
carosabile ntre borduri s Iie de minim 4,50 m, iar pentru drumurile cu dou benzi de circulaie, de
minim 6,7 m.
Jadurile Se amenaMeaz n punctele de traversare a debuseelor naturale sau ravenelor cu seciune
albiat si adncimi mici (0,50 - 1 m), care din cauza deschiderii mari (6 - 10 m) nu sunt economice pentru
amenaMarea podeelor de beton. Acestea se execut dintr-un pereu din zidrie uscat din piatr, bine
ncastrat n proIilul transversal al vii. Pereul se execut pe deschiderea vii, pe o lime egal cu proIilul
transversal al drumului (inclusiv taluzele).
'renurile Se execut n ariile cu exces de umiditate, n lungul platIormei pe o parte sau pe
ambele pri. n protecia platIormei drumului din ariile umede sunt recomandate drenurile amenaMate din
piatr concasat n acostamente.
Zidurile de sSriMin Se amenaMeaz pe sectoarele de drum care traverseaz arii de instabilitate a
terenului, aIectate n special de alunecri de teren. AstIel, terenul din amontele platIormei se consolideaz
prin intermediul unui zid de spriMin. Acestea sunt dimensionate n raport de Iorele de mpingere exercitate
de ctre terenul din amonte, iar natura materialului de construcie se alege n Iuncie de gradul de
rezisten impus prin calcule. Se Ioloseste de regul zidria din piatr brut cu mortar de ciment sau
betoane monolitice prevzute cu drenuri pentru coborrea nivelului Ireatic.

3.8.3.2. Profilul longitudinal al drumului

ProIilul n lung sau proIilul longitudinal reprezint proiecia desIsurat pe un plan vertical a unei
intersecii dintre supraIaa generat de verticalele axei drumului cu supraIaa terenului natural, numit
linia neaJr (linia terenului, respectiv cu supraIaa platIormei drumului numit linia roie (linia
Sroiectului).
Linia terenului este o linie ondulat, neregulat, cu Irnturi dese si nclinri pronunate, Iiind deci
necorespunztoare pentru circulaie.
Linia rosie este o linie poligonal, bine deIinit geometric, Iormat din poriuni orizontale
denumite paliere si din poriuni nclinate n limite admise, denumite decliviti (conIorm Legii 43/1975).
Stabilirea conIiguraiei liniei rosii n cazul unui drum agricol se realizeaz pe baza studiului
traseului n plan. Linia rosie va urmri de regul n rambleu supraIaa terenului pentru a Iacilita scurgerea
apei pluviale. nlimea recomandabil a rambleului este de 0,30-0,60 m n Iuncie de categoria drumului
si nivelul hidrostatic al apei Ireatice. n cazul drumurilor amplasate de-a lungul canalelor din cadrul
sistemelor hidroameliorative, cota platIormei drumului se va stabili la minim 0,5 m deasupra nivelului
maxim de calcul sau hidrostatic, al apelor din canale.

3.8.4. Categorii de mbrcmini rutiere

mbrcminele rutiere Iolosite n amenaMarea drumurilor agricole se diIereniaz n Iuncie de
rangul drumului, durata de exploatare, intensitatea traIicului, volumul mrIurilor transportate. Materialele
Iolosite n amenaMarea mbrcminilor rutiere se vor compune din cele existente pe plan local (piatr
concasat, pietrisuri, nisipuri etc.), n vederea scderii la minim al preului. Recomandabile n amenaMarea
drumurilor agricole sunt urmtoarele mbrcmini rutiere:
tiS , - imbrcminte rutier ain Smant imbuntit Srin consoliaare mecanic (adaos de
nisip si material pietros n vederea mbuntirii granulometriei), sau pmnt mbuntit prin
amestec cu produse chimice;
tiS ,, - imbrcminte rutier ain Sietriuri simSle, alctuit dintr-un singur strat (portant si de
uzur);
tiS ,,, - imbrcminte rutier aubl, ain Sietriuri (prin petruire), unul Iormnd Iundaia iar
cellalt mbrcmintea de uzur. Acesta se va stabiliza prin tratarea cu diversi liani si proteMa
cu tratamente superIiciale;
tiS ,J - imbrcminte rutier aubl, unul ain Sietriuri Iormana Iunaaia iar cellalt Iormana
imbrcmintea ae u]ur compus din piatr concasat de tip macadam sau din pavaM de piatr
brut ori bolovani asezai pe un strat portant;
112
tiS J - imbrcminte rutier aubl, cu Iunaaie ain Smant sau materiale Sietroase, slab
stabilizate si mbrcmintea de uzur compus din mixturi asIaltice usoare, zgur de Iurnal,
deseuri de termocentral, aplicate direct sau pe un strat de binder;
tiS J, - imbrcminte rutier aubl, cu Iunaaie ae macaaam i imbrcmintea ae u]ur
comSus ain mi[turi asIaltice uoare, macaaam asIaltic,
tiS J,, - imbrcminte rutier aubl, cu Iunaaie ae macaaam i imbrcmintea ae u]ur
comSus ain beton asIaltic, beton ain ciment sau SavaMe ae Siatr cioSlit.
Alegerea tipului de mbrcminte rutier se realizeaz n Iuncie de volumul si tonaMul
transportului, supraIaa de teren agricol deservit, viteza de proiectare a drumului, tipul de materiale de
construcie existente n zon, puterea Iinanciar a unitii agricole etc., avnd n vedere principiul
mbuntirii succesive. Dimensionarea mbrcminilor rutiere se realizeaz pe baza calcului de
deIormaie al straturilor componente, sub inIluena tonaMului n perioada de maxim activitate agricol.

3.8.5. ntreinerea drumurilor agricole

n vederea prelungirii duratei de exploatare a drumurilor agricole permanente, pstrrii n condiii
optime a elementelor geometrice si mbrcminii rutiere, acestea se impun a Ii ntreinute periodic. n
acest sens se vor eIectua urmtoarele lucrri de ntreinere:
ntreruperea circulaiei pe perioada de timp ct platIorma drumului este nmuiat de
precipitaii n vederea evitrii denivelrii si deteriorrii acesteia;
n cazul producerii denivelrilor si deteriorrilor se vor eIectua lucrri de reproIilare si
compactare a platIormei drumului;
n cadrul planurilor de amenaMare a teritoriului agricol, se va stabili pentru Iiecare unitate
agricol sau Ierm traseul de drum care se va Iolosi pentru transport pe perioadele lungi
ploioase de timp, evitndu-se astIel deteriorarea ntregii reele de drum;
este obligatorie curarea sanurilor si podeelor nainte de nceperea perioadelor ploioase si
revizuirea acestora dup ploi;
degaMarea de zpad n timpul iernii sau n caz de calamiti naturale, pe drumurile de acces la
centrele de producie.

3.8.6. Sisteme rutiere specifice categoriilor de folosine agricole

n Iuncie de Iolosina dat terenului care se amenaMeaz, reeaua de circulaie are speciIicul su
de amplasare si amenaMare capabil s asigure o Iuncionalitate optim si eIicient a parametrilor
economici proiectai.

3.8.6.1. Sisteme rutiere pe terenurile arabile

n cazul amenaMrii versanilor pe terenurile arabile, reeaua de drumuri deserveste uniti
teritoriale de dimensiuni mari, de regul tarlale, densitatea si gradul de ocupare a terenului Iiind minime
(1,5 - 2,0 ).
De asemena, innd seama de repartizarea pentru arabil a terenurilor cu pante mici (pn la
12 - 14 ) complet mecanizabile, asupra crora Ienomenul de eroziune acioneaz cu mic intensitate,
complexul de msuri si lucrri de amenaMare determin aplicarea unei agrotehnici antierozionale,
raionale, avnd la baz ideea de paralelism la curbele de nivel. Din aceste motive drumurile urmresc de
regul paralelismul laturilor lungi ale tarlalelor si lucrrile de intercepie a scurgerilor lichide si solide pe
versani (Isii nierbate tampon, agroterase, valuri de nivel).
Aceste drumuri se amplaseaz, de regul, pe platIorme naturale ale terenului si anume:
terase naturale, amenaMate n acest scop pentru racordarea la traseul general al drumurilor si
al elementelor de dimensionare proiectate pentru Iuncionarea acestuia, Iolosind avantaMul
economic de terasamente, precum si stabilitatea constructiv a terasei (rambleului);
culmile ae seSaraie a aSelor care Iavorizeaz o circulaie Iacil si legturi directe ntre sole,
n cadrul reelei de drumuri, necesitnd investiii minime numai pentru nivelarea platIormei
carosabile;
la ba]a versanilor, Se terasa suSerioar a vii, beneIiciind de panta mic a traseului, de
existena terasei naturale si de o legtur mai direct cu drumurile principale.
113
Pentru accesul utilaMelor n interiorul solelor, respectiv la lucrrile de amenaMare interioar, pe
laturile mici ale solelor sunt prevzute drumuri perpendiculare pe curbele de nivel (pn la o valoare a
pantei de 3 - 6 n Iuncie de natura terenului) sau abtute de direcia curbelor de nivel, n serpentine
(simple sau compuse n Iuncie de parcel). Panta serpentinelor nu va depsi 6 - 7 , determinnd raze de
curbur cu valori de 20 - 25 m, avnd n vedere, n special, speciIicul utilaMelor de lucru cu gabarit mare,
precum si miMloacelor de transport Iolosite (autocamioane, tractoare cu dou remorci).
Lucrrile de amenaMare a acestei categorii de drumuri, privesc realizare a elementelor constructive
dimensionate n Iuncie de panta si natura terenului pe care s-au amplasat, precum si prevederea lucrrilor
anexe reelei de drumuri.
Limea carosabil a drumurilor are valori de 3,50 m pentru supraIee deservite de sub 1 000 ha
sau de 5 m pentru supraIee deservite de peste 1 000 ha.

3.8.6.2. Sisteme rutiere n plantaiile pomicole yi viticole

Plantaiile pomicole si viticole sunt amplasate de regul pe terenuri cu pante de peste 10
(plantaii pomicole intensive sau superintensive) complet mecanizabile sau pe terenuri mai accidentate cu
pante de 10 - 20 , dar amenaMate prin lucrri de micsorarea pantei versantului, pentru mecanizarea
lucrrilor.
n primul caz, amplasarea drumurilor urmreste, de regul, paralelismul rndurilor de pomi
(drumurile secundare), iar concentrarea circulaiei de pe aceste rnduri se Iace pe laturile mici ale
parcelelor, perpendicular sau n serpentin (drumuri principale). De regul, pe terenurile cu pant pn la
8 - 10 drumurile principale care concentreaz traIicul tarlalei, coincid cu zonele de ntoarcere ale
utilaMelor care se prevd la capetele unei grupe de parcele.
Densitatea drumurilor si gradul de ocupare a terenului n cazul acestor plantaii este de 2 - 4 ,
procentul Iiind mai mare n cazul plantaiilor viticole dat Iiind sporirea densitii (3 - 5 ).
n cazul plantaiilor viti-pomicole amplasate pe pante de peste 10 , reeaua drumurilor are n
vedere (n Iuncie de elementele de organizare) si delimitarea parcelelor si tarlalelor ndeosebi a celor cu
rol de regularizare a scurgerilor pe versani, prin Iunciunea canalului marginal colector. De asemenea
intervine si Iuncia de organizare a proceselor de producie (tehnologii, mecanizare, transportul
produciei). Toate aceste elemente conduc la stabilirea amplasamentului reelei de drumuri din aceste
plantaii.
Amplasarea reelei de drumuri secundare pe terenurile cu pante pn la 10 , nu urmreste, de
regul, curbele de nivel, traseele pstrnd un paralelism pe toat lungimea tarlalelor. Drumurile principale
pot Ii amplasate perpendicular pe curbele de nivel, iar n cazul drumurilor cu traIic intens aceste trasee se
consolideaz pe tronsoanele care leag plantaiile de sediul de producie.
Distanele ntre drumurile secundare paralele la rndurile plantaiilor pomicole se aleg de la 250-
400 m, dup limea versantului. Drumurile principale coincid cu zonele de ntoarcere, distana ntre ele
reprezentnd lungimile optime de lucru ale utilaMelor pentru tratamente si celelalte lucrri de ntreinere
ale solului, n Iuncie de lungimea versantului, aceste distane avnd valori de 400 - 500 m.
n cazul plantaiilr viticole, amplasamentul drumurilor secundare se alege la distane de
150 - 200 m, avnd n vedere eIortul mare reiesit din transporturile manuale pe traseele potecilor de acces
la drum, operaiuni impuse de distanele mici ntre rnduri care nu permit mecanizarea transporturilor
produciei, n special.
Drumurile principale se amplaseaz la cca. 300 - 400 m distan, si pot coincide cu zonele de
ntoarcere.
Amplasarea reelei de drumuri pe terenurile cu pante peste 10 , att pentru drumurile secundare
ct si pentru cele principale, se Iace avnd n vedere cu prioritate Iuncia de regularizarea scurgerilor,
drumul Iiind prevzut n mod obligat cu canal marginal n amontele platIormei.
Traseele drumurilor secundare necesit amplasamente dup curbele de nivel, cu realizarea unei
pante maxime de 10 pe tronsoane, n Iuncie de orograIia terenului.
Distanele dintre aceste drumuri sunt de 150 - 200 m, n cazul plantaiilor pomicole, si de 100 -
150 m n plantaiile viticole, n Iuncie de cresterea valorii pantei terenului.
Aceste distane au n vedere, att capacitatea de transport a canalelor marginale care dup caz se
completeaz cu o reea n interiorul parcelelor, ct si micsorarea eIortului de transport manual al
produciei pe potecile care Iac legtura cu drumurile secundare.
Traseele drumurilor principale se aleg n Iuncie de posibilitile de concentrare a circulaiei din
drumurile secundare, de posibilitile oIerite sau impuse de accidentarea terenului sau de limea
114
versantului, eventual de existena unor emisari naturali permaneni (debusee sau ravene). Se are n vedere,
de asemenea, corelarea traseelor si stabilirea sensului de circulaie cel mai eIicient spre centrul de
producie respectiv.
Din aceste motive drumurile principale se amplaseaz n serpentin, n condiiile artate pentru
terenurile arabile, la distane de 300-500 m pentru plantaii pomicole si la 200 - 400 m pentru plantaii
viticole.
Dimensionarea platIormei drumurilor n plantaiile viti-pomicole se Iace avnd n vedere aceleasi
principii artate pentru drumurile de pe terenurile arabile, si anume limea prii carosabile de 3 m pentru
drumurile secundare si de 5 m pentru cele principale.
PlatIormele drumurilor amplasate pe terenuri cu pante de peste 5 se vor terasa si prevedea cu
sanuri sau canale colectoare, podee, vaduri etc.
n cazul unui traIic mare si volume de tranzit care depsesc cca. 2 000 tone producie anual, se
impune consolidarea traseelor de drumuri care asigur legtura cu centrul de prelucrare si expediere a
produciei ctre consumatori.
n aceste situaii limea platIormei se alege de 3 m (din care carosabil consolidat 2,75 m)
pentru traIic de pn la 5 000 tone producie anual sau de 5 m (din care carosabil consolidat 4 m)
pentru un traIic anual de peste 5 000 tone producie.
Consolidarea prii carosabile se Iace diIereniat, conIorm calculelor si parametrilor de transport
prevzui n normative tehnice, si care determin sistemele rutiere respective si anuale: balastarea prin
cilindrare, pietruire simpl cu macadam ordinar, pietruire cu piatr brut, macadam cu covor asIaltic (se
impune calcularea n variante a tipului de consolidare si alegerea variantei celei mai eIiciente care s
MustiIice eIortul Iinanciar respectiv).

3.8.6.3. Sisteme rutiere pe paMiyti amenaMate

Reeaua de circulaie care se prevede n cadrul paMistilor amenaMate are n vedere aplicarea
psunatului raional si sistemic al paMistilor, Iunciile miMloacelor de circulaie n acest caz axndu-se n
principal, pe elemente de organizare a psunatului care implic sensul de circulaie al animalelor si
accesul acestora la parcelele de psunat.
n secundar, se adaug nevoile de circulaie ale utilaMelor si miMloacelor de transport ale produciei
de In, a produciei din sectorul zootehnic si a ngrsmintelor.
Se menine de asemenea Iuncia reelei de drumuri ca element de regularizare a scurgerilor, n
cazul amplasrii acesteia pe versanii cu pante de peste 5 .
n aceste condiii amplasarea si dimensionarea sistemului rutier n cadrul paMistilor determin o
densitate redus (1 - 2 ) ca urmare a traIicului mai redus de tip sezonier sau practicat periodic,
neoblignd accesul n teren n mod permanent, din care motiv supraIaa acestor hasuri-drumuri nu se
scoate din circuitul productiv al paMistilor.
Sistemul de parcelare al paMistilor organizate implic trasee de circulaie (hasuri) pe un traseu
general, comun mai multor uniti de exploatare, Iormate din parcele de psunat, traseu care de regul se
alege pe un amplasament unic n cadrul paMistilor, ct mai direct si deci mai scurt. Se Iolosesc traseele
paralele la Iormele dominante de relieI (vi sau cumpene de ape), cu asigurarea legturii cu sediul
taberelor de var sau a adposturilor permanente (saivane, graMduri) n cazul existenei acestora n
vecintatea paMistilor.
Limea platIormei acestor hasuri se alege de 8 m, pe pantele de peste 10 ale terenului,
acestea terasndu-se. Se prevd, n aceast situaie, lucrrile de amenaMare respective si anume canalele
marginale, podee sau vaduri pereate.
Pe terenul cu pante sub 10 traseele hasurilor se menin ca atare, nierbate, iar n situaia unor
trasee mai accidentate, acestea se niveleaz pe limea platIormei de circulaie, dup care se nierbeaz.
Pe ambele pri ale acestor hasuri se prevede (n variante de lucrri) delimitarea traseelor de
circulaie spre a evita intrarea animalelor n parcelele care nu se psuneaz, conIorm programului de
psunat aplicat.
n cazul amenaMrilor care se execut n masive de 600 - 1 000 ha, nevoia de exploatare raional
a paMistilor, precum si necesitile de trasnport ale produciei care se realizeaz n sectorul respectiv,
impun consolidarea unor trasee importante de drumuri (hasuri care comport un traIic si volum de
produse deosebit), aceste trasee Icnd n mod obligatoriu legtura ntre paMistea amenaMat si centrul de
prelucrare si expediere a produselor Iinite, de regul Ierma zootehnic, n cazul cnd nu exist un miMloc
de circulaie public consolidat.
115
3.9. Sisteme de irigaie
81


Sistemul de irigaie reprezint o inIrastructur teritorial de tip hidroameliorativ, cu rol de
susinere a activitilor din agricultur (sectorul de cultur a plantelor) din cadrul ariilor geograIice cu
deIicit de umiditate sau aIectate de Ienomenul de secet. Acesta are menirea de a completa deIicitul de
ap din cadrul terenurilor arabile cultivate cu cereale si plante tehnice, respectiv cele Iolosite n
legumicultur. Sistemul de irigaie poate Ii adaptat si Iolosit cu succes n pomicultur si viticultur, acesta
garantnd producii constante, indiIerent de cantitile de precipitaii czute n perioada rece si vegetativ
a anului.
Implementarea sistemului de irigaie n teritoriu se poate realiza numai pe baza eIecturii unor
studii climatice, hidrice, pedologice, economice, sociale din care s rezulte c n arealul n care se
preconizeaz nIiinarea sistemului exist un deIicit substanial de umididate, iar acesta reprezint
singurul impediment n obinerea unor producii agricole ridicate, an de an. Constatarea acestui Iapt este
hotrtoare n amenaMarea sistemelor de irigaie, deoarece acestea solicit costuri ridicate de nIiinare si
exploatare, ncrcnd astIel suplimentar costul de nIiinare si ntreinere a culturilor agricole, si din care
n Iinal (proIitul obinut n urma vnzrii produselor agricole) se va realiza amortizarea investiiilor. Din
aceast perspectiv, sistemele de irigaie pot Ii nIiinate pe ariile geograIice aIectate de Ienomenul de
secet, cu soluri Iertile dezvoltate pe supraIee extinse, relieI plan si cvasiplan, care s permit practicarea
unei agriculturi intensive, n cadrul unor asociaii de producie. Mica proprietate Iunciar, de ordinul a
ctorva hectare, nu poate susine Iinanciar nIiinarea si ntreinerea unor sisteme de irigaie datorit
costurilor mari pe care le reclam acestea, astIel c, nIiinarea unor noi sisteme nu se poate realiza dect
pe Iondul cresterii supraIeei si gradului de comasare a proprietilor Iunciare.
Un sistem de irigaie se compune, n general, din urmtoarele pri componente: priza de captare
a apei, canalul de aduciune, staia de pompare cu rol de ridicare a apei peste cota terenului agricol, bazin
de distribuie, canale si noduri de distribuie, staii de punere sub presiune a apei (Iig. 25).

Fig. 25. Configuraia
general a unui sistem de
irigaie (dup E. Cazacu si colab.,
1972): 1. Curs hiaroJraIic, 2.
/imita suSraIeei ae teren iriJat,
3. CateJorii ae Iolosin a
terenului aJricol, 4. Canal ae
aauciune, 5. Staie ae SomSare,
6. Conauct ae reIulare, 7. %a]in
ae reIulare, 8. Canal ae aauciune
Se teras, 9. 1oauri ae
aistribuie, 10. Canale i conaucte
ae aistribuie, 11. Staii ae
SomSare sub Sresiune, 12. DiJ ae
Srotecie imSotriva inunaaiei, 13.
/imita cateJoriilor ae utili]are
aJricol a terenului.

3.9.1. Implementarea sistemelor de irigaie

Implementarea sistemelor de irigaie n cadrul teritoriului agricol se realizeaz pe baza unor studii
climatice, hidrice, hidrogeologice, pedologice, topograIice, geotehnice si agroeconomice preliminare.
Aceste studii au menirea de a pune n eviden teritoriile agricole n care se impune completarea
deIicitului de ap, a indica sursele de ap care pot Ii captate, conIiguraia teritorial a sistemului de
irigaie, regimul de Iuncionare a acestuia, costurile investiiei si Iormele de recuperare a acesteia.
6tudiile climatice asigur elementele necesare cunoasterii condiiilor de clim solicitate de
ctre culturile agricole, comparrii acestori cerine cu cele existente n cadrul unei zone geograIice, iar pe
baza constatrii diverselor abateri (inclusiv cele cu privire la deIicitul de ap) stabilirea regimului de
irigaie.
Studiile climatice se elaboreaz pe baza datelor statistice colectate de la reeaua de staii
meteorologice din zon, pe o perioad de minim 15-20 ani, si trebuie s cuprind urmtoarele elemente de
analiz:

81
Acest subcapitol a Iost realizat dup E. Cazacu si colab., 1972, $menaMri ae iriJaii, Editura Ceres, Bucuresti,
116
reJimul temSeraturii aerului, cu reIerire la mediile lunare si anuale pe ntreaga perioad,
constanta termic, indicele termic, suma anual a temperaturilor _ 0, 10, 15
0
C, data medie
calendaristic de producere a primei si ultimei zile cu temperaturi medii zilnice _ 0, 10,
15
0
C, temperaturile maxime si minime absolute, intervalele cu nghe, adncimea de nghe a
solului;
reJimul SreciSitaiilor, cu reIerire la cantitile medii lunare si anuale pe ntreaga perioad,
cantitile maxime de precipitaii n 24 ore, cantitile medii pe durata intervalului de
vegetaie, Irecvena si durata perioadelor secetoase, cantitile medii lunare si decadale de
precipitaii cu asigurare de 80 ;
reJimul vanturilor din perioada de vegetaie, cu reIerire la viteza si Irecvena lunar a
vntului pe direciile cardinale;
reJimul umiaitii aerului, din perioada de vegetaie, cu reIerire la umiditatea medie lunar
pe ntreaga perioad;
reJimul lunar al raaiaiei solare, cu reIerire la radiaia global si durata eIectiv de strlucire
a Soarelui.
6tudii hidroloJice se eIectueaz n vederea stabilirii posibilitilor de alimentare cu ap a
sistemelor de irigaie din surse naturale, calitii apei din sursele de alimentare si a debitelor disponibile.
Studiile hidrologice se elaboreaz pe baza datelor statistice colectate de la reeaua de staii hidrologice si
posturi hidrometrice amenaMate de-a lungul cursului de ap avut n vedere ca posibil surs de alimentare
din zon, pe o perioad de minim 15-20 ani. Acesta trebuie s cuprind urmtoarele elemente de analiz:
aebitele caracteristice, cu reIerire la debitele maxime, medii si minime la diIerite asigurri de
calcul, n Iuncie de normativele n vigoare si Irecvena acestora;
nivelurile caracteristice, cu reIerire la nivelurile maxime, medii si minime la diIerite asigurri
(0,1 , 0,5 , 1 , 2 , 5 , pentru niveluri maxime, si 80 , 95 , 97 , 99 , pentru
niveluri minime);
cheile limnimetrice pentru toat gama de debite n seciunile studiate;
alte elemente hiarice, cu reIerire la undele de viitur si caracteristicile acestora, coeIicientul
de rugozitate pentru albia minor si maMor, dinamica albiei n zona prizei si a emisarilor,
debitul solid corespunztor diIeritor asigurri, regimul gheurilor;
calitatea aSei ae iriJaie, cu reIerire la coninutul n sruri (g/l) si variaia temporal a
acesteia; n vederea stabilirii calitii apei pentru irigaie se Iolosesc mai multe metode:
coeIicientul Priklonski, indicile S.A.R sodium absorbtion ratio, clasiIicarea n Iuncie de
coninutul absolut de sruri.
Metoda coninutului absolut de sruri pune n eviden cel mai Iidel calitatea apei pentru irigaie,
si se bazeaz pe analiza coninutului absolut de sruri si relativ de Na
-
(Iig. 26).

Fig. 26. Grafic de apreciere
a calitii apei pentru irigaie (dup N.
Florea, citat de E. Cazacu si colab.,
1972): ,. $Se e[celente Sentru iriJaie,
,,. $Se Ioarte bune, ,,,. $Se bune Sentru
maMoritatea culturilor, ,J. $Se
acceStabile Sentru maMoritatea
culturilor. J, a. acceStabile Se soluri
uoare i carbonatice. J, b. acceStabile
Se soluri leviJate, J. $Se Suin
Iavorabile Sentru maMoritatea culturilor
(se imSun sSlri Irecvente ale solului,
J,. $Se neIavorabile Sentru toate
culturile.
6tudiile hidroJeoloJice se eIectueaz n vederea stabilirii regimului apei subterane si evoluia
acestora dup introducerea irigaiilor. Acestea au ca scop si identiIicarea sursei de ap subteran pretabil
pentru utilizarea n irigaii, stabilirea pierderilor de ap prin inIiltraii din cadrul terenurilor agricole
irigate, elaborarea prognozei hidrogeologice, deIinirea msurilor speciale ce se impun a Ii luate n vederea
prevenirii Ienomenelor de srturare si nmlstinire a solului.
Nivelul apei Ireatice inIlueneaz n mod direct regimul de irigaie datorit Iaptului c acesta se
constituie ntr-o surs complementar de umiditate pentru culturile agricole pe perioada de secet. AstIel,
terenurile agricole cu nivel ridicat al apelor Ireatice (adncimi de 1 - 2 m) vor Ii mai puin irigate prin
sistemele de supraIa, datorit aportului de umiditate realizat prin reeaua capilar a solului din pnza
117
Ireatic, pe cnd terenurile agricole cu adncime mare a acesteia vor Ii irigate corespunztor, n
conIormitate cu deIicitul de umiditate constatat.
Studiile hidrogeologice se realizeaz pe baza observaiilor directe si trebuie s cuprind
urmtoarele elemente de analiz:
Slanuri cu i]oIreate, care pun n eviden adncimea apei Ireatice si delimiteaz teritoriul
studiat pe zone cu diIerite adncimi de 1 - 2 m, 2 - 3 m, 5 - 10 m si peste 10 m;
Slanuri ae ]onare a aebitelor i aireciei ae curJere, care pun n eviden debitele apelor
Ireatice (din 10 n 10 l/s), direcia de curgere si indic punctele cele mai Iavoravile de
execuie a captrilor de ap pentru irigaie;
reJimul nivelurilor aSelor subterane, care pune n eviden modul de Iluctuaie a nivelui apei
Ireatice n raport de caracteristicile de stare a surselor de alimentare a pnzei Ireatice (aIlux
din alte pnze Ireatice situate la cote mai nalte, inIiltraii din reeaua hidrograIic si directe
din precipitaii);
alte elemente hiaroJeoloJice, cu reIerire la granulometria rocilor din pnza Ireatic,
coeIicientul de inIiltraie al apelor de supraIa;
calitatea aSei Ireatice, cu reIerire la coninutul n sruri (g/l) si variaia temporal a acesteia.
Determinarea calitii apei Ireatice pentru irigaii se va realiza n conIormitate cu metodologia
de determinare a calitii apei pentru sursele de supraIa (vezi metoda coninutul absolut de
sruri).
6tudiile SedoloJice se eIectueaz n vederea stabilirii metodei de udare, tipul de amenaMare si
calculul regimului de irigaie.
De asemenea, studiile pedologice trebuie s pun n eviden regimul hidrosalin (adncimea
critic si potenialul de salinizare a solului), bilanul apei din sol, Iertilitatea natural si necesarul de
ngrsminte, prognoza evoluiei solurilor dup irigare si tipologia msurilor ameliorative ce se impun a Ii
luate.
Studiile pedologice se realizeaz pe baza observaiilor directe, si trebuie s cuprind urmtoarele
elemente de analiz:
tiSurile ae sol, cu precizarea repartiiei spaiale a tipurilor de sol (harta solurilor), gruparea
hidroameliorativ si caracterizarea strii mecanicea acestuia la diIerite adncimi;
Jraaul ae Iertilitate, cu precizarea bonitii solului n Iuncie de Iertilitatea acestuia (harta
bonitrii) si delimitarea unitilor teritoriale omogene;
inaicii hiaroIi]ici, cu prezentarea strii hidroIizice a solului la diIerite adncimi (0 - 0,5 m,
0,5 - 1,0 m, 1,0 - 1,5 m);
bilanul aSei ain sol, cu precizarea valorilor cantitative si regimul elementelor ce compun
ecuaia bilanului apei din sol;
comSo]iia chimic, cu precizarea caracteristicilor chimice ale solului n Iuncie de tipurile
prezente la nivelul zonei studiate.
6tudiile toSoJraIice se eIectueaz n vederea stabilirii conIiguraiei supraIeei terestre si a
ncrcturii acestua cu elemente de Iactur natural (conIiguraia reelei hidrograIice supraIee Iorestiere
arii umede etc.) si antropic (inIrastructuri teritoriale, asezri, structura utilizrii terenului etc.).
Planurile topograIice reprezint suportul elaborrii conIiguraiei spaiale a sistemului de irigaie si
stabilirii amplasamentului pentru priza de captare, numrul de staii de pompare necesare ridicrii apei la
nivelul terenului agricol irigat, lungimea si traseul canalelor de aduciune, poziia nodurilor de distribuire
a apei etc.
Studiile topograIice se realizeaz pe baza planurilor existente, a ridicrilor topograIice directe n
teren, si se materializeaz la nivelul unui nou plan topograIic actualizat. Acesta trebuie s cuprind
urmtoarele elemente de analiz:
ba]a Jeoae]ic reprezentat pe plan prin puncte de triangulaie, repere de nivelment;
Sunctele ae nivelment cu prezentarea curbelor de nivel trasate la echidistane n Iuncie de
scara hrii si a punctelor de nivelment cu cotele altitudinale;
reeaua hiaroJraIic cu prezentarea conIiguraiei acesteia, ariilor umede si mlstinoase,
lacuri;
acoSerirea cu veJetaia natural a terenului cu precizarea ariilor ocupate cu vegetaie
Iorestier (precizarea speciei de arbori, nlimii medii, diametrului si densitii arborilor),
hidroIil, haloIil;
reeaua inIrastructurilor teritoriale cu precizarea conIiguraie drumurilor, cilor Ierate,
reelelor de transport a energiei electrice si telecomunicaii, staii de transIormare a energiei
118
electrice, reelelor de transport prin conducte amplasate la supraIaa solului sau n subteran,
cmine de vizitare, reeaua de canalizaie, diguri, poduri etc.;
cateJoriile ae Iolosin a terenului cu precizarea limitelor de proprietate si a tipului de
Iolosin (arabil, psuni, Inee, vii, livezi, terenuri neproductive si degradate, cariere,
balastiere);
aelimitarea ariilor aIectate ae Ienomene ae risc cu precizarea supraIeelor aIectate de
inundaii generate de reeaua hidrograIic sau prin ridicarea pnzei Ireatice, alunecri de
teren, tasri etc;
So]iia SroIilelor lonJituainale i transversale riaicate.
n aIar de planul topograIic al situaiei existente se mai elaboreaz si alte categorii de planuri ce
surprind situaii de detaliu n vederea stabilirii locaiei pentru diverse componente ale sistemului de
irigaie.
3lanuri ae aetaliu Sentru nivelri se elaboreaz pentru arii restrnse, prin ridicri topograIice,
n vederea stabilirii indicilor de nivelare pentru irigarea prin scurgere sau inundare.
3lanuri ae aetaliu Sentru obiectivele e[istente in teritoriu se elaboreaz, prin ridicri
topograIice, pentru toate obiectivele existente n cadrul teritoriului, compus din terenul agricol si ariile
limitroIe acestuia, n care se implementeaz sistemul de irigaii.
3lanuri ae aetaliu Sentru caStri ae aS cuprind ridicri topograIice pentru albia minor si
maMor respectiv, ridicri batimetrice cu proIile elaborate la o echidistan de 100 m.
3roIile lonJituainale i transversale se execut pe traseul vilor, canalelor, drumurilor, cilor,
alte categorii de inIrastructuri, n vederea prezentrii conIiguraiei spaiale a acestora si redrii Iormei
geomerice a terenului.
Distanele dintre proIilele transversale sunt indicate s Iie, dup cum urmeaz: de 500 m n cazul
rurilor si cilor de comunicaie; 250 m n ariile de conIluien hidrograIic si intersecie a cilor de
transport; 100 m de-a lungul canalelor si a altor construcii cu seciuni uniIorme.
Planurile topograIice se elaboreaz la diverse scri, ncepnd cu 1:25 000, 1:5 000 n cazul
planului general de situaie, mergnd pn la 1:500, 1:200 n cazul planurilor de detaliu pentru
amplasamentul saiilor de pompare, prizelor de captare, respectiv 1:100 n cazul proIilelor longitudinale si
transversale.
6tudiile Jeotehnice se elaboreaz n vederea stabilirii elementelor dimensionale ale
construciilor din pmnt (canale, bazine, gropi de mprumut etc.) respectiv, cunoasterea condiiilor de
Iundare a staiilor de pompare si a construciilor hidrotehnice anexe, amplasate de-a lungul reelei de
canale.
Studiile se elaboreaz pe baza cartrilor geotehnice de supraIa eIectuate n teren precum si cu
aMutorul IoraMelor de prospectare, si se compun din urmtoarele planuri:
3lan Jeotehnic cu prezentarea pe categorii a naturii rocilor la diIerite adncimi (cu precizri
la adncimi de 1, 2, 3, 4 m), pantele si necesitatea consolidrii taluzurilor, tasarea probabil la
ramblee, caracteristicile de Iundare ale construciilor, deIormrilor posibile pe terenuri
macroporice, condiiile de executare a excavaiilor pe terenuri instabile, tehnologii
recomandate pentru execuie, precizri cu privire la combaterea inIiltraiilor etc.
3roIile Jeotehnice - constnd n elaboratea de proIile longitudinale, de-a lungul traseului
viitoarelor canale, cu precizri suplimentare privind natura rocilor si tipului de lucrri de
excavaie ce se impun a Ii Iolosite n execuia lor.
3lanuri ae aetaliu nsoite de graIice si Iise de IoraM pentru toate amplasamentele, pe care se
vor construi staiile de pompare si construciile hidrotehnice anex la sistemului de irigaie.
6tudiile aJroeconomice se elaboreaz n vederea prezentrii situaiei agroeconomice din zona
n care se preconizeaz introducerea sistemului de irigaie pentru a servi la proIilarea produciei agricole
viitoare, n condiii de irigare.
De asmenea, se urmreste estimarea avantaMelor economice ce decurg din aplicarea irigaiilor,
innd seama de cresterea produciei agricole si cheltuielile suplimentare ce se eIectuieaz pentru
ntreinerea culturilor irigate.
Studiile agroeconomice cuprind urmtoarele tipuri de analize si date cu reIerile la terenul propus
pentru echiparea cu un sistem de irigaii:
Sre]entarea caarului economic aaministrativ al terenului,
structura ae Iolosin a terenului, supraIeele cultivate si structura planului de cultur;
structura eStelului ae animale;
Sroauciile aJricole obinute;
119
mrimea SaJubelor Sroause ae Ienomenul ae secet;
cheltuielile anuale ae inIiinare i intreinere a culturilor, resSectiv SroIitul net re]ultat;
Sonaerea SoSulaiei active ocuSat in aJricultur i moaul ae utili]are a Iorei ae munc;
tiSul i valoarea investiiilor economice e[istente in ]on,
structura i aistana Ia ae Siaa ae aesIacere a Sroauselor aJroalimentare;
structura Sarcului ae utilaMe i miMloace aJricole ae Sroaucie, e[istent.
Zonarea hidroameliorativ se elaboreaz n vederea corelrii msurilor hidroameliorative cu
terenurile ecologice omogene (reprezint terenuri cu aceleasi caracteristicile naturale si economice) si
aplicarea diIereniat a acestor msuri hidroameliorative n Iuncie de caracteristicile de stare a acestor
terenuri.
Zonarea hidroameliorativ se elaboreaz prin sintetizarea studiilor necesare elaborrii sistemelor
de irigaii si corelarea datelor din siteze cu pragurile valorice utilizate n determinarea tipului de lucrri
hidroameliorative necesare pentru Iiecare teren ecologic omogen.
Pe baza acestor categorii de studii, dar si a altora, cu caracter colateral (planul general de
gospodrire a apelor si Iorma de ncadrare a sistemelor de irigaie n cadrul acestora, P.U.G-urile
unitilor administrative si Iorma de ncadrare a sistemelor de irigaie n cadrul acestora) se decide
amplasamentul, tipul si conIiguraia spaial a sistemelor de irigaie, se calculeaz costul investiiei si
durata de amortizare a acesteia.
n cadrul masivului de teren agricol supraIeele de teren propuse pentru irigaii se subdivid, n
urma aplicrii zonrii hidroameliorative n:
zone irigabile, n bune condiii, care nu solicit msuri speciale;
zone care, prin aplicarea irigaiei, prezint pericolul nmlstinirii sau salinizrii secundare,
datorit ridicrii nivelului Ireatic;
zone (pe soluri salinizate, erodate, lcovisti) care nu se pot iriga dect prin luarea unor msuri
speciale de combatere a eIectelor secundare;
zone improprii pentru aplicarea irigaiilor.

3.9.2. Necesarul de ap al culturilor irigate

Necesarul de ap al culturilor este o variabil teritorial, si depinde de deIicitul de umiditate
rezultat datorit conMuncturii climatice si hidrogeologice din perioada de vegetaie, respectiv cea rece a
anului, caracteristicilor Iizice ale solului si necesarul de ap al culturilor.
Necesarul de ap al culturilor irigate se evalueaz prin intermediul unor indici, si reprezint
elemente de calcul n dimensionarea sistemelor de irigaie (dimensionarea debitului si volumului de ap
necesar a Ii transportat, a duratei de irigare necesar pentru a acoperi deIicitul constatat).
1orma de iriJaie (_
m
reprezint cantitatea total de ap aplicat unei culturi, att n perioada
de vegetaie, ct si n aIara acesteia (norma de aprovizionare), pentru completarea deIicitului de umiditate
din sol pn la valoarea total a evapotranspiraiei poteniale a culturii respective.
Aceasta se calculeaz separat, pentru perioada de vegetaie (de la nsmnare pn la recoltare)
respectiv pentru perioada rece a anului (de aprovizionare a solului) si se deduce pentru Iiecare cultur.
Norma de irgaie din perioada de vegetaie reprezint suma tuturor normelor de udare si se
deduce din ecuaia de bilan a apei.
Mrimea normei de irigaie depinde de tipul de bilan al apei, respectiv de tipul culturii irigate, si
se exprim n m
3
/ha:
in ca]ul bilanului aSei cu circuit inchis (Ir aport Ireatic) norma de irigaie se determin
prin relaia:

_
m
E
p
R
I
R
i
- P
v
|20|
unde:
_
m
norma de irigaie;
(
S
evapotranspiraia potenial (n m
3
/ha);
R
I
rezerva Iinal a apei din sol la sIrsitul perioadei de irigaie (n m
3
/ha);
R
i
- rezerva iniial a apei din sol la nceputul perioadei de irigaie (n m
3
/ha);
3
v
suma precipitaiilor din perioada de vegetaie (1. IV 30. XI) (n m
3
/ha).
120
n ariile n care se aplic irigaii nainte de nsmnare, rezerva iniial de ap se ia egal cu
plaIonul maxim al apei din sol, unde R
i
C (valoarea capacitii de cmp).
n anii ploiosi din perioada de vegetaie, cnd 3
v
_ (
S
R
I
R
i
, nu este necesar irigarea,
deoarece cantitile de precipitaii czute acoperintegral nevoile de ap ale culturilor.
in ca]ul bilanului aSei cu circuit aeschis (cu aport Ireatic) norma de irigaie se determin
prin relaia:

_
m
(
S
R
I
R
i
- 3
v
- $
I
|21|

unde:
_
m
norma de irigaie;
(
S
evapotranspiraia potenial (n m
3
/ha);
R
I
rezerva Iinal a apei din sol la sIrsitul perioadei de irigaie (n m
3
/ha);
R
i
rezerva iniial a apei din sol la nceputul perioadei de irigaie (n m
3
/ha);
3
v
suma precipitaiilor din perioada de vegetaie (1. IV 30. XI) (n m
3
/ha);
$
I
aport Ireatic al umiditii din sol (n m
3
/ha).

n acest caz norma de irigaie este mai mic, si se impune a Ii determinat cu atenie, pentru a se
evita alimentarea pnzei Ireatice cu ap din sistemele de irigaie (rezult cheltuieli suplimentare si nu se
valoriIic umiditatea pentru cresterea culturilor rezultat din aportul Ireatic).
Norma de irigaie nu poate Ii aplicat simultan, pe o perioad scurt de timp, deoarece s-ar depsi
capacitatea maxim de nmagazinare a solului si ar conduce la supradimensionarea consumului de ap.
Aceasta se aplic treptat pe ntreaga perioad a anului, ntre intervalele cu precipitaii, n raport de
deIicitul de umiditate constatat, pn la atingerea capacitii de cmp.
1orma de udare (m reprezint volumul de ap necesar n eIectuarea unei singure udri cu
aMutorul sistemelor de irigaie.
Norma de udare net din perioada de vegetaie se deduce pe baza relaiei Botzan, avnd n vedere
rezerva de ap din sol la un moment dat:

m 100 H G
v
(C-p) |22|

unde:
m norma de udare net (n m
3
/ha);
H grosimea stratului activ de sol ce se ud (n m);
G
v
greutatea volumetric a stratului activ de sol (n t/m
3
);
C capacitatea de cmp (n de greutate raportat la greutatea solului uscat);
p - rezerva la un moment dat al apei din sol (n de greutate sol raportat la
greutatea solului uscat).

n vederea aplicrii corecte a normei de udare n cadrul terenului agricol echipat cu sisteme de
irigaie, rezerva de ap din sol la un moment dat (S, respectiv grosimea stratului activ de sol ce se ud
(+, se determin la Iaa locului.
n condiiile pedoclimatice din Romnia, normele de udare au valori diIereniate n Iuncie de
caracteristicile pedoclimatice ale teritoriului agricol:
350 650 m
3
/ha pe soluri cu textur usoar sau grea, din zone climatice umede;
650 1200 m
3
/ha pe soluri cu textur medie sprea grea, din zonele climatice secetoase.
Norma de udare diIer si n raport de metoda de irigaie utilizat:
150 200 m
3
/ha, n cazul irigrii prin aspersiunie;
200 300 m
3
/ha, n cazul irigrii pe brazde;
450 800 m
3
/ha, n cazul irigrii pe Isii.
Sub aceste valori minime ale normei de udare apa nu mai poate Ii distribuit uniIorm pe supraIaa
terenului.
Grosimea stratului de sol activ inIlueneaz normele de udare n Iuncie de capacitatea de cmp al
terenului, care la rndul su diIer n raport de tipul de sol ce se dezvolt la nivelul teritoriului ecologic
omogen si tipul de cultur irigat (tabel 31).

121
Tabel 31. Norma de udare n funcie de grosimea stratului activ de sol, plafonul minim yi grupa de sol (dup
Botzan M, 1968 citat de Cazacu E. si colab., 1972).

Norme de udare (m
3
/ha)
Grup sol Tip sol
H 0,5 m H 0,75 m H 1,00 m
Cernoziomuri (luto-nisipoase) 500 750 1000
Cernoziomuri levigate (lutoase-luto-nisipoase) 450 650 800
Soluri brun-roscate de pdure (luto-argiloase) 300 400 500
Soluri zonale
Soluri brune de pdure (luto-argiloase) 350 500 650
Soluri pe nisipuri de dune semimobile 500 750 950
Soluri de dune
Cernoziom levigat pe dune 700 900 1100
Soluri nisipoase si nisipo-lutoase 750 1100 1400
Soluri luto-nisipoase si lutoase 550 800 1000 Soluri aluviale
Soluri luto-argiloase si argiloase 400 550 650

Norma de udare, n aIara perioadei de vegetaie, se deduce pentru a se cunoaste nevoile de ap ce
se impun a Ii ntroduse n bilanul apei de sol, pentru a se asigura capacitatea de cmp naintea declansrii
perioadei vegetative. Valoarea acestei norme se deduce prin relaia:

a R
i
R
I
cP
i
|23|
unde:
a norma de udare din aIara perioadei de vegetaie;
R
i
r ezerva iniial a apei din sol la nceputul perioadei de irigaie (n m
3
/ha);
R
I
- rezerva Iinal a apei din sol la sIrsitul perioadei de irigaie (n m
3
/ha);
c coeIicient de nmagazinare a apei de ctre sol din aIara perioadei vegetative;
P
i
- suma precipitaiilor din aIara perioadei vegetative (n m
3
/ha).

n cazul cnd cantitatile de precipitaii din aIara perioadei de vegetaie sunt egale sau mai mari
dect capacitatea de cmp (C R
I
_ c3
i
nu mai este necesar aplicarea udrilor de aprovizionare. De
asemenea, nu se aplic udri de aprovizionare pe soluri cu bilani hidric n circuit deschis (R
i
P
v
A
I

m
E
p
R
I
) , dect n cazuri excepionale.
Intervalul de timS dintre udri (1 reprezint durata de timp dintre dou udri, si depinde de
mrimea normei de udare aplicat, respectiv de media consumului total zilnic de umiditate prin
evapotranspiraie. Intervalul de timp dintre udri se calculeaz pe baza relaiei:

|24|
unde:
T intervalul de timp (n zile);
m norma de udare (n m
3
/ha);
3
0
cantitatea de precipitaii czut n perioada respectiv (n m
3
/ha);
(e t evapotranspiraia medie zilnic (n m
3
/zi/ha).

Aplicarea corect a normei de irgaie si udare, respectiv a momentului optim pentru aplicarea
udrilor, reclam cunoasterea exact si a necesarului total de ap (normei de irigaie) al culturilor de
cmp, pomilor IructiIeri si a viei de vie, precum si cel pentru diIerite Iaze de vegetaie (tabel 32).
Din punct de vedere al necesarului de ap (norme de irigaie), culturile de cmp se mpart n trei
categorii:
culturi cu consum redus de ap (cereale de toamn);
culturi cu consum mediu de ap (porumb, Iasole, Iloarea soarelului, porumb-nutre, vi de
vie, culturi pomicole);
culturi cu consum mare de ap (lucern, sIecl de zahr, legume).
122
Tabel 32. Norme de irgaie (
m
) (n m
3
/ha) yi numrul de udri, pentru diferite culturi yi pe zone pedoclimatice
(dup M. Botzan, 1968, citat de E. Cazacu E., si colab., 1972).

Cmpia Romn yi Dobrogea
Podiyul Moldovei, Cmpia de
Vest yi Cmpia Transilvaniei
Tip cultur
S
t
e
p

u
s
c
a
t

S
t
e
p

m
o
d
e
r
a
t

S
i
l
v
o
s
t
e
p

T
r
a
n
z
i

i
e

(
s
o
l

b
r
u
n

r
o
y
c
a
t

d
e

p

d
u
r
e
)

S
t
e
p

m
o
d
e
r
a
t

S
i
l
v
o
s
t
e
p

T
r
a
n
z
i

i
e

(
s
o
l

b
r
u
n

r
o
y
c
a
t

d
e

p

d
u
r
e
)

m

800 800 500 0 500-
800
0-500 0
perioada de
aprovizionare
nr. udri 1 1 1 0 1 0-1 0

m

1200-1800 700-
1300
500-
1000
500-1000 600-
1300
500-600 0
Gru de
toamn
perioada de
vegetaie
nr. udri 2-3 1-2 1-2 1-2 1-2 0-1 0

m

3200-4000 2400-
3200
1800-
2400
1200-
1800
2100-
3200
1100-
2200
600-
1100 Porumb
perioada de
vegetaie
nr. udri 4-5 3-4 3-4 2-3 3-4 2-4 1-2

m

2600-3200 200-
2600
1400-
2000
800-1400 1800-
2600
1000-
1800
500-
1000
Porumb
nutre
perioada de
vegetaie
nr. udri
4-5 3-4 2-3 2-3 3-4 2-3 1-2

m

2100-2800 1650-
2100
1200-
1650
600-1200 1400-
2100
600-
1400
0-600
Fasole
perioada de
vegetaie
nr. udri 3-4 3 2-3 1-2 2-3 1-2 0-1

m

4100-5000 3500-
4100
2800-
3500
2000-
2800
3000-
4100
2000-
3000
1000-
2000
SIecl
zahr
perioada de
vegetaie
nr. udri
6-7 5-6 5-6 4-5 5-6 4-5 2-4

m

3500-4800 2800-
3500
2100-
2800
1200-
2000
2400-
3500
1200-
2400
600-
1200 CartoIi
perioada de
vegetaie
nr. udri 5-7 4-5 3-4 2-3 4-5 2-4 1-2

m

2400-2800 1800-
2400
1300-
1800
800-1300 1600-
2400
1000-
1600
500-
1000
Floarea
soarelui
perioada de
vegetaie
nr. udri 3-4 3 2-3 1-2 3 2-3 1-2

m

900 800-900 700-800 0 700-
900
0 0
perioada de
aprovizionare
nr. udri 1 1 1 0 1 0 0

m

4000-5000 3200-
4000
2300-
3200
2100-
3000
2700-
4000
1800-
2700
1200-
1800
Lucerna
perioada de
vegetaie
nr. udri 5-6 4-5 3-4 3-4 4-5 3-4 2-3

m

- 3500-
5000
- - - - -
Tomate
perioada de
vegetaie
nr. udri - 7-10 - - - - -

m

- 3000-
3500
- - - - -
Vinete
perioada de
vegetaie
nr. udri - 8-10 - - - - -

m

- 3500-
4000
- - - - -
Ardei
perioada de
vegetaie
nr. udri - 8-10 - - - - -

m

- 1800-
3000
- - - - -
Varz
timpurie
perioada de
vegetaie
nr. udri - 4-6 - - - - -

m

- 3500-
5000
- - - - -
Varz
trzie
perioada de
vegetaie
nr. udri - 8-10 - - - - -

m

- 3500-
5000
- - - - -
Conopid
perioada de
vegetaie
nr. udri - 8-10 - - - - -

m

- 1800-
3000
- - - - -
Castravei
perioada de
vegetaie
nr. udri - 4-6 - - - - -

123
Culturile de toamn reclam un consum redus de ap din irigaii datorit desIsurrii a cca. 1/3
din durata ciclului Ienomenologic n perioada de toamn-primvar timpurie, cnd cantitile de
precipitaii sunt ridicate cantitativ, acestea beneIiciind la maxim, (nainte ca aceasta s se inIiltreze sau s
se evapore) si de rezerva de umiditate acumulat n stratul de zpad.
Culturile tehnice (porumb, Iasole, Iloarea soarelului, porumb-nutre etc.) au un consum mediu de
ap din irigaii datorit, n primul rnd, sistemului reticular bine dezvoltat, capabil s absoarb apa de la
adncimi de cca. 1 m, dar si Iaptului c dispun de un aparat Iolial cu o supraIa mare de
evapotranspiraie.
Culturile cu un consum mare de ap din irigaii (lucern, sIecl de zahr) au sistemul radicular
dezvoltat la partea superioar a stratului de sol (pe cca. 15 - 20 cm adncime), unde umiditatea este intens
supus evaporrii prin reeaua capilar a solului, precum si datorit Iaptului c acestea dispun de un aparat
Iolial bine dezvoltat, care genereaz o evapotranspiraie ridicat.
Legumele au un consum mare de ap, datorit compoziiei lor (conin o mare cantitate de ap si
trebuie meninute ntr-o stare de turgescen ridicat) ct si sistemului radicular dezvoltat la supraIa
(ptrund pn la cca. 0,50 m n sol).
O alt caracteristic a acestora const n Iaptul c necesit norme de udare mici si dese.
Via de vie este o cultur care reacioneaz Iavoravil la irigare, mrindu-si capacitatea de
producie de 2 - 3 ori pe Iondul scderii nensemnate a procentului de zahr coninut n boabe.
O caracteristic a culturii viei de vie n regim irigat, const n eIectul cumulativ progresiv.
ConIorm acestuia, eIectele pozitive cumulate ntr-un an se transmit si se nsumeaz cu cele ale anului
urmtor, sporind n acest Iel considerabil producia.
Culturile pomicole n regim de irigaie, de asemenea, dau sporuri de producie de 2 - 3 ori, au o
crestere mai rapid si o IructiIicare mai timpurie, mrindu-si totodat rezistena la boli.
Pentru calcularea corect a normelor de udare si deducerea momentului optim pentru aplicarea
udrilor, se impune n mod deosebit cunoasterea momentelor vulnerabile din cadrul ciclului
Ienomenologic al culturilor irigate, cnd, acestea realizeaz cel mai mare consum de umiditate.
Momentele vulnerabile sunt diIerite, de la cultur la cultur si se grupeaz pe trei intervale:
pentru cereale si culturile productoare de semine, intervalul vulnerabil corespunde cu Iaza
de nIlorire;
pentru plantele tehnice (cartoI, sIecla de zahr), intervalul vulnerabil corespunde cu Iaza de
Iormare a rdcinilor (tuberculilor);
pentru culturi IuraMere (lucern, triIoi, porumb IuraMer etc.) intervalul vulnerabil corespunde
cu Iaza de Iormare a masei vegetale;
pentru via de vie, intervalul vulnerabil corespunde cu Iaza cresterii intense a organelor
generative si vegetative, precum si perioada cresterii boabelor pn la declansarea procesului
de coacere;
pentru pomii IructiIeri, intervalul vulnerabil corespunde cu Iaza dezvoltrii aparatului Ioliar si
a lstarilor respectiv, cu Iaza IructiIicrii maxime.
Pentru asigurarea condiiilor optime de vegetaie a culturilor irigate, mai ales n intervalul
vulnerabil, se impune aplicarea udrii naintea declansrii acestei Iaze Ienomenologice.
Prin evaluarea corect a normei de irigaie si udare, duratei de timp dintre udri pentru diIerite
culturi, care se vor cultiva n cadrul ariei agricole echipate cu sisteme de irigaie, se poate realiza o
dimensionare optim a acestora (dimensionarea debitului si volumului de ap necesar a Ii captat si
transportat, distana dintre canalele si conductele de aduciune etc.).

3.9.3. Dimensionarea sistemelor de irigaie

Prin dimensionarea sistemelor de irigaie se subnelege determinarea debitului speciIic de ap ce
se impune a Ii captat, transportat si dispersat, extinderea spaial a inIrastructurii de irigaie, costul de
investiie si rentabilitatea economic a exploatrii.
Determinarea debitului speciIic real de ap ce se impune a Ii captat, transportat si dispersat
(hiaromoaulul q
u
, in lsha) se realizeaz n Iuncie de hidromodulul de udare din luna cu consum
maxim, pentru o asigurare de 80 .
Acesta se deduce pentru Iiecare cultur cu aMutorul relaiei:

124
|25|
unde:
q
u
hidromodulul de udare, n Iuncie de cultura (l/s/ha);
m norma de udare (m
3
/ha);
T timpul luat n calcul pentru luna cu un consum de vrI (nr. zile);
t durata udrii pe zi (86 400 sec.).

n urma calculrii hidromodului pentru Iiecare cultur n parte, rezult:
hiaromoaulul ae uaare ma[im (q
u max
) corespunztor culturii cu nevoia cea mai mare de
ap, din perioada (luna) cu consum maxim;
hiaromoaulul ae uaare Sonaerat (q
u normal
) rezult din calcularea hidromodului individual
pentru Iiecare cultur (plant) raportat la supraIaa ocupat de aceasta, n cadrul planului de
cultur.
Hidromodulul de udare este diIereniat n teritoriu datorit particularitilor biopedoclimatice ale
acestuia. Acest aspect impune calcularea hidromodulului pentru Iiecare teritoriu supus irigaiilor si cultur
nIiinat n cadrul acestuia (tabel 33).

Tabel 33. Hidromodulul maxim yi normal (luna iulie) n zona pedoclimatic a stepei moderat. Modelul staiunii
de irigaie, 1eglia, Mudeul Ialomia (dup E. Cazacu, si colab., 1972).

Suprafaa
Cultura
(ha) ()
Norma
lunar (80
) m
3
/ha
Hidromodul
ul maxim (q
u
max
) (l/s/ha)
Hidromodul
ul ponderat
(q
u normal
)
(l/s/ha)
Porumb boabe 2560 32 1600 0,597 0,191
Porumb boabe (cultur dubl) 1280 16 1600 0,597 0,095
Gru de toamn - - recoltat - -
Rapi - - recoltat - -
Soia 1280 16 1200 0,448 0,072
Porumb siloz 1280 16 1200 0,448 0,072
Lucern 1600 20 1600 0,597 0,119
Total 8000 100 - - 0,549


3.9.4. Metode de irigaie yi infrastructurile aferente acestora

Prin metod de irigaie se subnelege modul n care se administreaz necesarul de ap culturilor
agricole.
Metodele de irigaie, dup modul n care se administreaz apa ctre culturi, se clasiIic n:
iriJaie Srin scurJere ae suSraIa - const n distribuirea apei ctre culturile agricole prin
intermediul unor brazde de pmnt, iar umectarea solului se realizeaz prin inIiltraie, n plan
orizontal si vertical. n cazul psunilor irigarea se realizeaz direct, prin inundare, Ir a se
mai trasa breazde n acest sens;
iriJaie Srin asSersiune - const n distribuirea apei ctre culturile agricole prin intermediul
unor instalaii (reele de conducte si staii de pompare a apei) care o disperseaz sub Iorma
unei ploi naturale;
iriJaie Srin Sicurare - const n distribuirea apei ctre culturile agricole prin intermediul
unor conducte perIorate, dispuse de-a lungul rndului de plante, direct ctre sistemul
reticular;
iriJaie Srin uaare subteran - const n distribuirea apei ctre culturile agricole prin
intermediul unor conducte si drenuri subterane, care alimenteaz astIel, direct stratul activ al
solului n care se dezvolt sistemul reticular al plantelor;
iriJaie Srin inunaare (submersiune - const n distribuirea apei ctre culturile agricole
(metod aplicat n cultura orezului) prin inundarea parcelelor de teren amenaMate n acest
sens.
125
n alegerea metodei de irigaie, ce urmeaz a Ii aplicat la nivelul terenului agricol amenaMat n
acest sens, de care depinde tipul respectiv numrul instalaiilor de captare, transport si distribuire a apei,
se impune a se ine cont de o serie de principii si Iactori de corelaie (tabel 34).

Tabel 34. Determinarea metodei de udare pe baza factorilor de corelaie (dup E. Cazacu, si colab., 1972).

Factorul orografic Factorul pedologic Factorul hidric
panta
()
micro
relieIul
compoziia
granulo
metric
gradul de
salinizare
adnc.
apei
Ireatice
tipul drenaMului
Factorul
bioclimatic
Metoda de
irigaie pretabil
0,0007 o.c.
*
o.c. sol
nesalinizat
o.c. o.c. o.c. aspersiune,
picurare
usoar idem o.c. o.c. o.c. aspersiune,
picurare
idem 1-5 o.c. o.c. aspersiune,
picurare
idem nesatisIctor o.c. aspersiune,
picurare
idem padure de
cmpie
aspersiune,
picurare
idem silvostep aspersiune,
picurare
idem
5-10
satisIctor
step scurgere, picurare
idem
padure de
cmpie
aspersiune,
picurare
idem silvostep
scurgere,
aspersiune,
picurare
medie
idem
~ 10 o.c.
step scurgere, picurare
uniIorm
grea idem o.c. o.c. o.c. aspersiune,
picurare
usoar idem o.c. o.c. o.c. aspersiune,
picurare
idem 1-5 o.c. o.c. aspersiune,
picurare
idem
nesatisIctor
o.c. aspersiune,
picurare
idem padure de
cmpie
aspersiune,
picurare
idem silvostep aspersiune,
scurgere, picurare
idem
5-10
satisIctor
step scurgere, picurare
idem o.c. padure de
cmpie
aspersiune,
picurare
idem o.c. silvostep aspersiune,
scurgere, picurare
medie
idem
~ 10
o.c. step scurgere, picurare
accidentat
grea
idem o.c. o.c. o.c. aspersiune,
picurare
0,0007-
0,03
Ioarte
accidentat
o.c. idem o.c. o.c. o.c. aspersiune,
picurare
0,03-0,1 o.c. o.c. idem o.c. o.c. o.c. aspersiune,
picurare
*
o.c. pentru orice condiii ale Iactorilor respectivi.



Principiile care stau la baza alegerii unei metode de irigaie sunt:
SrinciSiul aistribuiei uniIorme a apei n plan orizontal si vertical;
SrinciSiul evitrii Seraerilor de ap prin evapotranspiraie, inIiltrare sub stratul activ de sol
sau drenare;
SrinciSiul aSlicrii in conaiii oStime a reJimului ae iriJaie, att sub aspectul mrimii
normelor de udare, ct si a duratei de aplicare a acesteia;
SrinciSiul asuJurrii Srin iriJaie a unui reJim hiaric oStim la nivelul solului;
SrinciSiul asiJurrii Srin aSlicarea iriJaiilor a unei Sroauctiviti riaicate a muncii.
Factorii de corelaie care stau la baza alegerii unei metode de irigaie sunt:
126
Iactorul oroJraIic inIlueneaz alegerea metodei de irigaie prin panta terenului si
conIiguraia microrelieIului;
Iactorul SeaoloJic inIlueneaz alegerea metodei de irigaie prin nsusirile Iizice
(compoziia granulometric) si chimic (gradul de salinizare);
Iactorul hiaric inIlueneaz alegerea metodei de irigaie prin adncimea apei Ireatice,
compoziia chimic si caracteristicile drenaMului natural;
Iactorul bioclimatic inIlueneaz alegerea metodei de irigaie prin cantitile de precipitaii,
temperaturile caracteristice ale aerului si tipul de asociaii de vegetaie rezultate.
Raporturile de determinare generate de ctre Iactorii ce stau la baza alegerii unei metode de
irigaie, impun aplicarea a unei, sau prin combinaie, a dou metode, n Iuncie de caracteristicile
teritoriului supus irigaiei.
Nu se supun irigaiilor urmtoarele categorii de terenuri agricole:
9 terenuri cu Sante mai mari ae 0,1 cu excepia unor culturi viticole sau pomicole,
amenaMate pe versani, unde pe Iondul compensrii deIicitului de umiditate prin irigaie se pot
obine sporuri substaniale de producie;
9 terenuri cu aS Ireatic situat la aaancimi mai mici ae 1,5 m, deoarece, deIicitul de
umiditate al solului se poate compensa pe cale natural, prin aport Ireatic cu aMutorul reelei
capilare a solului;
9 terenurile ain ]ona climatic umea, ntruct deIicitul de umiditate este Ioarte sczut, acesta
Iiind compensat din rezerva de umiditate a solului;
9 terenurile Suternic eroaate i ravenate, care reclam investiii ridicate de ameliorare, mai
nti a solului si apoi ulterior investiii n sistemul de irigaie. De asemenea terenurile erodate
sunt Ioarte vulnerabile la Ienomenul de splare a solului astIel c, echilibrul Iragil existent
ntre acumulare si eroziune, poate Ii usor dereglat de ctre surplusul de umiditate generat de
irigaii.
Irigarea prin inundare poate Ii Iolosit n cazul terenurilor cu o pant sub 0,004 (optim sub
0,002 ), un microrelieI uniIorm, pe soluri grele (coeIicient de permiabilitate de minim 10
5
cm/s) si o
adncime mic a apei Ireatice (pn la 3 m).
n aIar de Iactorii amintii, n alegerea tipului de irigaie se impune a se ine cont si de ali
Iactori:
tiSul culturilor suSuse iriJaiilor unele culturi se irig prin metode obligatorii (inundarea n
cazul orezului);
conaiiile hiarotehnice ale sistemului ae iriJaie n unele locaii nu se poate asigura
transportul gravitaional al apei ctre supraIeele irigate, astIel c, transportul sub presiune,
prin conducte, reclam, din considerente economice, utilizarea metodei de irigaie prin
aspersiune;
caracteristicile chimice ale aSei n cazul unui coninut ridicat de reziduri organice n cadrul
apei Iolosite n irigaie, se impune utilizarea metodei de udare prin brazde, datorit
restriciilor sanitare (evitarea contactului direct al apei cu Irunzele si Iructele plantelor n
vederea proteMrii acestora de contaminarea cu diversi parazii);
Jraaul ae srturare a solului care suprapus peste adncimi mici ale apei Ireatice (1-3 m)
reclam utilizarea metodei de irigaie prin inundare sau scurgere de supraIa, pentru a se
realiza splarea surplusului de sruri;
terenurile nesrturate, aar cu aS Ireatic minerali]at Seste limitele aamisibile impun
introducerea udrii prin picurare sau aspersiune, asigurndu-se n acest Iel o dozare
corespunztoare a normelor de udare si pierderi mici de ap prin inIiltraie, n vederea
prevenirii srturrii secundare.
n cazul n care, condiiile din teren permit aplicarea mai multor metode de irigaie, alegerea
metodei optime se va realiza pe baza considerentelor tehnice si economice.
Punerea n practic a metodelor de irigaie se realizeaz prin intermediul a unui complex de
inIrastructuri Iormat din: prize de captare, staii de pompare si punere sub presiune, canale si conducte de
transport gravitaional si sub presiune a apei.
InIrastructurile de irigaie reprezint un ansamblu de construcii si amenaMri, cu rol de transport
si distribuie a apei spre sectoarele de teren agricol supus irigrii. Acestea se clasiIic n Iuncie de metoda
de udare pe care o deservesc, Iorma de transport a apei si materialele de construcie utilizate n
amenaMarea reelei de distribuie a apei n:
inIrastructuri de irigaie cu reele de canale din pmnt, necptusite;
127
Tabel 35. Determinarea tipului de infrastructur de irigaie pretabil pe baza factorilor de corelaie (dup E.
Cazacu, si colab., 1972).

Factorul orografic
Factorul
geotehnic
Factorul hidric
Fact.
bioclimatic
panta ()
Micro
relieIul
concentr.
de argil
Iizic ()
adnc.
apei
Ireatice
tipul drenaMului
zone
bioclimatice
Tipul de infrastructur de irigaie
padure de
cmpie
canale cptusite
silvostep canale cptusite, Mgheaburi
30 o.c. o.c.
step canale cptusite, Mgheaburi, conducte
padure de
cmpie
canale cptusite
silvostep canale cptusite, Mgheaburi
1-5 o.c.
step canale cptusite, Mgheaburi, conducte
padure de
cmpie
canale cptusite
silvostep canale cptusite, Mgheaburi
slab
step canale cptusite, Mgheaburi, conducte
5-10
bun o.c. canale necptusite
padure de
cmpie
canale necptusite
silvostep canale cptusite slab
step canale necptusite, canale cptusite
Mgheaburi, conducte
30-60
~ 10
bun o.c. canale necptusite
padure de
cmpie
canale cptusite
silvostep canale cptusite, Mgheaburi

uniIom

~ 60 o.c. o.c.
step canale cptusite, Mgheaburi, conducte
padure de
cmpie
canale cptusite
silvostep canale cptusite, Mgheaburi
30 o.c. o.c.
step canale cptusite, Mgheaburi, conducte
padure de
cmpie
canale cptusite
silvostep canale cptusite, Mgheaburi
1-5 o.c.
step canale cptusite, Mgheaburi, conducte
padure de
cmpie
canale cptusite
silvostep canale cptusite, Mgheaburi
slab
step canale cptusite, Mgheaburi, conducte
padure de
cmpie
canale necptusite
silvostep canale cptusite, Mgheaburi
5-10
bun
step canale cptusite, Mgheaburi, conducte
padure de
cmpie
canale cptusite
silvostep canale cptusite
slab
step canale cptusite, Mgheaburi, conducte
30-60
~ 10
bun o.c. canale necptusite
padure de
cmpie
canale cptusite
silvostep canale cptusite, Mgheaburi
0,005
ondulat
~ 60 o.c. o.c.
step canale cptusite, Mgheaburi, conducte
padure de
cmpie
Mgheburi
silvostep Mgheaburi, conducte
Ioarte
ondulat
o.c. o.c. o.c.
step Mgheaburi, conducte

puternic
ondulat
o.c. o.c. o.c. o.c. conducte
padure de
cmpie
canale cptusite
silvostep canale cptusite, Mgheaburi
usor ondulat

o.c.

o.c.

o.c.

step
canale cptusite, Mgheaburi cu cderi,
conducte
padure de
cmpie
Mgheburi
silvostep Mgheaburi, conducte
0,005-0,03
o.c. o.c. o.c. o.c.
step Mgheaburi, conducte
~ 0,03 o.c. o.c. o.c. o.c. o.c. conducte
*
o.c. pentru orice condiii ale Iactorilor respectivi.

128
inIrastructuri de irigaie cu reele de canale din pmnt, cptusite;
inIrastructuri de irigaie cu reele constituite din Mgheaburi;
inIrastructuri de irigaie cu reele de conducte de Moas presiune;
inIrastructuri de irigaie cu reele de conducte de nalt presiune.
Alegerea si amenaMarea unui tip de inIrastructur de irigaie n cadrul terenului supus irigrii se
realizeaz pe baza unor principii si a aceluiasi set de Iactori, Iolosii si n determinarea metodei de udare.
DiIerena const n luarea n calcul a altor valori cantitative de deIinire a Iactorilor (vezi tabel 35).
Principiile care stau la baza alegerii unei inIrastructuri de irigaie sunt:
SrinciSiul meninerii sau imbuntirii conaiiilor SeaoloJice i hiaroloJice ale teritoriului,
e[istente inaintea amenaMrii terenului Sentru iriJaie,
SrinciSiul eIicienei economice,
SrinciSiul economisirii terenului aJricol,
SrinciSiul Iolosirii Muaicioase a aebitelor caState,
SrinciSiul mecani]rii i automati]rii Srocesului ae iriJaie,
SrinciSiul creterii auratei ae e[Sloatare a inIrastructurii.
De asemenea, n alegerea tipului de inIrastructur pentru irigaie care se preteaz a Ii implementat
la nivelul teritoriului supus irigrii, se impune eIectuarea si a unei analize comparative asupra indicilor
tehnici de stare si Iuncionare. Acesti indicatori tehnici pun n eviden randamentul de Iuncionare,
pierderile de ap, supraIaa de teren ocupat cu inIrastructur din total supraIa irigat, volumul de
pmnt ce se impune a dislocat si lungimea comparativ de conducte necesare a se utiliza (tabel 36).

Tabel 36. Indici tehnici pe tipuri de infrastructuri de irigaie (dup E. Cazacu, si colab., 1972).

Tipuri de amenaMare
Denumirea indicilor
inf. irig. cu
canale din
pmnt
necptuyit
inf. irig. cu
canale din
pmnt
cptuyit
inf. irig. cu
Mgheaburi
inf. irig. cu
conducte de
Moas
presiune
inf. irig. cu
conducte de
nalt
presiune
Randamentul reelei () 50-70 85-90 90-95 95-98 95-98
Pierderi de ap () 30-50 10-15 5-10 2-5 2-5
SupraIaa ocupat (din total
supraIa irigat) ()
3,7-4,5 3,5-4,0 1,0-2,0 0,1-0,5 0,1-0,5
Terasamente (volum dislocri)
(m
3
/ha)
120-250 110-220 10-50 50-100 50-100
Lungime Mgheaburi (m/ha) - - 10-45 - -
Lungime conducte (m/ha) - - - 15-35 10-35

3.9.4.1. Infrastructuri de irigaie cu reele de canale din pmnt, necptuyit

Acest tip de inIrastrucutr de irigaie este Iolosit n cazul aplicrii metodei de irigaie prin
submersiune iar n cazul Iolosirii si a altor metode (scurgere de supraIa, aspersiune). Acesta se
amenaMeaz numai n condiii tehnice si economice MustiIicate.
Principala caracteristic a acestui sistem de irigaie este transportul gravitaional al apei de la
sursa de captare spre terenul supus irigaiei. n cazul cnd cota terenului agricol supus irigaiei este mai
mare dect cota sursei de ap, pentru ridicarea apei la nivelul terenului irigat se utilizeaz staii de
pompare de baz. Datorit pierderilor mari de ap care se nregistreaz la nivelul canalelor necptusite,
acestea se amenaMeaz doar n cazul existenei unor surse de ap cu debite bogate si a unor terenuri
agricole situate n apropierea acestor surse.
n amenaMarea acestui tip de inIrastructur se Iolosesc materiale de construcie existente pe plan
local (nu necesit preIabricate speciale) acesta determinnd costuri mici de amenaMare.
Principalele dezavantaMe n amenaMarea acestui tip de inIrastructur sunt de Iactur tehnic:
canalele de distribuie a apei au de obicei trasee obligatorii si o conIiguraie impus de panta
terenului respectiv conIiguraia microrelieIului. Acest aspect determin reducerea posibilitii
de alimentare bilateral a reelei de canale de ordin inIerior si mreste volumul de
terasamente pe unitatea de supraIa amenaMat;
execuia terasamentelor solicit utilizarea unei game variate de utilaMe terasiere si o
organizare a muncii de tip santier;
129
reeaua de canale din pmnt necptusit genereaz pierderi mari de ap prin inIiltraii, care
pot declansa Ienomene de nmlstinire sau srturare a solurilor;
canalele, prin construcia lor, ocup o supraIa mare de teren agricol;
oIer posibiliti reduse de automatizare n transportul si distribuia apei.
Sistemul de irigaie Iormat din canale necptusite se compune din urmtoarele pri componente
(Iig. 27):
Fig. 27. Infrastructuri de irigaie cu
reele de canale din pmnt, necptuyit (dup
E. Cazacu, si colab., 1972): 1. Sursa ae aS, 2.
Construcie hiarotehnic (Sri]a ae aS, 3.
Canal ae aauciune, 4. Staie ae SomSare ae
ba], 5. Canale aistribuitoare SrinciSale, ain
Smant necStuit, 6. Canale aistribuitoare
secunaare, ain Smant necStuit, 7. Canale
aistribuitoare ae sector, ain Smant necStuit,
8. Conaucte sub Sresiune, secunaare, ae
aistribuie, 9. Conaucte sub Sresiune, ae sector,
ae aistribuie, 10. staii ae SomSare, sub
Sresiune, 11. /imit ae sector ae iriJaie, $.
sector ae iriJaie Srin bra]ae, %. Sector ae
iriJaie Srin inunaare, C. sector ae iriJaie Srin
asSersiune.

Sri]a ae caStare cu rol de
captare a apei dintr-o surs
de supraIa si direcionarea
gravitaional sau cu
aMutorul unei staii de pompare de baz a acesteia spre canalele de transport magistrale si de
distribuie. Acestea se amenaMeaz doar n cazul cnd cota sursei de ap se aIl sub cota
terenului agricol supus irigaiei iar conIiguraia albiei nu permite amplasarea n cadrul
acesteia a staiei de pompare de baz;
staia ae SomSare cu rol de ridicare a unor debite la cota de nivel al canalelor. Acestea se
amenaMeaz n cazul cnd sursa si priza de ap se aIl sub cota terenului agricol supus irigrii;
reeaua ae aistribuie a aSei Iormat din canale de distribuie de diIerite ordine, amenaMate
n rambleu sau debleu n Iuncie de nivelul apei impus de reeaua de ordin inIerior si metoda
de udare, amplasate la distane de 1 000 3 200 m si cu lungimi de 2 000 5 000 m. La
acestea se adaug canale distribuitoare de sector amplasate la distane de 400 1 200 m si cu
lungimi de 800 2 000 m;
construcii hiarotehnice amenaMate de-a lungul reelelor de canale, cu rol de diriMare si
distribuie controlat a apei ctre toate sectoarele de irigaie.

3.9.4.2. Infrastructuri de irigaie cu reele de canale din pmnt, cptuyit

Acest tip de inIrastrucutr de irigaie este Iolosit n cazul aplicrii tuturor metodelor de irigaie, cu
excepia celor care alimenteaz terenurile agricoleirigate prin submersiune (cazul culturii orezului).
Elementele componente ale acestui tip de inIrastructur de irigaie sunt identice cu cele ale tipului
precedent (inIrastructuri de irigaie cu reele de canale din pmnt, necptusit), cu excepia Iaptului c,
canalele de distribuie sunt cptusite cu mbrcmini din diIerite materiale, cu rol de reducere a perderilor
de ap prin inIiltraie.
Cptusirea canalelor se realizezeaz n cazul cnd distana terenului agricol supus irigaiei Ia de
sursa de alimentare este mare, debitul sursei de alimentare este sczut, iar terenul n care se amenaMeaz
acestea au o constituie poroas, Iacilitnd astIel, perderi mari de ap prin inIiltraie sau se poate declansa
Ienomenul se srturare a solului.

3.9.4.3. Infrastructuri de irigaie cu reele de Mgheaburi

Acest tip de inIrastrucutr de irigaie este Iolosit n cazul aplicrii tuturor metodelor de irigaie, cu
excepia celor care alimenteaz terenurile agricoleirigate prin submersiune (cazul culturii orezului).
130
Elementele componente ale acestui tip de inIrastructur de irigaie sunt identice ca si conIiguraie
spaial cu cele ale inIrastucturii de irigaie cu reele de canale din pmnt necptusit si cptusit, excepie
Icnd reeaua de canale care este nlocuit cu Mgheaburi preIabricate din beton armat (Iig. 28).

Fig. 28. Infrastructuri de irigaie cu
reele de Mgheaburi (dup E. Cazacu, si colab.,
1972): 1. Sursa ae aS, 2. Construcie
hiarotehnic (Sri]a ae aS, 3. Canal ae
aauciune, 4. Staie ae SomSare ae ba], 5.
Canale aistribuitoare SrinciSale, ain Smant
cStuit, 6. -Jheaburi aistribuitoare SrinciSale,
7. -Jheaburi aistribuitoare ae sector, 8. /imit
ae sector ae iriJaie, $. sector ae iriJaie Srin
bra]ae, %. Sector ae iriJaie Srin inunaare, C.
sector ae iriJaie Srin asSersiune, cu staii ae
SomSare mobile i conaucte ae Sresiune,
suSraterane.

Implementarea reelei de
Mgheaburi pentru transportul apei n
cadrul inIrastructurii de irigaie n locul
reelei de canale este determinat n
principal de conIiguraia relieIului.
AstIel, pe terenurile agricole cu un microrelieI accidentat, unde costul implementrii unei reele de
conducte este prea costisitor iar cel Iormat din canale nu poate Ii implementat, se utilizeaz reeaua de
Mgheaburi Iormat din Mgheaburi principale si de sector.
n cazul aplicrii metodei de irigaie prin aspersiune se Iolosesc de obicei staii de pompare si
reele de conducte mobile cu alimentare direct din Mgheaburi. Aceast variant a udrii prin aspersiune
este si mai rentabil din punct de vedere economic, deoarece se reduce considerabil lungimea conductelor
sub presiune.

3.9.4.4. Infrastructuri de irigaie cu reele de conducte de Moas presiune

Acest tip de inIrastrucutr de irigaie este Iolosit n cazul aplicrii metodelor de udare prin
scurgere de supraIa sau picurare. Din acest motiv presiunea de serviciu a apei din cadrul reelei de
conducte si hidrani este Moas. Datorit Iaptului c reeaua de conducte este amplasat n subteran (sub
nivelul de lucru al utilaMelor agricole) aceasta nu Iragmenteaz terenul agricol pe sole mici de lucru ca si
n cazul sistemului de irigaie prin canale si Mgheaburi. Acest aspect reclam utilizarea inIrastructurilor de
irigaie prin conducte de Moas presiune n cazul culturilor de cereale si plante tehnice care, pentru a
deveni rentabile, se impun a Ii cultivate pe sole cu supraIee mari.
Sistemul de irigaie Iormat din conducte de Moas presiune se compune din urmtoarele pri
componente (Iig. 29):

Fig. 29. Infrastructuri de irigaie cu
reele de conducte, de Moas presiune (dup E.
Cazacu, si colab., 1972): 1. Sursa ae aS, 2.
Construcie hiarotehnic (Sri]a ae aS, 3.
Canal ae aauciune, 4. Staie ae SomSare ae
ba], 5. Canal aistribuitoare SrinciSale, ain
Smant cStuit, 6. Staie ae SomSare sub
Sresiune, 7. Conaucte SrinciSale ae aistribuie,
ae Moas Sresiune, 8. Conaucte secunaare ae
aistribuie, ae Moas Sresiune, 9. Conaucte ae
sector, ae Moas Sresiune, $. sector ae iriJaie
Srin Sicurare, %. Sector ae iriJaie Srin scurJere
la suSraIa.

Sri]a ae caStare cu rol de
captare a apei dintr-o surs
de supraIa si direcionarea
gravitaional sau cu
131
aMutorul unei staii de pompare de baz a acesteia spre canalele de transport magistrale si de
distribuie. Acestea se amenaMeaz doar n cazul cnd cota sursei de ap se aIl sub cota
terenului agricol supus irigaiei iar conIiguraia albiei nu permite amplasarea n cadrul
acesteia a staiei de pompare de baz;
staia ae SomSare cu rol de ridicare a unor debite la cota de nivel al canalelor. Acestea se
amenaMeaz n cazul cnd sursa si priza de ap se aIl sub cota terenului agricol supus irigrii;
reeaua ae aauciune Iormat din canale de pmnt cptusite, cu rol de transport a apei
pn la staia de pompare sub presiune. Lungimea canalelor depinde de conIiguraia
microrelieIului si poziia staiei de pompare sub presiune n cadrul terenului agricol;
staia ae SomSare sub Sresiune cu rol de asigurare a presiunii de serviciu din cadru reelei
de conducte. De obicei, o staie de pompare sub presiune deserveste o supraIa de
cca.3 000 ha, astIel c, numrul acestora n teritoriu depinde de supraIaa deservit. Presiunea
de serviciu asigurat de ctre o staie depinde de conIiguraia microrelieIului aceasta Iiind n
medie de cca. 3 kg/cm
2
. Datorit caracterului imobil al staiilor de pompare sub presiune si
reelei de conducte, regimul de Iuncionare poate Ii automatizat n totalitate, reducndu-se
astIel, att costul de exploatare ct si eIiciena aplicrii irigaiei (aplicare la momentul optim);
reeaua ae conaucte ae Moas Sresiune cu rol de distribuie a apei ctre sectoarele de
irigaie. Necesarul de conducte variaz n teritoriu ntre 15 si 35 m/ha n Iuncie de mrimea
solelor iar conductele de ultimul ordin au lungimi de 800 2 500 m si sunt amplasate la
distane de 500 1 200 m;
aisSo]itive hiarotehnice cu rol de asigurare a reelei de conducte mpotriva
suprapresiunilor, reglarea presiunii de lucru, limitarea si msurarea debitului pe reea, admisia
si evacuarea apei.

3.9.4.5. Infrastructuri de irigaie cu reele de conducte de nalt presiune

Acest tip de inIrastrucutr de irigaie este Iolosit n cazul aplicrii metodelor de irigaie, prin
aspersiune. Din acest motiv presiunea de serviciu a apei din cadrul reelei de conducte si hidrant este
nalt, cuprins ntre 3 - 5 kg/cm
2
.
Din punct de vedere tehnic acest tip de sistem este identic cu cel al conductelor de Moas presiune,
cu excepia lungimii conductelor de sector, care, n acest caz sunt mai scurte (300 - 800 m), datorit
supraIeei limitate de teren pe care o poate acoperi un aspersor n Iuncionare si presiunea de serviciu
dezvoltat de ctre staia de pompare sub presiune (Iig. 30).
Fig. 30. Infrastructuri de irigaie cu
reele de conducte, de nalt presiune (dup E.
Cazacu, si colab., 1972): 1. Sursa ae aS, 2.
Construcie hiarotehnic (Sri]a ae aS, 3.
Canal ae aauciune, 4. Staie ae SomSare ae
ba], 5. Canal aistribuitoare SrinciSale, ain
Smant cStuit, 6. Staie ae SomSare sub
Sresiune, 7. Conaucte SrinciSale ae aistribuie,
ae Moas Sresiune, 8. Conaucte secunaare ae
aistribuie, ae Moas Sresiune, 9. Conaucte ae
sector, ae Moas Sresiune.

Din punct de vedere Iuncional,
staiile de pompare din cadrul unui
sistem de irigaie se clasiIic n:
staii ae SomSare ae ba]
cu rol de preluare a apei din
sursele naturale si pompare
n canalele si conductele
magistrale de aduciune;
staii ae reSomSare cu rol de preluare a apei din canalele cu cot inIerioar si reIulare n
canalele de aduciune si distribuie cu cote superioare;
staii ae SomSare sub Sresiune - cu rol de preluare a apei din canalele de aduciune si punere
sub presiune n conductele de distribuie din cadrul sistemelor de irigaie care Iolosesc
metoda de aspersiune pentru udare.
132
Amplasarea staiilor de pompare n cadrul sistemului de irigaie se realizeaz n concordan cu
schema de aduciune si distribuie.
n amplasarea staiilor de pompare de baz se impune inerea cont de urmtoarele reguli:
]ona ae caStare a aSei trebuie s Iie corespunztoare din punct de vedere hidraulic si
geotehnic n vederea reducerii cheltuielilor de amenaMare a prizei de captare;
ba]inul ae reIulare se impune a Ii amplasat n partea central a sistemului de irigaie, astIel
nct, lucrrile de aduciune si distribuie s Iie ct mai reduse;
lunJimea conauctei ae reIulare se impune a Ii ct mai scurt.
n amplasarea staiilor de repompare se impune inerea cont, deasemenea, de cteva reguli:
amSlasarea staiei se impune a se realiza n zona unde conducta de reIulare necesit
lungimea ce-a mai scurt de amenaMare;
n vederea Iacilitrii exploatrii si ntreinerii staiilor de repompare, se impune amplasarea
acestora n apropierea drumurilor agricole magistrale sau a drumurilor publice.
Staiile de pompare sub presiune se amplaseaz n Iuncie de amplasamentul reelei de conducte,
n aria central a supraIeei irigate, n vederea echilibrrii presiuni de serviciu a reelei. Debitele de
dimensionare a staiilor de pompare se stabilesc n raport de condiiile de Iuncionare ale acestora:
pentru staiile de pompare de baz, cu rol de transIer a apei din sursa natural n canale
deschise sau bazine, cu posibiliti de acumulare a volumelor necesare, dimensionarea se
realizeaz pentru un debit mediu;
pentru staiile de pompare cu rol de reIulare n canale deschise sau Mgheaburi, debitul de
dimensionare este echivalent cu debitul maxim al reelei;
pentru staiile de pompare sub presiune, debitul de dimensionare trebuie s Iie egal cu debitul
maxim al sectoarelor de udare care Iuncioneaz simultan.
Funcionarea staiilor de pompare se impune a se realiza n regim automat. Elementele de control
al Iuncionrii staiilor n regim automat sunt:
nivelele din canalele si Mgheaburile cu cot superioar, cu sau Ir relee de temporizare, n
cazul staiilor de pompare de baz si reIulare;
presiunea sau debitele din conducte, n cazul staiilor de pompare sub presiune.

3.10. Amplasarea yi dimensionarea centrelor de producie

n procesul de organizare a teritoriului si dezvoltarea unitilor (Iermelor) agricole, amplasarea si
dimensionarea centrelor de producie constituie o competen esenial, realizat n concordan cu
strategia de perspectiv, proIilul si condiiile teritoriale speciIice.
n Iorma cea mai general, centrele de producie se pot clasiIica pe baza urmtoarelor criterii,
dup:
Iorma social a Sroauciei determin existena centrelor de producie pentru unitile agricole
diIereniate: societii comerciale agricole, societi agricole, gospodrii Iamiliale etc.;
rolul i Iuncia, diIereniindu-se centre principale de producie, complexe agroindustriale,
centre de producie de tip Ierm (sectoare), centre de producie auxiliare etc.;
aeSenaen ae teren, se disting: centre dependente de teren ca baz de producie (Iermele de
vaci pentru lapte si taurine la ngrsat, ntreprinderi pentru deshidratarea IuraMelor verzi,
centrele de viniIicare etc.) si centre cu o dependen redus de teren (complexele
agroindustriale de porci, psri etc.);
ramura ae Sroaucie, se disting din acest punct de vedere centre pentru producia animal
(Ierme), complexe diIereniate pe specii (taurine, porcine, psri, ovine) sau producia
realizat (lapte, carne etc.) si centre pentru ramura produciei vegetale (centre pentru culturi
de cmp, viticole, pomicole, legumicole etc.);
aeSo]itare, conaiionare, Srelucrare, sunt: silozuri, Iabrici de nutreuri combinate,
ntreprinderi pentru deshidratarea IuraMelor verzi, depozite de Iructe, legume si cartoIi,
abatoare, centre de industrializare a laptelui etc.).
n cadrul centrelor de producie, amplasamentul si execuia diIeritelor obiecte (investiii) se
realizeaz pe baza documentaiilor tehnico-economice conIorm Legii investiiilor.
Centrele ae Sroaucie constituie suSraIaa ae teren cu construciile aIerente, locul ae concentrare
a miMloacelor ae Sroaucie i unae se eIectuea] Srocese ae Sroaucie aJricol staionare i ae conaucere
(manaJement a unitilor (Iermelor.
133
Amplasarea, dimensionarea si amenaMarea centrelor de producie se realizeaz pe baza cunoasterii
proIilului (care determin destinaia), dimensiunile ramurilor si mbinarea lor (care condiioneaz
mrimea), condiiile naturale, economice si sociale (care dicteaz modul de ncadrare n dezvoltarea
teritoriului unitii si a landsaItului n ansamblu).
Amplasarea si amenaMarea centrelor de producie implic analiza urmtoarelor grupe de condiii
principale:
a Condiiile economice cuSrinznd urmtoarele asSecte:
moaul in care centrul ae Sroaucie se incaarea] in SroIilul ramurii, cu indicarea
ponderii pe care o va deine noua capacitate n cadrul unitii;
SroIilul centrului ae Sroaucie, caSacitatea i tehnoloJia aaoStat, care asigur
realizarea economic a produciei;
incaararea in Sreveaerile Slanurilor ae amenaMare a teritoriului i urbanism, modul
de ncadrare si amplasare a acestuia Ia de perimetrul construibil al localitii,
respectiv limita intravilanului localitii pentru a evita investiii suplimentare n
construcii social-culturale si asigurarea cu Iora de munc;
Sosibiliti ae racoraare la traseele i caSacitile reelelor eailitare, existente si
propuse, cu evidenierea posibilitilor de cooperare n Iolosirea surselor de ap, a
reelelor de canalizare, a reelelor electrice, reelelor termice etc;
corelarea cu amSlasarea cateJoriilor ae Iolosin, masive de teren (baza de
producie), urmrind pe ct posibil asezarea central Ia de perimetrul unitii si
cile de comunicaie, avnd bune legturi Iuncionale cu unitile vecine;
terenul s Sermit o e[tinaere ulterioar a centrului ae Sroaucie n concordan cu
planul de perspectiv;
aSroSierea ae centrele ae aSrovi]ionare i aesIacere a Sroauciei, respectiv legturi
Iuncionale directe;
utili]area la ma[im a construciilor i instalaiilor e[istente;
resSectarea Sreveaerilor /eJii nr. 181991, urmrind pe ct posibil amplasarea pe
terenuri improprii produciei agricole, eventuale exproprieri, scoateri de terenuri din
producia agricol sau Iondul Iorestier, demolri de construcii,
Sosibilitatea dezvoltrii unor centre sau uniti existente, Iolosindu-se la maximum
spaiile libere n care s Iie amplasate noile construcii, n vederea mrimii densitii
construciilor existente.
b Condiiile naturale yi tehnico-constructive sunt Iactorii SreSondereni n stabilirea raional
a amSlasamentelor care evideniaz urmtoarele elemente SrinciSale:
conaiiile oroJraIice i microclimatice impun ca terenul s nu prezinte Ienomene de
alunecare, eroziune, denivelri accentuate si s Iie n pant usoar pentru a asigura
scurgerea apelor meteorice, vor Ii evitate terenurile situate la baza pantei, a zonelor
de acumulare a apelor meteorice sau albia vilor unde nu exist asigurarea mpotriva
inundaiilor, zonelor supuse alunecrilor si, pe ct posibil, terenurilor macroporice,
expoziia s Iie sudic, sud-vestic si sud-estic la adpost de vnturile reci. n cazul
n care nu se pot realiza, se vor prevedea perdele de protecie Iorestier;
conaiiile hiaroloJice i Jeotehnice - terenul trebuie s Iie permeabil, cu nivelul
pnzei Ireatice la cel puin 1,5 m sub talpa Iundaiei, apa subteran s aib un debit
care s satisIac necesarul cantitativ si calitativ pentru alimentarea cu ap. Sunt
indicate terenuri care oIer posibilitatea de a Iolosi direct apele de adncime medie
(100 200 m), iar n zonele cu IoraM, pnza de ap Ireatic s Iie la cel puin 5 m, n
vederea prevenirii inIectrii cu apele uzate. Se vor preIera terenuri cu structura
granulometric mare (nisipuri, pietrisuri), precum si cele srturate, terenul s aib o
rezisten a solului de cel puin 2 kgI/cm
2
, amplasarea n apropierea unui emisar
natural care s preia apele reziduale dup o prealabil epurare.
c Condiiile sanitar - veterinare impun n primul rnd ca apa Iolosit s corespund stasurilor n
vigoare, iar terenul trebuie s se gseasc n aIara zonei de aciune a nocivitilor provenite de la
ntreprinderi industriale, evitndu-se o apropiere prea mare de centrele populate, pentru ca apa sau aerul
s nu Iie supuse unor poluri reciproce.
n acelasi timp, trebuie s se asigure distanele minime speciIice Iiecrei specii de animale, Ia
de centrele populate, cile de comunicaie sau ntre diIeritele sectoare etc., apreciind de la caz la caz
distanele ce urmeaz a Ii luate n considerare la alegerea unui amplasament cu cerine obligatorii.
134
n general, centrele de producie trebuie s Iie amplasate acolo unde rspunsul optim cerinelor si
Iunciilor pentru care sunt destinate asigur condiiile pentru sistematizarea construciilor, obiectivele
Iiind grupate pe Iunciuni corespunztor Iluxului tehnologic optim, adecvat particularitilor Iiecrei
ramuri. AstIel, se impun respectarea unor particulariti de amplasare a centrelor de producie agricol:
9 centrele (seaiile aaministrative seaii centrale i Ierme sunt condiionate de supraIee,
specializarea si volumul produciei, integrate condiiilor speciIice ale teritoriului unitii, cile
de comunicaie si localitile apropiate;
9 centrele ae Sroaucie Sentru culturi in meaiul controlat (sere se amplaseaz n zonele cu
cele mai scurte perioade de nebulozitate si avnd acces la utilitile edilitare n condiii
economice avantaMoase (energie termic si electric, ap, canalizare etc.) cuprinznd spaiul
pentru amplasarea tuturor obiectivelor (pavilion administrativ, central (punct) termic, hal
de sortare si depozit, remiz si depozit de utilaMe, post de transIormare energie electric,
blocuri ser corepunztor capacitii, drumuri si platIorme;
9 rsaaniele i solariile - amplasarea acestora este dependent de sursa de cldur, iar
supraIaa determinat de sarcinile de producie, avnd asigurate surse de ap proprii;
9 centrele ae viniIicare (crame i Srelucrarea struJurilor avnd caracter industrial
amplasamentul este dependent de masivele cu plantaii de vii. n practicarea promovrii
investiiilor, acestea au Iost diIereniate n centre de viniIicare de tip I (n care se eIectueaz
prelucrarea strugurilor, produsul Iiind expediat altor centre n vederea condiionrii si
depozitrii n continuare pn la valoriIicare), a cror amplasare se poate Iace n orice unitate
cu surs de materie prim si centre de viniIicare de tipul II (care prelucreaz, condiioneaz,
nvecheste, mbuteliaz si depoziteaz vinul pe un timp nelimitat), a cror amplasare se
realizeaz n uniti cu masive de plantaii din podgorii. Amplasamentele trebuie s aib
legturi directe cu masivele viticole, iar supraIaa aIectat s permit amenaMarea seciilor
corespunztor Iluxului tehnologic, respectiv la cele de tipul I (corpul de viniIicare, corpul de
depozitare si anexele), iar cele de tipul II (corpul de tratare si cupaMare si condiionare, corpul
de nvechire, mbuteliere, centrala termic, corp de valoriIicare a subproduselor, pavilion
administrativ etc.);
9 aeSo]itele ae Iructe-leJume i cartoIi au amplasamentul condiionat de caracterul sezonier al
produselor, ceea ce impune constituirea rezervelor de produse pentru consum, prelucrare,
export, n corelare cu amplasarea centrelor de consum si a cilor de comunicaie. n mod
obisnuit, depozitele sunt specializate pentru depozitarea unui singur produs (mere, struguri,
cartoIi, ceap, rdcinoase etc.) si sunt amplasate n zonele de producie, iar cele universale
(sortiment complet de legume si Iructe) se amplaseaz n apropierea centrelor de consum;
9 centrele ae Sroaucie Srovi]orii (temSorare se amplaseaz condiionat de existena unor
procese de producie sezoniere, corespunztor ramurii si activitii pe care o servesc, volumul
produciei ce se realizeaz si poziia masivului de teren n ansamblul teritoriului. AstIel,
taberele ae camS se amplaseaz pentru a evita deplasarea neeconomic a masinilor,
tractoarelor, Iorei de munc n perioada campaniilor agricole pe terenuri situate la distane
mari de 8-10 km de centrul de producie (localitate). +alele ae sortare, oSroane etc. se
amplaseaz n special pe terenurile Iermelor de legume si pomi, pe ct posibil n centrul
perimetrului si avnd legturi directe cu cile de comunicaie si sediile de Ierm;
9 taberele ae var se amplaseaz pe paMistile situate la distane neeconomice (mari) de centrele
de producie (Iermele zootehnice), avnd asigurat alimentarea cu ap.
Centrele de producie pentru prelucrare, condiionare si depozitare prezint diIerenieri speciIice:
9 Iabricile ae nutreuri combinate ()1C se amplaseaz obligatoriu lng o staie de cale Ierat
sau drumul principal modernizat pentru transportul materiei prime si a produsului Iinit n
cadrul zonei de aprovizionare si desIacere. Condiionat de procesul tehnologic pentru
realizarea n condiii economice a produselor de Iinuri si granule destinate cresctoriilor de
animale si psri, capacitatea si procesul tehnologic permind legtura direct tehnologic cu
seciile anexe (silozuri, staii de primiri si livrare, usctorii de boabe, magazii si buncre de
produse, central termic etc.);
9 silo]urile, prin Iuncia lor de recepionare, condiionare, conservare si livrarea produselor
depozitate, amplasamentul este condiionat de totalitatea costurilor aIerente (exploatare,
transporturi, investiii etc.) pentru toate tipurile Iuncionale (zonale, de tranzit si ngrsarea
animalelor) si asigurarea supraIeelor pentru amplasarea obiectivelor construite (corp central
135
cu celule de depozitare si conservare, usctor, depozit combustibil remiz, tractoare, pod
bascul auto si cale Ierat, drumuri si platIorme, pavilion administrativ).
ReJula Jeneral este amSlasare a noilor construcii ae orice Iel in intravilanul localitilor, cu
excepia unor construcii care pot provoca eIecte de poluare care, prin natura lor, nu se pot amplasa n
intravilan precum si adposturile de animale.
$mSlasarea construciilor ae orice Iel Se terenuri aJricole din extravilan, de clasa I si a II-a de
calitate a terenurilor, pe cele amenaMate cu lucrri de mbuntiri Iunciare precum si pe cele plantate cu
vii si livezi, parcuri naturale, rezervaii, ansambluri arheologice si istorice este interzis.
Liniile de telecomunicaii, cele de transport si de distribuie a energiei electrice, conductele de
transport pentru alimentare cu ap, canalizare, produse petroliere, gaze precum si alte instalaii similare se
vor grupa si amplasa de-a lungul si n imediata apropiere a cilor de comunicaii: sosele, ci Ierate, a
digurilor, canalelor de irigaii si desecri si a altor limite obligate din teritoriu, n asa Iel nct s nu se
stnMeneasc execuia lucrrilor agricole
82
.

3.10.1. Modele de exploataii agricole

Exploatarea agricol a teritoriului se realizeaz prin intermediul Iermelor, respectiv al
gospodriilor rnesti din mediul rural.
Orice exploataie agricol dispune de un teritoriu, care supus proceselor de munc, n Iuncie de
nivelul de intensivizare, asigur necesarul alimentar al omului.
Nivelul de intensivizare este perceput ca raport ntre investiiile de munc si capital asupra
pmntului, vzute ca si input-uri, si valoarea output-urilor (a produciei agricole).
SupraIaa teritoriului unei exploataii agricole este condiionat de un complex de Iactori, dintre
care enumerm:
sistemul social-politic, respectiv Iorma de proprietate asupra pmntului;
condiiile particulare de relieI;
tipul exploataiilor;
tradiiile, respectiv mostenirea social-cultural.
Sistemele politice totalitare au generalizat Iorma etatist de proprietate si au generat exploataii
agricole extinse, n opoziie cu proprietile private care si-au ,ordonat mrimea exploataiei n raport cu
principiul eIicenei economice si al cererii pieei.
RelieIul Ioarte Iragmentat si accidentat ngreuneaz accesul si solicit, n general, eIorturi mai
mari de exploatare, implicnd adesea Iorme de exploatare extensiv. De aceea, supraIeele exploataiilor
variaz de la nivele mici, pn la nivele Ioarte mari.
Exploataiile agricole din ariile preorsenesti, proIilate pe producia de legume, dispun de
supraIee mai restrnse, n opoziie cu exploataiile proIilate pe culturi cerealiere, situate la distane
apreciabile n raport cu marile piee de consum.
n unele ri, printre care si Romnia, zestrea agricol a unei Iamilii se divide sistematic ntre
descendeni, rezultnd o lotizare excesiv a proprietilor Iunciare. De exemplu, la noi n ar, mrimea
medie a unei proprieti Iunciare rurale este de 2,5 ha, divizat n 15 parcele, situate la distane
considerabile unele n raport cu altele n hotarul satului.
n Germania, indiIerent de numrul urmasilor dintr-o Iamilie, sistemul de recompensare a
descendenilor este astIel statuat nct s nu se atenteze la integritatea teritorial a Iermei. Aceasta rmne
n adinistrarea exclusiv a unui singur urmas.
n continuare prezentm n antitez 2 modele de exploataii aricole inspirate din realitate, unul din
Romnia si unul din Germania.

3.10.1.1. Modelul autarhic din Romnia

Gospodria supus analizei se aIl la 25 km de CluM si 15 km de Turda. Terenul agricol care i
corespunde nsumeaz 4,5 ha iar Iora de munc se compune din dou persoane de peste 60 ani (so-
soie), ambele adMudecndu-si rolul de seIi de exploataie (cap de gospodrie). Gospodria dispune de
urmtoarele miMloace Iixe: un tractor de 45 c.p., o semiremorc si un plug cu dou brzdare. O treime din
terenul l reprezint Ineaa natural de pe care se recolteaz manual Inul, munca Iizic cea mai grea
Iiind cositul. De regul, se angaMeaz prin plat cu ziua, 2-3 persoane pentru a Iinaliza cositul Inului la

82
Legea Iondului Iunciar, nr. 19/1991, Monitorul OIicial, nr. 37 din 20 Iebruarie 1991, art. 70, 71, 81.
136
timp optim. Terenul arabil se cultiv n sistem bienal cu gru si porumb, semnatul Icndu-se mecanizat.
Aproximativ 0,5 ha se cultiv cu cartoIi.
n cadrul vetrei, terenul din proximitatea gospodriei se cultiv cu legume, o parte Iiind livad cu
pomi IructiIeri.
Rezerva de IuraMe const din In si tulpini de porumb, la care se mai adaug pentru tineret si
vacile n lactaie tre din gospodria proprie. Ca animale se cresc: dou vaci cu lapte, un viel, zece oi,
trei porci, din care doi se sacriIic de Crciun si 40 psri de curte. La recoltatul si depozitatul IuraMelor se
apeleaz la aMutorul Iamiliei lrgite (copii, nurori, gineri). Pinea se obine din grul propriu, Iiind
consumat alturi de mmlig. Carnea se consum preponderent conservat prin aIumare si srare.
Singurele produse alimentare cumprate sistematic din magazin sunt uleiul si zahrul. De Criun se
sacriIic doi porci, al treilea Iiind destinat vnzrii. Din cei doi porci sacriIicai unul se mparte copiilor.
Zilnic se predau la centrul stesc de colectare a laptelui cinci litri de lapte, ceea ce asigur o surs
permanent de venit. Capul de Iamilie dispune de o pensie de 200,2 lei (aprozimativ 50 Euro) ca urmare a
Iaptului c a Iost navetist n industria urban 20 ani.
Gospodria se compune din urmtoarele anexe: cas - cu trei camere si hol, baie, buctrie; graMd
si sur, ce adpostesc trei bovine; cotee pentru porcine si psri; adpost pentru tractor si atelaMe. Apa
este asigurat din Intna proprie prin pompare. Gospodria este electriIicat si nclzit cu lemne pe
perioada iernii. Vara gtitul se Iace la aragaz. ntre cas si graMd se interpune n chip neIericit platIorma de
gunoi, care se utilizeaz pentru ngrsarea terenului agricol. Ierbicidele se utilizeaz doar la combaterea
buruienilor din culturile de gru iar insecticidele la combaterea gndacului de Colorado din culturile de
cartoIi (Iig. 31).
Fig. 31. Modelul unei exploataii
agricole din Romnia. a) Schi de gospodrie.
C casa ae locuit, $$ ane[ JosSoareasc, )
Iantan, 33 cote Sorcine, 3G aeSo]it
Junoi ae JraMa, G JraMa, GZ Jrain
]ar]avat, WC veceu, $ arabil, / livaa, Y
curte. b) Dispersia a proprietii Iunciare.

n aIar de vnzarea laptelui,
relaia cu piaa este ca si inexistent.
Gospodria dispune de aproape ntreaga
gam de produse alimentare necesare
pentru consumul proriu, disponibilul
pentru pia este negliMabil, care de altIel
nu reprezint un scop al existenei
exploataiei.

3.10.1.2. Modelul bavarez al
unei exploataii agricole profilat
pentru producerea de lapte yi carne
(Holneich, Surberg - Bavaria)

Ferma este condus de dou
Iamilii (sot-soie), membrii acestora
Iiind n ambele cazuri n vrst de peste 60 de ani. Sediul Iirmei are o poziie central n raport cu terenul,
accesul Iiind lesnicios. Pe lng teren, Ierma dispune de urmtoarele miMloace de mecanizare: dou
tractoare cu anexe pentru arat, respectiv cositul ierbii, instalaie de tip vacuum pentru mulsul vacilor,
remorc pentru transportul IuraMelor, masin de Iasonat si Irmiat trunchiurile de lemn (Ierma este
nclzit pe baz de lemn, iar gtitul pe baz de electricitate). n plus, Ierma dispune de o cistern si o
instalaie de golire a bazinului de colectare a deMeciilor animaliere, cu un volum de 80 m
3
.
Ferma este specializat n producia de lapte, dipunnd de 40 de vaci din rasa Hllstein si 10
animale diverse, neexploatate economic. Ferma este situat la circa 100 km de Mnchen (Germania) si la
20 km de Salzburg (Austria). Dispune de 28 ha teren compact, din care 5 ha l reprezint terenul
mpdurit, dispus insular sub Iorma niselor ecologice. Sapte hectare de teren sunt destinate cultivrii
sistematice cu porumb IuraMer pentru siloz. Restul de 16 ha l Iormez terenul nierbat, cultivat, ntreinut
si exploatat sistematic pe durata sezonului cald (Iig. 32).

137
Fig. 32. Modelul fermei pentru
producia de lapte din Bavaria: D1 arum
naional, D$ ba]in evacuare aeMecii
animaliere, 3 SarcaMe, S aeSo]it silo], 0
maJa]ie colectare laSte SroasSt, /J locuin,
Sc sSaii ca]are, S0 sal mese, %
buctrie, $t atelier, / aeSo]it lemne, ,)
Salc ae Saure cu rol ae ni ecoloJic.

Mulsul vacilor mecanizat, se
Iace o dat pe zi, dimineaa ntre orele 6
si 7. Se colecteaz zilnic n medie 500
litri lapte, care Iac obiectul prelucrrii
industriale. Hrnirea celor 50 capete de
animale se realizeaz ntr-un interval de
timp de circa 10 minute, dimineaa si
seara. Cositul ierbii, transportul acesteia
si distribuia la animale se realizez
prin miMloace mecanice. Ferma dispune
de dou corpuri construite: primul
adposteste sub acelasi acoperis
animalele, spaiul de locuit al unei
Iamilii, anexele pentru utilaMe si
miMloace mecanice si opt camere a cte
dou-trei locuri pentru cazarea
turistilor; al doilea adposteste buctria si sala de mese cu 30 locuri simultan, la care adaug alte sapte
camere pentru cazare, cu cte dou-patru locuri. Tot aici este asociat si spaiul de locuire al celei de a
doua Iamilii compus din living-dormitor si buctrie.
Cei doi brbai se ocup n principal de ntreinerea si exploatarea economic a celor 50 de
animale pe cnd Iemeile se ocup de exploatarea turistic a Iermei (cazare si mic deMun). Nu se oIer nici
un produs turistilor, n special lactate, din Ierma proprie. Totul se serveste din ,pachet, pentru a Ieri
clienii de eventuale nbolnviri.
n perioada de Ilux turistic maxim, n special n week-end, cele dou Iemei sunt aMutate de ctre
cele dou Iiice ale lor, Iuncionare n Mnchen, care si petrec sIrsitul de sptmn la Ierma Iamiliei.
Asocierea Iunciei agricole cu cea turistic (de cazare) este dictat de venitul relativ mic ce se
obine din valoriIicarea laptelui. Turismul asigur un venit suplimentar, conMuctral. Camerele sunt dotate
cu tot conIortul impus de rigorile practicrii unui turism modern iar preurile sunt modice n raport cu
preurile din marile orase.
Fermierii dispun de patru automobile particulare, dou autocamione si biciclete pentru plimbare.
Ferma este alimentat cu ap de la un sistem centralizat. La subsol dispune de o spltorie dotat cu utilaM
modern. nclzirea se realizeaz n sistem centralizat, cu lemn care se obine din terenul Iorestier propriu.
Terenul nierbat se ntreine si se nsmneaz sistematic, Iiind ngrsat cu deMecii animaliere prin
pulverizare. ntregul proces de munc este mecanizat, cositul ierbii, transportul acesteia si porionarea la
animale durnd n medie 10 minute. Singurele activiti ce reclam munc manual sunt amenaMatul
camerelor, clcatul lenMeriei si punerea mesei pentru micul deMun.




138
4. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA SILVIC A TERITORIULUI

Pdurile Romniei ocup dup datele statistice 6,7 mil. ha ceea ce reprezint 26,3 din teritoriul
rii. Dup acest procent Romnia se situeaz pe locul 12 printre rile din Europa si este sub procentul
mediu de 31 ct reprezint pdurile din supraIaa total a Europei. Deci, maMoritatea rilor Europei au
un procent mult mai mare de pdure dect Romnia. Dintre acestea menionm: Bulgaria cu 30 , Cehia
cu 33 , Slovacia cu 38 , Iosta Iugoslavie cu 39,9 , Polonia cu 38 si altele. Romnia cu 0,28 ha
pdure pe cap de locuitor se situeaz sub media de 0,32 ha a rilor din Europa. n ultimii 75 de ani
supraIaa pdurilor noastre s-a redus de la 35 - 40 n 1921 la 26,7 n 1990, adic cu aproximativ
10 - 15 . Prin deIrisarea a circa 200 000 ha pdure si rrirea arboretelor prin delicte silvice pe alte sute
de mii de hectare, supraIaa pdurilor a sczut simitor n ultimii cinci ani. n ceea ce priveste starea de
degradare a pdurilor ne situm printre ultimele ri din Europa. DealtIel n supraIaa de 6,7 mil. ha
pdure se includ si terenurile degradate ori cu pduri total degradate.
Trecerea de la economia centralizat la economia de pia a determinat ncepnd cu anul 1990
multe modiIicri n regimul de proprietate si de gospodrire a pdurilor. Peste 400 000 ha de pdure au
Iost restituite Iostilor proprietari sau urmasilor acestora, numrul lor poate s aMung la 1 milion,
nregistrndu-se o mare Irmiare a pdurilor n cauz. Se impune cu att mai mult ca prin amenaMament
s se gseasc soluii pentru gestionarea lor durabil.
,Cci Srin Iunciile ei multiSle ecoloJice, sociale i economice Saurea a avut, aeine i va
avea o imSortan e[istenial Sentru viaa SoSorului roman`
83
.
Pentru aprarea, conservarea si dezvoltarea Iondului Iorestier, introducerea unui regim normal de
tiere si regenerare a pdurilor care s asigure o eIicien maxim a exploatrii acestora, ameliorarea
Iunciilor de protecie ale pdurilor si sporirea volumului lemnului pentru utilizri industriale a existat un
program de abordare ntr-o concepie unitar a msurilor ce se impun
84
.
Programul pornea de la situaia Iondului Iorestier, care Ia de nceputul secolului cnd pdurile
ocupau 8,5 - 9 milioane ha, respectiv 35 - 40 din teritoriu.
SupraIaa lor s-a redus treptat ca urmare a unor exploatri neraionale, aMungnd la 6,3 mil. ha la
sIrsitul anului 1975.
Reducerea supraIeei pdurilor constituie un pericol pentru echilibrul hidrologic, pentru protecia
solului si a mediului nconMurtor precum si pentru baza de protecie Iorestier.
Pentru cunoasterea resurselor Iorestiere, n perioada 1948 - 1965 s-au elaborat amenaMamente
silvice pentru toate pdurile, ara noastr Iiind prima din lume care a amenaMat n totalitate Iondul
Iorestier.
Materializnd conceptul din Programul Naional, Legea nr. 2 din 1997 s-au stabilit normele
pentru conservarea si dezvoltarea Iondului Iorestier, pentru aprarea si mbuntirea mediului
nconMurtor, meninerea echilibrului ecologic, proteMarea localitilor si a obiectivelor industriale,
terenurilor agricole, cilor de comunicaie, a cursurilor de ap, lucrrilor hidrotehnice, lucrrilor de
acumulare si ameliorarea Iactorilor climatici
85
.

4.1. Teritoriul forestier

n conIormitate cu prevederile Codului Silvic pdurile, terenurile destinate mpduririi, cele care
servesc nevoilor de cultur, producie ori administraie silvic, iazurile, precum si terenurile neproductive,
incluse n amenaMamentele silvice, n condiiile legii, constituie, indiIerent de natura dreptului de
proprietate, Iondul Iorestier naional.
Sunt considerate pduri, n sensul Codului Silvic si sunt cuprinse n Iondul Iorestier naional,
terenurie acoperite cu vegetaie Iorestier cu o supraIa mai mare de 0,25 ha
86
.
Terenurile din Iondul Iorestier destinate mpduririi si cele care servesc nevoilor de cultur
produciei ori administraiei sunt:
terenurile n curs de regenerare, terenuri degradate si poienile stabilite prin amenaMamente
silvice s Iie mpdurite;

83
V. Giurgiu, 1995, 3roteMarea i ae]voltarea aurabil a Saurilor, Societatea Progresul Silvic, Editura Arta GraIic, Bucuresti.
84
/eJea Sentru aaoStarea ,,3roJramului 1aional Sentru conservarea i ae]voltarea Ionaului Iorestier` in Serioaaa 1976-2010, Buletinul
OIicial, partea I, nr. 35, 23 aprilie 1976, p. 1-2.
85
/eJea Srivina conservarea, SroteMarea i ae]voltarea Saurilor, e[Sloatarea lor raional, economic i meninerea echilibrului ecoloJic,
Monitorul OIicial, partea I, nr. 52, 9 noiembrie 1997, p. 1-15.
86
Legea Codului Silvic, nr. 26/1996, Monitorul OIicial, partea I, nr. 93, 8 mai 1996.
139
pepinierele, solariile, plantaMele, culturile de rchit si cele cu arbusti ornamentali si IructiIeri;
terenurile destinate asigurrii hranei vnatului si animalelor din dotarea unitilor silvice;
terenurile date n Iolosin temporar personalului silvic;
terenurile ocupate de construcii si cele aIerente acestora, drumuri si ci Ierate Iorestiere,
Iazanerii si pstrvrii, cresctorii de animale, dotri tehnice speciIice sectorului Iorestier.
Fondul Iorestier naional este, dup caz, proprietate public sau privat si constituie bun de
interes naional.
Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie Iondul Iorestier naional se exercit n
conIormitate cu dispoziiile Codului Silvic.
IdentiIicarea terenurilor ce constituie Iondul Iorestier naional se Iace pe baza amenaMamentelor
silvice existente.
Vegetaia Iorestier situat pe terenuri din aIara Iondului Iorestier naional supus prevederilor
prezentului Codul Silvic este constituit din:
vegetaia Iorestier de pe psunile mpdurite;
perdelele Iorestiere de protecie a terenurilor agricole;
plantaiile Iorestiere de pe terenurile degradate;
plantaiile Iorestiere si arborii din zonele de protecie a lucrrilor hidrotehnice si de
mbuntiri Iunciare, precum si cei situai de-a lungul cursurilor de ap si al canalelor de
irigaie;
perdelele Iorestiere de protecie si arborii situai de-a lungul cilor de comunicaie din
extravilan;
zonele verzi din Murul oraselor, comunelor, altele dect cele cuprinse n Iondul Iorestier,
parcurile din intravilan cu specii Iorestiere exotice si Mnepenisurile din zona alpin;
parcurile dendrologice, altele dect cele cuprinse n Iondul Iorestier.
Fondul Iorestier naional este supus regimului silvic.
Regimul silvic constituie un sistem de norme tehnico-silvice, economice si Muridice privind
amenaMarea, cultura, exploatarea, protecia si paza acestui Iond, avnd ca Iinalitate asigurarea gospodririi
durabile a ecosistemelor Iorestiere.
Administrarea Iondului Iorestier proprietate public a statului se realizeaz prin Regia Naional a
Pdurilor.
Modul de gospodrire a Iondului Iorestier proprietate public se reglementeaz prin
amenaMamente silvice. Acestea constituie baz a cadastrului Iorestier si a titlului de proprietate a statului
si stabilesc, n raport cu obiectivele ecologice si social-economice, strategiile de gospodrire si msurile
necesare pentru realizarea lor.
AmenaMamentele silvice se elaboreaz pe ocoale silvice si unitile de producie, cu respectarea
metodologiei unitare si a prevederilor normelor tehnice de amenaMare a pdurilor, urmrind asigurarea
continuitii Iunciilor ecologice si social-economice ale acestora.
Pe baza datelor din amenaMamentele silvice si din alte lucrri tehnice de specialitate se ntocmeste
periodic inventarul Iondului Iorestier la nivel naional si teritorial.
Elaborarea amenaMamentelor silvice se va Iace n concordan cu prevederile planurilor de
amenaMare a teritoriului aprobat potrivit legii.

4.2. Conceptul de organizare yi amenaMare a pdurilor

,OrJani]area i amenaMarea Saurilor este aeIinit ca tiina, resSectiv Sractica orJani]rii
Saurilor in conIormitate cu sarcinile Sermanente ale JosSoaririi silvice`
87
.
,$menaMarea Saurilor, reSre]int un ansamblu ae SreocuSri i msuri orJani]atorice menit
s cree]e conaiiile necesare Sentru instaurarea unui reJim ae e[Sloatare a Saurilor SroSrii Iunciilor
economice ori sociale Se care ele sunt nevoite s le inaeSlineasc`
88
. Cci pdurea este prin natura ei un
sistem organizat, nu n scopuri economice ci n vederea autoconservrii biodiversitii, ceea ce implic
adaptarea activitilor de organizare, sub aspect structural pe de o parte n Iuncie de nevoile economice si
sociale, iar pe de alt parte n Iuncie de nevoile de conservare a biodiversitii. AstIel reglementarea
lucrrilor de cultur si exploatare se realizeaz prin:
elaborarea concepiei de organizare si conducere structural Iuncional a pdurii;

87
$menaMarea Saurilor, STAS 4579/1970.
88
H. Rucreanu, I. Leahu, 1981, $menaMarea Saurilor, Editura Ceres, Bucuresti, p. 9.
140
planiIicarea strategic, adic indicarea lucrrilor de eIectuat n vederea atingerii obiectivelor
de baz ale gospodririi pdurilor;
planiIicarea tactic, cuprinznd speciIicarea la obiect (pe Iiecare arboret) a lucrrilor de
eIectuat ntr-o perioad de cel mult 10 ani n vederea realizrii obiectivelor strategice precum
si desIsurarea n timp si spaiu a lucrrilor propuse;
urmrirea si controlul modului de realizare a obiectivelor planiIicate si a msurilor n care
soluiile organizatorice adoptate corespund scopurilor gospodriei silvice si situaiilor sociale
si economice noi, n vederea ameliorrii permanente a Iuncionalitii pdurii.
,$menaMarea Saurilor i aciunea sa orJani]atoric trebuie s armoni]e]e interesele Iiecrei
activiti in scoSul obinerii unor eIecte cat mai mari in bunuri i servicii in caarul JosSoariei silvice
conceSute ca sistem ae miMloace i aciuni`
89
.
De Iapt prin aceste activiti se realizeaz obiectivele silviculturii de a gospodri raional Iondul
Iorestier n vederea satisIacerii ct mai complete a cerinelor actuale si de perspectiv, cu produse ale
pdurii precum si n vederea Iolosirii ct mai eIiciente a Iunciilor de producie si protecie ale acestora.
La realizarea n condiii optime a acestor deziderate o contribuie deosebit n amenaMarea pdurilor o au
urmtoarele principii:
asigurarea continuitii Iunciilor de producie si de protecie a pdurilor;
mrirea continu a productivitii;
mbuntirea continu a rolului de protecie al pdurilor, Iizic si social, precum si
asigurrii echilibrului su biocenotic n vederea sporirii aportului acestora la conservarea si
ameliorarea mediului nconMurtor.
Pe baza acestor principii amenaMamentul, ca lucrare tehnic, stabileste sistemul de msuri prin
care se organizeaz si conduce economic gospodrirea pdurilor, stabilind capacitatea de producie
actual si potenial a arborilor, organizeaz pdurea si procesul natural de producie
90
.
n conIormitate cu prevederile Codului Silvic si n raport de Iunciile pe care le ndeplinesc pentru
realizarea obiectivelor generale, economice si sociale, pdurile se ncadreaz n dou grupe Iuncionale
91
:
a) CruSa , Sduri cu Iuncii sSeciale de Srotecie a apelor, solului, obiectivelor de interes
naional, de ameliorare a climei si pduri pentru recreere, pduri pentru ocrotire a genoIondului si
ecoIondului, precum si pduri declarate monumente ale naturii si rezervaii. ConIorm, normelor tehnice
se diIereniaz de Iapt cinci subgrupe:
a
1
) pduri cu Iuncii de protecie a apelor;
a
2
) pduri cu Iuncii de protecie a terenurilor si solurilor;
a
3
) pduri cu Iuncii de protecie contra Iactorilor climatici si industriali duntori;
a
4
) pduri cu Iuncii de recreere;
a
5
) pduri cu Iuncii de interes stiiniIic si de conservare a Iondului genetic Iorestier.
b) CruSa a ,,-a Sduri cu Iuncii de Sroducie yi de Srotecie n care se urmreste s se
realizeze, n principal, masa lemnoas de calitate superioar si alte produse ale pdurii si concomitent
protecia calitii Iactorilor de mediu.
ConIorm normelor tehnice se diIereniaz dou subgrupe Iuncionale:
b
1
) pduri destinate pentru producie de lemn;
b
2
) pduri destinate pentru dezvoltarea intensiv a vnatului si producia de lemn.
Pentru Iiecare grup si subgrup Iuncional, prin amenaMamentele silvice se stabilesc msuri de
gospodrire diIereniate, n vederea realizrii n structuri care s asigure ndeplinirea corespunztoare a
Iunciilor atribuite.
n concordan cu prevederile amenaMamentelor silvice si a studiilor de specialitate se realizeaz
reconstrucia ecologic, regenerarea si ngriMirea pdurilor.
Ca reguli generale n conIormitate cu normele n vigoare Sentru Srotecia aSelor sunt desinate:
supraIeele de pduri din Murul izvoarelor de ap mineral puse n valoare sau a surselor de
ap potabil pe o raz de 500 m n zon de cmpie si dealuri Moase, la munte n aval pn la
100 m, iar n amonte pn la limita de recepie a izvorului;
supraIeele de pdure situate pe versanii de scurgere direct n lacurile de acumulare sau pe
versanii rurilor si praielor cu scurgere direct n lacurile de acumulare, iar n zona de

89
H. Rucreanu, I. Leahu, oS. cit., p. 15, 17, 25.
90
1orme tehnice Sentru amenaMarea Saurilor, 1980, Editura Ceres, Bucuresti, p. 1-12.
91
Codul Silvic, aprobat prin Legea nr. 26 din 24 aprilie 1996, Monitorul OIicial, partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, art. 20, 21.
141
cmpie pe o lime de 50 - 100 m de o parte si alta n Iuncie de necesitile consolidrii
malurilor si limpezirii apelor;
supraIeele de pdure situate pe malurile cursurilor de ap (unde nu exist incinte ndiguite)
pe o lime de 100 m de o parte si alta a Dunrii si rurilor mari (Prutul, Siretul, Ialomia.
Argesul, Oltul, Jiul, Timisul, Muresul, Crisul, Somesul), 40 m lime de o parte si alta a
rurilor mari n zona de cmpie si 30 m de o parte si alta a canelelor navigabile;
supraIeele de pdure situate n albia maMor a rurilor;
supraIeele de pdure situate n zona dig-mal.
3entru Srotecia solului, mpotriva eroziunii sunt destinate:
arboretele situate pe versanii cu organisme toreniale sau cu terenuri usor erodate;
supraIeele de pduri situate pe pante mai mari de 45;
supraIeele de pdure din Murul golurilor alpine pe o lime de cca. 50 m n raport de panta,
natura terenului si starea de vegetaie.
3entru Srotecia inIrastructurilor de comunicaie yi a obiectivelor economice sunt destinate:
supraIeele de pdure situate de o parte si alta a cilor de comunicaie pe o adncime variabil
n Iuncie de pant, natura terenului si condiiile de gospodrire dar nu mai mic de 40 m;
supraIeele de pdure situat n Murul construciilor hidrotehnice si industriale n Iuncie de
pericolul de eroziune si alunecare, pe o proIunzime de cel puin 50 m;
arboretele din perimetrele de ameliorare constituite n zonele periclitate de avalanse sau de pe
nisipurile mobile.
3entru Srotecia mSotriva Iactorilor climatici duntori sunt destine:
pdurile din step cu excepia celor de lunc si a zvoaielor;
pdurile situate de-a lungul coastelor mrii si lacurilor litorale n cuprinsul unei zone de
15 km lime;
pdurile din Murul bazinelor de retenie, lacurilor si helesteelor pe o lime de 50 m.
3durile de interes social se compun din pdurile situate n Murul oraselor, pe o raz ce variaz n
Iuncie de mrimea demograIic a orasului astIel:
capitala 50 km;
orase cu peste 100 000 locuitori 30 km;
orase cu 50 000 100 000 locuitori 25 km;
orase cu 20 000 25 000 locuitori 20 km;
orase cu 10 000 20 000 locuitori 15 km;
orase sub 10 000 locuitori 10 km.
Pentru orasele din zona de step si silvostep raza se maMoreaz cu 20 .
SupraIaa total a pdurilor ce se pot destina ca pduri de interes social la 1 000 locuitori variaz
astIel (tabel 37).

Tabel 37. Suprafaa total a pdurilor destinate nevoilor sociale la 1 000 de locuitori.

Rangul orayului Pduri parc (ha) Pduri de agrement (ha) Total (ha)
Capitala 6 12 20
Orase resedin de Mude 5 10 15
Alte orase 4 - 5 6 - 7 10 - 12

De asemenea, n Murul staiunilor balneo-climaterice de interes naional si local sunt delimitate
pduri de interes social (n medie 100 ha pe o zon cu raza de 4 km).
Ca monumente ale naturii sau ca rezervaii se delimiteaz supraIeele de pduri declarate ca:
monumente ale naturii;
rezervaiile stiiniIice ale academiei;
rezervaiile pentru producerea de semine Iorestiere si plantaMele;
rezervaiile pentru protecia Iaunei cinegetice;
supraIeele de pduri din Murul monumentelor istorice pe o adncime de cel mult 100 m.
De Iapt, potrivit Codului Silvic pdurile Iac parte din Iondul Iorestier, iar aceasta reprezint o
subdiviziune a Iondului Iunciar unic de stat.
Fondul Iorestier cuprinde pdurile si terenurile aIectate mpduririi sau care servesc altor nevoi
ale silviculturii determinate ca atare prin amenaMamente silvice.
142
Noiunea de pdure a Iost deIinit pentru prima oar prin Legea 204/1947 pentru aprarea
patrimoniului Iorestier.
Potrivit acestei Legi se consider pdure o supraIa acoperit de vegetaie Iorestier mai mare de
2 500 m
2

92
.
n sensul Codului Silvic actual supraIaa de pdure este deIinit ca vegetaia Iorestier de pe
terenurile care Iac parte din Iondul Iorestier, determinat ca atare prin amenaMamente silvice si avnd
aceeasi supraIa (0,25 ha).
ClasiIicarea pdurilor n raport cu Iunciile pe care le ndeplinesc se realizeaz conIorm Codului
Silvic. mprirea pdurilor n grupe Iuncionale, se Iace n conIormitate cu programul gospodririi
silvice, respectiv cu obiectivele ei economice si sociale, pornindu-se de la Iuncia Iiecrui arboret.
n raSort cu mediul JeoJraIic pdurile pot Ii: ae es, ae coline i ae munte.
n Iuncie de sSecii pdurile se grupeaz n: Sauri ae rinoase (Sin, braa, molia .a i ae
Ioioase (IaJ, steMar, carSen, mesteacn, SloS, salcie etc..
n raSort cu reJimul silvocultural ce li se aplic avem urmtoarele categorii de pduri: in reJim
ae coaru, in reJim ae cranJ comSus (mi[t.
Pdurile sunt destinate s asigure materialul lemnos si celelalte produse ale pdurii necesare
satisIacerii cerinelor generale ale economiei naionale ct si a celor de interes obstesc local, precum si s
ndeplineasc Iuncii de protecie, iar terenurile care Iac parte din Ionul Iorestier (potrivit art. 1) sunt
aIectate diIeritelor nevoi ale economiei Iorestiere.
n vederea satisIacerii acestor cerine Iondul Iorestier este supus unui regim propriu de
gospodrire silvic
93
.
Prin noiunea de JosSodrire silvic se nelege un ansamblu de miMloace si norme tehnice,
organizate si Iolosite n vederea ntreinerii, monitorizrii si exploatrii Iondului Iorestier pentru
asigurarea satisIacerii necontenite a nevoilor deintorilor acestuia.
Gospodrirea Iondului Iorestier se nIptuieste avndu-se n vedere Iunciile pe care le
ndeplinesc pdurile, potrivit regulilor stabilite prin amenaMamente silvice, care deIinesc si titlurile de
amenaMare.
$menaMamentul silvic este un instrument tehnic de organizare, cu continuitate a procesului de
producie Iorestier, respectiv a organizrii recoltrii produselor lemnoase si secundare ale pdurii n
vederea satisIacerii nevoilor generale si locale. n temeiul lui se stabilesc msurile necesare, att pentru
conservarea si dezvoltarea rolului de protecie al pdurilor, ct si cele privitoare la ridicarea productivitii
ntregului Iond Iorestier. Scopul amenaMamentului este organizarea planiIicat a procesului de producie
Iorestier, care nu reprezint altceva dect crearea, conducerea si exploatarea pdurilor, organic legate
ntre ele n cadrul gospodririi silvice.
Potrivit Codului Silvic, amenaMamentele silvice trebuie s asigure urmtoarele obiective:
asigurarea continuitii produciei Iorestiere;
sporirea produciei si productivitii Iondului Iorestier;
Iolosirea raional a pdurilor si ameliorarea Iunciilor de producie.
Ca activitate organizatoric, amenaMarea pdurilor cuprinde:
elaborarea concepiei de organizare;
planiIicarea lucrrilor necesare si a desIsurrii lor n timp si spaiu;
controlul si conducerea acestor lucrri.
Proiectele de amenaMare (organizare) a teritoriului Iorestier se ntocmesc pe ocoale (gospodrii)
silvice.
Prin JosSodrire silvic se nelege un ansamblu de miMloace de producie, organizat si Iolosit
pentru asigurarea Iolosirii si satisIacerii necontenite a nevoilor activitilor de ntreinere si exploatare
Iorestier.
Principiile de amenaMare (organizare) a teritoriului silvic sunt urmtoarele:
a 3rinciSiul continuitii, exprim obligaia ce le revine tuturor activitilor gospodresti de a
cuta s asigure n sIera lor de aciune condiii proprii pentru satisIacerea nevoilor celor interesai. Acesta
asigur:
gospodrirea raional a pdurilor;

92
I. Zwelin, 1971, /eJislaia Iorestier in 5. S. 5omania, Editura Ceres, Bucuresti, pp. 24-30.
93
nceputurile silviculturii ordonate n Romnia au Iost determinate de o puternic inIluen Irancez, reIlectat chiar n adoptarea unor
terminologii de specialitate care n bun parte se pstreaz si astzi. Muli termeni au Iost mprumutai direct prin romnizarea sau traducerea
termenilor Irancezi respectivi (regim, tratament, codru, grdinrit etc.) iar alii s-au Iormat prin scimbarea sensului unor cuvinte romnesti (codru,
crng etc.).
143
valoriIicarea raional a tuturor produselor pdurii;
utilizarea raional a Iorei de munc;
continuitatea lucrrilor de gospodrire pentru o mai raional Iolosire a miMloacelor de lucru
(drumuri, construcii, masini).
Acest principiu este satisIcut dac se are n vedere struina permanent de a obine recolte
anuale bune si ct mai mari, ori o protecie ct mai bun n cazul pdurilor destinate altor scopuri.
b 3rinciSiul Sroauctivitii este Iavorizat prin lucrrile de amenaMare. Proiectul prevede
obiectivele de atins, speciile si pn la ce dimensiuni trebuiesc conduse arboretele, regimul aplicat si
tratamentele corespunztoare. Aceasta determin intervenii care pot duce la o mbuntire a condiiilor
de producie.
c 3rinciSiul valoriIicrii inteJrale a resurselor
a 3rinciSiul estetic.
AmenaMarea pdurilor mai nseamn a le organiza ntr-un anumit Iel, n scopul reglementrii
procesului de producie Iorestier care se concretizeaz prin:
repartizarea pe Iormaiuni a pdurilor din unitatea gospodreasc;
stabilirea Iormei organizatorice spre care trebuie s Iie ndrumate pdurile pentru a
corespunde ct mai bine Iunciunilor atribuite;
ntocmirea planurilor de lucrri si a ordinii de desIsurare n timp si spaiu a acestora.
ncadrarea pdurilor n grupe Iuncionale se Iace cu ocazia lucrrilor de amenaMare.
Cu acest prileM se execut o cartare Iuncional a tuturor arboretelor din cuprinsul unitii de
amenaMament.
TiSul ae Saure n sensul concepiei biogeocenotice, se reIer la poriuni de pdure omogen n
ceea ce priveste compoziia, productivitatea, complexul de Iactori staionali, relaiile reciproce dintre
plante si mediul nconMurtor, procesul de regenerare, poriuni de pdure crora n condiiile economice
similare li se pot aplica aceleasi msuri silvo-tehnice.
n practica silvic au Iost diIereniate 50 de tipuri de pduri Iundamentale n care s-au constituit
133 grupe
94
.
n organizarea teitoriului Iorestier, ocolul silvic este unitatea teritorial de baz pentru
gospodrirea si amenaMarea pdurilor. Cu ocazia amenaMrii pdurilor se analizeaz constituirea ocoalelor
silvice cu luare n considerare a urmtoarelor aspecte:
pdurile care constituie un ocol s Iie ncadrate pe ct posibil n limitele unui Mude;
n zonele de munte si de coline, cu relieI pronunat, pdurile ocolului s Iie ncadrate teritorial
n limitele naturale ale unitilor de relieI;
n zona de cmpie se va urmri o repartiie ntre limitele acesteia Ir Iragmentarea trupurilor
existente;
supraIaa ocoalelor silvice (supraIaa pduroas) s se ncadreze n urmtoarele dimensiuni:
9 pentru zona de cmpie 3 000 6 000 ha;
9 pentru zona deluroas si de coline 6 000 12 000 ha;
9 pentru zona de munte 9 000 18 000 ha;

4.3. Organizarea teritorial a pdurilor n cadrul sistemului de amenaMare pe ocoale silvice

AmenaMarea pdurilor pe ocoale silvice
95
impus de practic pe alocuri nc din secolul trecut, a
Iost adoptat, cum s-a artat si n ara noastr, n locul amenaMrii pe mari uniti Iorestiere.
Totusi din motive de ordin practic, unitile de producie au Iost pstrate ca uniti teritoriale
amenaMistice de baz, Iiecare constituind iniial, obiectul unui amenaMament. Cutndu-se ns s se Iac
loc si n amenaMamentul romnesc noilor orientri n ceea ce priveste Iundamentarea naturalistic a
msurilor propuse, s-a aMuns la o seam de idei noi si originale. S-a conturat mai nti ideea ca n anumite
situaii, n locul unitilor de producie compacte din punct de vedere teritorial si eterogene sub aspect
ecologic, s se constituie n cadrul ocolului silvic serii
96
de gospodrire, omogene din punct de vedere
Iloristic si Iormate din pri de pdure similare sub aspect staional si structural.

94
MEF, Instruciuni nr. 3134/1963 privind ncadrarea pdurilor n grupe Iuncionale
95
N. Rucreanu, I. Leahu, 1982, oS. cit., p. 52-65.
96
Serii succesiunii nentrerupte de parchete anuale, nu mai mari de 1 000 ha n zona de cmpie si de 2 000 ha n zona de munte, si nu mai mici
de 300 ha.
144
n ceea ce priveste seria de gospodrire (care se poate numi Ir nici un risc pur si simplu serie),
convenim s adoptm aceste denumiri mai mult sau mai puin arbitrar, dar generalizat n practic, desi
denumirea de serie de gospodrire avea o MustiIicare mai concret. Aceast denumire avea, n cadrul
sistemului economic pdure, acelasi sens ca si secia de producie ntr-o interpretare economic.
n al doilea rnd, s-a convenit ca prile de pdure deosebite n ce priveste condiiile staionale,
structura si destinaia lor, s Iie constituite n subuniti de producie, dac supraIaa lor este de minimum
400 ha (n cazul n care pdurea respectiv urmeaz s Iie tratat n codru regulat), 300 ha, cnd ea
urmeaz s se trateze n codru grdinrit si 100 ha, cnd se trateaz n crng, urmnd s li se aplice, n
spiritul noilor idei, msuri organizatorice si de conducere adecvat.
Potrivit actualelor norme tehnice pentru amenaMarea pdurilor, dac n cadrul unei uniti de
producie supraIaa unor astIel de poriuni de pdure nu ndeplineste condiiile de mai sus, se pot constitui
subuniti de producie prin completarea lor cu supraIee de pdure similare din alte uniti de producie.
n acest caz, ansamblul acestor supraIee constituie o serie (de gospodrire). AstIel, amenaMarea pdurilor
pe uniti de producie a devenit mai Ilexibil, subunitile de producie putnd constitui adevrate serii de
gospodrire n cadrul unei singure uniti de producie, unitar n privina constituirii obiectului unui
amenaMament n cadrul ocolului. n Iond, Iie c se constituie subuniti n cadrul unitilor de producie,
Iie c se constituie serii din poriuni de pdure luate din mai multe uniti de producie sau chiar tot
ocolul, dat Iiind c ele se Iormeaz dup aceleasi criterii, amenaMamentul va prescrie pentru situaii
similare aceleasi msuri, indiIerent dac este vorba de o subunitate de producie sau de o serie. Una dintre
noiuni devine de prisos.
Pentru o mai bun organizare s-ar putea renuna deci la noiunea de subunitate de producie,
distingndu-se dup cadrul teritorial n care se constituie, dou Ieluri de serii:
serii constituite n cadrul unei singure uniti de producie;
serii constituite n cadrul mai multor uniti de producie, respectiv pe ocol.
n concluzie, n amenaMamentul romnesc organizarea teritoriului pdurilor se Iace, n principiu,
Iie pe uniti de producie, Iie pe serii, Iie pe uniti de producie si serii.

4.3.1. Organizarea teritorial a pdurilor unui ocol silvic pe uniti de producie (U.P.)

Cum s-a artat, n sistemul de amenaMare pe ocol, pdurile sunt mprite n uniti de producie
cuprinznd pri ale ocolului silvic ct mai compacte din punct de vedere teritorial. Unitile de producie
sunt deci subdiviziuni teritoriale ale ocolului silvic, cuprinznd pduri situate ntr-un cadru geograIic bine
determinat, a crui mrime se stabileste pe temeiuri de ordin practic.
n principiu, potrivit ultimelor norme tehnice pentru amenaMarea pdurilor din ara noastr,
criteriile si condiiile de constituire a unitilor de producie sunt:
s aib limite evidente (naturale ori artiIiciale);
trupurile de pdure dintr-o unitate de producie s Iie ct mai omogene din punctul de
vedere al condiiilor naturale;
ntinerea unitilor de producie s se ncadreze pe ct posibil ntre urmtoarele limite: n
Lunca Dunrii 600 - 1 500 ha; n zona de cmpie 1 000 2 500 ha; n zona de dealuri
2 000 4 000 ha; n zona de munte 4 000 6 000 ha (n mod excepional supraIaa de
6 000 ha se poate depsi).
Prin urmare, unitile de producie (UP) se constituie prin mprirea teritorial a ocolului silvic.
Acestea sunt de Iapt, simple diviziuni ale ocolului silvic, determinate att de griMa asigurrii continuitii
pe teritorii restrnse, ct si, n general, de interesul simpliIicrii ntr-o msur ct mai mare a
administraiei.
n zona de munte unitile de producie sunt determinate, n special, de consideraii privind raionalizarea
exploatrii pdurilor.
AstIel, unitile de producie sunt concentrate pe bazine hidrograIice.
Criteriile de delimitare, cum s-a artat, sunt Iixate prin normele tehnice de amenaMare, Ir s se
in seama de deosebirile interioare, nici n ceea ce priveste condiiile staionale respectiv constituia
arborelor. n consecin, unitile de producie au un pronunat caracter administrativ, asa cum s-a artat
mai sus, si prea puin amenaMistic.
Dar dac n cadrul unei uniti de producie astIel constituit exist arborete crora urmeaz s li
se aplice un regim de gospodrire diIerit de regimul comun stabilit, pentru maMoritatea arboretelor din
unitatea respectiv, acelea pot constitui subuniti de producie.
145
Asa, de exemplu, arboretele de crng aIlate ntr-o unitate de producie de codru Iormeaz, dac
ndeplinesc condiia de supraIa, o subunitate de producie de crng, dup cum n aceleasi condiii,
arboretele de grupa I din cadrul unei uniti de producie Iormeaz o subunitate, numit de data aceasta,
dup Iunciile arboretelor de producie.
Dac unitile de producie, constituite dup criteriile de mai sus, sunt destul de omogene sub
aspectul condiiilor naturale de producie si pot avea aceeasi destinaie, ele Iormeaz n ntregime obiectul
unui amenaMament. Se poate spune n acest caz, c pdurile se amenaMeaz pe uniti de producie.
Termenul subunitate ae Sroaucie exprim ca si cel de unitate de producie, o unitate teritorial
amenaMistic Ioarte clar deIinit. Fiind vorba de termeni tehnici (al cror sens rezult din deIiniii), n
cazurile de mai sus caliIicativul de producie, care exprim, desigur destinaia obiectului la care se reIer
nu este esenial, deoarece punctul de vedere din care este privit unitatea, respectiv subunitatea de
producie nu este Iuncional, ci tehnico-organizatoric. Totusi, din momentul n care a devenit clar c o
unitate de producie poate Ii destinat s ndeplineasc si Iuncii de protecie, s-a considerat c pentru a nu
se crea conIuzii trebuie s se precizeze chiar n denumirea ei c unitatea teritorial numit iniial de
producie poate ndeplini si Iuncii de protecie.
De aceea astzi, pentru aceeasi unitate teritorial se Ioloseste dup caz, Iie numele de unitate de
producie, Iie cel de unitate de protecie, Iie expresia unitate de producie sau de protecie. ConIuzia de
care este vorba nu poate Ii evitat prin crpeli de acest Iel, ci numai prin nlocuirea termenilor echivoci cu
unii neechivoci. n acest sens s-ar putea generaliza termenul upeu (de la U.P.) Iolosi deMa ntre specialisti.
UP-urile pot Ii desigur, Iie de producie, Iie de protecie, ori de producie si protecie. n ceea ce
priveste subunitatea de producie sau protecie, ea ar deveni n spiritul consideraiilor ce urmeaz, serie.

4.3.2. Organizarea teritorial a pdurilor unui ocol silvic pe serii (de gospodrie)

S-a artat c specializarea pdurile pentru anumite Iunciuni constituie un nsemnat miMloc de
mrire a productivitii lor. De aici decurge pentru amenaMist sarcina de a atribui Iiecrei pduri sau pri
de pdure (arboret) din cadrul ocolului silvic pe care-l amenaMeaz Iuncia cea mai proprie, innd seama,
pe de o parte de natura si capacitatea lor, iar pe de alta, de obiectivele social-economice Iixate. Pdurile
sau prile de pdure cu aceeasi destinaie urmeaz s Iie supuse apoi aceluiasi regim de gospodrire si s
constituie obiectul unui amenaMament separat.
SupraIaa de pdure destinat aceluiasi scop si Iormnd obiectul unei reglementri unitare a
procesului de producie, o numim serie (de gospodrire).
Seriile se Iormeaz n procesul organizrii pdurilor, de aceea se va mai reveni asupra lor.
Deocamdat precizm c supraIeele de pdure din care se compun seriile trebuie s se caracterizeze prin
condiii de producie similare, dar nu este necesar s Iie alturate. Se poate Iorma, de pild, o serie din
arboretele de protecie tratate n codru grdinrit sau din eventualele arborete de crng rspndite n
interiorul unei pduri de codru regulat, ori se pot Iorma serii deosebite prin poriunile de pdure de acelasi
tip situate n locuri diIerite etc., adic, n general, din poriuni de pdure omogene sub aspect ecologic si
unitare din punct de vedere Iuncional.
Totusi, este de observat c o exigen prea mare cu privire la omogenitatea diIeritelor poriuni de
pdure poate duce la conIuzie si provoac diIiculti n planiIicarea si conducerea lucrrilor, din cauz c
supraIeele de pdure aparinnd diIeritelor serii se amestec prea mult ntre ele. De aceea, nu se
recomand Iormarea de serii, dect dac n pdurea ce se amenaMeaz, apar deosebiri nsemnate n
condiiile naturale si pe ntinderi suIicient de mari, asa cum rezult din cele ce urmeaz.
Mrimea seriilor se stabileste, n general, pe temeiuri de ordin practic. Din punct de vedere
teoretic, limita minim corespunde cu mrimea la care nc se mai poate asigura pe supraIaa respectiv o
producie continu. Ea variaz n Iuncie de tipul arboretelor si de pericolele la care sunt expuse. AstIel,
dac n cazul codrului grdinrit, unde continuitate s-ar putea asigura chiar pe o supraIa de 15 - 0 ha,
limita minim a seriei s-ar putea Iixa la aceast mrime, n schimb pentru crng, se consider necesare, n
acest scop cel puin 40 - 60 ha, iar pentru codru regulat 100 ha. inndu-se seama ns c Irmiarea
ocolului silvic n prea multe serii produce greuti n conducerea lor, este preIerabil ca supraIaa minim a
unei serii s Iie mai mare.
Limita maxim a unei serii este determinat de interesul ce exist de a se asigura continuitatea
produciei pe un teritoriu restrns, Iie din motive de ordin social-economic, cum ar Ii aprovizionarea
nentrerupt a unor centre de consum, Iie din motive gospodresti, cum ar Ii Iolosirea raional a
miMloacelor de transport sau a Iorei de munc etc. De aceea, ea nu depseste n general 1 500 2 000 ha
146
n zona de cmpie si 4 000 5 000 ha n zona de munte. n cazul din urm seriile se localizeaz, de
regul, pe bazine hidrograIice.
n cazul ocoalelor silvice cu ntinderi mari, pentru a nu se dispersa prea mult prile componente
ale unei serii, N. Ptrscoiu, n lucrarea sa de doctorat (1974) a emis propunerea de a se mpri ocolul, n
prealabil, n sectoare, numite de el sectoare administrativ gospodresti, urmnd ca seriile s se constituie
n cadrul acestora. Crearea acestui sistem de organizare teritorial se spriMin, asadar, pe o mbinare
raional a principiului teritorial cu principiul Iuncional. Sectorul administrativ-gospodresc reprezint
ntr-adevr un cadru de organizare Iuncional, ntruct (dup autor) mrimea acestui sector trebuie s
corespund capacitii unui inginer silvic de a-si exercita normal sarcinile ce-i revin n condiiile unei
gospodrii raionale a pdurilor, dar s Iie si compatibil cu cerinele ce decurg din necesitatea ca n
interiorul sectorului s se constituie n mod ct mai avantaMos, seriile de gospodrie. n acest scop,
sectoarele ar urma s Iie constituite dup urmtoarele criterii:
s aib o mrime de axproximativ 3 500 ha n zona de cmpie, 4 800 ha n cea de deal si
6 500 ha la munte;
s cuprind un teritoriu Iorestier ct mai compact si ct mai unitar (mai ales la munte si
dealuri) n ceea ce priveste condiiile de exploatare si transport;
s nglobeze pe ct posibil, arborete numai din 1 - 2 etaMe bioclimatice si Iormaii de specii
apropiate.
Constituirea unui sector administrativ-gospodresc, dup criteriile de mai sus, ar avea sens numai
dac el ntruneste dou sau mai multe uniti de producie. n cazul n care o singur unitate de producie
aMunge la mrimea indicat mai sus, aceasta ndeplineste ea nsusi Iuncia unui sector administrativ-
gospodresc.

4.3.3. Organizarea teritorial a pdurilor unui ocol silvic pe uniti de producie yi serii de
gospodrire

Cum s-a artat, prima condiie ce trebuie ndeplinit la ntocmirea unui amenaMament este
stabilirea exact a supraIeei de pdure care Iormeaz obiectul acestuia. Ea poate Ii un upeu, atunci cnd
condiiile naturale de producie sunt omogene, sau pri din el, dup aceste condiii variaz ori prile se
deosebesc prin destinaie. n acest caz se constituie subuniti de producie, care se organizeaz si se
conduc separat.
Dac ns n cadrul unei singure uniti de producie prile deosebite nu ndeplinesc condiiile de
mrime cerute pentru subunitile de producie, se pot ntruni n acest scop poriunile similare din mai
multe uniti, Iormndu-se n acest caz serii (de gospodrie).
Dar deoarece criteriile de constituire a subunitilor de producie nu se deosebesc de cele de
Iormare a seriilor, se pot considera si cele dinti tot serii. n acest caz sistemul de organizare teritorial a
pdurilor repreziint o mbinare ntre sistemul de organizare pe uniti de producie si sistemul de
organizare pe serii.

4.4. Echiparea pdurilor cu drumuri

Dotarea unei pduri cu o reea convenabil de drumuri este Ir ndoial o lucrare de amenaMare,
cci numai prin aceasta devine posibil legtura absolut necesar ntre adminstraia silvic (subsistemul
conductor) si pdure (subsistemul condus) spre a se putea cunoaste n orice moment starea real a
pdurii si a se lua la timp msurile de conducere ce se impun.
AmenaMarea cu drumuri ns nu constituie o sarcin de amenaMament, deoarece prin ea se
urmreste altceva dec transIormarea structural-Iuncional a arboretelor si pdurilor n conIormitate cu
obiectivele economice ori sociale ale gospodriei silvice. Fiind o lucrare cu caracter tehnic menit s
asigure n pdure condiii proprii pentru aplicarea msurilor preconizate privind conducerea arboretelor si
pdurii, ea este ncredinat, de regul, unor comisii de specialisti n materie.
Drumurile Iorestiere vin, n primul rnd, n spriMinul exploatrii lemnului, dar si n spriMinul
celorlalte activiti silvice: al culturii pdurilor, al proteciei si pazei pdurilor, al vntorilor si amenaMrii
pdurilor etc. Toate acestea sunt deci ndreptite s pretind ca la proiectarea drumurilor si nevoile
acestui demers s Iie luate n considerare.
AstIel, pentru ca o reea de drumuri s corespund din toate punctele de vedere nevoilor
gospodresti, proiectarea acesteia trebuie s se spriMine pe o larg si corect documantare cu privire la
raportul dintre drumuri si diIerite lucrri silvice.
147
n aceast privin nu ncape ndoial c preteniile cele mai mari Ia de reeaua de drumuri le are
amenaMarea pdurilor, pentru care drumurile constituie unul din miMloacele indispensabile realizrii
planurilor sale.
Tocmai pentru acest motiv, n problema drumurilor se Iac reIeriri si propuneri n orice
amenaMament, indicndu-se drumurile a cror construcie este strict necesat pentru ca planurile de cultur
si exploatare ntocmite s poat Ii aplicate. Incontestabil c prin aceasta amenaMamentele Iormuleaz
sarcini si pentru sectorul de drumuri, sarcini care pentru a Ii realizate trebuie preluate de acest sector.
O nelegere este absolut necesar, iar ea nu se poate realiza cu certitudine, dect dac cele dou
sectoare de proiectare si desIsoar lucrrile n colaborare. AstIel, n dotarea pdurilor cu drumuri este
implicat si amenaMarea pdurilor.

4.5. mprirea pdurilor n parcele yi subparcele

4.5.1. Sisteme de parcele yi linii parcelare

Imposibilitatea de orientare ntr-o pdure neamenaMat este cunoscut. Orizontul limitat, lipsa
vizibilitii n aIar si Iaptul c ochiul, trecnd peste variaiile ntmpltoare de detaliu nu reine din
mulimea aspectelor dect o singur imagine: imaginea pdurii, repetat la nesIrsit, Iace ca orice punct s
semene cu altul si n consecin s nu se poat stabili la un moment dat nici poziia n care te gsesti, nici
locurile pe unde ai trecut. De altIel, asa se ntmpl cu orice punct din spaiu; el este greu sau chiar
imposibil de identiIicat atta timp ct nu se poate raporta la anumite elemente Iixe, bine cunoscute care
constituie sistemul lui de reIerin.
MiMlocul prin care gospodrirea silvic si asigur condiiile necesare pentru orientare si prin
aceasta posibilitatea de a sesiza si urmri cu usurin Ienomenele din pdure, este mprirea pdurii n
parcele. Ea se obine prin Iixarea si deschiderea unui sistem de linii, numite, dup scopul lor, linii de
parcelare (Iig. 33).
Fig. 33. Modul de notare a parcelelor (cu numere) yi
subparcelelor (cu litere) n cadrul unui amenaMament silvic.

Dar liniile parcelare nu servesc numai la orientare,
ci constituie, mpreun cu drumurile, scheletul pe care se
spriMin organizarea tuturor lucrrilor silvice. Trei lucruri
le permit s ndeplineasc acest rol:
Iaptul c ele mpart pdurea n parcele, pri usor
de studiat si n care procesele de munc pot Ii usor
organizate si conduse;
Iaptul c ele constituie spaii libere;
Iaptul c au un caracter stabil.
De aici decurg o serie de Iunciuni pe care le ndeplinesc parcelele si anume:
usureaz studierea pdurii;
nlesnesc scosul materialului lemnos iar n zona de cmpie servesc totdeauna ca drumuri
de scoatere;
servesc ca baz pentru asezarea si conducerea tierilor;
permit izolarea mai usoar a incendiilor;
servesc ca baz pentru ridicrile topograIice;
usureaz practicarea vntorii etc.
Pentru toate acestea ns limitele parcelare trebuie deschise (tiate prin deIrisare) pe teren, dndu-
li-se limea necesar, dup mpreMurri. AstIel, pentru liniile care nu servesc dect la separarea
parcelelor, o lime de 2 - 4 m s-a dovedit a Ii suIicient. Pentru cele ce servesc ca drumuri ns, ori
pentru cele care trebuie s permit ntrirea rezistenei arboretelor mpotriva Iurtunilor, limea se mreste
la 6 - 10 m si chiar mai mult (dup gradul pericolului sau dup nevoile de transport). Liniile parcelare
largi sunt orientate Iie pe direciile principale de scoatere, Iie pe direcia principal a Iurtunilor, unde
acestea sunt periculoase, si se numesc linii (parcelare) principale sau linii somiere, iar cele nguste, cu
Iuncia de simpl separare, linii (parcelare) secundare.
Parcela este deci o diviziune a pdurii, nscut din nevoia de a se crea n aceste condiii proprii de
orientare, de desIsurare a lucrrilor silvice si de protecie.
148
O parcel se caracterizeaz prin mrime, Iorm si coninut (arboret). Coninutul constituie obiect
de plan. Dar pentru a putea Ii nscris n plan si recunoscut pe teren trebuie ca paralele respective s poarte
un semn distinctiv, de aceea se numeroteaz, de regul, cu ciIre arabe.
Dac partea de pdure din care este constituit parcela sau locul acela poart un nume cunoscut
de populaie, este util s se dea parcelei pe lng numr si numele respectiv (ex. parcela 23, la Izvorul
Rece). Pentru identiIicarea pe teren, ele se marcheaz cu borne numerotate.
Numele proprii pentru desemnarea locurilor trebuie s Iie sugestive, s trezeasc idei si imagini
vii. Dup stabilirea (proiectarea) parcelarului si Iixarea lui pe teren, n scripte si pe hart, orice schimbare
n acest sistem provoac dezorientare si tulbur conducerea lucrrilor. Pentru a se evita asemenea situaii,
precum si pentru a se da posibilitatea s se urmreasc n timp evoluia arboretelor si eIectul diIeritelor
lucrri asupra produciei pdurilor, parcelele si numerotarea lor au caracter permanent. Pentru a li se
asigura acest caracter, parcelele se spriMin, pe ct se poate pe linii naturale, asadar, n primul rnd pe
culmi, pe vi, pe reeaua de drumuri existent si pe limitele dintre diIerite staiuni.
n zona de ses totusi, datorti uniIormitii terenului, se Iolosesc exculsiv linii artiIiciale. Dup
natura liniilor, parcelarul nsusi se numeste natural, artiIicial sau combinat. Deosebirile ntmpltoare sau
trectoare (de consecin, de vrst, de amestec etc.), nu se iau n considerare la mprirea pdurii n
parcele, dimpotriv se d importan variaiilor substratului litologic, exploziei, pantei terenului si
altitudinii, cutndu-se s se cuprind ntr-po parcel condiii ct mai omogene.
SpriMinirea parcelarului pe reeaua de drumuri se impune pentru a nu se scoate din producie, prin
deschiderea liniilor parcelare, mult teren. Dar nu toate drumurile sunt proprii s Iormeze limite parcelare.
Nu pot constitui limite parcelare de pild drumurile de coast si serpentinele, precum si drumurile care se
ntretaie sub un unghi prea ascuit (sub 30). n consecin, corespondena dintre sistemul de linii
parcelare si reeaua de drumuri este de dorit, dar nu si obligatorie.
nainte de a se proceda la mprirea unei pduri n parcele trebuie Iixate condiiile cu privire la
mrimea si Iorma acestora, care pot varia.
n ceea ce priveste mrimea, condiiile depind de Iorma terenului, de condiiile staionale, de
natura speciilor si de intensitatea culturii. Este evident c dac parcelele trebuie s Iie ct mai omogene,
ntinderea lor va Ii mai mic ntr-o pdure n care terenul prezint o mare varietate de Iorme
geomorIologice, dect ntr-una cu teren asezat si condiii staionale uniIorme (Iig. 34).

Fig. 34. Parcelar spriMinit pe
drumuri forestiere.

Mrimea absolut este ns
determinat de nevoile gospodresti,
care cresc odat cu intensitatea
culturii. Totusi, dat Iiind caracterul
permanent al parcelelor, la mprirea
pdurii nu trebuie s se in seama
numai de nevoile din momentul
respectiv, ci si de cele viitoare. De
aceea trebuie s se ia n considerare
totdeauna si concluziile trase din
experiena practic.
n aceast privin s-a stabilit
c n condiiile actuale mrimea cea
mai potrivit a parcelelor, compatibile
cu o cultur silvic ar Ii de 20 - 30 ha,
pentru pdurile de molid, n care
doborturile de vnt, atacurile de insecte si incendiile sunt mai Irecvente (supraIeele pot scdea pn la
5 - 20 ha).
n principiu, deoarece mprirea n parcele trebuie s usureze gospodrirea pdurilor, mrimea
parcelelor trebuie s corespund nevoilor gospodresti. Parcelele prea mici pot ngreuna gospodrirea.
n ce priveste Iorma, parcelele regulate, dreptunghiulare sunt cele mai convenabile, n primul
rnd, din punct de vedere al orientrii. De aceea, Iormarea parcelelor de acest Iel constituie un deziderat.
Aceasta ns nu se poate realiza n mod necondiionat dect n zona de ses.
149
Forma parcelelor care se impune de la sine n zona de cmpie este cea de drpetunghi sau ptrat.
Cea dinti prezint avantaMul c la o supraIa dat, distana de scoatere a materialului din interior la
margine este mai scurt dect la o parcel n Iorm de ptrat. Aceasta ns are perimetrul mai mic. n
ambele cazuri parcelarul se Iormeaz prin deschiderea de linii parcelare perpendiculare unele pe altele.
Dar uneori sunt indicate si aici abateri de la aceste Iorme, admindu-se, de pild, Iorma de trapez
sau alt Iorm regulat. Acestea sunt de preIerat n cazul cnd se poate obine un parcelat mai bine
adaptat la Iorma pdurii, ori dac pdurea este strbtut ntr-o direcie potrivit de o ap sau de un drum
public, de care trebuie s se in seama etc. ntr-un caz cum e cel din Iigura 34, soluia indicat Iace ca
repartiia supraIeei pe parcel s Iie mai uniIorm decr dac s-ar Ii respectat perpendicularitatea liniilor,
caz n care ar Ii rezultat la marginile pdurii parcele Ioarte diIerite ca mrime si Iorm.
O inIluen nsemnat poate exercita asupra Iormei parcelarului si consideraiile de ordin estetic.
n zona de ses linia dreapt, Iiind cea mai simpl, are si un eIect estetic ridicat, iar cu ct acesta este mai
lung cu att eIectul este mai mare. Dar nu numai Iorma si lungimea liniilor contribuie la estetica pdurii.
Printr-o bun proiectare se pot deschide si pune n valoare punctele de perspectiv interesante, precum si
locurile pitoresti din interiorul pdurii. De regul, ns n acest caz trebuie s se nlocuiasc linia dreapt
cu una mai mult sau mai puin sinuoas.
De mare importan este si orientarea parcelelor, respectiv al liniilor parcelare, Iiindc ea
determin pe de o parte, direcia de scoatere si transport a materialului lemnos, iar pe de alt parte,
direcia tierilor si poziia marginilor arboretelor Ia de vnt si soare. Pentru direcia de transport,
determinante sunt drumurile publice pe care trebuie s se ndrepte liniile parcelare, dac prin aceasta
arboretele nu sunt expuse vreunui pericol. Cnd ns vntul constituie un Iactor de risc, liniile parcelare
principale se orienteaz Iie pe direcia cea mai periculoas a acestuia, Iie sub un unghi de 45 Ia de
acesta (motivele vor Ii prezentate cnd va Ii vorba de structura pdurii).
n zona de munte parcelele au n general, Iorm neregulat, care le-o imprim liniile naturale de
teren pe care se spriMin. Prin alegerea acestora ns, mai ales atunci cnd sunt completate cu linii
artiIiciale, se caut s se obin si aici parcele de Iorm ct mai regulat.

4.5.2. Subparcela

Cum s-a artat, la trasarea liniilor parcelare nu se iau n considerare variaiile structurale ale
pdurii si de aceea, n interiorul parcelelor sunt cuprinse, de obicei, supraIee de pdure diIereniate n
ceea ce priveste condiiile staionale, natura si structura vegetaiei Iorestiere, destinaie. Dac deosebirile
dintre aceste supraIee impun msuri de gospodrire diIereniate de la caz la caz, iar acestea pot Ii aplicate
Ir rezerve, Iiecare supraIa constituie, n cadrul unei parcele o subparcel.
Faptul c subparcelele se separ dup anumite caracteristici (naturale, structural sau Iuncionale
ale diIeritelor poriuni de pdure distincte din cadrul unei parcele), Iace ca pentru gospodria silvic ele s
constituie obiecte independente de cultur si exploatare.
Subparcela este deci o poriune de pdure distinct din cadrul unei parcele, avnd n procesul de
producie Iorestier o nsemntate proprie sau ndeplinind o Iuncie social ori de protecie diIerit de
aceea a poriunilor de pdure vecin si constituind, din aceast cauz, obiect independent de cultur,
exploatare si conducere.
Ca parte de pdure, o subparcela se caracterizeaz prin dou aspecte principale: o anumit
mrime (supraIa) si o anumit vegetaie Iorestier care, prin natura si structura ei, constituie un arboret
(n sensul restrns al acestei noiuni).
Pentru delimitarea subparcelelor de teren se porneste de la Iaptul subliniat mai sus si anume c
subparcela si arboretul
97
prezint, n principiu, aceeasi realitate (o parte de pdure avnd acelasi aspect si
condiii staionale similare pe toat ntinderea ei). Delimitndu-se deci arboretul, se constituie subparcela.

97
$rboretul este o noiune silvo-cultural si constituie elementul principal al structurii pdurii, pe cnd subSarcela este o noiune de
amenaMament si constituie elementul de baz pentru studiul pdurii si pentru planiIicarea lucrrilor de gospodrire. Aceast deosebire atrage dup
sine unele deosebiri, n ceea ce priveste condiiile separrii lor. AstIel, dac se precizeaz n prealabil ce trebuie s se neleag prin structur
omogen (condiiile de baz a unui arboret) si cum urmeaz s se disting un arboret de celelalte, delimitarea lor devine o operaie aproape
mecanic, pe cnd separarea subparcelelor necesit n plus, ntotdeauna prezena specialistului competent, chemat s aprecieze si s stabileasc
dac separarea unei subparcele este necesar sau nu si ce preocupri tehnice sau interese taxatorice impune aceast separare. Cci dac, asa cum
s-a precizat, o subparcel trebuie s se bucure de independen n ceea ce priveste aplicarea msurilor de gospodrire care se impun, ea trebuie s
Iie scutit de orice intervenie din aIar, real sau posibil, care ar putea Iace iluzorie aceast independen si s-i Iie asigurate n acelasi timp
condiii ct mai bune din acest punct de vedere. Ori se ntmpl adesea c n cadrul unei parcele desi se ntlneste o mare varietate de Iorme
structurale, n raport cu care, teoretic, ar urma s se delimiteze tot attea subparcele, unul arboretele nu ar putea s Iie Ierite de o seam de
inconveniente provocate de anumite cauze exterioare cum ar Ii: inIluena duntoare a unor Ienomene climatice, scoaterea printr-o subparcel a
materialului lemnos sau din altele ori chiar Iaptul c conducerea lucrrilor gospodresti ar Ii prea incomod. n astIel de cazuri se nelege c o
150
Asa se petrec astzi lucrurile n rile din centrul si apusul Europei.
Formarea subparcelelor se desIsoar aici n dou etape. n cea dinti are loc identiIicarea si
delimitarea unitilor staionale (cartea staional) n cadrul Iiecrei parcele, iar n a doua, identiIicarea si
delimitarea arboretelor n cadrul Iiecrei uniti staionale, respectiv a subparcelelor. AmenaMamentul
romnesc, urmrind acelasi lucru, aplic un procedeu mai expeditiv, Iormarea subparcelelor avnd loc n
cadrul descrierii parcelare. La constituirea subparcelelor, minimum de condiii ce trebuie respectat sunt
cele care condiioneaz un arboret (pentru un arboret se admite, n general, o supraIa de minimum 0,5
ha, aceasta Iiind n general, si supraIaa minim admis pentru o subparcel). n mod MustiIicat ns, n
Iuncie de condiiile de gospodrire, se pot accepta abateri, n sus sau n Mos, de la aceast norm.
Coborrea limitei supraIeei minime a subparcelelor n mai puin de 0,5 ha poate Ii indicat, de exemplu,
n condiiile unei gospodriri intensive, pentru a se putea prinde mai exact starea real a pdurii. Pentru o
gospodrire extensiv dimpotriv, chiar supraIaa de 1 hectar poate aprea prea mic.
n ceea ce priveste Iorma subparcelelor, se poate deduce din consideraiile de pn aici c ea
trebuie s Iie simpl. Delimitarea subparcelelor deci urmeaz s se Iac pe ct se poate prin linii drepte.
Subparcelele lungi si nguste, cu margini neregulate s-au dovedit necorespunztoare, pe de o parte Iiindc
nu asigur suIicient independen ecologic arboretelor respective, iar pe de alta, Iiinc produc greuti
n aplicarea si conducerea lucrrilor.
n ceea ce priveste limitele de subparcele, se impune ca si ele s aib un caracter mai stabil. n
acest scop s-ar putea adopta ca linii de separare chiar limitele staionale, pentru a se obine n interiorul
subparcelelor arborete ct mai omogene. Dar limitele staionale pot Ii improprii din punct de vedere
organizatoric si gospodresc, de aceea trebuie Iolosite, pe ct se poate liniile naturale de teren, apoi
drumurile existente si liniile parcelare. Acestea avnd caracter stabil, asigur posibilitate de a se urmri
permanent evoluia arboretelor. Cnd ns asemenea condiii lipsesc limitele de subparcelare se
marcheaz prin borne, movile, arbori, etc. O deschidere (tiere) a acestor limite, n general, nu este
necesar, dac semnele sunt destul de vizibile, aceasta impunndu-se numai acolo unde se urmreste
controlul cu precizie al cresterii arboretelor, ceea ce pentru codru regulat, n condiiile de gospodrire
autohtone, nu constituie o problem.
Ca uniti independente pe plan, subparcelele trebuie recunoscute pe teren si n scripte. n acest
scop ele se noteaz pe hart Iie prin litere mici, Iie prin litere mari. Notaiile se Iac pe parcele. AstIel,
deoarece deosebirile dintre subparcele se pstreaz, n general, pn la exploatarea arboretelor, notaiile
nssi urmeaz s se menin neschimbate, pentru ca rezultatele obinute n decursul timpului, n urma
aplicrii diIeritelor lucrri, s poat Ii nregistrat sistematic pe subparcele, n interesul controlului
msurilor gospodresti si pentru cunoasterea evoluiei istorice a arboretului.

4.5.3. Suprafaa auxiliar

n interiorul parcelelor si subparcelelor pot aprea poriuni de pdure de mic ntindere, care nu
pot constitui subparcele, dar a cror menionare pe hart si n descrieri pare util, Iie pentru orientare, Iie
pentru c necesit anumite msuri tehnice speciale, diIerite de cele ce se aplic pe restul supraIeei.
Aceste poriuni s-au numit supraIee auxiliare.
SupraIeele auxiliare se pot separa, cnd apar deosebiri importante Iie n ceea ce priveste
volumul, vrsta sau cresterea arborilor respectiv compoziia sau consistena arboretelui, care impun, pe
supraIeele respective msuri tehnice deosebite de cele ce se aplic n restul arboretelui, Ir ca prin
aceasta s se aMung la exploatarea lor separat. De asemenea, se separ ca supraIee auxiliare anumite
supraIee de pdure cu aspect caracteristic care pot servi la orientare.

4.5.4. Detalii practice privind proiectarea yi aplicarea parcelarului, cu referiri speciale la
amenaMamentul romnesc

Parcelarea se proiecteaz nti pe plan topograIic, pe care sunt Iigurate curbele de nivel sau cel
puin detaliile topograIice importante. n acest scop, amenaMistul trebuie s-si Iixeze n prealabil atitudinea
cu privire la mrimea parcelelor si la Iorma lor. Proiectul se deIinitiveaz dup conIruntarea lor cu
realitatea, apoi se aplic pe teren.

subparcel cuprinde mai multe arborete. Se poate ntmpla ns si cazul invers, ca un arboret s Iie mprit n mai multe subparcele (ca n cazul
unui arboret divizat prin linii parcelare). Oricum, criteriul practicat de constituire a subparcelelor rmne arboretul. Acesta, avnd prin deIiniie
aceleasi condiii staionale pe toat ntinderea lui, se cuprinde Ir ndoial, integral n limitele unei uniti staionale.
151
Dat Iiind c cele mai sigure criterii de orientare n pdure le constituie detaliile topograIice si, n
primul rnd cele naturale (ape, vi, culmi) apoi cele artiIiciale cu caracter permanent (drumuri, ci Ierate,
canale, diguri etc.), la proiectare se caut, asa cum s-a mai spus, ca liniile parcelare s corespund pe ct
se poate cu liniile naturale ale terenului sau cu liniile artIiciale de Ielul celor indicate mai sus.
Cnd ns acestea sunt insuIiciente sau improprii pentru constituirea unei reele Mudicioase de linii
parcelare, Iie din cauza poziiei lor, Iie din cauza Iormei sau direciei lor, se recurg la linii artiIiciale duse
n direciile cele mai convenabile si la distane potrivite.
Drumurile sunt, n orice caz de preIerat. De aceea, n zona de munte, cnd lipseste o reea de
drumuri corespunztoare, ea trebuie proiectat nainte de proiectarea parcelarului.
n practica romneasc problema aceasta a Iost simpliIicat, preconizndu-se c n cazul
versanilor cu limi mai mici de 1 000 m parcelele s se spriMine n partea superioar pe culme, iar n cea
inIerioar pe vale.
Dac ns limea versanilor depseste 1 000 m, ea se mparte n dou prin drumuri de coast,
duse pe la Mumtatea versantului.
Se proiecteaz astIel dou rnduri de parcele, unul spriMinindu-se cu partea de Mos pe vale, iar
cellalt pe ,,drum, astIel ca Iiecare parcel s Iie independent Ia de parcelele vecine, n ceea ce
priveste scoaterea lemnului. Se nelege c o astIel de mprire nu poate rmne deIinitiv.
Cnd un drum este paralel cu Iirul vii si apropiat de el, aceasta se consider limit de parcel.
Cnd versanii sunt lungi, ei se mpart prin culmi si vi laterale sau, dac acestea sunt
insuIiciente, prin linii artiIiciale orientate dup linia de cea mai mare pant.
Unghiul de intersecie a liniilor parcelare, indiIerent de natura lor nu este recomadabil s Iie mai
mic de 30.
Platourile care au supraIa destul de mare si Iorm potrivit pentru a putea Ii mprite n parcele
se separ pe versani, innd seama de condiiile staionale diIerite. Dac ns, datorit Iormei lui, un
platou nu permite s Iie mprit n parcele, cel puin una din liniile parcelare se aseaz la o margine a sa,
pentru a Ii atasat cu toat limea la parcelele vecine.
n ceea ce priveste aplicarea parcelarului, se precizeaz c parcelele proiectate pe plan se
delimiteaz pe teren prin semne vizibile Icute pe arbori (de regul o band vertical Icut cu vopsea la o
anumit distan), urmnd ca liniile parcelare s Iie deschise si ntreinute apoi de ocol.
n ceea ce priveste limea liniilor parcelare, normativele pentru amenaMarea pdurilor noastre
prevd n general:
pentru liniile secundare: 4 m la codru, 3 m la crnguri;
pentru liniile parcelare (somiere): 8 m n mod obisnuit, 10 - 20 m n pdurile destinate
cresterii Iazanului.
Liniile principale deschise, ca si supraIaa ocupat de instalaiile de scoatere si transport cu
caracter permanent si talvegurile din interiorul pdurii se consider parcele, indiIerent de supraIaa lor.
Parcelele se numeroteaz att pe hart ct si pe teren cu ciIre arabe.
n amenaMamentul romnesc, numerotarea se Iace pe uniti de producie, iar n cazul ocoalelor
silvice mai mici, pe ocol. n acest caz eventualele restructurri ale unitilor de producie nu antreneaz
dup ele si schimbarea numerotrii parcelelor. Numerotarea serveste att la identiIicarea parcelelor, ct si
la orientare.
Subliniem c amenaMamentele silvice se elaboreaz pe ocoale silvice si uniti de producie cu
respectarea metodologiei unitare si a prevederilor normelor tehnice de amenaMare a pdurilor, urmnd
asigurarea continuitii Iunciilor ecologice si social-economice.
AmenaMamentele silvice se ntocmesc pe perioade de 10 ani cu excepia celor care privesc
pdurile de plop si alte specii la care perioadele respective pot Ii de 5 - 10 ani.
Subliniem prevederea Codului Silvic c reducerea supraIeei Iondului Iorestier proprietate
public este interzis. n mod excepional pentru construcii cu destinaie militar, pentru ci Ierate, sosele
de importan deosebit, linii electrice de nalt tensiune, mine, Iorri, sonde si echipamente aIerente
acestora, conducte magistrale de transport gaze sau petrol ori pentru lucrri de mbuntiri Iunciare, de
gospodrire a apelor sau de realizare a unor noi surse de ap, obiective turistice, ocuparea deIinitiv de
terenuri din Iondul Iorestier n alte scopuri dect cele silvice, cu deIrisarea pdurii sau Ir, se aprob
potrivit legii.
Ocuparea deIinitiv a unor terenuri din Iondul Iorestier se Iace, de regul, pe baz de schimb.
Terenurile preluate trebuie s Iie apte a Ii mpdurite si echivalente ca supraIa si bonitare.
n cazul n care terenul din Iondul Iorestier este acoperit de pdure, valoriIicarea mesei lemnoase
se Iace de ocolul silvic, iar beneIiciarul schimbului datoreaz pe lng taxa legal pentru scoaterea
152
deIinitiv din producia silvic si contravaloarea pierderii de crestere determinat de exploatarea masei
lemnoase nainte de vrsta exploatabilitii, precum si chletuielile de instalare a vegetaiei Iorestiere si de
ntreinere a acesteia pn la ncheierea strii de masiv, stabilite pe baz de deviz.
Prin schimburile eIectuate, Iiecare teren dobndeste situaia Muridic a celui pe care l nlocuieste.
nregistrarea n evidenele de cadastru Iunciar general este obligatorie pentru ambele pri.
n conIormitate cu prevederile Codului Silvic administrarea Iondului Iorestier proprietate privat
se Iace de ctre proprietarii acestuia, individual sau n asociaii.
Proprietarii de pduri si alte terenuri din Iondul Iorestier privat au obligaia s le gospodreasc n
conIormitate cu regimul silvic si cu regulile privind protecia mediului.
Modul de gospodrire a Iondului Iorestier privat este stabilit prin amenaMamente silvice. Acestea
se ntocmesc pe trupuri de pdure si pe ansamblul localitii, Ir a aIecta dreptul de proprietate.
Nerespectarea prevederilor acestora constituie contravenie sau inIraciune dup caz.
ntocmirea amenaMamentelor se Iace n condiiile art. 18 al Codului Silvic si ale normelor tehnice
privind gospodrirea pdurilor private.
Cheltuielile aIerente ntocmirii amenaMamentelor silvice pentru pdurile proprietate privat,
persoane Iizice, se suport de la bugetul de stat.
Proprietarii Iondului Iorestier privat sunt obligai s respecte prevederile amenaMamentelor silvice
si s asigure permanena pdurii.
Vegetaia Iorestier situat pe terenuri din aIara Iondului Iorestier naionale, se administreaz de
proprietarii acestora, se gospodreste potrivit scopului pentru care a Iost creeat si este supus unor norme
tehnice silvice si de paz, precum si de circulaie si transport, pentru materialul lemnos recoltat, emise de
ctre autoritatea public central care rspunde de silvicultur respectiv controleaz aplicarea si
respectarea lor.
TransIormarea psunilor mpdurite se Iace pe baza studiilor ntocmite de uniti specializat
abilitate de autoritatea public central care rspunde de silvicultur.
Este interzis deIrisarea vegetaiei Iorestiere pe terenuri din aIara Iondului Iorestier n
urmtoarele situaii:
n zonele n care ndeplineste Iuncii speciale de protecie;
pe terenurile cu nclinare mai mare de 30 de grade;
nainte de atingerea vrstei exploatabilitii stabilit prin norme tehnice.
Se interzice tierea, incendierea si distrugerea sau degradarea prin orice miMloace a Mnepenisurilor.
Deintorii de terenuri cu vegetaie Iorestier din aIara Iondului Iorestier naional au obligaia s
asigure paza acesteia, s ia msuri de prevenire si stingere a incendiilor, s respecte dispoziiile cu privire
la protecia pdurilor si circulaia materialelor lemnoase, cuprinse n Codul Silvic.

4.6. Administrarea fondului forestier naional

Administrarea Iondului Iorestier naional se realizeaz diIereniat:
$aministrarea Ionaului Iorestier SroSrietate Sublic a statului. Fondul Iorestier proprietate
public a statului se administreaz potrivit Codului Silvic de ctre Regia Naional a Pdurilor.
Regulamentul de organizare si Iuncionare a Regiei Naionale a Pdurilor se aprob prin hotrre a
Guvernului, la propunerea autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur.
$aministrarea Ionaului Iorestier SroSrietate Sublic a comunelor, oraelor i municiSiilor i a
celui SroSrietate Srivat inaivi] (Ioti comSosesori, moneni, r]ei sau motenitorii acestora. Pdurile
proprietate public a comunelor, oraselor, municipiilor, precum si cele proprietate privat indiviz,
aparinnd Iostilor composesori, msneni si rzesi sau mostenitorilor acestora, se administreaz de ctre
proprietari, prin structuri silvice proprii similare cu cele ale statului. Pentru gestionarea pdurilor,
deintorii menionai mai sus vor angaMa personal de specialitate, autorizat n condiiile ordonanei nr.
96/1998
98
. Pentru realizarea prevederilor menionate la alin. 1, persoanele Iizice, Iosti composesori,
mosneni si rzesi sau mostenitorii acestora, se vor constitui, n mod obligatoriu, n prealabil, n asociaii
cu personalitate Muridic, potrivit legii.
Pdurile aparinnd deintorilor menionai la art. 12, alin. 1, se organizeaz pe cantoane silvice
conduse de pdurari cu studii de specialitate, supraIaa unui canton Iiind de maximum 300 de hectare n
zona de cmpie, 500 de hectare n zona de coline si 1 000 de hectare n zona de munte.

98
Ordonana privind reglementarea regimului silvic, administrarea Iondului Iorestier naional, Monitorul oIicial, partea I, nr. 320, 28 august, pp.
3-8.
153
n situaia existenei mai multor cantoane se vor constitui districte sau brigzi silvice, conduse de
tehnicieni silvici sau de ingineri silvici. SupraIaa acestora este de maximul 1 500 hectare n zona de
cmpie, 2 500 hectare n zona de coline, 5 000 de ha n zona de munte.
n cazul mai multpr brigzi sau districte se pot constitui ocoale silvice, a cror supraIa este de
maximum 8 000 de hectare n zona de cmpie, 12 000 de hectare n zona de coline si 5 000 de hectare n
zona de munte.
Pentru ndeplinirea condiiilor de supraIa precizate la alin. 1 - 3, proprietarii pdurilor
respective se pot asocia n Iuncie de vecinti sau de interesele economice ale acestora.
n situaia n care proprietarii pdurilor care Iac obiectul prezentei seciuni nu doresc sau nu pot
ndeplini condiiile menionate la art. 12, acestia vor gospodri pdurile ce le aparin, pe baz
contractual, prin Regia Naional a Pdurilor.
Prin contractul ncheiat ntre pri se stabilesc drepturile si obligaiile proprietarilor pdurilor si
ale Regiei Naionale a Pdurilor. n mod obligatoriu se vor stipula:
drepturile materiale ale proprietarilor de pduri, n natur sau n bani, care rezult din
valoriIicarea resurselor lemnoase si nelemnoase, ale pdurilor preluate n gestiune;
obligaia Regiei Naionale a Pdurilor de a asigura paza pdurilor si de a executa lucrrile
tehnice silvice de ngriMire, combatere a duntorilor, punere n valoare a masei lemnoase,
exploatare a resurselor si de regenerare a arboretelor n conIormitate cu regimul silvic;
modalitile Iinanciare de a suporta costul lucrrilor de ntocmire a amenaMamentelor silvice,
de administrare, paz, ngriMire, protecie contra duntorilor, exploatare si regenerare.

4.6.1. Administrarea fondului forestier proprietate privat a persoanelor fizice

Pdurile proprietate privat a persoanelor Iizice sunt supuse regimului silvic. Proprietarii acestor
pduri au obligaia s execute prin miMloace proprii sau uniti silvice specializate lucrrile necesare
impuse de regimul silvic.
n situaiile n care proprietarii pdurilor nu si pot ndeplini n mod individual obligaiile
prevzute la alin. 1, acestia se pot constitui n asociaii cu personalitate Muridic, angaMnd personal silvic
de specialitate.
n vederea respectrii obligaiei prevzute la alin. 1, proprietarii pdurilor proprietate privat,
individuali sau constituii n asociaii, pot solicita, de asemenea, unitilor teritoriale ale Regiei Naionale
a Pdurilor s administreze pdurile ce le aparin pe baz de contracte.

4.6.2. Administrarea pdurilor proprietate privat a unitilor de cult (parohii, schituri,
mnstiri), a instituiilor de nvmnt sau a altor persoane Muridice

Administrarea prurilor proprietate privat a parohiilor, schiturilor, mnstirilor, unitilor de
nvmnt sau a altor persoane Muridice se Iace de ctre acestea, angaMnd personal silvic specializat.
Pentru ndeplinirea obligaiilor prevzute la alin. 1, proprietarii pdurilor respective se pot asocia
cu ali deintori de pduri, n vederea gospodririi pdurilor prevzute la art. 13.
Proprietarii de pduri care Iac obiectul prezentei seciuni si pot solicita, de asemenea, ca pdurile
ce le aparin s Iie administrate pe baz contractual de ctre Regia Naional a Pdurilor, n condiiile
prevzute de art. 12, completate cu alte prevederi speciIice, convenite de prile contractante.
154
5. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA ANTIEROZIONAL A TERITORIULUI
99


AmenaMrile antierozionale constituie un ansamblu de obiective si lucrri de ordin tehnic care au
drept scop reducerea si/ori stoparea proceselor de erodare a solului si a rocilor Iriabile.
Cauzele eroziunii accelerate sunt de dou Ieluri: naturale si antropice. Cauzele de ordin natural in
de substratul litologic si panta terenului iar cele de ordin antropic de modul de abordare si exploatare
economic a unor teritorii. Terenurile cu substrat Iormat din roci Iriabile si pante accentuate (nisipuri,
gresii, conglomerate s.a.) sunt supuse pericolului erozional, chiar si n condiiile noninterveniilor
antropice.
Cauzele de ordin antropic constau n general n exploatarea agricol neraional a teritoriului
(arturi n lungul pantelor, despduriri masive, psunat excesiv, drumuri etc.).
Terenurile aIectate de procese erozionale se delimiteaz n asa-zisele perimetre si trupuri de
ameliorare (I, II, III) (Iig. 35).
Fig. 35. Perimetrul yi trupurile de ameliorare.

n cadrul perimetrelor de ameliorare se
pun n eviden trupuri de ameliorare.
La Iiecare trup de teren cuprins n
perimetrul de ameliorare se disting dou zone si
anume: zona interioar sau de consolidare; zona
exterioar sau de aprare.
Zona interioar sau zona de consolidare
cuprinde terenurile aIectate de procese de eroziune
ce trebuie consolidate si ameliorate si puse n
valoare prin miMloace speciIice, care pot Ii:
biologice (pduri, lucrri de protecie cu
rol antierozional, Inee naturale, culturi
de ierburi perene n asolament);
agro-silvo-tehnice (tehnic agricol si
silvic antierozional);
hidrotehnice (lucrri din pmnt, lemn, zidrie si beton).
Zona exterioar sau de protecie (aprare) se desIsoar n Murul zonei de consolidare si Iormeaz
un perimetru de protecie pentru lucrrile ce se execut n cadrul zonei de consolidare.
Perimetrele de ameliorare, trupurile de ameliorare, zonele de consolidare si cele de aprare se
transpun n planuri de situaie la scara 1:5 000 sau 1:10 000 (Iig. 36).

Fig. 36. Schema unui trup de teren dintr-un
perimetru de ameliorare.

Pentru o identiIicare mai usoar,
trupurile de ameliorare n cadrul perimetrelor,
se nscriu n planuri cu numere de ordine latine,
urmate de denumirea local (exemplu, I, Valea
Dura, II, Valea Obia etc.). n mare parte,
msurile si lucrrile antierozionale se execut
pe bazine hidrograIice, n Iuncie de poziia si
speciIicul acestora (Iig. 37). Cel mai sigur si
mai eIicient miMloc de combatere a eroziunii
solului si stvilirii torenilor l reprezint
procesul de mpdurire.
n regiunile montane, pstrarea
vegetaiei Iorestiere pe versani, n preaMma
lacurilor de acumulare se nscrie ca o msur
de protecie de prim ordin (Iig. 38).

99
Acest capitol a Iost realizat n cea mai mare parte pe baza crii Gh. Bdescu, 1972, Ameliorarea terenurilor eroaate. Corectarea torenilor.
Combaterea avalanelor, Editura Ceres, Bucuresti.

155
Acelasi lucru este valabil si pentru zonele colinare, cu speciIicaia aplicrii unei agrotehnici
adecvate n perimetrele destinate agriculturii, intercalate de arii Iorestiere.

Fig. 37. Schema unui perimetru de ameliorare situat n bazinul
hidrografic al Argeyului.

Pe terenurile expuse procesului de eroziune se aplic
msuri de mpdurire, lucrri agricole si silvice speciale precum si
amenaMri hidrotehnice. Cele mai potrivite areale pentru amenaMri
antierozionale sunt bazinele hidrograIice, n cadrul crora
msurile de ordin erozional si hidrologic se aplic n mod
diIereniat. AstIel, deosebim zona albiei minore, alctuit din
talveg si maluri care se caracterizeaz prin eroziune n adncime
care adnceste albia si eroziune lateral, care duce la subminarea
si prbusirea malurilor.
Zona albiei maMore, ce are o lime mai mare si care Moac
un rol de spaiu tampon la ape mari, se caracterizeaz prin
depuneri masive si procese de siroire la contactul ntre lunc si
terase.
Fig. 38. Distribuia vegetaiei n
cadrul unui bazin de interes
hidroenergetic din zona montan.

Zona median inIerioar a
versanilor se caracterizeaz prin
eroziune activ de supraIa,
acompaniat de siroiri. n lipsa
lucrrilor de ameliorare si
consolidare, siroirile se dezvolt,
transIormndu-se succesiv n ogase
si ravene. AstIel, supraIeele
aIectate de aceste procese se
transIorm n timp scurt n terenuri
neproductive, completnd seria
terenurilor de tip ,bad-land, ce
reclam investiii masive pentru corectare si redare n circuitul economic. n plus, acestea conduc la un
proces de colmatare accelerat a lacurilor de acumulare, cu eIecte economice negative pe termen mediu si
lung (Iig. 39).
Fig. 39. Distribuia vegetaiei n
cadrul unui bazin de interes hidroenergetic
din zona colinar.

Protecia antierozional n
zonele colinare n vederea proteMrii
lacurilor de acumulare se realizeaz
printr-o alternan de perdele
Iorestiere si asolamente, cumpenele de
ap pstrnd, pe ct posibil supraIee
mpdurite. n proximitatea lacului de
acumulare, ca si n cazul zonelor
montane se planteaz o perdea
Iorestier cu rol Iiltrant.
n seciunea transversal, n
cadrul unei vi se pun n eviden o
serie de segmente cu rol Iuncional
distinct. Segmentele cele mai aIectate
de procesele erozionale sunt versanii
cu un grad de nclinare mare si
156
structuri litologice Iriabile, la care se adaug eroziunea din cadrul albiei minore ce const n surpri de
maluri si adncirea acesteia (Iig. 40).
Fig. 40. Distribuia categoriilor de
suprafee n cadrul unei vi: 1. Zona albiei minore
(aaancirea albiei, surSare ae maluri, 2. Zona
albiei maMore (aluvionare, inmltinire, 3. Zona ae
versant miMlocie-inIerioar (iroiri, ravenaie, 4.
Zona ae versant miMlocie suSerioar (ero]iune
areal, aeSuneri, 5. Zona comSenelor ae aS
(tasare i sSlare a solului i ero]iune.

n privina nclinrii versanilor,
se adopt clasiIicarea Litaracek expus de
P. Cote, bazat pe eIectul eroziunii
solului coroborat cu modul de utilizare
agricol a teritoriului, dup cum urmeaz:
versani cu nclinare slab (0,5 2 );
versani cu nclinarea usoar (2 7 );
versani cu nclinare accentuat (7 15 );
versani cu pante moderat-mari (15 25 );
versani cu pante Ioarte mari (25 40 );
versani cu pante abrupte (~ 40 ).
mpduririle pe cumpene de ap se realizeaz sub Iorma unor perdele ce se ntind de-a lungul
acestora, n limi ce variaz de la 30 la 60 m. Rolul acestor pduri este acela de a asigura nIiltrarea apei
n sol, stopndu-se procesul de Iormare a siroaielor, care provoac eroziunea terenurilor din aval. Iarna,
aceste pduri mpiedic procesul de spulberare a zpezii, reglnd depunerea si topirea acesteia iar vara
micsoreaz puternic transpiraia vegetaiei, reduc variaia zilnic temperaturii aerului n straturile
superioare ale solului si sporeste umiditatea aerului n proximitatea solului. Datorit vnturilor puternice,
se preIer plantarea de arbori ce dezvolt sisteme radiculare puternice (steMar, gorun, ulm, paltin, pin s.a.).
Pdurile de amestec, Ioioase-rsinoase constituie un veritabil obstacol n calea vntului si prelungesc
timpul de topire a zpezilor.
TuIisurile de ienupr si Mneapn de la baza golurilor alpine reprezint cel mai eIicient spaiu
tampon natural pentru reinerea zpezii si reducerea eIectelor proceselor de siroire din zonele montane
nalte.
mpduririle de pe versanii din zona miMlocie superioar si inIerioar, constau n realizarea de
perdele Iorestiere antierozionale, n lungul curbelor de nivel, cu limi ce variaz ntre 20 si 60 m.
Distana dintre aceste perdele Iorestiere este de cca. 5 ori limea acestora. ntre aceste perdele Iorestiere
se intercaleaz terenuri agricole, cu destinaie divers. Este recomandabil ca n cadrul utilitilor agricole
dintre perdelele de protecie s se intercaleze si culturi de plante IuraMere.
n albia maMor se realizeaz de regul lucrri de drenaM pentru eliminarea surplusului de ap ori
plantaii Iorestiere hidroIile, ce au drept scop utilizarea eIicient a excesului de umiditate din sol. Se
planteaz cel mai Irecvent rchit, plop, arin si salcie.
n lungul albiei minore, malurile expuse eroziunii laterale se Iixeaz prin plantaii de specii
pioniere, cum ar Ii salcia, arinul si ctina alb, dup care, la un interval de 3 5 ani se planteaz speciile
ce alctuiesc arboretele permanente (plop, steMar, Irasin s.a.), rezultnd n Iinal un perete arboricol
compact ce se desIsoar paralel cu cursul de ap.
Protecia antierozional sporeste prin instalarea pe cale natural a vegetaiei ierboase la baza
arboretelor ce constituie Isia de protecie.
n lungul lacurilor de acumulare se instaleaz perdele Iorestiere ce urmresc Iidel conturul
acestora. Rolul lor este de a reine particulele solide provenite din apele de siroire de pe versani si de
protecie a malurilor.
Particulele solide receptate n lacuri de acumulare conduc la colmatarea acestora si la reducerea
volumului util de ap. n plus, particulele solide, prin aciunea abraziv a acestora, erodeaz prematur
pereii conductelor de Ior precum si paletele turbinelor de la hidrocenterale. Aceste perdele Iorestiere
reduc eIectul mecanic al valurilor mari asupra malurilor si IortiIic din punct de vedere peisagistic
sectoarele lacurilor de acumulare. Speciile cele mai Irecvente utilizate pentru aceste scopuri sunt salcia,
plopul si arinul, n Iuncie de rezistena la inundabilitate (salcia 110 zile, plopul 87 zile, iar arinii mai
puin).
157
n Murul ravenelor si torenilor se planteaz perdele Iorestiere, care au drept scop reinerea apelor
provenite din ploi si topirea zpezii si n Iinal, Iacilitarea instalrii de vegetaie lemnoas si ierboas care
conduce la asanarea acestor ,rni ale pmntului.
Compoziia acestor perdele este n Iuncie de distana pn la organismul torenial. AstIel, pe
marginea acestora se planteaz arbusti si subarbusti, care prin greutatea lor nu pot provoca prbusiri de
maluri.
n sectorul de miMloc se vor planta speciile principale de arbori, cu rdcini pivotante puternice, ce
au rolul de Iixare si consolidare a terenului adiacent organismelor toreniale (specii de steMar, ulm, paltin,
pin etc.).
n sectorul exterior se planteaz specii de arbori si arbusti cu ghimpi, ce constituie o barier
biologic mpotriva psunatului (gldi, zarzr, corcodus, pducel, porumbar, nuc, mces etc.).
Speciile lemnoase ce alctuiesc perdelele Iorestiere de protecie antierozionale sunt de trei Ieluri,
si anume:
sSecii ae ba] sau SrinciSale, care constituie mie]ul Seraelelor - se Iolosesc arbori de
mrimea I (steMar, salcm, ulm, Irasin, nuc si plop);
sSecii ae imSinJere sau ae stimulare - suport umbrirea din partea speciilor de baz, Iormnd
un subetaM ce are rolul de a stimula cresterea speciilor principale; ca specii de mpingere se
utilizeaz arbori de mrimea II si III (paltinul, Irasinul de pensilvania, Mugastrul, ararul
ttresc, moMdreanul, visinul comun, prul si mrul pdures, corcodusul, crpinia, slcioara,
mlinul etc.);
a treia cateJorie comSo]iional a Seraelelor ae Srotecie o Iormea] arbutii. Acestia au
rolul de a umbri solul si de a-l ine n stare aInat. Ei Iormeaz la marginea exterioar a
perdelei o lizier deas, greu penetrabil, n special mpotriva animalelor domestice aIlate la
psunat. Dintre speciile de arbusti utilizate la Iormarea perdelelor de protecie enumerm:
alunul, cornul, lemnul cnesc, liliacul, ctina alb, gherghinatul, scumpia, pliurul s.a.
n alegerea speciilor se vor avea n vedere condiiile locale de ordin pedoclimatic, precum si
eIectele economice secundare, legate de exploatarea selectiv a masei lemnoase si a produselor accesorii.
Se vor evita speciile pe care se dezvolt parazii vegetali sau insecte duntoare culturilor agricole (astIel
dracila si paachina, desi sunt Ioarte buni ca arbusti, nu se vor ntrebuina deoarece aMut la nmulirea
ruginii grului) precum si cultivarea la un loc a unor specii lemnoase ce si adpostesc reciproc duntorii
(laricele cu mesteacnul, pinul cu coaczul, pinul silvestru cu plopul).
n rndurile marginale nu se vor planta specii cu mare putere de draMonare, cum ar Ii salcmul si
ulmul de cmp, deoarece prin invadarea cu rdcini a terenului agricol scade mult productivitatea la
hectar. Distana de plantare ntre rnduri cea mai reconandat este aceea de 1,50 m.
Pentru realizarea unei perdele antierozionale cu limea de 20 m, se vor planta n total cel puin 9
si cel mult 19 rnduri.
n Iuncie de exigenele speciilor pentru lumin si nrdcinare si n Iuncie de desimea ce se
doreste a Ii realizat, speciile din cadrul perdelelor se vor ordona dup tipul monoarbustiv sau biarbustiv.
Tipul monoarbustiv este acela la care ntre speciile de baz (principale) se gseste numai un
arbust mic ce asigur protecia solului sau un arbore care stimuleaz cresterea speciei de baz, dup
schema P.a.P sau P.s.P.s.P
100
.
n cadrul tipului biarbustiv, ntre speciile de baz se gsesc, Iie dou specii de arbusti mici, sau
nali, Iie doi arbusti si o specie de stimulare la miMloc, dup schema P.a.s.a.P.a.s.a.P. sau P.a.a.P.a.a.P.
Alegerea schemei de realizare a perdelelor este n Iuncie de disponibilul speciei si desimea pe care dorim
s o realizm n cadrul perdelei.
AstIel, se va adopta tipul monoarbustiv n condiiile n care speciile au coronament des si cnd nu
dorim a realiza o desime prea mare a perdelei. n acest caz, perdelele au un eIect mai puternic de retenie
a zpezii si de distribuie mai uniIorm a acesteia.
Tipul biarbustiv se adopt cnd dorim s realizm perdele mai compacte, care Moac un rol
antierozional mai puternic si opun o rezisten sporit vnturilor uscate. Ca specii principale, se aleg cele
cu coronament rar, cum ar Ii plopul si Irasinul.

5.1. Scheme yi specii pentru mpduririle de protecie

Pentru realizarea perdelelor de protecie pe cumpene de ap se va aplica urmtoarea schem:

100
P specia principal (de baz); a arbust pentru protecia solului; s specie de stimulare a cresterii.
158
6chema 1. Specia principal steMar; limea perdelei 23 m; numr rnduri 15; distana ntre
rnduri 1,50 m. Pe rndurile 1 si 15 se planteaz arbusti si subarbusti ghimposi mur si mcies sau
pducel, porumbar, grdurari, ctin alb, iar pe rndurile 2 si 14 arbusti corn, snger, lemn cinesc,
capriIoi, alun, scumpie. Rndurile 3 si 13 sunt compuse din specii nsoitoare paltin, Irasin de
Pensilvania, Mugastru, arar ttresc, arar american, moMdrean, visin comun, visin turcesc, mr si pr
pdure, corcodus, zarzr, cires, slcioar, mlin, alternnd cu arbusti. Rndurile 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 si
12 sunt compuse din steMar ca specie principal, alternnd cu arbusti (Iig. 41).

Fig. 41. Schema 1 de mpdurire
pentru protecia culmilor.

n lipsa unui numr
suIicient de puiei de steMar se poate
obine o perdea bun, plantndu-se
steMar cu arbusti intercalai mari n
rndurile 4, 6, 8, 10 si 12. Rndurile
5, 7, 9 si 11 se vor planta cu specii
nsoitoare: paltin n regiunile
subcarpatice si tei n regiunile
colinare mai Moase, intercalndu-se
de asemenea arbusti.
6chema 2. Specia
principal steMar. Limea perdelei
23 m; Numr rnduri 15.
Distana ntre rnduri 1,50 m, iar
distana pe rnd 0,60 m. Rndurile 1
si 15 sunt Iormate din subarbusti si
arbusti cu ghimpi-mur sau mcies
(Iig. 42).

Fig. 42. Schema 2 de mpdurire
pentru protecia culmilor.

6chema 3 Pe solurile
compacte grele, argiloase sau
pietrose se va Iolosi ca specie
principal pinul. Limea maxim a
perdelei 23 m, cu 15 rnduri.
Distana ntre rnduri 1,50 m, iar
pe rnd 0,60 m. Rndurile 1 si 15 se
Iormeaz din subarbusti cu ghimpi
(mur sau mcies). Pe rndurile 2 si
14 se planteaz arbori sau arbusti cu
ghimpi (gldi, slcioar, corn,
snger, catin alb, pducel etc.).
Restul rndurilor sunt Iormate din
pin (Iig. 43).
Perdelele de protecie Iorestier pe versani sunt asezate de-a curmezisul pantelor. n raport cu
panta terenului si de gradul de eroziune, limea acestor perdele poate varia n limite mai largi, de la 20 m
la 50 m. La alctuirea lor, trebuie s se in seama de Iaptul c, datorit nclinaiei terenului, rndurile
marginale, din aval pe versanii sudici primesc mai mult lumin Ia de rndurile marginale din amonte.
Din acest motiv este recomandat s se aseze speciile potrivit exigenelor Ia de lumin cu rndurile din
aval, iar cele de umbr n rndurile din amonte. AstIel, pentru protecia antierozional a versanilor se
recomand aplicarea n practic a urmtoarelor scheme de plantare:
6chema 4 Specia principal steMar. Limea perdelei 26 m, cu 17 rnduri. Distana dintre
rnduri 1,50 m, iar pe rnd 0,75 m. Rndurile 1 si 17 sunt compuse din subarbusti (murul, mciesul).
Rndurile 2 si 16 sunt Iormate din arbusti ghimposi mari si mici, n alternan. Pe rndurile 3, 7, 11 si 15
159
se planteaz specia principal (steMar). Rndurile 4, 6, 8, 10, 12 si 14 sunt Iormate din specii nsoitoare
alternnd cu arbusti. Rndurile 5, 9 si 13 sunt compuse din specii repede cresctoare, dintre care se pot
Iolosi, potrivit condiiilor locale plopul, salcmul, ulmul de Turkestan s.a.

Fig. 43. Schema 3 de mpdurire
pentru protecia culmilor.

Prin plantarea steMarului
pedunculat sub Iorm de biogrupe
(compuse din cte 7 puiei) la o
distan de 3 x 5 m si completate pe
spaiile libere cu arbusti si specii de
mpingere (de accelerare a cresterii
prin umbrire) steMarul devine o
specie repede cresctoare si la
vrsta de 15 ani atinge nlimi de
peste 12 m (Iig. 44).
6chema 5 Cnd perdelele
traverseaz terenuri cu Inee, pe
versanii sudici, rndul 1 situat n
aval, avnd mai mult lumin, poate
Ii ocupat cu pomi si arbusti IructiIeri.

Fig. 44. Schema 4 de mpdurire
pentru protecia versanilor.

Pe versanii nordici, arborii
si arbustii IructiIeri vor trebui
asezai pe rndul 15 situat n
amonte, care primeste mai mult
lumin (Iig. 45).
6chema Cnd vntul
dominant cade perpendicular pe
perdeaua antierozional, schemele 4
si 5 nu mai pot Ii aplicate, ntruct
nu pot rezista sub greutatea
zprzilor. n acest caz schema 6
(perdea de 20 m lime cu 13
rnduri), d rezultate mai bune.
Rndurile 1 si 13 sunt Iormate din
arbusti ghimposi (murul si mciesul).
Fig. 45. Schema 5 de mpdurire
pentru protecia versanilor.

Rndurile 2 si 12 sunt
compuse din arbori sau arbusti
ghimposi (pducel, gldi,
slcioara etc.). Pe rndurile 3, 5, 7, 9
si 11 se planteaz specii de nsoire
(paltin n zona de dealuri si tei n
zona de coline etc.), alternnd pe
rnduri cu arbusti. Rndurile 4, 6, 8
si 10 sunt Iormate din steMar, ca
specie principal, alternnd pe
rnduri cu arbusti (Iig. 46).
6chema 7 Specia
principal salcm, gldi sau Irasin
comun. Cnd se Iolosesc pe
160
psunile erodate, aceste perdele vor Ii mai nguste si mai dese. Distana ntre rnduri 1,50 m iar pe
rnduri 0,75 m. Rndurile 1 si 13 sunt Iormate din subarbusti ghimposi (murul si mciesul). Rndurile 2
si 14 sunt compuse din arbusti ghimposi. Pe rndurile 3, 5, 7, 9 si 11 se ntlnesc specii de nsoire (ulm
de cmp), alternnd cu arbusti. Rndurile 4, 6, 8 si 10 sunt Iormate din specii principale (salcm, gldi
sau Irasin), alternnd cu arbusti.
Fig. 46. Schema 6 de mpdurire
pentru protecia versanilor.

Perdelele de protecie n
Murul rpelor si Iormaiilor terminale
sunt asemntoare cu schemele
perdelelor antierozionale. Principala
deosebire const n alctuirea
rndurilor din marginea rpelor si
Iormaiilor terminale.
6chema 8 Specia
principal steMar. Limea perdelei
23 m, cu 15 rnduri. Distana ntre
rnduri 1,50 m, iar pe rnd
0,75 m. Rndul 1 este compus din
subarbusti cu ghimpi (murul).
Rndul 2 este Iormat din arbusti sau
arbori ghimposi. Pe rndul 3, 7 si 11
se planteaz specia principal (steMarul), iar rndurile 4, 6, 8, 10 si 12 sunt compuse din specii secundare
cu crestere nceat, alternnd pe rnd cu arbusti. Rndurile 5 si 9 sunt Iormate din specii nsoitoare,
repede cresctoare, alternnd pe rnd cu arbusti. Pe rndul 13 sunt plantai arbori care draMoneaz
puternic. Cnd aceste perdele se nvecineaz cu terenuri ocupate cu Inee, rndul 1 poate Ii alctuit din
pomi si arbusti IructiIeri (Iig. 47).

Fig. 47. Schema 8 de mpdurire
pentru protecia rpelor yi formaiilor
terminale.

6chema 9 Cuprinde ca
specie principal salcm, gldi sau
Irasin. Aceast schem este indicat,
n special, pe solurile proIunde cu
textur usoar si miMlocie, avnd
orizontul cu concreiuni la adncimi
mai mari de 60 cm. Distana dintre
rnduri si pe rnd ca si amestecul
speciilor sunt aceleasi ca la
perdelele antierozionale Ir steMar,
exceptnd ultimele 3 rnduri dinspre
rpi, n care trebuie s intre specii care draMoneaz puternic. n cazul cnd rpele care alctuiesc malurile
unei Iormaiuni toreniale, ale unui ogas, raven sau torent si terenul destinat mpduririi are o nclinare
mai mare de 6 , limea perdelelor de protecie se sporesc prin adugri de noi rnduri, astIel c aceste
perdele s poat absorbi n ntregime apele ce s-ar scurge ctre albie, limea acestora putnd depsi 50 m.

5.2. Msuri agrotehnice yi silvice

Acestea reprezint tehnici speciale adecvate de lucrare a pmntului si de exploatare silvic
realizate cu scopul de a preveni procesele de eroziune a solului.
Dintre tehnicile agricole, cele mai Irecvente sunt arturile pe curbe de nivel, artura cu spicuiri
(brzduiri), gropile colectoare si canalele de coast (nvluiri).
Arturile Se curbele ae nivel constituie obstacole n calea Iormrii siroaielor si permit o retenie
mai bun a apelor provenite din precipitaii.
161
Artura cu sSinri (br]auirea, reprezint o variant a arturii pe curbe de nivel, constnd n
realizarea de brazde opuse una alteia, rezultnd spinri alctuite din dou brazde. ntr-un asemenea mod,
scurgerea apelor este mult diseminat si ntrziat, existnd un timp mai ndelungat pentru inIiltraii
(Iig. 48).
Fig. 48. Artura cu spinri.

GroSile colectoare au rolul de a reine apele provenite din ploi si
topirea zpezii. Acestea se amplaseaz de-a lungul curbelor de nivel, pe
unul sau mai multe rnduri, sub Iorm de tabl de sah. Fiecare groap
colectoare poate reine 10 15 l de ap, numrul acestora la hectar Iiind de
15 000 20 000. Datorit procesului activ de colmatare, aceste gropi
trebuiesc sistematic curate. Apa reinut n gropi se inIiltreaz n
totalitate n sol, sporindu-i astIel umezeala si Iertilitatea.
Pentru a spori capacitatea de reinere a umezelei se recomand ca
aceste gropi s se execute la nevoie nu numai pe terenurile dintre perdelele
Iorestiere de protecie, ci si n interiorul acestora, mai ales atunci cnd acestea nu sunt nc dezvoltate
suIicient (Iig. 49).
Fig. 49. Gropi colectoare.

Canalele ae coast (invluirile rein apa si sporesc capacitatea
acesteia de inIiltrare n arealele supuse proceselor de eroziune activ (ogoare,
ravene, toreni). Din punct de vedere tehnic, se sap canale de coast pe
terenurile a cror pant este cuprins ntre 5 20 , cu soluri permeabile, n
lungul curbelor de nivel, avnd lungimi de 10 20 m si adncimi de 0,50
0,75. Acestea au seciunea sub Iorm de trapez, cu baza mic de 35 cm, care
constituie Iundul canalului. Deschiderea acestora la supraIa este de 0,90
1,10 m.
Canalele sunt ntrerupte, avnd ntre ele poriuni libere de 1 2 m.
Pmntul scos din canale la construirea lor, se aseaz n partea din aval, la 0,40 m distan de san, unde
se bate bine, realizndu-se astIel un parapet continuu de-a lungul canalelor. Acesta are n seciune Iorma
unui trapez. Cnd pantele sunt mari (peste 40 ) parapetele se nierbeaz cu gazon, taluzul din amonte
cptusindu-se, n acest caz, pentru mai mult rezisten, cu glii de iarb. Canalul mpreun cu parapetul
constituie un val. nvluirile se construiesc din mai multe rnduri de sanuri canale, distanate la 12
30 m unul de altul, n conIormitate cu rezistena terenului la eroziune (tabel 38).

Tabel. 38. Distana dintre canalele de coast pentru terenuri cu diferite nclinaii.

Distana ntre canalele de coast (m)
Panta ()
Soluri rezistente la eroziune Soluri cu rezisten miMlocie la eroziune
5 30 25
8 27 22
10 24 20
12 22 18
15 20 16
17 18 14
20 15 12

Nu se amenaMeaz canale pe terenuri n coast predispuse la alunecri sau cu exces de umezeal si
nici pe cele alctuite din argile grele. Cnd este uniIorm, canalele sunt dispuse paralel. Apa provenit din
ploi si topirea zpezii este reinut de canale si de parapei. Cnd aceste canale sunt dese, se poate aMunge
la reinerea ntregii cantiti de ap, care astIel se inIiltreaz treptat n sol sporind considerabil umiditatea
acestuia.
Rezultatul acestor lucrri este cu att mai bun cu ct poriunea de teren cuprins ntre valuri este
Iolosit n asa Iel nct si aceasta s aMute la inIiltrarea apei n sol ce se scurg pe versant. AstIel, cultura
pomilor sau arbustilor IructiIeri, ca si cultura plantelor perene, sunt Ioarte indicate n acest scop.
SupraIeele nvlurite trebuie excluse de la psunat, astIel c trecerea animalelor genereaz mari
distrugeri.
162
nvluririle trebuie ntreinute n stare bun timp de civa ani, pn ce plantaiile dintre perdele
sau de pe coastele erodate din aval au Iixat solul (Iig. 50).
Fig. 50. Canal de coast. nvluiri yi
seciune n plan.

Avnd n vedere c aceste
lucrri ameliorative nu consum nici un
Iel de materiale de construcie si nu
reclam un volum mare de munc, au
din acest punct de vedere un mare
randament ameliorativ.

5.3. Lucrri silvico-tehnice de
,stingere a ravenelor active

Acestea constau dintr-un
ansamblu de msuri de mpdurire a
ravenelor, asociate cu lucrri de ordin
tehnic, avnd drept scop stingerea
acestor organisme toreniale. Perdelele
Iorestiere realizate n Murul organismelor
toreniale active preiau si transIorm
scurgerea prin siroire n scurgere
laminar. n aval de aceste perdele se
dezvolt de regul organismele
toreniale active ce se doresc a Ii asanate (stinse). Activarea acestora este ntreinut de surplusul de ap
ce ,scap prin Iiltrele Iormate de lucrrile antierozionale din amonte, respectiv de perdelele de protecie
din proximitate (Iig. 51).

Fig. 51. AmenaMarea lucrrilor de corectare a ravenelor active.
163
5.3.1. Ansamblul lucrrilor de corectare a ravenelor active

Pentru a evita acest neaMuns (al aMungerii apelor din amonte n organismul torenial si activarea
eroziunii) scurgerile se disperseaz sau se capteaz nainte de a aMunge n organismul torenial propriu-zis,
prin intermediul unor artiIicii tehnice simple.
Principalul punct de atac al eroziunii se aIl ntotdeauna la originea ogaselor (ravenelor)
extinzndu-se din aval nspre amonte si antrennd noi terenuri n procese de eroziune activ. Prin evitarea
scurgerii sub Iorm de siroire, eroziunea nceteaz, si n timp ansamblul torenial ,se stinge. Lucrrile
constau n realizarea unor garduri dispuse n semicerc n Murul organismelor toreniale. Gardurile se
execut de regul din pari de salcm mpletii cu nuiele de salcie de 2 4 cm grosime, avnd nlime mai
mare n sectorul central si mai mic la capete, pentru a asigura o ct mai eIicient risipire a apelor.
Dispunerea gadurilor se realizeaz sub Iorm de potcoav sau solzi (Iig. 52).

Fig. 52. Metode de dispersare a scurgerii n partea superioar a ravenelor: a veaere in seciune, b veaere in Slan.

Pe Iundul organismelor toreniale, n aval de punctele de convergen a scurgerii, se execut
lucrri transversale iar n lungul acestora se execut plantri de arbori sau arbusti.
O alt variant const n sparea de anuri colectoare n amonte de organismul torenial,
capabile s preia si s disemineze apele care ,atac baza acestuia (Iig. 53).
Aceste categorii de lucrri reclam amenaMarea unor componente tehnice care stvilesc ori/si
reduc procesele erozionale.
Din categoria acestor amenaMri enumerm execuia de garnisaMe, palisade, IascinaMe, cleionaMe,
praguri si baraMe.
CarnisaMele sunt cptuseli ale Iundului ogaselor, ravenelor si torenilor cu scopul stvilirii
eroziunii n albie.
Ele sunt Iormate din resturi vegetale rezultate din curirea psunilor, crengi, coceni de porumb,
paie, coarde de vi de vie amestecate cu coceni, resturi IuraMere rmase de la hrana animalelor etc.
Acestea se Iixeaz pe Iundul albiei prin pari cu crlige lungi de cca. 1 m si groase de 5 6 cm. Printre
aceste materiale se recomand a se planta sade de salcie.
Lucrrile se recomand a se executa primvara, cnd exist sanse bune ca sadele de salcie s
prind rdcini. Aceste garnisaMe se mpotmolesc cu mluri si nisipuri aduse de ape, stopndu-se procesul
de eroziune. Terenul se Iixeaz si n timp devine productiv pentru nevoi agricole ori silvice.
164
Fig. 53. Metode de captare a scurgerilor la originea ravenelor: a, b veaere in Slan, c veaere in seciune.

3alisadele sau cptusirile cu nuiele se execut n condiiile n care ravenele sunt mai dezvoltate n
sectoarele din amonte, pe terenuri predominant argiloase si nisipoase, puternic umectate. Palisadele sunt
de dou Ieluri: asternute si mpletite.
3alisaaele aternute se amenaMeaz primvara de timpuriu si constau n asezarea n lungul albiei
de nuiele verzi de salcie, cu vrIurile orientate spre amonte, lungi de 2 4 m, alctuindu-se un pat de
nuiele cu grosimea de 10 15 cm. Nuielele se Iixeaz pe Iundul albiei prin grdulee transversale nalte
de 10 15 cm, mpletite pe pari cu 1 m lungime. Grduleele se execut la distane de 1,5 3 m unele de
altele, n Iuncie de lungimea nuielelor Iolosite. Peste nuielele astIel dispuse, se asterne un strat de pmnt
cu grosimea de 10 cm. n locul grduleelor, pentru Iixarea nuielelor se pot utiliza nuiele asezate de-a
lungul albiei, Iixate pe Iund de pari cu crlig. Nuielele trebuie s Iie elastice, pentru a lua Iorma albiei n
care se monteaz palisadele (Iig. 54).
165
Fig. 54. PalisaMe ayternute
consolidate prin fascicole.

Palisaaele imSletite se
amplaseaz n albii mai largi,
primvara de timpuriu. Ele se
execut din nuiele de salcie sub
Iorma unor gratii ce se Iixeaz pe
Iundul albiei. Capetele groase ale
nuielelor se introduc n pmnt la
adncimi de 0,50 0,80 m. Peste
aceste gratii se asterne pmnt n
grosime de 10 - 15 cm. Datorit
umezelii, nuielele de salcie se
nrdcineaz si lstresc bogat, stvilind eroziunea si Iixnd Iundul albiei.
Depunerile de sedimente peste palisade contribuie la nlarea Iondului albiei si lrgirea acesteia,
rezultnd un spriMin lateral pentru maluri, care nu se vor mai eroda ori prbusi. Prin materialele Iertilizante
pe care le conin (Irunze, humus splat din amonte etc.) aceste depuneri constituie un mediu prielnic
instalrii vegetaiei, care Iixeaz deIinitiv solul. Aceste metode sunt simple si ieItine, prin utilizarea
muncii si a materialelor din orizontul local.
FascinaMele sunt lucruri simple de stvilare a eroziunii si constau n pozarea pe Iundul albiei
organismelor toreniale a unor Iascine cu grosimi cuprinse ntre 15 30 cm. Utilizarea lor este MustiIicat
de posibilitatea intrrii lor n vegetaie prin lstrirea si nrdcinarea materialului vegetativ ce intr n
compoziia acestora.
Fascinele se construiesc de regul din nuiele verzi de salcie, arin negru, alun, steMar si cepi de
rsinoase (ramuri de molid, brad, larice).
Fascinele alctuiesc un snop de nuiele gros de 15 30 cm, legate la Iiecare 50 cm cu srm de
2 mm grosime. Lungimea Iascinelor variaz n Iuncie de posibilitile de realizare, dar nu vor depsi n
nici un caz 10 m pentru c n asemenea cazuri sunt greu manevrabile (Iig. 55).

Fig. 55. Alctuirea, strngerea yi
legarea fascinelor.

Fascinele se Iixeaz imediat
dup topirea zpezii cu aMutorul
parilor, a cror lungime este cuprins
ntre 1,20 1,60 m. Pentru a Iacilita
instalarea unei vegetaii mai bogate,
printre Iascine se planteaz sade de
salcie.
FascinaMele sunt lucrri de
tranziie ctre o alt categorie de
lucrri mai rezistente, mai puternice
numite cleionaMe.
CleionaMele sunt lucrri ce se
aplic la corectarea organismelor
toreniale (ogase, ravene, toreni) care la ape mari nu transport materiale solide de dimensiuni mai mari
cum ar Ii bolovnisurile. Ele se aplic, n general, n sectorul superior al organismelor toreniale, acolo
unde siroirea si materialele transportate au dimensiuni mai mici.
CleionaMele sunt garduri de nuiele sau Iascine care se construiesc de-a latul vilor toreniale, acolo
unde malurile sunt mai nguste si mai tari, si unde nu se pun n eviden alunecri sau prbusiri de teren.
Rezultatele cele mai bune ale utilizrii cleionaMelor sunt la vi cu o lrgime de 5 m pn la 12 m.
La realizarea cleionaMelor se vor utiliza pari cu lungimi de 2 2,50 m si cu grosimi de 12 14 cm.
Ei se bat la adncimi cuprinse ntre 0,80 m si 1,50 m, rmnnd deasupra terenului 0,80 1 m din
nlimea lor. Pentru a nu se sparge, parii se bat cu maiuri de lemn. Parii ce se sparg n timpul baterii vor
Ii nlocuii. Distanele ntre pari sunt n medie de 80 cm. Parii se pot conIeciona din lemn de steMar,
salcm, prin larice, brad, molid ori din lemn rotund decoMit (Iig. 56).
166
Fig. 56. FascinaM cu pat de nuiele: a veaere in
SroIil, b in Slan, c in seciune.

Pentru o mai bun Iixare se procedeaz la
plantarea de sade de salcie n masa de pmnt ce
susine gardul, precum si n amonte de acesta.
Extremele (aripile) se Iixeaz puternic n
maluri. n plan orizontal, cleionaMele prezint o
usoar lsare n zona axial, n vederea Iacilitrii
scurgerii surplusului de ap.
Pentru a asigura stabilitatea lucrrilor de
cleionaM, n aval de acesta se execut radiere.
Radierile au rolul de a prelua energia cinetic a
apei, care pune n pericol Iundaia cleionaMelor.
Lungimea radierelor se coreleaz cu panta
albiei, respectiv viteza undelor de viitur. Cu ct
panta si viteza sunt mai mari, cu att lungimea
radierului este mai mare.
La pante de pn la 10
0
, radierul se poate
executa din dou suluri de Iascine dispuse
transversal n albie, urmate de un blocaM de piatr, cu o lungime total de 1,5 m.
Cnd panta Iundului albiei este cuprins ntre 10 si 25 , pentru a prentmpina subminarea
cleionaMelor, se vor adopta radiere Iracionate cu o singur treapt de cdere. AstIel, la 70 cm n aval de
cleionaM, se va amenaMa mai nti un grdule de nuiele, cu o nlime de 30 40 cm deasupra solului, bine
ancorat de gardul cleionaMului prin crlige, si bine Iixat n Iundaie, prin piloi (O 10 cm).
Spaiul dintre acest gard si cel al cleionaMului se va umple cu piatr, rezultnd un pavaM protector
ce reprezint treapta radierului. n aval de crest se realizeaz un pat compus din 2 3 Iascine. Ansamblul
radierului astIel realizat are o lungime de cca. 2 m (Iig. 57).
Fig. 57. CleionaM simplu.

La pante ale Iundului organismelor
toreniale cuprinse ntre 25 si 40 se adopt
soluia realizrii radierelor Iracionate cu dou
trepte de cdere.
n numeroase situaii radierele se
construiesc din paturi de nuiele, Iixate prin pari cu
crlig.
CleionaMele se execut de regul primvara
de timpuriu, la topitul zpezii ori toamna, pentru a
Iacilita nrdcinarea si lstrirea materialului
lemnos utilizat la realizarea lor.
3raJurile n situaiile n care
organismele toreniale sunt Ioarte active, puternic
dezvoltate si transport material solid preponderent de dimensiuni mari (bolovnisuri), lucrrile de
stvilire si stingere a acestora constau n realizarea de praguri.
Pragurile se execut maMoritat din busteni decoMii cu diametre de 20 30 cm, dispuse
perpendicular pe Iirul albiei.
Pragurile se consolideaz cu brne transversale mbucate. Spaiul dintre brnele transversale si
pereii organismului torenial se umplu cu lespezi de piatr.
Spaiul dintre cei doi perei ai pragului se umple cu balast si bolovnis.
Pentru ca aceast umplutur s nu Iie splat de ape pe sub Iundaia pragului, Iundul acesteia se
cptuseste cu brne.
La partea superioar, pragurile dispun de un deversor prin care scurgerea apei este diriMat spre
centrul albiei. In aval pragurile sunt prevzute cu radiere.
3raJuri realizate din material lemnos nu sunt eIiciente n cazul torenilor ce transport cantiti
mari de aluviuni. ntr-un asemenea context, pentru reinerea materialului aluvionar se execut lucrri mai
rezistente si mai nalte. Acestea sunt baraMele antierozionale (Iig. 58).
167

Fig. 58. Structura cleionaMelor duble pentru suprafee cu diferite pante.

%araMele antierozionale Dup natura materialelor din care se execut acestea sunt baraMe de
lemn, din piatr si din beton. BaraMele din lemn sunt construcii mai zvelte dect pragurile si au aceleasi
principii constructive, cu deosebire c se realizeaz lucrri suplimentare de ncastrare mai puternic n
maluri (40 cm pn la 1 m).
Bustenii transversali, care nu acoper limea albiei, se nndesc. BaraMele din lemn sunt
prevzute cu deversoare trapeizoidale pentru a se asigura o rezisten mai mare la coronament, unde
lemnul este alternativ sub ap si n aer.
Piatra de coronament se rostuieste cu mortar, n asa Iel nct apa, Irunzele si materialul organic
mrunt s nu ptrund nuntrul baraMului, grbind degradarea acestuia. Radierele acestor baraMe trebuie
executate din material lemnos bine nchegat (brne de 14 18 cm grosime) (Iig. 59).
168
Fig. 59. BaraM de lemn: a veaere in SroIil, b
in Slan, c in seciune.

/ucrri antierozionale e[ecutate din
Siatr Datorit rezistenei mecanice mai
reduse a lemnului, transportului acestuia n
sectoare greu accesibile si preului de cost mai
ridicat, n numeroase situaii se adopt soluii
constructive, prin utilizarea rocilor din
apropiere ori din situ. AstIel, rocile naturale
utilizate n construcia de baraMe trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii calitative:
s aib o bun rezisten la
compresiune;
s nu Iie poroase;
s nu prezinte Iisuri, zone de
alterare, sruri solubile,
intercalaii de argil etc., care
provoac sau nlesnesc alterarea
acestora.
Ca si n cazul lucrrilor din lemn, din
piatr se amenaMeaz praguri si baraMe. Acestea
(pragurile) pot Ii din zidrie uscat, din zidrie
uscat cu albii pereate, din zidrie n plas de
srm, din gambioane si din zidrie cu mortar.
3raJurile ain ]iarie uscat se
realizeaz din blocuri mari de roc, acestea
Iiind mai rezistente dect cleionaMele si
pragurile din lemn. Rezistena acestor praguri
este n relaie dorect cu dimensiunea
blocurilor de piatr si modul n care acestea
sunt ,esute n zidrie. Acestea se amplaseaz
n partea miMlocie si inIerioar a ravenelor,
precum si n cele dou treimi superioare ale
albiei torenilor. De regul, pragurile se vor
construi n sectoarele de albie cu o lime mai
mic de 15 m, pentru ca zidul de piatr Ir
liani s reziste bine viiturilor (Iig. 60).

Fig. 60. Prag de piatr cu zidrie uscat.

Cnd albiile sunt nguste si adnci iar terenul are o slab coeziune, aripile pragurilor sunt n
pericol de a Ii dezvelite (decastrate) iar acestea (pragurile) distruse de viituri. Pentru a prentmpina acest
169
neaMuns, malurile se cptusesc sau se pereaz prin zidrie uscat. Perearea malurilor se execut numai n
sectorul de praguri, de la coronament si pn la capul aval al radierilor, ori pe toat lungimea vii
cuprinse ntre praguri succesive. Pereurile se construiesc din roc uscat, cu Iundaii adnci de
70 80 cm.
Pragurile de zidrie uscat si rostuit se amenaMeaz n condiiile n care piatra are dimensiuni mai
mici. Atunci zidria se rostuieste pe Ieele amonte si aval. La aceste praguri, la nivelul radierilor se prevd
barbacane cu dimensiuni de 10 15 cm sau 20 25 cm, pentru scurgerea apelor.
PraJurile ain ]iarie in Slas ae sarm se realizeaz n sectorul superior al torenilor cu Iundul
pietros, unde nu se pot bate parii cleionaMelor ori lipseste piatra de dimensiune mare pentru zidrie uscat.
Pentru construcia acestora se sap Iundaie, de o parte si de alta a sanului rezultat asternndu-se o plas
de srm galvanizat, cu ochiuri hexagonale, care ia Iorma sanului. n interiorul sanului se execut
zidrie uscat, care, pe msur ce avanseaz n nlime, este susinut lateral de plas, ambele laturi ale
acesteia Iiind legate prin zidrie, din loc n loc, pentru a se asigura protecia zidului. La coronament, cele
dou laturi ale plasei de srm se petrec pe o lime de cel puin 20 cm.
3raJuri ain Jabioane. n condiii de loc greu accesibil n care lipseste materialul vegetal, piatra
mare si rezistent, se execut zidrie din gambioane. Gambioanele sunt cutii de plas de srm ntins pe
vergele de oel beton cu O de 8 mm. Aceste cutii au Iorm paralelipipedic, cu laturi de cel mult 1 x 1 x
2 m, ce se umplu cu piatr mrunt (Iig. 61).

Fig. 61. Prag din gabioane yi pereuri din zidrie n plas de srm: a veaere in SroIil C-', b in seciune A-%.

Cnd nu exist bolovnis suIicient, miezul gambioanelor se umple cu balast curat din albie. La
coronament, gambioanele vor Ii prevzute cu deversoane trapeizoidale. Pentru a evita deteriorarea
plaselor de srm, dup tasarea gambioanelor n ansamblul pragului, este indicat a se masca cu un strat
protector de mortar n grosime de 10 cm.
%araMe de zidrie Sunt lucrri tehnice solide, executate cu scopul de retenie a aluviunilor prin
ridicarea nivelului de baz al organismelor toreniale, avnd drept rezultant evitarea eroziunii laterale si a
celei n adncime.
BaraMele se amplaseaz de regul n treimea miMlocie si inIerioar a bazinelor de recepie, n
punctele n care pot reine volumul maxim de aluviuni, contribuind la stingerea proceselor erozionale n
ntreg sistemul torenial. Sunt lucrri mai elaborate si mai costisitoare dect pragurile antierozionale si
necesit cantiti mai mari de materiale.
Ca si n cazul pragurilor, baraMele antierozionale se clasiIic n Iuncie de materialele din care sunt
construite. Deosebim astIel, baraMe din pmnt, baraMe din zidrie si baraMe din beton. Prile componente
ale unui baraM executat n scopuri antierozionale sunt: Iundaia, corpul baraMului, creasta, chenarul,
deversorul si barbacanele.
Fundaia asigur stabilitatea baraMului. Se evit amplasarea baraMului n sectoare cu tasri inegale,
care conduc la generarea de Iisuri n corpul baraMului.
170
Corpul baraMului reprezint componenta principal a acestuia, si preia presiunea masei de aluviuni
mbinate cu ap din amonte.
Creasta baraMului reprezint sectorul superior lateral al corpului baraMului si are rolul de disipare a
apelor spre deversor.
Chenarul baraMului este Iormat din stratul de material ce cptuseste deversorul si sectoarele
centrale ale crestei.
Deversorul reprezint sectorul central al baraMului, prin care se scruge excesul de ap din cadrul
organismelor toreniale. De regul, acesta are Iorm trapeizoidal. Barbacanele sunt guri n corpul
baraMului, de regul de Iorm ptrat, cu dimeniuni de cca 20 x 25 cm, ce asigur evacuarea apelor
inIiltrate n masa de aluviuni din spatele baraMului.
Dup Iorma n plan a baraMelor, se deosebesc:
baraMe rectilinii (drepte);
baraMe n arc.
%araMele rectilinii sunt, de regul, baraMe de greutate, acestea prin masa lor prelund presiunea
masei de aluviuni din amonte.
%araMele in arc se execut n contextul n care malurile sunt stncoase si rezistente, capabile a
prelua presiunea rezultat de acumularea materialelor aluvionare si a apei din amonte de corpul baraMului.
Dup Iorma n seciune, baraMele sunt:
trapezoidale;
cu proIil n redane;
cu proIil pentagonal.
%araMele traSe]oiaale sunt mai rezistente si mai masive. Ele se amenaMeaz de regul pe torenii
care au scurgeri permanente de ap.
%araMele cu SroIil ae reaane sunt tot baraMe trapezoidale, care prezint n sectorul din amonte un
proIil n trepte, rezultat din executarea lor Iracional n timp (ntr-un numr mai mare de ani). Acest mod
de execuie atrage dimensionri mai reduse, pentru c acestea se construiesc n timp ce n amonte de ele
se produc colmatri, nct partea construit preia exclusiv presiunea masei de aluviuni, si nu presiunea
apei, care este mai puternic. AstIel, prin construirea baraMelor n redane rezult o economisire
considerabil de materiale. DezavantaMul rezid n Iaptul c executarea lor se ntrerupe ntr-un sir de 2 4
ani, si se reia abia dup ce partea construit a Iost mai nti colmatat cu aluviuni.
%araMele SentaJonale sunt mai suple si mai zvelte. Realizarea acestora este indicat n cazul
stingerii si corectrii unor ravene si toreni ce nu au un debit de ap permanent, iar viiturile constau n
depunerea de materiale solide de dimensiuni mici (nisipuri, argile, pietrisuri) (Iig. 62).

Fig. 62. Tipuri de seciuni a baraMelor: a
traSe]oiaale, b SentaJonale, c in reaane.

5eJuli tehnice n e[ecutarea
baraMelor Acestea constau n precizarea
modului de Iixare a baraMelor si de Iuncionare
a acerstora.
ncastrarea baraMelor este o operaiune
tehnic de prindere n maluri a corpului
baraMului. Pentru o mai bun Iixare a baraMelor n maluri, ncastrarea se realizeaz prin sparea n acestea a
unor sanuri sub Iorm de pan, cu trepte late si nalte 0,50 x 1,50 m. Cu ct malurile sunt mai nclinate,
cu att limea treptelor este mai mic si nlimea lor este mai mare. Adncimea ncastrrii se coreleaz
cu gradul de stabilitate al malurilor. AstIel, cu ct malurile sunt mai instabile, cu att adncimea este mai
mare. n terenurile nestncoase, adncimea ncastrrii va Ii cel puin egal cu adncimea de nghe, adic
1,10 m.
%arbacanele sunt deschideri n coprul prii centrale a baraMelor ce servesc la evacuarea debitului
lichid al torentului, iar dup colmatare, la evacuarea apelor de inIiltraie din masa de aluviuni. Numrul si
dimensiunile barbacanelor depinde de nlimea baraMelor, dimensiunea aluviunilor si deschiderea albiei.
'eversorul reprezint sectorul de evacuare diriMat a apelor de la partea superioar a unui baraM.
Are, de regul, Iorm trapeizoidat, si mai rar Iorm dreptunghiular ori triunghiular. Limea acestuia
nu trebuie s o depseasc pe cea a albiei n care se evacueaz apele deversate, deoarece se produce
erodarea malurilor si surparea terenului n sectorul de ncastrare al baraMului. Pentru a evita prelingerea
171
apelor pe corpul baraMului din aval, pe conturul deversorului se construieste un chenar scos n exterior de
7 15 cm, sub Iorm de consol, numit si copertin. Chenarele se construiesc din piatr tare, cioplit.
AriSile ae baraMe. Cele dou pri ale corpului baraMului, de la deversare nspre maluri se numesc
aripi. Acestea sunt usor nclinate spre deversor, evitndu-se n acest mod concentrarea apelor la viituri
catastroIale spre sectorul de ncastrare a baraMului n maluri si avarierea acestuia. Grosimea baraMelor la
aripi nu trebuie s Iie mai mic de 60 cm.
Coronamentul (creasta) reprezint partea superioar a baraMelor, de la o arip la alta. Acesta este
supus Irecvent Ienomenelor de nghe-dezghe si Iorelor de Irecare rezultate n urma deversrii apelor
ncrcate cu material aluvionar. De aceea, coronamentul se execut din piatr Ioarte tare, la dimensiuni
mari, rostuit cu ,mortare grase (cu coninut mare de ciment).
Etansarea baraMelor se realizeaz cu ,mortar gras rostuit (600 kg ciment la 1 m
3
mortar, gata
preparat). n condiiil n care roca din corpul baraMului este de calitate mai slab, neIiind economic a aduce
alta de la distane mari, se procedeaz la etansarea baraMului printr-un strat de beton cu grosimea de 5
10 cm, care se tencuieste si se scliviseste.
5aaierul se construieste din aceleasi materiale ca si baraMul, n condiiile n care Iundul albiei
toreniale nu este stncos, si cnd organismul torenial transport cantiti mari de ap si aluviuni. Rolul
radierului este acela de a proteMa Iundaia baraMului. Panta n aval a redierului este de 5 . Dinspre maluri,
spre axa albiei, se acord o pant de 1 3 , pentru diriMarea apelor n sectorul axial. Avnd n vedere
Iora cinetic a apelor ncrcate cu aluviuni, grosimea radierelor este de 50 80 cm, Iuncie de nlimea
baraMului. Radierul se execut prin sparea unui pat la baza baraMului, peste care se aseaz un strat de
balast (10 15 cm grosime). Peste acesta se toarn un strat de beton slab (150 kg ciment la 1 m
3
beton) de
aceeasi grosime. Peste stratul de beton, executat din pietris mrunt, se execut un pavaM de piatr legat cu
mortar cu dimensiunea mai mare n lungul curentului, ca s nu poat Ii smuls de ape. Pentru a anihila si
mai mult energia cinetic a apelor purtate de toreni peste baraM, n corpul radierelor se planteaz bolovani
de dimensiuni mari, cu rezisten sporit la compresiune (peste 150 kg/m
2
) si o greutate speciIic mare
(peste 1 500 kg/m
3
). Capul din amonte al radierului se reazem pe soclul Iundaiei baraMului iar cel din
aval pe o Iundaie proprie de cel puin 1,5 m adncime, ce poart denumirea de dinte. Pentru protecia
dintelui, radierul se prelungeste cu un blocaM din piatr, susinut de un grdule. La organismele toreniale
Ioarte active si puternice se execut radiere n trepte si de Iorm sinusoidal (Iig.63).

Fig. 63. Tipuri de radiere n aval de baraMe sau
praguri: a cu aini 5ehbock, b cu ruJo]iti, c cu treSte
ae caere, saltea ae aS i Sinten terminal, a cu Iorm
sinusoiaal.

n sectoarele n care se dezvolt
organisme toreniale puternice, cu pante mari si
teren usor erodabil, n special n zona axial a
albiei, si n condiiile n care baraMele si radierele
sunt periclitate, ca urmare a eroziunii accelerate,
se construiesc contrabaraMe. Acestea au
dimensiuni mai mici si nlimi de cel mult o
treime din nlimea baraMului. ntre capul aval al
radierului si corpul baraMului, protecia malurilor
se asigur prin pereuri sau cptusiri. Pereurile
sunt zidrii executate cu scopul de a proteMa
malurile n sectoarele mai sus menionate. Ele se
execut din zidrie uscat, zidrie uscat rostuit,
zidrie cu mortar sau din beton simplu. Pereurile
se reazm de maluri avnd nclinri de pn la
1/3 n raport cu axul vertical. La nclinri mai
mari pereurile pot Ii rupte ca urmare a Iorelor de
mpingere laterale din maluri, iar la nclinri mai
mici pot crpa n urma tasrilor inegale din
Iundaie ori ca urmare a greutii proprii.
BaraMele din beton prezint avantaMul unei
mai bune etansizri a corpului baraMului si o
172
rezisten mai bun. Folosindu-se cantiti mari de ciment si agregate sortate si splate, precum si o
tehnologie mai pretenioas de construcie (coIraMe din lemn, compactare cu vibratoare de adncime etc.)
acestea sunt de regul mai scumpe (Iig. 64).
Fig. 64. BaraM din beton cu fundaie
evazat.

De aceea, n numeroase cazuri, se
adopt soluia realizrii de baraMe din zidrie
mixt (piatr si beton). Zidria mixt are
urmtoarele avantaMe:
nu este necesar Iolosirea coIraMelor,
ce reclam un volum mare de munc
si consumuri mari de mas
lemnoas;
utilizarea betonului ciclopian
conduce la consumuri reduse de
ciment, agregate si manoper.
Zidria din beton exclusiv se
comport cel mai bine n Iundaii (are o
rezisten mai mare la compresiune, nu
crap datorit ngheului si dezgheului
repetat), pe cnd zidria de elevaie se
execut din piatr, att peretele din aval ct
si cel din amonte, interiorul Iiind umplut cu
beton cicloipian, la care se adaug 20
30 piatr (Iig. 65).

Fig. 65. BaraMe din zidrie mixt.

La realizarea zidriei se poate
utiliza cimentul metalurgic, cimentul de
Iurnal si cimentul cu tras, n locul
cimentului Portland, care este cel mai
indicat a Ii utilizat n realizarea baraMelor.
Cimentul metalurgic (simbol M) nu este
indicat la lucrrile n medii umede, deoarece
Iace priz n timp mai ndelungat, putnd Ii
utilizat la betoanele din miezul baraMului. Cimentul de Iurnal are aceleasi proprieti cu cimentul
metalurgic, Iiind ns mai slab, dar mai puin permeabil. Cimentul cu tras 25 , are rezistena mai mic,
ns prezint avantaMul c se comport bine n mediul umed.
%araMele ae Smant. Acestea sunt neeconomic a se realiza n condiiile utilizrii muncii manuale.
Utilizarea pe scar larg a miMloacelor mecanice pentru realizarea lor constituie un Iactor de larg utilizare
a acestora pentru corectarea organismelor toreniale. BaraMele din pmnt se execut n sectoarele
inIerioare ale torenilor, unde albiile au pante mici. Ele se execut usor, cu materiale din albie, excavate
de ctre buldozer. Pmntul este mpins de buldozer, din amonte nspre aval, asezndu-se n strate masive
cu grosimea de 15 30 cm, ce se compacteaz prin trecerea repetat a buldozerului. n condiiile n care
pmntul ce Iormeaz corpul baraMului nu asigur o bun etanseizare, se poate aplica un ecran (miez) din
argil (Iig. 66).

Fig. 66. BaraMe de pmnt. Seciuni transversale: a baraM omoJen, b baraM neomoJen.
173
n numeroase situaii, pentru a se asigura etansitatea baraMelor de acest Iel, si a le proteMa de la
splare si surparea masei de pmnt a baraMului, pereul din amonte se execut din zidrie cu mortar
(Iig. 67).
Fig. 67. BaraM din pmnt, cu pereul
interior din zidrie cu mortar.

Canalele de scurJere Dup
stvilirea prin miMloace tehnice speciIice a
proceselor erozionale, apa ce se scurge n
continuare de pe organismele toreniale
stinse, deverseaz n ariile Moase de lunc,
ducnd la supraumectarea terenului
agricol, la acumulri de ape n spatele
sectoarelor rambleiate, de ci de
comunicaie, la parazitri de vetre de
asezri etc. De aceea, etapa Iinal a
lucrrilor de corectare a torenilor const n realizarea canalelor de scurgere, pn la colectorul principal
(Iig. 68).

Fig. 68. Seciuni transversale pentru diferite tipuri de canale: a canal cu SroIil simSlu, b, c canale cu SroIil
aublu (semicerc i traSe].

n general, pentru realizarea acestora opereaz SrinciSiul arumului celui mai scurt i al ,liniei
areSte`. n paralel, se vor evita sectoarele care reclam dislocri mari de pmnt, ori aduc pagube unor
utiliti existente (Iig. 69).
Fig. 69. Canale din pmnt, lemn yi
piatr (csoaie): a cu Serei aubli, b cu Serei
simSli.

Canalele colectoare pot Ii de dou
Ieluri: continue si ntrerupte. n condiiile n
care pe traseul canalului apar sectoare
Iormate din roci tari, ce nu prezint pericol
de surpare a malurilor, atunci construcia
174
artiIicial a canalului se ntrerupe, si se reia doar n sectoarele dominate de roci Iriabile si unde, pe lng
eroziunea albiei si a malurilor, se pot produce mpotmoliri. n unele situaii, pmntul rezultat din
excavarea canalelor poate Ii terasat n proximitatea acestora, si utilizat ca drum de interes local. Apele
limpezi din aceste canale pot Ii utilizate n piscicultur, la irigaii, la adpatul animalelor si n alte scopuri.
Canalele astIel construite, au si rolul de a proteMa terasamantele cilor de comunicaie si de a drena apele
din sectoarele laterale ale acestora (Iig. 70).
Fig. 70. Canal din beton simplu, turnat n
tblii (seciune yi perspectiv).

Din aceste considerente, Iundul
canalelor trebuie spat la cel puin 1 m, n raport
cu supraIaa terenurilor adiacente, respectiv al
pivnielor si subsolurilor. Canalele pot avea
Iorma trapeizoidale si mixte (trapezoidale si de
semicerc). Pot Ii executate din pmnt, cu taluz
nierbat, din pmnt cu Iund si taluz zidit, din
beton dalat, din lemn si mixte (pmnt, lemn si
piatr).

5.4. AmenaMri contra avalanyelor

n Carpaii Romniei cad, n medie, 6 7 m
3
de zpad pe m
2
. Din cauza vnturilor puternice,
zpada poate Ii spulberat si depus pe versanii neexpusi ori n vi, totaliznd 23 25 m
3
/m
2
. Aceast
mas de zpad se taseaz, iar vara se topeste lent, uneori rmnnd pn n anul urmtor, cnd este
,mbogit cu zpada nou.
n condiii de pant, subasment si vegetaie Iavorizante, zpada astIel acumulat se disloc brusc
si se prbuseste spre vi si baza versanilor, acompaniat de un zgomot speciIic, Ienomen ce poart
denumirea de avalan.
Avalansele se Iormeaz si se produc n urmtoarele condiii:
pante netede nierbate sau acoperite cu grohotisuri;
nclinare cuprins ntre 25
0
si 35
0
.
Pe pantele cu nclinare mai mare, de 45
0
, zpada nu se adun n cantitate mare, deoarece alunec
la vale chiar n timpul ninsorii iar pe cele cu nclinare mai mic de 25
0
nu se ntrunesc condiiile de
producere a echilibrului instabil n masa de zpad.
Condiiile de Iormare a avalanselor sunt urmtoarele:
cantitate mare de zpad, care urc cu mult de la sol centrul de greutate al stratului de zpad,
aducndu-l n starea de echilibru instabil (la altitudini de peste 1 500 m, dup 3 zile de cderi
consecutive de zpad, n aIara altor Iactori Iavorizani (temperatur, vnt etc.), dac
echivalentul n ap al zpezii czute nu depseste 25 mm, avalansele nu se pot produce; dac
acest echivalent este de 100 mm, avalansele se produc cu certitudine;
nclinare Iavorabil a terenului, lipsit de vegetaie Iorestier si blocuri stncoase;
temperatura solului capabil a topi baza stratului de zpad si a crea un strat de alunecare
Iormat din ap;
vnturi puternice, care Iavorizeaz prin presiunea produs asupra stratului de zpad, apariia
strii de echilibru instabil;
lipsa coeziunii cristalelor ce alctuiesc stratul de zpad;
straturi de zpad succesive, diIerite ca vechime si nesuturate;
cutremure de pmnt;
zgomote si trepidaii accidentale (trecerea n sectoarele Iavorizante a persoanelor si
zgomotelor produse de ctre acestea, zborul unui avion la Moas nlime, explozii de arm ori
de dinamit etc.).
Avalansele se clasiIic dup:
9 Iorma de relieI pe care se produc;
9 dup consistena zpezii;
9 dup Ielul deplasrii.
Dup Iorma de relieI n care se Iormeaz se disting avalane ae versant i avalane ae culoar.
175
Dup consistena zpezii, se deosebesc avalane ae Slac ce iau nastere prin desprinderea zpezii
dup o linie Irnt a unor straturi de zpad veche, coezive, si avalane SriIoase, care se produc prin
desprinderea ntr-un punct a masei de zpad aInat.
Dup Ielul deplasrii, se pun n evidne avalane suSerIiciale, care constau n alunecarea
stratelor de zpad mai recente peste cele vechi si avalane ae Iuna, n care stratul de zpad alunec n
ntregime, pn la sol, antrennd n masa avalansei materiale de dezagregare si resturi vegetale (buci de
trunchiuri de copaci, crengi etc.).
Prile componente ale unei avalanse sunt:
zona de spulberare a zpezii, condiionat de relieI si direcia dominant a vnturilor;
zona de acumulare a zpezii, Iormat de terenul pe care se depune masa de zpad czut (ori
spulberat) si de unde se desprind avalansele;
zona de scurgere sau culoarul pe care are loc deplasarea avalanselor, mult mai lung dect
zona de acumulare;
zona de depunere sau de oprire a avalansei care ia Iorma unui con de deMecie, similar celor
Iormate de organismele toreniale.
Avalansele produc adesea pagube nsemnate prin Iora lor mecanic de aciune, distrugnd ci de
comunicaie, lucrri de art, asezri umane si construcii izolate.
Nu n ultimul rnd, avalansele duc la pierderi de viei omenesti.
De aceea, lucrrile de amenaMare a terenului mpotriva avalanselor capt adesea caracter de
prioritate n ariile montane nalte si intens umanizate (Elveia, Tirol s.a.).
Ca prim msur se procedeaz la determinarea si delimitarea perimetrelor de combatere a
avalanselor de ctre Inspectoratele si Ocoalele Silvice, realizndu-se un inventar al acestora.
Perimetrele de combatere a avalanselor se divid n dou sectoare, si anume:
9 sectorul de consolidare, n care se includ supraIeele de acumulare a zpezii, culoarul si conul
avalansei, adic acele supraIee n cadrul crora se execut lucrri de consolidare, de Irnare
si de oprire a masei de zpad;
9 sectorul de aprare, n care se includ supraIeele de pe care se spulber zpada, si unde se
execut lucrri de Iixare a stratului de zpad ori de deviere a acesteia n direcii
nepericuloase.
Constituirea perimetrelor de combatere a avalanselor reprezint o operaie asemntoare celei de
constituire a perimetrelor de ameliorare ale terenurilor degradate si corectarea Iormaiunilor toreniale.

5.4.1. Msuri yi lucrri de combatere

Avnd la baz cauzele si eIectele pe care le produc avalansele, se disting:
msuri si lucrri cu caracter de protecie activ, avnd drept scop prevenirea, evitarea si
Iormarea avalanselor;
msuri si lucrri cu caracter de protecie pasiv, al cror obiect se limiteaz la combaterea
eIectelor produse de ctre avalanse, Ir a cuta s le suprime.
Msurile si lucrrile cu caracter de protecie activ constau n:
R evitarea tierilor rare si a deIrisrilor pdurii;
R evitarea transportului prin trre a Inului, bustenilor si a altor produse speciIice arealelor
montane, care prin distrugerea rugozitii terenului si Iormarea de viroage pregtesc condiiile
prielnice spulberrii si alunecrii zpezii;
R evitarea n zonele n care se pot produce avalanse a zgomotelor stridente (ipete, chiuituri,
zbor de avioane, explozii etc.).
n Alpii Tirolezi este obligatorie cosirea sistematic a ierbii, chiar si pe pantele cu grad ridicat de
nclinare, tulpinile ierboase retezate constituind un element adeziv de reinere a zpezii la contactul cu
solul
101
.
Ca lucrri cu caracter de protecie activ, evideniem:
R mpdurirea zonelor de spulberare a zpezii si a culoarelor de alunecare a avalanselor;
R realizarea, n teritoriu, a unui sistem de perdele de protecie adecvat, capabil s reduc Iora
vntului si capacitatea acestuia de a spulbera zpada;

101
Explicaie la teren, ProI. dr. Klaus Frantz, Universitatea Innsbruck, mai, 2002 si mai 2005.
176
R executarea de lucrri speciIice, cu scopul de a devia zpada spulberat si a o depozita n
sectoarele n care nu se pot Iorma avalanse (palisade, culoare Iorestiere, stncrii artiIiciale
etc.);
R lucrri de stabilizare si oprire a zpezii, n zonele de pornire a avalanselor.

5.4.2. Msuri yi lucrri cu caracter de protecie pasiv

Dintre msuri enumerm:
blocarea si interzicerea temporar a accesului pe drumurile care intersecteaz sectoare de
producere a avalanselor;
evacuarea oamenilor si animalelor domestice din zona cu pericole.
Lucrrile ce se execut sunt de trei categorii:
R de Irnare, care au drept scop s limiteze, n lungime, spaiul de deplasare al avalansei;
R de oprire a scurgerii zpezii;
R de deviere lateral a avalanei, prin construirea de diguri, ziduri sau pinteni de deviere, ori
deviere vertical, prin realizarea de trambuline, poduri sau galelrii, pentru ca avalansa n
drumul ei s ocoleasc obiectivele proteMate sau s treac pe deasupra lor.

5.4.3. Lucrri de combatere a avalanyelor

Scopul acestora este de a crea condiiile necesare prin care avalansele nu mai pot avea lor sau nu
mai pot produce pagube.
Pentru atingerea scopului mai sus menional, trebuie create condiiile pentru:
evitarea spulberrii zpezii si supraaglomerrii spaiale a acesteia, ori devierea spre direcii
care nu Iavorizeaz producerea de avalanse;
evitarea desprinderii zpezii acumulare;
crearea de obstacole n calea zpezii antrenate sub Iorm de avalans, de o manier n care
aceasta s Iie Irnat, oprit sau deviat nainte de a produce pagube.

5.4.3.1. Lucrri n sectorul de spulberare a zpezii

Platourile montane nalte (golurile alpine) si sectoarele poienite constituie arealele cu cele mai
intense spulberri ale zpezii. Cea mai eIicient msur n aceste areale const n mpdurirea terenului,
dac acestea se aIl sub limita superioar a pdurii. De asemenea, se impune pstrarea si IortiIicarea
substratului dominat de ienupr si Mneapn interpus ntre etaMul pdurilor de coniIere si ,golul aplin, care
se nscrie ca o condiie de prin ordin n contextul arealului montan nalt din ara noastr .
Aceste specii arbustive Moac rolul de veritabil spaiu tampon pentru reinerea zpezii si
asigurarea unei topiri mai lente a acesteia, pn la miMlocul verii (Iig. 71).

Fig. 71. Aprtori din bare de lemn pentru protecia
plantelor tinere.

Pentru mpdurire, cele mai bune rezultate se
obin prin crearea unor arborete de amestec, rsinoase si
Ioioase. Dintre rsinoase, se Iolosesc cu prioritate pinul
(Pinus montana, 3inus cembra, 3inus silvestris), laricele,
molidul si bradul iar dintre Ioioase, aninul verde, paltinul
de munte, plopul tremurtor, mesteacnul, scorusul si
mcesul (6 000 10 000 puiei/ha). Pentru o mai bun
reusit a lucrrilor de mpdurire se recomand ca
plantaiile s Iie proteMate de mici banchete realizate din
piatr, cu nlime de 30 50 cm, perpendiculare pe
direcia dominant a vntului. n terenurile unde lipseste
piatra se pot amenaMa aprtori din lemn, Iixate pe piloi
(pari) scuri, pe arbori preexisteni, ori se pot utiliza
gradene preIabricate din beton armat.
O alt categorie de lucrri const n pozarea de
177
panouri deIlectoare (un Iel de parazpezi) executate din scndur prins vertical, Isii de tabl sau plase
de srm susinute de piloni metalici. Scopul acestor lucrri este acela de a reine zpada ori de a provoca
depunerea acesteia pe terenuri cu pant redus (sub 25 ), de pe care nu se pot produce avalanse.
Din categoria lucrrilor pasive ce se execut n arealul de spulberare a zpezii menionm
terasrile, zidurile de stabilizare si zidurile de deviere. Aceste lucrri se realizeaz din materiale locale
pmnt si piatr.
Terasrile se execut atunci cnd zona de spulberare a zpezii se aIl deasupra limitei superioare
a pdurilor. Terasele executate din piatr si (sau) pmnt au rol dublu: iarna mpiedic spulberarea zpezii
pe care o Iixeaz la supraIaa solului iar primvara si vara mpiedic siroirea apei si splarea stratului de
sol, contribuind la instalarea si dezvoltarea vegetaiei ierboase alpine. Limea teraselor variaz n raport
invers cu panta: cu ct panta este mai mic, limea terselor este mai mare. Pentru pante cuprinse ntre
25 30
0
, limea variaz ntre 3 si 2 m, pentru pante cuprinse ntre 35
0
si 50
0
, 2 1,5 m, aceast lime
reducndu-se pn la 50 60 cm, cnd pantele sunt si mai mari (Iig. 72).

Fig. 72. Terase pentru stabilizarea zpezii: a, b terase
simSle, c, a terase cu ]iarie uscat.

Pe ct posibil, terasele se execut continui, n
msura n care nu sunt ntrerupte de accidente de teren
(organisme toreniale, viroage). Distanele dintre terase
variaz si ele n raport cu panta. nlimea banchetelor
din piatr care spriMin terasele, variaz ntre 0,60
6,00 m, banchetele cele mai nalte spriMinind terasele
cele mai late.
Zidurile de stabilizare se execut n condiii mai
grele, cnd relieIul este accidentat si mai expus
acumulrilor masive de zpad. Acestea se cldesc din
blocuri mari de piatr de minimum 50 kg. Cnd piatra
este de dimensiuni mai mici, zidul se rambleiaz n amonte sau se construieste din zidrie cu mortar. n
cazul zidului cu mortar, acesta se proiecteaz cu barbacane, pentru a asigura scurgerea apelor superIiciale
cantonate la nivelul solului (Iig. 73).
Fig. 73. Ziduri pentru
stabilizarea zpezii: a ain ]iarie
uscat, b ain ]iarie uscat cu
rambleu in amonte, c ain ]iarie cu
mortar.

Zidurile de deviere se
construiesc n contextul n
care evitarea spulberrii
zpezii este greu de realizat n
condiii sigure si economic
acceptabile. Acestea diriMeaz
zpada supus spulberrii pe direcii n care Iormarea avalanselor nu mai poate constitui un pericol
(aglomerri de stnci, pduri n stare de codru, compacte etc.). Aceste ziduri au de regul Iorm curbilinie
si se realizeaz din piatr uscat cu rambleu n amonte (Iig. 74).

Fig. 74. Ziduri de deviere a zpezii.

5.4.3.2. Lucrri n zona de
acumulare a zpezii

Aceast zon este constituit din
circuri de nivaie, povrnisuri si culoare de
degaMare a grohotisurilor unde zpada se
adun n mod natural ori ca rezultat al
lucrrilor executate n acest scop. Lucrrile
executate aici trebuie s Iie Ioarte rezistente, Iiind supuse att presiunii zpezii ct si a vntului. Regimul
178
de nlime a acestor lucrri trebuie s Iie superior celui rezultat din acumularea celor mai nalte zpezi,
pentru a nu rmne niciodat n masa de zpad acumulat si a se crea condiii de curgere a zpezii peste
lucrri (Iig. 75).
Fig. 75. Platform din lemn pentru reinerea
zpezii.

Cea mai indicat metod const n
mpdurire cu puiei bine dezvoltai. Pn la
maturizarea puieilor (dup 30 40 de ani) sunt
necesare lucrri complementare care s asigure
aderena zpezii la sol. AstIel se execut lucrri de
sarpant, dintre care amintim platIormele si
greblele din lemn, platIormele si greblele metalice
si plasele (grilele) (Iig. 76).

Fig. 76. Grebl din lemn pentru reinerea
zpezii.

PlatIormele si greblele alctuite din spaii
libere rein ntre ele zpada si elimin posibilitatea
desprinderii ei. Ele se amplaseaz pe linia de cea
mai mare pant, n siruri continue sau cu mici
ntreruperi. PlatIormele au tablierul alctuit din
elemente orizontale, pe cnd n cazul greblelor,
acesta este alctuit din elemente verticale (Iig. 77).

Fig. 77. Greble yi platforme din metal pentru
reinerea zpezii.

Plasele sau grilele se execut din oel
galvanizat sau nylon, cu ochiuri dreptunghiulare,
ptrate sau romboidale, asamblate cte trei sau
cte cinci, pentru a Iorma plase continue,
suspendate pe stlpi articulai executai din tuburi
de oel. Sunt eIiciente a reine zpada pe pantele
cu nclinare mic si miMlocie (Iig. 78).

Fig. 78. Plase din cabluri de oel galvanizat.

n ansamblul lor, lucrrile n sarpant sunt
eIiciente doar pentru stoparea avalanselor. Ele nu
oIer protecie antierozional pentru sol si nici nu
combat procesele de scurgere torenial a apelor
de supraIa.


5.4.3.3. AmenaMri yi lucrri n culoarele de avalany

Acestea au dou scopuri principale:
sporirea rugozitii terenului de-a lungul culoarelor, n special n sectorul din amonte al
acestora;
Irnarea deplasrii avalanselor desprinse, oprirea sau devierea lor.
Aceste lucrri sunt supuse la presiuni puternice, rezultate din deplasarea concentrat a zpezilor
acumulate din amonte.
Dup locul pe care l ocup n cadrul culoarelor, dup rezistena pe care trebuie s o posede si
dup speciIicul lor, se deosebesc urmtoarele categorii de lucrri:
musuroaiele si conurile din pmnt;
stlpii si caprele de Irnare;
179
digurile de pmnt;
baraMele de oprire;
lucrri de aprare direct.
0uuroaiele i conurile ain Smant se amenaMeaz la captul superior al culoarului. Scopul lor
este acela de a mri supraIaa de contact a zpezii cu solul si de a mri rugozitatea acestuia. Amplasarea
lor se Iace n chinconz (intercalarea unei supraIee libere ntre patru musuroaie sau conuri), la o distan
de 4 7 m pentru musuroaie, a coror nlime este de 0,50 0,80 m, si la 5 10 m pentru conuri, a cror
nlime este de 1 1 ,5 m. Pentru mai mult rezisten a conurilor mici, acestea se execut n Murul unui
rus din lemn cu O 18 cm (Iig. 79).
Fig. 79. Muyuroaie yi conuri de
pmnt.

Pentru conurile mari, supraIaa
exterioar se mbrac cu un strat de
zidrie uscat.
Stlpii si caprele de Irnare se
construiesc din lemn sau elemente de
preIabricate din beton. Au scopul de a
spori aderena zpezii la sol, de a sparge
masa corpului de zpad si a opri deplasarea masei avalansei n stadiul incipient (Iig. 80).

Fig. 80. Capre de frnare
a avalanyelor.

nlimea acestora
este de 2 3 m, si se
amplaseaz intercalat n
partea superioar a culoarului
avalansei. Zpada reinut ca
urmare a unui astIel de
sistem, Iormeaz o mas
compact ce nu se mai poate
desprinde. Caprele se mai
utilizeaz si ca miMloace de
aprare pasiv cu amplasament redus (stlpi de teleIon, plnii de telecabine, stlpi ale liniilor electrice,
plnii de teleIeric etc.).
n aval de lucrrile de Irnare a avalanselor se execut lucrri de reinere deIinitiv a acestora care
pot Ii, asa cum s-a mai menionat, digurile din pmnt, zidurile din piatr si baraMele de oprire.
Digurile de pmnt sunt amenaMrile cele mai ieItine de oprire a avalanselor, lucrrile putndu-se
executa mecanizat, prin utilizarea buldozerelor. Materialul este mpins din amonte spre amplasament,
Iiind compactat prin trecerea succesiv a buldozerului. Pentru a le spori rezistena, digurile de pmnt se
cptusesc pe paramentul amonte cu pereuri din zidrie uscat.
Zidurile din piatr se construiesc din zidrie uscat sau din blocuri mari de piatr (Iig. 81).

Fig. 81. Ziduri de oprire a avalanyelor.

Au seciuni mai suple dect digurile de
pmnt si pentru a realiza economii, paramentul aval
se execut n redane. Ca si digurile din pmnt,
zidurile din piatr au si rol de deviere a avalanselor, n
scopul proteciei unor obiective ameninate.
BaraMele de oprire se construiesc n mod
asemntor cu cele Iolosite la corectarea torenilor Ia
de care se deosebesc prin golurile si crenelurile
practicate n corpul lor, cu rolul de a asigura golirea
rapid de aluviuni, ntruct spaiul din spatele lor
180
trebuie s rmn totdeauna liber, pentru a reine si opri masa de zpad n miscare. Pentru a le mri
capacitatea de retenie a zpezii, pe paramentul amonte se pot amplasa plase de srm ancorate pe
montani ncastrai n zidrie (Iig. 82).

Fig. 82. BaraM de oprire a avalanyelor din zidrie cu mortar, avnd n partea central gril metalic.

Lucrrile de aprare direct se execut n proximitatea unor obiective de importan deosebit
(ci Ierate, cabane, drumuri importante). Pentru protecia unor obiective izolate se construiesc turnuri
deIlectoare de Iorm piramidal ori ziduri din piatr consolidate cu mortar (Iig. 83).
Fig. 83. Turn deflector pentru protecia
construciilor yi zid de piatr cu mortar pentru aprarea unui refugiu contra avalanyelor de zpad.

O siguran total pentru protecia drumurilor si cilor Ierate ameninate de avalanse oIer
construcia de galerii trambulin, pe sub care drumurile si cile Ierate trec n siguran, ca printr-un tunel
(Iig. 84).
Fig. 84. Trambulin de deviere a zpezii (dup
realitatea din valea Amerbach, Alpii Hohe Tauern,
Austria).

Aceste galerii se execut din tabliere de
beton armat susinute de stlpi. Acestea au
avantaMul c menin n circulaie permanent
drumurile si cile Ierate, se construiesc relativ
usor si reduc cheltuielile mari legate de
dezpezire.


181
5.5. AmenaMri pentru combaterea tasrilor yi alunecrilor de teren
102


Tasrile ae teren se produc n arealele n care Iormaiuniile Iine ce intr n compoziia rocilor
sunt splate de ctre apele de inIiltraie ori au loc procese de dizolvare ca urmare a concentrrii desruri
solubile n compoziia unor roci. Cele mai active si mai spectaculoase procese de tasare se produc n
arealele cu substrat loessoid, unde procesele de splare pe cale mecanic se asociaz cu cele de dizolvare,
Ienomen cunoscut sub denumirea de suIo]iune Ii]ico-chimic. Tasrile de teren produc Iisuri n corpul
cldirilor si al drumurilor iar n cadrul terenul agricol Iormez crovuri ce se umplu cu ap n perioadele de
intens si ndelungat pluviozitate.
n terenurile plane, lucrrile de prentmpinare a tasrilor nu dau rezultate. Singura soluie,
general valabil este aceea de a realiza Iundaii sub limita nivelului de tasare. n schimb n structurile cu
strate nclinate, de tip ,sandwich, lucrrile de drenare a apelor subterane au un dublu rol: acela de
prentmpinare a tasrilor si a alunecrilor de teren, Iiind n general lucrri de eliminare a cauzelor.
Acestea constau n realizarea de drenuri si de puuri de colectare.
Drenurile se sap pn la adncimea de inIiltraie si au drept scop colectarea rapid a apelor
provenite din inIiltrarea apelor meteorice (topirea zpezilor, ploi). Pe aliniametul de drenuri se construiesc
puuri colectoare, a cror adncime este mai mare dect a santurilor de drenaM. n sanurile de drenaM se
pozeaz evi din p.v.c. gurite prin care se colecteaz apa. Puurile de drenaM pot avea si rol de preluare a
presiunii din sectorul amonte.
Alunecrile de teren se produc pe terenurile n pant cu structuri alternative, de strate permeabile
si impermeabile, n condiii Iavorizante (supraumectarea stratului impermeabil, panta accentuat, masa
considerabil a materialelor ce Iormez corpul alunecrii, trepidaii generate de Iactori antropici,
cutremure de pmnt s.a.).
Acestea sunt deIinite ca Iiind Srocese ae micare in mas ce poart denumirea de lanasliaes n
limba englez ori Jlissement ae teraine n limba Irancez. Pentru a nu se crea stri de conIuzie (sunt si
alte procese de miscare n mas, nu numai alunecrile de teren) autorul mai sus citat deIineste alunecrile
ae teren ca Iiina Srocese ae moaelare a terenurilor in Sant, sub aciune Jravitaie, care se Sroauc Se o
suSraIa ae aemarcaie, intre Sartea mobil i cea stabil (suSraIa ae alunecare, Slan ae alunecare,
oJlina ae Iriciune.
Cauzele alunecrilor de teren sunt att de ordin natural ct si de Iactur antropic. Cauzele de
ordin natural constau n:
caracteristicile morIometrice ale versanilor: energia relieIului (distana pe vertical ntre
punctul cel mai nalt si baza versantului), Iragmentarea relieIului (lungimea reelei
hidrograIice/km
2
), nclinarea versanilor (msurat n grade) si expoziia acestora n raport cu
punctele cardinale);
litologia substratului;
Iormaiunile superIiciale si granulometria lor;
cutremure;
aciunea Iizico-mecanic si chimic a apelor de supraIa si a celor subterane;
modiIicri de ordin climatic, cu repercursiuni asupra cantitiilor de precipitaii;
gradul de mpdurire al versanilor.
Terenurile cu un grad mai accentuat de mpdurire si cu energie mare a relieIului prezint o
stabilitate mai bun a versanilor. Litologia substratului poate Iavoriza procesele de alunecare. AstIel,
alternanele pachetelor de roci permeabile si impermeabile de tip ,sandwich, pot genera alunecri n
mas, n condiiile de umectare suIicient si nclinare medie si mare.
Formaiunile superIiciale se compun din roci sedimentare sau vulcanice exogene rmase la
interaciunea litosIer-atmosIer-hidrosIer-biosIer, n loc, n domeniul continental
103
.
Granulometria depozitelor deluviale va reprezinta modul cum entitile litologice particip la
alctuirea substratului, dar si Ielul n care, pe timpul de derulare a proceselor de miscare n mas, aceste
depozite sunt amestecate cu altele, a cror genez este diIerit.
ModiIicrile climatice, reIlectate n principal prin ampliIicarea cantitiilor de precipitaii, conduc
la supraumectarea depozitelor deluviale si la declansarea alunecrilor.

102
Subcapitol realizat dup V. Surdeanu, 1998, GeoJraIia terenurilor aeJraaate, Editura Presa Universitar CluMean, CluM-Napoca.
103
M. Campy, J.J. Mucaire, 1989, citai de V. Surdeanu, 1998, op. cit., p. 44.


182
Apele de supraIa si cele subterane declanseaz si menin procese de eroziune mecanic si
chimic, cu eIect de durat, ce contribuie la pregtirea si declansarea alunecrilor de teren. Rdcinile
copacilor ,ancoreaz cuvertura de depozite pe versani si asigur un drenaM superIicial mai lent. n plus,
vegetaia Iorestier stabilizeaz arealele supuse pericolului de alunecare prin reglarea bilanului hidric al
solului, reinerea precipitaiilor pe coronament si litier si prin consumul mai mare de ap.
Cutremurele de pmnt pot declansa alunecri de teren att n arealele cu slab activitate
seismic ct si n ariile cu activitate seismic ridicat, prin eIectul mecanic produs asupra maselor
deluviale.
Cauzele de ordin antropic constau n reducerea drastic a unor supraIee mpdurite, n special n
timp istoric, Iapt ce a condus la dezgolirea versanilor si la declasarea proceselor erozionale si de
alunecri. Ca eIect opus, se citeaz cazuri n care procesul de mpdurire pe versani, cu specii
nepotrivite, a condus la suprancrcarea acestora, Icnd ca procesul de alunecare s se accelereze (cazul
unor sectoare din centura de mpdurire a lacului Izvorul Muntelui
104
).
Suprancrcarea versanilor, prin terasarea de drumuri si ci Ierate, respectiv prin amplasarea de
vetre de asezri se constitue ca Iactor ce Iavorizeaz declansarea alunecrilor de teren, prin surplusul de
mas asupra depozitelor deluviale. Vibraiile produse de traIicul rutier au eIecte de lung durat, dar
coroborate cu alte cauze, pot conduce la declansarea alunecrilor.
n vederea adoptrii de msuri de stvilire a alunecrilor, pe lng evidenierea cauzelor se
impune a prezenta schema de aproximare a principalelor variabile morIometrice ale alunecrilor
105

(Iig. 85).
Fig. 85. Schema de aproximare a principalelor
variabile morfometrice a unei alunecri de teren (dup M. D.
Cruden, citat V. Surdeanu, 1998).

Lucrrile de amenaMare n cazul terenurilor
supuse alunecrii sunt de dou categorii: de eliminare a
cauzelor si de stvilire a eIectelor.
Asa cum s-a mai menionat, ca prim msur,
general valabil, const n mpdurirea corpului de
alunecare, cu specii avnd sisteme radiculare pivotante
ce au rolul de a reinere apa. Pe aceste terenuri se va
evita suprancrcarea versanilor cu ediIicii tehnice si
vetre de asezri.
Lucrrile de eliminare a cauzelor constau n
realizarea de drenuri, Iie n corpul, Iie n Iruntea de
alunecare. Realizarea de drenuri n corpul de alunecare
este mai costisitoare si se impune atunci cnd pe acesta
s-au amenaMat inIrastructuri de importan deosebit
(sosele, ci Ierate, construcii importante etc.) (Iig. 86).

Fig. 86. Stabilizarea alunecrilor yi tasrilor de teren
prin lucrri de drenaM (schi, dup sistemul de lucrri din Dealul
Feleacului, Mudeul CluM, n vederea stabilizrii terenului pe drumul de
interes european E 60, octombrie 2004): a Slan, b seciune.

Sanurile de drenaM se execut n masa corpului
de alunecare, pn la interceptarea supraIeei de
alunecare. Adncimea acesteia se coreleaz cu grosimea
stratului de alunecare, care poate Ii de ordinul metrilor.
De aceea este preIerabil stabilizarea alunecrilor prin
drenuri realizate n Iruntea corpului de alunecare. n
anumite situaii, cnd ntre nivelul supraIeei de
alunecare si Iruntea propriu-zis au loc procese de
surpare, se amenaMeaz ziduri din piatr ori din beton
armat, n paralel cu msuri de drenaM.

104
Venera Dudas, I. Musat, 1979, citat V. Surdeanu, 1998, op. cit., p. 77.
105
M. D. Cruden,1989, citat V. Surdeanu, 1998, op. cit., p.123.
183
Pe aliniamentul drenurilor se execut si puuri de drenaM cu adncimi de pn la zece metri. Asa
cum s-a mai menionat, acestea sunt realizate din piatr sau beton, cu diametrul de pn la 1,5 2 m,
pentru a se putea excecuta deparazitarea lor de material aluvionar. Puurile de drenaM pot avea si rol de
preluare a presiunii masei de alunecare. n aceste situaii ele se execut din segmente circulare de beton,
ce se postcomprim (Iig. 87).
Fig. 87. Zid de stvilire a valului
de alunecare.

Dintre lucrrile de stvilire a
eIectelor, cele mai eIiciente sunt
zidurile, executate de regul din beton
armat, capabile s preia presiunea
masei din corpul de alunecare.
Grosimea si nlimea acestora variaz
n Iuncia de masa si nlimea Irunii
valului de alunecare. n multe situaii
aceste lucrri sunt neeIiciente, dac nu
se nltur cauzele. Ele sunt
costisitoare, si se execut pe durat
lung.







184
6. AMENA1AREA SI ORGANIZAREA CILOR DE TRANSPORT

6.1. Generaliti

Civilizaia actual n-ar putea Ii imaginat n absena mobilitii. Mobilitatea nseamn schimburi
economice, culturale, sociale.
Necesitatea miscrii pentru asigurarea existenei constituie o caracteristic esenial a Naturii
organizate.
Tipul si nivelul de dezvoltare al transporturilor depind covrsitor de dezvoltarea economic,
social, politic si cultural a societii.
De-a lungul istoriei omenirii cile de comunicaie s-au dezvoltat o dat cu societatea, practic cu
viaa.

6.1.1. Istoric

Primele Isii de teren bttorite pentru circulaia pedestr au aprut n cele mai vechi timpuri
odat cu stabilirea oamenilor n adposturi Iixe, cnd se utilizau aceleasi trasee n mod repetat ctre locul
de procurat apa si ctre zona de pescuit sau vntoare.
Transportul terestru s-a dezvoltat n paralel cu transportul Iluvial si naval. Acest din urm tip de
transport a condiionat n multe cazuri modul de utilizare a proprietii asupra terenurilor, prin stipularea
obligativitii asigurrii accesului ctre ap. Fiecare dintre aceste moduri de transport prezint avantaMe si
dezavantaMe, ceea ce a Icut ca de-a lungul timpului, acestea s se dezvolte n raport cu posibilitile
tehnice ale momentului.
Prima meniune despre un drum amenaMat aparine lui Herodot si se reIer la drumul construit sub
domnia Iaraonului Keops (3000 .e.n.) pentru construcia piramidei n Egiptul antic. Drumul, de
aproximativ 900 km lungime, este realizat din dale de piatr de dimensiuni mari. Sunt cunoscute de
asemenea, drumurile din Babilonia, drumurile din China pentru construcia marelui zid chinezesc, drumul
mtsii etc.
n Imperiul Roman ns, au Iost realizate drumuri cu aplicarea unei tehnologii neegalat apoi
secole de-a rndul. Constieni Iiind de importana drumurilor si necesitatea conectrii acestora n
adevrate reele, obisnuiau s spun ,via vita adic ,drumul este via.
Drumurile romane se caracterizau prin aliniamente lungi, sisteme rutiere cu grosimi de 1,0 -
1,2 m si lucrri de art costisitoare.
n mod obisnuit, un drum roman se execut din patru straturi (Iig. 88), si anume:

Fig. 88. Seciune printr-un drum roman: 1. Statumen. 2. 5uaus, 3.
1ucleus, 4. Summum aorsum.

stratul inIerior, denumit statumen, Iormat din bolovani
sau lespezi de piatr;
al doilea strat, denumit ruaus alctuit din piatr spart
de mrimea pumnului;
al treilea strat, nucleus, era un strat impermeabil din
piatr spart de mrimea unor nuci si legate cu var
hidraulic;
stratul superior, summum aorsum, era executat din
piatr spart mrunt de mare duritate sau dintr-un pavaM de piatr legat cu mortar de var.
Tipul de structur rutier inventat de romani a rmas ca metod de lucru n practic pn la
inventarea macadamului (1820), nici una dintre metode neasigurnd condiii de conIort deosebite, dar
convenabile pentru vitezele de deplasare uzuale n epoc. Apariia structurilor rutiere moderne a Iost
condiionat de inventarea si rspndirea automobilului ca miMloc de locomoie popular.
A doua Mumtate a secolului al XVIII-lea reprezint perioada de recunoastere a proIesiei de
drumar, principalele domenii de activitate n epoc Iiind, pe lng construcia de noi drumuri, asigurarea
unor supraIee conIortabile de circulaie si a evacurii apelor de supraIa si subterane.
Cteva personaliti si momente importante n istoria construciei de drumuri sunt:
9 3ierre 0arie -erome TresaJuet - primul inginer cu viziune modern asupra drumurilor,
numit inspector general al drumurilor de ctre Ludovic al XVI-lea (1775), care a imaginat un

185
sistem rutier usor, proiectat dup principiul c supraIaa trebuie s Iie bine drenat, dar, mai
ales a recunoscut necesitatea unei continui ntreineri a drumurilor;
9 Thomas TelIora - reponsabil pentru construcia drumului Carlisle-Glasgow (1816) considerat
la vremea respectiv ca Iiind cel mai bine realizat, adept al declivitilor mici, chiar n palier;
a Iost iniiatorul si susintorul utilizrii stratului superior al drumului construit din pietre care
s suporte cele mai grele ncrcri posibile n acel timp;
9 -ohn 0c$aam - considerat ca Iiind printele structurilor rutiere moderne. Dup acesta
principiul pe baza crora se alctuieste si se realizeaz un drum const n mbrcmintea, cu
rol de strat de uzur, care se asterne pe un strat de baz bine drenat si compactat ce suport
ncrcrile aplicate de ctre traIic;
9 utili]area cilinarilor comSactori - 1619 (Shotbolte, Anglia) primul brevet nregistrat pentru
utilizarea rulourilor compactoare pentru drumuri, 1830 (Fortin, Frana) rulou tractat hipo
pentru cilindrarea pietruirilor, 1859 (Frana), 1869 (New York) brevet pentru cilindru
compactor cu aburi - prima utilizare a unui compactor cu aburi a deschis era drumurilor
moderne prin realizarea macadamului mai bine, mai repede si mai usor.
La miMlocul secolului al XIX-lea, apare automobilul, odat cu inventarea pneului (1893). Dup
aceast dat vehiculele sunt perIecionate Ir ncetare si producia devine una de mas (tabel 39).

Tabel 39. Dinamica produciei mondiale de automobile dup anul 1950.

Anul Producia de autovehicule (mil.)
1950 10,5
1960 16,5
1970 29,3
1980 39,3
1990 48,7
1997 56,7

Dinamica achiziionrilor de automobile este demonstrat prin situaia comparativ a indicelui de
motorizare n rile cu nivelul cel mai ridicat (tabel 40).

Tabel 40. Coeficient de motorizare n rile industrializate.

S.UA. 1 vehicul la 11 locuitori
Anglia 1 vehicul la 110 locuitori
Elveia 1 vehicul la 151 locuitori
1921
Frana 1 vehicul la 160 locuitori
S.UA. 1 vehicul la 4,2 locuitori
Anglia 1 vehicul la 11 locuitori
Frana 1 vehicul la 18 locuitori
1938
Germania 1 vehicul la 38 locuitori
Frana 1 vehicul la 10 locuitori
Anglia 1 vehicul la 10 locuitori 1955
Germania 1 vehicul la 20 locuitori
S.U.A. 1 vehicul la 2 locuitori
Frana 1 vehicul la 5 locuitori
Anglia 1 vehicul la 5,5 locuitori
1964
Germania 1 vehicul la 6,3 locuitori

Parcul mondial este astzi de aproape 700 milioane de autovehicole, revenind n medie un
autovehicul la 9 locuitori. n S.U.A. si Japonia revine mai mult de un autovehicul/locuitor.
Automobilul, devenit n multe ri n mai mare msur o necesitate dect un lux, progreseaz
necontenit.
Dezvoltarea industriei automobilului dup 1900 aduce schimbri maMore n construcia drumurilor
prin utilizarea substanelor petroliere la realizarea unor straturi superioare mai igienice (1905 n Jackson,
Tennessee Iolosirea experimental a gudroanelor si ieiului, 1906 n Rhode Island utilizarea
macadamului bituminos), 1909, prima utilizare a betonului de ciment Portland la un drum interurban n

186
Wayne County, Michigan de 5,40 m lime, rosturi de dilataie la 7,50 m si acostamente din pmnt
natural.
Abia dup 1920 aceste materiale de construcie au Iost utilizate si n Europa, unde mecanizarea
lucrrilor se dezvolta Ioarte lent.
ntre timp, transportul la mare distan a cltorilor si bunurilor impus de un nou tip de economie
n plin dezvoltare, n condiiile n care a Iost descoperit Iora aburului, care a condus la inventarea unui
nou tip de transport, cel pe calea Ierat.
AvantaMele acestui miMloc de transport, caracterizat prin vitez comercial mare, siguran si pre
de cost redus, au Iost repede observate. AstIel, rnd pe rnd, o parte dintre rile europene au construit
primele ci Ierate (tabel 41).

Tabel 41. Primele ci ferate date n funciune n Europa.

Anul Linie CF ntre localitile: ara
1830 Liverpool - Manchester Marea Britanie
1833 Saint Etienne - Lyon Frana
1835 Bruxelles- Malines Belgia
1835 Nuremberg - Furth Germania
1837 Sankt Petersburg -arscoe Selo Rusia
1838 Viena-Wagram Austria
1846 Budapesta - Vacz Ungaria
1869 Bucuresti-Giurgiu Romnia

n ciuda apariiei automobilului si a Iaptului c acesta oIerea posibilitatea accesului la destinaie
pn ,n poart, dup o perioad de stagnare de numai cteva decenii, circulaia Ieroviar a cstigat tot
mai mult teren.
Actualmente, reprezint un concurent de temut al transportului rutier si o alternativ Iavorit si
recomandat, Iiind Ioarte puin poluant.
n mod cert, progresele cele mai spectaculoase au Iost nregistrate n domeniul aviaiei. Desi
primele aparate de zbor au Iost imaginate de vizionarii epocii Renasterii (precursorul elicopterului al lui
Leonardo da Vinci), primele experiene de desprindere de la sol cu un aparat mai greu dect aerul s-au
petrecut n 1890 (Clement Ader), n 1903 (Wilbur si Orville Wright) cu un planor cu motor cu explozie si
n 1906 (Traian Vuia), prin Iora exclusiv a motorului su. n 1907 a Iost ncercat primul elicopter (Paul
Cornu), iar n 1910 (Henri Coand) este deIinit principiul motorului cu reacie.
Din anul 1919, nIiinarea primelor companii aeriene scoate n eviden necesitatea amenaMrilor
si serviciilor legate de circulaia aerian, ceea ce conduce la construcia primelor aeroporturi. Scurtarea
considerabil a duratei cltoriei a Icut ca cererea de transport s Iie ntr-o crestere continu.
n 1925 a Iost utilizat primul avion de transport cvadrimotor (Farman F3x), 1935 a primului avion
modern de transport (DC3), n 1948 primul avion cu motor turbo-propulsor (Vickers Viscount 630), n
1949, primele avioane cu motor turbo-reactor (Comet I, TU 104).
TraIicul aerian, n continu crestere, Iace ca amenaMrile pentru servicii si sigurana traIicului s
utilizeze tehnici si tehnologii de vrI (tabel 42).

Tabel 42. Traficul aerian n 1995 (dup Aeroports Magazine - aprilie, 1996).

Aeroport Operaii anuale
(mii)
Cltori
(mii)
Mrfuri
(mii tone)
New York (Newark) 401 26 626 865
Chicago (O'Hare) 900 67 254 1 095
Los Angeles (I) 703 53 909 1 421
Londra (Heathrow) 418 54 452 1 042
Roma (Fiumicino) 209 21 091 256
Paris (Roissy) 325 28 355 824
FrankIurt 378 38 179 1 297
Johannesburg 94 7 310 135
Tokyo (Narita) 121 24 210 1 619
Kuala Lumpur 140 12 766 325

187
Caracteristicile deIinitorii ale transportului aerian sunt: rapiditatea, regularitatea, Irecvena,
sigurana, conIortul si accesibilitatea.

6.1.2. Criterii de eficien economic a cilor de comunicaie

n ciuda Iaptului c nu produc Iizic nimic, cile de comunicaie reprezint pentru economia unei
societi Iactorul principal care Iavorizeaz dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate.
Excluznd din discuie circulaia inIormaiei care Iace obiectul unei alte discipline, cile de
comunicaie Iac posibil mobilitatea de bunuri si de persoane pe ntreg teritoriul. n acelasi timp, prin
intermediul cilor de comunicaie se nlesnesc relaiile culturale, politice, administrative si sociale dintre
oameni, dintre orase si sate, regiuni, ri sau chiar continente.
Dintotdeauna oamenii au dorit s se deplaseze mai repede si s accead oriunde.
Actualmente, deplasarea se Iace la supraIaa solului, prin subsol, pe ape si n aer.
Pentru realizarea unui transport de calitate att pentru bunuri, ct si pentru persoane, calea de
comunicaie trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
siguran maxim, mai ales pentru transportul de persoane si pentru substane periculoase;
rapiditate, adic viteza de circulaie mare;
accesibilitate crescut la destinaie;
regularitate si punctualitate, indiIerent de condiiile atmosIerice;
capacitate mare de transport pe tot traseul;
economicitate, att sub aspectul investiiei iniiale ct si a cheluielilor de exploatare;
agresivitate Ia de mediu (poluare, ncadrare n peisaM, eIect asupra Iaunei si Ilorei) ct mai
redus.
ntr-o proporie considerabil, indiIerent de zona geograIic luat n consideraie, transportul, de
mrIuri sau de cltori, se eIectueaz la nivelul solului. Acest Iapt se datoreaz traseelor mai scurte n
raport cu traseele navale, precum si diIicultilor tehnice mai reduse n amenaMarea cii si realizarea
vehiculelor.
Volumul de transport, care aMunge la valori impresionante n ultimele decade ale secolului XX si
la nceputul secolului XXI, impune acordarea unei atenii deosebite problemei repartizrii Mudicioase a
miMloacelor de transport ntre miMloacele terestre de transport, auto si Ieroviar.
Drumurile prezint avantaMul unor ci de comunicaie mai modeste n comparaie cu cile Ierate,
drumurile se pot realiza mai usor, mai ieItin, mai repede si aproape n orice regiune.
Calea Ierat este mai pretenioas, avnd ns avantaMele unei capaciti mari de transport,
regulariti si punctualiti, precum si a polurii reduse, n cazul n care transportul utilizeaz
electricitatea.
Calculele economice comparative au pus n eviden Iaptul c transportul auto este avantaMos pe
distane pn la 300 km, dup care eIicient este transportul cu trenul sau pe ap.
n general, reelele cilor de comunicaie trebuie s se completeze reciproc, pentru a asigura o
circulaie corespunztoare.
n marea lor maMoritate, orasele din ntreaga lume, ca aglomerri umane, cunosc o crestere
economic nIloritoare si contribuie considerabil la PIB-ul oricrei ri, mai ales n cele dezvoltate.
n termenii dezvoltrii urbane, acest lucru este vzut ca un conglomerat de activiti ntr-un spaiu
restrns.
Calea de circulaie este perceput ca un Iactor important n ncuraMarea acestei dezvoltri si este
considerat un indicator de crestere economic. Acest lucru a avut ca rezultat eIecte serioase, att asupra
populaiei, ct si asupra mediului.
Noile ci de comunicaie aduc odat cu ele o mai mare ocupare a Iorei de munc prin
diversiIicarea Iunciilor orasului (zonelor comerciale, industriale si stiiniIice), precum si a Iacilitilor de
petrecere a timpului liber, n acest mod contribuind la mobilitate.
Se mai poate observa c atunci cnd cresterea venitului pe cap de locuitor este mai accentuat,
cererea pe cap de locuitor de spaiu are ca rezultat o deplasare ctre suburbii, arii rezideniale costisitoare
cu densitate redus si zone verzi.
n mod evident, rezultatul este reprezentat de o crestere net a traIicului, n special rutier, precum
si valori ridicate ale numrului deplasrilor.
Transportul este expresia relaiei complexe care exist ntre mediul Iizic, tiparele de activitate
social si politic si nivelele de dezvoltare economic.

188
Cererea si oIerta, eIectele pozitive si negative ale optimizrii transportului, impactul schimbrilor
din transport asupra organizarii spaiale, rolul tehnologiilor, reprezint parametri importani n dezvoltarea
circulaiei si transportului n orasul modern. n diIeritele modele Iolosite n aprecierea dezvoltrii urbane
si localizarea activitilor, transportul este perceput ca una dintre cele mai importante variabile.
Schimbarea gradual a modurilor de transport devine inevitabil pe msur ce un oras se dezvolt. Cei
care administreaz inIrastructura transportului Moac un rol decisiv n economie. Economia aglomeraiilor
urbane devine mult mai eIicient pentru concentrrile de Iinane, terminale de transport, piee, turism,
cultur si educaie, sntate, cercetare si dezvoltare, servicii, predominante n multe orase, acestea
deservind arii geograIice largi, chiar piee globale.

6.1.3. Clasificarea cilor (sistemelor) de transport

Totalitatea miMloacelor si instalaiilor de transport grupate dup un anumit criteriu tehnic,
teritorial, organizatoric sau dup obiectul transportului Iormeaz un sistem de transport
106
.
O clasiIicare a sistemelor de transport pune n eviden urmtoarele tipuri:
rutier - transportul se eIectueaz pe o gam larg de drumuri cu diIerite tipuri de vehicule;
Ieroviar - deplasarea se Iace pe calea Ierat cu vehicule speciIice (material rulant) la care se
adaug amenaMri speciale precum triaMele si staiile de transport;
naval - calea de transport o constituie apa (ruri, Iluvii, lacuri, mri, oceane, canale
amenaMate), deplasarea se Iace cu vehicule speciIice (nave), la care se adaug construciile
speciIice (porturile);
aerian - utilizeaz ca miMloace de transport aeronavele, pe lng acestea si amenaMrile
speciIice (aeroporturile);
Se cablu (Iuniculare, teleIerice - sistemele de cabluri si suporturile acestora, staiile de
propulsie;
Srin conaucte - conducte si staiile de pompare;
sistemele neconvenionale. monorai - cale Ierat cu o singur sin cu motor electric liniar, pe
pern de aer, pe pern magnetic; cale Ierat cu cremalier; vehicule Sentru circulaie Se sol
i aS - Se Sern ae aer; trotuare rulante etc.

Tabel 43. Repartizarea pe sisteme a transportului de cltori yi mrfuri, 1995.

Sistem de
transport
Total cltori
transportai
(mii cltori)
Parcurs cltori
(mil. cltori/km)
Total mrfuri
transportate
(mii tone)
Parcursul
mrfurilor (mil.
tone/km)
Rutier 506 078 19 817 574 482 14 534
Feroviar 225 397 19 402 98 961 25 170
Aerian 1 717 2 698 35 108
Fluvial 868 25 7 074 1 592
Maritim - - 6 918 38 175
prin conducte - - 13 416 2 471
TOTAL 734 060 41 942 700 886 82 050

6.1.4. Definirea noiunilor

Realizarea activitii de transport presupune existena a dou elemente indispensabile:
miMlocul ae transSort - reprezint elementul mobil care serveste transportului de persoane
si/sau bunuri, elementul mobil;
calea ae transSortsuSortul transSortuluicalea ae comunicaie - mediul, suportul
material, elementul purttor care Iace posibil mobilitatea, n general considerat
elementul Iix.
La acestea dou li se adaug si inIrastructura de transport Iormat din elemente constructive
speciIice - lucrri de art (poduri, viaducte, tuneluri), cldiri n transporturi (gar, depou, parcare, port,
aeroport etc.), lucrri anexe (aprri de maluri, ziduri de spiMin).

106
Carmen Chira., 2000, 'rumuri urbane i Siste aeroSortuare, Editura Mediamira, CluM-Napoca.


189
Cile de comunicaie pot avea drept suport trei medii: supraIaa terestr, apa si atmosIera, ceea ce
conduce la urmtoarea clasiIicare:
ci naturale: apele (Iluvii, lacuri, mri, oceane) si atmosIera terestr, care servesc pentru
transportul, n navigaia Iluvial, maritim si aerian;
ci amenaMate sau artiIiciale, create sau modiIicate special pentru o circulaie de calitate, cum
sunt: drumurile, cile Ierate, teleIericele, conductele, canalele etc.
n cazul cilor naturale, asupra mediului n care se Iace deplasarea nu se poate aciona (aerul, apa
mrilor). Ca urmare, vehiculul care asigur transportul se adapteaz condiiilor speciIice de Iuncionare
prin Iorm, materiale utilizate si combustibil (avion, vapor, submarin etc.).
n al doilea caz, este posibil corelarea amenaMrii cii (drumuri si ci Ierate) cu alctuirea
vehiculului. Procesul de modiIicare a caracteristicilor celor dou elemente ale transportului (vehicule si
cale de transport) a cunoscut de-a lungul timpului perioade n care nivelul de dezvoltare a unuia conducea
la necesitatea adaptrii rapide a celuilalt.
O caracteristic a transportului la sol o reprezint permanenta preocupare pentru gsirea soluiilor
de amenaMare care, o dat aplicate, s asigure un transport rapid, sigur, eIicient si economic.
Se poate aIirma c miMloacele de transport sunt supuse sistematic modiIicrilor pentru a le Iace
adaptate n cea mai mare msur tipului de transport si de suport al mobilitii.

6.2. Transport rutier

6.2.1. Drumuri. Noiuni generale

6.2.1.1. Definiii yi caracteristici

'rumurile reprezint un complex de construcii si amenaMri destinate circulaiei miMloacelor de
transport si pietonilor, precum si deservirii acestei activiti.
Pentru o bun exploatare, sunt necesare si amenaMri anexe ca: lucrrile de art (poduri, viaducte,
tuneluri), lucrri de aprare si consolidare (aprri de maluri, ziduri de spiMin, parapei), pasaMe la nivel sau
denivelate, trotuare, parcri, locuri de staionare, plantaii, semnalizare vertical, cldiri de serviciu etc.
Din categoria drumurilor Iac parte diIerite tipuri de ci rutiere cu caracteristici diIerite, n Iuncie
de condiiile speciIice de exploatare, deIiniiile acestora Iiind urmtoarele:
cile naturale neamenaMate sau amenaMate n Ioarte mic msur (eliberate de obstacole si
bttorite);
oselele drumuri amenaMate special pentru desIsurarea circulaiei, care Iac legtura ntre
localiti;
str]ile drumuri amenaMate n interiorul oraselor, construite, ntreinute si administrate de
ctre Consiliile locale, municipale sau comunale;
bulevaraele (denumire generic a unor strzi principale, de obicei plantate cu pomi pe
margini);
aleele artere urbane de drumuri cu traIic redus, destinate circulaiei vehiculelor si/sau
pietonilor, amenaMate n cartierele de locuine sau n zonele verzi (numai pietonale, eventual
sunt admisi si biciclistii);
Sistele ci amenaMate special pentru o circulaie diIerit de a vehiculelor obisnuite, ca de
exemplu pentru avioane, biciclete, motociclete etc.;
autostr]ile drumuri de mare capacitate si vitez, rezervate exclusiv circulaiei
autovehiculelor si prevzute cu ci unidirecionale, separate printr-o band median;
intersecteaz denivelat orice cale de comunicaie, iar accesul si iesirea autovehiculelor este
permis numai n locuri special amenaMate; sunt prezente att n aIara, ct si n interiorul
oraselor;
arumurile e[Sres drumuri de mare capacitate si vitez, dotate de obicei cu cte dou benzi de
circulaie pe sens; se deosebesc de autostrzi prin Iaptul c sensurile de circulaie sunt separate
prin marcaMe longitudinale, iar interseciile cu alte ci de comunicaie nu sunt rezolvate
obligatoriu denivelat;
arumurile naionale poart denumirea DN, urmat de un numr reprezentnd ordinea n
reeaua naional.

190
R euroSene drumuri naionale utilizate si de traIicul internaional - primesc o
denumire n plus, litera E urmat de un numr reprezentnd ordinea n reeaua
european;
R SrinciSale Iac legtura ntre capital si orasele resedin de Mude, ntre acestea
din urm si accesul ctre punctele de trecere a Irontierei;
R secunaare altele dect cele deIinite mai sus;
arumurile Muaeene codiIicate DJ, sunt drumuri publice de interes Mudeean, construite,
ntreinute si administrate de Consiliile Mudeene;
arumurile comunale codiIicate DC, sunt drumuri publice de interes local, construite,
ntreinute si administrate de Primriile respective.
Dintre lucrrile ae art, se eviaenia] Soaurile i viaauctele lucrri auxiliare cilor de
comunicaie care servesc la traversarea unei vi, unui curs de ap sau o alt cale de comunicaie, si
tunelurile care sunt destinate traversrii unui munte, traseul Iiind spat n interiorul acestuia.
Utiliznd suportul material descris mai sus, n transportul rutier elementul mobil este reprezentat
de:
vehicul - sistem mecanic care se deplaseaz prin rulare (roi) sau alunecare (sanie) pe o cale
rutier servind ca miMloc de transport de bunuri si persoane ori pentru eIectuarea de servicii sau
lucrri
107
;
autovehicul - vehiculul care se deplaseaz prin autopropulsare Iiind suspendat elastic pe roi,
pe senile etc. (excepie mopedele si vehiculele care circul pe sine), circulnd n mod obisnuit
pe drumurile publice si servind la transportul de persoane, de bunuri sau eIectuarea de lucrri.
Tramvaiul si troleibuzul sunt considerarte autovehicule
108
;
automobil - vehicul cu motor de propulsie care circul pe o cale rutier prin miMloace proprii,
avnd cel puin patru roi care nu circul pe sine, servind n mod obisnuit pentru transport de
persoane si/sau bunuri, tractarea vehiculelor utilizate pentru transport de persoane si/sau bunuri
si un serviciu special
109
;
autoturism - automobil avnd cel mult 9 locuri, inclusiv cel al conductorului, si care, prin
construcie si amenaMare, este destinat transportului rapid de persoane cu bagaMele acestora
si/sau eventual de bunuri, putnd tracta si o remorc
110
.
Caracteristicile principale ale transportului rutier sunt:
accese multiple pn ,n poart si mobilitate sporit;
o relativ bun siguran n circulaie;
capacitate mare de transport;
rapiditate;
economicitate;
viteza de parcurs relativ mare si impact asupra mediului mult redus prin utilizarea
combustibililor si sistemelor de Iiltrare cu eIicien crescut.
Principalele componente ale drumului sunt :
9 suSrastructura arumului partea constructiv care asigur condiiile de conIort si siguran
ale circulaiei;
9 inIrastructura arumului din care Iac parte lucrri de terasamente, de aprare, de
consolidare, de art etc.

6.2.1.2. Clasificarea drumurilor yi administrare

Drumurile, reprezentnd amenaMri constructive complexe, cu mare ntindere n spaiu si mod de
administrare diIerit, pot Ii clasiIicate n Iuncie de criterii multiple, dup cum urmeaz:
relieI:
9 es, cnd sunt situate la o altitudine mai mic dect 150 m;
9 aeal, pentru o altitudini cuprinse ntre 150 si 300 m;
9 munte, cnd sunt amenaMate la mai mult de 300 m altitudine.
Iuncional yi administrativ:

107
***, 1983, 0ic le[icon ilustrat al noiunilor ae sistemati]are, Editura Tehnic, Bucuresti.
108
Idem.
109
Ibidem.
110
Ibidem.

191
9 arumuri Sublice, care sunt destinate satisIacerii cerinelor de transport ale ntregii
economii si ale populaiei;
9 ae interes reSublican - autostrzi, drumuri naionale (DN);
9 ae interes local - drumuri Mudeene (DJ), drumuri comunale (DC), strzi;
9 arumuri ae e[Sloatare care sunt destinate unor cerine proprii de transport, construite,
ntreinute si administrate de unitile economice care le utilizeaz exclusiv (drumuri
Iorestiere, petroliere, miniere, agricole etc.).
Jrad de SerIecionare tehnic:
9 arumuri ae tiS inIerior (ruaimentare sau Srovi]orii), n care se ncadreaz drumurile
de pmnt, capabile s suporte un traIic redus (sub 3 000 vehicule/zi);
9 arumuri ae tiS intermeaiar (tran]itorii, alctuite din pietruiri sau macadamuri,
pentru un traIic miMlociu (3 000 7 000 vehicule/zi);
9 arumuri ae tiS suSerior (SerIecionate sau moaerne, ce cuprind sosele executate din
materiale aglomerate cu liani sau pavaMe pentru un traIic intens sau Ioarte intens
(7 500 10 000 vehicule/zi).
intensitatea traIicului de SersSectiv (tabel 44).

Tabel 44. Clasificarea drumurilor pe criteriul intensitii traficului.

Intensitatea medie zilnic ntr-un an
(nr. vehicole)
Intensitatea orar de calcul
(nr. vehicole)
Clasa
tehnic a
drumului
Intensitatea
traficului Etalon
(autoturisme)
Efective (fizice)
Etalon
(autoturisme)
Efective
(fizice)
Tipul
drumului
recomandat
I Ioarte intens ~ 21 000 ~ 16 000 ~ 3 000 ~ 2 200 autostrzi
II intens 11 001 21 000 8 001 16 000 1 401 3 000 1 000 2 200
drum cu
patru benzi
III mediu 4 501 11 000 3 501 8 000 550 1 400 400 1 000
drum cu
dou benzi
IV redus 1 000 4 500 750 3 500 100 550 75 400
drum cu
dou benzi
V Ioarte redus 1 000 750 100 75
drum cu
dou benzi

ConIorm acestui criteriu rezult o clasiIicarea tehnic n cinci clase tehnice. Catalogarea
drumurilor n clase tehnice are drept scop o corect ncadrare n vederea proiectrii lucrrilor de
ntreinere, modernizare, ranIorsare si stabilirii strategiilor de intervenie.
Pentru ilustrarea clasiIicrii conIorm acestui criteriu, este necesar s Iie deIinite cteva noiuni
utile: traIic, traIic de perspectiv, vehicul Iizic, vehicul etalon, viteza de proiectare.
Totalitatea vehiculelor care circul pe un drum n ambele sensuri Iormeaz traIicul rutier.
TraIicul este caracterizat de vitez, de intensitate (debit) si de componen.
,ntensitatea traIicului exprim numrul de vehicule care trece printr-o seciune a drumului n
unitatea de timp. Un traIic poate avea n componen un numr mare de tipuri de vehicule Iizice.
Pentru Iacilitarea aprecierii eIectului unui traIic se poate utiliza noiunea de vehicul etalon. n
calculul intensitii traIicului, vehiculul etalon este autoturismul. Exist relaii matematice si nomograme
sau pot Ii aplicai coeIicieni de echivalare care permit exprimarea vehiculelor Iizice n vehicule etalon,
criteriul Iiind eIectul pe care cele dou tipuri de vehicule l provoac sistemului rutier la trecerea printr-o
seciune.
TraIicul ae SersSectiv pentru drumurile publice se determin pe o perioad de 15 ani, pe baza
recensmintelor generale sau a anchetelor de circulaie, dup metode de prognoz adecvate. Media zilnic
anual reprezint intensitatea traIicului pe 24 de ore ca medie a valorilor situate peste medie n diIerite
sezoane anuale.
n Iuncie de intensitatea traIicului de perspectiv exprimat n vehicule Iizice-eIective si vehicule
etalon (autoturisme) se cunosc cinci clase tehnice (vezi tabelul 44).
La proiectarea unui drum, trebuie precizat n aIara clasei tehnice a drumului si viteza de
proiectare. Jite]a ae Sroiectare, sau vite]a ae ba], reprezint viteza maxim care trebuie asigurat
vehiculelor rapide (autoturisme) n sectoarele cele mai diIicile ale traseului n deplin siguran a
circulaiei, n ipoteza c starea mbrcminii este bun si condiiile atmosIerice sunt Iavorabile.

192
innd cont de intensitatea traIicului, drumurile se alctuiesc si se dimensioneaz diIerit,
rezultnd urmtoarea clasiIicare:
sisteme rutiere usoare, pentru un traIic de 1 000 1 500 t/zi;
sisteme rutiere miMlocii, pentru un traIic de 1 500 2 500 t/zi;
sisteme rutiere grele, pentru un traIic mai mare de 2 500 t/zi.
mbrcminile au o durat de serviciu ce poate Ii pus n legtur cu intensitatea traIicului,
calitatea materialelor Iolosite, modul de alctuire, putnd Iace clasiIicarea n :
mbrcmini provizorii, cu durata de serviciu de 2 - 5 ani, pentru un traIic mediu de 500
3 000 autovehicule/zi;
mbrcmini semipermanente, cu durata de serviciu de 5 - 10 ani, pentru un traIic mediu de
3 000-7 000 autovehicule/zi;
mbrcmini permanente (deIinitive), cu durata de serviciu de 15 - 30 ani, pentru un traIic
mediu de 7 500 - 10 000 autovehicule/zi;

Tabel 45. Structura drumurilor publice n Romnia (2005) (dup CESTRIN Bucuresti).

Tip drum Lungimea total (km)
'rumuri naionale (total 15 794
Autostrzi 229
europene 5 764
principale 4 538
Drum
naional
secundare 5 263
'rumuri locale (total 183 81
Mudeene 35 352
comunale 28 379 Drum local
strzi 119 950
1otal drumuri Sublice 199 475
Drumuri de utilitate privat deschise circulaiei publice
conIorm HG 540
642
Total drumuri 200 117

Cea mai important din punct de vedere economic si al traIicului de tranzit este reeaua de
drumuri europene (internaionale) care traverseaz Romnia, n lungime total de 5 572 km, constituit
din 11 trasee, cele mai importante Iiind incluse n coridoarele de transport paneuropean.
$utostr]ile, sunt drumuri terestre speciale moderne, de mare capacitate si vitez, rezervate
exclusiv traIicului autovehiculelor, prevzute cu ci de traIic unidirecionale, separate printr-o band
median (Iig. 89).

Fig. 89. Autostrad yi infrastructuri de deservire: $. 3arcare, %. Staie carburani, C. 0otel.

Sistemele de autostrzi asigur Iluidizarea traIicului auto si dispun de 2 4 benzi/sens de
deplasare. Mediana de separare se compune din benzi nierbate, vegetaia Iorestier sau platbande din
aluminiu. Medianele Iormate din vegetaie Iorestier prezint avantaMul proteciei conductorilor auto

193
mpotriva eIectului de ,orbire n condiiile traIicului de noapte. n dreptul localitilor se plaseaz
panouri Ionoabsorbante pentru reducerea zgomotului. De o parte si de alta a traseului autostrzii se
asigur garduri de protecie, de regul din srm ghimpat ori panouri de srm n ochiuri, pentru a stvili
accesul animalelor si a altor categorii de elemente mobile ce pun n pericol securitatea traIicului. Accesul
la autostrad se eIectueaz controlat, prin puncte de percepere a taxelor, ori liber, cnd taxa de drum este
inclus n preul carburanilor.

6.2.2. Elementele caracteristice ale drumurilor

Seciunea transversal printr-un drum (Iig. 90), pune n evien cele dou elemente de baz ale
acestuia: inIrastructura si suSrastructura drumului.

Fig. 90. Seciunea transversal
printr-un drum.

,nIrastructura arumului
reprezint totalitatea lucrrilor
menite s nving diIicultile
impuse de relieI la construcia si
exploatarea drumurilor: lucrri de
terasamente, lucrri de art, lucrri
de aprare si consolidare, asanare si
protecie.
Terasamentele cuprind lucrrile care se aplic pmntului, spturi (debleu), umpluturi
(rambleu), transportul pmntului. Lucrrile de consolidare-aprare-asanare se realizeaz pentru crearea
stabilitii maselor de pmnt (ziduri de spriMin), pentru protecia taluzurilor mpotriva aciunii de erodare
(aprri de maluri, pereuri), respectiv nlturarea apei din sol (asanri, drenuri).
Pentru asigurarea unei supraIee de rulare, astIel nct circulaia s se desIsoare n condiii de
siguran si conIort, se realizeaz prin lucrrile de suSrastructur.
Posibilitatea prelurii si transmiterii solicitrilor din traIic terenului de Iundaie, dar si a unei
comportri corespunztoare la aciunea agenilor atmosIerici, se realizeaz printr-un sistem rutier
(structur rutier) alctuit din unul sau mai multe straturi. Straturile care alctuiesc structura rutier si
poriunea din terasamente prin care se resimt eIorturile unitare produse de traIic (]ona activ) Iormeaz
comSle[ul rutier.
Partea superioar a structurii rutiere, supraIaa pe care se desIsoar circulaia, o constituie Sartea
carosabil.
Carosabilul este mrginit de dou Isii laterale numite acostamente. Partea carosabil si
acostamentele alctuiesc SlatIorma arumului.
Suprastructura drumului preia solicitrile din circulaie si le transmite inIrastructurii prin
intermediul Satului arumului, care reprezint partea superioar a terasamentelor.
Axa seciunii transversale prin drum genereaz o supraIa plan sau cilindric, care intersectat
cu supraIaa cii reprezint a[a arumului (linia Sroiectat, linia roie, iar cu supraIaa terenului, traseul
arumului (linia neaJr.
Dac axa drumului se aIl deasupra liniei traseului se obine un drum n umSlutur sau n
rambleu, iar n caz contrar se obine un drum n sStur sau n aebleu.
n practica proiectrii drumurilor se studiaz proiecia orizontal a axei drumului (Slanul ae
situaie) si proiecia vertical (SroIilul lonJituainal al drumului).
Elementele constructive ale unui drum sunt evideniate n SroIil transversal, care reprezint o
seciune vertical prin corpul drumului ntr-un punct oarecare de pe traseu, cu un plan normal pe axa
drumului.
Elementele geometrice ale traseului drumului se stabilesc n conIormitate cu STAS 863-85.

6.2.2.1. Drumul n plan orizontal (traseul drumului)

Prin trasarea unui drum se nelege stabilirea traseului axei n plan orizontal, pe planul de situaie,
cu speciIicarea mrimii si succesiunii elementelor (diIerite tipuri de curbe de racordare, aliniamente, toate
elementele care deIinesc drumul n plan) n Iuncie de punctele obligate (de origine si destinaie ale

194
drumului), condiiile naturale de teren (relieI, condiii geologice, geotehnice si hidrogeologice), condiiile
economice, amplasarea centrelor populate etc. si corelaia cu celelalte ci de comunicaie existente sau
previzibile. Traseul va Ii constituit de o succesiune de aliniamente si curbe.
Curbele pot Ii clasiIicate n:
interioare, exterioare (serpentine);
la dreapta, la stnga;
izolate, succesive;
circulare (raza de curbur U - constant), progresive (radioide ~R )
n alegerea traseului se urmreste, n principal, realizarea unor aecliviti (nclinri n sens
longitudinal al axei drumului) sub valorile maxime admise, precum si obinerea unui volum minim de
lucrri de terasamente.
Procedeul Iolosit n vederea stabilirii unui asemenea traseu, care s satisIac cele dou
considerente, este trasarea cu aMutorul a[ei ]ero.
Prin axa zero se nelege axa unui traseu de drum de declivitate constant, care s nu Iie nici n
sptur si nici n umplutur, avnd astIel un proIil longitudinal cu cote de lucru nule.
Pentru determinarea axei zero se utilizeaz un plan cu curbe de nivel si se calculeaz lungimea
segmentului de dreapt (l e/d) care trebuie msurat ntre dou curbe de nivel succesive de echidistan,
astIel nct s se asigure declivitatea a.
Cu distana ,l, redus la scara planului, se descriu arce de cerc care intersecteaz succesiv
curbele de nivel ntre punctele obligate A si B, obinndu-se mai multe variante de traseu. Poligonul
obinut prin metoda axei zero se nlocuieste cu aliniamente (poligonul de baz) racordate ntre ele prin
curbe (Iig. 91).
Fig. 91. Aplicarea metodei axei zero.

Pentru nceput se stabilesc segmentele
rectilinii ale traseului, numite aliniamente. La
proiectare se impune aliniamentelor lungimea
maxim de 3 - 4 km si minim de 1,4 V (V Iiind
viteza de proiectare exprimat n km/h).
Aliniamentele lungi conduc la pericole de
accidentare prin riscul de scdere a atenei soIerului
conducnd pe un traseu monoton si la scderea
vizibilitii pe timp de noapte datorit orbirii cu
Iarurile vehiculelor din sens opus.
Din motive de continuitate a traseului se recomand ca si lungimea curbelor s Iie de minim
1,4V.
Aliniamentele urmeaz s Iie racordate apoi. ntr-o prim Iaz, racordarea se Iace cu curbe
circulare (Iig. 92).
Fig. 92. Racordarea aliniamentelor.

Cunoscnd unghiul dintre aliniamente (u), msurat
sau calculat, se alege raza curbei (5), elemente care se
utilizeaz pentru a se determina: tangenta (T), lungimea
curbei de racordare (C) si bisectoarea (%), cu urmtoarele
relaii:
(m) |26|


(m) |27|

(m) |28|

195
n mod curent pentru raza curbei se adopt valori din 5 n 5 m pn la R 100 m, din 10 n 10 m
pn la o raz 100 m R 200 m, din 20 n 20 m la 200 R 500 m, din 50 n 50 m la 500 R 1000 m
si din 100 n 100m la R~1000m.
n cazul utilizrii pentru racordare a razelor de curbe circulare apropiate de raza minim
admisibil, strbaterea traseului va Ii diIicil la viteze apropiate de viteza de proiectare. Acest lucru se
datoreaz Iaptului c n momentul atingerii punctului de tangent la intrarea pe curb, pentru a nu se abate
de la traseu, conductorul vehiculului ar trebui s roteasc instantaneu volanul pn la unghiul care i-ar
permite strbaterea curbei circulare. n punctul de tangent de iesire, manevra trebuie Icut n sens
invers, dar tot instantaneu. Pentru a asigura conIortul n exploatare si securitatea personelor si bunurilor
transportate, ntre aliniament si curba circular se va interpune un arc de curb cu curbur variabil.
Lungimea acestui arc este aleas n Iuncie de viteza de proiectare, de raza cercului si de coeIicientul de
conIort.
Curbele cu curbur variabil mai sunt denumite curbe ae tran]iie sau raaioiae (Iig. 93).

Fig. 93. Clotoida.

Exist trei tipuri de astIel de curbe utilizate pentru
racordri la ci de comunicaie terestr (drumuri si ci Ierate) si
anume:
parabola cubic (utilizat pentru ci Ierate);
lemniscata lui Bernoulli (realizarea bretelelor la
intersecii de drumuri tip treIl);
clotoida (spirala lui Euler).
Clotoida este radioida a crei curbur este proporional cu lungimea arcului parcurs (s):
|29|
unde:
c - constant.

Clotoida este curba cea mai utilizat datorit Iaptului c aproximeaz cel mai bine traiectoria
teoretic a vehiculului la trecerea de pe un aliniament pe curb, reprezentnd ,curba mecanic perIect
(Iig. 94).
Fig. 94. Introducerea arcului de
clotoid n racordarea aliniamentelor.

Introducerea arcelor de
clotoid n racordare se Iace
conIorm STAS 863-85 ca n Iigura
94, a.
Alegerea razelor de
racordare se Iace pe baza criteriului
stabilitii vehiculului n curb. n
momentul n care vehiculul intr n
curb, asupra lui acioneaz Iora
centriIug care tinde s-l scoat n
aIara carosabilului. Pentru ca
Ienomenul de derapaM s Iie
mpiedicat, o soluie o constituie o
supraIa de rulare rugoas. AstIel,
condiia de stabilitate la derapaM
poate Ii exprimat prin inegalitatea:
I _
5
J
127
2
|30|

n raport cu valorile diIerite ale coeIicientului de Irecare, eIectul este urmtorul:
I 0,1 - curba nu e resimit;

196
I 0,15 - curba se simte slab;
I 0,2 - curba se resimte (senzaie neplcut);
I 0,3 - curba pare periculoas (amenin rsturnarea);
I ~ 0,3 - curba se resimte Ioarte puternic (panic).
Nu este eIicient s se realizeze stabilitatea numai pe seama coeIicientului de Irecare, cu att mai
mult cu ct la viteze mari apare si riscul rsturnrii vehiculului.
Un alt element al stabilitii l constituie si supranlarea. AstIel, pentru un coeIicient de conIort
k 2 (k
i
I
, raportul ntre coeIicientul de Irecare si valoarea supranlrii n procente), rezult c
I 2i. n acest mod coeIicientul de Irecare va aciona de dou ori mai activ n realizarea unei poziii
stabile a vehiculului pe cale dect supranlarea.
Pornind de la aceste consideraii, se poate exprima valoarea razelor limit (tabel 46).

Tabel . 46. Valoarea razelor limit pentru realizarea poziiei stabile a vehiculului.

raza minim

raza curent

raza recomandat


La alegerea razei de racordare, se va aplica modul de realizare a proIilhMuului transversal si a
racordrii recomandat dup cum urmeaz:
la limit, pentru o raz R R
min
, proIilul va Ii supranlat la maximum (i
max.
7 ), iar
racordarea se va Iace cu arc de cerc si clotoid;
pentru raze nscrise n domeniul R
min
~ R ~ R
crt
, proIilul va Ii supranlat, iar racordarea se va
Iace cu arc de cerc si clotoid;
pentru raze nscrise n domeniul R
crt
~ R ~

R
rec
, proIilul va Ii convertit (i p), iar racordarea se
va Iace cu arc de cerc, cu/Ir clotoid;
o raz R ~ R
rec
Iace ca proIilul s se amenaMeze ca n aliniament si racordarea s se Iac
numai cu arc de cerc.

6.2.2.2. Profilul drumului

6.2.2.2.1. Drumul n profil longitudinal - elemente componente

ProIilul n lung sau proIilul longitudinal (Iig. 95) reprezint proiecia desIsurat pe un plan
vertical a unei intersecii dintre supraIaa generat de verticalele axei drumului cu supraIaa terenului
natural, numit linia neaJr /.1. (linia terenului, respectiv cu supraIaa platIormei drumului numit linia
roie /.5.(linia Sroiectului).
Fig. 95. Elementele profilului longitudinal.

Linia terenului este o linie ondulat,
neregulat, cu Irnturi dese si nclinri pronunate,
Iiind deci necorespunztoare pentru circulaie.
Linia rosie este o linie poligonal, bine
deIinit geometric, Iormat din poriuni orizontale
denumite Saliere si din poriuni nclinate n limite
admise, denumite aecliviti.
Declivitatea reprezint panta longitudinal
a drumului, iar matematic, tangenta unghiului pe
care l Iace segmentul de linie rosie cu orizontala
exprimat n procente.

197
Dac drumul urc, atunci este n ramS, iar dac coboar este n Sant.
Punctele din proIilul longitudinal n care linia rosie si schimb direcia (se Irnge) se numesc
Suncte ae schimbare a aeclivitii.
Distana dintre dou schimbri consecutive ale declivitii se numeste Sas ae Sroiectare.
Fiecare punct de pe linia rosie sau de pe linia terenului este deIinit de o cot, rezultnd pentru tot
traseul cotele proiectului si cotele terenului.
DiIerena dintre cele dou cote reprezint cota ae e[ecuie si poate Ii pozitiv (drum n rambleu
sau n umplutur), respectiv negativ (drum n debleu sau n sptur).
Linia proiectului se traseaz pe baza unor criterii de proiectare care impun:
urmrirea alurii terenului natural;
poziionarea n vederea stabilirii unor volume de terasament ct mai reduse, iar cele de
umplutur s Iie sensibil egale cu cele de sptur;
nscrierea declivitilor ntr-un domeniu de valori, unde minima poate Ii 0 numai n cazul
drumului n umplutur, iar valoarea maxim admisibil este de aproximativ 7 ;
realizarea de decliviti ct mai lungi, respectarea pasului de proiectare minim;
respectarea unor cote pe parcurs, cote obliJate, impuse de cotele de origine si destinaie,
intersecia cu alt cale de comunicaie, traversarea unei ape, necesitatea de amplasare a unor
dispozitive de scurgere a apei ce se vor amplasa sub structura rutier (pode).
Reprezentarea proIilului longitudinal al drumului se Iace de obicei, deIormat, utiliznd scri
diIerite (ex. pentru lungimi scara 1:1 000, iar pentru nlimi, scara 1:100), pentru a scoate n eviden
diIerenele de nivel.
Pentru a evita modiIicarea brusc a traiectoriei vehicolului, si din necesiti de vizibilitate (ziua -
decliviti convexe (Iig. 96, a), noaptea - decliviti concave (Iig. 96, b) dou decliviti consecutive se
racordeaz cu arce de cerc sau de parabol (racordare vertical), rezultnd racordri concave sau convexe.

Fig. 96. Racordarea vertical a declivitilor
(dup M. Iliescu, Carmen Chira, 1993): a ]iua, b noaStea.

6.2.2.2.2. Drumul n profil transversal

1iSuri de SroIile transversale ProIilul
transversal reprezint intersecia corpului
drumului si a supraIeei terenului natural cu un
plan vertical, perpendicular pe axa drumului.
ProIilul transversal poate Ii:
in rambleu, cnd linia proiectului
se aIl deasupra liniei terenului
natural si drumul se execut n
umplutur (Iig. 97, a);
in aebleu, cnd linia proiectului
este sub linia terenului natural si
drumul se execut n sptur
(Iig. 97, b);
mi[t, cnd platIorma drumului se
gseste parial n umplutur si
parial n sptur (Iig.97, c).

Fig. 97. Profil transversal: a in umSlutur- rambleu, b in sStur-aebleu, c mi[t.

198
ProIilele transversale cuprind elementele necesare execuiei inIrastructuri si suprastructurii
drumului si servesc la calculul volumelor de terasamente.
Ele se ntocmesc n toate punctele traseului n care terenul natural si modiIic nclinarea, unde
drumul si modiIic declivitatea si n punctele n care apar lucrri de art (podee, poduri, ziduri de
spriMin).
Pentru realizarea proIilelor transversale n seciune curent, desenate la scara 1:100, n proiectare
se elaboreaz si un proIil teoretic, numit proIil transversal tip, obligatoriu mixt, la scara 1:50. Acesta
cuprinde toate elementele de amenaMare repetative aplicabile pe o anumit poriune din drum si prezint
detalii (la scara 1:20) ale unor elementele constructive ale drumului n proIil transversal: structura rutier,
ziduri de spriMin, parapei etc.
(lementele SroIilului transversal Elementele constructive ale drumului care apar n proIil
transversal (Iig. 98), sunt urmtoarele:
Fig. 98. Elementele profilului
transversal al unui drum.

9 Sartea carosabil este
destinat circulaiei
vehiculelor si, ca urmare,
trebuie alctuit astIel
nct s reziste la aciunea
repetat a vehiculelor si a
agenilor atmosIerici si s
aib o supraIa
corespunztoare pentru
circulaie rapid si
conIortabil. Ea are
nclinri n sens
transversal cu valori ntre
1,5 - 3 ;
9 acostamentele sunt Isii laterale, consolidate sau nu, care ncadreaz si proteMeaz partea
carosabil, cu nclinri transversale ntre 4 6 ;
9 talu]urile sunt supraIeele nclinate ale terasamentelor. nclinarea taluzurilor depinde de
nlimea lor, de caracteristicile Iizico-mecanice ale pmntului limitat de ele, de regimul
hidrologic etc. n general, pentru ramblee, taluzurile au nclinri de 1:1,5 (2:3), iar pentru
deblee, taluzurile au nclinri de 1:1;
9 banchete ae siJuran sau berme, sunt supraIee orizontale de 0,50 m lime, realizate la 2 m
nlime pe taluzul de debleu pentru cresterea stabilitii terasamentelor;
9 aisSo]itivele ae scurJere a aSelor sunt necesare pentru colectarea si ndeprtarea apelor de
supraIa. Aceste dispozitive sunt realizate sub Iorm de sanuri cu seciune trapezoidal sau
rigole (Iig. 99);

Fig. 99. Tipuri de yanuri yi rigole (dup M. Iliescu, Carmen Chira, 1993): a riJol simSl, b riJol Sereat, c
an traSe]oiaal, a an triunJhiular.

199
9 anurile ae Jara se amenaMeaz n lungul drumului, att n cazul debleelor ct si la ramblee
pentru aprarea taluzurilor la drumurile de coast mpotriva apelor ce se scurg de pe versant;
9 amSri]a, reprezint Isia de teren delimitat de piciorul taluzului (de rambleu), respectiv, de
creasta taluzului (de debleu);
9 ]ona lateral arumului (de cca. 0,75 1,00 m), reprezint Isia lateral materializat cu rusi
aIlat n proprietatea si ntreinerea administratorului drumului.
Ampriza si cele dou zone laterale Iormeaz zona propriu-zis a drumului.
Forma cii n proIil transversal se numeste bombament. Acesta poate Ii de mai multe tipuri, n
Iuncie de materialul utilizat pentru mbrcmintea rutier si de amplasamentul proIilului pe traseu (n
aliniament, pe curb) (Iig. 100):
Fig. 100. Bombamentul drumurilor: a curb, b acoSeri, c aoi versani
racoraai, a o Sant.

bombament curb;
bombament cu dou versante plane, sub Iorm de acoperis;
bombament sub Iorm de acoperis racordat n zona miMlocie;
bombament sub Iorm de streasin cu un singur versant plan.
/imea drumului n aliniament yi n curb Partea carosabil
este Iormat din una sau mai multe benzi de circulaie (o band de
circulaie Iiind destinat, n general, unui singur sir de vehicule).
Limea unei benzi de circulaie se determin n Iuncie de limile
vehiculelor si de spaiile de siguran necesare asigurrii circulaiei cu o
anumit vitez.
n rampe cu declivitate si lungime mari, pentru a nu stnMeni circulaia vehiculelor de vitez, se
recomand introducerea unor benzi suplimentare, numite benzi pentru vehicule lente.
n curb, pentru a asigura nscrierea autovehiculelor lungi pe limea benzii n deplin siguran,
se execut cu un spor de lime, care se numeste suSralrJire. Valorile acesteia, pentru o band de
circulaie, sunt speciIicate n standarde (STAS 863-85) n Iuncie de viteza de proiectare si raza curbei.
Limea supralrgirii totale, prin nsumare pentru toate benzile de circulaie, se aplic grupat la interiorul
curbei.
Cresterea limii carosabilului prin introducerea supralrgirii se Iace liniar, nainte de intrarea n
curbe pe aliniament, pe o lungime numit lungime de convertire si supralrgire (l
cs
- valoare Iixat de
standard n Iuncie de viteza de proiectare). De-a lungul curbei supralrgirea se pstreaz constant.
$menaMarea n sSaiu a SroIilului transversal n aliniament, Iorma proIilului transversal este de
acoperis cu dou pante laterale pentru Iacilitarea evacurii apei meteorice de pe carosabil.
ModiIicarea Iormei proIilului transversal din aliniament are ca scop sporirea siguranei si
conIortului n circulaie.
Trecerea la traseul curb se eIectueaz n dou etape si anume: convertirea si suSrainlarea.
n prima etap, convertirea (Iig. 101, a), panta transversal a benzii exterioare care poate Iavoriza
derapaMul la intrarea n curb (deverul negativ) se roteste n Murul punctului din axa drumului pn la
valoarea nclinrii benzii interioare (p ).
Fig. 101. Modificarea profilului transversal.

Acesta se eIectueaz pe lungimea de convertire
si supralrgire (l
cs
) msurat pe aliniament din originea
arcului de clotoid.
n cea de a doua etap, suSrainlarea (Iig. 101,
b), se continu rotirea ntregii pri carosabile n Murul
aceluiasi punct din ax, pn la valoarea nclinrii
necesare pentru asigurarea stabilitii n curb (i -
valoare indicat n STAS 863-85 n Iuncie de viteza de
proiectare si raza de racordare). Operaiunea se
realizeaz treptat pe msur ce se strbate arcul de
clotoid. AstIel, n punctul de ntlnire ntre clotoid si
arcul de cerc central, proIilul transversal va Ii supralrgit
si supranalat la maximum, pstrndu-se asa pe toat
a)
b)

200
lungimea arcului de cerc.
Operaia de modiIicare a Iormei proIilului transversal din aliniament la cea din curb se numeste
amenaMarea in sSaiu (Iig. 102).
Fig. 102. AmenaMarea n spaiu a unei
racordri cu arc de cerc yi clotoide (STAS 863-85).

6.2.3. Intersecii de drumuri

6.2.3.1. Generaliti

ntlnirea ntre dou sau mai multe
drumuri, oricare ar Ii unghiul sau unghiurile
dintre axele lor, se numeste intersecie.
ntr-un astIel de spaiu converg si se
intersecteaz mai multe Iluxuri de circulaie
reprezentnd att Iluxuri de vehicule ct si
de pietoni.
Punctele de ntlnire virtual ntre
diIeritele tipuri de Iluxuri se numesc Suncte
ae conIlict (Iig. 103).
Fiecare punct de conIlict poate
reprezenta un posibil accident n cazul n
care nu sunt respectate prevederile care
reglementeaz circulaia prin spaiul comun
reprezentat de intersecie.
Pentru ca circulaia s se desIsoare
n condiii de deplin siguran, aceasta
trebuie s se Iac numai alternativ, pe sensuri. n consecin, n aceast zon vor exista Iluxuri care
traverseaz intersecia, alturi de Iluxuri care asteapt.
Asteptarea n intersecie reprezint o serioas pierdere de timp n cadrul unei deplasri, un
consum de carburani suplimentar si o poluare sonor si a aerului din zona interseciei.
Pentru c circulaia prin intersecii este inevitabil si n vederea diminurii consecinelor negative
ale circulaiei prin aceste zone, este necesar s se asigure:
Iluena circulaiei vehiculelor pentru un consum minim de energie si timp mai scurt de asteptare;
respectarea condiiilor de siguran si conIort pentru toi participanii la traIic, vehicule si pietoni,
amplasare de echipament de semnalizare si diriMare a circulaiei;
ocuparea unei supraIee ct mai mici cu desIsurarea unei intersecii, dar cu respectarea primelor
dou condiii;
realizarea corect a sistematizrii verticale si a lucrrilor edilitare, cu volum de lucrri ct mai
redus;
prevederea posibilitilor de mrire a capacitii interseciei pe msura cresterii traIicului, sau
realizarea etapizat a lucrrilor n Iuncie de modiIicarea valorilor de traIic n timp.

Fig. 103. Puncte de conflict n intersecie.

Pentru proiectarea unei intersecii trebuie cunoscute:
9 intensitatea si componena traIicului actual si de
perspectiv de pe drumurile ce acced n intersecie;
9 vitezele de acces utilizate de vehiculele de pe
diIerite ci;
9 situaia topograIic si elementele geometrice ale
ramurilor drumurilor.
n cazul cnd circulaia din intersecie este redus, aceasta se desIsoar n mod liber. n caz
contrar, circulaia se va desIsura prin diriMarea ei (reglementarea circulaiei prin indicatoare de circulaie
sau prin semnalizare luminoas-semaIorizare).
Din punct de vedere al amenaMrii interseciilor, acestea se clasiIic n intersecii la acelasi nivel
si intersecii denivelate.

201
ClasiIicarea interseciilor se Iace conIorm cu urmtoarele criterii: criteriul Iuncional i
reJlementare, criteriul traIicului, criteriul Jeometric (tabel 47).

Tabel . 47. Tipuri de intersecii yi modul de reglementare a circulaiei n cadrul acestora.

Tip intersecie Tip de circulaie Mod de reglementare a circulaiei
NediriMat cu prioritate de dreapta
cu diriMare manual
Cu circulaie
necanalizat DiriMat
cu diriMare cu semaIor
NediriMat cu prioritate de dreapta
semaIor cu program Iix
Intersecii la
nivel
Cu circulaie canalizat (noduri)
DiriMare
semaIor cu programe multiple
Ir diriMare

Cu un pasaM

Canalizat
cu diriMare ( und-verde)
Ir diriMare
Intersecii
denivelate
Cu mai multe pasaMe Canalizat
cu diriMare (instalaie cu selI-control si
comand)
Tipul interseciei Numr de ramuri Forma interseciei
Oblice
Normale
Cu trei ramuri
BiIurcaii
Normale
Oblice Cu patru ramuri
Decalate
Multiple, cu cinci sau mai multe brae
Patru ramuri normale
Sase ramuri
Turbin
Intersecii la nivel
Giratorii cu insul central si
circulaie perimetral
Cu trecere secant (cu semaIoare)
Triunghi cu trei pasaMe
Trompet simpl cu un pasaM
Trompet dubl cu un pasaM si dou nivele
Cu trei ramuri
Trompet dubl cu 2 pasaMe
TriIoi
TriIoi cu dou bucle
Romb
Intersecii
denivelate
Cu patru ramuri si pasaM denivelat
Cu accese bilaterale

6.2.3.2. Intersecii la acelayi nivel

n situaia cnd intensitatea traIicului este relativ redus, amenaMarea interseciilor se realizeaz la
acelasi nivel (Iig. 104).

Fig. 104. Elemente pentru amenaMarea interseciei.

202
n acest caz se recomand urmtoarele:
direciile Iluxurilor de traIic s Iac sub un unghi de 90
0
sau apropiat;
introducerea unor benzi de circulaie suplimentare (cu acceasi lime ca n calea curent)
pentru stocarea vehiculelor si virarea la stnga, precum si pentru virarea la dreapta, dac este
posibil;
evitarea utilizrii unor decliviti mai mari de 2 n zonele interseciilor;
asigurarea unei distane de vizibilitate corespunztoare Iiecrei ci de circulaie.
Elementele de amenaMare ale interseciilor la acelasi nivel constau n: racordarea marginilor prii
carosabile, insule destinate separrii si diriMrii curenilor de circulaie, benzi suplimentare pentru virarea
la dreapta sau la stnga.
Figura 105 prezint elementele necesare realizrii unei intersecii cu benzi pentru viraM stnga,
dreapta si mers nainte, racordarea marginii prii carosabile, insule separatoare (de obicei pentru virarea
la stnga) si insule direcionale care au rolul de a separa cureni de circulaie de acelasi sens.
Cteva din tipurile de intersecii la acelasi nivel sunt prezentate n Iigura 105.

Fig. 105. Tipuri de intersecii la
acelayi nivel.

6.2.3.3. Intersecii denivelate

n cazul n care circulaia se
desIsoar greoi n cadrul interseciei
la nivel chiar prin semaIorizare, a
unor diIerene Ioarte mari din punct de
vedere al valorilor de traIic pe
anumite direcii, sau datorit naturii
diIerite a cilor de circulaie (rutier si
de cale Ierat), se recomand
realizarea unor intersecii denivelate
(Iig. 106).

Fig. 106. Intersecii denivelate, noduri direcionale cu pasaMe multiple (dup M. Iliescu, 1993).

Dac n intersecie acced un numr mare de autovehicule din mai multe direcii, se recomand
utilizarea unor intersecii de Iorma nodurilor direcionale cu pasaMe multiple.

6.2.4. Alctuirea structurilor rutiere

6.2.4.1.Tipuri de structuri rutiere

Vehiculele care Iormeaz traIicul acioneaz asupra soselei prin roi. Sarcina care se transmite de
la roat este uniIorm distribuit pe o supraIa de Iorm apropiat de elips si asimilat cu una circular
(supraIaa de contact roat - sosea) pentru Iacilitarea calculelor.
Rolul structurii rutiere este de preluare a acestor ncrcri si distribuirea lor, astIel ca presiunea
eIectiv s aMung la un nivel care s le Iac suportabile de ctre patul drumului Ir ca acesta s se
deIormeze. n calcule se consider si pmntul din patul drumului pn la care se resimt ncrcrile
transmise de vehicule, denumit zon activ. Sistemul rutier mpreun cu zona activ Iormeaz comSle[ul
rutier.

203
Considernd sistemul rutier alctuit din mai multe straturi cu caracteristici diIerite, se poate
aIirma c, cu cat Jrosimea sistemului rutier este mai mare, cu atat reSarti]area eIorturilor se va Iace Se o
suSraIa mai mare i aeci, eIorturile unitare la nivelul Satului oselei sunt mai reause. Straturile din
sistemul rutier Iiind deosebite ca deIormabilitate, modul de repartizare a eIorturilor va depinde de
rigiditatea Iiecrui strat.
Numrul, grosimea si natura materialelor care vor Iorma straturile ce vor alctui sistemul rutier se
stabilesc pe baza unui calcul tehnico-economic n care se ine seama de traIic, condiii climaterice, natura
pmntului din patul drumului, posibilitatea de utilizare a materialelor locale si alte elemente.
Dup modul de alctuire si dup comportarea sub aciunea combinat a traIicului si intemperiilor,
sistemele rutiere se mpart n (Iig. 107):
sisteme rutiere neriJiae sau suSle, care preiau numai ncrcri verticale, au limite largi de
deIormabilitate deci se pot adapta usor tasrilor neuniIorme ale patului drumului Ir s
Iisureze si sunt alctuite din materiale granulare aglomerate sau cu liani plastici;
sisteme rutiere riJiae, care pot prelua si solicitri de ncovoiere au n componen cel puin
un strat realizat din beton de ciment, rigiditatea Iiind mai mare; deci sunt sensibile la tasari
neuniIorme.
sisteme rutiere semiriJiae n care se ncadreaz pavaMele.

Fig. 107. Tipuri de alctuiri de structuri rutiere: a structur Ile[ibil, b structur riJia.

Straturile care alctuiesc structura de rezisten au roluri diIerite. n cazul structurilor destinate
traIicului intens si greu (sosea modern) cel mai important este stratul de baz. Acesta trebuie s preia
solicitrile de ntindere si IorIecare rezultate din aciunea vehiculelor si transmise lui prin intermediul
mbrcminii.
Stratul ae ba] se realizeaz din materiale rezistente aglomerate cu liani (grosimea lui se poate
lua constructiv sau se calculeaz).
ncrcrile normale transmise de stratul de baz sunt preluate de stratul de Iundaie care le
repartizeaz n asa mod nct s Iie preluate si suportate de pmntul din patul soselei.
Stratul ae Iunaaie se poate executa din materiale granulare locale pentru c presiunile pe care le
suport sunt mai mici dect cele din stratul anterior. Grosimea stratului se calculeaz.
De multe ori ntre stratul de Iundaie si patul drumului se interpune un substrat ae Iunaaie.
Acesta are rolul de a drena apa, de a ntrerupe capilaritatea, deci de mpiedicare a ascensiunii capilare a
apei din stratul de dedesubt si de a preveni contaminarea straturilor superioare cu argil din patul
drumului. Se execut din balast sau nisip si are grosimea constructiv de 10 15 cm.
Prin mrirea grosimii sistemului rutier se mpiedic aciunea ngheului pn la patul drumului
(are rol antigel).
Stratul suSerior al sistemului rutier, care se aseaz pe stratul de baz, se numeste mbrcmintea
drumului. Fiind sub directa aciune a vehiculelor, Iactorilor atmosIerici si razelor solare, trebuie s Iie
realizat cu mult ngriMire asa nct s preia n bune condiii ncrcrile verticale si tangeniale din traIic si
s nu Iie inIluenat de aciunea apei din precipitaii, de nghe-dezghe sau de razele solare.
De asemenea, pentru a oIeri posibilitatea circulaiei n condiii de siguran si conIort, trebuie ca
mbrcmintea s Iie plan, neted dar suIicient de rugoas pentru mrirea aderenei pneurilor, s nu
produc preI sau noroi. mbrcmintea se poate realiza ntr-un strat cnd traIicul este mic, sau n dou
straturi cnd valorile traIicului impun o grosime mai mare a mbrcminii.
Stratul superior se numeste, n acest caz, strat ae u]ur, iar cel inIerior strat de legtur sau
binaer.

204
Stratul de legtur poat Ii alctuit din materiale mai puin pretenioase neIiind solicitat direct de
intemperii, deci se realizeaz mai economicos. Grosimea se ia constructiv.
Structurile rutiere pot Ii alctuite din toate straturile amintite mai sus sau pot s cuprind numai
anumite straturi. Spre exemplu, sistemele rutiere cu mbrcminte din dale de beton sau pavaMe au stratul
de baz cu rol si de mbrcminte, numit strat Sortant. Pietruirile provizorii au un unic strat care
ndeplineste toate Iunciile.
Tipul mbrcminii se alege n Iuncie de sistemul rutier. AstIel, pentru sisteme rutiere usoare se
vor Iolosi mbrcmini provizorii, pentru sisteme rutiere miMlocii se aleg mbrcmini semipermanente,
iar pentru sisteme rutiere grele - mbrcmini deIinitive.
Trebuie reinut c sistemul rutier trebuie s ndeplineasc o sum de condiii pentru a asigura
posibilitatea circulaiei vehiculelor n deplin siguran si conIort ct mai mult timp, indiIerent de anotimp
si de condiiile meteorologice, dup cum urmeaz:
9 rezisten bun la solicitrile din traIic (deIormaia s se menin n domeniul elastic);
9 rezistena la uzur produs de circulaie, deci viabilitate, ct mai mare;
9 supraIaa de rulare s Iie plan, neted, Ir denivelri;
9 aderena pneurilor la supraIa s Iie ct mai bun, pentru asigurarea Irnrii n bune condiii
si mpiedicarea derapaMului;
9 s Iie igienice, s nu produc praI sau noroi;
9 s suporte sporuri de traIic neprevzute, n anumite limite;
9 execuia si ntreinerea drumului s poat s Ioloseasc, n msur ct mai mare, materialele
locale.
La alctuirea straturilor rutiere care Iormeaz structura drumului se aplic principiile urmtoare:
SrinciSiul macaaamului - straturile sunt realizate din sorturi monogranulare sau cu
granulozitate continu si sunt compactate mecanic (stratul si substratul de Iundaie).
SrinciSiul betonului - straturi realizate din materiale granulare cu granulozitate continu,
aglomerate cu liani (hidraulici, organici) si compactate mecanic (stratul de baz si
mbrcmintea la structurile Ilexibile, dala de beton la structurile rigide).
SrinciSiul consoliarilor succesive - realizarea etapizat a structurii rutiere n Iuncie de
valorile de traIic si posibilitile Iinanciare. Principiul are aplicabilitate larg, completarea cu
noi straturi Iiind realizat la nregistrarea unor cresteri ale valorilor de traIic.

6.2.4.2. Semnalizarea rutier

Circulaia pe drumurile publice nu ar Ii nici sigur si nici conIortabil Ir o semnalizare rutier
corespunztoare. Importana acesteia rezid din Iunciunile pe care trebuie s le ndeplineasc si anume:
diriMare, avertizare, orientare si inIormare.
ClasiIicarea semnalizrii rutiere se Iace astIel:
semnali]are vertical - panouri indicatoare, portaluri;
semnali]are ori]ontal - marcaMe, insule de diriMare;
semnali]are comSlementar - oglinzi parabolice, semaIoare, lmpi de semnalizare, stlpi de
diriMare, parapete.
n gestionarea siguranei circulaiei, semnalizarea rutier reprezint un sistem unitar adresat
tuturor participanilor la traIic, cu rol n:
avertizare asupra pericolelor, stabilirea prioritilor;
interdicie si/sau restricii, ca si permisiunea unor manevre, accese;
orientare n circulaie pentru stabilirea direciei de mers si a traseului de urmat;
inIormare asupra condiiilor de circulaie.
Condiiile principale pe care trebuie s le ndeplineasc o semnalizare sunt corectitudinea,
eIicacitatea si percepia Iacil pentru toi participanii la traIic. Pe lng aceasta, semnalizarea trebuie:
s respecte prevederile legislaiei rutiere;
s dea indicaii precise, clare, usor inteligibile;
s Iie logic, coordonat pe vertical si orizontal (orientarea, presemnalizarea si
semnalizarea se amplaseaz de asa manier nct conductorul autovehiculului s poat
recepiona mesaMul, s aleag opiunea dorit si s acioneze n consecin n timp util);
s Iie n permanen vizibil, pe orice Iel de condiii meteorologice, ziua si noaptea;
dimensiunile si tipul de material de inscripionare, precum si situarea pe amplasamente care
s permit vizualizarea de la distan.

205
6.2.4.2.1. Indicatoare de circulaie

Indicatoarele de circulaie sunt amplasate n scopul avertizrii participanilor la traIic asupra
posibilelor pericole, pentru a reglementa circulaia si n vederea orientrii (Iig. 108).

Fig. 108. Principalele categorii de semne de circulaie.

ClasiIicarea indicatoarelor se Iace dup:
a Iuncionalitate: de avertizare, de reglementare (prioritate,
interdicie, restricie), de orientare (presemnalizare, localizare);
b Iorm. ptrat, triunghiular, octogonal, cerc;
c aimensiune. redus (temporare), curent, mare (drumuri cu
cel puin dou benzi pe sens), Ioarte mare (autostrzi).
Indicatoarele de circulaie se conIecioneaz din materiale
diverse (tabl, materiale plastice etc.), cu Iaa realizat Iie prin
vopsire sau prin aplicare de Iolii reIlectorizante. Panourile sunt
montate pe stlpi din eav, proIile metalice sau, n cazul
autostrzilor, pe portaluri. Amplasarea se Iace de asa manier nct s
poat Ii vizibile de la minimum 50 m, iar n plan transversal la o
distan Ia de marginea drumului situat ntre 0,5 - 2,00 m.

6.2.4.2.2. MarcaMele

MarcaMul, ca semnalizare orizontal, se realizeaz cu vopsele
speciale aplicate pe carosabil, pe borduri, pe lucrri de art.
Scopul acestui tip de semnalizare este de ghidare (liniile
discontinui care mrginesc banda de circulaie), de orientare (sgei
indicatoare) si de atenionare suplimentar.
MarcaMele se clasiIic n :
lonJituainale: utilizate pentru separare, delimitare;
transversale: cu rol de oprire sau la traversrile pietonale;
alte tiSuri: cu dezvoltare pe dou dimensiuni, la spaii de interdicie n circulaie (ex. insul
marcat), parcri, reIugii;
marcaMe Se elemente ae construcie din aIara drumului: parapete, borduri, ziduri de spriMin,
stlpi, pile de viaduct sau pasaMe.

6.2.4.3. AmenaMri pentru servicii n lungul cilor rutiere

Cile de comunicaie rutiere (sosele, autostrzi) atrag o serie de servicii care se pun la dispoziia
utilizatorilor: staii de alimentare cu carburani, parcri pentru odihn dotate cu mese si bnci pentru
servirea mesei, grupuri sanitare (toalete, dusuri), uniti de alimentaie public, diverse tipuri de
magazine, ateliere de reparaii vehicule si magazine de piese de schimb (Iig. 109).

Fig. 109. Staie de autostrad pentru odihn.

De-a lungul soselelor, spaiile pentru servicii se pot amenaMa numai pe o parte a soselei, dar pe
autostrzi este necesar s Iie prevzute aceleasi servicii pe ambele laturi ale cii sau s se prevad o
pasarel care s permit accesul pietonal prin traversarea cilor unidirecionale.

206
Staiile pentru alimentare cu carburani se amplaseaz pe sosele la distane variabile, n Iuncie de
intereseul comercial (Iig. 110).

Fig. 110. Staie de distribuie carburani (OMV Calea Turzii - CluM-Napoca): 1. Claire staie (Sc 304 mS, Su
295 m
2
, Jolum e[terior 1260 m
3
, 2. CoSertin SomSe (S 489 m
2
, ain care 312 m
2
Seste SomSe i 177 m
2
Sartea ae
leJtur, 3. 3omSe multiSroaus Sentru alimentarea autoturismelor, 4. 3omS aebit mrit Sentru alimentare camioane, 5.
5e]ervoare Sentru Sroause Setroliere cu caSac carosabil, 6. Cmin Juri aescrcare, 7. Guri aerisire, 8. ,nsule servicii auto, 9.
%o[e sSlare auto manual autoservire, 2 locuri, 10. SSltorie 5oll-over automat cu Seriia (S 67 m
2
construcie uoar
termoi]olant, 11. Curtorie interioar autoturisme, 12. SeSarator Sroause Setroliere, 13. Semnal ,totem`, 14. 3arcri
camioane, 15 Tanc Ja] lichia, 16. Semnali]are staie, 17. SSaii Sarcare re]erv autoturisme, 18. SSaii Sarcare re]erv
autocamioane.

SupraIaa ocupat de benzinrie este de 7 600 m
2
.
Cldirea staiei Iormeaz mpreun cu copertina ce acoper pompele de distribuire a produselor
petroliere un ansamblu amplasat n axul incintei obiectivului.
Pompele de alimentare auto sunt orientate paralel cu drumul de acces, astIel nct s permit
accesul direct al autoturismelor, cu minim de manevre, pompa cu debit mrit Iiind situat n apropierea
drumului de acces, pentru a permite accesul lesnicios al autovehiculelor cu gabarit mare.
PlatIorma carosabil a staiei este astIel organizat, nct s asigure acces si iesire comod a
autovehiculelor n incinta si la pompele de alimentare.
Sunt prevzute locuri de parcare pentru autoturisme si pentru autocamioane, precum si spaii
special amenaMate pentru boxe de splare manual si servicii auto.
Cldirea staiei ndeplineste urmtoarele Iunciuni:
vnzare si depozitare de produse speciIice (uleiuri, cauciucuri, cosmetic si accesorii auto) si
complementare (ziare, Mucrii, detergeni, cosmetic) precum si produse alimentare
preambalate;
alimentaie public;
Iunciuni auxiliare ce permit Iuncionarea obiectivului.
n vederea satisIacerii acestor Iunciuni, cldirea este compartimentat n urmtoarele ncperi:
magazin (shop) 100 m
2
; buIet cu sal de mese cu 6 locuri la bar si 25 locuri la mese 60 m
2
; buctrie
13 m
2
; birou 14 m
2
; casa 13 m
2
; vestiar personal 6 m
2
; grup sanitar 5 m
2
; depozit alimente
5,5 m
2
; depozit uleiuri 4 m
2
; depozit magazin 16 m2; camer IrigoriIic 11 m
2
; grupuri sanitare

207
pentru public cu cabina dus 15 m
2
; spaii pentru circulaie (anticamer) 21 m
2
; ncpere rezervor ap
6 m
2
; ncpere central termic 6 m
2
.
Magazinul si buIetul, care prezint interes pentru public sunt astIel dispuse nct s Iie vizibile de
pe platIorma carosabil a obiectivului, unde autovehiculele vin la alimentare si din drumul de acces n
staie.
Accesul clienilor n magazin se Iace printr-o us glisant cu dou canate, cu deschidere
automat, situat n dreptul zonei de legtur a copertinei cu cldirea staiei. Accesul n sala de mese a
buIetului este posibil att din magazin ct si din exterior.
Instalaia de ventilare a slii de vnzare pentru a asigura condiii superioare de conIort este
realizat cu agregate de tip ventilconvector, care asigur rcirea aerului vara si nclzirea aerului iarna.
nclzirea si rcirea incintelor este comandat de o instalaie de automatizare.
Terenul a Iost astIel sistematizat nct s asigure:
Iuncionarea tehnologic a staiei;
preluarea, la supraIa, a apelor curate din precipitaii si evacuarea lor la instalaiile existente
n zon;
preluarea, epurarea si evacuarea apelor potenial inIestate cu produse petroliere;
racordarea la drumul public adiacent si la terenul nconMurtor.
Capacitatea de depozitare de 200 m
3
a staiei este Iormat din patru rezervoare cu manta dubl,
prevzute cu sisteme automate de control al scurgerilor, n construcie antiexploziv si cu sistem
automatizat de msurare a nivelului lichidului.
Livrarea produselor petroliere se realizeaz prin trei pompe multiprodus biIrontale (8 Iurtunuri
4 produse) pentru benzin si motorin si o pomp de debit mrit pentru motorin.
Comanda pompelor se Iace la pupitrul de comand din interiorul cldirii, cantitile si costul Iiind
aIisate local si transmise la calculatorul staiei, care le imprim pe chitana Iiscal.
Pentru aceasta se utilizeaz un sistem managerial de gestiune n magazinul staiei, cu dou posturi
de vnzare si un post manager.
Fluxul tehnologic este identic cu cel al unor instalaii construite n maMoritatea rilor Comunitii
Europene.
Fluxul tehnologic ntr-o staie const n urmtoarele Iaze generale:
aprovizionarea staiei de distribuie cu produse petroliere cu autocisterne;
descrcarea autocisternelor prin cdere liber n rezervoarele de depozitare, montate ngrupat,
prin intermediul gurilor de descrcare amplasate n cmin;
aspirarea produselor din rezervoare cu aMutorul pompelor;
reIularea produselor n rezervoarele autovehiculelor.
n lungul drumurilor rutiere se amenaMeaz staii pentru carburani, staii de parcare si moteluri.
Staiile pentru carburani se amplaseaz, de regul, din 30 km n 30 km, si asigur alimentarea cu
carburant a tuturor categoriilor de autovehicule permise n traIic. Este generalizat sistemul de autoservire.
De regul, staiile pentru carburani dispun de grupuri sanitare, minimagazine alimentare, de
suveniruri si articole tehnice speciIice.
Staiile de parcare asigur adpostul autovehiculelor si pasagerilor pe durat limitat, pentru
odihn.
De regul, sunt proteMate, n raport cu autostrada de perdele Iorestiere. Dispun de grupuri sanitare
cu conIorm mai redus si amenaMri aut-door pentru servirea ,meselor reci.
Motelurile reprezint Iormulele cele mai complexe de deservire a traIicului auto, ele nglobnd
spaii pentru cazarea pasagerilor, restaurante, magazine si staie de carburani. Unele dintre ele dispun de
terenuri de sport si piscine.
n lungul autostrzilor sunt prevzute puncte cu acces liber la teleIon pentru anunarea
accidentelor sau a autovehiculelor rmase n pan.
De asemenea si celelalte tipuri de servicii pot Ii n numr mic sau chiar s lipseasc cu
desvrsire, dac soseaua nu prezint interes comercial evident.
Avnd n vedere c soseaua traverseaz si localiti aceste servicii pot Ii utilizate prin oIerta
localitii tranzitate.
n cazul autostrzilor, ns, situaia este diIerit pentru c acest tip de cale de comunicaie are
absolut nevoie s oIere diIerite tipuri de servicii n vecintatea cii (Iig. 111).
Existena acestor spaii de servicii se presemnalizeaz pentru programarea opririi din vreme si
evitarea sentimentului de panic n cazuri de urgen. Pentru situaii cu totul deosebite (accidente, urgene

208
medicale, deIeciuni ale vehiculelor cu imobilizarea acestora) pe marginea autostrzii sunt amplasate
teleIoane strict pentru apeluri de urgen.

Fig. 111. Staie de autostrad cu servicii multiple: $. 3arcare autoturisme, %. 3arcare autobu]e, C. 3arcare
camioane, '. 5estaurant, (. GruS social, ). 0ese i bnci.

6.2.5. Transportul rutier yi serviciile urbane

Dezvoltarea construciei de drumuri urbane a Iost mai mult sau mai puin legat de dezvoltarea si
organizarea oraselor. La nceput, cile circulabile ocupau pur si simplu intervalul ntre case si se ntindeau
pe toate spaiile libere.
La alegerea amplasamentelor cldirilor condiia asigurrii unor spaii de circulaie
corespunztoare si o integrare armonioas n plan era aleatoare, de unde aspectul de labirint, de reea
amorI, Ir principiu director, asa cum se mai pot vedea nc n unele cartiere ale oraselor medievale.
Extinderea considerabil a circulaiei automobilelor nregistrat nc din primele decenii ale secolului
XX, care se realizeaz n caden rapid si regulat, n special n ultimii ani, scoate n evidena si inadaptarea
reelelor actuale Iapt care se maniIest prin congestionarea arterelor de circulaie.
Acest lucru pune probleme din cele mai complexe pentru orase din punctul de vedere al asigurrii
posibilitii de acces si mobilitate: necesitatea de a asigura scurgerea Iluxurilor dense si continui de vehicule
diverse n condiii acceptabile, msuri pentru limitarea riscurilor de accident, amenaMarea de locuri de parcare,
asigurarea unei caliti a vieii corespunztoare

6.2.5.1. Orayul

Orasul reprezint o unitate teritorial administrativ de tip urban prin aceea c activitile productive
sunt preponderent neagricole.
Prin natura Iunciilor sale politico-administrative si social culturale complexe, determinate de rolul pe
care l are n teritoriul administrativ din care Iace parte, orasul oIer un nivel superior de locuire, de dotare
social-cultural si echipare edilitar n comparaie cu satul.
Formarea oraselor a Iost inIluenat, n timp, de condiiile economice si sociale ale timpului istoric,
de poziia geograIic Iavorabil, de descoperirea si valoriIicarea unor resurse naturale. Ca urmare, orasele au
avut o dezvoltare de trei tipuri (Iig. 112), dup cum urmeaz, Ir ca acestea s Iie exclusive, existnd
numeroase exemple de orase care prezint variante si combinaii ale acestor tipuri :
dezvoltare concentric, n Murul centrului vechi;
dezvoltare radial sau tentacular, n Murul arterelor de penetraie;
dezvoltare nuclear, atunci cnd limita orasului atinge limita unei asezri rurale.

209

Fig. 112. Tipuri de dezvoltri de localiti (dup Carmen Chira, 2000): a concentric, b raaial, c nuclear.

Apariia produciei industriale si stabilirea de relaii economico-sociale de tip capitalist n perioada
modern, au Icut ca localitile existente s se dezvolte si s apar noi orase. Urbanizarea, n aceasta
perioad, nsemna o crestere masiv a populaiei prin atragere din zonele rurale si apariia de noi orase n
zonele Iavorabile activitilor de extragere a materiilor prime, activitilor manuIacturiere, industriale si
comerciale. Aceasta a condus la constituirea conurbaiilor si a unor sisteme de localiti n regiuni dens
populate. n epoca contemporan, dezvoltarea oraselor este, n continuare, Ioarte mare si urbanizarea
localitilor rurale are un ritm accelerat, Ienomen care duce la transIormarea structurilor urbane,
restructurarea reelei urbane, cresterea numrului de etaMe al cldirilor si a conIortului locuinelor, cresterea
nivelului de dotare social-cultural si de echipare tehnico-edilitar.
AmenaMarea excesiv si mai ales concentrarea urban au dus, n unele cazuri, la aIectarea negativ a
conIortului urban si chiar la transIormare n opusul acestuia, cel mai bun exemplu constituindu-l aglomerarea
pn la gtuire a circulaiei si poluarea prezent din ce n ce mai Irecvent.

6.2.5.2. Noiuni generale de planificare urban
Urbanismul reprezint activitatea ce are ca obiectiv organizarea, amenaMarea, compoziia spaial
si volumetric a oraselor, n concordan cu dezvoltarea economico-social, posibilitile tehnice,
elementele speciIice ale sitului, condiiile dezvoltrii istorice, tradiii, nivelul de cultur si civilizaie
(dup M. Iliescu, 1993). Acesta este o activitate pluridisciplinar la care particip specialisti din diIerite
domenii: arhiteci, ingineri, economisti, sociologi, igienisti, geograIi, istorici si alii.
Conceptul general de urbanism prevede organizarea teritoriului localitilor, zonarea Iuncional,
stabilirea regimului de nlime, a densitii construciilor si a populaiei, asigurarea spaiilor plantate si de
agrement, echiparea cu dotri social-culturale, cu reele tehnico-edilitare, ci de comunicaie si transport,
pstrarea si mbuntirea condiiilor de mediu, punerea n valoare a monumentelor de art si istorice,
cresterea eIicienei economice si sociale a investiiilor si mbuntirea condiiilor de munc, de locuit,
odihn si recreere.
Lucrrile de organizare a teritoriului oIer elementele necesare pentru stabilirea planurilor de
dezvoltare n proIil teritorial si cile de evitare, n procesul intens de urbanizare, a apariiei si dezvoltarii
necontrolate a unor mari concentrari de populaie sau extinderea marilor orase, precum si apariia unor
elemente de dezechilibru ecologic care pot genera degradarea mediului nconMurator. Aceste lucrri cuprind,
n principal, examinarea si propuneri cu privire la elementele caracteristice ale cadrului natural, gradul de
dezvoltare a Iunciunilor economice, populaie si Ior de munc, reeaua general de localiti, echiparea
tehnic, conservarea si proteMarea mediului nconMurtor.
n procesul de planiIicare urban se caut rezolvarea mai multor probleme, dintre care cele mai
importante sunt:
9 delimitarea teritoriului urban, deci a supraIeei n care se exercit toate Iunciunile localitii si
care va Ii sub Murisdicia local;
9 zonarea Iuncional a perimetrului urban;
9 recensmntul populaiei, densitatea populaiei;
9 deIinirea zonelor pe tipuri de activiti: economice, locuit, spaii verzi, parcri, social-culturale,
comerciale s.a.;
9 Iixarea zonei centrale si a cartierelor;
9 stabilirea regimului de nlime a construciilor;
9 stabilirea reelei de circulaie, a miMloacelor de transport n comun si a traseelor acestora;

210
9 stabilirea reelelor edilitare;
9 conservarea si proteMarea construciilor, siturilor istorice si artistice;
9 estetica localitilor.
Un scop urmrit prin planurile de urbanism este si acela de individualizare a soluiilor, realizarea
unor compoziii speciIice pentru Iiecare oras, cartier sau ansamblu urbanistic. Aceasta se poate Iace prin
valoriIicarea elementelor speciIice ale cadrului natural existent sau construit, amenaMarea diIereniat si
expresiv a spaiilor libere, sau plantate si crearea unei concordane ntre coninut si Iorma speciIic a
ansamblului. Modul de organizare a spaiului urban depinde de poziia geograIic a orasului, de
conIiguraia spaiului, de perioada n care a luat nastere si de schimbrile petrecute n timp, de Iuncia sa
dominant, de mrimea si importana lui n cadrul teritoriului si a reelei de localiti.
n urma studiilor de urbanism sunt ntocmite Planul Urbanistic General (P.U.G.), Planurile
Urbanistice de Zon (P.U.Z.) si Planurile Urbanistice de Detaliu (P.U.D.). Planul Urbanistic General
traseaz direcia de dezvoltare a localitii pentru urmtorii 20-25 de ani (vocaia localitii), stabileste
zoniIicarea si Iunciunile Iiecrei zone, modul de evoluie a tramei stradale si condiiile de mediu.
Planurile de zon prezint, pe baza criteriilor si limitelor prevzute n Regulamentul de aplicare a P.U.G.,
modul n care se Iace utilizarea spaiului urban pe o anumit zon a localitii, modul de amplasare a
cldirilor, regimul de nlime. Planurile de detaliu reprezint planuri de amenaMare a unor zone Ioarte
restrnse cu stabilirea cu exactitate a amplasamentelor, prezentarea soluiilor arhitectonice pentru toate
Iunciunile si organizarea n amnunt a circulaiei.

6.2.5.3. Funciile de baz ale orayului yi structura teritoriului urban

Funciile orasului sunt date de activitile umane care se desIsoar n oras ntr-o perioad de timp
anumit, determinnd caracterul dezvoltrii localitii. Funciunile orasului sunt condiionate de asezarea n
teritoriu, de condiiile climatice, resursele naturale, aspectele speciIice ale mediului ambiant, de dezvoltarea
orasului de-a lungul anilor. Factorii social-economici au o importan deosebit prin implicarea acestora n
evoluia modului de via al populaiei, determinnd apariia sau dispariia unor Iunciuni urbane ori
transIormarea coninutului acestora.
Funciile principale ale orasului sunt:
Iuncia de locuire a populaiei;
Iuncia economic.
n completarea acestora, ntr-o proporie mai mare sau mai mic, pot Ii prezente si alte categorii de
Iuncii, ca: administrativ, Muridic, Iuncia comercial, Iunciile social-culturale (nvmnt, sntate,
cultur, religie, sport, loisir
111
), gospodrie comunal, Iuncia turistic si balnear si altele.
Diversitatea, nivelul de dezvoltare si ponderea diIeritelor Iuncii urbane inIlueneaz direct mrimea,
importana si rolul orasului n cadrul teritoriului si al reelei de localiti. n timp se pot produce mutaii ale
Iunciilor urbane, deci transIormri calitative ale Iunciunilor social-economice, rezultate prin apariia de noi
Iunciuni sau/si dezvoltarea celor existente. Aceasta va duce la cresterea important a populaiei, dezvoltarea
urbanistic si ridicarea pe o nou treapt a nivelului de cultur si civilizaie.
Structura orasului reprezint sistemul de organizare a orasului n ansamblu, determinat de Iunciuni
economico-sociale speciIice, ritm de dezvoltare, condiii naturale, demograIice si ecologice, soluii tehnice si
estetice. Se poate spune c aceasta reprezint modul de zoniIicare a teritoriului pentru diIerite Iunciuni
materiale si spirituale ale societii la un anumit grad de dezvoltare, relaiile Iuncionale complexe ntre
Iunciuni, integrarea spaiilor plantate, organizarea circulaiei urbane si interurbane, a reelelor de dotri social
-culturale.
Organizarea teritoriului urban include totalitatea activitilor necesare pentru crearea ansamblului n
care se desIsoar viaa urban, n condiii corespunztoare cerinelor economice, Iuncionale, sociale si
estetice. Modul de organizare a spaiului urban depinde de poziia geograIic a orasului si de conIiguraia
relieIului, de perioada n care a luat nastere, de schimbrile care au survenit n timp, de Iuncia dominant a
localitii, de mrimea si importana n teritoriu sau n reea.
Orasul ocup un spaiu denumit perimetru urban (intravilan), care este mprit n spaii cu
aspecte si scopuri diIerite. AstIel, orasul trebuie s asigure locuine, locuri de munc, instituii de
nvmnt si sntate, instituii culturale si sportive, spaii plantate etc. ce vor ocupa supraIee care
reprezint elemente ale teritoriului urban. Acestea se ntind pe supraIee variabile n teritoriul orasului si
sunt legate ntre ele prin artere de circulaie.

111
/oisir - timp de care Iiecare poate dispune dup dorin - timp liber.

211
n urma diIerenierii dup Iolosin, elementele constitutive poart denumirea de zone. AstIel, pe
lng zonele rezideniale, cu scopul precis de locuire, pot exista zone comerciale, zone industriale, zone
de spaii verzi si altele.
Zona ae locuit (re]iaenial este compus din construcii de locuit, dotri edilitare, spaii plantate
si amenaMrile aIerente locuinelor.
Zona de locuit ocup cea mai mare supraIa din perimetrul construibil al orasului si prezint o
importan deosebit pentru viaa cotidian a populaiei.
n concepia urbanismului actual, zona de locuit ocup teritorii compacte, ansambluri de dotri
social-culturale, spaiile plantate, terenurile de Moac si sport aIerente locuinelor, uniti economice
nepoluante.
Zona inaustrial este aceea unde unitile productive sunt preponderente. n general, zona industrial
are un nivel ridicat de poluare sonor si vibraii, noxe aeriene produse de procesele tehnologice si de traIicul
intens, compus din vehicule grele si Ioarte grele si mari Iluxuri de persoane la anumite ore ale zilei
(nceperea/ncetarea activitii, predarea si preluarea turei).
Actualmente, principiile de urbanism prevd amplasarea acestor zone la distan suIicient de zona
de locuit, inndu-se cont de condiiile geograIice, relieI, direcia vnturilor predominante, pentru ca Iactorii
nocivi caracteristici activitii industriale s nu stnMeneasc activitatea de locuit, dar cu asigurarea
corespunztoare a accesului persoanelor, vehiculelor de transport materii prime, materiale si marI.
Zona central a oraului, cea care Iormeaz nucleul primordial al localitii, cumuleaz de obicei
mai multe Iunciuni ca: locativ, administrativ, Muridic, comercial, istoric, cultural, de nvmnt (n
special de nivel superior), religioas, de ocrotire a sntii etc.
Cu ct localitatea are o supraIa mai mare si o populaie mai numeroas, apare necesitatea, pe de o
parte a descongestionrii zonei centrale (Iunciuni si traIic), pe de alt parte de asigurare a mobilitii si
accesului ct mai comod, rapid si direct la unele Iunciuni. Ca urmare, au Iost transIerate o parte din
Iunciunile zonei centrale (cultur, art, comerciale, de nvmnt de nivel prescolar si preuniversitar si
chiar unele administrative) ctre marile cartiere de locuine.
Zonele ae recreere i sSort si ]one masive ver]i, cu plantaii diverse si dotri speciIice, trebuie s Iie
amplasate astIel nct accesul s Iie comod, condiiile de mediu din cele mai bune, ele nsele avnd rol de
,plmn al orasului si zon de protecie mpotriva polurii.

6.2.5.4. Rolul circulaiei n planificarea urban

Organizarea circulaiei urbane ntr-un proiect de sistematizare are o importan deosebit, pentru
c o circulaie Iluent, comod, sigur si care respect cerinele ecologice, este o component de baz a
unui oras civilizat. Practic, ntr-un oras se Iace transportul materiilor prime si mrIurilor spre si dinspre
unitile economice cele mai diverse, circulaia cetenilor de la locuin la locul de munc si napoi,
pentru aprovizionare, pentru satisIacerea necesitilor culturale, sociale, de odihn si recreere.
Circulaia populaiei se poate Iace cu miMloace de transport (publice sau personale), precum si
pietonal. Distanele parcurse, este de dorit, s Iie ct mai scurte si s aib trasee ct mai puin sinuoase.
Costul transportului exprimat prin cheltuieli pentru combustibil si pentru ntreinerea vehiculului
(reparaii, piese si anvelope) trebuie s Iie ct mai reduse. Aceste cerine pot Ii satisIcute printr-o bun
organizare a reelei de strzi si msuri de diriMare a circulaiei.
Transportul public de cltori trebuie, de asemenea, s Iie organizat de asa manier nct s
serveasc intereselor cltorilor prin trasee orientate pe direciile urmrite de un mare numr de cltori,
s transporte un numr ct mai mare de cltori, evitndu-se asteptarea ndelungat n staii si
aglomeraia. n cadrul organizrii circulaiei, o atenie deosebit trebuie s Iie acordat si persoanelor cu
mobilitate mai redus, ca btrni, copii si handicapai.
Pentru cresterea gradului de conIort n orase si n vederea ocrotirii mediului ambiant este de dorit
ca transportul, de oricare natur, s Iie ct mai puin poluant. De asemeni, n zonele de locuine sau cu
activiti ce necesit liniste, se urmreste realizarea ndeprtrii posibilitilor de poluare a aerului,
poluare sonor si de provocare a vibraiilor, prin restricionarea circulaiei.
Organizarea circulaiei urbane are n vedere ca printr-o serie de msuri tehnico-organizatorice s
se realizeze cresterea capacitii de transport a reelei de drumuri urbane Ir aIectarea structurii acesteia
si asigurarea desIsurrii unei circulaii Iluente si sigure.
Dintre msurile obisnuite, se pot cita: introducerea de sensuri obligatorii si sau unice de
circulaie, sisteme de semnalizare coordonat (und verde), interdicii de circulaie (permanente, sau
periodice) etc.

212
6.2.5.5. Circulaia urban

6.2.5.5.1. Caracteristicile circulaiei urbane

n orasul modern, caracteristica pregnant o constituie aglomerarea circulaiei unei populaii n
continu miscare.
Circulaia este variat si intens, caracterizndu-se prin deplasri importante de pietoni, dar si de
mrIuri si persoane cu diverse tipuri de vehicule. Odat cu dezvoltarea economic, se produce o crestere a
volumului de mrIuri transportate, iar pe msur ce nivelul de civilizaie creste, se produce o crestere a
mobilitii populaiei. Aceasta va conduce la o ampliIicare a traIicului de mrIuri si de persoane, deci o
crestere a numrului de vehicule si pietoni pe arterele urbane.
intensitatea circulaiei urbane se cuantiIic prin numrul mediu al autovehiculelor raportat la
numrul de locuitori, n raport cu mrimea orasului, cu gradul su de dezvoltare, si cu caracteristicile
regionale. n general, existena n proprietate a autovehiculelor reIlect importana acestor vehicule n
activitatea de deplasare ctre locul de munc. Existena transportului n comun are o inIluen destul de
restrns asupra acestor statistici din cauza calitii serviciilor oIerite (orar arbitrar, numr de vehicule
insuIicient, linii de transport puin numeroase, distane lungi ntre staii, vehicule vechi, neatractive) pe de o
parte, respectiv psihologia speciIic a orsanului (Iaptul de a cltori cu vehiculului propriu atest o anumit
poziie social) pe de alt parte. Aceasta conduce la existena unui numr mare de vehicule aIlate n circulaie
la anumite ore ale zilei si, atunci cnd reeaua de strzi nu oIer spaiul si condiiile de circulaie necesare, se
produce congestionarea traIicului.
Transportul n comun ar trebui s reprezinte modalitatea de deplasare cea mai la ndemn a
maMoritii locuitorilor oraselor. Pornind de la tendina evident de congestionare a traIicului n localitile de
dimensiuni mari, dar si n cele de mrime medie si din consideraii ce privesc calitatea vieii n general, si
calitatea mediului n special, se constat o tendin de optimizare a transportului n comun pentru atragerea
unui numr ct mai mare de cltori si degrevarea spaiilor de circulaie de un numr sporit de vehicule
particulare n circulaie sau parcate.
Se constat c n competiia pentru utilizarea spaiului de circulaie, pietonii, desi n proporie
Ioarte mare n traIic, au o poziie de multe ori desconsiderat n raport cu autovehiculele. Exist tendina
de a se Iolosi la maximum inventivitatea si resursele pentru a se gsi soluii pentru crearea de condiii
optime pentru circulaia vehiculelor, de multe ori n detrimentul pietonilor. Principii mai evoluate ale
utilizrii spaiului urban acord prioritate populaiei oraselor, att n calitate de pietoni, ct si n calitate de
locuitori, cu accentuarea necesitii de siguran si de condiii de via corespunztoare, Ir ca s Iie
aIectat capacitatea de mobilitate. Aceasta a condus la soluii din ce n ce mai ndrznee pentru
asigurarea capacitii de deplasare cu respectarea cerinelor de utilizare a spaiului urban si a condiiilor
de mediu.

6.2.5.5.2. Noiuni de trafic

TraIicul urban cuprinde, dup cum s-a mai artat, circulaia pietonal, circulaia autovehiculelor
personale, a vehiculelor de transport n comun si cea de transport bunuri materiale (materii prime,
semiIabricate, produse Iinite etc.). Deplasrile tuturor participanilor la traIic se Iac conIorm intereselor
acestora, suma traseelor comune mai multor participani la traIic Iormnd cureni ae traIic. Caracteristicile
curenilor de traIic sunt date de componen, vitez si volum.
Mrimea acestor cureni (numrul de vehicule sau/si de pietoni) variaz n Iuncie de momentul zilei,
de ziua din sptmn. Valori diIerite au Iost observate si n Iuncie de sezon. AstIel, pot Ii puse n eviden
momente de deplasare diIerite, spre exemplu:
deplasarea ctre locul de munc munc n mod preponderent dimineaa;
ntoarcerea la domiciliu dup ncheierea activitii dup-amiaza;
deplasri pentru petrecerea timpului liber dup-amiaza, pn seara;
ntoarcerea din week-end duminic seara.
Acestea, mpreun cu alte caracteristici precum distanele ntre vehicule, timpul de asteptare n
intersecii etc., constituie elemente absolut necesare pentru realizarea unei analize corecte a traIicului urban.
Pentru a caracteriza mai exact traIicul urban, trebuie s Iie calculai indicii de dezvoltare speciIici ai
circulaiei urbane exprimai n Iuncie de momentul de transport, precum:
Jraaul ae motori]are - numrul de autovehicule raportat la o mie locuitori;

213
inaicele ae mobilitate - numrul total de parcursuri, rute sau cltorii ori kilometri eIectuai de
locuitorii dintr-o zon de circulaie ntr-o anumit perioad de timp, raportat la numrul de
locuitori ai zonei respective (circulaie general sau transport n comun);
coeIicientul ae utili]are a miMloacelor ae transSort in comun - raportul dintre capacitatea
vehiculelor de transport si numrul de persoane transportate.
TraIicul urban este caracterizat si de numrul de deplasri cu autoturisme personale, deplasri cu
miMloace de transport n comun sau de transport de materiale si materii prime cu diIerite tipuri de vehicule, n
special vehicule grele si Ioarte grele.
Volumul maxim de vehicule ce poate trece printr-o seciune de drum urban sau intersecie se
deIineste ca Iiind caSacitatea ae traIic sau ae circulaie a strzilor sau interseciilor. Se calculeaz conIorm
STAS 10144/5-89. Valoarea sa depinde de criterii diverse, cum ar Ii:
9 comSo]iia traIicului - proporia de diIerite tipuri de vehicule, n special cele grele si Ioarte grele;
9 caracteristicile constructive ale arumului - lime, numr si tip de intersecii, tipul supraIeei de
rulare etc.;
9 conaiiile ae circulaie - numrul vehiculelor parcate, sisteme de semnalizare si echipare tehnic,
numrul de pietoni si circulaia acestora, activiti de ncrcare-descrcare bunuri etc.;
9 SerIormanele vehiculelor i starea lor tehnic;
9 conaiiile ae meaiu - condiii meteorologice;
9 Iactorii SsiholoJici - msura n care traseul este cunoscut de conductorul auto, timpul de
percepie-reacie, timp de asteptare la intersecii.
Pentru a realiza un studiu de traIic complet este necesar s Iie cunoscute de asemenea cererea si
oIerta de locuri de parcare, posibilitile de parcare la bordur, existena de cldiri si instituii de interes, care
s presupun o cerere de locuri de parcare permanent, temporar ori ocazional.
Consideraiile de ocrotire a mediului pot limita valoarea superioar a volumului traIicului, proporiei
de vehicule grele, a nivelului acceptabil de asteptare pentru pietoni, nivelului de zgomot si de poluare a
aerului acceptat, asigurnd un anume standard minim ce trebuie respectat. Limitele acestui standard variaz
de la caz la caz, n Iuncie de importana strzii, de activitile ce se desIsoar, de ora din zi etc.
Capacitatea strzii sau a zonei de a se acomoda existenei unui numr de vehicule n miscare sau
staionare, reprezint un Iactor important n proiectare sau n organizarea spaiului urban.

6.2.5.6. Reeaua de circulaie urban

Factorul care permite desIsurarea ntregii activiti a unei asezri urbane, are ca suport strada.
5eeaua ae circulaie urban este Iormat din totalitatea strzilor dintr-o localitate. Orasele, rareori s-au
dezvoltat n mod ordonat. Ca urmare, reeaua lor stradal este de cele mai multe ori n parte
necorespunztoare din punctul de vedere al caracteristicilor geometrice, al capacitii de circulaie si, uneori,
al structurii rutiere.
Fiecare oras are anumite caracteristici particulare de circulaie, n conIormitate cu structura si
Iunciunile sale. Cu toate acestea, se remarc variaii puin vizibile de la un oras la altul, n ceea ce priveste
curenii de circulaie (perechi - de sensuri opuse si cu valori sensibil egale) care se Iormeaz n intervale orare
diIerite: dimineaa, ntre orele 6-9,30, respectiv dup amiaza, ntre orele 14-17. n raport cu supraIaa
orasului, circulaia urban se desIsoar astIel:
circulaia interioar urban, care presupune deplasarea locuitorilor la/de la locurile de munc,
deplasri de aprovizionare si pentru satisIacerea nevoilor sociale si culturale. Se poate desIsura
radial, centriIug si centripet, secant sau diametral. n cazul circulaiei de tranzit, circulaia se Iace
prin cureni tangenial-inelari;
circulaia e[terioar (ae Senetraie, care asigur circulaia spre si dinspre oras a cltorilor si
mrIurilor.
Din punctul de vedere al circulaiei urbane, att de variat si complex, pentru rezolvarea tuturor
problemelor puse de aceasta este necesar s Iie cunoscute cteva elemente de baz pentru a Ii luate n
consideraie (att la proiectarea unui sistem nou de circulaie, ct si la modernizarea celui existent) cum ar Ii:
curenii principali de circulaie pentru vehicule, pietoni si marI, precum si caracteristicile acestora (mrime,
direcie, amplasare n timp), intensitatea circulaiei, componena traIicului, vitezele de circulaie, volumul
transporturilor, cresterea preconizat a traIicului de vehicule si pietoni.
Din punctul de vedere al organizrii activitii urbane, un element indispensabil al planului de
dezvoltare al orasului care trebuie proiectat din timp, l reprezint schema transporturilor pentru deservirea
necesitilor de mobilitate ale populaiei, schem n care trebuie s Iie cuprinse toate tipurile de transporturi

214
urbane, interurbane si legturile ntre acestea. Aceast schem va pune n eviden o reea de strzi care va
trebui s satisIac cerinele actuale si viitoare ale traIicului orsenesc, Ir cheltuieli mari. Fireste c aceast
schem va Ii Ilexibil, va ine seama de perIecionarea continu a miMloacelor de transport si dezvoltarea
reelei stradale si va corespunde organizrii circulaiei.
Nu trebuie uitat Iaptul c o component important a traIicului urban este reprezentat de
circulaia pietonal. Aceasta se desIsoar astIel:
pe strzi cu circulaie mixt vehicule-pietoni, pe spaii special amenaMate, trotuarele;
pe strzi cu circulaie exclusiv pietonal, acestea din urm amenaMate n zone de interes
turistic, comercial sau de agrement.

6.2.5.6.1. Scheme caracteristice de reele stradale

Imaginea reelelor stradale ale mai multor orase de diIerite mrimi din lumea ntreag, pune n
eviden diverse tipuri de reele stradale, cum ar Ii:
9 reele rectanJulare (areStunJhiulare, cuaaratice (Iig. 113) - Iormate din strzi ce se
intersecteaz n unghi drept, rezultnd parcele ptrate sau dreptunghiulare de teren construibil.
Reeaua este monoton, nepractic si artiIicial si poate Ii aplicat raional numai localitilor
asezate pe un teren puin accidentat. Circulaia pe direcia diagonal este ngreunat, monotonia
strzilor Icnd orientarea diIicil. Remedierea sistemului pentru rezolvarea traIicului n
continu crestere se Iace prin trasare de artere diagonale (A-B n Iig. 113) pe direcia principal
de interes sau chiar artere radiale, aceasta cu cheltuieli importante, inclusiv sacriIicare de cldiri.
Sistemul a Iost mult utilizat n secolul trecut cnd planurile de urbanizare, aIlate n Iaza de
nceput a dezvoltrii lor, luau n consideraie criterii de stabilire a unor spaii construibile usor de
amenaMat, n timp ce problema circulaiei era privit exclusiv prin prisma asigurrii unor artere
ct mai simple din punct de vedere geometric. Este cazul unor orase din cele dou Americi (New
York - Manhattan, Chicago, Montevideo) sau Europa (Barcelona), dar si la noi n ar (parial
Turnu-Severin, Oltenia, Clrasi).
Fig. 113. Reea stradal de tip rectangular.

Baza sistemului rectangular o constituie dezvoltarea
localitii de-a lungul unei artere principale sau de-a lungul
malului unei ape, sistemul numindu-se sistem liniar, caracteristic
localitilor de mici dimensiuni.
9 reele raaial-inelare - caracteristice oraselor care s-au
dezvoltat la interseciea a mai multor drumuri
importante comerciale. Schema lor stradal a Iost la
nceput de tip radial, dar cresterea orasului n timp si necesitatea legturii pe traseul cel mai
scurt ntre diIeritele puncte a condus la crearea unor artere inelare. Schema radial-inelar este
caracterizat prin artere de circulaie concentrice Ia de un punct principal interior, de la care
pleac artere radiale ce Iac att legtura cu exteriorul, dar si cea ntre inelele concentrice (Paris,
Moscova, Bucuresti) (Iig. 114).
Fig. 114. Reea stradal de tip radial-inelar.

Acest tip de dezvoltare a reelei stradale asigur
posibilitatea unei circulaii bine conduse n toate direciile, o
orientare bun si posibilitatea de a asigura trasee ocolitoare pentru
protecia unor zone (centrul orasului, zone de recreere etc.).
9 reele semi-inelare, caracteristice unor orase cu
schema radial inelar, dar a cror dezvoltare a Iost
oprit pe o direcie de existena unui obstacol natural.
(ex. Brila, asezat pe malurile Dunrii);
9 reele cu schema in traseu liber, caracteristice oraselor
ce au luat nastere pe terenuri accidentate, ce pstreaz
principiul schemei radial-inelare, ns cu artere
sinuoase si variate.
Un oras modern nu poate adopta numai una din reelele
prezentate. Pentru un astIel de oras este convenabil un plan

215
policentric, deci n care a Iost evitat concentrarea Iuncionalitilor ntr-o unic zon central, cu o reea
stradal cu structura combinat, parial radial-inelar, completat cu artere diagonale.
Caracteristicile reelei de drumuri urbane se reIer la:
intinaere, ce reprezint lungimea total a strzilor din componen, msurat n kilometri;
aensitate, calculat prin raportul lungimii reelei la kilometrul ptrat;
schema ae Slan adoptat, respectiv conIiguraia sa;
coeIicientul ae curbur, sau coeIicientul ae abatere ae la linia areaSt, dat de raportul dintre
distana ntre dou puncte msurat pe plan urmnd traseul strzilor si distana msurat pe
dreapta ce le uneste. Acest coeIicient este necesar la calculul cheltuielilor de exploatare a
transportului urban, mrirea coeIicientului ducnd att la lungirea traseului, ct si la cresterea
timpului de parcurs, deci la cheltuieli mai mari de exploatare.

6.2.5.6.2. Strada yi funciile strzii

IndiIerent de categoria creia i aparine, o strad are rolul de a asigura spaiul necesar circulaiei
pietonilor, cltorilor cu diverse miMloace de transport inclusiv cel public si mrIurilor n interiorul unui oras,
dar si legturile acestuia cu exteriorul. Strada reprezint un spaiu public care va Ii gestionat de administraia
local.
Strada este alctuit, n seciune curent (Iig. 115), dintr-o cale central amenaMat special pentru
circulaia vehiculelor, una sau dou poriuni laterale destinate circulaiei pietonilor, denumite trotuare, din
spaiile verzi si reelele edilitare supra si subterane aIerente strzii. Cteodat, Iunciunea strzii impune
amenaMri speciale, precum: piste pentru biciclisti, alveole pentru staiile miMloacelor de transport n comun,
cale special pentru tramvaie, band verde median si altele.
n cazul strzilor situate n preaMma unor zone cu dotri urbane importante care genereaz un traIic
local intens, strada poate Ii completat cu accese la nivel sau denivelate pentru pietoni si vehicule, spaii de
parcare si staionare, staii complexe pentru transportul n comun etc. n cazul cnd strada mrgineste sau
traverseaz un cartier comercial Ioarte solicitat, poate Ii destinat exclusiv pietonilor.

Fig. 115. Seciune curent ntr-o strad (cu
vedere).

Circulaia ntr-un oras asigur
existena, n sine, a comunitii respective. O
reea de strzi conceput necorespunztor Iace
ca circulaia s se desIsoare anevoios, cu
consum mare de eIort si cost de transport
neMustiIicat de mare, caz n care se
nregistreaz nemulumirea accentuat a
populaiei.
Zona strzii este utilizat si pentru
pozarea reelelor de instalaii tehnico-edilitare.
Existena instalaiilor tehnico-edilitare asigur
bransarea cldirilor la instalaiile de ap, agent
termic, canalizare, permit scurgerea apelor
meteorice, alimentarea cu energie electric,
gaz, iluminatul strzilor pe timp de noapte,
miMloacele de comunicare precum teleIon,
radioIicare, televiziune prin cablu etc., deci un
grad nalt de civilizaie si conIort, caracteristic
traiului n mediul urban.
n general, strzile sunt marginite de cldiri n care se desIsoar diverse activiti. Pe lng
asigurarea accesului la acestea, este necesar ca strada s Iie proiectat astIel nct s asigure un grad sporit
de conIort si igien, pentru a permite ventilarea si nsorirea cldirilor.
Funciunea estetic are o important deosebit prin crearea armoniei ambientale pe care trebuie s-o
imprime reeaua stradal n estetica urban.
Strzile trebuie s Iie nu numai Iuncionale, dar si estetice, pentru c acestea reprezint decorul
cotidian al locuitorilor.

216
Estetica stradal se reIer att la structura proprie a strzii, ct si la Iaadele cldirilor ce o
mrginesc, la spaiile verzi care decoreaz strada, ct si la ,mobilierul urban, putnd s reIlecte
caracterul special al unei localiti, zone, cartier.

6.2.5.6.3. Transportul urban n comun

Pentru deplasarea populaiei n orase, pe lng circulaia pietonal si cea desIsurat cu miMloace
proprii, trebuie s Iie organizat si transportul n comun, mai ales atunci cnd dimensiunile mari ale orasului
Iac ca circulaia pietonal s Iie obositoare.
Transportul n comun deserveste populaia cu venituri medii sau mici si reprezint soluia de
nlocuire a traIicului cu autovehicule proprii pe o reea supraaglomerat.
Traseele miMloacelor de transport n comun se aleg de asa manier nct s sluMeasc intereselor
populaiei, numrul cltorilor si mrimea localitii Iiind Iactorii de baz la stabilirea acestora.
MiMloacele de transport trebuie s asigure o circulaie rapid si economic a unui numr ct mai mare
de cltori pe traseul cel mai scurt.
Reeaua de transport n comun, suprapus pe reeaua stradal, se caracterizeaz prin:
intinaere (lungimea total a reelei de transport n comun n km),
aensitate (raportul dintre lungimea total a strzilor pe care circul miMloace de transport n
comun, si supraIaa total a orasului),
conIiJuraie (caracteristic legat de tipul reelei stradale).
Tipul si numrul miMloacelor de transport n comun, precum si intensitatea traIicului acestora sunt
elemente importante n proiectarea strzilor, determinnd de multe ori stabilirea caracteristicilor
geometrice n plan orizontal, n proIil longitudinal si transversal, dar si alegerea sistemului rutier.

6.2.5.6.3.1. Sisteme tradiionale de transport n comun

Transportul n comun se poate Iace la supraIaa terenului, aerian (pe cablu, estacade) sau subteran
(metropolitan).
MiMloacele de transport de supraIa sunt: tramvaiul, troleibuzul si autobuzul, Iiecare avnd
caracteristicile sale care vor conduce la criterii speciIice de proiectare a strzilor.
$utobu]ul este un miMloc de transport extrem de mobil, dotat cu motoare cu ardere intern sau
electrice. Este utilizat si pentru suplinirea celorlalte tipuri pe timpul cnd acestea sunt n imposibilitate de
circulaie din diIerite motive (pan de curent, lucrri ce necesit ntreruperea curentului electric).
Sunt mai zgomotoase dect troleibuzele, poluante, au capacitate mai redus de transport, ns
supleea de traseu le Iac Ioarte utilizate.
Troleibu]ul, tip de vehicul cu traciune electric, de asemeni, prezint o mobilitate mai mare dect
tramvaiul, putndu-se deplasa lateral de pe o band pe cealalt, nepoluant, silenios si cu cost de transport
relativ redus.
Prezint ns dezavantaMul c este extrem de lent n manevrele de circulaie, iar Iirele electrice de
alimentare si izolatorii sunt extrem de inestetici.
Tramvaiul este un vehicul cu traciune electric Iormat dintr-un vagon motor si unul sau dou
vagoane remorc ce se deplaseaz pe sine montate la nivelul supraIeei carosabile. Este un vehicul de mare
capacitate, care nu polueaz aerul si care asigur transportul la un cost redus. Faptul c se deplaseaz pe sine
Iace ca abaterea de la traseu s Iie imposibil, deci mobilitatea s este ngrdit.
De asemeni, mai prezint dezavantaMul ca este inestetic prin reeaua de alimentare electric vizibil,
produce vibraii cldirilor pe lng care trece si este Ioarte zgomotos.
Costul investiiei este ridicat, ns capacitatea mare de transport l Iace de nenlocuit, acesta
utilizndu-se mai ales n zonele industriale, periIerice, care constituie zone circulaie complexe.
0etroSolitanul (metroul este un miMloc de transport n comun de Ioarte mare capacitate, de vitez
mare, compus din rame cu 3-8 vagoane ce se deplaseaza pe calea Ierat proprie, montat n tuneluri si, n
unele cazuri, la supraIaa terenului ori suprateran.
Metroul prezint ca principal avantaM traseul destul de direct, ales independent de traseul strzilor, si
independena total de alte ci de circulaie.
Capacitatea sa de transport este de asemeni Ioarte mare, permind circulaia pe distane Ioarte lungi
n minimum de timp.
Datorit Iaptului ca valoarea investiiei este extrem de ridicat, acest miMloc de transport este utilizat
numai n marile orase (peste 1 milion de locuitori), alegerea acestuia trebuind s Iie Ioarte bine MustiIicat.

217
6.2.5.6.3.2. Sisteme moderne de transport n comun

Plecnd de la inconvenientele miMloacelor de transport asa zis ,clasice, au Iost concepute si realizate
miMloace de transport moderne, chiar revoluionare, care s serveasc necesitilor de transport respectnd
n acelasi timp si condiiile de mediu.
AstIel, au Iost propuse numeroase variante de moduri de transport care s nlocuiasc automobilele
particulare, n scopul declarat de a optimiza circulaia persoanelor sau mrIurilor ctre diIerite destinaii n
perimetrul urban.
Vehiculele de tip monorail (pe o singur sin) sunt destinate transportului de cltori cu vehicule
acionate pneumatic sau electromagnetic pe un ghidaM amplasat pe estacade. Vehiculul poate Ii asezat pe
,sina-ghidaM unic sau circul suspendat.
Sistemul este nepoluant (nu e zgomotos, nu produce noxe aeriene, nu produce vibraii), bine ncadrat
n peisaM si rapid.
Exist numeroase proiecte mai ndrznee care asteapt s Iie puse n practic atunci cnd
posibilitile tehnice o vor permite, precum:
autobuzele ecologice cu motor Diesel si baterii electrice, motorul Iiind utilizat scurt timp
pn la ncrcarea bateriilor pe sistemul dinamului la un anumit nivel, dup care propulsia se
Iace pe contul bateriilor;
vehicule acionate electric, de 8-10 persoane capacitate, Ir soIer, ghidate pe un traseu
dedicat;
vehicule acionate electric ce circul pe ghidaMe situate pe estacade si altele.

6.2.5.6.3.3. Alegerea miMlocului de transport

Alegerea miMloacelor ce vor deservi transport urban este o activitate complex, care, pentru
asigurarea satisIacerii necesitilor de transport n mod eIicient si economic, trebuie s in seama de un
numr de parametri, precum:
mrimea orasului si numrul locuitorilor;
curenii de cltori si caracteristicile acestora (intensitate, destinaie);
punctele de atracie, de traIic ,de cltori si momentele de deplasare;
distana de transport;
ncrcarea reelei de strzi;
caracteristicile miMloacelor de transport (capacitatea de transport
112
), viteza de circulaie si preul
de cost/cltor/km);
relaia miMloc de transport-mediu nconMurator.
Mrimea si direcia curenilor ce trebuie transportai cu miMloace de transport n comun se determin
prin recensmnturi periodice.
Capacitatea de transport a principalului miMloc de transport n oras nu trebuie s Iie mai mic dect
curentul maxim de cltori. n momentul n care n orice punct al reelei curentul maxim de cltori este mai
mic dect 5 000 cltori/or ntr-o direcie, transportul se poate Iace cu orice miMloc: tramvai, troleibuz,
autobuz. Cnd valoarea de 5 000 cltori/or este depsit, pe direcia curentului respectiv trebuie
amplasat o linie de tramvai (tabel 48).

Tabel 48. Caracteristicile diferitelor miMloace de transport urban.


112
CaSacitatea ae transSort - numrul maxim de cltori transportai pe o band de circulaie n unitatea de timp cu un miMloc detransport.
Tip vehicul
Capacitate/
vehicul
Interval ntre
vehicule (s)
Capacitate
max. orar
Viteza medie
Autobuz 35 60 2100 17
Troleibuz 50 70 2600 18
Tramvai
2 osiiremorc
4 osiiremorc
120
195
60
70
7800
10000
16
16
Metrou
3 vagoane
5 vagoane
1344
2400
120
120
40300
67200


218
Cnd Iluxul depseste valoarea de 14 000 cltori/or ntr-un sens, este necesar s Iie prevzute linii
paralele pentru mai multe tipuri de miMloace de transport n comun. Este evident c un Iactor de care depinde
capacitatea de transport este coeIicientul mediu de ncrcare. n condiii normale de transport, coeIicientul
mediu de ncrcare este de 0,35-0,40, care poate Ii depsit din cauza numrului insuIicient de miMloace de
transport.
ncrcarea reelei de strzi intervine n alegerea miMlocului de transport prin supraIaa din
carosabil care revine pentru un cltor transportat cu diIerite tipuri de vehicule, conIorm tabelului 49.
Lund n consideraie costul investiiei, dac se apreciaz pentru tramvai indicele de 100 ,
costurile pentru realizarea unei linii de troleibuz este de 80 , iar pentru autobuze de 33 , Ir a se ine
seama ns de starea supraIeei de rulare.
n acelasi timp, costul de exploatare,
considernd din nou pentru tramvai procentul de 100 ,
este pentru troleibuz de 260 si pentru autobuz de
440 .

6.2.5.6.3. Proiectarea strzilor

6.2.5.6.3.1. Clasificarea strzilor

Strzile unui oras Iormeaz reeaua stradal.
Importana acestora n reea este stabilit n Iuncie de
traIic, alctuire si gradul de dotare tehnico-edilitar.
O clasiIicare a strzilor n raport cu Iunciunile pe care le ndeplinesc si de nivelul de traIic, se poate
Iace dup cum urmeaz:
a $rter - denumire generic a unor drumuri urbane de mare traIic. Aceast categorie cuprinde:
artera ae centur - drum public aIlat la periIeria localitii, pe care o nconMoar, n
scopul degaMrii zonelor rezideniale de traIicul greu de tranzit si de traIicul local
industrial;
artera colectoare - strad cu Iuncie de colectare, respectiv de distribuie a traIicului de
pe strzile principale si secundare ale unei zone restrnse a orasului;
artera aiaJonal - strad principal cu traseul traversnd ntreaga localitate, trecnd prin
zona central si cu rolul de a lega dou penetraii importante ale orasului;
artera inaustrial - strada cu traIic preponderent industrial, ce deserveste mai multe
platIorme si zone industriale;
artera inelar - strad principal cu traseu circular sau poligonal, n Murul zonei centrale
a localitii si care permite, n orele de vrI ale circulaiei, s echilibreze traIicul pe
arterele de penetraie si radiale cu care conlucreaz;
artera ae leJtur - strad cu Iuncie de legtur si de tranzit local, interceptnd traIicul
de pe strzile colectoare din zon, care intersecteaz sectoare importante din oras,
cuprinznd mai multe cartiere si zone industriale;
artera maJistral ae leJtur ntre zone generatoare de circulaie de tranzit, care
intersecteaz ntreaga localitate, este legat cu reeaua de drumuri naionale din
exteriorul orasului si constituie un ax principal de circulaie;
artera ae Senetraie, care este o strad n prelungirea unui drum interurban si care
asigur legtura exteriorului cu zona central a localitii;
b 6trzi - drumuri urbane de mai mic traIic si deci de mai mic importan. Se pot clasiIica n:
str]i ae acces ctre cldirile de locuit;
alei sau str]i ae aJrement, n general pietonale, Iiind nzestrate cu locuri de odihn si
plantaii bogate.
Considernd criteriului estetic, drumurile urbane se clasiIica n:
bulevarae, cu dou sau mai multe benzi pe sens, trotuare largi si plantatii pe margine;
esSlanaae, cu trotuare largi, si deschidere pentru punerea n valoare a unei construcii sau
ansamblu important;
Iale]e, amenaMate la marginea unei ape, loc de promenad;
alei, n cartiere sau n parcuri, spaii de plimbare si odihn.
ConIorm leJii ST$S 101441-90 i Orainului 0inisterului TransSorturilor nr. 49 ain 1998, Orain
Sentru aSrobarea normelor tehnice Srivina Sroiectarea i reali]area str]ilor in localitile urbane,

Tabel 49. Utilizarea suprafeei de
carosabil.


Tipul vehiculului
Suprafaa din
carosabil/cltor
(m
2
)
Tramvai 0,62
Troleibuz 0,80
Autobuz 1,00
Autoturism 10,00


219
clasiIicarea strzilor se Iace dup importana strzii n reea si dup gradul de amenaMare, n patru categorii,
dup cum urmeaz:
cateJoria , - strzi maJistrale, cu rolul de a prelua Iluxurile de circulaie maMore ale orasului pe
direcia principal de legtur cu drumul naional si care traverseaz orasul. Este Iormat din
pn la 6 benzi de circulaie, o band avnd limea de 3,5 m, cu cale pentru tramvaie (cnd este
cazul) si cu distana minim ntre intersecii de 800 m. Viteza de proiectare se consider de
regul de 50 km/h (n condiii deosebite, prin hotrri locale se admite ca unele artere s Iie
circulate cu o vitez mai mare), iar numrul de vehicule pe band si or este mai mare de 360 -
600;
cateJoria a ,,-a - strzi de leJtur, ce asigur circulaia general n orase, ntre zonele
Iuncionale si de locuit, Iormate din 4 benzi de circulaie cu limea benzii de 3,5 m, prevzute cu
cale separat pentru tramvai (cnd e cazul) si avnd distana ntre intersecii cuprins n limitele a
500-800 m. Viteza de proiectare, luat n calcul, este de 50 - 60 km/h;
cateJoria a ,,,-a - strzi colectoare, ce preiau Iluxurile de circulaie din zonele Iuncionale si le
diriMeaz spre strzile de legtur. Sunt Iormate din 2 benzi, cu limea benzii de 3,5 m si o
distan ntre intersecii de 200 - 500 m. Viteza de proiectare se consider de 40 - 50 km/h;
cateJoria a ,J-a - strzi de deservire local, ce asigur accesul carosabil la blocurile de
locuine, n curi sau zone cu traIic redus, Iormate dintr-o singur band, cu lime de 3 -
3,5 m si intersecii la o distan mai mic de 100 m. Pentru acestea, viteza de proiectare se
consider mai mic dect 25 km/h.

6.2.5.6.3.2. Factori care influeneaz proiectarea strzilor

6.2.5.6.3.2.1. Particularitile proiectrii strzilor

Proiectarea strzilor este un proces complex care nu se limiteaz la amenaMarea cii propriu-zise, ci
cuprinde si amenaMarea trotuarelor, a instalaiilor edilitare subterane si de supraIa, a instalaiilor electrice
pentru miMloacele de transport n comun si a iluminatului n timpul nopii, a spaiilor verzi, sistematizarea
vertical etc.
n momentul cnd se demareaz realizarea unui proiect de strad trebuie s se in seama de o sum
de Iactori care inIlueneaz alegerea unei soluii sau a alteia, cum ar Ii: existena transportului n comun si
tipul acestuia, amplasarea reelei edilitare, dar si problemele ce apar n vederea atenurii zgomotului si
vibraiilor care sunt responsabile pentru reducerea conIortului celor care locuiesc n cldirile ce mrginesc
strada.
Capacitatea de circulaie a strzii se asigur prin alegerea numrului necesar de benzi de circulaie n
conIormitate cu traIicul prognozat (intensitate si componen) si a condiiilor de circulaie pe care traIicul le
impune (ex. asigurarea unei benzi suplimentare pentru vehicule lente n cazul unei pante lungi si cu valori
mari si/sau unei bezi pentru transportul n comun).
Limea carosabilului va rezulta o dat ce se va stabili categoria strzii, n consecin numrul de
benzi de circulaie, viteza de parcurs, deci limea Iiecrei benzi, compoziia traIicului, n special existena
unei suprapuneri de linii de transport n comun pe acelasi sens.

6.2.5.6.3.2.2. Influena transportului n comun

Transportul n comun poate inIluena considerabil proiectarea proIilului transversal al strzii
cunoscute Iiind urmtoarele date: tipul miMloacelor ce se vor utiliza, gabaritul (limea) acestora, numrul
necesar de vehicule pentru a satisIace cerinele de transport ale populaiei, schema de perspectiv a
traseelor, precum si intensitatea (Irecvena) circulaiei acestora.
Pentru o localitate urban, necesarul de transport n comun va Ii stabilit n Iuncie de numrul
populaiei, supraIaa intravilanului, densitatea de locuire si distanele maxime de strbtut pe direciile
principale de interes. Ca urmare, se alege tipul de vehicule care va Ii utilizat, traseul Iiecrei linii, numrul de
vehicule si Irecvena de circulaie.

6.2.5.6.3.2.3. Influena zgomotului

Activitatea urban, circulaia pietonilor si a vehiculelor, aIlate n numr mare pe arterele orasului
produc zgomote mai mult sau mai puin suprtoare.

220
Prin cresterea continu a numrului populaiei si al vehiculelor, se poate genera un disconIort tot
mai accentuat pentru locuitorii orasului, cu repercusiuni asupra odihnei si capacitii de munc, si nu n
ultimul rnd asupra sntii.
Zgomotul poate produce aIeciuni ale aparatului auditiv ca si ale altor organe interne, aIeciuni
psihice, inIlueneaz sistemul nervos central, tulburrile patologice produse de zgomot Iiind numeroase si n
dependen de Irecvena si intensitatea undei sonore, dar si de durata de expunere.
Zgomotul produs de motoare
si angrenaMe, semnalizarea sonor,
evacuarea gazelor de esapament sub
presiune, vocile copiilor la Moac,
aclamaiile spectatorilor la competiii
sportive, zgomotele legate de diverse
activiti productive, un aparat
muzical Iuncionnd la intensitate
ceva mai ridicat, sau chiar simplul
rulaM al vehiculelor pe carosabil sau
pasii pietonilor pe trotuare Iormeaz
ansamblul zgomotelor cotidiane care
pot constitui poluarea sonor urban.
Din studiile eIectuate n ar s-a
observat c nivelul zgomotului produs
de circulaia troleibuzelor se situeaz n Murul valorii de 60 dB, iar al tramvaiului de 70 - 85 dB, cnd circul
pe cale bine ntreinut, respectiv de 90 - 95 dB, cnd sinele sunt uzate.
Avndu-se n vedere c strzile sunt mginite de cldiri cu amplasamente diIerite, cteodat n Iront
continuu, nivelul de zgomot este ampliIicat prin reIlexia undelor sonore, ceea ce ampliIic eIectul negativ
asupra persoanelor care se aIl n perimetrul strzii sau n cldirile amplasate de-a lungul strzii.
Aciunea de proteMare a mediului nconMurtor mpotriva unui Iactor de nocivitate ca poluarea sonor,
reprezint o problem general si complex, msurile ce se iau n acest scop privind, conIorm legii pentru
protecia mediului, toate sectoarele n care omul si desIsoar activitatea sau se odihneste. n acest scop, prin
studii eIectuate de ctre specialisti, se determin nivelul de zgomot exterior, stradal si nivelul de zgomot
produs la limita incintei, conIorm STAS 6161/3-75, valori care se vor utiliza la stabilirea modalitilor de
prevenire, atenuare sau mpiedicare a producerii zgomotelor. Se acioneaz n acest scop prin modiIicarea sau
nlocuirea surselor de zgomot (Iie c este vorba de vehicule sau amenaMri ale spaiilor circulabile), izolarea
Ionic a locuinelor sau cldirilor n care se desIsoar o activitate ce necesit anumite condiii de liniste si, nu
n ultimul rnd, educarea populaiei pentru respectarea normelor de convieuire civilizat.
n ceea ce priveste zgomotul produs de circulaia urban, se pot lua msuri care se aplic miMloacelor
de circulaie, supraIeei de rulare, asupra mediilor receptoare, Iiind mpiedicat sau atenuat att generarea
zgomotelor, ct si receptarea acestora. Msurile ce stau la dispoziia administratorilor de reea urban,
urbanistilor sau inginerilor pot Ii constructive, urbanistice si administrative (Iig. 116).

Fig. 116. Atenuarea zgomotului: a amenaMare n
tranyee; b sau tunel

n principal, vinovat de producerea zgomotelor
n circulaie se dovedeste calea de rulare. Zgomotul se
produce la rularea chiar pe o supraIa perIect, Ir
denivelri sau deIeciuni, n cazul unui traIic continuu,
dar mai ales pe supraIaa cu degradri. AstIel, stratul de
uzur al sistemului rutier trebuie s Iie ct mai neted
Iolosindu-se materiale rutiere nezgomotoase (materiale
bituminoase simple sau cu adaosuri de pudr sau Iibre
de cauciuc) si evitarea Iolosirii pavaMului sau a dalelor
din beton de ciment.
Limea strzii are importan n reducerea
perceperii zgomotului la nivelul cldirilor nvecinate.
Dac aceasta este proiectat de dimensiuni mai mari, cu liniile de tramvai amplasate pe miMlocul cii (la
egal deprtare de cldirile care mrginesc strada) sau excentric, mai ndeprtat de cldirile de locuit, cu

Tabel 50. Niveluri de zgomot admisibile n zona urban.

Zona
Valoarea maxim a
intensitii zgomotului
zonele de locuit 50 dB
zonele de recreere (parcuri) 45 dB
centre circulaie intens 60 dB
gri, aeroporturi 85 dB
incinte industriale 65 dB
birouri mari (la interior) 35 dB
restaurante mari, zone secretariat 45 dB
strzi de categoria I,II (la exterior) 85 dB
strzi de categoria III,IV (la exterior) 75 dB


221
spaii verzi plantate ntre carosabil si trotuar, atunci nivelul de zgomot va Ii atenuat. n cazul unei
circulaii cu intensitate mare si aproximativ constant pe toat durata zilei (traIic de diametral de tranzit),
iar posibilitile de lrgire a strzii sunt limitate, se pot lua msuri constructive mai costisitoare, ca
amenaMarea cii prin transee sau tunele (vezi Iig. 116).
n vecintatea arterelor intens circulate n regim continuu, de tipul autostrzilor urbane, o modalitate
de atenuare a zgomotului o constituie ecranarea. Zidurile antiIonice (ecrane) amplasate ntre cldiri si spaiile
de circulaie au dimensiuni diIerite si sunt conIecionate din materiale alese n urma studiilor de acustic
(propagare de sunete, absorbie sau reIlexie sonor) realizate n laboratoare specializate pe baza datelor culese
la Iaa locului. Materialele Iolosite n mod curent pentru construirea unor astIel de ecrane, materiale cu
proprieti Ionoabsorbante sau reIlective, sunt: betonul, lemnul, mai rar metalul. Materialele plastice si
sticla se bucur si de proprietatea de transparen, crend un conIort sporit prin perspectiva oIerit de
transparena materialelor.
n vecintatea strzilor cu circulaie de intensitate mic, soluie mai ieItin dar cu eIicien redus o
constituie ecranarea cu plantaii de arbusti si arbori cu ramuri dese si Irunzis bogat, amenaMate n perdele ct
mai compacte (Iig. 117).

Fig. 117. Msuri de atenuare a zgomotului: a
amSlasare ae Slantaii, b amenaMare ecrane antiIonice.

Organizarea Iuncionalitilor apartamentelor
si amplasarea acestora n raport cu Iaada mai
zgomotoas poate creste nivelul de conIort n locuine.
Asezarea cldirilor n asa Iel nct ncperile de studiu
si de dormit s Iie orientate pe Iaada linistit, pe
Iaada mai zgomotoas Iiind amplasate bile,
buctriile si camerele de zi. De asemeni, zonele de
locuit, de odihn si recreere nu se vor amplasa n
vecintatea zonelor industriale, ele nsele productoare
de zgomot, dar si cu circulaie intens cu vehicule grele.
Fiecare dintre msurile amintite prezint avantaMe si dezavantaMe. DiIeritele metode de atenuare a
zgomotului si au eIectele proprii conIorm studiilor eIectuate de specialisti, urmnd ca posibilitile de
amenaMare si cele Iinanciare s Iie cele care vor conduce la realizarea nivelului de conIort corespunztor.
Msurile administrative sunt luate de ctre consiliile locale si pot stabili condiii de exploatare a
vehiculelor - starea tehnic, tipul vehiculelor, greutatea sau gabaritul acceptate n anumite zone, viteza de
circulaie, ca si interzicerea Iolosirii avertizoarelor sonore pe teritoriul oraselor, circulaia n sens unic etc.

6.2.5.6.3.2.4. Influena vibraiilor

Cauza principal a producerii vibraiilor n mediul urban o constituie circulaia vehiculelor, n special
a celor grele, pe o mbrcminte cu denivelri. Din studiile eIectuate asupra comportrii structurilor sub
aciuni dinamice si a cauzelor care produc vibraii, s-au constatat urmtoarele:
cu ct o cldire este mai masiv, cu att vibraiile vor Ii resimite n mai mic msur;
vibraiile vor Ii mai accentuate cnd cldirea este mai nalt si mai supl;
aciunea dinamic asupra cii de rulare va produce si transmite pe de o parte accentuarea
degradrilor mbrcminii, iar pe de alt parte va determina generarea de vibraii care se
transmit terenului si apoi, cldirilor din Mur;
mbrcminile cu denivelri vor produce vibraii, proporional cu mrimea si neregularitatea
acestor abateri de la planeitate;
vibraiile cele mai mari sunt produse de vehiculele grele (tramvaie, camioane de mare tonaM,
etc.), care circul cu vitez de pn la 25 km/h si mai ales nencrcate pe o mbrcminte
denivelat, datorit oscilaiilor produse caroseriei.
Denivelrile se pot datora Iie aspectului caracteristic al supraIeei mbrcminii (pavaMe diIerite, dale
din beton), Iie deteriorrilor produse n timp avnd drept cauze comportarea nesatisIctoare sub aciunea
Iactorilor atmosIerici si traIicului, ori reIacerea deIectuoas a cii dup reparaii la instalaiile edilitare.
n vederea atenurii vibraiilor se pot lua msuri constructive care s acioneze att asupra strzii, ct
si asupra cldirilor. Strada, pe lng msurile care se iau n scopul reducerii zgomotului, trebuie realizat cu
luarea tuturor precauiilor care s prentmpine deteriorarea mbrcminii sub traIic si aciunea condiiilor

222
climatice. AstIel, se va da o importan deosebit, pe lng planeitate, impermeabilizrii mbrcminii.
PavaMele sau dalele din beton vor avea rosturile umplute, sau vor Ii acoperite cu un strat de covor asIaltic,
Iundaiile se vor alege ct mai rigide si mai masive, pentru a absorbi cea mai mare parte din vibraii,
terenurile aIectate de pnza de ap Ireatic vor Ii drenate corespunztor. n cazul reparaiilor la instalaiile
edilitare sau remedierilor cii, se va urmari realizarea unei supraIee carosabile corespunztoare, rezistent n
timp.
n ceea ce priveste vehiculele, se recomand Iolosirea pentru transportul urban numai a vehiculelor
bine ntreinute cu roi cu pneuri, cu greutate redus si cu sarcina util limitat. Tramvaiele vor avea sinele
asezate pe Iundaia rigid prin intermediul unui strat elastic. Sinele vor Ii Ir rosturi, iar roile vor avea
bandaMe elastice.

6.2.5.6.3.2.5. Influena amplasrii echipamentului edilitar

La amplasarea reelelor edilitare subterane este necesar s se in seama de caracteristicile de
exploatare ale Iiecreia, de condiiile de pozare si de condiiile de siguran n exploatare speciIice. AstIel,
spre exemplu conducta de ap rece trebuie pozat la o adncime care s depseasc adncimea de nghe
pentru a preveni deIeciunile pe timpul iernii. ntre diIeritele tipuri de conducte si cabluri exist
incompatibiliti de vecintate (ap-electricitate, gaz-electricitate) ceea ce conduce la obligativitatea
respectrii distanelor de siguran.
Amplasarea reelelor n plan orizontal si n proIil transversal cade n responsabilitatea
administratorilor reelelor respective, dar n deplin acord unii cu ceilali, pentru evitarea disIuncionalitilor
si a eventualelor accidente n exploatare.
n proIil longitudinal, unele reele vor avea cota de execuie constant - cum ar Ii cablurile teleIonice
si electrice, n timp ce conductele, n special cele n care scurgerea se Iace gravitaional, vor avea pante alese
astIel nct s se asigure circulaia apelor (ex. conductele pentru scurgerea apelor uzate, sau cele pentru ape
meteorice).
Cldirile care mrginesc strada se racordeaz (cazul canalelor), sau se branseaz (cazul cablurilor
si conductelor) la reelele principale ale instalaiilor edilitare. Aceste legturi laterale, n cazul n care traseul
principal este unic, prezint dezavantaMul c pot crea zone mai puin rezistente n sistemul rutier dup
reparaiile eIectuate n urma inteveniilor la reele. Pentru a elimina acest neaMuns, se poate alege soluia
amplasrii a dou reele principale, sub cele dou trotuare sau sub spaii verzi, lungimea ramiIicaiilor laterale
Iiind evident mai mic, iar traversrile strzii reduse la maximum, ori eliminate, n timp ce reparaiile se pot
Iace Ir deranMarea circulaiei vehiculelor.
Aceast soluie nu poate Ii utilizat ns, dect la strzi a cror lime este mare, ceea ce Iace ca din
punct de vedere economic s Iie MustiIicat.
Datorit numrului mare de reele ce pot Ii ntlnite pe traseul unei strzi, n vederea usurrii
accesului la diIeritele reele pentru intervenii Ir desIacerea sistemului rutier, se poate utiliza soluia
amplasrii tuturor reelelor in tunele vizitabile (Iig. 118).

Fig. 118. Tunel vizitabil pentru reele edilitare.

Evident, si n acest caz, se vor respecta condiiile de siguran
din punctul de vedere al vecintilor si distanelor minime dintre
diIeritele tipuri de reele.
Poziionarea acestui tip de tunel se Iace n Iuncie de
dimensiunile si importana strzii. n cazul strzilor cu lime mai mic
se poate adopta soluia traseului unic amplasat n axul drumului, n
timp ce pentru strzi importante, cu lime mare se poate adopta
soluia cu traseu dublu, amplasat ct mai aproape de consumatori (sub
trotuare).
O problem aparte se pune la proiectarea scurgerii apelor
colectate de pe carosabil si de pe trotuare, ape ce provin din ploi,
topirea zpezii si stropitul strzilor. Acestea se scurg, datorit pantelor
carosabilului si trotuarelor, n rigolele ce mrginesc carosabilul si de aici sunt diriMate spre punctele de
descrcare.
n Iuncie de modul n care se Iace colectarea si evacuarea apelor de supraIa, se pot evidenia dou
sisteme de canalizare: aeschis i subteran.

223
Canali]area aeschis presupune colectarea apelor n rigole, de unde apa este diriMat prin sanuri si
transee pentru a Ii descrcat ntr-o albie natural, depresiune sau podee de traversare. Sistemul este utilizat
n localiti mici cu densitate mic a construciilor, n parcuri. n acest caz, trebuie s se acorde o atenie
deosebit sistematizrii verticale a reelei de strzi, prin aceasta rezolvndu-se Iavorabil scurgerea apelor de-a
lungul strzilor pn la punctele de descrcare.
Colectarea apelor meteorice se Iace prin casiuri sau rigole, iar n vecintatea interseciilor
strzilor, n piee si n drepul acceselor ctre cldiri si curi se amenaMeaz treceri prin podee tubulare sau
dalate.
n orasele mari, moderne, evacuarea apelor de supraIa se Iace printr-un sistem subteran de
evacuare. Sistemul este compus din rigole, guri de scurgere, racorduri la canalul colector al strzii si reeaua
orseneasc de canalizare, iar nainte de punctul de deversare n emisar (receptor), o staie de epurare.
Rigolele Iormate la intersecia carosabilului cu bordurile trotuarului, trebuie realizate cu pante care s
asigure conducerea apelor ctre gurile de scurgere, indiIerent care este declivitatea strzii. n vecintatea gurii
de scurgere panta trebuie s Iie mai accentuat.
Gurile de scurgere se amplaseaz n punctele cele mai Moase ale proIilului longitudinal, n vecintatea
interseciilor de strzi (pentru evitarea ptrunderii apelor de pe strzi n intersecie si pentru preluarea apelor
din intersecie) si pe parcursul traseului rigolei, cnd lungimea traseului este mare si debitul de ap o impune.
n acest ultim caz trebuie s se execute lucrri pentru Irngerea pantei longitudinale a Iundului
rigolei, n asa Iel nct o parte din debit s Iie diriMat ctre o gur de scurgere, iar cealalt parte, ctre o alta.

6.2.5.6.3.2.6. Protecia mediului

n zilele noastre cnd aglomeraia urban de populaie si miMloace de circulaie sunt Iactori din ce n
ce mai agresivi, protecia mediului nconMurtor reprezint o aciune complex de prevenire, limitare si
combatere a polurii si eIectelor att de dunatoare naturii, astIel nct s Iie asigurat echilibrul ecologic si
calitile de mediu necesare vieii.
Din punctul de vedere al proiectrii drumurilor urbane trebuie s se aibe n vedere proteMarea att a
calitii aerului, ct si a solului, a apei si a Ilorei. Factorii poluani legai de circulaia urban sunt: gazele de
esapament, zgomotul si vibraiile, apele colectate de pe supraIaa carosabilului care conin produse petroliere
provenite de la vehicule cu deIeciuni. Dac despre modalitile de atenuare sau chiar nlturare a eIectelor
zgomotului si vibraiilor, precum si poluarea apelor cu reziduuri datorate existenei autovehiculelor n spaiul
urban s-a mai vorbit, problema polurii aerului din cauza circulaiei autovehiculelor pare c nu are rezolvare.
Cu toate c vehiculele cu combustie intern nu pot Ii eliminate din viaa orasului, pentru ca toate zonele
circulate s nregistreze valori ct mai sczute ale polurii aerului, este de dorit ca n circulaie s se aIle
numai vehicule bine ntreinute, cu emisii de gaze de esapament n limitele acceptate de norme, s se
generalizeze utilizarea benzinei Ir plumb si a sistemelor de Iiltrare tip EURO 2, EURO 3.
Pentru protecia mpotriva noxelor emise n aer se au n vedere cu predilecie zonele de agrement,
de odihn si de promenad, apoi zonele de locuit prin organizarea circulaiei de asa manier nct eIectul
poluant s Iie redus la minimum cu putin.
O modalitate de atenuare a eIectelor negative ale circulaiei o constituie prohibirea circulaiei
autovehiculelor n anumite zone ale orasului, de-a lungul ntregii sptmni sau numai n anumite zile (zilele
de recreere din sIrsitul de sptmn) si dedicarea acestora numai circulaiei pietonale. Msura vizeaz n
principal zonele puternic comerciale, zonele de promenad si zonele turistice aglomerate (att pentru
proteMarea si Iluidizarea circulaiei pietonilor, dar si pentru proteMarea monumentelor istorice si arhitecturale
mpotriva eIectelor distructive ale polurii).
n cazul oraselor mari si Ioarte mari aceasta poate s conduc totusi la nemulumiri din punctul de
vedere al accesului care este limitat si greoi. AstIel, msura de restricionare a traIicului auto poate Ii
completat cu dezvoltarea transportului n comun si crearea de spaii de parcare situate n zonele mrginase
ale orasului. n acest mod, turistii sau orice alt vizitator al zonei cu restricii de circulaie, poate accede pn n
zona preorseneasc sau mrginas cu autovehiculul propriu, aici va gsi spaii de parcare n numr suIicient
si supravegheate, de aici va Ii preluat de transportul n comun care l va conduce n zona unde are nteres.
Sistemul, numit ,park-and-ride, este extrem de utilizat n orasele turistice din rile cu culturi dintre cele mai
diverse (Austria, Elveia, Japonia, S.U.A. etc).
De altIel, dezvoltarea unui sistem de transport n comun cu linii terane si subterane, cu un numr de
vehicule n circulaie corespunztor cererii de transport, cu orare de Iuncionare bine armonizate, constituie
soluia cea mai civilizat si singura alternativ la circulaia cu vehicule private. n cazul localitilor cu relieI
plan o alt modalitate ecologic de circulaie const n utilizarea bicicletei.

224
6.2.5.6.3.3. Proiectarea strzilor

Asa cum este de asteptat n urma prezentrii anterioare, strada poate Ii analizat separat sau n
contextul reelei din care Iace parte. La realizarea unei strzi, proiectul acesteia ia n consideraie analiza
Iactorilor care inIlueneaz soluia constructiv aleas (relieI, condiii hidro-geologice etc.) si se va Iace
studiul n plan orizontal si vertical (longitudinal si transversal) n mod asemntor cu drumurile interurbane.
Deosebirile apar n parametrii mult mai numerosi de care trebuie s se in seama la proiectarea strzilor.

6.2.5.6.3.3.1. Traseul strzilor - amenaMare n plan orizontal

n mod asemntor cu proiectarea traseului la drumuri din aIara localitilor, la proiectarea unei
strzi traseul se va alege ca o succesiune de aliniamente si curbe cu raze mari, n asa mod nct s se Iac
o adaptare ct mai bun la relieI. Elementele geometrice ale strzilor se vor alege respectnd prescripiile
de proiectare prezentate n STAS 10144/3-91. n tabelul alturat (tabel 51) sunt date valorile razelor de
racordare, Iorma proIilului transversal si viteza de proiectare adaptat acestora.

Tabel 51. Valori ale razelor de racordare.

Viteza de proiectare (km/h) Raze
caracteristice (m)
AmenaMare
profil transversal 20 25 30 40 50 60
Raza recomandabil acoperis ~ 75 ~ 100 ~ 150 ~ 270 ~ 400 ~ 600
Raza minim normal convertire 40 65 100 170 260 380
Raz minim excepional supranlare 6 20 25 35 60 90 125
Raza minim n curba principal la
serpentin
supranlare 6 20 20 20 20 30 30
Raza minim n curba auxiliar a
serpentinei
convertire 40 40 80 80 100 100
Viteza de circulaie in serpentin |km/h| 20 20 20 20 25 25

n cazul unor condiii Ioarte diIicile de teren, razele pot Ii reduse cu pn la 20 , excepie Icnd
cea pentru viteza de proiectare de 20 km/h si cele pentru serpentine.
Racordarea aliniamentelor si amenaMarea curbelor se va Iace n mod obligatoriu pentru unghiuri de
pn la 177
0
, pentru unghiurile cu mrimea ntre 177
0
si 180
0
, realizndu-se numai racordarea bordurilor.
Racordrile se Iac n mod obisnuit, cu arc de cerc pentru raze recomandabile, arc de cerc si arce de
clotoid pentru raze mai mici dect razele recomandabile si numai cu arce de clotoid pentru terenuri
accidentate, al punctelor de cot obligat, al serpentinelor sau cnd primeaz criteriul estetic.
AmenaMarea curbelor presupune aceleasi operaii binecunoscute, precum: convertirea sau
supranlarea proIilului transversal, supralrgirea carosabilului pentru raze mai mici dect 250 m, asigurarea
vizibilitii n curbe, dar si n intersecii, asigurarea conIortului optic cel puin la strzile magistrale si de
legtur.
Racordarea bordurilor la interseciile strzilor se va Iace cu arce de cerc n Iuncie de gabaritele si
lungimile vehiculelor predominante n traIic, valorile minime ale razelor Iiind:
pentru strzi de categoria I si II, strzi cu traIic industrial si transport n comun, raza minim
va Ii 12 - 25 m;
pentru strzi de categoria a III-a, raza minim 9 - 15 m;
pentru strzi de categoria a IV-a, raza minim 6 -12 m.
Nu trebuie s se piard din vedere Iaptul c strzile Iac parte dintr-o reea, iar nodurile acestei reele
reprezint intersecii. mbinarea strzilor n reea este necesar s se Iac n mod natural, astIel nct circulaia
s Iie nestnMenit. Distanele dintre intersecii reprezint, de asemeni un element important, care trebuie luat
n consideraie la proiectare. O strad poate avea un traseu drept, curb, sinuos sau Irnt, Iiecare dintre aceste
tipuri prezentnd avantaMe si dezavantaMe din punct de vedere al circulaiei si urbanistic.
Traseul areSt este simplu, asigurnd o circulaie rapid, mparte zona construibil n cvartale regulate
si creeaz perpective de Iront de cldiri. Este Iolosit pentru realizarea arterelor de mare circulaie, care au mai
multe benzi pe sens, deci lrgime considerabil. Acest tip de traseu este monoton dac lungimea sa este prea
mare si cldirile care l mrginesc au un regim de nlime uniIorm, dar se poate aplica un eIect estetic bine
evideniat, atunci cnd la unul din capete se amplaseaz o cldire reprezentativ, un monument sau un peisaM
de valoare, oIerind o perspectiv avantaMoas. Amplasarea unui obiect urban masiv reprezint una din

225
metodele de a nchide perspectiva obositoare pe care o oIer o strad dreapt prea lung. Alte metode constau
n decalarea traseului, sau amenaMarea zonei de asa manier nct s existe un plcut Moc de spaii construite si
spaii libere, amplasare de grdini etc. Proiectarea unei strzi cu traseu drept presupune o lime cu att mai
mare cu ct strada este mai important, lungime maxim de 20 - 40 ori limea, iar pentru esplanade,
lungimea poate Ii chiar mai mic, cca. 7 - 10 ori limea. Dac relieIul este accidentat, pentru respectarea
declivitilor admisibile, alegerea unui traseu drept poate duce la lucrri mari de terasamente. O alt
precauie la utilizarea unui astIel de traseu este evitarea paralelismului axului strzii cu direcia vntului
dominant care provoac cureni de aer extrem de neplcui.
Pentru traseul curb se remarc dou avantaMe principale: desIsurarea Iaadelor cldirilor de pe latura
exterioar a curbei si o mai bun adaptare la teren. Atunci cnd razele de racordare sunt mari, traseul este
plcut si eventualii cureni de aer sunt atenuai, desi ventilarea arterei se produce la nivel acceptabil. La
utilizarea unui astIel de traseu, trebuie s se ia precauia de a nu se Iolosi raze de racordare prea mici care l-ar
Iace incomod si chiar periculos, s se asigure vizibilitatea n interiorul curbei prin amenaMarea unui trotuar
mai larg si s se dea o atenie sporit Iaadelor cldirilor din exteriorul curbei, care sunt cele mai vizibile.
Caracteristica arterelor din orase cu reele de strzi necorespunztor sistematizate ulterior o reprezint
traseul sinuos. Acesta este Iormat dintr-o succesiune de curbe cu raze si sensuri diIerite. Un astIel de traseu
devine deseori obositor si inestetic, Iiind evitat la proiectarea unei strzi noi, dar corecteaz bine o strad
trasat gresit Ir s se Iac apel la sacriIicri de cldiri numeroase si crend o vizibilitate bun. n vederea
degaMrii spaiului necesar amenaMrii corecte si corespunztoare a circulaiei, dac cldirile au valoare
istoric, arhitectural, artistic, se poate utiliza metoda translatrii acestor imobile si poziionarea pe noi
amplasamente, mai Iavorabile.
Traseul Irant, totalmente nerecomandabil Iiind incomod, nepractic pentru circulaie si inestetic,
rezult, ca si cel sinuos, dintr-o gresit sau aleatorie trasare anterioar. Pentru atenuarea aspectului neplcut,
atunci cnd o alt metod nu este aplicabil, este de dorit de a se realiza o deschidere de perspectiv n
unghiul de Irntur.

6.2.5.6.3.3.2. Profilul longitudinal

ReleIul va Ii principalul parametru care condiioneaz stabilirea proIilului longitudinal al strzii.
DiIeritele segmente ale proIilului longitudinal pot Ii n palier, n rampe si pante, care n succesiune Iireasc
dau proIil concav, convex, corelat cu situaia din planul orizontal. Dac proIilul n palier este monoton si
limiteaz vizibilitatea pentru conductorii auto, proIilul convex (spinare de mgar) are dezavantaMul de a
ntrerupe perspectiva si crearea unei senzaii de disconIort (de traseu necunoscut). Acest neaMuns poate Ii
remediat prin amplasarea unui element (obiect) arhitectural n punctul de vrI de pant, cu rolul de a nchide
perspectiva, convexitile de pe cele dou pante Iiind aplanate. Si la proiectarea strzilor, trebuie respectate
anumite condiii legate de declivitate si pasul de proiectare. Declivitile maxime si excepionale se stabilesc
n Iuncie de categoria strzii, de relieI. n cazul n care terenul accidentat o cere, declivitatea poate avea
valori de pn la 12 , dar numai pe lungimi de pn la 100 m si cu condiia ca s Iie luate msuri speciale
pentru sigurana circulaiei, ca: parapete de protecie, indicatoare de circulaie etc., dar acesta Iiind posibil
numai pentru strzi de deservire local. Declivitatea minim trebuie s nu se situeze sub valoarea de 0,3 , n
mod cu totul excepional admindu-se si decliviti mai mici, dar numai dac este asigurat panta
longitudinal n vederea scurgerii apelor meteorice.Pasul de proiectare trebuie, de asemeni, s se ncadreze n
valori limit, n Iuncie de categoria strzii.
n cazul strzilor de categorie superioar (I-a, a II-a ), racordrile verticale se pot realiza cu arce de
parabol, din raiuni estetice, relaiile de calcul Iiind:

|31|

|32|
unde :
5 - raza de curbur minim a parabolei;
m - tangenta trigonometric a unghiului Iormat de declivitatile adiacente;
y - ordonata pentru abscisa x.

226
Lungimea minim a racordrii verticale se
recomand s Iie cel puin egal cu 2V (V - viteza n
km/h).
n cazul n care o strad este prevzut cu
ramp de lungime mare si care este circulat de
miMloace de transport n comun si de vehicule grele
(peste 10 din traIic), acesteia i se va amenaMa o
band suplimentara n sensul de urcare. Lungimea
minim la care se introduce aceast band
suplimentar este dat n tabelul 52.
Cnd strada are declivitate maxim, se pot
prevedea spaii cu declivitate de 2 cu rol de odihn, pentru o diIeren de nivel de 20 - 25 m, care pot Ii
Iolosite si pentru amenaMarea staiilor miMloacelor de transport n comun.
Prezena unei linii de tramvai pe o strad, i limiteaz acesteia declivitatea pn la valoarea de
5 (excepional 6 ), cnd tramvaiul are platIorma proprie, respectiv 4 (excepional 5 ), cnd
tramvaiul este amplasat pe partea carosabil.
Trotuarele vor avea, de obicei, aceeasi declivitate cu carosabilul (linia rosie). n cazul n care terenul
este accidentat, declivitatea trotuarului va Ii de maximum 6 (pentru o intensitate a circulaiei pietonale mai
mare dect 1 000 pietoni/or), 8 (pentru intensiti mai mici).
Dac aceste valori nu pot Ii respectate, trotuarul se va amenaMa n trepte, cu nlimea de maximum
20 cm si limea de minimum 25 cm.

6.2.5.6.3.3.3. Profil transversal

Pentru proiectarea proIilului transversal, un element indispensabil l reprezint limea strzii.
Aceasta este determinat n Iuncie de traIicul exprimat prin intensitatea orar a traIicului echivalent si de
caracterul respectivei strzi.
Limea benzii de circulaie se determin n Iuncie de gabaritul lateral al vehiculelor
predominante n traIic si distanele de siguran de o parte si alta a vehiculelor n raport cu viteza de
proiectare.
Numrul de benzi, limea carosabilului corespunztoare categoriei strzii vor Ii alese n
conIormitate cu prevederile STAS 10144/3-91.
Bombamentul strzii (Iorma transversal a carosabilului), necesar pentru asigurarea scurgerii apei de
pe supraIaa carosabil, se poate amenaMa n mai multe variante (Iig. 119):
acoperis cu dou pante, utilizat n aliniamente sau curbe cu raze mai mari dect cele
recomandabile;
streasin (acoperis cu o singur pant), caracteristic curbelor la convertiri si supranlri;
parabolic, cu dou pante transversale racordate central cu o curb cu curbur variabil;
concav, cu pante transversale ctre axul central, Iolosit la strzi nguste, cu/Ir canalizare
subteran, amplasate n situri istorice.

Pantele transversale se aleg n Iuncie de tipul mbrcminii utilizate (tabel 53). ncadrarea
supraIeelor consolidate este condiionat de caracterul traIicului, de soluia de evacuare a apelor si de
sistematizarea vertical, nlimea liber a bordurii Iiind aleas conIorm tabelului 54.
ProIilul strzii mai are n componen pe lng trotuare si amenaMari speciale, cum ar Ii pistele pentru
biciclisti si alei pietonale care se amenaMeaz conIorm STAS 10144/2-79, de asa manier nct s ocupe o
supraIa de teren ct mai mic, ns s serveasc scopului n care au Iost prevzute.
Trotuarele se prevd paralel cu axul strzii, putnd Ii desprtie de carosabil printr-o Isie plantat
cu pomi, arbusti, sau destinat amplasrii stlpilor pentru iluminatul urban si celor pentru comunicaii,
Isii de lime diIerit n Iuncie de categoria strzii.
Tabel 52. Benzi suplimentare - caracteristici.

Lungime minim de
introducere a benzii
suplimentare

Declivitate
200 m 4
100 m 6
150 m 5
75 m 7
50 m 8



a acoSeri b streain c Sarabolic a concav

Fig. 119. Tipuri de profile transversale ale carosabilului.

227
Limea obisnuit a trotuarelor n localitile urbane este cuprins ntre 1,00 si 5,00 m,
corespunztoare intensitii circulaiei pietonale si de importana arterei. n valoarea limii este cuprins si
limea bordurilor de ncadrare.
O situaie de gravitate mare si cu
implicaii de naturi diIerite o constituie
problema parcrii n zona cea mai
aglomerat a orasului, zona central. n
aceasta situaie se aIl cartierele vechi,
istorice, centrul turistic, unde orice spaiu
accesibil este utilizat pentru parcare n ciuda
msurilor restrictive. Este deci necesar s se
restrng staionarea de lung durat n
Iavoarea celei de scurt durat, aceasta din
urm, absolut necesar vieii economice a
cartierului sau s se interzic accesul
vehiculelor private pe tot perimetrul
respectiv, zona devenind pietonal.

Tabel 54. nlimea bordurii.

Elementul strzii nlimea liber bordur Domeniu de aplicare
12 - 16 cm Strzi de categoria I
12 - 18 cm Strzi de categegoria II, III, IV
14 - 18 cm Strzi cu transport industrial
4 - 8 cm Esplanade
6 - 18 cm Strzi cu declivitate redus
14 - 16 cm Peroane transport comun
Parte carosabil
10 - 12 cm Traversri pietonale
Trotuare 4 - 6 cm Fa de spaiul verde
PlatIorme parcare 2 - 4 cm Fa de carosabil

Pentru evitarea ocuprii pe perioade lungi de timp se poate aplica metoda organizrii zonelor de
parcare de scurt durat cu disc ce marcheaz timpul de parcare sau montarea de parcometre. Aceste dou
modaliti sunt destul de eIicace pentru scopul propus, ns necesit personal pentru urmrirea respectrii
acestor msuri si, ceea ce este cel mai grav, nu este rezolvat problema parcrii de durat medie si lung.

6.2.5.6.3.3.4. ParcaMele

Numrul din ce n ce mai mare de vehicule aIlate n circulaie pe reeaua urban conduce la probleme
nu numai de capacitate de circulaie a strzilor, dar si de spaiu de staionare dublu: la domiciliu si la
destinaia cltoriilor obisnuite eIectuate de ctre proprietar. n mod evident, soluionarea aspectelor cu
implicaii n gestionarea corect a spaiului public: conIortul urban, congestia traIicului si ocuparea spaiului
cu parcri, reprezint o problem contradictorie. Pornind de la numrul n continu crestere al vehiculelor n
mediul urban, se poate spune c staionarea acestora pe calea public este principalul obstacol n asigurarea
Iluenei circulaiei, dar totodat, neasigurarea de spaii de staionare, Iace ca circulaiei s-i lipsesc tocmai
scopul, participantului la traIic Iiindu-i imposibil aMungerea la destinaie.
Se constat c, n maMoritatea oraselor, circulaia este Menat, ncetinit sau chiar stopat pe
anumite durate de timp din cauza staionrilor, de cele mai multe ori abuzive, ale vehiculelor pe carosabil,
anumite zone orsenesti Iiind pur si simplu asIixiate. Pe de alta parte, msurile restrictive privind
staionarea, luate Ir discernmnt, pot duce la perturbarea grav a activitii anumitor instituii,
magazine, centre social-culturale etc., mai ales cnd acestea sunt amplasate n zona central, zon n mod
deosebit Ioarte aglomerat.
Sunt necesare, deci, msuri stricte care s reglementeze staionarea vehiculelor, de preIerin n aIara
carosabilului, s se ia msuri administrative care s aduc numrul de vehicule staionate la un nivel
acceptabil din punctul de vedere al circulaiei, permindu-se staionarea de scurt durat.
Pentru gsirea soluiilor optime n problema parcrilor, este necesar s se studieze unde, cnd si ct
este necesar s Iie parcat un vehicul.
Tabel 53. Pante transversale.

Zona strzii yi tipul mbrcminii Pante transversale
a Carosabil
- mbrcminte din pavaM de
calupuri
2,5
- alte pavaMe, pietruiri, macadam 2,5 - 3
- mbrcmini asIaltice 2,5
- mbrcmini din beton de ciment 2,0
b 1rotuare
- mbrcmini asIaltice 2,5
- pietruiri, balastari 3,0
- dalaMe 2,5
c 3iee yi SlatIorme 0,5 - 2,5

228
O clasiIicare a parcrilor dup Iuncionalitate, arat c exist:
9 Sarcri la aomiciliu, parcri de lung durat, ce pot Ii puse n eviden n cartierele de locuine,
parcarea Icndu-se Iie n spaii special amenaMate, acoperite sau nu, Iie pe marginea
carosabilului;
9 Sarcri la locul ae munc, utilizate pe timpul programului de activitate, realizate n general pe
calea public, cu excepia marilor ntreprinderi si instituii, care-si au spaiile de parcare proprii;
9 Sarcri oca]ionale, n vecintatea unor puncte de interes social si cultural (magazine, sli de
spectacole etc.), utilizate un timp redus pn la cteva ore si numai n timpul zilei (pn seara,
maximum);
9 Sarcri oca]ionale, ae scurt aurat, care utilizeaz calea public n general si numai n timpul
zilei.
n vederea proiectarii unei parcri, este necesar s se aprecieze numrul de locuri necesar, care
poate s varieze n Iuncie de necesiti, de la o zon la alta, de parametri diversi ca: densitatea zonei,
repartiia locurilor de munc n raport cu cartierele de locuine, gradul de atracie al zonei, etc.
Un element care poate duce la reducerea numrului de locuri de parcare este diseminarea
Iunciilor unei zone urbane, evitndu-se simultaneitile de staionare si deci o mai bun Iolosire a
posibilitilor existente. Aceasta cu att mai mult, cu ct costurile de amenaMare a unor locuri de parcare
corespunztoare, putnd Ii extrem de mari. Oricum, atunci cnd se are n vedere sistematizarea unei zone
din punctul de vedere al parcrilor, este necesar s se Iac o anchet printre beneIiciari pentru a pune n
eviden mai pregnant msura exact a necesitilor prezente si viitoare, caracteristicile viitoarelor
sisteme de parcare si, eventual, introducerea unui sistem de plat, care va avea si rolul de reglementare a
duratei si scopului parcrii.
Rezolvarea parcaMului pe calea public se poate Iace prin asigurarea spaiului necesar (o band
suplimentar de exemplu), dimensiunile acestuia Iiind dictate de modul n care se prevede asezarea
vehiculelor parcate.
Parcarea de-a lungul cii, la bordura trotuarului cu vehiculele asezate pararel cu axul drumului,
este o modalitate simpl de rezolvare, dar ntructva Menant pentru circulaie, datorit manevrelor de
intrare si iesire, dar si prin crearea de eIect de perete.
Limea suplimentar se poate obine prin prevederea unei benzi de 2,5 m lime, care poate Ii
obinut si prin ngustarea trotuarului pn la limita asigurrii spaiului minim necesar circulaiei Iluxului
de pietoni.
Realizarea de alveole n spaiul trotuarului, asa cum se prezint n Iigura 120, reprezint o alt
modalitate, mai puin Menant pentru traIic, eIectul perete este mai puin marcat, manevrele necesare
intrrii si iesirii din parcare Iiind tot suprtoare pentru traIic.
Fig. 120. ParcaM amenaMat
n alveol.

Dispoziia locurilor de
parcare n unghi ascuit sau
perpendicular pe axul drumului, presupune o lime mare a strzii, spaiul destinat parcrii avnd o lime
pn la 5-6 m (Iig. 121, a). Trebuie observat c aceast soluie prezint pericol de accidentare, iesirea din
parcare Icndu-se numai ntr-un gol de traIic. Acest tip de parcare se poate amenaMa cel mai avantaMos n
cazul n care carosabilul este mrginit de un spaiu verde de lime mare.
Dac se doreste ca manevrele de parcare s nu stnMeneasc traIicul si exist posibilitatea (spaiul
necesar), se poate amenaMa o alee care s deserveasc numai parcarea, cu deschidere n strzile alturate
sau chiar n strada principal, circulaiei pietonilor Iiindu-i asigurat spaiul necesar (Iig. 121, b).

Fig. 121. ParcaM amenaMat n unghi yi perpendicular la bordur: a Ia ae boraur, b in alveol cu sSaiu verae
seSarator.

229
Spaiile de parcare special amenaMate la nivelul solului sunt prevzute cu locuri de parcare de
dimensiuni 5,00 x 2,30 m, delimitate prin marcaMe pe sol, asezate n unghi de preIerin, grupate n cte dou
siruri alturate, cu o alee central care deserveste cele dou siruri de spaii de parcare ce o mrginesc, de
lime ntre 3,50 - 6,00 m.
Legtura cu strada propriu-zis se Iace prin alei de acces cu sens dublu sau unic, de lime 5,50- 6,00
m pentru sens dublu, respectiv 3,50 - 4,00 m pentru sens unic, realizate, ca si zona de parcare, cu
mbrcminte rutier de acelasi tip cu cel ce este utilizat n structura strzii.
Dispoziia si mrimea acestui tip de parcri trebuie bine studiate pentru a satisIace deplin cerinele
locale, amplasarea Icndu-se cu meninerea si chiar sporirea numrului de arbori, necesari att din motive
igienice, estetice, ct si pentru umbra pe care o dau n timpul zilelor clduroase de var.

6.3. Transportul feroviar

6.3.1. Generaliti

Transportul Ieroviar reprezint un ansamblu de activiti bine organizat si coordonat, avnd drept
scop transportul de mrIuri si cltori n condiii de siguran si conIort.
Considerat miMlocul cel mai bine organizat pentru circulaia pe uscat a mrIurilor si pasagerilor,
se caracterizeaz prin: regularitate n deplasare, siguran, vitez medie mare, continuitate tot timpul
anului indiIerent de condiiile meteorologice, pre de cost redus pe distane mari n raport cu alte miMloace,
aproape nepoluant.
Calea Ierat reprezint un complex de lucrri ingineresti n componena cruia se disting
construcii si instalaii diverse, cu volum si rspndire Ioarte mari, dup cum urmeaz:
linii Ierate cu dezvoltrile necesare mersului nainte, ncrucisrii si Iormrii trenurilor
(schimbtoare, macazuri etc.);
lucrri de art: poduri, podee, viaducte, tuneluri;
construcii necesare deservirii traIicului de cltori si transportului de marI: gri, peroane,
depozite, depouri;
instalaii pentru diriMarea si supravegherea circulaiei de automatizare si telecomunicaii;
construcii si instalaii necesare activitii de ntreinere si reparaie a materialului rulant.
Caracteristica de baz a transportului Ieroviar o constituie Iaptul c vehiculele se deplaseaz pe
sine metalice, Iixate la un ecartament
113
de 1 435 mm (n maMoritatea rilor europene si la noi n ar),
vehiculele Iiind adaptate cii de rulare (Iig. 122).

Fig. 122. Calea ferat - construcii yi instalaii.

Vehiculele care circul pe calea Ierat poart numele generic de material rulant, putnd Ii:
locomotive, vagoane, automotoare, drezine, diverse utilaMe.
Roile oricrei componente a materialului rulant Iac legtura ntre vehicul si calea de rulare, au
rolul de a permite ghidarea si prezint cteva caracteristici deIinitorii pentru a mpiedica prsirea sinei.

113
(cartament distana msurat ntre Ieele interioare ale sinelor la 14 mm sub planul de rulare si n aliniament.

230
SupraIaa de rulare a roii, numit banaaM, este tronconic pentru rularea n siguran n curbe si
atenuarea miscrii de serpuire.
Roile sunt Iixate solidar cu osia, iar osiile se monteaz de asa manier nct s Iie mereu paralele
ntr-un cadru numit boJhiu.
Vehiculele Ieroviare au dimensiuni variate n raport cu Iuncia pe care o ndeplinesc, dar n plan
transversal trebuie s se nscrie obligatoriu ntr-un gabarit
114
al vehiculului si gabaritul de liber trecere
(Iig. 123).
Fig. 123. Dimensiuni constructive ale materialului
rulant.

ClasiIicarea liniilor Ierate se poate Iace dup:
a) Destinaie yi mod de administrare:
a
1
Ci Ierate Sublice - administrate de
departamentul de proIil din M.L.P.T.L., satisIac
necesitile de transport ale populaiei. Se mpart la
rndul lor n:
ci Ierate SrinciSale - Iac
legtura ntre centrele importante
ale rii. Reeaua de artere
principale are n componen opt
linii magistrale, sapte artere
radiale si dou inele;
ci Ierate secunaare - Iac
legtura dintre regiunile
principale ale rii si arterele
principale;
ci Ierate ae interes local -
asigur circulaia pe zone
restrnse;
a
2
Ci Ierate de interes Srivat - aparin si sunt gestionate de diverse ntreprinderi sau
instituii: Iorestiere, miniere, industriale, de santier etc.
b) Caracteristicile constructive yi normele de proiectare:
b
1
'uS numrul de linii:
linii simSle,
linii auble,
linii multiSle,
b
2
'uS ecartament:
ecartament normal - 1 435 mm;
ecartament inJust - valori variabile de 600 mm, 760 mm, 1 000 mm n Iuncie de
tehnologie la linii pentru transport specializat minier, Iorestier, industrial, sau
~ 1 435 mm n Iuncie de standardele unor ri ca Grecia, Japonia etc.;
ecartament larJ - utilizat n unele ri ca: Rusia si Iostul spaiu U.R.S.S. 1 524 mm,
Australia si Brazilia 1 600 mm etc.
b
3
'uS tiSul reazemului sub talSa yinei:
Se traverse,
Se aale,
Se lonJrine,
b
4
'uS Soziia cii
la sol,
subterane - prin tuneluri;
aeriene - avnd drept suport lucrri de art.
c) Tipul traciunii yi modul de transmitere a traciunii:
Se in - aciune electric, Diesel sau Iora aburului;
Se cremalier - se aplic pentru decliviti mari (~ 40 - 500 ) si Ioloseste sina dinat
special pe care circul roata dinat;

114
Gabarit - conturul geometric transversal n plan vertical.

231
Se cablu - pentru decliviti de pn la 1 200 , materialul rulant special este tractat de
un cablu.

Tabel 55. Structura reelei de ci ferate din Romnia.

Structura reelei de ci ferate n Romnia (1994) Lungime (km)
Total lungime ci Ierate 11 320
din care electriIicate 3 758
Cu ecartament normal 10 893
simple 7 927
din care
duble 2 966
Cu ecartament ngust 427

6.3.2. Aspecte privind proiectarea cilor ferate

Calea Ierat propriu-zis este Iormat din (Iig. 124):
Fig. 124. Elementele profilului
transversal cu cote (dup M. Nechita, G. Kollo,
1982).

inIrastructur partea din
construcia cii Ierate
compus din terasamente si
lucrrile de consolidare si
proteMare aIerente, lucrri de
art;
suSrastructur partea de construcie ce cuprinde sinele de cale Ierat, aparatele de cale,
traverse, material mrunt de cale si prisma de balast;
SlatIorma cii supraIaa superioar a terasamentului pe care se aseaz suprastructura;
a[a SlatIormei linia care reprezint locul geometric al punctelor egal deprtate de margine;
a[a cii Ierate linia teoretic coninut n planul tangent la nivelul superior al sinelor, n
aliniament sau curb, situat la miMlocul ecartamentului;
nivelul SlatIormei (13 reprezint cota, n proIil transversal, a axei platIormei;
nivelul suSerior al traversei (1ST cota, n proIil transversal, a traversei n dreptul unuia din
Iirele de sin, n aliniament, sau a celui interior, n curb;
nivelul suSerior al inei (1SS cota, n proIil transversal, a Ieei superioare a ciupercii sinei
pe unul dintre Iire, n aliniament, sau a celui interior, n curb.
Cele dou axe se conIund la liniile simple n aliniament, n curb ns apar decalate datorit
particularitilor de construcie (Iig. 125).

Fig. 125. Dispunerea prismei yi a sistemului yin-travers n curb: a cu Srism inclinat, b cu SlatIorm
inclinat, c cu stratul ae reSartiie inclinat.

232
Cotele n proIil longitudinal si transversal se reIer la platIorma cii, la nivelul superior al
traversei si la nivelul superior al sinei.

Tabel 56. Dimensiunile de proiecare a platformei n corelaie cu diverse caracteristici tehnice ale cii ferate.

Dimensiunile
platformei (m)
Felul
liniei
Trafic
(mil.t.br./an)
V
max

(km/h)
Traseul liniei R (m)
a b c
100 curb 500 3,10 3,60 6,70
100 - 120 curb 500 - 799 3,10 3,60 6,70
curb 800 - 1 999 3,10 3,50 6,60
curb 2 000 - 4 999 3,10 3,30 6,40
~ 2
130 - 160
aliniament sau curb _ 5 000 3,10 3,10 6,20
curb 800 3,00 3,40 6,40
curb 800 - 4 999 3,00 3,20 6,20

simpl
_ 2 _ 100
aliniament sau curb _ 5 000 3,00 3,00 6,00
dubl _ 2 _ 160
La calea Ierat dubl, valorile a si b sune cele de la calea simpl cu
traIic mai mare de 2 mil. tone br./an n aceleasi condiii de Iorm a
traseului si de mrimi ale razelor. Limea platIormei se calculeaz cu
relaia B a b '.

Alegera traseului cii Ierate se Iace pe planul cu curbe de nivel la scara 1:10 000, cu echidistana
curbelor de 5 m.
Traseul este Iormat din aliniamente (la calea Ierat este de dorit sa Iie ct mai lungi cu putin),
curbe de racordare (circulare), cu raze caracteristice mai mari dect la drumuri (raze minime de 1 000 m
la ses si 300 m la munte) si curbe de racordare progresiv (parabola cubic).
ProIilul longitudinal al cii Ierate prezint decliviti cu valori situate ntre 15 pentru regiuni cu
proIil accidentat si 4 n regiuni de ses, punctele de cot obligat ce au n vedere si amplasarea staiilor
de cale Ierat.
Linia rosie, linia proiectat, numit si nivelet n proiectarea cilor Ierate, se traseaz
respectndu-se valorilor declivitilor maxime admisibile, volumele de sptur si de umplutur s Iie
minime, iar distana dintre punctele de schimbare a declivitii trebuie s Iie ct mai mare (Iig. 126).
ProIilele transversale ce se realizeaz trebuie s cuprind att inIrastructura ct si suprastructura
cii, toate amenaMrile legate de cale n limitele zonei de expropriere si trebuie s prezinte soluiile
adoptate pentru evacuarea apelor din zona platIormei cii.
Fig. 126. Profil longitudinal
(dup M. Nechita, G. Kollo, 1982).

ProIilurile pot Ii n
rambleu, n debleu, mixte.
ProIilul transversal tip
reprezint seciunea normal la
axa cii valabil prin adaptare la
teren. n plus se execut proIiluri
caracteristice la care intervin
modiIicri Ia de proIilul
transversal tip.

6.3.2.1. Infrastructura cii ferate

InIrastructura cii cuprinde n general lucrrile de terasamente care duc la realizarea platIormei
cii.
Proiectarea inIrastructurii se Iace prin proIile transversale tip care cuprind platIorma cii, stratul
de repartiie, taluzurile (cu berme si trepte de nIrire atunci cnd este cazul) si elementele de colectare si
ndeprtarea apelor de supraIa (Iig. 127).
Stratul ae reSartiie este realizat din nisip sau pietris si este asternut pe supraIaa superioar a
terasamentului obinndu-se o supraIa plan care Iormeaz platIorma cii.

233
Forma si dimensiunile terasamentului depinde de cota platIormei Ia de terenul natural, de
calitatea pmntului din care se execut, de stratiIicaia terenului de baz si de dimensiunile platIormei
cii.
Fig. 127. Profile transversale (dup
M. Nechita, G. Kollo, 1982): a aebleu, b
rambleu.

Talu]urile se realizeaz cu pante
ce depind de natura pmntului din care
se execut si de nlimea rambleului sau
adncimea debleului si se determin pe
baza calculelor de stabilitate a
pamntului n situaia cea mai
deIavorabil.
La taluzuri cu nlimi mari se
realizeaz berme cu rol de a mri
stabilitatea lor. Atunci cnd panta
terenului natural este cuprins ntre 1:10
si 1:3 se prevd trepte de nIrire de 2,5
m lungime, minimum 0,4 m nlime, cu
o pant de 2 ctre aval.
Pentru colectarea si evacuarea
apelor meteorice se prevd n deblee
sanuri de scurgere si sanuri de aprare.

6.3.2.2. Suprastructura cii
ferate - elemente componente

Suprastructura cii Ierate se
compune din sine, traverse, aparate de
cale, material mrunt de cale si prisma
de balast.
3risma ae balast, realizat din piatr spart, Iace parte din suprastructur si are rol de a primi si
transmite ncrcrile primite de la traversele ce sunt nglobate n prism, de a le repartiza pe supraIee ct
mai mari si de a Iorma o ,saltea elastic sub traverse amortiznd socurile si vibraiile transmise de
materialul rulant. Execuia prismei de balast trebuie Icut de asa manier nct s se asigure stabilitatea
liniei att n plan orizontal, ct si n plan vertical, dar si evacuarea apelor din precipitaii.
Limea umrului prismei cii (m), n cazul cii de Moante, are urmtoarele valori:
0,35 m, pentru liniile curente si directe din staii, precum si n zona aparatelor de cale;
0,30 m, pentru liniile de primire expediere, de circulaie din staii, triaMe, depouri si ateliere
si liniile de triere (manevr, de tragere etc.);
0,25 m, pentru celelalte linii din staii, triaMe, depouri si ateliere. Distanele de mai sus sporesc
cu 10 cm n partea exterioar a curbelor avnd R 800 m si cu cte 15 cm de o parte si de
alta a cii n cazul cii Ir Moante.
Un element al suprastructurii de cea mai mare importan, dup sine l reprezint traversa.
Traversele conIecionate din lemn, beton armat, metal se monteaz sub sine transversal si au un rolul de a
prelua sarcinile de la sine si de a le transmite prismei de balast si s asigure poziia stabil a cii n spaiu,
dar si s pstreze distana dintre sine. n acest scop, trebuie s Iie rezistente, suIicient de elastice si s
realizeze un coeIicient de Irecare ct mai mare la contactul cu piatra din prisma de balast pe care sunt
montate (Iig. 128).
Grosimea stratului de balast sub talpa traversei (h) are urmtoarele valori:
0,30 m, pentru linii curente si directe din staii echipate cu traverse din beton armat,
inclusiv zona aparatelor de cale si pe toate liniile de cale Ir Moante din staii;
0,25 m, pentru linii curente si directe din staii echipate cu traverse din lemn, inclusiv
zona aparatelor de cale si pe toate liniile de cale Ir Moante din staii;
0,20 m, pentru toate liniile din staii, triaMe, depouri si ateliere, n aIara liniilor directe din
staii si a celor cu cale Ir Moante, indiIerent de Ielul traverselor.

234
Fig. 128. Moduri de dispunere a traverselor de cale ferat (dup Al.
Herman si colab., 2003): a in Saralel, b in ]iJ-]aJ, c in sistem bibloc.

Grosimea (h) stratului de balast se msoar n urmtoarele
puncte:
n dreptul sinei la liniile simple n aliniament si curbe Ir
supranlare;
n dreptul sinei aIlat n interiorul curbei la liniile simple
n curb cu supranlare;
n dreptul sinelor interioare la liniile duble n curb cu
supranlare.
n cazul liniilor duble n curb la care platIorma are pante
transversale ctre taluzuri, grosimea (h) se msoar n dreptul sinei
interioare a liniei aIlat n exteriorul curbei.
Instrucia 314/1989 mai prevede c pe liniile echipate cu
circuite de cale pe Iaa superioar a prismei cii n dreptul sinei de limea tlpii sinei si cte 10 m
3
de o
parte si de alta a tlpii trebuie s Iie cu 3 cm mai Mos dect talpa sinei. Totodat n staii si pe linii duble si
multiple avnd distana ntre axele liniilor alturate D ~ 4,20 m, spaiul dintre prisme se completeaz cu
pietris neciuruit pn la nivelul superior al prismelor.
Forma si seciunea transversal a traversei depinde de materialul din care este conIecionat.
Sina ae cale este elementul de suprastructur care asigur susinerea si ghidarea materialului
rulant. Sinele se realizeaz din oel si au un proIil special adoptat n urma cercetrilor ntreprinse de-a
lungul anilor ce Iormeaz istoria nu Ioarte lung a acestui miMloc de transport. ProIilul sinei numit
Vignole, cuprinde ciuSerca, inima i talSa inei.
Dimensiunile inimii au Iost alese de asa manier nct supraIaa de rulare s Iie suIicient de lat
ca s permit un bun contact ntre sin si roat, iar proIilul sinei trebuie s aibe dimensiunile potrivite
astIel nct s se asigure rigiditatea, stabilitatea si rezistena ct mai mari, iar presiunile transmise plcilor
suport si traverselor s Iie ct mai mici (Iig. 129).

Fig. 129. Sin tip Vignole.

Sina trebuie s Iie stabil la rsturnare, deci nlimea inimii
nu trebuie s Iie disproporionat de mare Ia de limea tlpii.
0aterialul mrunt ae cale reprezint suma pieselor care au
rol de legare a sinelor ntre ele, de prindere a sinelor de traverse
mpiedicarea glisrii sinelor si deriparea cii.
Prinderea sinelor de traverse se Iace cu aMutorul plcilor
suport, crampoanelor, tirIoanelor, clestilor, suruburilor, piulielor si
inelelor resort.
3lcile suSort sunt piese metalice care se aseaz sub sin pe travers avnd rolul de a transmite
sarcinile la travers repartizndu-le pe o supraIa mai mare dect dac rezemarea s-ar Iace direct pe
travers si asigurarea nclinrii sinei. Prinderea plcilor de traverse se Iace prin intermediul tirIoanelor
115

sau cu cramSoane
116
.
Fig. 130. Fixarea yinei de travers de-a lungul yinei (dup
M. Nechita, G. Kollo, 1982).

Cletii sunt piese metalice care asigur Iixarea
rigid a sinei de travers prin intermediul plcilor suport
cu aMutorul tirIoanelor.
,nelele resort sunt saibe elastice cu una pn la trei
spire care asigur strngerea elementelor de Iixare a liniei
de asa manier nct piesele de strngere s nu se
deplaseze sau s vibreze independent sub aciunea
sarcinilor si vibraiilor transmise de materialul rulant. O
exempliIicare de prindere a sinei de travers Iolosind aceste piese este ilustrat n Iigura 130.

115
TirIon - surub cu Iilet triunghiular si cap dreptunghiular care se utilizeaz pentru prinderi n lemn.
116
CramSon - element de Iixare rigid, cu seciune ptrat, care se Iixeaz prin batere.

235
Legarea sinelor ntre ele se Iace cu aMutorul ecliselor, suruburilor, piulielor si inelelor resort.

Fig. 131. Fixarea yinei de travers la rost (prinderea capetelor de
yin cu eclise) (dup M. Nechita, G. Kollo, 1982).

Aceast prindere a sinelor se realizeaz la rosturile
dintre capetele sinelor numite Moante.
Modul de realizare a prinderii este de spriMin pe umerii
sinei si care prin strngere cu buloane Iace ca eclisa s lucreze
ca o pan (Iig. 131).
mpiedicarea glisrii
117
sinelor este realizat cu aMutorul
ecliselor intermediare si a clemelor elastice.
Un element important n realizarea cilor de circulaie
Ierate l constituie macazul care permite trecerea materialului
rulant (locomotiv, vagoane) de pe o cale pe alta (Iig. 132).
Fig. 132. AmenaMarea zonei macazului (dup M. Nechita, G. Kollo, 1982).

6.3.3. Calea fr Moante

n constatrile Icute, de cnd se Iolosesc sine de cale Ierat cu Moante, s-a constatat c acestea
prezint unele neaMunsuri n exploatare, cu att mai mari cu ct traIicul, vitezele si sarcinile pe osie sunt
tot mai mari.
Desi s-au ncercat diIerite modaliti de perIecionare a Moantelor, trecerea repetat a roilor pe
rosturile Moantelor duce la nasterea unor noi eIorturi n sine, ducnd la degradarea capetelor de sine si
producerea de vibraii att n sine ct si a materialului rulant, ceea ce duce la reducerea conIortului.
Calea Ir Moante este o cale alctuit din sine lungi obinute prin sudarea cap la cap a sinelor
normale, care prezint o poriune central ce nu-si modiIic lungimea la variaii de temperatur si dou
zone la capete de lungime variabil, numite ]one ae resSiraie.
Calea nu se realizeaz Ir rosturi pe toat lungimea, prezena rosturilor este necesar n anumite
locuri. Acestea, numite rosturi Iinale, se amenaMeaz respectnd distana maxim de 20 mm ca si rosturile
de la cile cu Moante.
Datorit capetelor sudate ale sinelor, n exploatare apar Iore axiale datorate cresterii temperaturii,
deIormaiile si deIectele de exploatare putnd duce la scderea sau chiar pierderea stabilitii. n
consecin, linia Ierat Ir Moante trebuie executat, ntreinut si reparat cu cea mai mare griM.

6.3.4. Secionarea liniilor de cale ferat

6.3.4.1. Puncte de secionare

De-a lungul liniilor de cale Ierat sunt amplasate asa numitele puncte de secionare care mpart
reeaua n sectoare sau distane de circulaie.

117
Glisarea inelor - deplasarea sinelor n lungul axei longitudinale.

236
Punctele de secionare au Iuncionaliti diverse: mbarcarea si debarcarea cltorilor si/sau
mrIurilor, treceri si depsiri de trenuri, compunerea si descompunerea trenurilor etc.
ClasiIicarea punctelor de secionare se Iace n raport cu Iunciile pe care le ndeplinesc n
activitatea de circulaie, dup cum urmeaz:
staii servesc circulaiei si transIerului de cltori si mrIuri realizate cu dezvoltare de linii.
Pot Ii de dimensiuni diIerite, specializate (cltori, marI, triaM, tehnice) sau mixte,
intermediare sau amplasate n nodurile reelei (Iig. 133).

Fig. 133. Schema general de organizare a unei gri: $ Clairea Jrii, J.
Jam, 5. 5estaurant, +. +ol, T. Ghieu bilete, ,. Ghieu inIormaii, S$. Sal
ateStare, CT. CorS tehnic, %. 3eroane (1, 2, 3 i linii (a, b, c.

halte ae micare sunt destinate ncrucisrii sau depsirii
trenurilor si sunt cu dezvoltare de linii;
Sosturi ae reavi]are in linie curent asigur numai
urmrirea trenurilor care trec ntre dou staii;
Sosturi ale blocului ae linie semiautomat,
semnalele luminoase ae trecere a blocului ae linie automat
secioneaz linia Ierat dintre dou staii prin axa
catargului semnalului pentru realizarea circulaiei
trenurilor n urmrire.

6.3.4.2. Activiti de baz ntr-o staie de cale ferat

Trenurile care tran]itea] staia sunt cele care trec Ir s opreasc sau opresc temporar si apoi
si continu drumul.
3relucrarea unui tren presupune aciuni de modiIicare a compoziiei unui tren:
Srelucrare Sarial schimbare de locomotiv, adugare sau scoatere de vagoane,
modiIicarea aranMamentului vagoanelor n garnitur etc.;
Srelucrarea total compunerea-descompunerea garniturilor n triaMe.
n zona staiilor se eIectueaz operaii:
tehnice revizii, reparaii, manevre
118
pentru prelucrarea trenurilor;
comerciale ncrcri-descrcri n vagoane, veriIicarea ncrcturii (cntrire, gabarit),
urcarea-coborrea cltorilor, bagaMelor, eIectelor postale etc.
O staie de cale Ierat, pe lng cldirea grii si linii este dotat cu alte construcii si instalaii
necesare realizrii operaiunilor speciIice: magazie pentru mrIuri, cabina pentru acari, peroane acoperite
sau descoperite, ramp de ncrcare-descrcare, bascul pod, locuine de serviciu, grup sanitar, atelier de
reparaii, instalaii de semnalizare, alimentare cu energie electric, ap, canal etc.
La cldirea grii se poate accede dintr-o pia public unde se gsesc staii pentru miMloacele de
transport n comun ale localitii, staie de taximetre etc.

6.3.4.3. Staii de mrfuri

Acest tip de staii se amplaseaz n centrele populate sau n centrele mari industriale si au ca
activitate principal primirea si expederea mrIurilor (Iig. 134).

Fig. 134. Staie de mrfuri (dup M. Nechita, G. Kollo, 1982): a Se linie simSl, b Se linie aubl.

118
0anevr - miscarea materialului rulant n incinta staiilor pentru prelucrarea trenurilor.

237
Pentru a Ii posibile operaiile de manevrare a mrIurilor, si operaiile tehnice (compunerea si
descompunerea trenurilor), staiile de mrIuri au n componen urmtoarele construcii si instalaii:
a $menaMri de linii Sentru:
primirea si expedierea trenurilor de marI;
descompunerea (trierea) trenurilor;
ncrcarea si descrcarea vagoanelor;
curirea, splarea si dezinIectarea vagoanelor;
circulaia macaralelor;
manevre de transbordare.
b MaJazii Sentru deSozitarea mrIurilor yi utilaMelor Sentru mecanizarea oSeraiilor de
ncrcare-descrcare
c Cheiuri yi ramSe de ncrcare-descrcare

6.3.4.4. Staii de cltori

Staiile de cltori cuprind urmtoarele amenaMri si construcii: cldirea pentru cltori cu case
pentru achiziionarea biletelor de cltorie, depozitarea temporar a bagaMelor, depozite pentru mesagerie,
sal de asteptare pentru cltori, peroane, linii pentru primirea si expedierea trenurilor, linii de staionare a
garniturilor de tren n asteptare (Iig. 135).
Fig. 135. Tipuri de staii de cale ferat (dup M. Nechita, G. Kollo, 1982): a staie ae trecere, b staie terminus.

Operaiile principale care se eIectueaz ntr-o staie de cltori sunt:
a OSeraii tehnice:
primirea si expedierea trenurilor de cltori;
compunerea si descompunrerea (trierea) trenurilor;
manevrarea vagoanelor de bagaMe si post spre si de la liniile de ncrcare si/sau
descrcare;
schimbarea locomotivelor si a partidelor de tren si locomotiv.
b OSeraii comerciale
urcarea-coborrea n si din vagoane a cltorilor;
ncrcarea si descrcarea vagoanelor de bagaMe si mesagerie, eventual transbordarea
acestora;
vnzarea biletelor de cltorie etc.
n raport cu modul n care trenurile circul n staie, exist dou tipuri de staii:
staii ae trecere (tran]it - este permis accesul pe la ambele capete ale staiei;
staii terminus (Iinale - trenurile au acces numai de la un capt, parcursul
terminndu-se n staie.
Staiile cu importan mare n reeaua din zon au un numr mai mare de linii dezvoltat n zona
staiei, linii specializate pentru diIerite operaii tehnice, asa cum au Iost enumerate mai sus.
Peroanele pentru cltori pot Ii acoperite sau nu.

6.3.4.5. Staii mixte

n acest gen de staii se eIectueaz att operaii cu cltori, cat si cu mrIuri. n general,
maMoritatea staiilor au rol multiplu, staiile strict specializate Iiind reduse ca numr.

238
6.3.4.6. Staii de triaM

Staiile de triaM apar ca o necesitate n complexele maMore Ieroviare, la ntretierea liniilor
magistrale si atunci cnd o parte din curenii de vagoane de pe o magistral si schimb direcia de mers.
Funcia de baz a acestor tipuri de staii este de a prelucra curenii de vagoane acumulai pe liniile
staiei, de a Iorma (compune) trenuri de diIerite categorii care s circule Ir alte operaii de prelucrare
pn la destinaie, pe parcursuri lungi (Iig. 136).
Operaiile principale care se eIectueaz sunt:
descompunerea si compunerea trenurilor;
repararea vagoanelor;
revizia tehnic si comercial a trenurilor;
schimbarea locomotivelor si a partidelor de tren si locomotiv;
operaii n legtur cu tranzitarea.
Fig. 136. Staie de triaM (dup
M. Nechita, G. Kollo, 1982): a schema
staiei b cocoaa ae triere.

Aceste operaii necesit
o sum de amenaMri, instalaii si
construcii speciIice, dintre care
cele mai importante sunt:
grup de linii pentru
primirea trenurilor n
vederea pregtirii pentru
descompunere;
grup de linii pentru
sortarea si acumularea vagoanelor pe direcii de mers sau destinaii;
instalaii speciale (cocoas de triere) care asigur deplasarea vagoanelor pentru triere prin rulare
pe plan nclinat Ir oprire n dreptul macazelor;
linii speciale de Iormare a trenurilor;
instalaii de splare a vagoanelor;
instalaii pentru eIectuarea probei Irnelor nainte de sosirea locomotivei.

6.3.4.7. Staii de secie (dispoziie)

Staiile de secie sunt destinate schimbrii locomotivelor la trenurile care tranziteaz, echiparea
lor, schimbarea partidelor de locomotiv, descompunerea si compunerea trenurilor chiar n incinta
seciilor de remorcare adiacente, repararea locomotivelor (cnd exist depou), repararea vagoanelor,
precum si eIectuarea operaiilor tehnice si comerciale n legtur cu primirea si expedierea trenurilor de
cltori si mrIuri. Sunt denumite si staii cap de secie pentru c delimiteaz seciile de circulaie.

6.3.4.8. Staii intermediare

Staiile intermediare se amenaMeaz ntre staiile cap de secie si au amplasamentul ales n locurile
care s asigure o deservire comod a centrelor populate si unitilor economice (Iig. 137).
n cazul liniilor principale, distana ntre dou staii intermediare este de 4 - 7 km.
Acest tip de staie este, de obicei tranzitat, dar are si rol de staie pentru cltori si marI. Staiile
intermediare pot servi la ncrucisarea sau depsirea trenurilor n scopul asigurrii cresterii capacitii de
circulaie a seciei si respectarea siguranei circulaiei.
Lund ca parametru modul de amplasare a liniilor de primire-expediere, staiile intermediare si
haltele de miscare pot Ii de tip: paralel, semilongitudinal si longitudinal.
Construciile si instalaiile mai importante ce intr n componena unei staii intermediare sunt:
linii pentru traIicul de cltori si marI, ca si pentru manevr;
cldiri pentru cltori, spaii pentru personalul de miscare din staie, case de bilete, sli de
asteptare;
peroane pentru cltori;
magazii pentru depozitarea mrIurilor;

239
cabine pentru acari;
instalaii de semnalizare;
drumuri de acces ntre cldirile si amenaMrile staiei si localitatea deservit.

Fig. 137. Staie intermediar de tip
paralel (dup M. Nechita, G. Kollo, 1982).

n lungul cilor Ierate se
amplaseaz sisteme de semnalizare
optic si acustic, n special la trecerile
de nivel, care au menirea de a menine
sigurana traIicului Ieroviar.
La Monciunea cilor Ierate cu
cursuri mari de ap, uniti lacustre ori strmtori se amenaMeaz tuneluri subacvatice (exemplu, Dover-
Callais) ori linii de Ierry-boat (Iig. 138).

Fig. 138. Linii de ferry-boat.

O staie de Ierry-boat are urmtoarea
conIiguraie plan-spaial:
calea de acces;
platIorma de selectare a traIicului
si control;
platIorma de mbarcare;
cheiul de acostament al navei.
n cazul liniilor de tip Ierry-boat se
realizeaz nu numai transIerul materialului
rulant, ci si a pasagerilor si a miMloacelor de
transport auto.
Intensitatea traIicului Ieroviar se exprim n tone/km ori pasageri/km de cale Ierat.
Dotarea cu ci Ierate a unui teritoriu se realizeaz prin raportarea lungimii cilor Ierate la o
supraIa convenional de 100 km
2
. La noi n ar densitatea este de 4,6 km de cale Ierat la 100 km
2
(14
km la 100 km
2
n Germania, Belgia, 10 km/100 km
2
n Ungaria, Cehia si Slovacia, 0,6 km/100 km
2
n
Rusia).

6.4. Lucrri de art - poduri, podee, tuneluri

6.4.1. Poduri

6.4.1.1. Definiie yi generaliti

3oaul se deIineste, n mod unanim acceptat, ca Iiind construcia care susine o cale de
comunicaie ce traverseaz un obstacol, asigurndu-i acestuia continuitatea.
DeIiniia podurilor exprim sintetic caracteristicile eseniale ale acestui tip de construcii si
anume:
podul Iace parte dintr-o lucrare de amploare, calea de comunicaie, creia i este subordonat
din punct de vedere al traseului, al proIilului longitudinal si transversal;
podul traverseaz un obstacol, ale crui caracteristici Iuncionale, legate de nlimea de liber
trecere (a albiei sau a vehiculului) si de deschidere, trebuie s le respecte.
Rolul podurilor este s permit circulaia oamenilor si mrIurilor n condiii de siguran si
conIort. Lucrrile de poduri sunt alctuite din podul propriu-zis si din zonele aIerente acestuia. Podul este
Iormat din suprastructur, inIrastructur si aparate de reazem.

6.4.1.2. Elemente generale de alctuire a podurilor

Dat Iiind varietatea materialelor din care poate Ii realizat suprastructura unui pod (beton, metal,
lemn, zidrie din piatr), nu se vor nominaliza toate elementele care alctuiesc aceast structur.

240
Pentru ansamblurile de elemente care alctuiesc zonele aIerente podului, general valabile,
terminologia este prezentat, dar cu precizarea c, n Iuncie de structura podului si de materialul din care
acesta este realizat, anumite elemente pot s lipseasc.
Podul propriu-zis, este Iormat din suprastructur, inIrastructur si elemente de rezemare.
6uSrastructura reprezint partea de pod care cuprinde:
calea Se Soa - calea carosabil si de trotuare (mbrcminte si hidroizolaie) sau calea Ierat,
crora li se adaug elementele anexe (parapete, trotuare, guri de scurgere etc.) (Iig. 139).

Fig. 139. Prile componente ale unui pod rutier.

structura ae re]isten, compus din: tablierul - deIineste suprastructura pe lungimea
grinzilor principale; antretoa]ele - grinzi amplasate transversal Ia de axa cii pe pod, au rol
de a transmite ncr-crile de la grinzile principale; lonMeronii - grinzi longitudinale care
reazem pe elemente transversale de rezisten (Iig. 140).

Fig. 140. Elemente de suprastructur a podului.

,nIrastructura are rol de susinere a
suprastructurii, transmite ncrcrile terenului de
Iundaie si poate Ii alctuit din:
culee - amplasate pe maluri, la capetele
podului, au rolul de a prelua reaciile
suprastructurii si mpingerea pmntului din spatele lor. Sunt Iormate din Iunaaie si elevaie.
Elevaia este realizat din blocuri masive din beton simplu n care sunt ncastrate ziduri
ntoarse si zidul de gard care asigur racordarea cu terasamentul;
Sile - alctuite din Iundaie si elevaie si reprezint structuri intermediare (amplasate de-a
lungul podului, ntre cele dou culei), spaiul dintre dou astIel de pile reprezentnd
deschiderea podului (Iig. 141).
Fig. 141. Vedere lateral a unui pod - elemente componente.

241
$Saratele de reazem au rolul de a transmite reaciile suprastructurii ctre inIrastructur pentru
asigurarea deIormaiilor suprastructurii (din variaii de temperatur, Irnare etc.). Aceste elemente pot Ii:
Ii[e - permit numai rotirea n plan vertical;
mobile - care permit att rotirea, ct si deplasarea pe una sau mai multe direcii.
Aparatele de reazem pot Ii conIecionate beton, metal, neopren etc.
=onele aIerente podului cuprind rampele de acces cu elementele speciIice, ca:
sistem rutier, parapei de siguran;
rambleu si taluzuri;
scri;
casiuri.
Racordarea podului cu rampele de acces se Iace prin:
9 plci de racordare si grinzile de sub plcile de racordare;
9 sIerturi de con;
9 aripi;
9 drenul din spatele culeei.
Albia si aprrile de maluri, includ:
protecia patului albiei;
pragul de Iund;
deversorul si camera de disipare;
protecia malurilor prin pereere, sau cu ziduri de spriMin.

6.4.1.3. Clasificarea podurilor

Criteriile care permit clasiiIcarea podurilor sunt numeroase si se reIer la destinaie, alctuire,
modul de execuie, natura solicitrilor.
a 'estinaie:
ae cale Ierat;
ae osea;
combinate - att pentru cale Ierat, ct si pentru sosea;
SasaM inIerior - pod de cale Ierat care traverseaz o sosea (Iig. 142);
Fig. 142. PasaM inferior.

SasaM suSerior - pod de sosea care traverseaz o cale Ierat (Iig. 143);

Fig. 143. PasaM superior.

Sasarel - destinat exclusiv circulaiei pietonilor;
Sunte - pasarel care serveste trecerii unui singur sir de pietoni;
Soa canal - care susine un canal navigabil;
Soa Sentru conaucte - destinat susinerii conductelor de ap, gaz, termoIicare;

242
viaauct - pod care traverseaz o vale adnc, nlocuind un rambleu de mare nlime
(Iig. 144);

Fig. 144. Viaduct.

viaauct ae coast - situat de-a lungul unei coaste de munte.
b 'uS caracteristicile traseului cii Se toat lunJimea Sodului:
in aliniament;
in curb,
in aeclivitate (cu calea n declivitate, cu valoare limitat) (Iig. 145);

Fig. 145. Pod n declivitate.

in ,sSinare ae mJar- la care cota cii creste n miMlocul podului Ia de cotele
capetelor.
c 'uS Soziia cii:
cu calea Mos - situat la nivelul inIerior al elementului principal de rezisten
(Iig. 146);
Fig. 146. Pod cu calea Mos.

cu calea sus - amplsat la nivelul superior al elementului principal de rezisten;
cu calea la miMloc - situat ntre nivelul superior si cel inIerior al elementului
principal de rezisten (Iig. 147);

Fig. 147. Pod cu calea la miMloc.

243
basculant - pod mobil care permite rotirea suprastructurii n Murul unei axe orizontale;
rotitor - pod mobil la care rotirea suprastructurii se Iace n Murul unei axe verticale;
riaictor - pod mobil care permite translatarea vertical a unei travei sau a unui
element al suprastructurii.
d 'uS unJhiul de intersecie a a[ei cii Se Sod cu a[a obstacolului:
SerSenaicular - pod cu intersecie normal (la 90
0
);
oblic - poduri oblice (unghi diIerit de 90
0
);
in So]iie oarecare - poduri curbe.
e 'uS alctuire yi schema static a suSrastructurii:
Soaul aalat - cu elementul principal de rezisten al suprastructurii este aala. Dalele
pot Ii: cu deschideri independente - simplu rezemate; continue, cu sau Ir vute; cu
console si articulaii; cu seciune plin sau casetate.
Soaul cu Jrin]i - la care elementele principale de rezisten ale suprastructurii sunt
grinzile (Iig. 148).
Fig. 148. Pod pe grinzi.

n Iuncie de tipul grinzilor, podurile pot Ii:
9 Soauri cu Jrin]i cu inima Slin;
9 Soauri cu Jrin]i cu ]brele;
9 Soauri cu Jrin]i mi[te cu conlucrare.
Soaul in caaru - la care elementul principal de rezisten este cadrul;
Soaul boltit sau in arc - la care elementul principal de rezisten este bolta sau arcul
(Iig. 149);
Fig. 149. Pod cu arce.

Soaul susSenaat - la care elementul principal de rezisten l reprezint cablurile sau
lanurile, tablierul Iiind suspendat prin intermediul unui tyrant (Iig. 150).

Fig. 150. Pod suspendat prin intermediul unui tyrant.

244
I 'uS deschidere:
Soaee - cu deschidere (L) sau suma deschiderilor sub 5 m;
Soauri mici - cu deschidere (L) de 5 - 20 m;
poduri miMlocii - cu deschidere (L) de 21 - 50 m;
poduri mari - cu deschidere (L) de 51 - 100 m;
poduri Ioarte mari - cu deschidere (L) ~ 100 m;
J 'uS materialul din care este conIecionat:
Soa masiv - cu suprastructur realizat din zidrie, beton armat sau precomprimat;
metalic - cu suprastructura integral metalic;
ain lemn,
cu seciune mi[t - realizarea suprastructurii implic utilizarea elementelor compuse
din oel si beton.
h 'uS modul de e[ecuie:
pod din beton armat: monolit - cnd execuia se Iace n amplasament cu cintre si
esaIodaMe; cu elemente Sreturnate n apropierea amplasamentului; cu elemente
SreIabricate;
Soa ain metal - se execut n ateliere pe tronsoane care se aduc n amplasament unde
se asambleaz si se monteaz.

6.4.1.4. Elemente generale de proiectare a podurilor

Conceperea podurilor necesit cunoasterea urmtoarelor date, precizate prin tema de proiectare:
tipul drumului pe care podul este situat: DN, DJ, DC etc.;
obstacolul ce trebuie traversat, ap, vale, cale de comunicaie etc.;
amplasamentul lucrrii, n aIara localitii, sau n localitate;
vehiculele care vor circula pe pod, cu toate caracteristicile: sarcina pe osie, distana dintre
osii, distana dintre sirurile de roi, distana dintre vehiculele care Iormeaz un sir,
alctuirea sirurilor de vehicule;
pe baza caracteristicilor convoiului se va Iace ncadrarea n clasa de ncrcare a podului;
debitul de calcul al rului care se traverseaz.
Pe baza acestor date se poate ncepe proiectarea lucrrii, care cuprinde urmtoarele etape:
etapa pregtitoare n care se ntocmesc: studiul geotehnic, studiul topograIic;
etapa n care se alege tipul de structur, adecvat cerinelor din tema de proiectare si se
stabileste gabaritul seciunii transversale a podului.
La deschiderile mici si miMlocii, se au n vedere seciunile transversale uzuale, alctuite din dale
monolite, sau preIabricate realizate din grinzi cu armtur prentins (cu seciuni T ntors, sau dublu T),
Muxtapuse, cu suprabetonare sau suprastructuri pe grinzi cu armtur postntins, din tronsoane mari de
seciune T si plac monolit ntre ele.
Se alege poziia si tipul inIrastructurilor.
Se Iace calculul hidraulic pentru a deIinitiva deschiderile, luminile, limea pilelor si poziia lor
transversal albiei, adncimea de Iundare a inIrastructurilor n Iuncie de natura terenului si de aIluierile
calculate.
Se deIinitiveaz soluia:
etapa de calcul al elementelor structurii, ntocmirea breviarului de calcul si a borderoului de
piese desenate;
etapa de ntocmire a caietelor de sarcini pentru executant;
etapa de ntocmire a documentaiei economice.
Rezolvarea Iiecrei etape se Iace pe baza normativelor, instruciunilor si standardelor n vigoare
la momentul elaborrii proiectului.

6.4.2. Podee

3oaeele rutiere sunt poduri cu deschiderea sau suma deschiderilor mai mic de 5,00 m. Ele se
construiesc n albiile unor cursuri de ap cu debit redus sau n dreptul unor mici depresiuni ale terenului
natural, n care se pot colecta ape de supraIa. Podeele se realizeaz din zidrie de piatr sau crmid si
din beton monolit sau preIabricat si, n Iuncie de nlimea terasamentului de deasupra, pot s Iie ae
suSraIa sau inecate. Podeele poart denumirea elementului principal de rezisten si sunt: podee

245
aalate si podee tubulare (n cadru, boltite, ovoidale, circulare). Fundaia podeului tubular este realizat
dintr-un bloc de beton monolit sau preIabricat. n amonte podeele se prevd cu o camer ae caere cu rol
de colectare a apelor din sanurile longitudinale ale cii. Racordarea podeului cu terasamentele se poate
Iace: cu nervur de ngrosare, cu element tip portal si sIerturi de con sau aripi si racordare cu elemente tip
plnie (Iig. 151).
Fig. 151. Podee: a aalat, b tubular.

6.4.3. Tuneluri

n vederea depsirii unor obstacole naturale (vrIuri de munte, cursuri de ape, zone de mare
circulaie), se pot realiza lucrri de art excavate n sol cu rolul de continuitate a traseului unei ci de
comunicaie rutier sau Ieroviar (Iig. 152).
Fig. 152. Amplasarea unui tunnel.

6.4.3.1. Scurt istoric

nc cu 3 500 de ani nainte de
Christos, n Egipt, amenaMarea unor
morminte sau spaii de cult se Icea
subteran pentru protecie sau din cauza
climei.
Mai trziu, astIel de lucrri au
Iost realizate pentru extragerea de
minereu sau aduciuni de ap.
Prima lucrare subteran
descris destinat circulaiei a Iost
construit n Babilon, reprezentnd o relaie secret ntre dou palate amplasate pe malurile EuIratului.
Practic, n toate civilizaiile epocii antice se pot remarca lucrri admirabile pentru acea perioad:
tunel apeduct n Ierusalim (sec. VIII .C.), n insula Samos (sec.VI .C.); galerii subterane de acces la Veia
(Etruria, sec.IV .C.); galerii de ventilaie pentru tunel n Beotia (sec.III .C.).
Cum este de asteptat, romanii, constructori ,perIeci ai antichitii au realizat amenaMri
subterane n toate spaiile ocupate de imperiu, cu destinaii diverse: circulaie, drenaMul minelor etc.
Dezvoltarea tehnicilor de spare si amenaMare a tunelurilor a Icut ca n Evul Mediu s Iie
construite tuneluri, n special pentru scopuri militare sau pentru aduciuni de ap.
n Europa, n secolul al XVIII-lea au Iost nregistrate primele adevrate tuneluri pentru circulaie:
Unerloch, trectoarea St. Gothard (lungime 64 m) 1707; Neutor lng Salzburg, Austria (lungime 131 m,
nlime 12 m) 1774; pe traseul Simplon, Elveia, o sum de tuneluri (lungime total 525 m) 1805;
tuneluri Ieroviare precum cel de la Terre Noire, lng St. Etienne, Frana 1826, pe linia Manchester-
Liverpool, Anglia (lungime 1190 m) 1830.
Construcia de tuneluri pentru calea Ierat a luat amploare, costurile de amenaMare Iiind MustiIicate
prin importana acestui sistem de circulaie n epoc. Mai trziu, apariia metroului a Icut ca galeriile
subterane s Iie practic nelimitate ca lungime constituindu-se n adevrate reele subterane.
n timp, datorit noilor miMloace de spare, mai eIiciente, si modalitilor moderne de amenaMare a
structurii cptuselii, construcia de tuneluri a aMuns la perIormane notabile, un exemplu constituindu-l
tunelul Ieroviar sub Canalul Mnecii.

246
6.4.3.2. Clasificare

Tunelurile se clasiIic n Iuncie de:
a 'estinaie:
rutiere drumuri, autostrzi, artere urbane (Iig. 153, a);
cale Ierat simSl sau
aubl (Iig. 153, b);

Fig. 153. Tipuri de tuneluri: a) tunel
rutier; b) tunel Ieroviar.

metrou (Iig. 154, a);
Sentru ci naviJabile,
aauciuni i amenaMri
hiarotehnice aduciuni de
ap, alimentarea si
evacuarea apei n hidrocentrale (Iig. 154, b);

Fig. 154. Tipuri de tuneluri: a) tunel
metrou; b) tunel navigabil.

galerii pentru reele
edilitare n orase;
Jalerii miniere;
Jalerii strateJice militare.
b $mSlasament:
ae munte (de creast, de
baz, de coast, de
adncime);
sub aS (Iluvii, brae de mare, lacuri etc);
urbane (metrou, edilitare).
c $[a n Slan:
in aliniament;
in curb;
aliniament i curb;
in bucl (elice).
d Modul de e[ecuie:
e[cavaie in subteran,
in tranee aeschis,
Srin tehnoloJie mi[t.

6.4.3.3. Alctuire

n general, alctuirea tunelurilor cuprinde cptuseala, hidroizolaia si salteaua drenant, sistemul
de colectare si evacuare a apei (rigola si barbacana) (Iig. 155).

Fig. 155. Elementele componente ale unui tunel - seciune
transversal: 1. )unaaie, 2. CStueala, 3. %olta, 4. 5aaier, 5. %anchet,
6. +iaroi]olaia, 7. 5iJola i barbacane, 8. Stros, 9. Calota.

n cazul n care tunelul este construit n roc stabil,
negeliv, dur cptuseala poate s lipseasc.
Realizat din beton simplu sau armat, cStueala are
rolul de a prelua presiunile date de masivul n care este spat si
de a susine excavaia.
Cptuseala se compune din Iundaii, radier, ziduri
drepte si bolt.
)unaaiile preiau ncrcrile date de zidurile drepte si

247
le transmit terenului. La partea superioar, n zona de reazem a zidurilor drepte, sunt amenaMate banchete.
Ziaurile areSte, ca parte lateral a cptuselii, preiau ncrcrile de la bolt si le transmit
Iundaiilor.
5aaierul, sub Iorm de bolt ntoars, are rolul de nchidere a supraIeei ntre Iundaii. Pentru
crearea unei supraIee care s susin structura cii de circulaie si pentru asigurarea scurgerii apelor, zona
superior a radierului se umple cu beton simplu.
%olta, partea superioar a cptuselii, prezint dou tipuri de elemente caracteristice: naterile
bolii, zona n care bolta prinde s se ridice deasupra zidului drept, respectiv cheia ae bolt, partea cea
mai de sus a cptuselii.
Conturul interior al cptuselii se numeste intraaos, iar cel exterior e[traaos. Partea inIerioar a
seciunii de excavaie a tunelului cuprins ntre planul nasterii bolii si planul banchetelor se numeste
stros, iar cea superioar situat deasupra planului nasterii bolii, se numeste calot.
Materialele utilizate pentru realizarea cptuselilor sunt: piatra, betonul simplu sau armat si, mai
rar, crmida, metalul, lemnul.
Hidroizolaia tunelului, cu rol n protecia extradosului cptuselii de aciunea apei de inIiltraie,
creeaz supraIaa de separaie dintre cptuseal si salteaua drenant. Aceasta din urm are rolul de a
colecta apele de inIiltraie si de a le conduce spre barbacane ctre rigolele sau canalul de evacuare.
Rigolele sau canalele de evacuare se amenaMeaz Iie lateral, Iie n axul tunelului (Iig. 156).

Fig. 156. AmenaMri pentru evacuarea
apei.

De-a lungul tunelului se
amenaMeaz spaii laterale pentru
adpostirea personalului de ntreinere la
trecerea trenului, pentru echipamente de
lucru si unelte, precum si a materialului
Iolosit la intervenii (Iig. 157).

Fig. 157. Niye: a veaere, b seciune.

La tunelurile rutiere se prevd si trotuare laterale de
cel puin 0,70 m lime pentru circulaia personalului.
Intrrile tunelului se amenaMeaz n Iuncie de natura
rocii n care a Iost excavat. De obicei, se realizeaz capete
Irontale si portaluri (Iig. 158).

Fig. 158. Capt frontal yi portal de
tunnel: a seciune, b. veaere, c. veaere ae
Sortal cu amenaMare.

Captul Irontal reprezint
extremitatea prelucrat n mod speciIic
a inelului de intrare a cptuselii
tunelului.
Acesta se realizeaz n cazul n
care taluzurile laterale si cele Irontale
ale spturii sunt suIucient de stabuile
si nu necesit lucrri speciale de
consolidare. Inelele de intrare se
cptusesc cu piatr de talie sau se
realizeaz din beton.
Portalurile, amenaMate n mod
asemntor cu zidurile de spriMin, au
rolul de a asigura stabilitatea
taluzurilor, de protecie mpotriva apei
ce se scurge pe taluzul Irontal si unul
estetic.

248
6.4.3.4. Construcia unui tunel

Metodele de excavaie sunt Ioarte diIerite ns o parte dintre operaii sunt comune tuturor
metodelor: spriMinirea capetelor de intrare, naintarea galeriilor, executarea plniilor galeriilor si puurilor,
realizarea limii calotei tunelului.
Executarea strosului, partea inIerioar a proIilului, precum si trecerea de la un element la altul al
excavaiei si realizarea cptuselii diIer la rndul lor n raport cu soluia adoptat.
Sptura trebuie s Iie proteMat mpotriva surprii cu lucrri de spriMinire.
n cazuri cu totul excepionale, cnd roca este Ioarte stabil si tare, se admite lucrul Ir spriMiniri.
n general, realizarea unui tunel presupune strpungerea unei galerii de naintare, la nceput cu seciune
transversal mai redus dect cea Iinal.
Metode de excavaie:
9 Jalerii cu sSriMiniri ain lemn, ain metal - lrgirea seciunii ncepe la partea superioar cu
realizarea calotei;
9 sistemul minier - n care se evideniaz metoda proIilului complet deschis, metoda bolii
spriMinite, metoda de excavare sub cheia bolii, metoda miezului de spriMin, metoda englez,
metoda italian si metoda galeriei centrale;
9 metoaa scutului - sistem care are la baz un cilindru din oel n care, la parte anterioar se
execut sparea, iar la partea posterioar se Iace amenaMarea cptuselii. n partea central a
scutului sunt prevzute vinciuri hidraulice care servesc la avansarea scutului. Scutul asigur
spriMinirea rocii pe ntreaga supraIa a spturii. Cptuselile care se execut prin acest
metod sunt preIabricate si preiau imediat dup montare nccrile date de presiunea
vinciului. Metoda prezint numeroase avantaMe ca: o concentrare mare a lucrrilor, gradul
mare de mecanizare, coordonarea Iacil a unui proces de lucru cu o desIsurare bine stabilit;
9 metoaa chesoanelor - se Ioloseste n cazul n care se lucreaz la mic adncime si n sol
mbibat cu ap,
9 metoaa aescoSerit - aplicat pentru inelele de intrare n vederea evitrii prbusirilor
taluzurilor laterale si Irontale. Se realizeaz sptura, se execut inelele descoperit, apoi se
acoper cu pmnt;
9 metoaa ae lucru in tranee - utilizat n cazul excavaiilor la mic adncime, mai ales n zona
urban. Execuia spturii se Iace la nceput pe traseul pereilor laterali. Dup realizarea
acestora, se sap pn se poate realiza planseul de acoperire. Urmeaz sparea si evacuarea
pmntului din interior si executarea radierului.

6.4.3.5. Exploatarea tunelurilor

6.4.3.5.1. Ventilarea tunelurilor rutiere yi feroviare

Aerul din interiorul tunelurilor este duntor si, n cazul n care nu este evacuat, poate conduce la
aIectarea sntii persoanelor care lucreaz la amenaMare sau ntreinere si a utilizatorilor sau provoac
chiar decese. Parametrii care inIlueneaz Iavorabil ventilarea natural a tunelurilor sunt:
relieIul i airecia vanturilor SrinciSale - un relieI muntos care contribuie la Iormarea de
cureni de aer si amplasarea tunelului pe direcia vntului dominant;
lunJimea tunelului - un tunel scurt se va ventila mai usor;
aeclivitatea unic cu aiIerene mari ae cot;
aimensiunea in SroIil transversal - cu ct este mai spaios, cu att se ventileaz mai usor;
intensitatea i natura traIicului.
Atunci cnd este posibil, realizarea puurilor de aerisire optimizeaz procesul de ventilaie
natural.
Cnd ventilarea natural nu este eIicient, se prevede realizarea unui sistem de ventilare
artiiIcial.
Sistemul poate Iunciona pe principiul aspirrii, reIulrii sau printr-o metod care le mbin pe
ambele. Curentul de aer poate circula de-a lungul tunelului, transversal sau semitransversal.
n principiu, aerul proaspt, mpins de ventilatoarele amplasate n zona portalului, este adus, n
general, la partea inIerioar a tunelului prin canale, conducte sau galerie.
Aerul viciat se ridic spre bolt, se scurge ctre portaluri unde este evacuat.


249
6.4.3.5.2. Iluminarea

n vederea asigurrii unor condiii de circulaie n deplin securitate, iluminatul tunelurilor este o
condiie inevitabil.
Numai tunelurile n aliniament cu lungimi sub 200 m pot s Iuncioneze cu iluminat natural pe
timpul zilei.
Tunelurile rutiere trebuie s aibe iluminare permanent, n timp ce tunelurile Ieroviare pot Ii
iluminate numai la trecerea trenurilor.
Pe perioada lucrrilor eIectuate n tunel si pentru inspecie, este necesar s Iie realizat un sistem
special de iluminare.
Nisele din interiorul tunelurilor Ieroviare trebuie iluminate de asa manier nct s Iie rapid
depistate de personalul de serviciu la trecerea trenurilor.
Se recomand ca pentru tunelurile de autostrad s se realizeze un sistem de iluminare care s
asigure un iluminat apropiat de cel natural pentru evitarea socurilor asupra conductorului auto.

6.4.3.5.3. Msuri de aciune n cazul incendiilor

Incendiile produse n interiorul tunelurilor sunt extrem de periculoase pentru utilizatori (provoac
arsuri si asIixii) si pentru cptuseala si instalaiile interioare ale tunelurilor.
Din acest cauz, se prevede amplasarea de senzori de Ium si analizoare de temperatur pentru
avertizarea dispeceratelor n caz de eveniment si luarea de msuri pentru limitarea eIectelor n cazul
producerii unor evenimente.

6.5. Transportul aerian

Datorit traIicului redus si caracteristicilor aparatelor de zbor, la nceputurile sale, transportul aviatic
utiliza dotri minime (platouri naturale cu amenaMri de terasamente de mic anvergur, piste de aterizare-
decolare nierbate, amenaMri pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale cu perIorman redus).
Pe msur ce aeronavele s-au perIecionat, iar capacitatea de transport persoane sau marI, distana
de parcurs si conIortul au crescut, s-a aMuns la dimensiuni si greuti care cer ca decolarea sau aterizarea s se
produc pe spaii ample, special proiectate si amenaMate.
Caracteristicile transportul aerian, ca: rapiditatea, sigurana, conIortul, regularitatea si eIicacitatea,
conduc la volume de traIic (cltori si marI) considerabile n raport cu alte moduri de transport.
Pentru proiectarea unui aeroport cu toate utilitile si componentele necesare, trebuie s se in seama
de:
caracteristicile Iizice si operaionale ale navelor care l vor Iolosi;
sigurana decolrilor, aterizrilor si a manevrelor la sol;
eIectul amplasrii aeroportului asupra mediuluii;
posibilitile tehnico-economice de realizare a investiiei.
Pentru c n proiectarea, construcia, ntreinerea si exploatarea aeroporturilor se utilizeaz un limbaM
aparte, strict de specialitate, n Anexa Terminologie este prezentat o selecie de termeni si deIiniii.

6.5.1. Clasificarea aeroporturilor

Transportului aerian se evideniaz prin puternicul caracter internaional.
Aceasta a condus la necesitatea nIiinrii Organizaiei Internaionala a Aviaiei Civile (I.C.A.O.)
119
,
ale crei scopuri sunt realizarea si impunerea unui limbaM comun care s permit coordonarea reglementrilor
naionale reIeritoare la proiectarea, construcia si exploatarea inIrastructurii speciIice acestui mod de
transport.
n conIormitate cu prevederile I.C.A.O., aeroporturile sunt clasiIicate n raport cu distana minim
necesar pentru decolare cu masa maxim (distana de reIerin) si innd seama de caracteristicile avionului
(anvergur - distana ntre vrIurile aripilor, distana ntre extremitile trenului de aterizare) (tabel 57).
Codul aeroportului permite corelarea instalaiilor si utilitilor aeroportului cu tipul de aeronave
care vor utiliza aeroportul respectiv.


119
Organizaia Internaional a Aviaiei Civile (I.C.A.O.) stabileste reglementri, norme si practici recomandabile pentru transportul aerian.

250
Tabel 57. Codul de referin al aeroporturilor (conIorm reglementrilor I.C.A.O.).

Element de cod 1 Element de cod 2
Cifra de cod Distana de referin (D)
Litera
de cod
Anvergura aripilor
(A)
Distana dintre
extremitile trenului
de aterizare (Ta)
1 D 800 m A A 15 m Ta 4,5 m
2 800 _ D 1200 m B 15 _ A 24 m 4,5 _ Ta 6 m
3 1200 _ D 1800 m C 24 _ A 36 m 6 _ Ta 9 m
4 D _ 1800 m D 36 _ A 52 m 9 _ Ta 14 m
E 52 _ A 65 9 _ Ta 14 m

Cele dou elemente de cod, primul raportat la distana de reIerin caracteristic aeronavei,
respectiv cel de-al doilea raportat la dimensiunile caracteristice ale aeronavei, se adopt pentru cazul cel
mai deIavorabil al valorilor nscrise n tabel.

6.5.2. Elemente funcionale ale aeroportului

Spaiul amenaMat n vederea asigurrii condiiilor pentru transportul aerian cuprinde multiple zone cu
Iuncionaliti speciIice bine delimitate si organizarte de asa manier nct Iluxurile de activiti s se
desIsoare ntr-o nsiruire logic, ntr-o perIect corelare.
Elementele principale ale unui aeroport sunt aeroJara (pentru cltori si/sau cea pentru mrIuri) si
Sista ae aecolare-ateri]are.
n vederea crerii legturii ntre acestea si pentru asigurarea spaiilor necesare serviciilor, pe
cuprinsul aeroportului mai sunt amplasate:
suSraIaa ae traIic a aeroJrii - destinat operaiunilor de mbarcare-debarcare a cltorilor si
coletelor postale, spaii care pot Ii situate n imediata vecintate a aeroprtului, operaiile de
mbarcare-debarcare Iiind realizate cu tuneluri ce Iac legtura direct ntre aeroport si aeronav
sau sunt amplasate la o oarecare distan, deplasarea persoanelor Icndu-se cu vehicule de
transport rutiere de tip autobuz; de remarcat c n acest loc se produce si alimentarea aeronavelor
cu combustibil, ncrcarea si descrcarea bagaMelor si a alimentelor;
sSaii ae traIic ae marI - destinate ncrcrii-descrcrii a avioanelor cargo n transportul de
marI si colete postale, caz n care amplasarea se Iace ct mai aproape de depozite;
suSraIa ae staionare - pentru staionri ndelungate ale aeronavelor aIlate n operaii de
ntreinere periodic;
suSraIaa ae traIic Sentru aeronave in tran]it - unde se eIectueaz alimentarea cu carburani,
operaiile de ntreinere pe durata unei staionri temporare;
ci ae rulare destinate circulaiei la sol a aeronavelor si vehiculelor rutiere (cisterne, autobuze,
vehicule de marI si de bagaMe, vehicule pentru transportul hranei pentru consum la bord,
vehicule pentru curenia aeronavei, scri de acces, vehicule de intervenie etc.) si care Iac
legtura cu spaii cu diverse Iunciuni si pe care se circul cu viteze recomandabile si pe traseele
cele mai scurte;
bretele - utilizate pentru intrarea si iesirea de pe pist;
SlatIorme ae ateStare Se calea ae rulare - supraIa delimitat pe care aeronavele asteapt
permisiunea de acces pe pist pentru decolare si pot Ii depsite de altele aIlate n miscare;
Sunct ae ateStare Se calea ae serviciu - destinat vehiculelor de serviciu;
sSaii ae Jarare i intreinere a aeronavelor acoperite (hangare) si/sau descoperite;
sSaii ae Jarare pentru vehiculele de serviciu;
aeSo]ite aiverse.
De regul, aeroporturile sunt amplasate la distane considerabile de localitatea pe care o deservesc
din raiuni de protecie a spaiilor locuite de eIectele neplcute pe care le genereaz vecintatea unui aeroport:
zgomot, vibraii, poluare a aerului.
Cu ct aeroportul este mai important, cu traIic mai susinut, cu att distana este mai mare. Aceasta
Iace necesar o legtur direct si ct mai rapid ntre aeroport si localitate, legtur care se poate realiza prin
sosele, autostrzi, ci Ierate.
Caracteristicile cele mai importante ale cilor de rulare ce Iac legtura ntre aeroport si localitile pe
care le deservesc sunt:

251
9 traseu cat mai scurt - din raiuni de exploatare si costuri;
9 simSle i bine semnali]ate Srin marcaMe la sol;
9 SreSonaerent rectilinii, iar n cazul n care au traseu curb, elementele geometrice s Iie alese
pentru a permite utilizarea vitezelor mari de parcurs;
9 s Iie evitate interseciile cu Siste sau alte ci ae rulare - din raiuni de siguran a traIicului;
9 Sreaominant cu sens unic;
9 in numr suIicient pentru deservire n perioada de vrI;
9 s asiJure Serioaae minime ae ocuSare a Sistei la ateri]ri;
9 s Sreceaa creterea Srevi]ibil a Jraaului ae utili]are a Sistei.

6.5.3. Parametrii n amplasarea pistelor

Date Iiind condiiile speciIice de Iuncionare a unui aeroport si cerinelor de siguran a circulaiei cu
totul aparte, alegerea amplasamentului acestuia presupune analiza a numerosi Iactori: climatici si de
orientare, de relieI, tipul si intensitatea traIicului, caracteristicile aeronavelor, impact asupra mediului,
economici.
Fiecare dintre acestia pot s condiioneze amplasarea si dispunerea diIeritelor componente ale
aerportului, orientarea si stabilirea numrului de piste pentru ca activitatea de transport s Iie ct mai sigur si
mai conIortabil.

6.5.3.1. Factori climatici yi de orientare

Factorii climatici si de orientare reprezint elementele care stau la baza stabilirii coeIicientului de
utilizare a aeroportului
120
:
'irecia vanturilor aominante constituie criteriul hotrtor n orientarea pistei si alegerea
numrului pistelor, astIel nct, la decolare sau aterizare, s nu existe vnt lateral cu viteza
mai mare dect 8 m/s. Numrul de piste se alege pentru ca s se asigure un coeIicient de
utilizare mai mare, cel mult egal, cu 95 (maximum 5 dintre aterizri s se Iac n
condiii de vnt lateral cu viteza 8 m/s _ v 12 m/s). Dac una nu asigur acest coeIicient, se
prevd piste suplimentare pe direcii diIerite.
Ji]ibilitatea este condiionat de existena ceei si/sau de nlimea plaIonului de nori. Dat
Iiind inIluena acestor parametri asupra siguranei n utilizarea aeroportului, studiul pentru
alegerea amplasamentului pistei se va Iace innd seama de cele mai neIavorabile condiii
meteorologice (vizibilitate redus si plaIon de nori cobort).
TemSeratura la sol constituie un parametru care inIlueneaz alegerea lungimii pistei. Acest
lucru se datoreaz Iaptului c o dat cu cresterea temperaturii, densitatea aerului se reduce,
ceea ce conduce la o diminuare considerabil a perIormanelor avioanelor, mai ales la
decolare. AstIel, temperatura de calcul considerat pentru corecia lungimii pistei trebuie s
depseasc valoarea temperaturii de reIerin a aeroportului.
Calculul coeIicientului ae utili]are presupune stabilirea direciei vntului dominant si viteza sa
maxim.
Aceste caracteristici se determin prin msurtori eIectuate pe o perioad ndelungat, numrul lor
permind eIectuarea de interpretri statistice.
C 100
N
N
1
|33|
unde:
1
1
- numrul de cazuri n care condiiile meteorologice sunt Iavorabile zborului;
1 - numrul total al observaiilor meteorologice.

Vntul lateral pistei reprezint componenta perpendicular pe axa pistei a vntului. Aceast
component tinde s provoace pivotarea sau oscilarea avionului n timp ce se deplaseaz de-a lungul
pistei, iar aterizarea n prezena vntului lateral se Iace n raport cu caracteristicile avionului.
Viteza maxim admisibil a vntului transversal este:

120
CoeIicientului ae utili]are a aeroSortului
-
-

procentul de timp n care Iolosirea unei piste nu este restricionat de componenta transversal a vntului.


252
Fig. 159. Componenta lateral a vntului dominant (H. ZaroManu, D. Popovici,
1997).
V
t
V
v
sin |34|

unde:
J
t
- viteza componentei transversale a vntului (Iig. 159);
J
v
- viteza vntului;
D - unghiul Iormat de direcia vntului cu axa pistei.

Viteza admisibil este stabilit n Iuncie de caracteristicile avionului
(distana de reIerin, masa la decolare).
n anumite condiii apare necesitatea reducerii valorilor normale ale vntului lateral:
diIerene considerabile ale caracteristicilor de manevr a diverselor tipuri de avioane;
vntul acioneaz n raIale si natura acestora;
posibilitatea producerii de turbioane si natura acestora;
posibilitatea de utilizare a unei piste secundare;
limea pistei;
starea pistei - prezena apei, zpezii, gheii.

6.5.3.2. Tipul yi intensitatea traficului

Tipul si intensitatea traIicului (n special de numrul de operaii - miscri) pot condiiona apariia
necesitii de suplimentare a numrului de piste prin amenaMarea uneia paralele.
Distana minim ntre acestea se apreciaz n raport cu modul de exploatare al aeroportului: condiii
meteorologice care permit vizibilitatea satisIctoare sau condiii care impun utilizarea de instalaii si
echipamente de orientare-ghidare (tabel 58).
Dac pistele paralele sunt
utilizate simultan si n orice condiii
meteorologice, distana dintre axele
acestora trebuie s Iie mai mare iar
diriMarea traIicului se va Iace cu
echipamente electronice.
Normele americane, n lipsa
prevederilor I.C.A.O., prevd o
distan de 1 300 m pentru aterizri
simultane, respectiv 1 050 m pentru
aterizri simultane diriMate prin radar.

6.5.3.3. Factorii de relief

Se va Iace o analiz atent pentru ca la proiectarea aeroportului s se aleag amplasamentul pistei
care s evite survolarea zonelor populate, evitarea si/sau eventuala limitare a obstacolelor n zona
aeroportului, posibiliti de prelungire a pistei sau amplasarea de noi piste, condiii corespunztoare pentru
poziionarea echipamentelor de orientare si ghidare la aterizare.

6.5.3.4. Factori de impact asupra mediului

Trebuie s se ia n consideraie evitarea impactului negativ asupra populaiei, maniIestat cel mai
agresiv prin zgomot, precum si eIectul asupra Iaunei si Ilorei din regiune.
AstIel, amplasarea aeroportului ntr-o zon populat cu psri poate aduce nu numai aIectarea
habitatului acestora, dar va conduce si la necesitatea lurii de msuri speciale pentru sigurana manevrelor de
decolare-aterizare eIectuate de aeronave.

6.5.3.5. Analiza tehnico-economic

Numrul pistelor unui aeroport rezult ca urmare a unui studiu bine Iundamentat realizat n raport cu:

Tabel 58. Distana minim ntre axele pistelor paralele.

Distana minim ntre
pistele paralele (m)
Cifra de cod a aeroportului
Condiii de vizibilitate bun
210 3 sau 4
150 2
120 1
Condiii ce impun echipamente de ghidare
1 525 operaii de apropiere independente
915 operaii de apropiere interdependente
760 decolri independente
760 operaii paralele pe piste specializate

253
circulaia aerian - tipul aeronavelor, valorile de traIic (numr de decolri, aterizri);
tiSul ae e[Sloatare al aeroSortului - n orice condiii meteorologice, numai n condiii de
vizibilitate satisIctoare, numai n cursul zilei, pe 24 de ore;
coeIicientul ae utili]are al aeroSortului;
consiaerente economice - supraIee disponibile, amenaMri necesare, costul lucrrilor de
investiie, posibilitatea realizrii etapizate a investiiei, rentabilitate.
Elementul luat n consideraie din punct de vedere al traIicului n alegerea numrului de piste este
reprezentat de caSacitatea Sistei (debitul admisibil n ora de vrI
121
si debitul anual admisibil).

6.5.4. Caracteristicile geometrice ale pistei aeroportuare

Elementele geometrice ce trebuie s Iie proiectate la o pist sunt: lungimea, amplasarea pragului,
limea, proIilul longitudinal si pantele transversale (tabel 59).
/unJimea pistei se stabileste n Iuncie de:
caracteristicile de perIorman si
masele operaionale ale avioanelor;
condiiile de amplasare a
aeroportului (altitudine, vnt,
temperatur);
caracteristicile pistei (proIil n lung
si caracteristicilor supraIeei de
rulare), considernd posibilitatea
utilizrii acesteia n ambele sensuri.
Lungimea de baz a pistei, n Iuncie
de distana de decolare, respectiv de aterizare
n condiii standard corespunztoare tipului
avionului este prezentat n tabelul 59, asa
cum sunt prevzute n manualele de zbor ale navelor respective.
Lungimea real a pistei se stabileste prin corecia lungimii de baz n Iuncie de altitudinea
aeroportului, temperatura ambiant si proIilul n lung al pistei.
Cnd corecia total pentru altitudine si temperatur depseste 35 se va realiza un studiu
personalizat pentru stabilirea coreciilor de baz.
Valoarea lungimii pistei astIel determinat se va prelungi cu distana necesar pentru oprire n
cazul decolrilor ratate.
/unJimea Sistei secunaare se determin dup acelasi principiu. n cazul n care orientarea
pistei secundare Iace ca vntul transversal pentru pista principal, care o Iace inutilizabil, s devin vnt
longitudinal pentru pista secundar si acioneaz Iavorabil manevrelor de decolare/aterizare, atunci
lungimea pistei secundare poate Ii considerat 0,8 ... 0,9 L.
/imea Sistei se stabileste n Iuncie de codul aeroportului (tabel 60).
$mSlasamentul SraJului se alege de regul la extremitatea pistei, dac pe supraIaa de apropiere
de pist nu se aIl nici un obstacol.
SupraIaa de apropiere este deIinit de planul nclinat sau planuri nclinate care preced pragul
pistei. nainte de prag (zona de degaMament 1 200 m lungime, 150 m lime) se ia n consideraie
prezena probabil a unor obstacole.
Panta supraIeei degaMate de obstacole nu trebuie s Iie mai mare dect 3,3 pentru aeroporturi
cu ciIra de cod 4, respectiv 5 pentru cele cu ciIra de cod 3.

Tabel 60. Limea pistei n funcie de codul aeroportului (M. Iliescu, Carmen Chira, 1993).
Litera de cod Cifra
de cod A B C D E
Observaii
1 18 18 23 - -
2 23 23 30 - -
3 30 30 30 45 -
4 - - 45 45 45
Limea min.a unei
piste cu apropiere de
precizie ~ 30 m

121
'ebitul orei ae varI - corespunde orei a 40-a din curba debitelor orare clasate.
Tabel 59. Lungimi de pist necesare la
aterizare/decolare n condiii standard.

Lungimea necesar (m) Tipul
avionului Decolare Aterizare
An 24 880 2000
A 300 B 2 1630 1951
DC 10-10 1777 2800
BAC 1.11.500 1550 1981
B 727-200 853 2215
B747-200 1940 3155
Tu 154 2217 2420

254
Decalarea pragului apare ca necesar cnd obstacolele nu pot Ii ndeprtate, ceea ce va aIecta
stabilirea distanei utilizabile la aterizare.
3roIilul lonJituainal al Sistei. Ca si n cazul celorlalte elemente geometrice, declivitile
longitudinale ale pistei sunt alese n Iuncie de codul aeroportului (tabel 61) si se recomand ca proIilul
longitudinal s Iie ct mai apropiat de palier.

Tabel 61. Decliviti maxime admisibile.

Cifra
de cod
Declivitatea maxim
Admis ()
Declivitatea maxim admis
pe un sector izolat ()
Declivitatea maxim admis pe
primul yi ultimul sfert al pistei ()
1 si 2 _ 2,00 _ 2,00 -
3 _ 1,00 _ 1,50 _ 0,80
4 _ 1,00 _ 1,25 _ 0,80

Variaia declivitilor pe lungimea pistei nu este recomandabil. n cazul n care totusi aceasta
este inevitabil, atunci se vor respecta prevederile din tabelul 61, iar diIerena dintre declivitile
succesive si raza de racordare vertical, indicaiile (tabel 62).

Tabel 62. Elementele racordrii verticale.

Cifra
de cod
Diferena maxim
admis ()
Variaia maxim admis pe 30 m
()
Raza minim de racordare
vertical (m)
1 si 2 2,00 0,4 _ 7 500
3 1,50 0,2 _ 15 000
4 1,50 0,1 _ 30 000

Valoarea minim a pasului de proiectare este dat de relaia:

L A |(p
1
- p
2
)(p
2
- p
3
)| |35|
unde:
$ 30 000 m pentru ciIra de cod 4;
15 000 m pentru ciIra de cod 3;
5 000 m pentru ciIra de cod 1, 2;
S
1
, S
2
, S
3
- declivitile longitudinale conIorm Iigurii 160.

Fig. 160. Pasul de proiectare.

3antele transversale ale Sistei. SupraIaa
pistei se amenaMeaz, n general n proIil cu dou pante
sau n streasin pentru uscare rapid cnd vntul bate
transversal pe timp ploios. Valorile pantelor
transversale trebuie s se ncadreze n limitele: 1,0 -
2,0 pentru pist cu litera de cod A sau B; 1,0 -
1,5 pentru pist cu litera de cod C, D sau E.
Se recomand ca pantele transversale s se pstreze neschimbate pe toat lungimea pistei,
indiIerent de declivitatea pistei. n dreptul interseciilor de piste sau ale pistei cu cile de rulare, se admit
pante sub 1 , trecerea Icndu-se treptat si cu asigurarea scurgerii apelor pluviale.
3laneitatea Sistei este o caracteristic necesar pentru evitarea producerii de socuri si vibraii de
tip tangaM n timpul rulaMului la sol si pentru eIicacitatea Irnrii. Nu sunt admise abateri de la planeitate
mai mari de 3 mm sub dreptarul de 3 m pe orice direcie sau n lungul pistei, denivelri de peste 2,5 -
3,0 cm la o distan de 45 m.

6.5.5. Alte dotri ale pistei de rulare

Pentru aeronavele aIlate n rulaM la sol sau n timpul manevrelor de decolare-aterizare, inclusiv
survolarea la mic nlime a zonei pistei, se prevd supraIee suplimentare care mrginesc pista propriu-
zis (Iig. 161) n vederea asigurrii unui spaiu de securitate.

255

Fig. 161. Modul de dispunere al diferitelor dotri ale pistei (H. ZaroManu, D. Popovici, 1997): 1. SuSraIa ae
siJuran. 2. ([remitatea ben]ii. 3. 3raJ. 4. %anaa lateral. 5. $costamente. 6. $[a Sistei.

$costamentele Sistei se amenaMeaz n cazul pistelor de cod D si E si dac limea pistei este mai
mic de 60 m. Se amplaseaz simetric n raport cu axa pistei.
Suma limilor pistei si acostamentelor este recomandat s Iie de minimum 60 m.
n cazul n care nu este necesar amplasarea acestora, se va avea n vedere ca terenul natural din
vecintaea pistei s aib portana suIicient pentru a servi ca acostament Ir amenaMri speciale sau
mbuntirea caracteristicilor Iizico-mecanice prin stabilizare, tratamente superIiciale, consolidare etc.
%en]ile laterale ale pistei reprezint Isiile laterale nivelate, amenaMate pentru reducerea riscului
de daune materiale n cazul iesirii accidentale de pe pist si protecia avioanelor la decolare-aterizare.
Caracteristicile geometrice ale platIormei care cuprinde att benzile laterale, ct si pista si
acostamentele pe lime, iar pe lungime include pe lng pist si zona de accelerare-oprire, sunt
prezentate n tabelul 63 si Iigura 162.

Tabel 63. Caracteristicile geometrice ale benzilor pistei (H. ZaroManu, D. Popovici, 1997).

Pista
cu instrumente la vedere
Cifra de cod


Element geometric
1 yi 2 3 yi 4 1 2 3 yi 4
Lungimea benzii (distana n amonte
de prag, distana dup extremitatea
zonei de accelerare-oprire) (m)
_ 60 _ 30 _60
Limea total (m) _ 150 _ 300 _ 60 _ 80 _ 150
Distana Ia de axa pistei pn la care
banda se niveleaz (m)
_ 40 _ 75 _ 30 _ 40 _ 75
Distana Ia de axa pistei pn la care
banda se amenaMeaz (m)
_ 40 _ 75 _ 30 _ 40 _ 75

Fig. 162. Ansamblul pist-benzi laterale, cifra de cod 3 sau 4.

256
Scurgerea apelor meteorice trebuie asigurat si pe aceste supraIee, ceea ce conduce la pante
transversale de pn la 5 .
DiIerena de portan ntre benzile laterale si restul componentelor (pist, acostamente, zona de
accelerare-oprire) trebuie s Iie ct mai redus, deci se va avea n vedere amenaMarea benzilor pe limile
din tabelul 64.

Tabel 64. Decliviti yi pante transversale maxime admi-sibile pentru benzile laterale.

Cifra de cod Element
geometric
1 yi 2 3 4
Declivitatea ()
2,0 1,75 1,50
Panta transversal () 3,0 2,50

Zonele ae siJuran se amenaMeaz la extremitile pistei, simetric Ia de axa prelungirii pistei si
adiacent extremitii. Caracteristicile seciunii transversale ale zonei de siguran pentru aeroporturi cu
ciIr de cod 3 sau 4 sunt prezentate n Iigura 163.

Fig. 163. Caracteristicile seciunii transversale ale zonei de siguran (H. ZaroManu, D. Popovici, 1997).

Lungimea supraIeei de siguran se alege de minimum 90 m, dar dac condiiile topograIice o
permit, mult peste aceast valoare.
Dimensiunile acestei lungimi sunt limitate de diIerite obstacole ca: radioIarul n cazul pistei cu
apropiere de precizie, respectiv o alt cale de comunicaie (drum, cale Ierat, obstacol natural) pentru
pistele cu apropiere clasic sau la vedere.
Limea acestei supraIee se recomand s Iie peste dublul limii pistei. Declivitatea si panta
transversal se aleg sub valoarea de 5 .

6.5.6. Spaiul aerian funcional din Murul aeroportului

Privit n trei dimensiuni, acest spaiu este destinat operaiilor de decolare-aterizare, respectiv
manevrelor de aliniere a aeronavei n direcia de aterizare n cazul n care nu s-a eIectuat o apropiere
direct (tur de pist). n mod obligatoriu, acest spaiu trebuie s Iie liber de obstacole.
n zona acestui spaiu, pot Ii deIinite urmtoarele supraIee (Iig. 164):
suSraIaa conic - supraIaa sub Iorm de trunchi de con cu baza n sus (cota supraIeei
superioare Iiind dat n Iuncie de caracteristicile aeroportului);
suSraIaa ori]ontal interioar S.,. - situat n plan orizontal, deasupra aeroportului si
mpreMurimilor lui si reprezint limita inIerioar a supraIeei conice;

257
Fig. 164. Spaiul aerian
funcional din Murul aeroportului: 1, 2.
SuSraIaa ae aSroSiere, 3. SuSraIaa
interioar ae aSroSiere, 4. %anaa Sistei, 5.
SuSraIaa ae tran]iie, 6. SuStaIaa conic,
7. SuSraIa ae urcare la aecolare.

suSraIaa ae aSroSiere
- combinaia de planuri
nclinate care preced
planul pistei. Pantele
supraIeei de apropiere
se msoar n planul
vertical ce trece prin axa pistei;
suSraIaa interioar ae aSroSiere - (la pista cu apropiere de precizie) supraIaa rectangular
n cadrul supraIeei de apropiere care precede pragul;
suSraIaa ae tran]iie - supraIaa determinant pentru limitarea nlimii obstacolelor Iixe si
este situata pe marginea benzii pistei;
suSraIaa interioar ae tran]iie S.,.T.- are aceleasi caracteristici cu supraIaa de tranziie, dar
este situat mai aproape de pist;
suSraIaa ae ateri]are intreruSt S.$.,. - plan nclinat situat la distane speciIice, dincolo de
pragul pistei ntre supraIeele interioare de tranziie. Declivitatea S.A.I. se msoar n planul
vertical ce trece prin axa pistei;
suSraIaa ae urcare la aecolare - plan nclinat situat dup extremitatea pistei sau prelungirii
de degaMare;
suSraIaa ori]ontal e[terioar - zon n care este obligatorie limitarea nlimii obstacolelor
la maximum 150 m.

6.5.7. Sisteme de balizaM

Navigaia aerian utilizeaz miMloace vizuale si radio-electonice astIel:
miMloace vi]uale - n condiii de vizibilitate bun (aterizare-decolare si rulaM la sol);
miMloace radio-electronice (determinarea poziiei navei la apropierea Iinal si aterizare,
urmrire la distan limitat, urmrire la mari distane).
n categoria miMloacelor vizuale sunt cuprinse balizarea si semnalizarea (Iig. 165).

Fig. 165. BalizaM luminos de apropiere cu barete.

%ali]area reprezint totalitatea reperelor vizuale artiIiciale Iixe
cu rol de ghidare a aeronavelor, si anume: marcaMe, balize, dispozitive
luminoase. %ali]area SrinciSal cuprinde delimitarea pistei -
extremitile laterale, pragul, axa si, la nevoie, prelungirea acesteia n
zona supraIeei de apropiere.
n scopul Iacilitrii apropierii Iinale se utilizeaz balizarea
complementar. Aceasta mai are si rolul de a asigura contactul si rulaMul
la sol n timpul aterizrii si decolrii, ca si desIsurarea circulaiei pe
spaiile de rulare. n cazul manevrelor care se eIectueaz pe timpul
nopii se realizeaz reconstituirea artiIicial a reperelor vizuale minime
necesare apropierii, aterizrii, rulrii la sol, decolrii.
Este necesar ca sursele de lumin din Murul (exteriorul)
aeroportului care nu au legtur cu activitarea de exploatare a pistelor
s Iie modiIicate (culoare, intensitate, conIiguraie), mascate sau
eliminate pentru a nu se crea conIuzie. BalizaMul luminos poate Ii
realizat cu lumini punctiIorme, barete luminoase (Iig. 165) sau
combinaii.
Culorile utilizate pentru marcaMele la sol sunt: culoarea alb -
marcaMul pistei; culoarea galben - supraIee cu portan redus si cile
de rulare (tabel 65).

258
Tabel 65. Culoarea luminilor utilizate pe suprafaa aeroportului (spaii de circulaie).

Axa cii de
rulare
Bretele de
ieyire de pe
pist
Extremitile
cilor de rulare
Bare de oprire
la puncte de
ayteptare
Intersecii de
ci de rulare
Suprafee de
staionare (lumini
de ghidaM)
verde
verde-galben
alternativ
albastr rosie galben galben

6.5.8. AmenaMrile aeroportuare yi organizarea traficului aerian

Transporturile aeriene prezint avantaMul deplasrii rapide a pasagerilor si mrIurilor n condiii
de siguran. Avioanele cu destinaie militar aMung n timp Ioarte scurt n teatrul de operaiuni. Primirea
avioanelor la sol, alimentarea acestora cu carburani, controlul tehnic si reparaiile curente impun alegerea
unor locaii speciale. Aeroporturile reprezint structuri teritoriale speciale destinate deservirii traIicului
aerian de pasageri si mrIuri si altor scopuri.
AmenaMarea unui aeroport reclam urmtoarele condiii de locare, obligatorii:
existena terenurilor cvasiplane;
lipsa obstacolelor naturale ori de Iactur antropic n proximitatea spaiului aeroportuar.
Decolarea si aterizarea aeronavelor se realizeaz exclusiv pe terenuri plane, Iapt impus de
condiiile tehnice speciale pentru procedurile de aterizare si decolare. Prezena n proximitate a unitilor
nalte de relieI (promotorii, cueste, martori de eroziune, etc.), aria cldirilor cu pronunat dezvoltare pe
vertical, pun n pericol securitatea aparatelor de zbor, n special n condiiile de vizibilitate redus.
AmenaMrile aeroportuare n areale intramontane, dominate de vrIuri nalte, oblig la implementarea n
teritorii a unor structuri speciale suplimentare de balizaM, n paralel cu o instruire special a personalului
navigant (cazul aeroportului din Innsbruck Tirol Austria).
Orice aeroport, indiIerent de dimensiunea acestuia presupune amenaMarea urmtoarelor structuri
obligatorii: pista pentru decolare-aterizare, cldirea aerogrii, depozitul de carburani, staia meteo, dotri
anexe (Iig. 166).

Fig. 166. Schema general de amenaMare a unui aeroport.

Pistele pentru decolare-aterizare a aeroporturilor moderne sunt betonate. n epoca de pionierat a
aviaiei, cnd avioanele erau mai mici si mai usoare, se utilizau pentru decolare-aterizare, terenurile plane
nierbate. n ariile desertice cvasiplane, cu terenuri uscate si rezistente la compresiune, alegerea locurilor
pentru decolare-aterizare reprezint o problem de opiune. n plus, Iiind teritorii slab populate, zgomotul
produs de ctre aeronave nu constituie un Iactor de risc poluant Ionic maMor.

259
Condiiile de amenaMare a pistelor pentru decolare-aterizare (probleme discutate deMa n
subpunctele anterioare) se reIer la dimensiunile lor plan-spaiale (lungime, lime) si la structurile de
rezisten a acestora.
De regul, lungimea si limea pistelor se coreleaz cu tipul de aeronave ce deservesc un
aeroport. AstIel, pentru avioanele de tip scurt si mediu curier se amenaMeaz piste betonate cu lungimi de
1 500 2 500 m si limi cuprinse ntre 35 si 50 m.
n cazul marilor aeroporturi, care primesc aeronave mari, lung curier, se amenaMeaz mai multe
piste pentru decolare-aterizare, avnd lungimi cuprinse ntre 2 500 m si 4 000 m si limi ntre 50 m si
60 m.
n privina structurii de rezisten a pistelor aceasta se ediIic din beton armat monolit cu rosturi
de dilatare ce se completeaz cu ciment bituminos pentru atenuarea asperitilor. Asemenea structuri sunt
obligatorii datorit presiunii puternice pe care o exercit trenul de aterizare al aeronavei la contactul cu
solul. Aeronavele gigant de tip Boeing 747, Airbus si Tupolen au masa de aterizare cuprins ntre 180
tone si 400 tone. n proximitatea pistelor se pstreaz spaii nierbate, utilizate la aterizare n caz de Ior
maMor.
Aerogara oricrui aeroport se compune din spaii destinate accesului si controlului bagaMelor si
pasagerilor (Departure) la care se adaug spaii si compartimente pentru asteptare, respectiv receptarea
bagaMelor (Arrival).
Aeroporturile moderne dispun de Iaciliti suplimentare cum ar Ii restaurante, duty Iree shop si
sli speciale pentru primirea V.I.P.-urilor, hoteluri s.a. Aeroporturile mari dispun de mai multe sectoare
de mbarcare-debarcare denumite terminale (Iig. 167).

Fig. 167. Terminale de mbarcare-debarcare n cadrul unui aeroport - privire de ansamblu.

Un loc important n componena structurilor aeroportuare l ocup spaiile si instalaiile destinate
a asigura securitatea pasagerilor si aeronavelor (sistemul de paz si control al aeroportului, serviciile de
pompieri etc.) (Iig. 168).
Fig. 168. Terminale de mbarcare-
debarcare - privire de detaliu.

Unul dintre componentele
obligatorii ale oricrui aeroport este turnul
de control, care are menirea de a prelua si
diriMa aeronavele pentru aterizare-decolare.
Staiile radar pentru diriMarea
aeronavelor, mai ales n condiii de
vizibilitate redus, sunt componente
obligatorii pentru orice aeroport. n cadrul
Iiecrui aeroport Iuncioneaz o staie si un
serviciu meteo care nmneaz
comandantului nainte de decolare asa-zisul
buletin meteo de rut, n care sunt
consemnai parametrii Iizici ai atmosIerei

260
pe traseul ce urmeaz a-l strbate aeronava (vnt, nebulozitate, Ienomene oraMoase etc.).
Aeroporturile dispun de spaii pentru parcare speciale pentru autoturisme (Iig. 169).

Fig. 169. Spaii speciale pentru parcarea autoturismelor.

Incintele aeroportuare sunt mpreMmuite si bine pzite,
dispunnd de sisteme de aprare sol-aer n caz de invazie ori
atac.
Pistele pentru decolare-aterizare sunt Ilancate de sisteme
de balizaM optice, pentru a spori sigurana traIicului la sol.
OrJani]area traIicului aerian. Asa cum la nceputul
secolului trecut a Iost necesar organizarea Iluxului de traIic al
autoturismelor, datorit numrului tot mai mare de utilizatori, n
acelasi mod a aprut ca necesar stabilirea de reguli unitare si n
domeniul aviatic. Dac supraIaa relativ plan a solului a impus
construirea de strzi, n cazul avioanelor spaiul pe care acestea
l Iolosesc e mult mai mare si mult mai complex.
n Iuncie de necesitile utilizatorilor de spaiu aerian,
de tipurile de aeronave si de Irecvena zborurilor ntr-o anumit zon sau la un anumit aeroport, Iiecare
stat a stabilit ce servicii de traIic aerian va oIeri n cadrul propriului spaiu aerian, avnd n vedere
considerente de natur economic si militar. Nu este ieItin si deci nu este de dorit s se asigure servicii
de traIic tuturor aeronavelor.
Multe avioane opereaz n zone unde aceste servicii nu sunt necesare, bazndu-se pe principiul ,a
vedea si a Ii vzut pentru evitarea coliziunilor. AstIel, Iiecare stat public inIormaii detaliate cu privire
la mrimea si Iorma seciunilor de spaiu aerian rezervate unui anumit scop.
Spaiul aerian se mparte n:
a 6Saiu aerian controlat - poate Ii inIerior si superior, separate de obicei prin nivelul de zbor
245 (24 500 picioare
122
). Aici regulile privind desIsurarea zborului sunt multiple, incluznd problematica
comunicaiilor.
n cadrul spaiului aerian controlat exist urmtoarele Iorme de organizare:
Zona ae control aeroSort - ce se stabileste la aeroporturile aglomerate si se ntinde pe vertical de
la supraIaa solului pn la o nlime stabilit, iar pe orizontal de la punctul de reIerin al aeroportului,
pe un cerc cu o raz de cel puin 8 km (5 mile nautice). Scopul su e de a asigura sigurana aeronavelor pe
rutele de sosire si plecare (Iig. 170).


Fig. 170. Zona de control aeroport yi culoare de zbor.

122
1 picior 30,480 cm.

261
n cadrul aeroportului se aIl miMloace de navigaie, sisteme de iluminare, de diriMare, ce asigur
aterizarea si decolarea aeronavelor n condiii de siguran. Tot aici mai pot exista Iaciliti pentru
pasageri, vam si servicii de urgen (Iig. 171).
Fig. 171. Sisteme de
control al zborului yi ilumitat n
zona aeroportuar.

5eJiunea terminal
ae control - se stabileste la
unul sau mai multe
aeroporturi cu traIic intens, si
se extinde de la partea
superioar a zonei de control
de aeroport pn la un nivel
stabilit. Poate avea diIerite
Iorme geometrice, astIel nct
s Iac legtura ntre rutele
aeronavelor ce o strbat.
Scopul su e de a asigura
securitatea aeronavelor ce ies
de pe rute stabilite si intr n proceduri de apropiere n vederea aterizrii si a celor ce decoleaz si se
pregtesc s intre pe cile aeriene.
b 6Saiu aerian necontrolat
c Calea aerian - coridor de spaiu aerian controlat si are limea de 10 mile nautice. Aceste rute
Iac legtura ntre aeroporturi situate la mare distan, conectnd astIel printr-o vast reea principalele
orase ale lumii. De obicei pornesc de la 3 000 de picioare deasupra nivelului mrii si aMung pn la 49 000
picioare. Unele tipuri de aeronave pot zbura ns si mai sus. Rutele primesc indicativi ce permit pilotului
si controlorului de traIic s le identiIice si s le cunoasc principalele caracteristici. n cadrul acestor
indicativi se arat ce tip de zboruri sunt permise, ce capabiliti tehnice sunt disponibile, dac sunt curse
interne sau externe.
Regiunea de control reprezint un termen generic ce desemneaz acele poriuni de spaiu aerian
unde se asigur servicii de traIic aerian tutoror zborurilor ce opereaz dup regulile de zbor instrumental.
Include cele trei Iorme de organizare mai sus menionate.
Regiunea de inIormare a zborului reprezint spaiul aerian n care se asigur servicii de inIormare
si de alarmare. Este de obicei delimitat pe orizontal de graniele unui stat, iar pe vertical de la sol pn
la cel mai ridicat nivel de zbor.
Tot n cadrul spaiului aerian controlat se nscrie si spaiul aerian cu reguli speciale, care cuprinde
zone militare, de antrenament, zone periculoase, restricionate sau interzise zborului. Pot avea diIerite
Iorme geometrice si se pot extinde pe vertical, n Iuncie de scopul pentru care au Iost desemnate. Pentru
Iiecare dintre acestea sunt stabilite reguli diIerite ce sunt publicate de Iiecare stat n parte.

Fig. 172. Culoare yi paliere de zbor.

Tot restul spaiului aerian este spaiu aerian necontrolat. Aici aeronavele pot zbura Ir s li se
asigure servicii de traIic aerian. La cerere se poate asigura servicii consultative si servicii de inIormare,

262
ns acestea nu implic autorizri sau instruciuni date aeronavelor, ci doar inIormri si aMutor n caz de
situaii deosebite. n acest spaiu regulile privind comunicaiile sunt mult mai restrnse.
Este absolut necesar ca o aeronav s si cunoasc n permanen poziia n spaiu. Controlorul de
traIic trebuie s cunoasc poziia tuturor aeronavelor dintr-o anumit zon pentru a le putea diriMa n
condiii oprime. Pilotul cunoaste poziia vertical a avionului datorit inIormaiilor Iurnizate de altimetru.
Pentru a evita coliziunile, Iiecare aeronav este ,plasat pe un culoar de zbor n care trebuiesc pstrate
distanele laterale si pe vertical n raport cu aeronavele vecine, rezultnd paliere de zbor pentru spaiile
survolate de mai multe aeronave simultan (vezi Iig. 172).
Sistemele de navigaie de la sol interacioneaz cu sistemele de navigaie al aeronavei, astIel nct
se stie cu precizie poziia oricrei aeronave pe culoare n zbor din cadrul spaiului aerian controlat.

6.6. Organizarea transporturilor navale yi amenaMarea cilor navigabile

6.6.1. Generaliti

Transportul pe ap reprezint Iorma cea mai rentabil de distribuie macrospaial a mrIurilor,
ntruct n raport cu transporturile pe uscat, nu necesit amenaMri de anvergur pentru realizarea cilor de
acces, apa Iiind suportul si miMlocul cu aMutorul creia se realizeaz traIicul de mrIuri si pasageri.
Transportul pe ap se realizeaz pe oceane, mri, lacuri, ruri interioare si canale.
Din punct de vedere al organizrii traIicului naval, se impun cu prioritate trei aspecte, si anume:
stabilirea si conectarea rutelor navigabile, a mediului acvatic pretabil navigaiei, cu uscatul;
organizarea activitilor si a spaiilor de ,receptare si ,expediere a navelor, respectiv a
porturilor;
,corectarea traseelor acvatice naturale destinate navigaiei, prin realizarea de lucrri
hidrotehnice speciale (Iig. 173).
Fig. 173. Rut de navigaie.

5utele naviJabile realizeaz conexiuni
ntre areale si puncte situate la distane
variabile, de la trasee de ordinul a zeci de
kilometri si pn la trasee lungi, de anvergur
global. Navigaia pe mri si oceane se
desIsoar dup rute prestabilite, meninerea
poziiei si direciei de navigaie realizndu-se
prin staii satelitare.
Organizarea transporturilor navale
impune realizarea urmtoarelor inIrastructuri:
,trasarea rutelor de navigaie;
semnalizarea speciIic a punctelor critice prin sisteme de balizaM si Iaruri;
conexiunea cu serviciile meteorologice ale spaiilor de navigaie;
organizarea porturilor si avanporturilor.
Fig. 174. Focalizarea yi dispersia masei (mrfuri yi
pasageri) ntre mediile terestre yi cele acvatice.

Rutele de navigaie se stabilesc n raport cu
interesul economic al rilor angaMate n schimbul
internaional de mrIuri, respectiv transportul de
pasageri. Transportul pe ap este preIerabil pentru
mrIuri neperisabile si cu greutate speciIic mare
(minereuri, crbune, cereale, petrol, produse de
carier). n situaii de excepie si n condiii speciale se
transport si animale vii precum si produse perisabile,
o dat cu inventarea camerei IrigoriIice (carne, Iructe
etc.).
Rutele de pasageri mbrac Iorma curselor
regulate pe distane mici (Regio-Messina, Dover-Callais etc.) si a celor de agrement care pot cuprinde
ntregul glob.

263
Cele mai dense rute maritime conecteaz teritorii cu nivel ridicat al dezvoltrii economice ori
areale bogate n resurse materiale de mare valoare si utilitate economic cu areale dezvoltate economic
(ex. GolIul Persic, bogat n petrol si Europa de Vest).

6.6.2. AmenaMarea porturilor

Porturile reprezint amenaMri speciale la contactul dintre ap si uscat, capabile a recepta si
expedia mrIuri si pasageri, ori de a desIsura activiti speciale (manevre militare, remorcri etc.).
Porturile se clasiIic, n general, n Iuncie de speciIicul produselor expediate (petroliere,
mineraliere, cerealiere, mixte), de tipul activitii (civile si militare) si de volumul mrIurilor (numrul
pasagerilor) tranzitat anual.
Dup tipul cii navigabile se deosebesc dou tipuri: porturi maritime si Iluviale.
Componentele principale ale porturilor maritime sunt:
9 avanporturile;
9 incinta portului;
9 danele pentru mrIuri si pasageri;
9 acvatoriul portului.
Rada portului cuprinde supraIea acvatic alturat incintei portului ce se aIl n cuprinsul si n
competena administraiei portului
123
.
Avanportul reprezint supraIaa acvatic din larg unde are loc preluarea navelor si pilotarea
acestora n bazinul portuar.
n avanporturi are loc si ancorarea temporar a navelor si esalonarea acestora n vederea acostrii
pentru ncrcare si descrcare (Iig. 175).
Fig. 175. Acvatoriul portului:
a. interior, b. e[terior, [. teritoriul
Sortului, y, ]. SlatIorme Sentru mrIuri.

Incinta portului este
deIinit de supraIaa de uscat
stabilit prin regulamente si legi
ale navigaiei, unde sunt
amplasate construciile portuare
terestre si utilaMele necesare
proceselor de ncrcare-descrcare
a navelor.
Construciile portuare
sunt Iormate de regul din cele care adpostesc administraia portuar, depozite de diverse categorii si
mrimi si turnul de control al navigaiei (Iig. 176).

Fig. 176. Portul.

Cile de acces sunt cele
Ieroviare si rutiere, la care se
adaug sistemele de conducte si
staiile de pompare n cazul
porturilor care ncarc si descarc
petrol.
UtilaMele de ncrcare-
descrcare constau de regul din
macarale, benzi transportatoare.
Danele sunt segmente
,teritoriale ce cuprind deopotriv
supraIee acvatice si de uscat
asociate, care asigur acostarea
navelor. Prin Irontul danelor sau
linia danelor se nelege lungimea n metri (kilometri) a tuturor danelor dintr-o unitate portuar.

123
D. Ionescu, 1960, TransSort naval, auto, aerian i inaustrial, LitograIiat, Institutul de Construcii, Bucuresti, p. 181.

264
Un ansamblu de dane specializate n aceleasi tipuri de operaii de ncrcare-descrcare poart
denumirea de sector al portului.
Acvatoriul portului reprezint supraIaa de ap a cilor de acces n port si rade (acvatoriu
exterior) la care se adaug supraIeele de ap necesare operaiunilor vaselor n relaie cu traIicul de
cltori si mrIuri n interiorul portului (acvatoriu interior).
Protecia bazinului portuar si a radei portului mpotriva valurilor si a curenilor se realizeaz de
regul prin diguri de beton, secondate n exterior de blocuri de roc dur (granit, bazalt) ori stabililopozi
(Iig. 177).
Fig. 177. Seciune printr-un
dig de protecie al portului.

Stabilopozii sunt piese
executate din beton masiv, cu un
sistem hexagonal de picioare care
are menirea de a asigura
stabilitatea acestora n Iaa
presiunii uriase a valurilor si a
curenilor.
Adncimea bazinului
portuar si a senalului navigabil este n Iuncie de pescaMul vaselor care acosteaz, respectiv de tonaMul
acestora. PescaMul reprezint distana pe vertical de la ,linia de ap, la prova si pupa vasului, pn la
Iundul acestuia (Iig. 178).

Fig. 178. PescaMul vasului (simplificat) (dup A. Beziris, Gh. Bamboi 1988).

TonaMul vaselor se msoar n t.d.w. (tone dead weight) care reprezint 1000 kg Ior, respectiv
980665 x 10
3
N sau n t.r.b. (tone registru brut) care reprezint o unitate volumetric egal cu 2,83 m
3
.
Porturile Iluviale sunt de regul mai mici, danele si rada portului putnd Ii amenaMate n albia
cursului de ap (Iig. 179).
Fig. 179. Dane n albie yi n afara cursului
de ap.

Din considerente de adpost si
eIicien, danele si rada portului pot Ii
amenaMate artiIicial, n aIara albiei cursului
de ap ori combinat.
Locurile de pe malul cursului de ap
navigabile unde se realizeaz mbarcarea si
debarcarea de pasageri, mesagerii si bagaMe
se numesc debarcadere.
Cele mai simple amenaMri de dane
sunt taluzele de mal, prevzute cu stlpi de
acostare pentru legarea vaselor (dup Gh.
Ionescu, 1960).
Taluzele IortiIicate cu piatr, beton
ori lemn poart denumirea de cheuri
(Iig. 180).

265
Fig. 180. Cheu.

6.6.3. AmenaMarea pentru navigaie
a cursurilor de ap cu curgere liber

Abordarea acestui subcapitol impune
precizarea unei terminologii si componente
speciIice, cum ar Ii: talveg, adncime de
garanie, senul navigabil, gabaritul senalului
navigabil, etiaM, canal navigabil, ecluz.
Talvegul reprezint linia apelor celor
mai adnci n cadrul unui curs de ap cu curgere liber (Iig. 181).

Fig. 181. Talvegul unui ru cu curgere
liber.

Adncimea de garanie reprezint
adncimea necesar desIsurrii navigaiei n
condiii de siguran.
Aceasta diIer n Iuncie de debitul
rului, ,corecturile aduse cursului navigabil
si tipul de nave (Iig. 182).

Fig. 182. Adncimea de garanie.

Senalul navigabil reprezint sectorul
continuu al cursului de ap sau al cii
navigabile, cu raza meandrelor ce permite
nscrierea n curbe a vaselor celor mai lungi,
asigurnd navigaia n ambele sensuri, cu
ncrucisare (Iig. 183).

Fig. 183. Senalul navigabil.

Senalul navigabil dispune de un
anumit gabarit ce const n parametrii
dimensionali ai acestuia, si anume: adncime,
lime si razele de curbur. Limea acestuia
se coreleaz de regul cu debitul rului navigabil, marile Iluvii ce permit accesul navelor cu deplasament
oceanic avnd limea de navigaie mai mare. Senalul navigabil este marcat cu sisteme de balizaM
speciIice n vederea desIsurrii n condiii de siguran a navigaiei. De regul, n sectoarele de ape
interioare precum si de aducere la ancorare n porturi a navelor oceanice se asigur servicii de pilotaM de
ctre autoritatea naval a statelor crora aparin porturile (Iig. 184).
Fig. 184. Gabaritul yenalului
navigabil: $. $aancime i lime, %.
5a]ele ae curbur (5
1
, 5
2
, 5
3
.

Adncimile n lungul unui
curs de ap variaz de la cele
maxime pe talveg, la cele minime
n sectoarele de praguri.
Adncimea apei necesar
navigaiei vaselor poart denumirea
de pescaM sau calaM.
ntre adncimea de garanie
si pescaMul posibil atins se
interpune rezerva de ap sub Iundul
vasului.

266
AstIel, pescaMul posibil al vasului este dat de Iormula:

T
pv
h
gr
- h
r
, |36|
unde:
T
Sv
pescaMul posibil al vasului;
h
Jr
adncimea de garanie pe sectorul navigabil, n metri;
h
r
adncimea apei n seciunea de rezerv, sub Iundul vasului.

Adncimea apei n seciunea de rezerv (h
r
) depinde de adncimea cii navigabile, compoziia
patului albiei, corpul vasului si tipul de mrIuri transportate. Aceasta (adncimea de rezerv denumit si
,rezerva pilotului) variaz ntre 5 cm si 25 cm, n Iuncie de parametrii mai sus menionai.
Limea si razele de curbur ale senalului navigabil condiioneaz gabaritele vaselor si
convoaielor. De regul, n practica navigaiei, pe cursuri de ap n sistem liber, raza de curbur a senalului
navigabil este de 5 6 ori mai mare dect lungimea celui mai mare vas admis pentru navigaie n sectorul
respective.
(tiaMul reprezint nivelul apelor unui curs de ap, cu reIerire la condiiile de navigaie.
(tiaMul absolut este dat de nivelul cel mai sczut al apelor pe un interval de timp considerat. Este
diIicil a se stabili cu precizie ori a se prevedea. De aceea s-a introdus noiunea de etiaM convenional.
Acesta reprezint nivelul apelor ce trebuie luat n considerare pe toat durata timpului de navigaie. El se
stabileste cu aMutorul scrilor hidrometrice (limnimetrice) la nivelul cel mai sczut al apelor, n ultimul
deceniu, cnd acesta este staionar cteva zile. Acesta constituie nivelul zero pe scara limnimetric
(hidrometric).
EtiaMul convenional este esenial n estimarea condiiilor de navigaie. Scrile limnimetrice se
execut din lemn sau metal si se pozeaz n maluri stabile, usor accesibile si cu o bun vizualizare.
Pentru aducerea cursurilor de ap cu scurgere liber n stare de navigaie se eIectueaz
urmtoarele lucrri hidrotehnice:
regularizarea cursului de ap;
adncirea Iundului albiei;
compensarea debitelor;
ecluzarea cursului de ap.
5eJularizarea cursului de aS cu scurJere liber se realizeaz prin trei metode, si anume:
metoda ,ameliorrii cursului;
metoda normalizrii seciunilor;
metoda conservrii pragurilor.
Metoda ameliorrii const n executarea de lucrri ce au drept scop concentrarea apelor ntr-o
albie unic, nlturarea pragurilor si regularizarea pantei.
Concentrarea apelor ntr-o albie unic se realizeaz n condiiile n care la ape mici cursul se
divide n mai multe brae.
Din punct de vedere tehnic se execut diguri longitudinale care oblig concentrarea apelor ntr-o
sigur albie. nlimea digurilor trebuie s Iie la o cot inIerioar apelor la niveluri medii, pentru a permite
deversarea la ape mari ori la viituri.
n maMoritatea situaiilor, concentrarea debitelor ntr-o singur albie are drept consecine directe
sporirea vitezei de scurgere si depunerea de aluviuni n aval, acestea constituind obstacole n calea
desIsurrii navigaiei n condiii optime (Iig. 185).

Fig. 185. AmenaMarea albiilor pentru
concentrarea debitelor. $. 3lan, %. Seciune.

nlturarea pragurilor const n eliminarea
acestora din albie, Iie ca urmare a depunerilor
masive de aluviuni, Iie ca urmare a prezenei de
stnci n patul albiei.
Acest procedeu constituie un miMloc
provizoriu pentru ameliorarea senalului navigabil.
n dreptul pragurilor, adncimile din aval
sunt mai mici ca n sectorul amonte iar viteza
curentului apei sporeste considerabil (Iig. 186).

267
Fig. 186. Sector de ru cu prag de fund: $.
Seciune lonJituainal, %. 3lan.

n condiiile n care pragul este Iormat
din aluviuni nisipoase si mloase, nlturarea
acestuia se realizeaz prin ngustarea albiei prin
intermediul a dou eSiuri (epiul este un dig
perpendicular sau oblic n raport cu malurile si
axa senalului navigabil, realizat din beton,
anrocamente ori material lemnos). n urma
realizrii acestui artiIiciu tehnic, sporeste
debitul si viteza cursului de ap, avnd ca eIect
n timp, nlturarea pragului prin ndeprtarea
aluviunilor (Iig. 187).
Fig. 187. ngustarea albiei prin epiuri. 1 .12.
(Siuri.

n condiiile n care Iundul albiei este
stncos, nlturarea pragului se realizeaz prin
dinamitare. n acest caz se realizeaz un senal
mai ngust dect albia, ce asigur navigaia
vaselor doar n sens unic.
Regularizarea pantei cursului de ap se
realizeaz n contextul n care cursul navigabil
prezint Irecvent niveluri sczute ale apelor.
Pentru ,corectarea pantei rului n
practica amenaMrilor hidrotehnice sunt uzuale
urmtoarele metode:
eliminarea pragurilor de Iund, pentru reducerea vitezei cursului de ap;
metoda normalizrii seciunilor transversale;
metoda conservrii pragurilor.
Prin amenaMarea pragurilor de Iund artiIiciale se reduce considerabil viteza cursului de ap
(Iig. 188).
Fig. 188. Sector navigabil cu prag de fund
natural yi regularizat: $ i %. Sectoare cu albie
natural. C. $lbie reJulari]at.

Limea proIilului transversal pe
poriunea regularizat a rului, n condiiile
unui traseu rectiliniu, se determin dup
Iormula:
|37|
unde:
Q - debitul cursului de ap la
nivelul rezultat dup regularizare;
t - adncimea medie navigabil,
determinat pentru sectorul dat al cursului de
ap, n Iuncie de pescaM;
v - viteza medie de scurgere.

Q v |38|
unde:
- supraIaa muiat;
J - viteza medie ntr-o seciune
dat.
n urma acestor amenaMri ~ si implicit V
1
V
2
(Iig. 189).

268
Fig. 189. Seciune transversal cu indicarea razei
hidraulice: Seciune inmuiat sau seciune vie, [. 3erimetrul
seciunii inmuiate, $, %. 5eSere ae mal.

Metoda normalizrii seciunii transversale a
cursului de ap const n amenaMarea unei albii minore
cu lime constant. Rezult astIel, un sector de curs
navigabil similar cu un canal artiIicial, cu aceeasi pant
si cu seciuni muiate uniIorme.
Adncimea navigabil, dup aceast metod,
trebuie s Iie aceeasi pentru un anumit debit dat, n toate seciunile albiei
124
.
Viteza medie se determin dup Iormula lui Chezy:

|39|
unde:
5 - raza hidraulic ce rezult din relaia |40|

unde:
[ - perimetrul seciunii muiate ntr-un punct considerat;
i - panta longitudinal;
C - coeIicientul Chezy, prezentat n tabele si care depinde de gradul de
rigurozitate a malurilor, de raza hidraulic si de viteza medie a cursului de ap.
n Iuncie de valoarea vitezei medii a curentului de ap, debitul va rezulta din relaia:

Q C 5i |41|

Caracteristicile eseniale ale navigaiei prin canale constau n:
9 lipsa variaiilor bruste de adncimi;
9 viteze reduse ale curenilor de ap ori absena acestora;
9 adncimi constante;
9 gabarit uniIorm (lime de Iund, la oglinda apei, pescaM) (Iig. 190).

Fig. 190. Seciune transversal printr-
un canal: a 3lan, b, c Seciune transversal.

Canalele de navigaie sunt ci
acvatice realizate n condiii artiIiciale ori
dominant artiIiciale.
n condiii de pant accentuat si
debite variabile (oscilante), pentru
asigurarea optimului de navigaie se
realizeaz calanizarea cursurilor de ap.
Canalizarea reprezint procedeul tehnic
radical pentru micsorarea pantei
superIiciale a apei, si implicit a vitezei acesteia, cu asigurarea pescaMului necesar navigaiei. n vederea
canalizrii unui curs de ap se construiesc baraMe. Acestea la rndul lor separ cursul de ap ntr-o
succesiune de sectoare numite bieIuri, trecerea vaselor dintr-un bieI n altul realizndu-se cu aMutorul
ecluzelor (n condiii de pant accentuat).
n condiiile n care canalizarea unui curs de ap este stnMenitoare din punctul de vedere al
costurilor, se amenaMeaz canale navigabile arIiciale n lungul cursurilor de ap. DiIerena ntre un canal
artiIicial cu ecluze si canalizarea unui curs de ap, const ndeosebi n aceea c limea canalului artiIicial
este mai mic dect a cursului de ap natural, supraIaa umed rmne constant si se elimin curenii
(Iig. 191).

124
D. Ionescu, 1960, op. cit., p. 65.

269
n condiiile n care se impune conectarea pe calea apei a unor teritorii de importan strategic
ori economic de excepie, se taie canale navigabile artiIiciale, problema diIerenelor de nivel realizndu-
se ca si n cazurile anterioare cu aMutorul ecluzelor. Cnd distanele ntre cele dou uniti acvative ce
urmeaz a Ii conectate prin canal sunt mici iar diIerenele de nivel sunt mari, se recurge la sparea de
tuneluri pentru navigaie (amenaMarea si exploatarea acestora Iiind Ioarte costisitoare).

Fig. 191. Curs de ap canalizat.

(clu]ele sunt construcii
hidrotehnice speciale destinate a asigura
navigaia pe cursuri de ap sau canale n
contextul diIerenelor mari de nivel
dintre sectoarele aval si amonte. Ecluzele
Iuncioneaz pe principiul vaselor
comunicante.Componentele principale
ale unei ecluze sunt: sasul, capul amonte,
capul aval (Iig. 192).

Fig. 192. Prile principale ale unei
ecluze.

Sasul reprezint bazinul de acces
al navei situat ntre prile amonte si
aval. Se compune din dou ziduri laterale
de spriMin dispuse vertical, numite
baMoyere si un sector de Iund numit
radier (Iig. 193).

Fig. 193. BaMoyere yi radier.

CaSul amonte se compune din ziduri groase, capabile a
suporta presiunea suplimentar a apei rezultat n urma
deschiderii prii din aval si socurile imprimate de contactul
vaselor cu zidurile. De aseea aceste ziduri mai poart denumirea
de ]iauri ae Jara. Aceeasi compoziie o prezint si caSul aval.
n cadrul baMoyerelor, de o parte si de alta a prilor, se amplaseaz niele Sentru botaraouri (Nb).
%ataraoul reprezint un amenaMament tehnic cu aMutorul cruia se pune la uscat camera porilor si
sasul n vederea executrii de operaii de ntreinere si reparaii ale ecluzei.
nlimea porilor aval si a batardoului este mai mare n sectorul aval dect a celor din sectorul
amonte, pentru a asigura egalizarea nivelului apei amonte-aval.
Asa cum s-a mai menionat, ecluzele Iuncioneaz pe principiul vaselor comunicante. Pentru ca
un vas s treac prin ecluz, urcnd din bieIul aval n bieIul amonte, se pune sasul la nivelul aval,
deschiznd vanele situate n baMoyere; apoi vasul intr n sas, se nchid porile aval si se deschid vanele
din bieIul amonte; dup ce sasul se umple se deschid porile amonte si vasele trec n bieIul amonte. Dup
aceleasi reguli se eIectueaz si trecerea vaselor in amonte spre aval (Iig. 194).

Fig. 194. Componentele unei ecluze.

6.6.4. AmenaMri pentru protecia
malurilor

Pentru a asigura durabilitatea canalelor de
navigaie si a curbelor de ap navigabile n regim
artiIicial si pentru a reduce costurile de ntreinere
a acestora se execut amenaMri de protecie a malurilor.
Dup tipul constructiv, acestea se maprt n:
9 amenaMri de aprare Ir Iundaie;
9 amenaMri de aprare cu Iundaie;

270
9 diguri si epiuri.
$menaMrile ae aSrare Ir Iunaaie, la rndul lor, sunt de trei categorii:
din anrocamente;
din saltele cu Iascine;
cu utilizarea de piloi.
$nrocamentele ae Srotecie ale malurilor sunt amenaMri relativ ieItine, iar prin modul de Iixare
al acestora au si rolul de spriMin a acestora (Iig. 195).
Fig. 195. Protecie de mal cu
anrocamente.

n cazul n care malul are n
compoziie particule Iine (nisipuri, mluri)
ntre anrocamente si mal se pozeaz un
strat de piatr spart, denumit popular
savur.
n cazul lipsei anrocamentelor n
albie sau n orizontul local, protecia
malurilor se realizeaz cu aMutorul
gabioanelor. Gabioanele sunt structuri din
plase de srm de Iorm paralelipipedic.
Acestea se umplu cu piatr de ru si se
pozeaz pe taluzuri.
Alt metod de protecie a
malurilor const n aplicarea saltelelor ae Iascine, care se Iixeaz n taluz, Iie prin ncrctur cu piatr,
Iie prin rusi de salcie, care adesea se nrdcineaz si devin arbori. Se obine astIel o protecie elastic a
malului. O saltea de Iascine se obine din ngemnarea unor suluri de Iascine care nglobeaz un
mnunchi de nuiele, astIel nct ansamblul rezultat s aib diametrele cuprinse ntre 15 20 cm (Iig. 196).

Fig. 196. Protecie de mal prin fascine: a
Iormarea unui sul ae Iascine, b aSrare ae mal cu saltele ae
Iascine, c seciune transversal Srintr-o saltea cu Iascine.

3rotecia malurilor cu Siloi. Piloii sunt
pari realizai din lemn, beton armat sau metal, care
se Iixeaz n maluri. ntre piloi si mal se interpun
dulapi din lemn ori beton, secondai de un strat de
argil compactat. Pentru a asigura stabilitatea n
albie a piloilor acestia, se ancoreaz cu tirani ori
moaze de piloi de ancoraM iar piciorul taluzului se
proteMeaz cu anrocamente (Iig. 197).

Fig. 197. Aprare de maluri cu fundaie din
anrocamente, piloi yi moaze.

3rotecia malurilor Srin sisteme ae
aSrare cu Iunaaie. n cazul acestor amenaMri, ca
element de Iundaie se consider anrocamentele,
piloii si palplansele sau combinri a dou dintre
cele trei componente.
3alSlanele se pot executa din lemn, beton
armat ori metal. Cele mai eIicace dar si cele mai
scumpe sunt palplansele metalice. n unele situaii,
se adopt Iorme de amenaMare mixte (Iundaie de
anrocamente, tirani, moaze de piloi de ancoraM).
Alteori, pentru protecia malurilor se
utilizeaz placarea acestora cu piatr artiIicial, de
Iorm hexagonal orin intercalarea cu arboret de
salcie, ultima dintre ele asigurnd o protecie vie a malurilor cu cheltuieli reduse de investiii.

271
Stratul de protecie care cptuseste un taluz, un san sau o supraIa nclinat de teren pentru a
mpiedica surparea pmntului sau eroziunea lui de ctre ape se numeste pereu
125
.
n numeroase situaii pereul se execut din dale de beton care se ancoreaz la partea superioar.
n condiiile n care nivelul apelor are amplitudini mari, pentru a asigura ncrcarea si descrcarea
de mrIuri la niveluri Moase, se amenaMeaz pereuri cu platIorm intermediar. La baza pereului masa de
anrocamente se consolideaz prin dou rnduri de piloi moazai n dublu sens.
AvantaMul unor asemenea tipuri de pereuri cu taluzurile nclinate const n desprinderea usoar a
stratului de ghea la cresterea si scderea nivelului apelor. Incovenientul acestora rezid n Iaptul c
acostarea navelor este mai diIicil. Aprarea malurilor se mai poate realiza si cu palplanse cu aMutorul
tiranilor.
Acesta este sistemul cel mai bun pentru ancorarea navelor la mal.
n porturi, aprarea malurilor se asociaz cu montarea de pontoane de acostare, care asigur
accesul pasagerilor si al mrIurilor, precum si prin construcia de estacade (Iig. 198).

Fig. 198. Estacad din lemn.

$Srare ae mal in Sort cu Sonton ae acostare. n
porturi, dar mai ales n punctele de ncrcare-descrcare a
mrIurilor si de nbarcare-debarcare a pasagerilor, pentru
aprarea malurilor se amenaMeaz asa-zisele cheuri verticale.
Acestea prezint avantaMul ancorrii mai Iacile a navelor si a
economisirii de timp cu operaiile de ncrcare-descrcare, mai
ales cnd n asemenea porturi au acces nave maritime (Iig. 199).

Fig. 199. Seciune printr-un cheu vertical.

Principalul aspect ce deriv din amenaMarea unor astIel
de cheuri rezid n Iaptul c adncimea apei trebuie s Iie
Iavorabil navigaiei, la toate variaiile de nivel ale apelor.
n condiii mai ieItine, dar cu durat de exploatare mai
scurt, se realizeaz cheurile din lemn.
Pereul este alctuit la baz din anrocamente iar
Mumtatea superioar din dulapi de lemn, ce sunt susinui si
ancorai de piloi.
(Siurile i aiJurile. Aceste elemente de protecie a
malurilor urmeaz a Ii mpotmolite dup executare (Iig. 200).

Fig. 200. Aluvionarea spaiilor interepiuri.

Epiurile sau traversele sunt corpuri
construite, dispuse dinspre mal n albie, spre Iirul
apei, pentru a Iacilita reducerea limii albiei, prin
aluvionarea ce se realizeaz n spaiile interepiuri.
Prin realizarea de epiuri se obin ngustri
de albii la limea dorit, Iacilitand derularea mai
rapida a procesului de aluvionare. Cele mai
eIiciente sunt epiurile cu orientare contra curentului apei (Iig. 201).

Fig. 201. Componentele unui epiu yi modul de
dispunere: a Slan, b seciune.

Pentru a nu Ii izolat ori distrus, coroana
epiului va Ii totdeauna situat sub nivelul cotei
malului. n caz contrar, la ape mari se pot produce
modiIicri ale traseului cursului de ap.

125
DEX, 1998.


272
Epiurile se execut din anrocamente, suluri de Iascine umplute cu pietris ori gabioane de srm, si
sunt proteMate la supraIa cu un strat de anrocamente.
Digurile se amenaMeaz de-a lungul malurilor. Combinate cu epiurile, pot aduce mbuntiri
apreciabile senalului navigabil a unui curs de ap cu curgere liber (Iig. 202).

Fig. 202. Seciune transversal printr-un
punct al yenalului navigabil consolidat cu diguri yi
epiuri.

Compartimentarea albiei maMore ntre
dig si malul concav cu epiuri se realizeaz
pentru a Iacilita colmatarea la apele mari care
se revars peste epiuri si pierd o parte din
energia cinetic, depunnd ntre compartimente
aluviunile grele (Iig. 203).
Fig. 203. Dispoziia n plan a digurilor yi
epiurilor pe un sector navigabil.

Pentru a mpiedica eroziunea n
adncime a albiei, se execut uneori praguri de
Iund.
Aceste lucrri se impun a Ii executate
n sectoarele mai critice ale albiei cursului de
ap navigabil, amortizarea acestora n timp
Iiind corelat cu intensitatea traIicului Iluvial.
273
7. AMENA1RI N LUNGUL CURSURILOR DE AP

Sistemele acvatice, n special rurile, sunt supuse permanent unor tipuri diverse de amenaMare, n
Iuncie de scopul urmrit, regimul scurgerii si debitul acestora.
n general, n sectoarele amonte ale cursurilor de ap cu pant accentuat a albiei, lucrrile de
amenaMare au ca scop principal stabilizarea albiei, pe cnd n sectoarele din aval, pe cursul miMlociu si
inIerior, obiectivele prioritare sunt cele de combatere a inundaiilor. Lucrrile de amanaMare ale cursurilor
de ap se mpart n trei mari categorii: conservative, moaiIicatoare si reSaratorii.
/ucrrile ae amenaMare conservative vizeaz meninerea unui curs de ap ntr-o stare stabil,
aproape de un echilibru stabil, urmrindu-se evitarea revenirii acestuia la dinamica sa natural.
/ucrrile ae amenaMare moaiIicatoare transIorm radical albia cursului de ap (ecluze, baraMe,
derivaii ndiguiri si albii canalizate etc.). n cadrul acerstora se distinge tipul modiIicator propriu-zis si
tipul lucrativ, acesta din urm constnd n amenaMarea de lacuri de acumulare si balastiere.
/ucrrile ae amenaMare reSaratorii au ca obiective reabilitarea ecologic a unor cursuri de ap,
reIacerea si protecia malurilor, regimul de exploatare piscicol s.a.
Pentru Iiecare tip de intervenie prezint importan lungimea sectorului supus amenaMrilor de
diverse tipuri. Interveniile punctuale, reprezentate n cele mai multe cazuri prin protecia cilor de
comunicaie, construcia de poduri, prize de ap, debuseuri de aIlueni ori de canale constau, n general, n
rectiIicri si calibrri ale albiei, asociate cu protecie local de maluri. Desi acest tip de lacuri se
realizeaz pe sectoare de albie de lungime mic (cteva sute de metri), impactul cumulat al acestora poate
Ii important (Iig. 204).
Fig. 204. Tipologia lucrrilor de amenaMare a cursurilor
de ap (dup R. Drobot, J. P. Charbonnel, 1999).

n cazul amenaMrilor pe lungimi mari, avnd ca
scop obiective de dezvoltare agricol si urban,
poriunile aIectate ale cursurilor de ap sunt mult mai
importante, iar impactele mult mai severe (ecologice,
spaiale, climatice etc.).
Dintre amenaMrile cursurilor de ap, cele mai
importante ca impact teritorial, ecologic si economic
sunt cele de interes hidroenergetic.
Interesului primordial, producerea de energie
hidro, i se asociaz alimentarea cu ap a centrelor
populate, irigarea terenurilor agricole, evitarea
inundaiilor, prin reinerea undelor de viitur, probleme
de navigaie, turism, agrement, piscicultur si protecie
antierozional a solului (Iig. 205).
Fig. 205. Model de amenaMare complex a unui
bazin hidrografic, Drgan -Iad (dup Gr. Pop, 1996).

$menaMarea balastierelor se leag de
nevoia crescnd de balast, n special pentru
construcii si amenaMri de ci rutiere si
Ieroviare. Exploatarea balastului se realizeaz n
dou moduri: din albie si din lunc. AmenaMarea
unei balastiere presupune urmtoarele condiii
prealabile:
volum mare al sedimentelor
pietros-nisipoase;
proximitate n raport cu
utilizatorii principali.
Exploatarea materialului grosier se
realizeaz cu miMloace mecanice. De la punctele
de exploatare se transport cu miMloace auto
speciale (autobasculante) la punctul de sortare
unde are loc separarea materialului grosier pe
274
categorii dimensionale (Iraciuni nisipoase cu O cuprins ntre 0,1 0,5 mm, Iraciuni intermediare,
1 5 mm, si Iraciuni cu diametrul mare, 5,1 7 mm) si Ioarte mare (7,1 15 mm). Pentru a utiliza si
materialul extras cu dimensiuni mai mari dect cele menionate, maMoritatea balastierelor sunt dotate cu
staii de concasare. Depozitarea acestuia, n lipsa instalaiei de concasare, conduce la o utilizare
neeIicient a spaiului destinat balastierei. Materialul sortat se depoziteaz temporar, Iiind livrat cu
miMloace auto sau pe calea Ierat. Invadarea cu ap a spaiului de extragere a balastului are drept
consecin Iormarea unor uniti lacustre artiIiciale.
n astIel de condiii, pentru exploatarea ntregului pachet de sedimente nisipoase se utilizeaz
miMloace de excavare plutitoare ce poart denumirea de alanare.
Balastierele sunt amenaMri temporare. O dat cu epuizarea sedimentelor nisipoase, activitatea
balastierelor nceteaz. Dup resedimentarea spaiului exploatat, care poate dura civa ani, activitatea
balastierelor poate Ii reluat. De regul, cele mai importante balastiere se amenaMeaz pe cursurile miMlocii
si inIerioare ale cursurilor de ap ori la iesirea din unitile montane, unde rul depune pachete
considerabile de aluviuni si unde depozitele sedimentare au o granulometrie mai mic, potrivit nevoilor
de utilizare a balastului la prepararea betoanelor de diverse tipuri.
3olaerele sunt amenaMri hidrotehnice ,uscate temporar care au menirea de a prelua si reine
undele de viitur la ape mari. Denumirea este improprie, Iiind o denumire ,important din limba
olandez, unde cuvntul ,polder semniIic teren uscat, rezultat n urma procesului de ndiguire a mrii si
evacuare ulterioar a apelor.
Polderele se amenaMeaz n ariile de lunc dezvoltate si cu procese de nmlstinire evidente a
solului, capabile a reine temporar volume mari de ap. Scopul principal al polderelor este acela de a Ieri
de inundaii localitile si terenurile situate n aval. Terenul din cadrul polderelor are, de regul, o
utilizare agricol extensiv (psunat), dar, n numeroase situaii, se utilizeaz si pentru culturi si Inee
naturale.
Polderele se execut din pmnt tasat, care, cu timpul, devine nierbat. n aval, scurgerea este
controlat prin pori speciale si (ori) deversri. Unul dintre cele mai expresive exemple de poldere este cel
de pe Trnava Mic, amonte de Bluseri, Mud. Mures (Iig. 206).

Fig. 206. ,Polder pentru reinerea viiturilor.

n sectoarele adiacente polderelor, nivelul
Ireatic devine oscilant, Iapt ce oblig la evitarea
plasamentului de vetre pentru asezri.
Polderele propriu-zise sunt cele din
Olanda, unde peste 1/3 din teritoriul naional este
obinut prin ,polderizare.
n realizarea digurilor de separare de
Marea Nordului s-a exploatat sistemul de dune
preexistent ce a Iost modelat si ntrit cu pmnt,
pentru a-i spori rezistena la aciunea valurilor si a
vntului. ntreaga tram de diguri a Iost cultivat
cu ierburi si/ori plantat.
Solul mlos submarin, obinut prin polderizare, are o bun Iertilitate natural n primii 4 5 ani,
dup care se practic ngrsarea pe cale artiIicial (Iig. 207).

Fig. 207. Profil hidrogeologic n partea de nord a Olandei (dup R.H.A. van Duin, G. Decaste, 1990).
275
Fig. 208. Seciune prin digul polderului (dup R.H.A. van Duin, G. Decaste, 1990).

Terenul polderelor ,se bucur de o geometrie ,perIect, Iiind utilizat n scopuri complexe:
vetre de asezri, Ierme, drumuri, canale, aeroporturi etc (Iig. 209).
Fig. 209. AmenaMare de tip polder
n Olanda (dup R.H.A. van Duin, G. Decaste,
1990).
Evacuarea apelor de pe
poldere s-a eIectuat n trecut cu
aMutorul morilor de vnt, acestea Iiind
plasate n numr mare pe aliniamentele
de diguri.
nIiinarea si amenaMarea
polderelor a reprezentat si reprezint o
politic de interes naional n Olanda,
la care ader toate segmentele sociale.
Aceste uriase eIorturi Iinanciare si de
Iactur tehnic se MustiIic prin
randamentul agricol excepional,
dublat cstigul de teren pentru
destinaii cu utilizare intensiv (vetre
de asezri, aeroporturi, canale de
navigaie, drumuri magistrale).
Polderele reprezint cel mai plauzibil
rspuns la eliminarea eIectelor
inundaiilor generate de Marea
Nordului si la criza de teritoriu.
Fermele au supraIee cuprinse
maMoritar ntre 40 si 60 ha, Iiind
separate de regul de canale de
colectare si evacuare a apelor.
Acestea sunt proIilate n mare
msur pe cresterea bovinelor pentru lapte si carne, iar cele din apropierea oraselor pe Iloricultur (lalele)
(Iig. 210).
Fig. 210. Organizarea fermelor pe poldere (dup
R.H.A. van Duin, G. Decaste, 1990).

Productivitatea paMistilor naturale este
ntreinut pe toat durata anului de climatul
oceanic umed care nu oblig reinerea pe termen
lung a exploatrii economice a animalelor n
stabulaie. n paralel se asigur o ntreinere
permanent a calitii psunilor prin nsmnri
sistematice si ndeprtarea plantelor Ir valoare
IuraMer.
Organizarea si amenaMarea polderelor se
nscrie ca etalon n privina gospodririi eIiciente a
unor ,segmente din supraIaa terestr.
276
Corectarea cursurilor de aS se realizeaz prin tierea meandrelor, Iapt ce asigur un regim mai
bun de scurgere a apei si a aluviunilor, evitndu-se opturarea albiei n coatele de meandre (Iig. 211).

Fig. 211. Corectarea cursului de ap: a sectoare ae colmatare, b
meanaru tiat.

ndiJuirile sunt lucrri hidrotehnice de anvergur care se
desIsoar n lungul cursurilor de ap n scopul aprrii mpotriva
inundaiilor.
Digurile se execut din pmnt tasat, cu seciune
trapezoidal.
Coronamentul acestora poate Ii utilizat ca drum. nlimea
si poziionarea digurilor n raport cu albia minor se coreleaz cu
nivelul apelor la debite catastroIale (Iig. 212).

Fig. 212. Dig de pmnt (seciune transversal).

n zonele de cmpie, unde capacitatea de transport a rurilor se reduce considerabil, au loc
procese de ridicare a patului albiei prin colmatare, Iapt ce reduce eIiciena lucrrilor de ndiguire (ex.
Cmpia de Vest). De aceea, se impun lucrri sistematice de decolmatare a sectoarelor ndiguite. AltIel,
asistm la ridicarea patului albiei, dublat de ridicarea nivelului Ireatic, cu eIecte negative asupra vetrelor
de asezri si a terenurilor agricole adiacente (Iig. 213).

Fig. 213. Ridicarea patului albiei prin colmatare n zonele de cmpie cu sectoare ndiguite.

n alte situaii se execut lucrri de retenie a apei rurilor n lacuri cu nivelul situat deasupra
terenului. Acestea au un triplu scop: protecie mpotriva inundaiilor, alimentare cu ap si producia de
energie electric (ex. Crisul Repede).
n lungul cursului de ap se amenaMaz iazuri si helestee n scopuri piscicole si pentru nevoi de
ap n caz de secet.
,a]urile sunt amenaMri hidrotehnice pentru scopuri piscicole si de alt Iactur, rezultate n urma
barrii cursurilor de ruri cu debite mai reduse. BaraMul se execut din pmnt tasat. Asemenea amenaMri
s-au realizat n trecut n Cmpia Transilvaniei si Cmpia JiMiei (Iig. 214).

Fig. 214. Iazuri.
277
+eleteele sunt amenaMri piscicole amplasate n luncile rurilor prin realizarea de diguri de Mur
mpreMur. Apa se prevaleaz din ru prin canale si guri de alimentare (Iig. 215).

Fig. 215. Heleyteu.

Prin amenaMarea helesteelor se asigur mprosptarea
sistematic a apei, inclusiv oxigenarea acesteia.
n ansambu, cursurile de ap se preteaz la amenaMri
multiple, acestea implicnd costuri considerabile. Cu toate
acestea orice tip de amenaMare este dezirabil, innd cont de
eIectele negative ale apelor mari, asupra teritoriul n general, si
asupra asezrilor si inIrastructurilor de transport n special. n
acest amenaMrile hidrotehnice se constituie ca obiective
prioritare n ansamblul lucrrilor de amenaMarea teritoriului.
278
8. AMENA1RI HIDROENERGETICE

Acestea reprezint, de regul, lucrri de anvergur cu expresive reIlexii si mutaii spaiale ale
cror rol principal rezid n producia de energie electric.
Centralele hiaroelectrice sunt construcii impuntoare, constituind varianta modern a vechilor
instalaii de utilizare a energiei hidraulice (mori, Ierstraie, steampuri, pive s.a.)
126
.
Orice amenaMare hidroenergetic se compune din trei elemene eseniale, si anume:
baraMul;
lacul de acumulare;
uzina hidroelectric.
AmenaMrile hidroenergetice implic lucrri costisitoare ce se realizeaz pe durate mari de timp,
de ordinul anilor.
n urma lucrrilor de amenaMare se disloc asezri, se scot din circuitul agricol si Iorestier ntinse
supraIee de teren, se suprim reele de ci de comunicaie. Nici Iactorul psihologic legat de strmutarea
de vetre nu poate Ii negliMat.
Dup amortizarea lucrrilor de execuie, energia electric produs n hidrocentrale este mai
ieItin n comparaie cu cea produs n termocentrale.
EIectele costurilor ridicate se estompeaz n contextul n care se urmresc si se rezolv scopuri
conexe, cum ar Ii valoriIicarea turistic a teritoriului si utilizarea bazei materiale de cazare a
constructorilor n scopuri turistice, alimentarea cu ap potabil si industrial a unitilor locuite si
productive din aval, irigarea unor supraIee agricole si eliminarea pericolului de inundabilitate ca urmare
a prelurii undelor de viitur de ctre lacul de acumulare.
n unele situaii, prin amenaMri hidroenergetice de anvergur se asigur condiiile optime de
navigaie pe cursurile interioare de ap (cazul amenaMrii hidroenergetice Porile de Fier I si II, pe
Dunre).
De regul, baraMele hidrocentralelor, indiIerent de tipul acestora, servesc ca elemente de susinere
si desIsurare a traIicului auto, Ieroviar ori a unor tipuri speciale de transporturi, cum vor Ii cele prin
conducte, linii teleIonice etc.
Realizarea acumulrilor n lacuri de baraM artiIiciale se impune datorit oscilaiilor de nivel si
debit ale rurilor pe durata unui an (regimul rurilor), respectiv neconcordanei temporale a consumului
de ap si energie, cu producerea precipitaiilor.
Realizarea baraMelor implic selectarea locurilor optime de amplasare, n sensul amenaMrii lor n
structuri geologice impermeabile si areale de slab seismicitate (Iig. 216).

Fig. 216. Seciune transversal a unei amenaMri hidroenergetice (dup D. Pavel, 1951).

126
Gr. Pop, 1996, Romnia. GeograIie hidroenergetic, Editura Presa Universitar CluMean, CluM-Napoca, p. 167.
279
Puterea unei hidrocentrale este Iuncie de debitul apei, diIerena de nivel dintre turbina centralei si
priza de ap, si randamentele instalaiilor de producere a energiei electrice (randamentul hidraulic al
instalaiilor, randamentul turbinei, randamentul generatorului electric) (dup D. Pavel, 1951).

P
i
(I) Q H
tp
(H
t
H
b
max
H
b
min
H
bm
) R |42|

unde:
3
i
puterea instalat;
Q debit;
+
tS
diIerena de nivel dintre turbina centralei si priza de ap;
+
t
cderea total, calculat de la coada lacului n condiii de retenie, rezultate ca
urmare a ,reculului apei datorit baraMului, pn la restituirea apei n ru, n aval de
central;
+
b
ma[
cderea brut, calculat de la muchea deversorilor baraMului, pn la restituirea
apei, n aval;
+b
min
cderea brut minim, calculat de la nivelul cel mai sczut din lac, n timpul
exploatrii pn la restituirea din aval;
+
b
min
cdere brut medie, calculat de la nlimea centrului de greutate al lacului, pn
la restituirea n aval.
5 randamentul instalaiei.

Centrul de greutate al lacului reprezint volumul de ap situat ntre nivelul minim si cel mediu al
apei din lac.
n Iuncie de speciIicul lor, baraMele pot Ii de dou Ieluri: baraMe ae Jreutate i baraMe in arc.
%araMele ae Jreutate sunt construite din anrocamente etanseizate cu miez de argil si
impermeabilizate prin dalare betonat la contactul cu apa lacului. Acestea au dimensiuni mari, limea
bazei putnd aMunge la 100 200 m.
Presiunea apei din lac este preluat n ntregime de corpul baraMului (ex. de baraM de greutate, cel
de pe Rul Mare Retezat) (Iig. 217).
Fig. 217. BaraM de greutate.
%araMele in arc se realizeaz din
structuri de beton armat. Sunt
construcii suple, ce transmit sarcina
rezultat din presiunea apei asupra
baraMului, malurilor. De regul, acestea
(malurile) sunt alctuite din structuri
petrograIice dure, impermeabile (sisturi
cristaline, mase de eruptiv). Spre
deosebire de baraMele de greutate, cele
de tip arc au grosimi mai reduse (15 m 30 m la baz si 6 m 10 m la coronament) (Iig. 218).
Fig. 218. BaraM de tip arc: a Slan, b seciune.

Lacurile de acumulare sunt supraIee acvatice create
artiIicial, ca urmare a barrii cursului principal de ap.
Dimensiunile acestora (supraIa, volum, conIiguraie
spaial) se coreleaz cu debitul, nlimea baraMului, tipul
dominant de vale, Irecvena si poziia aIluenilor din amonte de
baraM.
AstIel, baraMele realizate pe cursurile Iluviilor mari, cu
debite de peste 5 000 m
3
/sec genereaz lacuri de acumulare cu
supraIee de ordinul miilor de km
2
.
Tipul dominant de vale si pune amprenta asupra
conIiguraiei plan-spaiale a lacurilor de acumulare.
AstIel, ariile de meandrare anterioare execuiei baraMului,
chiar dac sunt mai estompate, se pstreaz n noua conIiguraie,
280
dup cum traseele rectilinii genereaz lacuri cu maluri drepte.
O Irecven mai mare a aIluenilor n amonte de baraM genereaz lacuri de acumulare cu maluri de
,tip IranMuri si golIuri bine dezvoltate (Iig. 219).

Fig. 219. Lacuri de acumulare cu maluri de tip franMuri.

Centralele hidroelectrice reprezint spaiile tehnic echipate si
amenaMate pentru transIormarea energiei hidraulice n energie electric.
Acestea pot Ii nglobate n baraMe ori pot Ii amplasate n
exterior, la baza acestora. Energia electric produs n centrale este
transmis la staiile de transIormare, si de aici n reelele electrice de
nalt si medie tensiune, prin care este diriMat spre consumatori.
Accesul apei din lacul de acumulare spre turbine se realizeaz
prin asa-zisele ,galerii de Iug.
Surplusul de ap din lacurile de acumulare se elimin printr-un
sistem de ,pori care poart denumirea de aeversori. Acestia
(deversorii) sunt de regul inclusi n corpul baraMului.
Pentru asigurarea unor volume de ap ct mai mari n lacurile
de acumulare se practic metoda devierii de cursuri si diriMarea lor n
lacul de acumulare.
n situaiile de cursuri de ap puternic meandrate si cu diIerene mari de nivel ntre sectoarele de
meandre se practic sistemul de amenaMri de hidrocentrale prin ,tiere de meandre (bucle).
Problemele legate de navigaie se realizeaz prin sisteme de ecluze care Iuncioneaz pe
principiul vaselor comunicante (Iig. 220).

Fig. 220. Ecluz. Vedere de ansamblu.

AmenaMrile hidroenergetice de anvergur se realizeaz pe principiul atingerii eIectului sinergic
maxim. Acesta presupune ca odat cu realizarea scopului economic principal, producerea de energie
electric, s se ating si alte obiective dezirabile si beneIice din punct de vedere economic (alimentare cu
ap, navigaie, protecie mpotriva viiturilor, turism, agrement etc.).
Odat cu realizarea baraMelor si a lacurilor de acumulare de pe Somesul Mic, s-a realizat punerea
n valoare a potenialului energetic al rului mai sus amintit. n paralel, s-a realizat si alimentarea cu ap
la parametrii optimi a oraselor CluM-Napoca si Gherla.
Sectorul aval de Gilu este Ierit de inundaii, ca urmare a reinerii surplusului de ap n sistemele
lacustre artiIiciale. InIrastructurile de locuit pentru specialisti au Iost transIormate n inIrastructuri
turistice, iar drumurile de acces au Iost modernizate odat cu deschiderea santierelor. Lacurile artiIiciale
au sporit atractivitatea turistic a zonei si potenialul de agrement al acesteia.
281
9. AMENA1AREA SI ECHIPAREA TERITORIULUI CU INFRASTRUCTURI
EDILITARE

9.1. Aspecte generale

ConIortul oIerit de localitile urbane este dat de existena unor servicii de gospodrie comunal
oIerite populaiei localitii respective, servicii care caracterizeaz calitatea vieii. Cea mai mare parte a
serviciilor se reIer la alimentarea cu ap rece si ap cald, canalizare, alimentarea cu agent termic si energie
electric.
Totalitatea sistemelor de distribuie si colectare Iormeaz echipamentul edilitar.
Echipamentul edilitar, se compune din:
reeaua de ap (potabil, industrial);
reea de ap cald (menaMer, industrial);
reeaua de canalizare (n sistem unitar, n sistem divizor - ap uzat, ape meteorice);
reea de transport a agentului termic (termoIicare);
reea de alimentare cu gaz;
reea de alimentare cu energie electric (curent de nalt tensiune, curent de medie tensiune,
curent de Moas tensiune, iluminat public);
reea teleIonie Iix;
televiziune prin cablu;
radioIicare etc.
Traseul acestor reele coincide cu traseul reelei stradale, pentru simplul motiv c pozarea si
interveniile pentru remedierea instalaiilor este mai lesnicioas, iar posibilitatea de accidente n exploatare
este redus. De aceea, n momentul, cnd se proiecteaz o strad, trebuie s se aib n vedere amplasarea
reelelor edilitare subterane, cu respectarea condiiilor ce se impun, condiii de siguran si exploatare
corespunztoare. ConIorm acestora, reelele edilitare trebuie s aib trasee ct mai drepte si poziionate la o
distan ct mai mic Ia de cldiri pentru a evita lungirea neMustiIicat a racordurilor, numrul traversrilor
trebuie s Iie ct mai mic, distanele de siguran ntre diIeritele reele ce pot s se inIlueneze reciproc n mod
negativ trebuie respectate, odat cu distana de siguran Ia de cldiri (Iig. 221).

Fig. 221. Profil transversal n
strad cu amplasarea reelelor subterane
(dup Carmen Chira, 2000).

n vederea proteMrii
carosabilului de eventuale deIeciuni
datorate construciei sau remedierilor
necorespunztoare, dar si pentru a nu
Ii mpiedicat circulaia vehiculelor
n timpul reparaiilor, pozarea
cablurilor si conductelor subterane se
va Iace, de preIerin, sub trotuare,
sau sub zonele verzi ce mrginesc
carosabilul. De asemeni, trebuie
avute n vedere modiIicarea si
dezvoltarea reelelor edilitare n
viitor, asigurndu-se spaiul necesar
pentru suplimentarea reelelor existente. n cazul cnd amplasarea reelelor edilitare este ntrziat din diIerite
motive, se recomand realizarea structurii rutiere din pavaM provizoriu care poate Ii desIcut si reIcut cu
usurin ulterior.

9.2. Reeaua de alimentare cu ap
127


Unul dintre serviciile cel mai apreciat ntr-o localitate l reprezint alimentarea cu ap n cantitate
suIicient si de calitate.

127
Acest subcapitol a Iost realizat dup P. TroIin, 1983, $limentri cu aS, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
282
Lungimea reelei publice de distribuie a apei potabile totalizeaz la nivelul rii 38 238 km (la
sIrsitul anului 2000), Iiind mult subdimensionat n raport cu necesitile.
n mediul urban exist instalaii centralizate pentru producerea si distribuirea apei potabile n
toate municipiile si orasele, dar reeaua de distribuie este asigurat numai pentru 70 din lungimea
strzilor.
n mediul rural, Mumtate din comune (50,4 ) au reea public de distribuire a apei potabile si
numai 55 din populaia rural are acces la aceast reea.
n ultimul deceniu, reeaua de ap s-a extins (cu 35,7 , comparativ cu 1990), n special n zone
rurale.
1umrul localitilor care au instalaii de alimentare cu ap potabil a crescut de la 2 331 n 1990
(din care 260 erau municipii si orase) la 3 029 n 2000 (din care 265 erau municipii si orase).
Volumul apei potabile distribuite la noi n ar n anul 2000 a Iost de 1 700 milioane m
3
, din care
65,1 pentru uz casnic.
Consumul mediu de ap potabil se situeaz sub necesiti si mult sub standardele internaionale.

9.2.1. Nevoile de ap

Apa reprezint o resurs natural vital pentru buna Iuncionalitate a sistemelor antropice si
tehnogene datorit multiplelor sale utilizri si combinaii chimice n care ntr n procesul de producie.
Are caracter inepuizabil si o anumit Irecven de reIacere a stocului, aceasta Iiind direct dependent de
Iactorul climatic.
DeIinirea nevoilor de ap se realizeaz prin intermediul unor termeni si deIiniii, care alturi de
legi, STAS-uri si normativele n vigoare se constituie n componente operaionale n domeniu.
Prin necesarul (nevoia ae aS a unei Iolosine se subnelege cantitatea de ap care asigur
integral nevoile de ap ale acesteia, si rezult din nsumarea tututor cantitilor de ap necesare
categoriilor de nevoi menionate n continuare, cu excepia nevoilor de ap pentru combaterea incendiilor
si a nevoilor tehnologice de ap ale sistemului de alimentare cu ap.
Prin necesarul sSeciIic ae aS se subnelege cantitatea medie de ap care poate s satisIac
Iiecare categorie de nevoi. AstIel, pentru satisIacerea nevoilor gospodresti ale populaiei (gospodrii sau
apartemente ce dispun de instalaii interioare de ap si canalizare, bi si instalaii centrale de ap cald si
rece, canalizare) necesarul speciIic de ap pentru o persoan este de 100 - 280 l/zi; pentru spitale si
sanatorii 235 - 425 l/pat/zi; pentru garaMe de autoturisme si autocamioane 300 - 500 l/autovehicol/zi;
pentru stropitul strzilor pavate o singur dat ntr-o zi 1,5 - 4 l/m
2
(dup STAS 1343/1 1977 si STAS
1478 1977).
n cazul nevoilor de ap din industrie STAS 1478 1977 indic numai necesarul de ap pentru
satisIacerea cerinelor igienico-sanitare ale muncitorilor si personalului respectiv, a celor social-
gospodresti ale unitii.
1ecesarul de ap pentru nevoile tehnologice este stabilit, de la caz la caz, de ctre tehnologul
procesului industrial de Iabricaie n colaborare cu proiectantul sistemului de alimentare cu ap.
Pe baza necesarului de ap al consumatorilor se deduce cerina ae aS care reprezint cantitatea
total de ap care trebuie preluat din surs pentru satisIacerea nevoilor de ap ale beneIiciarilor, inclusiv
pierderile de ap raionale.
Consumul ae aS reprezint partea din cerina de ap a unei nevoi care se nglobeaz n produse,
se evapor tehnologic etc., si care, iesind din sistem nu se mai restituie.
3ieraerile ae aS reprezint cantitatea de ap ce se pierde n cadrul sistemului de alimentare cu
ap datorit neetanseizrii conductelor, deversrilor realizate n condiii de preaplin al rezervoarelor,
avariilor produse n cadrul sistemelor de alimentare etc.
'ebitul meaiu ]ilnic (m
3
]i reprezint cantitatea total de ap utilizat eIectiv de o asezare sau
unitate industrial si dedus prin raportarea volumului total de ap consumat la 365 de zile. n acest debit
nu intr volumul de ap necesar pentru combaterea incendiilor. Acesta se calculeaz separarat conIorm
STAS 1478 1977.
Pentru combaterea incendiilor, cldirile si construciile sunt mprite n cinci grupe dup
rezistena lor la Ioc (I-V), iar construciile din cadrul unitilor industriale n cinci categorii dup pericolul
de incendiu al procesului tehnologic (A-E).
De asemenea, sunt indicate consumurile de ap pentru diIerite instalaii de stingere a incendiului:
hidrani interiori (2,5 - 20 l/s), hidrani exteriori (5 - 100 l/s).
283
Cantitatea de ap necesar pentru combaterea incendiilor se nmagazineaz n rezervor,
constituind o rezerv de ap intangibil sau se nclude debitul necesar stingerii incendiilor n calculul
debitelor speciIice.
'ebitul sSeciIic reprezint volumul de ap necesar pentru satisIacerea nevoilor globale ale
asezrilor si unitilor industriale si rezult din raportul dintre debitul mediu zilnic si numrul de locuitori.
Acesta variaz n Iuncie de gradul de dezvoltare al asezrilor, de dotare al gospodriilor si variaz ntre
150 l/pers./zi n cazul asezrilor rurale lipsite de sisteme centralizate de alimentare cu ap si canalizaie si
400 l/pers./zi n cazul oraselor.

9.2.2. Tipologia nevoilor de ap

1evoile de ap ale sistemelor antropice si tehnogene sunt Ioarte variate si depinde de gradul de
dezvoltare a acestora.
1evoile de aS ale ayezrilor Asezrile prin componenta demograIic reprezint cea mai mare
consumatoare de ap, nevoile grupdu-se n urmtoarele categorii:
nevoi JosSoareti ale SoSulaiei, cuprinde apa necesar consumului direct pentru but,
prepararea hranei, igien sanitar individual si de grup, splat, ntreinerea cureniei
locuinei si curii, evacuarea deseurilor prin sistemul de canalizaie, stropitul grdinii si
ntreinerea animalelor domestice n cadrul gospodriilor din spaiul rural;
nevoi SuSlice, cuprinde apa utilizat pentru consumul si ntreinerea cldirilor publice (scoli,
cmine, spitale, hoteluri, cantine, grupuri sanitare publice etc), ntreinerea cureniei tramei
stradale si a pieelor, stropitul spaiilor verzi si a parcurilor, Iuncionalitatea Intnilor publice
si ornamentale precum si pentru ntreinerea si exploatarea sistemului de canalizare, respectiv
antrenarea zpezii etc;
nevoi inaustriale locale, cuprinde apa utilizat n procesul de producie din cadrul industriei
locale de paniIicaie, prepararea crnii, lactate si Iructe, construcii, ntreinerea vehiculelor si
utilaMelor;
nevoi Sentru combaterea incenaiilor;
nevoi tehnoloJice ae aS ale sistemului ae alimentare cu aS.
1evoile de aS ale unitilor industriale Unitile industriale din cadrul asezrilor respectiv cele
din cadrul platIormelor industriale, situate n aIara asezrilor, reprezint a doua mare component
teritorial-antropic consumatoare de ap, acestea grupndu-se n urmtoarele categorii:
nevoi ae Sroaucie cu caracter tehnoloJic, cuprinde apa utilizat n procesul de producie,
rcirea agregatelor, producerea aburului, splarea materiei prime si a produselor, transportul
hidraulic al materiei prime, produselor Iabricate si al deseurilor etc;
nevoi ae intreinere a unitii inaustriale i iJienico-sanitare ale muncitorilor,
nevoi ae combatere a incenaiilor,
nevoi tehnoloJice ae aS ale sistemului ae alimentare cu aS.
1evoile de aS ale unitilor aJrozootehnice Unitile agrozootehnice din cadrul asezrilor
respectiv cele situate n aIara asezrilor, reprezint a treia mare component teritorial-antropic
consumatoare de ap, acestea grupndu-se n urmtoarele categorii:
nevoi ae Sroaucie cu caracter tehnoloJic, cuprind apa utilizat pentru consumul direct al
animalelor, prepararea hranei concentrate, ntreinerea cureniei n cadrul complexelor si a
utilaMelor de producie, apa utilzat pentru irigaiile terenurilor arabile, livezilor si viilor etc;
nevoi ae intreinere a unitii aJro]ootehnice i iJienico-sanitare ale muncitorilor,
nevoi ae combatere a incenaiilor,
nevoi tehnoloJice ae aS ale sistemului ae alimentare cu aS.

9.2.3. Variaia nevoilor de ap

Cantitile de ap utilizate n centrele populate si n cadrul platIormelor industriale nu sunt
constante n timp. n cadrul asezrilor necesarul de ap este variabil n cursul unei zile si sptmnii.
AstIel, acesta este maxim la anumite ore din zi, si minim noaptea (tabel 66).
DiIerenieri nsemnate se pun n eviden n ceea ce priveste necesarul de ap pentru asezri cu
diIerite mrimi demograIice. AstIel, variaaia cea mai nsemnat a debitului se pune n eviden n cadrul
asezrilor rurale unde ritmul vieii si al activitilor economice este asemntor pentru maMoritatea
locuitorilor, si o scdere a variaiei necesarului de ap odat cu cresterea numrului de locuitori ai asezrii
284
(cazul asezrilor urbane) unde, datorit Iluxului continuu al activitilor economice, consumul are oscilaii
mici ntre zi si noapte (Iig. 222).

Tabel 66. Valori orientative ale debitelor orare din cadrul ayezrilor. Procente din debitul zilnic al orei
respective (dup P. TroIin, 1983).

Localiti urbane (locuitori)
Ora Localiti rurale
10 000 10 001 - 50 000 50 001 - 100 000 > 100 000
0-1 0,75 1,00 1,50 3,00 3,25
1-2 0,75 1,00 1,50 3,20 3,25
2-3 1,00 1,00 1,50 2,50 3,30
3-4 1,00 1,00 1,50 2,60 3,20
4-5 3,00 2,00 2,50 3,50 3,25
5-6 5,50 3,00 3,50 4,10 3,40
6-7 5,50 5,00 4,50 4,50 3,85
7-8 5,50 6,50 5,50 4,90 4,45
8-9 3,50 6,50 6,25 4,90 5,20
9-10 3,50 5,50 6,25 5,60 5,05
10-11 6,00 4,50 6,25 4,80 4,85
11-12 8,50 5,50 6,25 4,70 4,60
12-13 8,50 7,00 5,00 4,40 4,60
13-14 6,00 7,00 5,00 4,10 4,55
14-15 5,00 5,50 5,50 4,20 4,75
15-16 5,00 4,50 6,00 4,40 4,70
16-17 3,50 5,50 6,00 4,30 4,65
17-18 3,50 6,50 5,50 4,10 4,35
18-19 6,00 6,50 5,00 4,50 4,40
19-20 6,00 5,00 4,50 4,50 4,30
20-21 6,00 4,50 4,00 4,50 4,30
21-22 3,00 3,00 3,00 4,80 4,20
22-23 2,00 2,00 2,00 4,60 3,75
23-24 1,00 1,00 1,50 3,30 3,70
Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

Fig. 222. Variaia orar ale debitelor n cadrul ayezrilor rurale yi urbane cu diferite mrimi
demografice (procente din debitul zilnic al orei respective).
285
De-a lungul sptmnii debitul de ap utilizat este de asemenea neuniIorm, ns aceast variaie
nu este caracteristic.
De asemenea, debitul zilnic de ap a unei asezri variaz n decursul unui an, cu un maxim vara si
un minim iarna respectiv de-a lungul mai multor ani Iiind determinat de evoluia sau involuia asezrilor.

9.2.4. Calculul debitelor de ap caracteristice pentru dimensionarea sistemelor de
alimentare cu ap

Avnd n vedere c implementarea sistemelor de alimentare cu ap este costisitoare si de durat,
proiectarea acestora se impune a Ii realizat ntr-un larg ecartament spaio-temporal (25 ani pentru asezri
si 10 - 15 ani pentru uniti economice).
Din aceast perspectiv, la baza proiectrii sistemelor de alimentare cu ap se aIl calculul
debitului necesar de ap pentru deservirea asezrilor si unitilor industriale.
Debitele necesare caracteristice de ap utilizate n proiectarea sistemelor de alimentare cu ap
sunt:
debitul necesar mediu zilnic (Q
n

zi med



|43|
unde:
1
i
numrul de locuitori permaneni si Ilotani din cadrul asezrilor, respectiv
numrul de muncitori, uniti de producie realizate zilnic n cadrul intreprinderilor;
q
i
necesarul de ap speciIic n l/loc/zi.

debitul necesar ma[im zilnic (Q
n

zi ma[



|44|
unde:
.
]i
coeIicientul de neuniIormitate zilnic si se deduce din raportul dintre debitul
zilnic maxim si debitul zilnic mediu: K
]i

med zi Q
max zi Q
;
1
i
numrul de locuitori permaneni si Ilotani din cadrul asezrilor, respectiv
numrul de muncitori, uniti de producie realizate zilnic n cadrul intreprinderilor;
q
i
necesarul de ap speciIic n l/loc/zi.

debitul necesar orar ma[im (Q
n

orar ma[



|45|
unde:
.
0
- coeIicientul de neuniIormitate a debitului orar si se deduce din raportul dintre debitul
orar maxim si debitul orar mediu: K
0

med Q
max Q
0
0
;
.
]i
coeIicientul de neuniIormitate zilnic si se deduce din raportul dintre debitul
zilnic maxim si debitul zilnic mediu: K
]i

med zi Q
max zi Q
;
1
i
numrul de locuitori permaneni si Ilotani din cadrul asezrilor, respectiv
numrul de muncitori, uniti de producie realizate zilnic n cadrul intreprinderilor;
q
i
necesarul de ap speciIic n l/loc/zi.

Debitele cerinei de ap utilizate n proiectarea sistemelor de alimentare cu ap sunt:
286

Q
s ]i mea
K
p
K
s
Q
n ]i mea
(m
3
/zi) |46|

unde:
.
S
- coeIicient de spor al nevoilor proprii ale sistemului de alimentare cu ap. Dup Ielul
sursei de ap si modul de tratare are urmtoarele valori: surs subteran Ir staie de
tratare, K
s
1,02; surs subteran sau de supraIa cu staie de tratare, K
s
1,10;
.
s
- coeIicient de spor al pierderilor de ap din sistemul de alimentare cu ap unde K
p

1,1.

Q
n zi med
- debitul necesar mediu zilnic, conIorm relaiei |43|.

Q
s ]i ma[
K
p
K
s
Q
n ]i ma[
(m
3
/zi) |47|

unde:
.
S
- coeIicient de spor al nevoilor proprii ale sistemului de alimentare cu ap. Dup Ielul
sursei de ap si modul de tratare are urmtoarele valori: surs subteran Ir staie de
tratare, K
s
1,02; surs subteran sau de supraIa cu staie de tratare, K
s
1,10;
.
s
- coeIicient de spor al pierderilor de ap din sistemul de alimentare cu ap unde K
p

1,1.

Q
n ]i ma[
- debitul necesar mediu zilnic, conIorm relaiei |44|.

Q
s orar ma[
K
p
K
s
Q
n ]i ma[
(m
3
/zi) |48|

unde:
.
S
- coeIicient de spor al nevoilor proprii ale sistemului de alimentare cu ap. Dup Ielul
sursei de ap si modul de tratare are urmtoarele valori: surs subteran Ir staie de
tratare, K
s
1,02; surs subteran sau de supraIa cu staie de tratare, K
s
1,10;
.
s
- coeIicient de spor al pierderilor de ap din sistemul de alimentare cu ap unde K
S

1,1.

Q
n orar ma[
- debitul necesar mediu zilnic, conIorm relaiei |45|.

Pentru combaterea incendiilor, debitul orar maxim se suplimenteaz, dup caz, cu debitele
necesare alimentrii hidranilor, rezervoarelor sau a altor instalaii pentru stingerea incendiilor (Q
ii
).

Q
c ii
Q
s orar ma[
Q
ii
(l/s) |49|

9.2.5. Calitatea apei

Apa provenit din diversele surse de supraIa si subterane prezint stri calitative diIereniate,
aceasta depinznd de structura geochimic a substratului geologic din cadrul bazinului hidrograIic
colector, gradul de umanizare si poluare a acestuia. n general, se constat c sursele de supraIa (cursuri
hidrograIice, lacuri de acumulare) au o calitate mai sczut a apei n raport cu sursele subterane, unde apa
stocat n cadrul pnzelor Ireatice suport un proces natural de Iiltrare prin diversele straturi si Iormaiuni
geologice pe care le strbate.
n vederea Iolosirii apei captate din diverse surse pentru consumul populaiei si n cadrul
activitilor industriale, aceasta este supus unor procese Iizice (Iiltrare) si chimice (neutralizare) de
corectare a calitii n conIormitate cu normativele de calitate a apei n vigoare.
Cerinele de calitate ale apei depind de scopul n care urmeaz a Ii Iolosit.
Pentru aSa Sotabil, cerinele de calitate sunt precizate n cadrul Iiecrei ri de normative si
standarde n vigoare. n Romnia, calitatea apei potabile este precizaz de normativele din STAS 1342
1991. AstIel, pentru caracteristicile organoleptice (mirosul si gustul apei) se admite maximum gradaia 2
(perceperea gustului si a mirosului s poat Ii realizat numai de ctre o persoan cu simuri Ioarte
dezvoltate) (tabel 67).

287
Tabel 67. Indicatorii organoleptici ai apei (dup STAS 1342 1991).

Indicatori
Valori maxime admise
(grade)
Valori admise excepional
(grade)
Metoda de analiz
Miros 2 2 STAS 6324 - 1961
Gust 2 2 STAS 6324 - 1961

Caracteristicele Iizice ale apei sunt exprimate de concentrarea ionilor de hidrogen,
conductivitatea electric, culoare, turbiditate (tabel 68).

Tabel 68. Indicatorii fizici ai apei (dup STAS 1342 1991).

Indicatori
Valori maxime
admise
Valori admise excepional Metoda de analiz
Concentrarea ionilor de hidrogen (pH) 6,5-7,4 8,5 STAS 6325 1975
Conductivitatea electric (S/cm) 1 000 3 000 STAS 7722 1984
Temperatur (
0
C) 22
temperatura natural a
sursei
STAS 1342 - 1977
Culoare (grade) 15 30 STAS 6322 1961
Turbiditate (grade) 5 10 STAS 6323 - 1988

Datorit capacitii largi a apei de a dizolva si Iorma soluii, sursele naturale conin n concentraii
variate numeroase elemente si compusi chimici. Concentraia elementelor si compusilor chimici din
sursele naturale de ap variaz n raport de structura geochimic a substratului geologic si gradul de
umanizare a teritoriului. Corectarea caracteristicilor chimice ale apei reprezint o etap obligatorie n
prepararea apei potabile pentru consumul populaie n cazul surselor de supraIa si una opional n cazul
surselor subterane (numai unde este cazul, n raport de indicatorii admisibili) (tabel 69).

Tabel 69. Indicatorii chimici ai apei (dup STAS 1342 1991).

Indicatori
Valori maxime
admise
Valori admise
excepional
Metoda de
analiz
Aluminiu (Al
3
) (mg/dm
3
) 0,05 0,2
STAS 6326
1990
Amoniac (1H
-
4
) (mg/dm
3
) 0 0,5
*
STAS 6328
1985
Azotii (1O
2-
) (mg/dm
3
) 0 0,3
*

STAS 3048/2
1990
Calciu (Ca
2
) (mg/dm
3
) 100 180
STAS 3662
1962
clor rezidenial liber 0,10-0,25
la consumator
clor rezidenial total 0,10-0,28
clor rezidenial liber 0,50
Clor rezidual
n apa
dezinIectat
(Cl
2
)
**

la intrarea n
reea clor rezidenial total 0,55
STAS 6364
1978
Cloruri (Cl
-
) (mg/dm
3
) 250 400
STAS 3049
1988
Compusi Ienolici distilabili (mg/dm
3
) 0,001 0,002
STAS 10266
1987
Cupru (Cu
2
) (mg/dm
3
) 0,05 0,1
STAS 3224
1969
Detergeni sintetici anionici (mg/dm
3
) 0,2 0,5
STAS 7576
1966
Fier (Fe
2
Fe
3
) pentru conc. max. (Fe
2
Fe
3
Mn)
(mg/dm
3
)
0,1 0,3
STAS 3086
1968
FosIai (PO
4
3-
) (mg/dm
3
) 0,1 0,5
STAS 3265
1986
Magneziu (Mg
2
) (mg/dm
3
) 50 *** 80
STAS 6674
1977
Mangan (Mn) (mg/dm
3
) pentru conc. max. (Mn Fe
2
0,05 0,3 STAS 3264
288
Fe
3
) 1981
Oxigen disolvat (O
2
) (mg/dm
3
) 6 6
STAS 6536
1987
SulIai (SO
4
2-
) (mg/dm
3
) 200 400
STAS 3069
1987
SulIuri si hidrogen sulIurat (mg/dm
3
) 0 0,1 *
STAS 7510
1966
Zinc (Zn
2
) (mg/dm
3
) 5 7
STAS 6327
1981
metoda permanganat de potasiu,
exprimat n: CCO-Mn (O
2
)
2,5 3,0
metoda permanganat de potasiu,
exprimat n: (KMnO
4
)
10 12
Substane
organice
oxidabile
(mg/dm
3
) metoda diacromat de potasiu,
exprimat n: CCO-Cr (O
2
)
3 5
STAS 3002
1985
minim 100 30
Rezidiu Iix (mg/dm
3
)
maxim 800 1200
STAS 3638
1976
Duritate total (grade germane) 20 30
STAS 3026
1976
* - valori valabile numai pentru ape din surse subterane, provenite de la adncimi mai mari de 60 m, neclorizate, cu condiia ca apa s Iie
corespunztoare din punct de vedere bacteriologic.
** - clorul rezidual liber trebuie s reprezinte minim 80 din clorul rezidual total.
*** - n cazul cnd concentraia sulIailor (SO4
2-
) depseste 250 mg/dm
3
, concentraia maxim admis pentru magneziu (Mg
2
) este de 30
mg/dm
3
.

n cazul surselor de ap aIlate n arii puternic umanizate (n apropierea unor uniti industriale,
spaii de depozitare a unor substane chimice comune sau toxice, uniti zootehnice etc.) sunt urmrite
concentraiile si a altor substane chimice cu caracter toxic (tabel 70).

Tabel 70. Indicatorii chimici (toxici) ai apei (dup STAS 1342 1991).

Indicatori
Valori
maxime
admise
Metoda de analiz
Amine aromatice (Ienil B naItalin) (mg/dm
3
) 0 STAS 11139 1978
Arsen (As
3
) (mg/dm
3
) 0,05 STAS 7885 1967
Azotai (1O
3
-
) (mg/dm
3
) 45 STAS 3048/2 1990
Cadmiu (Cd
2
) (mg/dm
3
) 0,005
STAS 11184 1978
STAS ISO 5961
Cianuri libere (C1
-
) (mg/dm
3
) 0,01 STAS 10847 1977
Crom (Cr
6
) (mg/dm
3
) (mg/dm
3
) 0,05 STAS 7884 1967
Flour (F) (mg/dm
3
) 1,2 STAS 6673 1962
Hidrocarburi policiclice aromate (g/dm
3
) 0,01
ConI. instruciunilor
Ministerului Sntii
Mercur (Hg
2
) (mg/dm
3
) 0,001 STAS 10267 1989
1ichel (1i
2
) (mg/dm
3
) 0,1
ConI. instruciunilor
Ministerului Sntii
Plumb (Pb
2
) (mg/dm
3
) 0,05 STAS 6362 1985
Seleniu (mg/dm
3
) 0,01 STAS 12663 1988
Uraniu natural (mg/dm
3
) 0,021 STAS 12310 1982
Iiecare component 0,1
Pesticide (insecticide organoclorurate,
organoIosIorice, carbamice, erbicide)
(g/dm
3
) suma componentelor 0,5
STAS 12650 1988
total 0,1
Trihalometani (mg/dm
3
)
din care cloroIorm
(CHCL
3
)
0,03
ConI. instruciunilor
Ministerului Sntii

Pentru noile surse de ap introduse n exploatare se realizeaz si analiza elementelor radioactive,
acestea aIectnd n special sursele de ap din zonele montane cu Iormaiuni metamorIice acide (granite,
gnaise, paragnaise) si sedimentare rezultate din eroziunea Iormaiunilor cu coninut radioactiv.
289
Analiza radioactivitii se realizeaz att la nivel global ct si la nivelul radionuclizilor (tabel 71).

Tabel 71. Activitatea radioactiv global alfa yi beta (dup STAS 1342 1991).

Activitatea global
`

Concentraii maxime
admise`` (Bq/dm
3
)
Concentraii admise
excepional (Bq/dm
3
)
Metoda de analiz
alIa 0,1 2,3 STAS 10447/1 1983
beta 0 50 STAS 10447/2 - 1983
* - nu include activitatea radonului si tritiului
** - n cazul n care concentraiile admise sunt depsite este necesar determinarea activitii speciIice a radionuclizilor prevzui n tabel 72.

1Bq 27 pCl

Tabel 72. Activitatea radioactiv specific a fiecrui radionuclid (dup STAS 1342 1991).

Activitatea global
Concentraii
maxime admise``
(Bq/dm
3
)
Concentraii
admise excepional
(Bq/dm
3
)
Metoda de analiz
5adionuclizi naturali
Hidrogen 3 (tritiu) 4000 - STAS 12293 1985
Potasiu 40 * 13,42 - STAS 11592 1983
Radon 222 300 - STAS 12031 1984
Radiu 226 0,088 - STAS 10447/3 1985
Radiu 228 0,1 -
ConI. instruciunilor
Ministerului Sntii
Plumb 210 0,025 0,4 STAS 12435 1985
Poloniu 210 0,136 - STAS 12444 1986
Uraniu natural ** 0,59 1 STAS 12130 - 1982
Toriu natural *** 0,04 0,1 STAS 12130 1982
5adionuclizi artiIiciali (Srezena nu este Sermis n sursele subterane de aS Sotabil
Cobalt 58 60 -
ConI. instruciunilor
Ministerului Sntii
Cobalt 60 10 -
ConI. instruciunilor
Ministerului Sntii
Stroniu 89 30 53
ConI. instruciunilor
Ministerului Sntii
Stroniu 90 0,55 - STAS 2038 1981
Iod 129 0,6 -
ConI. instruciunilor
Ministerului Sntii
Iod 131 5 530 STAS 12218 1984
Cesiu 134 4 -
ConI. instruciunilor
Ministerului Sntii
Cesiu 137 5 600 STAS 12303 1985
Americiu 241 0,1 -
ConI. instruciunilor
Ministerului Sntii
Plutoniu 239 0,024 2,3
ConI. instruciunilor
Ministerului Sntii
* - 1 mg Potasiu 40 are activitatea de 0,31 Bq.
** - 1 mg Uraniu natural (conine toi izotopii si naturali) are activitatea de 25,35 Bq.
*** - 1 mg Toriu natural are activitatea de 0,041 Bq.
290
Caracteristicile biologice si bacteriologice ale apei sunt urmrite zilnic la nivelul tuturor surselor,
aceasta trebuind s corespund urmtoarelor norme (tabel 73).

Tabel 73. Indicatori bacteriologici (dup STAS 1342 1991).

Tipul apei potabile
Nr. total de
bacterii care
se dezvolt
la 37
0
C/cm
3

(UFC/cm
3
) `

Nr. probabil
de bacterii
coliforme
(coliformi
total/100
cm
3
)
Nr. probabil
de bacterii
coliforme
termotolera
nt (coliformi
fecali
total/100
cm
3
)
Nr. probabil
de
streptococi
fecali
(streptococi
fecali/100
cm
3
)
Metoda
de
analiz
punct de intrare n
reea
20 0 0 0
Ap Iurnizat
n instalaii
urbane si
rurale cu ap
dezinIectat
punct n reeaua de
distribuie
20 0 ** 0 0
punct de intrare n
reea
100 3 0 0
Ap Iurnizat
n instalaii
urbane si
rurale cu ap
nedezinIectat
punct n reeaua de
distribuie 100 3 *** 0 0
Ap Iurnizat
din surse
locale (Intni,
izvoare)

300 10 2 2
STAS
3001 -
1991
* - UFC uniti Iormare de coloni.
** - n 95 din probele analizate n cursul anului, n cazul debitelor mari si a unui numr suIucuent de recoltri. Ocazional, Ir a depsi 5
din probele analizate si niciodat n recoltri consecutive, se admite max. 3/100 cm
3
.
*** - n 95 din probele analizate n cursul anului, n cazul debitelor mari si a unui numr suIicient de recoltri. Ocazional, Ir a depsi 5 din
probele analizate si niciodat n recoltri consecutive, se admite sub 10/100 cm
3
.

Apa potabil nu trebuie s conin organisme si particule animale sau vegetale vizibile cu ochiul
liber, particule de organisme duntoare sntii, cu ou sau sau larve de parazii, alte organisme
biologice caracteristice contactului cu mediul nconMurtor etc. Sestonul maxim admis este de 1 cm
3
/m
3
.
Se recomand ca numrul organismelor animale microscopice s Iie de maxim 10 la 1 dm
3
de ap
(tabel 74).

Tabel 74. Indicatori biologici (dup STAS 1342 1991).

Indicatori
Concentraii
maxime admise
Metoda de
analiz
n instalaii centrale 1 Volumul sestonului obinut prin
Iiltrare n Iileu planctonic
n instalaii locale 10
Organisme animale, vegetale si particule vizibile cu ochiul liber lips
Organisme animale microscopice (nr./dm
3
) 20
Organisme care prin nmulirea n mas modiIic proprietile
organoleptice sau Iizice ale apei n 100 dm
3

lips (se admit
exemplare izolate n
Iuncie de specie*)
Organisme indicatoare de poluare lips
Organisme duntoare sntii (ou de geohelmii, chisturi de
giardia, protozoare intestinale patogene)
lips
STAS 6329
1990
* - organismele care se admit n exemplare izolate se vor stabili de ctre Ministerul Sntii.

Pentru aSa inaustrial, condiiile de calitate diIer dup scopul n care este Iolosit aceasta.
Din punct de vedere tehnologic se deosebesc urmtoarele categorii de ap industrial:
ap Iolosit pentru rcirea agregatelor;
ap Iolosit pentru producerea de abur;
ap Iolosit pentru transportul materiei prime;
291
ap Iolosit pentru curarea sau raIinarea produselor;
ap Iolosit n componena produselor alimentare si de alt natur Iolosit n alimentaia
omului si a animalelor;
ap Iolosit pentru diluarea si transportul deseurilor urbane si industriale;
ap Iolosit n stropirea stzilor, ariilor verzi urbane si n stingerea incendiilor;
ap Iolosit pentru nevoi igienico-sanitare si gospodresti n cadrul unitilor industriale.
Apa pentru rcirea agregatelor (ex. condensatoarelor de abur de la termocentrale, a Iurnalelor si a
cuptoarelor Siemens-Martin) trebuie s conin puine materii n suspensie (15-20 mg/dm
3
) pentru a se
evita astIel nIundarea dispozitivelor de rcire; s nu conin hidrogen sulIurat si Iier; s nu aib o duritate
mare (6-10
0
G, n Iuncie de temperatura apei de rcire si de coninutul n CO
2
liber). Fiecare categorie de
Iolosin a apei pentru rcire are precizate bine limitele de calitate a apei. Apa Iolosit n producerea
aburului trebuie s nu conin particule n suspensie, s aib o duritate ct mai mic si s aib un coninut
Ioarte redus de oxigen dizolvat. 1ormele de calitatea apei Iolosit n producerea aburului se diIereniaz
n Iuncie de presiunea de producere a acestuia (tabel 75). Apa Iolosit pentru transportul materiei prime
are caracteristici calitative care depind de natura si gradul de puritate al substanei transportate. Apa
Iolosit n curarea si raIinarea produselor au caracteristici calitative ce depind de natura produsului
(tabel 76). Apa care intr n componena produselor alimentare consumate de ctre om si animale trebuie
s ndeplineasc condiiile de calitate ale apei potabile.
Apa Iolosit n diluarea si transportul deseurilor menaMere sau industriale nu au norme de calitate,
utilizndu-se direct din sursele naturale.

Tabel 75. Norme de calitate a apei folosit n producerea aburului (dup P. TroIin, 1983).

Cazane de volum mare
Caracteristici
fizico-chimice
ncrcate
normal
supra
ncrcate
Cazane tubulare
Presiune
(da1/cm
2
)
13 16 26 42 52 64 80 84 112 132
Duritate (grade
Germane)
10 1 0,1 0,5 0,02 0,01
CO
2
(mg/dm
3
) - 10 5
O
2
(mg/dm
3
) minim 1000 50 20
Ulei (mg/dm
3
) 10 5 3 1
SH la 20
0
C ~ 8,3
KmnO
4

(mg/dm
3
)
ct mai redus, precizat de la caz la caz

Tabel 76. Norme de calitate a apei folosit n cteva ramuri industriale (dup P. TroIin, 1983).

Denumirea produsului
Caracteristici
Hrtie Celuloz Vscoz Textile Vopsele
Tbcire
piele
Piele
Turbiditate (mg/dm
3
) 2-5 - 5 5 5 20 10
Culoare (grade) 30 15 - 10-12 5-10 10-100 -
Duritate (grade Germane) 12-16 2 0,5 4-6 0,5-1,0 3-7,5 1,5
O
2
(mg/dm
3
) 10 6 2 - 8-10 - -
Fier (mg/dm
3
) 1,0 0,2 0,03 0,2 0,1 0,2 -
Mangan (mg/dm
3
) - - 0,03 0,2 0,1 0,2 -
SiO
2
(mg/dm
3
) - - 25 - - - -
Reziduu Iix (mg/dm
3
) 300 - 100 - - - -
SH 7-7,5 7-7,5 - 7-8,5 7-8,5 - -

9.2.6. Subsistemul de captare a apei

9.2.6.1. Sursele de ap

Pentru alimentarea cu ap potabil si industrial se utilizeaz dou categorii de surse: subterane i
ae suSraIa.
292
Prin surse subterane se subnelege apa cantonat n stratele acviIere precum si izvoarele care
sunt emergene naturale ale acestora.
Sursele de ap subteran pot Ii cu nivel liber (sau Ireatic) si sub Sresiune (arte]ian, dac apa
aMunge n mod natural la supraIaa terenului si ascenaent, dac nivelul apei rmne n IoraM sub nivelul
terenului) (Iig. 223).
Fig. 223. Profil hidrogeologic cu
principalele surse de ap subteran: 1. Strat ae
aS cu nivel liber (Ireatic, 2. 3u in strat Ireatic, 3.
Strat ae aS cu nivel ascenaent, 4. 3u in strat
ascenaent, 5. Strat ae aS arte]ian, 6. 3u arte]ian,
7. $S subteran inIiltrat Srin malul raului, 8.
Strat JeoloJic imSermeabil, 9. ,]vor.

n general, calitatea apelor
subterane permite ntrebuinarea direct a
acestora n alimentarea curent ca si ap
potabil ceea ce Iace ca acestea s Iie
preIerat n dauna surselor de supraIa.
Utilizarea limitat a surselor
subterane n cadrul sistemelor mari de alimentare ce aprovizioneaz mai multe asezri rurale sau cele
urbane este generat de debitul sczut al acestora. Aceste surse sunt preIerate n cazul unor sisteme locale
sau prin complementaritate pot suplimenta debitul n cadrul sistemelor mari de alimentare ce Iolosesc
sursele de supraIa. n cazuri particulare sursele subterane de ap sunt supuse tratrii chimice n vederea
redurerii concentraiei de sruri de mangan si Iier, calciu si magneziu sau bioxid de carbon liber pn la
concentraiile admise de norme.
Prin sursele ae suSraIa se subnelege apa cantonat n ruri, lacuri, mri si apa meteoric.
5aurile i lacurile (naturale i artiIiciale sunt preIerate n alimentarea cu ap datorit debitelor
mari pe care le pun la dispoziie si sistemelor relativ simple utilizate n caparea lor, acoperind astIel
integral nevoile de ap.
$Sa ain sursele marine i meteoric sunt Iolosite doar n cazuri excepionale (cnd rurile si
lacurile se aIl la mare distan sau lipsesc, cazul ariilor desertice sau montane nalte) acestea necesitnd
amenaMarea de sisteme costisitoare si complexe de captare si tratare.
$Sa ain sursele ae suSraIa prezint dezavantaMe n ceea ce priveste calitatea (are un grad ridicat
de turbiditate, temperatur variabil n decursul anului (ntre 0
0
si 26
0
C), coninut ridicat de substane
organice si chimice), aceasta impunnd amenaMarea n cadrul sistemului de alimentare cu ap a staiilor de
tratare.
Alegerea tipului de surs de ap utilizat n cadrul sistemelor de alimentare trebuie s rezulte din
analiza comparativ a tuturor variantelor disponibile avnd n vedere urmtoarele condiii Iundamentale:
asigurarea cantitilor de ap necesare, potrivit regimului de variaie al Iolosinelor;
asigurarea calitii apei cerute de normativele n vigoare, eIectundu-se n acest sens ct mai
puine tratri;
exploatarea sistemelor de alimentare cu ap la nivelul unei eIiciene economice maxime;
asigurarea prin construcie a posibilitii de redimensionare a capacitii de alimentare cu ap
a sistemului, pe Iondul cresterii n timp a solicitrilor;
asigurarea unei Iuncionri permanente sau cu ntreruperi de scurt durat a sistemului de
alimentare cu ap n vederea evitrii de producere a disIunciilor la nivelul proceselor
tehnologice sau consumului direct al populaiei;
amenaMarea unor sisteme de alimentare cu ap care s cuprind n schema general att surse
de supraIa ct si surse subterane de alimentare;
crearea premiselor necesare etapizrii lucrrilor de amenaMare a inIrastructurii de alimentare
cu ap.
Toate condiiile de care trebuie s se in cont n proiectarea si amenaMarea sistemelor de
alimentare cu ap se impun a Ii respectate simultan.

9.2.6.2. Protecia surselor de ap

Avnd n vedere caracterul strategic, toate sursele de ap potabil se impun a Ii proteMate
impotriva inIluenei unor Iactori externi care ar putea determina modiIicri ale calitii.
293
Prin hotrrea de guvern H.G. nr. 101/1997 (publicat n Monitorul OIicial al Romniei, nr. 62,
din 10.04.1997) s-a reglementat la nivel legislativ modul de protecie al surselor de ap n vederea
asigurrii calitii acestea.
ConIorm acestei hotrri de guvern (art.1) ,in Murul surselor ae aS Sotabil, lucrrilor ae
caStare, construciilor i instalaiilor ae alimentare, ]cmintelor ae aSe minerale utili]ate Sentru cura
intern, lacurilor i nmolurilor teraSeutice (in conIormitate cu art. 5, alin. 1 ain /eJea aSelor nr.
1071996, se instituie ]one ae Srotecie sanitar i Serimetre ae Srotecie hiaroJeoloJic in scoSul
Srevenirii Sericolului ae alterare a calitii acestora`. AstIel se disting si se amenaMeaz trei zone de
protecie sanitar:
zon de protecie sanitar cu regim sever;
zon de protecie sanitar cu regim de restricie;
perimetru de protecie hidrogeologic.
Dimensiunea zonei de protecie este variabil si este determinat pe baza urmtoarelor criterii
(dup hotrrea de guvern H.G. nr. 101/1997):
9 numrul si tipologia obiectivelor social-economice existente n vecintatea captrilor si
potenialul de poluare de care dispun acestea;
9 dispoziia respectiv caracteristicile geologice si geotehnice a straturilor situate deasupra
acviIerelor captate;
9 adncimea stratului acviIer si caracteristicile sale hidrogeologice;
9 caracteristicile morIologice ale zonei;
9 regimul debitelor de ap preluate din captarea respectiv;
9 condiiile de calitate a apelor de supraIa, n cazul n care acviIerele sunt mbogite artiIicial
cu astIel de ape;
9 utilizarea supraIeelor de teren aIerente captrii;
9 capacitatea de puriIicare asigurat de Iormaiunile geologice de supraIa;
9 extinderea ariei n care se nregistreaz scderi ale nivelului apelor subterane n timpul
exploatrilor;
9 timpul de tranzit si viteza real de curgere n agviIer;
9 distana rezultat din calcule hidrodinamice;
9 condiiile de la limita agviIerului.
Principiile de dimensionare a zonelor de protecie au la baz aplicarea selectiv a criteriilor de
dimensionare n Iuncie de condiiile speciIice Iiecrei captri, astIel nct ariile delimitate s asigure
protecia corespunztoare gradului lor de risc (dup hotrrea de guvern H.G. nr. 101/1997):
la dimensionarea zonelor de protecie sanitar cu regim sever si cu regim de restricii se
utilizeaz, de regul, criteriul timSului ae tran]it al unei particule de ap hidrodinamic active,
Iolosindu-se n calcule caracteristicile si parametrii hidrogeologici ai acviIerului;
mrimea zonei de protecie sanitar cu regim sever a surselor subterane se determin astIel
nct s se asigure o durat de parcurgere de minim 20 de zile, pentru orice pictur de ap,
presupus a Ii contaminat, care s-ar inIiltra la limita zonei si ar aMunge la locul de captare al
apei. Aceast distan va Ii de minim 50 m n amonte si de 20 m n aval de captare;
mrimea zonei de protecie sanitar cu regim de restricie a surselor subterane se determin
astIel nct s se asigure o durat de parcurgere de minim 50 de zile pentru orice pictur de
ap, presupus a Ii contaIinat bacteriologic sau chimic, de la punctul de inIiltrare pn la
limita zonei de protecie sanitar cu regim sever;
dimensionarea perimetrului de protecie se realizeaz avndu-se n vedere si extinderea ariei
de regenerare pe cale natural a sursei de ap exploatate n cadrul sistemelor de alimentare cu
ap;
pentru a rspunde tuturor necesitilor de protecie, ntruct redimensionarea ulterioar a celor
zone este diIicil de realizat, se vor delimita areale suplimentare de protecie (suplimente de
siguran).
Zona ae Srotecie sanitar cu reJim sever, cuprinde terenul din Murul surselor de ap potabil,
lucrrilor de captare, construciilor respectiv instalaiilor de alimentare si tratare, zcmintelor de ape
minerale utilizate pentru cura intern, lacurilor si nmolurilor terapeutice unde se interzice orice Iolosin
economic a terenului sau activitate care pot duce la degradarea calitii apei. Pentru captrile din ruri,
zona de protecie sanitar cu regim sever, va Ii determinat dup caracteristicile locale ale albiei.
Dimensiunea minim a acesteia va Ii:
pe direcia amonte de priz 100 m;
294
pe direcia aval de ultimile lucrri legate de priz 25 m;
lateral, de o parte si de alta a prizei 25 m.
Cnd dimensiunea lateral nu poate Ii respectat, vor Ii luate msuri constructive compensatorii.
Pentru captrile din lacuri, zona de protecie sanitar cu regim sever va avea urmtoarele
dimensiuni minime, deIinite la nivelul minim de exploatare:
radial, pe mal 100 m;
radial, pe malul unde este situat priza 25 m.
Zona de protecie sanitar cu regim sever se va mpreMmui pe maluri, iar pe supraIaa apei se va
marca prin geamanduri sau prin alte semne convenionale vizibile.
Pentru instalaiile de aduciune a apei, zona de protecie sanitar cu regim sever va Ii delimitat
prin borne cu plcue avertizoare. SupraIaa dintre cele dou rnduri de borne va Ii pstrat curat.
Zona ae Srotecie sanitar cu reJim restrictiv, cuprinde teritoriul care nconMoar zona cu regim
sever, delimitat astIel nct s asigure protecia surselor de ap Ia de contaminarea bacterian si
impuriIicarea chimic ce s-ar produce ca urmare a Iolosirii supraIeelor de teren aIerent. Limitele zonei de
protecie sanitar cu regim de restricii se marcheaz cu borne sau semne vizibile.
3erimetrul ae Srotecie hiaroJeoloJic, cel mai ndeprtat de punctul de prelevare a apei, limitroI
zonei de protecie sanitar cu regim de restricie, are rolul de a asigura protecia Ia de orice substane
greu degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrri de captare.
Protecia calitativ a surselor de ap trebuie s Iie completat n permanen cu Srotecia
cantitativ, care s garanteze un debit minim asigurat, capabil s acopere cerinele de ap.

9.2.6.3. Sisteme de captare a apei

9.2.6.3.1. Captarea apei subterane

Sistemele de captare a apei subterane se clasiIic dup direcia dimensiunii principale a
dispozitivului de captare n: caStri verticale (prin puuri) si caStri ori]ontale (prin drenuri si galerii).
Alegerea tipului de sistem de captare a apei subterane se realizeaz n Iuncie de mrimea
debitului care trebuie captat, caracteristicile stratului acviIer (grosime, permeabilitate, adncime etc.),
posibilitile de execuie.
n general, caStrile verticale se utilizeaz n cazul stratelor Ireatice de grosime mare si situate la
adncimi mai mari de 7 - 8 m, n cazul captrii apelor subterane sub presiune (ascendent sau artezian),
precum si n cazul captrii simultane a mai multor strate de ap, suprapuse.
CaStrile ori]ontale se utilizeaz n cazul stratelor Ireatice de grosime mic (2 - 3 m) si situate la
adncimi mici (max. 7 - 8 m sub nivelul terenului).
CaStrile verticale reprezint ansambluri de construcii si instalaii care se compun din
aisSo]itivul ae caStare a aSei (Suurile, conauctele ae leJtur aintre Suuri, cu rol de colectare a apei
din ntreaga captare si camera colectoare (Iig. 224).

Fig. 224. Modelul captrii verticale prin pu (dup P. TroIin, 1983): 31 . 37 Suuri ae caStare, 1. Conauct ae
siIonare, 2. 3u colector, 3. Conauct ae asSiraie, 4. Staie ae SomSare, 5. 3omS ae vacuum, 6. 3omS ae aS, 1+ - nivel
hiarostatic natural, 1+' - nivel hiarostatic imSus tehnic.
295
Tipul captrii verticale Iolosit n cadrul sistemelor de alimentare cu ap depinde de tipul
acviIerului (de supraIa sau adncime), debitele solicitate si disponibile, costurile investiiei etc.
Dimensionarea unei captri prin puuri const n determinarea lungimii Irontului de captare,
stabilirea debitului maxim capabil al unui pu si al numrului de puuri, determinarea diametrelor
conductelor de legtur si stabilirea perimetrelor staiei de pompare, determinarea perimetrului de regim
sever al zonei de protecie sanitar.
Datele de baz care servesc la dimensionarea unei captri prin puuri sunt:
debitul de ap care trebuie captat, corespunztor debitului maxim zilnic al unei asezri sau al
industriei;
elementele caracteristice ale stratului acviIer care trebuie captat;
caracteristicile tehnice ale miMloacelor de pompare utilizate.
CaStrile ori]ontale reprezint ansambluri de construcii si instalaii care se compun din
elementele ae caStare i colectare a apei (drenuri si galerii), camera ae colectare (Iig. 225).

Fig. 225. Modelul captrii orizontale prin pu (dup P. TroIin, 1983): 1.'ren sau Jalerie ae caStare, 2. Cmine ae
vi]itare, 3. Camera ae colectare, 4. Staie ae SomSare, 5. 3omS ae vacuum, 6. 3omS ae aS, 1+ - nivel hiarostatic natural.

Dimensionarea unei captri orizontale const n determinarea lungimii drenului, calcului
denivelrii de teren, determinarea dimensiunilor transversale si a pantei longitudinale a acestora,
determinarea perimetrului de regim sever al zonei de protecie sanitar.
Amplasarea captrilor subterane de ap se poate realiza att la nivelul teraselor inIerioare ct si la
nivelul luncii.
Captrile de la nivelul luncii unui ru preznt avantaMul c dispun de un debit de alimentare mai
bogat, acesta Iiind susinut de apa rului ce se inIiltreaz prin maluri (inIluena inIiltraiei prin mal devine
negliMabil la distane de 200 - 300 m de mal).
Captrile de ap subteran amplasate paralel cu malul rului, n stratele Ireatice din lunc, vor
putea capta att apa inIiltrat prin mal din ru ct si apa din teras (Iig. 226).
Fig. 226. Modelul captrii
verticale prin pu n lunc (dup P.
TroIin, 1983): 1. CaStare Srin Su, 2.
$S inIiltrat Srin mal, 3. $S
inIiltrat ain teras, 4. $Sa ain
SreciSitaii, 1+ - nivel hiarostatic
natural, 1+' - nivel hiarostatic imSus
tehnic.

Distana captrii din
lunc, de malul rului, va
inIluena n mod sensibil
calitatea si debitul apei. AstIel,
o captare asezat la distane
mici Ia da mal (sub 50-60 m)
va asigura un debit mai mare,
dar calitatea apei va Ii
296
necorespunztoare pentru alimentarea ca ap potabil (turbiditate crescut, miros si gust neplcut, variaii
mari de temperatur si compoziie chimic).
Prin deprtarea captrii de malul rului se va obine o calitate mai bun a apei, dar va scdea
debitul de alimentare.
n cazul stratelor acviIere cu debite sczute si cu cerine mari (debite) de aprovizionare, debitul
stratelor acviIere se poate suplimenta prin inIiltrari artiIiciale de ap prin complex de bazine ariIiciale,
alimentate cu ap din surse de supraIa (ruri si lacuri).
Condiia hidrogeologic de baz pentru implementarea acestui sistem compensator de debit este
prezena unui strat acviIer cu nivel sczut de ap si o capacitate mare de nmagazinare.
InIiltrarea artiIicial a apei n stratele Ireatice se realizeaz prin intermediul unor bazine si puuri
de inIiltrare a cror Iund ptrunde n stratul permiabil al acviIerului.
Pentru a se evita colmatarea Iundului bazinului, acesta se cptuseste cu un strat de 0,30 - 0,50 m
de pietris, care se nlocuieste la anumite intervale de timp.
Bazinele se dimensioneaz astIel nct s asigure un debit optim de inIiltrare (0,5 - 1,0 m strat de
ap/24 ore, la un nivel permanent al apei din bazin de 1,2 - 1,5 m. n cazul stratelor Ireatice situate la
adncimi mai mari de 3 m, inIiltrarea se realizeaz cu aMutorul puurilor de inIiltrare (Iig. 227).

Fig. 227. Modelul captrii verticale prin pu yi compensare de debit prin bazine de infiltrare (dup P. TroIin,
1983): 35 . 37 Suuri ae caStare, 1. conauct ae siIonare, 2. Su colector, 3. conauct ae asSiraie, 4. staie ae SomSare, 5.
SomS ae vacuum, 6. SomS ae aS, 7. sursa ae aS Sentru alimentarea ba]inelor, 8. strat imSermeabil, 9. strat Sermeabil, 10.
ba]in ae inIiltrare, 11. strat ae Sietri Sentru inIiltrare, 12. canale ae aauciune, 1+ nivel hiarostatic natural, 1+' nivel
hiarostatic imSus tehnic.

n Romnia s-au amenaMat sisteme de mrire a debitului n acviIerele exploatate pentru ap
potabil la CluM-1apoca, Suceava, Ludus si Oradea.
CaStarea i]voarelor se realizeaz n scopul valoriIicrii apei la nivelul unor sisteme de alimentare
cu caracter local (asezri mici).
Apa provenit din izvoare are, n general, calitatea cerut pentru apa potabil, atunci cnd provine
din strate acviIere constituite din nisipuri si pietrisuri.
n cazul cnd stratul acviIer este constituit din calcare Iisurate (carst), apa, nu n toate cazurile
ndeplineste condiiile de potabilitate datorit posibilitilor lesniicioase de inIiltrare a apelor de supraIa,
care pot Ii contaminate cu diverse substane organice sau chimice (n acest caz se impune eIectuarea de
analize a calitii apei si dac este cazul, amenaMarea unei staii de tratare).
Izvoarele se mpart n dou categorii, dup modul de maniIestare a resurgenei:
i]voare aescenaente apar la baza versanilor unitilor montane sau deluroase, unde peste un
strat impermeabil se dezvolt un strat permeabil, de grosimi variabile (Iig. 228, a). Aceste izvoare
pot aprea sub Iorm unei singure resurgene sau dispersat de-a lungul Irontului de aIlorare a
stratului impermeabil;
i]voare ascenaente apar la baza teraselor aluvionare, unde datorit presiunii hidrostatice ridicate
a apei din cadrul stratului impermeabil, ce se dezvolt ntre dou strate impermeabile, capt
caracter ascensional (Iig. 228, b).
297
Fig. 228. Tipuri de izvoare: a. 'escenaent, b. $scenaent.

n captarea izvoarelor trebuie s se in cont de urmtorii Iactori:
tipul de izvor disponibil n teritoriu;
condiiile geologice ale bazinului de alimentare;
variaia n timp a debitul;
n cazul izvoarelor ce provin din arii carstice, variaia n timp a caracteristicilor Iizice si
chimice ale apei;
n cazul izvoarelor la care nu s-au eIectuat n timp msurtori de debit (debitul izvoarelor,
datorit supraIeei bazinului de alimentare demulteori restrns ca si supraIa, prezint
osiclaii Ioarte mari, mergnd pn la secare) se impune, pentru calcularea debitului minim de
siguran, aplicarea unor coeIicieni mari de siguran (1,5 - 3,0).
Captarea izvoarelor descendente se realizeaz cu aMutorul camerelor ae caStare. Acestea se
amplaseaz pe locul de apariie a izvorului, Ir a se executa lucrri de corectare a cursului subterean care
pot duce la schimbare locului de apariie la supraIa a izvorului (Iig. 229, a).
Camera de captare se compune din trei compartimente:
compartimentul de colectare a apei izvorului si de decantare;
compartimentul de retenie temporar;
compartimentul vanelor, din care apa este diriMat spre sistemul de transport prin conducte.
Izvoarele ascendente se capteaz cu aMutorul camerelor de captare de tip pu, cu Iundul deschis,
ngropat n stratul permeabil pn la adncimea care s Iaciliteze colectarea unui volum de ap n
conIormitate cu debitul solicitat.
n cazul n care stratul acviIer din care apare izvorul conine nisip Iin, Iundul puului se cptuseste
cu pietris granulat, pentru a se Iacilita astIel, Iiltrarea si decantarera particulelor n suspensie (Iig. 229, b).


Fig. 229. Tipuri de captri ale izvoarelor: a. Captare izvoare descendente cu camer de captare; b. Captere izvor
descendent cu pu de captare. 1. ComSartimentul ae colectare a aSei i]vorului i ae aecantare, 2. ComSartimentul ae retenie
temSorar, 3. ComSartimentul vanelor, ain care aSa este airiMat sSre sistemul ae transSort Srin conaucte. 4. Conaucte ae
transSort. 5. Strat ae Sietri Jranulat. 6. 3u ae caStare.

Cnd captarea este amplasat pe terasa aluvionar a unui ru aceasta se construieste etans, iar
capacul camerei de captare se ridic cu 0,50 - 0,70 m deasupra nivelului maxim al apelor de inundaie.
Aceasta se realizeaz n vederea proteciei apelor din cadrul sistemului de alimentare mpotriva apelor
pluviale si a celor de supraIa, care nu vor ntruni condiiile de calitate, punnd n pericol astIel sigurana
alimentrii si colmatarea sistemului.
298
Pentru protecia sanitar a captrilor din izvoare se amenaMeaz zone cu regim sever de protecie,
dimensionat n Iuncie de caracteristicile geotehnice ale acviIerului. n amonte de captare se construesc
ntotdeauna sanuri de gard, care s colecteze apele pluviale.

9.2.6.3.2. Captarea apei din sursele de suprafa

n categoria surselor de supraIa sunt cuprinse rurile, lacurile, mrile, oceanele si apa meteoric.
Dintre aceste surse se utilizeaz n alimentarea cu ap, numai rurile si lacurile, celelalte tipuri de surse
utilizndu-se doar n mod excepional, datorit caracteristicilor Iizice si chimice ale apei (coninut ridicat
sau lipsa srurilor), costului ridicat al tratrii etc. Din aceast perspectiv, rurile si lacurile, ca surs de
alimentare sunt preIerate, si se exploateaz n toate cazurile unde debitele din sursele subterane nu sunt
satisIctoare sau n perspectiva dezvoltrii asezrilor si industiei nu sunt capabile s satisIac nevoile de
ap.
Pentru ca un ru s Iie Iolosit ca surs de alimentare cu ap, se impune ca debitul minim al
acestuia s Iie suIicient pentru acoperirea nevoilor de ap, innd cont si de celelalte Iolosine ale rului
(navigaie, irigaie, producerea de energie electric, nevoi ecologice etc) iar calitatea apei rului s
satisIac anumite condiii minime sub raport chimic si bacteriologic (nu se Soate obine o calitate oStim
a aSei aintru-un rau aac in Srealabil aceasta a suIerit o Soluare Seste anumite cote aamise).
Lacurile naturale ct si cele artiIiciale constituie surse Iavorabile de alimentare cu ap n cazul
unor cerine de debit mare.
n ceea ce priveste calitatea natural a apei din lacuri, acesta este calitativ superioar celei din
ruri sub aspectul turbiditii, temperaturii, coninutului bacteriologic, dar prezint si dezavantaMe datorit
dezvoltrii accentuate a unor alge si protozoare, care dau un miros si gust neplcut si duc la cresterea
coninutului unor compusi chimici din ap (Iier, mangan, substane organice etc).
Sub raport cantitativ, ca un lac s constituie o surs de alimentare cu ap, se impune ca debitul de
ap care intr n lac n intervalele de timp n care acesta poate realiza compensarea debitelor, s Iie mai
mare dect debitul captat.

9.2.6.3.2.1. Captarea apei rurilor

Sistemul de captare a apei unui ru se impune a Ii corelat cu Iormele de amenaMare a bazinului
hidrograIic si de gospodrire a apei rului.
Proiectul captrii apei trebuie s in cont de toate Iolosinele, dotrile si restriciile existente de-a
lungul rului (captri existente, navigaie, piscicultur, irigaii, agrement etc) att sub raport cantitativ ct
si calitativ.
Amplasamentul spaial al captrii se alege n Iuncie de cerinele tehnologice si economice ale
ntregului sistem de alimentare cu ap. De asemenea, amplasamentul captrii (Sri] ae aS) trebuie s
satisIac cerinele de calitate a apei, precum si o serie de condiii naturale care s permit o permanent
derivare a debitului necesar a Ii captat.
Pentru asigurarea acestor nevoi de exploatare, captarea se amplaseaz ntotdeauna n amonte de
centrul populat sau unitile industriale, ntr-o poriune stabil a albiei rului, cu regim hidrologic
Iavorabil la toate nivelurile, permind astIel o scurgere liber a aluviunilor si gheii de Iund.
1u se va amplasa captarea imediat n aval de vrsarea unei canalizri provenite de la centrele
urbane sau uniti industriale si nici apropiat de conIluena a dou ruri.
Pentru amplasare se vor preIera poriunile rectilinii ale albiei, iar cnd acestea lipsesc, se admite
amplasarea captrii pe malul concav al albiei. De asemenea, se vor evita amplasarea captrii n sectoarele
cu praguri n albie, care Iavorizeaz depuneri de Iund.
Se interzice amplasarea captrii n sectoarele de despletire a albiei n mai multe brae si
dezvoltarea insulelor, n sectoarele de debusare a torenilor sau de maniIestare a eroziunii de mal, n
sectoarele de dezvoltare a zpoarelor de ghea, deoarece se poate aMunge la situaii de colmatare sau
distrugere Iizic a prizei.
Din punct de vedere sanitar, amplasamentul captrii trebuie s corespund cu punctele situate la
distane rezonabile Ia de sursele de poluare, care s permit reIacerea calitii apei pe cale natural pn
la nivel, la care, prin aplicarea coreciei chimice, aceasta s ntruneasc toate condiiile de calitate cerute
de normativele n vigoare. De asemenea, amplasamentul captrii trebuie ales astIel nct conIiguraia
albiei si a terenului adiacent acesteia s permit amenaMarea ariei cu regim sever de protecie (Iig. 230).
La alegerea amplasamentului unei captri se impune a ine cont de toate condiiile.
299
n plan vertical, captarea trebuie amplasat astIel nct s poat Iunciona si n condiii de debit si
nivel minim al rului.
Dup adncimea apei n dreptul prizei captrile din ruri se clasiIic n caStri cu aaancime mare
si caStri cu aaancime mic.
Fig. 230. Amplasamentul n plan
al unei captri de ru: a. Amplasament
corect. b. Amplasament incorect: 1.
/ocalitate, 2. CaStare, 3. Staie ae tratare, 4.
$auciune, 5. Curs hiaroJraIic.

CaStrile cu aaancime mare
se pot amplasa n mal sau n albie, si
pot avea caracter diIinitiv sau
provizoriu (captri mobile).
CaStrile cu aaancime mic
se pot realiza cu baraM de derivaie si
executate sub nivelul albiei. n unele
cazuri se execut adncirea albiei
rului n dreptul captrii pentru a se
mri debitul captat, iar aceasta pe
Iondul regularizrii debitului de
ansamblu al rului prin lacuri de
acumulare amenaMate n amonte de
captare.
n Iuncie de poziia captrii n cadrul proIilului transversal al albiei se deosebesc caStri
amSlasate in malul albiei si caStri amSlasate in albia maMor.
Captrile amplasate n malul albiei se compun de obicei din camera de priz si staia de pompare
si se amenaMeaz n cazul rurilor cu adncime mare, care asigur un debit si nivel relativ constant n timp
(Iig. 231).
Fig. 231. Modelul unei
captri de ap n mal (dup P.
TroIin, 1983): 1. Camera ae
caStare, 2. ComSartimentul ae Sri]
i aecantare, 3. ComSartimentul ae
asSiraie, 4. )erestre ae inIiltraie,
5. Conauct ae asSiraie, 6. 1ivelul
aSelor mici cu asiJurare normal, 7.
1ivelul aSelor mari, 8. 1ivelul
aSelor ma[ime cu asiJurare
normal, 9. Staia ae SomSare, 10.
5e]ervor ae vacum, 11. 3omS, 12.
(lectromotor, 13. 3omS ae
vacuum, 14. Conaucte ae evacuare
sSre staia ae corectare a calitii.

Captrile n albie se amenaMeaz n cazul n care, la nivelul apelor celor mai mici, rul are o
adncime suIicient pentru amplasarea prizei numai ctre miMlocul albiei. Acest tip de captare este
speciIic pentru sistemele de alimentare, amplasate n zone geograIice cu debite predominant sczute ale
rurilor (Iig. 232).
Fig. 232. Modelul unei
captri de ap n albie (dup P.
TroIin 1983): 1. Camera ae
caStare, 2. Conaucte ae aaucie,
3. Camer colectoare, 4. 1ivelul
aSelor mici, 5. 1ivelul aSelor
mari, 6. Conauct ae aauciune
vacuum, 7. Conauct asSiraie, 8.
Strat imSermeabil, 9. Staia ae
SomSare, 10. 5e]ervor ae vacum,
11. 3omS, 12. (lectromotor, 13.
3omS ae vacuum, 14. Conaucte
ae evacuare sSre staia ae
corectare a calitii.
300
n cazul rurilor cu nivel sczut, n cadrul albiei se impune amenaMarea unor baraMe de derivaie
pentru ridicarea nivelului apei (Iix sau mobil), transversal pe direcia cursului, imediat n aval de camera
de captare. n cazul baraMelor Iixe, acestea se echipeaz cu scri pentru circulaia Iaunei piscicole, iar n
cazul rurilor de munte, n amonte de baraM se amenaMeaz dou trei stavile din lemn care s reduc panta
de curgere si s realizeze decantarea aluviunilor.

9.2.6.3.2.2. Captarea apei din lacuri

Din punct de vedere genetic, n alimentarea cu ap, se utilizeaz lacurile naturale ct si cele
artiIiciale.
Lacurile naturale, datorit Irecvenei teritoriale reduse ct si poziiei spaiale n raport cu
utilizatorii, cunosc o exploatare restrs, ca surs de ap.
Lacurile artiIiciale, amenaMate prin bararea unor cursuri de ap, n arii montane sau de podis, sunt
cel mai des utilizate n alimentarea cu ap, datorit volumelor constante de ap pe care le oIer, calitii
superioare a acesteia, posibilitilor multiple de exploatare a surselor de ap (producie de hidroenergie,
alimentare cu ap potabil si industrial, irigaii).
n alegerea amplasamentului unei captri de ap din lacuri trebuie s se in cont de urmtorii
Iactori:
traseul curenilor dominani de ap dinspre poteniale surse de poluare;
localizarea maluri instabile morIologic si despdurite;
Irecvena si intensitatea valurilor;
existena si poziia izvoarelor minerale;
ariile lacustre de dezvoltare a Iito si zooplanctonului;
diIerenierile verticale de temperatur, turbiditate, coninut n substane organice si chimice
ale apei;
viteza de colmatare a lacului cu aluviuni.
Avnd n vedere variaia n timp a calitii apei din lac, n plan vertical si orizontal,
amplasamentul prizei trebuie s oIere posibilitatea captrii n timp a celei mai bune ape, diminundu-se n
acest Iel cheltuielile de tratare a acesteia. Aceasta se poate realiza prin dezvoltarea n paralel a unui sistem
permanent de monitorizarea a calitii apei si luarea unor msuri de combatere preventiv a unor stri
neIavorabile.
Cerinele de calitate a apei precum si cele de natur economic au dus la proiectarea si
amenaMarea a dou categorii de captri:
caStri cu Sri]e amenaMate n corpul baraMului;
caStri cu turnuri ae Sri], prevzute cu Ierestre de admisie a apei de la diIerite adncimi n
Iuncie de nivelul si calitatea acesteia la un moment dat (Iig. 233);

Fig. 233. Captare de ap cu turn de
priz din lacuri artificiale (dup P. TroIin,
1983): 1. %araM, 2. 1ivelul aSei lacului, 3. Turn
ae Sri], 4. 3ri]e ae aS la aiIerite nivele, 5.
Conauct ae aauciune, 6. Staie ae SomSare 7.
Conauct ae asSiraie, 8. Conauct ae evacuare.

caStri mobile, cu sorb
meninut la 3 - 6 m
deasupra Iundului lacului,
sistem implementat n cazul
lacurilor naturale.
n Murul captrilor de ap din
lacuri se amenaMeaz zone de protecie
sanitar sever si restrictiv conIorm
normativelor n vigoare.

9.2.7. Sisteme de tratare a apei

ConIiguraia sistemului de tratare a calitii apei depinde de caracteristicile Iizice, chimice,
organoleptice si bacteriologice ale acesteia, obinut din diverse surse (subterane si de supraIa) si
301
cerinele de calitate (conIorm normativelor n vigoare) pentru diversii consumatori (casnici, industriali,
agricultur), utiliznd n acest sens soluiile tehnice cele mai economice si durabile.
Pentru corectarea calitii apei din diverse tipuri de surse, se Iolosesc conIiguraii diIerite ale
sistemului de tratare (Iig. 234):
Fig. 234. Modelul general al unei staii de tratare a apei potabile (dup P. TroIin 1983): 1. Substrat, 2. $auciune
aS ainsSre caStare, 3. Staia cu reactivi, 4. 'o]ator ae reactivi, 5. 5eactivi, 6. %a]in ae amestec, 7. %a]in ae reacie, 8.
'ecantoare ori]ontale, 9. Camer ae evacuare a materialului aecantat, 10. 0aterial aecantat, 11. Staie ae Iiltrare, 12. )iltre
raSiae, 13. Strat ae nisiS, 14. Strat ae Sietri Jranulat, 15. 5e]ervor ae stocare a surSlusului ae aebit tratat, 16. Staie ae
SomSare in sistemul ae transSort, 17. (lectromotor, 18 3omS, 19. Conauct ae evacuare.

Sentru corectarea calitii aSei ae rau, sistemul de tratare se compune din deznisipator, staia
de tratare cu coagulant, decantor, Iiltru si instalaie de dezinIecare. n cazul n care sursa de
ap este Iolosit doar n scop tehnologic industrial sistemul de tratare se rezum la instalaia
de decantare;
Sentru corectarea calitii aSei ain lac, sistemul de tratare se reduce la Iiltre si instalaie de
dezinIectare;
Sentru corectarea calitii aSei ain sursele subterane uor inIestabile, sistemul de tratare se
va compune doar dintr-o staie de dezinIectare;
Sentru corectarea calitii aSei ain sursele subterane IeruJinoase, sistemul de tratare se va
compune din bazine de oxidare si contact, staie de decantare cu Iiltre;
Sentru corectarea calitii aSei ain sursele subterane cu auritate mare, sistemul de tratare se
va compune dintr-o staie de reducere a duritii (dedurizare);
Sentru corectarea calitii aSei ain sursele subterane cu un coninut riaicat ae CO
2
, sistemul
de tratare se va compune dintr-o staie de dezacidare ce cuprinde un bazin de aerare si un
Iiltru de marmur ce conine granule de CaCO
3
.
Alegerea amplasamentului staiei de corectare a calitii apei si stabilirea procesului tehnologic de
tratare se realizeaz n Iuncie de:
9 conaiiile tehnoloJice, ce constau n asigurarea debitului si a calitii apei cerute de tipul de
Iolosin, distana Ia de consumator;
9 conaiii economice, ce constau n asigurarea unui cost minim de investiie si exploatare;
9 conaiiile Iactorilor ae meaiu, ce constau n evitarea terenurilor instabile, mlstinoase, cele cu
potenial de inundabilitate cu ape de supraIa si subterane;
9 conaiii social-aaministrative, ce const n existena unor terenuri disponibile sau
posibilitatea de schimba destinaia altor terenuri publice sau proprietate privat, timpul
disponibil pentru amenaMarea staiei;
9 conaiii ae e[tinaere ulterioar a staiei, (dimensionare cantitativ si calitativ), avnd n
vedere cresterea n timp a nevoilor de ap, pe Iondul cresterii populaiei si diversiIicrii
industriei.
n general, se cunosc urmtoarele tipuri de amplasamente ale staiilor de tratare:
amSlasament in aSroSierea centrului SoSulat, la acelasi nivel cu vatra, ce reclam
amenaMarea si a unei staii de pompare a apei n reeaua de distribuie (amplasamente
302
speciIice asezrilor din zonele de cmpie situate n apropierea surselor de ap, neputndu-se
valoriIica n acest caz, energia gravitaional n transportul apei);
amSlasament in aSroSierea centrului SoSulat, la un nivel superior vetrei, staia Iiind dotat si
cu rezervoare de stocare a surplusului de debit, Iapt ce permite valoriIicarea energiei
gravitaionale n transportul apei ctre consumatori;
amSlasament in aSroSierea staiei ae caStare, amplasament care nu reclam transportul apei
brute pe distane mari (cu ntreaga ncrctur coloidal si chimic).
n vederea cresterii eIicienei de exploatare a staiilor de exploatare si a ntregului sistem de
alimentare cu ap, se recomand desIsurarea etaMat a dotrilor, n vederea utilizrii energiei
gravitaionale.
n vederea proteMrii amplasamentului staiei se impune amenaMarea ariei de protecie restrictive si
severe n conIormitate cu normativele n vigoare.

9.2.8. Sisteme de stocare a apei

Construciile si instalaiile de stocare a apei (rezervoare) sunt amplasate n cadrul sistemului de
alimentare, ntre conducta de aduciune de la staia de tratare si reeaua de distribuie.
Rolul construciilor si instalaiilor de stocare a apei n cadrul sistemului de alimentare este de:
compensare a variaiilor orare de debit;
asigurarea debitului suplimentar necesar stingerii incendiilor;
asigurarea debitului suplimentar necesar alimentrii reelei de distribuie n cazul avarierii
conductei de aduciune;
asigurarea debitului necesar splrii Iiltrelor si a instalaiilor;
asigurarea presiunii de serviciu n reeaua de distribuie;
asigurarea timpului de contact dintre un reactiv chimic si ap, n scopul dezinIectrii acesteia.
Alegerea tipului si amplasamentul spaial al rezervoarelor de ap n cadrul sistemului de
alimentare, se realizeaz pe baza calculelor tehnico-economice, inndu-se seama de urmtoarele condiii:
tehnologice (asigurarea presiunii n reea);
economice (raport investiie, beneIiciu, durat de exploatare ct mai mare);
de stabilitatea terenului pentru Iundare (evitarea terenurilor aIectate de alunecri, tasri,
nmlstinire, nivel ridicat al apei Ireatice etc.);
sanitare (evitarea unor potenial Iactori poluatori care ar putea altera calitatea apei potabile);
estetice (ncadrarea n ansamblul arhitectonic al construciilor apropiate).
Rezervoarele de stocare a apei se caracterizeaz prin caSacitate util, Iorm i cot ae nivel a
Iunaului.
CaSacitatea util, se reIer la volumul de ap pe care l pot nmagazina rezervoarele si se
proiecteaz n Iuncie de scopul utilizrii acestuia. De aici deriv, Iorma i aimensiunea rezervoarelor,
astIel nct, s se obin soluia tehnic cea mai eIicient.
Cota ae nivel a Iunaului, se reIer la nivelul inIerior al rezervorului n raport cu reiaua de
distribuie (este de preIerat ca nivelul de Iund al rezervorului s Iie deasupra nivelului reelei de
distribuie), care se amenaMeaz astIel, nct s poat asigura o presiune de serviciu constant, pe cale
gravitaional. Pentru a rspunde acestui deziderat, rezervoarele se amplaseaz, n Iuncie de conIiguraia
morIologic, pe Iorme pozitive de relieI care domin localitatea (terase superioare, dealuri), iar n zonele
de cmpie, acestea se amplaseaz pe structuri de susinere, deasupra nivelului solului, numite castele ae
aS.
n ceea ce priveste eIiciena economic de amenaMare si exploatare (raportul ntre costul
construciei pe metrul cub de ap nmagazinat si energia electric consumat) a rezervoarelor de ap,
amplasate pe Iorme pozitive de relieI, n raport cu castelele de ap, cele din urm sunt mai puin eIiciente
(raportul de eIicien Iiind de 1/3-1/8 n Iuncie de volumul de nmagazinare), dar indispensabile n
amenaMarea sistemelor de alimentare cu ap n cazul asezrilor din zonele de ses, cu surse de alimentare
local.
Rezervoarele amplasate pe Iorme pozitive de relieI se clasiIic n:
re]ervoare subterane inJroSate, se amenaMeaz n cazul n care altitudinea locului permite
obinerea unei cote de nivel al Iundului suIicient pentru asigurarea presiunii de serviciu;
re]ervoare subterane Sarial inJroSate, se amenaMeaz n cazul n care altitudinea locului
permite obinerea parial a unei cote de nivel al Iundului, suIicient pentru asigurarea
303
presiunii de serviciu, diIerena Iiind compensat prin ridicarea parial a rezervorului
deasupra nivelului solului;
re]ervoare suSraterane, se amenaMeaz n cazul n care altitudinea locului nu permite
obinerea parial a unei cote de nivel al Iundului, suIicient pentru asigurarea presiunii de
serviciu, diIerena Iiind compensat prin ridicarea total a rezervorului deasupra nivelului
solului.
5e]ervoarele subterane inJroSate se compun din una sau mai multe compartimente de
nmagazinare si o camer a vanelor. Pot avea Iorm dreptunghiular sau circular de construcie si
capaciti diIereniate de nmagazinare (25 m
3
n cazul sistemelor locale de alimentare ce deservesc o
singur localitate si 50 000 m
3
pentru marile metropole) n Iuncie de materialele de construcie utilizate
(Iig. 235).

Fig. 235. Modelul general de amenaMare a unui rezervor subteran (dup P. TroIin 1983): 1. Substrat, 2. 3ereii
e[terni ai re]ervorului, 3. ComSartimente interne, 4. Coloane ae aerisire, 5. Camer ae vi]itare a vanelor, 6. Conauct ae
umSlere inaiviaual a camerelor, 7. Conauct ae evacuare Sentru aebitul ae consum, 8. Conaucte ae evacuare a aebitului
suSlimentar Sentru stinJerea incenaiilor sau a altor utiliti.

5e]ervoarele subterane Sarial inJroSate sau cele suSraterane au aceiasi conIiguraie general de
construcie, cu diIerenierile de rigoare privind dimensiunea, materialul de construcie utilizat, parametrii
de rezisten calculai etc.
Castelele ae aS se compun din trei segmente structurale (Iundaia, turnul de susinere, cuva,
construcia de izolare termic a cuvei) precum si o serie de instalaii aIerente (conducta de alimentare si
golire, vane etc.) (Iig. 236).
Fig. 236. Modelul general de amenaMare a unui castel de ap
(dup P. TroIin, 1983): 1. Substrat; 2. Fundaie; 3. Turn de susinere; 4.
Cuva de ap; 5. Aerisire; 6. Conduct de aduciune; 7. Conduct de
umplere; 8. Condut de golire (preaplin); 9 Conduct de evacuare pentru
debitul de consum; 10. Conducte de evacuare a debitului suplimentar
pentru stingerea incendiilor sau a altor utiliti; 11. Conduct de racord cu
reeaua de distribuie; 12. Camera vanelor; 13. Vane de distribuie si
golire; 14. Scar de acces.

nlimea castelului de ap depinde de nivelul si
presiunea de serviciu ce trebuie asigurat iar volumul de ap
depozitat (volumul variaz ntre 50 - 2000 m
3
) depinde de
amplitudinea variaiilor orare a consumului.
Dup poziia rezervoarelor n cadrul sistemului de
alimentare cu ap se deosebesc:
re]ervoare ae trecere amplasate ntre conducta
de aduciune, de la staia de tratare si reeaua de
distribuie (constituie soluia obisnuit de
amplasare spaial a rezervoarelor);
re]ervoare ae caSt amplasate n partea opus
a reelei de distribuie, n raport de conducta de
aduciune;
304
contrare]ervoare amplasate la ambele capete ale reelei de distribuie.
Dup Iuncia rezervoarelor n cadrul sistemului de alimentare cu ap se deosebesc: re]ervoare ae
comSensare, ae incenaiu, Sentru stri ae avarie, Sentru sSlarea Iiltrelor, ae asSiraie, ae contact, ae
ruSere a Sresiunii.

9.2.9. Sistemul de transport al apei

n cadrul sistemului de alimentare cu ap, transportul acesteia de la sursele de captare spre staiile
de tratare si mai departe spre reeaua de distribuie, se realizeaz cu aMutorul construciilor si instalaiilor
de transport a apei. Acest ansamblu se compune din inIrastructura de transport a apei (conducte, canale,
aparate de msurare si control) si respectiv, instalaiile de control a presiunii apei necesare distribuirii n
condiii optime a acesteia n reea (staii de pompare cu rol de asigurare a presiunii de serviciu).
Din ansamblul sistemului de alimentare cu ap, reelele de aduciune si distribuire reprezint
componenta care necesit cel mai mare volum de munc si investiie pentru amenaMare, cu tendine de
crestere pe Iondul mririi distanei dintre sursele de ap si consumatori (cca. 60 - 80 din total
investiie).
Sistemul de transport a apei se conpune n ansamblul su din aauciuni, staii ae SomSare si
reelele ae aistribuie.

9.2.9.1. Aduciunile de ap

$auciunile ae aS (apeductele) reprezint partea organic a sistemului de alimentare, ce
realizeaz transportultul apei de la sursele de captare spre staiile de tratare si rezervoarele de stocare-
compensare, iar de aici spre reeaua de distribuie, aceasta Iiind sau nu intermediat de staiile de
pompare.
Aduciunea poate Ii de tip canal, conauct sau o combinaie a acestora, la care se adaug toate
construciile si instalaiile accesorii necesare transportului apei (cmine pentru vane de linie, golire,
treceri peste ruri, treceri peste sau pe sub ci de comunicaie etc.).
Aduciunile de tip canal cu nivel liber, asigur transportul gravitaional al unui volum mare de
ap netratat de la sursele de captare spre staiile de tratare sau direct spre unitile industriale, si pot avea
caracter deschis (descoperit) sau nchise (acoperite).
$auciunile ae aS cu nivel liber, aeschise se compun din canale, cu diverse Iorme ale seciunii
transversale (trapezoidal, dreptunghiular, semicircular, triunghiular, compuse), cu o pant
longitudinal continu, Iiind proteMate de obicei (canalele) cu mbrcmini din beton, piatr sau alte
materiale (Iig. 237).
Fig. 237. Tipuri de forme ale aduciunilor de ap n seciune, cu nivel liber, deschis: a. TraSe]oiaal, b.
'reStunJhiular, c. Semicircular, a.TriunJhiular, e-I. )orme comSuse.

AmenaMarea aduciunilor cu nivel liber, deschise, prezint avantaMul unor costuri sczute, dar
genereaz si o serie de dezavantaMe n exploatare (permite degradarea calitativ a apei; apa este supus
unor mari variaii de temperatur iar la viteze mici de curgere n aceasta se poate dezvolta vegetaie
acvatic si sloiuri de ghea, iarna).
$auciunile ae aS cu nivel liber, inchise se Iolosesc cu precdere, n cazul n care, se transport
ap potabil sau tratat si au Iorm circular, trapezoidal, semicircular supranlat, dreptunghiular,
ovoidal si clopot (Iig. 238).
305
Fig. 238. Tipuri de forme ale
aduciunilor de ap n seciune, cu nivel
liber, nchise: a. Circular, b. TraSe]oiaal, c.
Semicircular suSrainlat, a. 'reStunJhiular
cu bolt, e. Ovoiaal, J. )orm ae cloSot.

Seciunea cea mai eIicient
din punct de vedere hidraulic si
economic n amenaMarea aduciunilor
este cea circular si se adopt n cazul
transportului apei tratate sau potabile.
Forma dreptunghiular a seciunii, cu
albie semicircular sau trapezoidal se
adopt n cazul aduciunilor care
transport ap brut.
Materialele de construcie utilizate n amenaMarea acestor tipuri de aduciuni sunt betonul simplu,
betonul armat, gresie ceramic, zidrie de piatr si crmid.
$auciunile ae tiS conauct asiJur transSortul aSei sub Sresiune, cu sau Ir intermediul
staiilor de pompare, pe trasee cu relieI accidentat (Iig. 239).
Fig. 239. Aduciuni prin conduct, sub presiune (dup P. TroIin, 1983). A. Aduciune gravitaional: 1. CaStare,
2. 5e]ervor stocare, 3. Conauct aauciune, 4. 1ivel enerJetic, 5. /inie Sie]ometric. B. Aduciune prin pompare: 1. Sursa ae
aS, 2. Staie ae SomSare, 3. Conauct aauciune, 4. 5e]ervor stocare, 5. 1ivel enerJetic, 6. 1ivel Sie]ometric.

Aduciunile sub presiune au seciunea transversal exclusiv de Iorm circular, acestea avnd
rezistena maxim la presiune n raport cu costul investiiei.
Aduciunile sub presiune se compun din:
tuburi, evi, tronsoane din beton armat turnat;
segmente de legtur (coturi, ramiIicaii, reducii);
uniti de diriMare a Iluxului (vane, ventile de dezaerisire, ventile de siguran etc.);
aparate de msurat si control (apometre, manometre etc.);
construcii accesorii (camere de rupere a presiunii, construcii de adpostire a unitilor de
diriMare a Iluxului, aparatelor de msur, structuri de treceri a conductelor pe sub drumuri,
peste ruri, n tunel, etc).
Alegerea materialului din care este construit apeductul (azbociment, beton armat, material
plastic, cauciuc, Iont de presiune, oel, aluminiu etc.), conIiguraia spaial a acesteia depinde de:
a Condii tehnice:
mrimea presiunii apei n apeduct (presiune generat Iie de diIerena de nivel ntre
sursa de captare si rezervorul de stocare n cazul transportului gravitaional sau
presiunea generat de pompe n cazul cnd sursa de ap se aIl sub nivelul reelei de
distribuie);
stabilitatea terenului pentru Iundare;
nivelul apei Ireatice;
tipul de ap transportat (ap brut sau tratat).
b Condiii economice:
306
costul materialului de construcie al apeductului si al izolaiei;
costul manoperii de montaM;
posibilitatea de mecanizaie a lucrrilor;
costul exploatrii.
SeJmentele ae leJtur i unitile ae airiMare a Ilu[ului au menirea de a conecta prile din care
este construit apeductul ntr-un sistem unitar si a gestiona Iluxul de ap (control debit, oprire n caz de
avarie etc.).
Construciile accesorii au rol de nlesnire a exploatrii apeductului prin adpostirea vanelor de
control a Iluxului (acestea se amplaseaz la o distan de cca. 2 km, astIel nct, s permit separarea de
tronsoane n vederea golirii apeductului n maxim 2 - 3 ore si eIectuarea de reparaii, n timp optim),
aparatelor de msurat.
Tot n categoria construciilor accesorii se ncadreaz si camerele ae ruSere a Sresiunii,
traversri ae rauri, arumuri, cale Ierat, Jalerii e[ecutate in tunel.
Camera ae ruSere a Sresiunii, este o construcie din beton, de Iorm circular sau
drepunghiular, avnd rolul de a micsora nivelul presiunii apei n apeduct (de la nivel energetic I la nivel
energetic II) (Iig. 240).
Fig. 240. Camer de rupere a presiunii (dup P. TroIin, 1983): 1. Substrat, 2. Conaucta ae aauciune (Sresiune
riaicat, 3. Camera ae sSarJere a Sresiunii, 4. 'eversor, 5. Conauct ae ieire, 6. Camer ae vi]itare vane, 7. Jane ae
inchiaere, 8. Conauct ae aauciune (Sresiune Moas, 9. Canal ae colire.

Traversri ae cursuri hiaroJraIice, reprezint construcii accesorii apeductului care permite
traversarea unui curs de ap.
Traversrile se pot realiza Se sub Iunaul albiei, Se Iunaul albiei, Srin susSenaare Se un Soa rutier
sau Ieroviar e[istent sau Srin amenaMarea unui Soa aSeauct.
Traversrile Se sub Iunaul albiei, sunt recomandate n cazul rurilor cu debite mici, datorit
diIicultii de execuie. Aceasta const n ngroparea sub nivelul albiei a dou conducte de oel si proteMate
cu plci de beton sau ancoramente. Cele dou conducte vor Ii prevzute la ambele capete, cu vane de
izolare (Iig. 241).
Fig. 241. Traversare de conduc
pe sub fundul albiei (dup P. TroIin ,1983): 1.
Substrat, 2. Camere ae acces vane, 3. Jane ae
i]olare, 4. Conaucte ae oel, 5. 1ivelul aSelor
mari, 6. 1ivelul aSelor mici.

Traversrile Srin susSenaare
a aSeauctului, pe un pod rutier sau
Ieroviar existent, reprezint soluia
cea mai eIicient din punct de vedere
economic si este aplicabil pentru
conductele cu diametru mic si
miMlociu (300 800 mm).
Aceasta se poate realiza
numai dac rezistena podului permite
si cu avizul autoritilor de exploatare a podului.
Conducta se suspend Iie de consola trotuarului (n cazul celor cu diametru mic) Iie de grinzile
transversale ale podului (n cazul celor cu diametre medii).
307
Traversrile Srin Soa aSeauct se realizeaz n cazul apeductelor de diametre mari (peste
800 mm) si a rurilor cu debite respectiv limi mari ale albiei (soluia se aplic si n cazul rurilor mici,
unde nu exist n apropiere poduri rutiere sau Ieroviare). Acesta poate servi numai pentru traversarea
apeductului sau la nevoie poate Ii combinat si pentru a servi necesitilor de traIic al pietonilor (Iig. 242).

Fig. 242. Pod apeduct sustendat (dup P. TroIin, 1983): 1. Substrat, 2. $Seauct, 3. 0asive ae ancoraM, 4. 3iloni ae
susinere, 5. Cabluri ori]ontale ae susinere, 6. Cabluri verticale ae susinere, 7. 1ivelul aSelor mici, 8. 1ivelul aSelor mari.

n cazul podurilor autopurtante, apeductele se execut din evi de oel, iar n cazul celor
suspendate apeductul se poate executa din orice material utilizat n acest sens.
Traversri ale cilor ae comunicaie (arumuri, ci Ierate se amenaMeaz n cazul apeductelor,
care de-a lungul traseului, intersecteaz ci de comunicaie cu traIic intens, de tip drum sau cale Ierat.
Traversarea se realiseaz pe sub nivelul inIerior al inIrastructurii cii de comunicaie (Iundaiei drumului
sau cii Ierate) si poate Ii de dou tipuri: traversri nevi]itabile i vi]itabile.
Traversrile nevi]itabile se execut cu tuburi protectoare de oel sau beton armat, cu un diametru
de 1,5 ori diametrul aduciunii, Iolosindu-se metoda IoraMului orizontal. La capetele aduciunii sunt
prevzute cmine pentru vane de izolare (Iig. 243).

Fig. 243. Traversare nevizitabil a apeductului, pe sub o cale ferat: 1. Substrat, 2. Conauct ae intrare, 3.
Camere ae vi]itare vane, 4. Jane ae i]olare, 5. Tuburi ae oel sau beton armat ae Srotecie a aSeauctului, 6. ,nIrastructura cii
Ierate, 7. SuSrastructura cii Ierate. 8. Conauct ae ieire.

Traversrile vi]itabile sunt prevzute cu cmine de vizitare, care s permit intervenia n caz de
avarie, Ir a demonta ntreaga conduct (Iig. 244).
Fig. 244. Traversare vizitabil a apeductului, pe sub un drum rutier: 1. Substrat, 2. Conauct ae intrare, 3.
Camere ae vi]itare vane, 4. Jane ae i]olare, 5. Camer ae vi]itare ain beton armat ae Srotecie a aSeauctului, 6. ,nIrastructura
arumului, 7. SuSrastructura arumului. 8. Conauct ae ieire.
308
Galeriile de vizitare pot servi si pentru protecia sau/si montarea a altor conducte si cabluri care
traverseaz drumul.
Alegerea variantei de traversare a unui drum sau cale Ierat de ctre un apeduct (traversare
vizitabil sau nevizitabil) se realizeaz n Iuncie de diametrul aduciunii, Irecvena probabil a avariilor
condiionat de presiunea si agresivitatea apei, condiiile impuse de administraia cilor de comunicaie.
Galeriile ae tiS tunel se realizeaz n cazul n care pe traseul aduciunii se interpun obstacole
naturale de dimensiuni mari (uniti deluroase sau montane), si pentru a cror ocolire ar creste
considerabil lungimea acestuia.
DeIinirea conIiguraiei spaiale a aduciunilor si alegerea traseului se realizeaz innd cont de
urmtorii Iactori:
conIiguraia general a sistemului de alimentare si cota de nivel a captrii, staiei de tratare,
rezervoarelor;
conIiguraia relieIului, pentru a se putea alege traseul cu cel mai mic consum energetic si
lucrri suplimentare de susinere respectiv protecie a aduciunilor;
debitul de calcul al cerinelor de ap din partea centrului populat, activitilor industriale,
nevoi speciale (stingerea incendiilor, splarea rezervoarelor etc);
proIilul longitudinal al traseului propus pentru amenaMarea aduciunii, care va determina
caracteristicile de Iuncionare a acesteia (prin gravitaie sau prin pompare);
calitatea apei transportate care va determina tipul de material ales pentru construcia
aduciunii;
caracteristicile geologice si geotehnice ale terenului, care vor determina: eventualele
modiIicri ale traseului (pentru evitarea terenurilor instabile si umede), alegerea materialului
de construcie al aduciunii, stabilirea tipului si a necesitilor de protecie a aduciunii
mpotriva coroziunii;
indicii de cost si preurile unitare pentru piesele componente ale aduciunii, energia electric
necesar, pentru a se deIini necesitile Iinanciare ale investiiei.
Traseul Iinal al aduciunii, ntre elementele componente ale sistemului de alimentare, se va alege
nct:
lungimea acesteia s Iie ct mai mic;
terenul s prezinte un grad redus de Iragmentare;
un volum al lucrrilor ct mai sczut;
cost al lucrrilor ct mai mic;
eIicien economic si de exploatare ridicat.
Acesta va urmri, pe ct posibil, traseul cilor de comunicaie rutier, cu amplasare n aIara prii
carosabile, n vederea Iacilitrii construciei si exploatrii. n cazul n care, aduciunea nu poate Ii
amenaMat n apropierea cilor rutiere datorit unor obstacole naturale sau antropice, sau lungirii exagerate
a traseului, n cadrul proiectului de amenaMare se impune proiectarea unor drumuri de exploatare, care s
asigure accesul ctre principalele componente ale aduciunii (puncte de ramiIicaie, camere de rupere a
presiunii, treceri peste reeaua hidrograIic etc).
Aduciunile nchise si sub presiune se instaleaz n subteran, sub nivelul de nghe (0,90 -
1,20 m), inndu-se cont de condiiile de rezisten a materialelor de construcie la sarcinile externe. n
cazul n care amplasarea aduciunii nu se poate realiza sub nivelul de nghe (datorit costurilor ridicate a
spturilor n roci dure sau prezenei la adncime mic a apei Ireatice etc.) se iau msuri suplimentare de
protecie termic a acesteia sau se asigur o vitez de curgere a apei din conduct mai mare de 1 m/s
pentru a mpedica ngheul.
n cazul n care, traseul aduciunii nu poate evita arii umede sau mlstinoase, se iau msuri
suplimentare de Iundare a terenului si amenaMare a unor poriuni de traseu pe piloni.
n ariile geograIice de dezvoltare a terenurilor slab coezive si a loessurilor, sensibile la nmuiere,
traseul aduciunii este amenaMat n rigole de protecie (din beton) acoperite cu capace demontabile
continui.
Pentru protecia sanitar a aduciunilor de ap potabil se impune ca traseul acestora s evite
amplasamentrul rampelor de depozitare a deseurilor, a cimitirelor si a altor surse de contaminare a apei,
distana Ia de aceste obiective trebuind s Iie de minim 30 m. n cazul interseciei aduciunii de ap
potabil (amenaMat n subteran) cu alte categorii de inIrastructuri subterane (canale de transport a apei
uzate si meteorice, aduciuni de ap netratat, gazoducte, petroducte etc.) acestea se amplaseaz, la
nivelul interseciei, deasupra celorlaltor inIrastructuri, asigurndu-se o distan minim de 0,40 m. n
acest sector, aduciune se execut din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte si de alta a
309
interseciei, n terenuri impermeabile (argile marne) si de 10 m n cazul terenurile permeabile (nisipuri,
pietrisuri etc.). n plan orizontal, distana ntre aduciunile de ap potabil si alte categorii de
inIrastructuri, care se dezvolt paralel cu aceasta, este recomandabil s Iie de minim 3 m (n cazurile n
care nu se poare respecta aceast condiie, se impune luarea unor msuri suplimentare de protecie, cu
avizul organelor de protecie sanitar).

9.2.10. Sistemul de distribuie a apei

Sistemul de distribuie a apei, dintr-o asezare sau unitate industrial, cuprinde totalitatea
conductelor, construciile accesorii de protecie a reelei, de nmagazinare si crestere a presiunii, aparatele
de msur, cuprinse ntre sistemele de aduciune si bransamentele consumatorilor.
Funcia de baz a sistemului de distribuie este de a asigura debitul maxim orar si presiunea de
serviciu necesar.
3resiunea ae serviciu reprezint presiunea minim care se impune a Ii asigurat n orice punct de
bransament al sistemului de distribuie, pentru ca debitul de ap normat s poat aMunge la cel mai nalt si
ndeprtat punct de consum, direct sau prin intermediul instalaiilor de pompare cu hidroIor. Aceasta se
exprim n metri coloan de ap deasupra nivelului strzii si are valoarea maxim admis 60 m coloan
H
2
O (45-50 m coloan H
2
O represint presiunea de exploatare).

9.2.10.1. Reeaua de distribuie

Reeaua de distribuie reprezint componenta cea mai scump a sistemului de alimentare cu ap
(50 - 70 din costul total al sistemului) datorit, att lungimii mari (1 - 2 m/locuitor) ct si costului
materialelor de construcie.
La nivelul unei localiti (rurale sau urbane) n vederea satisIacerii tuturor nevoilor de ap
(potabil, industrial, pentru stingerea incendiilor, ntreinerea cureniei stradale si a spaiilor verzi etc.)
se amenaMeaz o singur reea de distribuie, conectat la sistemul magistral de aduciune sau la sursa
local de alimentare. n cazul cnd, n cadrul unei localiti sau n apropierea acesteia, Iuncioneaz sau
este n curs de amenaMare o unitate industrial, mare consumatoare de ap netratat sau parial tratat, se
amenaMeaz un sistem paralel de alimentare cu ap.
ConIiguraia spaial a reelei de distribuie depinde de urmtorii Iactori:
tipul si conIiguraia spaial a localitilor;
amplasamentul spaial al consumatorilor la nivelul localitii;
tipul si conIiguraia spaial a relieIului la nivelul vetrei;
poziia spaial a obstacolelor naturale si artiIiciale (ruri, canale, drumuri, alte tipuri de
inIrastructuri etc.);
strategiile de dezvoltare a localitilor si activitilor industriale.
Reeaua de distribuie urmreste, n general, traseul strzilor si ale aleelor, acesta determinnd la
rndul su, amplsamentul n cadrul vetrei a construciilor si a altor obiective economice.
Dup Iorma spaial a reelelor de distribuie se deosebesc dou tipuri: reea ramiIicat i reea
inelar (Iig. 245).
Fig. 245. Modelul plan-
spaial al reelei de distribuie. A.
Reea ramificat. B. Reea inelar:
1.5e]ervor, 2. Conaucte SrinciSale
(artere, 3. 1oauri, 4. Conaucte ae
serviciu, 5. Conaucte ae branament,
6. Construcii, locuine, 7. $rii ver]i,
sSaii libere. 8. $auciune maJistral.

5eeaua ae aistribuie
ae tiS inelar este cea mai
eIicient n distribua apei ctre
consumator, datorit avantaMelor
pe care le are n raport cu
reeaua ramiIicat:
9 siguran crescut n exploatare, att la debitul normal de consum ct si la debitul compensat,
n caz de incendiu;
310
9 n caz de deIeciune pe un anumit sector al reelei, ntreruperea alimentrii se realizeaz
numai pentru acel sector, Ir a pereclita alimentarea pe ntregul aliniament sau reele;
9 reeaua inelar este amenaMat din conducte cu diametre mai reduse, datorit mpririi
debitului distribuit pe mai multe ramuri;
9 permite un grad mai ridicat de sistematizare a localitii;
9 cost mai sczut de amenaMare.
n practica amenaMrii reelei de distribuie, n Ioarte puine cazuri se instituie doar unul din cele
dou tipuri de reele, de cele mai multe ori acestea combinndu-se. AstIel, sistemele urbane de distribuie,
au structura de baz de tip inelar, cu ramiIicaii de maxim 500 m lungime spre periIeria acestuia. Reeaua
de distribuie de tip ramiIicat s-au amenaMat doar n cazul unor asezri urbane, cu o mrime demograIic
de maxim 15 000 locuitori si de Iorm linear (dezvoltat de-a lungul unei ci de transport rutiere).
n amenaMarea reelei de distribuie se utilizeaz trei categorii de conducte:
conaucte SrinciSale (artere realizeaz legtura ntre rezervoare si reeaua propriu-zis, pe
traseul cel mai scurt posibil (au diametre _ 250 mm);
conaucte ae serviciu distribuie apa din conducta principal ctre bransamente. Acestea se
amplaseaz de-a lungul strzii, n aIara prii carosabile (sub benzile de verdea ale strzilor
pentru a se evita distrugerile n caz de avarie) unde exist consumatori de ap, iar n cazul
cnd de-a lungul strzii este amenaMat o conduct principal acestea le dubleaz. Diametrul
conductelor de serviciu este 80 - 200 mm si se alege n Iuncie de debitul orar maxim la care
se alege debitul de incendiu. Distana dintre legturile conductelor de serviciu la conducta
principal este de 150 - 300 m si depinde de limea perimetrului ocupat cu construcii, iar
dintre linia construciilor, canale si conducte de minim 3 m. Pentru strzile cu limi mari, de
25 m se recomand ca pe Iiecare margine a prii carosabile se prevad cte o conduct de
serviciu, pentru a se evita numeroasele traversri ale strzii cu conductele de bransament;
conaucte ae branament realizeaz conexiunea dintre reeaua exterioar de serviciu si
reeaua interioar de distribuie, din incinta cldirilor.
Toate conductele reelei de distribuie se amenaMeaz n subteran, sub nivelul de nghe al regiunii
(0,90 - 1,20 m), inndu-se cont de condiiile de rezisten a materialului din conducte la ncrcturi
exterioare. Amplasarea n subteran a reelei de distribuie se impune a Ii corelat permanent cu
conIiguraia celorlaltor reele (canale, conducte gaz, termoIicare, cabluri energie electric si
telecomunicaii etc.) iar n cazul interseciilor de reele se impune respectarea distanelor minime de
suprapunere.
n cazul asezrilor, unde energia de relieI depseste 40 m (diIerena dintre cota maxim si minim
care trebuie deservit de ctre reeaua de distribuie), innd cont de Iaptul c la cota maxim trebuie
asigurat o presiune de serviciu de cca. 15 - 20 m coloan H
2
O, depsindu-se astIel, presiunea maxim
admis n reea (60 m coloan H
2
O), se impune Iragmentarea reelei pe mai multe nivele (zone) de
distribuie (Iig. 246).

Fig. 246. Distribuia pe zone a unei reele de distribuie gravitaionale, pentru un oray de munte: 1. Substrat, 2.
5e]ervoare, 3. Conaucte ae serviciu, 4. Conaucte ae branament, 5. /ocuine inaiviauale, 6. /ocuine colective ae tiS bloc, 7.
1oa ae aistribuie, 8. $rbori.

Fiecare nivel de distribuie va Ii alimentat de un rezervor separat, astIel nct, presiunea maxim
din reea s nu depseasc 60 m col. H
2
O.
311
9.3. Reeaua de canalizare

Reeaua de canalizare reprezint ansamblul de construcii, amenaMri si instalaii care colecteaz
apele murdare, le evacueaz spre staiile de epurare si apoi le deverseaz ntr-un bazin natural. Se compune
din canale de diIerite seciuni, staii de pompare si instalaii accesorii pe reea.
Reeaua serveste, pe de o parte la evacuarea apelor de supraIa, iar pe de alt parte, la evacuarea
apelor reziduale, menaMere si industriale.
n general, apele uzate n gospodrii si n industrie sunt prea poluate pentru a Ii deversate Ir o
prelucrare anterioar.
Apele de supraIa (Iie colectate de pe spaiul public, Iie din stagnri) nu aMung la gradul de poluare
care s Iac necesar o tratare nainte de deversare.
Reeaua de canalizare se compune, n general, din canale de diIerite seciuni, staii de pompare si
instalaii accesorii pe reea.
Reeaua serveste pe de o parte la evacuarea apelor de supraIa, iar pe de alt parte, la evacuarea
apelor reziduale, menaMere si industriale.
Canalele ce intr n componena acestor reele, pot Ii deschise (utilizate exclusiv pentru evacuarea
apelor meteorice), sau nchise (conducte mixte sau specializate), si se clasiIic n:
canal colector SrinciSal (cu seciune mare) - primeste apele colectate pe supraIee Ioarte mari,
chiar a unui oras;
canal colector secunaar - amplasat pe traseul arterelor de mare importan, cu seciuni mai mici;
canale ae serviciu - instalate pe Iiecare strad;
canale ae racora - leag reeaua de curte, imobil, cu canalele de serviciu sau de canalele
colectoare secundare;
canale aeversoare - descarc apele uzate, tratate, diluate si apele meteorice n receptorul
(emisarul) natural.

9.3.1. Sisteme de canalizare

Pentru buna sa Iuncionare, un sistem de canalizare cuprinde (Iig. 247):

Fig. 247. Schema general a unui sistem se
canalizare (dup V. RoManschi, Florina Bran, Ghiorghia
Diaconu, 1997): 1. Canale ae serviciu (secunaare, 2.
Colectoare secunaare, 3. Colectoare SrinciSale, 4. SiIon
inversat, 5. Camer ae intersecie, 6. Camera
aeversorului, 7. Canal aeversor, 8. Staie ae eSurare, 9.
Canal ae evacuare, 10. Gur ae aescrcare, 11.
CamSuri Sentru valoriIicarea nmolurilor.

reeaua interioar a clairilor cu
recipientele respective;
cmine ae vi]itare destinat
activitii de control si ntreinere;
reeaua e[terioar care cuprinde
toate canalele si conductele care
conduc apa murdar ctre staia de
epurare;
staia ae eSurare unde prin
procese speciIice tipului de ape
(metode mecanice,
mecano-chimice si metode
biologice, acestea deosebindu-se prin eIicien, complexitate si cost) se Iace o aducere a
calitilor apei la nivelul care permite deversarea Ir pericol de poluare;
canalul si gura de vrsare.
n raport cu Iuncia si importana n reea, canalele se clasiIic n:
colectoare SrinciSale colecteaz apa de pe supraIee mari;
colectoare secunaare amplasate pe traseul marilor artere, colecteaz apele de pe supraIee mai
reduse;
312
canale ae serviciu sunt prevzute pe Iiecare strad;
canale ae racora Iac legtura ntre reeaua de cldire si reeaua public;
canale aeversoare cu rol n evacuarea apelor n bazinul natural.
Pentru Iuncionarea si ntreinerea reelei, pe traseu sunt amplasate si construcii anexe precum:
Juri ae scurJere pentru captarea apelor de supraIa;
cmine ae vi]itare amplasate la distana de 50 m de-a lungul canalelor cu diametre mici, la 100
125 m pe traseul canalelor de diametru mare si la interseciile de canale;
racorauri la Jurile ae scurJere;
camere ae leJtur i camere ae aeversare;
camere Sentru aescrcarea ]Se]ii;
elemente Sentru aerisirea canalelor.
Reeaua de canalizare se pozeaz la o adncime care permite scurgerea apei provenite din subsoluri
si pivnie, adncimea minim Iiind dictat de adncimea de nghe (cu minim 0,30 m sub aceasta), si de
distana pn la cel mai ndeprtat recipient de ape uzate, stiut Iiind Iaptul c pe traseul canalului trebuie s-i
Iie asigurat panta minim de scurgere.

9.3.2. Canalizarea pentru ape meteorice

n cazul utilizrii unui sistem divizor pentru colectarea si evacuarea apelor de supraIa sau meteorice
(provenite din ploi si topirea zpezii) se poate utiliza un sistem de supraIa sau unul subteran.
6istemul de suSraIa. Un astIel de sistem presupune existena unei reele de rigole si sanuri care
mrginesc platIorma strzii si care colecteaz apa de pe carosabil si acostamente.
Rigolele si sanurile nu vor Ii amanaMate n palier, ci vor avea prevzute pante minime adaptate
materialului de cptusire utilizat (dale de beton, peree sau pmnt nierbat). n dreptul acceselor la proprieti
si la travrsri n intersecii se prevd podee. Se va urmri ca amenaMarea ntregii supraIee s permit
evacuarea apei.
Acest sistem se utilizeaz n localiti sau cartiere care nu sunt dotate cu canalizare subteran.
6istemul subteran Acesta cuprinde guri de scurgere, cmine de vizitare, camere de legtur, camere
pentru descrcarea zpezii, camere de deversare (Iig. 248).
Fig. 248. Sistem de colectare a apelor
meteorice: GS - Jur scurJere cu siIon, CC -
canal colectare, C$ - conauct aS, CJ - cmin
ae vi]itare.

Gurile de scurgere sunt realizate
n mai multe tipuri: Ir depozite, cu
depozite si cu depozit si siIon, cu grtar
lateral vertical, asezat sub bordura
trotuarului sau cu grtar orizontal, n
planul rigolei strzii.
Accesoriile reelei de canalizare reprezint construcii necesare bunei Iuncionri si ntreinerii
acesteia, precum cmine de vizitare (asezate la 50 m pe strzi mici, si la 100 m pe strzi mari), guri de
scurgere pentru apele meteorice, camere de legtur si de deversare la interseciile canalelor mari, camere
pentru descrcarea zpezii, racorduri, piese speciale de ventilaie si staii de epurare.
Reeaua de canalizare poate Ii amenMat astIel:
in sistem unitar cnd apele uzate sunt colectate si evacuate printr-o conduct unic (sistemul
este recomandat numai n cazul unei localiti de mici dimensiuni si unde nu exist riscul de
producere de ploi toreniale);
in sistem aivi]or apa uzat si apele meteorice sunt captate si evacuate prin conducte separate,
evitnd riscul de producere de reIulri n punctele cele mai Moase ale reelei n cazul unei ploi cu
cantiti mari de ap.
Epurarea apelor uzate se Iace prin metode mecanice, mecano-chimice si metode biologice, acestea
deosebindu-se prin eIicien, complexitate si cost.
Epurarea mecanic const n eliminarea din apele uzate a corpurilor mari, a particulelor care se
depun si a celor care plutesc ori pot Ii aduse n stare de plutire.
n staiile de epurare mecanic se rein suspensiile grosiere si cele Iine. Pentru aceasta se utilizeaz
grtarele, sitele, separatoarele de grsimi, deznisipatoarele si decantoarele (Iig. 249).
313
Fig. 249. Schema ciclului de epurare mecanic a apelor uzate
(dup V. RoManschi, Florina Bran, Ghiorghia Diaconu, 1997): 1. Sit, 2.
'e]nisiSator, 3. 'ecantor, 4. 3unct ae ae]inIecie, 5. %a]in ae contact, 6.
Tanc Sentru stocarea metanului, 7. SuSraIa Sentru aeSo]itarea nmolului,
8. SuSraIa Sentru aeSo]itarea nisiSului i a materialelor soliae.

Epurarea mecanico-chimic se realizeaz printr-un
procedeu tehnic ce cuprinde:
recipieni pentru prepararea, dozarea si introducerea
reactivilor n apele uzate;
instalaii de amestec;
decantoare.
Reactivii au rolul de cuagulare a particulelor Iine si a
celor coloidale coninute n apele uzate. n urma cuagulrii
acestea se elimin. Ca substane cuagulante cel mai Irecvent se
utilizeaz sulIatul Ieros, clorura Ieric, bentonitele si argila.
Alegerea tipului de substane cuagulante este
condiionat de compoziia chimic a apelor uzate (Iig. 250).

Fig. 250. Tipuri de decantoare orizontale (dup V.
RoManschi, Florina Bran, Ghiorghia Diaconu, 1997).

Decantoarele orizontale au Iorm
dreptunghiular. n interiorul acestora apa circul pe
orizontal cu o vitez medie de 5-20 mm /s, timpul de
staionare a apei n decantor variind ntre 1,5 2 ore.
Colectarea depunerilor din plnii se Iace de cteva ori
pe zi pentru a mpedica Iermentarea lor. n acest scop
se utilizeaz miMloace mecanice sau hidraulice.
Epurarea biologic reprezint procesul
tehnologic prin care impuritile organice din apele
uzate sunt transIormate de ctre o cultur de
microorganisme n produsi de degradare, inoIensivi
(CO
2
, H
2
O) si n mas celular nou (biomas)
(Iig. 251).

Fig. 251. Schema ciclului de epurare biologic a apelor uzate (dup V.
RoManschi, Florina Bran, Ghiorghia Diaconu, 1997): 1. Sit, ae]nisiSator, 3. 'ecantoare
etaMate, 4. CamSuri ae nmol, 5. SuSraIee iriJate, 6. SuSraIaa Sentru nisiS.

1molurile si nisipurile rezultate n urma proceselor de epurare pot
Ii utilizate la copertarea haldelor de steril, si transIormarea acestora n
terenuri agricole.
Staiile de epurare a apelor uzate se amplaseaz n sectoarele aval
ale centrelor populate, pentru a asigura cuprinderea integral a apelor uzate
n procesul de epurare care se colecteaz pe cale gravitaional.
Dimensiunile staiilor de epurare se coreleaz n mod logic cu
numrul populaiei, proIilul economic al localitilor pe care le deserveste.
Ca eIicien, procesul de epurare creste gradual, de la epurarea
mecanic la cea biologic.
n consecin a asigura o curire corespunztoare a volumului de
ap uzat se recomand a se utiliza toate cele trei tipuri de epurare, dispuse
n sistem cascad.

9.4. Reeaua de transport yi distribuie a gazelor naturale

n localiti, gazele sunt utilizate pentru nclzire si pentru unele procese industriale.
Statistica arat c la sIrsitul anului 2000, activitatea de distribuire a gazelor naturale avea
urmtoarele caracteristici la nivel naional:
314
lungimea total a conductelor de distribuie era de 21 598 km, din care aproximativ 65,6 n
mediul urban;
volumul gazelor naturale distribuite n anul 2000 a Iost de 9 194 mil. m
3
;
numrul localitilor care dispun de instalaii de distribuire a gazelor este 1 021 (28 de
localiti mai multe dect n 1999), respectiv 63,8 n municipii si orase, iar restul Iiind
amplasate n mediul rural.
Transportul gazelor de la surs se Iace prin conducte de oel sudate, la presiune mare, presiunea
Iiind cea a zcmntului (pn la 100 atm) sau suplimentat prin staii de compresoare amplasate Iie la
surs, Iie pe traseu. n raport cu apa sau combustibilii lichizi, transportul acestei surse de energie este mai
Iacil deoarece nu trebuiesc nvinse pregurile gravitaionale impuse de Iormele de relieI.
Lungimea conductelor magistrale este de ordinul miilor de kilometri.
Pentru a se asigura accesul optim ctre consumatori, pe aliniamentul conductelor magistrale se
amplaseaz staii de compresoare iar nainte de diriMare spre utilizatori sunt amplasate staii de
decomprimare-msurare (SRMP staie de reglare, msurare presiune). Diametrele predominante ale
conductelor magistrale pentru alimentarea localitilor cu gaze, la noi n ar, sunt cele de 6,0 si 10,5 ol.
Ctre consumatori, presiunea utilizat va Ii medie pentru consumatorii mari, respectiv Moas
pentru consumatorii casnici.
Conductele magistrale sunt pozate la adncimea de 1,20 - 1,50 m. Acestea vor Ii proteMate
mpotriva coroziunii prin acoperire cu un strat subire de bitum.
Conductele pentru consumatorii casnici se pozeaz suprateran pentru a se asigura un control
eIicient al acestora si se acoper cu grund si vopsea pentru protecia mpotriva coroziunii. n punctele de
pasaM conductele supraterane se curbeaz cu dublu scop: pentru a asigura trecerea si pentru a evita
deIormrile rezultate ca urmare a tensiunilor de contracie si dilatare. Traseul acestor conducte urmeaz,
n general pe cel al tramei stradale din aceleasi raiuni de control si ntreinere.
Ca si n cazul reelei de distribuie a apei potabile, sistemul de conducte gazeiIere este
arborescent, cu descresterea diametrelor dinspre conductele magidtrale spre consumatorii Iinali, si se
interconecteaz prin puni n vederea echilibrrii presiunii pe ntregul traseu.

9.5. AmenaMarea liniilor pentru transportul energiei electrice

Energia electric este necesar pentru:
iluminat si uz casnic;
iluminatul si Iuncionarea echipamentelor electrice n instituii si alte cldiri publice si
private;
iluminatul spaiilor publice: strzi, parcuri, spaii de recreere si sport;
transport n comun acionat electric;
procesul de producie industrial.
Energia electric poate Ii produs ntr-o uzin electric local sau poate Ii obinut din reeaua de
distribuie naional.
De la productori la consumatori, energia electric se transport prin intermediul liniilor electrice
aeriene (L.E.A.). Centrala electric (C.E.), reeaua de transport si distribuie (R.T.D.) si consumatorii de
energie electric Iormeaz asa-zisul sistem electro.energetic (S.E.E.) (Iig. 252).

Fig. 252. Sistemul electroenergetic.
315
n centralele electrice se produce energie de tensiune medie (M.T.) cuprins ntre 6-24 Kv. Pentru
a asigura transportul acesteia de la centrale la consumatori cu pierderi ct mai mici n reea, tensiune se
ridic la un nivel Ioarte nalt (F.I.T.) de 400 750 Kv. Aceast transIormare a tensiunii de la nivele Moase
la nivele nalte se realizeaz n staiile de transIormare-evacuare (S.T.E.V.) de pe lng centralele
electrice. n proximitatea consumatorilor se amplaseaz staii de transIormare a energiei de la tensiuni
Ioarte nalte la tensiuni nalte (I.T.) (110, 220 Kv) prin intermediul autotransIormatoarelor.
Stlpii pentru susinerea conductorilor de transport a energiei electrice se execut din beton
precomprimat si metal.
Liniile electrice aeriene de nalt tensiune se desIsoar pe distane mari, de ordinul sutelor de
kilometri. De regul, au trasee rectilinii, traversnd obstacile de relieI, masive mpdurite, cursuri mari de
ape etc. Se evit, pe ct posibil, plasarea acestora n proximitatea aeroporturilor pentru a evita pericolele
ce pot Ii generate de atingerea Iirelor ori prbusirea accidental a stlpilor.
Stlpii pentru susinerea conductorilor se Iixeaz n Iundaii din beton de marc superioar
(~ B 250). SupraIeele ocupate la sol de un stlp pentru liniile electrice de nalt tensiune sunt cuprinse
ntre 1 4 m
2
(Iig. 253).

Fig. 253. Stlpi yi fundaii pentru linii de nalt tensiune.

Distana medie ntre stlpi oscileaz ntre 200 450 m, n Iuncie de greutatea conductorilor.
Distana minim a conductorilor Ia de sol este de 6 m pentru a se evita atingerea accidental a acestora.
Pe vrIul stlpilor si pe conductori, n sectorul median dintre stlpi, se amplaseaz insemne de balizaM de
culoare alb si rosie, pentru evitarea atingerii Iirelor de ctre aparatele n zbor la Moas altitudine.
n cazul traversrii masivelor mpdurite se realizeaz culoare deIrisate cu limi cuprinse ntre 25
50 m, pentru a asigura pozarea stlpilor si intangibilitatea conductorilor de ctre vegetaia Iorestier.
Conductorii nu se ntind pn la orizontal, pentru a Ii capabili s preia eIorturile de dilatare
contractare, pentru a evita ruperea acestora.
Staiile de transIormare de la consumatori se amplaseaz, de regul, la periIeria centrelor
populate. Fiind obiective ce prezint pericol ridicat pentru oameni si animale, si avnd importan
strategic, acestea se mpreMmuiesc si se doteaz cu sisteme de alarm si paz n caz de eIracie sau
accidente.
De la acestea se ramiIic reeaua de tensiune medie (1 100 Kv), care conecteaz maMoritatea
consumatorilor (localiti, obiective social-economice). Reelele de tensiune medie se conecteaz la
transIormatoarele de tensiune Moas, adecvat pentru iluminat si utilizari de echipamente electrice (220 V,
110 V, respectiv 380 V pentru instalaiile de Ior).
Reelele de alimentare cu energie electric subterane, cu conductoarele ngropate la cel puin
70 cm adncime se dezvolt n marele orase din considerente de siguran. La pozarea cablurilor electrice
subterane se va urmri respectarea distanelor de siguran Ia de reeaua de ap rece, cald, reeaua de
termoIicare si cea de gaz.
316
Iluminatul public are scopul de a Iace posibil circulaia pe timpul nopii n siguran, att din
punctul de vedere al circulaiei si orientrii, ct si al unor posibile evenimente inIracionale care ar putea Ii
Iavorizate de ntuneric. Vizibilitatea noaptea reprezint posibilitatea de discernere a contrastului - diIerena de
luminozitate ntre obstacol si Iond, de exemplu carosabil. n mediul urban, unde elementele de decor sunt
numeroase, unele dintre ele perturbnd n mod serios posibilitatea de observare (reclamele luminoase, mai
ales pe timp ploios), este necesar s poat Ii observate nu numai vehiculele aIlate n circulaie, cele parcate,
dar s se disting si o mare varietate de obstacole. n consecin, iluminatul urban va avea n vedere buna
iluminare a strzilor, interseciilor, pieelor, spaiilor de circulaie pietonal, parcurilor. n acelasi timp, din
raiuni de securitate rutier si orientare, semnalizrile rutiere vor Ii luminoase sau reIlectorizante pentru a Ii
ct mai vizibile. Semnalizarea luminoas se realizeaz n cazul reIugiilor pentru pietoni din staiile
miMloacelor de transport n comun si elementelor de ghidaM care pot constitui un obstacol n circulaie, ca
insulele de verdea.
ConIorm standardelor n vigoare, iluminatul urban trebuie s se caracterizeze prin:
intensitate recomandabil 9 - 22 lx
128
;
lumino]itate recomandabil 0,6 - 1,5 cd/m
129
;;

1
uniIormitate raportul dintre luminozitatea maxim si cea minim n diIerite puncte ale strzii
(recomandabil ntre 4/1 si 6/1);
culoare culoarea trebuie s oIere luminozitatea maxim Ir s Iie obositoare pentru
conductorii auto;
reIle[ie amplasarea si caracteristicile iluminatului urban s asigure evitarea orbirii, mai ales
cnd carosabilul este ud.
Iluminatul arterelor de circulaie se realizeaz cu lmpi de iluminare Iixate pe stlpi (Iig. 254).

Fig. 254. Variante de amplasare a stlpilor pentru
iluminatul public: 1. Pe axa drumului; 2. La marginea bordurii.

La dispoziia unitilor de gospodrie comunal
se aIl o gam larg de tipuri de astIel de suporturi
pentru lmpi, att ca modele, ct si ca dimensiuni.
Alegerea acestora se Iace n Iuncie de
dimensiunile strzii sau pieei (supraIa) ce urmeaz s
Iie iluminat si de modul de amplasare proiectat. AstIel, amplasarea stlpilor se poate Iace numai pe o
parte a strzii sau suspendat n ax pentru strzi de lime mic, pe ambele laturi sau n ax cu corpuri de
iluminat orientate spre ambele sensuri, pentru strzile de lime mare. nlimea la care se amplaseaz
sursa de lumin depinde de puterea becului si de supraIaa de iluminat. n general, nlimile curente se
situeaz la 20 m. Distana la care se amplaseaz stlpii de susinere a lmpilor este de ordinul a 5 ori
nlimea de montaM (8 - 12 m , respectiv 12 m).
Sursele luminoase, n Iuncie de modul de construcie si Iuncionare, prezint caracteristici Ioarte
diverse (tabel 77).

Tabel 77. Caracteristicile surselor de lumin.

Tip surs luminoas
Randament
(lm/W)
Culoare
Bec cu Iilament 23 satisIctoare
Bec cu vapori de Hg 60 slab
Lamp Iluorescent 70 Ioarte bun
Lamp cu vapori de 1a cu presiune Moas 180 slab
Lamp cu vapori de 1a cu presiune nalt 115 bun
Lamp cu halogenuri de metal 95 satisIctoare
Alegerea celei mai potrivite se Iace n Iuncie de posibilitile Iinanciare si cu respectarea
cerinelor minime de iluminare, conIorm standardelor n vigoare. AstIel, lmpile cu lumin

128
l[ (lu[ - unitate de msur pentru iluminare echivalent la iluminarea unei supraIee ce primeste pe direcie normal, uniIorm repartizat, un
Ilux luminos de 1 lumen/m
2
..
129
cam
2
(canaelam
2
- unitate de msur a luminanei echivalent luminanei unei surse cu supraIaa emisiv de 1 m
2
de cu intensitatea
luminoas de o candel.


317
monocromatic galben, mai economice, sunt de aproape dou ori mai puin costisitoare dect cele cu
lumin alb. Dac cele cu lumin galben (cu vapori de 1a cu presiune Moas) sunt acceptabile pentru
iluminarea zonelor de circulaie a vehiculelor, pentru spaiile pentru pietoni vor Ii preIerate cele cu lumin
alb, pentru c oIer un contrast mai pregnant. Lmpile cu vapori de 1a cu presiune nalt sunt cele mai
economice si oIer o ambian plcut n orase unde Iaadele cldirilor sunt bine puse n valoare sub o
astIel de iluminare. 1u numai c ansamblurile arhitectonice si siturile arheologice sunt Iavorizate de acest
tip de iluminare, dar si n circulaie, pietonii si obstacolele apar n culori acceptabile.

318
10. CARIERE SI PLATFORME PENTRU DEPOZITAREA DESEURILOR

Carierele, ca si balastierele, sunt puncte amenaMate la supraIaa terestr pentru exploatarea rocilor,
a crbunelui ori a minereului. Carierele pentru exploatarea rocilor se amenaMeaz cu prioritate n
sectoarele care dispun de inIrastructuri bune de transport. n celelalte cazuri, se impune realizarea parial
ori integral a acestora. Orice carier dispune de un Iront de dislocare a rocii brute care se realizeaz prin
dinamitare. Dup aceea urmeaz procesul de sortare si concasare a rocii brute, care este livrat ctre
diversi utilizatori (Iabrici de liani, drumuri, ci Ierate, santiere).
Carierele pentru exploatarea crbunelui si a minereului la supraIa se amenaMeaz n urma
decopertrii zcmintelor. Urmeaz apoi realizarea Irontului de exploatare si executarea operaiilor de
exploatare propriu-zise. Aceasta (exploatarea) se Iace mecanizat, cu aMutorul havezelor. Crbunele astIel
obinut se transport n punctele de livrare, cu aMutorul benzilor transportatoare.
SupraIeele cu cariere, indiIerent de tipul produsului exploatat, sunt adevrate ,rni ale
Pmntului, ,nchiderea acestora dup epuizarea zcmintelor implicnd costuri si msuri speciale de
,redresare (recopertri, plantri de arbori si apoi utilizare agricol ori de alt natur). n districtul Halle
din Germania, ,groapa imens rezultat n urma exploatrii lignitului a Iost invadat cu ap, Iostul
perimetru minier devenind un spaiu pentru agrement si sporturi nautice.
$menaMarea SlatIormelor Sentru deSozitarea deyeurilor menaMere. Evacuarea, depozitarea si
neutralizarea deseurilor reprezint un proces tehnologic obligatoriu pentru ntreinerea si IortiIicarea strii
sanitare a oraselor si satelor. De aceea, locurile de colectare si depozitare a deseurilor trebuie s
ndeplineasc trei condiii minime obligatorii:
s Iie la o distan corespunztoare Ia de centrele populate, pentru a nu se percepe eIectele
negative rezultate din prezena si descompunerea acestora (miros, insecte, roztoare);
s se asigure protecia stratului de ap Ireatic;
s Iie usor accesibile, indiIerent de starea vremii.
Modul tehnic consacrat de depozitare a deseurilor l reprezint platIorma. Aceasta se
dimensioneaz n Iuncie de cantitatea zilnic de deseuri evacuat si de conIiguraia Iizic a terenului.
AstIel, n plan, platIormele pentru depozitarea deseurilor pot avea supraIee de ordinul zecilor de hectare,
Iorma acestora Iiind condiionat de conIiguraia locului (dreptunghi, cerc, ptrat etc.). Dac acestea se
amenaMeaz n excavaii preexistente, ori n organisme toreniale evoluate, platIormele se vor adapta la
Iorma acestora.
PlatIormele amenaMate pe terenuri plane, cu ape Ireatice, la adncime mare (peste 100 m) se
completeaz printr-o succesiune de straturi de deseuri, compactate cu miMloace mecanice (tractor cu
senile, rulou compresor) (Iig. 255).
Fig. 255. Depozitarea amenaMat a
deyeurilor (dup V. RoManschi, Florina Bran,
Ghiorghia Diaconu, 1997): a SlatIorme Se
terenuri Slate, b SlatIorme in e[cavatori,
a.Straturi ae aeeuri, b. Strat ae acoSerire, c.
Strat ae inchiaere, a. ,]olaie, e. 3ietri, I. San
ae evacuare a aSelor Sluviale.

Cele amenaMate n excavaii, cu
nivelul mai ridicat al apelor Ireatice
oblig la msuri de izolare mai severe
(strat de argil mai gros si bine
compactat).
Copertarea platIormelor pentru
deseuri se realizeaz, la Iel, printr-o
succesiune de straturi cu proprieti
hidroizolante. Deseurile periculoase
pentru medii si om se depoziteaz n
gropi realizate n mas de deseuri
comune.
Deseurile radioactive se
depoziteaz n locuri speciale (mine si
saline prsite, Iose oceanice s.a.).
Acestea se colecteaz n lzi speciale
319
din plumb, care, dup depozitare, se coperteaz cu argil si strate de beton speciale (Iig. 256).

Fig. 256. Etanyarea yi copertarea depozitelor de deyeuri (dup V. RoManschi, Florina Bran, Ghiorghia Diaconu,
1997).

n mediul rural, pentru colectarea si neutralizarea animalelor moarte, se amenaMeaz asa-zisele
,puuri seci. Acestea constau din excavarea unor gropi cu adncimi mari (10 20 m), cu diametrul de
pn la 5 6 m, ce se betoneaz pentru a le asigura etansarea. Acestea se amplaseaz n extravilan, la o
distan normativ Ia de vatr de minimum 2 km. Cadavrele animalelor stocate n asemenea puuri se
neutralizeaz prin stropire cu var nestins. Se va evita amplasarea acestora n amonte de izvoare si cursuri
de ap permanente ce traverseaz satele. n Murul ,puurilor seci se amenaMeaz garduri de protecie si se
pozeaz plancarte de avertizare.




320
11. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA TERITORIULUI PENTRU NEVOI DE
APRARE

11.1. Aspecte generale

Din neIericire, istoria omenirii este dominat de perpetuarea strilor conIlictuale, Iinalizate cu
decimarea a milioane si milioane de viei si cu uriase pagube materiale.
Din punct de vedere al condiiilor pentru aprare, terenul prezint condiii extrem de variate, de la
obstacolele naturale, Iormate de ctre reeaua hidrograIic, bariere orograIice, terenuri mpdurite si pn
la ediIiciile de Iactur antropic cu destinaie exclusiv.
Condiiile de ordin natural pot constitui Iactori Iavorizani sau restrictivi din punct de vedere al
nevoilor pentru aprare.
Organizarea si amenaMarea teritoriului pentru aprare este condiionat de ctre trei Iactori
eseniali, si anume:
condiii naturale;
starea si structura economic a unui teritoriu si condiiile inIrastructurale;
evoluia tehnicii de lupt si politica de aprare.
Este arhicunoscut Iaptul c teritoriile intramontane, accesibile prin pasuri de culme ori trectori,
pot Ii mai usor aprate prin caracterul punctual si sigur al plasamentului cilor de o posibil invazie.
Aprarea trectorilor a Iost dintotdeauna o prioritate n politica de aprare a statelor.
Trupele de invazie pot Ii surprinse n aciuni de ambuscade, care cu un numr redus de Iore de
atac, pot decima n totalitate trupele si tehnica de invazie.
Vadurile de trecere peste ape, cu maluri Moase si adncimi reduse ale apei, sunt speculate pentru
traversarea trupelor si a tehnicii de lupt. De aceea, de regul, asemenea puncte sunt aprate cu ndrMire.
Teritoriile mpdurite constituie adposturi redutabile pentru Iora uman si tehnica de lupt.
Organizarea aprrii ntr-un teren mpdurit este Iavorizat de posibilitile de mascare si adpost ale
trupelor si tehnicii de lupt si de ctre obstacolul interpus de ctre trunchiurile copacilor n calea
miMloacelor de lupt motorizate si a muniiei.
Pdurea oIer miMlocul cel mai eIicient de mascare a trupelor n aciuni de naintare si retragere,
n paralel cu adpostul la ntunericul nopii.
Sunt cunoscute numeroase exemple din timpul celei de a doua conIlagraii mondiale, cnd uniti
ntregi n mars de zi au Iost decimate prin mitraliere din avion de la Moas altitudine.
Din punctul de vedere al condiiilor naturale, rmne valabil axioma conIorm creia terenurile
puternic accidentate si mpdurite sunt mai usor de aprat, chiar si cu Iore reduse n Iaa unui imanic
redutabil.
Cazul hruirii trupelor germane n spaiul ex-Iugoslav, de ctre partizanii lui J.B. Tito n timpul
celui de al doilea rzboi mondial reprezint unul din cele mai elocvente exemple ale utilizrii cu eIicien
a terenului n scopuri de aprare.
Condiiile climatice extreme se instituie ca Iactori repulsivi si ostili pentru trupele de invazie. n
paralel cu slbirea potenialului de lupt, iarna ruseasc a Iost un aliat de ndeMde n stvilirea invaziei
germane asupra Moscovei n timpul celui de al II-lea rzboi mondial. Soldaii americani, n timpul
rzboiului din Vietnam au avut un inamic suplimentar n temperatura si umiditatea ridicat si invaziile
nestvilite de nari.
n actuala situaie de angaMare a armatei romne pe Irontul antiterorist din AIganistan ori cel de
instaurare a calmului si reconstruciei Irakului, soldaii se plng cel mai mult, nu de perIidia si Iora
inamicului, ci mai adesea de cldurile insuportabile si de praIul desertic.
Economia statelor este dualist, n sensul c satisIace att nevoi civile prin excelen, dar si nevoi
de Iactur militar.
Pe timp de beligeran, o bun parte din Iorele de producie se convertesc n susinerea rzboiului
(trecerea de la producia pentru nevoi civile la producia militar). n numeroase situaii, nu se poate Iace
distincie ntre producia cu destinaie civil si cea cu destinaie militar (ex. industria alimentar,
industria textil s.a.).
Concentrarea teritorial a populaiei, a produciei si a inIrastructurilor de susinere a acestora (ci
Ierate, ci rutiere, canale, aeroporturi, linii pentru transportul energiei electrice, magistrale gazeiIere si
petroliere, acumulri de ap etc.) constituie si un Iactor de Ior teritorial remarcabil si un Iactor de
vulnerabilitate care reclam msuri de aprare suplimentare si diversiIicate.
321
Economiile puternice si moderne, conIorm logicii elementare, aloc Ionduri mai consistente
pentru aprare. Cu ct economia este mai avansat, cu att tehnica de lupt este mai soIisticat, mai
diversiIicat si mai eIicace. Economiile puternice susin mai eIicient strile de beligeran.
Structurile de Iactur antropic susin nevoile de aprare prin destinaia lor, tipul acestora si
materialele din care sunt ediIicate.

11.2. Tipuri de amenaMri pentru nevoi de aprare

Dup destinaie deosebim amenaMri militare si civile. AstIel, structurile cu destinaie exclusiv
militar se pun n eviden prin prezena cazrmilor, a poligoanelor de antrenament, a depozitelor pentru
muniii si tehnic de lupt, a aeroporturilor speciale.
Ca:rmile sunt spaii amenaMate special, n scopul adpostirii personalului militar si civil aIerent
si a tehnicii de lupt si instruirii de specialitate.
De regul, cazrmile sunt plasate pe axele de acces n principalele orase (Ieroviare si rutiere), cu
triplu scop:
de blocare a unei posibile invazii;
de sporire a mobilitii, n caz de antrenament sau beligeran;
evitarea zgomotului produs de tehnica de lupt.
Cazrmile destinate Iorelor militare de meninere a ordinii interne, de regul, se amplaseaz n
centrele marilor orase (unitile de Mandarmi, poliie si pompieri) pentru a Ii n proximitatea cmpului
posibil de intervenie.
Cazrmile se extind de regul pe uniti teritoriale de ordinul zecilor de ha. n Iuncie de
dimensiuni, au una sau mai multe pori de acces. Spaiul este mpreMmuit n totalitate si prevzut cu puncte
de observare (Ioisoare) pe timp de zi si noapte, ce constituie sistemul extern de paz al oricrei cazrmi.
n interior, spaiul construit se compune din sli de instruire si cantin, dormitoare, remize si magazii
pentru tehnica de lupt, drumuri interioare de acces, cluburi, sli de sport, s.a.
De regul, cazrmile dispun de terenuri de sport si spaii destinate procesului speciIic de
instrucie (Iig. 257).
Fig. 257. modul de organizare a unei
cazrmi: SG. Gara imSreMmuitor, ). )oioare, 1, 2,
3, 4. 'ormitoare, 5, 6. Club, sal sSort, 7. Teren
sSortiv, 8. $aSost tehnic ae luSt, 9. 'eSo:it
carburani, 10. 0aJa:ie, 11. 3arcri, 3a 3latou
aaunare, C. Cantin, Tl. 3latouri Sentru aaunare i
SreJtire a tehnicii ae luSt.

3oliJoanele militare reprezint
amenaMri speciIice n terenuri deschise
destinate antrenamentului, instruciei si
simulrii strilor reale de lupt.
Acestea, n Iuncie de speciIicul lor,
se desIsoar pe supraIee de ordinul a
ctorva hectare, pn la mii de hectare.
Poligoanele mici, destinate tragerii cu
armamentul de inIanterie se mpreMmuiesc si
se asigur accesul controlat al persoanelor
pe durata desIsurrii exerciiilor de tragere.
Cele mai potrivite locuri de
amenaMare a unor asemenea poligoane sunt
sectoarele de vale relativ nguste si cu
versani nclinai, pentru a asigura o
protecie total mpotriva muniiei care se
utilizeaz la trageri.
Poligoanele de acest Iel dispun de
regul de un punct de observaie si inIormare, echipat cu miMloace de semnalizare pentru a prentmpina
accesul n zon a civililor si animalelor domestice.
Poligonul dispune de un adpost pentru grupele de tragere. n cazul unor asemenea poligoane se
traseaz o linie de tragere, de pe care se execut Ioc asupa intelor.
322
Liniile de inte se amplaseaz la distane variabile, n Iuncie de tipul de tragere (cu pistoletul,
pistolul mitralier, pusca mitralier, mitraliera) (Iig. 258).
Fig. 258. Poligon pentru trageri cu
armament uyor: 1. 3oart ae acces, 2. $aSost,
3. )oioare, 4. mSreMmuire, 5. /inie ae traJere,
6, 7, 8. inte, 9. Jersant (ecran Srotecie Sentru
muniie.

Un poligon complex de
desIsoar n supraIa pe mii de
hectare. Aceste categorii de poligoane
se borneaz si dispun de drumuri de
acces. Acticitatea acestora este ciclic,
terenul Iiind n numeroase cazuri
exploatat agricol, de regul prin psunat
extensiv. Pentru asemenea categorii de
poligoane se aleg terenuri de slab
calitate sub aspectul potenialului agricol si cu grad mare de declivitate, pentru a realiza antrenamentele n
condiii de maxim, diIicultate, att pentru Iora vie ct si pentru tehnica de lupt (tancuri, taburi,
autotransportoare etc.).
n punctul de maxim cuprindere si vizibilitate se instaleaz un Ioisor principal de observare de
unde se conduce activitatea de instruire si unde se instaleaz grupul de observatori, de regul notabiliti
militare de rang nalt.
Poligoanele oIer cmp de desIsurare pentru aciuni de lupt complexe, n care se utilizeaz
inIanteria, trupele de tancuri, transportoare blindate si aviaia. Plasarea acestora se impune a Ii de regul
n zonele de slab populare.
Ca Iorme speciale si obligatorii amenaMate pentru aprare sunt locasurile individuale de tragere
(transee), sanurile de comunicare si adposturile (Iig. 259).
Fig. 259. Mod de dispunere a
lcayurilor de tragere: a lca ae traJere, b
linie ae traJere, c Sunct i ra:e ae traJere, 1 .
9. lcae ae traJere.

Lcasurile de tragere proteMeaz
Iora vie Ia de atacurile inamice
Irontale. Dimensiunea acestora este
aceea de a satisIace nevoile de protecie
a unui trgtor izolat n poziie culcat
sau n picioare.
Pmntul rezultat de la sparea
transeelor se mascheaz cu calupuri de
glii nierbate, pentru a se realiza condiii
de camuIlaM optime.
n amenaMarea lcaselor de tragere trebuie s se in cont de asigurea vizibilitii optime a
trgtorului pe un cmp ce acoper o raz de cel puin 180
0
.
Lcasul pustilor mitralier si al mitralierelor se schimb pe durata ducerii luptei, deoarece Iiind
arme cu putere de Ioc Ioarte mare, mitraliorii sunt primii ,vnai de ctre lunetistii inamici.
Lcase speciale de tragere si camuIlaM se realizeaz si pentru piesele de artilerie aIlate n poziie
de aprare. n condiii de atac, poziia acestora se schimb Irecvent, rapiditatea desIsurrii aciunilor
nepermind amenaMarea de adposturi (camuIlaMul acestora se realizeaz cu plase speciale si crengi, n
anotimpurile cnd vegetaia are dezvoltat sistemul Iolial).
Adposturile constituie amenaMri speciale de aprare, complexe, care pe lng protecia Iorei vii
asigur rezerve de hran si ap pe timp limitat si spaii pentru spitalizarea rniilor.
Ele sunt spate la adncimi mari n raport cu supraIaa solului, si n cele mai numeroase cazuri
camuIlate cu vegeraie Iorestier. De regul, au dou ci de acces, iar unele dispun de generatoare de
curent autonome, pe baz de combustibil lichid.
Adposturile antiatomice pot prelua populaia unor orase miMlocii, asigurnd autonomia pe timp
ndelungat, prin rezervele vitale de resurse materiale si hran pentru populaie. Asemenea adposturi se
323
amenaMeaz n orasele mari ori n proximitatea acestora. Pentru ,protecia total a populaiei, acestea se
realizeaz la adncimi mari si sunt proteMate la supraIa de structuri din beton armat, copertate cu miez de
argil peste care se amenaMeaz spaii plantate.
Fiecare ediIiciu cu destinaie civil se constituie ca si un punct si suport de aprare. Cldirile
asigur aprarea n Iuncie de materialele din care sunt ediIicate. Cele din lemn sunt vulnerabile, avnd o
rezisten mecanic si la Ioc Ioarte redus, pe cnd cele din piatr, crmid si beton asigur o protecie
mai bun mpotriva bombelor, obuzelor si a Iocului.
Podurile constituie segmentele Ioarte vulnerabile n cadrul unui sistem de aprare. Trupele n
retragere de regul distrug podurile pentru a ncetini ori stopa naintarea inamicului pe cale terestr.
Podeele de pe drumurile secundare, balizele betonate de poduri, sanurile de evacuare a apei,
canalele de irigaie se instituie ca repere suplimentare n amenaMarea pentru aprare a teritoriului.
Podeele, balizele betonate, sanurile de evacuare a apei, rambleele de drumuri si canalele de
irigaie asigur n Irecvente cazuri o bun protecie trupelor de inIanterie si constituie obstacole n calea
Iorelor motorizate.
Pentru protecia personalului din gri, pe durata bombardamentelor aeriene si pentru protecia
personalului din unitile de producie cu ,Ioc continuu s-au amenaMat cazemate. Acestea sunt construcii
din beton armat sub Iorm conic, capabile s suporte Iora de soc a bombelor clasice si s adposteasc
un numr relativ redus de persoane.
Evoluia tehnicii de lupt a schimbat rapid conIiguraia sistemelor clasice de aprare, Ir a
renuna total la ele.
n Iaa unui atac nuclear nu rezist nici un sistem de aprare, orict ar Ii de soIisticat. Fora vie
proteMat o perioad n buncre speciale, se expune pericolului de iradiere si este condamnat la pieire mai
lent. Cmpul de operaii militare cu utilizarea armamentului atomic oIer un tablou de cosmar
(Hiroshima si 1agasaki, 6 si 9 august, 1945).
Apariia tancului si a avionului pe cmpul de lupt n primul rzboi mondial a Icut ca o linie
celebr de aprare cum a Iost Magint, s rmn un obstacol ignorat de noua tehnic de lupt.
n condiiile arsenalului militar actual, capabil a distruge ,Planeta Albastr repetitiv de cteva
mii de ori, nici o amenaMare, orict de soIisticat ar Ii nu oIer protecie si siguran nici unei colectiviti
umane.
Apariia si exacerbarea actelor de terorism, aceast ,tiranie elastic, rezultat din ur, srcie si
ignoran nu-si gseste eradicarea n Iorme materiale de stvilire. Este timpul unei decizii superioare a
omenirii n dorina de supravieuire.

324
12. AMENA1AREA TURISTIC

12.1. Turismul yi dezvoltarea socio-economic

La sIrsitul secolului XX si nceputul acestui mileniu, industria turismului si a cltoriilor
reprezint, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, n acelasi timp, cel mai important
generator de locuri de munc. n perspectiva secolului urmtor este acceptat ideea c economia mondial
va Ii diriMat de trei tipuri de activiti speciIice sectorului teriar: tehnoloJia inIormaiilor,
telecomunicaiile i ,inaustria` turismului i a cltoriilor.
Activitile turistice reprezint o surs principal de redresare a economiilor naionale a tuturor
rilor care dispun de resurse turistice importante. Pe de alt parte, se constat c acest activitate
reprezint o ,industrie productoare de servicii care nu se conIrunt cu lipsa clienilor. Produsul turistic
este solicitat permanent n Iiecare an, sezon sau chiar zilnic, de un segment tot mai mare de populaie din
toate regiunile globului, indiIerent de existena unor situaii conMuncturale care se maniIest pe plan local
sau regional. n acest context, principalele argumente care determin necesitatea dezvoltrii turismului
rezult din urmtoarele aspecte:
resursele turistice Iiina Sractic ineSui:abile, turismul este unul dintre activitile economice
cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;
e[Sloatarea i valoriIicarea comSle[ a resurselor turistice nsoite de o promovare eIicient
pe piaa extern, poate constitui o surs de crestere a ncasrilor valutare ale statului,
contribuind astIel la echilibrarea balanei de pli externe;
turismul reSre:int o activitate cu larJ caSacitate ae incaarare a Iorei ae munc si de
absorbie a celei disponibilizate din sectoarele economiei, puternic restructurate;
turismul, Srin eIectul su multiSlicator acionea: ca un element ainami:ant al sistemului
economic Jlobal, genernd o cerere speciIic de bunuri si servicii, care la rndul su
antreneaz o crestere n sIera produciei de bunuri, contribuind n acest Iel la diversiIicarea
structurii sectoarelor economiei naionale;
ae:voltarea armonioas a turismului Se intreJ teritoriu contribuie la creterea economic i
social si la atenuarea dezechilibrelor aprute ntre diverse zone, constituind o surs
important de sporire a veniturilor populaiei;
turismul este un miMloc ae ae:voltare a :onelor rurale prin extinderea ariei oIertei speciIice si
crearea de locuri de munc n mediul rural, altele dect cele tradiionale, ameliornd
condiiile de via si sporind veniturile populaiei locale;
in conaiiile resSectrii i Sromovrii SrinciSiilor ae ae:voltare aurabil, turismul constituie
un miMloc ae SroteMare, conservare i valoriIicare a Sotenialului istoric, cultural i Iolcloric
al rii,
Srin aaoStarea unei strateJii ae ae:voltare turistic aurabil i imSunerea unor msuri ae
SroteMare a meaiului, a valorilor Iunaamentale ale e[istenei umane (aS, aer, Ilor, Iaun, a
ecosistemelor vulnerabile etc. turismul are in acelai timS i o vocaie ecoloJic,
in Slan social turismul se maniIest ca miMloc activ ae eaucare i riaicare a nivelului ae
instruire i civili:aie a oamenilor, avnd un rol deosebit n utilizarea timpului liber al
populaiei.
Turismul reprezint o activitate economic speciIic sectorului teriar, ce valoriIic un set de
resurse naturale si antropice speciIice, care nu pot Ii valoriIicate ntr-un alt mod si satisIace un set de
necesiti umane legate de odihn, tratament si educaie ce nu poate Ii realizat de ctre alte ramuri ale
economiei.
Pe Iondul cresterii productivitii muncii, datorit mecanizrii si robotizrii acesteia, creste n
paralel venitul populaiei, dar si timpul liber de care dispune aceasta. n paralel, datorit artiIicializrii tot
mai excesive a habitatului uman si a ampliIicrii Iactorilor de stres, activitile recreative oIerite de ctre
turism reprezint o supap de descrcare si ameliorare a repercursiunilor negative asupra trupului si minii
umane.
Derularea activitilor turistice n cadrul unei regiuni sau zone geograIice nu se poate derula dect
n contextul ntrunii urmtoarelor condiii:
populaia s dispun de un venit net mai mare dect nevoile curente (hran, mbrcminte,
cheltuieli curente etc.) din care o parte s poat Ii cheltuit pe activiti recreative. Pentru a se
putea vorbi despre rentabilizarea turismului din punct de vedere al cererii, venitul mediu
lunar al populaiei trebuie s se ncadreze ntre 600 900 C;
325
s dispun de o oIert turistic ct mai variat care s acopere cererea de-a lungul ntregului
sezon turistic, an calendaristic si toat gama de consumatori (tineri, aduli, vrstnici, populaie
rural si urban, populaie cu venituri modeste, medii si mari etc.);
s dispun de o inIrastructur turistic variat care s Iie capabil s susin procesul de
valoriIicare al produsului turistic. Avnd n vedere c maMoritatea oIertei turistice (n special
cea de Iactur natural dar si o mare parte a celei antropice) are un caracter static, Iiind
localizat ntr-un anumit loc n cadrul teritoriului si neputnd Ii mutat, valoriIicarea acestei
oIerte nu se poate realiza dect la Iaa locului. Susinerea valoriIicrii produsului turistic la
Iaa locului nu se poate realiza dect prin intermediul inIrastructurii turistice reprezentat de
ctre cile de acces rutier, Ieroviar, aerian, naval sau speciale (telescaun, telecabin, poteci
turistice) spre produsul turistic;
existena unitilor de cazare, odihn si de servire a mesei;
existena unitilor de tratament cu rol de valoriIicare a Iactorilor curativi ai mediului;
existena punctelor (birouri) de inIormare si vnzare a produsului (seMururilui) turistic;
existena complexelor recreative cu rol de completare a oIertei turistice (sli de sport,
cazinouri, cinematograIe, teatre etc.);
existena inIrastruturi auxiliare de susinere a inIrastructurii turistice.
Amplasarea optim n teritoriu respectiv deIinirea tipologiei si dimensiunii inIrastructurii turistice
reprezint obiectul de studiu al amenaMrii si organizrii turistice a teritoriului. La aceasta se adaug
corelarea permanent a cererii si oIertei turistice la care se adaug rentabilizarea economic a activitilor
turistice.
Activitile de amenaMare a inIrastructurii turistice reprezint o etap premrgtoare implementrii
propriu-zise a dotrilor ce compun inIrastructura turistic. Avnd n vedere Iaptul c, teritoriul dispune
deMa de o inIrastructur Ioarte variat si complex, care asigur alte categorii de nevoi umane (nevoi de
transport si comunicaii, locuire, educaie etc.), c valoarea investiiilor care se realizeaz n cadrul
inIrastructurilor turistice sunt mari si de lung durat, c unele dotri si inIrastructuri civile pot Ii Iolosite
si n scop turistic sau transIerate spre Iolosirea exclusiv n acest scop, gndirea n prealabil a msurilor si
etapelor de dezvoltare, a investiiilor ce se impun a Ii realizate sunt de bun augur n vederea evitrii
strilor conIlictuale si de risc, a ineIicienei economice.
$menaMarea turistic reprezint un proces cu derulare continu spaio-temporal de proiectare si
localizare a noilor dotri si inIrastructuri turistice, de redimensionare a celor existente, de regularizare si
orientare a Iluxului turistic n Iuncie de Mocul cererii si al oIertei, de rentabilizare economic a
activitilor turistice, de protecie a mediului ambiant din ariile de localizare a obiectivelor turistice
(naturale si antropice), si implicit al inIrastructurii si dotrilor turistice.
AmenaMarea turistic reprezint o component a amenaMrii teritoriului, si se desIsoar simultan
cu aceasta. ntre amenaMarea teritoriului si amenaMarea turistic se stabilesc permanent conexiuni si relaii
de susinere. n multe cazuri o zon turistic se suprapune peste una economic astIel c, procesul de
amenaMare se deruleaz simultan si are un caracter integrator.
AmenaMarea turistic are un caracter permanent de desIsurare si se bazeaz pe cunoasterea
urmtoarelor aspecte cantitative si calitative ale unui teritoriu:
9 localizarea obiectivelor turistice si tipologia acestora n cadrul unui teritoriu;
9 perioadele optime de valoriIicare a obiectivelor turistice si capacitatea de toleran a acestora
la impactul antropic;
9 tipologia si variaia spaio-temporal a Iactorilor de mediului ambiant n care sunt amplasate
obiectivele turistice si de care depinde momentul optim de vizitare a acestora. Unii Iactori de
mediu pot completa, susine sau ampliIica valoarea obiectivelor turistice, dup cum ali
Iactori de mediu pot ngreuna accesul (ex. elemente meteorologice extreme). De asemenea,
unii Iactori de mediu pot deveni ei nssi elemente de atractivitate turistic;
9 tipologia si variaia spaio-temporal a cererii turistice. Aceasta se impune a Ii analizat din
perspectiva numrului de persoane interesate s practice activiti turistice, categoriile sociale
din care Iac parte, veniturile disponibile, modiIicrile si tendinele de transIormare a cererii
turistice;
9 tipologia si amplasarea spaial a inIrastructurii si dotrilor turistice existente;
9 capacitatea actual a inIrastructurii turistice de a susine si derularea activitilor turistice;
9 extinderea zonei de polarizare a obiectivelor (rangul acestora), dotrilor si inIrastructurilor
turistice;
326
9 tipologia relaiilor de subordonare si susinere ce exist la nivelul inIrastructurii turistice
actuale n vederea susinerii cererii de consum aIlate n crestere;
9 rentabilitatea economic si gradul de ocupare a inIrastructurii turistice existente;
9 tendinele noi n diversiIicarea cererii si oIertei turistice la nivel intern si internaional;
9 impactul activitilor turistice actuale si de perspectiv asupra economiei si dezvoltrii.

12.2. Principii de amenaMare turistic

n amenaMarea turistic a unor zone sau staiuni turistice este necesar s se aib n vedere
transpunerea n practic a urmtoarelor principii strategice (dup I. Berbecaru, M. Botez, 1977):
3rinciSiul inteJrrii armonioase a elementelor naturale cu supraIeele construite, structura
serviciilor si inIrastructura turistic. Dezvoltarea unei zone turistice se impune a se realiza
printr-o integrare armonioas a elementelor cadrului natural n cadrul structurilor amenaMate.
Aceasta duce la sporirea atractivitii turistice si totodat la crearea unui mediu de locuire
reconIortabil, n opozan de cele mai multe ori cu cel de la locul de domiciliu. Construciile
turistice se vor realiza n modalitile arhitecturale pe care le impun caracteristicile si
condiiile zonei (Iormele de relieI, stilul arhitectonic etc.);
3rinciSiul Ile[ibilitii sau al structurilor evolutive precizeaz c, n amenaMarea turistic
structurile si inIrastructurile turistice noi implementate trebuie s permit integrarea n viitor
a unor noi dotri ca urmare a modiIicrilor survenite n cerea turistic. AmenaMrile turistice
,rigite care nu prezerveaz teritorii pentru noi inIrastructuri si dotri, nu ia n calcul
cresterea Iluxului turistic si nu coreleaz cu acesta necesarul spaiilor de cazare, numrul,
tipologia si dimensiunea inIrastructurilor edilitare si de transport n cadrul zonei sau staiunii
turistice, va ntmpina mari probleme de dezvoltare. Flexibilitatea deciziilor si structurile
evolutive adaptate la dinamica cererii reprezint o alternativ viabil la dezvoltarea pe baza
soluiilor de moment.
3rinciSiul activitii SrinciSale i al receSiei secunaare, pune accentul pe elementul
recreativ, dinamic al unei staiuni, ca urmare a apariiei unui tip de turist activ. Pn nu de
mult era adoptat concepia potrivit creia n organizarea activitii unei staiuni structura
capacitilor de primire (cas si mas) era considerat Iundamental Ia de serviciile
complementare. Potrivit concepiei moderne, un obiectiv principal al amenaMrii unei staiuni
este diversiIicarea serviciilor turistice, pentru a permite turistului s-si Ioloseasc ct mai
plcut timpul. n acest sens se va urmri ierarhizarea genurilor de servicii turistice, potrivit cu
speciIicul si dimensiunea zonei, acordndu-se importan serviciilor care sunt accesibile
turistilor si corespund preIerinelor acestora. Aplicarea acestui principiu n amenaMarea
turistic are implicaii multiple, deoarece ntietatea acordat activitilor complementare are
ca eIect o diversiIicare la maxim a serviciilor, pentru ca turistul s aib nenumrate
alternative de petrecere a timpului liber. Organizarea activitilor complementare implic
inevitabil o anumit rigiditate, care trebuie ns atenuat prin asigurarea unui nalt grad de
spontaneitate a serviciilor. Un program de activiti ncontinuu repetat si cu caracter de
rutin, Ir elemente de noutate, surpriz si Iantezie, compromite, desigur, atracia unei
staiuni. n organizarea activitilor complementare, la cheltuieli egale, calitatea are prioritate
Ia de cantitate, ceea ce presupune o implementarea unei palete largi de servicii, susiut de
un personal caliIicat si motivat.
3rinciSiul reelelor interaeSenaente precizeaz c, n amenaMarea zonelor turistice si
organizarea Iluxurilor de turisti n cadrul acestora se impune statuarea unor relaii de
interdependen n ceea ce priveste oIerta de servicii, capacitatea de absorbie a Iluxului
turistic, comportamentul populaiei autohtone Ia de turisti. AstIel, n perioada de sezon
pentru ca ntreaga zon turistic s capteze (recepioneze) la maxim Iluxul turistic, ntre
unitile turistice trebuie s existe un schimb permanent de inIormaie cu privire la
capacitatea de cazare disponibil. Fluxul nerecepionat, pentru a nu pierdut din circuitul
turistic urmeaz a Ii diriMat spre unitile de cazare nvecinat. O alt aplicare a acestui
principiu const n amenaMarea comun de ctre agenii de turism a spaiilor de distracie si
divertisment n vederea reinerii ct mai ndelungate a turistilor n cadrul propriilor uniti
turistice. Un rol important n crearea unei atmosIeri de destindere si recreere l are si
populaia autohton, cu domiciliul stabil n cadrul staiunii si mpreMurimi, care prin atitudine
si comportament agreabil si primitor pot conduce la eliminarea sentimentului de ,strin pe
327
care l resimt unii turisti care nu sunt Iamialirizai cu deplasarea la distane mari Ia de
localitatea de domiciliu.
3rinciSiul Iuncionalitii oStime a intreJului sistem ae reele. Structurarea optim a unei
zone turistice se poate realiza prin delimitarea n cadrul acesteia a urmtoarelor reele: reeaua
de resurse turistice naturale si antropice, de care sunt legate noile Iorme ale suprastructurii si
inIrastructurii turistice, reeaua de cazare si recepie a turistilor. Structurarea optim a zonei
turistice va asigura o bun Iuncionare a oIertei turistice. Aceasta se realizeaz dac
componentele reelei turistice sunt usor acesibile vizitatorului. Accesibilitatea n cadrul unei
zone sau staiuni turistice este direct legat de ierarhizarea elementelor oIertei. n prima
etap, ierarhizarea const n separarea traIicului auto de cel pietonal n ariile de mare
concentraie a circulaiei turistice, dup care urmeaz ierarhizarea traIicului auto (de tranzit,
interzonal si de acces la punctele de circulaie intens). O repartizare Mudicioas a spaiilor de
parcare si odihn conduce la Iluidizarea traIicului pe arterele intens circulate. Ierarhizarea se
aplic si la reeaua de activiti si servicii oIerite turistilor. Aceast aciune are ca scop o
dinamizare a reelelor menionate si asugurarea unui echilibru ntre elementele oIertei
turistice. Ca urmare a Iuncionalitii optime a ntregului sistem de reele se realizeaz
cresterea calitii seMurului turistic prin asigurarea principalelor Iuncii a unei vacane:
destindere si odihn, divertisment si distracie, dezvoltarea personalitii umane. Aceasta
determin mai departe ca vacana s Iie plcut si interesant, pe Iondul unei ambiane
atrgtoare, Iaciliti de contact, expresie si ampliIicare laturilor aIectiv-emoionale ale Iiinei
umane. Activitile de agrement sunt concepute ca parte integrant a oricrui proiect de
amenaMare a unei noi staiuni. Staiunea este conceput astIel ca un sistem integrat, n
interiorul creia sunt repartizate raional zonele de locuit, spaiile verzi, locurile de
promenad, construciile destinate divertismentului, restaurante, centre comerciale.
3rinciSiul rentabilitii airecte i inairecte. EIiciena unei activiti turistice poate Ii apreciat
mai ales n Iuncie de eIectul multiplicator pe care-l genereaz dezvoltarea unei activiti
turistice asupra altor ramuri ale economiei (ex. comerul, agricultura, construciile,
artizanatul, transporturile etc.). Rentabilitatea direct n amenaMarea turistic reprezint un
principiu de baz care Iundamenteaz tipurile de investiii ce se impun a Ii realizate. Aceast
viziune implic o continu aMustare a oIertei n Iuncie de cererea turistic (reprezint o
strategie dinamic care va promova serviciile turistice promovate de clientel).

12.3. Delimitarea zonelor turistice yi localizarea infrastructurilor turistice

Delimitarea zonelor turistice n cadrul unui teritoriu reprezint primul pas n vederea amenaMrii
turistice a acestora.
Zonele turistice sunt segmente ale teritoriului naional n care se observ o concentrare mare a
obiectivelor turistice de Iactur natural si antropic, care este nc slab valoriIicat economic sub o alt
Iorm (industrie, agricultur) si dispune de premise Iavorabile pentru conectarea la inIrastructurile de
transport si comunicaie.
Delimitarea zonelor turistice reprezint atributul studiilor de amenaMare a teritoriului de rang
superior (P.A.T.R., P.A.T.J. P.A.T.Z.), care traseaz liniile directoare de amenaMare si dezvoltare a
acestora, prescripii ce urmeaz a Ii preluate ulterior n studiile de urbanism (P.U.G.).
AmenaMarea turistic a unei zone turistice se eIer la:
Jsirea locaiilor oStime a inIrastructurii turistice (uniti de cazare, alimentaie, de
practicare a sporturilor si divertisment, comer, ci de acces etc.);
aimensionarea oStim a inIrastructurilor turistice n vederea rentabilizrii economice a
acestora si acoperirea integral a Iluxului turistic pe ntreaga perioad a anului;
aiversiIicarea oIertei turistice prin valoriIicarea integral a potenialului natural si antropic
existent sau implementarea unor oIerte auxiliare (Iestivaluri, reabilitarea unor nedei si
srbtori tradiionale etc.) pentru toate categoriile de consumatori;
evaluarea riscului i mamaJementul acestuia cu impact direct si indirect asupra amenaMrilor
si inIrastructurii turistice;
Sre:ervarea meaiului ambiant i Srotecia obiectivelor turistice naturale i antroSice.
Stabilirea locaiilor optime pentru inIrastructurile turistice n cadrul unei zone turistice sau
staiuni reprezint prima etap a demersului de amenaMare turistic. Rezolvarea acestei probleme se poate
realiza prin eIectuarea n prealabil a unor studii de Iundamentare cu privire la:
328
aimensiunea Sieii turistice i tiSoloJia acesteia;
aistana aintre Siaa turistic i viitorul amSlasament, de care depinde durata de acces, costul
transportului, oboseala acumulat;
nivelul accesibilitii, bazat pe inIrastructurile de transport existente sau n execuie;
tiSoloJia oIertei turistice, dedus din potenialul turistic existent (natural si antropic), valoarea
acestuia si intervalele calendaristice optime pentru valoriIicarea turistic.
valenele curative, eaucaionale i recreative ale oIertei turistice;
tiSoloJia cererii turistice a consumatorilor,
aistanele Ia ae alte :one turistice i nivelul concurenei Jenerat, de diversitatea oIertei,
cost Iinal produs sau seMur, Iacilitile de acces existente, nivelul marketing-ului;
nivelul riscului Iinanciar i JeoJraIic de dezvoltare a inIrastructurii turistice n zon;
valoarea investiiilor necesare pentru managementul riscului si implementarea inIrastructurii
turistice;
calitatea Iactorilor ae meaiu natural, economic, politic, social si cultural;
Sreul terenului in caarul viitorului amSlasament i statutul Muriaic al acestuia,
resursele umane i SreJtirea acestora,
aimensiunea actual sau Sroiectat a staiunii, evaluat n numr de locuri de cazare
(supradimensionarea unei staiuni conduce la Ienomene de aglomeraie, care reprezint un
Iactor de degradare a calitii actului turistic).
Localizrile turistice pot Ii direc legate de anumite zone cu obiective naturale sau monumente cu
valoare istoric (ex. cascada 1iagara, piramidele egiptene, castelul Bran) - locali:are univoc.
n alte cazuri, localizrile se integreaz ntr-un ansamblu, care oIer vizitatorului o anumit
speciIicitate (zon etnoIolcloric, zon cu ape termale) locali:are Slurivoc.
n cadrul unui spaiu turistic omogen, cu o arie mare de rspndire a obiectivelor turistice, Ir o
anumit particularitate, localizarea se poate eIectua n Iuncie de localizarea pieii (cazul ariilor pentru
practicarea turismului de week-end) locali:are echivoc.
Localizarea si amenaMarea turistic are urmtoarele caracteristici:
Uncitatea Srestaiei Iiecare localizare reprezint un caz singular, chiar si n cadrul marilor arii
turistice. Pentru c resursele turistice au o mare varietate de Iorme, o intreprindere turistic este cu att
mai eIicient, cu ct reuseste s prezinte clientelei o varietate mare de combinaii, mrind astIel cmpul
de vnzare a produsului turistic. ns, Iiecare produs oIerit turistului trebuie s reprezinte o unicitate de
servicii (ex. ,satul de vacan va reprezenta ntoarcerea la natur a citadinulu si un ansamblu de Mocuri si
ocupaii tradiionale; o croazier va oIeri turistului miraMul unei cltorii pe mare).
/ocali:area turistic aceasta reprezint n primul rnd o localizare la ,surs, deoarece
staiunea se amenaMeaz n vecintatea unor resurse. Produsul turistic nu este transportabil iar ,consumul
su implic deplasarea vizitatorilor.
/ocali:area inaeSrtat ae Siaa consumatorului necesit o amenaMare complex, cu o
inIrastructur dezvoltat si o mare diversitate de uniti turistice. La proximitatea pieei, turistului i se
poate oIeri servicii mai puin complexe si amenaMri strict necesare, pentru ai oIeri acestuia posibilitatea
de a se bucura de valenele cadrului natural. Aceast caracteristic a localizrii a condus la enunarea
SrinciSiului Jraaului ae Iinisare a localizrii turistice, n Iuncie de ndeprtarea sau apropierea pieei. Cu
ct localizarea este mai ndeprtat, cu att paleta de servicii trebuie s Iie mai cuprinztoare.
3olivalena unei staiuni sau :one turistice gradul de diversitate si de complexitate a serviciilor
oIerite turistilor determin amploarea segmentului de pia, pe care se va desIace produsul. Dac o
staiune prezint o gam mai larg de servicii, atunci vor Ii mai numeroase categoriile de turisti care o vor
vizita.
/ocali:area turistic sunt Iavorizate n zonele geograIice care au atins un nivel mai ridicat de
dezvoltare economic, pentru c exist deMa o inIrastructur de transport si comunicaii pus la punct, un
urbanism dezvoltat, o industrie si o agricultur mecanizat, element care stimuleaz dezvoltarea
turismului. De aceea, se consider n acest context c maturitatea dezvoltrii economice a unui teritoriu
este dat de dezvoltarea sectorului teriar, si cu precdere a turismului.
Pierre DeIert (1966, citat I. Berbecaru, M. Botez, 1977, pp. 23-25), cu intenia de a Iormula
matematic localizarea unei staiuni turistice, propune urmtoarele teoreme:
Iiina aat o :on unic a Sieii turistice, situat ntr-un spaiu izotrop, importana localizrii
periIerice este invers proporional cu ndeprtarea iar punctele de cristalizare se vor situa n
cercuri concentrice, potrivit diversitii resurselor;
329
e[istana mai multe :one ale Sieii turistice, cu ponderi egale ca mrime, situate la aceeasi
distan de resurse R
1
, R
2
, R
3
... R
n,
importana localizrilor viitoare este n Iuncie de
valoarea original a resurselor R
1
, R
2
, R
3
... R
n;

in raSort cu mai multe resurse virtuale ae aceeai valoare, situate la distan egal de mai
multe zone de pia de mrime diIerit, importana localizrii care se va realiza pentru Iiecare
din resurse depinde de numrul potenial al vizitatorilor disponibili pentru Iiecare zon a
pieei;
in ca:ul :onelor cu Sia eJal ca mrime i eJal aistanate intr-un sSaiu i:otroS,
localizrile care se realizeaz depinde de calitatea oIertei turistice;
dac ceilali Iactori (zona de pia, zona localizrii) au o valoare egal, dezvoltarea
localizrilor este corelat cu importana anterioar a staiunii deMa realizat.
Pentru rezolvarea dezideratelor cu privire la amenaMarea turistic a unei zone se impune utilizarea
alturi de principii si teoreme, si a unor modele conceptuale cu privire la acest demers. AstIel, pentru
alegerea amplasamentului optim n teritoriu a unei staiuni turistice se pot utiliza att modele clasice
(gravitaionale) ct si cele moderne.
Modelele clasice au un caracter Ioarte abstract si iau n calcul puini Iactori ai localizrii analizai
ntr-un teritoriu izotrop (uniIorm). Aceste modele au doar un caracter orientativ si metodologic de
stabilire a locaiilor optime.
0oaelul Jravitaional stabileste localizarea optim pornind de la premisa c ntre locaia oIertei
turistice (obiective) si cererea turistic (localitile de domiciliu) exist o atracie care depinde de
parametrul distan si mrimea (rangul, dimensiunea) oIertei si cererii (mrimea demograIic a
localitii). AstIel W. J. Reilly (1931) a presupus c atracia pe care o exercit o staiune turistic asupra
locuitorilor din localitile dintr-un anumit teritoriu este de Iorma (citat P. Haggett, 1973, pp. 45-48):

P
i
/d
i
|50|
unde:
P
i
dimensiunea (mrimea si tipul serviciilor) staiunii;
d
i
distana Ia de localitile de domiciliu ale turistilor.
ConIorm acestui model, o persoan sau o Iamilie care trebuie s opteze pentru un seMur turistic n
cazul a dou staiuni de acelasi rang va opta pentru staiunea care se aIl mai aproape de localitatea
resedin conIorm relaiei:

P
i
/d
i
~P
M
/d
M
|51|

Acest model simplist n realitate ine cont doar de dou laturi ale derulrii activitilor turistice:
mrimea staiunii si distana Ia de cerere, aplicndu-se ntr-un teritoriu izotrop. n realitate relaiile
dintre cererea si oIerta turistic este mult mai complex si nglobeaz mai multe variabile de determinare
a poziiei optime a unei staiuni sau inIrastructur turistic (tipologia obiectivelor turistice, rangul
inIrastructurilor de transport, mrimea cererii turistice si tipologia acesteia, particularitile Iactorilor de
mediu etc.) (Iig. 260).
Fig. 260. Poziia optim de localizare n amenaMarea turistic.

Atractivitatea turistic a unei staiuni nu scade ntotdeauna
invers proporional cu distana, existnd si situaii cnd n
diIerenierea atractivitii se include si preul seMurului, diversitatea
oIertei turistice, calitatea peisaMului si a Iactorilor de mediu, valenele
terapeutice ale acestora, oboseala si monotonia parcursului pn la
locul de destinaie etc. Din aceast perspectiv se poate deduce c
exist o poziie optim a amplasamentului (d
0
) dat de distana de
acces de-a lungul unei singure zile cu momente de odihn si relaxare,
cu mai multe alternative de miMloace de transport public sau cu
autoturismul, pe durata ntregului an, la o distan ct mai mic de
obiectivele turistice ce urmeaz a Ii vizitate pe cale pietonal, n apropierea utilitilor publice care s
permit realizarea unor racorduri ieItine, n areale neexpuse Ienomenelor de risc (poluare, inundaii,
alunecri etc.).
0oaelul ae atractivitate a Ilu[urilor turistice. Atractivitatea unui seMur turistic este generat n
principal de doi Iactori:
330
costul deplasrii si a serviciilor, costuri derivate suplimentare;
oboseala derivat din distana care trebuie parcurs cu miMloacele de transport Iolosite.
AstIel, atractivitatea unui seMur, de care depinde localizarea unei staiuni, este dat de costul
seMurului (c si oboseala acumulat ([ corespunztoare distanei de acces (a.

OC I (d c x) |52|

S presupunem c Iixm un anumit nivel al atractivitii (a
0
unei staiuni, creia suntem dispusi
s-i pltim costul (c
0
si s ne supunem unui eIort Iizic si psihic necesar acoperirii distanei de acces ([
0
,
atunci atractivitatea va Ii:

a
0
OC (d c
0
x
0
) |53|

n care necunoscuta ecuaiei este distana (a
n urma aplicrii acestui model n gsirea amplasamentului optim pentru o staiune rezult
urmtoarele linii directoare:
mrimea costului implic, de regul, o scdere a oboselii acumulate (datorit miMloacelor de
transport), iar o scdere a costului transportului genereaz o crestere a oboselii acumulate;
dac dou staiuni practic acelasi pre si reclam aceiasi oboseal pentru accesul n zon se
va alege un nou traseu de acces, nc necunoscut consumatorilor;
n cazul a dou staiuni cu preuri diIereniate si aceiasi oboseal acumulat pentru realizarea
accesului se va alege staiunea cu costuri mai mici la aceiasi gam de servicii;
n cazul a dou staiuni cu preuri egale si servicii de aceiasi calitate dar amplasate la distane
diIerite de zona emitoare de turisti, care genereaz nivele diIerite de oboseal pentru acces
se va alege staiunea cea mai apropiat de zona emitoare.
n concluzie, acest model stipuleaz c, amplasamentul optim al unei staiuni sau inIrastructuri de
cazare depinde de preurile practicate de ctre acestea, durata accesului si oboseala acumulat de care
depinde opiunile consumatorilor.
Amplasamentul zonelor turistice si implicit a staiunilor n cadrul unui teritoriu determin
tipologia activitilor recreative si durata acestora, care la rndul su inIluieneaz diversitatea oIertei
serviciilor turistice, numrul si rangul unitilor de cazare din cadrul acestora, mrimea Iluxului turistic.
Dup durata se disting trei categorii de activiti de recreere: scurte, medii si de lung durat
(Iig. 261).
Fig. 261. Raportul dintre durata seMurului,
distana de acces yi numrul de uniti turistice.

Activitile de recreere de durat scurt
pot Ii Ioarte scurte (2-3 ore si distana de 1-3 km)
si scurte (1-3 zile si distana de 10-25 km).
Cealalt categorie a activitilor de recreere, de
durat medie se ncadreaz n intervalul de 3-10
zile si distane de 50-80 km. Ultimul tip de
activiti de recreere, de lung durat a seMurului
este mai mare de 10 zile iar distanele parcurse se
ncadreaz ntre 100-1000 km.
$ctivitile ae recrere ae scurt i Ioarte scurt aurat reclam amenaMri turistice simpliste care
se rezum n primul rnd la delimitarea unui perimetru pretabil n acest sens, n vecintatea localitilor
(n special marile orase) unde populaia s se poat destinde n aer liber, dup ncheierea zilei de munc.
Acestea constau n amenaMarea unor terenuri pentru practicarea sporturilor de mas, alei de promenad,
piste pentru biciclisti, squaruri pentru odihn la care se adaug o serie de dotri edilitare pentru asigurarea
unor nevoi stringente (surs de ap potabil, grup sanitar, punct medical pentru acordarea primului aMutor,
uniti de alimentare pentru acoperirea unor nevoi stringente etc.).
$ctivitile ae recreere ae aurat meaie (n literatura de specialitate mai poart denumirea de
turism de week-end) reclam amenaMri mai complexe deoarece acesta implic deplasarea turistilor pentru
1-3 zile n aIara localitii de domiciliu, n care pe lng satisIacerea nevoilor de recreaie este necesar
acoperirea nevoilor de cazare si mas. Zonele turistice cele mai atractive pentru practicarea acestui tip de
turism sunt cele aIlate pe o raz de 50-80 km Ia de localitatea de domiciliu, cu un potenial natural si
331
antropic de interes zonal si regional. AmenaMrile turistice constau n cabane, camping-uri, pensiuni (n
cazul valoriIicrii potenialului agroturistic), terenuri pentru campare n cazul turistilor venii cu corturile,
parcri securizate. Atracia principal a acestor zone turistice o reprezint obiectivele turistice localizate
pe o raz de acces pietonal de 1-3 ore la care se adaug posibilitatea de a petrece timpul n aer liber. n
acest sens pentru acoperirea nevoilor de destindere amplasamentele se echipeaz cu terenuri sportive, se
amenaMeaz locuri speciale pentru Iocuri de tabr, se marcheaz traseie pietonale pentru practicarea
drumeiei. De asemenea, n vederea acoperirii unor nevoi stringente amplasamentele se echipeaz cu
grupuri sanitare, surse de ap potabil, puncte medicale de acordare a primului aMutor, puncte de
alimentare si servirea mesei, uniti de desIacere cu amnuntul a produselor alimentare si de alt natur,
puncte de inIormare asupra traseelor turistice ce se pot practica n zon si obiectivele turistice ce pot Ii
vizitate. Pentru satisIacerea nevoilor de deplasare ale turistilor este de dorit ca aceste zone s Iie conectate
cu miMloace de transport n comun (curse regulate de autobuse). Avnd n vedere c n aceste zone
turistice cantitatea de deseuri menaMere este mare, pentru a prezerva mediul se impune echiparea
amplasamentelor cu sisteme de colectare si transport organizat spre o platIorm de depozitare a
deseurilor.
$ctivitile ae recreere ae lunJ aurat (peste 10 zile) ce implic deplasarea pe distane care
depsesc 100 km si se bazeaz exclusiv pe vizitarea unor obiective de interes naional sau internaional, si
valoriIicarea unor elemente curative ale mediului cu caracter punctiIorm. AmenaMrile turistice n cazul
acesta sunt de tiS staiune turistic, care concentreaz pe un areal restrns un numr mare de dotri
turistice cu caracter complex, capabile s satisIac o varietate mare de preIerine si nevoi recreative.
Avnd n vedere gama Ioarte variat de amenaMri turistice ce se pun n eviden la nivel naional
si internaional, pentru exempliIicare vom prezente, n continuare, dou modele de amenaMare turistic:
amenaMarea unei staiuni turistice montane si a parcurilor tematice. Detaliile privind amenaMarea turistic a
teritoriului vor Iace obiectul unei alte lucrri de specialitate.

12.4. AmenaMarea unei staiuni turistice montane

n amplasarea staiunilor montane se pun n eviden trei tipuri distincte de localizare (dup P.
DeIert, 1966):
locali:are SeriIeric, care se situeaz la periIeria marilor orase, n apropierea masivelor
muntoase;
locali:are linear, care urmeaz culoarele naturale de penetraie n munte, rezultnd staiuni
dezvoltate de-a lungul axelor rutiere;
locali:are terminal, care se dezvolt n zonele alpine.
n condiiile tehnicii de astzi, aceast clasiIicare este una schematic, deoarece n localizarea
staiunilor montane se maniIest o tendin de migraie ctre altitudine, datorit n special posibilitilor
de ascensiune a turistilor cu aMutorul transporturilor pe cablu.
n acelasi timp, n amenaMarea staiunilor se urmreste asigurarea unor modaliti diIerite de seMur
turistic. Pentru acest motiv se realizeaz n staiuni o gam variat de miMloace de cazare, mas si
agrement la nivele variate de altitudine.
Studiile eIectuate cu privire la valoriIicarea potenialului turistic al unei zone de munte
evideniaz Iaptul c staiunea poate Ii conceput ca o unitate central care are mai multe subuniti n
sIera sa de aciune.
Staiunea propriu-zis, cu principalul su Iond de cazare, alimentaie public si agrement, poate Ii
dispus la poalele masivului, la o altitudine de 600 700 m. Asezarea n acest Iel a staiunii i conIer o
serie de avantaMe suplimentare (Iig. 262):
posibilitatea de a asigura un caracter polivalent oIertei turistice si o exploatare continu a
inIrastructurii turistice, att n sezonul hibernal ct si n cel estival;
turistii pot stabili legturi permanente cu alte zone turistice sau orase (excursii, vizite etc.) si
organiza mai plcut petrecerea timpului liber, chiar n perioadele cnd n masivul muntos
condiiile climatice sunt neIavorabile;
eIiciena rapid a investiiilor;
conIer posibilitatea amenaMrii unor uniti turistice satelit ai staiunii, ale cror dimensiune
urmeaz s se stabileasc n Iuncie de posibilitile de alimentare cu ap, de supraIaa
posibil a Ii ocupat cu construcii si Ir a aIecta mediul nconMurtor. Rolul acestor satelii
este de a ampliIica circulaia turistic, de a asigura cazarea si servirea mesei turistilor care se
aIl n zon si a turistilor cazai n staiunea de baz (Iig. 263).
332

Fig. 262. Staiunea turistic montan Les Arcs, Frana (dup www.ski-lesarcs.com).


Fig. 263. Staunea turistic montan Val d`Isre, Frana yi sateliii acesteia (dup www.valdisere.com).
333
Elementul de ataracie turistic principal n cazul staiunilor montane l reprezint muntele, care
pe perioada hibernal oIer posibilitatea practicrii sporturilor de iarn (schiul n principal) iar n perioada
estival reprezint o alternativ pentru turistii care nu ador litoralul.
Elementul central al amenaMrilor din cadrul staiunilor montane l reprezint prtiile de schi, care
totodat constituie si elementul principal de atracie pentru maMoritatea turistilor.
Posibilitatea practicrii schiului pe prtiile unei staiuni o perioad ct mai ndelungat reprezint
certitudinea unor aIaceri proIitabile pentru toi agenii de turism. n acest sens, n amenaMarea unei staiuni
montane va trebui s se ia n considerare nu numai amenaMarea de noi prtii, ci si ntreinerea tuturor
prtiilor existente, pentru a Iace Ia la Iluxul maxim de turisti din perioda hibernal.
Proiectarea si execuia unor noi prtii n cadrul staiunii ca urmare a constatrii cresterii Iluxului
turistic si incapacitii prtiilor existente de a Iace solicitrilor se realizeaz n conIormitate cu normele
tehnice n vigoare si pe baza unor studii prealabile de Iundamentare a proiectului. Cel mai important
aspect al proiectului l reprezint gsirea amplasamentelor corespunztoare din punct de vedere
morIologic (pant, expoziie, lungimea versantului) ct si dimensionarea optim a acestora (lungime
lime, grad de diIicultate, numr schiori pe care i poate gzdui simultam).
Calculul numrului optim de schiori ce poate gzdui simultan o prtie la un moment dat, Ir a se
deranMa reciproc se deduce pe baza urmtorilor parametri de calcul: debitul orar, lungimea si limea
prtiei, diIerena de nivel a prtiei, gradul de cunostine tehnice ale schiorului. Acesta se realizaz pe baza
urmtoarei relaii (dup I. Berbecaru, M. Botez, 1977):

|54|
unde:
Q capacitatea optim a prtiei la un moment dat;
' debitul orar mediu;
/ coeIicientul de corecie a debitului mediu Iuncie de limea prtiei;
Z diIerena de nivel mediu pe care o coboar pe o zi un schior, n Iuncie de tehnica sa;
+ diIerena de nivel a prtiei care se ia n calcul.
Determinarea lui D si Z se Iace pe baza urmtoarelor ipoteze rezultate din observaii si
msurtori:
viteza medie de coborre a unui schior (v, innd cont de cunostinele sale tehnice si de
diIicultatea prtiei (stabilit conIorm normelor de clasiIicare FIS), considernd c schiorul are
o miscare uniIorm si rectilinie (5 km/or pe prtii Ioarte usoare, 11 km/or pe prtii usoare,
25 km/or pe prtii diIicile);
distana minim de siguran (a pe direcia pantei ntre doi schiori ce se aIl n coborre
direct, pentru a nu se deranMa reciproc (6 m pe prtii Ioarte usoare, 10 m pe prtii usoare,
15 m pe prtii medii, 20 m pe prtii diIicile);
diIerena de nivel mediu (Z pe care o poate parcurge un schior zilnic n Iuncie de tehnica sa
(500 m pe prtii Ioarte usoare pentru nceptori, 1 400 m pe prtii usoare pentru avansai,
2 700 m pe prtii medii pentru perIecionai, 4 000 m pe prtii diIicile pentru proIesionalisti);
coeIicientul de corecie (/ n Iuncie de limea prtiei variaz liniar, considernd limea
convenional a unui culoar de schiat de 30 m si are urmtoarele valori (tabel 78).

Tabel 78. Valoarea coeficientului de corecie n funcie de limea prtiei.

Limea prtiei (m) 15 20 35 40 50 60 100 150 200 250 350
CoeIicientul de corecie (L) 0,50 0,67 1,00 1,33 1,67 2,00 3,53 5,00 6,67 8,33 10,0

Pe baza acestor date se poate determina debitul mediu orar (' pentru diIerite categorii de prtii
si pentru o lime convenional de 30 m, astIel:
D
a
v
|55|

Debitul mediu orar (' admis si dedus prin calcul (calculul este realizat n ipozeza c Iiecare
schior cu o anumit pregtire tehnic schiaz pe prtia corespunztoare condiiiei sale, Iapt ce nu se
334
ntmpl ntotdeauna n realitate) are urmtoarele valori: 850 schiori/or pe prtii Ioarte usoare,
1 100 schiori/or pe prtii usoare, 1 750 schiori/or pe prtii medii, 2 250 schiori/or pe prtii diIicile.
n amenaMarea unei staiuni turistice montate, pentru ai asigura succesul, calitatea serviciilor si
conIortul turistilor trebuie s se aib n vedere o serie de elemente care determin oportunitatea acesteia.
Aceste elemente sunt considerate a Ii urmtoarele: conIiguraia relieIului, condiiile climatice si
meteorologice (temperatura aerului, cantitatea de precipitaii, durata stratului de zpad, viteza si
intensitatea vntului, luminozitatea etc.), patrimoniul cultural si istoric al zonei, accesibilitatea, tipologia,
rangul si numrul inIrastructurii de transport si telecomunicaii, politica promovat n domeniul
turismului etc.
Pentru a aprecia reusita unei amenaMri turistice de tip staiune montan este necesar s Iie
urmrite si alte elemente de deIinire a calitii acesteia (dup I. Berbecaru, M. Botez, 1977):
lunJimea i calitatea Sartiilor ae schi variabil de marketing cea mai important ntr-o
staiune montan, deoarece maMoritatea turistilor care o viziteaz (cca. 80 ) practic schiul;
inaicatorul metri-Sartieloc ae ca:are elementul care determin condiiile de Iacilitate ale
accesului schiorilor pe prtia de schi. O aglomerare excesiv de schiori pe prtie va ngreuna
posibilitatea de practicare a schiului;
numrul i calitatea tehnic a miMloacelor ae transSort au un rol important n asigurarea
serviciilor turistice ntr-o staiune montan, deoarece creeaz posibiliti comode si rapide de
deplasare a schiorilor si turistilor spre partea superioar a prtiilor sau la alte uniti turistice;
lunJimea instalaiilor mecanice ae transSort prezint un deosebit interes, pentru c permite
att servirea marilor artere de circulaie din cadrul complexului, ct si a prtiilor de schi;
inaicatorul Srivina raSortul aintre lunJimea instalaiei ae transSort i numrul locurilor ae
ca:are exprim posibilitile de acces ale turistilor la miMloacele de urcare mecanice;
inaicatorul Srivina raSortul aintre caSacitatea miMloacelor ae transSort i numrul locurilor
ae ca:are reprezint usurina de utilizare a miMloacelor de transport pe cablu;
structura i aiversitatea amenaMrilor Sentru Sracticarea sSorturilor ae iarn reprezint un
element important al oIertei turistice, care se realizeaz prin mbinarea concordant a
elementelor cadrului natural cu amenaMrile turistice,
structura i aiversitatea amenaMrilor Sentru Sracticarea sSorturilor ae var trebuie s
oIere turistilor posibilitatea de a practica turism de creast si alpinism, precum si alte
discipline sportive (tenis, bowling, nataie, tir cu arma si arcul, clrie, golI, minigolI,
handbal etc.);
volumul i Jraaul ae conIort al caSacitii ae ca:are indic importana staiunii din punct
de vedere al capacitii de cazare si nivelul serviciilor oIerite;
oriJinalitatea oIertei turistice i calitatea serviciilor oIerite se concretizeaz n Irumuseea
cadrului natural, n nivelul si calitatea amenaMrilor si dotrilor realizate ntr-o staiune. De
asemenea, gradul de atracie al staiunii creste dat turistiilor le sunt oIerite servicii
corespunztoare cu o palet larg de surprize.
Detalierea planurilor de situaie privind amplasarea inIrastructurilor turistice (uniti de cazare si
mas, drumuri turistice, dotri pentru divertisment si practicarea sporturilor) a utilitilor publice,
conIiguraia plan-spaial a staiunilor etc., reprezint apanaMul strict al urbanismului si arhitecturii,
detalieri ce vor Ii prezentate ntr-un viitor curs de specialitate.

12.5. Parcurile de distracie (tematice) ca amenaMri turistice

n multe ri europene si din ntreaga lume, cu tradiie n practicarea turismului de divertisment,
s-a dezvoltat o oIert de agrement de mare atractivitate de tip Sarc ae aistracie sau tematic.
3arcurile ae aistracii sau tematice constituie azi o adevrat industrie, prezent pe toate
continentele iar implantarea lor corespunde cu principalele zone de dezvoltare economic, punndu-se n
eviden trei piee principale: America de 1ord, Asia si Europa. Cele mai mari grupuri industriale,
Iinanciare, multimedia sau de comunicaii sunt implicate activ n acest domeniu, a crei ciIr de aIaceri,
cumulat la scar mondial, se apropie de 70 miliarde $ S.U.A. anual.
Aceste parcuri de distracii constituie destinaii importante pentru un numr de turisti n continu
crestere si constituie surse maMore de venituri pentru rile si comunitile locale respective.
Parcurile de distracii, Iie c sunt mici sau mari, au acelasi obiectiv, respectiv de a Iurniza
clienilor si servicii de agrement de calitate la toate nivelurile. Pe viitor concurena ntre diIeritele tipuri
de distracii devenind din ce n ce mai puternic, Iurnizorii unor astIel de servicii trebuie s-si adapteze n
335
permanen oIerta la asteptrile clientelei si s conceap mai bine diIeritele componente ale produsului,
respectnd raportul calitate /pre. Miza este cu att mai mare cu ct este cunoscut Iaptul c, aproape toate
parcurile sunt sezoniere (au o medie de 150 zile/an de Iuncionare).

12.5.1. Apariie yi etape evolutive

Parcurile de distracii se nscriu ntr-un Ioarte lung Ienomen istoric, social si economic si au
parcurs o evoluie precis. Acestea pot Ii considerate o ,industrie n sensul c ele in de un demers
industrial ca si concepie, producie si gestiune, chiar dac ele sunt, mai nainte de toate, un serviciu de
agrement.
De-a lungul timpului, s-au concretizat trei Iaze n evoluia parcurilor de distracii, urmnd
aceleasi caracteristici cu etapele de via ale unui produs:
Ia:a ,inaustriei ae loisir`, pe care o putem caliIica ,de emergen, nregistrat n Statele Unite,
apoi n diIerite alte regiuni ale lumii. Aceast Iaz corespunde unui eIort de adaptare a produsului
turistic la pia;
Ia:a ae cretere, este cea pe care o cunoaste Europa si Asia si pe care Statele Unite a cunoscut-o
de la miMlocul anilor 1960 pn la nceputul anilor 1990. Piaa a identiIicat un potenial al cererii,
delimitat de vectori industriali de producie: predominana imaginii emoionale n tema general
(desene animate, Iilme populare, stiin etc.), investiii semniIicative n Iiliere inovatoare si
dezvoltarea unui marketing de mare consumaie;
Ia:a ae maturitate a acestei piee, care se semnaleaz astzi numai n America de 1ord. Aceasta
nu corespunde unei piee n rennoire, ci unei reale maturiti a pieei, care reinventeaz produsul.
Aceast Iaz a aprut la nceputul anilor 1990, desi analizele de la sIrsitul anilor 1980 estimau c
piaa era saturat si c perspectivele de crestere erau stabilite n exteriorul pieei americane. Faza
a Iost caracterizat de o integrare a acestei industrii cu alte sectoare ale ,industriei de loisir, n
principal televiziunea, cinematograIul, video si Mocurile electronice, de dezvoltare a unor noi
concepte, n particular cele care asociau activitile de ,shopping, dinning si entertaining
(cumprturi, alimentaie si agrement). Aceasta a condus la noi regrupri si la strategii de
implementare pe pia, care au determinat pentru aceast industrie o crestere anual mai mare de
3 n volum, n ultimii 10 ani. Faza de maturitate ar putea apare si n Europa ncepnd cu anul
2005, cnd marile investiii iniiale prevzute vor Ii realizate si ne vom apropia de situaia actual
din Statele Unite.
Fr a aMunge la o standardizare total a produsului, parcurile de distracii cunosc caracteristici de
concepie, de echipare, de gestiune si de comercializare comune, de Iaze de evoluie a pieei clar
identiIicate, de cote de investiii si de randament Iinanciar precise, de poziionare geograIic si de
marketing sigur.

12.5.2. Accesibilitate

Vizitarea unui parc de distracii constituie o iesire n Iamilie si, din aceast cauz, drumul pn la
destinaie se parcurge n principal n masin, miMloc de locomoie utilizat de mai mult de 80 din
vizitatori. n acest sens, este primordial pentru un parc de distracii s Iie situat n proximitatea unor
numeroase artere de circulaie si s Iie usor accesibil, semnalizat de numeroase anunuri, destinate s
conduc cel mai rapid posibil vizitatorii la parc.

12.5.3. Perioada yi orarul de funcionare

Activitatea unui parc de distracii este subordonat condiiilor climatice, astIel nct, aceste
parcuri de distracie (n marea lor maMoritate) nu sunt deschise dect o parte a anului, ntre aprilie si
sIrsitul lui octombrie, o perioad de deschidere mai mare neavnd sens, datorit Iaptului c mediul Iace
parte integrant din decor.

12.5.4. Suprafaa

1u exist norme minimale pentru crearea unui parc. Este necesar existena unui teren suIicient
de mare pentru a conine destule atracii, astIel nct deschiderea s Iie un eveniment, s MustiIice
deplasarea maxim a clientelei vizate.
336
nc de la nceput, pe lng zonele destinate atraciilor, este recomandabil s se prevad spaiu si
pentru locurile de parcare, zonele de destindere si picnic, aleele pietonale si punctele de alimentaie.
Investitorii trebuie s poat dispune de rezerve Iinanciare pentru ca, n scopul perenizrii
succesului, s poat implanta atracii suplimentare, demers primordial pentru Iidelizarea clientelei lor si
atragerea de noi vizitatori.
n scopul minimizrii zgomotelor, este absolut necesar ca parcul propriu-zis s Iie nconMurat de o
band Iorestier, numit ,zon tampon.

12.5.5. Durata de vizitare

Dac nu exist o anumit durat medie a timpului de vizitare a unui parc de distracii de ctre
turistii individuali sau n grup, exist una contraproductiv, respectiv este acea inIerioar unei Mumti de
zi.
O durat minim de 6 pn la 7 ore pe zi permite, n aIara beneIiciului realizat pe baza biletului
de intrare, s se realizeze si alte surse de venituri din activiti anexe: restaurante, rcoritoare, standuri de
Mocuri, magazine de suveniruri. De asemenea, multiplicarea atraciilor va duce la prelungirea timpului de
vizit (devenind superior unei zile), implicnd structuri de gzduire, bineneles scumpe, dar care Iac din
parc o destinaie turistic n sine.

12.5.6. Alimentaia

Activitile anexe constituie sectoare importante n crearea ciIrei de aIaceri. Se pot identiIica
cinci tipuri de structuri de alimentaie n parcurile tematice: snack-baruri si coIetrii, Iast-Iood,
restaurante, restaurante de grup si restaurante gastronomice. De Iapt, se dovedeste proIitabil amplasarea
standurilor care oIer servicii de alimentaie (sandwich-uri, cltite, hot-dogs) n incinta parcului si
abordarea ntr-o nou viziune a ariilor de picnic, care pot s se gseasc n parc sau n mpreMurimi. n
ceea ce priveste restaurantele, totul este posibil: restaurante rapide, tradiionale sau tematice, autoservire
sau caIenea, grtar etc.
Dup ce n prima Iaz a Iost concesionat, tendina actual ar Ii ca acest serviciu de alimentaie s
Iie asigurat chiar de parcul respectiv. Sunt dou motive principale pentru aceast schimbare de politic:
necesitatea de a situa aceast prestaie la acelasi nivel de calitate cu cel al produselor parcului
(atracii, spectacole, recepie);
posibilitatea de a se produce un proIit suplimentar deloc de negliMat.

12.5.7. Alte servicii

Pentru locurile menite s primeasc o clientel Iamilial care reprezint segmentul de vizitatori
cel mai reprezentativ ntr-un parc de distracii, pe tot parcursul unei zile, anumite instalaii si servicii
destinate s rspund tuturor cerinelor, nevoilor si situaiilor, constituie un plus care nu poate Ii negliMat
(ex. custi pentru animale, sli de bagaMe, csti de traducere etc.). Un rol important, din ce n ce mai des
ntlnit n componena oIertei parcurilor de distracii, l au evenimentele interactive (spectacole
distractive, muzica, circ, dansuri, pantonim etc., desIsurate cu participarea vizitatorilor).
Deschiderea unui parc de distracii trebuie s Iie un eveniment si, n acest scop, s propun un
numr diversiIicat de atracii, care s construiasc si s identiIice produsul. Pentru a asigura o rentabilitate
permanent a unui astIel de parc trebuie urmrite dou scopuri Iinale: Iidelizarea clientelei si atragerea de
noi vizitatori. Pentru atingerea acestor scopuri trebuie avut n vedere modernizarea periodic a acestor
parcuri (n ceea ce priveste oIerta acestora) prin construcia de noi puncte de atracie o dat la 1 2 ani.

12.5.8. Tarife

Evantaiul tariIelor posibile este larg: gratuitate pentru anumii copii, n Iuncie de vrst sau talie,
tariIe individuale copil si adult, tariI pentru handicapai, tariIe de grup etc. Anumite parcuri pot avea tariIe
speciale sau oIerte promoionale: gratuitate pentru ziua de nastere a vizitatorului, tariI special care
combin intrarea n parc cu o mas ntr-unul din punctele de alimentaie, tariI de sear, tariIe n Iuncie de
durata petrecut n parc.
Dac diversitatea de Iormule Iace s Iie mai logic s se vorbeasc de tariIare, un lucru e sigur:
cvasi-totalitatea vizitatorilor vor plat unic la intrarea n parc. Cum este diIicil s se gseasc preul
337
adevrat, pare mai Mudicios s se aib viziunea pe termen mediu acceptnd, pentru primele 2 sau 3
sezoane, s se subtariIeze, pentru a se constitui o clientel de baz, entuziasmat de prima vizit si gata s
revin, stiind n plus c entuziasmul ei va Ii comunicat si va incita venirea altor vizitatori.
Cnd parcul va Ii atins ritmul de croazier n termeni de Irecventare, se va proceda la aMustri
tariIare, progresive si regulate dar acceptabile, care vor Ii percepute bine de ctre clientel.

12.5.9. Parcurile de distracii pe glob

De-a lungul timpului s-a dezvoltat n rile cu tradiie n domeniul turismului o reea extins si
divers de parcuri de distraci, element devenit indinspensabil unui agrement complet pentru o staiune
turistic.
Pentru a avea o imagine a ceea ce nseamn n prezent aceast industrie sunt prezentate n
continuare cteva din principalele ri mpreun cu oIerta lor de agrement reprezentat de parcurile de
distracii si tematice.

12.5.10. Cererea pentru oferta parcurilor de distracii

Aprute pe piaa turistic datorit, pe de o parte evoluiei motivaiilor turistilor iar pe de alt parte
din dorina Iurnizorilor de servicii turistice de a oIeri atracii suplimentare turistilor, parcurile de distracii
au beneIiciat de o clientel stabil si sigur, n continu crestere.
Motivaia turistic cuprinde trebuine, impulsuri, intenii, valene si tendine speciIice avnd
caracter personal, Iiind de asemenea inIluenat de o mulime de Iactori, ntre care mediul geograIic,
atitudinea Ia de acesta si Ia de propria persoan etc.
Piramida motivaional uman este structurat astIel:
motivaia social, se identiIic n nevoia omului de a cuta grupul, de a se integra n acest
grup;
motivaia coJnitiv, se identiIic n nevoia de a cunoaste tradiii, obiceiuri, mestesuguri,
istorie, civilizaie;
motivaia ae concoraan ntre cunoastere, simire si aciune, ce contribuie la integrarea
personalitii si se regseste n aciuni turistice cu caracter coparticipativ;
motivaia ae reSaus i reconIortare, aMuns pe primul loc n ierarhia motivaional, satisIcut
printr-un complex de condiii si miMloace, n aIara resedinei permanente;
motivaia estetic, exprim tendina spre Irumos, spre art, cultur si civilizaie, spre peisaMe
inedite.
Concomitent cu practicarea unor plceri simple (vizionarea unui meci, a unei curse, a unui Iilm
etc.), asistm la cresterea unui anumit numr de exigene legate de progresul social: dorina de a Ii n
Iamilie si cu prieteni, de a Irecventa locuri curate, care i oIer siguran, de a substitui zilele de distracie
intens cu vacane lungi si cteodat monotone, de a nva cu condiia de a continua s te distrezi.
Parcurile de distracii au sosit la timp pentru a rspunde la aceast cerere nearticulat si publicul este gata
s plteasc.
Frecventarea unui parc de distracii cunoaste diverse niveluri de dezvoltare:
crestere puternic a Iluxului n Iaza de demaraM si de lansare a parcului;
progres leMer n Iaza de maturitate;
reluare accentuat n caz de rennoire a instalaiilor sau de reinvestiie.
Capitalul unui parc este constituit din piaa de proximitate, care determin o consumaie ,pe zi
(n medie 5 ore Ia de 1,30 ore pentru un muzeu).
Parcul de distracii tematic se poate adresa unei clientele exclusiv turistice. Ea reprezint n medie
10 din Iluxul global, dar poate atinge pn la 40 din totalul Irecventrii, dup amplasamentul
parcului.
Se preIer orientarea ctre o clientel turistic deoarece ea nu suport, contrar clientelei de
proximitate, eIectul de plictiseal Ia de echipamente si atracii.
Ea tinde deci, s spriMine eIorturile de investire si rennoire care reprezint nucleul problematicii
gestiunii si dezvoltrii unui parc tematic.
Parcul de distracii tematic se adreseaz, n general, tuturor categoriilor de vrst, dar n special
unui ,public Iamilial: copii si adolesceni nsoii de prini si aduli.


338
12.5.11. Factorii decisivi de influen ai cererii

Cererea turistic exprim un cerc de nevoi de ordin superior, ceea ce Iace ca ea s Iie extrem de
elastic Ia de aciunea Iactorilor de inIluen.
Dintre Iactorii decisivi care pot inIluena si motiva consumatorii s-si ndrepte atenia asupra
petrecerii timpului liber n cadrul unui parc de distracii, vom analiza:
,nIluena calitii. Parcurile, Iie c sunt mici sau mari, au acelasi obiectiv (rentabilitatea) si
aceeasi obligaie (de a Iurniza clienilor si calitate la toate nivelurile). Proprietarii parcului trebuie s in
seama de asteptrile clientelei pentru a putea mai bine s conceap diIeritele componente ale produsului,
respectnd raportul calitate/pre. n cadrul politicii de calitate, doar cele mai mari parcuri de distracii au
pus la punct dispozitive Iormalizate si au recurs la consultan de specialitate, dar este recomandabil ca
aceast politic s Iie inclus n strategia de conducere a Iiecrui parc.
Parcurile vnd impresii si senzaii. Reusita experienei pe care o trieste vizitatorul, trece prin calitatea
dotrilor, a alimentaiei, dar si a relaiei lui cu personalul.
Parcurile de distracie au o Iuncionare sezonier, personalul neavnd mult timp la dispoziie
pentru dobndirea competenelor necesare asigurrii unor servicii de calitate. Pentru a-si asigura o
clientel permanent, parcurile de distracii trebuie s angaMeze personal caliIicat, capabil s oIere
vizitatorilor o primire de calitate. Intrnd n contact direct cu clientul, agentul de loisir reprezint chiar
parcul, Iiind purttorul imaginii sale.
Stpnirea calitii, Iactorul cheie al succesului unui parc, trebuie, n aIara securitii, s Iie griMa
permanent a Iiecrui conductor.
,nIluena tariIului. Preul este abordat ca element Iormativ al imaginii si calitii si totodat ca
atribut n Iormarea atitudinii. Percepia valorii st la baza unor strategii de preuri speciIice.
Chiar dac durata muncii scade si deci cea a timpului liber creste, vizitarea unui parc de distracii,
care se Iace n general n Iamilie, reprezint o investiie important, deoarece un pre de intrare rezonabil
pentru o persoan devine o cheltuial important de vreme ce este multiplicat cu trei sau patru. Din acest
punct de vedere parcul de distracii trebuie s adopte o strategie ce are ca scop determinarea unui pre
mediu si echilibrarea raportului calitate/pre. O strategie complementar este acceptarea pentru primele
dou, trei sezoane a unei subtariIri astIel nct parcul s-si poat asigura o rat de revizitare si s poat
dezvolta o clientel de baz. Entuziasmul primei vizite va Ii comunicat si va incita venirea altor vizitatori.
n momentul n care parcul atinge un ritm de Irecventare considerat optim se va proceda la aMustri
tariIare progresive si regulate, dar acceptabile.
Important este ca orice modiIicare s se nscrie n coordonate acceptabile, n aIar de cazul n
care aceasta are loc dup multe sezoane n timpul crora nici o alt modiIicare nu a intervenit.
,nIluena dotrii cu utilitiechiSamente. Orice parc, Iie el mare sau mic, nu va putea dezvolta
clientela dect graie inovaiei si originalitii sale, n raport cu celelalte parcuri si nu va putea creste
numrul vizitatorilor dect crend atracii noi si propunnd produse originale.
Parcurile trebuie s Iac Ia la o concuren direct sau indirect din ce n ce mai acerb, s
investeasc si s-si rennoiasc atraciile pentru a menine sau a-si creste numrul de clieni.
n general, parcul tematic nregistreaz un volum de Irecventare proporional investiiilor.
Investiiile de modernizare si de reIacere, de creere a noi atracii sunt necesare pe de o parte pentru a se
adapta evoluiei cererii si pe de alt parte, pentru a contracara eIectul de plictiseal, care se observ mai
ales la atraciile pasive (ride-uri, maneMuri etc.). Reinvestiiile sunt de minim 10 din ciIra de aIaceri si
trebuie nsoite de o politic de promovare activ.
,nIluena inIrastructurii. Procentul de acaparare a clientelei este deIinit prin raportul dintre
clienii rezideni si clientela obisnuit. Se disting trei zone bine deIinite:
:ona Srimar, situat pe o raz de 80 km. (1,30 ore - transport auto), care Iurnizeaz 20
50 din vizitatori. Procentul de utilizare al instalaiilor este de 20 anual;
:ona secunaar, situat pe o raz de 160 km. (2,30 ore transport auto). Aceast zon
reprezint 10 20 din clientela parcului. Procentul de utilizare al instalaiilor este de
4,5 ;
:ona teriar, pe o raz de maxim 240 km. (3 ore transport auto), constituie 3 10 din
clientela parcului, cu un procent de utilizare al instalaiilor de 1 .
n consecin, se observ c deservirea si calitatea inIrastructurilor rutiere si autorutiere reprezint
un coeIicient moderator sau accelerator semniIicativ Ia de procentul de utilizare al acestor trei zone. Din
aceast cauz, un parc tematic trebuie s se situeze ntr-o zon urbanizat, populat si dotat cu
inIrastructuri moderne cu debit mare de transport.
339
12.5.12. Parcurilor tematice. Elemente definitorii

Industria parcurilor tematice s-a nscut odat cu Disneyland n Statele Unite la nceputul anilor
1950. Ea se diIereniaz de parcurile recreative clasice prin tematizarea ansamblului unui parc.
Evoluia ultimilor 40 de ani a Iurnizat caracteristici precise pentru conceptul de ,parc tematic
(Iig. 264):

Fig. 264. Parcul tematic de distracie Disneyland-Paris, Frana (dup www.disneylandparis.com).

un parc tematic este nainte de toate conceput ntr-o manier de meaiu tematic. Tema
reprezint Iundamentul de constituire a parcului;
un parc tematic reprezint un echilibru intre activitile Sasive (spectacole, animaie pe strzi,
expoziii), animaiile active (montagnes russes, maneMuri etc.) si activitile ane[e
(alimentaie, suveniruri si boutique-uri);
un parc tematic este un sSaiu inchis, cu tariI de intrare unic incluznd accesul la toate
utilitile (de cele mai multe ori). Aceste spaii sunt pietonale si dispun adesea de un miMloc
de transport gen mini-tren (Opryland, USA). Este nevoie asadar, de spaii de parcare si de ci
de acces si de depozitare a gunoaielor;
un parc tematic are ca obiectiv Srimirea Sublicului Sentru seMururi ae o :i (sau mai mult).
Rata de revitalizare este un criteriu pe termen mediu si lung a randamentului parcului.
nnoirea constant a atraciilor, a spectacolelor si a coninutului general al parcurilor tematice
este deci un element Iundamental, att din punct de vedere economic, ct si din punct de
vedere al marketing-ului;
un parc tematic vizeaz n general un public de copii si de adolesceni, nsoii de prini sau
de aduli. n acest sens, este vorba, nainte de toate, de un Sublic Iamilial. Dar gsim si
parcuri a cror tematic nglobeaz categorii de vrst diIerite (Futuroscope).
340
Dup prerea maMoritii analistilor, evoluia previzibil a pieei parcurilor tematice va Ii marcat,
prin integrarea n industria turismului si a mediului nconMurtor (local sau regional) a valorilor similare si
a calitii vieii, prin integrarea n ,industriile de consumaie tradiional de Iamilie a timpului liber si, nu
n ultimul rnd, prin integrarea noilor tehnologii n atraciile si n animaiile virtuale sau reale (laser,
cibernetic, TV, mass-media, multimedia).

12.5.13. Evoluia yi cererea internaional pentru parcurile tematice

ncepnd cu anii 90 parcurile tematice destinate n general recrerii si distraciei, dar si
dezvoltrii interesului n special n rndul tinerilor, pentru cunoastere, axat pe cele mai diverse tematici
(istorie, zoologie, tehnologie etc.), au cunoscut o dezvoltare spectaculoas, constituindu-se chiar ntr-o
motivaie turistic de cltorie pentru un segment tot mai reprezentativ de populaie.
Europa numr astIel aproape 190 de parcuri tematice sau recreative, din care 19 parcuri tematice
de importan semniIicativ, care primesc mai mult de 1 milion de vizitatori pe an, iar alte 45 de parcuri
au o Irecventare situat ntre 500 000 si 1 milion de vizitatori anual. Japonia, pentru a lua un alt exemplu,
numr 29 de parcuri tematice situate deasupra nivelului de 1 milion de vizitatori anual.
Multitudinea temelor abordate, diversiIicarea echipamentelor, amenaMrilor si a inIormaiilor
Iurnizate, gradul ridicat al tehnologiilor Iolosite, precum si interesul strnit n rndul publicului, au
condus la o crestere permanent a numrului de vizitatori.
Parcurile tematice s-au dezvoltat cu deosebire n rile cu potenial economic dezvoltat si
beneIiciare a unui potenial turistic de excepie.
rile cu un potenial economic ridicat si beneIiciare, n acelasi timp, a unui potenial turistic de
excepie care, recepioneaz mari Iluxuri turistice din toate regiunile globului si-au extins oIerta de
parcuri tematice, nregistrnd si o cerere pe msura eIorturilor investite.
Din rndul acestora se detaseaz Frana, care se situeaz pe primul loc n topul destinaiilor
turistice pe plan mondial, posesoare a peste 20 parcuri tematice de interes maMor n cadrul crora se
nregistreaz o circulaie turistic de peste 30 milioane vizitatori. 1umai Disneyland Parc, creat n anul
1992 este Irecventat n prezent de cca. 13 milioane vizitatori.
Dac se are n vedere si populaia Franei de circa 58,7 milioane locuitori la care se adaug cei
peste 70 milioane turisti strini care o viziteaz anual, rezult c n medie, peste 19 din populaia
rezident si turistii strini viziteaz parcurile tematice ale Franei, numrul acestora Iiind n continu
crestere.
Pornind de la aceeasi baz de calcul, constatm c si alte ri nregistreaz o cerere semniIicativ
pentru parcuri tematice: Suedia 31,8 , Belgia 11,3 , Italia 4,6 , Marea Britanie 4,0 etc. O
poziie aparte o ocup Danemarca unde, numrul vizitatorilor parcurilor cu tem depseste cu 12,8
numrul populaiei rezidente si al vizitatorilor strini.
Se reine tendina de crestere permanent a cererii pentru vizitarea parcurilor tematice, tendin
care stimuleaz eIorturile si Iantezia oIertanilor de diversiIicare a tematicilor, echipamentelor si a altor
atracii speciIice acestor parcuri.
1ivelul Irecventrii parcurilor cu tem calculat, ca pondere n total populaie autohton la care se
adaug numrul mediu de turisti strini care viziteaz anual ara care dispune de astIel de parcuri, atinge
urmtoarele cote: Frana 19 , Suedia 31 , Belgia 11,3 , Italia 4,6 , Marea Britanie 4 ,
iar Danemarca - 112,8 . Parcurile cu tem cele mai Irecventate sunt parcurile de distracii (Frana 43
, Belgia 89 , Italia 37 , Danemarca 76 , Suedia 100 , Marea Britanie 79 , Turcia 83
s.a.m.d). n Frana, numai Disneyland Parc concentreaz peste 43 din vizitatori. Aceeasi situaie se
ntlneste si n cazul celorlalte ri: Belgia 89 , Italia 37 , Danemarca 76 , Suedia 100 , Marea
Britanie 79 , Turcia 83 etc. Pe o poziie secund se situeaz Irecventarea parcurilor acvatice
(Turcia 16 , Belgia 11 , Italia 6,5 etc.). Parcurile acvatice au cunoscut, de asemenea, o mare
extindere n rile oIertante ele atrgnd tot mai muli vizitatori. Ponderea acestora n totalul vizitatorilor
de parcuri este destul de nsemnat, dac se are n vedere spaiul limitat pe care se desIsoar, comparativ
cu cel al parcurilor de distracie: Turcia 16 , Belgia 11 , Italia 6,5 etc.

12.5.14. Concluzii yi propuneri pentru Romnia

Analiza condiiilor pe piaa mondial a parcurilor de distracii si tematice, impactul acestora
asupra cererii turistice, situaia turismului romnesc n prezent, conduc la Iormularea unei serii de
propuneri cu un grad deosebit de ridicat de realism, dintre care cele mai evidente sunt:
341
Romnia are nevoie urgent de o oIert turistic ,soc pentru a putea reintra n circuitul
turistic internaional si a-si putea pune n valoare impresionatul potenial turistic, natural,
cultural, istoric de care dispune. Aceast oIert poate Ii reprezentat de produsele cu caracter
de unicat si pentru care Romnia beneIiciaz pe pia de un adevrat monopol, respectiv
Delta Dunrii, bisericile si mnstirile orodoxe, obiceiurile si tradiiile si nu mai puin ,mitul
DRACULA;
realizarea n Romnia a unor parcuri de distracii cu teme axate pe speciIicitatea romneasc
reprezint primul pas ce trebuie ntreprins de autoritile romnesti. Un parc de distracii
avnd ca tem personaM iniial istoric, metamorIozat ulterior n mit, legend si Iiciune,
,Contele Dracula, poate avea un impact deosebit asupra turistilor strini dornici de inedit si
spectaculos. Prsind sIera adevrului istoric, datorit romanului ,Dracula al scriitorului
irlandez Bram Stoker si ulterior datorit unor ecranizri succesive ale acestuia, Vlad epes
alias Contele Dracula a Icut nconMurul lumii nvluit n mister si legend. Renumele acestui
personaM controversat, indiIerent de adevrul istoric, este emblematic pentru crearea unui
produs turistic competitiv si atractiv, care s se adreseze cu precdere cererii turistice externe.
Trebuie subliniat contribuia notabil pe care o va avea construirea acestui parc tematic la
relansarea activitii economice si sociale a orasului si a zonei n care va Ii amplasat, interesul
(atenia) agenilor economici externi Iocalizndu-se asupra rii noastre;
concretizarea proiectului va aduce Romniei un produs turistic inedit si cu valoare de
,unicat pe plan mondial, care poate reprezenta relansarea turismului romnesc pe piaa
internaional.
Proiectarea parcului va avea la baz ideea (conceptul) de realizare a unor parcuri celebre din
Europa (cum ar Ii ,Disneyland, ,Tivoli, Pullman etc.) innd totodat cont de tendinele actuale de
dezvoltare:
tematicile noilor parcuri vor Ii tot mai mult legate de speciIicul regional, devenind un simbol
al culturii si istoriei rii respective;
necesitatea interconectrii cu activiti comerciale, hoteliere, atracii turistice, centre de
conIerine si expoziii etc.;
ncuraMarea implicrii directe a vizitatorului la activitile tematice, transIormndu-l din
spectator n participant direct;
Iolosirea tehnicilor ultramoderne si high tech de simulare, realitate virtual, tehnici speciale,
laser etc.


342
13. FORME SPECIFICE DE AMENA1ARE N ECHILIBRU

Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt lcasele de cult si parcurile naturale. n ambele
situaii se ncearc a se pstra si IortiIica echilibrul om-natur, prin realizarea unui optim ntre exploatarea
biologic, valoarea peisagistic si valoriIicarea economic a teritoriului.

13.1. Mnstirile

Lcasele de cult, prin destinaia lor, ncearc a da un rspuns plauzibil ,comenzii divine de a tri
n armonie ntre toate vieuitoarele Pmntului, dintre care creatura suprem Iiind omul.
La noi n ar, cele mai reprezentative ediIicii de acest tip sunt mnstirile. De regul, locurile de
amplasament ale acestora sunt ,discrete, nconMurate de spaii mpdurite, strbtute de ruri curate si
izvoare cristaline.
Pe lng Iuncia ecumenic, mnstirile ndeplinesc adesea si Iuncii de producie (terenuri
agricole, helestee, producia de obiecte artizanale, pduri etc.) (Iig. 265).
Fig. 265. Planul de amenaMare a
unei mnstiri.

Un spaiu ,mnstiresc, n
general are urmtoarea alctuire:
mnstirea sau lcasul de cult
propriu-zis, plasat n centrul
domeniului mnstiresc;
chiliile, care adpostesc
personalul mnstirii;
cldiri si amenaMri anexe
(ateliere, adposturi pentru
animale, cantine, spaii de
cazare pentru oaspei si turisti,
stupini, livezi, alei si drumuri
de acces.
ntreg spaiul mnstirii este
mpreMmuit iar accesul controlat.

13.2. Parcurile naturale

Acestea sunt segmente
teritoriale de supraIee variabile,
avnd drept scop pstrarea si
IortiIicarea componentelor naturale
ale spaiului geograIic (vegetaie,
Iaun, reea hidrograIic etc.), n
paralel cu o exploatare economic
adecvat si raional. Ele se constituie
peste tot ca si Iocare de reconstrucie
ecologic a diverselor teritorii.
Ca si n alte situaii, n
amenaMarea parcurilor naturale se
impun patru aspecte eseniale, si
anume:
delimitarea teritorial a acestora;
accesul;
tipul si limitele diverselor categorii de activiti umane;
controlul si supravegherea teritoriului aIerent, respectiv administrarea acestuia.
n Iuncie de interesul stiiniIic si valoarea componentelor naturale, parcurile naturale se extind pe
supraIee de ordinul hectarelor pn la mii de km
2
. Accesul reprezint o condiie esenial a pstrrii
capacitii de supraveghere si control, att la intrare, ct si n interiorul parcurilor naturale.
343
n Iiecare unitate de acest Iel sunt prevzute drumuri speciale de acces si reguli de urmat, inclusiv
,dimensionarea numeric a vizitatorilor pe unitatea de timp si orarul de vizitare.
n cadrul regulamentelor de Iuncionare a parcurilor naturale sunt incluse tipurile de activiti
antropice permise pe teritoriul acestora (plimbare, odihn, vnat, pescuit, limitele de zgomot) regim de
exploatare silvic etc.), categoria de unelte si ustensile Iolosite, precum si volumul diverselor categorii de
bunuri exploatabile (numr indivizi, m
3
mas lemnoas etc.).
Controlul si administrarea activitilor din cadrul parcelelor naturale reprezint segmentul
organizatoric de baz n vederea atingerii obiectivelor impuse de decretarea su Iuncionarea unui parc
natural.
n continuare, prezentm Parcul Iorestier Vntori-1eam, care adposteste n cadrul su,
rezervaii de zimbri ,Dragos-Vod, Rezervaia de steMari ai Academiei Romne, Codrii de Aram,
Pdurea de Argint, precum si cteva dintre mnstirile de Iaim ale Moldovei (Vratec, Agapia, 1eam
s.a.), (prezentare dup prospectul emis de ctre administraia parcului) (Iig. 266).


Fig. 266. Parcul forestier Vntori-Neam (schi dup prospectul emis de ctre administraia parcului).
344
Parcul Iorestier Vntori-1eam a Iost nIiinat n anul 1999, cu regim de parc natural, n vederea
proteMrii pdurilor seculare de gorun (Quercus Setraea, Q. sessiliIlora), steMar (Quercus robur) si
mesteacn (%etula verrucosa). n anul 1970 au Iost aduse din Polonia trei exemplare de zimbri, numrul
lor actual aMungnd la sase prin nmulire pe cale natural. n cadrul parcului sunt renumite centrele
etnograIice Vratec si Humulesti (esutul covoarelor), precum si Agapia (costume populare si covoare).
Activitile economice, inclusiv cele turistice, se coreleaz cu exigenele pstrrii si IortiIicrii calitative a
cadrului natural.

13.3. AmenaMarea complexelor sportive

Acestea reclam spaii extinse, de ordinul sutelor si chiar miilor de hectare, de preIerin plane,
deschise si cu vegetaie arboricol. De regul, asemenea categorii de terenuri se adMudec la periIeriile
marilor orase, Iiind terenuri amenaMate pentru a servi megaevenimente, cum ar Ii Mocurile olimpice.
Principalul incovenient al unor asemenea tipuri de amenaMri rezid n subexploatarea acestora dup
terminarea marilor competiii.
AmenaMarea unor asemenea terenuri implic:
costuri ridicate pentru achiziionarea terenului si pentru amenaMarea complex a acestuia;
asigurarea accesului optim spre complexul sportiv din reeaua rutier maMor;
asigurarea accesului optim la bazele sportive (sli de sport, ternuri pentru tenis, stadion, lacuri
pentru canotaM etc.);
controlul optim si eIicient al intrrilor si iesirilor la complex, respectiv la bazele sportive;
asigurarea Iluiditii accesului si a iesirilor;
msuri speciale de asigurare a ordinii si a normelor de paz si stingere a incendiilor;
dotari complementare de deservire rapid a unei populaii numeroase (uniti de tip ,Iast-
Iood, grupuri sanitare, recipieni pentru depozitarea temporar a deseurilor etc.).
Componentele principale amenaMate constau n:
stadioane, care se constitue ca ,locuri centrale ale marilor competiii sportive;
cladiri destinate cazrii sportivilor;
sli de sport multiIuncionale;
bazine de not;
terenuri de tenis;
supraIee acvatice extinse pentru desIsurarea spoprturtilor nautice de tip ,outdoor;
puncte de asisten sanitar si control antidoping;
restaurante;
cabine teleIonice;
grupuri sanitare;
spaii verzi si alei de acces si promenad;
centre de emisie radio, tv., teleIonie, Iax etc.;
tribunele
Stadioanele se compun din terenuri de Iotbal, piste pentru atletism si tribune pentru spectatori.
Terenul pentru Iotbal este de regul nierbat pe cale natural sau artiIicial (Iig. 267).

Fig. 267. Caracteristicile metrice
ale unui teren de fotbal (dup Petit
Larousse, 1988).

Acesta trebuie s posede
condiii optime de drenaM n cazul
ploilor toreniale. Stadioanele
moderne dispun de cuverturi
artiIiciale de tartan, pentru a elimina
inconvenientul amnrii ori vicierii
calitii evenimentelor sportive.
Dimensiunile terenului pentru Iotbal
nu sunt Iixe. Acestea au Iorm de
dreptunghi cu lungimea cuprins
ntre 90 120 m, si limea ntre 45
345
90 m. Raportul dintre lime si lungime variaz ntre valorile de 0,5 si 0,65.
Principala caracteristic calitativ a unui stadion rezid n conIortul acestuia, adic n a asigura
vizibilitatea optim din orice punct al tribunelor.
Tribunele sunt spaiile de receptare a spectatorilor . Acestea sunt susinute de structuri de
rezisten solide. De aceea, marile stadioane dezvolt mult pe vertical spaiul destinat spectatorilor,
asigurnd si acoperisuri eIiciente mpotriva ploii.
n cadrul stadioanelor Iuncioneaz puncte sanitare de prim aMutor, garderobe pentru sportivi si
sli speciale de reIacere dup eIort. n cadrul tribunelor un loc aparte l ocup cabinele de emisie a
evenimentelor sportive importante.
Avnd n vedere ciclicitatea desIsurrii unor competiii sportive de avengur, capabile s atrag
public pn la saturaie, complexelor sportive li se conIer si alte destinaii cum ar Ii specatacole n aer
liber, conIerine, mitinguri de Iactur politic, s.a.
Unul dintre cele mai moderne stadioane este cel olimpic din Mnchen. Acesta a Iost amenaMat pentru a
deservi Mocurile olimpice de var din anul 1972, Iiind considerat ca unul dintre cele mai moderne
complexe sportive din lume. Este amplasat la periIeria sud-estic a orasului, lng autostrada A 8 pe
direcia est-vest (Salzburg Stuttgart) Iiind tangent pe latura nordic a acestui deosebit si modern
complex sportiv (Iig. 268).

Fig. 268. Parcul olimpic din Mnchen (schi, dup pliantul elaborat n anul 2004 de ctre administraia
parcului): 1. Staaionul olimSic, 1a. ,ntrare vi]itatori, 2. Sala olimSic, 3. Sala olimSic mic, 4. %a]inul ae inot olimSic, 5.
Turnul ae televi]iune, 6. 3iaa Coubertin, 7. Sala Werner-von-/inae, 8. 3atinoar, 9. $mIiteatru, 10. $leea J,3-urilor olimSice,
11. Teren ae miniJolI, 12. 3unct ae inchiriere ambarcaiuni, 13. Trambulina acvatic.

De la distan, complexul se pune n eviden prin prezena turnului de televiziune si a structurilor
speciale de rezisten ce susin acoperisul ondular al tribunelor.



346
14. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIAL

Orice teritoriu pentru a Ii controlat trebuie divizat. Divizarea este un atribut al exerciiului de
putere. Schimbarea codurilor politice a Iost, aproape pretutindeni, acompaniat de noi reguli si divizri
teritoriale.
Organizarea administrativ-teritorial a unei ri, nIptuit pe cale legislativ, reprezint un
element de suprastructur de importan cardinal, deoarece determin constituirea sistemului
administraiei statului si subsistemelor lui locale, ncadreaz (teritorial) viaa politic si organizeaz viaa
economic si social a unei naiuni.
Modelele de organizare administrativ adoptate sunt ntotdeauna impuse de condiiile concrete
istorice, geopolitice, economice si sociale.
IndiIerent de dimensiunea spaial a celulelor administrative, exerciiul administrrii teritoriului
trebuie s aib la baz urmtoarele principii:
SrinciSiul coerenei in Srobleme ae aaministrare a teritoriului deriv din modul de aplicare
unitar a legii n materie de teritoriu;
SrinciSiul oStimului teritorial diriv din legi ecologice si economice, care statueaz si
estimeaz supraIeele si ncrctura demograIic cea mai potrivit pentru exercitarea
dreptului de administrare. ConIorm acestui principiu, se stabilesc si limitele acceptabile,
spaial si temporal, de acces la dotrile cu rol de loc central;
SrinciSiul aemocratic (al aSartenenei voite al actului ae aivi]are i aaministrare a
teritoriului actorii ce aparin unei entiti teritoriale de tip administrativ sunt (trebuie s Iie)
Iuritorii constieni ai propriei lor ,celule teritotiale (n numeroase situaii acest principiu
este speculat de liderii politici pentru a-si cldi noi structuri de putere n teritoriu);
SrinciSiul aeci]iilor Sotrivite (se coreleaz cu principiul inIormrii directe) la aceleasi
uniti administrative se adopt soluii diIereniate, n Iuncie de natura problemelor,
dimensiunea si caracterul acestora, oportunitatea implementrii etc.;
SrinciSiul eIicienei actului aaministrativ presupune eliminarea actorilor si verigilor
stnMenitoare n probleme de administraie a teritoriului. Acest principiu se spriMin pe o bun
cunoastere a realitii teritoriale, sub toate aspectele, si pe o bun cunoastere stiiniIic a
actului de administrare a teritoriului;
SrinciSiul eIicienei i ma[imi]rii actului economic Srin sistemul ae aaministrare a
teritoriului orice divizare administrativ trebuie s se rsIrng n bunstarea individual si
colectiv.
n practica administrrii teritoriului pe plan mondial se pun n eviden numeroase situaii
modelare, unele ce par a Ii imuabile (cazul S.U.A.), altele trecute prin Iiltrul mai multor experiene n
decursul unui secol (ex. Romnia s.a.).
Structurile administrativ-teritoriale, o dat create, capt n timp un relativ caracter de
omogenitate sub aspect economic si devin treptat spaii mentale de apartenen. Ele devin instrumente de
operare statistic.
De aceea, din punct de vedere economic si nregistrativ, crearea unor noi cadre de divizare
administrativ-teritoriale genereaz de regul recul economic n Iazele incipiente si situaii anevoioase de
punere n concordan a inIormaiilor statistice si a comparaiilor teritoriale.

14.1. Modele de organizare administrativ a Romniei n perioada interbelic
130


n perioada interbelic, Romnia ntregit teritorial, s-a conIruntat cu probleme inerente ale
tranziiei, determinate de necesitatea uniIicrii legislative, pentru a asigura controlului statului asupra
ntregului teritoriu si uniIicrii administrative, care s-a dovedit a Ii un proces diIicil.
Criza economic mondial din perioada 1929 1933, instabilitatea politic a rii, instaurarea
regimului autoritar regal si nceputul celui de al II-lea rzboi mondial, au Iost evenimente complexe care
au determinat ca n tot acest interval (interbelic), Romnia s se aIle ntr-o permanent cutare a
modelului de organizare administrativ a teritoriului, adecvat imperativelor impuse de rapiditatea
schimbrilor politice si a celor teritoriale.

130
Acest capitol a Iost preluat dup V. Stnic, manuscris, reIerat n cadrul pregtirii pentru doctorat, U.B.B, Facultatea de GeograIie, 20. 01.
2003, cu acordul autorului.
347
14.1.1. Organizarea administrativ-teritorial a Romniei de la Marea Unire din 1918 yi
pn la unificarea administrativ din anul 1925

La sIrsitul primului rzboi mondial, Europa, strbtut de un nou curent politic (principiul
naionalitilor) a dobndit o nou conIiguraie politic: o serie de teritorii s-au unit cu alte ri (Frana,
Italia, Serbia, Grecia s.a.), s-au constituit ri noi (Cehoslovacia, Finlanda) si altele s-au reunit dup o
perioad de divizri si stpniri strine. Acesta a Iost contextul european n care, n cursul anului 1918 s-a
realizat desvrsirea unitii Statului 1aional Romn.
Unirea Transilvaniei, Bucovinei si Basarabiei cu regatul Romniei, provincii romnesti care au
evoluat n sisteme politico-administrative diIerite, a ridicat n Iaa puterii de la Bucuresti sarcina Ioarte
diIicil si complex a gestionrii unitare a acestora, a articulrii si armonizrii vieii noului stat.
Acest lucru reclama, Iiresc, o etap tranzitorie, necesar uniIicrii legislative si a unei reIorme
administrative adecvate.
Ca urmare a evoluiei politice separate, provinciile unite cu Romnia aveau legi si instituii
speciIice, la construcia crora romnii nu Iuseser chemai s participe. n consecin, ele erau strine
ae sSiritul mentalitatea i asSiraiile romaneti`
131
.
Consolidarea unitii politice reclama uniIicarea legislaiei printr-o contopire Iireasc si evolutiv,
nu pripit si insuIicient pregtit.
UniIicare legislativ si instituional avea menirea, pe de o parte de a elimina particularitile
administrative instituionale regionale iar pe de alt parte de a crea instrumentele de reconstrucie
economic a rii, de modernizare a structurilor economice, politice si culturale.
Din punct de vedere operaional, statul romn, ca si celelalte state europene, avea la ndemn
dou modaliti de realizare a uniIicrii legislative:
e[tinaerea leJislaiei 5eJatului 5omaniei asuSra celorlalte Srovincii (aboraarea aur,
meninerea in viJoare a reJlementrilor e[istente Sentru o anumit Serioaa ae timS
urmnd ca uniIicarea s se realizeze de la sine printr-o sintez original, care s valoriIice ct
mai mult posibil toate tradiiile istorice viabile si s degaMe o sintez nou, adaptat noului
stat
132
(abordarea delicat).
Cele dou modaliti de abordare a realizrii uniIicrii legislative, au Iost subiect de dezbatere n
cercurile stiiniIice, reviste cu proIil Muridic, administrativ, politic si economic, dar si n dezbaterile
parlamentare.
Chiar dac sub aspectul pur tehnic, prima abordare ar Ii Iost mai usor de realizat n Romnia, s-a
considerat a Ii mai adecvat a doua soluie, care s-a impus dealtIel si pe plan european (Frana de pild nu
a extins imediat legile Iranceze peste Alsacia si Lorena.
Legislaia nou, comercial si civil a Iost introdus abia n 1924 prin dou legi, care nu au
nlocuit doar legile vechi, ci au reinut din codurile germane lucrurile considerate pozitive. Legile
elaborate astIel, urmau a se extinde asupra teritoriului ntregii Frane dup un termen de tranziie de 10
ani)
133
.
Urmrirea n timp ns a procesului de uniIicare legislativ, relev Iaptul c n practica vieii
constituionale a Romniei ,,s-a produs o mpletire a principiilor si a modalitilor de nIptuire a
uniIicrii
134
.
Meninerea pe anumite perioade a unor reglementri speciIice doar unor provincii s-a interIerat
cu o extindere tacit si cu cea expres a unor legi din vechiul Regat, cu promulgarea legilor si codurilor
de uniIicare, Ir a se putea Iace o periodizare distinct ntre aceste nIptuiri
135
.
Procesul de uniIicare legislativ a acoperit ntreaga perioad interbelic, cu prelungire si n cea
urmtoare.
ns exercitarea autoritii guvernului Romniei asupra tuturor provinciilor rii, Ia de care
trebuie s Iacem o disociere clar, s-a realizat prin ncetarea activitii organismelor provinciale
provizorii, la nceputul lunii aprilie 1920.
Odat cu sancionarea actelor de Unire din 1918, de ctre autoritile de la Bucuresti, asupra
ntregului teritoriu se extindea n mod tacit Constituia Romniei din 1866
136
.

131
Gh. Iancu, 1988, UniIicarea leJislativ. Sistemul aaministrativ al 5omaniei (1919-1939 n Vese V., Puscas V. s.a., Dezvoltare si
modernizare n Romnia interbelic, Bucuresti.
132
A. R. Ionascu, 1942, 3roblema uniIicrii leJislaiei civile in cuJetarea Muriaic romaneasc (1919-1939 n Pandectele romne.
133
Em. Dandea, 1927 JeriIicarea leJislativ in $lsacia i /orena n Administraia romn, 7, nr. 7, pag. 2-3.
134
Gh. Iancu, 1988, op.cit.
135
Cm. 1egrea, 1943, (voluia leJislaiei in Transilvania ae la 1918 San ast]i Sibiu, pag. 27.
348
Prin Decretele-Lege din 9 aprilie, 11/24 decembrie si 18/31 decembrie 1918 cu privire la
Organizarea Basarabiei, Transilvaniei si Bucovinei
137
, n cadrul statului romn, s-au meninut n vigoare
legile aIlate n Basarabia si Bucovina. n Transilvania, aceasta s-a realizat prin Decretul I al Consiliului
Dirigent, din 24 ianuarie 1919, singurul dintre organismele regionale care Iuseser investite cu putere
legislativ.
S-au meninut astIel temporar, n Basarabia, legile rusesti, n Bucovina cele austriece si n
Transilvania dreptul maghiar si codul civil austriac. ,$aoStarea acestor leJi strine a insemnat
naturali]area lor`
138
. Prin aceleasi acte, armata, politica extern, Iinanciar, miMloacele de comunicaie,
vmile, au trecut sub autoritatea nemiMlocit a guvernului, marcnd nceputul procesului de conducere
unitar a rii de ctre guvern.
n perioada 1918 aprilie 1920, n care au Iuncionat organisme regionale provizorii ale
guvernului, procesul uniIicrii legislativ-instituionale a nregistrat dou puncte de pornire, unul de la
nivelul guvernului spre cele trecute n competena sa
139
, ceea ce a nsemnat extinderea expres a unor
reglementri din vechea Romnie asupra provinciilor unite si cellalt de la organismele provinciale.
Iniial s-a urmrit abrogarea unor reglementri legale care contraveneau ncadrrii politice a
acelor provincii n statul romn.
n cazul Basarabiei care renunase la autonomie la 27 noiembrie/10 decembrie 1918, s-au
introdus, prin extindere, codurile comercial, penal si de procedur penal romnesti
140
.
n Transilvania, ntre 2 decembrie 1918 si 20 aprilie 1920 a Iuncionat Consiliul Dirigent,
organism provincial cu atribuii executive si legislative limitate, stabilite de guvern. Aciunea de
legiIerare a Consiliului Dirigent, concretizat n 24 de Decrete emise, a ncetat odat cu ntrunirea
Parlamentului rii la 20 noiembrie 1919. Decretele Consiliului Dirigent s-au adugat celorlalte legi
meninute n vigoare n Transilvania.Organele provizorii regionale si-au ncetat activitatea la nceputul
lunii aprilie 1920
141
. Operaiunile de transIer de putere ctre autoritile de la Bucuresti, au Iost
coordonate de Comisia Central pentru UniIicare si Descrcare, constituit pe lng Presedinia
Consiliului de Ministri. La CluM, Chisinu si Cernui au Iuncionat Comisii Regionale de UniIicare si
Descrcare. Secretariatele generale ale acestora au Iuncionat pn la aprilie 1921, cnd au Iost
transIormate n Directorate Generale, cu servicii deconcentrate pentru Iiecare minister. Aceste servicii au
Iost desIiinate prin decizii ministeriale n perioada 1922-1924
142
.
Dup actul politic al Unirii de la 1918, ncheierea procesului de Iormare a statului naional unitar
romn a Iost marcat de promulgarea noii Constituii, votat de Adunarea Deputailor la 26 martie 1923 si
de Senat la 27 martie 1923, si promulgat prin decret regal la 28 martie 1923
143
.
Constituia prevedea pe de o parte revizuirea legislaiei din diIeritele provincii pentru a se
armoniza cu Legea Iundamental (art. 137) si pe de alt parte, pentru a asigura o rigoare stiiniIic
tehnicilor de uniIicare, prevedea (art. 76) nIiinarea Consiliului Legislativ.
Consiliul Legislativ, ca organism consultativ de tehnic legislativ, s-a nIiinat prin Legea de
organizare si Iuncionare a Consiliului Legislativ din 25 Iebruarie 1925
144
si era menit s avizeze
proiectele de legi, exceptnd pe acelea care priveau creditele bugetare, ns nu atinJea cu nimic
SreroJativele Suterii leJiuitoare i nici libertatea iniiativei leJilor`
145
.
Opera de elaborare a legilor de uniIicare a nceput nainte de Constituia din 1923 si s-a
intensiIicat considerabil dup martie 1923, cnd s-au elaborat un numr impresionant de legi uniIicatoare,
att n domeniul dreptului public ct si n cel privat
146
.
Procesul de elaborare a noilor coduri generale s-a prelungit pn n anul 1943, cnd s-a considerat
ncheiat, cu toate c repunerea n vigoare a codurilor romnesti n nord-vestul Transilvaniei rupt prin
dictatul de la Viena s-a Icut la 31 martie 1945.

136
0onitorul OIicial nr. 8 ain 10 aSrilie 1918 Sentru %asarabia 0onitorul OIicial nr. 212 ain 13 aecembrie 1918 Sentru Transilvania
0onitorul OIicial nr. 217 ain 19 aecembrie 1918 Sentru %ucovina.
137
Idem.
138
G. P. Docan, 1943, ,nteraeSenaena leJilor Srovinciale i ae uniIicare n ,Pandectele romne, 22, partea a IV-a, pag. 8.
139
V. Onisor, 1930, Tratat ae areSt aaministrativ roman, ediia a II-a, Bucuresti, pag. 21.
140
G. P. Docan, op. cit.
141
Monitorul OIicial nr. 4 din 4 aprilie 1920, reIeritor la Consiliul Dirigent, Basarabia si Bucovina.
142
V. Onisor, op. cit. p. 87-89.
143
0onitorul OIicial nr. 282 ain 29 martie 1923.
144
0onitorul OIicial nr. 45 ain 26 Iebruarie 1925.
145
Cornelius Rudesca, 1935, %ret aSercu .. lactivite ae Conseil /eJislativ 5oumain n Revista de Drept Public, nr. 1-2, pag. 127-144.
146
O. Sachelarie, V. Al. Georgescu, 1968, Unirea ain 1918 i Sroblema uniIicrii leJislaiei n ,,Studii. Revist de istorie, 21, nr. 6, p. 1195.

349
Constituia din 1923 (ca si Constituia din 1866) a pus la baza organizrii statale SrinciSiul
seSaraiei Suterilor. Una din Iunciile cele mai importante ale puterii executive este cea administrativ.
La 1918, n statul romn ntregit Iuncionau legi administrative speciIice diIeritelor provincii.
ConIorm principiului general adoptat si aceste legi au Iost meninute temporar n vigoare
147
.
AstIel la 1918, situaia organizrii administrativ teritoriale a provinciilor unite era urmtoarea:
1ransilvania - mprit n 25 de comitate si comune (mici, mari si orase cu consiliu)
mprite n cercuri administrative prin /eJea ;;; ain 1876 comSletat in 1877 i 1886,
/eJea ;;,, ain 1886 comSletat cu 'ecretele ,, i ,,, ale Consiliului Dirigent;
%ucovina - devenit din 1862 ducat era organizat n 11 cpitnii Ir personalitate Muridic
(comparabile cu plasele din vechiul regat, conduse de cpitanii districtuali), comune locale,
comune asociate, teritorii domeniale si orase cu statut (Legea din 28 august 1908 privind
emiterea unui nou regulament comunal);
%asarabia - diviziunile administrative erau gubernia (provincia), uezdi (Mudeul) si volostea
(comuna). Cele 8 Mudee ale Basarabiei erau divizate n ocoale (plase) care grupau mai multe
comune;
Jechiul 5eJat al 5omniei - era divizat n 37 Mudee (33 dup /eJea Srivina inIiinarea
Consiliilor Muaeene ain 214 aSrilie 1864, 2 Mudee dup alipirea si reorganizarea Dobrogei
prin /eJea Sentru OrJani]area 'obroJei ain 21 martie 1880 si 2 Mudee din partea de sud a
Dobrogei - Cadrilater - alipite n urma ConIerinei de Pace de la Bucuresti din 16/29 iulie
28 iulie/10 august 1913, care punea capt celui de-al II-lea Rzboi Balcanic).
Comunele puteau Ii rurale sau urbane.
-uaeele erau divizate n plsi, circumscripii administrative Ir personalitate Muridic, ce grupau
mai multe comune (dup /eJea ain 31 iulie 1894 /eJea Sentru orJani]area comunelor rurale i
aaministraiunea Slilor ain 1 mai 1904, cu completrile ulterioare).
n perioada 1918-1925, ara era organizat pe 76 de Mudee. Situaia acestora, repartizate pe
provinciile istorice, era urmtoarea:
%asarabia - 9 Mudee, avnd o supraIa de 44 422 km
2
;
%anatul - 2 Mudee, avnd o supraIa de 17 980 km
2
;
Criyana - 3 Mudee, avnd o supraIa de 17 096 km
2
;
'obroJea - 4 Mudee, avnd o supraIa de 23 262 km
2
;
0aramureyul - 2 Mudee, avnd o supraIa de 8 592 km
2
;
0oldova - 13 Mudee, avnd o supraIa de 38 058 km
2
;
0untenia - 12 Mudee, avnd o supraIa de 52 505 km
2
;
Oltenia - 5 Mudee, avnd o supraIa de 24 078 km
2
;
1ransilvania - 15 Mudee, avnd o supraIa de 57 819 km
2

148
.
SupraIaa Romniei era de 294 244 km
2
: 137 903 km
2
supraIaa vechiului regat si 156 341 km
2

cea a provinciilor unite.
Populaia care se ridica la 7 897 311 locuitori n vechiul regat la 1913 a crescut n urma actului de
unire la 16 267 199 locuitori n 1919.
n vederea studierii unei divizri teritoriale unitare si raionale a rii, n 1920 s-a instituit pe lng
Ministerul de Interne, Comisia pentru Studiul unei 1oi Arondri a Judeelor.
Examinnd situaia la acea dat, Comisia a Iormulat urmtoarele concluzii:
aiIerenieri Ioarte mari ae suSraIa, neMustiIicate din punct de vedere economic sau
administrativ (ex. Mudeul Hotin cu supraIa de 8 ori mai mic dect a Mudeului Zastavna, n
Transilvania Mudeele Brasov ori Trnava Mic, cu supraIee n Mur de 2 000 km
2
, cu supraIa
de cca. 6 ori mai mic dect Mudeul Hunedoara);
aiIerene mari in ceea ce Srivete numrul ae SoSulaie (ex. Mudeele din Bucovina, Ioste
cpitnii, se situau mult sub media pe Mude 215 000 locuitori, n timp ce Mudee ca Bihor,
Caras-Severin, aveau o populaie de peste 450 000 locuitori). n general, aceste decalaMe
determin sarcini Ioarte diIerite pentru autoritile administrative;
mari aisSariti in aomeniul aotrii cu miMloace ae comunicaie. sosele, ci Ierate (slaba reea
de ci de comunicaie n multe Mudee inIlueneaz negativ capacitatea de aciune

147
E. D. Tarangul, 1944, Tratat ae areSt aaministrativ roman, Cernui, pag. 146.
148
I. S. 1istor, 2000, Comuna i Muaeul evoluia istoric Editura Dacia, CluM-1apoca, p. 117.

350
administrativ) (ex. Basarabia unde exist Mudee mari, ns cu puine ci Ierate si sosele, n
contrast cu Bucovina, unde Mudee mici beneIiciaz de reele de comunicaie Ioarte dese);
anomalii in Srivina Iormei care pe de o parte aIecteaz Iuncionalitatea autoritii
administrative iar pe de alt parte ngreuneaz accesul populaiei din extremitile entitii
teritoriale, la resedina unde se concentreaz instituii importante (ex. Mudeele CoMocna,
Tecuci, Cahul s.a. cu raportul lungime-lime de 4:1);
e[centricitatea reeainelor Iace ca accesul populaiei din partea opus a teritoriului, la
instituiile publice concentrate n orasul resedin de Mude, s Iie diIicil (aceste nepotriviri si
diIerene cauzau disIuncionaliti att n ceea ce priveste aciunea administrativ ct si n
celelalte sectoare ale vieii sociale).
Pe baza acestor concluzii si a principiilor si criteriilor stabilite, Comisia a sugerat guvernanilor
soluia Mudeelor mari, care s grupeze 300 000 - 400 000 de locuitori, ca o soluie ce Iavorizeaz
dezvoltarea vieii publice si descentralizarea administrativ.
Propunerea de a mpri teritoriul n 48 de Mudee, urmat de o alta care presupunea 62 de Mudee
nu au Iost bine primite, din motive politicianiste.
1oua Constituie a 5omaniei ain 29 martie 1923
149
, statua la art. 4 mprirea teritoriului rii n
Mudee si Mudeele n comune. ,1umrul intinaerea i subaivi]iunile lor teritoriale se vor stabili auS
Iormele Srev]ute in leJile ae orJani]are aaministrativ`
150
.
Judeul era un organism politico-teritorial cu atribuiuni de putere public, organ de administraie
si gestiune patrimonial, nzestrat cu organe reprezentative.
Constituia stabilea c interesele pur Mudeene erau girate de Consiliile Judeene (art. 41), ai cror
membri erau alesi prin vot universal, egal, direct, secret, obligatoriu, cu reprezentarea minoritii. La
acestia se adugat prin legi membri de drept si cooptai. Printre membri cooptai puteau Ii si Iemei
maMore.
Alegerea pe baz de vot universal a Consiliului Judeean a nsemnat un progres notabil spre
democratizarea vieii publice, raportat spre exemplu la Transilvania de dinainte de Unirea de la 1918,
unde Mumtate din membri Congregaiei comitatense erau membri alesi si Mumtate recrutai din rndul
celor care plteau impozite directe mari (virilism).
n vara anului 1925 s-a nIiinat Institutul de Stiine Administrative, care avea menirea de a
organiza dezbateri menite s oIere soluii pentru modernizarea administraiei romnesti si de a edita cri
cu tematic administrativ.
Institutul Romn de Organizare StiiniIic a Muncii a avut de asemenea printre preocupri si
probleme privind perIecionarea serviciilor publice. Au aprut de asemenea reviste noi ca: $aministraia
nou $raealul aaministrativ sau $aministraia roman.
Toat aceast miscare ideatic, urmrea n esen modernizarea activitii administrative a
Romniei, att n planul doctrinei, ct si al vieii practice
151
.

14.1.2. Modele de organizare administrativ-teritoriale, elaborate n spiritul constituiei din
1923

14.1.2.1. Unificarea administrativ a Romniei

/eJea Sentru uniIicarea aaministrativ ain 14 ,unie 1925
152
a constituit un moment important n
viaa administrativ din Romnia ntruct, pe de o parte a avut la dispoziie si ntr-o oarecare msur a
valoriIicat concluziile, analizele, proiectele din acea perioad, iar pe de alt parte au ca baz prevederile
noii Constituii.
Teritoriul rii a Iost mprit (art. 480) n 71 de Mudee, 498 de plsi, 8 879 de comune dintre care
71 urbane resedine de Mude ntre care 17 municipii, 94 comune urbane neresedine, 10 comune
suburbane si 8 704 comune rurale.
n intervalul 7 octombrie 1925 5 Iebruarie 1926 s-au publicat n Monitorul OIicial o serie de
decrete-lege si deciziuni ministeriale ale Ministrului de Interne
153
viznd uniIicarea administrativ.

149
0.O. nr. 282 ain 29 martie 1923.
150
Idem.
151
Gh. Iancu, op.cit. p. 52.
152
0.O. nr. 128 ain 14 ,unie 1925.
153
Ministerul de Interne, 1926, mSrirea aaministrativ a 5omaniei insoit ae /eJea Sentru uniIicarea aaministaiunii comunale a oraului
%ucureti Bucuresti, p. 3.
351
Prin dispoziiile noilor acte normative s-au schimbat si denumirile unor Mudee ori resedine de
Mude. Judeul Bistria-1sud a Iost redenumit 1sud, Mudeul Alba de Jos a devenit Alba, n loc de
Mudeul Solnoc-Dbca Mudeul Somes, n loc de Mures Turda, Mudeul CoMocna a devenit Mudeul CluM,
Judeul Chisinu Mudeul Lpusna. Judeul Caras-Severin s-a divizat n Mudeele Caras si Severin.
Alba Iulia a devenit resedina Mudeului Alba n locul Aiudului, Baia Mare resedina Mudeului Satu
Mare n locul Careiului, BlaMul resedina Mudeului Trnava Mic n locul orasului Trnveni. S-au
modiIicat de asemenea numeroase denumiri de localiti n mediul rural. n total s-au schimbat denumirile
la 446 de localiti, maMoritatea rurale
154
.
Contrar sugestiilor specialistilor, s-a optat pentru o mprire pe Mudee mici, meninndu-se
disproporiile dintre uniti, lucru sesizat si n epoc, multe voci pronunndu-se pentru desIiinarea
Mudeelor mici, cu posibiliti Iinanciare reduse.
Comuna, n dubla ei calitate de organ al puterii executive si al colectivitpii locale, avea dou
tipuri de atribuii:
ae interes Jeneral punerea n aplicare a reglementrilor legale ale puterii centrale si
Mudeene;
interes local gestionarea problemelor obstesti ale populaiei.
Legea din 1925 a uniIicat tipurile de comune pe ntreg teritoriul statului dup modelul din
Vechiul Regat, prin stabilirea a dou tipuri de comune: rurale i urbane. Comunele urbane puteau Ii la
rndul lor: reeaine ae Muae nereeaine suburbane sau municiSii. La nivelul comunelor, urbane sau
rurale, au Iuncionat organe deliberative (consiliul comunal) si executive (primarul, aMutorul de primar si
delegaia consiliului comunal).
Privitor la comunele rurale, textul /eJii ae uniIicare ain 1925 prevedea: ,Comuna rural este
alctuit din unul sau mai multe sate. Resedina comunei va Ii ntr-unul din sate.
3lasa ca unitate geograIic si administrativ de coordonare si control (circumscripie de
deconcentrare administrativ), grupa mai multe comune rurale, n medie 17 comune. Meninut sub Iorma
ei din legislaia iniial din Vechiul Regat, plasa era condus de un Sretor subordonat preIectului de Mude,
si era lipsit de personalitate Muridic
155
.
Meninerea acestei subdiviziune administrative a strnit vii dispute n epoc. Criticile aduse
artau lipsa de inovaie a legiuitorului, care n baza unei experiene ndelungate, ar Ii trebuit s
reorganizeze plasa si s o suprime.
Pretorul de plas, ca si administratorul de plas din vechea legiuire avea atribuii proprii de
minim importan si atribuii delegate de preIect, n msura acestei delegri.
La aceste imperIeciuni de ordin organic se adugau si cele de ordin practic: de multe ori acesti
Iuncionari erau incapabili si numii pe criterii politice. Susintorii meninerii plsilor artau c
descentralizarea administrativ impunea meninerea lor si repartizarea unor atribuii administrative
supracomunale.
n Iapt, ns, principiul descentralizrii administrative n /eJea ae uniIicare ain 1925 a rmas mai
mult n expunerea de motive, plasa realiznd doar o apropiere a administraiei centrale a statului de
cetean.
Marcnd ea nssi o veritabil perioad de tranziie, /eJea ae uniIicare a provocat, pe parcursul
aplicrii ei, puternice critici din partea actorilor politici si sociali implicai. Provinciile unite au intrat n
concertul uniIicrii cu tradiiile lor administrative, cu obiceiurile si mentalitile lor si era normal ca
adaptarea la noua organizare s se Iac treptat.
Problemele de ordin tehnic si social ntmpinate pe parcursul aplicrii legii, rezistena inerent la
schimbare, au determinat la numai doi ani si Mumtate de la publicarea ei, modiIicarea a 106 din cele 400
de articole ale sale.
Modelul de organizare centralist si birocratic prevzut de lege, n ciuda declaraiilor politice si
expunerii de motive, a Icut ca aplicarea legii s ntmpine greuti n Transilvania si Bucovina, provincii
n care unitile administrativ-teritoriale s-au bucurat n trecut de o mare autonomie local si nu puteau
accepta norme de drept inIerioare celor precedente.
La nivelul rural, conceptul de comun era diIerit n provinciile unite Ia de Vechiul Regat. n
Transilvania, Basarabia si Bucovina, Iiecare sat constituia o comun dotat cu patrimoniu propriu, organe
deliberative si executive, pe cnd n Vechiul Regat, comuna era alctuit din sate si ctune
156
.

154
V. Meruiu, 1929, -uaeele ain $raeal i 0aramure San in %anat. (voluia teritorial CluM.
155
/eJea ae uniIicare aaministrativ ain 1925 M.O., nr. 128 din 14 Iunie 1925, art. 353 si urmtoarele.
156
/eJea Sentru orJani]area comunelor rurale i aaministraiunea Slilor din 1 Mai 1904, art. 1.
352
O situaie diIerit apare si la nivelul comunelor, punndu-se n eviden 5 trepte de venituri ale
acestora
157
(tabel 79).

Tabel 79. Nivelul veniturilor, pe comune.

Vechiul Regat Transilvania Basarabia Bucovina Comune cu venituri
(lei) nr. () nr. () nr. () nr. ()
Pn la 50 000 682 18,5 473 11.5 22 3 22 6,5
Pn la 200 000 2 497 67,5 2 089 52,5 296 41 180 55,5
Pn la 500 000 423 11,5 931 23 266 37 87 27
Pn la 1 000 000 63 1,7 337 8 99 14 27 8
Peste 1 000 000 30 0,8 193 5 37 5 10 3

1esocotind aceste decalaMe, considerm c legiuitorul nu a ales soluia optim. Este necesar s se
in seama de Iaptul c n Ardeal, Bucovina si Basarabia, Iiecare centru natural de populaie constituia o
unitate administrativ. Pe de alt parte ns, la nivelul ntregului teritoriu, nu se putea transIorma Iiecare
sat ntr-o comun rural, mai ales n Vechiul Regat si Basarabia.
La nivel de Mude, n ciuda principiului de descentralizare administrativ prevzut n Constituia
ain 1923 art. 108 nu s-a realizat o real descentralizare, preIectul avnd puteri sporite. Acest lucru a
nsemnat un regres pentru Ardeal, Bucovina si Basarabia, provincii n care unitile administrativ
teritoriale de acest ordin s-au bucurat de o real autonomie local.

14.1.2.2. Organizare administrativ bazat pe principiile autonomiei locale yi
descentralizrii

Sub imperiul aceleiasi Constituii de la 1923, dar sub un nou regim politic, cu viziuni diIerite
asupra vieii administrative a rii, Romnia cunoaste un model nou si interesant de organizare
administrativ a teritoriului, instituit prin /eJea Sentru orJani]area aaministraiunii locale ain 3 auJust
1929.
Factorii care au condus la elaborarea unei noi legi de organizare a rii au Iost pe de o parte
interni, impusi de diIicultile ntmpinate n aplicarea /eJii ae uniIicare pe tot teritoriul si de dorina de a
materializa principiul descentralizrii administrative. Pe de alt parte, Iactorii externi apar sub inIluena
reIormelor dintr-o serie de ri europene si modelelor de regionalizare oIerite de acestea.
Ideea de regionalizare s-a impus n Romnia din raiuni interne, legate de evoluiile
administrative aparte ale diIeritelor provincii, si externe, determinate de modul cum a Iost privit
problema regiunii, ca unitate administrativ n alte ri europene. n Frana, Vidal de la Blache si Lucien
LeIevre, n rile germane F. Ratzel si HaushoIIen, n rile anglo-saxone Bryce, au susinut necesitatea
organizrii administrative bazate pe nivelul regional
158
.
La momentul promulgrii legii, precedentele europene n materie de regionalizare erau
urmtoarele: Belgia era organizat n provincii, Polonia, dup Constituia din 1926 era mprit n 16
regiuni administrative numite voievodate, Cehoslovacia, n urma legii din 14 iulie 1927, era organizat n
4 provincii administrative, Iugoslavia a nlocuit cele 33 de regiuni instituite n 1922 cu 9 regiuni mari,
numite banovine, prin legea din 3 octombrie 1929
159
.
Frana era organizat de o manier mai centralizat n 91 de departamente. Soluia crerii
regiunilor administrative care aminteau de vechile provincii, nu s-a putut materializa, dar departamentele
se puteau asocia ntre ele n vederea gestionrii unor proiecte comune.
Ideea crerii de regiuni administrative nu era nou n Romnia, ns diIeritele proiecte de legi
anterioare nu au putut Ii promovate datorit limitelor impuse de Constituie.
Legea Iundamental prevedea ca uniti adiminstrativ-teritoriale comuna si Mudeul, astIel nct o
organizare bazat pe regiuni administrative ar Ii Iost neconstituional. De aceea, legiuitorul a recurs la o
inovaie prin crearea Directoratelor Ministeriale Locale, n numr de 7, ca centre de administraie si de
inspecie local
160
. Ele erau n Iapt organe deconcentrate ale autoritii centrale. Directoratul Ministerial

157
Idem, p. 311.
158
P. 1egulescu s.a., 1930, Coaul $aministrativ $anotat Bucuresti., p. 245.
159
V. Vese s.a., 1988, 'e]voltare i moaerni]are in 5omania interbelic, Bucuresti, p. 61-62.
160
V. Scurtu, I. Scurtu, 'in viaa Solitic a 5omaniei. p. 150-151.
353
Local era compus din: directorul ministerial local si seIii serviciilor ministeriale locale ca organe
executive ale Guvernului
161
.
Cele 7 Directorate Ministeriale Locale s-au organizat n marile centre provinciale: Bucuresti,
Cernui, Chisinu, CluM, Craiova, Iasi, Timisoara, de la data de 1 ianuarie 1930.
Articolul 300 din lege statueaz c ,Mudeele din resortul unui directorat se pot asocia ntr-o
asociaiune general pe termen nelimitat, pentru execuia, crearea sau ntreinerea de lucrri, instituii de
interes economic, sanitar sau servicii publice.
n baza acestui articol s-au creat sapte Asociaii Judeene Generale, care reprezentau si promovau
interesele provinciei.
Aceste asociaii au Iost:
Muntenia - cu 17 Mudee;
Transilvania - cu 18 Mudee;
Moldova - cu 9 Mudee;
Bucovina - cu 7 Mudee;
Basarabia - cu 9 Mudee;
Banat - cu 5 Mudee;
Oltenia - cu 6 Mudee.
Ideea de baz n crearea acestui model de organizare pe provincii a Iost aceea c numai o
organizare adoptnd particularitile regionale poate s corespund integral nevoilor economice si sociale
att de variate si dependente de mpreMurrile locale si temporale.
Criticile cu tent naionalist aduse n epoc acestui model, arat conIundarea ideii de unitate
naional cu aceea de uniIormitate.
n organizarea Mudeean descentralizat s-au ntlnit dou tipuri de organe: deliberative si
executive (preIectul, consiliul Mudeean si comisiunea administrativ).
Statutul preIectului a Iost ns schimbat n spiritul descentralizator al legii, acesta rmnnd doar
reprezentantul administraiei Mudeene. Conductorul administraiei Mudeene devenea presedintele
delegaiei permanente a consiliului Mudeean, ales de consiliu pe o perioad de 5 ani.
ReIeritor la nivelul comunal (titlul II din lege), legea din 1929 pstreaz clasiIicarea comunelor n
urbane si rurale. Comunele urbane puteau Ii orase si municipii.
Orasele erau deIinite drept comune urbane cu mai puin de 50 000 de locuitori si care nu erau
declarate municipii.
Comunele declarate spaiuni balneo-climaterice prin legi speciale puteau obine recunoasterea de
comune urbane la iniiativa consiliului local respectiv si cu aprobarea Comitetului Local de Revizuire si
conIirmarea directorului ministerial.
Comunele rurale, deIinite ca uniti administrativ-teritoriale avnd peste 10 000 de locuitori,
puteau Ii Iormate din unul sau mai multe sate.
n cazul n care nu se putea Iorma o comun cu acest numr de locuitori, ori anumite sate
dispuneau de miMloace Iinanciare suIiciente pentru a ntreine o administraie comunal, legea prevede c
se puteau constitui comune cu un numr mai mic de locuitori, dintr-un singur sat sau din mai multe sate.
O alt inovaie a acestei legi este c satele au Iost dotate pentru prima oar cu personalitate
Muridic. La art. 6, este prevzut c satele care Iac parte dintr-o comun rural sunt considerate din punct
de vedere administrativ, ca sectoare ale acelei comune.
Satele erau mprite n dou categorii: sate mici, cu o populaie sub 600 locuitori si sate mari cu
un numr de populaie peste 600 locuitori.
n urma aplicrii acestei legi, situaia unitilor administrativ-teritoriale n mediul rural era
urmtoarea: comune 1 500, sate 15 276, din care sate mici 7 289.
Dac pentru satele mari, alegerea unui consiliu stesc este obligatorie, pentru satele mici aceasta
este Iacultativ. Primarul stesc, ales n adunarea steasc Ir prea multe Iormaliti are o Iuncie mai
mult onoriIic.
Art. 285 din lege prevede c Mudeele vor Ii mprite n mai multe circumscripii teritoriale
numite plsi. Legea pstreaz deci plasa ca circumscripie teritorial condus de un primpretor, ca
reprezentant al preIectului, oIier de poliie administrativ si organ de supraveghere si control n ceea ce
priveste administraia rural.
Pstrarea plsilor, vzute ca niste prelungiri ale puterii centrale n teritoriu, a Iost criticat ca Iiind
n contradicie cu inteniile descentralizatoare ale legii.

161
/eJea Sentru orJani]area aaministraiunii locale ain 3 auJust 1929 M. O. nr. 170 din 3 august 1929.
354
Larga autonomie local, realizat de legea din 1929, a necesitat desigur un mecanism de integrare
care s contrabalanseze eventualele tendine centriIuge, dar si s supravegheze legalitatea hotrrilor si
deciziilor.
AstIel, a Iost conceput un sistem de tutel administrativ:
pentru sat si comuna rural: n prim instan - Delegaia Judeean, n a doua instan -
Comitetul Local de Revizuire (atasat Directoratului);
pentru comuna urban si Mudee: n prim instan - Comitetul Local de Revizuire, n a doua
instan - Comitetul Central de Revizuire.
Se poate observa respectarea principiilor democratice prin crearea unui sistem n care Iiliera
tutelar nu trece pe la Ministerul de Interne.
Caracterul inovativ al acestei legi const n realizarea unei veritabile regionalizri pe provincii
istorice, Ir ca aceste uniti teritoriale s Iie prevzute de constituie.
Proiectul Stere din acelasi an, care propunea crearea regiunii administrative, Iusese declarat
neconstituional prin avizul Consiliului Legislativ. Cunoscut n literatura de specialitate ca ,experiment
sau ,experiena de la 1929, aceast lege a creat un aparat administrativ greoi, cu interpunerea ntre Mudee
si nivelul central a Directoratelor Ministeriale Locale ca organe de deconcentrare, avnd n compunere
servicii locale: interne, Iinane, instrucie public, culte, agricultur, domenii, lucrri publice si
comunicaii, industrie si comer, munc sntate si ocrotire social.
Aceast soluie nu a conIirmat speranele puse n ea, pentru c administraia s-a complicat,
antrennd cheltuieli crescute. De asemenea, la nivel rural, aceast organizare greoaie si complicat a Icut
ca n Vechiul Regat, cca. 10 000 de sate mici s se grupeze n 700 - 800 de comune, aMungndu-se ca o
comun s Iie compus din 30 - 40 de sate, ceea ce Icea imposibil buna Iuncionare a administraiei
locale
162
.
La aceast organizare, ca si la Directoratele Ministeriale Locale, s-a renunat la 15 iulie 1931,
dup venirea la putere a Guvernului Iorga.
Trebuie ns s recunoastem meritul acestei legi de a Ii realizat o real descentralizare
administrativ si o mai mare autonomie n viaa local. Din motivele prezentate mai sus, dar si datorit
condiiilor istorice, conMuncturii politice si eIectelor marii crize de supraproducie din acea perioad, acest
model de organizare bazat pe autonomie local, nu a rezistat mult timp.
Prin legi de modiIicare succesive (11 legi de modiIicare pn n 1936) s-a revenit la Legea din
1925. Aceste legi de modiIicare au Iost:
1) legea din 31 decembrie 1929, pentru modiIicarea art. 537, alin. 1, art. 367 al. II si art. 368;
2) legea din 4 ianuarie 1930, 294, 297, 298, 299;
3) legea din 6 iulie 1930, pentru completarea art. 247;
4) legea din 6 iulie 1930, pentru completarea art. 462;
5) legea din 29 ianuarie 1931 pentru modiIicarea art. 44, 178, 429, 430, 437, 453, 454;
6) legea din 15 iulie 1931, pentru modiIicarea unor dispoziiuni din Legea pentru organizarea
administraiunii locale;
7) legea din 21 septembrie 1932;
8) legea din 20 aprilie 1933, pentru modiIicarea Legii de organizare a Comitetelor de Revizuire;
9) legea din 14 aprilie 1933, pentru organizarea Iinanelor locale;
10) legea din 3 mai 1933, pentru abrogarea unor dispoziiuni din Legea de organizare a
administraiunii locale;
11) legea din 18 martie 1934, pentru modiIicarea unor articole din legea de organizare a
administraiunii locale
163
.

14.1.2.3. Revenirea la modelul de organizare administrativ centralizat a Romniei -
Legea administrativ din 1936

Experienele prin care a trecut Romnia n urma legilor administrative din 1925 si 1929, numite
astIel datorit instabilitii lor n timp si a diIicultilor n aplicare, precum si preocuparea de a da
administraiei un rost activ n viaa statului, au MustiIicat votarea unei noi legi administrative.
/eJea aaministrativ ain 27 martie 1936
164
a prevzut o mprire a teritoriului, potrivit art. 4 din
Constituia ae la 1923, n Mudee si comune, investite cu personalitate Muridic si avnd patrimoniu propriu

162
Vese V. s.a.,1988, op. cit., p. 58, G. Ursu, op. cit., p. 158.
163
(ncicloSeaia 5omaniei 1938, vol. I, p. 306.
355
si organe de conducere proprii. A Iost meninut de asemenea plasa, ca o simpl circumscripie
administrativ a Mudeului, cu rol de control al activitii autoritilor comunelor rurale.
Comunele au Iost clasiIicate ca rurale, suburbane si urbane (orase resedin de Mude si orase
neresedin).
Orasele resedin de Mude importante din punct de vedere economic sau cultural puteau Ii
declarate prin lege municipii.
Comunele erau administrate de un consiliu comunal ca organ deliberativ si primar respectiv
aMutor de primar ca organe executive.
Legea stabileste pentru consiliile comunale numrul membrilor alesi, dup cum urmeaz: 10
pentru comune rurale, 18 pentru orase neresedin, 28 pentru orase resedin, 36 pentru municipii.
O parte din membri consiliilor comunale erau membri de drept, recrutai dintre cadrele diIeritelor
servicii publice sau organe atribuii tehnice care s completeze competena consilierilor alesi.
Primarul era ales de ctre consiliul comunal dintre consilierii alesi. Existau ns dou situaii n
care primarul putea Ii numit.
ConIorm art. 31 din lege, n comunele rurale si orasele neresedin de Mude, primarul putea Ii
numit de preIect, iar n orasele resedin de Mude si n municipii de ctre ministrul de interne, n
urmtoarele situaii:
dac dup dou alegeri consecutive nici un candidat nu obinea maMoritatea absolut,
preIectul numea primarul si aMutorul de primar dintre candidaii cu acelasi numr de voturi;
dac n comunele urbane nici un candidat nu obinea din numrul de voturi exprimate,
primarul era numit (de ctre preIect sau ministrul de interne, dup caz), dintre candidaii la
primrie.
Consiliul Mudeean era de asemenea compus din membri alesi si membri de drept, cei din urm
mprii n dou categorii: unii cu vot deliberativ si alii cu vot consultativ. Membri consiliului Mudeean
se constituiau prin alegere n 5 comisii de specialitate. Raportorii celor 5 comisii Iormau delegaia
permanent, care nlocuia consiliul ntre sesiuni.
Delegaia permanent avea, pe lng atribuiile delegate si atribuii proprii: era organ consultativ
al preIectului si exercita control si ndrumare asupra comunelor rurale si oraselor neresedin de Mude. n
accepiunea acestei legi, preIectul este reprezentantul Guvernului n Mude si conductorul administraiei
Mudeene. Dac n legea din 1929, conductor al administraiei Mudeene devenea presedintele delegaiei
permanente a consiliului Mudeean (ales), legea de Ia revine si rezerv un rol important preIectului.
Consiliul de preIectur, creat pentru prima oar de legea din 1925 ca un organ consultativ al
preIectului, este transIormat de aceast dat ntr-un veritabil organ administrativ, cu activitate continu,
Iormat din seIii serviciilor publice deconcentrate.
Se poate concluziona c acest model de organizare administrativ a teritoriului era unul
centralizat. Centralizarea s-a realizat prin ntrirea autoritii preIectului n detrimentul autoritilor
Mudeene alese, posibilitatea numirii primarilor si reintroducerea membrilor de drept n consiliile locale.
Cu toate acestea, legiuitorul a meninut posibilitatea asocierii Mudeelor n vederea rezolvrii comune a
unor lucrri publice care transcend nivelul Mudeean. De asemenea, d un regim administrativ special
comunelor balneo-climaterice, art. 171, dndu-le posibilitatea de a se asocia ntre ele sau cu instituii
private, n scopul executrii de lucrri, servicii sau ntreprinderi de interes local.
n Regulamentul de aplicare a legii, aprut la 18 Iebruarie 1937, sunt prevzute atribuiile proprii
ale Iiecrui serviciu si birou din cadrul administraiei locale. Acest mod de sistematizare a activitii
reprezint un real progres n eIicientizarea administraiei.

14.1.3. Divizarea teritorial a Romniei n uniti de nivel regional, bazat pe principiile
Constituiei de la 1938

14.1.3.1. Condiiile politico-istorice

n perioada premergtoare celui de-al II-lea rzboi mondial, Romnia cunostea o via politic
extrem de instabil. La alegerile parlamentare din 20 decembrie, 1937, la care au participat 13 partide si
53 de grupri politice, nici un partid nu a obinut procentaMul necesar Iormrii Guvernului.
innd cont de contextul politic si istoric mondial, precum si de destabilizarea politic intern,
Regele Carol al II-lea a dizolvat Parlamentul si a ncercat, Ir succes, s impun Iormarea unui guvern

164
M. O., Partea I, nr. 73 din 27 martie 1936.
356
Goga. Fr multe ezitri, la 10 Iebruarie 1938, a decis instaurarea regimului monarhic autoritar, Iormnd
un guvern n Irunte cu Patriarhul Miron Cristea.
La 27 Iebruarie 1938, s-a publicat o nou Constituie, care va pune bazele Muridice ale noului
regim instaurat.
Organizarea politic dat statului prin Constituie impunea reorganizarea administraiei pe baze
noi, cu totul diIerite, dup urmtoarele principii
165
:
Srimatul comSetenei arat preIerina legiuitorului Ia de organele numite pe baz de
competen, n raport cu cele alese;
aesIiinarea unitilor aaministrative artiIiciale. Legea pleac de la principiul c sunt
capabile s satisIac interesele generale si locale, numai acele uniti care prin natura lor si
prin ntinderea lor reprezint uniti legitime, culturale, economice si Iinanciare. n acest
context, Mudeul este considerat o diviziune parazitar, care si ntreinea serviciile prin
contribuia statului;
oraine in aaministraie i autoritate conducerea unitilor se ncredineaz unor persoane
numite, care, eliberate de presiunea electoratului, se vor putea dedica intereselor generale;
orJani]area i sistemati]area activitii aaministrative n scopul de a asigura continuitate si
eIicien aciunii administrative;
aivi]area teritoriului statului in inuturi i comune.

14.1.3.2. Legea administrativ din 14 august 1938
166


La Titlul I, art. 1 din lege, se precizeaz c ,administraia local se exercit prin urmtoarele
circumscripii teritoriale: comuna, plasa, Mudeul si inutul.
Comuna si inutul, ca persoane Muridice, exercit n acelai timp si atribuii de administraie
general, conIerite prin lege. Plasa si Mudeul sunt deIinite drept circumscripii de control si de
deconcentrare administrativ.
Comunele rurale, alctuite din unul sau mai multe sate, trebuie s dispun de miMloace Iinanciare
suIiciente acoperirii cheltuielilor administraiei comunale.
n privina municipiilor, legea le deIineste ca Iiind ,resedinele inuturilor si orasele care au
populaie de peste 50 000 de locuitori si declarate astIel prin lege.
Primarul este un organ numit pe termen de 6 ani, pe criterii de competen, cerinele de studii
pentru nivelul de municipii si staiuni balneo-climaterice Iiind titlul academic sau oIier cu gradul de cel
puin locotenent-colonel. El este seIul n acelasi timp seIul administraiei comunale si presedinte al
consiliului comunal.
Consiliul comunal era compus din membri alesi si membri de drept. Legea stabileste astIel
numrul de membri alesi: 3 n comunele rurale, 5 n comunele urbane neresedin de Mude, 7 n comunele
urbane resedin, 12 n municipii.
Desemnarea membrilor de drept este Icut pe 6 ani de ctre preIect sau rezidentul regal, dup
caz, din rndurile clerului, personalul didactic din conducerea scolilor, medici, directori de instituii
culturale, s.a.
La nivel de Mude Iuncionau instituiile deconcentrate ale statului si un preIect devenit Iuncionar
public de carier, n structura Ministerului de Interne recrutat dintre pretori, deinnd calitatea de
reprezentant al Guvernului, precum si pe aceea de seI al administraiei Mudeene. Atribuiile lui sunt mai
reduse, Iiind mai mult un organ de ndrumare, control si supraveghere.
Legea nu mai consemneaz existena Consiliului Judeean, a Delegaiei Permanente si nici a
Consiliului de PreIectur. Plasa, meninut ca subdiviziune administrativ de control, cuprinde mai multe
comune si este condus de un pretor de plas numit prin decizie ministerial. Acesta este reprezentantul
Guvernului si seIul poliiei n cuprinsul plsii, si numirea lui necesit studii Muridice si pregtire tehnico-
administrativ. inutul este deIinit conIorm Titlului III, Cap. I, art. 53.
Redm mai Mos tabloul celor 10 inuturi, cu circumscripiile teritoriale si resedinele lor:

INUTUL OLT
5eyedina Craiova
1udee: DolM, Mehedini, GorM, Vlcea, Romanai, Olt.

165
(ncicloSeaia 5omaniei 1938, vol. I, p. 310 a.
166
M.O. Partea I, nr. 187 din 14 August 1938.
357
INUTUL BUCEGI
5eeaina %ucureti
1udee: IlIov, Teleorman, Arges, Muscel, Dmbovia, Vlasca, Prahova, Buzu, Brasov, Trei-
Scaune.

INUTUL MRII
5eyedina Constana
1udee: Constana, Ialomia, Durostor, Caliacra.

INUTUL DUNREA DE 1OS
5eyedina Calai
1udee: Covurlui, Brila, Tulcea, Ismail, Cahul, Flciu, Tutova, Tecuci, Putna, Rmnicu-Srat.

INUTUL NISTRU
5eyedina Chiyinu
1udee: Lpusna, Orhei, Tighina, Cetatea-Alb.

INUTUL PRUT
5eyedina ,ayi
1udee: Iasi Bacu 1eam Baia Botosani Bli Soroca Vaslui Roman.

INUTUL SUCEAVA
5eyedina Cernui
1udee: Cernui Hotin StoroMine Rdui Cmpulung Suceava Dorohoi.

INUTUL MURES
5eyedina $lba ,ulia.
1udee: Alba, Turda, Mures, Ciuc, Odorhei, Fgras, Trnava-Mare, Trnava-Mic, Sibiu.

INUTUL SOMES
5eyedina CluM
1udee: CluM Bihor Somes SlaM Satu-Mare Maramures 1sud.

INUTUL TIMIS
5eyedina 1imiyoara
1udee: Timis-Torontal, Arad, Caras, Severin, Hunedoara.

Deconcentrarea serviciilor ministeriale s-a Icut n circumscripii care s corespund inuturilor.
AstIel, Iiecare minister avea un serviciu exterior care Iunciona pe lng rezidentul regal (excepie Iceau:
Mustiia, armata, aIacerile strine, instituii de nvmnt superior, s.a.).
Reprezentantul guvernului n inut era denumit Rezident regal. Acesta era investit pe o perioad
de 6 ani prin decret regal, la propunerea Ministrului de Interne si avea rangul de secretar de stat si titlul
de excelen.
Rezidentul regal avea dou categorii de atribuii:
Ca reSre]entant al Juvernului:
seI ierarhic al tuturor Iuncionarilor din inut;
convoca cel puin lunar seIiii serviciilor exterioare deconcentrate;
avea n subordine preIecii pe linie de ordine si siguran public;
prezenta anual un raport regelui, privitor la starea general din inut.
Ca administrator al inutului:
seI al administraiei inutului si presedinte al Consiliului de inut;
reprezenta inutul si guvernul la ceremonii.
Consiliul inutului era compus din membri alesi de consiliile comunale din inut, camerele de
agricultur, comer, industrie si camerele de munc din inut, pentru o perioad de 6 ani, si membri de
drept dintre demnitarii inutului pe durata deinerii Iunciei n baza creia li s-a oIerit calitatea de membru
de drept, propusi de rezidentul regal si numii de Ministerul de Interne.
Acest nou si inovativ model de organizare administratic prezint o serie de particulariti.
358
n primul rnd, se constat un grad Ioarte redus de descentralizare, la nivel de comun si inut.
Consiliile comunale si de inut erau conduse de Iuncionari numii, primarul si rezidentul regal,
iar componena lor cu numr Ioarte redus de membri alesi trdeaz limitarea drastic a autonomiei locale.
Primarul nu-si pierdea ns cu totul calitatea de organ descentralizat, deoarece nu era inclus n ierarhia
central (Iig. 269).

Fig. 269. Organizarea administrativ-teritorial a Romniei la 1938.

Puternicul aparat administrativ, bazat pe Iuncionari de carier din structura Ministerului de
Interne, recrutai pe baz de competen, relev intenii centraliste. 1u putem s nu observm c
organizarea birocratic (bazat pe ierarhie, diviziunea muncii si reguli impersonale) a Iost potrivit aleas
ca un instrument de eliminare a Iactorului politic si de proIesionalizare a corpului de Iuncionari publici
de carier.
Relaia politic-administraie rezult din nssi existena statului de drept. Administraia public
,trebuie s includ toate activitile cu rol n materializarea politicilor... celor alesi
167
.
Prin urmare, ne aIlm n prezena unui model de organizare administrativ centralizat, tipic
perioadelor de criz sau regimurilor totalitare.
Se constat o dualitate de organe administative nsrcinate cu administrarea intereselor locale si
n acelasi timp cu administrarea intereselor de stat deconcentrate.
n paralel cu separarea administraiei de stat de administrarea local (comun si inut ca uniti
descentralizate), s-a cutat realizarea centralizrii prin intermediul numirii la conducerea acestor dou
ramuri, a unor seIi de ctre administraia central.
O alt inovaie a legii administraiei din 1938 a Iost desIiinarea personalitii Muridice a Mudeelor,
considerate administraii create artiIicial de lege si inutile pentru comunitate.
Toate atribuiile Mudeelor au Iost transIerate la nivelul inuturilor, Mudeul rmnnd circumscripii
de control.

167
G. Sterlig, 1986, 0anaJinJ the 3ublic Sector, Ed. a III-a.
359
Crearea celor 10 inuturi a Iost rezultatul unui proces Ioarte elaborat, pornind de la regiunile
specializate, cum ar Ii:
regiunile de ci Ierate;
inspectoratele de nvmnt;
regiunile vamale;
circumscripiile camerelor de comer;
circumscripiile camerelor de agricultur si munc.
Se poate constata c anumite inuturi, cum ar Ii: Olt, Mrii, 1istru, Mures, Somes, chiar Dunrea
de Jos, care au Iost concepute pe arii naturale, au avut o premoniie sistemic. 1u este cazul inutului
Bucegi, care grupeaz pri de uniti geograIice cu o diversitate care i conIer coeren si unitate.
Evenimentele istorice legate de marea conIlagraie mondial au Icut ca aplicarea acestui model
s Iie de asemenea de scurt durat. n urma arbitraMului de la Viena, teritoriul Romniei era diminuat cu
33,8 (100 913 km
2
) si populaia cu 33,3 (6 777 000 locuitori). n aceste condiii, noul guvern instalat
la 4 septembrie 1940 a suspendat Constituia din 1938.
Acest lucru a condus la desIiinarea inuturilor, reintroducndu-se Mudeul ca unitate
administrativ-teritorial cu personalitate Muridic, descentralizat (Legea nr. 67 din 21 septembrie
1940)
168
.

14.1.4. Problema amenaMrii teritoriului n legislaia administrativ interbelic a Romniei

Activitatea de amenaMare a teritoriului a Iost strns legat de organizarea administrativ a
teritoriului. De aceea, legislaia de proIil din perioada interbelic a cutat s trateze si aceast important
problem.
Legea de uniIicare administrativ aIecteaz capitolul VIII art. 76, problemelor edilitare. Prin
dispoziiile acestei legi, comuna era obligat ca n termen de 4 ani s ntocmeasc un plan general de
sistematizare, ,n vederea dezvoltrii pe care ar putea s o ia comuna si diIeritele sale servicii n viitor
(art. 69).
La art. 73, este reglementat autorizarea construciilor de ctre delegaia permanent, cu
semntura primarului, pe baza avizului serviciului tehnic.
De asemenea, legea Iace reIerire la alinierea strzilor si pieelor, pentru aceasta dnd dreptul
Consiliilor comunale s declare utilitate public.
Legea din 1929
169
, vdeste preocupri sporite n acest domeniu.
Se impune din nou comunelor (urbane, suburbane, rurale si staiuni balneo-climaterice)
obligativitatea ntocmirii planurilor ,de aliniere, nivelment si sistematizare (art. 115). La resedina
Iiecrui Mude se constituia ,Comisia pentru sistematizarea comunelor condus de presedintele delegaiei
Mudeene, cu subcomisii la nivelul Iiecrei plsi.
ntocmirea planurilor si proiectelor de sistematizare sunt ncredinate ,Consiliului tehnic superior
din Ministerul Lucrrilor Publice.
Sunt prevzute amenzi pentru deschiderea Ir autorizaie de strzi, pasaMe, nIundturi si se
clariIic regimul construciilor neautorizate.
Prevederile care vizeaz satul si comuna rural n materie de sistematizare sunt destul de vagi si
permisive, legiuitorul innd seama de posibilitile Iinanciare reduse la nivelul acestor uniti.
Legea administrativ din 1936 se ocup mai pe larg de sistematizarea localitilor n urmtoarele
capitole:
Cap. III Planuri de situaie si sistematizare
Cap. IV Edilitate
Cutarea de soluii pentru evitarea insucceselor anterioare privitor la ntocmirea planurilor de
situaie au condus la obligarea comunelor lipsite de miMloace materiale de a consemna la Casa de
Depuneri, la nceputul Iiecrui an bugetar, o cot anual Iixat de organul tutelar, planurile de situaie
urmnd a se executa de ctre serviciile Mudeene specializate.
Sunt reglementate, de asemenea, amenzi pentru abaterile de la alinieri, regimul Muridic al
parcelrilor de terenuri si expropierea pentru cauz de utilitate public.
Consiliul local va putea, n baza art. 157, s oblige proprietarii de terenuri mlstinoase s execute
lucrri de asanare, desecare sau ridicarea nivelului apelor.

168
Coleciunea ae /eJi i reJulamente Tom XVIII din 5 30 sept. 1940, pag. 1286-1289.
169
M.O. nr. 170 din 3 august 1929, Partea a VI-a, Secia II, Edilitatea si poliia Construciilor, art. 115-art. 125.
360
n caz de neconIormare, autoritile locale pot executa lucrrile, urmnd ca proprietarii s suporte
costurile. Legea impune, de asemenea, existena regulamentelor locale de ntreinere a trotuarelor si
rigolelor.
Chiar dac observm o evoluie pozitiv n abordarea problemei sistematizrii localitilor de
ctre legile de organizare administrativ, pn la 1938, reglementrile nu au Iost suIicient de serioase si
de complete, nu a existat o concepie de ansamblu bine deIinit.
Diversele legi administrative au luat unele msuri cu caracter izolat. De aceea ele nu au produs
eIecte notabile asupra vieii urbane, care a continuat s se dezvolte ntmpltor (excepie, Legea Casei
Lucrrilor Orasului Bucuresti). Legea Administraiei din 14 august 1938 stabileste un nceput de real
organizare urbanistic. Principiul de baz n elaborarea acestor reglementri a Iost acela c sistematizarea
si dezvoltarea vieii urbane nu este numai o problem de natur tehnic.
Ea reprezint o concepie care cuprinde un ansamblu de msuri de ordin tehnic, Iinanciar,
administrativ si Muridic, reIeritoare la condiiile de organizare si dezvoltare urban.
n ceea ce priveste /eJea Slanurilor ae situaie i sistemati]are spre deosebire de legile
precedente, aceasta stabileste care sunt planurile obligatorii ale comunelor si ce trebuie s cuprind
acestea. AstIel, la titlul VII, Lucrri obligatorii, Cap. I, art. 139, legea stabileste ca obligatorii pentru toate
comunele
170
:
un plan general de aliniere si nivelment;
un plan de sistematizare, nIrumuseare si extindere.
Planul general de aliniere si nivelment priveste situaia existent a comunei, cu traseul strzilor si
ulielor, cuprinde, de asemenea, planul de nivelment. Planul de sistematizare, nIrumuseare si extindere
este planul tehnic de dezvoltare a comunei si programul administrativ de nIptuire a lui, esalonat n
raport cu veniturile comunei. Acesta trebuia s prevad: zone de extindere mpreMurul limitelor localitii,
plan tehnic de dezvoltare a comunei (norme de sistematizare a extinderii), servitui igienice, arheologice
si estetice, regimul de nlime, reea de ap si canalizare, evacuarea deseurilor, regulament de
administraie local, program de executare a planurilor, raportat la miMloacele Iinanciare ale comunei.
Pentru supravegherea tehnico-administrativ a ntocmirii acestor planuri, legea constituie comisii Iormate
din specialisti la nivel central si la nivel de inut (art. 142, art. 143), stabilind pentru acestea atribuii
Ioarte clare (art. 144). Pornind de la realitatea c veniturile obinute ale comunelor sunt insuIiciente
cerinelor de ntocmire a planurilor de situaie si sistematizare, legea stabileste miMloace Iinanciare
speciale.
Programele de aciune edilitar obligatorii prevzute n textul legii (art. 139, al. 3) trebuiau puse
de acord cu cerinele planului si cu posibilitile Iinanciare ale unitii administrativ-teritoriale.
Consecinele Muridice produse de planurile de sistematizare, mai ales n raport cu proprietatea
particular, sunt de dou categorii:
reglementeaz exerciiul dreptului de proprietate (parcelri, autorizri de construcii);
restrnge exerciiul acestui drept (servitui de neconstrucie sau de reconstruire si Iolosin).
Cu toate c prevederile acestei legi administrative n materie de sistematizare si lucrri edilitare
se bazeaz si valoriIic experienele precedente din Romnia si chiar din alte ri europene, ntr-o
concepie nou, sistemic, nu putem analiza eIectele ei si sub aspectul practic, asupra teritoriului, datorit
perioadei scurte (2 ani) n care a acionat aceast lege.
Analiza soluiilor, propuse sau aplicate n practic de ctre diIeritele regimuri politice din
Romnia anilor 1919 1939 cu privire la o mai bun organizare administrativ a teritoriului, ne conduce
la urmtoarele concluzii:
9 nici un model de organizare administrativ din perioada interbelic nu a Iost rupt de contextul
european;
9 toate proiectele propuse au Iost puternic inIluenate de evoluia politicii interne, multe
schimbri survenind din dorina unor partide de a demonstra c au soluii politice;
9 toate legiuirile au recunoscut satul ca celul de baz n organizarea teritorial, singura
reglementare care a ,atentat la legitimitatea acestei uniti naturale de concentrare a
populaiei Iiind legea din 1929, care le denumea sectoare ale comunei;
9 comuna a Iost meninut n toate modelele, modul de Iormare (compunere) artnd
permanent cutri de soluii care s concilieze diIeritele particulariti provinciale;
9 Mudeul, o unitate administrativ de tradiie n Vechiul Regat, s-a extins ca nomenclatur
asupra unitilor de nivel similar din provinciile unite (comitatele din Transilvania, uezdi din

170
M.O. 187 din 14 august 1938.
361
Basarabia, cpitniile din Bucovina). 1ivelul Mudeului si-a consolidat importana n cadrul
organizrii administrative a rii, singura perioad n care a Iuncionat Ir personalitate
Muridic Iiind 1938-1940, cnd atribuiile i-au Iost transIerate la nivel de inut.
1ivelul regional a suscitat cutri permanente, n perioada interbelic, politicienii recunosc c o
reIorm administrativ cu excluderea nivelului regional n organizarea descentralizrii este o reIorm
moart. Odat mplinie idealul unirii, discuiile despre regionalizare au constituit totdeauna un subiect
delicat. Dintre proiectele de legi care vizau regionalizarea teritoriului
171
putem aminti:
Proiectul C. I. 1egruzzi 1919 provincii;
Proiectul Comisiei Simion Mehedini 1920 regiuni;
Proiectele Argentoianu 1921, 1931 regiuni;
Proiectul P.1.R. 1922 provincii;
Proiectul C. Stere 1929 regiuni.
Constatm legiIerarea si transpunerea n practic a dou modele total diIerite de regionalizare:
modelul 1929, bazat pe o real descentralizare si pe o larg autonomie local;
modelul 1938, bazat pe o puternic centralizare, pe restrngerea considerabil a autonomiei
locale si cu accent pe proIesionalizarea Iuncionarilor publici apolitici.
Cu toate c primul model a Iost bine elaborat si a oIerit soluii de gestionare a teritoriului
acceptabile de ctre toate provinciile rii (a valoriIicat experiena aplicrii Legii de uniIicare
administrativ din 1925), acesta nu a rezistat n timp, datorit contextului economic, perioadele de criz
necesitnd sisteme administrative centralizate, ierarhizate piramidal, birocratic.
Modelul de organizare administrativ din 1938, solid, bazat pe constituie, cu o real adecvare la
contextul istoric, s-a remarcat prin msurile de proIesionalizare si depolitizare a aparatului Iuncionarilor
publici, dar mai ales a creat pentru prima oar, ntr-o abordare sistemic, uniti de ordin regional cu
personalitate Muridic, inuturile. Legile de organizare administrativ sunt legi cu caracter Iundamental de
organizare a unui stat. EIectele lor se observ dup perioade mai lungi de timp si de aceea ele nu trebuie
modiIicate cu usurina cu care se modiIic alte legi.
ncercrile de desvrsire a uniIicrii administrative n Romnia interbelic nu au reusit pe deplin
din dou motive:
instabilitatea legislativ datorat ingerinelor continue ale politicului n detrimentul si uneori
cu sacriIicarea vieii administrative;
diversitatea organizrilor administrative preexistente n diIeritele regiuni ale rii, greu de
integrat ntr-o lege unitar, care s promoveze si alte organisme si reguli inexistente anterior
n aceste regiuni.
Legile administrative din perioada interbelic conin dispoziii privitoare la sistematizarea
localitilor si edilitate. Studiind aceste reglementri, se poate constata o evoluie n timp a acestora, att
sub aspectul tehnic, Muridic, ct si n privina msurilor administrative de ordin operaional. Dac legile
administrative din 1925, 1929 si 1936 vdesc o abordare simplist, propunnd msuri cu caracter izolat,
transpuse n mic msur n viaa localitilor, legea din 1938 abordeaz aceast problem ntr-o
concepie sistemic. Aceast lege sintetizeaz att experiena unor ri europene (Anglia, Austria,
Germania, Frana, Italia s.a.) ct si experiena romneasc anterioar. Sunt stabilite reguli ale
sistematizrii oraselor, ntre care, impunerea unui raport ntre supraIa, populaie si importana
economic, crearea unei zone de extindere n vederea dezvoltrii viitoare, structura supraIeelor oraselor
si parcelarea acestora. Sunt impuse norme igienice, de canalizare si evacuarea deseurilor. De asemenea,
legea prevede sanciuni pentru nclcarea disciplinei n sistematizare, dar si modaliti de Iormare a
Iondurilor necesare sistematizrii la diIerite nivele, comisii pentru studii si planuri corelate ntre ele,
soluionarea litigiilor aprute, legate de regimul proprietii.

14.2. Modele de organizare administrativ-teritorial adoptate dup cel de al II-lea rzboi
mondial

14.2.1. Regiunile

Dup cel de al II-lea rzboi mondial, sub ,presiunea modelului sovietic, se adopt n anul 1950
Legea nr. 5 din 8 septembrie care consIineste ca Iorme principale administrativ-teritoriale regiunea,
orasul, raionul si comuna.

171
I.S. 1istor, op. cit, p. 123.
362
Regiunea se compune din raioane si orase de subordonare regional, Iiind nIiinate 28 de regiuni.

REGIUNEA ARAD
5eyedina $rad
Raioane: Arad, Cris, Gurahon, Ineu, Lipova.

REGIUNEA ARGES
5eyedina 3iteyti
Raioane: Costesti, Curtea de Arges, Gesti, Muscel, Pitesti, Slatina, Topoloveni, Vedea.
REGIUNEA BACU
5eyedina %acu
Raioane: Bacu, Buhusi, Ceahlu, Moinesti, Piatra 1eam, Roman, Trgu 1eam, Trgu Ocna..

REGIUNEA BAIA MARE
5eyedina %aia 0are
Raioane: Baia Mare, Carei, Cehul Silvaniei, Lpus, Oas, Satu Mare, Sighet.

REGIUNEA BRLAD
5eyedina %rlad
Raioane: Brlad, Husi, Murgeni, Vaslui, Zeletin.

REGIUNEA BIHOR
5eyedina Oradea
Raioane: Alesd, Beius, Marghita, Oradea, Salonta, Scuieni, Simleu.

REGIUNEA BOTOSANI
5eyedina %otoyani
Raioane: Botosani, Darabani, Dorohoi, Sveni, Trusesti.

REGIUNEA BUZU
5eyedina %u]u
Raioane: Buzu, Crpinistea, Cislu, Mizil, Pogoanele, Rmnicu Srat.

REGIUNEA CLU1
5eyedina CluM
Raioane: Aiud, Cmpeni, CluM, DeM, Gherla, Huedin, Jibou, Turda.

REGIUNEA CONSTANA
5eyedina Constana
Raioane: Adamclisi, Constana, Hrsova, Istria, Medgidia.

REGIUNEA DOL1
5eyedina Craiova
Raioane: Bals, Bilesti, Brabova, CalaIat, Caracal, Corabia, Craiova, Plenia, Sadova.

REGIUNEA GALAI
5eyedina Calai
Raioane: Brila, BuMoru, Clmui, Furei, Galai, Mcin, Tulcea.

REGIUNEA GOR1
5eyedina 1rJu 1iu
Raioane: Baia de Aram, Filiasi, Gilort, Hurezani, Strehaia, Trgu Jiu, Turnu Severin, VnMu
Mare.

REGIUNEA HUNEDOARA
5eyedina 'eva
Raioane: Alba, Brad, Deva, Haeg, Hunedoara, Orstie, Petrosani.
363
REGIUNEA IALOMIA
5eyedina Clrayi
Raioane: Clrasi, Fetesti, Lehliu, Slobozia, Urziceni.

REGIUNEA IASI
5eyedina ,ayi
Raioane: Codiesti, Hrlu, Iasi, 1egresti, Pascani, Trgu Frumos.

REGIUNEA MURES
5eyedina 1rJu 0urey
Raioane: Gheorgheni, Ludus, Reghin, Sngeorgiu de Pdure, Trnveni, Trgu Mures.

REGIUNEA PRAHOVA
5eyedina 3loieyti
Raioane: Cmpina, Cricov, Ploiesti, Pucioasa, Sinaia, Trgoviste, TeleaMen.

REGIUNEA PUTNA
5eyedina Focyani
Raioane: AdMud, Focsani, Micnesti, Panciu, Tecuci, Vrancea.

REGIUNEA RODNA
5eyedina %istria
Raioane: Beclean, Bistria, 1sud, Viseu.

REGIUNEA SEVERIN
5eyedina Caransebey
Raioane: Caransebes, Almas, Moldova 1ou, Oravia, Resia.

REGIUNEA SIBIU
5eyedina 6ibiu
Raioane: Agnita, Fgras, Medias, Sebes, Sibiu, Sighisoara.

REGIUNEA STALIN
5eyedina 6talin
Raioane: Ciuc, Odorhei, Racos, SIntu Gheorghe, Stalin, Trgu Secuiesc.

REGIUNEA SUCEAVA
5eyedina 6uceava
Raioane: Cmpulung, Flticeni, Gura Humorului, Rdui, Suceava, Vatra Dornei.

REGIUNEA TELEORMAN
5eyedina 5oyiorii de Jede
Raioane: Alexandria, Drgnesti, Rosiorii de Vede, Turnu Mgurele, Vrtoapele, Videle,
Zimnicea.

REGIUNEA TIMISOARA
5eyedina 1imiyoara
Raioane: Deta, LugoM, Snicolaul Mare, Timisoara.

REGIUNEA VLCEA
5eyedina 5mnicu Jlcea
Raioane: Blcesti, Drgsani, Hurezu, Ldesti, Lovistea, Rmnicu Vlcea.

REGIUNEA BUCURESTI
5eyedina CiurJiu
Raioane: Brnesti, Crevedia, Giurgiu, Mihilesti, Oltenia, Rcari, Snagov, Vidra.

364
CAPITALA
5eyedina %ucureyti
Raioane: Stalin, 1 Mai, 23 August, Tudor Vladimirescu, 1icolae Blcescu, Lenin, Gh. DeM,
Grivia Rosie.
Se pun n eviden 28 de regiuni si 177 de raioane, la care se adaug capitala Bucuresti, divizat administrativ n 8 raioane.

Capitala rii era subordonat direct organelor centrale ale statului, si era divizat n raioane de
oras, un corespondent de astzi al sectoarelor. Cele 145 de orase erau mprite n trei categorii:
orase de subordonare republican, n numr de 7 (CluM, Constana, Galai, Iasi, Ploiesti, Stalin
- Brasovul de astzi si Timisoara;
de subordonare regional (34);
de subordonare raional (104).
Unei regiuni i revenea o supraIa medie de 8 535 km
2
si un numr mediu de 6,3 raioane. S-au
Iormat 177 raioane, supraIaa medie a unui raion Iiind de 1 342,7 km
2
.
Raioanele erau Iormate din orase de subordonare raional si din comune. Raionul este subordonat
direct regiunii.
Comunele se compuneau din unul sau mai multe sate nvecinate, si se subordonau direct raionului
(Iig. 270).

Fig. 270. Organizarea teritorial-administrativ a Romniei n 1952 (dup R. A. Helin, 1967, citat de D. R. Sgeat,
2004): 1. 5eJiuni nou Iormate Srin comasarea reJiunilor ain 1950, 2. 5eJiuni care i-au schimbat aenumirea, 3. /imita ae
reJiune, 4. )rontiera ae stat, 5. Ora ae suboraonare reSublican.

Constituia R. P. Romne din 1952, Cap. III, art.18 precizeaz c R. P. Romnia are urmtoarea
mprire administrativ-teritorial: regiunile Arad, Bacu, Baia Mare, Brlad, Bucuresti, CluM, Constana,
Craiova, Galai, Hunedoara, Iasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Stalin, Suceava, Timisoara si Regiunea
Autonom Maghiar, n total 18 regiuni (Iig. 271).

365
Fig. 271. Organizarea teritorial-administrativ a Romniei n 1956 (dup R. A. Helin, 1967, citat de D. R. Sgeat,
2004). 1. SuSraIee care au trecut ae la o reJiune la alta, 2. /imita ae reJiune, 3. )rontiera ae stat, 4. Ora ae suboraonare
reSublican.


Fig. 272. Organizarea teritorial-administrativ a Romniei la 1 ianuarie 1959 (dup D. R. Sgeat, 2004): $. 1.
)rontiera ae stat, 2. /imit ae reJiune, 3. /imit ae raion, %. Orae ae suboraonare reJional, 4. 'eclarate intre 08.09.1950 i
21.02.1956, 5. 'eclarate intre 21.02.1956 i 01.01.1959, C. 6. Ora ae suboraonare reSublican.
366
Articolul 19 din Contituie arat c Regiunea Autonom Maghiar a R. P. Romne este Iormat
din teritoriul locuit de populaia compact maghiar secuiasc si are conducere administrativ autonom,
aleas de populaia Regiunii Autonome Maghiare.
Regiunea Autonom Maghiar cuprinde raioanele: Ciuc, Gheorgheni, Odorhei, Reghin,
Sngeorgiu de Pdure, SIntu Gheorghe, Trgu Mures, Trgu Secuiesc, Toplia. Centrul administrativ al
regiunii este orasul Trgu Mures.
Articolul 20 menioneaz c legile R. P. Romne, hotrrile si dispoziiile organelor centrale ale
statului sunt obligatorii pe teritoriul Regiunii Autonome Maghiare, iar articolul 21 subliniaz Iaptul c
regulamentul Regiunii Autonome Maghiare este elaborat de SIatul Popular al acesteia, si supus spre
aprobare Marii Adunri 1aionale a R. P. Romne.
Principala obiecie la aceast Iorm de organizare administrativ a constat n aria larg de
desIsurare a regiunilor, cu acces diIicil al localitilor periIerice la centrul regional si eterogenitatea
acestora sub toate aspectele. n schimb, centrele raionale s-au dovedit Iuncionale prin concentrarea
Iunciilor Mudectoresti, sanitare, de nvmnt si comerciale (Iig. 273).

Fig. 273. Organizarea teritorial-administrativ a Romniei la 1 ianuarie 1961 (dup R. Sgeat, 2004): $. 1.
)rontiera ae stat, 2. /imit ae reJiune, 3. /imit ae raion, %. Orae ae suboraonare reJional, 4. 'eclarate intre 08.09.1950 i
21.02.1956, 5. 'eclarate intre 21.02.1956 i 01.01.1959, 6. 'eclarate intre 01.01.1959 i 01.01. 1961, 7. Teritoriul
aaministrativ al oraelor ae suboraonare reJional, C. 8. Ora ae suboraonare reSublican.

14.2.2. 1udeele

n anul 1968, pe Iondul schimbrilor structurale n economia naional, cu trecerea industriei n
prim plan, sub aspect valoric, si cresterea exploziv a populaiei urbane, cu precdere pe seama exodului
rural, se trece la o nou organizare administrativ-teritorial, n care se regsesc elemente ale structurilor
teritorial-administrative din perioada interbelic.
Prin /eJea nr. 2 ain anul 1968 se adopt ca uniti administrative de baz Mudeul, comuna si
orasul. Motivaia esenial a crerii noilor structuri teritorial-administrative a constat n a genera o mai
echitabil si echilibrat distribuie a Iorelor de producie n teritoriu. Judeelor cu tradiie industrial si cu
367
grad ridicat de urbanizare (Prahova, Brasov, Timis, CluM) li se opuneau altele nou nIiinate, cu grad
ridicat de ruralism si slabe inIrastructuri industriale (SlaM, Bistria-1sud, Vaslui, Ialomia, Teleorman
s.a.). Acestea din urm au Iost susinute puternic de la bugetul centralizat al statului pentru a se dezvolta
sub aspect industrial si urbanistic.
Asa se explic Iaptul c, n decurs de un sIert de secol, maMoritatea oraselor cu rol de capital de
Mude au crescut spectaculos sub aspect demograIic si edilitar, precum si sub aspectul produciei
industriale.
n expunerea de motive, la elaborarea legii (/eJea nr.2 ain 17 Iebruarie 1968) s-a avut n vedere
necesitatea punerii de acord a organizrii administrativ-teritoriale cu schimbrile calitative intervenite n
dezvoltarea economiei pe ntreg teritoriul rii, precum si cu modiIicrile care au avut loc n structura
populaiei, proIilul, ntinderea si conduiile de via ale oraselor si comunelor. n privina denumirii
Mudeelor, s-au avut n vedere tradiiile istorice si importana actual a unor zone geograIice sau orase
(Iig. 274).

Fig. 274. Organizarea teritorial-administrativ a Romniei n intervalul 1968-1981: (dup R. Sgeat, 2004): 1.
)rontiera ae stat, 2. /imit ae Muae, 3. /imit ae comun, 4. 0uniciSiul %ucureyti.

Articolul 1 al legii menioneaz c teritoriul R. S. Romnia este organizat n urmtoarele uniti
administrativ-teritoriale: Muaeul oraul i comuna. n continuare se arat c Mudeul este alctuit din orase
si comune. Municipiul Bucuresti, capitala rii, se organizeaz pe 8 sectoare.
Legea a stabilit orasele cu rang de municipiu, n numr de 45, crora li s-a adugat n iunie 1968
Rmnicu Vlcea.
Odat cu colapsul generalizat al economiei etatiste de tip socialist, de dup 1989, Mudeele nou
nIiinate n 1968 au deczut brusc sub aspect economic, n special industrial.
n schimb, Mudeele cu tradiie industrial si Iuncii centrale de nivel nalt, au prosperat n general
si cunosc o relativ presiune demograIic n urma concentrrii investiiilor, pe Iondul unor inIrastructuri
si tradiii urbane care au generat si genereaz Ior de munc cu nalt caliIicare.
Pierderea capitalului industrial a Iost acompaniat si de ampliIicarea, diversiIicarea si
modernizarea serviciilor (medicale, de nvmnt, comerciale, de transport, comunicaiei mass-media
etc.).
368
Astzi conIiguraia administrativ a rii se compune din 41 Mudee, la care se adaug municipiul
Bucuresti, 268 de orase, din care 97 municipii, 2 698 de comune si 13 089 de sate.
Judeul este condus de un preIect, care este reprezentantul puterii centrale n teritoriu.
Puterea economic, n schimb, este controlat de ctre Consiliul Judeean condus de ctre un
presedinte. Acesta (consiliul Mudeean) construieste si adopt bugetele si coordoneaz politica de investiii
la nivel Mudeean.
La nivelul comunelor si al oraselor s-a revenit la instituia primarului. Acesta este ales prin vot
direct de masa de alegtori cu drept de vot din unitatea administrativ. Organul deliberativ este Consiliul
Local, compus din consilieri alesi prin vot. Latura birocratic a primriilor (nregistrri, eliberri
documente, acte stare civil, evidena populaiei s.a.) este n responsabilitatea secretarului.
Mai recent (dup anul 2000), ca urmare a scderii accentuate a numrului populaiei urbane, pe
Iondul declinului demograIic general (ca proces compensatoriu) s-a ampliIicat practica decretrii de ,noi
orase.
Acestea sunt Ioste centre comunale, care dispun de anumite inIrastructuri superioare, dar sunt
departe de a atinge parametrii calitativi impusi de rigorile urbanismului contemporan. Ele sunt mai
degrab produsul inIluenei Iactorului politic n teritoriu (Iig. 275).


Fig. 275. Organizarea teritorial-administrativ a Romniei n prezent.

Sub aspect administrativ, capitala rii, orasul Bucuresti este divizat n sase sectoare, Iiecare
sector Iiind condus de ctre un primar si un consiliu local.
La nivelul capitalei Iuncioneaz Primria Municipiului Bucuresti, condus de un primar general
si de un consiliu municipal.
Dat Iiind complexitatea problemelor cu care se conIrunt primriile orsenesti, n special cele
ale oraselor mari, activitatea acestora se desIsoar pe comisii de specialitate.
Divizarea teritoriului administrativ al capitalei n sase sectoare sub Iorma unor segmente de cerc,
cu concentrarea Iunciilor administrative nspre zona central, conduce la aglomerarea traIicului auto si
pietonal n orele de vrI. De aceea, studii mai recente (R. Sgeat, 2004) propun trasarea sectoarelor
administrative n concordan cu desIsurarea spaial a principalelor cartiere.

369
14.3. AmenaMarea spaiului frontalier

Frontiera reprezint un spaiu tampon interpus ntre dou uniti politico-administrative statale,
organizat speciIic n vederea exercitrii suveranitii asupra teritoriului naional. Ea se compune dintr-o
succesiune de Isii dispuse paralel cu grania care au rolul de avertizare, administrare si control.
Frontiera se compune din urmtoarele segmente teritoriale (exempliIicare pe ara noastr)
(Iig. 276):
culoarul ae Irontier reprezint teritoriul n care sunt localizate nsemnele de Irontier si care se
dezvolt paralel cu grania, pe o lime convenit cu ara vecin (de exemplu, cu Ucraina culoarul
de Irontier are o lime de 10 m, 5 m de Iiecare parte);
Iaia ae Srotecie a Irontierei de stat care se compune la rndul ei din Isia de control, poteca de
patrulare pedestr si drumul de patrulare auto;
]ona ae Irontier cuprinde teritoriul din interiorul statelor pe o lime de 30 km n care se aIl
sate si orase ce au statut de localiti de Irontier.

Fig. 276. Componentele structurale ale unei frontiere.

Crania este deIinit de o linie imaginar, transpus n
plan vertical, ce delimiteaz spaiul aerian, solul si subsolul
dintre dou state. La nivelul solului se materializeaz prin
borne, ziduri sau garduri, iar pe Irontierele naturale acvatice,
prin balize. Graniele conIigureaz Iorma plan-spaial a
statelor, n interiorul acestora exercitndu-se dreptul de
suveranitate. n cadrul granielor statale se includ comSonentele
naturale i antroSice asupra crora statul are suveranitate. n
cadrul acestora se include: spaiul aerian, spaiul maritim, solul,
subsolul si apele interioare (ruri si lacuri), asezrile, drumurile
etc.
1eritoriul naional este dat de conIiguraia plan-
spaial a granielor si cuprinde toate componentele naturale si
antropice ale unui stat.
SSaiul aerian naional este delimitat de planul vertical
imaginar a crui limit este concordant cu grania terestr.
Acesta se desIsoar pe vertical pn la 80 100 km, Iiind
rezultatul unor convenii internaionale.
SSaiul maritim se delimiteaz n cazul statelor care au
iesire la mri sau oceane. n general, este recunoscut ca spaiu
maritim naional al statelor cel ce se desIsoar pe o lime de
12 mile marine (1 mil marin - 1852 m), perpendicular pe linia
rmului, inclusiv platIormele continentale si resursele acestora
(Iig. 277).

Fig. 277. Elemente de apartenen
ale spaiului maritim naional.

n cazul statelor care dein
insule n cadrul apelor teritoriale,
limitele de apartenen se extind de la
acestea n larg, tot cu 12 mile marine.
Restul spaiului maritim pn la 24 de
mile marine Iormeaz ]ona contiJu,
asupra crora statele nu au suveranitate
deplin, dar si pot exercita controlul n
privina proteciei mediului, pescuitului
s.a. Zona economic e[clusiv se desIsoar pn la 200 mile maritime Ia de rm. Aici statele riverane
au dreptul de explorare si de exploatare a resurselor naturale biotice si abiotice, de utilizare a Iorei
vntului si a apei pentru producerea de energie electric (dup V. Bodocan, 1996).
370
La peste 200 mile marine se desIsoar spaiul mrilor adnci, care constituie bun al ntregii
omeniri si Iormeaz ]ona aSelor internaionale (Iig. 278).

Fig. 278. Profil transversal n cadrul spaiului
maritim naional.

Frontierele se mpart n dou mari categorii:
naturale i convenionale.
Frontierele naturale sunt date de prezena
cursurilor de ap, a cumpenelor de ape ce separ dou
state si a strmtorilor (ex. Dunrea, n cazul Romniei
cu Bulgaria) (Iig. 279).
n cazul cursurilor de ap grania se consider
ca Iiind linia talvegului la apele cele mai mici.

Fig. 279. Tipuri de frontiere dup modul de trasare
(dup G. Erdeli si colab., 1999).

Frontierele convenionale sunt de regul cele
de uscat. Ele se traseaz n relaie cu statul vecin, pe
baza unor tratate si a unor planuri detaliate ce
consIinesc conIiguraia Irontierei.
Ordonana de urgen a Guvernului Romniei,
nr. 105/27.06.2001, publicat n Monitorul OIicial nr.
352/30.06.2001 deIineste si concretizeaz coninutul
noiunilor de zon de Irontier, Irontier de stat, culoar
de Irontier, Isie de protecie a Irontierei si Irontier
intern. AstIel, asa cum s-a mai menionat zona de Irontier cuprinde teritoriul aIlat pe o adncime de 30
km Ia de Irontiera de stat si rmul Mrii 1egre, ctre interior.
Frontiera de stat este deIinit de linia real sau imaginar care trece n linie dreapt de la un semn
de Irontier la altul (acolo unde nu este marcat n teren cu semne de Irontier, aceasta este deIinit de
linia ce uneste un punct de coordonate Ia de altul) (Iig. 280).

Fig. 280. Elementele de apartene n graniele rii (dup G.
Erdeli si colab., 2000).

Pe Dunre si cursurile navigabile Irontiera trece pe
miMlocul senalului navigabil iar pe celelalte ape curgtoare
nenavigabile, pn la miMlocul pnzei de ap.
Culoarul de Irontier reprezint Isia de teren situat
de o parte si de alta a Irontierei de stat, stabilit n baza
acordurilor si conveniilor de Irontier ncheiate de Romnia
cu statele vecine. Asupra limii culoarului de Irontier,
acesta se stabileste de acord cu Iiecare dintre statele vecine,
astIel nct s se asigure vizibilitatea si protecia semnelor
de Irontier.
Fsia de protecie a Irontierei de stat este segmentul de teren ce se desIsoar n lungul Irontierei
cu scopul proteMrii semnelor de Irontier si asigurrii controlului accesului n apropierea liniei de
Irontier. Fsia de protecie a Irontierei are o lime ctre interior de 20 m (nu se constituie Isie de
protecie a Irontierei interne la rmul Mrii 1egre, pe malul Dunrii, pe cile de comunicaie si n zonele
cu lucrri hidrotehnice din zona de Irontier). Fsia de protecie a Irontierei de stat se constituie si se
marcheaz prin griMa administraiei publice locale n colaborare cu poliia de Irontier.
Frontierele interne sunt Irontierele terestre comune ale Romniei cu Iiecare dintre statele vecine.
Frontiera se marcheaz n teren prin semne speciIice. Acestea sunt reprezentate de borne
numerotate pe care sunt trecute insemnele statului romn (drapelul de stat).
Punctele de trecere a Irontierei sunt constituite din spaii speciIice, amenaMate n vederea
asigurrii controlului persoanelor si mrIurilor ce Iac obiectul traIicului transIrontalier. n Iuncie de
371
interes, de relaiile cu vecinii si conIiguraia natural a teritoriului se deosebesc sase categorii de puncte
de trecere a Irontierei:
pentru traIicul pietonal (pe Mos si cu bicicleta);
pentru miMloace auto;
pentru traIicul Ieroviar;
Ierry-boaturi;
aeriene;
mixte.
De regul, pentru trecerea Irontierei la mersul pe Mos sau cu bicicleta se asigur puncte de acces si
de trecere simple n proximitatea Isiei de Irontier. Aici are loc si controlul documentelor de trecere si
cel al mrIurilor.
Pentru trecerea Irontierei cu miMloace auto se amenaMeaz spaii speciale elaborate, care constau
n: culoare de traIic, copertine de protecie, birouri, cabine pentru controlul actelor, puncte de control
pentru bagaMe si mrIuri. n maMoritatea cazurilor aceste Irontiere dispun de drumuri de acces dou sau
mai multe benzi de circulaie, cu selectarea tipului de miMloace de transport (autoturisme, autobuse,
autocamioane). n numeroase cazuri n asemenea puncte de Irontier Iuncioneaz magazine cu regim de
,duty-Iree shop, la care se adaug ghisee de schimb valutar, de ncheere de asigurri, taxe ecologice etc.
n cazul punctelor de trecere a Irontierei pe calea Ierat sunt stabilita staii de mbarcare a
personalului vamal si militar de control, respectiv de debarcare a acestora dup executarea controlului si
trecerea Irontierei. Din considerente de timp controlul persoanelor se realizeaz ntre cele dou staii
dintre statele vecine. Controlul mrIurilor ce Iac obiectul traIicului transIrontalier pe calea Ierat se
realizeaz n punctele de ncrcare prin intermediul organelor vamale interne.
Liniile de Ierry-boat asigur transIerul persoanelor, miMloacelor de transport si a mrIurilor peste
cursurile de ap , mri sau lacuri ntre dou state riverane. Controlul vamal se realizeaz n porturi la
mbarcare, Ir a Ii exclus controlul si din partea statului de destinaie.
n aeroporturile internaionale serviciile vamale si controlul documentelor de cltorie se
realizeaz n incintele aeroportuare.





















372
15. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA LOCALITILOR

15.1. Cadrul operaionale de amenaMare

/ocalitile sunt concentrri spaiale de oameni si inIrastructuri, alctuind un tot unitar care
asigur complexul de activiti necesare traiului si progresului social-economic. Acestea reprezint
expresia concentrat a potenialului natural al unor teritorii de extensiune variabil.
Activitile umane cunosc o mare diversitate dimensional si Iuncional (de la sate mici, cu
populaie sub 100 locuitori si proIil agricol, la orase multimilionare, cu Iuncii complexe si angrenaMe
teritoriale ce depsesc n cele mai multe cazuri limitele teritoriilor naionale ale statelor.
n practica urbanismului din ara noastr, orice localitate asociaz dou categorii de teritorii, si
anume, teritoriul intravilan si teritoriul extravilan.
1eritoriul intravilan este deIinit ca Iiind acea parte din supraIaa administrativ a unei localiti
ce cuprinde totalitatea supraIeelor construite si amenaMate ale localitilor ce compun unitatea
administrativ-teritorial de baz, delimitat prin Planul Urbanistic General (PUG) aprobat si n cadrul
cruia se poate autoriza execuia de construcii si amenaMri. De regul, intravilanul se compune din mai
multe trupuri.
1eritoriul e[travilan reprezint supraIaa cuprins ntre limitele administrativ-teritoriale ale
unitii de baz (municipiu, oras, comun) si limita teritoriului intravilan.
1eritoriul administrativ reprezint supraIaa delimitat prin lege, pe trepte de organizare
administrativ a teritoriului naional, Mudeean si al unitilor administrativ-teritoriale (municipiu, oras,
comun) (Iig. 281).
Fig. 281. Limitele operaionale ale
unitilor administrative.

Trasarea limitelor intravilanului
se realizeaz n cadrul PUG-urilor, si
are drept scop evitarea extinderii
anarhice a vetrelor de localiti si
crearea n timp a unor structuri de
habitat care s corespund normelor de
calitate si dotare capabile s asigure
condiii de via optime locuitorilor
acestora.
Pentru a deveni operaional,
avnd n vedere diversitatea actorilor de
intervenie n teritoriu, intravilanul se
divide n ]one Iuncionale, sub]one si
uniti teritoriale ae ba].
Aceste celule teritoriale
preIigureaz ]ona Iuncional care
reprezint un segment al teritoriului intravilan ce ndeplineste un anumit rol n cadrul unei localiti
(locuire, producie, servicii, transport, protecia mediului etc.).
Dimensiunea zonelor Iuncionale si diversitatea acestora se coreleaz, de regul, cu mrimea
localitilor.
6ub]ona reprezint o supraIa din cadrul zonei cu particulariti din punct de vedere estetic,
Iuncional, al importanei pentru comunitate, al interesului general din punct de vedere economic,
arhitectural, al patrimoniului etc.
Unitatea 1eritorial de 5eIerin (UTR) reprezint celula din teritoriul intravilan cu o relativ
omogenitate spaial si arhitectonic, identiIicat pentru aciuni de modelare si remodelare.
n cadrul UTR-urilor, se evideniaz parcelele, care sunt, de regul, proprietsi private si/sau
publice (ale statului sau comunitilor locale).
Unitile teritoriale de reIerin realizeaz conexiunea dintre PUG, PUZ si regulamentele aIerente
acestora.
n cadrul PUG-urilor aceste diviziuni ale teritoriului se numeroteaz n Ielul urmtor: zona cu
liter mare, subzona cu liter mic iar unitatea teritorial de reIerin cu ciIre (exemplu: Zr zona
rezidenial ; Sz zona locuine cu valoare deosebit, supuse proteciei, 27- UTR) (Iig. 282).
373

Fig. 282. Zonele funcionale (Z), subzonele (Sz) yi unitile teritoriale de referin (UTR) din cadrul
intravilanului: Zc. Zona central, Zr. Zona re]iaenial, Zi. Zona inaustrial, Zcom. Zona comercial, Zv. Zona verae, Za.
Zona ae aJrement, Ztr. Zona ae transSort, Zcom'. Zona comercial i aeSo]ite, Zs. Zona sSecial, ZJc. Zona ae JosSoarire
comunal, S]r1. Sub]ona re]iaenial 1, S]r2. Sub]ona re]iaenial 2, S]i1. Sub]ona inaustrial 1, S]i2. Sub]ona inaustrial 2,
C. Cimitir, UT51 ... UT5 37. Uniti teritoriale ae reIerin.

n cadrul localitilor mici (sate) nu se impune realizarea acestei structuri de divizare, simpla
limitare a intravilanului Iiind suIicient si necesar pentru nevoi de amenaMare.
n cadrul oraselor se disting teritorial mai multe tipuri de zone Iuncionale si subzone care
ndeplinesc roluri speciIice n angrenaMele urbane de ansamblu.
De modul de dispunere spaial, de mrimea acestora, de articularea lor la angrenaMul urban
teritorial de ansamblu, se percep eIecte sinergice pozitive sau care evideniaz mai degrab criza unor
Iormaiuni urbane.
n cazul oraselor Ioarte mari, pentru a putea Ii administrate eIicient, teritoriul intravilan se divide
n sectoare administrative (ex. Bucuresti) sau arondismente (ex. Paris).
Zonele Iuncionale ale unui oras complex sunt urmtoarele:
zona de locuine si Iunciuni complementare;
zona central si alte zone cu Iunciuni complexe;
zona parcurilor si locurilor de recreere;
zona de uniti industriale si agricole;
zona de gospodrire comunal;
zona de activiti balneo-turistice si de protecie;
zona cu destinaie special;
zona cu instituii si servicii;
zona cilor de comunicaie si a construciilor aIerente.
n cadrul zonei de locuine se disting subzone n Iuncie de regimul de nlime al construciilor si
valoarea arhitectonic a acestora. Aceasta are rolul de reziden, dar punctual se nsereaz si Iuncii
complementare, cum ar Ii cea comercial, de nvmnt, recreere si de transport. n cadrul zonei de
locuit, unitatea operaional este cartierul, sau unitatea de locuit. Acesta dispune de o relativ autonomie,
n raport cu ,marele oras, prelund n general servicii de Irecven zilnic (nvmnt, comer cu
amnuntul).
Zona central a oraelor adposteste n cele mai Irecvente cazuri cldiri cu caloare arhitectonic
incontestabil si are n principal Iuncie comercial si Iinanciar (Centrul Business District CBD).
Aceast zon este supus unui regim special de construcie, cu scopul de a proteMa si prezerva Iondul
arhitectonic valoros. Zona de parcuri si recreere cuprinde subzona parcurilor orsenesti, parcurile sportive
si pe cele de agrement. Rolul acestora n estetica si ,sntatea urban devine din ce n ce mai important,
o dat cu presiunea de ansamblu asupra oraselor.
374
Zona ae uniti inaustriale i aJricole constituie teritoriul destinat produciei care. La rndul ei,
se subdivide n subzone cu uniti poluante si nepoluante. De regul, unitile mari ca extensiune
teritorial si cu grad perceptibil de poluare se amplaseaz n sectoarele opuse direciei dominante a
vnturilor, asigurnd astIel dispersia noxelor n aIara spaiului urban.
Zona ae JosSoarire comunal include ca subzone cea a construciilor si amenaMrilor edilitare
speciIice, a cimitirelor si a amenaMrilor pentru salubritate. Aceasta, prin serviciile pe care le presteaz,
asigur sntatea zilnic a oraselor (degaMarea deseurilor, igiena strzilor, ntreinerea si paza cimitirelor
etc.).
Zona cu activiti balneo-turistice se aIl n cele mai Irecvente cazuri la periIeria marilor orase,
dispunnd de resurse naturale, ediIicii si instalaii speciIice, n scopul ntreinerii si IortiIicrii strii de
sntate a populaiei.
Zona cu aestinaia sSecial se reIer la amplasamentele realizate n scopuri de aprare (cazrmi,
poligoane etc.), prezervri de terenuri pentru obiective de interes naional si Mudeean, precum si terenuri
interzise temporar sau deIinitiv pentru construcii (riscuri naturale).
Zona instituiilor i a serviciilor cuprinde subzonele unitilor de nvmnt, sanitare si de
cultur. Orasele cu Iuncii universitare, n maMoritatea cazurilor dispun de amenaMri speciIice
(campusuri), dup cum unitile sanitare mari se grupeaz spaial, Iormnd arii compacte.
Zona cilor de comunicaie cuprinde subzona cilor rutiere, a celor Ieroviare, aeroportuare si
portuare, ce se concretizeaz prin autogri, gri, aeroporturi si porturi.
Conexiunea zonelor Iuncionale se realizeaz prin intermediul cilor si miMloacelor de transport
urban, la care se adaug si celelalte componente ce deIinesc inIrastructura sistemului urban (alimentarea
cu ap), cu energie electric, gaz, canalizare, teleIonie). Acestea se dimensioneaz n Iuncie de mrimea
localitii, proIilul economic si perspectivele de dezvoltare a acesteia.
Zonele Iuncionale pot Ii dispuse compact sau dispers sub Iorma trupurilor de vetre ce Iormeaz
teritoriul intravilan. Ele sunt supuse acelorasi reguli si norme ce reglementeaz activitatea de urbanism
prin P.U.G-uri, P.U.Z.-uri si P.U.D.-uri.
Descrierea si explicarea detaliat a amenaMrii si organizrii unei localiti se regseste n
Regulamentul Local de Urbanism elaborat de ctre URBA1 PROIECT Bucuresti si atasat ca anex a
prezentei cri.
Ca Iorme speciIice de amplasare si organizare a industriei sunt SlatIormele inaustriale. Acestea
sunt terenuri ce cuprind uniti de producie organizate pe sistemul amonte-aval, n sensul c deseurile
celor dinti pot constitui materii prime pentru unitile de o a doua categorie (aval). Se evit astIel
acumularea de deseuri , adesea nocive, n paralel cu o mai eIicient utilizare a inIrastructurilor (ci de
transport pentru aprovizionare cu materii prime si de desIacere a produciei, alimentare cu ap din acelasi
sistem, cu energie electric, canalizare etc.) si se realizeaz economii nsemnate de teren.
3arcurile inaustriale sunt locri spaiale n cadrul unor localiti realizate cu scopul de a atrage
investiii industriale, n special cele din domeniul high-tech. Acestea dispun, de regul, de Iuncii
complementare, cum ar Ii cea de cazare, agrement etc.

15.2. Organizarea de tip cartier

Extinderea spaial a oraselor si nevoia satisIacerii optime a cerinelor de locuire , deservire si
recreere a generat idei si practici noi n domeniul urbanismului dintre care rmne n actualitate unitatea
de vecintate sau cartierul.
Principiile de baz ale constituirii unitile rezideniale de tip cartier sunt (dup R. Ru si D.
Mihu, 1985):
cartierul e mrginit de artere maMore de circulaie intern si rapid, cu caracter orsenesc;
n interiorul cartierului ptrund numai strzi si/sau alei de interes local, de preIerin n Iorm
de Iundtur sau bucle, si care n nici un caz nu strbat (traverseaz) cartierul;
cartierul are un nucleu de spaiu plantat, cu prelungiri pn la arterele marginale, cuprinznd
terenurile de sport si Moac, precum si circulaia pietonal, complet separat de cea a
vehiculelor;
n vecintatea spaiului plantat central se situeaz scoala si celelalte dotri pentru copii, astIel
nct acestia s poat accede la dotri pe alei pietonale, Ir s traverseze arterele magistrale;
dotrile social culturale pentru populaia cartierului se grupeaz ntr-un centru alturat de cel
al spaiului plantat central;
375
magazinele se amplaseaz de preIerin n perimetrul cartierului pe arterele de circulaie, si
anume n proximitatea staiilor de transport n comun
capacitatea de cazare a cartierului se coreleaz cu capacitatea de deservire a dotrilor.

Fig. 283. Ierarhizarea
unitilor urbanistice de locuit (dup
G. Gusti, 1974).

Dotrile social-culturale
ale unui cartier se mpart n
dou categorii, n Iuncie de
Iracvena apelului la ele, de
speciIicul acestora, de cerinele
social-economice ale populaiei
si de sistemul de deservire.
AstIel, din prima categorie Iac
parte dotrile cu Irecven
zilnic amplasate n
proximitatea locuinelor, pe o
raz de 500 m, respectiv un
spaiu ce poate Ii parcurs
mergnd pe Mos n 10 minute.
Aici se includ dotrile:
pentru nvmnt scolar si prescolar (crese, grdinie, scoli generale);
dotri comerciale cu sortimente de mrIuri de Iolosin zilnic (alimentare, magazine pentru
legume si Iructe etc.);
ateliere de deservire (Irizerie, coaIor, reparaii nclminte, mbrcminte, puncte de primire
pentru spltorii si curtorii);
uniti medicale (dispensare de cartier);
dotri cu rol cultural (sal de ntruniri publice, bibliotec);
alte dotri si amenaMri cum ar Ii parcri si garaMe, terenuri pentru Moac si sport, spaii verzi
etc (Iig. 284).

Fig. 284. Repartizarea dotrilor comerciale yi social-culturale n cadrul cartierului N. Grigorescu-CluM-Napoca
(dup R. Ru, D. Mihu, 1985): 1. ComSle[ cultural ae cartier, 2. Centru comercial ae cartier, 3. Centru comercial la nivel ae
comSle[ ae locuit, 4. 3unct comercial, 5. /iceu, 6. Scoal Jeneral clasele ,-J,,,, 7. 'isSensar, 8. 3arcaMe.

Din a doua categorie Iac parte de regul dotrile ce pot Ii accesate n limitele a 25 minute mergnd
pe Mos, ceea ce semniIic o distan de 1 500 m. Aici se include cluburile de cartier, policlinicile, oIiciile
376
postale, centrele de poliie, complexele sportive, parcurile de cartier, sucursale ale oIiciilor bancare,
restaurante, coIetrii.
Sub aspect numeric, populaia cartierului se distribuie ntr-un ecart valoric destul de elastic, de la
cteva mii pn la ordinul sutelor de mii. n cadrul cartierului se ncheag relaiile sociale si interumane.
Unitile urbanistice complexe de locuit se ierarhizeaz n complexe de locuit (microraioane n
terminologia locuitorilor) cartiere si sectoare orsenesti (Iig. 285).

Fig. 285. Ierarhizarea unitilor complexe ale zonei
de locui (dup R. Ru, D. Mihu, 1985): 1...4. ComSle[e ae
locuit, 5...7. Cartiere Iormate ain 3-5 comSle[e ae locuit, 8...19.
Sectoare oreneti ae mrime miMlocie.

Un prim nivel al organizrii zonei
rezideniale rezid n comSle[ul ae locuire, care
dispune de un grup de locuine individuale si
colective, avnd de regul arondat un centru de
deservire comercial.
Al doilea nivel l reprezint cartierul de
locuit care dispune de o relativ autonomie
Iuncional si o clar delimitare teritorial.
La nivelul ierarhic superior se situeaz
sectoarele orsenesti (arondismente) care dispun de
o populaie egal cu aceea a unor orase de mrime
miMlocie-mare (200 000 300 000 loc.).
n cadrul cartierelor, un rol esenial n realizarea condiiilor de conIort si siguran l deine modul
de dispunere si de organizare a circulaiei. n maMoritatea cazurilor se adopt sistemul de circulaie
perimetral, completat cu sistemul de alei care Iaciliteaz accesul la Iiecare complex de locuine
(Iig. 286).
Fig. 286. Organizarea circulaiei
n cartier (dup R. Ru, D. Mihu, 1985):
a) circulaie perimetral; b). Alei n
Iundtur; c) bucle nchise combinate cu
alei n Iundtur; d) circulaie perimetral si
bucle deschise la ambele capete.

ParcaMele auto n cadrul
cartierelor se realizeaz suprateran
si subteran, la Iiecare ansamblu de
blocuri.
De regul, spaiile de parcaMe
supraterane sunt Ilancate de benzi
plantate cu arbori si arbusti care pe
lng Iuncia estetic mai Moac si
rolul de paravane Ionice si de
reducere a vitezei vntului.
Aleele pietonale se
desIsoar pe limi cuprinse ntre
1-3 m, asigurnd accesul optim spre
locuine.
Amplasarea cldirilor de locuit n cadrul cartierului se realizeaz n mai multe moduri, n Iuncie
de conIiguraia relieIului, politica urbanistic a statului si Iactorul termic natural. AstIel, pe terenurile
plane amplasarea cldirilor de locuit se ghideaz n exclusivitate dup Iactorul termic natural, orientarea
Iaadei locuinelor realizndu-se pe direcie 1ord-Sud n vederea valoriIicrii la maxim a insolaiei de pe
expunerea estic si vestic.
Un rol important se acord regimului de nlime al construciilor si al distanei dintre acestea,
pentru a se evita eIectul de umbrire.
Pe terenurile n pant cldirile se dispun paralel pe curbele de nivel, asigurndu-se evacuarea
apelor reziduale si a celor meteorice pe cale gravitaional. SupraIeele de teren cu pante accentuate se
integreaz n perimetrul cartierului ca spaii verzi si de recreere (Iig. 287).
377

Fig. 287. Dispunerea cldirilor n cartierul Gheorghieni, CluM-Napoca (dup R. Ru, D. Mihu, 1985): a. Clairi
ae locuit cu 10-11 caturi (etaMe, b. Clairi ae locuit cu 5 caturi, c. 'otri comerciale i social-culturale, 1. Scoli, 2. Cree
Jrainie, 3 4. ComSle[e comerciale, 5. 'isSensar, 6. CinematoJraI, 7. 3arcaMe, 8. GaraMe colective.

Politica statului romn n materie de urbanism a suIerit modiIicri de-a lungul timpului, n
corelaie cu ideologia politic. Aceasta s-a reIlectat n generarea a dou mari categorii de ansambluri de
locuit, unul n sistem vile individuale pentru clasele conductoare si cele avute, respectiv cartiere
muncitoresti construite dup aceleasi sabloane, cu grad sporit de ocupare a terenului, nivel de conIort
redus si estetic respingtoare. Aceast aglomerare a construciilor si a populaiei s-a realizat n
detrimentul spaiilor verzi si a dotrilor recreative, Iapt ce a generat preuri mai sczutr ale locuinelor, si
implicit segregarea populaiei pe criterii de bunstare.

15.3. Modelul orayelor europene mari

Modelul general al organizrii spaiale a oraselor europene mari porneste de la centrul istoric al
acestora (,inima orasului) nconMurat de un spaiu dens construit si vechi, n parte cu rol rezidenial,
supus proceselor de restructurare si de substituire a componentelor stnMenitoare. Urmeaz o centur
exterioar (extra muros) cu Iunctie rezidenial, de mare densitate construit ce aparine clasei miMlocii.
Odat cu apariia si dezvoltarea transporturilor pe calea Ierat n Murul grii se dezvolt un sector
rezidenial speciIic. Odat cu declansarea ,boom-ului urban, ca rezultat al exodului rural, se trece la
ediIicarea noilor cartiere rezideniale ale clasei miMlocii compus maMoritar din muncitori. n proximitatea
378
marilor orase se aIl asezri rurale cu Iuncie rezidenial, autonome din punct de vedere administrativ.
Unele au proIil agricol intensiv. ntre aceste nuclee ce se bucur de o demarcaie spaial clar (orasul
mare, cartierul, satele rezideniale, zona construit din preaMma grii) se desIsoar un spaiu rezidenial
de densitate mai mic ce aparine clasei bogate (Iig. 288).

Fig. 288. Modelul orayelor europene mari (dup Julie Bocereau et all., 2004).

n proximitatea marelui oras a aprut orasul satelit, care pe lng Iuncia rezidenial include si
ramuri din domeniul high-tech. n sectoarele periIerice ale orasului, n relaie cu cile de comunicaie
principale, se dezvolt zonele industriale. ntreg ansamblul urban este conectat cu o ax Ieroviar
(metrou) si una rutier de traIic intens care Iace legtura ntre principalele asezri. Aceleasi axe leag
marele oras de sectorul de conexiune extracontinental, care poate Ii portul sau aeroportul. n
proximitatea acestora se desIasoar platIorme comerciale cu desIacere ,en gross si ,en detail, precum si
uniti industriale. Conexiunea iterurban de mare intensitate se realizeaz prin intermediul autostrzilor.

379
16. SPECIFICUL ORGANIZAIONAL AL SPAIULUI GEOGRAFIC NAIONAL

16.1. Tiparele cadrului natural

Acesta deriv din poziia latitudinal, continental si caracteristicile cadrului natural, peste care se
suprapun componentele cadrului amenaMat, n relaie cu evoluia istoric si experiena organizaional a
poporului romn. Asa cum s-a mai menionat, Romnia dispune de un teritoriu ce msoar 238 391 km
2
,
situndu-se ntre statele de mrime medie ale Europei. Poziia geograIic n cadrul continentului o
plaseaz n partea central-sudic a acestuia. n raport cu reperele Iizice maMore ale cadrului continental,
Romnia este o ar carpatic prin relieI, dunrean prin reeaua hidrograIic si pontic prin iesire la
rmul Mrii 1egre. De aici si denumirea asociativ de ar carpato-danubian-pontic. Tot ediIiciul
teritoriului geograIic naional att natural ct si antropic se spriMin pe Carpai, care constitiie coloana
vertical a spaiului naional. Genetic, celelalte dou Iorme maMore de relieI, dealurile si cmpiile sunt
legate de spaiul carpatic. Cursul miMlociu si inIerior al Dunrii, se desIsoar pe o lungime de 1 075 km
pe teritoriul rii, ceea ce reprezint mai mult de din lungimea total a acestuia (2 857 km). Din cei
1 075 km, 225 km ntre Ostrov si conIluena Prutului cu Dunrea, se aIl exclusiv pe teritoriul rii
noastre. Totodat, aproximativ 50 din cursul navigabil al Iluviului aparine Romniei. Romnia
dispune de o Isie de litoral lug de 245 km la rmul Mrii 1egre si de un teritoriu acvatic pe o lrgime
de 12 mile marine n interiorul acesteia (aproximativ 21 km). Lungimea total a Irontierelor este de 3 190
km, revenind 7 125 locuitori la un kilometru de Irontier. Capacitatea de conectare cu exteriorul calculat
prin raportul dintre numrul punctelor de trecere a Irontierei (21) si numrul populaiei (21 720 000 loc.),
este echivalent cu 1 080 000 locuitori/ punct de Irontier, pe cnd n cazul Austriei si Ungariei acest
indicator este mai Iavorabil (525 000 locitori/punct Irontier). n schimb, conexiunea de ansamblu a
Romniei se prezint mai Iavorabil prin apartenena la spaiul pontic cu o lungime a litoralului de 245
km, care nlesneste legturi economice multiple si lesnicioase la scar planetar.
Cadrul organizaional natural este deIinit de ceea ce numim Romnia ca ar ,carpato-danubian-
pontic. ntreaga arhitectur organizaional este indus de desIsurarea si caracteristicile morIometrice
ale Carpailor, de bordarea sudic si sud-vestic a rii de ctre Dunre si de ctre deschiderea spre
,Lume a Romniei prin iesirea la Marea 1eagr (Iig. 289).

Fig. 289. Romnia. Unitile maMore de relief (dup www.romaniatravel.com).
380
n plus, prin prezena n proporii aproape egale cu a munilor ,a unitilor colinare si de cmpie
si dispunerea concentric a acestora, teritoriul rii se caracterizeaz natural prin simetrie, armonie si
diversitate.
n termenii de accesibilitate si distane, toate compartimentele teritoriului naional asigur un
acces optim la resurse, n paralel cu transIeruri energetice minime, n cascad, ntre cele trei mari
compartimente de relieI.
Energia relieIului ntre extremele altitudinale, vrIul Moldoveanu din Munii Fgrasului (2 544
m) si rmul Mrii 1egre (0 m) este de cca.10 m/km.
Extensiunea spaial a Iormelor maMore de relieI conIer spaiului geograIic naional
proporionalitate (30 muni, 37 dealuri si podisuri, 33 cmpii si lunci). Din proporionalitate
deriv caracterul complementar din punct de vedere al cadrului economic (Iig. 290).

Fig. 290. Axele ortogonale yi ariile circulare concentrice ale cadrului natural (dup G. Gusti, 1974).

Formele de relieI maMore se dispun concentric, sub Iorm de amIiteatru, realizndu-se o simetrie
spaial inconIundabil. Armonia n distribuie reprezint atributul cel mai expresiv al cadrului natural
naional. Carpaii (Corona Montium) strMuiesc vasta arie depresionar a Transilvaniei, iar spre periIerie
se succed unitile de dealuri si de cmpie. n plus exist peste tot o comunicare natural prin vi,
trectori si pasuri de culme ntre cele trei mari compartimente de relieI.
Prin modul de organizare radiar-concentric a reelei hidrograIice, prin holarhiile bazinale si
relaiile intercompartimentale, organizarea natural a spaiului geograIic naional este compensatorie din
punct de vedere energetic, cu pstrarea aproape n totalitate a eIectelor n limitele teritoriale naionale,
neimplicnd natural, cu puine excepii, relaii de ostilitate cu vecinii.
Percepem, astIel, o organizare pe vertical a teritoriului rii, guvernat de legile Iizice care
dicteaz zonalitatea componentelor naturale la latidunini miMlocii. Acestea sunt:
legea descresterii potenialului caloric, cu altitudinea;
legea cresterii cantitilor medii multinaionale a precipitaiilor, cu altitudinea;
legea descresterii capacitii de modelare a relieIului de ctre agenii exogeni, odat cu
altitudinea;
legea cresterii consumului energetic, progresiv, odat cu altitudinea.
/eJea aeVcreterii Sotenialului caloric cu altituainea se concretizeaz prin dispunerea
concentric a izotermelor medii anuale cu valori de 10-11
0
C n sectoarele de cmpie si de 2
0
C la
altitudini de 2 500 m. Acest Iapt conIer spaiului geograIic naional diIerenieri din punct de vedere al
381
utilizrii agricole (o utilizare predominant pastoral n arealele montane, una mixt n sectoarele de deal si
podis, si cerealier-legumicol n sectoarele de cmpie) (Iig. 291).

Fig. 291. Harta climatic a Romniei (dup www.ici.ro).


Fig. 292. Configuraia plan-spaial a reelei hidrografice a Romniei (dup www.romaniadigitala.ro).
382
/eJea creterii cantitilor meaii multianuale a SreciSitaiilor cu altituainea pune n eviden
diIerenieri sensibile ntre sectoarele Moase de cmpie si cele montane. AstIel, de regul n cmpii valoarea
medie multianual a precipitaiilor este cuprins ntre 500 - 600 mm, pe cnd n zonele montane aMunge la
1 600 mm. n estul Cmpiei Romne, Brgan si Dobrogea, aIlate dominant sub dominaia maselor de aer
continentale din est, precipitaiile scad sub 400 mm/an, iar secetele sunt Irecvente. Ca urmare a acestui
Iapt, aici este necesar generalizarea organizrii si amenaMrii terenului agricol pentru irigaii.
Reeaua hidrograIic se compune dintr-o mulime de ruri cu curs permanent ce totalizeaz o
lungime de 118 000 km. Revin astIel 0,5 km de curs permanent de ap la 1 km
2
. La altitudini de 1000-
1400 m densitatea reelei hidrograIice aMunge la 1,2-1,5 km/km
2
.
Prin modul speciIic de dispunere a unitilor maMore de relieI, ntreaga cantitate de ap generat n
spaiul geograIic naional se ,recupereaz. n plus, Romnia beneIiciaz prin intermediul Dunrii de un
aport hidric alohton echivalent cu 193,5 km
3
/an.
Totaliznd volumul scurgerii anuale, acesta se ridic la 225 km
3
(ruri interioare plus Dunrea),
revenind un disponibil pe locuitor de 10 500 m
3
/loc. Fcnd abstracie de Dunre, cei 31,5 km
3
asigur un
disponibil anual pe locuitor de 1 370 m
3
, respectiv 3,75 m
3
/zi/locuitor. Cu aceast valoare Romnia se
nscrie n seria rilor cu resurse srace de ap, Dunrea constituind ,supapa de siguran pentru
suplimentarea nevoilor de ap. Principalul inconvenient rezid n neconcordana n timp a nevoilor cu
volumul scurgerii, la care se adaug variaile mari de nivel si debit ce genereaz adesea inundaii.
Debitul mediu total al rurilor din Romnia este de 1 150 m
3
/s din care 443 m
3
/s aparin bazinului
Tisei, 702 m
3
/s bazinului Dunrii iar 5 m
3
/s bazinului Mrii 1egre (debitul mediu cumulat al rurilor din
Dobrogea ce se vars direct n Marea 1eagr).
Demn de remarcat este Iaptul c aproximativ 83 din volumul debitelor medii anuale (955 m
3
/s)
provin din unitile de relieI situate la altitudini mai mari de 500 m. Regiunile de ses si dealuri contribuie
n total cu aproape 17 (195 m
3
/s), n urmtoarea distribuie: Depresiunea Colinar a Transilvaniei
75 m
3
/s, Podisul Moldovei 35 m
3
/s, Cmpia Romn si piemonturile sudice 55 m
3
/s iar Cmpia de Vest si
piemonturile vestice 30 m
3
/s.
Avnd n vedere rolul de castel de ap ce-l Moac unitile carpatice si subcarpatice si participarea
acestora cu 85 la bugetul hidrologic naional, orice intervenie n teritoriu trebuie subordonat nevoii de
prezervare si protecie a cursurilor de ap si a resurselor hidrice subterane. n paralel, arealele carpatice cu
disponibil de ap de nalt calitate inclusiv din seria apelor minerale, se preteaz la captri cu utilizare
exclusiv ca ap de but. Aceasta poate Ii diriMat gravitaional prin sisteme de conducte independente
spre marile centre urbane. Pe de alt parte, asigurarea apei pentru nevoi de igien urban si nevoi
industriale din aceeasi surs cu apa de but, se constituie ca o risip neMustiIicat, un lux prea costisitor.
/eJea aeVcreterii caSacitii ae moaelare a relieIului ae ctre aJenii e[oJeni, oaat cu
altituainea se concretizeaz prin ampliIicarea Ienomenelor de denudare si eroziune dinspre sectoarele
nalte spre cele Moase ca urmare a diIerenierii structurii litologice ntre marile uniti de relieI, precum si
datorit interpunerii aproape continue a covorului vegetal protector n sectoarele nalte. n paralel, spaiile
nalte se caracterizeaz prin lipsa terenului arabil n cadrul Iolosinelor agricole, Iapt ce ar Iavoriza
procese erozionale accelerate. Energia cinetic a agentului modelator principal, apa, este transIerat prin
reeaua hidrograIic n sectoarele colinare si subcarpatice care sunt cele mai expuse pericolului erozional,
att datorit ampliIicrii Iorelor de aciune a apei, ct si predominanei Iormaiunilor sedimentare Iriabile
(nisipuri, gresii, conglomerate s.a.). Asocierea Iriabilitii sporite a rocilor cu existena unor structuri
Iavorizante (laminarea stratelor pn la vertical n Subcarpaii Curburii), ampliIic procesele erozionale
si genereaz terenuri de tip ,bed-land. n Subcarpaii Curburii unde ntlnim Irecvent acest tip de
terenuri, la care se adaug incidena sporit a cutremurelor de pmnt, genereaz un teritoriu cu caractere
critice incontestabile.
Echiparea acestuia trebuie limitat la parametrii minimi, n paralel cu meninerea unei exploatri
economice extensive si a unui grad de populare redus. Potenialul demograIic sczut reprezint reIlexul
perceptibil maMor al Iragilitii zonei. Msurile de ordin conservativ ori preventiv trebuiesc ampliIicate, n
special cele de mpduriri si rempduriri. Intensitatea proceselor de denudare reclam adoptarea de
amenaMri antierozionale speciIice (cleionaMe, baraMe s.a.), concomitent cu practici agrotehnice speciale
(aratul n lungul curbelor de nivel, alternane de culturi s.a.).
n sectoarele Moase de cmpie eroziunea areal nceteaz. Dominante sunt procesele chimice de
descompunere organic si cele de depunere. Scderea capacitii de transport se traduce prin ridicarea
patului albiilor ca urmare a aluvionrii. n schimb au loc procese active de eroziune lateral ce conduc la
surparea de maluri si la Iormarea meandrelor.
383
Sectorul Deltei Dunrii se prezint ca un spaiu de receptare a energiilor prin preluarea debitului
Iluviului de 6 470 m
3
/s si a unei mase de aluviuni evaluat 58,7 milioane tone anual. Reducerea pantei de
scurgere diminueaz sensibil capacitatea de transport a apelor Iluviului. La contactul apelor dulci ale
Iluviului cu cele srate ale mrii ca urmare a diIerenierii de densitate ale celor dou categorii de ape, are
loc un proces de decantare sistematic a debitului solid pn n Iaza emergenei. Poriunile de uscat astIel
rezultate, se modelez sub Iorma unor Isii direcionate de sensul de scurgere al apelor Iluviului. Rezult
astIel grindurile longitudinale sau Iluviale. Formarea curenilor circulari n Marea 1eagr cu direcie 1E-
SV n dreptul litoralului romnesc are drept consecin apariia grindurilor transversale (Iluvio-maritime),
care n primele Iaze se nscriu n seria cordoanelor litorale ce schieaz linia rmului. SupraIeele de uscat
ocup doar 13 din supraIaa Deltei la nivelul obisnuit al apelor Iluviului. DiIerena de 87 o
reprezint supraIeele acvatice si cele ocupate cu vegetaie hidroIil. Din punct de vedere genetic, Delta
este o cmpie n Iormare prin procese de aluvionare continu. Slaba reprezentare a supraIeelor de uscat,
inundaiile Irecvente si nivelul Ireatic aproape de supraIa, la care se adaug izolarea acestui teritoriu,
coroborate, genereaz o slab populare care trebuie meninut avnd n vedere si calitatea acesteia de
rezervaie a BiosIerei. Aval de Capul Midia predominante sunt procesele de eroziune a rmului,
rezultnd rmuri cu plaMe si Ialeze. naintarea rapid a mrii n sectorul dobrogean sudic, pune n pericol
existena unor staiuni de pe litoral. A nceput stvilirea acestor eIecte prin msuri si lucrri de ordin
hidrotehnic (diguri n larg, stabilopozi s.a.), dar este Ioarte costisitoare.
Creterea conVumului enerJetic SroJreViv oaat cu creterea altituainii implic suplimentri de
ordin termic pentru consumul casnic si cel industrial, la care se adaug consumurile sporite de carburani
pentru transport. Acelasi lucru este valabil n cazul vetrelor de asezri plasate n sectoare cu energii mari
ale relieIului n vetre, care adesea mbrac Iorme speciIice de valoriIicare a spaiului montan prin rsIirare
si risipire, precum si prin apariia asezrilor cu Iuncii sezoniere. Amplitudinea termic multianual de
12-14 C explic ntr-un mod particular diIerenele de populare dintre sectoarele montane nalte si cele de
cmpie. n cmpie, planeitatea spaiului nu impune resticii maMore n trasarea cilor de comunicaie si a
vetrelor de asezri. Dac n sectoarele colinare si cele montane se speculeaz la maximum oportunitile
Iizice ale spaiului pentru plasarea vetrelor si trasarea drumurilor, n cele de cmpie trec pe un plan
secundar n ansamblul lor, punndu-se accent pe relaiile spaiale rezultate ca urmare a modului
diIereniat de distribuie a Iunciilor vitale n teritoriu.
Toate aceste legi, asociate si integrate, se reduc la termenul sintetic de lege a zonalitii pe
vertical ce guverneaz desIsurarea proceselor naturale la diverse latitudini.
ConIorm acestei legi, organizarea natural a spaiului geograIic este marcat de praguri, ntre care
au loc transIeruri energetice si de substan. Cele mai expresive praguri sunt cele ale vegetaiei, si anume:
limita superioar a pdurii (1600 1 800 m);
limita dintre pdurile de Ioioase si cele de coniIere (1 200 m);
limita dintre step (silvostep) si etaMul pdurilor de Ioioase (aprox. 300 m).
Organizarea vertical induce acumularea, declansarea, maniIestarea si transIerul de energie ntre
treptele orograIice maMore, n principal prin intermediul reelei hidrograIice (Iig. 293).

Fig. 293. Modelul organizrii naturale pe vertical a teritoriului Romniei.
384
Organizarea plan-spaial si speciIicul acesteia este dictat de poziia latitudinal si continental a
Romniei care imprim un climat temperat continental cu inIluene atlantice, continentale si mediterane.
Organizarea natural latitudinal este dominat de procese de transIormare si modelare chimic la nivelul
solului, Iapt ce imprim speciIicitate si diversitate de organizare ntre estul si vestul rii (Iig. 294).

Fig. 294. Modelul organizrii
latitudinale yi longitudinale.

Fsia de litoral a Mrii
1egre este dominat de dou
procese maMore compensatorii de
modelare a relieIului, si anume,
de acumulare si naintare a
uscatului n domeniul marin, n
sectorul nordic si de eroziune si
de naintare a mrii n domeniul
de uscat, n sectorul sudic, cu
eIecte de amenaMare maMore pe
termen mediu si lung (Iig. 295).
,EdiIiciul natural al
Deltei Dunrii este dominat de
procese de sedimentare, de
acumulare si de modelare a masei aluvionare de ctre apa Dunrii si curenii marini (Iig. 296).

Fig. 295. Tendine de evoluie a litoralului Fig. 296. Evoluia yi ngemnarea grindurilor: 1 2
3. %rae, $. Grinauri lonJituainale, %. Grinauri
tranVverVale, $
1
.Grinauri lonJituainale in Iormare, %
1
.
Grinauri tranVverVale in Iormare, ,. /inia actual a
rmului, ,,. /inia viitoare a rmului.

16.2. Configuraia relaiilor spaiale

G. Gusti (1974), n lucrarea sa ,Forme noi de asezare preIigureaz chipul ,dezvoltrii organice
a teritoriului naional, punnd n antitez suportul natural si cel rezultat ca urmare a activcitilor
antropice. Autorul menionat sesizeaz disIunciile maMore de ordin teritorial, rezultate din excentricitatea
spaial a Capitalei si le exempliIic prin trasarea reelei liniilor de navigaie aerian ce sunt orientate si
Iocalizate n aria orasului de rangul 0 n ierarhia urban la nivel naional, Bucurestiul.
n paralel, consecvent principiului sistemic, dar cu o remarcabil ncrctur ecologic, propune
realizarea n timp a unui sistem teritorial, ortogonal, policentric, care s asigure o suturare optim a
teritoriului naional si o deschidere de aceeasi Iactur nspre spaiul european.
El propune un model teritorial al unei reele reticulare de sisteme antropice. El, alturi de alii
(von Thnen, Weber, W. Christaller, V. J. Reilly iar mai recent la noi, I. Ianos, E. Molnar, 1. Ciang, V.
Surd, A. Maier, J. Benedek, V. Zotic, V. Puiu) aduce n arena dezbaterilor de ordin teoretic conceptul
liniilor de Ior, al centrelor si ariilor de convergen, ce reprezint n gndirea organizrii teritoriului o
385
component operaional de baz, cu rol de vectorizare n delimitarea si stabilirea locaiei diverselor
categorii de sisteme teritorial-geograIice (naturale si/sau antropice) (Iig. 297).

Fig. 297. Configuraia relaiilor
spaiale actuale (dup G. Gusti, 1974).

Organizarea sistemelor
antropice n cadrul teritoriului se
realizeaz pe baza valoriIicrii
diverselor categorii de poteniale de
dezvoltare, naturale sau antropice,
ocupnd n acest sens locaiile cele
mai Iavorabile, conIorm 3rinciSiului
enerJetic al minima[ului.
Pornind de la realitatea
european a teritoriului naional se
impune realizarea unui cadru teritorial
organizat pe 3rinciSiul liniilor ae
Ior al centrelor i ariilor ae
Solari]are, ntr-o reea reticular,
capabil la o armonizare a intereselor
social-umane cu capacitate de susinere si suportabilitate natural.
La nivelul centrelor urbane este sesizabil hipertroIia capitalei, care se bucur de avantaMul
poziional intrinsec, de o inIrastructur modernizat si diversiIicat, de o remarcabil constiin istoric
ce-i conIer inerie la dorina de schimbare, si de o zestre economic incontestabil.
La pasiv, pe lng excentricitatea teritorial, capitala se aIl poziionat ntr-un spaiu al
extremelor (canicul si secete Irecvente pe timp de var, geruri npraznice, viscole si nzpezire pe timp
de iarn, lipsa acut a apei, la care se adaug Irecvena si intensitatea mai mare a cutremurelor, ce pot
anula n cteva secunde eIorturile generale naionale de susinere a capitalei).
1oul cadru organizaional trebuie s oIere sansa unei dezvoltri teritoriale mai echilibrate, prin
transIerul de competene ctre polii regionali (Timisoara, Craiova, CluM-1apoca, Iasi, Brasov, Constana
si Galai) (Iig. 298).
Fig. 298. Focalizarea
relaiilor pe centrele de polarizare
regional (G. Gusti, 1974).

Se impune realizarea
unor conexini de transport
moderne si eIiciente de
suturare a teritoriului pe
direcie est-vest, prin
realizarea unor benzi de
comunicaie si transport,
capabile a acoperi extremele
teritoriale ale celor dou
puncte cardinale n 4 - 5 ore.
Teritorii suboptim
articulat la ansamblul naional
precum Maramuresul trebuie
,aduse mai aproape de polii
Mudeeni si regionali, prin
dezvoltarea unui coridor
european de transport, paralel cu cel de pe axa Siretului, (UMgorod- Sighetul Marmaiei-Baia Mare) care ar
angaMa si o susinere Iinanciar la nivelul U.E. n paralel, se impune dezvoltarea axei nordice de
conexiune est-vest, pe aliniamentul Suceava Sighetul Marmaiei Satu Mare.
ntr-un asmenea demers se va asigura n viitor o suturare optim a teritoriului naional, prin
crearea unui cadru organizaional care asigur valoriIicarea ntregului potenial natural si uman n limitele
386
unei dezvoltri durabile. n paralel, Iiecare punct locuit al rii va putea Ii accesat pe cale terestr ntr-un
interval de timp scurt, cu eIecte beneIice incontestabile de Iactur economic si social (Iig. 299).

Fig. 299. Configuraia reticular dezirabil a
teritoriului naional (dup G. Gusti, 1974).

Acelasi scenariu virtual se impune pentru
actualele si viitoarele organizri teritoriale ale
Iormelor de asezare, presiunea asupra ,ochiurilor
caracterizate de dominana cadrului natural realizndu-
se gradual si concordant cu capacitatea de susinere
antropic a acestora.
Pe baza acestui demers se contureaz o
structurare maMor a spaiului geograIic naional,
greIat pe axele maMore de circulaie, adevrate linii de
Ior ale teritoriului, cu pstrarea si exploatarea
raional a spaiilor din cadrul ochiurilor de reea care
sunt teritorii de slab populare, cu dominarea
componentei naturale (Iig. 300).

Fig. 300. Scenariu virtual al unei viitoare organizri teritoriale a formelor de ayezare (dup G. Gusti, 1974).
387
Pe liniile de Ior ale teritoriului se distribuie si se aglomereaz centre populate, axe maMore de
transport, uniti industriale diverse si teritorii agricole exploatate intensiv. Aceste categorii de spaii sunt
cele mai solicitate, n principal datorit ngemnrii teritoriale a unor inIrastructuri corelative ce asigur
popularea optim, accesul la utiliti si comunicarea cu exteriorul. n unele situaii, procesele excesive de
saturare a spaiului liniilor de Ior conduc la transIormarea gradual a acestora n spaii repulsive.
Acestea reclam n timp Iorme adecvate de reconstrucie ecologic (Iig. 301).

Fig. 301. Liniile principale de for ale teritoriului naional (dup G. Gusti, 1974).

16.3. Model de aplicare a conceptului spaiilor reticulare (reea integral)

Conceptul de reea integral reprezint n gndirea organizrii teritoriului o component
operaional de baz, cu rol de vectorizare n delimitarea si stabilirea locaiei diverselor categorii de
sisteme teritorial-geograIice, naturale sau antropice, existente sau n devenire.
La baza dezvoltrii acestui concept au stat de-a lungul timpului numeroase teorii si modele de
reIerin ce au avut ca menire impulsionarea gndirii, nelegerii si construciei structurilor teritoriale.
Dintre modelele clasice amintim pe cele ale lui Von Thnen, Weber, W. Christaller, V. J. Reilly iar dintre
modelele contemporane pe cele ale lui J. Forrester, B. Rodoman, B. Mandelbrot etc. Autorii
contemporani au preluat ideile clasice cu privire la modelarea structurilor teritoriale, ce pun accent
exclusiv pe structurile antropice si le adapteaz, prin prisma teorilor moderne (teoria sistemelor, teoria
Iractalelor, teoria spaiului polarizat, sinergetica, teoria choremelor), pentru a modela sistemele geograIice
n ntreaga lor complexitate teritorial, dat n principal de suprapunerea peste sistemele naturale ale celor
antropice.
n literatura romneasc de specialitate preocupri n dezvoltarea acestui concept l-au avut G.
Gusti (1974), A. Molnar, A. Maier, 1. Ciang (1975), iar mai recent I. Ianos (1987, 2000), care au
realizat aplicaii ale acestui concept la teritoriul naional. Autorii amintii mai sus au surprins doar
dezvoltarea sistemelor antropice, Ir a realiza o analiz concordant a raporturilor ce se stabilesc ntre
sistemele naturale si cele antropice si modul de desIasurare teritorial a acestora.
Demersul de aplicare a conceStului VSaiilor reticulare asupra unui teritoriu concret n vederea
realizrii unei uniIicri n modelarea repartiiei teritoriale complexe a celor dou mari categorii de sisteme
teritoriale, naturale si antropice, s-a realizat pe Mudeul Mures.
388
Modelul prezentat n continuare, prin analogie, poate Ii extins la ntreg teritoriul naional, el
reprezentnd suportul operaional pentru gndirea organizrii acestuia n virtutea identiIicrii celor mai
Iavorabile locaii pentru dezvoltarea sistemelor antropice, Ir a elimina structurile naturale, n special
ecosistemele, care sunt supuse celui mai puternic impact ca urmare a dezvoltarii.

16.3.1. Sistemele antropice

Organizarea sistemelor antropice n cadrul teritoriului se realizeaz pe baza valoriIicrii
diverselor categorii de poteniale de dezvoltare, naturale sau antropice, ocupnd n acest proces locaiile
cele mai Iavorabile conIorm SrinciSiului enerJetic al minima[ului. Direciile de extindere spaial a
sistemelor antropice sunt vectorizate de cmpurile de potenial maxim de dezvoltare. Tendina de
aglomerare a sistemelor antropice n anumite locaii si gradul de ocupare redus al teritoriului n alte
locaii, explic tendina sistemelor antropice de a se dezvolta ntr-o strns contiguitate n vederea
Iacilitrii schimbului de substan si energie pentru asigurarea existenei. 1umai n condiii de
supraaglomerare si dezvoltare pe mai multe paliere, sistemele antropice au tendina de a se ,revrsa n
exterior n locaii din vecintatea apropiat. Acest aspect creeaz premisa dezvoltrii n teritoriile cu o
intens aglomerare, a sistemelor antropice, reprezentate de asezri umane, arii industriale, ci de
transport, terenuri agricole cu exploatare intensiv, la periIeria crora se dezvolt arii cu o prezen
sporadic a acestor categorii de sisteme. Dincolo de ariile dominate de sisteme antropice se dezvolt
,spaiile libere, n cadrul crora se dezvolt preponderent sisteme naturale n ntreaga lor complexitate
(nu se poate vorbi despre dispariia n totalitate a sistemelor naturale din cadrul spaiilor unde componenta
antropic atinge dezvoltarea maxim, acestea suIerind ns un grad ridicat de transIormare sau anihilarea
unor anumitor subsisteme, n special cele cu dezvoltare suprateran).
Dezvoltarea sistemelor antropice n locaiile de maxim Iavorabilitate determin repartiia
punctiIorm si areolar a sistemelor naturale (ecosisteme). ntre ele se dezvolt adevrate culoare de
tranzit, prin intermediul crora se realizeaz schimbul dintre sistemele antropice, n cadrul crora se
dezvolt sistemele de transport, ce Iormeaz ,liniile ae Ior` (dup G. Gusti, 1974). n concluzie,
dezvoltarea si repartiia teritorial a sistemelor antropice capt aspectul unei reele unice n cadrul creia
se pun n eviden arii cu diIerite densiti ale sistemelor. Reeaua antropic de sisteme se compune la
rndul su din ,noauri` n cadrul crora se aglomereaz si localizeaz asezrile umane, ,ben]i` de-a
lungul crora se dezvolt sistemele de transport si utilizri intensive a teritoriului de ctre alte categorii de
sisteme antropice (sisteme agricole n special) si ,ochiuri` care reprezint teritoriile situate la periIeria
sistemelor antropice, si ocupate preponderent de ctre sisteme naturale n diverse stadii de echilibru,
asociate cu teritorii ce cunosc o utilizare agricol extensiv (G. Gusti, 1974).

Fig. 302. Modelul teritorial al unei reele reticulare de
sisteme antropice (dup G. Gusti, 1974).

n cadrul nodurilor se dezvolt asezri ce au diIerite
,dimensiuni geograIice si ierarhii spaiale care acioneaz
ca ,Soli ae atracie` teritorial, genernd Iluxuri de
substan si energie ce se vehiculeaz de-a lungul benzilor
(dup G. Gusti, 1974).
Acestea din urm n raport de dimensiunea si rangul
asezrilor ntre care se dezvolt primesc de asemenea
ranguri, putndu-se delimita adevrate ,culoare ae
ae]voltare`, care cuprind pe lng sistemele de transport si terenurile adiacente (prin avantaMul conIerit de
poziie), ce capt valoare economic n dezvoltarea teritorial, devenind astIel locaia preIerat pentru o
gam complex de activiti economice. Asezrile cu o poziie Iavorabil, potenial demograIic stabil si
de calitate superioar, se transIorm n adevrai ,Soli ae cretere` de diIerite ranguri teritoriale, care
vectorizeaz, susin si coordoneaz dezvoltarea sistemelor antropice si a reelei teritoriale Iormat de ctre
acestea.

16.3.2. Matricea teritorial natural

Matricea natural a unui teritoriu este Iormat din geosisteme de diverse ranguri, interaciunea
spaio-temporal a acestora, n condiii neperturbate, ducnd la instituirea n Iinal a unui echilibru dinamic
389
la nivel ridicat, capabil s reziste, n anumite limite, interveniei antropice. Depsirea excesiv a
pragurilor de toleran, caracrterizat mai ales prin ruperea conexiunilor existente, att pe orizontal
(dintre sisteme de acelasi rang), ct si pe vertical (n cadrul ierarhiei), duce la declansarea unor procese
distructive, de amploare si intensitate crescnd, denumite generic, riVcuri JeoJraIice, care necontrolate,
pot pereclita posibilitatea de dezvoltare a unui teritoriu. ReIacerea echilibrului n cadrul acestor sisteme
este posibil n prezent numai prin intervenii antropice susinute.
n condiii ideale, reeaua teritorial de arii proteMate are menirea de a asigura, nu numai
conservarea diversitii biologice si peisagistice (incluznd aici ntregul spectru de biotopuri, asociaii
vegetale, stadiile succesiunilor si populaii animale, ntreg spectru de structuri peisagistice), dar si a
caracteristicilor lor Iuncionale (inclusiv revenirea la regimurile naturale preexsistente si eliminarea
spectrelor de perturbare) din cadrul unei regiuni date pe o perioad ndelungat de timp. ns, odat cu
acumularea experienei, imposibilitatea reelei antropice ,clasice (cu deIicienele sale conceptuale
maMore, cum ar Ii i]olaianiVmul, orientarea spre protecia si conservarea numai a arealelor de ,excepie
n detrimentul celor de Iond) de a asigura toate aceste imperative, a devenit evident. Mai mult dect att,
nssi reeaua de arii proteMate, n contextul politicilor naionale de mediu, a Iost si este privit n
continuare de pe poziiile ,SrinciSiului re]iaual, adic nu a Iost niciodata n Iruntea listei prioritilor de
mediu.
Iesirea din acest impas ar consta n constituirea reelei (matricei ecoloJice (R. 1oss, 1992, A.
Tiskov, 1995, A. van Opstal, 1999 etc.), dup principiile unui geosistem integrat unitar, deschis, proIund
ierarhizat, capabil s susin procesele dinamice spaio-temporale ale tuturor ecosistemelor, de la
microscar, la macroscara teritorial.
Procesele, la rndul lor, se pot deosebi, n principal, dup tipul maniIestrii: migraii regulate ale
animalelor; schimbul continuu de indivizi ntre populaii n cadrul megapopulaiilor teritoriale, Iluxul
continuu, neperturbat de impactul antropic, de substan si energie n cadrul peisaMului (Iluxul
biogeochimic) etc.
n general, au Iost evideniate cteva elemente de baz ale unei astIel de reele, si anume:
noaurile ecoloJice coriaoarele ecoloJice moaulele ecoloJice SoliIuncionale obiective SunctiIorme
,ateritoriale` i arii ae reconVtrucie ecoloJic.

Fig. 303. Modelul conceptual al unei reele ecologice (dup
I. M. Bouwma, ed., EC1C, 2001).

,1oduri ecoloJice (nuclee). Ele se pot constitui
din arii naturale de cel puin dou tipuri, principala
condiie Iiind slaba antropizare a lor.
n primul caz este vorba de ariile proteMate
declarate, Iie pe baza conveniilor internaionale la care a
aderat si Romnia, Iie pe baza legislaiei naionale sau a
hotrrilor consiilor locale.
n cel de-al doilea caz este vorba despre arii lipsite
de acest statut, dar care Iuncioneaz n limitele unor
normative speciale (zone de protecie sanitar, obiective
de interes public strategic (acumulri de ap surse de ap
potabil, arii Iorestiere din Iondul reproductiv etc.). Aceste nuclee ecologice asigur Iuncionarea
ecosistemelor n cadrul dinamicii spontane. Ele susin populaiile, att a speciilor rare sau pereclitate, ct
si a celor de Iond, tipice sau de interes economic, ndeplinind Iuncii environmentale si de stabilitate
geosistemic etc.
,Coridoare ecoloJice". Ele asigur condiii optime pentru popularea-repopularea teritoriului, ci
de migrare spre hibernare sau reproducere, inclusiv spaiile de odihn-reIacere, schimbul genotipic. De
asemenea, acestea menin legturile de schimb dintre nucleele ecologice, nivelul adecvat de schimb
biogeochimic din cadrul peisaMului etc. n calitate de coridoare ecologice au Iuncionat dintotdeaunea
luncile rurilor. n prezent, din cauza umanizrii accentuate a acestora, ele si-au redus simitor acast
Iuncie. Locul lor, ntr-o oarecare msur, poate Ii preluat de interIluviile mai puin aIectate sau de diverse
Isii verzi de protecie de origine antropic.
Dup conIiguraie coridoarele ecologice pot Ii lineare (n acest caz incluznd numai biotopurile
marginale, asa-zisele ecotonuri) sau n Iorm de benzi (incluznd biotopuri ntregale). Cerina de baz
390
pentru dezvoltarea coridoarelor ecologice o constituie continuitatea teritorial si Iuncional n cadrul
,spaiului ecologic.
0odule ecoloJice SoliIuncionale (rezervaii naturale poliIuncionale). Acestea se deosebesc de
prima categorie printr-o zoniIicare intern n arii cu regim de protecie Ioarte sever rezervate absolut,
zone-tampon sau catene ecologice, unde accesul si utilizarea resurselor este restricionat, zone de
agrement etc.
Obiective SunctiIorme ,ateritoriale" n aceast categorie sunt incluse asa-numitele
,monumente ale naturii, de dimensiuni reduse, sectoriale, cu diverse ncrcturi inIormaionale, uneori
de natur aIectiv. Aici includem si acele petice minuscule de Ilor spontan din cadrul ariilor umanizate
cu rol de reIugiu ecologic.
$rii de reconstrucie ecoloJic. Acestea constau din existena unor zone aIectate de intervenia
uman, supuse unui regim de reIacere ecosistemic (arii degradate prin eroziune, cariere prsite etc.).

16.3.3. Conceptul peisaMului polarizat

B. Rodoman (1974) pe valul miscrilor ecologiste si a rapoartelor alarmiste, propune, n scopul
conservrii 1aturii un raport, considerat la timpul respectiv o utopie. Acest concept a ntrat n literatur
sub denumirea de modelul SeisaMului Solari]at.
Zonele naturale rmase nc nemodiIicate, sunt declarate rezervaii si vor Ii interconectate prin
intermediul 'coridoarelor verzi ntr-o singur reea, care s cuprind regiunea, ara si, n Iinal, ntregul
continent. n acest scop pot Ii utilizate Isiile de protecie, terenurile virane si carierele recultivate, luncile
rurilor, Iorme erozionale liniare stinse, mlastinile, interIluviile. Cile de transport, ce traverseaz aceste
coridoare, vor Ii nlate prin estacade sau pentru ele se vor spa tuneluri (Iig. 304).

Fig. 304. PasaM ecologic peste autostrad,
n Austria.

Ca rezultat se vor intersecta dou
reele diIerite: reeaua antroSic alctuit
ain culoare i nuclee ae ae]voltare JreIate
Se noaurile ae comunicaie i Sotecile ae
animale ce Ve intalneVc in interiorul
re]ervaiilor.
Pe aceste reele se greIeaz zonele
Iuncionale, iar ntre ele se interpune o a
treia reea cea recreativ, Iormat din
trasee, drumuri, obiective turistice, zone de
recreere (Iig. 305).
Fig. 305. Modelul conceptual al peisaMului polarizat (dup
B. Rodoman, 1974): 1. 3oli ae cretere i culoare ae ae]voltare, 2. $rii
ae locuire inauVtrie ecoloJic, 3. Zone aJricole intenVive i
VemiintenVive e[Sloatri ae reVurVe, 4. 3arcuri Seriurbane ae
aJrement ]one turiVtice i aJroturiVtice arii aJricole e[tenVive, 5.
5e]ervaii naturale ]one tamSon coriaoare ecoloJice, 6. Staiuni
turiVtice i balneoclimaterice traVee turiVtice.
Ariile culturalizate (umanizate) si cele ,slbatice
particip la Iormarea peisaMului ideal cu drepturi egale,
ns n punctele de intersecie reelei naturale, ca verig
mai ,slab i se conIer prioritate (ea rmne continu n
timp ce reeaua antropic devine discret). Ca urmare a
acestui demers sistemele generate de aciunile antropice se
conexeaz n chip organic cu cele de sorginte natural, generndu-se reele teritoriale puternic structurate
Iuncional.
O asemenea viziune asupra teritoriului conduce la statuarea clar a Iunciilor Iiecrui segment
teritorial si la o ierarhizare de tip arborescent (Iractal) a sistemelor naturale si antropice.
391
Implementarea n teritoriu a unei astIel de reele satisIace ecartul de desIsurare optim a
evoluiei sistemice pentru cele dou mari categorii de sisteme si statuarea unui echilibru teritorial de lung
durat. n caz contrar, supralicitarea si evoluia debordant a sistemelor antropice conduce la procese de
hipertroIiere, ce nu mai pot s Iie stpnite si aMustate dup scara uman. Acceptnd regulile ce rezult din
aceast structurare a teritoriului, ben]ile si noaurile au o predestinaie prin excelen, de dezvoltare
antropic, pe cnd ochiurile reelelor Moac rol de spaii prezervate n vederea armonizrii teritoriale. Ele
cantoneaz prioritar elementele constitutive ale reelei ecologice precum si spaii cu exploatare antropic
excesiv.
n cadrul benzilor se dezvolt culoarele de dezvoltare de diIerite ranguri, ce conin deopotriv
noduri constitutive ale reelelor de asezri. Rolul esenial al culoarelor de dezvoltare este acela de
concentrare a inIrastructurilor de transport si a componentelor economice cu exploatare intensiv (vetre
de asezri, depozite, platIorme industriale, triaMe, aeroporturi etc). Ele compun o reea teritorial organic
ierarhizat ce se interpune ca o barier n calea dezvoltrii nestingherite a reelelor ecologice.
Modelele spaiale rezultate ca urmare dezvoltrii n paralel a celor dou categorii de reele conduc
la disMuncii teritoriale, n special sub aspectul reelelor ecologice.
OVmo]a reelelor naturale i a celor antroSice la aiverVe nivele ierarhice conauce la o ,Monciune
Sermeabil` a aceVtora Sermiana aerularea neVtinJherit a Ilu[urilor ae VubVtan i enerJie in caarul
ambelor reele. n Iinal vor rezulta suprareele teritoriale, de complexiti sporite, capabile a se conexa
optim la reele similare din alte teritorii.

16.3.4. Modelul choremic al Mudeului Murey

Aspectele conceptuale prezentate au Iost aplicate la teritoriul Mudeului Mures, n cadrul unui
studiu de amenaMare (P.A.T.J. Mures - 1999), n care s-a trasat conIiguraia reelei antropice (Iig. 306),
naturale (Iig. 307) iar prin combinarea lor a rezultat reeaua integral a teritoriului (Iig. 308).

Fig. 306. Modelul reelei antropice din Mudeul Murey.

Din analiza modelului chorematic se desprind cteva concluzii:
principala concluzie ce rezult din eIectuarea modelrii este Iaptul c, teritoriul administrativ
al Mudeului este ncadrat n categoria unei utiliti clar deIinite. Teritoriile cu potenial ridicat
392
de dezvoltare se ncadreaz n categoria utilitilor antropice iar cele cu potenial sczut sunt
lsate pentru dezvoltarea ecosistemelor;

Fig. 307. Modelul reelei antropice din Mudeul Murey.


Fig. 308. Modelul reelei integrale din Mudeul Murey.
393

se evit astIel, suprapunerea teritoriilor destinate pentru dezvoltarea antropic cu cele
pretabile pentru dezvoltarea ecosistemelor;
sunt precizate clar ariile de intersecie a celor dou categorii de reele, in care msurile de
amenaMare si organizare au caracter special;
precizeaz ariile destinate pentru extinderea n perspectic a sistemelor antropice si ariile
tampon cu Iuncie de reducere a impactului antropic asupra ecosistemelor;
prezint culoarele de dezvoltare pe ranguri si polii de crestere n Iuncie de potenialul de
dezvoltare a acestora, care devine astIel un instrument util pentru determinarea locaiei pentru
noile investiii n teritoriu;
prin analogie modelul poate Ii extins si la alte teritorii administrative;
precizeaz modul de conectare a ariilor ecologice cu caracter insular exsistente n teritoriu n
vederea realizrii reelei ecologice;
modelul reprezint o structur posibil de organizare a teritoriului prin intermediul aplicrii
principiilor de trasare si organizare a reelei.












394
17. DEMERSUL ACIUNILOR SI LUCRRILOR DE AMENA1ARE A TERITORIULUI

Procesele successive ori sincrone de modelare a unui teritoriu, ce asociaz deopotriv
componenete ale cadrului natural si a celui de Iactur antropic, care trebuiesc ordonate n virtutea unei
logici de amenaMare, ce trebuie nsusit, respectat si aplicat pretutindeni.
AstIel, Srimul SaV amenaMiVtic const n ,asanarea teritoriului. Au prioritate lucrrile de protecie
mpotriva inundaiilor (aprarea vetrelor, cilor de comunicaie, a terenurilor agricole de mare valoare
economic etc). n paralel, se impune ,a ataca toate terenurile supuse proceselor erozionale, prin
amenaMarea antierozional a organismelor toreniale, mpduriri etc. Se impune implicit, adoptarea de
agrotehnici antierozionale si de conservare a pturii de sol, n raport cu structura acestora, panta terenului
si tipurile de asolamente. Trebuie reinut Iaptul esenial c unele dintre lucrrile antierozionale, cum ar Ii
digurile, canalele de drenaM, baraMele etc., se transIorm n limite obligate ntre diverse tipuri de utiliti si
Iorme de proprietate, care trebuiesc anticipate. n caz contrar, unele dintre aceste lucrri ori segmente ale
acestora, trebuiesc eliminate.
O a aoua etaS const n inventarierea si delimitarea la macro si microscar a tuturor categoriilor
de terenuri, cu precizarea tipului optim de exploatare (agricol, Iorestier, vetre de asezri etc) si a
normelor dup care se realizeaz aceasta.
(taSa a treia presupune cunoasterea n detaliu a regimului Muridic al terenurilor si a Iormelor de
proprietate, precum si a legislaiei n vigoare, n materie de dobndire, nstrinare si schimbare de
destinaie a acestora. Aceste aspecte se impun n vederea evitrii unor aciuni voluntariste n materie de
proprietate si de clariIicare Muridic a tuturor categoriilor de Iolosine. AstIel, se creeaz n mod artiIicial
stri tensionale si conIlictuale la nivel de persoane Iizice, Muridice, grupuri sociale etc., care solicit cel
mai adesea timp si costuri mari de soluionare si reglementare pe cale Muridic.
(taSa a Satra const n diriMarea ,umplerii ordonate a teritoriului, cu precizarea pragurilor de
suportabilitate (natural, tehnic, ecologic, demograIic), n relaie cu Iiecare modiIicare operat n
teritoriu (construcii, deIrisri, mpduriri, desecri, ndiguiri, ci de comunicaie etc). n paralel, are loc
un proces de nlocuire (de substituire) a structurilor si utilitilor Ir valoare economic, estetic si
ecologic. Aceast etap implic stpnirea mecanismelor prin care are loc procesul de modelare
teritorial n raport cu nevoile colective si cele individuale. n acest sens, este necesar cunoasterea si
aplicarea consecvent a coninutului planurilor si documentaiilor de urbanism si a regulamentelor de
aplicare a acestora. 1ici un obiectiv construit, nici o modiIicare a structurii si modului de Iolosin a unui
teren nu trebuie s se produc n aIara ,Iiltrului impus de aceste documente si acte normative.
1estpnirea si negliMarea lor conduc la instaurarea haosului teritorial prin generarea de structuri ,rebele.
Aplicarea lor are menirea de a transIera un teritoriu oarecare (asezare, unitate administrativ, bazin
hidrograIic, parc natural etc.) ntr-un interval de timp previzibil, la un alt nivel amenaMistic si
organizaional, capabil a satisIace n condiii optime valoriIicarea teritoriului (economic, rezidenial,
ecologic, turistic etc). Procesul de ocupare ordonat a teritoriului impune realizarea unei stabiliti
structurale a acestuia pe timp ndelungat. n caz contrar, investiiile si obiectivele devin neeconomice si
mpovrtoare. Orice obiectiv, orice structur existent ntr-un teritoriu oarecare, trebuie exploatat si
ntreinut dup reguli si norme speciIice. AstIel, acestea si epuizeaz mai rapid durata de exploatare.
ReIacerea lor este mai costisitoare dect ntreinerea sistematic (ex. drumurile).
(taSa a cincea preIigureaz modiIicrile unui ansamblu teritorial, ca urmare a interveniilor si
presiunilor endogene si exogene. Aceasta presupune pstrarea si IortiIicarea componentelor de racordare
a unui teritoriu la structurile teritoriale de contiguitate (Iuziuni de vetre, cursuri de ape, continuitate de
drumuri, de pduri. state vecine etc). Orice aciune de amenaMare trebuie s Iie suIicient de ,elastic,
pentru a se putea adapta la noi conIiguraii teritoriale. AmenaMarea unui teritoriu impune a se elimina
cauzele posibile si probabile care pot genera disIuncii teritoriale grave (despduriri, trasee de autostrzi,
dislocri de vetre si de populaie etc).

BIBLIOGRAFIE

1. Anderca, C., Chirculescu, I. (1976), (conomie aJrar, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
2. Bdulescu, D., Pllu, N., Stefan, V. (1985), 'imenVionarea maVivelor tarlalelor Sarcelelor i arterei
ae circulaie arumuri ]one ae intrare Soteci i Slantaii ae vii Somi i hamei, I.G.F.C.O.T.
3. Bdescu, Gh. (1972), $meliorarea terenurilor eroaate. Corectarea torenilor. Combaterea avalanelor,
Editura Ceres, Bucuresti.
4. BeauMeu-Garnier, 1aqueline, Chabot, G. (1971), GeoJraIia urban, Editura StiiniIic, Bucuresti.
5. Belc, Fl. (1999), Ci ae comunicaie tereVtre. (lemente ae Sroiectare, Editura Orizonturi Universitare,
Timisoara.
6. Benedek, 1. (2004), $menaMarea teritoriului i ae]voltarea reJional, Editura Presa Universitar CluMean,
CluM-1apoca.
7. Benett, H. (1955), (lementV oI Voil conVervation, 1.Y.
8. Berbecaru, I., Botez, M. (1977), Teoria i Sractica amenaMrii turiVtice, Editura Sport-Turizm, Bucuresti.
9. Beziris, A., Bamboi, Gh. (1988), TranVSorturile maritime. 3robleme tehnice i ae e[Sloatare, Editura
Tehnic, Bucuresti.
10. Bocereau, 1ulie, Hilmarcher, Th., MaMerus, A. (2004), /orJaniVation ae leVSace (note de curs),
Universit ,Louis Pasteur, Facult de Geographie, Strassbourg.
11. Bodocan, V. (1996), GeoJraIia Solitic, Editura Presa Universitar CluMean, CluM-1apoca.
12. Boicu, M., Dorobaniu, S., Nicoar, L., ZaroMan, H. (1981), $utoVtr]i, Editura Tehnic, Bucuresti.
13. Bold, I. (1974), OrJani]area teritoriului, Editura Ceres, Bucuresti.
14. Bold, I. (1988), OrJani]area teritoriului in corelare cu lucrrile ae hiaroamelioraie, I.1.D, Bucuresti.
15. Bold, I., Buciuman, E., Drghici, M. (2003), SSaiu rural. 'eIinire orJani]are ae]voltare, Editura
Mirton, Timioara.
16. Bold, I., Crciun, A. (1994), ([Sloataia aJricol orJani]are ae]voltare e[Sloatare, Editura Mirton,
Timisoara.
17. Bold, I., Crciun, A. (1999), OrJani]area teritoriului, Editura Mirton, Timisoara.
18. Bold, I., Hartia, S., Ni, V., Teaci, D. (1984), (conomia Iunciar, Editura Ceres, Bucuresti.
19. Bold, I., Matei, Mioara, Sbdeanu, P. (1974), SiVtemati]are rural. SiVtemati]are i urbamiVm, Editura
Tehnic, Bucuresti.
20. Bold, I., MMasnikov, M. (1964), $coraarea lucrrilor ae hiaroamelioraii cu lucrrile ae orJani]are a
teritoriului, n: Buletinul Trustului de construcii hidrotehnice, nr. 5, Bucuresti.
21. Bold, I., Predil. G. (2003), OrJani]area teritoriului aJricol, Editura ProIilul Agricol, Bucuresti.
22. Boldur-Lescu, Gh., Ciobanu, Gh., Bncil, I. (1982), $nali]a ViVtemelor comSle[e, Editura StiiniIic
si Enciclopedic, Bucuresti.
23. Botez, M., Celac, Maria (1980), SiVtemele VSaiului amenaMat, Editura StiiniIic si Enciclopedic,
Bucuresti.
24. Boutot, A. (1997), ,nventarea Iormelor, Editura 1emira, Bucuresti.
25. Brown, L. R., coord. (1995), 3robleme Jlobale ale omenirii. Starea lumii 1995, Editura Tehnic,
Bucuresti.
26. Budyko, M. (1977), GlobalnaMa koloJiMa, Gidrometeoizdat, Leningrad.
27. Canarache, A., Teaci, D. (1980), Caracteri]area tehnoloJic a terenurilor aJricole ca ba] a lucrrilor
ae raionare ameliorativ, Bul. InIorm. ASAS, nr. 10.
28. Cazacu, E. yi colab. (1972), $menaMri ae iriJaii, Editura Ceres, Bucuresti.
29. Chira, Carmen (2000), 'rumuri urbane i SiVte aeroSortuare, Editura Mediamira, CluM-1apoca.
30. Chiri, C., coord. (1981), 3aurile 5omaniei. Stuaiu monoJraIic, Editura Academiei R. S. Romne,
Bucuresti.
31. Ciobotaru, I., Dumitraycu, N. (1990), Circulaia rutier, Editura pentru Turism, Bucuresti.
32. Cooke, R. U., Dornkamp (1990), GeomorSholoJ\ in environmental manaJement, Second edition,
Clarendon Press, OxIord.
33. Cordoy, N., Rus, I., Burnete, N. (2000), $utomobile conVtrucie u]are evaluare, Editura TODESCO,
CluM-1apoca.
34. Costache, I yi colab. (1968), $Jrotehnica terenurilor in Sant, Editura Agrosilvic, Bucuresti.
35. Costchescu, T. (1981), Tehnic ViJuranei ]borului in aviaie, Editura Tehnic, Bucuresti.
36. Cote, P. (1954), 3robleme in leJtur cu JeomorIoloJia Santelor, Extras din Revista Universitii C. I.
Parhon, pp. 184-201.
37. Cote, P. (1973), GeomorIoloJia 5omaniei, Editura Tehnic, Bucuresti.
38. Dandea, E. (1927), JeriIicarea leJiVlativ in $lVacia i /orena, Administraia romn, 7, nr. 7, pp 2-3.
39. Defert, P. (1966), /a localiVation touriVtique, Edition Gurten, Berne.
40. Docan, G. (1943), ,nteraeSenaena leJilor Srovinciale i ae uniIicare, n: Pandectele romne, 22, partea
IV.
41. Donis, I. (1977), %a]ele teoretice i metoaoloJice ale JeoJraIiei, Editura Didactic si Pedagogic,
Bucuresti.
42. Drgnescu, M. (1979), 3roIun]imile lumii materiale, Editura Politic, Bucuresti.
43. Drobot, R., Charbonnel, 1. (1999), CurVuri ae aS. $menaMare imSact reabilitare, Editura H.G.A.,
Bucuresti.
44. Duin, R.H.A. van, Kaste, G. de (1990), The Socket Juiae to the Zu\aer Zee SroMect, S. Schmidt-ter
1euzen, Amsterdam.
45. Duu, M. (2000), 'reStul urbaniVmului. Teorie i Sractic Muaiciar, Editura Economic, Bucuresti.
46. Erdeli, Gh. yi colab. (2000), 'icionar ae JeoJraIie uman, Editura Corint, Bucuresti.
47. Ghena, N yi colab. (1969), 3omicultura VSecial i Jeneral, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
48. Gheorghiu, I. (1964), mbuntiri Iunciare, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
49. Giurgiu, V. (1995), 3roteMarea i ae]voltarea aurabil a Saurilor, Editura Arta graIic, Bucuresti.
50. Gusti, G. (1974), )orme noi ae ae]are. Stuaiu SroVSectiv ae ViVtemati]are macroteritorial, Editura
Tehnic, Bucuresti.
51. Haggett, P. (1973), (inIhrunJ in aie kultur-una Vo]ialJeoJraShiVche 5eJionalanal\Ve, Walter de Gruyter,
Berlin.
52. Haggett, P. (1979), GeoJraSh\. $ moaern V\ntheViV, 3rd. Edition, Harper International Edition, Harper &
Row Publishers, 1.Y., London, San Francisco, Philadelphia.
53. Haiduc, E., Popescu, A. V. (1977), 1aviJaia aerian, Editura Junimea, Iasi.
54. Hartia, S. (1966), $Srecierea economic a terenurilor aJricole, Editura Agrosilvic, Bucuresti.
55. Hartia, S. yi colab. (1979), 0etoaoloJia oStimi]rii reSartiiei teritoriale a Sroauciei aJricole, Editura
Ceres, Bucuresti.
56. Herman, Al., Stoicescu, P., Herman, C., Cara, P. (2003), Ci Ierate. (lemente ae Sroiectare conVtrucie
intreinere i e[Sloatare, Editura Mirton, Timisoara.
57. Iancu, G. (1988), UniIicarea leJiVlativ. SiVtemul aaminiVtrativ al 5omaniei (1919-1939, n: V. Vese, V.
Puscas et all., Dezvoltare si modernizare n Ronia interbelic, Bucuresti.
58. Ianoy, I. (1987), Oraele i orJani]area VSaiului JeoJraIic (Stuaiu ae JeoJraIie economic aVuSra
teritoriului 5omaniei, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti.
59. Ianoy, I. (2000), SiVteme teritoriale. O aboraare JeoJraIic, Editura Tehnic, Bucuresti.
60. Iliescu, M. (1993), TraIic i autoVtr]i, LitograIia Universitii Tehnice, CluM-1apoca.
61. Iliescu, M., Chira, Carmen (1993), Ci ae comunicaii, LitograIia Universitii Tehnice, CluM-1apoca.
62. Ionaycu, A. (1942), 3roblema uniIicrii leJiVlaiei civile in cuJetarea Muriaic romaneaVc (1919-1939,
n: Pandectele romne.
63. Ionescu, D. (1960), CurV ae tranVSort naval auto aerian i inauVtrial, LitograIiat, Institutul de construcii,
Bucuresti.
64. Iuraycu, Gh., Popa, G. (1977), GeoJraIia maritim, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
65. Kenth, S. (1967), The VitinJ ana aeveloSment oI %ritiVh airSortV, Geographical Journal, vol. 133, part 2,
June, London.
66. Lzrescu, C. (1977), UrbaniVmul in 5omania, Editura Tehnic, Bucuresti.
67. Manoliu, I. (1967), 3orturi, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
68. Masson, Michelle (1992), .nown VSace JraShic reSreVentation ana cultural backJrouna, IUFM,
Grenoble, France, manuscris 27
th
IGU Congress, Washington.
69. Mayhew, Susan (1997), O[Iora aictionar\ oI JeoJraSh\, OxIord University Press.
70. Meruiu, V. (1929), -uaeele ain $raeal i 0aramure San in %anat. (voluia Teritorial, CluM.
71. Mihaiu, G., Mihalache, I., Blegu, N. (1985), $menaMarea i e[Sloatarea terenurilor in Sant aeVtinate
Slantaiilor ae vii, Editura Ceres, Bucuresti.
72. Mihalache, L. (1985), $menaMarea i SreJtirea terenurilor in Sant in veaerea reali]rii Slantaiilor
viticole, Editura Redacia de Propagand Tehnic Agricol, Bucuresti.
73. Mihilescu, V. (1968), GeoJraIie teoretic, Editura Academiei R. S. Romne, Bucuresti.
74. Mndru, O. (1976), 3rinciSii Ii]ico-JeoJraIice ae orJani]are a VSaiului, Bul. Soc. St. Geogr., Serie nou,
vol. IV
75. MMasnikov, M. (1976), mbuntiri Iunciare, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
76. Molnar, E., Maier, I. A., Ciang, N. (1975), Centre i arii ae converJen in 5omania, Studia UBB, Ser.
Geologia-Geographia.
77. Mooc, M. (1963), (ro]iunea Volurilor Se terenurile aJricole i combaterea ei, Editura Agrosilvic,
Bucuresti.
78. Mooc, M. yi colab. (1975), (ro]iunea Volului i metoaele ae combatere, Editura Ceres, Bucuresti.
79. Murphy, M. P., O`Neill, A. A. 1., eds. (1995), What iV /iIe? The 1e[t )iIt\ YearV. SSeculationV on the
Iuture oI bioloJ\, Cambridge University Press, (trad. n romn: Editura Tehnic, Bucuresti, 1999 (Col. )).
80. Nechita, M., Kollo, G. (1982), Ci Ierate, LitograIia Universitii Tehnice, CluM-1apoca.
81. Negrea, C. (1943), (voluia leJiVlaiei in TranVilvania ae la 1918 San aVt]i, Sibiu.
82. Negulescu, P. yi colab. (1930), Codul administrativ adnotat,
83. Nistor, S. (2000), Comuna i Muaeul. (voluia iVtoric, Editura Dacia, CluM-1apoca.
84. Oniyor, V. (1930), Tratat ae areSt aaminiVtrativ roman. Edia 2-a, Bucuresti.
85. Pavel, D. (1951), $menaMri hiarotehnice, Institutul Politehnic, Bucuresti.
86. Pop, Gr. (1996), 5omania. GeoJraIie hiaroenerJetic, Editura Presa Universitar CluMean, CluM-1apoca.
87. Pop, M. (1969), ntreinerea i IoloVirea Sunilor i Ianaelor, Editura Agrosilvic, Bucuresti.
88. Popa, S., Ionescu, V., Blegu, N., Ptrycoiu, T. (1983), OrJani]area i amenaMarea terenurilor aeVtinate
Slantaiilor vitiSomicole, Editura Ceres, Bucuresti.
89. Popa, S. yi colab. (1967), Ghia Sentru utili]area teritoriului aJricol, Editura Agrosilvic, Bucuresti.
90. Popescu, E. (1985), 'imenVionarea unitilor ae e[Sloatare Sarcelare i reelele ae circulaie arumuri
i hauri Sentru Sunile naturale i cultivate, I.G.F.C.O.T., Bucuresti.
91. Popescu, E. (1987), OrJani]area teritoriului i Iactorii care inIluenea] e[Sloatarea Sunilor naturale i
cultivate, Ann. I:G.F.C.O.T., vol VIII.
92. Posea, Gr. yi colab. (1970), GeomorIoloJie Jeneral, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
93. Puia, I., Soran, V. (1981), $JroecoViVtemele i alimentaia omenirii, Editura Ceres, Bucuresti.
94. Purica, I. (1996), Orao et Chao. Structuri ae oraine in Ii]ic i Vocietate, Editura Tehnic, Bucuresti.
95. Puycariu-Soroceanu, E., coord. (1963), 3unile i Ianeele ain 5. 3. 5oman, Editura Academiei R. P.
Romne, Bucuresti.
96. Rican, A. (1980), 3ilot ae linie, Editura Albatros, Bucuresti.
97. Rodoman, B. (1974), 3olMari]aciMa lanasaIta kak VreaVtvo VohraneniMa bioVIer\ i rekreacionn\h reVurVov,
n: Resursy, sreda, rasselenie, Izd-vo 1auka, Moskva, pp. 150-162.
98. RoManschi, Vl., Bran, Florina, Diaconu, Gheorghia (1997), 3rotecia i inJineria meaiului, Editura
Economic, Bucuresti.
99. Ronnas, P. (1979), The Urban TranVition in 5omania. /eJacieV oI the SaVt, Research Papper, 6138,
February, in: Ekonomiska Forskningsinstitutet vid Handelshogskolan, I, Stockholm.
100. Royu, Al. (1987), Terra GeoViVtemul vieii, Editura StiiniIic si Enciclopedic, Bucuresti.
101. Rucreanu, H., Bleahu, I. (1981), $menaMarea Saurilor, Editura Ceres, Bucuresti.
102. Rudesca, C. (1935), $Seru Vur lactivite ae Conceil /eJiVlativ 5omain, Revista de drept public, nr. 1-2.
103. Sachelarie, O., Georgescu, V. (1968), Unirea ain 1918 i Sroblema uniIicrii leJiVlative, Revista de
istorie, 21, nr. 6.
104. Sgeat, R. (2004), )uncia Solitic-aaminiVtrativ a ae]rilor umane ain romania i orJani]area
VSaiului JeoJraIic, Tez de doctorat, Bucuresti.
105. Scurei, E., Tudor, C., Dinc, T. (1982), CaaaVtru Iunciar. SiVtemati]area i orJani]area teritoriului,
Editura Ceres, Bucuresti.
106. Slavik, V. (1993), Territorial orJaniVation oI VelI-Jovernment in Slovakia, Work papper, Colloque de la
Comission de Geographie de l`Administration Publique de l`Union Geographique Internationale, 25-27
novembre, Montpellier, Changements administratiIs et territoriaux dans nouvelle Europe.
107. Stnescu, I., Tnase, Gh. (1968), )oloVirea Vtuaiilor SeaoloJice la Vtabilirea cateJoriilor ae IoloVine i
amSlaVarea culturilor, Redacia Revistelor agricole, Bucuresti.
108. Stnescu, P yi colab. (1996), 0emorator Sentru combaterea ero]iunii Volului, Editura Agrosilvic,
Bucuresti.
109. Stnic, V. (2003), 0oaele ae orJani]are aaminiVtrativ-teritorial a 5omaniei in Serioaaa interbelic
5eIerat in caarul VtaJiului ae aoctorat, CluM-1apoca.
110. Sterling, G. (1986), 0anaJinJ the 3ublic Sector, Ed. AIII a.
111. Stoenescu, St., ytea, D. (1962), Clima 5.3. 5omania, vol. I., Institutul Meteorologic Bucuresti.
112. Stugren, B. (1982), %a]ele ecoloJiei Jenerale, Editura StiiniIic si Enciclopedic, Bucuresti.
113. Surd, V. (1997), GeoJraIia ae]voltrii i a aecalaMelor economice contemSorane, Editura Presa
universitar CluMean, CluM-1apoca.
114. Surd, V. (2002), ,ntroaucere in JeoJraIia VSaiului rural, Editura Presa Universitar CluMean, CluM-
1apoca.
115. Surd, V. (2003), GeoJraIia ae]rilor, Editura Presa Universitar CluMean, CluM-1apoca.
116. Surd, V., Puiu, V., Zotic, V. (2004), ConceStul ae reea inteJral in orJani]area teritoriului. 0oaelul
Muaeului 0ure, n: V. Surdeanu, coord., GeograIia n contextul dezvoltrii contemporane, 12-14
septembrie, CluM-1apoca, Edit. S.C. International S.R.L., Gheorgheni, pp. 312-319.
117. Surd, V., Zotic, V., Popa-Bota H., Erchedi, Nicoleta (2005), GeoJraIie Clasa X-a, Editura Dacia, CluM-
1apoca.
118. Surdeanu, V. (1998), GeoJraIia terenurilor aeJraaate, Editura Presa Universitar CluMean, CluM-1apoca.
119. Sulygin, A. (1978), $JrometeoroloJiMa i aJroklimatoloJiMa, Gidrometeoizdat, Leningrad.
120. Tarangul, E. (1944), Tratat ae areSt aaminiVtrativ roman, Cernui.
121. Taylor, N. (1999), $nJlo-$merican town SlanninJ theor\ Vince 1945, n: Planning Perspectives, 14, 327-
235, U.K.
122. Teaci, D. (1970-1980), %onitarea terenurilor aJricole, Editura Ceres, Bucuresti.
123. Timariu, G. (1993), OrJani]area inteJral a teritoriului. Din experiena rilor Comunitii Europene,
Ministerul Agriculturii si Alimentaiei, Direcia nvmnt, Cercetare, Documentare, Formare personal,
Bucuresti
124. Timariu, G. (1993), OrJani]area teritoriului i introaucerea aVolamentelor in e[Sloataiile aJricole,
Editura Tehnic Agricol, Bucuresti.
125. Timariu, G. yi colab. (1965), Sistemati]area i orJani]area teritoriului, Editura Agrosilvic, Bucuresti.
126. Trofin, P. (1983), $limentri cu aS, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
127. UMvari, I. (1972), GeoJraIia aSelor 5omaniei, Editura StiiniIic, Bucuresti.
128. Vdan, I. (1998), (nerJetic Jeneral i converVia enerJiei, Editura Mediamira, CluM-1apoca.
129. Vernescu, D., Stoenescu, L. (1976), SiVtemati]area Vubteran, Editura Tehnic, Bucuresti.
130. Vese, V. et all. (1988), 'e]voltare i moaerni]are in 5omania interbelic, Bucuresti.
131. Waugh, D. (2000), GeoJraSh\. $n ,nteJratea $SSroach. Third Edit., 1elson, MayIield Road, Surrey, U.K.
132. Zarioiu, Gh. (1975), $viaia moaern. 5eali]ri i SerVSective, Editura Scrisul Romnesc, Craiova.
133. ZaroManu, H., Popovici, D. (1997), $eroSorturi, Editura Timpul, Iasi.
134. Zwelin, I. (1971), /eJiVlaia IoreVtier in 5. S. 5omania, Editura Ceres, Bucuresti.
135. ``` (1938), (ncicloSeaia 5omaniei, Vol. 1.
136. ``` (1980), 1orme Vilvice Sentru amenaMarea Saurilor, Editura Ceres, Bucuresti.
137. ``` (1983), GeoJraIia 5omaniei vol. ,. GeoJraIie )i]ic, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti.
138. ``` (1983), 0ic le[icon iluVtrat al noiunilor ae ViVtemati]are, Editura Tehnic, Bucuresti.
139. ``` (1984), TehnoloJia ae inIiinare a Slantaiilor ae vii roaitoare. Institutul de cercetri pentru viticultur
si viniIicaie, Valea Clugreasc, Editura Redacia de Propagand Tehnic Agricol, Bucuresti.
140. ``` (1988), 3etit /arouVVe illuVtre. Edition spciale, Libraire Larousse, Paris.
141. ``` (1994), Debat national pour l`amenagement du territoire. Document d`etape, Avril, DATAR, France.
142. ``` (1998), '(; - 'icionarul e[Slicativ al limbii romane, Editura Academiei Romne, Bucuresti.
143. ``` (1998), SviluSSo inteJrato ael territorio. Una SroSoVta Ser Jalli ai /an]o, Federazione Provinciale
Coltivatori, Diretti di Torino.
144. ``` (2003) SiVtemul roman ae ta[onomie a Volurilor (S5TS 2000.
145. ``` (2003) 3arcul )oreVtier Jantori-1eam (pliant), Editura Terra-Design, Gura Humorului.
Indicator de termeni

A
acostament, 110, 198
acvatoriul portului, 263-264
adncime de garanie, 265
aduciuni de ap, 304
amenaMament,
silvic, 142
amenaMare, 8
turistic, 325
ampriz, 199
ape,
curgtoare, 20
stttoare, 20
apeduct, 307
arboret, 148-150
arii de ntoarcere, 106
arii de reconstrucie ecologic, 390
aripile baraMelor, 171
arter de circulaie, 218
asolament, 42, 44, 48-49, 56
autostrad, 189, 192
avanport, 263

B
balizaM, 257
banchet, 110
baraM,
de greutate, 279
n arc, 279
barbacane, 170, 183
batardou, 269
berm (banchet de siguran), 198, 223
brzduire, 58
bulevard, 218

C
cadastrul, 16,
aeroporturilor, 17
agricol, 17
apelor, 17
cilor Ierate, 17
drumurilor, 17
Iondului imobiliar, 18
Iorestier, 17
general, 16-17
porturilor, 17
reelelor edilitare, 18
cale de transport, 188
cale,
aerian, 261
Ierat, 229
camer de captare, 297
captri de ap,
orizontale, 295
cpitnie, 349
centrale hidroelectrice, 278
clase de bonitare, 21
cleionaM, 165-166
clotoid
1
, 195
coeIicientul de utilizare a miMloacelor de
transpotrt n comun, 218
comitat, 349
comun (adm.), 349, 351-353, 356, 361, 367
coridoare ecologice, 389
coronament, 171
cromodinamic cuantic, 6

D
dane, 263
debleu, 197-198, 223
deversor, 168, 170
drenuri, 111
drum,
expres, 189
naional, 189
drumuri,
de exploatare, 105
de interes Mudeean, 20
de interes naional, 20

E
ecartament, 229
ecluz, 269
epiu, 267, 271-272
esplanad, 218
etiaM, 266
exploataii agricole, 24

F
IascinaM, 165
Iascine, 270
Inee, 19
Iond Iorestier,
naional, 138-139
Irontier, 369

G
gabarit, 230
galerie,
de evacuare, 278
de Iug, 278
gambioane, 169, 270
gospodrire,
silvic, 142

1
Clotoid V.I. (0at.) Curb plan, a crei curbur ntr-un
punct este proporional cu lungimea arcului cuprins ntre alt
punct Iix al curbei si cel considerat. |Pron. -to-i-. / germ.
.lothoiae, cI. Clotho nume de asteroid, eiaoV Iorm|
(www.ae[online.com).
grad de motorizare, 212
grani, 369
gubernie, 349

H
has, 104
helesteu, 276
hidromodul de udare, 123-124

I
iaz, 276
incinta portului, 263
indicele de mobilitate, 215
inIrastructura drumului, 190
inIrastructuri,
de irigaie, 128-131
intensitatea traIicului, 190
interval de timp,
dintre udri, 121


ndiguiri, 276

1
Mude, 349-350, 352-353, 356-358, 366

L
limite obligate, 83, 92
linie,
neagr, 111, 196
rosie, 111, 196
linii de Ior ale teritoriului, 388
livezi, 19,
localiti, 372
loiVir, 210

M
marea teritorial, 20
masiv (agr.), 74
miMloc de transport, 188
miscare brownian, 2
moaze, 270
municipiu, 350

N
necesar de ap, 282
speciIic, 272
,noduri ecologice, 389
,noduri teritoriale, 388
norm,
de irigaie, 119
de udare, 120

O
,ochiuri teritoriale, 388
ocol (adm.), 349
ocol silvic, 143-145
oras, 367
organizare, 8

P
parcelar, 148,
parcel, 50, 74-75, 78, 88, 90, 94, 103
parte carosabil, 198
psuni, 19
perdele de protecie, 20
pereu, 171, 271
perimetru,
de ameliorare, 154
de protecie hidrogeologic, 294
pescaM vas, 264
piloi de protecie a malurilor, 270
Planuri de AmenaMare a Teritoriului,
P.A.T.J., 13-14
P.A.T.1., 13.14
P.A.T.Z., 13-15
P.A.T.Z-II, 13
Planuri Urbanistice,
P.U.D., 13, 15
P.U.G., 13, 15
P.U.Z., 13, 15
plas (adm.), 349-351, 356
platIorma drumului, 109
platIorm de depozitare a deseurilor, 318
platIorme de ncrucisare, 110
polder, 274-275
,polder, 274
poligoane militare, 321-322
port, 263
potec, 106
proIilul transversal al drumului, 109
prova, 264
pupa, 264

R
radier, 168, 171
raion (adm.), 361, 364-366
rambleu, 197-198, 223
regim silvic, 139
regiune (adm.), 361, 365-366
Regulament General de Urbanism, 15
reea,
de canalizare, 311
de circulaie, 93, 95

S
sas, 269
sol, 50-51, 60-61, 72
sector administrativ, 368
sistem,
de irigaie, 115
electroenergetic, 314
nerigide, 203
rutier rigid, 203
spaiu, 8, 9
spaiu aerian
controlat, 260
Iuncional din Murul aeroportului, 256-257
necontrolat, 261
stabilopozi, 264
subparcel, 149
subunitate de producie, 145
subzon Iuncional, 372
suprastructura drumului, 190, 193
surse de ap, 292
de supraIa, 292
subterane, 292

S
sanuri marginale, 110
senal navigabil, 265, 272

T
taluz, 110
talveg, 265
tarla, 74, 76, 88, 90-91, 94
teren, 9
terenuri,
arabile, 18
aIlate permanent sub ape, 18
cu destinaie agricol, 18
- Iorestier, 18
- special, 18
degradate, 21
din intravilan, 18, 29
neproductive, 21
ocupate cu construcii si curi, 21
teritoriu, 9
teritoriu,
administrativ, 372
extravilan, 372
intravilan, 372
traIic urban, 212
trup,
de ameliorare, 154
de teren, 83, 91, 100, 102
turn deIlector, 180


inut (adm.), 356, 358

U
uezd (adm.), 349
unitate,
de producie, 144
teritorial de exploatare, 98, 101
teritorial de reIerin (U.T.R.), 372-373
uniti teritoriale de lucru, 74, 79, 88

V
vaduri, 111
vii, 19
volostea, 349

Z
zon de protecie sanitar,
cu regim restrictiv, 294
cu regim sever, 293
zon Iuncional, 372
zone turistice, 327
1
Terminologie utilizat n proiectarea yi exploatarea drumurilor

Termen Definiie
A
Accelerator de priz Adaos special care grbeste priza unui mortar sau beton de ciment
Acostament
Fsie lateral situat ntre marginea prii carosabile si muchia platIormei
drumului
Acostament consolidat
Acostament realizat printr-o tehnologie de stabilizare a agregatelor naturale cu
liani sau prin pereere
Acvaplanare
Alunecarea autovehiculelor, Ir posibiliti de control, pe o pelicul de ap
existent accidental pe partea carosabil
Adncime de nghe
1ivelul cel mai cobort (msurat) de la supraIaa drumului la care apa interstiial
se transIorm n ghea n timpul iernii (n practic se admite c aceast adncime
coincide cu cea a izotermei zero)
Aderen
Fenomenul complex generat de Iora de Irecare la contactul dintre pneurile roilor
autovehiculelor si supraIaa prii carosabile
Adezivitate
Proprietate care caracterizeaz aptitudinea a dou materiale de a se lipi ntre ele.
Caracteristic a lianilor bituminosi, exprimat prin rezistena pe care o opune la
dezlipire pelicula de bitum de pe granulele agregatelor naturale sub aciunea
tensiunilor interIaciale ale sistemului liant-agregat n prezena apei
Afuiere (la drum)
Aciunea de dezagregare si splare local a unui rambleu de drum sub aciunea
unui curent de ap
Agregate naturale
Materiale granulare de origine mineral, (obinute) din sIrmarea natural sau
artiIicial a rocilor, (provenind) din cariere sau balastiere
Alee
Drum ngust, trasat si amenaMat special, de regul ncadrat de plantaii, destinat n
mod obisnuit circulaiei pietonilor, biciclistilor, clreilor etc., si pentru accesul la
cldirile care nu sunt amplasate adiacent strzilor
Aliniament Sector n linie dreapt din traseul unui drum, cuprins ntre dou curbe
Alterare Vicierea (modiIicarea) la supraIa a unei roci datorit agenilor atmosIerici
Alunecare de teren
Ruperea unui versant natural sau taluz, n care o mas de pmnt se deplaseaz de-
a lungul unei supraIee de rupere n raport cu masivul care rmne pe loc
AmbuteiaM
Aglomerarea vehiculelor n circulaie, constnd n oprirea sau ncetinirea anormal
a circulaiei, care poate s apar pe un sector de drum sau la o intersecie, atunci
cnd debitul (intensitatea) traIicului rutier depseste capacitatea de circulaie sau
cnd intervin deIeciuni n sistemul de diriMare a traIicului
Amonte
n susul vii, al apei, spre izvoare, mai aproape de surs Ia de un punct de
reIerin
Amorsare
Operaia de ungere, de regul, cu un liant bituminos, a supraIeei unui strat suport,
n scopul asigurrii legturii cu stratul de acoperire
Amprenta roii Urm ntiprit prin presarea pneului pe supraIaa prii carosabile
Ampriz
SupraIa de teren ocupat de elementele constructive ale drumului: parte
carosabil, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, sanuri, rigole, sanuri de
gard, ziduri de spriMin si alte lucrri de art (- sau proiecia pe orizontal a
supraIeei amenaMate a unui drum n proIil transversal)
Anrobare
Operaie prin care granulele agregatelor naturale se acoper (se nvelesc) cu o
pelicul de liant bituminos
Ap subteran Pnza Ireatic sau apa care exist n cavitile din interiorul pmntului
Aplatizare
ModiIicarea Iormei unei granule, unui obiect, astIel nct s capete dou Iee
plane, paralele si relativ apropiate
Argil
Pmnt granular Iin care maniIest plasticitate ntr-un anumit domeniu de
umiditate si conine peste 30 Iraciuni sub 0,005 mm
Arter de penetraie
Strad n prelungirea unui drum public (interurban) care Iace legtura (periIeriei)
cu zona central a orasului
Arter de tranzit
Drum public pe care, pe un anumit sector sau printr-o localitate, se desIsoar cu
preponderen o circulaie de trecere (traversare a localitii)
Arter rutier Strad din localitile urbane sau rurale
Asanare Operaia de nlturare a surplusului de ap de pe un teritoriu prin lucrri speciIice
Asfalt natural
Amestec natural compus din materiale calcaroase sau silicioase impregnate cu
bitum
Asfalt turnat Mixtur asIaltic special la care golurile scheletului mineral sunt umplute integral
2
cu mastic bituminos; se realizeaz la cald, cu bitum dur, nu necesit compactare si
se recomand pentru trotuare, strzi, platIorme si ci pe poduri
Asfaltare Operaia de aplicare a unor straturi bituminoase
Asfaltizare
Proces de desvrsire a anrobrii si nchiderii stratului bituminos de la supraIaa
mbrcmintei sub eIectul cldurii si circulaiei autovehiculelor
Atelier de compactare
Ansamblu de utilaMe si de personal necesare pentru realizarea compactrii
terasamentelor sau a straturilor rutiere
Autostrad
Drum public de interes republican, de mare capacitate si vitez, rezervat exclusiv
circulaiei autovehiculelor, prevzut cu dou ci unidirecionale separate printr-o
zon median, avnd cel puin dou benzi de circulaie pe sens si band de
staionare accidental, intersecii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea
autovehiculelor Iiind permis numai prin locuri special amenaMate denumite noduri
de circulaie. Posed dotri speciale pentru sigurana si conIortul utilizatorilor
Autostrad urban Autostrad situat n interiorul unei localiti
Aval
n Mosul vii, al apei, spre vrsare, mai departe de surs |dect| (n raport cu)un
punct de reIerin
Axa drumului
Locul geometric, Iormat din linii drepte si curbe, al punctelor egal distanate de
marginile prii carosabile, Ir a se considera supralrgirea n curbe
Axa zero
Ax virtual, Irnt, avnd pe tronsoane declivitate constant si la care linia
proiectului coincide cu linia terenului
B
BadiMonare
Operaia de ungere, de regul cu o pelicul de bitum, a supraIeei poroase a unei
mbrcmini rutiere urmat de acoperire cu agregate naturale mrunte
Balast
Agregat natural de balastier constituit dintr-un amestec natural de pietris si nisip,
cu granulaie 0.71 mm
Balastier
Exploatare la supraIa, deschis n albiile rurilor, n versanii dealurilor etc. , n
scopul extragerii balastului
Banchet
Fsie de teren amenaMat la baza taluzului de debleu pentru proteMarea sanului sau
rigolei
Band de accelerare
Band de circulaie suplimentar, adiacent prii carosabile, prevzut la
intersecia dintre dou drumuri pentru a permite autovehiculelor dintr-un Ilux
lateral s ating, la intrarea pe o autostrad sau pe un drum principal, viteza
corespunztoare arterei respective
Band de circulaie
Subdiviziune longitudinal a prii carosabile, materializat sau nu prin marcaMe
rutiere, destinat circulaiei unui singur sir de vehicule
Band de decelerare
Band de circulaie suplimentar, adiacent prii carosabile, prevzut la
intersecia dintre dou drumuri pentru a permite autovehiculelor care si reduc
viteza la iesirea pe un drum lateral, s nu Meneze participanii la traIic de pe drumul
pe care l prsesc
Band de ieyire din flux
Band de circulaie, adiacent prii carosabile, care precede banda de decelerare,
pentru a permite iesirea unui Ilux lateral din Iluxul principal de circulaie
Band de ncadrare Fsie consolidat din acostamentul drumului lng partea carosabil
Band de ptrundere n
flux
Band de circulaie adiacent prii carosabile, prevzut n continuarea benzii de
accelerare pentru a permite accesul Iluxului lateral n curentul principal de
circualie
Band de staionare
accidental
Band suplimentar prevzut la autostrzi n partea dreapt a cii unidirecionale,
destinat opririi si staionrii autovehiculelor n cazuri de necesitate
Band de stocare
Band de circulaie, amenaMat ntr-o intersecie, pe care vehiculele staioneaz n
vederea schimbrii direciei de mers
Band suplimentar
pentru traficul lent
Band de circulaie realizat n zonele cu decliviti n scopul de a crea
posibilitatea autovehiculelor care circul cu viteze reduse s urce Ir a Mena
deplasarea autovehiculelor rapide, care se deplaseaz pe banda obisnuit a prii
carosabile
Barbacan
Deschidere cu seciune transversal mic realizat n elementele unei construcii
(zid de spriMin) care permite trecerea apelor inIiltrate n spatele acestora
Barier
Ansamblu de piese acionate manual sau mecanic care marcheaz nchiderea
circulaiei pe o anumit zon
Barier de dezghe
Restricie temporar de tonaM introdus pe un sector de drum pentru evitarea
apariiei degradrilor din nghe-dezghe, n perioada de dezghe
Berm
Banchet amenaMat pe taluzurile nalte, Iragmentnd lungimea acestora, n scopul
mririi stabilitii lor
3
Beton
Material de construcie cu structura unui conglomerat artiIicial, obinut n urma
ntririi unui amestec Mudicios stabilit de agregate naturale sau artiIiciale, liani
anorganici n amestec cu apa sau liani organici. n cazul utilizrii lianilor
anorganici (cimenturi) rezult betoane de ciment, iar cnd liantul este bitumul,
materialul poart numele de beton asIaltic
Beton armat
Material de construcie realizat din conlucrarea betonului de ciment si armturilor
executate obisnuit din bare de oel, iar uneori din diverse tipuri de Iibre, pentru
preluarea eIorturilor din ntindere
Beton asfaltic
Mixtur asIaltic (vezi Mixtur asIaltic) n care agregatele naturale principale
sunt, de regul, criblurile
Beton asfaltic rugos
Beton asIaltic cu un schelet mineral puternic (~ 70 cribluri) realizat printr-o
tehnologie adecvat din care se execut un strat de uzur cu Ioarte mari asperiti
Beton ciclopian
Material de construcie cu structura unui conglomerat artiIicial alctuit din
bolovani de ru sau Iragmente de piatr brut legate printr-un beton de ciment
obisnuit
Beton de ciment cu
armtur continu
(mbrcminte din.)
mbrcminte rutier din beton de ciment armat cu armtur longitudinal si
transversal, Ir rosturi transversale de contracie
Beton de ciment Amestec de agregate naturale, ciment si ap n anumite proporii
Beton precomprimat
O varietate a betonului armat obisnuit caracterizat prin introducerea unei stri
iniiale de tensiuni si deIormaii create prin precomprimare
Bitum (pentru drumuri)
Material de construcie obinut prin oxidarea reziduului rmas dup distilarea
uleiurilor din pcurile rezultate (de) la distilarea primar a ieiurilor neparaIinoase
selecionate
Bitum aditivat Bitum cu adaos de substane tensioactive pentru mbuntirea adezivitii acestuia
Bitum fluidifiat Bitum amestecat cu un solvent n scopul de a-i diminua vscozitatea
Bitum fluxat
Amestec de dou bitumuri cu consistene diIerite sau a unui bitum dur cu un ulei
mineral
Bitum modificat
Bitum n care s-au introdus, prin intermediul unor instalaii speciale, diverse
adaosuri (de exemplu polimeri) cu nsusiri reologice superioare celor ale bitumului
Bitum pentru drumuri
Bitum cu consistena exprimat prin valoarea penetraiei la 25 C (cu valori ntre
25 si 220 zecimi de milimetru) utilizat la lucrrile rutiere. Se caracterizeaz prin
capacitatea de aglomerare a agregatelor naturale, solubilitate n sulIur de carbon
si reactivitate chimic sczut
Bitum tiat Amestec de bitum cu un solvent organic adecvat
BlocaM
Strat de Iundaie n structura rutier realizat din piatr brut sau bolovani de ru
executat manual pe nisip sau balast
Bolovani
Roc sedimentar detritic mobil, Iormat din elemente rotunMite cu dimensiuni
cuprinse ntre 71.160 mm
Bombament
ProIil transversal al supraIeei prii carosabile n Iorm de acoperis cu dou pante,
cu sau Ir racordare ntre ele n treimea miMlocie
Bordur
Material Iasonat din piatr natural sau preIabricat din beton de ciment, utilizat la
ncadrarea unor anumite tipuri de mbrcmini rutiere sau a trotuarelor
Born
Dispozitiv (de regul stlp din beton de mic nlime) pentru marcarea pe teren a
unui punct (topograIic, geodezic, administrativ) sau a distanelor Ia de punctul
adoptat drept origine (borne kilometrice, borne hectometrice)
Bretea de legtur Cale de racordare unidirecional la o intersecie cu o autostrad
Buciardare
Operaie de obinere a unor adncituri de 0,6.1 cm pe supraIee netede n scop
decorativ sau pentru mrirea rugozitii
Bucl de racordare Bretea ntre (dou) drumuri (la) ntr-o intersecie, cu ntoarcere la circa 270
Bulevard
Strad de categorie superioar, magistral sau principal, cu limea prii
carosabile mai mic de din limea total ntre Iaade si cu zone laterale pentru
pietoni, ciclisti, spaii verzi, avnd numai intersecii la nivel (semaIorizate sau de
tip girator) si cu delimitarea Ioarte clar a spaiilor destinate diIeriilor utilizatori,
Iiind astIel o important ax compoziional n teritoriul urban
C
Cadastru rutier
Totalitatea lucrrilor tehnice, economice si Muridice, prin care se realizeaz
cunoasterea si inventarierea sistematic si permanent a proprietilor din zona
drumului cu toate caracteristicile lor, n scopul asigurrii proteciei patrimoniului
rutier
Casiu San n trepte, proteMat, construit pe taluzuri sau versani cu pante mari, n scopul
4
asigurrii scurgerii apelor
Calcar Roc sedimentar Iormat n principal din carbonat de calciu (CaCO
3
)
Cale (parte carosabil) Parte din platIorma drumului special amenaMat, destinat circulaiei vehiculelor
Canal
1. Construcie deschis, cu lungimea mare n raport cu dimensiunile seciunii
transversale, spat total sau parial n terenul natural, cu rol de ndeprtare a
apelor de supraIa din zona drumului.
2. Conduct construit din beton sau din tuburi mbinate, destinat s transporte
lichide, n diIerite scopuri
Canalizare
Ansamblu de lucrri tehnice executate pentru colectarea si evacuarea apelor
ntrebuinate ntr-o localitate, ntr-un sistem tehnic, de pe un teren, sau a apelor din
precipitaii, n vederea pstrrii salubritii solului si a aerului sau pentru
ndeprtarea apelor din zona drumului
Cantonier Lucrtor caliIicat n ntreinerea unui sector de drum de circa 5 km lungime
Capacitatea portant a
complexului rutier
Caracteristic de baz a complexului rutier de a prelua ncrcrile din traIic
Caracteristici de
suprafa
Ansamblul proprietilor unui strat de uzur (conIormitate, rugozitate,
drenabilitate etc.)
Carier
Exploatare la zi de roci consistente (calcare, granite, bazalturi etc.) din zcminte
care aMung la supraIa
Cartea drumului
Fis tehnic n care se evideniaz, pe poziii kilometrice, elementele constructive
si geometrice ale drumului, lucrrile de art si eventualele condiii particulare care
inIlueneaz parametrii de exploatare ai drumului
Catalizator
Material care modiIic viteza de reacie chimic, Ir s se integreze n proces (de
exemplu varul introdus n procesul de stabilizare a cenusilor de termocentral)
Cmin de vizitare
Construcie subteran, executat din zidrie, beton armat sau tuburi preIabricate
din beton, care permite accesul din exterior, n vederea controlului si currii
drenurilor (sau conductelor subterane)
Cilindrare
Operaie de ndesare si Iixare cu aMutorul compactoarelor cu rulouri netede a
straturilor, al cror grad de compactare nu se poate determina prin metode
obisnuite
Ciment Portland
Ciment obinut prin mcinarea Iin a clincherului cu adaos de 2.5 ghips pentru
reglarea timpului de priz
Ciment rutier
Ciment obinut dintr-un clincher cu un coninut de max. 6 C
3
A si min. 18
C
4
AF mpreun cu ghips, pentru reglarea procesului de priz
Clotoid
Curb progresiv Iolosit la racordri, a crei curbur variaz proporional cu
lungimea arcului
CofraM
Form n care se toarn betonul proaspt si se menine pn la ntrire pentru
realizarea elementelor si prilor de structur din beton
Colmatare
Operaie de umplere a rosturilor, Iisurilor si crpturilor mbrcminilor rutiere cu
materiale adecvate
Compactare
Proces de ndesare a pmntului sau a materialelor din straturile rutiere, de regul,
prin miMloace mecanice. Calitatea compactrii se apreciaz prin gradul de
compactare
Compactor
UtilaM Iolosit pentru ndesarea n straturi a pmntului si a altor materiale de
construcie
Compactor cu pneuri
UtilaM de compactare cu mai multe roi cu pneuri, pe osii. Pneurile pot Ii netede sau
cu sculpturi (proIilate)
Compactor cu rulouri
netede
UtilaM de compactare cu rulouri netede
Compactor mixt
UtilaM de compactare avnd de regul n Ia un rulou neted si n spate roi cu
pneuri
Compactor picior de oaie
UtilaM de compactare a terasamentelor ale crui rulouri sunt nzestrate cu multe
piese n trunchi de con sau de Iorm piramidal, de circa 20 cm nlime
Compactor tandem Compactor cu dou rulouri identice, unul n Ia cellalt n spate
Compactor tridem
Compactor cu 3 rulouri, unul n Ia si dou n spate cu diametre mai mari si
lime mai mic dect ruloul din Ia
Compactor vibrator
(compactor cu rulouri
vibratoare)
UtilaM de compactare avnd rulourile vibratoare n scopul de a obine o bun
ndesare a materialelor necoezive si o compactare n adncime
Complex rutier Ansamblul Iormat din structura rutier si zona activ a terasamentelor
Concasare Operaia artiIicial de sIrmare si de mrunire a rocilor dure n vederea obinerii
5
de agregate naturale
Confortul circulaiei
Totalitatea condiiilor materiale, inIormaionale, de mediu, umane, (a)
reglementrilor legale si de bun cuviin si a relaiilor dintre ele, care asigur o
circulaie pe drumuri civilizat, plcut, comod, igenic si sigur
Confortul drumului
Totalitatea exigenelor de perIorman ale drumului care asigur conIortul n
circulaia rutier, n concordan cu clasa tehnic a acestuia
Confort optic
Caracteristica unui drum rezultat din suprapunerea eIectelor geometrice n plan,
proIil longitudinal si transversal, care deIineste calitatea unui drum reIeritoare la
perceperea de la o distan suIicient de mare a platIormei si alurii traseului ce
urmeaz s Iie parcurs, precum si ncadrarea n peisaMul nconMurtor
Consolidarea terenului
Procesul de evoluie n timp a deIormrii pmnturilor prin reducerea volumului
porilor sub aciunea unei solicitri exterioare constante, prin eliminarea Iluidelor
din pori
Consolidarea patului
drumului
mbuntirea capacitii portante a terasamentelor la nivelul patului drumului,
prin soluii adecvate
Consolidarea taluzurilor
Executarea unor lucrri speciIice n scopul de a preveni sau remedia degradri ale
taluzurilor (plantaii de arbori sau arbusti, nierbri, cleionaMe etc.)
Consolidarea
terasamentelor
Executarea unor lucrri pentru a preveni sau remedia degradri ale terasamentelor
(ziduri de spriMin, pmnturi armate, barete, coloane Iorate, contrabanchete etc.)
Convertirea profilului
transversal
TransIormarea progresiv, la intrarea si la iesirea din curb, a proIilului transversal
cu dou pante din aliniament, ntr-unul cu o singur pant transversal, egal cu
cea din aliniament si cu nclinare spre interiorul curbei
Corpul drumului
Totalitatea elementelor constructive ale drumului, n limitele amprizei la rambleu
si a sanurilor sau rigolelor de la marginea platIormei la debleu
Cota liniei royii Cota axei drumului
Cot de execuie
DiIerena msurat pe vertical ntre cota liniei rosii si cota terenului n axa
drumului
Covor asfaltic
Strat bituminos aplicat pe stratul de rulare al structurii rutiere n scopul
mbuntirii condiiilor de etansare si de siguran a circulaiei
Creasta taluzului
Intersecia dintre supraIaa taluzului de debleu cu supraIaa terenului natural,
respectiv dintre supraIaa taluzului de rambleu cu platIorma drumului
Criblur
Agregat natural alctuit din granule de Iorm poliedric, obinut prin concasarea,
granularea si selecionarea n sorturi a rocilor dure, de regul magmatice, bazice si
semibazice
Criblur preanrobat Criblur nvelit, nainte de utilizare, ntr-o pelicul de liant bituminos
Curb
Poriune de drum avnd axa deIinit printr-un centru si o raz de curbur constant
sau variabil
Curb circular Curb cu raz de curbur constant n lungul arcului
Curb de granulozitate
Reprezentarea graIic a granulozitii, de regul ntr-un sistem de reIerin
semilogaritmic, avnd pe abscis dimensiunea ochiurilor sitei sau ciurului, iar pe
ordonat cantitatea de material ce trece prin ciurul sau ochiul respectiv, exprimat
n procente din masa total a agregatelor naturale uscate
Curb progresiv Curb cu raz de curbur variabil n lungul arcului
Curbur Inversul razei unei curbe (de racordare)
D
Dal Element al mbrcmintei din beton de ciment, delimitat n plan prin rosturi
Debit
Volumul de Iluid (sau de material Ioarte Iin) care trece n unitatea de timp printr-o
seciune dat
Debleu (debleuri)
Sptur avnd Iorme regulate, executat sub nivelul terenului natural, pentru
realizarea platIormei drumului
Decapare
Tierea si ndeprtarea mecanic sau manual a stratului vegetal de pmnt n
vederea executrii unor lucrri, |sau| a stratului de pmnt n vederea nivelrii,
sau, parial, a stratului rutier deteriorat n vederea reparrii lui
Declivitate
1. nclinarea liniei rosii a drumului Ia de orizontal, calculat prin tangenta
trigonometric a unghiului pe care l Iace cu orizontala;
2. Sector de drum avnd axa nclinat Ia de orizontal
Decovil
Cale Ierat cu ecartament de 400.600 mm, Iolosit n exploatri locale si
temporare pe santiere, n Iabrici etc.
Defeciune
Lipsa de calitate, local sau n ansamblu, a unui material brut, semiIabricat sau
Iabricat, a unui strat rutier etc. n raport cu condiiile impuse de normele tehnice
Deformaie Schimbarea Iormei unui corp sub aciunea unei sarcini exterioare
6
Deformaie elastic DeIormaie ce dispare o dat cu solicitarea care a produs-o
Deformaie permanent DeIormaie care se pstreaz si dup ncetarea solicitrii care a produs-o
Defriyare
Operaia de tiere a arboretului si scoatere a rdcinilor eliberrii terenului nainte
de realizarea unei construcii sau n scopuri agricole
Degradare
Schimbarea n ru a calitii materialelor sau a structurilor rutiere care Iace diIicil
sau imposibil Iolosirea lor n condiii normale de exploatare
Degradri produse de
nghe-dezghe
DeIeciuni ale complexului rutier datorate Ienomenului de umIlare neregulat
provocat de acumularea apei si transIormarea acesteia n lentile sau Iibre de
ghea n pmnturi sensibile la nghe, situate pn la adncimea de ptrundere a
ngheului sau datorate diminurii capacitii portante a pmntului de Iundaie n
timpul dezgheului determinat de sporirea umiditii prin topirea lentilelor si
Iibrelor de ghea
Denivelare
Poriune din partea carosabil sau dintr-o supraIa al crei nivel diIer Ia de cel
proiectat
Densitate Masa unitii de volum dintr-o substan
Densitatea reelei rutiere Raportul dintre lungimea reelei rutiere si supraIaa teritoriului aIerent
Depozit AmenaMare sau construcie realizat cu scopul de a pstra si conserva materiale
Depozit de pmnt
Mas de pmnt rezultat ca exces de la lucrrile de spturi si care nu poate Ii
Iolosit pentru realizarea rambleurilor, urmnd s Iie Iolosit la redarea vechilor
destinaii a terenurilor ocupate temporar de santier
Descopertare
Operaia de ndeprtare, manual sau mecanizat, a stratului de pmnt cu
caracteristici necorespunztoare de pe terenul natural, n vederea realizrii
terasamentelor
Deszpezire
Ansamblu de lucrri necesare pentru curarea si ndeprtarea zpezii de pe
platIorma drumului
Deyeu de carier
Material care rmne n procesul tehnologic de realizare a produselor de carier si
care nu ndeplineste condiiile standard, el putnd Ii valoriIicat ulterior prin
tehnologii adecvate
Dever nclinarea transversal a benzilor de circulaie n curb
Dever negativ
nclinare transversal a benzii de circulaie din exteriorul curbei, identic cu cea
din aliniament, n cazul racordrilor cu raz cel puin egal cu raza recomandabil
(nclinare neIavorabil prelurii Iorei centriIuge)
Dever pozitiv
nclinare transversal unic a proIilului prii carosabile n curb spre interiorul
acesteia la racordrile cu raz mai mic dect raza recomandabil, respectiv a
benzii de circulaie din interiorul curbei, n cazul racordrilor cu raz cel puin
egal cu raza recomandabil (nclinare Iavorabil prelurii Iorei centriIuge)
Deviz Documentaie tehnico-economic necesar n vederea realizrii unei lucrri
Dezanrobare
Dezlipirea, de regul sub aciunea apei, a liantului bituminos de pe supraIaa
granulelor de agregate naturale anrobate
Dezvoltare durabil
Evoluia (dezvoltarea) care rspunde nevoilor prezentului, respectnd
ecosistemele, Ir a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a progresa.
Preocuprile sociale ale dezvoltrii durabile sunt concretizate n Murul a 7 principii:
protecie, umanitate, responsabilitate, moderaie, pruden, diversitate, cetenie
Dimensionare (calcul
de.)
Operaiile prin care se stabilesc, pe baz de calcul, dimensiunile elementelor de
construcii (structurile rutiere) n Iuncie de solicitrile la care acestea sunt supuse
si de perIormanele materialelor ce se utilizeaz
Distan de vizibilitate
Distana minim pn la care conductorul autovehiculului trebuie s vad
supraIaa drumului pe care urmeaz s o parcurg, astIel nct s poat eIectua n
bune condiii manevrele de Irnare sau de ocolire a obstacolelor
Distan de vizibilitate
pentru depyire
Distana minim de la care conductorul unui vehicul, care urmeaz s execute o
depsire, trebuie s vad un vehicul care vine din sens opus
DozaM
Proporia, exprimat n procente, dintre componenii unui amestec de tipul
mixturilor asIaltice sau a betoanelor de ciment
Draglin
Echipament de lucru montat pe anumite tipuri de excavatoare Iolosit la spat si
ncrcat pmntul sau materialele dezagregate. Draglina(, dotat cu o cup
acionat cu lanuri,) sap prin trre pe teren sub nivelul platIormei de lucru
DrenaMul drumului
Sistem pentru captarea, colectarea si evacuarea apelor de inIiltraie n scopul
asanrii corpului drumului
Dren
Dispozitiv amenaMat corespunztor (tuburi, material Iiltrant) destinat s colecteze si
s evacueze apa de inIiltraie, s coboare nivelul pnzei de ap subteran, s
capteze apa dintr-un strat de mic adncime. n Iuncie de scop exist diIerite
7
tipuri de drenuri: orizontale, verticale etc.
Drum
Cale de comunicaie terestr special amenaMat pentru circulaia vehiculelor si
pietonilor. Din punct de vedere administrativ Iac parte integrant din drum:
podurile, viaductele, pasaMele denivelate, tunelurile, construciile de aprare si
consolidare, trotuarele, pistele de ciclisti, locurile de parcare, oprire si staionare,
indicatoarele de semnalizare rutier si alte dotri pentru sigurana circulaiei,
terenurile si plantaiile amplasate n zona drumului, mai puin zonele de protecie.
De asemenea, se consider ca Icnd parte din drum cldirile de serviciu si orice
alte construcii, amenaMri sau instalaii destinate aprrii sau exploatrii
drumurilor inclusiv terenurile necesare aIerente
Drum asfaltat Denumirea uzual atribuit unui drum cu mbrcminte bituminoas
Drum de centur Drum public care ocoleste o localitate, destinat circulaiei de tranzit
Drum de utilitate privat
Drumurile destinate satisIacerii cerinelor proprii de transport rutier n activitile
economice, Iorestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale si altora
asemenea, de acces n incinte, ca si cele din interiorul acestora, precum si cele
pentru organizrile de santier; ele sunt administrate de persoanele Iizice sau
Muridice care le au n proprietate sau n administrare
Drum expres
Drum naional cu dou sau mai multe benzi de circulaie accesibil numai n noduri
sau intersecii reglementate, care poate Ii interzis anumitor categorii de utilizatori
si de vehicule si pe care oprirea si staionarea pe partea carosabil sunt interzise
Drum naional
Drum public de interes republican care asigur legturile dintre capitala rii si
orasele resedin de Mude, municipii sau alte localiti importante, precum si cu
rile nvecinate
Drumuri publice
Obiective de utilitate public destinate circulaiei rutiere, n scopul satisIacerii
cerinelor de transport unitar ale economiei naionale, ale populaiei si de aprare a
rii. Acestea sunt proprietate public
Drumuri deschise
circulaiei publice
Toate drumurile publice si acele drumuri de utilitate privat care servesc
obiectivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces
Drumuri nchise
circulaiei publice
Drumuri de utilitate privat care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces
Drumuri de interes
naional
Drumuri ce aparin proprietii publice a statului si cuprind drumurile naionale,
care asigur legturile cu capitala rii, cu resedinele de Mudee, cu obiectivele de
interes strategic naional, ntre ele, precum si cu rile vecine, si pot Ii:
autostrzi;
drumuri expres;
drumuri naionale europene (E);
drumuri naionale principale;
drumuri naionale secundare
Drumuri de interes
Mudeean
Drumurile ce Iac parte din proprietatea public a Mudeului si cuprind drumurile
Mudeene care asigur legtura ntre:
resedinele de Mude cu municipiile, cu orasele, cu resedinele de comun,
cu staiunile balneoclimaterice si turistice, cu porturile si aeroporturile, cu
obiectivele importante, legate de aprarea rii, si cu obiectivele istorice
importante;
orase si municipii;
resedine de comun
Drumuri de interes local
Drumurile care aparin proprietii publice a unitii administrative pe teritoriul
creia se aIl si cuprind:
drumurile comunale;
drumurile vicinale;
strzile
Drumuri comunale
Drumurile care asigur legturile:
ntre resedina de comun cu satele componente sau alte sate;
ntre orasul cu satele care i aparin, precum si cu alte sate;
ntre sate
Drumuri vicinale Drumuri care servesc mai multe proprieti, Iiind situate la limitele acestora
Durat de exploatare
Perioada de timp, exprimat n ani, de la darea drumului n exploatare pn la
prima reparaie capital, sau ntre dou reparaii capitale consecutive. 1umrul de
osii standard cumulat corespunztor perioadei de timp menionat mai sus
E
Elasticitate Proprietatea unui corp solid de a se deIorma sub aciunea sarcinilor exterioare
8
revenind la Iorma si mrimea iniial, dup ncetarea aciunii sarcinilor
Elastomer
Polimer sintetic cu comportare plastic-elastic asemntoare cu (cea) a
cauciucului natural
Elemente geometrice
Parametri care deIinesc Iorma drumului n plan orizontal, proIil longitudinal si
transversal, care depind de viteza de proiectare si de condiia de conIort
Elevator
UtilaM pentru transportul materialelor pe direcie vertical sau aproape vertical si
pe distane relativ scurte
Emulgator Substan tensioactiv care Iavorizeaz dispersia bitumului n ap
Emulsie bituminoas
(E.B.)
Dispersie de bitum n ap, cu particule de ordinul micronilor, n prezena unui
emulgator. n Iuncie de natura emulgatorului si de mediul acid sau bazic al Iazei
apoase, emulsiile bituminoase pot Ii cationice, respectiv anionice
Epruvet
Corp de prob de diIerite Iorme geometrice, care urmeaz a Ii supus la ncercri n
scopul determinrii unor caracteristici Iizico-mecanice
Estetic rutier
mbinarea armonioas a elementelor geometrice ale drumului si a celorlalte
caracteristici tehnice si Iuncionale ale acestuia cu mediul nconMurtor
EyafodaM
Construcie provizorie din lemn sau metal utilizat la susinerea materialelor, a
personalului, instalaiilor etc. n timpul executrii unor construcii
Eyantion
Prob, mostr, parte reprezentativ dintr-un ntreg pe baza creia se determin, se
veriIic sau se atest anumite caracteristici ale ntregului
Etanyare
Operaie de nchidere a porilor unei supraIee rutiere prin tehnologii speciIice
(badiMonare, tratamente bituminoase etc.)
Etanyeitate
Proprietatea mbrcmintei rutiere de a nu permite ptrunderea apelor din
precipitaii n structura rutier
Eterogen De natur sau de origine diIerit, corp compus din elemente diIerite
Exfoliere
Dezagregarea betonului de ciment n zona superioar a dalelor urmat de
smulgerea agregatelor si ndeprtarea acestora, sub aciunea traIicului, nghe-
dezgheului si a srurilor cu mrire de volum
Exsudare
Apariia excesului de bitum, pe vreme clduroas, prin suciune spre supraIaa
mbrcmintei bituminoase
Extracie
Separarea parial sau total prin procedee mecanice, Iizice sau chimice a unui
component dintr-un amestec sau dintr-o soluie. Scoaterea din zcmnt a unor
materiale de construcie (balast, nisip, piatr etc.)
F
Fabric de mixturi
asfaltice (F.M.A.)
Unitate industrial n care se produc mixturi asIaltice compus n principal din:
usctor de agregate naturale, malaxor, predozatoare, depozite de materiale
speciIice, transportoare etc.
Fabric de emulsie
bituminoas (F.E.B.)
Unitate industrial n care se produce emulsia bituminoas.
Fabric de betoane de
ciment (F.B.C.)
Unitate industrial n care se produc betoane de ciment compus de regul din:
betoniere, transportoare, siloz pentru ciment, depozite de agregate naturale etc.
Faianare
DeIeciune sub Iorma unei reele de Iisuri, care apare de regul la supraIaa unei
mbrcmini rutiere datorit capacitii portante insuIiciente a complexului rutier
sau (a) Ienomenului de oboseal
Fgay
DeIeciune a complexelor rutiere care apare n eviden la nivelul stratului de
rulare, sub Iorma unor albii longitudinale de adncimi si limi variabile
Filer
Pulbere mineral, cu granule sub 0,63 mm si minimum 80 granule sub 0,09
mm, obinut prin mcinarea Iin a rocilor calcaroase sau prin stingerea n pulbere
a varului, urmat de separarea corespunztoare
Filerizare
ncorporarea Iilerului n masa bitumului spre a-i mri consistena, adezivitatea si
stabilitatea termic
Film de liant
nvelis Ioarte subire dintr-un liant bituminos pe un suport sau pe supraIaa unor
agregate naturale
Fisur
Discontinuitate, deschidere Ioarte Iin produs la supraIaa sau n proIunzimea
unui corp. Fisurile ce apar la supraIaa mbrcminilor bituminoase se datoreaz
de regul depsirii rezistenelor la ntindere, respectiv de ntindere din ncovoiere
ale materialului si altor cauze
Fluidifiant
Diluant provenit de la distilarea petrolului utilizat pentru a diminua vscozitatea
bitumului
Fluxare
Operaia prin care se amestec un bitum dur cu un Iluxant (bitum Ioarte Iluid)
pentru a-i reduce consistena
Frezare Operaia mecanizat de rupere si de mrunire a unui strat sau grup de straturi
9
situate la partea superioar a structurii rutiere, n cadrul unor lucrri de ntreinere
a drumurilor
Fundaia drumului
Strat sau ansamblu de straturi din structura rutier care primeste, transmite si
repartizeaz patului drumului eIorturile verticale provenite din traIic, astIel nct
acestea s nu depseasc portana patului, n condiiile cele mai deIavorabile care
pot surveni n perioada de perspectiv considerat la dimensionarea complexului
rutier
G
Gabarit de liber trecere
Contur poligonal n plan vertical perpendicular pe axa drumului care delimiteaz,
n proIil transversal si longitudinal, supraIaa liber necesar asigurrii circulaiei
nestnMenite a vehiculelor cu dimensiuni normale
Gabion
Cos paralelipidedic, cilindric sau tronconic, conIecionat din plas de srm
galvanizat sau dintr-o mpletitur de nuiele necoMite, umplut cu bolovani de ru,
piatr spart sau alte materiale disponibile, Iolosit la aprri de maluri, consolidri
de taluzuri, ndiguiri etc.
Geliv Material ale crui caracteristici Iizice sunt alterate prin nghe
Geotextil
Produs sau articol textil esut sau neesut din Iibre artiIiciale utilizat n construcii
la executarea straturilor de separaie ntre patul de pmnt si Iundaia de agregate
naturale, drenuri, aprri de maluri, ranIorsarea si reabilitarea mbrcminilor
rutiere, protecia taluzurilor expuse la eroziune etc.
Gestiunea drumurilor
Procesul complex de coordonare si control a unui ansamblu complet de activiti
n vederea planiIicrii, conceperii, construciei, reabilitrii si ntreinerii
drumurilor, asigurnd cea mai eIicient posibil utilizare a resurselor disponibile,
n scopul de a conserva si adapta structura evoluiei traIicului, a asigura calitile
de supraIa ale mbrcmintei, conIortul si sigurana circulaiei
Giraie Miscarea de rotaie n Murul unei axe Iixe sau a unui centru Iix
Grad de compactare
Criteriu de apreciere a compactrii unui strat rutier sau a umpluturilor deIinit prin
raportul dintre densitatea n stare uscat obinut eIectiv pe teren si cea maxim
determinat pe baza ncercrilor prealabile de laborator, exprimat n procente
Granulozitate Repartiia procentual a particulelor agregatului natural dup mrimea lor
Groap de mprumut
(camer de mprumut)
Sptur de Iorm regulat, executat n aIara amprizei drumului, pe o supraIa
bine precizat prin proiect, n vederea obinerii pmntului necesar executrii
rambleurilor
H
Hald
Depozit Icut la supraIa cu material provenit din lucrrile de la cariere, din
excavaii, extras din min etc.
Hidrocarbur Compus chimic Iormat numai din carbon si hidrogen
Hidrofil Calitatea unui corp de a lega usor apa, Iie chimic, Iie prin absorbie sau adsorbie
Hidrofob Calitatea unui corp de a nu lega apa sub nici o Iorm
Higroscopic
Calitatea unei substane de a absorbi apa sau vaporii de ap dintr-un mediu
oarecare
I
Impermeabilitate Calitatea unui material care nu las s treac prin el o substan lichid
Impermeabilizare
Operaia prin care o supraIa poroas este tratat astIel nct s nu permit
ptrunderea unui lichid n masa acesteia
Impracticabil (drum)
Drum care nu poate Ii utilizat pentru circulaie datorit strii tehnice
necorespunztoare
Impregnare (tratament
de.)
Tratament constnd n rspndirea unui liant bituminos Ioarte Iluid pe supraIaa
poroas a unei mbrcmini rutiere cu scopul de a o colmata
Indicator kilometric
(hectometric)
Born executat de regul din beton, inscripionat, ce serveste la marcarea pe
teren a poziiei kilometrice (hectometrice) Ia de originea drumului
Infrastructura drumului
Partea din construcia drumului alctuit din lucrrile de terasamente, lucrrile de
consolidare, proteMare a lor, inclusiv lucrrile de art (poduri, viaducte, tuneluri
etc.), care susin(e) suprastructura drumului si transmit(e) terenului solicitri din
traIic si din Iorele care ncarc construcia
Infrastructur
Totalitatea elementelor unei construcii care susine partea util a acesteia, o leag
de teren si transmite acestuia Iorele care ncarc construcia
Infrastructur rutier
Ansamblul construciilor, instalaiilor si dotrilor care susin desIsurarea
circulaiei rutiere
Insul pentru diriMarea SupraIa situat pe partea carosabil amenaMat sau marcat special pentru
10
circulaiei canalizarea circulaiei rutiere
Intensitatea medie zilnic
a traficului (M.Z.A.)
Raportul ntre volumul total anual de traIic si numrul de zile ale anului. Se
exprim n vehicule Iizice sau etalon n 24 ore si se determin pe baza prelucrrii
rezultatelor recensmnturilor si/sau nregistrrilor automate de circulaie
Intersecie
Loc de ntretiere a dou sau mai multe drumuri, amenaMat pentru nlesnirea
circulaiei si a schimbrii direciei de mers
Intersecie denivelat
Loc de ntretiere a dou sau mai multe drumuri, la niveluri diIerite, cu scopul
nlesnirii circulaiei si a schimburilor de traIic ntre drumuri sau autostrzi
Intersecie giratorie

Intersecie la acelasi nivel, avnd o insul sau un marcaM central n Murul cruia se
desIsoar circulaie rutier
Intersecie multipl Intersecie la acelasi nivel cu mai mult de patru ramuri de circulaie

mbtrnirea lianilor
bituminoyi
Evoluia ireversibil a compoziiei lianilor bituminosi pn la pierderea capacitii
de aglomerare datorit aciunii nocive a Iactorilor naturali si de traIic din
exploatare
mbrcminte
bituminoas
mbrcminte rutier realizat din unul sau dou straturi bituminoase
mbrcminte
bituminoas drenant
mbrcminte rutier realizat din mixturi asIaltice cu un volumul de goluri
remanent ridicat (mai mare de 20 ), pe un suport impermeabil si cu capacitate
portant corespunztoare, n scopul drenrii rapide a apelor din precipitaii si
mbuntirii rugoziti
mbrcminte
bituminoas uyoar
mbrcminte rutier realizat din mixturi asIaltice pe baz de materiale locale
(anrobate bituminoase), din macadam penetrat sau semipenetrat sau din tratamente
bituminoase si aplicat, de regul, pe drumuri pietruite pentru mbuntirea
conIortului si a siguranei circulaiei
mbrcminte din beton
de ciment
mbrcminte rutier realizat din unul sau dou straturi de beton de ciment
mbrcminte rutier
Partea superioar a structurii rutiere alctuit din unul sau dou straturi, rezistent
la uzur, care suport direct aciunea traIicului si a agenilor atmosIerici si
proteMeaz straturile inIerioare
mbrcminte rutier
rigid
mbrcminte rutier realizat din beton de ciment sau macadam cimentat
mpnare
Operaie de introducere prin cilindrare a splitului sau a altui material granular n
golurile dintre piatra spart mare a macadamului sau Iundaiei din piatr spart n
scopul nclestrii acesteia
mproycare Stropirea, mprstierea n toate prile a unui lichid sau noroi
In situ La Iaa locului
ncercare in situ ncercri realizate direct la Iaa locului, pe santier
nchiderea porilor
suprafeelor
Operaia de etansare (colmatare) prin diverse tehnologii (badiMonare, slam
bituminos s.a.) a supraIeelor poroase
ncruciyare Intersecie la acelasi nivel cu patru ramuri de circulaie
ndopare
Operaia de introducere n golurile dintre pietrele macadamului a unui material
mrunt sau split bitumat
nierbare
Crestere a vegetaiei ierboase pe un teren n mod spontan sau prin nsmnarea
unor amestecuri de ierburi
nnisipare mbuntirea supraIeei unui drum din pmnt coeziv prin aport succesiv de nisip
nnobilarea agregatelor
Tratarea agregatelor naturale cu lapte de var sau ali aditivi pentru a mri
adezivitatea bitumului Ia de acestea
ntrzietor de priz a
betonului
Substan care, adugat n beton, mreste intervalul de priz
ntreinerea drumurilor
Ansamblu de aciuni si lucrri Iizice de intervenie ce se ntreprind pentru a
conserva si a adapta calitatea tehnic optim a drumului n scopul de a asigura
utilizatorilor, pe orice vreme, condiii bune de |viabilitate| (circulaie), securitate si
conIort, precum si permanent curenie si aspect estetic zonei, pe toat durata de
exploatare
ntreinere curent
Activitatea de (curenie, estetic) (igienizare, nIrumuseare-estetizare), reparaii
si aMustri stabilit cu ocazia reviziilor
ntreinere periodic
Activiti rutiere programate a se realiza punctual sau pe un sector de drum la
expirarea unei perioade de exploatare n scopul ridicrii nivelului tehnic sau
prevenirii apariiei deIeciunilor
ntreinere preventiv Activitatea eIectuat pe baz de program cu scopul de a menine starea bun a
11
drumului prin evitarea apariiei deIeciunilor sau ntrzierea lor precum si
adaptarea structurii rutiere la evoluia traIicului
1
1alon
TiM de lemn sau metal, avnd lungimi variabile, destinat marcrii elementelor
geometrice ale drumului pe teren
1alonare
Operaia Iixrii de Maloane (rusi) pe un traseu stabilit n vederea materializrii
acestuia pe teren
L
Laborator
Ansamblu de miMloace de experimentare, cercetare si veriIicare, inclusiv locul de
adpostire a acestora. Se deosebesc laboratoare mobile de cercetare, didactice de
control, inclusiv sectoare rutiere laborator (?)
Lapte de ciment Amestec de ciment cu ap n proporii stabilite oentru a Ii Ioarte Iluid
Lapte de var
Suspensie stabil, Ioarte Iluid, de var stins cu ap cu structur de hidrosol, mediul
de dispersie Iiind apa. Se utilizeaz si pentru mbuntirea adezivitii bitumului
Ia de agregatele naturale
Limea drumului
Mrimea platIormei drumului n aliniament Iormat din limea prii carosabile si
a acostamentelor
Liant bituminos
Denumire generic dat lianilor pe baz de bitum (bitum natural sau de petrol,
emulsie bituminoas, bitum tiat, subiI)
Liant hidraulic
Pulbere mineral care, n amestec cu apa, reacioneaz dnd o past care se
ntreste n timp
Liant modificat Liant obinut prin ncorporarea de polimeri n liantul hidrocarbonat
Liant puzzolanic
Material care, n amestec cu un activant n prezena apei, capt proprieti
hidraulice. Include cenusa de termocentral, tuIul vulcanic, zgura granulat etc.
Linia proiectului (linia
royie)
Axa proiectat a drumului, reprezentat n proIil longitudinal
Linia terenului
Linia, n proIil longitudinal, reprezentnd intersecia dintre supraIaa vertical care
trece prin axa drumului cu supraIaa terenului natural
Lucrabilitate
Calitate speciIic a mixturilor asIaltice, mortarelor si betoanelor proaspete de a da
amestecuri omogene si de a se pune cu usurin n oper
Lucrare ascuns
Elemente si pri din lucrrile de construcii care, n decursul execuiei, devin
inaccesibile pentru veriIicare si recepie ca urmare a acoperirii prin lucrri
eIectuate ulterior
Lucrare de art
Construcie special ca poduri, viaducte, pasaMe superioare etc. care se execut cu
scopul de a susine o cale de comunicaie (si) pentru a-i asigura continuitatea n
cazul apariiei unor obstacole (vi adnci, cursuri de ap etc.)
Lucrri anexe ale
drumului
Totalitatea lucrrilor si dispozitivelor de pe platIorma si zona drumurilor care Iac
parte integrant din drum (vezi drum)
Lucrri de aprare
Totalitatea lucrrilor ce se execut pentru proteMarea taluzurilor de aciunea apelor
curgtoare
Lucrri de terasamente
Totalitatea lucrrilor din pmnt si roci executate n scopul susinerii
suprastructurii unei ci de comunicaie terestr
Lungimea virtual a
traseului
Lungimea unui traseu Iictiv, n aliniament si n palier, pe care s-ar eIectua acelasi
lucru mecanic la deplasarea unui autovehicul ca si n cazul deplasrii pe traseul
real
M
Macadam
Strat rutier alctuit din piatr spart monogranular sort 40-63, asternut si
cilindrat pn la Iixare, mpnat cu split, apoi udat si cilindrat pn la
nclestare, dup care urmeaz umplerea golurilor rmase cu savur sau nisip si
cilindrarea umed n continuare pn la Iixarea deIinitiv a pietrei n strat
Machet
Model, executat la scar redus, al unei construcii, n scop de studiu, cercetare,
prezentare etc.
Malaxare
Procesul de amestecare pentru omogenizare a agregatelor naturale cu liani si
eventual cu ap
Malaxor Dispozitiv n care se amestec materialele granulare cu liani
Mastic bituminos Amestec realizat de regul din Iiler si liant bituminos n anumite proporii
Material antiderapant
Agregate naturale granulare care, asternute pe o supraIa cu polei, mpiedic
deraparea (lunecare) autovehiculelor
Material concasat Roci prelucrate prin Irmiare n masini speciale (concasoare, granulatoare etc.)
Mrgritar Pietris cu granulaia 7,1.16 mm, lipsit de parte Iin, Iolosit n special la
12
prepararea mixturilor asIaltice, mozaicuri, material de asternut pe alei, n curi etc.
Microfisur
Fisur, la supraIaa mbrcmintei rutiere, ngust si de mic adncime, ce (si care)
nu i preMudiciaz stabilitatea
Microrugozitate
Asperitile supraIeei unui agregat natural legate de natura sa speciIic. Scara de
mrime este de ordinul sub 0,5 mm
Mixtur Produs alctuit dintr-un amestec de mai multe materiale, de obicei granulare
Mixtur asfaltic (M.A.)
Material de construcie realizat din amestecuri obinute, pe baza unor dozaMe
Mudicios stabilite, din agregate naturale sau artiIiciale si Iiler, aglomerate cu bitum,
printr-o tehnologie adecvat
Mixtur asfaltic colorat
Mixturi asIaltice de culoare rosie, alb sau galben ce se prepar cu dozaMe
speciale Iolosindu-se diversi pigmeni colorani cu mare putere de acoperire (oxizi
rosii de Iier, bioxid de titan etc.)
Mixtur asfaltic cu
execuia la cald
Mixtur asIaltic realizat printr-un proces tehnologic care presupune nclzirea
agregatelor naturale, bitumului, executarea malaxrii si punerii n oper la
temperaturi Ioarte ridicate
Mixtur asfaltic cu
execuia la rece
Mixtura asIaltic realizat si pus n oper la temperatura mediului ambiant
Mixtur asfaltic cu fibre
Mixtur asIaltic realizat cu adaos de Iibre naturale sau sintetice care permit
sporirea grosimii peliculei de liant pe scheletul mineral (aciune pe termen scurt) si
cresterea perIormanelor mecanice si de durabilitate ale amestecului bituminos
(aciune pe termen lung)
Mixtur asfaltic special
Mixtur asIaltic realizat n condiii deosebite cu proprieti ce o recomand
pentru anumite scopuri (mixtur asIaltic colorat, mixtur asIaltic cu
perIormane superioare etc.)
Mixtur asfaltic
stocabil
Mixtur asIaltic realizat printr-o tehnologie special astIel nct s poat Ii
pstrat n vrac sau saci de polietilen n scopul de a Ii utilizat pentru plombri de
regul n perioadele cnd Iabricile de mixturi asIaltice sunt n stare de
neIuncionare
Modernizarea drumului
AmenaMarea complex a unui drum existent, prin sistematizarea elementelor
geometrice si aplicarea unei mbrcmini moderne n cadrul unui sistem rutier
dimensionat conIorm reglementrilor tehnice n vigoare
Mortar
Material de construcie alctuit dintr-un amestec, n anumite proporii, din nisip,
un liant si eventual ap
Mortar asfaltic Mixtur asIaltic alctuit din nisip, Iiler si liant bituminos
Mortar de ciment Mortar n compoziia cruia intr ciment, nisip si ap
Mortar de var Mortar n compoziia cruia intr var, nisip si ap
Mozaic
Amestec special de beton si diIerite bucele de piatr, marmur, ceramic etc. de
un nalt grad de Iinisare, Iolosit pentru obinerea unor supraIee decorative si
impermeabile
Muchia platformei
drumului
Linia de intersecie ntre planul platIormei drumului cu planul taluzului
N
Nisip natural
Agregat natural de balastier, neprelucrat sau prelucrat prin sortare si splare, de
granulaie 0.7,1 mm
Nisip de concasaM Agregat natural sIrmat artiIicial cu dimensiunile 0.3,15 mm
Nivel (niveluri)
Se reIer la nlimea, stadiul, altitudinea, la care se gseste un punct, o linie sau o
supraIa a unui loc, a unui obiect n raport cu un plan orizontal dat
Nivelare Operaia prin care supraIaa unei platIorme se aduce la acelasi nivel
Nivelment
Totalitatea metodelor, procedeelor si operaiilor prin care se determin altitudinea
unor puncte terestre n scopul reprezentrii lor pe un plan
Nod rutier
Totalitatea construciilor si instalaiilor de semnalizare, precum si a dotrilor din
zona de intersecie a dou sau mai multe drumuri care se intersecteaz denivelat
Norm tehnic
Reguli stabilite pe baze stiiniIice si tehnice pentru eIectuarea unui proces
tehnologic
O
Oboseal
Scderea rezistenei unui material, a unui strat rutier, a unei piese etc., din cauza
unor solicitri repetate sau a unor angrenaMe necorespunztoare
Ochi de pisic
(catadioptri)
Dispozitiv de sticl sau material plastic care are pe Iaa exterioar numeroase
Iaete ce reIlect razele de lumin proiectate asupra lor si care este Iolosit ca pies
de semnalizare a vehiculelor rutiere, a panourilor rutiere, pe supraIaa prii
13
carosabile n vederea mririi siguranei circulaiei
Odihn
Sector de drum n palier sau cu o declivitate mic, intercalat pe poriunile de traseu
cu decliviti mari prelungite
Omogenitate
Proprietatea unui obiect de a avea aceleasi proprieti n toate punctele sale, o
alctuire unitar ale crei pri sunt de aceeasi natur
Omogenizare
Operaia de amestecare a componenilor unui sistem eterogen pentru a se obine un
material care s aib aceeasi compoziie n toat masa lui
P
Palier Poriune orizontal din proIilul longitudinal al unui drum
Pan de racordare
SupraIa triunghiular prin care se Iace racordarea prii carosabile nesupralrgite
din aliniament cu partea carosabile supralrgit din curb
Panou antiorbire
Element de construcie special realizat, de regul, n zona median a autostrzilor,
cu scopul eliminrii eIectului duntor al luminii Iarurilor pentru utilizatorii care
circul din sens contrar
Panou (ecran)
antizgomot
Zid special construit (astIel) nct s limiteze transmiterea zgomotelor produse de
circulaie n zonele locuite
Panou de semnalizare
Tabl indicatoare pe care sunt inscripionate inIormaii importante pentru
utilizatorii rutieri
Pant Sector de drum n lungul cruia se coboar n sensul kilometraMului drumului
Pant transversal
nclinarea n raport cu orizontala, n proIil transversal, a supraIeei prii carosabile
si a acostamentelor, exprimat n general n procente
Parapet
(parapete)
Elemente de construcie din metal sau beton asezate la marginea platIormei
drumului sau pe zona median a autostrzii n scopul mririi siguranei circulaiei
rutiere
Parazpezi
Panouri Iixe, mobile sau plantaii amplasate n vecintatea drumului cu scopul de a
evita nzpezirea acestuia
Parte carosabil
Parte din platIorma drumului amenaMat corespunztor si destinat circulaiei
vehiculelor
Pas de proiectare Distana dintre dou schimbri consecutive de declivitate
PasaM de nivel Intersecia ntre un drum si o cale Ierat, amenaMat la acelasi nivel
PasaM denivelat Intersecia ntre dou ci de comunicaie, amenaMat la niveluri diIerite
PasaM inferior
Construcie special care permite unui drum s trec pe sub alt drum, cale Ierat
(sau pe sub un obstacol)
PasaM superior
Construcie de art (pod), inclusiv cile de acces, care permite unui drum s treac
pe deasupra unui alt drum, cale Ierat (sau obstacol)
Pasarel PasaM superior, ngust rezervat pietonilor
Patul drumului SupraIa amenaMat a terasamentelor care constituie suportul structurii rutiere
PavaM
mbrcminte rutier Iormat din materiale n Iorm de blocuri (pavele, calupuri,
bolovani etc.) asezate pe o Iundaie prin intermediul unui strat de nisip sau mortar
Pavea
Pies de Iorm cubic sau prismatic conIecionat din piatr dur, lemn, clincher,
beton etc. Iolosit la executarea pavaMelor
Pmnt
Acumulare de particule solide minerale, produse prin dezagregarea Iizic sau
chimic a rocilor care pot conine sau nu materii organice
Pmnt stabilizat
Pmnt ale crui proprieti sunt modiIicate prin liani, procedee mecanice sau
chimice n sensul asigurrii unor caracteristici Iizico-mecanice constante
independent de variaiile de umiditate sau inIluene climaterice
Pmnt vegetal Stratul superior al pmntului pe grosimea rdcinilor ierburilor
PeaM
Dreptul de a percepe o tax pentru Iolosirea unei ci de comunicaie. Pre pltit
pentru a avea acces la o cale de comunicaie (autostrad) sau la o lucrare de art
(pod, viaduct, tunel)
Penetrare
Aciune care determin ptrunderea prin gravitaie a unui liant bituminos sau a
mortarului de ciment ntr-un strat cu goluri relativ mari, pe o adncime variabil
Perdea de protecie Plantaie de arbori si arbusti pe zona drumului pentru protecia contra nzpezirilor
Pereu
Strat de protecie din pavaM din piatr brut sau dale din beton cu care se cptusesc
taluzurile, sanurile, sIerturile de con etc. pentru a le proteMa mpotriva eroziunilor
sau surprilor de pmnt
Permeabilitate Proprietatea unui material poros de a permite unui Iluid s treac prin el
Pichet
rus de lemn sau metal care se nIige n pmnt pentru a marca axa unui traseu,
locul de plantare a unor stlpi etc.
Pichetare Operaia de plantare a picheilor (rusilor) pentru a marca ceva (de exemplu axa
14
drumului)
Piciorul taluzului Partea inIerioar a unui taluz n punctul de contact al acestuia cu terenul natural
Pietriy Agregat natural de balastier cu granulaia 7,1.71,0 mm, selecionat n sorturi
Pietruirea drumului
Ansamblu de lucrri ce se realizeaz pe baz de proiecte n scopul de a trece
drumurile de pmnt ntr-o categorie superioar(. Se realizeaz) prin consolidarea
prii carosabile cu piatr spart cilindrat sau macadam, construite pe straturi
izolatoare si de Iundaie din materiale corespunztoare (balast), asigurndu-se un
teren de Iundaie negeliv si scurgerea apelor. Se recomand ca macadamul s Iie
etansat printr-o tehnologie adecvat
Pist
Cale special amenaMat pentru circulaia unui anumit tip de vehicule (ex. pist
pentru ciclisti, pist de ncercare, pist de decolare-aterizare(pentru avioane)
Pist pentru cicliyti Fsie de teren amenaMat, destinat circulaiei cu bicicleta
Plac vibratoare
Dispozitiv care acioneaz prin vibraiile verticale ale unei plci orizontale n
scopul compactrii materialelor
Plasticitate
Proprietatea unui material de a cpta deIormaii permanente, Ir Iisurare, cnd
este supus anumitor sarcini
Plastifiant pentru beton
de ciment
Adaos pentru mbuntirea lucrabilitii betonului proaspt si care permite
reducerea raportului ap/ciment
Platforma drumului
SupraIaa care cuprinde partea carosabil si acostamentele sau, dup caz, trotuare,
piste pentru ciclisti, zone verzi
Platform de staionare
Lrgirea local a prii carosabile sub Iorma unei Isii longitudinale pentru
staionarea vehiculelor Ir a stnMeni circulaia rutier
Plombare
Operaia de reparare ngriMit, prin umplere cu material adecvat, a gropilor dintr-o
mbrcminte rutier
Polei
Strat subire de ghea, continuu si neted, Iormat pe supraIaa de rulare a drumului
sau pe alte obiecte, prin nghearea apei provenite din ploaie sau din topirea zpezii
Poluare
Complex de Ienomene care au schimbat sau tind s schimbe mediul ambiant n
detrimentul echilibrului ecologic natural. Faptul ca aerul, apele, mediul
nconMurtor s devin nocive prin evacuarea de gaze, rspndirea de reziduuri
chimice, deseuri industriale etc.
Porozitate
Proprietatea unui corp de a avea pori n masa sa prin care poate trece apa, aerul
etc. Raportul ntre volumul porilor dintr-o cantitate de pmnt si volumul aparent
(volumul total al pmntului inclusiv golurile) al acelei cantiti
Portal
1. Cadru metalic realizat cu scopul susinerii unor panouri de semnalizare deasupra
prii carosabile, n aIara gabaritului drumului.
2. Lucrare monumental situat n aIara gabaritului drumului, la intrarea ntr-o
localitate
Portana terenului de
baz
Presiunea maxim admis n terenul de baz care nu provoac apariia zonelor de
rupere si care nu conduce la pierderea stabilitii generale
Praf
Material solid n Iorm de particule Ioarte Iine (0,005.0,05 mm) si usoare produs
prin dezagregarea natural sau prin mcinarea unor roci
Prefabricat
Element sau parte din construcie conIecionat n Iabric sau n atelier, de regul n
serie, nainte de a Ii transportat la locul de montare sau asamblare
Prelevare de probe
Aciunea de extragere, de luare dintr-un ntreg, a unei anumite cantiti mici n
vederea eIecturii de ncercri n laborator
Prob
Esantion, cantitate mic, reprezentativ dintr-un material prelevat n vederea
eIecturii asupra sa de ncercri n laborator
Profil longitudinal
(profiluri .)
Proiecia desIsurat pe un plan vertical a interseciei dintre supraIaa generat de
verticalele duse prin axa drumului cu supraIaa prii carosabile si cu terenul
natural
Profil transversal
Reprezentarea seciunii drumului si a terenului natural ntr-un plan normal pe axa
drumului ntr-un punct oarecare al traseului
Profil transversal mixt
ProIil transversal Iormat parial din umplutur (rambleu) si parial din sptur
(debleu)
Profil transversal tip
Seciune transversal care, prin alctuire si detalii constructive, caracterizeaz un
sector de drum
ProteMarea taluzurilor
Operaia de aprare a taluzurilor prin lucrri adecvate mpotriva inIluenelor
duntoare ale unor ageni externi
Pulverulent Material care se prezint sub Iorm de pulbere
Punct negru
Sector de drum de lungime redus pe care apare o concentrare a accidentelor de
circulaie
15
Pu absorbant
Sptur de Iorm cilindric Icut n pmnt pn la un strat permeabil prin care
se introduc n sol, n cantiti mici, apele uzate din sanuri dup o curare
prealabil de corpurile n suspensie pe care le conin
Puzzolan
Produs natural de origine vulcanic, bogat n silice amorI si alumin, care n
prezena apei si a varului capt proprieti liante. Prin extindere, produs natural
sau artiIicial avnd proprieti puzzolanice
R
Racordare n plan Introducerea unei curbe tangente la dou aliniamente consecutive
Racordare n spaiu
TransIormarea progresiv a proIilului transversal cu dou pante din aliniament n
proIil transversal cu pant unic n curb
Racordare progresiv
Introducerea unei curbe progresive ntre aliniamente si curbe arc de cerc sau ntre
dou aliniamente, pentru Iacilitarea nscrierii vehiculelor n curb
Racordare vertical
Introducerea ntre dou decliviti consecutive din proIilul longitudinal a unui arc
de cerc sau parabol tangent la cele dou decliviti
Rambleu (rambleuri)
Umplutur compactat de pmnt sau de materiale locale avnd Iorme regulate,
destinat s susin suprastructura drumului
Ramificaie Intersecie la acelasi nivel a trei direcii de circulaie
Ramp Sector de drum n lungul cruia se urc n sensul kilometraMului drumului
Ranforsare
Ansamblul de lucrri pentru mrirea capacitii portante a complexelor rutiere
existente, n principal prin executarea unor noi straturi rutiere si asanarea corpului
drumului
Raza curbei
Distana de la centrul racordrii la orice punct situat pe arcul de cerc (n cazul
racordrilor circulare sau a celor cu curbe progresive si arc de cerc central) sau de
la centrul racordrii la miMlocul acesteia (n cazul racordrilor cu curbe progresive
Ir arc de cerc)
Reabilitarea drumurilor
Ansamblul lucrrilor privind mrirea capacitii portante a complexelor rutiere a
drumurilor existente, (re)amenaMarea elementelor geometrice, asigurarea scurgerii
apelor si a siguranei circulaiei
Reciclare
Recuperarea unui material cu ncepere de la Iluxul deseurilor de producie si
tratamentul acestuia, dac este necesar, n scopul de a-l reutiliza ca material brut
similar materialelor de origine din care a provenit
Reciclarea mixturilor
asfaltice
Operaia de recondiionare a mixturilor asIaltice vechi obinute din mbrcminile
bituminoase decapate (Irezate, rabotate) prin adaos de agregate naturale si liani.
Operaia poate Ii realizat la cald sau la rece, in situ sau n Iabrici de mixturi
asIaltice
Reflectorizant (strat)
Strat alctuit din numeroase bile mici de sticl nglobate ntr-un material plastic
transparent si colorat care reIlect bine lumina incident si care se utilizeaz n
semnalizarea rutier
Refugiu pentru pietoni
Fsie supranlat, necarosabil, amenaMat la strzi n staiile miMloacelor de
transport n comun sau la traversarea strzilor
Regenerarea
mbrcmintei
bituminoase
Operaie de readucere a mbrcmintei bituminoase la proprietile iniiale prin
tehnologii speciIice, de regul prin aplicarea de tratamente bituminoase
Regim hidrologic
Caracteristic a complexului rutier determinat n Iuncie de posibilitile de
alimentare cu ap a Irontului de nghe n corpul drumului
Rencrcare
ReIacerea unei pietruiri degradate prin adaos de material pietros, prin asternerea si
cilindrarea acestuia dup o prealabil scariIicare
Reologie
Ramur a stiinei care studiaz curgerea lent si deIormarea n timp a corpurilor
solide sub aciunea Iorelor exercitate asupra lor
Repararea suprafeei
degradate
Ansamblu de operaii ce trebuie realizate pentru readucerea n condiii bune de
Iuncionare a tuturor supraIeelor carosabile degradate
Reprofilare
Ansamblul de lucrri executate prin rabotare sau adaos de materiale, n scopul de a
reIace proIilul longitudinal si mai ales proIilul transversal al drumului, dndu-i o
Iorm corespunztoare
Reea rutier
Ansamblul drumurilor pe care se realizeaz circulaia autovehiculelor pe un
anumit teritoriu sau a(l) drumurilor de aceeasi categorie
Reutilizarea mixturilor
asfaltice
Operaiile de aducere a mixturilor asIaltice recuperate n situaia de a putea Ii
Iolosite n anumite scopuri
Revizia drumurilor
Ansamblu de aciuni realizate n scopul de a constata starea tehnic a drumurilor
prin examinare si cercetare la Iaa locului n scopul de a (stabili lucrri de
intervenie pentru a corecta eventualele deIeciuni si a constitui baza unor decizii
16
Iundamentate (n elaborarea de strategii pe orizonturi de timp diIerite)
Revizia podurilor
Ansamblu de aciuni realizate n scopul de a constata starea tehnic a podurilor
prin examinare si cercetare la Iaa locului n scopul de a corecta eventualele
deIiciene si a constitui baza unor decizii Iundamentate
Rezisten la uzur
Proprietatea agregatelor naturale de a suporta aciunea de uzur produs n cadrul
unor ncercri de laborator, Ir a-si modiIica dimensionrile iniiale
Ridicare topografic
Totalitatea operaiilor de teren si birou care au drept scop determinarea poziiilor
punctelor n vederea ntocmirii unui plan sau a unei hri topograIice
Rigol
Construcie anex pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice, de regul cu
proIil curent triunghiular, de adncime mic, amenaMat n lungul drumului sau
strzii, la marginea platIormei, pe care la nevoie vehiculele se pot opri
Roc
Asociaie de materiale minerale naturale, de compoziie aproape uniIorm, care
Iormeaz scoara terestr deIinit prin compoziie mineralogic, structur si textur
Rost
Spaiu liber dintre pietrele pavaMelor din piatr Iasonat sau dintre plcile
preIabricate din mixturi asIaltice sau beton. Spaiu liber amenaMat n mod special
care mparte mbrcmintea din beton de ciment n dale pentru a mpiedica
Iisurarea datorit contraciei sau dilatrii acestora si pentru necesiti de execuie
Rugozitate
Asperiti ale (aspect sau textur) supraIeei de rulare produs prin dimensiunile,
Iorma si asprimea supraIeei granulelor agregatelor naturale. Caracteristic a
supraIeei de rulare care conIer o bun aderen |ntre pneurile| a pneurilor roilor
vehiculelor (si) la mbrcmintea rutier
Ruperea emulsiei
Separarea ireversibil a celor dou Iaze ale unei emulsii prin coalescena
particulelor de bitum. Ruperea emulsiei de bitum se produce mai ales: pentru
emulsiile anionice prin evaporare; pentru emulsiile cationice, prin reacia cu
agregatele naturale. Dup viteza de rupere se disting emulsii cu rupere rapid, cu
rupere semirapid, lent si suprastabile
S
Saramur
Soluie apoas de clorur de sodiu sau ali Iondani chimici, utilizat n lucrrile de
combatere a poleiului
Sarcin pe osie
Greutatea preluat de osia unui vehicul la care se adaug greutatea proprie a
acesteia
Savur
Sortul 0-8 mm sau 0-16 mm obinut n procesul de concasare simpl a rocilor dure
si de duritate medie Iolosit, de regul, ca material de agregaie la executarea
macadamului
Scarificare
Operaia de desIacere mecanizat a unui strat rutier pe o anumit adncime sau
aInarea unui pmnt Ioarte tare, Iolosind un utilaM adecvat (autogreder,
scariIicator, plug)
Sector de drum Poriune de drum delimitat convenional
Sector de sortare,
colectare sau triere a
circulaiei
Poriune de drum prevzut naintea unei intersecii diriMate pentru canalizarea
circulaiei pe direcii de mers
Segregare
Separarea granulelor de dimensiuni diIerite n timpul manipulrii, depozitrii sau
transportului, cele cu mas mare migrnd spre baza grmezilor
Semnalizare
Aciunea de nstiinare, comunicare prin semnale, panouri, instalaii, marcaMe,
indicatoare de circulaie a unor mesaMe ctre utilizatori
Semnalizare rutier
Ansamblu de instalaii, accesorii si semne convenionale amplasate pe platIorma
sau n zona drumului pentru diriMarea, orientarea si sigurana circulaiei rutiere
Sens giratoriu
Intersecie n care circulaia se desIsoar n giraie (miscare circular), Ir
restricii, de la dreapta la stnga
Sensul drumului
Direcia de crestere a kilometraMului drumului Ia de origine, n Iuncie de care se
stabilesc noiunile de: parte stng si parte dreapt a drumului, precum si noiunile
de ramp si pant
Serpentin
Curb situat Iie n interiorul aliniamentelor, Iie n exteriorul acestora, cu raz
mic (sub 40 m) , racordnd, cu aMutorul unor curbe auxiliare,) dou aliniamente
care se intersecteaz sub un unghi ascuit (sub 40), situat Iie n interiorul
aliniamentelor, Iie n exteriorul acestora, cu aMutorul unor curbe auxiliare. Pe
serpentin declivitatea nu trebuie s depseasc 3,5
Simbol, acronim
Semn convenional, iniial scris cu liter mare, grup de semne convenionale
Iolosite n tehnic si stiin pentru reprezentarea unor noiuni, operaii, mrimi,
Ienomene, nume etc. Simbolurile se noteaz cu litere mari, Ir puncte ntre ele
atunci cnd acestea alctuiesc un cuvnt si cu puncte ntre literele mari cnd
17
acestea se citesc separat (de ex. IPTA1A, respectiv D.R.D.P.)
Sistem
Ansamblu de elemente care sunt n interdependen alctuind un ntreg organizat.
Mod de organizare a unui proces, a unei operaii, a unei activiti
Sistem de transport
Totalitatea miMloacelor si instalaiilor de transport, Iuncionnd n interdependen,
grupate dup anumite criterii (tehnic, geograIic, integrate etc.) pentru a realiza o
activitate de transport organizat, recurgnd la tehnologii si n special la sistemele
inteligente de transport
SondaM
Operaia de cercetare a modului de alctuire a structurilor rutiere si stabilirea
naturii materialului, grosimii straturilor, prelevarea unor probe pentru studii n
laborator
Sortare
Operaia de separare a granulelor agregatelor naturale dup mrimi Iolosindu-se
site si ciururi
Split
Agregat natural rezultat din concasarea simpl a rocilor si sortat n sorturile: 8-16
mm ; 16-25 mm ; 25-40 mm
Stabilizarea pmntului
Tratament mecanic, chimic sau cu liani, realizat n scopul mririi stabilitii
pmntului sau mbuntirii proprietilor sale
Stabilizare
Tratarea mecanic sau cu liani a agregatelor naturale utilizate n straturile rutiere
n scopul mririi capacitii portante si a rezistenei n timp a acestora
Stabilopod
Element din beton, avnd o Iorm stelat cu patru brae tronconice simetrice,
utilizat pentru protecia taluzurilor digurilor marine si disiparea energiei valurilor
Stropirea liantului
Operaia de rspndire a liantului bituminos (bitum cald, emulsie bituminoas etc)
pe supraIaa straturilor rutiere, de regul, pe stratul de uzur, n tehnologia
tratamentelor bituminoase
Staie de peaM (taxare)
Punct de oprire special amenaMat pentru perceperea peaMului, amplasat , de regul,
pe o autostrad sau la capetele unei lucrri de art (pod, viaduct, tunel)
Stnc Bloc mare de piatr (n muni) cu perei colurosi, ascuii
Strad
Drum public n interiorul localitilor, special amenaMat, destinat circulaiei
autovehiculelor, a miMloacelor de transport n comun, a pietonilor, a ciclistilor,
amplasrii reelelor tehnico-edilitare si asigurrii acceselor la cldiri
Strat de baz (straturi.)
Parte din structura rutier situat ntre mbrcminte si stratul (straturile) de
Iundaie avnd rolul de a prelua ncrcrile din traIic, n special aciunile
tangeniale si de ntindere, repartiznd Iundaiei eIorturi verticale n limita
capacitii de rezisten a acesteia
Strat de form
Partea superioar a terasamentelor alctuit din pmnt mbuntit sau stabilizat
n scopul realizrii unei capaciti portante satisIctoare si uniIorme sub structura
rutier
Strat de fundaie
Strat (straturi) din materiale prelucrate corespunztor, situat sub stratul de baz sau
sub mbrcminte, destinat a prelua, repartiza si transmite terasamentelor
solicitrile traIicului
Strat de legtur
Strat situat la partea inIerioar a mbrcmintei bituminoase (cnd aceasta este
Iormat din dou straturi) care Iace legtura ntre stratul de uzur si stratul de baz
sau de Iundaie al structurii rutiere. Se realizeaz dintr-o mixtur asIaltic cu un
volum de goluri mare
Strat de protecie
Strat constructiv cu rol, dup caz: drenant, anticapilar, izolator sau antigeliv, asezat
pe pamntul din patul drumului n scopul de a Ieri structura rutier sau pmntul
de eIecte duntoare
Strat de rezisten
Strat situat la partea inIerioar a mbrcmintei din beton de ciment (cnd aceasta
este Iormat din dou straturi) care Iace legtura dintre stratul de uzur si stratul
(straturile) de Iundaie ale structurii rutiere
Strat de uzur (strat de
rulare)
Stratul de la supraIaa mbrcmintei rutiere, executat din materiale rezistente,
impermeabile, de obicei rugos, care este n contact direct cu pneurile
autovehiculelor si cu condiiile climaterice
Strat rutier Strat din componena structurii rutiere
Strierea betonului
Operaia de executare pe supraIaa betonului a unor mici snulee (striuri) n
scopul de a-i mri rugozitatea
Stropirea liantului
Operaia de rspndire a unui liantului bituminos pe supraIaa straturilor rutiere, de
regul, pe stratul de uzur n tehnologia tratamentelor bituminoase
Structur
Ansamblu Iormat din elemente care asigur rezistena si stabilitatea unei
construcii, prelund si transmind la Iundaii ncrcrile care acioneaz asupra ei
Structur rutier
Scheletul de rezisten al drumului, alctuit dintr-un ansamblu de straturi realizate
din materiale prelucrate prin tehnologii adecvate si dimensionate astIel nct s
18
poat prelua, pe o perioad determinat, solicitrile din traIic si din condiiile
climaterice n limita deIormaiilor admisibile
Structur rutier mixt
Structura rutier care are n alctuirea sa un strat sau straturi n compoziia crora
intr liani hidraulici sau puzzolanici, iar straturile de acoperire si mbrcmintea
sunt de natur bituminoas
Structur rutier
multistrat
Structura rutier Iormat din mai mult de dou straturi
Structur rutier rigid
Structura rutier care are mbrcmintea din beton de ciment sau macadam
cimentat
Structur rutier supl
(flexibil, nerigid)
Structura rutier n alctuirea creia nu intr nici un strat care conine liani
hidraulici sau puzzolanici, iar mbrcmintea este de natur bituminoas
Subif (suspensie de bitum
filerizat)
Dispersie de bitum n ap, n prezena varului hidratat n past
Subprodus industrial
Material obinut n timpul producerii unui alt material considerat ca produs
principal
Suprafa de rulare SupraIaa din platIorma drumului special amenaMat pentru circulaia vehiculelor
Supranlare n curb
TransIormarea proIilului transversal convertit prin mrirea pantei transversale
unice n curb, n scopul combaterii derapaMului
Supralrgire n curb
Sporul de lime dat prii carosabile n curbe pentru a permite nscrierea
vehiculelor, n special a celor lungi, n banda de circulaie
Suprastructura drumului
Parte din corpul drumului care cuprinde structura rutier si amenaMarea
acostamentelor
S
Sablon
Dispozitiv (tipar), de regul din scndur, Iolosit la trasarea sanurilor sau
veriIicarea proIilurilor transversale ale drumului
San
Construcie, de regul sub Iorm de canal deschis, cu seciunea trapezoidal,
destinat colectrii apelor meteorice de pe platIorma drumului sau taluzuri si
diriMrii lor ctre un sistem de evacuare
San de gard
San executat n amonte de creasta unui taluz de debleu sau la o mic distan de
piciorul unui taluz de rambleu, n scopul colectrii apelor meteorice de pe versant
si diriMrii lor ctre un sistem de canalizare, mpiedicnd astIel degradarea
taluzurilor sau rambleurilor
Sosea Drum public situat n aIara localitilor
T
Taluz (taluzuri)
SupraIaa nclinat a terasamentelor sau terenului natural care mrgineste lateral
un rambleu sau un debleu
Tvlug
Rulou metalic sau beton utilizat pentru compactarea local a materialelor (de
exemplu mixturi asIaltice)
Terasamente
Totalitatea lucrrilor executate din pmnt si pe, sau n pmnt, sau din alte
materiale provenite din roci sau subproduse industriale, n vederea realizrii
rambleurilor si debleurilor ce constituie inIrastructura drumurilor
Teren de fundare
Volum de roc sau de pmnt, inIluenat de solicitrile transmise de structura
rutier
Termoizolant
Material sau dispozitiv care are proprietatea de a ngreuna sau mpiedica
transmiterea cldurii, permind izolarea Ia de inIluenele termice exterioare
Termoregenerare
Tehnologia de mbuntire a caracteristicilor stratului de uzur prin nclzire,
scariIicare si reutilizarea corectat a materialului recuperat inclusiv aplicarea unui
nou strat subire din mixtur asIaltic care se recomand s aib caracteristici
antiderapante
Termoreprofilare
Operaia de recondiionare supraIeei unei mbrcmini bituminoase vechi (cu
deIeciuni) prin nclzire, scariIicare usoar si compactare, Ir a se ridica
materialul vechi din mbrcminte si Ir adaos de material nou
Textur
Modul de alctuire a solului, a unei roci etc. din punctul de vedere al Iormei,
dimensiunilor si mai ales al aranMrii componenilor si al raporturilor dintre acestia
(textur granular, compact, Iibroas etc.)
Torent
Curs de ap temporar, cu vitez si putere de eroziune mare, care apare n urma
ploilor repezi si abundente sau dup topirea brusc a zpezii, pe povrnisurile
munilor si dealurilor
Trafic de calcul
1umrul de osii standard, cu sarcina pe osie de 115 k1, (ce circul) pe banda de
circulaie cea mai solicitat, echivalent vehiculelor care vor circula pe drumul
19
proiectat pe perioada de perspectiv
Transport durabil
Concept care are n vedere sistemul care permite particularilor si societilor
satisIacerea principalelor nevoi de mobilitate ntr-o manier consistent si
compatibil cu sntatea oamenilor si a ecosistemelor, sub semnul echitii
generaiilor si ntre ele. Transportul durabil este abordabil, Iuncioneaz eIicient,
oIer alegerea modurilor de transport si spriMin o economie durabil, limiteaz
emisiunile si deseurile la parametri care nu depsesc capacitatea planetei de a le
absorbi, reduce la minimum zgomotul si utilizarea terenurilor. Pe plan social, n
particular, transportul durabil trebuie s permit pe termen lung diIeriilor clieni,
avnd o limit mai mic Iizic sau intelectual, dispunnd de venituri modeste,
locuind n regiuni ndeprtate etc. o mai bun accesibilitate la miMloacele publice
de transport
Transport integrat
Transport accesibil permind circulaia liber pe mai multe reele, ntre care sunt
posibile corespondene situat n interiorul unei amenaMri urbane sau teritoriale
concepute ntr-o manier global
Transport inteligent
Transportul inteligent utilizeaz un anumit numr de idei, sisteme si tehnologii
(moderne) n scopul mbuntirii eIicienei transportului si mobilitii, mrind
securitatea, optimiznd Iolosirea miMloacelor de transport existente si resursele
energetice, proteMnd n acelasi timp mediul nconMurtor. n cadrul transportului
inteligent se dezvolt sistemele avansate privind transportul public, inIormarea
utilizatorilor, gestiunea Iluxului, controlul vehiculelor, transportul individual etc.
Tranyee
San de dimensiuni Ioarte mari, debleuri pentru construcia unor ci de
comunicaie terestre
Traseul drumului Proiecia axei drumului pe supraIaa terenului
Tratament bituminos
(T.B.)
nvelis obinut pe o supraIa (partea carosabil) prin una sau mai multe stropiri cu
un liant bituminos urmate de acoperiri cu agregate naturale concasate si cilindrare
usoar
Tratament bituminos
multiplu (T.B.M.)
Tratament bituminos realizat din mai multe stropiri cu liant, urmate de acoperiri cu
agregate naturale si cilindrare
Trotuar
Partea lateral amenaMat de-a lungul unei strzi, de regul supranlat, destinat
circulaiei pietonilor
Tuf vulcanic Roc Iormat prin ntrirea depozitelor de cenus vulcanic
Tunel rutier (tuneluri .)
Galerie subteran care permite trecerea unui drum printr-un masiv de teren, pe sub
nivelul solului sau pe sub ap

ruy
Pies scurt din lemn rotund, ascuit la un capt, care se poate bate n pmnt
pentru a marca un punct al unui traseu, al unei alinieri etc.
U
Umiditate
Raportul dintre masa apei coninut n porii unei cantiti de pmnt si masa
particulelor solide din acea cantitate
Umiditate optim de
compactare
Umiditatea pentru care, n cursul operaiei de compactare, se obine valoarea
maxim a densitii n stare uscat a pmntului compactat pentru un lucru
mecanic speciIic de compactare dat
Umplutur
Completarea la nivelul proiectat cu pmnt sau alte materiale, precum si eIectuarea
unor construcii de aprare situate deasupra nivelului terenului nconMurtor
Unghiul taluzului natural Unghiul Ia de un plan orizontal sub care se asaz liber un material granular
Uniformitate
Caracteristic a supraIeei unei mbrcmini rutiere care are aceeasi Iorm,
aceeasi nIisare, Ir variaii
Utilizator (rutier)
Persoan care Ioloseste drumul pentru circulaie, ca pieton sau prin intermediul
unui vehicul
Uzura mbrcmintei
rutiere
Reducerea grosimii mbrcmintei structurii rutiere sub aciunea circulaiei rutiere
V
Variant
Sector de drum provizoriu care permite continuitatea circulaiei rutiere n zona
construirii unor lucrri de art sau pe durata realizrii unor lucrri de ntreinere a
complexelor rutiere
Vscozitate
Rezistena pe care un Iluid supus la IorIecare o opune la deplasarea straturilor care
l alctuiesc
Vehicul agabaritic Vehicul care depseste gabaritul standard sau sarcina admis
Viabilitatea drumului Calitatea unui drum de a asigura condiiile necesare desIsurrii normale, Ir
20
ntreruperi a circulaiei rutiere
Viaduct
Lucrare de art (pod), n general de lungime mare, care permite traversarea unei
vi adnci de ctre un drum sau cale Ierat
Vibrofinisor
Masin special care pune n oper mixturi asIaltice sau betoane de ciment n
straturi de grosimi stabilite
Viitur
Cresterea si descresterea rapid a debitului unui curs de ap din cauza ploilor
toreniale, a topirii bruste a zpezii, a ruperii unor baraMe etc.
ViraM Schimbarea direciei de mers
Vitezometru Instrument adaptat pentru msurarea vitezei unui vehicul
Vizibilitate
Distana maxim pn la care poate Ii vzut cu ochiul liber un obiect n condiii
atmosIerice date
Z
Zestrea drumului Totalitatea materialelor componente ale straturilor din structura rutier
Zid de spriMin
Construcie masiv, rezistent, executat din materiale pietroase (piatr brut) sau
beton de ciment, pentru a prelua mpingerea pmntului si eventualele ncrcri
utile si s le transmit la teren, Iie direct, Iie prin intermediul unei Iundaii
Zona de granulozitate
SupraIaa dintre dou curbe de granulozitate succesive, recomandat pentru
obinerea calitii dorite la un anumit material, de regul compozit
Zona de protecie
SupraIa de teren situat de o parte si de alta a zonelor de siguran, necesar
proteciei si dezvoltrii viitoare a drumului
Zona de siguran
Fsie de teren, situat de o parte si de alta a amprizei drumului, destinat
plantaiilor si altor scopuri n exploatarea drumului
Zona drumului
SupraIaa de teren ocupat de drum si de lucrrile aIerente drumului, constituit
din ampriz si zonele de siguran
Zona median
Fsie de teren necirculabil care separ cele dou ci unidirecionale ale
autostrzilor, de regul amenaMat cu plantaii de arbusti, instalaii pentru
diminuarea eIectului de orbire datorat luminii Iarurilor autovehiculelor, cu rol n
amplasarea unor dispozitive de siguran a circulaiei, stlpi pentru portale de
semnalizare, colectarea i evacuarea apelor etc.


ANEXE:


LEGEA NR. 350 DIN 6 IULIE 2001 PRIVIND AMENA1AREA TERITORIULUI SI
URBANISMUL (Publicat n Monitorul OIicial, Partea I nr. 373 din 10 iulie 2001).

CONINUTUL CADRU AL DOCUMENTAIILOR DE AMENA1ARE A TERITORIULUI n
concordan cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenaMarea teritoriului si urbanismul (Metodologie
elabirat de Institutul 1aional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism si AmenaMarea Teritoriului
URBA1PROIECT BUCURESTI (Redactarea a 3-a, 2003).

HOTRREA NR. 525 DIN 27 IUNIE 1996 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI
GENERAL DE URBANISM (Textul actului republicat n M.OI. nr. 856/27 noembrie 2002).

HOTRREA NR. 382 DIN 2 APRILIE 2003 PENTRU APROBAREA NORMELOR
METODOLOGICE PRIVIND EXIGENELE MINIME DE CONINUT ALE
DOCUMENTAIILOR DE AMENA1ARE A TERITORIULUI SI DE URBANISM PENTRU
ZONELE DE RISCURI NATURALE (Publicat n Monitorul OIicial, Partea I nr. 263 din aprilie 2003.
n temeiul art. 107 din Constituie si al atr. 6 alin (2) si (3) din Legea nr. 575/2001 privind aprobarea
Planului de amenaMare a teritoriului naional Seciunea a V-a Zone de risc natural).

LEGEA NR. 54 DIN 2 MARTIE 1998 PRIVIND CIRCULAIA 1URIDIC A TERENURILOR
(publicat n M.OI. nr. 102/4 martie 1998).

LEGEA NR. 18 DIN 19 FEBRUARIE 1991: LEGEA FONDULUI FUNCIAR (Republicat n M.OI.
nr. 1/5 ian. 1998).

ORDONAN DE GUVERN NR. 53 DIN 16 AUGUST 2002 PRIVIND STATUTUL-CADRU AL
UNITII ADMINISTRATIV-TERITORIALE (publicat n M.OI. nr. 633/27 aug. 2002).

ORDONAN DE URGEN NR. 236 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE
PROTE1ATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI
SLBATICE (Publicat n M.OI. nr. 625 din data: 12/04/2000, n temeiul prevederilor art. 114 alin. (4)
din Constituia Romniei si ale art. 89 lit. p) din Legea proteciei mediului nr. 137/1995, republicat,
Guvernul Romniei adopt prezenta ordonan de urgen).

LEGEA NR. 5 DIN 6 MARTIE 2000 PRIVIND APROBAREA PLANULUI DE AMENA1ARE A
TERITORIULUI NAIONAL - SECIUNEA A III-A - ZONE PROTE1ATE (Publicat n
Monitorul OIicial al Romniei nr. 152 din 12 aprilie 2000).
.


1
LEGEA NR. 350 DIN 6 IULIE 2001 PRIVIND AMENA1AREA TERITORIULUI SI
URBANISMUL (Publicat n Monitorul OIicial, Partea I nr. 373 din 10 iulie 2001)

Capitolul I. 'isSo]iii Jenerale

Art. 1. - Teritoriul Romniei constituie spaiul necesar procesului de dezvoltare durabil si este parte a avuiei
naionale de care beneIiciaz toi cetenii rii.
Art. 2. - (1) Gestionarea spaial a teritoriului rii constituie o activitate obligatorie, continu si de perspectiv,
desIsurat n interesul colectivitilor care l Iolosesc, n concordan cu valorile si aspiraiile societii si cu
cerinele integrrii n spaiul european.
(2) Gestionarea spaial a teritoriului asigur indivizilor si colectivitilor dreptul de Iolosire echitabil si
responsabilitatea pentru o utilizare eIicient a teritoriului.
(3) Gestionarea se realizeaz prin intermediul amenaMrii teritoriului si al urbanismului, care constituie
ansambluri de activiti complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spaial echilibrat, la protecia
patrimoniului natural si construit, precum si la mbuntirea condiiilor de via n localitile urbane si rurale.
Art. 3. - Activitatea de amenaMare a teritoriului trebuie s Iie: global, urmrind coordonarea diIeritelor politici
sectoriale ntr-un ansamblu integrat; Iuncional, trebuind s in seama de cadrul natural si construit bazat pe valori
de cultur si interese comune; prospectiv, trebuind s analizeze tendinele de dezvoltare pe termen lung a
Ienomenelor si interveniilor economice, ecologice, sociale si culturale si s in seama de acestea n aplicare;
democratic, asigurnd participarea populaiei si a reprezentanilor ei politici la adoptarea deciziilor.
Art. 4. - Urbanismul trebuie s reprezinte o activitate:
a) operaional, prin detalierea si delimitarea n teren a prevederilor planurilor de amenaMare a teritoriului;
b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localitilor;
c) normativ, prin precizarea modalitilor de utilizare a terenurilor, deIinirea destinaiilor si gabaritelor de
cldiri, inclusiv inIrastructura, amenaMri si plantaii.
Art. 5. - Activitatea de amenaMare a teritoriului si de urbanism trebuie s se desIasoare cu respectarea autonomiei
locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenei, descentralizrii serviciilor publice, participrii populaiei
n procesul de luare a deciziilor, precum si al dezvoltrii durabile, conIorm crora deciziile generaiei prezente
trebuie s asigure dezvoltarea, Ir a compromite dreptul generaiilor viitoare la existen si dezvoltare proprie.
Art. 6. - Autoritile administraiei publice centrale si locale rspund, potrivit prezentei legi, de activitatea de
amenaMare a teritoriului si de urbanism.

Capitolul II. 'omeniul de activitate

Seciunea 1. $menaMarea teritoriului
Art. 7. - Scopul de baz al amenaMrii teritoriului l constituie armonizarea la nivelul ntregului teritoriu a politicilor
economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel naional si local pentru asigurarea echilibrului n
dezvoltarea diIeritelor zone ale rii, urmrindu-se cresterea coeziunii si eIicienei relaiilor economice si sociale
dintre acestea.
Art. 8. - Activitatea de amenaMare a teritoriului se exercit pe ntregul teritoriu al Romniei, pe baza principiului
ierarhizrii, coeziunii si integrrii spaiale, la nivel naional, regional si Mudeean.
Art. 9. - Obiectivele principale ale amenaMrii teritoriului sunt urmtoarele:
a) dezvoltarea economic si social echilibrat a regiunilor si zonelor, cu respectarea speciIicului
acestora;
b) mbuntirea calitii vieii oamenilor si colectivitilor umane;
c) gestionarea responsabil a resurselor naturale si protecia mediului;
d) utilizarea raional a teritoriului.
Seciunea a 2-a. UrbaniVmul
Art. 10. - Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluiei complexe a localitilor, prin realizarea strategiilor
de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung.
Art. 11. - Activitatea de urbanism cuprinde toate localitile rii, organizate n reea, pe baza ierarhizrii si
distribuiei echilibrate a acestora n teritoriu. Aplicarea obiectivelor are n vedere ntregul teritoriu administrativ al
oraselor si comunelor sau zone din acestea.
Art. 12. - Urbanismul urmreste stabilirea direciilor dezvoltrii spaiale a localitilor urbane si rurale, n acord cu
potenialul acestora si cu aspiraiile locuitorilor.
Art. 13. - Principalele obiective ale activitii de urbanism sunt urmtoarele:
a) mbuntirea condiiilor de via prin eliminarea disIuncionalitilor, asigurarea accesului la
inIrastructuri, servicii publice si locuine convenabile pentru toi locuitorii;
b) crearea condiiilor pentru satisIacerea cerinelor speciale ale copiilor, vrstnicilor si ale persoanelor cu
handicap;
c) utilizarea eIicient a terenurilor, n acord cu Iunciunile urbanistice adecvate; extinderea controlat a
zonelor construite;
2
d) proteMarea si punerea n valoare a patrimoniului cultural construit si natural;
e) asigurarea calitii cadrului construit, amenaMat si plantat din toate localitile urbane si rurale;
I) proteMarea localitilor mpotriva dezastrelor naturale.
Seciunea a 3-a. $ctiviti ae amenaMare a teritoriului i ae urbaniVm
Art. 14. - Activitile principale de amenaMare a teritoriului si de urbanism constau n transpunerea la nivelul
ntregului teritoriu naional a strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare durabil n proIil spaial, precum si
urmrirea aplicrii acestora n conIormitate cu documentaiile de specialitate legal aprobate.
Art. 15. - Activitile conexe de amenaMare a teritoriului si de urbanism au ca obiect:
a) cercetarea n domeniul amenaMrii teritoriului si al urbanismului si elaborarea studiilor de Iundamentare
a strategiilor, politicilor si documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism;
b) constituirea, ntreinerea, extinderea si dezvoltarea bazei de date si documente;
c) elaborarea strategiilor si politicilor n domeniu;
d) avizarea si aprobarea documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism;
e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative n domeniu;
I) monitorizarea si controlul privind transpunerea n Iapt a strategiilor, politicilor, programelor si
operaiunilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism.
Art. 16. - n vederea asigurrii personalului de specialitate necesar pentru buna desIsurare a activitilor de
amenaMare a teritoriului si de urbanism Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei coopereaz cu alte
organe de specialitate ale administraiei publice centrale, cu instituiile de nvmnt superior si cu organizaiile
proIesionale n domeniu, pentru organizarea si desIsurarea unor programe de Iormare proIesional, specializare si
perIecionare continu.

Capitolul III. $tribuii ale administraiei Sublice

Seciunea 1. $tribuiile aaminiVtraiei Sublice centrale
Art. 17. - Activitatea de amenaMare a teritoriului si de urbanism la nivel naional este coordonat de Guvern, care
stabileste, n raport cu coninutul Programului de guvernare, programe prioritare, linii directoare si politici
sectoriale.
Art. 18. - Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei este organul specializat al Guvernului n
domeniul amenaMrii teritoriului si al urbanismului, avnd n aceast calitate urmtoarele atribuii:
a) elaborarea Planului de amenaMare a teritoriului naional;
b) elaborarea Planului de amenaMare a teritoriului regional, care Iundamenteaz planurile de dezvoltare
regional;
c) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
d) avizarea proiectelor de acte normative reIeritoare la activitatea de amenaMare a teritoriului si de
urbanism;
e) colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale administraiei publice centrale, pentru
Iundamentarea, din punct de vedere al amenaMrii teritoriului si al urbanismului, a programelor
strategice sectoriale;
I) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regional, consiliile Mudeene si consiliile locale, precum si
urmrirea modului n care se aplic programele guvernamentale si liniile directoare n domeniul
amenaMrii teritoriului si al urbanismului la nivel regional, Mudeean si local;
g) avizarea documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism, potrivit competenelor stabilite
prin prezenta lege.
Art. 19. - (1) n ndeplinirea atribuiilor sale Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei utilizeaz
inIormaii de sintez la nivel naional din toate domeniile de activitate economic si social.
(2) Ministerele si celelalte organe ale administraiei publice centrale sunt obligate s Iurnizeze Ministerului
Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, la cerere, inIormaiile necesare pentru desIsurarea activitii de
amenaMare a teritoriului si de urbanism.
Art. 20. - Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei poate solicita autoritilor administraiei
publice locale s elaboreze sau s modiIice o documentaie de urbanism sau de amenaMare a teritoriului, n vederea
aproIundrii, detalierii sau aplicrii unor prevederi cuprinse n programele strategice sectoriale ale Guvernului,
precum si pentru respectarea intereselor generale ale statului.
Seciunea a 2-a. $tribuiile aaminiVtraiei Sublice Muaeene
Art. 21. - Consiliul Mudeean coordoneaz activitatea de amenaMare a teritoriului si de urbanism la nivel Mudeean,
conIorm legii.
Art. 22. - (1) Consiliul Mudeean stabileste orientrile generale privind amenaMarea teritoriului si organizarea si
dezvoltarea urbanistic a localitilor, pe baza planurilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism. n acest scop
coordoneaz activitatea consiliilor locale si le acord asisten tehnic de specialitate.
(2) Consiliul Mudeean asigur preluarea prevederilor cuprinse n planurile de amenaMare a teritoriului
naional, regional si zonal n cadrul documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism pentru teritoriile
3
administrative ale localitilor din Mude, asigur elaborarea Planului de amenaMare a teritoriului Mudeean, a planurilor
zonale de amenaMare a teritoriului care sunt de interes Mudeean si le aprob conIorm prevederilor legii.
(3) n activitatea de amenaMare a teritoriului si de urbanism consiliile Mudeene sunt spriMinite de Ministerul
Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, precum si de alte ministere si organe ale administraiei publice
centrale.
Art. 23. - Consiliul Mudeean poate solicita consiliilor locale s elaboreze sau s actualizeze o documentaie de
amenaMare a teritoriului sau de urbanism, n vederea asigurrii aplicrii unor prevederi cuprinse n programele de
dezvoltare a Mudeului; solicitarea se transmite consiliului local, nsoit de expunerea motivelor care au stat la baza
hotrrii consiliului Mudeean si de termenul Iixat pentru elaborarea sau modiIicarea documentaiei.
Art. 24. - (1) n ndeplinirea atribuiilor sale n domeniul amenaMrii teritoriului si al urbanismului consiliul Mudeean
utilizeaz inIormaii de sintez la nivelul Mudeului din toate domeniile de activitate economico-social.
(2) Ministerele si celelalte organe ale administraiei publice centrale sunt obligate s Iurnizeze cu titlu
gratuit autoritilor publice Mudeene si locale inIormaii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul Mudeului
respectiv, iar consiliile locale sunt obligate s Iurnizeze inIormaii reIeritoare la dezvoltarea economico-social si
urbanistic a localitilor.
Seciunea a 3-a. $tribuiile aaminiVtraiei Sublice locale
Art. 25. - (1) Consiliul local coordoneaz si rspunde de ntreaga activitate de urbanism desIsurat pe teritoriul
unitii administrativ-teritoriale si asigur respectarea prevederilor cuprinse n documentaiile de amenaMare a
teritoriului si de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistic a localitilor
componente ale comunei sau orasului.
(2) Consiliul local coopereaz cu consiliul Mudeean si este spriMinit de acesta n activitatea de amenaMare a
teritoriului si de urbanism.
Art. 26. - Consiliul local coopereaz n procesul de ntocmire a programului de dezvoltare urbanistic a localitilor
si cu instituii, ageni economici, organisme si organizaii neguvernamentale de interes naional, Mudeean sau local.
Art. 27. - (1) n ndeplinirea atribuiilor sale n domeniul amenaMrii teritoriului si al urbanismului consiliul local
utilizeaz inIormaii din toate domeniile de activitate economico-social.
(2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, agenii economici,
organismele si organizaiile neguvernamentale care si desIsoar activitatea la nivel local au obligaia s Iurnizeze
cu titlu gratuit inIormaiile necesare n vederea desIsurrii activitii de amenaMare a teritoriului si de urbanism la
nivel local.
Seciunea a 4-a. CertiIicatul ae urbaniVm
Art. 28. - Aplicarea documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism aprobate se asigur prin eliberarea
certiIicatului de urbanism.
Art. 29. - (1) CertiIicatul de urbanism este actul de inIormare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea
administraiei publice Mudeene sau locale Iace cunoscute regimul Muridic, economic si tehnic al imobilelor si
condiiile necesare n vederea realizrii unor investiii, tranzacii imobiliare ori a altor operaiuni imobiliare, potrivit
legii.
(2) Eliberarea certiIicatului de urbanism este obligatorie pentru adMudecarea prin licitaie a lucrrilor de
proiectare si de execuie a lucrrilor publice si pentru legalizarea actelor de nstrinare, partaMare sau comasare a
bunurilor imobile. n cazul vnzrii sau cumprrii de imobile certiIicatul de urbanism cuprinde inIormaii privind
consecinele urbanistice ale operaiunii Muridice, solicitarea certiIicatului de urbanism Iiind n acest caz Iacultativ.
(3) CertiIicatul de urbanism se elibereaz la cererea oricrui solicitant, persoan Iizic sau Muridic, care
poate Ii interesat n cunoasterea datelor si a reglementrilor crora i este supus respectivul bun imobil.
(4) CertiIicatul de urbanism nu conIer dreptul de executare a lucrrilor de construire, amenaMare sau
plantare.
(5) n certiIicatul de urbanism se va meniona n mod obligatoriu scopul eliberrii acestuia.
(6) CertiIicatul de urbanism pentru destinaii speciale se elibereaz n temeiul si cu respectarea
documentaiilor aIerente obiectivelor cu caracter militar, elaborate si aprobate de Ministerul Aprrii 1aionale,
Ministerul de Interne, Serviciul Romn de InIormaii, Serviciul de InIormaii Externe, Serviciul de Telecomunicaii
Speciale si Serviciul de Protecie si Paz, dup caz, pe baza avizului Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor
si Locuinei.
Art. 30. - Pentru aceeasi parcel se pot elibera mai multe certiIicate de urbanism, dar coninutul acestora, bazat pe
documentaiile de amenaMare a teritoriului si de urbanism, si celelalte reglementri n domeniu trebuie s Iie aceleasi
pentru toi solicitanii. n acest scop nu este necesar solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, n vederea
emiterii certiIicatului de urbanism.
Art. 31. - CertiIicatul de urbanism cuprinde urmtoarele elemente privind:
a) regimul Muridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului si servituile de utilitate public
care greveaz asupra acestuia; situarea terenului n intravilan sau n aIara acestuia; prevederi ale
documentaiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone proteMate, zone n
care acioneaz dreptul de preemiune asupra imobilului, interdicii deIinitive sau temporare de
construcie sau dac acesta este nscris n Lista cuprinznd monumentele istorice din Romnia, precum
si altele prevzute de lege;
4
b) regimul economic al imobilului - Iolosina actual, destinaii admise sau neadmise, stabilite n baza
prevederilor urbanistice aplicabile n zon, reglementri Iiscale speciIice localitii sau zonei;
c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeIicientul de utilizare a terenului,
dimensiunile minime si maxime ale parcelelor, echiparea cu utiliti, ediIicabil admis pe parcel,
circulaii si accese pietonale si auto, parcaMe necesare, alinierea terenului si a construciilor Ia de
strzile adiacente terenului, nlimea minim si maxim admis.
Art. 32. - n cazul n care prin documentaia naintat se solicit o derogare de la prevederile documentaiilor de
urbanism aprobate pentru zona respectiv, prin certiIicatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte
documentaii de urbanism prin care s se MustiIice si s se demonstreze posibilitatea interveniei urbanistice
solicitate. Dup aprobarea noii documentaii de urbanism - Plan urbanistic zonal sau Plan urbanistic de detaliu - se
poate ntocmi documentaia tehnic n vederea obinerii autorizaiei de construire.
Art. 33. - (1) CertiIicatul de urbanism se emite de aceleasi autoriti ale administraiei publice locale care, potrivit
competenelor stabilite de legislaia n vigoare, emit autorizaiile de construire.
(2) CertiIicatul de urbanism se elibereaz solicitantului n cel mult 30 de zile de la data nregistrrii cererii
acestuia.
(3) Durata de valabilitate a certiIicatului de urbanism se stabileste de ctre emitent conIorm legii, n raport
cu importana zonei si a investiiei.
Art. 34. - Emiterea de certiIicate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor
cuprinse n documentaiile de urbanism aprobate atrage rspunderea disciplinar, administrativ, contravenional,
civil sau penal, dup caz, potrivit legii.
Seciunea a 5-a. Structura inVtituional
Art. 35. - Activitatea de amenaMare a teritoriului si de urbanism la nivel naional este coordonat de Ministerul
Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, care exercit si controlul statului privind aplicarea prevederilor
cuprinse n documentaiile de amenaMare a teritoriului si de urbanism.
Art. 36. - (1) n cadrul aparatului propriu al consiliului Mudeean, municipal sau orsenesc si n cel al Consiliului
General al Municipiului Bucuresti se organizeaz si Iuncioneaz, potrivit legii, structuri specializate n domeniul
amenaMrii teritoriului si al urbanismului, conduse de arhitectul-seI al Mudeului, al municipiului sau al orasului,
respectiv de arhitectul-seI al municipiului Bucuresti.
(2) Funcia de arhitect-seI va Ii ocupat, n condiiile legii, de un Iuncionar public avnd de regul Iormaia
de arhitect sau urbanist liceniat al nvmntului superior de lung durat.
(3) n comune atribuiile arhitectului-seI vor Ii ndeplinite de ctre un Iuncionar public din aparatul propriu
al consiliului local respectiv, cu atribuii n domeniu si pregtit n acest sens.
Art. 37. - (1) n scopul mbuntirii calitii deciziei reIeritoare la dezvoltarea durabil local si Mudeean, pe lng
Iiecare consiliu Mudeean, primrie municipal si orseneasc, respectiv Primria Municipiului Bucuresti, se poate
nIiina Comisia tehnic de amenaMare a teritoriului si de urbanism, organism consultativ cu atribuii de avizare,
expertiz tehnic si consultan.
(2) Comisia tehnic de amenaMare a teritoriului si de urbanism este Iormat din specialisti din domeniul
amenaMrii teritoriului si al urbanismului si din reprezentani ai instituiilor tehnice, economice, sociale si de
protecie a mediului cu care administraia public local colaboreaz pentru desIsurarea activitilor de amenaMare a
teritoriului si de urbanism.
(3) Componena nominal si modul de Iuncionare ale Comisiei tehnice de amenaMare a teritoriului si de
urbanism sunt aprobate de consiliul Mudeean, consiliul local municipal, orsenesc, respectiv de Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, dup caz, la propunerea presedintelui consiliului Mudeean, primarului, respectiv a
primarului general al municipiului Bucuresti, pe baza recomandrilor asociaiilor proIesionale din domeniul
amenaMrii teritoriului, urbanismului, construciilor, ale instituiilor de nvmnt superior si ale arhitectului-seI.
(4) Comisia tehnic de amenaMare a teritoriului si de urbanism avizeaz din punct de vedere tehnic
documentaiile de amenaMare a teritoriului si de urbanism, precum si studiile de Iundamentare sau cercetrile
prealabile.
(5) Avizele date de Comisia tehnic de amenaMare a teritoriului si de urbanism se supun deliberrii si
aprobrii consiliului Mudeean, consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dup caz.
(6) La sedinele de avizare ale Comisiei tehnice de amenaMare a teritoriului si de urbanism nu pot participa
la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentaiilor - proiectelor, supuse avizrii.
Art. 38. - (1) Documentaiile de urbanism si amenaMare a teritoriului se semneaz de proIesionisti caliIicai n
domeniu prin licen sau studii postuniversitare de specialitate acreditate conIorm legii, precum si de ali
proIesionisti cu drept de semntur.
(2) Dreptul de semntur pentru documentaiile de amenaMare a teritoriului si de urbanism se stabileste pe
baz de regulament elaborat de Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, n colaborare cu
Asociaia ProIesional a Urbanistilor din Romnia, precum si cu alte organizaii proIesionale n domeniul amenaMrii
teritoriului si al urbanismului.
(3) Regulamentul privind dobndirea dreptului de semntur, precum si Regulamentul reIeritor la
organizarea si Iuncionarea Registrului urbanistilor se aprob prin hotrre a Guvernului.
5
(4) Specialistii caliIicai n domeniul amenaMrii teritoriului si al urbanismului, care dobndesc dreptul de
semntur, se nscriu n Registrul urbanistilor.

Capitolul IV. 'ocumentaii de amenaMare a teritoriului yi de urbanism

Seciunea 1. 'eIiniii i VcoS
Art. 39. - (1) n sensul prezentei legi, prin documentaii de amenaMare a teritoriului si de urbanism se nelege
planurile de amenaMare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism si regulamentele
locale de urbanism, avizate si aprobate conIorm prezentei legi.
(2) Documentaiile de amenaMare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentaiile de
urbanism cuprind reglementri operaionale.
(3) Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile si direciile principale de evoluie a unui teritoriu la
diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementri speciIice n limitele teritoriilor administrative
ale oraselor si comunelor.
(4) Prevederile cu caracter director cuprinse n documentaiile de amenaMare a teritoriului aprobate sunt
obligatorii pentru toate autoritile administraiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate
persoanele Iizice si Muridice.
Seciunea a 2-a. 'ocumentaii ae amenaMare a teritoriului
Art. 40. - Documentaiile de amenaMare a teritoriului sunt urmtoarele:
a) Planul de amenaMare a teritoriului naional;
b) Planul de amenaMare a teritoriului zonal;
c) Planul de amenaMare a teritoriului Mudeean.
Art. 41. - (1) Planul de amenaMare a teritoriului naional are caracter director si reprezint sinteza programelor
strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru ntregul teritoriu al rii.
(2) Planul de amenaMare a teritoriului naional este compus din seciuni specializate.
(3) Prevederile Planului de amenaMare a teritoriului naional si ale seciunilor sale devin obligatorii pentru
celelalte planuri de amenaMare a teritoriului care le detaliaz.
(4) Seciunile Planului de amenaMare a teritoriului naional sunt: Ci de comunicaie, Ape, Zone proteMate,
Reeaua de localiti, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea rural. Prin lege se pot aproba si alte seciuni.
Art. 42. - (1) Planul de amenaMare a teritoriului Mudeean are caracter director si reprezint expresia spaial a
programului de dezvoltare socioeconomic a Mudeului. Planul de amenaMare a teritoriului Mudeean se coreleaz cu
Planul de amenaMare a teritoriului naional, cu Planul de amenaMare a teritoriului zonal, cu programele
guvernamentale sectoriale, precum si cu alte programe de dezvoltare.
(2) Prevederile Planului de amenaMare a teritoriului Mudeean devin obligatorii pentru celelalte planuri de
amenaMare a teritoriului si de urbanism care le detaliaz.
(3) Fiecare Mude trebuie s dein Planul de amenaMare a teritoriului Mudeean si s l reactualizeze periodic,
la 5-10 ani, n Iuncie de politicile si de programele de dezvoltare ale Mudeului.
Art. 43. - Planul de amenaMare a teritoriului zonal are rol director si se realizeaz n vederea soluionrii unor
probleme speciIice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot Ii:
a) intercomunale sau interorsenesti, compuse din uniti administrativ-teritoriale de baz, comune si
orase;
b) interMudeene, nglobnd pri din Mudee sau Mudee ntregi;
c) regionale, compuse din mai multe Mudee.
Seciunea a 3-a. 'ocumentaii ae urbaniVm
Art. 44. - (1) Documentaiile de urbanism se reIer la localitile urbane si rurale si reglementeaz utilizarea
terenurilor si condiiile de ocupare a acestora cu construcii.
(2) Documentaiile de urbanism transpun la nivelul localitilor urbane si rurale propunerile cuprinse n
planurile de amenaMare a teritoriului naional, zonal si Mudeean.
(3) Documentaiile de urbanism au caracter de reglementare speciIic si stabilesc reguli ce se aplic direct
asupra localitilor si prilor din acestea pn la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de Iundamentare
obligatorii pentru eliberarea certiIicatelor de urbanism.
Art. 45. - Documentaiile de urbanism sunt urmtoarele:
a) Planul urbanistic general si regulamentul local aIerent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aIerent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
Art. 46. - (1) Planul urbanistic general are caracter director si de reglementare operaional. Fiecare localitate
trebuie s ntocmeasc Planul urbanistic general, s l actualizeze la 5-10 ani si s l aprobe, acesta constituind baza
legal pentru realizarea programelor si aciunilor de dezvoltare.
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementri pe termen scurt, la nivelul ntregii uniti administrativ-
teritoriale de baz, cu privire la:
a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan n relaie cu teritoriul administrativ al localitii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
6
c) zoniIicarea Iuncional n corelaie cu organizarea reelei de circulaie;
d) delimitarea zonelor aIectate de servitui publice;
e) modernizarea si dezvoltarea inIrastructurii tehnico-edilitare;
I) stabilirea zonelor proteMate si de protecie a monumentelor istorice;
g) Iormele de proprietate si circulaia Muridic a terenurilor;
h) precizarea condiiilor de amplasare si conIormare a volumelor construite, amenaMate si plantate.
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la:
a) evoluia n perspectiv a localitii;
b) direciile de dezvoltare Iuncional n teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaie si de echipare prevzute n planurile de amenaMare a teritoriului
naional, zonal si Mudeean.
Art. 47. - (1) Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare speciIic detaliat si asigur corelarea dezvoltrii
urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localitii.
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementri asupra zonei reIeritoare la:
a) organizarea reelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistic n Iuncie de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea inIrastructurii edilitare;
e) statutul Muridic si circulaia terenurilor;
I) proteMarea monumentelor istorice si servitui n zonele de protecie ale acestora.
(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie n cazul:
a) zonelor centrale ale localitilor;
b) zonelor proteMate si de protecie a monumentelor, a complexelor de odihn si agrement, a parcurilor
industriale, a parcelrilor;
c) altor zone stabilite de autoritile publice locale din localiti, potrivit legii.
(4) Stabilirea zonelor pentru care se ntocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se Iace de regul n
Planul urbanistic general.
Art. 48. - (1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare speciIic, prin care se asigur
condiiile de amplasare, dimensionare, conIormare si servire edilitar a unuia sau mai multor obiective pe una sau
mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, n corelare cu vecintile imediate.
(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementri cu privire la:
a) asigurarea accesibilitii si racordarea la reelele edilitare;
b) permisiviti si constrngeri urbanistice privind volumele construite si amenaMrile;
c) relaiile Iuncionale si estetice cu vecintatea;
d) compatibilitatea Iunciunilor si conIormarea construciilor, amenaMrilor si plantaiilor;
e) regimul Muridic si circulaia terenurilor si construciilor.
(3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaz numai pentru reglementarea amnunit a prevederilor
stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condiiilor de construire.
Art. 49. - (1) Regulamentul general de urbanism reprezint sistemul de norme tehnice, Muridice si economice care st
la baza elaborrii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul local de urbanism pentru ntreaga unitate administrativ-teritorial, aIerent Planului
urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aIerent Planului urbanistic zonal, cuprinde si detaliaz prevederile
Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal reIeritoare la modul concret de utilizare a terenurilor,
precum si de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite, amenaMrilor si plantaiilor.
(3) Dup aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu
mpreun cu regulamentele locale de urbanism aIerente sunt opozabile n Mustiie.
Seciunea a 4-a. ,niierea i Iinanarea activitilor
Art. 50. - Iniiativa elaborrii documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism aparine colectivitilor
locale, prin autoritile deliberative si executive, Guvernului, precum si persoanelor Iizice sau Muridice interesate n
amenaMarea teritoriului si n dezvoltarea localitilor.
Art. 51. - (1) Activitile de amenaMare a teritoriului si de urbanism, prevzute n prezenta lege, se Iinaneaz din
bugetele locale ale unitilor administrativ-teritoriale, precum si din bugetul de stat, prin Ministerul Lucrrilor
Publice, Transporturilor si Locuinei, precum si de persoane Muridice si Iizice interesate n dezvoltarea unei localiti
sau a unei zone din cadrul acesteia.
(2) Autoritile administraiei publice locale au obligaia s prevad n bugetele anuale Ionduri pentru
elaborarea sau actualizarea, dup caz, a planurilor de amenaMare a teritoriului, a planurilor de urbanism si a studiilor
de Iundamentare necesare n vederea elaborrii acestora.
Art. 52. - Pentru desIsurarea unor activiti comune de amenaMare a teritoriului si de urbanism, pentru realizarea
unor obiective de interes general, consiliile Mudeene se pot asocia sau, dup caz, pot colabora, n condiiile legii, cu
persoane Muridice sau Iizice din ar sau din strintate n scopul atragerii de Ionduri suplimentare.
7
Art. 53. - Autoritile administraiei publice locale particip la Iinanarea planurilor de amenaMare a teritoriului, a
planurilor urbanistice generale care intr n competenele de aprobare, precum si la urmrirea realizrii acestora,
potrivit legii.
Art. 54. - (1) Planurile urbanistice zonale si planurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor obiective de
interes public, precum si pentru zone proteMate se Iinaneaz din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Alte planuri urbanistice zonale sau de detaliu, n aIar de cele precizate la alin. (1), se Iinaneaz de
persoanele Muridice sau Iizice interesate, cu spriMinul, dup caz, al autoritilor administraiei publice locale.
Art. 55. - Finanarea documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism cu caracter deosebit, pentru zone si
localiti care necesit cercetri si studii complexe, se Iace si din Ionduri destinate cercetrii, dezvoltrii regionale si
altele, n condiiile stabilite de ministere si de ali Iactori implicai.
Seciunea a 5-a. $vi]area i aSrobarea aocumentaiilor ae amenaMare a teritoriului i ae urbaniVm
Art. 56. - (1) Avizarea si aprobarea documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism se Iac de ctre
autoritile si organismele centrale si teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege.
(2) Precizarea coninutului documentaiilor care se supun avizrii, precum si a emitenilor de avize pentru
Iiecare categorie de documentaii se va stabili prin ordin al ministrului lucrrilor publice, transporturilor si locuinei.
(3) Avizarea documentaiilor de interes general - toate categoriile din domeniul amenaMrii teritoriului,
precum si din domeniul urbanismului (cu excepia Planului urbanistic de detaliu) - se Iace Ir perceperea unor taxe.
Seciunea a 6-a. 3articiSarea SoSulaiei la activitile ae amenaMare a teritoriului i ae urbaniVm
Art. 57. - (1) Participarea populaiei la activitatea de amenaMare a teritoriului si de urbanism se realizeaz prin:
a) inIormarea populaiei;
b) consultarea populaiei;
c) alte Iorme de participare prevzute de lege.
(2) Cetenii pot participa la activitatea de amenaMare a teritoriului si de urbanism, individual sau prin asociere, n
condiiile legii.
Art. 58. - Autoritile administraiei publice centrale si locale asigur organizarea si desIsurarea procesului de
participare a populaiei n cadrul activitilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism.
Art. 59. - InIormarea populaiei este activitatea prin care se Iac publice:
a) obiectivele dezvoltrii economico-sociale privind amenaMarea teritoriului si dezvoltarea urbanistic a
localitilor;
b) inteniile autoritilor administraiei publice centrale si locale privind elaborarea unor documentaii de
amenaMare a teritoriului si de urbanism, precum si scopul pentru care acestea sunt elaborate;
c) coninutul documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism care urmeaz s Iie supuse
aprobrii, conIorm legii.
Art. 60. - Consultarea populaiei este procesul prin care aceasta si exprim opiunile si opiniile privind prevederile
programelor de amenaMare a teritoriului si de dezvoltare urbanistic a localitilor, precum si cele cuprinse n
documentaiile de amenaMare a teritoriului si de urbanism, n cadrul procesului de elaborare si aprobare a acestora, si
se realizeaz prin publicarea procedurii de desIsurare a consultrii si desIsurarea anchetei publice.
Art. 61. - InIormarea si consultarea populaiei se desIsoar diIereniat, n Iuncie de amploarea si de importana
documentaiei de amenaMare a teritoriului sau de urbanism, potrivit procedurilor stabilite de Ministerul Lucrrilor
Publice, Transporturilor si Locuinei.
Seciunea a 7-a. Urmrirea aSlicrii aocumentaiilor ae amenaMare a teritoriului i ae urbaniVm aSrobate
Art. 62. - (1) Urmrirea aplicrii documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism aprobate se Iace prin
compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor Mudeene, municipale, orsenesti si comunale, dup
caz, precum si de Inspectoratul de Stat n Construcii.
(2) Compartimentele de specialitate vor urmri corelarea realizrii programelor de dezvoltare cu
prevederile documentaiilor aprobate.



Capitolul V. 6anciuni

Art. 63. - nclcarea prevederilor prezentei legi atrage rspunderea civil, contravenional, disciplinar,
administrativ sau penal, dup caz, potrivit legii.
Art. 64. - Faptele de nclcare a prezentei legi se constat de organele de control al activitii de amenaMare a
teritoriului si de urbanism ale consiliilor Mudeene si locale, precum si de Inspectoratul de Stat n Construcii.

Capitolul VI. 'isSo]iii Iinale

Art. 65. - (1) n absena Planului de amenaMare a teritoriului Mudeean si a Planului urbanistic general aprobate, pe
teritoriile aIerente nu se pot realiza investiii n construcii, lucrri tehnico-edilitare, precum si orice alte investiii
urbane.
8
(2) Documentaiile de amenaMare a teritoriului si de urbanism modiIicate Ir respectarea prevederilor legale
privitoare la avizarea si aprobarea acestora sunt nule.
Art. 66. - Unitile administrativ-teritoriale de baz, care la data intrrii n vigoare a prezentei legi dispun de planuri
urbanistice generale preliminare, au obligaia ca n termen de 12 luni s le Iinalizeze si s le aprobe ca documentaii
de urbanism deIinitive.
Art. 67. - Dispoziiile reIeritoare la categoriile de documentaii de amenaMare a teritoriului si de urbanism,
competenele de avizare si de aprobare a acestora, cuprinse n Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii
lucrrilor de construcii si unele msuri pentru realizarea locuinelor, republicat, cu modiIicrile ulterioare, precum
si orice alte prevederi contrare prezentei legi se abrog.
Art. 68. - Anexa nr. 1 cuprinznd categoriile de documentaii n domeniul amenaMrii teritoriului si urbanismului,
competenele de avizare si de aprobare a acestora, precum si anexa nr. 2 cuprinznd termenii de specialitate utilizai
n cuprinsul legii Iac parte integrant din prezenta lege.
Aceast lege a Iost adoptat de Senat n sedina din 7 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2 ain
ConVtituia 5omaniei.

Anexa 1. Categorii de documentaii de amenaMare a teritoriului yi de urbanism. Competene de
avizare yi de aprobare a acestora.

1r
crt
CateJorii de documentaii $vi]ea] $Srob
$. $menaMarea teritoriului. 3lan ae amenaMare a teritoriului
1. 1aional Guvernul Parlamentul
2.
Zonal:
- Regional sau interMudeean;
- Interorasenesc sau
intercomunal;
- Frontalier;
- Metropolitan, Periurban al
principalelor municipii si orase
Ministerul Lucrrilor Publice
Transporturilor si Locuinei
Organisme centrale si teritoriale
interesate
Consiliile Mudeene Consiliile
locale
3. Judeean
Ministerul Lucrrilor Publice
Transporturilor si Locuinei
Organisme centrale si teritoriale
interesate
Consiliul Mudetean
Consiliul General al
Municipiului Bucuresti
%. UrbaniVm.
a. Plan urbanistic general si regulament local aIerent acestuia
4. Municipiul Bucuresti
Ministerul Lucrrilor Publice
Transporturilor si Locuinei
Organisme centrale si teritoriale
interesate
Consiliul General al
Municipiului Bucuresti
5. Municipiu
Ministerul Lucrrilor Publice
Transporturilor si Locuinei
Consiliul Judeean Organisme
centrale si teritoriale interesate
Consiliul local al
municipiului
6. Oras
Consiliul Judeean Organisme
centrale si teritoriale interesate
Consiliul local al orasului
7. Comuna
Consiliul Judeean Organisme
centrale si teritoriale interesate
Consiliul local al comunei
8.
Municipii, orase si comune ce
includ staiuni balneare/turistice
declarate
Ministerul Lucrrilor Publice
Transporturilor si Locuinei
Consiliul Judeean Organisme
centrale si teritoriale interesate
Consiliul local al
municipiului/orasului/comun
ei dup caz
Plan urbanistic zonal si regulament local aIerent acestuia
9.
Zona central a Municipiului
Bucuresti, precum si alte zone
Iuncionale de interes
Ministerul Lucrrilor Publice
Transporturilor si Locuinei
Organisme centrale si teritoriale
interesate
Consiliul General al
Municipiului Bucuresti
10.
Zona central a municipiului
precum si alte zone Iuncionale de
interes
Ministerul Lucrrilor Publice
Transporturilor si Locuinei
Consiliul Judeean Organisme
centrale si teritoriale interesate
Consiliile locale municipale
11. Zona central a orasului, satului, Consiliul Judeean Organisme Consiliile locale orsenesti
9
precum si alte zone Iuncionale de
interes
centrale si teritoriale interesate sau comunale
12.
Zone proteMate ori asupra crora s-a
instituit un tip de restricie
Ministerul Lucrrilor Publice
Transporturilor si Locuinei
Consiliul Judeean Organisme
centrale si teritoriale interesate
Consiliile locale sau
Consiliul General al
Municipiului Bucuresti
Plan urbanistic de detaliu
13.
Investiii din competena de
aprobare a Guvernului, a altor
organe ale administraiei publice
centrale si cele care se amplaseaz
n zone proteMate ori de interes
deosebit
Ministerul Lucrrilor Publice
Transporturilor si Locuinei
Consiliul Judeean Organisme
centrale si teritoriale interesate
Consiliile locale sau
Consiliul General al
Municipiului Bucuresti
14. Alte investiii Organisme teritoriale interesate
Consiliile locale sau
Consiliul General al
Municipiului Bucuresti
C. 5eJulament ae urbaniVm
15. Regulament general de urbanism
Ministerul Lucrrilor Publice
Transporturilor si Locuinei
Organisme centrale si teritoriale
interesate
Guvernul

Anexa nr. 2. Definitea termenilor utilizai n lege (n ordine alIabetic)

$Srobare - opiunea Iorului deliberativ al autoritilor competente de ncuviinare a propunerilor cuprinse
n documentaiile prezentate si susinute de avizele tehnice Iavorabile, emise n prealabil. Prin actul de aprobare
(lege, hotrre a Guvernului, hotrre a consiliilor Mudeene sau locale, dup caz) se conIer documentaiilor putere
de aplicare, constituindu-se astIel ca temei Muridic n vederea realizrii programelor de amenaMare teritorial si
dezvoltare urbanistic, precum si a autorizrii lucrrilor de execuie a obiectivelor de investiii.
$vi]are - procedura de analiz si exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura
ministerelor, administraiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, avnd ca obiect
analiza soluiilor Iuncionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin
documentaiile de amenaMare a teritoriului si de urbanism. Avizarea se concretizeaz printr-un act (aviz Iavorabil sau
neIavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.
Caracter airector - nsusirea unei documentaii aprobate de a stabili cadrul general de amenaMare a
teritoriului si de dezvoltare urbanistic a localitilor, prin coordonarea aciunilor speciIice. Caracterul director este
speciIic documentaiilor de amenaMare a teritoriului.
Caracter ae reJlementare - nsusirea unei documentaii aprobate de a impune anumii parametri soluiilor
promovate. Caracterul de reglementare este speciIic documentaiilor de urbanism.
Circulaia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor
prin acte de vnzare-cumprare, donaie, concesiune, arendare etc.
ComSetena ae avi]areaSrobare - abilitarea legal a unei instituii publice si capacitatea tehnic de a emite
avize/aprobri.
'e]voltare aurabil - satisIacerea necesitilor prezentului, Ir a se compromite dreptul generaiilor
viitoare la existen si dezvoltare.
'e]voltare reJional - ansamblul politicilor autoritilor administraiei publice centrale si locale, elaborate
n scopul armonizrii strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare sectorial pe arii geograIice, constituite n
"regiuni de dezvoltare", si care beneIiciaz de spiriMinul Guvernului, al Uniunii Europene si al altor instituii si
autoriti naionale si internaionale interesate.
'ocumentaie ae amenaMare a teritoriului i ae urbaniVm - ansamblu de piese scrise si desenate, reIeritoare
la un teritoriu determinat, prin care se analizeaz situaia existent si se stabilesc obiectivele, aciunile si msurile de
amenaMare a teritoriului si de dezvoltare urbanistic a localitilor pe o perioad determinat.
3arcelare - aciunea urban prin care o supraIa de teren este divizat n loturi mai mici, destinate
construirii sau altor tipuri de utilizare. De regul este legat de realizarea unor locuine individuale, de mic
nlime.
3olitici ae ae]voltare - miMloacele politico-administrative, organizatorice si Iinanciare, utilizate n scopul
realizrii unei strategii.
3roJrame ae ae]voltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de
dezvoltare.
3rotecia meaiului - ansamblu de aciuni si msuri privind proteMarea Iondului natural si construit n
localiti si n teritoriul nconMurtor.
10
5eJimul Muriaic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se deIinesc drepturile si obligaiile
legate de deinerea sau exploatarea terenurilor.
5eJiune Irontalier - regiune care include arii situate la Irontier, delimitat n scopul aplicrii unei
strategii comune de dezvoltare de o parte si de alta a Irontierelor si al realizrii unor programe, proiecte si aciuni de
cooperare.
5eea ae localiti - totalitatea localitilor de pe un teritoriu (naional, Mudeean, zon Iuncional) ale cror
existen si dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaii desIsurate pe multiple planuri (economice,
demograIice, de servicii, politico-administrative etc.). Reeaua de localiti este constituit din localiti urbane si
rurale.
SiVtem urban - sistem de localiti nvecinate ntre care se stabilesc relaii de cooperare economic, social
si cultural, de amenMare a teritoriului si protecie a mediului, echipare tehnico-edilitar, Iiecare pstrndu-si
autonomia administrativ.
Structur urban - totalitatea relaiilor n plan Iuncional si Iizic, pe baza crora se constituie organizarea
unei localiti sau a unei zone din aceasta si din care rezult conIiguraia lor spaial.
Servitute ae utilitate Sublic - sarcin impus asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avnd
un alt proprietar. Msura de protecie a bunurilor imobile publice nu poate Ii opus cererilor de autorizare dect dac
este continu n documentaiile de urbanism aprobate (avnd drept consecin o limitare administrativ a dreptului
de proprietate).
StrateJie ae ae]voltare - direcionarea global sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu si lung,
a aciunilor menite s determine dezvoltarea urban.
Structur urban - modul de alctuire, de grupare sau de organizare a unei localiti ori a unei zone din
aceasta, constituit istoric, Iuncional si Iizic.
Teritoriu aaminiVtrativ - supraIaa delimitat de lege, pe trepte de organizare administrativ a teritoriului:
naional, Mudeean si al unitilor administrativ-teritoriale (municipiu, oras, comun).
Teritoriu intravilan - totalitatea supraIeelor construite si amenaMate ale localitilor ce compun unitatea
administrativ-teritorial de baz, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si n cadrul crora se poate
autoriza execuia de construcii si amenaMri. De regul intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau
localiti suburbane componente).
Teritoriu e[travilan - supraIaa cuprins ntre limita administrativ-teritorial a unitii de baz (municipiu,
oras, comun i limita teritoriului intravilan.
Teritoriu metropolitan - supraIaa situat n Murul marilor aglomerri urbane, delimitat prin studii de
specialitate, n cadrul creia se creeaz relaii reciproce de inIluen n domeniul cilor de comunicaie, economic,
social, cultural si al intrastructurii edilitare. De regul limita teritoriului metropolitan depseste limita administrativ
a localitii si poate depsi limita Mudeului din care Iace parte.
Teritoriu Seriurban - supraIaa din Murul municipiilor si oraselor, delimitat prin studii de specialitate, n
cadrul creia se creeaz relaii de independen n domeniul economic, al inIrastructurii, deplasrilor pentru munc,
asigurrilor cu spaii verzi si de agrement, asigurrilor cu produse agroalimentare etc.
Zon aeIavori]at - arii geograIice strict delimitate teritorial, care ndeplinesc cel puin una dintre
urmtoarele condiii:
au structuri productive monoindustriale care n activitatea zonei mobilizeaz mai mult de 50 din
populaia salariat;
sunt zone miniere n care personalul a Iost disponibilizat prin concedieri colective n urma aplicrii
programelor de restructurare;
n urma lichidrii, restructurrii sau privatizrii unor ageni economici apar concedieri colective care
aIecteaz mai mult de 25 din numrul angaMailor care au domiciliul stabil n zona respectiv;
rata somaMului depseste cu 25 rata somaMului la nivel naional;
sunt lipsite de miMloace de comunicaie si inIrastructura este slab dezvoltat.
Zon Iuncional - parte din teritoriul unei localiti n care, prin documentaiile de amenaMare a teritoriului
si de urbanism, se determin Iunciunea dominant existent si viitoare. Zona Iuncional poate rezulta din mai
multe pri cu aceeasi Iunciune dominant (zona de locuit, zona activitilor industriale, zona spaiilor verzi etc.).
ZoniIicarea Iuncional este aciunea mpririi teritoriului n zone Iuncionale.
Zon ae Srotecie - supraIee n Murul sau n preaMma unor surse de nocivitate, care impun protecia zonelor
nvecinate (staii de epurare, platIorme pentru depozitarea controlat a deseurilor, puuri seci, cimitire, noxe
industriale, circulaie intens etc.).
Zon SroteMat - supraIaa delimitat n Murul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor
resurse ale subsolului, n Murul sau n lungul unor oglinzi de ap etc. si n care, prin documentaiile de amenaMare a
teritoriului si de urbanism, se impun msuri restrictive de protecie a acestora prin distan, Iuncionalitate, nlime
si volumetrie.


1
CONINUTUL-CADRU AL DOCUMENTAIILOR
DE AMENA1ARE A TERITORIULUI

n concordan cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenaMarea teritoriului yi
urbanismul (Metodologie elabirat de Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Urbanism yi AmenaMarea Teritoriului URBANPROIECT BUCURESTI (Redactarea a 3-a, 2003)

PARTEA I

Capitolul I. Obiectivele metodologiei

$rt1 $plicarea Legii nr. 35/21 privind A.1. yi U.
Prezenta metodologie este parte component a unui set de reglementri menite s asigure
implementarea /eJii Iiind de interes pentru elaboratorii de documentaii de $.T. pentru beneIiciarii
acestor lucrri, pentru instituii si autoriti abilitate s elibereze avize si acorduri pentru documentaiile
de $.T. etc.
n conIormitate cu cele speciIicate n /eJe la Cap. VI, se abrog toate dispoziiile reIeritore la
categoriile de documentaii de $.T. si U., competenele de avizare si aprobare a acestora, cuprinse n
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii si unele msuri pentru realizarea
locuinelor, republicat, cu modiIicri ulterioare, precum si orice alte prevederi contrare /eJii.
n consecin, prevederile Ordinului MLPAT nr. 91/1991 privind coninutul cadru al
documentaiilor de $.T. si de U. nu mai sunt valabile.
Prezenta metodologie are ca obiect Iormularea coninutului cadru pentru categoriile de
documentaii de $.T. prevzute de /eJe si care s asigure caracterul director al acestor documentaii.
Prevederile cu caracter director cuprinse n documentaiile de $.T. aprobate stabilesc strategiile si
direciile principale de evoluie a unui teritoriu, la diverse niveluri de complexitate si sunt obligatorii
pentru toate autoritile administraiei publice.

Art. 2. Asigurarea unui cadru unitar al elaborrii documentaiilor de A.1.
Prezenta metodologie asigur un cadru unitar pentru elaborarea documentaiilor de $.T. prin:
deIinirea domeniilor de reIerin pentru $.T., domenii denumite n continuare domenii int si
a componentelor lor si care Iac obiectul documentaiilor de $.T. de toate categoriile;
deIinirea tabloului general (coninutul succint) al documentaiilor de $.T. care s rspund
cerinelor /eJii privind necesitatea de a se obine documente de planiIicare strategic;
stabilirea modului de prezentare a documentaiilor de $.T.;
stabilirea tipurilor de planse (planuri) obligatorii n documentaiile de $.T.,
includerea de tematici noi ca pri componente a domeniilor int, cum ar Ii peisaMul, zone
expuse la riscuri tehnologice, activitatea de cercetaredezvoltare, calitatea (starea) resurselor
umane, locuirea secundar, transportul public, cooperarea transIrontalier etc.;
includerea aspectelor suprateritoriale care s asigure integrarea teritoriului vizat de
documentaie ntr-un context spaial mai larg.

Art. 3. Alinierea la principiile yi direciile formulate la nivelul UE
Prezenta metodologie urmreste armonizarea cu practici vest-europene privind dezvoltarea
spaial si a avut n vedere la Iormularea coninutului cadru - principiile adoptate de ctre Uniunea
European si Consiliul Europei n diverse documente speciIice.
,Perspective ale dezvoltrii spaiale n Europa (ESDP) Iormuleaz principalele direcii de
dezvoltare spaial ale continentului european si anume:
dezvoltarea unui sistem urban policentric si o nou relaie urban rural;
asigurarea accesului la inIormaie si cunoastere;
dezvoltarea durabil, gestionarea prudent si protecia naturii si a mostenirii culturale.
,Principii directoare privind dezvoltarea teritorial durabil a continentului european
document CEMAT, Hanovra 2000 deIineste urmtoarele 10 principii:
promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltri socio-economice echilibrate
si prin cresterea competitivitii;
promovarea dezvoltrii Iunciilor urbane si dezvoltarea relaiilor urban-rural;

2
promovarea unor condiii de accesibilitate mai echilibrate;
dezvoltarea accesului la inIormaie si cunoastere;
reducerea agresiunii asupra mediului;
valoriIicarea si proteMarea resurselor si a patrimoniului natural;
valoriIicarea patrimoniului construit ca Iactor al dezvoltrii;
dezvoltarea resurselor energetice, concomitent cu asigurarea securitii;
promovarea unui turism de calitate si durabil;
limitarea preventiv a eIectelor catastroIelor naturale.
Aceste principii si direcii de dezvoltare trebuie s guverneze activitatea de $.T. Iiind urmrite
prin documentaiile speciIice. Integrarea n UE se Iace si prin recunoasterea si aplicarea acestor principii,
prin integrarea spaial a Romniei n spaiul regional european.

Capitolul II. Elemente de fundamentare

Art. 4. Cerine ale cadrului legal actual din Romnia
Formularea coninutului cadru al documentaiilor de $.T. s-a Iundamentat avnd n vedere si
prevederile actelor normative (legi, ordonane hotrri ale guvernului, ordine) n vigoare. Aceste acte
reprezint suportul Muridic pentru ntocmirea, avizarea, aprobarea si gestionarea documentaiilor.

Acte normative specifice pentru activitatea de A.1. yi U.
1.1. Principalul act legislativ care deIineste activitatea de amenaMare a teritoriului este Legea nr.
350/2001. Prevederile acestei legi se reIer la:
domeniul de activitate al $.T.;
activiti de $.T. (si de U.);
atribuii ale administraiei publice;
structura instituional;
documentaii de $.T. (si de U.),
iniierea si Iinanarea activitilor;
avizarea si aprobarea documentaiilor de $.T. (si de U.);
participarea populaiei la activitile de $.T. (si de U.);
urmrirea aplicrii documentaiilor de $.T. (si de U.);
sanciuni;
dispoziii Iinale.
n conIormitate cu aceast /eJe $.T. se adreseaz ntregului spaiu naional, Iiind o activitate
obligatorie, continu si de perspectiv. Alturi de U, $.T. si propune s gestioneze teritoriul, printr-un
ansamblu de activiti complexe de interes general, ce contribuie la dezvoltarea spaial echilibrat, la
protecia patrimoniului natural si construit, la mbuntirea condiiilor de via n localitile urbane si
rurale (Cap.I. Art. 2(3)). Activitatea de $.T. trebuie s Iie global, Iuncional, prospectiv si democratic
(Art. 3).
Aliniindu-se la cele mai recente concepte vest-europene, /eJea deIineste scopul, principiile si
obiectivele principale ale $.T. (Cap. II, Sect. 1, Art. 7,8,9).
Activitile de $.T. constau n transpunerea n teritoriu a strategiilor, politicilor si programelor de
dezvoltare durabil n proIil spaial, precum si n urmrirea aplicrii acestora n conIormitate cu
documentaiile de specialitate legal aprobate (Cap. II, Sect. 3, Art. 14). Sunt considerate activiti conexe
cercetrile n domeniul $.T. si studiile de Iundamentare, managementul bazei de date si de documente,
elaborarea de strategii si politici n domeniu, avizarea si aprobarea documentaiilor de $.T., elaborarea de
acte cu caracter normativ, monitorizarea si controlul transpunerii n Iapt a prevederilor din strategii,
politici, programe si aciuni (Art. 15).
Activitatea de $.T. este coordonat de administraia public, la nivel central, Mudeean si local.
/eJea deIineste care sunt atribuiile acestor organisme, cu respectarea autonomiei locale, pe baza
principiului parteneriatului, transparenei, descentralizrii serviciilor publice si participrii populaiei.
Ceea ce este Ioarte important este menionarea obligativitii ministerelor, ale serviciilor lor din teritoriu,
a agenilor economici, ale administraiei publice de la toate nivelurile, de a colabora n activitatea de $.T.
prin Iurnizarea de date si inIormaii, cu titlu gratuit.
Structura instituional implicat n activitatea de $.T. este compus din Ministerul Lucrrilor
Publice, Transporturilor si Locuinei (coordonator la nivel naional) si din departamentele specializate ale

3
consiliilor Mudeene, municipale si orsenesti (inclusiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti),
conduse de instituia arhitectului-seI.
n comune, atribuiile arhitectului-seI vor Ii ndeplinite de ctre un Iuncionar public din aparatul
propriu al consiliului local respectiv, pregtit n acest sens. (Sect. 1, Art. 35,36).
Pe lng consiliile Mudeene, municipale si orsenesti se pot nIiina Comisii tehnice de $.T. si U. -
organisme consultative cu atribuii de avizare, expertiz tehnic si consultan.
Urmrirea aplicrii documentaiilor de $.T. de Iace prin compartimentele de specialitate din
aparatul propriu al consiliilor Mudeene, municipale, orsenesti si comunale (Sect. VII. Art. 62).
1.2. Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de AmenaMare a Teritoriului 1aional
(P.A.T.1.) Seciunea I Ci de comunicaie.
1.3. Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.1. Seciunea a II -a Apa.
1.4. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.1. Seciunea a III -a Zone proteMate.
1.5. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.1. Seciunea a IV -a Reeaua de localiti.
1.6. Legea nr. 453/2001 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executrii lucrrilor de construcii si unele msuri pentru realizarea locuinelo.r
1.7. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.1. Seciunea a V -a Zone de risc natural.
1.8. Hotrrea de Guvern nr. 525/1996, cu completri si modiIicri ulterioare, pentru aprobarea
Regulamentului General de Urbanism.
1.9. Hotrrea de Guvern nr. 650/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind elaborarea
reglementrilor tehnice n construcii.

Acte normative complementare sau care fac referiri la activitatea de A.1. yi U., dar provin din
alte domenii
Din aceast categorie, cerinele legislative se reIer la:
2.1. Aspecte de organizare/Iuncionare a teritoriului: legi privind declararea unor municipii, orase,
comune, modiIicri la nivelul unitilor administrative de baz, instituirea unor zone speciale, legea
privind dezvoltarea regional, etc.
2.2. Condiionri de coninut pentru documentaiile de $.T. si U. pentru obinerea de avize si
acorduri
2.3. Aspecte de organizare/Iuncionare a unor instituii si care evideniaz domeniul de activitate
si responsabiliti
2.4. Aprobarea unor programe de dezvoltare cu mare impact teritorial

Art. 5. Instrumente de planificare spaial utilizate n statele membre ale U.E.
Exist o mare diversitate a sistemelor naionale de planiIicare spaial, diversitate generat de o
serie de Iactori:
asezare geograIic, evoluie istoric, tradiii culturale;
stadiul dezvoltrii economice si spaiale;
orientarea politic sau doctrinar predominant;
structura statului (unitar sau Iederal).
n momentul de Ia aceste sisteme, perIecionate de-a lungul timpului, sunt puse s Iac Ia
provocrilor lansate de tema Europei Unite: problemele concurenei economice, reelele trans-europene
de toate tipurile, caracterele transIrontaliere ale aspectelor de mediu, probleme demograIice generate n
special de migraie, Iinanarea sectorului public, etc.
PlaniIicarea spaial suIer unele mutaii importante, devenind o activitate din ce n ce mai
complex, care se deplaseaz de la simple probleme Iizice de amplasare si utilizare a terenurilor, spre
preocupri extinse n domeniile sociale, economice, de mediu si chiar politice. n statele cu sisteme de
planiIicare mai soIisticate se Iac eIorturi pentru dinamizarea procedurilor, pentru a Iace Ia mai bine
schimbrilor permanente.
O tendin clar care se maniIest este aceea de descentralizare a responsabilitilor guvernelor
Ia de politicile de dezvoltare spaial si o delegare a acestora ctre nivelele regionale si locale. Spania,
Italia, Belgia, Frana, sunt state care si-au dezvoltat recent paliere regionale si locale n cadrul sistemelor
de planiIicare.
Aceast tendin este dublat de meninerea rolului statului n asigurarea implementrii eIective a
politicilor la nivel naional.
n toate statele membre, sistemele si practicile de planiIicare includ aspectele transnaionale si de
vecintate, viznd integrarea.

4
Politicile maMore ale Comunitii, Fondurile Structurale si Politica Comun reIeritoare la
agricultur au eIecte teritoriale de mare amploare. n unele ri (Germania, Italia) se ntocmesc nti
planuri spaiale, urmnd ca utilizarea Fondurilor Structurale s se stabileasc n acest context. Alte state
(Belgia, Grecia) abordeaz concomitent programele legate de Fondurile Structurale cu planurile si
politicile spaiale.
Un numr mic de state membre, n care se includ Irlanda si Danemarca, au planuri naionale care
deIinesc cadrul general nu numai pentru politicile spaiale, ci si pentru activiti din sectorul public si
privat, Iiind documente cheie n procesul de negociere cu Uniunea European.
Olanda, Luxemburg, Portugalia, Marea Britanie, Spania consider Politica Comun reIeritoare la
agricultur drept determinant n planiIicarea spaial a propriilor teritorii.
Caracteristicile sistemelor de planiIicare spaial din unele state membre sunt:
%elJia
Legi de baz: Legea PlaniIicrii Urbane si Regionale (1962) modiIicat si actualizat (1980,
1988), pstrndu-se principiile de baz.
Structura sistemului: planuri de dezvoltare ierarhizate la nivel naional, regional, sub-regional,
municipal.
Meniuni: n prezent, sistemul de planiIicare se aIl ntr-o perioad de tranziie n ceea ce priveste
cele trei regiuni (Ilamand, valon, Bruxelles), adoptnd competene autonome de planiIicare.
'anemarca
Legi de baz: Legea planiIicrii (1992) are la baz cteva decenii de experien n dezvoltarea
spaial si legislaie aIerent.
Structura sistemului: nivel naional (Raport naional de planiIicare), nivel districtual (plan
structural global si reglementri, plan regional), nivel municipal (plan structural global si reglementri,
plan municipal, plan local). Ierarhie de planuri integrate, cele de nivele inIerioare nu au voie s contravin
deciziilor de planiIicare de nivele superioare.
Meniuni: Sistemul descentralizeaz responsabilitile, plasnd puterea de decizie si competena
administrativ la nivel districtual si n special municipal.
Germania
Legi de baz: Codul Iederal de construire (1986, modiIicat 1993), Legea de planiIicare regional,
proprie Iiecrui stat.
Structura sistemului: Sistemul de planiIicare spaial combin Iederalismul cu autonomia local
printr-o serie de politici si planuri ierarhice obligatorii. La nivel naional se ntocmeste un document
general de orientare si coordonare, asumat de statele Iederale. Fiecare land si elaboreaz planuri de
dezvoltare si planuri regionale. Municipalitile si orasele ntocmesc planuri preparatorii si planuri
deIinitive de utilizare a terenurilor.
Meniuni: n prezent, activitatea de amenaMare a teritoriului se concentreaz asupra land-urilor
estice si asupra aspectelor ce au rezultat ca urmare a uniIicrii.
Grecia
Lege de baz: Decret Lege privind planurile de utilizare a terenurilor (1923), Regulamentul
general de construire (1985), Legea cu privire la extinderea oraselor si dezvoltarea urban (1983).
Structura sistemului: PlaniIicarea spaial are un caracter centralizat, maMoritatea politicilor Iiind
iniiate de ministere. Exist un sistem de planuri de dezvoltare naional, regional si local si o
succesiune ierarhizat de planuri obligatorii pentru zonele n care se intenioneaz dezvoltri.
Meniuni: PlaniIicarea oIicial nu este, cel mai adesea, respectat. Procedurile de planiIicare sunt
prea extinse n timp. Guvernul intenioneaz simpliIicarea procedurilor si nIiinarea unor departamente
de planiIicare la nivelul administraiei locale.
SSania
Lege de baz: Legea PlaniIicrii 1aionale (1990) si Legea care vizeaz regimul terenurilor si
urbanismul (1992). ConIorm Constituiei, competenele si responsabilitile n amenaMarea teritoriului
revin diIeritelor administraii regionale. Legislaia reIeritoare la planiIicarea spaial diIer de la regiune
la regiune, aIlndu-se n diverse stadii de dezvoltare.
Structura sistemului: Regiunea Catalonia, de exemplu, si elaboreaz un plan teritorial general,
planuri teritoriale pariale si planuri teritoriale sectoriale. Planuri naionale sectoriale au menirea de a
armoniza diIerenele de dezvoltare ntre regiuni.
)rana
Legi de baz: Legea nr. 99586 privind consolidarea si simpliIicarea cooperrii intercomunale
(1999), Legea nr. 20002008 reIeritoare la solidaritatea si rennoirea urban (2000).

5
Structura sistemului: La nivel guvernamental se stabileste contextul pentru proiecte maMore de
amenaMare si coordonare, precum si orientri sectoriale (transport, universiti). Regiunile coordoneaz
dezvoltarea economic prin deIinirea unor acorduri de planiIicare pentru investiii maMore n sectorul
public (pentru 5 ani). Departamentele implementeaz schemele departamentale de transport. PlaniIicarea
local se realizeaz la nivelul municipalitilor. Cooperarea voluntar ntre municipaliti este un Iapt, ea
maniIestndu-se n colaborarea pe anumite teme.
Meniuni: O tem actual este reconcilierea ntre dou moduri de a se vedea un teritoriu: un
spaiu n care se desIsoar viaa sau o diviziune pur administrativ - si deIinirea unor teritorii relevante
ca baz pentru proiecte de dezvoltare.
,talia
Legi de baz: Legislaia de baz (1942) este modiIicat si completat. Legea autonomiei locale
(1990) decreteaz 11 orase metropolitane.
Structura sistemului: La nivel naional se elaboreaz o serie de planuri sectoriale, cu caracter
orientativ si de coordonare; planurile regionale combin aspecte teritoriale cu cele de dezvoltare
economic: la nivel local se elaboreaz planuri directoare.
0area %ritanie
Legi de baz: Baza legal a rmas practic aceeasi din 1947; n 1992 apare Legea cu privire la
planiIicarea oraselor si a rii.
Structura sistemului: La nivel naional, guvernul elaboreaz directive privind probleme speciale;
planurile structurale, la nivel de comitat, asigur orientri comprehensive si termeni generali, cu detalieri
pentru anumite zone. Planurile locale de dezvoltare asigur baza activitii de amenaMare.
Meniuni: Sistemul este puternic n privina reglementrilor la nivelul dezvoltrii locale, conine
mai puine prevederi la nivel naional si regional.

Capitolul III. Categorii de documentaii de A.T.

Categoriile de documentaii n vigoare pn la apariia /eJii au Iost completate si structurate
dup cum urmeaz:

Art. . Plan de amenajare a teritoriului naional (P.A.1.N.)
P.A.T.1.-ul este compus din seciuni specializate care indic direciile de dezvoltare pentru
anumite domenii ce vizeaz teritoriul naional. Pn n prezent au Iost elaborate si legiIerate cinci seciuni
pentru P.A.T.1.:
Seciunea I Ci de comunicaie;
Seciunea a II-a Apa;
Seciunea a III-a Zone proteMate;
Seciunea a IV-a Reeaua de localiti;
Seciunea a V-a Zone de risc natural.
n momentul de Ia, pe baza unor studii de Iundamentare n care au Iost antrenate diverse
instituii, este pregtit o nou seciune intitulat ,TuriVmul`.
Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei poate iniia elaborarea de seciuni noi
ale P.A.T.1. care, pentru a deveni operaionale, trebuie aprobate de Parlament. Prevederile PAT1 sunt
obligatorii pentru celelalte planuri de $.T. care le detaliaz. Dintre domeniile care pot deveni subiectul
unor noi seciuni de P.A.T.1. amintim: spaiul rural, inIrastructura pentru nvmnt superior, ocrotirea
sntii, cultur, etc.

Art.7. Plan de amenajare a teritoriului zonal (P.A 1 Z )
P. A.T. Z. este un document cu caracter director, menit s realizeze concretizarea strategiilor
sectoriale n teritoriu si s contribuie la soluionarea unor probleme speciIice aprute n anumite teritorii
(intercomunale sau interorsenesti, interMudeene si regionale). Elaborarea unui P.A.T.Z. poate Ii lansat
de ctre Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei -pentru P.A.T.Z. regional, de ctre
administraiile publice Mudeene pentru P.A.T.Z. interMudeean si de ctre administraiile publice locale
pentru P.A.T.Z. intercomunal sau interorsenesc. Toate aceste tipuri de documentaii trebuie s se
coreleze cu prevederile P.A.T.1., avnd ca suport studii de Iundamentare. Direciile de dezvoltare
Iormulate n P.A.T.Z. devin obligatorii pentru documentaiile de nivel teritorial inIerior. P.A.T.Z. regional
are menirea s Iundamenteze si planurile de dezvoltare regional.


6
Art. 8. Planul de amenajare a teritoriului judeean (P.A.1.1)
P.A.T.J. este o documentaie cu caracter director, ce are ca scop s transpun spaial programul de
dezvoltare economic si social elaborat de ctre autoritile Mudeene, pentru teritoriul pe care l
gestioneaz. Prevederile P.A.T.J. devin obligatorii pentru documentaiile de $.T si de U. care le detaliaz.
Instituia care solicit elaborarea unei documentaii P.A.T.J. este Consiliul Judeean. n Iuncie de
necesitile de dezvoltare, P.A.T.J. se actualizeaz periodic (5-10 ani).

Tabel 1. Categorii de documentaii de AmenaMarea Teritoriului.


Planul de amenaMare a
teritoriului naional P.A.T.N.
Planul de amenaMare a
teritoriului zonal P.A.T.Z.
Planul de amenaMare a
teritoriului Mudeean
P.A.T.1.
Nivel teritorial
de referin
1aional
Regional,
InterMudeean(Irontalier),
Intercomunal, interorsenesc
(metropolitan, periurban)
Judeean
Caracter
Director
Strategii si direcii de evoluie
Director
Strategii si direcii de evoluie
Director
Strategii si direcii de
evoluie
Caracter
juridic
Obligatoriu pentru autoriti Obligatoriu pentru autoriti Obligatoriu pentru autoriti
Competen Guvernamental
Guvernamental (pentru
regiuni) Mudeean, local
Judeean
Form
Seciuni specializate ce trateaz
o viziune spaial la scara
teritoriului naional, ca sintez
a programelor strategice
sectoriale pe termen mediu si
lung
Documentaie ce vizeaz
soluionarea unor probleme
speciIice a unor teritorii
Documentaie ce vizeaz
expresia spaial a
programului de dezvoltare
socio-economic a Mudeului
Procedura de
elaborare
La solicitarea administraiei
publice centrale, pe baza unor
studii de Iundamentare
La solicitarea administraiei
publice centrale (PATZ
regiune), Mudeene (PATZ
interMudeean) sau locale
(PATZ interorsenesc,
intercomunal), pe baza unor
studii de Iundamentare
La solicitarea administraiei
publice Mudeene, pe baza
unor studii de Iundamentare
Procedura de
finanare
Bugetul de stat
Bugetul de stat, bugetul local
Fonduri de cercetare
Fonduri pentru D.R.
Bugete locale, asocieri cu
persoane Muridice sau Iizice
din ar sau strintate
Competene de
avizare
Guvernul
M.L.P.T.L.
Organisme centrale si
teritoriale interesate (inclusiv
C.T.A.T.U.)
1

M.L.P.T.L.
Organisme centrale si
teritoriale interesate
(inclusiv C.T.A.T.U.)
*)

Competene de
aprobare
Parlament
Consilii Mudeene
Consilii locale
Consilii Mudeene
Consiliul General al mun.
Bucuresti
Procedura de
completare
yi/sau
actualizare
La solicitarea administraiei
publice centrale
La solicitarea administraiei
publice locale
La 5-10 ani sau la
solicitarea administraiei
publice centrale

Participarea
populaiei
InIormare si consultare InIormare si consultare InIormare si consultare
Urmrirea
aplicrii
prevederilor
documenta-
iilor (monito-
rizare)
M.L.P.T.L.
M.L.P.T.L.
Compartimente de
specialitate din consilii
Mudeene, municipale,
orsenesti, comunale
M.L.P.T.L.
Compartimente de
specialitate din consilii
Mudeene


1
Comisia tehnic de amenaMare a teritoriului si urbanism

7
Art. 9. Concluzii
Ansamblul documentaiilor de $.T. este menit s acopere ntreg spaiul naional, adresndu-se
diverselor nivele teritoriale. Structura prevzut de /eJe are un puternic caracter ierarhic, n care
prevederile din documentaiile de nivel teritorial superior devin obligatorii pentru documentaiile mai de
detaliu. /eJea subliniaz caracterul de planiIicare strategic al documentaiilor de $.T, care trebuie s
integreze si s coreleze o gam larg de strategii sectoriale si Mudeene.
n elaborarea documentaiilor se porneste de asemenea de la studii de Iundamentare pentru
anumite domenii considerate relevante pentru teritoriul vizat.
Planurile de $.T. trebuie s Iormuleze direcii de dezvoltare pentru perioade bine determinate de
timp, s vizeze dezvoltarea, s abordeze problematica la nivel macro, si s beneIicieze de suportul politic
si administrativ al instituiilor de decizie.
Documentaiile de $.T. sunt documente obligatorii, iar activitatea de monitorizare si evaluare a
implementrii lor revine n sarcina instituiilor cu atribuii n domeniu, asa cum stipuleaz /eJea.

Capitolul IV. Procedura de elaborarea a documentaiilor de A. T.

Art. 1. Documentaii de tip P.A.1.Z., P.A.1.1.
1. Etapa preliminar (pregtitoare)
Dup adMudecarea elaborrii documentaiilor si Iinalizarea activitilor legate de contractare
etape precizate n Reglementarea tehnic privind aplicarea /eJii, indicativ.... aprobat prin Ordinul
ministrului lucrrilor publice, transporturilor si locuinei nr. .../..., - elaboratorul trebuie s
parcurg etapa pregtitoare ntocmirii propriu-zise a documentaiilor.
(taSa SreJtitoare const n asigurarea bazei de date si inIormaii indispensabil elaborrii
(inclusiv bugetul estimat al administraiilor locale, destinat programelor de dezvoltare).
Baza de date const n:
studii de Iundamentare (inclusiv studii istorice) ntocmite n vederea aproIundrii anumitor
domenii sau aspecte relevante. Studiile de Iundamentare pot Ii ntocmite de ctre instituii
specializate sau de ctre elaboratorul documentaiei de $.T., dac are competena necesar. Se
pot utiliza studii de Iundamentare anterioare cu condiia ca inIormaiile si propunerile
Iurnizate de ele s nu Iie depsite;
studii geotehnice;
strategia de dezvoltare a Mudeului/Mudeelor a cror teritorii sunt vizate de plan;
planuri de dezvoltare regional;
strategii sectoriale ale ministerelor si altor organe centrale;
documentaii de $.T. aprobate pentru nivele teritoriale superioare, inclusiv seciunile PAT1;
programe si proiecte de dezvoltare cu impact maMor asupra teritoriului respectiv;
date statistice evideniate n sistemul statistic naional;
date, inIormaii gestionate de organisme centrale si servicii descentralizate ale acestora,
organisme neguvernamentale, ageni economici, etc.;
date si inIormaii aIlate n gestiunea elaboratorului;
legislaie.
Obinerea datelor si inIormaiilor necesare revine n sarcina elaboratorului, care va Ii spriMinit n
acest sens de ctre beneIiciar (administraia public Mudeean sau local). Potrivit /eJii ministerele si
celelalte organe ale administraiei publice centrale sunt obligate s Iurnizeze cu titlu gratuit autoritilor
publice Mudeene si locale inIormaii din domeniul lor de activitate, pentru teritoriul Mudeului respectiv, iar
consiliile locale sunt obligate s Iurnizeze inIormaii reIeritoare la dezvoltarea socio-economic si
urbanistic a localitilor.|sec. a 2-a, Art. 24(2)|. De asemenea, serviciile publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale, agenii economici, organismele si organizaiile
neguvernamentale care si desIsoar activitatea la nivel local au obligaia s Iurnizeze cu titlu gratuit
inIormaiile necesare n vederea desIsurrii activitii de $.T. si U. la nivel local.|sec. a 3-a, Art. 27(2)|.
Pentru obinerea de alte tipuri de date si inIormaii, elaboratorul poate ncheia contracte sau convenii cu
persoane Iizice sau Muridice care le dein.
(taSa ae elaborare SroSriu-]iV
Documentaiile de $.T. se pot elabora n 2 sau 3 etape, n conIormitate cu Tema program, prin
comasarea sau nu a celor 3 mari capitole ale coninutului cadru:
elemente care condiioneaz dezvoltarea;
diagnostic, prioriti;

8
strategia de dezvoltare.
Dup predarea Iiecrei etape, beneIiciarul si va exprima punctul de vedere asupra documentelor,
prin Iormularea unor observaii si recomandri. BeneIiciarul trebuie s aib n vedere si opiniile
populaiei exprimate n procesul de consultare.
Dup elaborarea ultimei etape, este necesar obinerea de avize si/sau acorduri de la MLPTL si
alte organisme centrale si teritoriale interesate.
Documentaia pentru obinerea avizelor si/sau acordurilor se realizeaz de ctre elaborator, prin
selectarea din Memoriul general a capitolelor relevante si se diIuzeaz prin griMa beneIiciarului.
Redactarea Iinal a documentaiei va cuprinde observaiile si recomandrile Iormulate de
instituiile abilitate s elibereze acorduri si avize, n msura n care ele sunt pertinente si acceptate de
ctre beneIiciar. Redactarea Iinal intr n atribuia elaboratorului. Sarcinile elaboratorului se ncheie
odat cu aprobarea documentaiei.
Procedura de elaborare a documentaiilor de tip P.A.T.Z., P.A.T.J., ca si relaia cu beneIiciarul si
populaia, este reprezentat n schema de mai Mos.

Fig. 1. Procedura de elaborare a documentaiei de AmenaMare a Teritoriului.

9
Art. 11. Documentaii de tip P.A.1.N.
Aceast categorie de documentaie se elaboreaz la solicitarea M.L.P.T.L. n elaborarea unei noi
seciuni a P.A.T.1. este necesar implicarea unui numr mare de instituii si specialisti ce lucreaz n
domeniul vizat, care colaboreaz sub coordonarea unui institut certiIicat din punct de vedere proIesional.
(taSa SreJtitoare const n asigurarea bazei de date si inIormaii:
studii de Iundamentare elaborate pentru domeniul respectiv;
strategii ale ministerelor interesate n promovarea noii seciuni;
strategii de dezvoltare a Mudeelor;
documentaii de $.T. aprobate la nivel teritorial naional, zonal si Mudeean;
programe si proiecte de dezvoltare ce vizeaz domeniul respectiv sau au impact asupra lui;
date statistice urmrite de instituii de proIil;
date, inIormaii gestionate de organisme centrale si instituii specializate;
date si inIormaii aIlate n gestiunea coordonatorului si a colaboratorilor;
bibliograIie speciIic;
legislaie.
(taSa ae elaborare SroSriu-]iV
Coninutul documentaiei si graIicul de elaborare se stabilesc prin Tema program, de comun
acord de ctre M.L.P.T.L. si coordonatorul de proiect. La Iinalizarea primei variante de propuneri,
documentul se transmite n anchet la consiliile Mudeene si la alte organisme interesate din ar. Consiliile
Mudeene asigur desIsurarea de dezbateri, ntr-un cadru ct mai larg. Observaiile si propunerile
pertinente sunt introduse n documentaie de ctre coordonator. Documentul Iinal se prezint sub Iorm
caracteristic a unui act legislativ, cuprinznd un text ct mai concis si clar, completat cu materiale
graIice, tabele si glosar de termeni speciIici. Forma Iinal a documentaiei se nainteaz spre dezbatere si
avizare n Guvern. Dup introducerea completrilor/modiIicrilor solicitate de ministere, documentul este
naintat ctre Parlament. Dup aprobarea sa n Parlament, seciunea este promulgat de presedinte,
devenind astIel aplicabil.

Capitolul V . Procedura de nsuyire a documentaiilor de A.T.

O documentaie de $.T. este nsusit de ctre beneIiciar odat cu aprobarea sa. Aprobarea este
condiionat de obinerea unor avize si acorduri si de acceptarea ei ct mai larg de ctre populaie si
actorii locali.

Tabel 2. Competenele de avizare yi de aprobare (Conform Anexei nr. 1 la lege).

Categorii de documentaii Avizeaz Aprob
P.A.T.1. Guvernul Parlamentul
P.A.T.Z.
M.L.P.T.L.,
organisme centrale
si teritoriale interesate
Consilii Mudeene
Consilii locale
P.A.T.J.
M.L.P.T.L.,
organisme centrale
si teritoriale interesate
Consilii Mudeene
Consiliul General
al Municipiului Bucuresti

/eJea nu speciIic care sunt organismele centrale si teritoriale interesate, care avizeaz
documentaii de $.T. Lista avizelor si acordurilor este precizat n Reglementarea tehnic privind
aplicarea /eJii, indicativ...., aprobat prin Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor si
locuinei nr. ..../.... Acceptarea documentaiilor la nivelul teritoriului vizat poate Ii obinut
numai prin inIormarea si consultarea populaiei, prin asigurarea unei transparene a procesului de
elaborare. n acest sens este indicat ntocmirea unui calendar pentru activitile de consultare a populaiei
si a actorilor locali, calendar corelat cu desIsurarea proiectului.

Capitolul VI. Principii yi proceduri de actualizare a documentaiilor de A.T.

/eJea stipuleaz c procedura de actualizare a unei documentaii se declanseaz si la solicitarea
administraiei publice centrale (art. 20). n cazul P.A.T.J.-urilor, se produce o actualizare periodic (la 5-
10 ani), n Iuncie de politicile si programele de dezvoltare ale Mudeului |art. 42 (3)|.

10
Actualizarea unei documentaii de $.T .se poate Iace n cazurile:
cnd prevederile documentului anterior aprobat nu mai corespund stadiului de dezvoltare a
teritoriului respectiv;
cnd se produc modiIicri importante n cadrul legislativ de specialitate si/sau general,
modiIicri care Iac ca planul anterior s nu mai opereze (Este cazul apariiei /eJii, ceea ce va
atrage necesitatea actualizrii P.A.T.J.-urilor existente);
cnd administraia public central si/sau Mudeean si modiIic politicile ce vizeaz
dezvoltarea teritoriului de asa manier nct este necesar revizuirea;
cnd conMuncturi internaionale impun noi abordri ale problemelor spaiale. Aici este vorba
de necesitatea unei adaptri aproape continue la practica vest-european, adaptare legat de
procesul de integrare;
cnd realizarea unei inIrastructuri maMore are implicaii deosebite asupra teritoriului (exemplu
construirea unui nou pod peste Dunre);
cnd sunt lansate, de ctre administraia central, programe de dezvoltare economic si
social avnd impact deosebit asupra unor teritorii importante.

Capitolul VII. Implicarea populaiei n desfyurarea activitii de elaborare a
documentaiilor de A. T.

Activitatea de $.T. trebuie s se bazeze, indiIerent de nivelul teritorial, pe participarea activ a
cetenilor. Este esenial ca cetenii s Iie inIormai asupra stadiului n care se aIl procesul de elaborare
si s Iie consultai asupra aspectelor legate de dezvoltarea localitii si teritoriului n care locuiesc.
Succesul participrii depinde n primul rnd de angaMarea autoritilor locale n acest proces.
Departamentele de specialitate ($.T si U.) din cadrul consiliilor trebuie s-si asigure bune legturi cu
presa local, considerat cel mai bun miMloc pentru diseminarea inIormaiilor. Cu scopul de a obine o
bun conlucrare cu presa local, este bine ca autoritile s asigure un Ilux regulat de inIormaii, eventual
n cadrul unor ntlniri cu caracter periodic.
Aceste ntlniri au darul de a menine un dialog, prin pres, cu publicul. Fluxul continuu de
inIormaii este deosebit de important cnd premerge apariia unui document (cazul unei documentaii de
$.T..
Autoritile locale trebuie s se bazeze si pe posturile locale/regionale de radio si televiziune.
Pornindu-se de la caracteristicile televiziunii care pune accent pe imagine sunt necesare prezentri de
planuri, hri si machete ce ilustreaz propuneri, n momentele cheie ale desIsurrii procesului de
elaborare a strategiilor. Relaia autoritilor n domeniul planiIicrii cu managerii staiilor locale de radio
este la Iel de important ca cea cu editorii presei locale. Se poate merge pn la transmiterea n direct a
dezbaterilor ce au loc n consiliile locale asupra unor decizii importante de dezvoltare. Cu ct discuiile
vor Ii mai deschise si audiena mai mare, cu att va Ii mai semniIicativ participarea public.
O parte important a eIorturilor de publicitate o constituie publicaiile, inclusiv rapoarte asupra
unor cercetri, studii, documentaii, colecii de date statistice, care s Iamiliarizeze publicul cu problemele
teritoriului respectiv si s le oIere posibilitatea de a-si Iorma o opinie proprie asupra drumului de urmat.
ntlnirile cu cetenii sunt Ioarte oportune n momentele de prezentare ale unor strategii. Este
bine ca aceste dezbateri publice s se produc n diIerite comuniti pe teme ce privesc comunitatea
respectiv. Discuiile pot Ii ilustrate prin diverse prezentri sau expoziii. Deoarece costul unor astIel de
maniIestri este ridicat, este necesar s se asigure succesul unei participri responsabile a cetenilor prin:
publicitate preliminar n presa local, aIise, nstiinarea unor organizaii stiiniIice,
proIesionale, asociaii, O.1.G.-uri etc.;
expoziia trebuie s Iie simpl si usor de neles, s pun n lumin propunerile;
expoziia se adreseaz mai degrab publicului larg dect specialistilor. Materialele prezentate
nu trebuie s necesite cunostine n materie de planiIicare, pentru a Ii recepionate;
prezentarea trebuie s Iie interesant si incitant (culoare, sunet, miscare);
amplasarea expoziiei este Ioarte important: desIsurarea ei ntr-un centru comercial popular
va avea o audien mai mare dect dac se desIsoar ntr-un muzeu;
publicul va Ii invitat s completeze chestionare sau s Iac comentarii n ,cri de impresii;
prezena unor persoane care s dea relaii despre documentele prezentate va permite
publicului s discute temele mai n detaliu.
ConIerinele de pres vor Ii inute n momentele cheie ale elaborrii unei documentaii: lansarea,
Iinalizarea unor etape (diagnoza, strategia, planul de msuri), adoptarea.

11
ConIerina de pres va Ii anunat prin invitaii ce cuprind suIiciente inIormaii pe tema
respectiv.

Fig. 2. Participarea populaiei n activitatea de elaborare a documentaiilor de amenaMarea teritoriului
(P.A.T.1.).

Capitolul VIII. Relaia cu documentaiile de Urbanism (U)

Asa cum precizeaz /eJea cele dou categorii de documentaii de $.T. si U. sunt
documentaii cu atribuii distincte, complementare. n timp ce documentaiile de $.T. au caracter director,
documentaiile de U. au caracter de reglementare operaional.

Fig. 3. Relaii ntre documentaiile de amenaMare a teritoriului yi documentaiile de urbanism.

12
Direciile de evoluie a unui teritoriu, indiIerent de nivel, stabilite ntr-o documentaie de $.T.
sunt detaliate prin reglementri speciIice n limitele teritoriilor administrative ale oraselor si comunelor,
prin documentaiile de U. Prevederile din documentaiile de A.T., de toate categoriile (P.A.T.1.,
P.A.T.Z., P.A.T.J.), devin obligatorii pentru documentaiile de U. (P.U.G., P.U.Z., P.U.D.). n acelasi
timp pot exista si corelaii n sens invers, adic de la documentaii de nivel inIerior ctre cele de nivel
teritorial superior. n cazul n care se preconizeaz elaborarea unui PATZ intercomunal si n zona vizat
de documentaie exist PUG-uri ale unitilor administrativ-teritoriale de baz aprobate, prevederile
acestora vor Ii luate n consideraie. O relaie asemntoare se stabileste ntre un P.A.T.J. aprobat si un
P.A.T.Z. interMudeean propus pentru elaborare.
Aceste intercorelaii ntre documentaiile de $.T. si cele de U. sunt prezentate n schema de mai
Mos.

Glosar de termeni

Jiitorul SoVibil (VcoSmiViune*, - condiii viitoare/Iormularea unor viziuni de dorit si posibile
rezolvarea unor probleme.
3olitica* - declaraie de intenii asumate public privind viitorul posibil (scopurile/viziunile) legate
de dezvoltare/schimbare.
3laniIicarea VtrateJic proces participativ, interactiv, integrativ, continuu - pentru deIinirea
strategiei de realizare a scopurilor/viziunilor de dezvoltare/schimbare.
3roiect VtrateJic rezultat al procesului de planiIicare strategic bazat pe un set de concepte,
proceduri si instrumente Iolosite pentru a ndeplini scopurile/viziunile si a implementa politicile de
dezvoltare/schimbare.
3robleme absena sau caracteristici diIerite Ia de standarde a unor elemente ale sistemelor
urbane, social-economice, instituionale si legislative ele trebuie deIinite clar, concis si complet.
5eVurVe existena unor elemente si relaii ale sistemelor, nepuse n valoare suIicient
(subutilizare).
3otenial elemente sau relaii care ntr-o nou structur pot deveni resurse.
'iVIuncionaliti Iuncionalitate deIectuoas, neadecvat, n aIara unor parametrii (indici,
indicatori) a relaiilor la nivelul si sub nivelul sistemelor urbane, economice si sociale, instituionale si
legislative ele sunt o rezultant cumulativ a unor serii de probleme la nivelul elementelor sistemului.
'iVIuncionaliti intercorelate Iuncionalitate deIectuoas, neadecvat, n aIara unor parametrii
(indici, indicatori) la nivelul relaiilor dintre sistemele urbane, economice, sociale, instituionale si
legislative ele reprezint o rezultant cumulat a disIuncionalitilor de la nivelul Iiecrui sistem.
,erarhi]are ordonarea problemelor, resurselor, disIuncionalitilor, pe baza unor criterii legate
de impactul tendenial sau estimat al acestora.
'iaJnoVtic Se aomenii int ine cont n special de probleme (la nivelul elementelor sistemelor,
precum si de disIuncionaliti (la nivelul Iiecrui sistem) si evoluia acestora.
'iaJnoVtic SroVSectiv ine cont de tendine maMore/de perspective si evoluia posibil/de dorit a
sistemelor.
'iaJnoVtic Jeneral ine cont de disIuncionaliti intercorelate (intercondiionrilor la nivel de
structur) si de impactul tendinelor maMore/de perspective si evoluia posibil/de dorit a sistemelor.
'irecii ae ae]voltareVchimbare* idei cheie n orientarea dezvoltrii/schimbrii care in cont
de diagnosticul general si cel prospectiv pe de o parte, si de scopul si politicile asumate.
Obiective Se aomenii int rezultate/eIecte dorite speciIice, msurabile, Iezabile, controlabile,
coerente si corelate, eIiciente si eIicace, ierarhizate, Ilexibile, acceptate, - constituindu-se, pe de o parte ca
un rspuns direct la problemele, resursele identiIicate, iar pe de alt parte, ca rezultat al unei aciuni prin
aplicarea strategiei viznd atingerea scopului/viziunii asumate de politica de dezvoltare/schimbare.
Obiective VtrateJice Jenerale rezultate/eIecte dorite, constituindu-se, att ca un rspuns sintetic
si cumulativ, coerent si corelat la problemele cheie si la disIuncionalitile intercorelate, ct si ca rezultat
al unor aciuni integrate si intercorelate ca urmare a aplicrii strategiei pentru atingerea scopului/viziunii
asumate de politica de dezvoltare/schimbare.
Formularea obiectivelor strategice generale are un caracter principal si este legat de opiunile
politice ce privesc zona vizat. Implicarea autoritilor n Iormularea obiectivelor este obligatorie si
conduce la angaMarea acestora Ia de proiectul strategic. Este indicat ca alegerea obiectivelor strategice s
Iac obiectul unei dezbateri, n care s se examineze mai multe strategii alternative. Aceste strategii
alternative pot Ii menionate n documentaii, cu titlu inIormativ. Este de asemenea important ca proiectul

13
strategic s includ implicaiile locale ce decurg din documentele strategice de nivel teritorial superior,
pornind de la existena resurselor endogene.
0Vuri (Sreveaeri set coerent si corelat de principii de dezvoltare/schimbare spaial pe
domenii int a teritoriului urmnd atingerea obiectivelor pe domeniile int ele pot Iundamenta
programele de dezvoltare/schimbare pe domenii int.
0Vuri (Sreveaeri intercorelate (Jenerale set sintetic si cumulativ, coerent si corelat ce
vizeaz dezvoltarea/schimbarea spaial general a teritoriului urmrind realizarea obiectivelor strategice
generale ele pot Iundamenta programele generale de dezvoltare/schimbare, dnd coeren si unitate
programelor pe domenii int.
3roJrame set de msuri coerent si unitar care urmreste implementarea prevederilor si
realizarea obiectivelor strategice generale/pe domenii int pentru atingerea scopului.
3rioriti]are* ordonarea programelor/obiectivelor, pe baza unor criterii legate de impactul
tendenial/estimat al acestora din punct de vedere economic, social, Iuncional, prin prisma politicilor de
dezvoltare/schimbare asumate.
3lan ae aciuni* desIsurtor al aciunilor, pe baza alocrii clare, precise si exacte a resurselor
umane, Iinanciare, materiale pentru realizarea obiectivelor din cadrul programelor;
0onitori]are* activitate de urmrire pas cu pas a realizrii planurilor de aciune si a impactului
acestora cu aMutorul unor indicatori/indici reIeritori la problemele/disIuncionalitile si obiectivele din
strategia de dezvoltare/schimbare.
(valuare* activitate de raportare a indicatorilor/indicilor reIeritori la probleme/
disIuncionaliti/obiective, obinui prin implementarea planului de aciune si evideniai n urma
activitii de monitorizare, att cu indicatorii/indicii de la care s-au plecat, ct si cu indicatorii/indicii
estimai/preconizai prin programele de dezvoltare/schimbare.
1ot termenii marcai cu * in de activitatea de $.T. dar nu Iac obiectul documentaiilor speciIice.

Legislaie yi acte normative specifice activitii de A.T. yi U.

Legea privind aprobarea Planului de amenaMare a teritoriului naional - Seciunea I - Ci de
comunicaie (nr. 71/1996).
Hotrre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism (nr. 525/1996).
Legea privind aprobarea Planului de amenaMare a teritoriului naional - Seciunea a II-a - Apa (nr.
171/1997).
Lege privind aprobarea Planului de amenaMarea a teritoriului naional - Seciunea a III-a - Zone
proteMate (nr. 5/2000).
Lege privind amenaMarea teritoriului si urbanismul (nr.350/2001).
Legea privind aprobarea Planului de amenaMare a teritoriului naional - Seciunea a IV-a - Reeaua
de localiti (nr. 351/2001).
Legea pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii
lucrrilor de construcii si unele msuri pentru realizarea locuinelor (nr. 453/2001).
Legea privind aprobarea Planului de amenaMare a teritoriului naional - Seciunea a V-a - Zone de
risc natural (nr. 575/2001).
Hotrre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind elaborarea reglementrilor
tehnice n construcii.

Legislaie yi acte normative complementare sau care fac referiri la activitatea de A.T. yi U.

Lege privind declararea ca municipiu a unor orase (11/1995) (art. 1).
Lege pentru aprobarea Ordonanei nr. 68 din 26 aug. 1994 privind proteMarea patrimoniului
cultural naional (41/1995) (art. 1), (art. 2), (art. 10).
Legea proteciei mediului (nr. 137/1995) (art. 60), (art. 61).
Legea cadastrului si a publicitii imobiliare (nr. 7/1996) (art. 4), (art. 2), (art. 11), (art. 12).
Hotrre a Guvernului privind Metodologia de avizare a documentaiilor de urbanism si a
documentaiilor tehnice privind construcii din domeniul turismului (nr. 31/1996) |art. 3(1)|.
Legea mbuntirilor Iunciare (nr. 84/1996) (art. 1), (Anexa nr. 2).
Legea Apelor (nr. 107/1996) (art. 43), (art. 40), (art. 35), |art. 46(7)|.
Ordin privind instituirea Comisiei Zonelor ProteMate Construite (nr. 7358/1996) MLPTL si (nr.
1442/1996) MC |(A1EXA 2) 1.1., 1.1.1.|.

14
Ordonan privind regimul Muridic al drumurilor (43/1997) (art. 25), (art. 26), (art. 52).
Hotrre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii mbuntirilor
Iunciare nr. 84/1996 (nr. 611/1997) (A1EXA 1R. 2), (A1EXA 1R. 3).
Ordonan privind organizarea si desIsurarea activitii de turism n Romnia (nr. 58/1998) (art.
11), (art. 12), (art. 13), (art. 14).
Legea privind dezvoltarea Regional n Romnia (nr. 151/1998) (art. 2), |art. 4.(1)(2)|, |art.
5(1)(2)|.
Ordonan de urgen privind regimul zonelor deIavorizate (nr. 378/1998), completat cu 1orme
Metodologice (HG 728/2001) (art. 1), (art. 2), (art. 3), (art. 4).
Ordin al ministrului lucrrilor publice si amenaMrii teritoriului, al seIului Departamentului pentru
Administraie Public Local si ministrul apelor, pdurilor si proteciei mediului, privind delimitarea
zonelor expuse riscurilor naturale (nr. 62/1/19.0/288-1.955/1998 (art. 1), (art. 3).
Ordonana Guvernului pentru aprobarea Programului prioritar de construcie a autostrzilor din
Romnia (16/1999), modiIicat, completat si aprobat prin Legea nr. 1/2002.
Ordin comun al ministrului lucrrilor publice si amenaMrii teritoriului, si al ministrului apelor,
pdurilor si proteciei mediului, pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaiilor si de
emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism si amenaMarea teritoriului (nr. 16/1999 al MLPTL si
nr. 214/1999 MAPPM.
Ordin pentru aprobarea Procedurii si competenelor de emitere a avizelor si autorizaiilor de
gospodrire a apelor (nr. 699/1999) |art. 1(1)(2)|, (art. 3), (art. 4).
Legea Iondului Iunciar (nr. 18/1991), modiIicat si completat prin Legea nr. 169/1997 si
republicat n Monitorul OIicial al Romniei si prin Legea nr. 1/2000 (art. 2), (art.4), (art. 5), (art. 6), (art.
69), (art. 70), (art. 71).
Lege pentru ratiIicarea Conveniei privind accesul la inIormaie, participarea publicului la luarea
deciziei si accesul la Mustiie n probleme de mediu, semnat la Aarhus, la 25 iunie 1998 (nr. 10/2000)
(art. 7).
Ordonana Guvernului privind unele msuri pentru aprobarea si implementarea Programului
special de reabilitare a unor zone miniere deIavorizate si a altor zone cu dezechilibre economice si
Iinanciare (nr. 18/2000) (A1EXA - Programul special).
Ordonana Guvernului privind stabilirea unor msuri de protecie a monumentelor istorice care
Iac parte din Lista patrimoniului mondial (nr. 47/2000) modiIicat, completat si aprobat prin Legea nr.
564/2001 |art. 6(4)|, |art. 6(1)|, |art. 7(1)|, |art. 7(2)(3)|.
Ordonan de urgen pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea
Rezervaiei biosIerei ,Delta Dunrii (nr. 112/2000) (art. 3), (art. 6).
Lege privind declararea ca municipiu a unui oras (nr. 122/2000).
Lege privind declararea ca municipiu a unui oras (nr. 123/2000).
Ordonan privind declararea orasului Sinaia, Mudeul Tulcea si a zonei nconMurtoare ca obiectiv
de interes naional (nr. 125/2000), completat si aprobat prin Legea nr. 345/2001 (art.2).
Legea privind regimul parcurilor industriale (nr. 134/2000) completat n 2001 prin Ordonana
Guvernului privind parcurile industriale (art. 3), |art.5(1)(2)|.
Ordonan de urgen pentru ratiIicarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul
Republicii Bulgaria, privind aspectele tehnice, Iinanciare, Muridice si organizatorice reIeritoare la
construirea unui pod mixt (rutier si Ieroviar) de Irontier ntre cele 2 ri, peste Iluviul Dunrea, semnat la
Bucuresti la 5 iunie 2000 (nr. 149/2000) (art.2).
Lege privind declararea ca municipiu a unui oras (nr. 151/2000).
Lege privind declararea ca municipiu a unui oras (nr. 172/2000).
Lege privind declararea ca municipiu a unui oras (nr. 179/2000).
Lege privind declararea ca municipiu a unui oras (nr. 180/2000).
Lege privind declararea ca municipiu a unui oras (nr. 191/2000).
Lege privind declararea ca municipiu a unui oras (nr. 201/2000).
Lege privind declararea unei comune ca oras (nr. 220/2000).
Lege privind declararea unei comune ca oras (nr. 221/2000).
Hotrre a Guvernului pentru aprobarea atestrii localitii Cheia, Mudeul Prahova, ca staiune
turistic de interes local (nr. 416/2000).
Hotrre a Guvernului pentru aprobarea atestrii orasului Tsnad, Mudeul Satu Mare ca staiune
turistic de interes local (418/2000).

15
Hotrre de Guvern pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul
Republicii Ungare, privind cooperarea n domeniul proteciei mediului, semnat la Bucuresti la 26 mai
1997 (nr. 1050/2000) (art. 2), |art. 6(a)|.
Hotrre de Guvern pentru aprobarea Protocolului ntre MLPAT din Romnia si Ministerul
Mediului si AmenaMrii Teritoriului din Republica Moldova, privind cooperarea n domeniul lucrrilor
publice, amenaMrii teritoriului si gospodriei comunale (nr. 1052/2000) (art. 2).
Ordonan pentru ratiIicarea Memorandumului de Iinanare dintre Guvernul Romniei si Comisia
European reIeritor la Programul PHARE 2000 de cooperare transIrontalier dintre Romnia si Ungaria -
RO 0003, semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 2000 (nr. 43/2001).
Hotrre privind organizarea si Iuncionarea Ministerului Apelor si Proteciei Mediului (nr.
77/2001) |art.1(2)|, |art. 2(11)(14)(20)(23)(24)|, |art. 3(I-c, I, k)|.
Ordonana de urgen privind Irontiera de stat a Romniei (nr. (105/2001) (art.3), |art.4(2)|, |art.
7(1)(4)(6)|, (art. 39), |art. 42(1)|, (art. 43), |art. 44(1)|.
Legea administraiei publice locale (nr. 215/2001) |art. 6(1)|, (art. 12), |art. 38 (2-c,I,k)|, |art.
43(2)|, |art. 46(2)|, |art. 68(1-o, v)|, |art. 95(2-c,I,i)|, |art. 104(1-c,I,M)|, (art. 129), |art.157(2)|.
Legea serviciilor publice de gospodrie comunal (nr. 326/2001) (art. 2), |art. 12(3)|.
Lege privind declararea ca municipiu a unui oras (nr. 343/2001).
Lege privind declararea municipiului Alba Iulia si a zonei nconMurtoare ca obiectiv de interes
naional (nr. 344/2001).
Ordonana Guvernului privind protecia patrimoniului arheologic si declararea unor situri
arheologice ca zone de interes naional (nr. 43/2000) modiIicat, completat si aprobat prin Legea nr.
378/2001 |art. 5(3)(4)(5)|, art. 17, A1EXA.
Lege privind proteMarea monumentelor istorice (422/2001) |art. 2(2)|, |art. 8(3)|, |art. 9(2)|, |art.
17(1)|, |art. 28 (1-h,I,M,z)|, |art. 35.(1-I,g)|, |art. 36 (1-c,d)|, (art. 45), |art. 46(d)|, |(art. 47(b,c)|.
Lege pentru aprobarea Ordonanei de Urgen privind regimul ariilor naturale proteMate,
conservarea habitatelor naturale, a Ilorei si Iaunei slbatice (nr. 462/2001) (art. 5), (art. 8), |art.
14(1)(2)(3)|, Anexa nr. 1.
Hotrre a Guvernului Romniei pentru Aprobarea Acordului dintre MLPTL din Romnia si
Ministerul Agriculturii si Dezvoltrii Regionale din Republica Ungaria privind cooperarea n domeniul
amenaMrii teritoriului, semnat la Gyula la 2 nov. 1997 (nr. 631/2001) (art.2).
Hotrre privind alocarea sumei de 13,946 miliarde lei din Fondul la dispoziia Guvernului
Romniei pentru relaiile cu republica Moldova pe anul 2001, pentru Iinanarea unor proiecte de integrare
economic si cultural ntre Romnia si Republica Moldova (nr. 913/2001) (art. 2).
Ordin al ministrului lucrrilor publice, transporturilor si locuinei pentru aprobarea 1ormelor
Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii,
republicat, cu modiIicrile si completrile ulterioare (1943/2001).
Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si Iuncionarea Comisiei de Avizare
a Lcasurilor de Cult (2041/2001).
Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind coninutul documentaiilor reIeritoare la
scoaterea terenurilor din circuitul agricol, necesare amplasrii obiectivelor de investiii, si a
Regulamentului privind coninutul documentaiei pentru schimbarea categoriilor de Iolosin a terenurilor
agricole (5120/2001 Ministerul Administraiei Publice) (441/2001 Ministerul Agriculturii, Alimentaiei si
Pdurilor) Anexa nr. 1.
Lege privind nIiinarea unei comune (103/2002).
Lege privind nIiinarea unei comune (104/2002).
Lege privind schimbarea denumirii satului Lunca Teuzului din componena comunei Beliu,
Mudeul Arad (105/2002).
Lege pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de
salubrizare a localitilor (139/2002).








16
PARTEA II

Preambul

Prezenta metodologie Iormuleaz coninutul cadru al documentaiilor de $.T. n conIormitate cu
prevederile Legii nr. 350/2001 privind activitatea de amenaMare a teritoriului si urbanism, si pentru
categoriile de documentaii prevzute de aceeasi lege.
Prin prezenta metodologie se nlocuieste coninutul documentaiilor de $.T. ce a Icut obiectul
Ordinului 91/1991 al M.L.P.T.L. pentru aprobarea Iormularelor, a procedurii de autorizare si a
coninutului documentaiilor prevzute de Legea nr. 50/1991.
Cele mai importante modiIicri Ia de vechiul coninut cadru sunt urmtoarele:
Prin /eJe categoriile de documentaii de $.T. au Iost restructurate si completate la nivel zonal. A
aprut un nou tip de documentaie de tip zonal si anume Planul de amenaMare a teritoriului zonal regional.
Anterior prezentei reglementri, P.A.T.Z. se reIerea numai la teritorii interMudeene.
Planurile intercomunale/interorsenesti nu erau considerate zonale ci o categorie de sine
stttoare, prin care se urmrea Iormularea de propuneri si reglementri.
Prin /eJe se stabilesc Ioarte clar cele trei tipuri de P.A.T.Z. (regional, interMudeean si
intercomunal/interorsenesc).
Planul de amenaMare a teritoriului zonal transIrontalier este caz particular de Plan de amenaMare a
teritoriului zonal interMudeean.
Planul de amenaMare a teritoriului zonal periurban este caz particular de Plan de amenaMare a
teritoriului zonal interorsenesc sau intercomunal, ca si planul de amenaMare a teritoriului zonal
metropolitan.
Pentru documentaiile de tip P.A.T.Z. si P.A.T.J., coninutul cadru prezent este orientat ctre
obinerea unui document de planiIicare strategic (asa cum cere /eJea), renunndu-se la tipul de
planiIicare analitic anterior.
Acest lucru nseamn n principal nlocuirea etapei de analiz cu caracter descriptiv a situaiei
existente cu o analiz orientat ctre deIinirea unei viziuni de dezvoltare si identiIicarea de soluii pentru
realizarea ei.
Formularea din vechiul coninut cadru - ,Propuneri de dezvoltare - nu mai este adecvat
cerinelor actuale. Documentaiile de A.T. nu trebuie s Iormuleze propuneri ci direcii clare de
dezvoltare, urmate de msuri. Stabilirea obiectivelor, direciilor si msurilor va Ii un rezultat al analizei
unor alternative de dezvoltare (,viitori posibili), dintre care se va selecta una singur.
Orientarea strategic este dat si de Iaptul c teritoriul vizat de plan nu trebuie tratat ca un spaiu
nchis, ci ca parte dintr-un context teritorial mai larg.
Condiionrile exogene spaiului vizat trebuie luate n considerare deoarece inIlueneaz
dezvoltarea. n acelasi timp, cercetarea unor etape istorice anterioare de evoluie aMut la nelegerea unor
probleme conIlictuale, putnd Iavoriza gsirea de soluii.
Domeniile de reIerin (denumite n continuare domenii int) si componentele lor au Iost
restructurate si completate cu noi aspecte pentru a rspunde mai bine cerinelor /eJii privind caracterul
director al documentaiilor si pentru o mai bun corelare cu practicile vest- europene viznd dezvoltarea
spaial.
Este completat si restructurat lista planselor obligatorii pentru documentaiile de tip P.A.T.Z. si
P.A.T.J., pentru a Ii n concordan cu noul coninut cadru.
Coninutul cadru prezent reprezint un coninut minimal pentru documentaiile de $.T.. n Iuncie
de caracteristicile teritoriului, de obiectivele strategice stabilite, anumite capitole/aspecte pot Ii mai mult
sau mai puin tratate.
Principalele diIerene ntre noul si vechiul coninut cadru sunt identiIicate n urmtorul tablou
comparativ.









17
Tabel 3. Tablou comparativ ntre coninutul cadru al Ordinului 91/1991 yi Legea 350/2001.

CONINUT CADRU
conform Ordin 91/1991
CONINUT CADRU
conform Lege 350/2001
C$T(GO5,, '( 'OCU0(1T$,, '( $.T.
PAT1
-
PATZ (I1TERJUDEEA1)

PAT I1TERCOMU1AL, I1TERORSE1ESC

PATJ
PAT1
PATZ REGIO1AL
PATZ I1TERJUDEEA1
(TRA1SFRO1TALIER)
PATZ I1TERCOMU1AL, I1TERORSE1ESC
(PERIURBA1, METROPOLITA1)
PATJ
CO1,1U/-C$'5U CU35,1S SUCC,1T
Analiza situaiei existente
Probleme si prioriti
Propuneri de dezvoltare
Elemente care condiioneaz dezvoltarea
Diagnostic, prioriti
Strategia de dezvoltare
CO1,1U/-C$'5U - 'O0(1,,
Cadrul natural
Potenialul economic
Populaia si reeaua de localiti
InIrastructura teritoriului
Reabilitarea, protecia si conservarea mediului
Structura teritoriului
cadrul natural/mediul
patrimoniul natural si construit
reeaua de localiti
inIrastructurile tehnice ale teritoriului
Structura socio-demograIic
populaia
resursele de munc
Structura activitilor
agricultura, piscicultura, silvicultura
industria, construcii, energia
turismul
servicii economice si sociale
Contextul suprateritorial
Cooperarea interzonal - (pentru documentaii de tip
PATZ)
CO1,1U/-C$'5U - 3/$1S(
ZoniIicarea teritoriului si Iunciunile economice
Situaia existent
Populaia si reeaua de localiti Situaia existent
Echiparea tehnic a teritoriului Situaia existent
ZoniIicarea teritoriului si Iunciunile economice
Probleme si prioriti
Populaia si reeaua de localiti Probleme si
prioriti
Echiparea tehnic a teritoriului Probleme si
prioriti
ZoniIicarea teritoriului si Iunciunile economice
Propuneri
Populaia si reeaua de localiti Propuneri
Echiparea tehnic a teritoriului Propuneri
Protecia si conservarea mediului Propuneri
Mediul Probleme si disIuncionaliti
Reeaua de localiti si populaia Probleme si
disIuncionaliti
InIrastructurile tehnice ale teritoriului Probleme si
disIuncionaliti
Structura activitilor si zoniIicarea teritoriului
Probleme si disIuncionaliti
Contextul suprateritorial Probleme si disIuncionaliti
Mediul Dezvoltare
Reeaua de localiti si populaia Dezvoltare

InIrastructurile tehnice ale teritoriului Dezvoltare

Structura activitilor si zoniIicarea teritoriului
Dezvoltare
Contextul suprateritorial Dezvoltare

Coninutul-cadru al documentaiilor de A.T.

Seciunea 1 - Planul de amenajare a teritoriului naional - P.A.1.N.
Planul de amenaMare a teritoriului naional reprezint sinteza programelor strategice sectoriale pe
termen mediu si lung pentru ntreg teritoriul rii. El este compus din seciuni specializate ce abordeaz
diIerite aspecte care vizeaz dezvoltarea spaial echilibrat si durabil, innd cont si de integrarea
regional si continental. Activitatea de elaborare a planului are un caracter continuu. Pn n prezent au
Iost Iinalizate cinci seciuni ce au deMa un caracter de lege, iar o a sasea seciune (Turismul) este elaborat
sub Iorm de proiect legislativ.

18
Coninutul cadru pentru noi seciuni se stabileste de ctre M.L.P.T.L. n acord cu instituiile
centrale de rang similar interesate de sectorul vizat.
1oi seciuni ale P.A.T.1. vor aborda problematica dezvoltrii inIrastructurii de nvmnt
superior, a inIrastructurii pentru sntate, a inIrastructurii culturale sau dezvoltarea spaiului rural.
Prezentarea documentaiei de tip P.A.T.1.
Documentaia va cuprinde piese scrise si desenate cu caracter de sintez.
Piesele desenate (planse) vor Ii ntocmite la scri convenabile care s permit o bun ilustrare si o
bun percepere prin reducere n vederea publicrii n Monitorul OIicial.

Seciunea 2 - Planul de amenajare a teritoriului zonal - P.A.1.Z.
Cele trei tipuri de teritorii vizate sunt:
regional;
interMudeean (caz particular transIrontalier);
intercomunal, interorsenesc (cazuri particulare metropolitan, periurban).

Art.1. Plan de amenajare a teritoriului zonal regional - P.A.1.Z.R..
Se ntocmeste pentru teritoriul mai multor Mudee ce se asociaz n regiuni de dezvoltare si
urmreste coordonarea dezvoltrii spaiale la nivelul acestui teritoriu si rezolvarea unor probleme
speciIice, Iiind n acelasi timp un instrument de generarea politicilor de dezvoltare regional.
Coninut si mod de prezentare
(1) Coninutul se structureaz conIorm urmtoarelor capitole:
(a) Introducere: programul elaborrii, perioada vizat, relaia cu alte planuri si strategiile de
dezvoltare regional, agenda consultrii populaiei.
(b) Date generale: scopul si necesitatea documentaiei, baza documentar si bibliograIic, studii
de Iundamentare, metodologia de lucru.
(c) Elemente care condiioneaz dezvoltarea.
Factori exogeni (exteriori):
la nivel european: tendine generale ale dezvoltrii spaiale si regionale, eIecte cu caracter
general, situaia teritoriului regional, aspecte Iavorabile /deIavorabile;
la nivel naional: strategii de dezvoltare naionale, zonale, regionale, interMudeene, eIecte cu
caracter general, situaia teritoriului regional, aspecte Iavorabile / deIavorabile.
Factori endogeni (interni):
evoluia anterioar a Mudeelor componente: n perioada interbelic, n perioada economiei
centralizate, dup 1990;
analiza si caracterizarea strii actuale a teritoriului: analiz orientat pe evidenierea
problemelor si disIuncionalitilor, care vizeaz domeniile int si componentele lor, dup
cum urmeaz:
1. 'omeniul int Structura teritoriului
1.1. /ocali]are JeoJraIic caarul aaminiVtrativ teritorial reJiunea ae ae]voltare
1.2. Caarul naturalmeaiul.
relieI reVurVe ae aS clim Iaun Ilor,
reVurVele VubVolulul,
reVurVele Volului,
]one e[SuVe la riVcuri naturale ]one aeIicitare in re]erve ae aS ]one e[SuVe la riVcuri
tehnoloJice ]one Soluate,
calitatea Iactorilor ae meaiu,
aeeuri.
1.3. 3atrimoniul natural i conVtruit.
Satrimoniul natural (]one aeclarate SroteMate ]one ae SroteMat incluViv SeiVaMe,
Satrimoniul conVtruit (]one aeclarate SroteMate ]one ae SroteMat incluViv SeiVaMe
culturale.
1.4. 5eeaua ae localiti
Vtructura i Iunciunile centre Solari]atoare,
VatiVIacerea inaicatorilor minimali ae aeIinire,
acceVibilitate,
inIraVtructura Vocio-cultural,
inIraVtructura eailitar,

19
locuirea (tiSuriincluViv locuirea Vecunaar calitate.
1.5. ,nIraVtructurile tehnice
JoVSoarirea aSelor (incluViv Sentru riVc natural inunaaii
amenaMri Sentru aJricultur (incluViv Sentru riVc natural alunecri,
reele ae tranVSort (incluViv Suncte ae trecere a Irontierei rute Sentru bicicliti,
reele ae telecomunicaii,
reele enerJetice.
1.6. ZoniIicarea teritoriului
IoloVirea terenurilor (incluViv ]one cu aeVtinaie VSecial,
]one Iuncional-VSaiale cu eviaenierea SroIilului aominant(aJricolVilvicturiVticetc..
2. 'omeniul int Structura Vocio-aemoJraIic
2.1. (voluia SoSulaiei i Sotenialul aemoJraIic
Vtructura SoSulaiei Se JruSe ae varVt Ve[e meaii naionaliti reliJii,
evoluia SoSulaiei,
micarea natural i micarea miJratorie.
2.2. 5eVurVele umane
Vtarea ae Vntate,
nivelul ae inVtruire,
Vtructura i ainamica Iorei ae munc,
nivel ae trai Vrcie.
3. 'omeniul int Structura activitilor (conIorm C$(1
3.1. $Jricultura SiVcicultura Vilvicultura
Vtructur SerIormane Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00,
aotare tehnic i material.
3.2. ,nauVtria Sroaucia i aiVtribuia enerJiei conVtrucii
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00 reele ae Sroaucie e[Sort,
aotare tehnic i material.
3.3. TuriVmul
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
orJani]area activitilor incluViv ,00,
Vtructuri turiVtice.
3.4. Servicii economice i Vociale (comer tranVSorturi i telecomunicaii cercetare -
ae]voltare inIormatic Vervicii Sentru ae]voltarea aIacerilor Iinane-bnci aaminiVtraie Sublic i
aViJurri Vociale invmant Vntate cultur.
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00,
aotare tehnic i material.
4. 'omeniul int CooSerarea intrareJional
Srobleme VSeciIice ae Voluionat Srin cooSerare,
5. 'omeniul int Conte[tul VuSrateritorial
coriaoare ae tranVSort orae Soart,
]one ae cooSerare tranVIrontalier,
reJiuni ae ae]voltare vecine,
]one metroSolitane Seriurbane.
(d). Diagnostic; prioriti:
Formularea diagnosticului privind domeniile int si componentele lor, pe baza problemelor si
disIuncionalitilor identiIicate prin analiza anterioar;
Formularea unui diagnostic prospectiv pornind de la tendinele maMore ce se maniIest si evoluia
posibil /de dorit a teritoriului vizat;
Formularea diagnosticului general pentru teritoriul regiunii;
Evidenierea prioritilor de intervenie.
(e). Strategia de dezvoltare.
Formularea obiectivelor strategice generale care vizeaz dezvoltarea teritoriului pe termen lung.

20
Obiectivele strategice au caracter principial si asigur orientarea clar spre dezvoltare a
teritoriului vizat, Iiind asumate politic de autoritile Mudeene, n urma analizei unor alternative de
dezvoltare posibile.
Formularea obiectivelor pentru domeniile int si componentele lor, ca rspuns la problemele
identiIicate si decurgnd din obiectivele strategice.
IdentiIicarea cilor (direciilor) de abordare pentru atingerea obiectivelor pentru domeniile int si
a obiectivelor generale.
Formularea programului de msuri ce vizeaz domeniile int si componentele lor, sub Iorma
unui set coerent si corelat de propuneri de dezvoltare/transIormare spaial a teritoriului;
Propuneri pentru cadrul instituional de implementare, monitorizare, evaluare a rezultatelor si de
aMustare a documentaiei.
Prezentarea documentaiei P.A.T.Z.R.
Documentaia cuprinde piese scrise si piese desenate:
Piesele scrise sunt Memoriul general ce are cuprinsul prezentat anterior.
Piesele desenate sunt planse (hri si planuri) la scrile 1: 500.000, 1:200.000, 1:100.000, 1:
50.000, scheme, cartograme.
Plansele obligatorii sunt:

Planya nr.1.1. MEDIUL PROBLEME SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componentele 1.2. si 1.3. din domeniul int 1. Structura teritoriului.
Cadrul natural/mediul
zone expuse sau aIectate de riscuri naturale (inundaii, alunecri de teren seismicitate);
zone cu probleme privind resursele de ap (zone deIicitare, zone vulnerabile, zone cu
resurse de ap subterane cu caracteristici nepotabile, resurse de ap poluate);
zone expuse la riscuri tehnologice;
zone naturale aIectate de alte presiuni antropice (turistice, de urbanizare etc.);
zone/Iactori naturali care necesit msuri de protecie (zone caracterizate de o mare
biodiversitate, Iactori balneari, climaterici, turistici, peisaMe);
zone expuse sau aIectate de poluare;
depozite necontrolate de deseuri.
Patrimoniul
patrimoniul natural declarat;
patrimoniul construit declarat.

Planya nr. 1.2. MEDIUL DEZVOLTARE SI COOPERARE
Ilustreaz componentele 1.2. si 1.3. din domeniul int 1. Structura teritoriului si domeniul int 4
Cooperarea intraregional.
Cadrul natural/mediul
proteMarea Iactorilor de mediu;
reducerea/eliminarea presiunilor antropice;
combaterea polurii;
resurse balneo-turistice valoriIicabile;
valoriIicarea durabil a unor resurse de substane utile.
Patrimoniul
proteMarea patrimoniului natural declarat;
proteMarea patrimoniului natural de interes local;
proteMarea patrimoniului construit declarat;
proteMarea patrimoniului construit de interes local.

Planya nr. 2.1. REEAUA DE LOCALITI SI POPULAIA PROBLEME SI
DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componenta 1.4. din domeniul int 1. Structura teritoriului si domeniul int; 2.
Structura socio-demograIic.
DisIuncionaliti la nivelul reelei de localiti
deIiciene privind structura si repartiia n teritoriu a categoriilor de localiti, satisIacerea
indicatorilor minimali de deIinire, accesibilitate;

21
deIiciene privind Iuncionarea reelei de localiti : zone proIund rurale lipsite de dotri
cu rol teritorial, localiti cu probleme de echipare si dotare, localiti cu o pia a
locuinelor deIicitar.
Probleme demograIice
zone/localiti cu scderi importante de populaie;
zone/localiti cu probleme privind potenialul demograIic : spor natural negativ,
mbtrnire a populaiei, dezechilibre n structur;
zone/localiti cu resurse de Ior de munc disponibile;
zone/localiti ce prezint o calitate slab a resurselor de munc.

Planya nr. 2.2. REEAUA DE LOCALITI SI POPULAIA DEZVOLTARE SI
COOPERARE
Ilustreaz componenta 1.4. din domeniul int 1. Structura teritoriului; domeniul int 2. Structura
socio-demograIic; domeniul int 4. Cooperarea intraregional.
Reeaua de localiti
mbuntirea structurii si repartiia localitilor;
mbuntirea rolului si Iunciunilor reelei - centre si arii de polarizare;
dotri publice de interes teritorial;
necesarul de locuine n principalele centre urbane.
Aspecte socio demograIice
atenuarea Ienomenelor demograIice negative;
reducerea segregrii sociale;
reducerea decalaMului de calitate a vieii ntre mediul urban si mediul rural

Planya nr. 3.1. INFRASTRUCTURILE TEHNICE ALE TERITORIULUI PROBLEME
SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componenta 1.5. din domeniul int 1. Structura teritoriului.
Gospodrirea apelor
surse de alimentare cu ap care necesit msuri de protecie;
localiti cu probleme de echipare hidro-edilitar.
AmenaMri pentru agricultur
disIuncionaliti n Iuncionarea amenaMrilor pentru agricultur (irigaii, mbuntiri
Iunciare etc.);
terenuri agricole ce necesit amenaMri speciIice.
Reele de transport
trasee sau sectoare suprasolicitate si/sau n stare proast;
legturi lips (ocolitoare, poduri, intersecii la nivel);
trasee de intens mobilitate pendulatorie a populaiei, pentru care nu Iuncioneaz
transport public;
aeroporturi, porturi, gri, puncte de control pentru trecerea Irontierei, nemodernizate.
Reele de telecomunicaii
zone/localiti neacoperite de reeaua de telecomunicaii;
localiti cu dotare nesatisIctoare.
Reele energetice
zone/localiti lipsite de componente ale echiprii energetice.

Planya nr. 3.2. INFRASTRUCTURILE TEHNICE DEZVOLTARE SI COOPERARE
2

Ilustreaz componenta 1.5. din domeniul int 1. Structura teritoriului si domeniul int; 4.
Cooperarea intraregional
Gospodrirea apelor
asigurarea unei bune echipri hidro-edilitare a localitilor;
asigurarea necesarului de ap pentru diversi consumatori.
AmenaMri pentru agricultur

2
Plans obligatorie pentru obinerea autorizaiilor de construire pentru reele magistrale de comunicaie, amenaMri pentru mbuntiri Iunciare,
reele de telecomunicaii, etc. conIorm Legii nr. 453/2001 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 50/1991, n lipsa unor documentaii de
urbanism aprobate

22
completarea necesarului de lucrri pentru agricultur.
Reele de transport
dezvoltarea si modernizarea reelei existente;
propuneri pentru conectarea la reeaua naional preconizat si implicit la reelele
transeuropene;
lucrri de modernizare n aeroporturi, porturi, gri, puncte de trecere a Irontierei;
dezvoltarea transportului public.
Reele de telecomunicaii
dezvoltarea si modernizarea reelei existente.
Reele energetice
dezvoltarea si modernizarea reelei existente.

Planya nr. 4.1. STRUCTURA ACTIVITILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI
PROBLEME SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz domeniul int 3. Structura activitilor si componenta 1.6. din domeniul int 1.
Structura teritoriului.
Activitile economice
activiti industriale n curs de restructurare, modernizare, zone declarate ca deIavorizate,
zone cu somaM ridicat;
localiti dependente de o singur activitate economic;
construcii si amenaMri pentru producie, abandonate;
zone/localiti cu potenial turistic, dar lipsite de dotri adecvate;
localiti lipsite de servicii economice si sociale de baz;
resurse nevaloriIicate.
ZoniIicarea teritoriului
zone n care se solicit reorganizri administrative ale unitilor teritoriale;
zone n care se maniIest/pot aprea conIlicte ntre Iunciuni.

Planya nr. 4.2. STRUCTURA ACTIVITILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI
DEZVOLTARE SI COOPERARE
Ilustreaz domeniul int 3. Structura activitilor, componenta 1.6. din domeniul int 1.
Structura teritoriului si domeniul int 4. Cooperarea intraregional.
Activiti economice
dezvoltri de noi Iunciuni economice pe baza potenialului endogen, cu accent pe turism,
servicii, surse de energie neconvenionale;
propuneri de valoriIicare a dotrii tehnice si materiale disponibile.
ZoniIicarea teritoriului
zonarea terenului agricol n raport cu condiiile pedoclimatice si cerinele pieei;
zonarea teritoriului silvic;
propuneri pentru rezolvarea situaiilor conIlictuale.

Planya nr. 5.1. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL PROBLEME SI DISFUNCIONALITI
3

Ilustreaz domeniul int 5. Contextul suprateritorial.
Probleme teritoriale litigioase.
zone n care se maniIest/pot aprea tensiuni;
zone declarate deIavorizate din teritoriul regiunilor/Mudeelor vecine;
Iunciuni similare concurente n teritorii nvecinate sau n regiune.

Planya nr. 5.2. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL DEZVOLTARE
Ilustreaz domeniul int 5. Contextul suprateritorial.
arii metropolitane, periurbane instituite sau preconizate;
propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport si a inIrastructurilor maMore regionale;
zone de cooperare transIrontalier organizate sau preconizate;
dezvoltarea de reele, parteneriate, colaborri n diverse domenii.

3
Plansele nr. 5.1. si 5.2. se vor elabora la scri care nu solicit o reprezentare de detaliu (ex. 1:500.000.)

23
n Iuncie de complexitatea problemelor si de cerinele legate de coninutul documentaiilor
pentru avize si acorduri, unele componente ale domeniilor int pot Ii tratate separat (n planse diIerite), n
ideea de a se asigura corectitudinea reprezentrilor si o bun percepere.

Art.2. Plan de amenajare a teritoriului zonal interjudeean - P.A.1.Z.I.1.
Se ntocmeste pentru soluionarea unor probleme speciIice aprute n zone ce cuprind n
ntregime sau parial teritoriul administrativ al mai multor Mudee. Acest tip de plan se realizeaz pe baza
consensului maniIestat de Mudeele respective n recunoasterea problemelor si n intenia de colaborare
pentru soluionarea lor. n cazul acestui tip de documentaie domeniile int se trateaz n mod diIereniat
n Iuncie de obiectivele propuse si se vor completa cu un domeniu intitulat CooSerarea interMuaeean.
n cazul unui teritoriu de grani teritoriu (interMudeean) Irontalier se va pune accentul si pe
cooSerarea tranVIrontalier, ca modalitate complementar de dezvoltare socio-economic n proIil
teritorial. Pentru dezvoltarea cooperrii transIrontaliere este necesar cunoasterea potenialului de
cooperare din teritoriul situat de cealalt parte a graniei. Din acest motiv, aceste tipuri de documentaie
trebuie s se elaboreze concomitent si ,n oglind, pe ambele pri ale Irontierei.
Coninut si mod de prezentare.
(1) Coninutul se structureaz conIorm urmtoarelor capitole:
(a) Introducere: programul elaborrii, perioada vizat, relaia cu strategiile de dezvoltare
regional yi cu alte planuri de A.1., agenda consultrii populaiei.
(b) Date generale: scopul yi necesitatea documentaiei, baza documentar yi bibliografic,
studii de fundamentare, metodologia de lucru.
(c) Elemente care condiioneaz dezvoltarea.
Factori exogeni (exteriori):
la nivel european: tendine generale ale dezvoltrii spaiale si regionale, eIecte cu caracter
general, situaia teritoriului interMudeean, aspecte Iavorabile/deIavorabile;
la nivel naional: strategii de dezvoltare naionale, zonale, regionale, eIecte cu caracter
general, situaia teritoriului interMudeean, aspecte Iavorabile/deIavorabile.
Factori endogeni (interni):
evoluia anterioar a Mudeelor componente: n perioada interbelic, n perioada economiei
centralizate, dup 1990;
analiza si caracterizarea strii actuale a teritoriului: analiz orientat pe evidenierea
problemelor si disIuncionalitilor, care vizeaz domeniile int si componentele lor, dup
cum urmeaz.
1. 'omeniul int Ttructura teritoriului
1.1. /ocali]are JeoJraIic caarul aaminiVtrativ teritorial reJiuneareJiunile ae ae]voltare
1.2. Caarul naturalmeaiul.
relieI reVurVe ae aS clim Iaun Ilor,
reVurVele VubVolului,
reVurVele Volului,
]one e[SuVe la riVcuri naturale ]one aeIicitare in re]erve ae aS ]one e[SuVe la riVcuri
tehnoloJice ]one Soluate,
calitatea Iactorilor ae meaiu,
aeeuri.
1.3. 3atrimoniul natural i conVtruit.
Satrimoniul natural (]one aeclarate SroteMate ]one ae SroteMat incluViv SeiVaMe,
Satrimoniul conVtruit (]one aeclarate SroteMate ]one ae SroteMat incluViv SeiVaMe
culturale.
1.4. 5eeaua ae localiti
Vtructura i Iunciunile centre Solari]atoare,
VatiVIacerea inaicatorilor minimali ae aeIinire,
acceVibilitate,
inIraVtructura Vocio-cultural,
inIraVtructura eailitar,
locuirea (tiSuri incluViv locuirea Vecunaar calitate.
1.5. ,nIraVtructurile tehnice
JoVSoarirea aSelor (incluViv Sentru riVc natural inunaaii,
amenaMri Sentru aJricultur (incluViv Sentru riVc natural alunecri,

24
reele ae tranVSort (incluViv Suncte ae trecere a Irontierei rute Sentru bicicliti,
reele ae telecomunicaii,
reele enerJetice.
1.6. ZoniIicarea teritoriului
IoloVirea terenurilor (incluViv ]one cu aeVtinaie VSecial,
]one Iuncional-VSaiale cu eviaenierea SroIilului aominant(aJricolVilvicturiVticetc..
2. 'omeniul int Structura Vocio-aemoJraIic
2.1. (voluia SoSulaiei i Sotenialul aemoJraIic.
Vtructura SoSulaiei Se JruSe ae varVt Ve[e meaii naionaliti reliJii,
evoluia SoSulaiei,
micarea natural i micarea miJratorie.
2.2. 5eVurVele umane.
Vtarea ae Vntate,
nivelul ae inVtruire,
Vtructura i ainamica Iorei ae munc,
nivel ae trai Vrcie.
3. 'omeniul int Structura activitilor (conIorm C$(1
3.1. $Jricultura SiVcicultura Vilvicultura.
Vtructur SerIormane Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00,
aotare tehnic i material.
3.2. ,nauVtria Sroaucia i aiVtribuia enerJiei conVtrucii.
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00 reele ae Sroaucie e[Sort,
aotare tehnic i material.
3.3. TuriVmul
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
orJani]area activitilor incluViv ,00,
Vtructuri turiVtice.
3.4. Servicii economice i Vociale (comer tranVSorturi i telecomunicaii cercetare -
ae]voltare inIormatic Vervicii Sentru ae]voltarea aIacerilor Iinane-bnci aaminiVtraie Sublic i
aViJurri Vociale invmant Vntate cultur.
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00,
aotare tehnic i material.
4. 'omeniul int CooSerarea interMuaeean
Srobleme VSeciIice ae Voluionat Srin cooSerare,
5. 'omeniul int Conte[tul VuSrateritorial
coriaoare ae tranVSort orae Soart,
]one ae cooSerare tranVIrontalier,
reJiuni ae ae]voltare vecine,
]one metroSolitane Seriurbane.
(d). Diagnostic; prioriti:
Formularea diagnosticului privind domeniile int si componentele lor, pe baza problemelor si
disIuncionalitilor identiIicate prin analiza anterioar;
Formularea unui diagnostic prospectiv pornind de la tendinele maMore ce se maniIest si evoluia
posibil /de dorit a teritoriului vizat;
Formularea diagnosticului general pentru teritoriul Mudeului;
Evidenierea prioritilor de intervenie.
(e). Strategia de dezvoltare.
Formularea obiectivelor strategice generale care vizeaz dezvoltarea teritoriului pe termen lung.
Obiectivele strategice au caracter principial si asigur orientarea clar spre dezvoltare a teritoriului vizat,
Iiind asumate politic de autoritile Mudeene, n urma analizei unor alternative de dezvoltare posibile.
Formularea obiectivelor pentru domeniile int si componentele lor, ca rspuns la problemele
identiIicate si decurgnd din obiectivele strategice.
IdentiIicarea cilor (direciilor) de abordare pentru atingerea obiectivelor pentru domeniile int si
a obiectivelor generale.

25
Formularea programului de msuri ce vizeaz domeniile int si componentele lor, sub Iorma unui set
coerent si corelat de propuneri de dezvoltare/transIormare spaial a teritoriului.
Propuneri pentru cadrul instituional de implementare, monitorizare, evaluare a rezultatelor si de
aMustare a documentaiei.
Prezentarea documentaiei P.A.T.Z.I.J.
Documentaia cuprinde piese scrise si piese desenate:
Piesele scrise sunt Memoriul general ce are cuprinsul prezentat anterior.
Piesele desenate sunt planse (hri si planuri) la scrile 1: 500.000, 1:200.000, 1:100.000, 1:
50.000 (n Iuncie de mrimea teritoriului), scheme, cartograme.
Plansele obligatorii sunt:

Planya nr. 1.1. MEDIUL PROBLEME SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componentele 1.2. si 1.3. din domeniul int 1. Structura teritoriului.
Cadrul natural/mediul:
zone expuse sau aIectate de riscuri naturale (inundaii, alunecri de teren seismicitate);
zone cu probleme privind resursele de ap (zone deIicitare, zone vulnerabile, zone cu
resurse de ap subterane cu caracteristici nepotabile, resurse de ap poluate);
zone expuse la riscuri tehnologice;
zone naturale aIectate de alte presiuni antropice (turistice, de urbanizare etc.);
zone/Iactori naturali care necesit msuri de protecie (zone caracterizate de o mare
biodiversitate, Iactori balneari, climaterici, turistici, peisaMe);
zone expuse sau aIectate de poluare;
depozite necontrolate de deseuri.
Patrimoniul
patrimoniul natural declarat;
patrimoniul construit declarat.

Planya nr. 1.2. MEDIUL DEZVOLTARE SI COOPERARE
Ilustreaz componentele 1.2. si 1.3. din domeniul int 1. Structura teritoriului si domeniul int 4.
Cooperarea interMudeean.
Cadrul natural/mediul:
proteMarea Iactorilor de mediu;
reducerea/eliminarea presiunilor antropice;
combaterea polurii;
resurse balneo-turistice valoriIicabile;
valoriIicarea durabil a unor resurse de substane utile.
Patrimoniul
proteMarea patrimoniului natural declarat;
proteMarea patrimoniului natural de interes local;
proteMarea patrimoniului construit declarat;
proteMarea patrimoniului construit de interes local.

Planya nr. 2.1. REEAUA DE LOCALITI SI POPULAIA PROBLEME SI
DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componenta 1.4. din domeniul int 1. Structura teritoriului si domeniul int 2.
Structura socio-demograIic.
DisIuncionaliti la nivelul reelei de localiti
deIiciene privind structura si repartiia n teritoriu a categoriilor de localiti, satisIacerea
indicatorilor minimali de deIinire, accesibilitate;
deIiciene privind Iuncionarea reelei de localiti : zone proIund rurale lipsite de dotri
cu rol teritorial, localiti cu probleme de echipare si dotare, localiti cu o pia a locuinelor
deIicitar.
Probleme demograIice
zone/localiti cu scderi importante de populaie;
zone/localiti cu probleme privind potenialul demograIic: spor natural negativ,
mbtrnire a populaiei, dezechilibre n structur;
zone/localiti cu resurse de Ior de munc disponibile;

26
zone/localiti cu probleme de calitate a resurselor de munc.

Planya nr. 2.2. REEAUA DE LOCALITI SI POPULAIA DEZVOLTARE SI
COOPERARE
Ilustreaz componenta 1.4. din domeniul int 1. Structura teritoriului, domeniul int 2. Structura
socio-demograIic si domeniul int 4 Cooperarea interMudeean.
Reeaua de localiti
mbuntirea structurii si repartiia localitilor;
mbuntirea rolului si Iunciunilor reelei - centre si arii de polarizare;
dotri publice de interes teritorial;
necesarul de locuine n principalele centre urbane.
Aspecte socio demograIice
atenuarea Ienomenelor demograIice negative;
reducerea segregrii sociale;
reducerea decalaMului de calitate a vieii ntre mediul urban si mediul rural

Planya nr. 3.1. INFRASTRUCTURILE TEHNICE ALE TERITORIULUI PROBLEME
SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componenta 1.5. din domeniul int 1. Structura teritoriului.
Gospodrirea apelor
surse de alimentare cu ap care necesit msuri de protecie;
localiti cu probleme de echipare hidro-edilitar.
AmenaMri pentru agricultur
disIuncionaliti n Iuncionarea amenaMrilor pentru agricultur (irigaii, mbuntiri
Iunciare etc.);
terenuri agricole ce necesit amenaMri speciIice.
Reele de transport
trasee sau sectoare suprasolicitate si/sau n stare proast;
legturi lips (ocolitoare, poduri, intersecii la nivel);
trasee de intens mobilitate pendulatorie a populaiei, pentru care nu Iuncioneaz
transport public;
aeroporturi, porturi, gri, puncte de control pentru trecerea Irontierei, nemodernizate.
Reele de telecomunicaii
zone/localiti neacoperite de reeaua de telecomunicaii;
localiti cu dotare nesatisIctoare.
Reele energetice
zone/localiti lipsite de componente ale echiprii energetice.

Planya nr. 3.2. INFRASTRUCTURILE TEHNICE DEZVOLTARE SI COOPERARE
4

Ilustreaz componenta 1.5. din domeniul int 1. Structura teritoriului si domeniul int 4.
Cooperarea interMudeean.
Gospodrirea apelor
asigurarea unei bune echipri hidro-edilitare a localitilor;
asigurarea necesarului de ap pentru diversi consumatori.
AmenaMri pentru agricultur
completarea necesarului de lucrri pentru agricultur.
Reele de transport
dezvoltarea si modernizarea reelei existente;
propuneri pentru conectarea la reeaua naional preconizat si implicit la reelele
transeuropene;
lucrri de modernizare n aeroporturi, porturi, gri, puncte de trecere a Irontierei;
dezvoltarea transportului public.
Reele de telecomunicaii

4
Plans obligatorie pentru obinerea autorizaiilor de construire pentru reele magistrale de comunicaie, amenaMri pentru mbuntiri Iunciare,
reele de telecomunicaii, etc. conIorm Legii nr. 453/2001 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 50/1991, n lipsa unor documentaii de
urbanism aprobate

27
dezvoltarea si modernizarea reelei existente.
Reele energetice
dezvoltarea si modernizarea reelei existente

Planya nr. 4.1. STRUCTURA ACTIVITILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI PROBLEME SI
DISFUNCIONALITI
Ilustreaz domeniul int 3 Structura activitilor si componenta 1.6. din domeniul int 1
Structura teritoriului.
Activitile economice
activiti industriale n curs de restructurare, modernizare, zone declarate ca deIavorizate,
zone cu somaM ridicat;
localiti dependente de o singur activitate economic;
construcii si amenaMri pentru producie, abandonate;
zone/localiti cu potenial turistic, dar lipsite de dotri adecvate;
localiti lipsite de servicii economice si sociale de baz;
resurse nevaloriIicate.
ZoniIicarea teritoriului
zone n care se solicit reorganizri administrative ale unitilor teritoriale;
zone n care se maniIest/pot aprea conIlicte ntre Iunciuni.

Planya nr. 4.2. STRUCTURA ACTIVITILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI
DEZVOLTARE SI COOPERARE
Ilustreaz domeniul int 3. Structura activitilor, componenta 1.6. din domeniul int 1.
Structura teritoriului si domeniul int 4. Cooperarea interMudeean.
Activiti economice
dezvoltri de noi Iunciuni economice pe baza potenialului endogen, cu accent pe turism,
servicii, surse de energie neconvenionale;
propuneri de valoriIicare a dotrii tehnice si materiale disponibile.
ZoniIicarea teritoriului
zonarea terenului agricol n raport cu condiiile pedoclimatice si cerinele pieei;
zonarea teritoriului silvic;
propuneri pentru rezolvarea situaiilor conIlictuale.

Planya nr. 5.1. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL PROBLEME SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz domeniul int 5. Contextul suprateritorial.
probleme teritoriale litigioase;
zone n care se maniIest/pot aprea tensiuni;
zone declarate deIavorizate din teritoriul regional care inIlueneaz negativ teritoriile
Mudeelor;
Iunciuni similare concurente n teritorii nvecinate sau n regiune/regiunii.

Planya nr. 5.2. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL DEZVOLTARE
Ilustreaz domeniul int 5. Contextul suprateritorial.
arii metropolitane, periurbane instituite sau preconizate;
propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport si a inIrastructurilor maMore regionale;
zone de cooperare transIrontalier organizate sau preconizate;
dezvoltarea de reele, parteneriate, colaborri n diverse domenii.
n Iuncie de complexitatea problemelor si de cerinele legate de coninutul documentaiilor
pentru avize si acorduri, unele componente ale domeniilor int pot Ii tratate separat (n planse diIerite), n
ideea de a se asigura corectitudinea reprezentrilor si o bun percepere.

Art.3. Plan de amenajare a teritoriului zonal intercomunal - P.A.1.Z.I.C., interoryenesc - P.A.1.Z.I.O.
Acest tip de documentaie se ntocmeste pentru teritorii n cadrul crora exist sau sunt
preconizate cooperri n desIsurarea activitilor economice, utilizarea resurselor naturale comune,
proteMarea unor elemente de cadru natural de patrimoniu care au desIsurri intercomunale, cooperri
pentru amenaMri de inIrastructuri teritoriale (ci de transport, sisteme zonale de gospodrire a apelor, de
management al deseurilor etc.). Ca si n cazul planurilor zonale interMudeene, iniiativa elaborrii planului

28
aparine autoritilor publice locale, n cazul de Ia consiliile locale ale unitilor administrativ-teritoriale
de baz (orase, comune), ca urmare a precizrii unei cooperri. AstIel de cooperri pot porni de la
necesitatea de a solicita si utiliza Iinanri externe (programe ISPA, SAPARD, I1TERRE III B, programe
incluse n Pactul de Stabilitate, programe Phare, USAID etc.). Cazuri particulare ale acestui tip de plan
zonal le reprezint planurile pentru teritoriile metropolitane si teritoriile periurbane, a cror deIinire se
gseste n Anexa nr. 2 la Legea nr. 350/2001.
Coninutul cadru pentru aceste teritorii zonale este maximal si se reIer la spaii de mare scar
(metropolitane, intercomunale extinse). Pentru teritorii de mici dimensiuni, situaia cadru se va adapta la
situaia concret.
n ambele cazuri este necesar o list clar a tipurilor de schimbri/dezvoltri spaiale ce Iac
obiectul cooperrii.
Coninut si mod de prezentare
(1) Coninutul se structureaz conIorm urmtoarelor capitole:
(a) Introducere: programul elaborrii, perioada vizat, relaia cu alte planuri de A.1., agenda
consultrii populaiei.
(b) Date generale: scopul yi necesitatea documentaiei, baza documentar yi bibliografic,
studii de fundamentare, metodologia de lucru.
(c) Elemente care condiioneaz dezvoltarea.
Factori exogeni (exteriori):
la nivel european: tendine generale ale dezvoltrii spaiale si regionale, eIecte cu caracter
general, situaia teritoriului intercomunal, aspecte Iavorabile/deIavorabile;
la nivel naional: strategii de dezvoltare naionale, zonale, regionale, interMudeene, eIecte cu
caracter general, situaia teritoriului vizat, aspecte Iavorabile/deIavorabile.
Factori endogeni (interni):
evoluia anterioar a Mudeelor componente: n perioada interbelic, n perioada economiei
centralizate, dup 1990;
analiza si caracterizarea strii actuale a teritoriului: analiz orientat pe evidenierea
problemelor si disIuncionalitilor, care vizeaz domeniile int si componentele lor, dup
cum urmeaz:
1. 'omeniul int Structura teritoriului
1.1. /ocali]are JeoJraIic caarul aaminiVtrativ teritorial reJiunea ae ae]voltare
1.2. Caarul naturalmeaiul.
relieI reVurVe ae aS clim Iaun Ilor,
reVurVele VubVolului,
reVurVele Volului,
]one e[SuVe la riVcuri naturale ]one aeIicitare in re]erve ae aS ]one e[SuVe la riVcuri
tehnoloJice ]one Soluate,
calitatea Iactorilor ae meaiu,
aeeuri.
1.3. 3atrimoniul natural i conVtruit.
Satrimoniul natural (]one aeclarate SroteMate ]one ae SroteMat incluViv SeiVaMe,
Satrimoniul conVtruit (]one aeclarate SroteMate ]one ae SroteMat incluViv SeiVaMe
culturale.
1.4. 5eeaua ae localiti
Vtructura i Iunciunile centre Solari]atoare,
VatiVIacerea inaicatorilor minimali ae aeIinire,
acceVibilitate,
inIraVtructura Vocio-cultural,
inIraVtructura eailitar,
locuirea (tiSuri incluViv locuirea Vecunaar calitate.
1.5. ,nIraVtructurile tehnice
JoVSoarirea aSelor (incluViv Sentru riVc natural inunaaii,
amenaMri Sentru aJricultur (incluViv Sentru riVc natural alunecri,
reele ae tranVSort (incluViv Suncte ae trecere a Irontierei rute Sentru bicicliti,
reele ae telecomunicaii,
reele enerJetice.
1.6. ZoniIicarea teritoriului

29
IoloVirea terenurilor (incluViv ]one cu aeVtinaie VSecial,
]one Iuncional-VSaiale cu eviaenierea SroIilului aominant (aJricol Vilvic turiVtic etc..
2. 'omeniul int Structura Socio-aemoJraIic
2.1. (voluia SoSulaiei i Sotenialul aemoJraIic
Vtructura SoSulaiei Se JruSe ae varVt Ve[e meaii naionaliti reliJii,
evoluia SoSulaiei,
micarea natural i micarea miJratorie.
2.2. 5eVurVele umane
Vtarea ae Vntate,
nivelul ae inVtruire,
Vtructura i ainamica Iorei ae munc,
nivel ae trai Vrcie.
3. 'omeniul int Structura activitilor (conIorm C$(1
3.1. $Jricultura SiVcicultura Vilvicultura
Vtructur SerIormane Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00,
aotare tehnic i material.
3.2. ,nauVtria Sroaucia i aiVtribuia enerJiei conVtrucii.
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00 reele ae Sroaucie e[Sort,
aotare tehnic i material.
3.3. TuriVmul
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
orJani]area activitilor incluViv ,00,
Vtructuri turiVtice.
3.4. Servicii economice i Vociale (comer tranVSorturi i telecomunicaii cercetare - ae]voltare
inIormatic Vervicii Sentru ae]voltarea aIacerilor Iinane-bnci aaminiVtraie Sublic i aViJurri
Vociale invmant Vntate cultur
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00,
aotare tehnic i material.
4. 'omeniul int SooSerarea intercomunal (interoreneaVc
Srobleme VSeciIice ae Voluionat Srin cooSerare,
5. 'omeniul int Conte[tul VuSrateritorial
coriaoare ae tranVSort orae Soart,
]one ae cooSerare tranVIrontalier,
reJiuni ae ae]voltare vecine,
]one metroSolitane Seriurbane.
(d). Diagnostic; prioriti:
Formularea diagnosticului privind domeniile int si componentele lor, pe baza problemelor si
disIuncionalitilor identiIicate prin analiza anterioar;
Formularea unui diagnostic prospectiv pornind de la tendinele maMore ce se maniIest si evoluia
posibil/de dorit a teritoriului vizat;
Formularea diagnosticului general pentru teritoriul intercomunal/interorsenesc;
Evidenierea prioritilor de intervenie.
(e). Strategia de dezvoltare.
Formularea obiectivelor strategice generale care vizeaz dezvoltarea teritoriului pe termen lung.
Obiectivele strategice au caracter principial si asigur orientarea clar spre dezvoltare a teritoriului vizat,
Iiind asumate politic de autoritile locale, n urma analizei unor alternative de dezvoltare posibile;
Formularea obiectivelor pentru domeniile int si componentele lor, ca rspuns la problemele
identiIicate si decurgnd din obiectivele strategice;
IdentiIicarea cilor (direciilor) de abordare pentru atingerea obiectivelor pentru domeniile int si
a obiectivelor generale;
Formularea programului de msuri ce vizeaz domeniile int si componentele lor, sub Iorma
unui set coerent si corelat de propuneri de dezvoltare/transIormare spaial a teritoriului;
Propuneri pentru cadrul instituional de implementare, monitorizare, evaluare a rezultatelor si de
aMustare a documentaiei.

30
Prezentarea documentaiei P.A.T.Z.I.C., P.A.T.Z.I.O.
Documentaia cuprinde piese scrise si piese desenate:
Piesele scrise sunt Memoriul general ce are cuprinsul prezentat anterior.
Piesele desenate sunt planse (hri si planuri) la scrile 1:200.000, 1:100.000, 1: 50.000, scheme,
cartograme.
Plansele obligatorii sunt:

Planya nr. 1.1. MEDIUL PROBLEME SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componentele 1.2. si 1.3. din domeniul int 1. Structura teritoriului.
Cadrul natural/mediul:
zone expuse sau aIectate de riscuri naturale (inundaii, alunecri de teren seismicitate);
zone cu probleme privind resursele de ap (zone deIicitare, zone vulnerabile, zone cu
resurse de ap subterane, cu caracteristici nepotabile, resurse de ap poluate);
zone expuse la riscuri tehnologice;
zone naturale aIectate de alte presiuni antropice (turistice, de urbanizare etc.);
zone/Iactori naturali care necesit msuri de protecie (zone caracterizate de o mare
biodiversitate, Iactori balneari, climaterici, turistici, peisaMe);
zone expuse sau aIectate de poluare;
depozite necontrolate de deseuri.
Patrimoniul
patrimoniul natural declarat;
patrimoniul construit declarat.

Planya nr. 1.2. MEDIUL DEZVOLTARE SI COOPERARE
Ilustreaz componentele 1.2. si 1.3. din domeniul int 1. Structura teritoriului si domeniul int 4.
Cooperarea intercomunal (interorseneasc).
Cadrul natural/mediul
proteMarea Iactorilor de mediu;
reducerea/eliminarea presiunilor antropice;
combaterea polurii;
resurse balneo-turistice valoriIicabile;
valoriIicarea durabil a unor resurse de substane utile.
Patrimoniul
proteMarea patrimoniului natural declarat;
proteMarea patrimoniului natural de interes local;
proteMarea patrimoniului construit declarat;
proteMarea patrimoniului construit de interes local.

Planya nr. 2.1. REEAUA DE LOCALITI SI POPULAIA PROBLEME SI
DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componenta 1.4. din domeniul int 1. Structura teritoriului si domeniul int 2.
Structura socio-demograIic.
DisIuncionaliti la nivelul reelei de localiti
deIiciene privind structura si repartiia n teritoriu a categoriilor de localiti, satisIacerea
indicatorilor minimali de deIinire, accesibilitate;
deIiciene privind Iuncionarea reelei de localiti : zone proIund rurale lipsite de dotri
cu rol teritorial, localiti cu probleme de echipare si dotare, localiti cu o pia a locuinelor
deIicitar.
Probleme demograIice
zone/localiti cu scderi importante de populaie;
zone/localiti cu probleme privind potenialul demograIic: spor natural negativ,
mbtrnire a populaiei, dezechilibre n structur;
zone/localiti cu resurse de Ior de munc disponibile;
zone/localiti cu probleme privind calitatea resurselor de munc.




31
Planya nr. 2.2. REEAUA DE LOCALITI SI POPULAIA DEZVOLTARE SI COOPERARE
Ilustreaz componenta 1.4. din domeniul int 1. Structura teritoriului, domeniul int 2. Structura
socio-demograIic si domeniul int 4. Cooperarea intercomunal (interorseneasc).
Reeaua de localiti
mbuntirea structurii si repartiia localitilor;
mbuntirea rolului si Iunciunilor reelei - centre si arii de polarizare;
dotri publice de interes teritorial;
necesarul de locuine n principalele centre urbane.
Aspecte socio demograIice
atenuarea Ienomenelor demograIice negative;
reducerea segregrii sociale;
reducerea decalaMului de calitate a vieii ntre mediul urban si mediul rural.

Planya nr. 3.1. INFRASTRUCTURILE TEHNICE ALE TERITORIULUI PROBLEME
SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componenta 1.5. din domeniul int 1. Structura teritoriului.
Gospodrirea apelor
surse de alimentare cu ap care necesit msuri de protecie;
localiti cu probleme de echipare hidro-edilitar.
AmenaMri pentru agricultur
disIuncionaliti n Iuncionarea amenaMrilor pentru agricultur (irigaii, mbuntiri
Iunciare etc.);
terenuri agricole ce necesit amenaMri speciIice;
reele de transport;
trasee sau sectoare suprasolicitate si/sau n stare proast;
legturi lips (ocolitoare, poduri, intersecii la nivel);
trasee de intens mobilitate pendulatorie a populaiei, pentru care nu Iuncioneaz
transport public;
aeroporturi, porturi, gri, puncte de control pentru trecerea Irontierei, nemodernizate.
Reele de telecomunicaii
zone/localiti neacoperite de reeaua de telecomunicaii;
localiti cu dotare nesatisIctoare.
Reele energetice
zone/localiti lipsite de componente ale echiprii energetice.

Planya nr. 3.2. INFRASTRUCTURILE TEHNICE DEZVOLTARE SI COOPERARE
5

Ilustreaz componenta 1.5. din domeniul int 1. Structura teritoriului si domeniul int 4.
Cooperarea intercomunal (interorseneasc).
Gospodrirea apelor
asigurarea unei bune echipri hidro-edilitare a localitilor;
asigurarea necesarului de ap pentru diversi consumatori.
AmenaMri pentru agricultur
completarea necesarului de lucrri pentru agricultur.
Reele de transport
dezvoltarea si modernizarea reelei existente;
propuneri pentru conectarea la reeaua naional preconizat si implicit la reelele
transeuropene;
lucrri de modernizare n aeroporturi, porturi, gri, puncte de trecere a Irontierei;
dezvoltarea transportului public.
Reele de telecomunicaii
dezvoltarea si modernizarea reelei existente.
Reele energetice
dezvoltarea si modernizarea reelei existente.


5
Plans obligatorie pentru obinerea autorizaiilor de construire pentru reele magistrale de comunicaie, amenaMri pentru mbuntiri Iunciare,
reele de telecomunicaii, etc. conIorm Legii nr. 453/2001 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 50/1991, n lipsa unor documentaii de
urbanism aprobate.

32
Planya nr. 4.1. STRUCTURA ACTIVITILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI PROBLEME SI
DISFUNCIONALITI
Ilustreaz domeniul int 3. Structura activitilor si componenta 1.6. din domeniul int 1.
Structura teritoriului.
Activitile economice
activiti industriale n curs de restructurare, modernizare, zone declarate ca deIavorizate,
zone cu somaM ridicat;
localiti dependente de o singur activitate economic;
construcii si amenaMri pentru producie, abandonate;
zone/localiti cu potenial turistic, dar lipsite de dotri adecvate;
localiti lipsite de servicii economice si sociale de baz;
resurse nevaloriIicate.
ZoniIicarea teritoriului
zone n care se solicit reorganizri administrative ale unitilor teritoriale;
zone n care se maniIest/pot aprea conIlicte ntre Iunciuni.

Planya nr. 4.2. STRUCTURA ACTIVITILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI
DEZVOLTARE SI COOPERARE
Ilustreaz domeniul int 3. Structura activitilor, componenta 1.6. din domeniul int 1.
Structura teritoriului si domeniul int 4. Cooperarea intercomunal (interorseneasc).
Activiti economice
dezvoltri de noi Iunciuni economice pe baza potenialului endogen, cu accent pe turism,
servicii, surse de energie neconvenionale;
propuneri de valoriIicare a dotrii tehnice si materiale disponibile.
ZoniIicarea teritoriului
zonarea terenului agricol n raport cu condiiile pedoclimatice si cerinele pieei;
zonarea teritoriului silvic;
propuneri pentru rezolvarea situaiilor conIlictuale.

Planya nr. 5.1. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL PROBLEME SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz domeniul int 5. Contextul suprateritorial.
probleme teritoriale litigioase;
zone n care se maniIest/pot aprea tensiuni;
zone declarate deIavorizate din teritoriul regional care inIlueneaz negativ teritoriul
intercomunal (interorsenesc);
Iunciuni similare concurente n teritorii nvecinate.

Planya nr. 5.2. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL DEZVOLTARE
Ilustreaz domeniul int 5. Contextul suprateritorial.
arii metropolitane, periurbane instituite sau preconizate;
propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport si a inIrastructurilor maMore regionale;
zone de cooperare transIrontalier organizate sau preconizate;
dezvoltarea de reele, parteneriate, colaborri n diverse domenii.
n Iuncie de complexitatea problemelor si de cerinele legate de coninutul documentaiilor
pentru avize si acorduri, unele componente ale domeniilor int pot Ii tratate separat (n planse diIerite), n
ideea de a se asigura corectitudinea reprezentrilor si o bun percepere.
Plansele nr. 5.1. si 5.2. se vor elabora la scri care nu solicit o reprezentare de detaliu.

Seciunea 3. Planul de amenajare a teritoriului judeean - P.A.1.1.
Acest tip de plan se ntocmeste pentru teritoriile administrative ale Mudeelor, avnd un rol director
pentru evoluia acestor teritorii. P.A.T.J. reprezint expresia spaial a programului de dezvoltare social,
economic, ecologic, cultural si instituional a Mudeului. P.A.T.J. se coreleaz cu P.A.T.1., cu
P.A.T.Z., cu programele de guvernare sectoriale precum si cu alte programe de dezvoltare. P.A.T.J.
trebuie s aib la baz strategia de dezvoltare socio-economic a Mudeului respectiv si o serie de studii de
Iundamentare ntocmite n vederea aproIundrii anumitor domenii sau aspecte relevante.
Coninut si mod de prezentare.
(1) Coninutul se structureaz conIorm urmtoarelor capitole:

33
(a) Introducere: programul elaborrii, perioada vizat, relaia cu alte planuri, agenda
consultrii populaiei.
(b) Date generale: scopul yi necesitatea documentaiei, baza documentar yi bibliografic,
studii de fundamentare, metodologia de lucru.
(c) Elemente care condiioneaz dezvoltarea.
Factori exogeni (exteriori):
la nivel european: tendine generale ale dezvoltrii spaiale, eIecte cu caracter general,
situaia teritoriului Mudeean, aspecte Iavorabile/deIavorabile;
la nivel naional: strategii de dezvoltare naionale, zonale, regionale, interMudeene, eIecte
cu caracter general, situaia teritoriului Mudeean, aspecte Iavorabile/deIavorabile.
Factori endogeni (interni):
evoluia anterioar a teritoriului Mudeean: n perioada interbelic, n perioada economiei
centralizate, dup 1990;
analiza si caracterizarea strii actuale a teritoriului: analiz orientat pe evidenierea
problemelor si disIuncionalitilor, care vizeaz domeniile int si componentele lor, dup cum
urmeaz:
1. 'omeniul int Structura teritoriului
1.1. /ocali]are JeoJraIic caarul aaminiVtrativ teritorial
1.2. Caarul naturalmeaiul.
relieI reVurVe ae aS clim Iaun Ilor,
reVurVele VubVolului,
reVurVele Volului,
]one e[SuVe la riVcuri naturale ]one aeIicitare in re]erve ae aS ]one e[SuVe la riVcuri
tehnoloJice ]one Soluate,
calitatea Iactorilor ae meaiu,
aeeuri.
1.3. 3atrimoniul natural i conVtruit.
Satrimoniul natural (]one aeclarate SroteMate ]one ae SroteMat incluViv SeiVaMe,
Satrimoniul conVtruit (]one aeclarate SroteMate ]one ae SroteMat incluViv SeiVaMe
culturale.
1.4. 5eeaua ae localiti
Vtructura i Iunciunile centre Solari]atoare,
VatiVIacerea inaicatorilor minimali ae aeIinire,
acceVibilitate,
inIraVtructura Vocio-cultural,
inIraVtructura eailitar,
locuirea (tiSuri incluViv locuirea Vecunaar calitate.
1.5. ,nIraVtructurile tehnice
JoVSoarirea aSelor (incluViv Sentru riVc natural inunaaii,
amenaMri Sentru aJricultur (incluViv Sentru riVc natural alunecri,
reele ae tranVSort (incluViv Suncte ae trecere a Irontierei rute Sentru bicicliti,
reele ae telecomunicaii,
reele enerJetice.
1.6. ZoniIicarea teritoriului
IoloVirea terenurilor (incluViv ]one cu aeVtinaie VSecial,
]one Iuncional-VSaiale cu eviaenierea SroIilului aominant(aJricolVilvicturiVticetc..
2. 'omeniul int Structura Vocio-aemoJraIic
2.1. (voluia SoSulaiei i Sotenialul aemoJraIic.
Vtructura SoSulaiei Se JruSe ae varVt Ve[e meaii naionaliti reliJii,
evoluia SoSulaiei,
micarea natural i micarea miJratorie.
2.2. 5eVurVele umane.
Vtarea ae Vntate,
nivelul ae inVtruire,
Vtructura i ainamica Iorei ae munc,
nivel ae trai Vrcie.
3. 'omeniul int Structura activitilot (conIorm C$(1

34
3.1. $Jricultura SiVcicultura Vilvicultura.
Vtructur SerIormane Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00,
aotare tehnic i material.
3.2. ,nauVtria Sroaucia i aiVtribuia enerJiei conVtrucii.
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00 reele ae Sroaucie e[Sort,
aotare tehnic i material.
3.3. TuriVmul
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
orJani]area activitilor incluViv ,00,
Vtructuri turiVtice.
3.4. Servicii economice i Vociale (comer tranVSorturi i telecomunicaii cercetare - ae]voltare
inIormatic Vervicii Sentru ae]voltarea aIacerilor Iinane-bnci aaminiVtraie Sublic i aViJurri
Vociale invmant Vntate cultur.
Vtructur aomenii ae e[celen Sotenial ainamic,
aJeni economici incluViv ,00,
aotare tehnic i material.
4. 'omeniul int conte[tul VuSrateritorial
coriaoare ae tranVSort orae Soart,
]one ae cooSerare tranVIrontalier,
reJiuni ae ae]voltare vecine,
]one metroSolitane Seriurbane.
(d). Diagnostic; prioriti:
Formularea diagnosticului privind domeniile int si componentele lor, pe baza problemelor si
disIuncionalitilor identiIicate prin analiza anterioar;
Formularea unui diagnostic prospectiv pornind de la tendinele maMore ce se maniIest si evoluia
posibil/de dorit a teritoriului vizat;
Formularea diagnosticului general pentru teritoriul Mudeului;
Evidenierea prioritilor de intervenie.
(e). Strategia de dezvoltare.
Formularea obiectivelor strategice generale care vizeaz dezvoltarea teritoriului pe termen lung.
Obiectivele strategice au caracter principial si asigur orientarea clar spre dezvoltare a teritoriului vizat,
Iiind asumate politic de autoritile Mudeene, n urma analizei unor alternative de dezvoltare posibile;
Formularea obiectivelor pentru domeniile int si componentele lor, ca rspuns la problemele
identiIicate si decurgnd din obiectivele strategice;
IdentiIicarea cilor (direciilor) de abordare pentru atingerea obiectivelor pentru domeniile int si
a obiectivelor generale;
Formularea programului de msuri ce vizeaz domeniile int si componentele lor, sub Iorma
unui set coerent si corelat de propuneri de dezvoltare/transIormare spaial a teritoriului;
Propuneri pentru cadrul instituional de implementare, monitorizare, evaluare a rezultatelor si de
aMustare a documentaiei.
Prezentarea documentaiei P.A.T.J.
Documentaia cuprinde piese scrise si piese desenate:
Piesele scrise sunt Memoriul general ce are cuprinsul prezentat anterior.
Piesele desenate sunt planse (hri si planuri) la scrile 1:200.000, 1:100.000, scheme,
cartograme.
Plansele obligatorii sunt:

Planya nr. 1.1. MEDIUL PROBLEME SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componentele 1.2. si 1.3. din domeniul int 1. Structura teritoriului.
Cadrul natural/mediul:
zone expuse sau aIectate de riscuri naturale (inundaii, alunecri de teren seismicitate);
zone cu probleme privind resursele de ap (zone deIicitare, zone vulnerabile, zone cu
resurse de ap subterane, cu caracteristici nepotabile, resurse de ap poluate);
zone expuse la riscuri tehnologice;
zone naturale aIectate de alte presiuni antropice (turistice, de urbanizare etc.);

35
zone/Iactori naturali care necesit msuri de protecie (zone caracterizate de o mare
biodiversitate, Iactori balneari, climaterici, turistici, peisaMe);
zone expuse sau aIectate de poluare;
depozite necontrolate de deseuri.
Patrimoniul
patrimoniul natural declarat;
patrimoniul construit declarat.

Planya nr. 1.2. MEDIUL DEZVOLTARE
Ilustreaz componentele 1.2. si 1.3. din domeniul int 1. Structura teritoriului.
Cadrul natural/mediul
proteMarea Iactorilor de mediu;
reducerea/eliminarea presiunilor antropice;
combaterea polurii;
resurse balneo-turistice valoriIicate;
valoriIicarea durabil a unor resurse de substane utile.
Patrimoniul
proteMarea patrimoniului natural declarat;
proteMarea patrimoniului natural de interes local;
proteMarea patrimoniului construit declarat;
proteMarea patrimoniului construit de interes local.

Planya nr. 2.1. REEAUA DE LOCALITI SI POPULAIA PROBLEME SI
DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componenta 1.4. din domeniul int 1. Structura teritoriului si domeniul int 2.
Structura socio-demograIic.
DisIuncionaliti la nivelul reelei de localiti
deIiciene privind structura si repartiia n teritoriu a categoriilor de localiti, satisIacerea
indicatorilor minimali de deIinire, accesibilitate;
deIiciene privind Iuncionarea reelei de localiti : zone proIund rurale lipsite de dotri
cu rol teritorial, localiti cu probleme de echipare si dotare, localiti cu o pia a locuinelor
deIicitar.
Probleme demograIice
zone/localiti cu scderi importante de populaie;
zone/localiti cu probleme privind potenialul demograIic : spor natural negativ,
mbtrnire a populaiei, dezechilibre n structur;
zone/localiti cu resurse de Ior de munc disponibile;
zone/localiti cu probleme privind calitatea resurselor de munc.

Planya nr. 2.2. REEAUA DE LOCALITI SI POPULAIA DEZVOLTARE
Ilustreaz componenta 1.4. din domeniul int 1. Structura teritoriului si domeniul int 2.
Structura socio-demograIic.
Reeaua de localiti
mbuntirea structurii si repartiia localitilor;
mbuntirea rolului si Iunciunilor reelei - centre si arii de polarizare;
dotri publice de interes teritorial;
necesarul de locuine n principalele centre urbane.
Aspecte socio demograIice
atenuarea Ienomenelor demograIice negative;
reducerea segregrii sociale;
reducerea decalaMului de calitate a vieii ntre mediul urban si mediul rural.

Planya nr. 3.1. INFRASTRUCTURILE TEHNICE ALE TERITORIULUI PROBLEME
SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz componenta 1.5. din domeniul int 1. Structura teritoriului.
Gospodrirea apelor
surse de alimentare cu ap care necesit msuri de protecie;

36
localiti cu probleme de echipare hidro-edilitar.
AmenaMri pentru agricultur
disIuncionaliti n Iuncionarea amenaMrilor pentru agricultur (irigaii, mbuntiri
Iunciare etc.);
terenuri agricole ce necesit amenaMri speciIice.
Reele de transport
trasee sau sectoare suprasolicitate si/sau n stare proast;
legturi lips (ocolitoare, poduri, intersecii la nivel);
trasee de intens mobilitate pendulatorie a populaiei, pentru care nu Iuncioneaz
transport public;
aeroporturi, porturi, gri, puncte de control pentru trecerea Irontierei, nemodernizate.
Reele de telecomunicaii
zone/localiti neacoperite de reeaua de telecomunicaii;
localiti cu dotare nesatisIctoare.
Reele energetice
zone/localiti lipsite de componente ale echiprii energetice.

Planya nr. 3.2. INFRASTRUCTURILE TEHNICE DEZVOLTARE
6

Ilustreaz componenta 1.5. din domeniul int 1 Structura teritoriului
Gospodrirea apelor
asigurarea unei bune echipri hidro-edilitare a localitilor;
asigurarea necesarului de ap pentru diversi consumatori.
AmenaMri pentru agricultur
completarea necesarului de lucrri pentru agricultur.
Reele de transport
dezvoltarea si modernizarea reelei existente;
propuneri pentru conectarea la reeaua naional preconizat si implicit la reelele
transeuropene;
lucrri de modernizare n aeroporturi, porturi, gri, puncte de trecere a Irontierei;
dezvoltarea transportului public.
Reele de telecomunicaii
dezvoltarea si modernizarea reelei existente.
Reele energetice
dezvoltarea si modernizarea reelei existente.

Planya nr. 4.1. STRUCTURA ACTIVITILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI PROBLEME SI
DISFUNCIONALITI
Ilustreaz domeniul int 3. Structura activitilor si componenta 1.6. din domeniul int 1.
Structura teritoriului.
Activitile economice
activiti industriale n curs de restructurare, modernizare, zone declarate ca deIavorizate,
zone cu somaM ridicat;
localiti dependente de o singur activitate economic;
construcii si amenaMri pentru producie, abandonate;
zone/localiti cu potenial turistic, dar lipsite de dotri adecvate;
localiti lipsite de servicii economice si sociale de baz;
resurse nevaloriIicate.
ZoniIicarea teritoriului
zone n care se solicit reorganizri administrative ale unitilor teritoriale;
zone n care se maniIest / pot aprea conIlicte ntre Iunciuni.



6
Plans obligatorie pentru obinerea autorizaiilor de construire pentru reele magistrale de comunicaie, amenaMri pentru mbuntiri Iunciare,
reele de telecomunicaii, etc. conIorm Legii nr. 453/2001 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 50/1991, n lipsa unor documentaii de
urbanism aprobate.

37
Planya nr. 4.2. STRUCTURA ACTIVITILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI
DEZVOLTARE
Ilustreaz domeniul int 3. Structura activitilor si componenta 1.6. din domeniul int 1.
Structura teritoriului
Activiti economice
dezvoltri de noi Iunciuni economice pe baza potenialului endogen, cu accent pe turism,
servicii, surse de energie neconvenionale;
propuneri de valoriIicare a dotrii tehnice si materiale disponibile.
ZoniIicarea teritoriului
zonarea terenului agricol n raport cu condiiile pedoclimatice si cerinele pieei;
zonarea teritoriului silvic;
propuneri pentru rezolvarea situaiilor conIlictuale.

Planya nr. 5.1. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL PROBLEME SI DISFUNCIONALITI
Ilustreaz domeniul int 4. Contextul suprateritorial.
probleme teritoriale litigioase;
zone n care se maniIest/pot aprea tensiuni;
zone declarate deIavorizate din teritoriul regional care inIlueneaz negativ teritoriul
Mudeean;
Iunciuni similare concurente n teritorii nvecinate sau n regiune.

Planya nr. 5.2. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL DEZVOLTARE
Ilustreaz domeniul int 4. Contextul suprateritorial.
arii metropolitane, periurbane instituite sau preconizate;
propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport si a inIrastructurilor maMore regionale;
zone de cooperare transIrontalier organizate sau preconizate;
dezvoltarea de reele, parteneriate, colaborri n diverse domenii.
n Iuncie de complexitatea problemelor si de cerinele legate de coninutul documentaiilor
pentru avize si acorduri, unele componente ale domeniilor int pot Ii tratate separat (n planse diIerite), n
ideea de a se asigura corectitudinea reprezentrilor si o bun percepere.
Plansele nr. 5.1. si 5.2. se vor elabora la scri care nu solicit o reprezentare de detaliu (ex.
1:500.000).





1
HOTRREA NR. 525 DIN 27 IUNIE 1996 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI
GENERAL DE URBANISM

(Textul actului republicat n M.Of. nr. 856/27 noembrie 2002)

Art. 1. Se aprob Regulamentul general de urbanism prevzut n anexa nr. 1 care Iace parte integrant din
prezenta hotrre.
Art. 2. (1) Primarii municipiilor, oraselor si comunelor vor lua msuri pentru elaborarea si/sau
actualizarea documentaiilor de urbanism si le vor supune spre aprobare consiliilor locale, municipale,
orsenesti si comunale si, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dup caz.
(2) Fondurile necesare pentru elaborarea si/sau actualizarea planurilor urbanistice generale si a
regulamentelor locale de urbanism se asigur potrivit prevederilor art. 51 alin. (1) din Legea nr. 350/2001
privind amenaMarea teritoriului si urbanismul. Finanarea elaborrii si/sau actualizrii acestor documentaii
se Iace conIorm 1ormelor metodologice privind Iinanarea elaborrii si/sau actualizrii planurilor
urbanistice generale ale localitilor si regulamentelor locale de urbanism prevzute n anexa nr. 2.
(3) Coninutul-cadru al planului urbanistic general, care se va stabili pe categorii de mrime si
complexitate a localitilor, se aprob prin ordin al ministrului lucrrilor publice, transporturilor si
locuinei.
Art. 3. Controlul aplicrii Regulamentului general de urbanism se eIectueaz de ctre compartimentele de
specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale si Mudeene, respectiv Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, dup caz, si de ctre Inspectoratul de Stat n Construcii, conIorm prevederilor
legale.
Art. 4. Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei va aproba, prin ordin al ministrului, n
termen de dou luni, un ghid cuprinznd precizri, detalieri si exempliIicri pentru elaborarea si
aprobarea regulamentelor locale de urbanism de ctre consiliile locale.
Art. 5. Cu aducerea la ndeplinire a prezentei hotrri se nsrcineaz ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administraiei publice centrale si autoritile administraiei publice locale.

Anexa nr. 1. Regulamentul general de urbanism

Capitolul I. Principii generale

Art. 1. Rolul Regulamentului general de urbanism
(1) Regulamentul general de urbanism reprezint sistemul unitar de norme tehnice si Muridice care
st la baza elaborrii planurilor de amenaMare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum si a
regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul general de urbanism stabileste, n aplicarea legii, regulile de ocupare a
terenurilor si de amplasare a construciilor si a amenMrilor aIerente acestora.
(3) Planurile de amenaMare a teritoriului sau, dup caz, planurile urbanistice si regulamentele
locale de urbanism cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executrii construciilor.
Art. 2. Domeniul de aplicare
(1) Regulamentul general de urbanism se aplic n proiectarea si realizarea tuturor construciilor
si amenaMrilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, att n intravilan, ct si n extravilan.
(2) Se excepteaz de la prevederile alin. (1) construciile si amenaMrile cu caracter militar si
special, care se autorizeaz si se execut n condiiile stabilite de lege.

Capitolul II. Reguli de baz privind modul de ocupare a terenurilor

6eciunea 1. 5eJuli cu Srivire la Sstrarea inteJritii mediului yi SroteMarea Satrimoniului
natural yi construit

Art. 3. Terenuri agricole din extravilan
(1) Autorizarea executrii construciilor si amenaMrilor pe terenurile agricole din extravilan este
permis pentru Iunciunile si n condiiile stabilite de lege.
(2) Autoritile administraiei publice locale vor urmri, la emiterea autorizaiei de construire,
gruparea supraIeelor de teren aIectate construciilor, spre a evita preMudicierea activitilor agricole.
2
Art. 4. Terenuri agricole din intravilan
(1) Autorizarea executrii construciilor pe terenurile agricole din intravilan este permis pentru
toate tipurile de construcii si amenaMri speciIice localitilor, cu respectarea condiiilor impuse de lege si
de prezentul regulament.
(2) De asemenea, autorizarea prevzut la alin. (1) se Iace cu respectarea normelor stabilite de
consiliile locale pentru ocuparea raional a terenurilor si pentru realizarea urmtoarelor obiective:
a) completarea zonelor centrale, potrivit condiiilor urbanistice speciIice impuse de caracterul
zonei, avnd prioritate instituiile publice, precum si serviciile de interes general;
b) valoriIicarea terenurilor din zonele echipate cu reele tehnico-edilitare;
c) amplasarea construciilor, amenaMrilor si lucrrilor tehnico-edilitare aIerente acestora n
ansambluri compacte.
(3) Prin autorizaia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol,
temporar sau deIinitiv, conIorm legii.
Art 5. Suprafee mpdurite
(1) Autorizarea executrii construciilor si amenaMrilor pe terenuri cu destinaie Iorestier este
interzis. n mod excepional, cu avizul organelor administraiei publice de specialitate, se pot autoriza
numai construciile necesare ntreinerii pdurilor, exploatrilor silvice si culturilor Iorestiere. La
amplasarea acestor construcii se va avea n vedere dezaIectarea unei supraIee ct mai mici din cultura
Iorestier.
(2) Cabanele si alte construcii si amenaMri destinate turismului vor Ii amplasate numai la liziera
pdurilor, cu avizul conIorm al Ministerului Apelor si Proteciei Mediului, al Ministerului Agriculturii,
Alimentaiei si Pdurilor si al Ministerului Turismului.
(3) Delimitarea pe Mudee a terenurilor cu destinaie Iorestier, stabilit n condiiile legii, de ctre
organele de specialitate ale administraiei publice, se comunic consiliilor Mudeene prin ordinul
ministrului apelor si proteciei mediului si al ministrului agriculturii, alimentaiei si pdurilor.
Art. 6. Resursele subsolului
(1) Autorizarea executrii construciilor deIinitive, altele dect cele industriale, necesare
exploatrii si prelucrrii resurselor n zone delimitate conIorm legii, care conin resurse identiIicate ale
subsolului, este interzis.
(2) Autorizarea executrii construciilor industriale necesare exploatrii si prelucrrii resurselor
identiIicate ale subsolului se Iace de ctre consiliile Mudeene sau consiliile locale, dup caz, cu avizul
organelor de stat specializate.
(3) n cazul identiIicrii de zone cu resurse n intravilanul localitii, modalitatea exploatrii
acestora va Iace obiectul unui studiu de impact aprobat conIorm legii.
(4) Zonele care conin resurse identiIicate ale subsolului, delimitate potrivit legii, se comunic la
consiliile Mudeene prin ordin al presedintelui Agenei 1aionale pentru Resurse Minerale, pentru Iiecare
Mude.
Art. 7. Resurse de ap yi platforme meteorologice
(1) Autorizarea executrii construciilor de orice Iel n albiile minore ale cursurilor de ap si n
cuvetele lacurilor este interzis, cu excepia lucrrilor de poduri, lucrrilor necesare cilor Ierate si
drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de ap, precum si a lucrrilor de gospodrire a apelor.
(2) Autorizarea executrii lucrrilor prevzute la alin. (1) este permis numai cu avizul primarului
si al autoritilor de gospodrire a apelor si cu asigurarea msurilor de aprare a construciilor respective
mpotriva inundaiilor, a msurilor de prevenire a deteriorrii calitii apelor de supraIa si subterane, de
respectare a zonelor de protecie Ia de malurile cursurilor de ap si Ia de lucrrile de gospodrire si de
captare a apelor.
(3) Autorizarea executrii construciilor de orice Iel n zona de protecie a platIormelor
meteorologice se Iace cu avizul prealabil al autoritii competente pentru protecia mediului.
(4) Zonele de protecie sanitar se delimiteaz de ctre autoritile administraiei publice Mudeene
si a municipiului Bucuresti, pe baza avizului organelor de specialitate ale administraiei publice.
Art. 8. Zone cu valoare peisagistic yi zone naturale proteMate
(1) Autorizarea executrii construciilor si a amenaMrilor care, prin amplasament, Iunciune,
volumetrie si aspect arhitectural - conIormare si amplasare goluri, raport golplin, materiale utilizate,
nvelitoare, palet cromatic etc. depreciaz valoarea peisaMului este interzis.
(2) Autorizarea executrii construciilor n parcuri naionale, rezervaii naturale, precum si n
celelalte zone proteMate, de interes naional, delimitate potrivit legii, se Iace cu avizul conIorm al
3
Ministerului Apelor si Proteciei Mediului, Ministerului Agriculturii, Alimentaiei si Pdurilor si al
Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei.
(3) Consiliile Mudeene vor identiIica si vor delimita, n Iuncie de particularitile speciIice, acele
zone naturale de interes local ce necesit protecie pentru valoarea lor peisagistic si vor stabili condiiile
de autorizare a executrii construciilor, avnd n vedere pstrarea calitii mediului natural si a
echilibrului ecologic.
Art. 9. Zone construite proteMate
(1) Autorizarea executrii construciilor n zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural
construit, de interes naional, se Iace cu avizul conIorm al Ministerului Culturii si Cultelor si al
Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei.
(2) Autorizarea executrii construciilor n zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural
construit, de interes local, declarate si delimitate prin hotrre a consiliului Mudeean, se Iace cu avizul
serviciilor publice descentralizate din Mude, subordonate ministerelor prevzute la alin. (1).
(3) Autorizarea executrii lucrrilor de construcii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea,
restaurarea sau punerea n valoare a monumentelor istorice, se va Iace cu avizul conIorm al Ministerului
Culturii si Cultelor, n condiiile stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

6eciunea 2 5eJuli cu Srivire la siJurana construciilor yi la aSrarea interesului Sublic

Art. 10. Expunerea la riscuri naturale
(1) Autorizarea executrii construciilor sau a amenaMrilor n zonele expuse la riscuri naturale, cu
excepia acelora care au drept scop limitarea eIectelor acestora, este interzis.
(2) n sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se nelege: alunecri de teren, nisipuri
misctoare, terenuri mlstinoase, scurgeri de toreni, eroziuni, avalanse de zpad, dislocri de stnci,
zone inundabile si altele asemenea, delimitate pe Iiecare Mude prin hotrre a consiliului Mudeean, cu
avizul organelor de specialitate ale administraiei publice.
Art. 11. Expunerea la riscuri tehnologice
(1) Autorizarea executrii construciilor n zonele expuse la riscuri tehnologice, precum si n
zonele de servitute si de protecie ale sistemelor de alimentare cu energie electric, conductelor de gaze,
ap, canalizare, cilor de comunicaie si altor asemenea lucrri de inIrastructur este interzis.
(2) n sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele
industriale sau agricole care prezint pericol de incendii, explozii, radiaii, surpri de teren ori de poluare
a aerului, apei sau solului.
(3) Fac excepie de la prevederile alin. (1) construciile si amenaMrile care au drept scop
prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea eIectelor acestora.
Art. 12. Construcii cu funciuni generatoare de riscuri tehnologice
(1) Autorizarea executrii construciilor care, prin natura si destinaia lor, pot genera riscuri
tehnologice se Iace numai pe baza unui studiu de impact elaborat si aprobat conIorm prevederilor legale.
(2) Lista categoriilor de construcii generatoare de riscuri tehnologice se stabileste prin ordin
comun al ministrului industriei si resurselor, ministrului agriculturii, alimentaiei si pdurilor, ministrului
apelor si proteciei mediului, ministrului sntii si Iamiliei, ministrului lucrrilor publice, transporturilor
si locuinei, ministrului aprrii naionale si ministrului de interne.
Art. 13. Asigurarea echiprii edilitare
(1) Autorizarea executrii construciilor care, prin dimensiunile si destinaia lor, presupun
cheltuieli de echipare edilitar ce depsesc posibilitile Iinanciare si tehnice ale administraiei publice
locale ori ale investitorilor interesai sau care nu beneIiciaz de Ionduri de la bugetul de stat este interzis.
(2) Autorizarea executrii construciilor poate Ii condiionat de stabilirea, n prealabil, prin
contract, a obligaiei eIecturii, n parte sau total, a lucrrilor de echipare edilitar aIerente, de ctre
investitorii interesai.
Art. 14. Asigurarea compatibilitii funciunilor
(1) Autorizarea executrii construciilor se Iace cu condiia asigurrii compatibilitii dintre
destinaia construciei si Iunciunea dominant a zonei, stabilit printr-o documentaie de urbanism, sau
dac zona are o Iunciune dominant tradiional caracterizat de esut urban si conIormare spaial
proprie.
(2) Condiiile de amplasare a construciilor n Iuncie de destinaia acestora n cadrul localitii
sunt prevzute n anexa nr. 1 la prezentul regulament.
Art. 15. Procentul de ocupare a terenului
4
Autorizarea executrii construciilor se Iace cu condiia ca procentul de ocupare a terenului s nu
depseasc limita superioar stabilit conIorm anexei nr. 2 la prezentul regulament.
Art. 16. Lucrri de utilitate public
(1) Autorizarea executrii altor construcii pe terenuri care au Iost rezervate n planuri de
amenaMare a teritoriului, pentru realizarea de lucrri de utilitate public, este interzis.
(2) Autorizarea executrii lucrrilor de utilitate public se Iace pe baza documentaiei de
urbanism sau de amenaMare a teritoriului, aprobat conIorm legii.

Capitolul III. Condiii de amSlasare yi conIormare a construciilor

6eciunea 1 5eJuli de amSlasare yi retraJeri minime obliJatorii

Art. 17. Orientarea fa de punctele cardinale
Autorizarea executrii construciilor se Iace cu respectarea condiiilor si a recomandrilor de
orientare Ia de punctele cardinale, conIorm anexei nr. 3 la prezentul regulament.
Art. 18. Amplasarea fa de drumuri publice
(1) n zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conIorm al organelor de specialitate ale
administraiei publice:
a) construcii si instalaii aIerente drumurilor publice, de deservire, de ntreinere si de exploatare;
b) parcaMe, garaMe si staii de alimentare cu carburani si resurse de energie (inclusiv Iunciunile
lor complementare: magazine, restaurante etc.);
c) conducte de alimentare cu ap si de canalizare, sisteme de transport gaze, iei sau alte produse
petroliere, reele termice, electrice, de telecomunicaii si inIrastructuri ori alte instalaii sau construcii de
acest gen.
(2) n sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se nelege ampriza, Isiile de
siguran si Isiile de protecie.
(3) Autorizarea executrii construciilor cu Iunciuni de locuire este permis, cu respectarea
zonelor de protecie a drumurilor delimitate conIorm legii.
(4) n sensul prezentului regulament, prin Iunciuni de locuire se nelege: locuine, case de
vacan si alte construcii cu caracter turistic, spaii de cazare permanent sau temporar pentru nevoi
sociale, industriale sau de aprare, cum ar Ii: cmine pentru btrni, cmine de neIamilisti, sanatorii,
cmine pentru organizarea de santier, cmine de garnizoan.
Art. 19. Amplasarea fa de ci navigabile existente yi cursuri de ap potenial navigabile
(1) n zona cilor navigabile si a cursurilor de ap potenial navigabile se pot autoriza, cu avizul
conIorm al Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, urmtoarele lucrri:
a) construcii si instalaii aIerente cilor navigabile, de deservire, de ntreinere si de exploatare;
b) semnale vizuale, auditive si Iaruri, precum si alte amenaMri reIeritoare la sigurana navigaiei;
c) construcii pentru obiective portuare, Ironturi de acostare, platIorme de depozitare, drumuri de
circulaie, cldiri, construcii hidrotehnice pentru santierele navale, gri Iluviale si alte lucrri similare;
d) traversri sau subtraversri ale cilor navigabile si ale canalelor si cursurilor de ap potenial
navigabile cu conducte de presiune (ap, gaze, iei, abur) de linii electrice si de telecomunicaii, precum
si traversrile cu poduri si lucrrile de amenaMri hidroenergetice si de art;
e) adposturi de iarn pentru nave, staii de alimentare cu carburani si resurse de energie;
I) instalaii de captare a apei din albia cilor navigabile si instalaii de evacuare a apelor reziduale
sau de alt natur;
g) aprri de maluri de orice natur, diguri longitudinale si transversale si alte lucrri similare.
(2) n sensul prezentului regulament, prin zon Iluvial se nelege Isia de teren situat n lungul
rmului apelor interioare navigabile sau potenial navigabile. Zona Iluvial se stabileste de ctre
autoritatea de stat competent, potrivit legii. n porturi, zona cilor navigabile coincide cu incinta
portuar.
Art. 20. Amplasarea fa de ci ferate din administrarea Companiei Naionale de Ci Ferate
,C.F.R. - S.A.
(1) n zona de protecie a inIrastructurilor Ieroviare se pot amplasa, cu avizul Ministerului
Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei:
a) construcii si instalaii aIerente exploatrii si ntreinerii liniilor de cale Ierat;
b) construcii si instalaii pentru exploatarea materialului rulant si a miMloacelor de restabilire a
circulaiei;
5
c) instalaii Iixe pentru traciune electric;
d) instalaii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaii, transmisiuni de
date si construciile aIerente acestora.
(2) Construciile care se amplaseaz n zona de protecie a inIrastructurii Ieroviare situat n
intravilan se autorizeaz cu avizul Companiei 1aionale de Ci Ferate ,C.F.R. - S.A. si al Ministerului
Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei.
(3) n sensul prezentului regulament, prin zon de protecie a inIrastructurii Ieroviare se nelege
Isia de teren, indiIerent de proprietar, cu limea de 100 m msurat de la limita zonei cadastrale C.F.R.,
situat de o parte si de alta a cii Ierate.
(4) Lucrrile de investiii ale agenilor economici si ale instituiilor publice, care aIecteaz zona
de protecie a inIrastructurii Ieroviare, se vor autoriza numai cu avizul Companiei 1aionale de Ci Ferate
,C.F.R. - S.A. si al Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, si anume:
a) ci Ierate industriale;
b) lucrri hidrotehnice;
c) traversarea cii Ierate de ctre drumuri prin pasaMe denivelate;
d) subtraversarea liniilor de cale Ierat de reele de telecomunicaii, energie electric, conducte
sub presiune de ap, gaze, produse petroliere, termotehnologice si canale libere.
(5) n zona de protecie a inIrastructurii transporturilor Ieroviare se interzic:
a) amplasarea oricror construcii, depozite de materiale sau nIiinarea de plantaii care mpiedic
vizibilitatea liniei si a semnalelor Ieroviare;
b) eIectuarea oricror lucrri care, prin natura lor, ar provoca alunecri de teren, surpri sau ar
aIecta stabilitatea solului prin tierea copacilor, extragerea de materiale de construcii sau care modiIic
echilibrul pnzei Ireatice subterane;
c) depozitarea necorespunztoare de materiale, substane sau deseuri care contravin normelor de
protecie a mediului sau care ar putea provoca degradarea inIrastructurii cilor Ierate romne, a zonei de
protecie a inIrastructurii cilor Ierate romne, precum si a condiiilor de desIsurare normal a traIicului.
(6) Depozitarea sau manipularea unor materiale, substane sau deseuri de Ielul celor prevzute la
alin. (5) lit. c) este permis numai cu respectarea condiiilor stabilite de Compania 1aional de Ci
Ferate ,C.F.R. - S.A.
(7) AmenaMrile si instalaiile de manipulare, de transvazare sau de depozitare a materialelor,
substanelor sau deseurilor prevzute la alin. (6) se pot realiza pe baz de studii privind implicaiile asupra
activitii Ieroviare si de mediu executate de uniti de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei
1aionale de Ci Ferate ,C.F.R. S.A. si cu autorizaia Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si
Locuinei.
(8) Cedarea, transIerul, ocuparea temporar sau deIinitiv a terenului din patrimoniul Companiei
1aionale de Ci Ferate ,C.F.R. - S.A., pentru lucrrile de interes public, att n intravilan ct si n
extravilan, se Iac numai cu avizul Companiei 1aionale de Ci Ferate ,C.F.R. - S.A. si al Ministerului
Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei.
Art. 21. Amplasarea fa de aeroporturi
Autorizarea executrii construciilor n vecintatea terenurilor aIerente aeroporturilor si a
culoarelor de siguran stabilite conIorm legii se Iace cu avizul conIorm al Ministerului Lucrrilor
Publice, Transporturilor si Locuinei.
Art. 22. Retrageri fa de fyia de protecie a frontierei de stat
(1) Autorizarea executrii construciilor n extravilan se Iace numai la distana de 500 m Ia de
Isia de protecie a Irontierei de stat, ctre interior.
(2) Se excepteaz de la prevederile alin. (1) punctele de control pentru trecerea Irontierei, cu
construciile-anex, terminalele vamale si alte construcii si instalaii care se pot amplasa cu avizul
conIorm al organelor de specialitate ale administraiei publice si cu respectarea prevederilor legale privind
Irontiera de stat a Romniei.
Art. 23. Amplasarea fa de aliniament
(1) Cldirile vor Ii amplasate la limita aliniamentului sau retrase Ia de acesta, dup cum
urmeaz:
a) n cazul zonelor construite compact, construciile vor Ii amplasate obligatoriu la aliniamentul
cldirilor existente;
b) retragerea construciilor Ia de aliniament este permis numai dac se respect coerena si
caracterul Ironturilor stradale.
6
(2) n ambele situaii, autorizaia de construire se emite numai dac nlimea cldirii nu
depseste distana msurat, pe orizontal, din orice punct al cldirii Ia de cel mai apropiat punct al
aliniamentului opus.
(3) Fac excepie de la prevederile alin. (2) construciile care au Iost cuprinse ntr-un plan
urbanistic zonal aprobat conIorm legii.
(4) n sensul prezentului regulament, prin aliniament se nelege limita dintre domeniul privat si
domeniul public.
Art. 24. Amplasarea n interiorul parcelei
Autorizarea executrii construciilor este permis numai dac se respect:
a) distanele minime obligatorii Ia de limitele laterale si posterioare ale parcelei, conIorm
Codului civil;
b) distanele minime necesare interveniilor n caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unitii
teritoriale de pompieri.

6eciunea 2 5eJuli cu Srivire la asiJurarea acceselor obliJatorii

Art. 25. Accese carosabile
(1) Autorizarea executrii construciilor este permis numai dac exist posibiliti de acces la
drumurile publice, direct sau prin servitute, conIorm destinaiei construciei. Caracteristicile acceselor la
drumurile publice trebuie s permit intervenia miMloacelor de stingere a incendiilor.
(2) n mod excepional se poate autoriza executarea construciilor Ir ndeplinirea condiiilor
prevzute la alin. (1), cu avizul unitii teritoriale de pompieri.
(3) 1umrul si conIiguraia acceselor prevzute la alin. (1) se determin conIorm anexei nr. 4 la
prezentul regulament.
(4) Orice acces la drumurile publice se va Iace conIorm avizului si autorizaiei speciale de
construire, eliberate de administratorul acestora.
Art. 26. Accese pietonale
(1) Autorizarea executrii construciilor si a amenaMrilor de orice Iel este permis numai dac se
asigur accese pietonale, potrivit importanei si destinaiei construciei.
(2) n sensul prezentului articol, prin accese pietonale se nelege cile de acces pentru pietoni,
dintr-un drum public, care pot Ii: trotuare, strzi pietonale, piee pietonale, precum si orice cale de acces
public pe terenuri proprietate public sau, dup caz, pe terenuri proprietate privat grevate de servitutea
de trecere public, potrivit legii sau obiceiului.
(3) Accesele pietonale vor Ii conIormate astIel nct s permit circulaia persoanelor cu handicap
si care Iolosesc miMloace speciIice de deplasare.

6eciunea 3 5eJuli cu Srivire la echiSarea tehnico-edilitar

Art. 27. Racordarea la reelele publice de echipare edilitar existente
(1) Autorizarea executrii construciilor este permis numai dac exist posibilitatea racordrii de
noi consumatori la reelele existente de ap, la instalaiile de canalizare si de energie electric.
(2) De la dispoziiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administraiei
publice locale, pentru locuine individuale, n urmtoarele condiii:
a) realizarea de soluii de echipare n sistem individual care s respecte normele sanitare si de
protecie a mediului;
b) beneIiciarul se oblig s racordeze construcia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la
reeaua centralizat public, atunci cnd aceasta se va realiza.
(3) Pentru celelalte categorii de construcii se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul
organelor administraiei publice competente, dac beneIiciarul se oblig s prelungeasc reeaua
existent, atunci cnd aceasta are capacitatea necesar, sau se oblig Iie s mreasc capacitatea reelelor
publice existente, Iie s construiasc noi reele.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplic, n mod corespunztor, autorizrii executrii construciilor
n localitile unde nu exist reele publice de ap si de canalizare.
Art. 28. Realizarea de reele edilitare
(1) Extinderile de reele sau mririle de capacitate a reelelor edilitare publice se realizeaz de
ctre investitor sau beneIiciar, parial sau n ntregime, dup caz, n condiiile contractelor ncheiate cu
consiliile locale.
7
(2) Lucrrile de racordare si de bransare la reeaua edilitar public se suport n ntregime de
investitor sau de beneIiciar.
Art. 29. Proprietatea public asupra reelelor edilitare
(1) Reelele de ap, de canalizare, de drumuri publice si alte utiliti aIlate n serviciul public sunt
proprietate public a comunei, orasului sau Mudeului, dac legea nu dispune altIel.
(2) Reelele de alimentare cu gaze, cu energie electric si de telecomunicaii sunt proprietate
public a statului, dac legea nu dispune altIel.
(3) Lucrrile prevzute la alin. (1) si (2), indiIerent de modul de Iinanare, intr n proprietatea
public.

6eciunea 4 5eJuli cu Srivire la Iorma yi dimensiunile terenului yi ale construciilor

Art. 30. Parcelarea
(1) Parcelarea este operaiunea de divizare a unei supraIee de teren n minimum 4 loturi
alturate, n vederea realizrii de noi construcii. Pentru un numr mai mare de 12 loturi se poate autoriza
realizarea parcelrii si executarea construciilor cu condiia adoptrii de soluii de echipare colectiv care
s respecte normele legale de igien si de protecie a mediului.
(2) Autorizarea executrii parcelrilor, n baza prezentului regulament, este permis numai dac
pentru Iiecare lot n parte se respect cumulativ urmtoarele condiii:
a) Iront la strad de minimum 8 m pentru cldiri nsiruite si de minimum 12 m pentru cldiri
izolate sau cuplate;
b) supraIaa minim a parcelei de 150 m2 pentru cldiri nsiruite si, respectiv, de minimum 200
m2 pentru cldiri amplasate izolat sau cuplate;
c) adncime mai mare sau cel puin egal cu limea parcelei.
(3) Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se ncadreaz n prevederile alin. (2).
Art. 31. nlimea construciilor
(1) Autorizarea executrii construciilor se Iace cu respectarea nlimii medii a cldirilor
nvecinate si a caracterului zonei, Ir ca diIerena de nlime s depseasc cu mai mult de dou niveluri
cldirile imediat nvecinate.
(2) n sensul prezentului regulament, cldiri imediat nvecinate sunt cele amplasate alturat, de
aceeasi parte a strzii.
(3) Fac excepie de la prevederile alin. (1) construciile care au Iost cuprinse ntr-un plan
urbanistic zonal, aprobat conIorm legii.
Art. 32. Aspectul exterior al construciilor
(1) Autorizarea executrii construciilor este permis numai dac aspectul lor exterior nu
contravine Iunciunii acestora si nu depreciaz aspectul general al zonei.
(2) Autorizarea executrii construciilor care, prin conIormare, volumetrie si aspect exterior, intr
n contradicie cu aspectul general al zonei si depreciaz valorile general acceptate ale urbanismului si
arhitecturii, este interzis.

6eciunea 5 5eJuli cu Srivire la amSlasarea de SarcaMe sSaii ver]i yi mSreMmuiri

Art. 33. ParcaMe
(1) Autorizarea executrii construciilor care, prin destinaie, necesit spaii de parcare se emite
numai dac exist posibilitatea realizrii acestora n aIara domeniului public.
(2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spaii de parcare
se stabileste prin autorizaia de construire de ctre delegaiile permanente ale consiliilor Mudeene sau de
ctre primari, conIorm legii.
(3) SupraIeele parcaMelor se determin n Iuncie de destinaia si de capacitatea construciei,
conIorm anexei nr. 5 la prezentul regulament.
Art. 34. Spaii verzi yi plantate
Autorizaia de construire va conine obligaia meninerii sau crerii de spaii verzi si plantate, n
Iuncie de destinaia si de capacitatea construciei, conIorm anexei nr. 6 la prezentul regulament.
Art. 35. mpreMmuiri
(1) n condiiile prezentului regulament, este permis autorizarea urmtoarelor categorii de
mpreMmuiri:
8
a) mpreMmuiri opace, necesare pentru protecia mpotriva intruziunilor, separarea unor servicii
Iuncionale, asigurarea proteciei vizuale;
b) mpreMmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitrii parcelelor aIerente
cldirilor si/sau integrrii cldirilor n caracterul strzilor sau al ansamblurilor urbanistice.
(2) Pentru ambele categorii, aspectul mpreMmuirilor se va supune acelorasi exigene ca si n cazul
aspectului exterior al construciei.

Capitolul IV. 'isSo]iii Iinale

Art. 36. Autorizarea direct
(1) Regulamentele locale de urbanism vor urmri detalierea articolelor cuprinse n prezentul
regulament, conIorm condiiilor speciIice Iiecrei localiti si caracteristicilor unitilor teritoriale de
reIerin.
(2) Pn la aprobarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism,
autorizarea executrii construciilor se va Iace numai n condiiile stabilite de prezentul regulament.
Art. 37. Destinaia unui teren sau a unei construcii
n sensul prezentului regulament, prin destinaia unui teren sau a unei construcii se nelege
modul de utilizare a acestora, conIorm Iunciunii prevzute n reglementrile cuprinse n planurile de
urbanism si de amenaMare a teritoriului, aprobate conIorm legii.
Art. 38. Organele administraiei publice competente
Organele administraiei publice competente la care se Iace trimitere n prezentul regulament,
pentru a da avize n procedura de eliberare a autorizaiilor, se determin periodic, n Iuncie de
organizarea concret a administraiei publice, prin ordin comun al ministrului lucrrilor publice,
transporturilor si locuinei si al ministrului administraiei publice.
Art. 39. Litigiile
Litigiile dintre solicitanii de autorizaii si autoritile administraiei publice sunt de competena
instanelor Mudectoresti, n condiiile Legii contenciosului administrativ.
Art. 40. Anexele regulamentului
Anexele nr. 1-6 Iac parte integrant din prezentul regulament.

Anexa nr. 1 la regulament

AmSlaVarea conVtruciilor in Iuncie ae aeVtinaia aceVtora in caarul localitii.
11 Construcii administrative
1.1.1. Sediul Parlamentului.
1.1.2. Sediul Presediniei.
1.1.3. Sediul Guvernului.
1.1.4. Sediul Curii Supreme de Justiie.
1.1.5. Sediul Curii Constituionale.
1.1.6. Sediul Consiliului Legislativ.
1.1.7. Sedii de ministere.
Amplasament: capitala Romniei, n zona central.
1.1.8. Sedii de preIecturi.
1.1.9. Sedii de servicii descentralizate n teritoriu ale ministerelor si ale altor organe de
specialitate ale administraiei publice centrale.
Amplasament: municipii resedin de Mude, n zona central sau pe principalele artere de
circulaie.
1.1.10. Sedii de primrii.
Amplasament: municipii, orase sau comune, n zona central.
1.1.11. Sedii de partid (sediul central).
Amplasament: capitala Romniei, n zona central sau pe principalele artere de circulaie (Iiliale).
Amplasament: municipii, orase, resedine de comun, n zona central sau pe principalele artere
de circulaie.
1.1.12. Sedii de sindicate, culte, Iundaii, organizaii neguvernamentale, asociaii, agenii, Ionduri
etc.
9
Amplasament: municipii, orase, resedine de comun, n zona central sau pe principalele artere
de circulaie.
1.1.13. Sedii de birouri.
Amplasament: municipii, orase, resedine de comun, n zona central, pe principalele artere de
circulaie sau n zone de interes.
12 Construcii Iinanciar-bancare
1.2.1. Sediul Bncii 1aionale a Romniei (sediul central).
Amplasament: capitala Romniei, n zona central.
Amplasament: sectoarele municipiului Bucuresti, municipii resedin de Mude, municipii, orase,
n zona central.
1.2.2. Sedii de bnci (sediul central).
Amplasament: capitala Romniei, municipii resedin de Mude, n zona central (Iiliale).
Amplasament: sectoarele municipiului Bucuresti, municipii si orase, n zona central sau pe
principalele artere de circulaie.
1.2.3. Sedii de societi de asigurri (de bunuri, de persoane), burse de valori si mrIuri.
Amplasament: n zona central/de interes.
13 Construcii comerciale
1.3.1. Comer nealimentar.
Amplasament: n zonele de interes comercial.
1.3.2. Magazin general.
Amplasament: n zona central/zona rezidenial/centrul de cartier (se va evita amplasarea n
vecintatea aeroporturilor sau a industriilor nocive).
1.3.3. Supermagazin (supermarket).
Amplasament: n zona central/zona rezidenial/centrul de cartier (se va evita amplasarea n
vecintatea aeroporturilor sau a industriilor nocive).
1.3.4. Piaa agroalimentar.
Amplasament: n zona de interes comercial sau minimum 40 m Ia de cldiri avnd alte Iunciuni
dect cea comercial.
1.3.5. Comer alimentar.
Amplasament: n zona de interes comercial (se va evita amplasarea n zonele puternic poluate).
1.3.6. Alimentaie public.
Amplasament: n zonele rezideniale sau de interes comercial, n zonele turistice si de agrement
(se admite amplasarea la parterul locuinelor numai n condiiile asigurrii izolrii totale a aburului,
mirosului si zgomotului).
1.3.7. Servicii.
Amplasament: n zona central, comercial, rezidenial sau de agrement (se interzice amplasarea
atelierelor poluante n zona de locuit; se interzice amplasarea n zone industriale pentru alte servicii dect
cele industriale).
1.3.8. Autoservice.
Amplasament: la limita zonei industriale (se vor evita sursele de poluare chimic, posturile traIo
si zonele de aIluen a publicului).
14 Construcii de cult
1.4.1. Lcase de cult.
Amplasament: alturarea de lcase de cult noi n incinta sau n vecintatea monumentelor istorice
se va Iace cu respectarea prevederilor legale.
1.4.2. Mnstiri.
1.4.3. Schituri.
Amplasament: n aIara localitilor (extinderea mnstirilor vechi - monumente istorice se va Iace
cu respectarea prevederilor legale).
1.4.4. Cimitire.
Amplasament: la marginea localitii (extinderea cimitirelor se Iace cu respectarea prevederilor
legale).
15 Construcii de cultur
1.5.1. Expoziii.
1.5.2. Muzee.
1.5.3. Biblioteci.
1.5.4. Cluburi.
10
1.5.5. Sli de reuniune.
1.5.6. Cazinouri.
1.5.7. Case de cultur.
1.5.8. Centre si complexe culturale.
1.5.9. CinematograIe.
1.5.10. Teatre dramatice, de comedie, de revist, oper, operet, de ppusi.
1.5.11. Sli polivalente.
Amplasament: n zona destinat dotrilor pentru cultur, educaie sau n zona verde (este posibil
amplasarea n zona comercial, administrativ, religioas sau de agrement; se va evita amplasarea n
vecintatea unitilor poluante).
1.5.12. Circ.
Amplasament: n zona de agrement/zona verde.
1 Construcii de nvmnt
1.6.1. nvmnt prescolar (grdinie)
Amplasament: n zonele rezideniale, distana maxim de parcurs 500 m.
1.6.2. Scoli primare.
1.6.3. Scoli gimnaziale.
1.6.4. Licee.
1.6.5. Scoli postliceale.
1.6.6. Scoli proIesionale.
Amplasament: n zonele si cartierele de locuit, distana maxim de parcurs 1000 m.
1.6.7. nvmnt superior.
Amplasament: n Iuncie de condiiile si exigenele proIilului de nvmnt.
17 Construcii de sntate
1.7.1. Spital clinic universitar.
Amplasament: n campusurile universitare sau adiacent Iacultilor de proIil (se interzice
amplasarea n vecintatea surselor de poluare: aeroport, industrii nocive, traIic greu).
1.7.2. Spital general (Mudeean, orsenesc, comunal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic).
1.7.3. Spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgen, reumatologie,
clinici particulare).
Amplasament: n zona destinat dotrilor pentru sntate, n Iuncie de proIilul spitalului (se
interzice amplasarea n vecintatea surselor de poluare: aeroport, industrii nocive, traIic greu).
1.7.4. Asisten de specialitate (boli cronice, handicapai, recuperri Iuncionale, centre
psihiatrice).
Amplasament: n zone extraorsenesti, n zone n care Iormele de relieI si vegetaia permit
crearea de zone verzi: parcuri, grdini etc. (se interzice amplasarea n vecintatea surselor de poluare:
aeroport, industrii nocive, traIic greu).
1.7.5. Dispensar policlinic |(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consultaii/zi|.
Amplasament: independent sau n cadrul unor construcii pentru sntate/locuine.
1.7.6. Dispensar urban (cu 2-4 circumscripii independente sau cuplate cu staionar, cas de
nasteri, Iarmacie).
1.7.7. Dispensar rural (cu 2-4 circumscripii independente sau cuplate cu staionar, cas de
nasteri, Iarmacie).
Amplasament: independent sau n cadrul unor construcii pentru sntate/locuine (se interzice
amplasarea n vecintatea surselor de poluare: aeroport, industrii nocive, traIic greu).
1.7.8. Alte uniti (centre de recoltare snge, medicin preventiv, staii de salvare, Iarmacii).
Amplasament: n cadrul unor construcii pentru sntate sau independent, n Iuncie de proIilul
unitii.
1.7.9. Crese si crese speciale pentru copii (cu 1, 2 E, n grupe).
Amplasament: n cadrul unor construcii publice/locuine (se interzice amplasarea n vecintatea
surselor de poluare: aeroport, industrii nocive, traIic greu; se recomand amplasarea n zone de relieI si
cadru natural Iavorabil).
1.7.10. Leagn de copii.
Amplasament: n general n zone extraorsenesti (se interzice amplasarea n vecintatea surselor
de poluare: aeroport, industrii nocive, traIic greu).
18 Construcii yi amenaMri sSortive
1.8.1. Complexuri sportive.
11
1.8.2. Stadioane.
1.8.3. Sli de antrenament pentru diIerite sporturi.
Amplasament: n zone verzi, nepoluate, si pe ct posibil n vecintatea unor cursuri sau oglinzi de
ap.
1.8.4. Sli de competiii sportive (specializate sau polivalente).
1.8.5. Patinoare artiIiciale.
Amplasament: de preIerin n zonele rezideniale sau n vecintatea complexurilor sportive si de
agrement.
1.8.6. Poligoane pentru tir.
1.8.7. Popicrii.
Amplasament: n zone nepoluate, bogat plantate, si pe ct posibil n vecintatea unor cursuri sau
oglinzi de ap.
19 Construcii de aJrement
1.9.1. Locuri de Moac pentru copii.
Amplasament: n cadrul zonei de locuit (se vor evita amplasamentele n vecintatea surselor de
zgomote puternice si de vibraii: aeroporturi, zone industriale, artere de traIic greu).
1.9.2. Parcuri.
1.9.3. Scuaruri.
Amplasament: se vor evita amplasamentele n vecintatea surselor productoare de zgomote
puternice si de vibraii (aeroporturi, zone industriale, artere de traIic greu).
11 Construcii de turism
1.10.1. Hotel *-*****.
1.10.2. Hotel-apartament *-*****.
1.10.3. Motel *-**.
1.10.4. Vile **-*****.
Amplasament: n zone nepoluate, bogat plantate (se pot amplasa si n vecintatea altor dotri
turistice; se vor evita amplasamentele n vecintatea surselor de poluare (zone industriale, artere de traIic
greu).
1.10.5. Bungalouri *-***.
Amplasament: n perimetrul campingurilor, satelor de vacan sau ca spaii complementare
unitilor hoteliere.
1.10.6. Cabane categoria *-***.
Amplasament: n zone montane, rezervaii naturale, n apropierea staiunilor balneare sau a altor
obiective de interes turistic.
1.10.7. Campinguri *-****.
1.10.8. Sate de vacan **-***.
Amplasament: n locuri pitoresti, cu microclimat Iavorabil, Ierite de zgomot sau de alte surse de
poluare, precum si de orice alte elemente care ar putea pune n pericol securitatea turistilor (linii de nalt
tensiune, terenuri sub nivelul mrii, zone inundabile).
111 - Construcii de locuine
Amplasament: se vor evita amplasamentele n vecintatea surselor productoare de noxe,
zgomote puternice si vibraii (aeroport, zone industriale, artere de traIic greu).

Anexa nr. 2 la regulament: Procentul de ocupare a terenurilor

Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste n Iuncie de destinaia zonei n care
urmeaz s Iie amplasat construcia si de condiiile de amplasare n cadrul terenului, dup cum urmeaz:
21 'estinaia ]onei n care urmea] s Iie amSlasat construcia:
2.1.1. Zone centrale 80 .
2.1.2. Zone comerciale 85 .
2.1.3. Zone mixte 70 .
2.1.4. Zone rurale 30 .
2.1.5. Zone rezideniale.
2.1.5.1. Zon exclusiv rezidenial cu locuine P, P1, P2 35 .
2.1.5.2. Zon rezidenial cu cldiri cu mai mult de 3 niveluri 20 .
2.1.5.3. Zon predominant rezidenial (locuine cu dotri aIerente) 40 .
12
2.1.6. Zone industriale - pentru cele existente (nu este prevzut un procent maxim de ocupare a
terenului pentru cele propuse; procentul maxim de ocupare a terenului se stabileste prin studiu de
Iezabilitate).
2.1.7. Zone de recreere (nu este prevzut un grad maxim de ocupare a terenului).
22 Condiii de amSlasare n cadrul terenului
2.2.1. Construcii de cultur si alte construcii ce cuprind sli de reuniuni.
Pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament, la pct. 1.5.5, 1.5.7--1.5.12, 1.8.1, 1.8.2,
1.8.4, 1.8.5, avnd un numr de minimum 200 de locuri, se va prevedea un spaiu amenaMat, exterior
construciei, cu o supraIa de 0,6 m
2
/loc, n aIara spaiului destinat circulaiei publice. La aceasta se va
aduga supraIaa necesar spaiilor verzi si plantaiilor, dimensionat conIorm anexei nr. 6 la prezentul
regulament.
2.2.2. Construcii de nvmnt.
Amplasament organizat n patru zone, dimensionate n Iuncie de capacitatea unitii de
nvmnt, dup cum urmeaz:
zona ocupat de construcie;
zona curii de recreaie, de regul asIaltat;
zona terenurilor si instalaiilor sportive;
zon verde, inclusiv grdin de Ilori.
Pentru nvmntul prescolar (grdinie) se va asigura o supraIa minim de teren de
22 m
2
/copil, iar pentru scoli primare, gimnaziale, licee, scoli postliceale si scoli proIesionale, o supraIa
minim de 20 m
2
/elev. Procentul maxim de ocupare a terenului se va reIeri la toate cele patru zone
menionate:
25 teren ocupat de construcii;
75 teren amenaMat (curte recreaie si amenaMri sportive, zon verde, grdin de Ilori) din
terenul total.
2.2.3. Construcii de sntate.
Amplasament organizat n trei zone, dimensionate n Iuncie de capacitatea construciei, dup
cum urmeaz:
zona ocupat de construcii;
zona accese, alei, parcaMe;
zona verde, cu rol decorativ si de protecie.
Capacitatea construciilor cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.5 - 1.7.7 se stabileste
pe baza populaiei arondate pentru care se acord n medie 7,5 consultaii pe an de locuitor, pentru un
numr de 280 de zile lucrtoare.
SupraIaa minim a terenului care va cuprinde cele trei zone Iuncionale este de 5 m
2
/consultaie.
Se recomand organizarea unei incinte mpreMmuite la cldirile independente.
Pentru construciile de crese si crese speciale amplasamentul trebuie s asigure o supraIa de
minimum 25 m
2
/copil pentru crese si de 40 m
2
/copil pentru cresele speciale organizate n patru zone:
zona ocupat de construcii;
zona ocupat de spaii de Moac (nisip, bazin, plaM, gazon);
zona pentru spaiu tehnico-gospodresc;
zona verde de parc si alei.
Procentul maxim de ocupare a terenului pentru construcii va Ii de 20 .
2.2.4. Construcii si amenaMri sportive.
Pentru construciile si amenaMrile sportive cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.1-
1.8.5, amplasamentul trebuie s permit organizarea n trei zone Iuncionale, dimensionate conIorm
capacitii construciei:
zona pentru construcii;
zona pentru spaii verzi;
zona pentru alei, drumuri si parcaMe.
Procentul maxim de ocupare a terenului va Ii de:
50 pentru construcii si amenaMri sportive;
20 pentru alei, drumuri si parcaMe;
30 pentru spaii verzi.
2.2.5.Construciile si amenaMrile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4,
1.5.1-1.5.3, 1.7.8-1.7.10, 1.9, 1.10 si 1.11 vor respecta condiiile speciIice date de destinaia zonei n care
urmeaz s Iie amplasate.
13
Anexa nr. 3 la regulamen: Orientarea construciilor fa de punctele cardinale

31 Construcii administrative yi Iinanciar-bancare
Pentru toate categoriile de construcii administrative si Iinanciar-bancare se recomand
orientarea, astIel nct s se asigure nsorirea spaiilor pentru public si a birourilor.
32 Construcii comerciale
Pentru toate categoriile de construcii comerciale se recomand orientarea, astIel nct s se
asigure nsorirea spaiilor pentru public si a birourilor.
Se recomand orientarea nord a depozitelor, atelierelor de lucru, buctriilor si a spaiilor de
preparare.
33 Construcii de cult
Condiiile de orientare sunt date de speciIicul cultului.
34 Construcii de cultur
3.4.1. Construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.1-1.5.3 si 1.5.8 vor avea
spaiile de lectur si slile de expunere orientate nord, nord-est, nord-vest.
Acolo unde ncadrarea n zon nu permite o astIel de orientare a slilor de lectur si a slilor de
expunere, rezolvrile de Iaad vor evita nsorirea.
3.4.2. Pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.9-1.5.12 nu se impun
condiii de orientare Ia de punctele cardinale.
35 Construcii de nvmnt
Pentru toate categoriile de construcii de nvmnt, orientarea slilor de clas va Ii sud, sud-est,
sud-vest.
Bibliotecile, slile de ateliere si laboratoare se vor orienta nord.
Terenurile de sport vor avea latura lung orientat nord-sud.
3 Construcii de sntate
3.6.1. Construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1-1.7.4 vor avea:
saloanele si rezervele orientate sud, sud-est, sudvest;
laboratoarele si serviciile tehnice medicale orientate nord;
cabinetele vor Ii orientate sud, sud-est.
3.6.2. Construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.5-1.7.8 vor avea aceeasi
orientare pentru cabinete, laboratoare si servicii tehnice.
3.6.3. Dormitoarele si spaiile de Moac din crese, crese speciale si leagne de copii vor Ii orientate
sud, sudest, sud-vest.
37 Construcii yi amenaMri sSortive
Vor Ii luate msuri de protecie mpotriva nsoririi excesive:
copertine deasupra gradenelor pentru spectatori, n cazul stadioanelor sau al terenurilor pentru
competiii;
plantaii de arbori si arbusti ct mai uniIorme ca densitate si nlime, pe toate laturile
terenurilor pentru antrenamente, n scopul evitrii Ienomenelor de discontinuitate luminoas;
parasolare sau geamuri termopan-reIlectorizante la pereii vitrai orientai sud-vest sau vest ai
holurilor pentru public sau ai slii de sport.
Terenurile de sport n aer liber vor Ii orientate cu axa longitudinal pe direcia nord-sud, cu
abatere de maximum 15 grade spre vest sau spre est.
Piscinele descoperite si acoperite (not, srituri, polo) vor Ii orientate cu axa longitudinal pe
direcia nord-sud, cu o abatere de maximum 20 grade spre vest sau est.
Poligoanele pentru tir vor Ii orientate cu axa mare pe direcia nord-sud, intele Iiind amplasate
spre nord.
Pentru bazele hipice, linia de sosire spre potou va Ii orientat nord, nord-est.
38 Construcii de aJrement
Slile de tip club vor Ii orientate sud, sud-vest sau sud-est.
39 - Construcii de turism
Pentru toate categoriile de construcii de turism se recomand orientarea nord a spaiilor tehnice
si a anexelor.
31 - Construciile de locuine
Se recomand evitarea orientrii spre nord a dormitoarelor.

14
Anexa nr. 4 la regulament: Accese carosabile

Stabilirea numrului admis de accese din strzile de categoria I si a II-a, ca si localizarea acestora
se vor Iace astIel nct s nu aIecteze Iluena circulaiei.
41 Construcii administrative
4.1.1. Construciile administrative cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.10 vor Ii
prevzute cu:
accese carosabile directe din strzi de categoria I si a II-a, dup caz;
accese carosabile separate: acces oIicial, acces pentru personal, acces pentru public, acces de
serviciu, dup cum urmeaz: accesul carosabil oIicial va Ii prevzut pn la intrarea
principal a cldirii; accesele carosabile pentru personal si cel pentru public vor Ii prevzute
cu locurile de parcare aIerente; aleile carosabile de serviciu vor Ii rezolvate Ir a intersecta
accesul oIicial.
4.1.2. Construciile administrative cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11-1.1.13 vor
Ii prevzute cu accese carosabile, conIorm destinaiei si capacitii acestora, avndu-se n vedere
separarea de circulaia public.
42 Construcii Iinanciar-bancare
4.2.1. Pentru toate categoriile de cldiri Iinanciar-bancare vor Ii prevzute accese carosabile
directe din strzi de categoria I si a II-a, dup caz.
4.2.2. Se vor asigura accese carosabile separate pentru: accesul oIicial, accesul personalului,
accesul publicului, acces la tezaur, acces de serviciu.
43 Construcii comerciale
4.3.1. Pentru construciile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru
consumatori, personal si aprovizionare.
4.3.2. n Iuncie de destinaia si capacitatea construciei vor Ii prevzute:
alei carosabile si parcaMe n interiorul amplasamentului;
platIorme de depozitare si accese masini si utilaMe speciale separate de aleile carosabile
destinate consumatorilor.
44 Construcii de cult
Pentru construciile de cult se vor asigura alei carosabile, n legtur cu reeaua de circulaie
maMor.
45 Construcii de cultur
4.5.1. Pentru toate categoriile de construcii de cultur se vor asigura accese carosabile separate
pentru vizitatori sau spectatori, pentru personal si aprovizionare.
4.5.2. n Iuncie de destinaia construciei sau a amenaMrii vor Ii prevzute:
alei carosabile n interiorul amplasamentului si parcaMele aIerente, n cazul n care accesul se
Iace din strzi de categoria I sau a II-a;
parcaMe necesare n interiorul amplasamentului, n cazul n care accesul se realizeaz direct
din strzi de categoria a III-a.
4 Construcii de nvmnt
4.6.1. Pentru toate categoriile de construcii de nvmnt se vor asigura accese carosabile de
legtur cu reeaua de circulaie maMor si cu miMloacele de transport n comun.
4.6.2. Se vor asigura dou accese carosabile separate pentru evacuri n caz de urgen
(cutremure, inundaii, incendii).
47 Construcii de sntate
4.7.1. Pentru toate categoriile de construcii de sntate se va asigura legtura cu reeaua de
circulaie maMor prin dou accese carosabile separate.
4.7.2. Accesele carosabile ce vor Iace legtura cu reeaua de circulaie maMor de categoria I si a
II-a vor Ii realizate prin:
strzi de categoria a IV-a de deservire local;
strzi de categoria a III-a, colectoare, care asigur accesul vehiculelor si al persoanelor
acionnd n domeniul sntii, salubritii si P.S.I.
4.7.3. Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor Ii conIormate dup cum urmeaz:
cu o band de circulaie de 3,5 m lime pentru cele cu o lungime maxim de 10,00 m;
cu dou benzi de circulaie de 7 m lime pentru cele cu o lungime mai mare de 10,00 m.
15
4.7.4. Accesul carosabil rezervat salvrii sau interveniilor de urgen nu va intersecta aleile de
acces carosabil pentru personal si pacieni.
48 Construcii yi amenaMri sSortive
4.8.1. Pentru toate categoriile de construcii si amenaMri sportive se vor asigura accese carosabile
separate pentru public, sportivi si personalul tehnic de ntreinere.
4.8.2. n interiorul amplasamentului vor Ii asigurate:
circulaia carosabil separat de cea pietonal;
alei carosabile de descongestionare care se vor dimensiona n Iuncie de capacitatea slii sau
a stadionului, dar nu mai puin de 7 m lime;
alei carosabile de circulaie curent de minimum 3,5 m lime;
alei carosabile de serviciu si ntreinere de minimum 6 m lime.
49 Construcii yi amenaMri de aJrement
Pentru toate categoriile de construcii si amenaMri de agrement se va asigura accesul carosabil
separat pentru public de accesul se serviciu si de ntreinere.
41 Construcii de turism
4.10.1. Pentru construciile de turism vor Ii prevzute accese carosabile separate pentru
utilizatori, personal si acces tehnic de ntreinere.
4.10.2. Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime de maximum 25 m,
vor avea o lime minim de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25 m vor Ii prevzute cu supralrgiri
de depsire si supraIee pentru manevre de ntoarcere.
4.10.3. 1umrul acceselor si conIormarea lor se vor Iace n Iuncie de categoria si capacitatea
obiectivului turistic.
411 Construcii de locuine
4.11.1. Pentru locuine uniIamiliale cu acces si lot propriu se vor asigura:
accese carosabile pentru locatari;
acces carosabil pentru colectarea deseurilor menaMere si pentru accesul miMloacelor de
stingere a incendiilor;
alei (semi)carosabile n interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum 25 m vor avea
o lime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 m vor Ii prevzute
supralrgiri de depsire si supraIee pentru manevre de ntoarcere;
n cazul unei parcelri pe dou rnduri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei
de deservire local (Iundturi): cele cu o lungime de 30 m - o singur band de 3,5 m lime;
cele cu o lungime de maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel puin pe
o latur si supralrgiri pentru manevre de ntoarcere la capt.
4.11.2. Pentru locuine semicolective cu acces propriu si lot Iolosit n comun se vor asigura:
accese carosabile pentru locatari;
accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menaMere si pentru accesul miMloacelor de
stingere a incendiilor;
n cazul unei parcelri pe dou rnduri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei
de deservire local (Iundturi): cele cu o lungime de maximum 30 m - o singur band de 3,5
m lime; cele cu o lungime de 30 m pn la maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m),
cu trotuar cel puin pe o latur; supralrgiri pentru manevre de ntoarcere la capt.
4.11.3. Locuinele colective cu acces si lot Iolosit n comun vor Ii prevzute cu:
accese carosabile pentru locatari;
accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menaMere si pentru accesul miMloacelor de
stingere a incendiilor;
accese la parcaMe si garaMe.
412 1oate cateJoriile de construcii
Pentru toate categoriile de construcii si amenaMri se vor asigura accese pentru intervenii n caz
de incendiu, dimensionate conIorm normelor pentru traIic greu.
n cazul construciilor ce Iormeaz curi interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri
se va Iace prin ganguri cu o lime minim de 3 m si o nlime de 3,5 m.
Accesele si pasaMele carosabile nu trebuie s Iie obstrucionate prin mobilier urban si trebuie s Iie
pstrate libere n permanen.


16
Anexa nr. 5 la regulament: parcaMe

1ecesarul de parcaMe va Ii dimensionat conIorm prevederilor 1ormativului P 132-93, n Iuncie
de categoria localitii n care sunt amplasate construciile.
51 Construcii administrative
5.1.1. Pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.10 vor Ii
prevzute:
a) cte un loc de parcare pentru 10-40 salariai;
b) locuri de parcare suplimentare celor rezultate conIorm lit. a), dup cum urmeaz:
un spor de 10 pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct.
1.1.1-1.1.7;
un spor de 30 pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct.
1.1.7-1.1.10;
atunci cnd construciile cuprind sli de conIerine si alte spaii destinate reuniunilor
se vor prevedea 1-2 locuri de parcare pentru autocare.
5.1.2. Pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11-1.1.13 vor Ii
prevzute cte un loc de parcare pentru 10-30 salariai plus un spor de 20 pentru invitai.
52 Construcii Iinanciar-bancare
5.2.1. Pentru toate categoriile de construcii Iinanciarbancare vor Ii prevzute cte un loc de
parcare la 20 de salariai si un spor de 50 pentru clieni.
5.2.2. n Iuncie de destinaia cldirii si de amplasament, parcaMele pentru salariai pot Ii
organizate mpreun cu cele ale clienilor, adiacent drumului public.
53 Construcii comerciale
5.3.1. Pentru construciile comerciale vor Ii prevzute locuri de parcare pentru clieni, dup cum
urmeaz:
un loc de parcare la 200 m2 supraIa desIsurat a construciei pentru uniti de pn la
400 m
2
;
un loc de parcare la 100 m
2
supraIa desIsurat a construciei pentru uniti de 400-600 m
2
;
un loc de parcare la 50 m
2
supraIa desIsurat a construciei pentru complexuri comerciale
de 600-2 000 m
2
;
un loc de parcare la 40 m
2
supraIa desIsurat a construciei pentru complexuri comerciale
de peste 2 000 m
2
.
5.3.2. Pentru restaurante va Ii prevzut cte un loc de parcare la 5-10 locuri la mas.
5.3.3. La acestea se vor aduga spaiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot Ii
amplasate independent de parcaMele clienilor.
54 Construcii de cult
Pentru construciile de cult numrul spaiilor de parcare va Ii stabilit n Iuncie de obiectiv,
avndu-se n vedere un minim de 5 locuri de parcare.
55 Construcii culturale
5.5.1. Pentru construciile culturale vor Ii prevzute locuri de parcare pentru vizitatori sau
spectatori si personal, dup cum urmeaz:
pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.1 si 1.5.2, cte un loc de
parcare la 50 m
2
spaiu de expunere;
pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.3-1.5.12, un loc la 10-20
de locuri n sal.
5 Construcii de nvmnt
5.6.1. Pentru toate categoriile de construcii de nvmnt vor Ii prevzute 3-4 locuri de parcare
la 12 cadre didactice.
5.6.2. Pentru nvmntul universitar, la cele rezultate conIorm pct. 5.6.1 se va aduga, n Iuncie
de capacitatea construciei, un numr de 1-3 locuri de parcare pentru autocare.
5.6.3. Pentru sedii ale taberelor scolare se vor prevedea locuri de parcare pentru autocare,
conIorm capacitii de cazare.
57 Construcii de sntate
5.7.1. Pentru construcii de sntate vor Ii prevzute locuri de parcare dup cum urmeaz:
pentru cele cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1-1.7.7, cte un loc de parcare la
4 persoane angaMate, cu un spor de 10 ;
17
pentru cele cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.8-1.7.10, cte un loc de parcare la
10 persoane angaMate.
5.7.2. ParcaMele pot Ii amplasate diIereniat pentru personal, pacieni si vizitatori, caz n care cele
pentru personal si pacieni vor Ii amplasate adiacent drumului public.
58 Construcii sSortive
5.8.1. Pentru toate categoriile de construcii si amenaMri sportive vor Ii prevzute locuri de
parcare pentru personal, pentru public si pentru sportivi, n Iuncie de capacitatea construciei, dup cum
urmeaz:
pentru construcii cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.1, 1.8.3 si 1.8.4, un loc de
parcare la 5-20 de locuri;
pentru construcii cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.2, 1.8.5-1.8.7, un loc de
parcare la 30 de persoane.
5.8.2. La cele rezultate conIorm punctului 5.7.1 se va aduga, n Iuncie de capacitatea
construciei, un numr de 1-3 locuri de parcare pentru autocare.
59 Construcii yi amenaMri de aJrement
5.9.1. Pentru toate categoriile de construcii si amenaMri de agrement vor Ii prevzute parcaMe n
Iuncie de capacitatea construciei, cte un loc de parcare pentru 10-30 de persoane.
5.9.2. Pentru cluburi va Ii prevzut cte un loc de parcare la 3-10 membri ai clubului.
51 Construcii de turism
5.10.1. Pentru toate categoriile de construcii de turism vor Ii prevzute locuri de parcare, n
Iuncie de tipul de cldire si de categoria de conIort, 1-4 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.
5.10.2. Pentru moteluri se vor asigura 4-10 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.
511 Construcii de locuine
5.11.1 Pentru construcii de locuine, n Iuncie de indicele de motorizare a localitii, vor Ii
prevzute locuri de parcare dup cum urmeaz:
cte un loc de parcare la 1-5 locuine uniIamiliale cu lot propriu;
cte un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuine semicolective cu acces propriu si lot
Iolosit n comun;
cte un loc de parcare la 2-10 apartamente n locuine colective cu acces si lot n comun.
5.11.2. Din totalul locurilor de parcare pentru locuinele individuale vor Ii prevzute garaMe n
procent de 60 - 100 .
512 Construcii industriale
Vor Ii prevzute parcaMe n Iuncie de speciIicul activitii, dup cum urmeaz:
activiti desIsurate pe o supraIa de 10-100 m
2
, un loc de parcare la 25 m
2
;
activiti desIsurate pe o supraIa de 100-1 000 m
2
, un loc de parcare la 150 m
2
;
activiti desIsurate pe o supraIa mai mare de 1 000 m
2
, un loc de parcare la o supraIa de
100 m
2
.
5.13. Pentru construcii ce nglobeaz spaii cu diIerite destinaii, pentru care exist norme diIerite
de dimensionare a parcaMelor, vor Ii luate n considerare cele care prevd un numr mai mare de locuri de
parcare.

Anexa nr. 6 la regulament: Spaii verzi yi plantate

1 Construcii administrative yi Iinanciar-bancare
6.1.1. Pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.10 vor Ii
prevzute spaii verzi cu rol decorativ, minimum 15 din supraIaa terenului.
6.1.2. Pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11-1.1.13 si 1.2 vor Ii
prevzute spaii verzi cu rol decorativ si de protecie, minimum 10 din supraIaa total a terenului.
6.1.3. ConIormarea si dimensionarea spaiilor verzi, a plantaiilor si a mobilierului urban vor Ii
aprobate prin planuri urbanistice.
2 Construcii comerciale
Pentru construciile comerciale vor Ii prevzute spaii verzi si plantate, cu rol decorativ si de
agrement, n exteriorul cldirii sau n curi interioare - 2-5 din supraIaa total a terenului.
3 Construcii de cult
18
Pentru construciile de cult vor Ii prevzute spaii verzi si plantate, cu rol decorativ si de protecie,
dimensionate n Iuncie de amplasarea n localitate si de condiiile impuse prin regulamentul local de
urbanism.
4 Construcii culturale
Pentru toate categoriile de construcii culturale vor Ii prevzute spaii verzi si plantate, spaii de
Moc si de odihn, n Iuncie de capacitatea construciei - 10-20 din supraIaa total a terenului.
5 Construcii de sntate
6.5.1. Pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1-1.7.8 vor Ii prevzute
spaii verzi si plantate n interiorul incintei, dup cum urmeaz:
aliniamente simple sau duble, cu rol de protecie;
parc organizat cu o supraIa de 10-15 m2/bolnav.
6.5.2. Pentru construciile cuprinse n anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.9-1.7.10 vor Ii
prevzute spaii verzi si plantate de 10-15 m2/copil.
Construcii yi amenaMri sSortive
Pentru construcii si amenaMri sportive vor Ii prevzute spaii verzi si plantate, minimum 30 din
supraIaa total a terenului.
7 Construcii de turism yi aJrement
Pentru construcii de turism si agrement vor Ii prevzute spaii verzi si plantate, n Iuncie de
destinaie si de gradul de conIort, dar nu mai puin de 25 din supraIaa total a terenului.
8 Construcii de locuine
Pentru construciile de locuine vor Ii prevzute spaii verzi si plantate, n Iuncie de tipul de
locuire, dar nu mai puin de 2 m2/locuitor.
9 Construcii industriale
Pentru construciile industriale vor Ii prevzute spaii verzi si aliniamente cu rol de protecie, n
Iuncie de categoria acestora, dar nu mai puin de 20 din supraIaa total a terenului.

Anexa nr. 2 Norme metodologice privind finanarea elaborrii yi/sau actualizrii
planurilor urbanistice generale ale localitilor yi a regulamentelor locale de urbanism

Capitolul I. 'isSo]iii Jenerale

Art. 1. Planurile urbanistice generale sunt documentaii complexe care se ntocmesc pentru ntregul
teritoriu intravilan al localitilor n corelare cu teritoriul administrativ al acestora si reglementeaz
utilizarea terenurilor si condiiile de ocupare a acestora cu construcii, inclusiv inIrastructuri, amenaMri si
plantaii, constituindu-se n suportul pentru realizarea programelor de dezvoltare a localitilor.
Regulamentele locale de urbanism ntresc si detaliaz prevederile planurilor urbanistice generale
reIeritoare la modul concret de utilizare a terenurilor si de amplasare, dimensionare si realizare a
construciilor, amenaMrilor si plantaiilor, constituindu-se n instrumentul de baz al realizrii disciplinei
n construcii.
Art. 2. Potrivit atribuiilor sale, Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei rspunde de
asigurarea cadrului legal de reglementare privind realizarea construciilor, ncuraMarea investiiilor maMore
n domeniul construciilor si de coordonarea elaborrii si/sau actualizrii planurilor urbanistice generale
ale localitilor si a regulamentelor locale de urbanism aIerente.
Art. 3. Planurile urbanistice generale si regulamentele locale de urbanism aIerente se avizeaz si se
aprob n baza Legii nr. 350/2001 privind amenaMarea teritoriului si urbanismul, a Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu modiIicrile si completrile
ulterioare.
Art. 4. Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei coordoneaz din punct de vedere tehnic
si al eIicienei economice elaborarea si/sau actualizarea planurilor urbanistice generale si a
regulamentelor locale de urbanism aIerente, n colaborare cu compartimentele de specialitate ale
consiliilor Mudeene, ale municipiilor, ale oraselor si comunelor.
Controlul, recepia si avizarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de
urbanism se realizeaz de ctre direciile de urbanism si amenaMarea teritoriului Mudeene si, respectiv, a
municipiului Bucuresti, n baza prevederilor art. 62 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 si ale anexei nr. 1 la
aceast lege.

19
Capitolul II. Finanarea elaborrii yi/sau actualizrii planurilor urbanistice generale yi a
regulamentelor locale de urbanism

Art. 5. Finanarea elaborrii si/sau actualizrii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale
de urbanism se realizeaz din bugetele locale ale unitilor administrativ-teritoriale, precum si din bugetul
de stat, prin Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei.
Primarii comunelor, oraselor si municipiilor si seIii compartimentelor de specialitate din cadrul
aparatului propriu al consiliilor Mudeene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, vor
deschide la trezoreriile statului, potrivit art. 49 din Legea nr. 72/1996 privind Iinanele publice, contul
21.37.02.11 ,Subvenii primite de bugetele locale pentru Iinanarea elaborrii si/sau actualizrii planurilor
urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism.
Aceste conturi se alimenteaz, pe msura necesitilor, cu sumele prevzute n bugetul
Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, reprezentnd transIeruri de la bugetul de
stat:
a) Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei aloc sume, cu ordin de plat, sub
Iorm de transIeruri, autoritilor locale pe baza cererilor MustiIicative;
b) transIerurile primite de autoritile locale vor Ii cuprinse n veniturile bugetului local la
capitolul 37.02 ,Subvenii primite din bugetul de stat subcapitolul 37.02.11 ,Subvenii primite de
bugetele locale pentru Iinanarea elaborrii si/sau actualizrii planurilor urbanistice generale si a
regulamentelor locale de urbanism;
c) cheltuielile din bugetul local se eIectueaz pe baz de deschideri de credite potrivit normelor n
vigoare.
Din sumele ncasate n contul 21.37.02.11 consiliile Mudeene si Consiliul General al Municipiului
Bucuresti vireaz sumele cuvenite Iiecrui buget local, n contul acestora nr. 21.37.02.11, deschis la
unitile teritoriale de trezorerie si contabilitate public.
Art. 6. Pentru Iundamentarea necesarului de alocaii de la bugetul de stat n vederea elaborrii si/sau
actualizrii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism se procedeaz astIel:
compartimentele de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor Mudeene, respectiv
al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, examineaz si centralizeaz solicitrile
primite de la consiliile locale, stabilesc prioritile si transmit Ministerului Lucrrilor Publice,
Transporturilor si Locuinei, pn la data de 1 mai a anului n curs pentru anul urmtor, lista
cuprinznd planurile urbanistice generale, regulamentele locale de urbanism care urmeaz s
Iie elaborate sau actualizate si valoarea total a cheltuielilor, potrivit anexei nr. 1 la prezentele
norme metodologice;
Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei examineaz si centralizeaz
propunerile consiliilor Mudeene si ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe baza
crora prezint Ministerului Finanelor Publice estimrile proprii, n scopul includerii n
proiectul bugetului de stat pentru anul urmtor, potrivit modelului prezentat n anexa nr. 2 la
prezentele norme metodologice.
Art. 7. n limita alocaiilor aprobate prin legea anual a bugetului de stat Ministerul Lucrrilor Publice,
Transporturilor si Locuinei va repartiza si va comunica consiliilor Mudeene si Consiliului General al
Municipiului Bucuresti plaIoanele aprobate pentru elaborarea si/sau actualizarea planurilor urbanistice
generale si a regulamentelor locale de urbanism aIerente.
Pe baza si n limitele plaIoanelor transmise consiliile Mudeene si Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, n Iuncie de prioritile stabilite, vor comunica Ministerului Lucrrilor Publice,
Transporturilor si Locuinei lista cuprinznd lucrrile, ntocmit conIorm anexei nr. 1 la prezentele norme
metodologice, precum si valoarea acestora repartizat pe trimestre, n limita prevederilor bugetare
comunicate.
Cheltuielile pentru organizarea licitaiilor, precum si cele pentru veriIicarea si avizarea planurilor
urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism se vor asigura n limita alocaiilor bugetare
aprobate prin legea anual a bugetului de stat, potrivit normelor si normativelor n vigoare.
Art. 8. n limita plaIoanelor aprobate consiliile locale vor ncheia contracte de elaborare si/sau actualizare
a planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism, cu ageni economici de
specialitate.
Art. 9. Compartimentele de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor Mudeene, respectiv al
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, veriIic documentaia primit, acord viza de control
Iinanciar propriu si ntocmesc decontul MustiIicativ, care se transmit Ministerului Lucrrilor Publice,
20
Transporturilor si Locuinei n dou exemplare pn la data de 5 a lunii urmtoare ncheierii trimestrului,
potrivit modelului prezentat n anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, pe baza deconturilor MustiIicative,
solicit Ministerului Finanelor Publice deschiderea de credite n limita alocaiilor bugetare aprobate si
vireaz sumele consiliilor Mudeene sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu ordin de plat,
la trezorerii, n contul 21.37.02.11 ,Subvenii primite de bugetele locale pentru Iinanarea elaborrii si/sau
actualizrii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism, la care se va anexa
cte un exemplar din deconturile MustiIicative, veriIicate si avizate de minister.
Presedinii consiliilor Mudeene si primarul general al municipiului Bucuresti vor vira sumele
consiliilor locale, iar primarii municipiilor, oraselor si comunelor vor eIectua, n termen de 3 zile, plile
n conturile celor care au elaborat documentaiile, nominalizai n decontul MustiIicativ, veriIicat si avizat
de Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei.
Art. 10. Presedinii consiliilor Mudeene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte
uniti administrativ-teritoriale rspund, n conIormitate cu prevederile art. 24 si 26 din Legea nr.
189/1998 privind Iinanele publice locale, de utilizarea Iondurilor primite de la Ministerul Lucrrilor
Publice, Transporturilor si Locuinei.
Art. 11. Trimestrial, Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei mpreun cu consiliile
Mudeene si cu Consiliul General al Municipiului Bucuresti vor analiza situaia consiliilor locale care nu au
ncheiat contracte de elaborare si/sau actualizare a planurilor urbanistice generale si a regulamentelor
locale de urbanism, urmnd ca lista s Iie completat cu alte prioriti.
Art. 12. n limita plaIoanelor aprobate si a prioritilor stabilite consiliile Mudeene, respectiv Consiliul
General al Municipiului Bucuresti, precum si consiliile locale rspund, conIorm prevederilor legale, de
elaborarea si/sau actualizarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism.

Capitolul III. Contractarea lucrrilor de elaborare yi/sau actualizare a planurilor
urbanistice generale yi a regulamentelor locale de urbanism

Art. 13. Contractarea lucrrilor de elaborare si/sau actualizare a planurilor urbanistice generale si a
regulamentelor locale de urbanism se va Iace cu respectarea legislaiei privind achiziiile publice.
Contractele privind elaborarea si/sau actualizarea planurilor urbanistice generale si a
regulamentelor locale de urbanism se ncheie de ordonatorii principali de credite cu oIertantul n Iavoarea
cruia s-a adMudecat licitaia. La contract se ataseaz "Devizul de cheltuieli" care Iundamenteaz valoarea
contractului, pe total si pe Iiecare element de cheltuieli.
Devizul de cheltuieli Iace parte integrant din contract. Lucrrile de elaborare si/sau actualizare a
planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism aIlate n curs de execuie se vor
Iinaliza de ctre executanii iniiali ai lucrrilor.

Capitolul IV. Dispoziii finale

Art. 14. Planurile urbanistice generale si regulamentele locale de urbanism au caracter public.
Art. 15. Anexele nr. 1 si 2 Iac parte integrant din prezentele norme metodologice.

1
HOTRREA NR. 382 DIN 2 APRILIE 2003 PENTRU APROBAREA NORMELOR
METODOLOGICE PRIVIND EXIGENELE MINIME DE CONINUT ALE
DOCUMENTAIILOR DE AMENA1ARE A TERITORIULUI SI DE URBANISM PENTRU
ZONELE DE RISCURI NATURALE

(Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 263 din aprilie 2003. n temeiul art. 107 din
Constituie yi al atr. 6 alin (2) yi (3) din Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de
amenaMare a teritoriului naional Seciunea a V-a Zone de risc natural)

Capitolul I. Dispoziii generale

Art.1. 1ormele metodologice privind exigenele minime de coninut ale documentaiilor de amenaMare a
teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri naturale, denumite n continuare norme metodologice,
sunt un instrument de determinare a cerinelor suplimentare ce se impun cu privire la elaborarea
planurilor de urbanism si amenaMare a teritoriului, reIeritoare la riscurile naturale.
Art.2. 1ormele metodologice sunt complementare reglementrilor tehnice privind coninutul-cadru al
documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism si constituie suportul procedural pentru
integrarea acestora n coninutul-cadru al documentaiilor de urbanism si amenaMare a teritoriului.
Art.3 1ormele metodologice au urmtoarele obiective:
a) s oIere o modalitate de determinare a exigenelor minime de coninut ale documentaiilor de
amenaMare a teritoriului si de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale;
b) s pun n concordan aceste cerine suplimentare cu coninutul-cadru al documentaiilor de
amenaMare a teritoriului si de urbanism.
Art.4. 1ormele metodologice sunt elaborate pentru cele dou categorii de documentaii, respectiv
urbanism si amenaMare a teritoriului:
a) planuri de amenaMare a teritoriului;
b) planuri de urbanism.
Art.5. Modul de adordare a problematicii riscurilor naturale se Iace n Iuncie de categoria documentaiei,
mrimea si complexitatea teritoriului si de scara de aproIundare a planurilor de urbanism si a planurilor
de amenaMare a teritoriului.
Art.6. La nivelul Iiecrui consiliu Mudeean structurile specializate ale administraiei publice Mudeene
mpreun cu instituiile specializate ntocmesc Studiul Mudeean al Iactorilor de risc natural, document cu
caracter sintetic, ce conine piese scrise si piese desenate (hri de risc natural) cu privire la riscurile
naturale existente pe teritoriul Mudeului respectiv.
Art.7. La nivelul Iiecrei uniti administrativ-teritoriale de baz (municipiu, oras, comun) structurile
specializate ale administraiei publice locale mpreun cu instituiile specializate ntocmesc Studiul local
al Iactorilor de risc natural, ce conine piese scrise si desenate (hri de risc) cu privire la riscurile naturale
existente.
Art.8. Studiile prevzute la art.6 si art.7 sunt Icute publice si constituie documentaiile consultative puse
la dispoziie elaboratorilor de documentaii de urbanism si amenaMare a teritoriului
Art.9. Studiul Mudeean si Studiul local al Iactorilor de risc natural cuprind:
a) elemente de inIormare general asupra Iactorilor de risc;
b) descrierea Iiecrui Iactor de risc natural: deInire, localizare, amploare, eIecte asupra mediului
natural si construit, eIecte asupra locuitorilor;
c) clasiIicarea si cartograIierea riscurilor naturale existente pe teritoriul Mudeean sau unitilor
administrative de baz.

Capitolul II. Metodologia de elaborare a documentaiilor de amenaMare a teritoriului yi de
urbansim pentru zonele de riscuri naturale

Art.10. Elaborarea documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri
naturale se realizeaz n dou etape, dup cum urmeaz:
(taSa , CuleJera i interSretarea aatelor care conVt in.
a) valoriIicarea rezultatelor obinute n urma studiilor si cercetrilor speciIice elaborate de
instituiile de specialitate si a observaiilor din teren;
b) analiza hrilor de risc natural;
c) armonizarea cu prevederile reglementrilor tehnice din Uniunea European.

2
(taSa a ,,-a 5eaactarea SieVelor VcriVe i intocmirea SieVelor aeVenate care va avea urmtorul
coninut.
a) piesele scrise date si inIormaii relevante cu privire la riscurile naturale, adaptate si inserate n
coninutul-cadru al documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism;
b) piesele desenate planuri ntocmite la scara documentaiei de baz sau cartograme pentru
probleme relevante privind riscurile naturale.
Art.11. Stabilirea exigenelor minime de coninut ale documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de
urbanism pentru zonele cu riscuri naturale se Iace pe baza Studiului Mudeean sau local al Iactorilor de risc
natural, pe baza schemei prevzute n anexa nr. 1, utiliznd termenii din anexa nr.2 si matricele-cadru
prezentate n anexele nr. 3-5, n raport cu tipul Iactorilor de risc naturale.
Art.12. Pentru zonele de riscuri naturale, corelarea exigenelor minime de coninut ce se impun n cadrul
documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism cu coninutul general al acestora se Iace n
Iiecare caz la nivelul Iiecrui tip de documentaie.

Capitolul III. Exigene minime de coninut ale documentaiilor de amenaMare a teritoriului
yi de urbanism

'OCU0(1T$,, '( $0(1$-$5( $ T(5,TO5,U/U,

Art.13. Planurile de amenaMare a teritoriului Mudeean si planurile de amenaMare a teritoriului zonal, care
au acelasi grad de detaliere pentru zonele de riscuri naturale, vor cuprinde si urmtoarele exigene minime
de coninut:
A. Diagnoza se analizeaz principalele probleme rezultate din analiza situaieie existente reIeritoare la
riscurile naturale si se va structura astIel:
1. Cadrul natural /mediul: identiIicarea, deIinirea zonelor de riscuri naturale si a cauzelor producerii
dezastrelor:
a) cutremure de pmnt: Ienomene de Ialiere a scoarei terestre
b) inundaii: ploi toreniale, topiri bruste de zpad, accidente produse la lucrrile existente pe
cursurile rurilor rupturi de baraMe, diguri, canale, deteriorarea regularizrii cursurilor de
ap sau erori umane legate de exploatarea construciilor hidrotehnice si de opturarea albiei
rurilor prin depozitarea de diverse materiale, amplasri necorespunztoare de construcii noi
etc
c) alunecri de teren: precipitaii atmosIerice care pot provoca reactivarea unor alunecri vechi
si apariia alunecrilor noi, eroziunea apelor curgtoare cu aciune permanent la baza
versanilor, aciunea apei subterane, aciunea ngheului si a dezgheului, aciunea
cutremurelor care reactiveaz alunecrile vechi sau declanseaz alunecri primare, spturi
executate pe versani sau la baza lor; deIrisarea abuziv a plantaiilor si a pdurilor, care
produce declansarea energiei versanilor.
2. Tipologia Ienomenelor de risc natural:
a) cutremure de pmnt: superIiciale, intermediare, de proIunzime; magnitudinea pe scara
Richter, intensitatea seismic pe scara MSK conIorm STAS 11.100/1993; parametri de
zonare a seismicitii teritoriului studiat conIorm normativului P 100/92; perioada medie de
revenire a cutremurelor cu intensitatea mai mare de 6 grade;
b) inundaii: revrsarea cursurilor de ap datorit capacitii insuIicciente de scurgere a albiilor
minore; blocarea cu zpoare sau plutitori a cursurilor de ap, a seciunilor subdimensionate a
podurilor si podeelor; depsirea capacitii de tranzitare a acviIerelor n zone Ir drenaM
natural insuIicient; distrugerea lucrrilor hidrotehnice (baraMe, diguri) din cauza exploatrii
incorecte; vnturi puternice n zona litoral sau a malurilor unor lacuri;
c) alunecri de teren: active, care se desIsoar n urma declansrii unei alunecri primare;
reactive, care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate si acalmie; inactive, care pot Ii
latente si se pot activa oricnd; abandonate, la care cauzele producerii au Iost nlturate;
stabilizate prin metode de remediere.
B. Reeaua de localiti, inIrastructurile tehnice ale teritoriului si activitile aIerente de riscuri naturale
se analizeaz risculproduceri unor dezastre si/sau eIectele lor, delimitarea si ierarhizarea arealelor si
va conine:
1. Delimitarea si ierarhizarea zonelor de risc natural se Iace pe baza hrilor de risc natural:

3
a) cutremure de pmnt: conIorm zonelor de intensitate seismic pe scara MSK si perioada
medie de revenire;
b) inundaii: zon Irecvent inundabil, zon potenial inundabil;
c) alunecri de teren: conIorm potenialului de producere, respectiv zone cu potenial sczut de
alunecare, zone cu potenial mediu de alunecare, zone cu potenial ridicat de alunecare
2. EIectele riscurilor naturale:
a) cutremure de pmnt: avarii la structurile de rezisten ale cldirilor si/sau distrugeri pariale
sau totale ale unor cldiri, pierderi de viei omenesti;
b) inundaii: obiective aIectate drumuri, poduri si podee, reele tehnico-edilitare, baraMe,
diguri, ci Ierate, supraIee agricole, pierderi de viei omenesti
c) alunecri de teren: obiective aIectate reele tehnico-edilitare, poduri, podee, drumuri, ci
Ierate, supraIee agricole etc
C. Strategia de dezvoltare se Iormuleaz propuneri cu caracter director care vizeaz prevenirea,
atenuarea/eliminarea si/sau acceptarea riscurilor naturale, n concordan cu obiectivele de dezvoltare
din documentaiile de amenaMare a teritoriului, si se va structura astIel:
1. Cutremure de pmnt: - inIormare cu privire la perioada medie de revenire a cutremurelor de o
intensitate mai mare de VI grade si iniierea unor msuri n caz de urgen
2. Inundaii:
a) aciuni privind amenaMarea bezinelor hidrograIice prin lucrri structurale din albia rului si de
pe versani n scopul reducerii elementelor caracteristice ale viiturilor
b) aciuni privind combaterea inundaiilor prin lucrri de ndiguire a scurgerii pe versani,
mpduriri, reducerea supraIeelor impermeabile
c) deIinirea zonelor care trebuie scoase de sub inundaii si a zonelor a cror inundare are un rol
util
d) renunarea la unele zone inundabile si reactivarea unora dintre acestea
e) necesitatea ncheierii unor convenii de asigurare
f) schimbarea modului de Iolosin a terenului si lsarea terenului n regim liber de inundare
3. Alunecri de teren
a) aciuni privind amenaMarea teritoriului cu risc de alunecare prin mpduriri, schimbarea
culturilor, modiIicri n utilizarea terenurilor etc
b) aciuni privind combaterea alunecrilor de teren prin lucrri speciIice
c) necesitatea ncheirii unor convenii de asigurare
d) schimbarea modului de Iolosin a terenului

'OCU0(1T$,, '( U5%$1,S0

Art. 14. Pentru zonele de riscuri naturale, categoriile de planuri urbansitice vor cuprinde si urmtoarele
exigene minime de coninut:
I. Plan urbansitic general
A. Stadiul actual si de dezvoltare urbanistic se analizeaz principalele probleme rezultate din analiza
situaiei existente reIeritoare la riscurile naturale si se va structura astIel:
1. Cadrul natural: zonele expuse la riscuri naturale se identiIic si se deIinesc riscurile naturale
existente si cauzele producerii dezastrelor:
a) cutremure de pmnt: Ienomene de Ialiere a scoarei terestre;
b) inundaii: ploi toreniale, topiri bruste de zpad, accidente produse la lucrrile existente pe
cursurile rurilor rupturi de baraMe, diguri, canale, deteriorarea regularizrii cursurilor de ap
si/sau erori umane legate de exploatarea construciilor hidrotehnice si de obturarea albiei rurilor
prin depozitarea de diverse materiale etc
c) alunecri de teren: precipitaii atmosIerice care pot provoca reactivarea unor alunecri vechi si
apariia alunecrilor noi; eroziunea apelor curgtoare cu aciune permanent la baza versanilor;
aciunea ngheului si a dezgheului; aciunea cutremurelor care reactiveaz alunecrile vechi si
declanseaz alunecri primare; spturi executate pe versani sau la baza lor; deIrisarea abuziv a
plantaiilor si a pdurilor, care produce declansarea energiei versanilor
2. Tipologia Ienomenelor:
a) cutremure de pmnt: superIiciale, intermediare, de proIunzime, magnitudinea pe scara Richter,
intensitatea seismic pe scara MSK conIorm STAS 11.100/1993, parametrii de zonare a

4
seismicitii teritoriului studiat conIorm normativului P 100/92, perioada medie de revenire a
cutremurelor cu intensitatea mai mare de 6 grade;
b) inundaii: revrsarea cursurilor de ap datorit capacitii insuIiciente de scurgere a albiilor
minore, blocarea cu zpoare sau plutitori a cursurilor de ap, a seciunilor subdimensionate a
podurilor si podeelor; depsirea capacitii de tranzitare a acviIerelor n zone Ir drenaM natural
sau cu drenaM natural insuIicient; distrugerea lucrrilor hidrotehnice (baraMe, diguri) din cauza
expoatrii incorecte; vnturi puternice n zona litoral sau a malurilor unor lacuri;
c) alunecri de teren: active, care se desIsoar n urma declansrii unei alunecri primare; reactive,
care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate si acalmie; inactive, care pot Ii latente si se pot
activa oricnd, abandonate, la care cauzele producerii au Iost nlturate, stabilizate prin metode de
remediere.
B. Intravilanul, activitile si echiparea edilitar: riscul producerii unor dezastre si/sau eIectele lor,
delimitatrea si ierhizarea arealelor
1. EIecte:
a) cutremure de pmnt: avarii la strucurile de rezisten ale cldirilor si/sau distrugeri pariale sau
totale ale unor cldiri, pierderi de viei omenesti;
b) inundaii: obiective aIectate cldiri, drumuri, poduri, podee, ci Ierate, reele tehnico-edilitare,
baraMe, diguri, supraIee din intravilan si extravilan, pierderi de viei omenesti;
c) alunecri de teren: obiective aIectate reele tehnico-edilitare, poduri, podee, drumuri, ci Ierate,
supraIee din intravilan si extravilan.
2. Delimitarea si ierarhizarea arealelor conIorm hrilor de risc natural:
a) cutremure de pmnt: conIorm zonelor de intensitate seismic pe scara MSK si perioada medie de
revenire;
b) inundaii: calea viiturii, zon Irecvent inundabil, zon potenial inundabil;
c) alunecri de teren: conIorm potenialului de producere, respectiv zone cu potenial sczut de
alunecare, zone cu potenial mediu de alunecare, zone cu potenial ridicat de alunecare;
C. Reglementrile speciIice zonelor de riscuri naturale:
1. Zone aIectate de cutremure de pmnt:
a) stabilirea limitei intravilanului n Iuncie de condiiile geotehnice ale terenului;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan (construcii, spaii plantate amenaMate),
supraIee destinate amenaMrilor spaiilor verzi, locuri de Moac pentru copii, parcaMe necesare
locuirii, dac pot servi ca loc de reIugiu n caz de seism;
c) precizarea condiiilor de amplasare si conIormare a construciilor n raport cu gradul de
seismicitate (POT), distane ntre cldiri, regim de nlime, sistem tehnic constructiv privind
structura de rezisten a cldirii, sisteme de Iundare;
d) precizri cu privire la proiectarea si construirea antiseismic se regsesc n cadrul prevederilor
actelor normative n vigoare P 100/92 si Ordonana Guvernului nr. 20/1994 privind msuri pentru
reducerea riscului seismic al construciilor existente, republicat;
e) identiIicarea zonelor ce necesit msuri de reducere a riscului la seisme, n cadrul Iondului
construit existent (consolidri, subzidiri);
f) mbuntirea si/sau nlocuirea inIrastucturii tehnico-edilitare depreciate din punct de vedere Iizic
si moral, corelate cu sisteme de avertizare speciIice:
2. Zone aIectate de inundaii:
a) stabilirea limitei intravilanului si a modului de utilizare a terenurilor, n Iuncie de condiiile
hidrologice si hidrogeolitice locale;
b) stabilirea zonelor inundabile cu interdicie temporar de construire pn la elaborarea
documentaiilor de specialitate;
c) stabilirea zonelor Irecvent inundabile cu interdicie deIinitiv de construire care pot Ii amenaMate
cu vegetaie hidroIil, supraIee lacustre;
d) promovarea unor programe, studii si proiecte privind msurile de eliminare a cauzelor (ndiguiri,
regularizri);
e) inIormarea populaiei din zonele inundabile asupra riscului potenial la care este expus si
obligativitatea autoritilor publice locale de a aplica msuri operative n caz de inundaii;
f) precizarea condiiilor elementare de realizare si de conIormare a construciilor n raport cu gradul
de inundabilitate (sisteme constructive si Iundaii speciIice);
g) mbuntairea/nlocuirea inIrastructurii tehnico-edilitare depreciate si situate n zonele inundabile;

5
h) dezaIectarea unitilor poluante si a oricror surse de poluare (depozite, reziduuri) din zonele
inundabile;
i) evitarea amplasrii unitilor poluante si a oricror surse de poluare (depozite, reziduuri) n
zonele inundabile;
M) demolarea Iondului construit din zonele Irecvent inundabile si reamplasarea lui pe zone
neinundabile din intravilan.
3. Zone aIectate de alunecri de teren:
a) stabilirea limitei intravilanului si a modului de utilizare a terenurilor n Iuncie de condiiile
geotehnice si hidrogeologice stabilite prin studii de Iundamentare de specialitate;
b) instituirea interdiciei temporare de construire n zone n care s-au produs alunecri de teren, pn
la eleborarea documentaiilor de specialitate;
c) instituirea interdiciei deIinitive de construire, dup caz;
d) promovarea unor programe, studii si proiecte privind msuri concrete de stopare a Ienomenului
de alunecare de teren (mpduriri, consolidri versani);
e) precizarea condiiilor elementare de amplasare si conIormare a construciilor si amenaMrilor n
Iuncie de potenialul de producere a alunecrilor de teren;
f) mbuntirea/nlocuirea si chiar devierea reelelor tehnico-edilitare amplasate n zone cu
potenial mare de producere a alunecrilor de teren;
g) inIormarea populaiei asupra riscului producerii alunecrilor de teren, dup caz, pe grade de
potenial al producerii alunecrilor de teren;
h) dezaIectarea unitilor productive cu grad ridicat de poluare si periculozitate, amplasate n zone
expuse alunecrilor de teren;
i) demolarea Iondului construit din zonele cu potenial ridicat de alunecare si reamplasarea lui pe
rezerva Iunciar de utilitate public.

II. Planul urbanistic zonal
A. Stadiul actual si de dezvoltare se analizeaz principalele probleme rezultate din analiza situaiei
existente reIeritoare la riscurile naturale si se va structura astIel:
1. Cadrul natural identiIicarea zonelor expuse la riscuri naturale, deIinirea riscurilor naturale
existente si cauzele producerii dezastrelor:
a) cutremure de pmnt: Ienomene de Ialiere a scoarei terestre;
b) inundaii: ploi toreniale, topiri bruste de zpad, accidente produse la lucrrile existente pe
cursurile rurilor rupturi de baraMe, diguri, canale, deteriorarea regularizrii cursurilor de ap
si/sau erori umane legate de exploatarea construciilor hidrotehnice si de obturarea albiei rurilor
prin depozitarea de diverse materiale etc
c) alunecri de teren: precipitaii atmosIerice care pot provoca reactivarea unor alunecri vechi si
apariia alunecrilor noi; eroziunea apelor curgtoare cu aciune permanent la baza versanilor;
aciunea ngheului si a dezgheului; aciunea cutremurelor care reactiveaz alunecrile vechi si
declanseaz alunecri primare; spturi executate pe versani sau la baza lor; deIrisarea abuziv a
plantaiilor si a pdurilor, care produce declansarea energiei versanilor
2. Tipologia Ienomenelor:
a) cutremure de pmnt: superIiciale, intermediare, de proIunzime, magnitudinea pe scara Richter,
intensitatea seismic pe scara MSK conIorm STAS 11.100/1993, parametrii de zonare a
seismicitii teritoriului studiat conIorm normativului P 100/92, perioada medie de revenire a
cutremurelor cu intensitatea mai mare de 6 grade;
b) inundaii: revrsarea cursurilor de ap datorit capacitii insuIiciente de scurgere a albiilor
minore, blocarea cu zpoare sau plutitori a cursurilor de ap, a seciunilor subdimensionate a
podurilor si podeelor; depsirea capacitii de tranzitare a acviIerelor n zone Ir drenaM natural
sau cu drenaM natural insuIicient; distrugerea lucrrilor hidrotehnice (baraMe, diguri) din cauza
expoatrii incorecte; vnturi puternice n zona litoral sau a malurilor unor lacuri;
c) alunecri de teren: active, care se desIsoar n urma declansrii unei alunecri primare; reactive,
care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate si acalmie; inactive, care pot Ii latente si se pot
activa oricnd, abandonate, la care cauzele producerii au Iost nlturate, stabilizate prin metode de
remediere.
3. EIectele Ienomenelor de risc natural asupra construciilor si echiprilor edilitare:
a) cutremure de pmnt: avarii la structurile de rezisten ale cldirilor si/sau distrugeri pariale sau
totale ale unor cldiri, pierderi de viei omenesti;

6
b) inundaii: obiective aIectate cldiri, drumuri, poduri, podee, ci Ierate, reele tehnico-edilitare,
baraMe, diguri, supraIee din intravilan si extravilan, pierderi de viei omenesti;
c) alunecri de teren: obiective aIectate reele tehnico-edilitare, poduri, podee, drumuri, ci Ierate,
supraIee din intravilan si extravilan.
4. Delimitarea si ierarhizarea arealelor conIorm hrilor de risc natural:
a) cutremure de pmnt: conIorm zonelor de intensitate seismic pe scara MSK si perioada medie
de revenire;
b) inundaii: calea viiturii, zon Irecvent inundabil, zon potenial inundabil;
c) alunecri de teren: conIorm potenialului de producere, respectiv zone cu potenial sczut de
alunecare, zone cu potenial mediu de alunecare, zone cu potenial ridicat de alunecare.
B. Regementri urbanistice speciIice zonelor de riscuri naturale:
1. Cutremure de pmnt:
a) precizarea condiiilor de amplasare si conIormare a construciilor n raport cu gradul de
seismicitate (POT procent de ocupare a terenurilor), distane ntre cldiri, regim de nlime,
sistem tehnic constructiv privind structura de rezisten a cldirii, sisteme de Iundare, precizndu-
se retragerea, alinierea, distanele minime obligatorii dintre construcii, terenurile non aediIicandi;
b) precizri cu privire la proiectarea si construirea antiseismic se regsesc n cadrul prevederilor
actelor normative n vigoare P 100/92 si Ordonana Guvernului nr. 20/1994 privind msuri pentru
reducerea riscului seismic al construciilor existente, republicat;
2. Inundaii:
a) delimitarea zonelor inundabile cu interdicie total sau temporar de construire pn la elaborarea
unor documentaii, studii de specialitate;
b) deIinirea miMloacelor de protecie si a lucrrilor hidroedilitare necesare pentru completarea,
ntreinerea si redimensionarea reelelor existente;
c) msuri speciIice de protecie necesare pentru asigurarea condiiilor de construire;
d) precizarea codiiilor de amplasare si conIormare a construciilor n raport cu gradul de
inundabilitate (sistem constructiv, regim maxim de nlime, POT);
e) alte reglementri privind redimensionarea reelelor hidroedilitare, ndiguiri, taluzuri, regularizarea
cursurilor de ap;
f) precizarea Iunciunilor interzise n zonele de risc la inundaii.
3. Alunecri de teren:
a) delimitarea zonelor expuse la alunecri de teren, cu interdicie total sau temporar de construire
pn la elaborarea unor documentaii, studii de specialitate;
b) delimitatrea zonelor expuse riscului la alunecri de teren, cu diIerenierea, dup caz, pe grade cu
potenial diIerit de alunecare;
c) precizarea condiiilor de amplasare si conIormare a construciilor sistem constructiv, regim
maxim de nlime admis, poziionarea constructiv n raport cu curbele de nivel, POT;
d) deIinirea miMloacelor de stabilizare a terenurilor (plantri, ranIorsri);
e) microzonarea de criterii de securitate pe baza studiilor geotehnice si hidrogeologice.

III. Planul urbanistic de detaliu:
A. Situaia existent se analizeaz principalele probleme rezultatedin analiza situaiei existente
reIeritoare la riscurile naturale si se va structura astIel:
1. Evaluarea riscurilor naturale: identiIicarea, deIinirea riscurilor naturale si a cauzelor producerii
dezastrelor:
a) cutremure de pmnt: Ienomene de Ialiere a scoarei terestre;
b) inundaii: ploi toreniale, topiri bruste de zpad, accidente produse la lucrrile existente pe
cursurile rurilor rupturi de baraMe, diguri, canale, deteriorarea regularizrii cursurilor de ap
si/sau erori umane legate de exploatarea construciilor hidrotehnice si de obturarea albiei rurilor
prin depozitarea de diverse materiale;
c) alunecri de teren: precipitaii atmosIerice care pot provoca reactivarea unor alunecri vechi si
apariia alunecrilor noi, eroziunea apelor curgtoare cu aciune permanent la baza versanilor,
aciunea apelor subterane, aciunea ngheului si a dezgheului, aciunea cutremurelor care
reactiveaz alunecrile vechi sau declansaz alunecri primare, spturi executate pe versani sau
la baza lor, deIrisarea abuziv a plantaiilor si a pdurilor, care priduce declansarea energiei
versanilor.
2. Tipologia Ienomenelor:

7
a) cutremure de pmnt: superIiciale, intermediare, de proIunzime; magnitudinea pe scara Richter,
intensitatea seismic pe scara MSK conIorm STAS 11.100/1993; parametri de zonare a
seismicitii teritoriului studiat conIorm normativului P 100/92; perioada medie de revenire a
cutremurelor cu intensitatea mai mare de 6 grade;
b) inundaii: revrsarea cursurilor de ap datorit capacitii insuIicciente de scurgere a albiilor
minore; blocarea cu zpoare sau plutitori a cursurilor de ap, a seciunilor subdimensionate a
podurilor si podeelor; depsirea capacitii de tranzitare a acviIerelor n zone Ir drenaM natural
insuIicient; distrugerea lucrrilor hidrotehnice (baraMe, diguri) din cauza exploatrii incorecte;
vnturi puternice n zona litoral sau a malurilor unor lacuri;
c) alunecri de teren: active, care se desIsoar n urma declansrii unei alunecri primare; reactive,
care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate si acalmie; inactive, care pot Ii latente si se pot
activa oricnd; abandonate, la care cauzele producerii au Iost nlturate; stabilizate prin metode
de remediere.
3. EIecte asupra Iondului construit:
a) cutremure de pmnt: avarii la structurile de rezisten ale cldirilor si/sau distrugeri pariale sau
totale ale unor cldiri, pierderi de viei omenesti;
b) inundaii: obiective aIectate cldiri, drumuri, poduri, podee, ci Ierate, reele tehnico-edilitare,
baraMe, diguri, supraIee din intravilan si extravilan, pierderi de viei omenesti;
c) alunecri de teren: obiective aIectate cldiri, reele tehnico-edilitare, poduri, podee, pierderi de
viei omenesti
B. Reglementrile speciIice vizeaz relaia dintre riscurile naturale si nivelul de permisiviti si
constrngeri urbanistice privind volumele construite si amenaMrile.
1. Cutremurele de pmnt:
a) precizarea condiiilor de amplasare si conIormare a construciilor n raport cu gradul de
seismicitate (POT procent de ocupare a terenurilor), distane ntre cldiri, regim de nlime,
sistem tehnic constructiv privind structura de rezisten a cldirii, sisteme de Iundare, precizndu-
se retragerea, alinierea, distanele minime obligatorii dintre construcii, terenurile non aediIicandi;
b) recomandri cu privire la proiectarea si construirea antiseismic conIorm prevederilor actelor
normative n vigoare P 100/92 (revizuit n 1996) si Ordonana Guvernului nr.20/1994,
republicat.
2. Inundaii:
a) delimitarea zonelor inundabile cu interdicie total sau temporar de construire pn la elaborarea
unor documentaii, studii de specialitate
b) delimitarea zonelor expuse riscului la inundaii, cu diIerenierea, dup caz, pe grade de
inundabilitate
c) deIinirea miMloacelor de protecie si a lucrrilor hidroedilitare necesare pentru completarea,
ntreinerea si redimensionarea reelelor existente,
d) msuri speciIice de protecie necesare pentru asigurarea condiiilor de construire
e) precizarea condiiilor de amplasare si conIormare a construciilor n raport cu gradul de
inundabilitate (sistem constructiv, regim maxim de nlime, POT, CUT)
f) alte reglementri privind redimensionarea reelelor hidroedilitare ndiguiri, taluzuri, regularizarea
cursurilor de ap
g) precizarea Iunciunilor interzise n zonele de risc la inundaii
3. Alunecri de teren:
a) delimitarea zonelor expuse la alunecrile de teren, cu interdicie totalsau temporar de construire
pn la elaborarea unor documentaii, studii de specialitate
b) delimitatrea zonelor expuse riscului la alunecri de teren, cu diIerenierea, dup caz, pe grade cu
potenial diIerit de alunecare;
c) precizarea condiiilor de amplasare si conIormare a construciilor sistem constructiv, regim
maxim de nlime admis, poziionarea constructiv n raport cu curbele de nivel, POT;
d) deIinirea miMloacelor de stabilizare a terenurilor (plantri, ranIorsri);
e) microzonarea de criterii de securitate pe baza studiilor geotehnice si hidrogeologice.
Art.15. Zonele expuse riscurilor naturale cu intensitate si Irecven ridicate pot Ii asimilate n cadrul
documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism zonelor Iragile ecologice determinate de Iactori
naturali si se supun n cadrul acestor documentaii modului de gestiune a zonelor Iragile ecologice,
conIorm Ghidului privind protecia si revitalizarea zonelor Iragile ecologice , care se aprob prin ordin al
ministrului lucrrilor publice, transporturilor si locuinei.

8
Capitolul IV. Dispoziii finale

Art.16. anexele nr. 1-5 Iac parte integrant din prezentele norme metodologice.
Art.17. semnele convenionale de reprezentare si elementele graIie ce vor Ii utilizate n cadrul pieselor
desenate ale documentaiilor de amenaMare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri naturale se
vor aproba prin ordin al ministrului lucrrilor publice, transporturilor si locuinei.

Anexa nr. 1 la normele metodologice: Schem privind determinarea exigenelor
minime de coninut ale documentaiilor de amenaMare a teritoriului yi de urbanism pentru
zonele de riscuri naturale

nevoia de msuri de prevenire si combatere;
msuri de prevenire si combatere propuse de specialisti;
tipul documentaiei;
delimitarea arealelor de studiat;
obiective prioritare ale administraiei publice locale;
consultarea hrilor de risc;
microzonare;
corelarea obiectivelor;
studiul Mudeean al Iactorilor de risc natural;
prevenirea riscurilor;
gestionarea riscurilor de ctre administraiile publice locale;
studiul local al Iactorilor de risc natural;
stabilirea strategiei adoptate n raport cu cele 3 categorii de riscuri naturale;
atenuarea, eliminarea riscurilor;
acceptarea riscurilor;
stabilirea rezervei Iunciare;
studii si cercetri speciIice elaborate de instituii specializate;
utilizarea ghidului si corelarea cu coninutul-cadru al documentaiei.

Anexa nr. 2 la normele metodologice: Glosar de termeni

'ocumentaii ae amenaMare a teritoriului ansamblul de piese scrise si desenate reIeritoare la un
teritoriu determinat, cuprinznd analiza situaiei existente si propuneri de dezvoltare, cu caracter director
(Legea nr. 350/2001, privind amenaMarea teritoriului si urbanismul).
'ocumentaii ae urbanVim ansamblul de piese scrise si desenate reIeritoare la o unitate
administrativ teritorial de baz sau la o zon a ei, cuprinznd analiza situaiei eistente si propuneri de
dezvoltare. Toate au caracter de reglementare, cu excepia P.U.G., care au n plus si caracter director
(Legea nr. 350/2001).
Caracter airector nsusire a unei documentaii aprobate de a stabili cadrul general de amenaMare
a teritoriului si de dezvoltare urbanistic a localitilor prin coordonarea aciunilor speciIice. Caracterul
director este speciIic documentaiilor de amenaMare a teritoriului (Legea nr. 350/2001).
Caracter ae reJlementare nsusire a unei documentaii aprobate de a impune anumii parametri
soluiilor promovate. Este speciIic documentaiilor de urbanism (Legea nr. 350/2001).
Calea viituri corespunde unei viituri a crei probabilitate de depsire a debitului maxim anual
este mai mare de 50 .
CUT coeIicientul de utilizare a terenului, care exprim raportul dintre suma supraIeelor
desIsurate ale tuturor cldirilor si supraIaa terenului considerat.
POT procentul de ocupare a terenului, care exprim raportul dintre supraIaa ocupat la sol de
cldiri si supraIaa terenului considerat.
Zon Irecvent inundabil corespunde unei viituri a crei probabilitate de depsire a debitului
maxim anual este ntre 10 50 .
Zon potenial inundabil corespunde unei viituri a crei probabilitate de depsire a debitului
maxim anual este pn la 10 .


9
Anexa nr. 3 la normele metodologice: Matrice-cadru pentru factorul de risc
cutremure de pmnt

identiIicarea riscului: deIinire, tipul, magnitudinea;
diagnoza;
stadiul actual al dezvoltrii;
analiza Iactorului de risc;
scara Richter, intensitate seismic pe scara MSK, conIorm STAS 10.000/93 si perioada medie
de revenire;
delimitarea si ierarhizarea arealelor pe baza hrilor de risc;
planuri de amenaMare a teritoriului;
planuri de urbansim;
propuneri;
acceptare;
inIormare cu privire la perioada medie de revenirepentru cutremure de o anumit intensitate
si iniierea unor msuri n caz de urgen;
inIormare cu privire la perioada medie de revenire si iniierea unor msuri n caz de urgen;
reglementri;
recomandri cu privire la proiectarea si construirea antiseismic, conIorm normativelor n
vigoare (P 100/92, Ordonana Guvernului nr.20/1994 privind msuri pentru reducerea riscului
seismic la construciile existente, republicat);
amplasarea si conIormarea cldirilor n raport cu gradul de seismicitate (distane ntre cldiri,
regim de nlime);
sisteme de avertizare cu privire la producerea seismelor

Anexa nr. 4 la normele metodologice: Matrice-cadru pentru factorul de risc
inundaii
Diagnoz:
stadiul actual al dezvoltrii;
analiza Iactorului de risc;
identiIicarea riscului: deIinire, tipul, supraIaa aIectat, cauze (naturale, antropice), eIecte
(pagube materiale si pierderi umane);
delimitarea si ierarhizarea arealelor pe baza hrilor de risc;
planuri AT (PATJ, PATZ) U (PUG, PUZ, PUD).
Prevenire:
aciuni (plan de msuri) privind amenaMarea bazelor hidrograIice;
interdicie temporar de construire pn la elaborarea studiilor de specialitate (topograIice,
geotehnice, hidrogeologice);
completarea;
deIinirea miMloacele de protecie si a lucrrilor edilitare necesare;
propuneri;
reglementri.
Atenuare/eliminare:
aciuni (plan de msuri privind combaterea inundaiilor precum si recuperarea si reabilitarea
terenurilor;
promovarea unor programe, studii si proiecte pentru eliminarea cauzelor (diguri, regularizri)
msuri speciIice de protecie (extinderea/redimensionarea reelei hidroedilitare, ndiguiri,
regularizarea cursurilor de ap)canale de dren, diguri, terasamente);
redimensionarea reelei hidroedilitare existente;
executarea de lucrri speciIice (sanuri de protecie, canale de dren, diguri, terasamente).
Acceptare:
necesitatea ncheierii unor convenii de asigurare;
interdicie deIinitiv de construire;
adaptarea condiiilor de construire n Iuncie de microzonare pn la demolarea si
reamplasarea Iondului construit pe rezerva Iiunciar de utilitate public;

10
amplasarea si conIormarea cldirilor n raport cu gradul de risc acceptat si caracteristicile
terenului;
crearea unei rezerve Iunciare de utilitate public;
demolarea Iondului construit si reamplasarea lui pe rezerva Iunciar de utilitate public;
schimbarea modului de Iolosin a ternului (strmutarea unei pri de intravilan si lsarea
terenului n tegim liber de inundare).

Anexa nr. 5 la normele metodologice: Matrice-cadru pentru factorul de risc
alunecri de teren
diagnoza;
analiza Iactorului de risc;
identiIicarea riscului: deIinire, tipul; cauze (naturale, antropice); eIecte (pagube materiale);
stadiul actual al dezvoltrii;
delimitarea si ierarhizarea arealelor pe baza hrilor de risc natural;
planuri AT (P.A.T.J., P.A.T.Z.), U (P.U.Z., P.U.D., P.U.G.);
aciuni (plan de msuri )privind amenaMarea terenurilor cu risc de alunacare
interdicie temporar de construire pn la elaborarea studiilor de specialitate (topograIie,
geotehnice, hidrogeologice) pentru Iundamentarea lucrrilor de eliminare a riscului;
microzonarea pe criterii de securitate pe baza studiilor geotehnice, hidrogeolitice
msuri particulare de stabilizare a terenurilor (plantri, drenare, Iundare de piloi);
stabilirea condiiilor speciIice de construire;
stabilirea zonelor de construcii, distane minime ntre cldiri.
1
LEGEA NR. 54 DIN 2 MARTIE 1998 PRIVIND CIRCULAIA 1URIDIC A
TERENURILOR

(publicat n M.OI. nr. 102/4 mar. 1998)

Art. 1. Terenurile proprietate privat, indiIerent de titularul lor, sunt si rmn n circuitul civil. Ele pot Ii
nstrinate si dobndite cu respectarea dispoziiilor din prezenta lege.
Art. 2. (1) Terenurile situate n intravilan si extravilan pot Ii nstrinate si dobndite prin acte Muridice
ntre vii, ncheiate n Iorm autentic.
(2) n cazul dobndirii prin acte Muridice ntre vii, proprietatea Iunciar a dobnditorului nu poate
depsi 200 ha teren agricol n echivalent arabil, de Iamilie. n sensul prezentei legi, prin noiunea Iamilie
se nelege soii si copiii necstorii, dac gospodresc mpreun cu prinii lor.
(3) nclcarea prevederilor alin. (2) se sancioneaz cu reduciunea actului Muridic pn la limita
supraIeei legale.
Art. 3. (1) Cetenii strini si apatrizii nu pot dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
(2) Persoanele Iizice care au cetenie romn si domiciliul n strintate pot dobndi n Romnia,
prin acte Muridice ntre vii si prin mostenire, terenuri de orice Iel.
(3) Persoanele Muridice strine nu pot dobndi terenuri n Romnia prin acte Muridice ntre vii sau
pentru cauz de moarte.
(4) n cazul terenurilor ce Iac obiectul investiiilor persoanelor Iizice sau Muridice strine sunt si
rmn aplicabile dispoziiile legislaiei n vigoare privind regimul Muridic al investiiilor strine.
Art. 4. nstrinarea terenurilor agricole situate n intravilan este liber.
Art. 5. nstrinarea, prin vnzare, a terenurilor agricole situate n extravilan se Iace cu respectarea
dreptului de preempiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendasilor.
Art. 6. (1) Vnztorul va nregistra oIerta de vnzare a terenului agricol situat n extravilan la consiliul
local n raza cruia este situat terenul.
(2) n aceeasi zi, secretarul unitii administrativ-teritoriale va aIisa oIerta, sub semntur si cu
aplicarea stampilei, la sediul primriei. OIerta va cuprinde numele si prenumele vnztorului, supraIaa si
categoria de Iolosin, precum si locul unde este situat terenul.
Art. 7. Titularii dreptului de preempiune, prevzui la art. 5, trebuie s se pronune n scris asupra
exercitrii acestuia, n termen de 45 de zile de la data aIisrii oIertei de vnzare, n care se va arta si
preul oIerit; oIerta de cumprare se nregistreaz la primrie.
Art. 8. - n cazul n care, n termenul prevzut la art. 7, si exercit dreptul de preempiune mai muli
titulari din categoria prevzut la art. 5, vnztorul are dreptul de a alege pe unul dintre oIertani.
Art. 9. Dac preul oIerit de titularii dreptului de preempiune din categoriile prevzute la art. 5 nu este
convenabil vnztorului, acesta poate s vnd terenul oricrei alte persoane.
Art. 10. Dac n termenul prevzut la art. 7 nici unul dintre titularii dreptului de preempiune nu si-a
maniIestat voina de a cumpra terenul, acesta se vinde liber.
Art. 11. n Iaa notarului public, dovada publicitii prevzute la art. 6 se Iace cu actul eliberat
vnztorului de ctre secretarul unitii administrativ-teritoriale, dup expirarea termenului de 45 de zile
prevzut la art. 7.
Art. 12. (1) Schimbul de terenuri ntre persoane Iizice sau ntre persoane Muridice private, ori ntre
persoane Iizice si persoane Muridice private se Iace cu acordul prilor contractante, dispoziiile art. 2 alin.
(2) rmnnd aplicabile.
(2) n toate cazurile de schimb de terenuri, actul de schimb se ncheie n Iorm autentic, sub
sanciunea nulitii absolute.
(3) Terenurile agricole proprietate public, indiIerent de titularul care le administreaz, nu pot
Iace obiectul schimbului.
(4) Prin schimburile eIectuate, Iiecare teren dobndeste situaia Muridic a terenului nlocuit, cu
respectarea drepturilor si a sarcinilor anterior si legal constituite.
Art. 13. Punerea n posesie a noilor deintori, n urma schimbului realizat potrivit art. 12 alin. (1), se Iace
de ctre delegatul oIiciului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol Mudeean sau al
municipiului Bucuresti, n prezena prilor contractante sau a reprezentanilor acestora, pri n contractul
de schimb, operndu-se n documentele cadastrale si n registrul agricol modiIicrile survenite.
Art. 14. (1) 1erespectarea dispoziiilor art. 2 alin. (1) si ale art. 12 alin. (1) si (2) atrage nulitatea absolut
a contractului de vnzare-cumprare sau, dup caz, a contractului de schimb, iar nerespectarea
dispoziiilor art. 5 si 6 atrage nulitatea relativ a contractului.
2
(2) Aciunea n constatare a nulitii poate Ii introdus de ctre pri, procuror, primar sau de ctre
orice persoan interesat.
Art. 15. (1) Sunt interzise nstrinrile, sub orice Iorm, a terenurilor cu privire la titlul crora exist
litigii la instanele Mudectoresti, pe tot timpul soluionrii acestor litigii.
(2) nstrinrile ncheiate cu nclcarea prevederilor alin. (1) sunt nule. 1ulitatea va Ii constatat
de ctre instana Mudectoreasc, la cererea oricrei persoane interesate si a procurorului.
(3) Serviciile de transcripiuni si inscripiuni, precum si birourile de carte Iunciar ale
Mudectoriilor vor evidenia, n registrele de publicitate, opoziiile de nstrinare Iormulate de partea
interesat si, n aceste cazuri, vor reIuza eliberarea certiIicatelor de sarcini necesare autentiIicrii
nstrinrilor, solicitate de persoanele care vor s nstrineze.
Art. 16. nstrinrile realizate sub orice Iorm, n temeiul prevederilor prezentei legi, nu valideaz
titlurile de proprietate ale nstrintorilor, dac anterior nstrinrii acestea erau lovite de nuliti absolute,
izvorte din nclcarea unor norme imperative ale Legii Iondului Iunciar nr. 18/1991*) si care au Iost
constatate prin hotrri Mudectoresti deIinitive si irevocabile.
Art. 17. Regimul circulaiei Muridice a terenurilor cu destinaie Iorestier se stabileste prin lege special.
Art. 18. Dispoziiile acestei legi se completeaz cu prevederile legislaiei civile, n msura n care acestea
nu sunt contrare prevederilor prezentei legi.
Art. 19. (1) Prezenta lege intr n vigoare dup 90 de zile de la publicarea ei n Monitorul OIicial al
Romniei.
(2) Pe data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog capitolul V "Circulaia Muridic a
terenurilor" (art. 66-73) din Legea Iondului Iunciar nr. 18/1991, republicat n Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.1 din 5 ianuarie 1998.

1
LEGEA NR. 18 DIN 19 FEBRUARIE 1991: LEGEA FONDULUI FUNCIAR
(Republicat n M.OI. nr. 1/5 ian. 1998)

Capitolul I. Dispoziii generale

Art. 1. Terenurile de orice Iel, indiIerent de destinaie, de titlul pe baza cruia sunt deinute sau de
domeniul public ori privat din care Iac parte, constituie Iondul Iunciar al Romniei.
Art. 2. n Iuncie de destinaie, terenurile sunt:
a) terenuri cu destinaie agricol, si anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile,
pepinierele viticole, pomicole, plantaiile de hamei si duzi, psunile, Ineele, serele, solariile, rsadniele
si altele asemenea -, cele cu vegetaie Iorestier, dac nu Iac parte din amenaMamentele silvice, psunile
mpdurite, cele ocupate cu construcii si instalaii agrozootehnice, amenaMrile piscicole si de
mbuntiri Iunciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricol, platIormele si spaiile de
depozitare care servesc nevoilor produciei agricole si terenurile neproductive care pot Ii amenaMate si
Iolosite pentru producia agricol;
b) terenuri cu destinaie Iorestier, si anume: terenurile mpdurite sau cele care servesc nevoilor
de cultur, producie ori administrare silvic, terenurile destinate mpduririlor si cele neproductive -
stncrii, abrupturi, bolovnisuri, rpe, ravene, toreni -, dac sunt cuprinse n amenaMamentele silvice;
c) terenuri aIlate permanent sub ape, si anume: albiile minore ale cursurilor de ap, cuvetele
lacurilor la nivelurile maxime de retenie, Iundul apelor maritime interioare si al mrii teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aIerente localitilor urbane si rurale, pe care sunt amplasate
construciile, alte amenaMri ale localitilor, inclusiv terenurile agricole si Iorestiere;
e) terenuri cu destinaii speciale, cum sunt cele Iolosite pentru transporturile rutiere, Ieroviare,
navale si aeriene, cu construciile si instalaiile aIerente, construcii si instalaii hidrotehnice, termice, de
transport al energiei electrice si gazelor naturale, de telecomunicaii, pentru exploatrile miniere si
petroliere, cariere si halde de orice Iel, pentru nevoile de aprare, plaMele, rezervaiile, monumentele
naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.
Art. 3. n sensul prezentei legi, prin deintori de terenuri se nelege titularii dreptului de proprietate, ai
altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deintori
precari.
Art. 4. (1) Terenurile pot Iace obiectul dreptului de proprietate privat sau al altor drepturi reale, avnd ca
titulari persoane Iizice sau Muridice, ori pot aparine domeniului public sau domeniului privat.
(2) Domeniul public poate Ii de interes naional, caz n care proprietatea asupra sa, n regim de
drept public, aparine statului, sau de interes local, caz n care proprietatea, de asemenea, n regim de
drept public, aparine comunelor, oraselor, municipiilor sau Mudeelor.
(3) Administrarea domeniului de interes public naional se Iace de ctre organele prevzute de
lege, iar administrarea domeniului public de interes local se Iace de ctre primrii sau, dup caz, de ctre
preIecturi.
(4) Terenurile din domeniul public sunt cele aIectate unei utiliti publice.
Art. 5. (1) Aparin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcii de interes public, piee,
ci de comunicaii, reele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinaie
Iorestier, albiile rurilor si Iluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, Iundul apelor maritime
interioare si al mrii teritoriale, rmurile Mrii 1egre, inclusiv plaMele, terenurile pentru rezervaii
naturale si parcuri naionale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele
naturii, terenurile pentru nevoile aprrii sau pentru alte Iolosine care, potrivit legii, sunt de domeniul
public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
(2) Terenurile care Iac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si
imprescriptibile. Ele nu pot Ii introduse n circuitul civil dect dac, potrivit legii, sunt dezaIectate din
domeniul public.
Art. 6. Domeniul privat al statului si, respectiv, al comunelor, oraselor, municipiilor si Mudeelor este
alctuit din terenurile dobndite de acestea prin modurile prevzute de lege, precum si din terenurile
dezaIectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispoziiilor de drept comun, dac prin lege
nu se prevede altIel.
Art. 7. Fondul Iunciar si, n mod corespunztor, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale trebuie
nregistrate n documentele de eviden Iunciar si de publicitate imobiliar prevzute de lege.


2
Capitolul II. Stabilirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor

Art. 8. (1) Stabilirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor care se gsesc n patrimoniul
cooperativelor agricole de producie se Iace n condiiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de
proprietate sau constituirea acestui drept.
(2) De prevederile legii beneIiciaz membrii cooperatori care au adus pmnt n cooperativa
agricol de producie sau crora li s-a preluat n orice mod teren de ctre aceasta, precum si, n condiiile
legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pmnt n cooperativ si alte
persoane anume stabilite.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se Iace, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate n
limita unei supraIee minime de 0,5 ha pentru Iiecare persoan ndreptit, potrivit prezentei legi, si de
maximum 10 ha de Iamilie, n echivalent arabil.
(4) Prin Iamilie se nelege soii si copiii necstorii, dac gospodresc mpreun cu prinii lor.
Art. 9. (1) Persoanele crora li s-a reconstituit dreptul de proprietate n limita supraIeei de teren de 10 ha
de Iamilie, n echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diIerena dintre
aceast supraIa si cea pe care au adus-o n cooperativa agricol de producie sau care a Iost preluat n
orice mod de aceasta, pn la limita supraIeei prevzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru
nIptuirea reIormei agrare, de Iamilie, indiIerent dac reconstituirea urmeaz s se Iac n mai multe
localiti sau de la autori diIerii.
(2) Persoanele crora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, n limita supraIeei de
teren de pn la 10 ha de Iamilie si crora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege,
pot Iormula cerere pentru supraIeele de teren care au constituit aceast cot. Cererile se Iormuleaz n
cazul n care cota de reducere a depsit procentul de 5.
(3) Cererea se depune la primria localitii sau, dup caz, la primriile localitilor n raza crora
se aIl terenul pentru care urmeaz s se reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin post, cu
conIirmare de primire, n termen de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, sub sanciunea
decderii.
(4) Cererea va cuprinde:
a) numele si prenumele persoanei solicitante si domiciliul acesteia;
b) calitatea de titular sau de mostenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau
urmeaz s i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi;
c) supraIaa de teren care i s-a reconstituit si diIerena pe care o solicit.
(5) La cerere se va anexa:
a) copie xerox de pe titlul de proprietate care s-a emis sau, dup caz, de pe procesul-verbal ori de
pe Iisa de punere n posesie;
b) copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru supraIeele de teren
solicitate n plus;
c) o declaraie n care se va meniona, pe propria rspundere, supraIaa total de teren atribuit n
proprietate, prin reconstituire sau prin constituire, de Iamilie, potrivit prezentei legi, chiar dac aceasta s-a
Icut n mai multe localiti sau de la mai muli autori.
(6) Primarul va constitui un registru special, paraIat, numerotat si sigilat, n care se vor nregistra,
n ordine cronologic, cererile depuse de persoanele ndreptite si va emite, la cerere, un bon cu numrul
de nregistrare.
(7) Pentru cererile depuse prin post, pe conIirmarea de primire se vor meniona numrul de
nregistrare a cererii si data acesteia.
(8) Primarul sau secretarul consiliului local este obligat s primeasc cererea si s o nregistreze,
indiIerent dac aceasta cuprinde sau nu toate meniunile precizate n alin. (4) si dac nu este nsoit de
toate actele prevzute la alin. (5). n acest caz, primarul sau secretarul este obligat s comunice
solicitantului ca, nluntrul termenului de 90 de zile, s depun toate actele menionate la alin. (5), sub
sanciunea decderii acestuia din termen.
(9) 1erespectarea obligaiilor prevzute la alin. (6) de ctre primar sau secretar atrage dup sine
att rspunderea administrativ si disciplinar a acestuia, potrivit legii, ct si plata de daune cominatorii
sau, dup caz, si de dauneinterese.
(10) Dup expirarea termenului de 90 de zile prevzut la alin. (3), primarul este obligat ca, n
termen de 30 de zile, s ntocmeasc situaia privind categoriile de persoane, terenurile agricole solicitate
si balana Iondului Iunciar pe localitate - comun, oras, municipiu -, n vederea reconstituirii dreptului de
proprietate, potrivit legii. nluntrul acestui termen, primarul le va transmite preIectului, sub semntur.
3
(11) n termen de 15 zile de la primire, preIectul va ntocmi situaia privind categoriile de
persoane solicitante si balana Iondului Iunciar pe Mude, pe care le va transmite, n acelasi termen,
Departamentului pentru Administraie Public Local.
(12) Dup ntocmirea balanei Iondului Iunciar la nivel de ar, prin lege se vor stabili supraIeele
de teren agricol care vor Ii reconstituite.
Art. 10. (1) Persoanele Iizice si persoanele Muridice crora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de
proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit prezentei legi, precum si persoanele Muridice care au n
patrimoniu sau n administrare terenuri agricole ori dein n orice mod asemenea terenuri au obligaia de a
da secretarului consiliului local o declaraie n care vor meniona supraIaa de teren agricol atribuit sau,
respectiv, deinut eIectiv, n una sau mai multe localiti, iar pentru persoanele Iizice, si de la mai muli
autori.
(2) Persoanele Iizice vor Iace declaraia pe propria rspundere, iar persoanele Muridice, prin
reprezentanii lor.
Art. 11. (1) SupraIaa adus n cooperativa agricol de producie este cea care rezult din: actele de
proprietate, cartea Iunciar, cadastru, cererile de nscriere n cooperativ, registrul agricol de la data
intrrii n cooperativ, evidenele cooperativei sau, n lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv
declaraii de martori.
(2) Dispoziiile alineatului precedent se aplic n mod corespunztor si n ceea ce priveste
supraIeele preluate de cooperativele agricole de producie Iie n baza unor legi speciale, Iie Ir nici un
titlu sau n orice alt mod.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se Iace la cerere, pe baza situaiei terenurilor deinute de
cooperativa agricol de producie la 1 ianuarie 1990, nscris n sistemul de eviden a cadastrului Iunciar
general sau a registrului agricol, corectat cu nstrinrile legal eIectuate de ctre cooperativ pn la data
intrrii n vigoare a legii.
(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune si se nregistreaz la primrie n
termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi.
Art. 12. (1) n scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia,
atribuirii eIective a terenurilor celor ndreptii si eliberrii titlurilor de proprietate, n Iiecare comun,
oras sau municipiu, se constituie, prin ordinul preIectului, o comisie condus de primar.
(2) Comisiile comunale, orsenesti sau municipale vor Iunciona sub ndrumarea unei comisii
Mudeene, numit prin ordinul preIectului si condus de acesta.
(3) Procedura de constituire si modul de Iuncionare a comisiilor, precum si modelul si modul de
atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotrre a Guvernului n termen de 15 zile de la
data publicrii prezentei legi. Din comisii vor Iace parte ceteni desemnai de obste din toate categoriile
ndreptite, specialisti si Iuncionari publici. n comunele constituite din mai multe sate, cetenii vor Ii
desemnai proporional cu ponderea numeric a locuitorilor din Iiecare sat.
Art. 13. (1) Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certiIicatului de mostenitor sau a hotrrii
Mudectoresti deIinitive ori, n lipsa acestora, prin orice probe din care rezult acceptarea mostenirii.
(2) Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceast calitate, ntruct terenurile nu s-au gsit n circuitul
civil, sunt socotii repusi de drept n termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile
ce au aparinut autorului lor. Ei sunt considerai c au acceptat mostenirea prin cererea pe care o Iac
comisiei.
(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la supraIaa de teren determinat pe numele tuturor
mostenitorilor, urmnd ca ei s procedeze potrivit dreptului comun.
Art. 14. (1) Terenurile cooperativelor agricole de producie situate n extravilanul localitilor devin
proprietatea cooperatorilor sau, dup caz, a mostenitorilor acestora, corespunztor supraIeelor aduse sau
preluate n orice mod n patrimoniul cooperativei.
(2) Atribuirea eIectiv a terenurilor se Iace, n zona colinar, de regul, pe vechile amplasamente,
iar n zonele de cmpie, pe sole stabilite de comisie si nu neaprat pe vechile amplasamente ale
proprietii, n cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producie.
(3) n cazul n care ntre supraIaa de teren a cooperativei agricole de producie, rezultat prin
nsumarea supraIeelor de teren aduse de cooperatori sau preluate n orice alt mod de cooperativ, si
supraIaa de teren actual au intervenit modiIicri att n ce priveste supraIaa total, ct si pe categorii de
Iolosin, stabilirea proprietii cooperatorilor sau a mostenitorilor acestora se Iace prin reducerea unei
cote proporionale rezultate din scderea supraIeelor legal Iolosite n alte scopuri din supraIaa total
iniial si proporional cu categoriile de Iolosin agricol existente. 1u vor Ii aIectai deintorii de
supraIee care au proprieti mai mici de 1 ha.
4
(4) SupraIeele ocupate de plantaii pomicole, viticole, sere, helesteie, amenaMri piscicole,
pepiniere, construcii administrative si agrozootehnice, precum si cele necesare bazei IuraMere aIerente
capacitilor de producie zootehnice existente n cooperativele agricole de producie pot reprezenta, pe
baza opiunii proprietarilor, aport la constituirea unor Iorme de asociere de tip privat, cu sau Ir
personalitate Muridic.
Art. 15. (1) Membrii cooperatori care, dup caz, au prsit cooperativa agricol de producie, nu au
muncit n cooperativ sau nu locuiesc n localitatea respectiv, precum si mostenitorii acestora pot primi
terenurile din extravilan aduse sau preluate n orice mod n patrimoniul cooperativei.
(2) Dispoziiile alineatului precedent se aplic si persoanelor ale cror terenuri au trecut, cu sau
Ir titlu, n patrimoniul cooperativei agricole de producie Ir ca ele s Ii dobndit calitatea de
cooperatori, precum si, dup caz, mostenitorilor acestora.
(3) De prevederile alin. (2) beneIiciaz si persoanele deintoare ale titlurilor de Cavaler al
Ordinului ,Mihai Viteazul, ,Mihai Viteazul cu Spad si mostenitorii lor, care au optat si crora li s-a
atribuit, la data mproprietririi, teren arabil, cu excepia celor care l-au nstrinat.
(4) Dispoziiile art. 14 alin. (2) si (3) se aplic n mod corespunztor.
(5) Se vor atribui, la cerere, persoanelor care si-au pierdut total sau parial capacitatea de munc
si mostenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participrii la lupta pentru victoria Revoluiei din
decembrie 1989 - n proprietate, terenuri n supraIa de 10.000 m2 n echivalent arabil. Pentru terenurile
atribuite, acesti beneIiciari nu datoreaz taxe sau impozite.
Art. 16. (1) n cazurile n care n perimetrul unor cooperative agricole de producie au Iost comasate si
terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar acestia nu au preluat n compensaie alte terenuri, la
cererea lor sau a mostenitorilor, ei vor Ii repusi n proprietate si li se vor restitui supraIeele n cot
echivalent, n cadrul unor sole stabilite de comisie.
(2) Dispoziiile art. 14 alin. (2) si (3) se aplic n mod corespunztor.
Art. 17. (1) n localitile cu ceteni romni, aparinnd minoritii germane sau n care locuiesc
persoane care au Iost deportate sau strmutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite
dup anul 1944, se vor atribui n proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau mostenitorilor, supraIee
de teren din rezerva aIlat la dispoziia comisiilor sau se va proceda conIorm art. 37.
(2) La atribuire, se va avea n vedere supraIaa de teren pe care acestia au avut-o n proprietate,
Ir a se depsi 10 ha de Iamilie, n echivalent arabil.
Art. 18. (1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate n orice alt mod n patrimoniul cooperativei
agricole de producie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat si nu au mostenitori,
precum si terenurile pentru care nu s-au Iormulat cereri de restituire rmn la dispoziia comisiei.
(2) Toate terenurile cooperativei agricole de producie care nu sunt atribuite conIorm art. 14-17,
precum si terenurile extravilane proprietatea statului aIlate n Iolosina cooperativei, rmn, de asemenea,
la dispoziia comisiei, urmnd a Ii atribuite altor persoane ndreptite, potrivit prevederilor prezentei legi.
(3) Terenurile neatribuite, rmase la dispoziia comisiei, trec n domeniul privat al comunei,
orasului sau al municipiului, urmnd a Ii puse la dispoziia celor care doresc s ntemeieze sau s dezvolte
exploataii agricole, prin nchiriere, concesionare sau vnzare, n condiiile legii.
Art. 19. (1) Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren n cooperativa agricol de producie sau
au adus teren mai puin de 5.000 m2, precum si celor care, neavnd calitatea de cooperatori, au lucrat n
orice mod, ca angaMai n ultimii 3 ani n cooperativ sau n asociaii cooperatiste, li se pot atribui n
proprietate loturi din terenurile prevzute la art. 18, dac sunt stabilii sau urmeaz s se stabileasc n
localitate si nu dein teren n proprietate n alte localiti. SupraIaa atribuit n proprietate se va determina
innd seama de supraIaa terenurilor, numrul solicitanilor si de supraIaa atribuit celor care au adus
pmnt n cooperativa agricol de producie.
(2) Prevederile alin. (1) se aplic si persoanelor care au Iost deportate si nu beneIiciaz de
dispoziiile art. 14-16.
(3) Se pot atribui, la cerere, n Iolosin agricol, pn la 5.000 m2 n echivalent arabil, de
Iamilie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, n perioada ct lucreaz n localitate,
dac nu are teren n proprietate n aceast localitate, el sau membrii Iamiliei din care Iace parte. Dreptul
de proprietate asupra acestor terenuri aparine comunei, orasului sau municipiului, dup caz.
(4) Atribuirea n Iolosin nu se poate Iace n cazurile n care n localitatea respectiv s-au operat
reducerile prevzute la art. 14 alin. (3).
(5) La plecarea din localitate persoanele menionate la alin.(3) au dreptul la despgubiri pentru
investiiile Icute, cu consimmntul prealabil al proprietarului si dac sunt utile pe supraIaa atribuit.
5
Art. 20. n situaia n care n unele cooperative agricole de producie nu mai rmne teren disponibil
pentru a se atribui supraIaa minim prevzut la art. 8, precum si pentru persoanele prevzute la art. 17 si
19 alin. (1) si (2), comisia va hotr reducerea n cot proporional a supraIeei ce se repartizeaz pentru
a se atribui terenuri n proprietate si acestor categorii.
Art. 21. (1) n localitile cu excedent de supraIa agricol, cu deIicit de Ior de munc n agricultur,
din terenurile prevzute la art. 18 se poate atribui n proprietate teren pn la 10 ha n echivalent arabil
tuturor Iamiliilor care solicit n scris si se oblig s lucreze aceast supraIa.
(2) Familiile Ir pmnt sau cu pmnt puin din alte localiti, care solicit n scris, pot primi n
proprietate pn la 10 ha teren n echivalent arabil, cu obligaia de a-si stabili domiciliul n comun, oras
sau municipiu, dup caz, si de a cultiva pmntul primit, renunnd la proprietatea avut n localitatea lor,
din extravilan.
Art. 22. (1) Din terenurile agricole, comisiile vor atribui n proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori
a altor organe reprezentative ale comunitilor locale de cult - din mediul rural -, o supraIa de teren de
pn la 5 ha n echivalent arabil pentru Iiecare parohie sau schit, aparinnd cultelor recunoscute de lege,
ori de pn la 10 ha teren agricol n echivalent arabil n cazul mnstirilor, n msura n care toate aceste
asezminte au posedat n trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de producie, iar n
prezent nu au asemenea terenuri ori au supraIee restrnse. n zonele necooperativizate, reconstituirea
dreptului de proprietate se va Iace din terenurile aIlate n proprietatea statului si n administrarea
primriilor, la propunerea acestora, prin ordinul preIectului.
(2) Dispoziiile art. 9 alin. (5) se aplic n mod corespunztor.
(3) Organele reprezentative ale unitilor de cult, recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere
reconstituirea dreptului de proprietate si pentru supraIaa de teren agricol care reprezint diIerena dintre
supraIaa de 5 ha, n cazul parohiilor, si supraIaa pe care au avut-o n proprietate, dar nu mai mult de 10
ha, si pentru supraIaa ce reprezint diIerena dintre supraIaa de 10 ha, n cazul mnstirilor si schiturilor,
si supraIaa pe care au avut-o n proprietate, dar nu mai mult de 50 ha.
(4) Dispoziiile art. 9 rmn aplicabile.
(5) Pentru parohiile, schiturile si mnstirile din mediul urban, consiliile si organele
reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate n condiiile alin. (3) si (4).
(6) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care le-au aparinut
n proprietate, n limita supraIeelor pe care le-au avut, si organele reprezentative ale altor uniti de cult,
astIel:
a) centrul patriarhal, pn la 200 ha;
b) centrele eparhiale, pn la 100 ha;
c) protoieriile, pn la 50 ha;
d) parohiile din mediul urban, pn la 10 ha;
e) Iilialele din mediul rural si urban, pn la 10 ha.
Art. 23. (1) Sunt si rmn n proprietatea privat a cooperatorilor sau, dup caz, a mostenitorilor acestora,
indiIerent de ocupaia sau domiciliul lor, terenurile aIerente casei de locuit si anexelor gospodresti,
precum si curtea si grdina din Murul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr.42/1990
privind unele msuri pentru stimularea rnimii.
(2) SupraIeele de terenuri aIerente casei de locuit si anexelor gospodresti, precum si curtea si
grdina din Murul acestora sunt acelea evideniate ca atare n actele de proprietate, n cartea Iunciar, n
registrul agricol sau n alte documente Iunciare, la data intrrii n cooperativa agricol de producie.
(3) Pentru supraIaa de teren agricol atribuit de cooperativa agricol de producie ca lot de
Iolosin, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr.42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie
dreptul de proprietate persoanei creia i s-a atribuit, indiIerent dac acest teren se aIl n continuarea
grdinii n intravilan sau n alt loc, n extravilan, cu excepia celor strmutai, pentru realizarea unor
investiii de interes local sau de utilitate public.
(4) Dispoziiile alin. (1) se aplic si persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut
calitatea de cooperator.
Art. 24. (1) Terenurile situate n intravilanul localitilor, care au Iost atribuite de cooperativele agricole
de producie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane ndreptite, pentru construcia de locuine si
anexe gospodresti, pe care le-au ediIicat, rmn si se nscriu n proprietatea actualilor deintori, chiar
dac atribuirea s-a Icut din terenurile preluate n orice mod de la Iostii proprietari.
(2) Fostii proprietari vor Ii compensai cu o supraIa de teren echivalent n intravilan sau, n
lips, cu teren situat n extravilan, n imediata vecintate.
6
Art. 25. (1) n cazul n care cooperativa agricol de producie a atribuit loturi n Iolosin unor
cooperatori, n grdinile din intravilan ale Iostilor proprietari, asemenea terenuri revin, de drept, n
proprietatea deintorilor iniiali sau a mostenitorilor acestora.
(2) Persoanele care au primit terenuri n condiiile alin. (1) si pe care au eIectuat investiii au
dreptul la o despgubire egal cu contravaloarea acestora, dac nu pot Ii ridicate.
(3) Prin investiii, n sensul alin. (2), se nelege lucrrile destinate exploatrii agricole a terenului.
Art. 26. (1) Terenurile situate n intravilanul localitii, care au aparinut cooperatorilor sau altor persoane
care au decedat, n ambele cazuri Ir mostenitori, trec n proprietatea comunei, orasului sau a
municipiului, dup caz, si n administrarea primriilor, pentru a Ii vndute, concesionate ori date n
Iolosin celor care solicit s-si construiasc locuine si nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective
social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensrile prevzute la art. 24.
(2) Pn la eIectuarea operaiunilor prevzute la alin. (1), terenurile vor Ii nscrise si Iolosite
conIorm destinaiei avute.
Art. 27. (1) Punerea n posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor ndreptii nu pot avea loc dect
numai dup ce s-au Icut n teren delimitrile necesare pentru msurtori, stabilirea vecintilor pe
temeiul schiei, amplasamentului stabilit si ntocmirea documentelor constatatoare prealabile.
(2) n toate cazurile n care reconstituirea dreptului de proprietate se Iace pe vechile
amplasamente, cu ocazia msurtorilor comisia ia act de recunoasterea reciproc a limitelor proprietii
de ctre vecini si le consemneaz n documentele constatatoare.
(3) Pentru terenurile aIlate n exploatarea societilor agricole de tip privat, constituite n temeiul
Legii nr. 36/1991 privind societile agricole si alte Iorme de asociere n agricultur, comisiile locale si
cele Mudeene, n termen de 12 luni, vor eIectua toate operaiunile prevzute la alin. (1) si (2) si vor elibera
titlurile de proprietate.
(4) Membrii si conducerea acestor societi agricole au obligaia de a solicita imediat comisiilor
locale s eIectueze operaiunile prevzute la alineatul precedent, iar comisiile Mudeene, s solicite
eliberarea titlurilor de proprietate.
(5) nclcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desIiinarea, de drept, a societilor
agricole n cauz.
(6) La desIiinarea cooperativei agricole de producie, o comisie de lichidare constituit n termen
de 15 zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, prin ordinul preIectului, la propunerea primriei,
va proceda n termen de 9 luni de la desIiinarea cooperativei, la realizarea activului si la plata pasivului,
n condiiile prevzute de lege.
Art. 28. (1) Comisiile de lichidare prevzute de art. 27 au obligaia de a constata si stabili orice Iapte de
nclcare a legii, de a lua msuri de recuperare a pagubelor, conIorm legii, si de a sesiza, dac este cazul,
organele de urmrire penal.
(2) Sumele recuperate n condiiile alin. (1) constituie activ lichidat si urmeaz destinaia celor
prevzute la art. 27.
(3) La expirarea termenului prevzut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilanul de
lichidare si raportul explicativ organului de specialitate al preIecturii sau al Primriei Municipiului
Bucuresti, nvestit cu atribuii de control Iinanciar, potrivit legii, pentru descrcare.
(4) Actele de constatare a datoriilor Ia de stat si Ia de alte persoane Muridice, rmase dup
terminarea operaiunilor de lichidare, ntocmite de ctre comisia de lichidare, vor Ii avizate si centralizate
de ctre Ministerul Finanelor, dup care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de
rezolvare.
Art. 29. (1) Construciile agrozootehnice, atelierele de industrie mic, masinile, utilaMele si alte asemenea
miMloace Iixe, ce au aparinut cooperativei agricole de producie desIiinate, precum si terenurile de sub
acestea, ca si cele necesare utilizrii lor normale, plantaiile de vii si pomi si animalele devin proprietatea
membrilor asociaiilor de tip privat, cu personalitate Muridic, dac se vor nIiina.
(2) Drepturile Iostilor cooperatori asupra bunurilor prevzute la alin. (1) se vor stabili n cot
valoric, proporional cu supraIaa de teren adus sau preluat n orice mod n cooperativa agricol de
producie si cu volumul muncii prestate. Membrii asociai vor constitui aceste drepturi ca aport n natur
la noua asociaie.
(3) Fostilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociaii li se vor stabili drepturi de
crean proporional cu cota valoric ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de producie,
dac nu au Iost acoperite n alt modalitate. Plata creanelor se va Iace de ctre asociaie, n natur sau n
bani, potrivit hotrrii comisiei de lichidare.
7
(4) n cazul n care nu s-au constituit asemenea asociaii, bunurile si animalele prevzute la alin.
(1) se vor vinde prin licitaie public persoanelor Iizice sau Muridice, urmnd ca din preul realizat s se
achite datoriile de orice Iel ale Iostei cooperative agricole de producie. Fac excepie bovinele si ovinele,
precum si plantaiile de vii si pomi, care vor Ii atribuite Iostilor cooperatori.
(5) n termen de 9 luni de la desIiinarea cooperativei agricole de producie, se vor stabili
drepturile bnesti ce revin Iiecrui Iost membru cooperator de ctre comisia de lichidare constituit
potrivit art. 27 alin. (6).
(6) Fostii membri cooperatori vor primi cota cuvenit din valoriIicarea prin licitaie a bunurilor
comune, proporional cu supraIaa de teren adus n cooperativa agricol de producie, n echivalent
arabil, si volumul valoric de munc eIectuat.
(7) Bunurile prevzute la alin. (1), care nu se vnd n termen de un an de la data desIiinrii
cooperativei agricole de producie, trec n proprietatea privat a comunelor, oraselor si a municipiilor
unde acestea sunt situate, Ir nici o despgubire, si n administrarea primriilor.
(8) Demolarea construciilor agrozootehnice, a atelierelor de ntreinere, a instalaiilor si a
anexelor gospodresti si de industrie mic, care Iac obiectul alin. (1), este interzis. Prin excepie, dac
sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot Ii utilizate, ele pot Ii desIiinate cu autorizaia preIecturii, iar
materialele vor Ii valoriIicate de primrii, urmnd ca sumele rezultate s intre n activul operaiunilor de
lichidare.
(9) Construciile aIectate unei utilizri sociale sau culturale trec Ir plat, n regim de drept
public, n proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor si n administrarea primriilor.
Art. 30. (1) Asociaiile intercooperatiste sau de stat si cooperatiste de orice proIil se pot reorganiza n
societi comerciale pe aciuni, n termen de 90 de zile de la publicarea legii n Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I.
(2) Terenurile si celelalte bunuri aduse de cooperativa agricol de producie n asociaie, precum
si bunurile dobndite de aceasta devin proprietatea societii comerciale, iar cooperatorii si celelalte
persoane ndreptite a-si reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce aparin societii, precum si
salariaii acesteia pot deveni acionari n condiiile legii.
(3) n cazul n care unii cooperatori sau alte persoane ndreptite, prevzute la alin. (2), nu vor
opta pentru a deveni acionari ai societii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate, conIorm
prevederilor art. 14 si 15 din prezenta lege, din terenurile care nu au Iost aduse de cooperativa agricol de
producie n asociaie.
(4) n localitile n care nu exist aceste posibiliti, se vor putea desIiina unele Ierme
neeIiciente ale asociaiei. Hotrrea n aceast privin se adopt de ctre comisia Mudeean, la
propunerea comisiilor comunale, orsenesti sau municipale, dup caz.
Art. 31. (1) Terenurile proprietatea statului aIlate n exploatarea cooperativelor agricole de producie sunt
la dispoziia comisiilor prevzute la art. 12, n vederea atribuirii lor n proprietatea celor ndreptii,
conIorm legii.
(2) Terenurile neatribuite, rmase la dispoziia comisiei, vor trece n domeniul privat al comunei,
orasului sau al municipiului.
Art. 32. (1) Terenul atribuit conIorm art. 19 alin. (1), art. 21 si art. 43 nu poate Ii nstrinat prin acte ntre
vii timp de 10 ani, socotii de la nceputul anului urmtor celui n care s-a Icut nscrierea proprietii, sub
sanciunea nulitii absolute a actului de nstrinare.
(2) Constatarea nulitii poate Ii cerut n Mustiie de ctre primrie, preIectur, procuror, precum
si de ctre oricare persoan interesat.
Art. 33. Terenurile provenite din Iostele izlazuri comunale - paMisti si arabil - care s-au aIlat n Iolosina
cooperativelor agricole de producie - trec n proprietatea privat a comunelor, oraselor sau, dup caz, a
municipiilor si n administrarea primriilor, urmnd a Ii Iolosite ca psuni comunale si pentru producerea
de IuraMe si semine pentru culturi IuraMere.
Art. 34. Lucrrile de mbuntiri Iunciare care se aIl pe terenurile primite, inclusiv zonele de protecie
aIerente, trec n proprietatea unitilor specializate de exploatare a unor astIel de lucrri, n condiiile
legii.

Capitolul III. Dispoziii privind terenurile proprietate de stat yi unele prevederi speciale

Art. 35. (1) Terenurile proprietatea statului sunt acele supraIee intrate n patrimoniul su n conIormitate
cu prevederile legale existente pn la data de 1 ianuarie 1990 si nregistrate ca atare n sistemul de
eviden al cadastrului Iunciar general si n amenaMamentele silvice.
8
(2) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele si staiunile de cercetri stiiniIice,
agricole si silvice, destinate cercetrii si producerii de semine si material sditor din categorii biologice
superioare si a animalelor de ras, precum si din administrarea Institutului pentru Testarea si nregistrarea
Soiurilor de Plante de Cultur si a centrelor sale teritoriale aparin domeniului public si rmn n
administrarea acestora. n termen de 90 de zile de la intrarea n vigoare a prezentei legi, Guvernul, la
propunerea Ministerului Agriculturii si Alimentaiei, va delimita supraIeele de teren strict necesare
cercetrii si producerii de semine si material sditor din categorii biologice superioare si animalelor de
ras si pe cele destinate produciei, din administrarea institutelor si staiunilor de cercetare si producie
agricol.
(3) Dispoziiile alin. (2) se aplic si terenurilor proprietate de stat Iolosite, la data prezentei legi,
de unitile de nvmnt cu proIil agricol sau silvic si care trec n administrarea acestora.
Art. 36. (1) Terenurile aIlate n proprietatea statului, situate n intravilanul localitilor si care sunt n
administrarea primriilor, la data prezentei legi, trec n proprietatea comunelor, oraselor sau a
municipiilor, urmnd regimul Muridic al terenurilor prevzute la art. 26.
(2) Terenurile proprietate de stat, situate n intravilanul localitilor, atribuite, potrivit legii, n
Iolosin vesnic sau n Iolosin pe durata existenei construciei, n vederea construirii de locuine
proprietate personal sau cu ocazia cumprrii de la stat a unor asemenea locuine, trec, la cererea
proprietarilor actuali ai locuinelor, n proprietatea acestora, integral sau, dup caz, proporional cu cota
deinut din construcie.
(3) Terenurile atribuite n Iolosin pe durata existenei construciilor dobnditorilor acestora, ca
eIect al prelurii terenurilor aIerente construciilor, n condiiile dispoziiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974
cu privire la sistematizarea teritoriului si localitilor urbane si rurale, trec n proprietatea actualilor titulari
ai dreptului de Iolosin a terenului, proprietari ai locuinelor.
(4) Dispoziiile art. 23 rmn aplicabile.
(5) Terenurile Ir construcii, neaIectate de lucrri de investiii aprobate, potrivit legii, din
intravilanul localitilor, aIlate n administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin
aplicarea dispoziiilor Decretului nr.712/1966 si a altor acte normative speciale, se restituie Iostilor
proprietari sau mostenitorilor acestora, dup caz, la cerere.
(6) Atribuirea n proprietate a terenurilor prevzute de alin. (2)-(5) se va Iace, prin ordinul
preIectului, la propunerea primriilor, Icut pe baza veriIicrii situaiei Muridice a terenurilor.
Art. 37. (1) Persoanele ale cror terenuri agricole au Iost trecute n proprietate de stat, ca eIect al unor
legi speciale, altele dect cele de expropriere, si care se aIl n administrarea unitilor agricole de stat
devin, la cerere, acionari la societile comerciale nIiinate, n baza Legii nr. 15/1990, din actualele
uniti agricole de stat. De aceleasi prevederi beneIiciaz si mostenitorii acestor persoane.
(2) Cererea se depune, n termen de 30 de zile de la intrarea n vigoare a prezentei legi, la
primria n a crei raz teritorial este situat terenul.
(3) 1umrul de aciuni primite va Ii proporional cu supraIaa de teren n echivalent arabil, trecut
n patrimoniul statului, Ir a putea depsi ns valoarea a 10 ha teren de Iamilie, n echivalent arabil.
(4) 1u beneIiciaz de dispoziiile acestui articol persoanele ale cror terenuri au Iost conIiscate ca
eIect al unor condamnri penale, cu excepia persoanelor precizate n Decretul-lege nr.118 din 30 martie
1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat cu
ncepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate n strintate ori constituite n prizonieri, cu
modiIicrile ulterioare.
Art. 38. (1) Persoanele Iizice crora li s-a stabilit calitatea de acionar n temeiul art. 37, persoanele crora
li s-au stabilit drepturi la institutele si staiunile de cercetare agricole si la regiile autonome cu proIil
agricol, potrivit Legii nr. 46/1992, precum si persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25 din
Legea arendrii nr. 16/1994, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diIerena de peste 10
ha de Iamilie, pn la limita supraIeei prevzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiIerent dac
reconstituirea urmeaz s se Iac n mai multe localiti sau de la autori diIerii, n termenul, cu procedura
si n condiiile prevzute la art. 9 din prezenta lege.
(2) Persoanele prevzute la alin. (1), crora li s-a stabilit dreptul n aciuni, n limita supraIeei de
pn la 10 ha n echivalent arabil, pot Iace cerere, n cazul n care prin aplicarea coeIicientului de
echivalare, prevzut n regulamentul aprobat de Hotrrea Guvernului nr.131/1991, supraIaa de teren
putea depsi, ca echivalen, 10 ha teren arabil, n termenul, cu procedura si n condiiile prevzute la art.
9 alin. (3) - (9).
Art. 39. Persoanele Iizice ale cror terenuri agricole au Iost trecute n proprietatea statului prin eIectul
Decretului nr.83/1949, precum si al oricror alte acte normative de expropriere, sau mostenitorii acestora
9
pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru supraIaa de teren trecut n proprietatea statului,
pn la limita supraIeei prevzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de Iamilie, indiIerent dac
reconstituirea urmeaz a se Iace n mai multe localiti sau de la autori diIerii, n termenul, cu procedura
si n condiiile prevzute la art. 9.
Art. 40. (1) Dup expirarea termenului de 90 de zile, n cazurile prevzute la art. 38 si 39, primarul va
ntocmi situaia privind terenurile agricole solicitate de categoriile de persoane prevzute si balana
Iondului Iunciar pe localitate si pe Iiecare societate comercial si institut sau staiune de cercetare si
producie agricol ori regie autonom cu proIil agricol, din raza teritorial a localitii.
(2) Dispoziiile art. 9 alin. (9) rmn aplicabile.
Art. 41. (1) Terenurile agricole Ir construcii, instalaii, amenaMri de interes public, intrate n
proprietatea statului si aIlate n administrarea primriilor la data prezentei legi, se vor restitui Iostilor
proprietari sau mostenitorilor acestora, Ir a se putea depsi supraIaa de 10 ha de Iamilie, n echivalent
arabil.
(2) Restituirea terenurilor se Iace, la cerere, n condiiile art. 11, prin ordinul preIectului, la
propunerea primriei.
(3) Prevederile art. 37 alin. (4) se aplic n mod corespunztor.
Art. 42. (1) n localitile cu deIicit de teren, n care terenurile Iostilor proprietari se aIl n proprietatea
statului si acestia nu opteaz pentru aciuni n condiiile art. 37 si nu li se pot atribui lor sau mostenitorilor
supraIaa minim prevzut de prezenta lege, comisiile Mudeene vor hotr atribuirea unei supraIee de
5.000 m
2
de Iamilie, n echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.
(2) Pentru diIerena de teren pn la care sunt ndreptii Iostii proprietari sau mostenitorii lor,
potrivit prezentei legi, se aplic corespunztor prevederile art. 37.
(3) 1u pot Ii atribuite supraIeele de teren pe care s-au eIectuat investiii, altele dect mbuntiri
Iunciare.
(4) Plantaiile de vii sau pomi pot Ii aIectate n astIel de cazuri numai n situaia n care nu exist
terenuri din alt categorie de Iolosin, pentru a Ii atribuite n proprietate.
Art. 43. (1) n zona montan - deIavorizat de Iactori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea
se poate atribui n proprietate, la cerere, o supraIa de teren de pn la 10 ha n echivalent arabil
Iamiliilor tinere de rani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesar si se oblig n
scris s-si creeze gospodrii, s se ocupe de cresterea animalelor si s exploateze raional pmntul n
acest scop.
(2) Terenurile prevzute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei,
orasului sau al municipiului, dup caz.
(3) Atribuirea n proprietate a terenurilor se Iace prin ordinul preIectului la propunerea
primriilor.
Art. 44. (1) Terenurile provenite din Iostele izlazuri comunale, transmise unitilor de stat si care, n
prezent, sunt Iolosite ca psuni, Inee si arabil, vor Ii restituite n proprietatea comunelor, oraselor si a
municipiilor, dup caz, si n administrarea primriilor, pentru a Ii Iolosite ca psuni comunale si pentru
producerea de IuraMe sau semine de culturi IuraMere. Fac excepie supraIeele ocupate cu vii, pomi,
seminceri IuraMeri, helesteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, Iructe ori alt materie prim
pentru Iabricile de conserve, orezrii si cmpuri experimentale, destinate cercetrii agricole, ce vor Ii
compensate n supraIa egal cu teren de aceeasi calitate de ctre societile comerciale pe aciuni, n
termen de 6 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi.
(2) 1erespectarea dispoziiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept n proprietatea
comunelor, oraselor sau a municipiilor, dup caz, a acestor terenuri.
Art. 45. (1) Persoanele Iizice sau, dup caz, mostenitorii acestora, ale cror terenuri cu vegetaie
Iorestier, pduri, zvoaie, tuIrisuri, psuni si Inee mpdurite au trecut n proprietatea statului prin
eIectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diIerena de
peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de Iamilie.
(2) Dac pe supraIeele de teren ce urmeaz a Ii atribuite n condiiile alineatului precedent se aIl
construcii sau amenaMri Iorestiere, ori sunt n curs de execuie sau n Iaz de proiectare, sau terenurile
sunt deIrisate, se vor atribui alte supraIee de teren, cu respectarea acelorasi condiii, n imediata
apropiere.
(3) Persoanele prevzute la alin. (1) vor Iormula cererile n termenul, cu procedura si n condiiile
prevzute la art. 9 alin. (3) - (9).
(4) Terenurile prevzute la alin. (1), precum si la art. 46 si 47 vor Ii gospodrite si exploatate n
regim silvic, potrivit legii. Regimul silvic pentru pdurile proprietate privat se va elabora si se va aproba
10
n termen de 3 luni de la intrarea n vigoare a prezentei legi, prin griMa Ministerului Apelor, Pdurilor si
Proteciei Mediului. Punerea n posesie a pdurilor, zvoaielor, tuIrisurilor, a psunilor si Ineelor
mpdurite se va Iace numai dup stabilirea regimului silvic al acestora.
Art. 46. (1) Fostii composesori sau, dup caz, mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de
proprietate privat asupra terenurilor prevzute la art. 45, pe baza actelor care le atest aceast calitate si
n limitele supraIeelor prevzute n acele acte.
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic si n cazul terenurilor exploatate n devlmsie de ctre Iostii
mosneni sau rzesi, n cadrul obstilor nedivizate.
(3) Dispoziiile art. 45 alin. (2) rmn aplicabile.
(4) n cazurile n care terenurile care au aparinut composesoratelor si obstilor sunt situate pe raza
teritorial a mai multor localiti, cererea se Iace la Iiecare dintre ele, pentru supraIaa situat pe raza
acestora.
(5) Persoanele prevzute la alin. (1) vor Iormula cererile n termenul, cu procedura si n condiiile
prevzute la art. 9 alin. (3) - (9).
Art. 47. (1) Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor si mnstirilor, precum si ale
instituiilor de nvmnt, pot cere restituirea terenurilor cu vegetaie Iorestier, pduri, zvoaie,
tuIrisuri, Inee si psuni mpdurite, care le-au aparinut n proprietate, n limita supraIeelor pe care le-
au avut n proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiIerent dac sunt situate pe raza mai multor localiti.
(2) Cererile mpreun cu actele doveditoare de proprietate se Iac n termenul, cu procedura si n
condiiile prevzute la art. 9 alin. (3) - (9).
(3) Consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pot cere restituirea n proprietate
privat a terenurilor cu vegetaie Iorestier, pduri, zvoaie, tuIrisuri, Inee si psuni mpdurite, n baza
actelor care le atest aceast calitate, cu procedura si n condiiile prevzute la art. 9 alin. (3) - (9).
(4) Dispoziiile art. 45 alin. (2) rmn aplicabile.
Art. 48. Cetenii romni cu domiciliul n strintate, precum si Iostii ceteni romni care si-au
redobndit cetenia romn, indiIerent dac si-au stabilit sau nu domiciliul n ar, pot Iace cerere de
reconstituire a dreptului de proprietate pentru supraIeele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaie
Iorestier, prevzute la art. 45, care le-au aparinut n proprietate, dar numai pn la limita prevzut la
art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de Iamilie, pentru terenurile agricole, si nu mai mult de 30 ha de
Iamilie, pentru terenurile cu destinaie Iorestier, n termenul, cu procedura si n condiiile prevzute la
art. 9 alin. (3) - (9).
Art. 49. (1) Persoanele crora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt
obligate s respecte ntocmai condiiile prevzute la art. 19, 21 si 43, n legtur cu stabilirea domiciliului
si ntemeierea de noi gospodrii.
(2) 1erespectarea acestor condiii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului si a
construciilor de orice Iel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despgubiri, iar pentru
construcii, proprietarul va primi o despgubire egal cu valoarea real a acestora.
(3) Organul mputernicit s constate situaiile prevzute la alin. (2) este preIectul, care, prin ordin,
atest pierderea dreptului de proprietate si trecerea acestuia, dup caz, n proprietatea privat a comunei, a
orasului sau a municipiului n a crui raz teritorial este situat terenul.
Art. 50. Delimitarea teritorial a noilor proprieti, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneste de la
actuala organizare a teritoriului si se Iace pe baza unor proiecte de parcelare ntocmite de ctre organele
de specialitate.

Capitolul IV. Dispoziii procedurale

Art. 51. Comisia Mudeean este competent s soluioneze contestaiile si s valideze ori s invalideze
msurile stabilite de comisiile locale.
Art. 52. (1) n sensul prezentei legi, comisia local este autoritate public cu activitate administrativ, iar
comisia Mudeean este autoritate public cu autoritate administrativ-Murisdicional.
(2) Comisia Mudeean si cea local au, n limitele competenei lor si prin derogare de la
dispoziiile Codului de procedur civil, calitate procesual pasiv si, cnd este cazul, activ, Iiind
reprezentate legal prin preIect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenional, de ctre unul
dintre membri, neIiind obligatorie asistarea prin avocat.
Art. 53. (1) Hotrrile comisiei Mudeene asupra contestaiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau
constituirea dreptului de proprietate privat asupra terenului, conIorm dispoziiilor cuprinse n cap. II, si
11
cele asupra msurilor stabilite de comisiile locale se comunic celor interesai prin scrisoare recomandat
cu conIirmare de primire.
(2) mpotriva hotrrii comisiei Mudeene se poate Iace plngere la Mudectoria n a crei raz
teritorial este situat terenul, n termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 54. (1) Dispoziiile art. 53 alin. (1) se aplic si n cazul n care plngerea este ndreptat mpotriva
ordinului preIectului sau oricrui act administrativ al unui organ administrativ care a reIuzat atribuirea
terenului sau propunerile de atribuire a terenului, n condiiile prevzute n cap. III.
(2) Dispoziiile art. 53 alin. (2) rmn aplicabile.
Art. 55. (1) Poate Iace obiectul plngerii modiIicarea sau anularea propriei hotrri de ctre comisie.
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic si n cazul n care comisia Mudeean a emis, dup ncheierea
procedurii de deIinitivare a activitii sale, acte administrative contrare propriei hotrri, dispoziiile art.
53 alin. (2) rmnnd aplicabile.
Art. 56. - Plngerea prevzut la art. 53 poate Ii ndreptat si mpotriva msurilor de punere n aplicare a
art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi aciuni n unitile agricole de stat, reorganizate n
societi comerciale conIorm Legii nr. 15/1990, dispoziiile art. 53 alin. (2) rmnnd aplicabile.
Art. 57. Plngerea Iormulat potrivit art. 53-56 suspend executarea.
Art. 58. Instana soluioneaz cauza potrivit regulilor prevzute n Codul de procedur civil si n Legea
nr. 92/1992 pentru organizarea Mudectoreasc. Pe baza hotrrii Mudectoresti deIinitive, comisia
Mudeean, care a emis titlul de proprietate, l va modiIica, l va nlocui sau l va desIiina.
Art. 59. Sentina civil pronunat de instana menionat la art. 58 este supus cilor de atac prevzute n
Codul de procedur civil, cu respectarea dispoziiilor legale n materie.
Art. 60. Terii care au Iost vtmai n drepturile lor prin hotrrea comisiei Mudeene sau prin ordinul
preIectului ori n alt mod, prin acte administrative prealabile ordinului, cum este cazul propunerilor
primarului, si care nu aveau interes de a se adresa acestor organe, avnd deMa un titlu de proprietate
privat asupra terenului, ori li se recunoscuse un asemenea drept, potrivit legii, nu pot Iolosi dect calea
aciunilor de drept comun, petitorii sau, dup caz, posesorii, n special revendicarea, si nu procedura
prevzut n acest capitol.
Art. 61. Dispoziiile art. 60 se aplic si n cazul nclcrii dreptului de proprietate public sau privat al
statului ori, dup caz, al unitilor administrativ-teritoriale.
Art. 62. - Persoanelor prevzute la art. 60 si art. 61 nu le sunt opozabile hotrrile date de comisiile
Mudeene.
Art. 63. n toate cazurile n care legea prevede nulitatea unor operaiuni sau acte Muridice, litigiul se
Mudec potrivit dreptului comun si nu conIorm procedurii speciale prevzute n prezentul capitol.
Art. 64. (1) n cazul n care comisia local reIuz nmnarea titlului de proprietate emis de comisia
Mudeean sau punerea eIectiv n posesie, persoana nemulumit poate Iace plngere la instana n a crei
raz teritorial este situat terenul.
(2) Dac instana admite plngerea, primarul va Ii obligat s execute de ndat nmnarea titlului
de proprietate sau, dup caz, punerea eIectiv n posesie, sub sanciunea condamnrii la daune cominatorii
pentru Iiecare zi de ntrziere, anume stabilite de instan.
(3) Dispoziiile art. 53 alin. (2) se aplic n mod corespunztor.
Art. 65. Litigiile n curs se vor Mudeca n continuare de ctre instanele sesizate, indiIerent de Iaza
procesual n care se aIl, potrivit regulilor procedurale aplicabile la data sesizrii, innd ns seama,
cnd este cazul, si de dispoziiile prezentei legi.

Capitolul V. Circulaia Muridic a terenurilor

Art. 66. Terenurile proprietate privat, indiIerent de titularul lor, sunt si rmn n circuitul civil. Ele pot Ii
dobndite si nstrinate prin oricare dintre modurile stabilite de legislaia civil, cu respectarea
dispoziiilor din prezenta lege.
Art. 67. (1) Terenurile situate n intravilan si extravilan pot Ii nstrinate, indiIerent de ntinderea
supraIeei, prin acte Muridice ntre vii, ncheiate n Iorm autentic.
(2) n toate cazurile de dobndire, prin acte Muridice ntre vii, proprietatea dobnditorului nu poate
depsi 100 ha teren agricol n echivalent arabil, de Iamilie, sub sanciunea nulitii absolute a actului de
nstrinare.
Art. 68. (1) Persoanele Iizice care nu au cetenie romn si domiciliul n Romnia, precum si persoanele
Muridice care nu au naionalitate romn si sediul n Romnia, nu pot dobndi n proprietate terenuri de
orice Iel prin acte ntre vii.
12
(2) Persoanele prevzute la alin. (1), care dobndesc n proprietate terenuri prin mostenire, sunt
obligate s le nstrineze n termen de 1 an de la data dobndirii, sub sanciunea trecerii n mod gratuit a
acestora n proprietatea statului si n administrarea Ageniei pentru Dezvoltare si AmenaMare Rural.
(3) Persoanele prevzute la alin. (1), care au dobndit n proprietate terenuri nainte de data
intrrii n vigoare a prezentei legi, sunt obligate s le nstrineze n termen de 1 an de la aceast dat, sub
sanciunea trecerii n mod gratuit a terenurilor n proprietatea statului si n administrarea Ageniei pentru
Dezvoltare si AmenaMare Rural.
Art. 69. (1) nstrinarea de terenuri agricole n extravilan, prin vnzare, se poate Iace prin exercitarea
dreptului de preempiune.
(2) Dreptul de preempiune la nstrinare a oricror terenuri agricole din extravilan revine
coproprietarilor, dac este cazul, si apoi proprietarilor vecini si se exercit prin Agenia pentru Dezvoltare
si AmenaMare Rural.
(3) Proprietarul terenului care urmeaz s Iie vndut este obligat s ncunostineze Agenia pentru
Dezvoltare si AmenaMare Rural, iar aceasta va comunica n scris persoanelor prevzute la alin. (2) despre
intenie, n termen de 15 zile de la data cnd a Iost ncunostinat.
(4) Titularii dreptului de preempiune sunt obligai s se pronune asupra exercitrii acestuia n
termen de 30 de zile de la data primirii comunicrii.
(5) Dup mplinirea acestui termen, dreptul de preempiune pentru coproprietari sau proprietarii
vecini se consider stins.
(6) Dreptul de preempiune la nstrinarea terenului revine statului prin Agenia pentru
Dezvoltare si AmenaMare Rural, care este obligat s se pronune nluntrul termenului prevzut la alin.
(4).
(7) Dac agenia nu se pronun n acest termen, terenul se vinde n mod liber.
Art. 70. Actul de nstrinare ncheiat cu nclcarea dreptului de preempiune prevzut la art. 69 este
anulabil.
Art. 71. Terenurile agricole din extravilan nu pot Iace obiectul unei executri silite sau voluntare dect n
cazurile prevzute de lege.
Art. 72. (1) Schimbul de terenuri dintre persoane Iizice se Iace prin acordul acestora, prin act autentic,
dispoziiile art. 67 Iiind aplicabile.
(2) Schimbul de terenuri dintre persoane Muridice care au n administrare terenuri asupra crora
statul are maMoritatea aciunilor sau dintre acestea si persoanele Iizice se Iace numai cu avizul Ministerului
Agriculturii si Alimentaiei sau al Ministerului Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului, dup caz.
(3) Prin schimburile eIectuate, Iiecare teren dobndeste situaia Muridic a terenului pe care l
nlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.
Art. 73. Punerea n posesie a noilor deintori potrivit art. 72 alin. (2) se Iace de ctre delegatul OIiciului
de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol Mudeean, n prezena prilor interesate, operndu-se
n documentele cadastrale si n registrul agricol modiIicrile survenite.

Capitolul VI. Folosirea terenului pentru producia agricol yi silvic

Art. 74. Toi deintorii de terenuri agricole sunt obligai s asigure cultivarea acestora si protecia
solului.
Art. 75. (1) Proprietarii de terenuri care nu si ndeplinesc obligaiile prevzute la art. 74 vor Ii somai n
scris de ctre primriile comunale, orsenesti sau municipale, dup caz, s execute aceste obligaii.
(2) Persoanele care nu dau curs somaiei si nu execut obligaiile n termenul stabilit de primar,
din motive imputabile lor, vor Ii sancionate, anual, cu plata unei sume de la 50.000 lei la 100.000 lei/ha,
n raport cu categoria de Iolosin a terenului.
(3) Obligarea la plata sumei se Iace prin dispoziia motivat a primarului si sumele se Iac venit la
bugetul local.
Art. 76. (1) Toi deintorii de terenuri atribuite n Iolosin n condiiile prezentei legi, care nu si
ndeplinesc obligaiile prevzute la art. 74, vor Ii somai n condiiile art. 75 alin. (1).
(2) Cei care nu dau curs somaiei pierd dreptul de Iolosin asupra terenului la sIrsitul anului n
curs.
Art. 77. Schimbarea categoriei de Iolosin a terenurilor arabile ale persoanelor Muridice, n alte categorii
de Iolosin agricol, se poate Iace cu avizul organelor agricole de specialitate Mudeene, numai n
urmtoarele cazuri:
13
a) terenurile arabile situate n zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii si livezi,
din podgoriile si bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului
Agriculturii si Alimentaiei, pot Ii transIormate n plantaii viticole si pomicole;
b) terenurile arabile din zonele de ses, necesare completrii masivelor viticole destinate pentru
struguri de mas si staIide si bazinele pomicole destinate culturii piersicului si caisului, stabilite de
organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentaiei, pot Ii transIormate n plantaii
viticole si pomicole;
c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot Ii amenaMate si transIormate n plantaii viticole si
pomicole;
d) terenurile nregistrate la arabil, situate n zonele de deal si munte pe pante nemecanizabile,
aIectate de eroziune de supraIa si adncime, de alunecri active sau semistabilizate, care nu mai pot Ii
ameliorate si meninute la aceast Iolosin, se pot amenaMa si transIorma n psuni si Inee;
e) terenurile arabile situate n albiile rurilor si a Dunrii, care nu pot Ii Iolosite rentabil pentru
alte destinaii agricole, pot Ii amenaMate n bazine piscicole.
Art. 78. (1) Schimbarea categoriei de Iolosin a terenurilor arabile, altele dect cele prevzute la art. 77,
psuni, Inee, vii si livezi, deinute de persoane Muridice n care statul deine maMoritatea aciunilor, se va
aproba de Ministerul Agriculturii si Alimentaiei.
(2) Persoanele Iizice care au schimbat categoria de Iolosin a terenurilor agricole pe care le dein
n proprietate sunt obligate s comunice, n termen de 30 de zile de la data la care a avut loc aceast
operaiune, modiIicarea intervenit oIiciului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol,
Mudeean sau al municipiului Bucuresti, care are obligaia s o nregistreze.
(3) Schimbarea categoriei de Iolosin silvic - pduri, rchitrii, culturi de arbusti, deinute de
persoane Muridice se aprob de Ministerul Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului.
(4) Schimbarea Iolosinei terenurilor agricole ce constituie zone de protecie a monumentelor se
Iace cu acordul Comisiei naionale a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice.
Art. 79. (1) Protecia si ameliorarea solului se realizeaz prin lucrri de prevenire si de combatere a
proceselor de degradare si poluare a solului provocate de Ienomene naturale sau cauzate de activiti
economice si sociale.
(2) Lucrrile necesare pentru protecia si ameliorarea solului se stabilesc pe baz de studii si
proiecte, ntocmite la cerere de organele de cercetare si proiectare de specialitate, n corelare cu cele de
amenaMare si organizare a teritoriului, si se execut de ctre deintorii terenurilor sau prin griMa acestora,
de ctre uniti specializate n execuia unor asemenea lucrri.
(3) Statul spriMin realizarea lucrrilor de protecie si ameliorare a solului, suportnd parial sau
total cheltuielile n limita alocaiei bugetare aprobate, pe baza notelor de Iundamentare elaborate de
unitile de cercetare si proiectare, nsusite de organele agricole de specialitate Mudeene si aprobate de
ctre Ministerul Agriculturii si Alimentaiei.
Art. 80. Pentru realizarea coordonat a lucrrilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii,
silviculturii, gospodririi apelor, cilor de comunicaie, asezrilor omenesti sau altor obiective economice
si sociale, documentaiile tehnico-economice si ecologice se vor elabora n comun de prile interesate.
Prin documentaii se vor stabili contribuia prilor interesate si ordinea de execuie a lucrrilor.
Art. 81. Lucrrile de regularizare a scurgerii apelor pe versani si de corectare a torenilor, care servesc la
aprarea si conservarea lucrrilor de irigaii, ndiguiri, desecri, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrri
hidrotehnice, ci de comunicaii, obiective economice si sociale, se vor executa concomitent cu lucrrile
de baz.
Art. 82. (1) Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut, total sau parial, capacitatea de
producie pentru culturi agricole sau silvice vor Ii constituite n perimetre de ameliorare.
(2) Grupele de terenuri care intr n perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul
Agriculturii si Alimentaiei si de Ministerul Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului, la propunerile ce au
la baz situaiile naintate de comune, orase si municipii.
(3) Delimitarea perimetrelor de ameliorare se Iace de ctre o comisie de specialisti, al crei
regulament de organizare si Iuncionare se aprob de Ministerul Agriculturii si Alimentaiei si de
Ministerul Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului.
(4) Documentaiile ntocmite se avizeaz de organele Mudeene agricole si silvice si de protecia
mediului si se nainteaz la Ministerul Agriculturii si Alimentaiei care, mpreun cu ministerele si
departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, Iinanare si execuie.
14
Art. 83. (1) Deintorii sunt obligai s pun la dispoziie terenurile din perimetrul de ameliorare n
vederea aplicrii msurilor si lucrrilor prevzute n proiectul de ameliorare, pstrnd dreptul de
proprietate.
(2) Includerea de ctre primrie a unui anumit teren n categoria menionat la alin. (1) se poate
Iace cu acordul proprietarului. Dac proprietarul nu este de acord, primria Iace propuneri motivate
preIecturii, care va decide.
(3) Dac preIectul decide includerea terenului prevzut la alin. (2) n perimetrul de ameliorare,
consiliul local este obligat s-i atribuie n Iolosin, titularului terenului n cauz, o supraIa de teren
corespunztoare, pe toat durata realizrii lucrrilor de ameliorare.
(4) n cazul n care statul nu dispune n localitatea respectiv de un alt teren asemntor pentru
rezolvarea situaiei menionate la alin. (1), iar proprietarul nu este de acord s primeasc un alt teren la
distan mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauz de utilitate public, prevzut de
Legea nr. 33/1994.
Art. 84. n interesul lucrrilor de corectare a torenilor si de gospodrire a apelor, statul poate Iace
schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, cnd pe terenul acestora urmeaz a se
executa lucrri de amenaMare cu caracter permanent. Schimbul se Iace numai cu acordul proprietarilor,
prin act autentic, nregistrat n documentele de cadastru Iunciar.
Art. 85. Terenurile degradate si poluate, incluse n perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe si
impozite ctre stat, Mude sau comun, pe timpul ct dureaz ameliorarea lor.
Art. 86. (1) Execuia n teren a lucrrilor de amenaMare si punere n valoare a terenurilor degradate din
perimetrele de ameliorare se Iace de uniti specializate, n Iuncie de speciIicul lucrrilor.
(2) Lucrrile ce se execut pentru consolidarea terenului, ca: terasri, modelri, nivelri, Iixri de
soluri, nierbri, mpduriri, corectri de toreni si mpreMmuiri, drumuri, poduri, podee, cu caracter
permanent, se realizeaz pe cheltuiala statului, conIorm proiectului de ameliorare.
Art. 87. (1) Deintorilor de terenuri degradate, chiar dac nu sunt cuprinse ntr-un perimetru de
ameliorare, care, n mod individual sau asociai, vor s Iac din proprie iniiativ nierbri, mpduriri,
corectare a reaciei solului sau alte lucrri de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziie
gratuit materialul necesar - smn de ierburi, puiei, amendamente si asisten tehnic la executarea
lucrrilor.
(2) Deintorii care au primit materiale pentru nierbri, mpduriri si amendri si nu le-au
ntrebuinat n vederea scopului pentru care le-au cerut sunt obligai s plteasc valoarea lor.
Art. 88. (1) Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea si executarea lucrrilor prevzute n
proiectele de amenaMare, ameliorare si punere n valoare a terenurilor degradate si poluate, cuprinse n
perimetru, se asigur, n Iuncie de speciIicul lucrrilor, de Ministerul Agriculturii si Alimentaiei
mpreun cu Ministerul Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului si cu alte ministere interesate, din Fondul
de ameliorare a Iondului Iunciar si prin alocaiile bugetare.
(2) Fondurile necesare pot Ii sporite prin participarea comunelor, oraselor, municipiilor si a
Mudeelor, prin contribuia n munc sau n bani a tuturor celor interesai la aceste lucrri, deintorii
terenurilor, locuitorii care trag Ioloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorri si instituiile,
societile comerciale sau regiile autonome ale cror lucrri de art, drumuri, poduri, ci Ierate,
construcii si altele asemenea beneIiciaz de avantaMele lucrrilor de amenaMare si ameliorare a terenurilor.
(3) n cazul n care se constat c anumite supraIee au Iost scoase din producia agricol sau
silvic prin degradare sau poluare a solului, datorit Iaptei culpabile a unor persoane Iizice sau Muridice,
proprietarii, primria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de ctre cel vinovat a cheltuielilor
necesitate de lucrrile de reIacere si de ameliorare a solului.
Art. 89. Ministerul Agriculturii si Alimentaiei, Ministerul Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului
mpreun cu Academia de Stiine Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", vor lua msuri pentru
dezvoltarea sistemului naional de supraveghere, evaluare, prognoz si avertizare cu privire la starea
calitii solurilor agricole si silvice, pe baza unui sistem inIormaional, cu asigurarea de bnci de date, la
nivelul rii si al Mudeului, si vor propune msurile necesare pentru protecia si ameliorarea terenurilor, n
scopul meninerii si cresterii capacitii de producie.

Capitolul VII. Folosirea temporar sau definitiv a terenurilor n alte scopuri dect
producia agricol yi silvic

Art. 90. Folosirea temporar sau deIinitiv a unor terenuri agricole si silvice n alte scopuri dect
producia agricol si silvic se Iace numai n condiiile prevzute de prezenta lege.
15
Art. 91. (1) Amplasarea noilor construcii de orice Iel se Iace n intravilanul localitilor.
(2) Prin excepie, unele construcii, care, prin natura lor, pot genera eIecte poluante Iactorilor de
mediu, pot Ii amplasate n extravilan. n acest caz, amplasamentele se vor stabili pe baz de studii
ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate, privind protecia mediului
nconMurtor.
(3) De asemenea, Iac excepie construciile care, prin natura lor, nu se pot amplasa n intravilan,
precum si adposturile pentru animale.
Art. 92. (1) Amplasarea construciilor de orice Iel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I si a II-a de
calitate, pe cele amenaMate cu lucrri de mbuntiri Iunciare, precum si pe cele plantate cu vii si livezi,
parcuri naionale, rezervaii, monumente, ansambluri arheologice si istorice este interzis.
(2) Se excepteaz de la prevederile alineatului precedent construciile care servesc activitile
agricole, cu destinaie militar, cile Ierate, soselele de importan deosebit, liniile electrice de nalt
tensiune, Iorarea si echiparea sondelor, lucrrile aIerente exploatrii ieiului si gazului, conductele
magistrale de transport gaze sau petrol, lucrrile de gospodrire a apelor si realizarea de surse de ap.
(3) Scoaterea deIinitiv din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I si a II-
a de calitate, a celor amenaMate cu lucrri de mbuntiri Iunciare, precum si a celor plantate cu vii si
livezi, prin extinderea intravilanului localitilor, se Iace la propunerea consiliilor locale, prin hotrre a
Guvernului si cu avizul Ministerului Agriculturii si Alimentaiei.
(4) Scoaterea deIinitiv din circuitul agricol si silvic a terenurilor situate n extravilanul
localitilor se Iace cu plata, de ctre persoanele Iizice sau Muridice solicitante, a taxelor prevzute n
anexele nr. 1 si 2 la prezenta lege. Din aceste taxe se constituie Fondul de ameliorare a Iondului Iunciar,
aIlat la dispoziia Ministerului Agriculturii si Alimentaiei si, respectiv, a Ministerului Apelor, Pdurilor
si Proteciei Mediului.
(5) Dispoziiile alin. (4) se aplic si n cazul terenurilor agricole care au Iost trecute, potrivit legii,
n intravilanul localitii, n vederea realizrii construciilor de orice Iel.
(6) Pentru terenurile scoase deIinitiv din circuitul agricol si silvic pentru construcii care
deservesc activitile agricole si silvice, lucrrile de mbuntiri Iunciare, regularizarea cursurilor de ap,
realizarea de surse de ap potabil si obiective meteorologice nu se datoreaz taxele prevzute la alin. 4.
(7) De asemenea, se excepteaz de la plata taxelor prevzute la alin. (4) perimetrele agricole din
satele sau ctunele demolate, aIlate n curs de reconstrucie.
Art. 93. (1) Pentru scoaterea temporar a terenurilor din producia agricol si silvic, titularul aprobrii
este obligat s depun o garanie n bani egal cu taxa prevzut pentru scoaterea deIinitiv a terenurilor
din circuitul agricol sau silvic, ntr-un cont special al Fondului de ameliorare a Iondului Iunciar.
(2) Pentru taxa prevzut la art. 92 alin. (4) si pentru garania prevzut la alin. (1), depuse n
Fondul de ameliorare a Iondului Iunciar, se primeste de ctre titular o dobnd aplicat de societatea
bancar pentru perioada de depozit.
(3) Dup ndeplinirea obligaiilor prevzute cu privire la redarea terenurilor, la conIirmarea
organelor Mudeene agricole sau silvice si a proprietarului terenului, titularul va primi garania depus si
dobnda bancar.
(4) n cazul n care titularul aprobrii nu execut lucrrile de calitate si la termenele prevzute n
actele aprobatoare, organul agricol sau silvic de specialitate, n baza constatrii situaiei de Iapt, dispune
s execute lucrrile de redare cu cheltuieli din garania depus.
(5) Dac titularul aprobrii nu execut lucrrile ntr-un nou termen si la calitatea stabilit de
organul agricol sau silvic, ntreaga garanie rmne n Fondul de ameliorare a Iondului Iunciar.
Art. 94. Folosirea deIinitiv sau temporar a terenurilor agricole n alte scopuri dect producia agricol
se aprob dup cum urmeaz:
a) de organele agricole Mudeene, prin oIiciul de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol
Mudeean sau al municipiului Bucuresti, pentru terenurile agricole de pn la 1 ha. Aprobarea pentru orice
extindere a acestei supraIee de teren se d de ctre Ministerul Agriculturii si Alimentaiei;
b) de Ministerul Agriculturii si Alimentaiei, pentru terenurile agricole n supraIa de pn la 100
ha;
c) de Guvern, pentru terenurile agricole a cror supraIa depseste 100 ha.
Art. 95. Folosirea deIinitiv sau Iolosirea temporar a terenurilor Iorestiere n alte scopuri dect silvice se
aprob de organul silvic Mudeean, pn la 1 ha, de Ministerul Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului,
pentru terenurile n supraIa de pn la 100 ha, si de Guvern, pentru cele ce depsesc aceast supraIa.
16
Art. 96. (1) Aprobarea prevzut la art. 94 si 95 este condiionat de acordul prealabil al deintorilor de
terenuri. De asemenea, pentru obinerea aprobrii prevzute la art. 94 lit. b) si c) si art. 95 este necesar
avizul organelor agricole sau silvice Mudeene si al municipiului Bucuresti, dup caz.
(2) ReIuzul neMustiIicat al deintorului terenului de a-si da acordul prevzut la alin. (1) va putea
Ii soluionat de instana de Mudecat, hotrrea acesteia nlocuind consimmntul celui n cauz.
Art. 97. La aprobare de ctre Guvern se va prezenta n mod obligatoriu si avizul Ministerului Agriculturii
si Alimentaiei, pentru terenurile agricole si al Ministerului Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului,
pentru terenurile Iorestiere si cu ape si, dac este cazul, al Ministerului Culturii, pentru ocrotirea
monumentelor.
Art. 98. Intravilanul localitilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evideniat n cadastrul
Iunciar; el poate Ii modiIicat numai n condiiile legii.
Art. 99. Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de ap, devenite disponibile n urma lucrrilor de
regularizare, vor Ii amenaMate pentru producia agricol, piscicol sau, dup caz, silvic, o dat cu
lucrrile de baz executate de titularii acestora.
Art. 100. (1) Titularii obiectivelor de investiii sau de producii amplasate pe terenuri agricole si Iorestiere
sunt obligai s ia msuri prealabile executrii construciei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol
Iertil de pe supraIeele amplasamentelor aprobate, pe care s-l depoziteze si s-l niveleze pe terenuri
neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, n vederea punerii n valoare
sau a ameliorrii acestora.
(2) Depozitarea se poate Iace numai cu acordul proprietarilor terenurilor. Acestia nu pot Ii
obligai la nici o plat pentru sporul de valoare astIel obinut si nici nu pot pretinde despgubiri pentru
perioada de neIolosire a terenului.
Art. 101. (1) Titularii lucrrilor de investiii sau de producie, care dein terenuri pe care nu le mai
Iolosesc n procesul de producie, cum sunt cele rmase n urma excavrii de materii prime - crbune,
caolin, argil, pietris de la sondele abandonate si altele asemenea, sunt obligai s ia msurile necesare de
amenaMare si de nivelare, dndu-le o Iolosin agricol, iar dac aceasta nu este posibil, o Iolosin
piscicol sau silvic, n termen de 2 ani de la ncheierea procesului de producie.
(2) BeneIiciarilor lucrrilor prevzute la alin. (1) nu li se va mai aproba scoaterea din producia
agricol sau silvic a altor terenuri, dac nu s-au conIormat dispoziiilor din acest articol.
(3) Execuia acestor lucrri se Iace de uniti specializate ale Ministerului Agriculturii si
Alimentaiei si ale Ministerului Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului, din Iondurile prevzute de
beneIiciari, n condiiile legii.
Art. 102. (1) Liniile de telecomunicaii si cele de transport si distribuire a energiei electrice, conductele
de transport pentru alimentare cu ap, canalizare, produse petroliere, gaze, precum si alte instalaii
similare, se vor grupa si amplasa de-a lungul si n imediata apropiere a cilor de comunicaii - sosele, ci
Ierate -, a digurilor, canalelor de irigaii si de desecri si a altor limite obligate din teritoriu, n asa Iel nct
s nu se stnMeneasc execuia lucrrilor agricole.
(2) Aprobarea ocuprii terenurilor n astIel de cazuri se d de ctre oIiciul de cadastru agricol si
organizarea teritoriului agricol, Mudeean sau al municipiului Bucuresti, dup caz, indiIerent de mrimea
supraIeei necesare, pe baza acordului deintorilor si cu plata despgubirilor convenite.
(3) Aprobarea n alte condiii dect cele prevzute la alin. (1) se d de organele prevzute la art.
94 si 95.
Art. 103. (1) Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranMamentelor n caz de avarii si executarea unor
lucrri de ntreinere la obiectivele prevzute la art. 102, care au caracter urgent si care se execut ntr-o
perioad de pn la 30 de zile, se vor Iace pe baza acordului prealabil al deintorilor de terenuri sau, n
caz de reIuz, cu aprobarea preIecturii Mudeului sau a Primriei Municipiului Bucuresti.
(2) n toate cazurile, deintorii de terenuri au dreptul la despgubire pentru daunele cauzate.

Capitolul VIII. Organizarea yi amenaMarea teritoriului agricol

Art. 104. Organizarea si amenaMarea teritoriului agricol are ca sarcin crearea condiiilor pentru o mai
bun Iolosire a terenurilor n scopul produciei agricole si se execut pe baz de studii si proiecte la
cererea proprietarilor, rezolvndu-se urmtoarele probleme:
a) corelarea dezvoltrii agriculturii din zon cu celelalte activiti economice si sociale, stabilind
msuri care s conduc la cresterea produciei agricole si la exploatarea n ansamblu a teritoriului;
17
b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinaii n concordan cu structurile de
proprietate si cu Iormele de cultivare a pmntului, rezultate n urma asocierilor, stabilirea perimetrelor
Iiecrei proprieti, comasnd terenurile dispersate si rectiIicnd hotarele neraional amplasate;
c) elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenaMare a exploataiilor agricole;
d) stabilirea reelei drumurilor agricole ca o completare a reelei de drumuri de interes general,
integrate n organizarea si amenaMarea de ansamblu a teritoriului, n scopul eIecturii transportului
produciei si accesului masinilor agricole necesare procesului de producie.
Art. 105. Studiile si proiectele de organizare si amenaMare a teritoriului agricol se elaboreaz de unitile
de studii, proiectare si cercetare de specialitate, centrale sau Mudeene, si se supun discuiei proprietarilor
de terenuri din zona interesat. n cazul adoptrii lor cu maMoritatea de voturi a proprietarilor care dein
2/3 din supraIa si aprobrii de ctre organele agricole Mudeene, aplicarea msurilor si lucrrilor
prevzute devin obligatorii pentru toi proprietarii.

Capitolul IX. Sanciuni

Art. 106. nclcarea prevederilor prezentei legi atrage rspunderea civil, contravenional sau penal,
dup caz.
Art. 107. Degradarea terenurilor agricole si silvice, a mpreMurimilor acestora, distrugerea si degradarea
culturilor agricole, a lucrrilor de mbuntiri Iunciare, a bornelor si semnelor topograIice sau geodezice,
a monumentelor istorice si ansamblurilor si siturilor arheologice, ori mpiedicarea lurii msurilor de
conservare a unor astIel de bunuri, precum si nlturarea acestor msuri, constituie inIraciuni de
distrugere si se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.
Art. 108. (1) Ocuparea n ntregime sau n parte a terenurilor de orice Iel, nIiinarea sau mutarea
semnelor de hotar si a reperelor de marcare, Ir aprobarea primit n condiiile legii, sau reIuzul de a
elibera terenul astIel ocupat Ir drept constituie inIraciune si se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani.
(2) Dac Iapta prevzut la alin. (1) se svrseste prin violen, ameninri ori de dou sau de mai
multe persoane mpreun, pedeapsa este nchisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 109. Fapta persoanei Iizice, care are calitatea de membru al comisiei locale sau Mudeene de aplicare
a prezentei legi, de a mpiedica n orice mod reconstituirea dreptului de proprietare sau eliberarea titlului
de proprietate ctre persoanele ndreptite, constituie abuz n serviciu si se pedepseste cu nchisoare de la
1 la 5 ani.
Art. 110. nclcarea prevederilor art. 9 alin. (5) lit. c) si ale art. 10, prin declararea unor supraIee de teren
mai mici dect supraIeele pe care le dein sau nedeclararea unor supraIee de teren, deinute eIectiv,
constituie inIraciune de Ials n declaraii si se pedepseste potrivit prevederilor art. 292 din Codul penal.
Art. 111. Constituie contravenii la normele privind evidena, protecia, Iolosirea si ameliorarea
terenurilor agricole sau silvice urmtoarele Iapte, dac nu sunt svrsite n astIel de condiii, nct, potrivit
legii penale, constituie inIraciuni:
a) eIectuarea de schimburi de terenuri si a schimbrii categoriei de Iolosin a terenurilor de la
superioar la inIerioar, precum si Iolosirea deIinitiv sau temporar a terenurilor agricole si silvice n
alte scopuri dect pentru producia agricol si silvic;
b) nedeclararea la organele Mudeene de cadastru Iunciar de ctre posesori, n termen de 30 de zile
de la aprobare, a schimburilor de terenuri si a schimbrii categoriei de Iolosin a acestora, precum si a
datelor cu privire la mrimea supraIeelor si categoria de Iolosin a acestora;
c) neluarea msurilor de ctre posesorii de terenuri si de ctre persoanele autorizate, pentru
pstrarea n bune condiii a bornelor geodezice, topograIice, a reperelor metalice de nivelment, a
piramidelor si balizelor de semnalizare a punctelor geodezice, precum si degradarea si distrugerea lor din
culp;
d) nedecopertarea de ctre beneIiciarii de investiii a stratului Iertil de sol, nainte de executarea
lucrrilor de amplasare a unor obiective, si nedepozitarea acestui strat pe supraIeele stabilite de organele
agricole, precum si neluarea msurilor de amenaMare si nivelare a terenurilor rmase n urma excavrii de
crbune, caolin, argil, pietris, sonde abandonate si altele asemenea;
e) amplasarea obiectivelor de orice Iel, cu excepia celor prevzute la art. 92, pe terenurile situate
n extravilan, Ir avizele si aprobrile prevzute de lege;
I) ocuparea si Iolosirea terenurilor aprobate a Ii scoase deIinitiv sau temporar din producia
agricol, nainte de a Ii delimitate, bornate si predate;
g) degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri de pietris, moloz,
nisip, preIabricate, construcii metalice, reziduuri, resturi menaMere, gunoaie si altele asemenea;
18
h) neluarea unor msuri corespunztoare de ctre persoane Muridice sau Iizice pentru evitarea
aIectrii terenurilor limitroIe prin reziduurile provenite din activitatea de producie si prin scurgeri de
orice Iel.
Art. 112. Contraveniile prevzute la art. 111 se sancioneaz astIel:
a) cele de la lit. a)-c), cu amend de la 500.000 lei la 1.000.000 lei;
b) cele de la lit. d)-h), cu amend de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei.
Art. 113. Sanciunile se pot aplica si persoanelor Muridice, dup cum urmeaz:
a) cele de la art. 111 lit. a)-c), cu amend de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;
b) cele de la lit. d)-h), cu amend de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.
Art. 114. (1) Constatarea contraveniilor si aplicarea sanciunilor se Iac de ctre specialistii mputernicii
n acest scop de Ministerul Agriculturii si Alimentaiei si, dup caz, de Ministerul Apelor, Pdurilor si
Proteciei Mediului, de mputerniciii preIectului si specialistii mputernicii de directorul general al
direciei generale pentru agricultur si alimentaie sau, dup caz, de inspectorul seI al inspectoratului
silvic Mudeean, precum si de ctre primar.
(2) Prin actul de constatare se dispune cu privire la suportarea pagubelor de ctre cei vinovai si,
dup caz, restabilirea situaiei anterioare.
Art. 115. n msura n care prezenta lege nu dispune altIel, contraveniilor prevzute la art. 111 li se
aplic dispoziiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea si sancionarea contraveniilor, cu modiIicrile
ulterioare.

Capitolul X. Dispoziii tranzitorii yi finale

Art. 116. (1) Comisiile comunale, orsenesti si municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor
eIectua lucrrile si operaiunile stabilite de lege, din competena lor, indiIerent dac se reconstituie sau se
constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul preIectului, naintnd aceste lucrri,
dup caz, comisiilor Mudeene sau preIectului, n vederea eliberrii titlurilor de proprietate, respectiv
emiterii ordinului preIectului.
(2) Comisiile prevzute la alin. (1) vor eIectua operaiunile de punere n posesie, ntocmind n
acest scop procese-verbale pe care le vor nainta comisiilor Mudeene.
(3) n cazurile prevzute la art. 17, art. 30 alin. (2) si la art. 37, comisiile Mudeene, la propunerea
comisiilor comunale, orsenesti si municipale, dup caz, vor emite hotrri pentru titularii ndreptii, n
vederea stabilirii dreptului acestora la aciuni.
(4) Hotrrea comisiei Mudeene se va transmite persoanelor Iizice interesate si societii
comerciale n cauz, n termenul prevzut la alin. (1).
(5) Comisiile comunale, orsenesti si municipale si nceteaz activitatea prin ordinul preIectului,
iar comisiile Mudeene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, prin hotrre a Guvernului.
Art. 117. Pe perioada ct Iuncioneaz comisiile comunale, orsenesti si municipale, precum si comisiile
de lichidare, membrii acestora, ncadrai cu contract individual de munc, se consider delegai, iar
ceilali membri ai comisiilor primesc o indemnizaie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii.
Art. 118. Personalul de specialitate prevzut la art. 8 din Decretul-lege nr.43/1990 privind unele msuri
pentru stimularea rnimii si activitii economice a unitilor agricole cooperatiste si de stat, care si-a
desIsurat activitatea n unitile agricole cooperatiste desIiinate sau reorganizate n societi comerciale,
beneIiciaz cu prioritate de dispoziiile art. 19 alin. (1) ori ale art. 21.
Art. 119. (1) Monumentele istorice, vestigiile si obiectivele arheologice, tezaurele care se vor descoperi
la Iaa solului sau n subsol sunt sub protecia legii.
(2) Proprietarii si deintorii de terenuri sunt obligai s asigure integritatea acestora, s sesizeze
organele de stat si s permit eIectuarea lucrrilor de cercetare si conservare.
(3) Proprietarii terenurilor vor Ii despgubii pentru daunele suIerite si pentru terenurile preluate
n domeniul public, n bani, sau cu teren echivalent, dup caz.
Art. 120. Timpul lucrat de Iostii cooperatori n cadrul cooperativelor agricole de producie se consider
vechime n munc la acordarea pensiei si a celorlalte drepturi de asigurri sociale.
Art. 121. Finanarea activitii de cadastru Iunciar general, a lucrrilor geodezice, Iotogrammetrice si
organizare a teritoriului, precum si a bncilor de date aIerente acestora, la nivel Mudeean si naional, se va
realiza de la buget.
Art. 122. Anexele nr. 1 si 2 Iac parte integrant din prezenta lege.
Art. 123. (1) Prezenta lege intr n vigoare la data publicrii ei n Monitorul OIicial al Romniei.
(2) Pe data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog:
19
- art. 1-36 si 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la Iondul Iunciar, publicat n Buletinul
OIicial nr. 138 din 5 noiembrie 1974;
- Decretul-lege nr.42/1990 privind unele msuri pentru stimularea rnimii, publicat n
Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.17 din 30 ianuarie 1990, cu excepia art. 8-11.
- Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporar a nstrinrii terenurilor prin acte ntre vii,
publicat n Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.95 din 1 august 1990, cu excepia art. 2;
- H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea si sancionarea contraveniilor la normele privind
evidena, Iolosirea, protecia si ameliorarea terenurilor agricole, publicat n Buletinul OIicial nr. 74 din
16 iulie 1975;
- Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea rmsielor oricror Iorme de exploatare a omului de
ctre om n agricultur, n scopul ridicrii continue a nivelului de trai material si cultural al rnimii
muncitoare si al dezvoltrii construciei socialiste, publicat n Buletinul OIicial al Marii Adunri
1aionale a Republicii Populare Romne nr. 10 din 30 martie 1959;
- orice alte dispoziii contrare prevederilor prezentei legi.

Not:
Reproducem mai Mos articolele II - V din Legea nr. 169/1997, care nu au Iost ncorporate n textul republicat al Legii nr. 18/1991 si
care se aplic, n continuare, ca dispoziii proprii ale Legii nr. 169/1997.
Menionm c trimiterile din cuprinsul acestor articole se reIer la textele din Legea nr. 18/1991, astIel cum a Iost publicat n
Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.37 din 20 Iebruarie 1991.
"Art. II. - Dispoziiile modiIicatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere n nici un Iel titlurilor si
altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii Iondului Iunciar nr. 18/1991, la data ntocmirii lor."
"Art. III. - (1) Sunt lovite de nulitate absolut, potrivit dispoziiilor legislaiei civile, aplicabile la data ncheierii actului Muridic,
urmtoarele acte emise cu nclcarea prevederilor Legii Iondului Iunciar nr. 18/1991:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, n Iavoarea persoanelor Iizice care nu erau ndreptite, potrivit
legii, la astIel de reconstituiri sau constituiri;
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aIlate n domeniul public sau privat al statului, ori n domeniul
public al comunelor, oraselor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate n intravilanul localitilor, pe terenurile revendicate de Iostii
proprietari, cu excepia celor atribuite conIorm art. 23 din lege (art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicat);
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, n condiiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicat), n localitile n care
s-a aplicat cota de reducere prevzut de lege;
I) actele de constituire a dreptului de proprietate, n condiiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicat) si n cazul n care n
localitatea respectiv nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor ndreptite de lege;
g) transIerurile de terenuri dintr-o localitate n alta, eIectuate cu nclcarea condiiilor prevzute de lege, n scopul ilicit de a spori prin
aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transIerului;
h) actele de vnzare-cumprare privind construciile aIectate unei utilizri sociale sau culturale - case de locuit, crese, grdinie,
cantine, cmine culturale, sedii si altele asemenea - ce au aparinut cooperativelor agricole de producie, cu nclcarea dispoziiilor imperative
prevzute la ultimul alineat al art. 28 din lege (art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicat).
(2) 1ulitatea poate Ii invocat de primar, preIect, procuror si de alte persoane care MustiIic un interes legitim, iar soluionarea cererilor
este de competena instanelor Mudectoresti de drept comun, care au plenitudine de Murisdicie.
(3) n situaia n care, pe terenurile care au Icut obiectul unor acte Muridice constatate nule potrivit alin. (1), s-au ediIicat construcii de
orice Iel, sunt aplicabile dispoziiile art. 494 din Codul civil."
"Art. IV. - (1) Persoanele care nu au depus cereri n termenul prevzut de Legea Iondului Iunciar nr. 18/1991, pentru reconstituirea
dreptului de proprietate, ori aceste cereri s-au pierdut sau cu privire la care nu au primit nici un rspuns se pot adresa cu o nou cerere comisiilor
comunale, orsenesti sau municipale, n termen de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanelor care, potrivit Legii Iondului Iunciar nr. 18/1991, nu aveau vocaie s solicite si,
respectiv, s li se reconstituie dreptul de proprietate."
"Art. V. - Prin lege special, dup ntocmirea balanei Iondului Iunciar, se va reglementa atribuirea n Iolosin sau, dup caz, n
proprietate de terenuri agricole din domeniul privat al statului, Iamiliilor tinere, specialistilor din mediul rural, veteranilor de rzboi crora nu li s-
au atribuit terenuri potrivit Legii nr. 44/1994, precum si personalului didactic, n condiiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului
didactic."

1
ORDONAN DE GUVERN NR. 53 DIN 16 AUGUST 2002 PRIVIND STATUTUL-
CADRU AL UNITII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

(publicat n M.Of. nr. 633/27 aug. 2002)

Art. 1. (1) Prezenta ordonan are ca obiect stabilirea Statutului-cadru al unitilor administrativ-
teritoriale din Romnia.
(2) Unitile administrativ-teritoriale din Romnia crora li se aplic prevederile prezentului statut
sunt comunele, orasele, municipiile si Mudeele.
Art. 2. (1) Comuna este unitatea administrativ-teritorial de baz, care cuprinde populaia rural reunit
prin comunitate de interese si tradiii. Comuna este alctuit din unul sau mai multe sate componente, n
Iuncie de condiiile economice, social-culturale, geograIice si demograIice. Unul dintre satele
componente are statut de resedin a comunei.
(2) n satul resedin de comun si au sediul autoritile administraiei publice locale si sunt
grupate, de regul, celelalte autoriti si instituii publice reprezentative pentru comuna respectiv.
Art. 3. (1) Orasul este unitatea administrativ-teritorial de baz, alctuit, de regul, dintr-o singur
localitate.
(2) Orasul poate grupa n Murul su unul sau mai multe sate aparintoare ori localiti
componente.
(3) Satele aparintoare si pstreaz caracterul preponderent rural. Acestora li se aplic
reglementrile legale n vigoare speciIice mediului rural.
(4) Localitile componente sunt pri integrante ale orasului.
Art. 4. (1) Unele orase pot Ii declarate municipii, n condiiile legii.
(2) Municipiile pot Ii mprite n subuniti administrativteritoriale Ir personalitate Muridic.
(3) Comunele din Murul municipiului Bucuresti si cele din Murul municipiilor de rangul I pot Ii
organizate n zone metropolitane ale municipiului.
(4) Organizarea si Iuncionarea zonelor metropolitane se Iac potrivit legii.
Art. 5. (1) Comunele, orasele si Mudeele sunt persoane Muridice de drept public. Ele au patrimoniu propriu
si capacitate Muridic deplin.
(2) Unitile administrativ-teritoriale pot intra n raporturi Muridice cu alte autoriti sau instituii
publice, cu persoane Muridice romne sau strine, indiIerent de natura acestora, precum si cu persoane
Iizice, n condiiile legii.
Art. 6. Statutul Iiecrei uniti administrativ-teritoriale cuprinde date si elemente speciIice, care au rolul
de a o individualiza n raport cu alte uniti similare, privitoare la:
a) ntinderea teritoriului administrativ, delimitarea teritorial a unitii administrativ-teritoriale,
satele componente, iar n cazul oraselor, satele aparintoare si localitile componente, amplasarea
acestora, prezentat graIic si descriptiv, distana dintre satele componente, respectiv aparintoare, si
localitile componente;
b) determinarea colectivitii asupra creia se exercit autoritatea consiliului local si a primarului;
date privind nIiinarea acesteia, prima atestare documentar, evoluia istoric;
c) populaia unitii administrativ-teritoriale, Icndu-se meniune cu privire la componena etnic
- n vederea aplicrii dispoziiilor privitoare la dreptul cetenilor aparinnd unei minoriti naionale de a
Iolosi limba matern n administraia public local, cuprinse n Legea administraiei publice locale nr.
215/2001 -, precum si la ocupaie, deIalcate pe sate componente, respectiv aparintoare, si localiti
componente;
d) localitatea de resedin;
e) autoritile administraiei publice locale, sediul acestora;
I) cile de comunicaie existente si categoria acestora;
g) date privitoare la principalele instituii din domeniul educaiei, culturii, sntii, asistenei
sociale, presei, radioului, televiziunii si altele asemenea;
h) principalele Iunciuni economice, capaciti de producie diversiIicate din sectorul secundar si
teriar, precum si din agricultur;
i) serviciile publice existente;
M) patrimoniul public si privat, componena si ntinderea acestuia;
k) partide politice si sindicate, care si desIsoar activitatea n unitatea administrativ-teritorial.
2
Art. 7. n statut se va preciza rangul unitii administrativ-teritoriale, stabilit potrivit prevederilor Legii
nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenaMare a teritoriului naional - Seciunea a IV-a "Reeaua
de localiti".
Art. 8. Statutul va preciza autoritile administraiei publice locale, sediul acestora, numrul si structura
politic a membrilor consiliului local, precum si data constituirii acestuia.
Art. 9. Persoanele nscute n comun sau oras primesc, la mplinirea vrstei de 18 ani, titlul si certiIicatul
de Iiu/Iiic al/a comunei sau orasului, n cadrul unei Iestiviti care se organizeaz de ctre primar.
Art. 10. Prin statut se stabilesc criteriile potrivit crora se poate conIeri persoanelor Iizice romne sau
strine, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural, sau altor persoane importante,
reprezentative pentru comuna, orasul sau Mudeul respectiv, titlul de cetean de onoare, drepturile de care
se bucur aceste persoane, precum si condiiile de pierdere sau de retragere a acestui titlu.
Art. 11. n statut se precizeaz c locuitorii comunei sau orasului sunt consultai, n condiiile legii, prin
reIerendum, asupra problemelor de interes deosebit din unitatea administrativ-teritorial si se enumer
problemele speciIice apreciate ca Iiind de interes deosebit, precum si Iaptul c reIerendumul local se
poate organiza n toate satele si localitile componente ale comunei sau orasului ori numai n unele dintre
acestea.
Art. 12. (1) Cetenii comunei sau orasului pot Ii consultai si prin adunri cetenesti organizate pe sate,
n mediul rural, si pe cartiere sau strzi, n mediul urban.
(2) Convocarea si organizarea adunrilor cetenesti se Iac de ctre primar, la iniiativa acestuia
ori a unei treimi din numrul consilierilor n Iuncie.
(3) Convocarea adunrii cetenesti se Iace prin aducerea la cunostin public a scopului, datei si
a locului unde urmeaz s se desIsoare aceasta.
(4) Adunarea ceteneasc este valabil constituit n prezena maMoritii reprezentanilor
Iamiliilor si adopt propuneri cu maMoritatea celor prezeni.
(5) Propunerile se consemneaz ntr-un proces-verbal si se nainteaz primarului, care le va
supune dezbaterii consiliului local n prima sedin, n vederea stabilirii modalitilor concrete de
realizare si de Iinanare, dac este cazul.
(6) Soluia adoptat de consiliul local se aduce la cunostin public prin griMa secretarului.
Art. 13. n aIara reIerendumului local sau a adunrilor cetenesti, n statut se pot prevedea si alte Iorme
de consultare direct a cetenilor, potrivit unor eventuale tradiii locale, si se va descrie modul de
organizare si desIsurare a acestora.
Art. 14. (1) Potrivit legii, patrimoniul unitii administrativ-teritoriale este alctuit din bunurile mobile si
imobile aIlate n proprietatea public si n proprietatea privat ale acesteia, precum si drepturile si
obligaiile cu caracter patrimonial.
(2) Bunurile care aparin unitilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale, n
termen de 60 de zile de la data depunerii situaiilor Iinanciare anuale.
(3) Inventarul bunurilor unitilor administrativ-teritoriale se constituie ntr-o anex la statut, care
se actualizeaz anual.
(4) Cresterea sau diminuarea patrimoniului va Ii temeinic MustiIicat pentru Iiecare caz, n note
explicative anexate la inventar.
Art. 15. (1) Prin statut se stabilesc criteriile pe baza crora bunurile aIlate n proprietatea public a unitii
administrativ-teritoriale si cele din proprietatea privat a acesteia pot Ii date n administrare regiilor
autonome si instituiilor publice, pot Ii concesionate ori nchiriate n condiiile legii sau pot Ii atribuite n
Iolosin gratuit pe termen limitat persoanelor Muridice Ir scop lucrativ care desIsoar activitate de
bineIacere sau de utilitate public ori serviciilor publice.
(2) Prin statut se stabilesc criteriile pe baza crora consiliile locale si consiliile Mudeene hotrsc
cu privire la cumprarea unor bunuri ori la vnzarea bunurilor aIlate n proprietatea privat a unitii
administrativ-teritoriale, n condiiile legii.
(3) Vnzarea, concesionarea si nchirierea se Iac prin licitaie public, potrivit prevederilor legale.
Art. 16. Statutul va stabili condiiile de realizare a cooperrii sau asocierii cu persoane Muridice romne
sau strine, cu organizaii neguvernamentale si cu ali parteneri sociali, n vederea Iinanrii si realizrii n
comun a unor aciuni, lucrri, servicii sau proiecte de interes public local, precum si de stabilire a unor
relaii de parteneriat cu uniti administrativ-teritoriale similare din alte ri.
Art. 17. Statutul va cuprinde meniuni privind cooperarea sau asocierea cu alte autoriti ale
administraiei publice locale din ar sau din strintate, precum si aderarea la asociaii naionale si
internaionale ale autoritilor administraiei publice locale, n vederea promovrii unor interese comune.
3
Art. 18. Statutul cuprinde, potrivit dispoziiilor legale n vigoare, modalitatea de atribuire si schimbare a
denumirilor de strzi, piee si de obiective de interes public local.
Art. 19. Prin statut se stabilesc, n condiiile legii, nsemnele speciIice ale localitii si modalitile de
utilizare a acestora.
Art. 20. Pe baza prevederilor prezentului statut, n termen de 90 de zile de la publicarea legii de aprobare
a prezentei ordonane, consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, precum si consiliile Mudeene vor elabora si vor aproba, n condiiile legii, statute
proprii.
Art. 21. Pe data intrrii n vigoare a prezentei ordonane se abrog Hotrrea Guvernului nr.127/1992
privind aprobarea statutului-cadru orientativ al comunei si orasului, publicat n Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.54 din 31 martie 1992.

29
Anexa nr. 6. Metode yi miMloace de captur yi ucidere yi modaliti de deplasare
interzise n vederea capturrii sau uciderii

a) MiMloace neselective:
MAMIFERE
- Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeal vie;
- MagnetoIoane, dispozitive electrice si electronice capabile s le ucid sau s le ameeasc;
- Surse luminoase artiIiciale;
- Oglinzi si alte miMloace ce pot cauza orbirea;
- MiMloace de luminare a intelor;
- Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conin un ampliIicator de imagine sau un convertizor
electronic de imagine;
- Explozivi;
- Fileuri/nvoade/plase neselective n principiu sau prin modul de utilizare;
- Capcane neselective n principiu sau prin modul de utilizare;
- Arbalete;
- Otrvuri si momeli otrvite sau care conin anestezice;
- Gazare sau aIumare;
- Arme semiautomate sau automate al cror ncrctor poate conine mai mult de dou cartuse.
PESTI
- Otrviri;
- Explozivi;
- Curent electric.
PSRI
- Plase
- Capcane

b) Modaliti de deplasare:
Pe cale aerian;
Vehicule acvatice sau terestre cu motor n Iunciune.

Anexa nr. 7. Criterii pentru selectarea siturilor eligibile n vederea identificrii ca
situri de importan comunitar yi pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare

Etapa 1: Evaluarea la nivel naional a importanei relative a siturilor pentru Iiecare habitat natural
de tipul celor din anexa nr. 2 si pentru Iiecare specie din anexa nr. 3 (incluznd habitatele naturale
prioritare si speciile prioritare).
A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevzut n anexa nr. 2:
a) gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;
b) supraIaa ariei acoperit de tipul de habitat natural, n comparaie cu supraIaa total acoperit
de acel habitat natural n cadrul ntregului teritoriu naional;
c) gradul de conservare a structurilor si Iunciilor tipului de habitat natural n cauz si posibiliti
de reIacere/reconstrucie;
d) evaluarea global a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural
respectiv.
B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse n anexa nr. 3:
a) mrimea si densitatea populaiilor speciilor prezente n aria respectiv, n relaie cu populaiile
prezente n cadrul ntregului teritoriu naional;
b) gradul de conservare a trsturilor habitatului care este important pentru speciile respective si
pentru posibilitile de restaurare;
c) gradul de izolare a populaiilor prezente n situl respectiv n relaie cu distribuia natural a
speciilor;
d) evaluarea global a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective.
C. Pe baza acestor criterii se vor clasiIica siturile propuse pe listele naionale ca situri eligibile
pentru identiIicarea ca situri de importan comunitar, conIorm valorii lor relative pentru conservarea
Iiecrui habitat natural prevzut n anexa nr. 2 sau a Iiecrei specii prevzut n anexa nr. 3.
30
D. Aceast list va conine siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare si speciile
prioritare selectate pe baza criteriilor coninute la punctele A si B de mai sus.
Etapa 2: Evaluarea importanei comunitare a siturilor incluse pe listele naionale.
1. Toate siturile identiIicate de statele membre n etapa 1, care conin tipuri de habitate naturale
prioritare si/sau specii prioritare, vor Ii considerate situri de importan comunitar.
2. Evaluarea importanei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avndu-se n
vedere contribuia acestora pentru meninerea sau restabilirea cu un statut Iavorabil de conservare a unui
habitat natural cuprins n anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse n anexa nr. 3 si/sau avnd legtur cu
1atura 2000, va ine seama de urmtoarele criterii:
a) valoarea relativ a sitului la nivel naional;
b) poziia geograIic a sitului n legtur cu rutele de migrare a speciilor cuprinse n anexa nr. 3 si
acolo unde acesta aparine unui ecosistem situat pe ambele pri ale uneia sau mai multor Irontiere
comunitare;
c) supraIaa total a sitului;
d) numrul de habitate naturale (anexa nr. 2) si de specii (anexele nr. 3 si 4) prezente n situl
respectiv;
e) valoarea ecologic global a sitului respectiv pentru regiunile biogeograIice n cauz.


1
LEGEA NR. 5 DIN 6 MARTIE 2000 PRIVIND APROBAREA PLANULUI DE
AMENA1ARE A TERITORIULUI NAIONAL - SECIUNEA A III-A - ZONE PROTE1ATE

(Publicat n Monitorul OIicial al Romniei nr. 152 din 12 aprilie 2000)

Art. 1. (1) Se aproE Planul de amenaMare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone proteMate,
potrivit anexelor nr. I-IV care Iac parte integrant din prezenta lege.
(2) n nelesul prezentei legi, zone proteMate sunt zonele naturale sau construite, delimitate
geograIic si/sau topograIic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau cultural si sunt declarate ca
atare pentru atingerea oEiectivelor speciIice de conservare a valorilor de patrimoniu.
Art. 2. Legea evideniaz zonele naturale proteMate de interes naional si identiIic valorile de patrimoniu
cultural naional, care necesit instituirea de zone proteMate pentru asigurarea proteciei acestor valori.
Art. 3. Lucrrile de salvare, proteMare si de punere n valoare a patrimoniului din zonele proteMate sunt de
utilitate puElic, de interes naional.
Art. 4. (1) Zonele naturale proteMate de interes naional si monumentele naturii, precum si gruparea
geograIic si localizarea teritorial a zonelor naturale proteMate de interes naional sunt prevzute n anexa
nr. I la prezenta lege.
(2) Regimul zonelor naturale proteMate de interes naional se reglementeaz prin lege special.
Art. 5. (1) Valorile de patrimoniu cultural de interes naional sunt prevzute n anexa nr. III la prezenta
lege.
(2) Autoritile administraiei puElice locale, cu spriMinul autoritilor puElice centrale cu atriEuii
n domeniu, vor delimita, n Eaza unor studii de specialitate, n termen de 12 luni de la data intrrii n
vigoare a prezentei legi, zonele de protecie a valorilor de patrimoniu cultural, prevzute n anexa nr. III.
(3) n vederea instituirii zonelor proteMate autoritile administraiei puElice locale vor ntocmi
documentaiile de urEanism si regulamentele aIerente, elaEorate si aproEate potrivit legii, care vor
cuprinde msurile necesare de protecie si conservare a valorilor de patrimoniu cultural naional din zon.
(4) n termen de 60 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi Ministerul Lucrrilor
PuElice si AmenaMrii Teritoriului va ntocmi Metodologia de elaEorare a documentaiilor de urEanism
pentru zone construite proteMate, care va Ii puElicat n Monitorul OIicial al Romniei.
Art. 6. Anexele nr. I si III la prezenta lege se pot reactualiza periodic, pe msura identiIicrii de noi valori
de patrimoniu natural sau cultural, precum si a modiIicrilor intervenite asupra valorilor proteMate.
Declararea si delimitarea zonelor proteMate aIerente noilor valori de patrimoniu se Iac potrivit legii.
Art. 7. Prevederile Planului de amenaMare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone proteMate sunt
oEligatorii pentru autoritile administraiei puElice centrale si locale, care vor asigura preluarea acestor
prevederi n documentaiile de amenaMare a teritoriului Mudeelor, municipiilor, oraselor si comunelor.
Art. 8. (1) Lucrrile necesare de salvare, cercetare, restaurare, proteMare, conservare si de punere n
valoare a patrimoniului din zonele proteMate de interes naional se vor executa numai n Eaza avizelor si
aproErilor autoritilor administrative si Iorurilor stiiniIice din domeniu, prevzute de lege. Aceste
lucrri se cuprind n listele de investiii anex la Eugetele ordonatorilor principali de credite, pe Eaz de
documentaii tehnico-economice elaEorate si aproEate potrivit dispoziiilor legale, si se Iinaneaz, n
completare, n limita Iondurilor aproEate cu aceast destinaie, prin legile Eugetare anuale.
(2) Finanarea total sau parial a lucrrilor se poate Iace si de ali investitori, persoane Iizice sau
persoane Muridice, din donaii sau din alte Ionduri alocate de organisme internaionale sau din resurse
Iinanciare oEinute n Eaza unor convenii Eilaterale ori multilaterale, n condiiile staEilite de lege.
Art. 9. 1erespectarea msurilor speciIice de conservare si de proteMare a zonelor proteMate atrage, potrivit
legii, rspunderea civil, contravenional sau penal, dup caz.
Art. 10. (1) Pn la delimitarea prin studii de specialitate a zonelor de protecie a valorilor de patrimoniu
cultural, prevzute n anexa nr. III, n condiiile art. 5 alin. (2), se instituie zone de protecie a
monumentelor istorice, de 100 metri n municipii si orase, de 200 metri n comune si de 500 metri n aIara
localitilor.
(2) Distanele sunt msurate de la limita exterioar a terenurilor aIerente monumentelor istorice
deIinite la art. 1 alin. (2) din Ordonana Guvernului nr. 68/1994 privind proteMarea patrimoniului cultural
naional, aproEat prin Legea nr. 41/1995.
Art. 11. Pe data intrrii n vigoare a prezentei legi dispoziiile reIeritoare la avizarea lucrrilor n zonele
2
de protecie a monumentelor, prevzute la art. 6 lit. a) din Ordonana Guvernului nr. 27/1992 privind
unele msuri pentru protecia patrimoniului cultural naional, puElicat n , cu modiIicrile ulterioare, nu
se mai aplic n cazul valorilor de patrimoniu cultural naional prevzute n anexa nr. III la prezenta lege.

Anexa nr. 1.

I. Zone naturale proteMate de interes naional yi monumente ale naturii
1


1.0. Rezervaii ale EiosIerei, parcuri naionale sau naturale
Poziia Denumirea Suprafaa (ha) 1udeul
A Delta Dunii 580.000,00 Tulcea, Constana
B Domogled-Valea Cernei 60.100,00 Caras Severin, Mehedini, GorM
C Retezat 38.047,00 Hunedoara
D Porle de Fier 115.655,80 Caras Severin, Mehedini
E Cheile 1erei-Beusnita 37.100,00 Caras Severin
F Muntii Apuseni 75.784,00 AlEa, Bihor, CluM
G Rodna 46.399,00 Bistria-1sud, Maramures, Suceava
H Bucegi 32.663,00 Arges, Brasov, DmEovia, Prahova
I Cheile Bicazului-Hsmas 6.575,00 1eam, Harghita
J Ceahlau 8.396,00 1eam
K Calimani 24.041,00 Bistria-1sud, Suceava, Mures
L Cozia 17.100,00 Vlcea
M Piatra Craiului 14.800,00 Arges, Brasov
1 Gradistea Muncelului-Cioclovina 10.000,00 Hunedoara
O Semenic-Cheile Carasului 36.664,80 Caras-Severin
P Muntii Macinului 11.321,00 Tulcea
R Balta Mica a Brailei 17.529,00 Brila

2.0. Rezervaii si monumente ale naturii

Nr. crt. Denumirea Localitatea Suprafaa (ha)
1udeul Alba
2.1 Detunata Goal Comuna Bucium 24,00
2.2 Rpa Rosie Orasul SeEes 25,00
2.3 Detunata Flocoas Comuna Bucium 5,00
2.4 Pintenii din Coasta Jinei Comuna Sugag, satul DoEra 1,00
2.5 Oul Arsiei Comuna Ssciori, satul Tonea si comuna Pianu 0,20
2.6 Masa Jidovului Comuna Sugag, satul Tu Bistra 0,20
2.7 Stnca Grunzii Comuna Sugag, satul Tu Bistra 0,20
2.8 Piatra Despicat Comuna Rosia Montan 0,20
2.9 Pestera Vntrile Ponorului Comuna Ponor 5,00
2.10 Pestera Ghearul Scrisoara P1-F Comuna Grda de Sus (1,00)
2.11 Pestera Ghearul de la Vrtop P1-F Comuna Arieseni, satul Casa de Piatr (1,00)
2.12 Cheile Rmeului Comuna Rme, satul Valea Mnstirii 40,00
2.13 Huda lui Ppar P1-F Comuna Salciua, satul SuE Piatr (4,50)
2.14 Pdurea Vidolm Comuna Ocolis, satul Vidolm 44,20
2.15 Poiana cu narcise de la 1egrileasa Comuna Bucium 5,00
2.16 Molhasurile Capanei Comuna Bistra 5,00
2.17 Poienile cu narcise din Tecsesti Comuna ntregalde, satul Tecsesti 2,00
2.18 Iezerul Surianul Orasul Cugir 20,00
2.19 Calcarele de la Ampoia Comuna Metes, satul Ampoia 10,00
2.20 Cheile ntregalde Comuna ntregalde, satul Modolesti 25,00
2.21 Cheile Vlisoarei Comuna Livezile, satul Vlisoara 20,00
2.22 Sesul Craiului-Scria Belioara Comuna Posaga, satul Posaga de Sus 47,70
2.23 Calcarele cu orEitoline de la Piatra CorEului Comuna Metes 2,00
2.24 Dealul cu Melci Comuna Vidra 5,00
2.25 Prul BoEii Municipiul Aiud, satul GrEova de Sus 1,50
2.26 Calcarele de la Valea Mic Orasul Zlatna, satul Valea Mic 1,00

1
ElaEorat n Eaza datelor existente la data de 1 octomErie 1998, n conIormitate cu prevederile Legii nr. 137/1995 privind protecia mediului
nconMurtor.
Potrivit legii, Delta Dunrii are regim de rezervaie a EiosIerei, de sit natural cu valoare de patrimoniu natural mondial si de zon umed de
importan internaional (sit Ramsar).
Unele supraIee din perimetrul parcurilor naionale Retezat si Rodna au regimul de rezervaie a EiosIerei, potrivit programului U1ESCO-Omul
si BiosIera.
La pct. 2.0 din prezenta anex, prescurtrile P1, DD vor avea urmatoarele semniIicaii:
P1 - rezervaii naturale incluse n perimetrul parcurilor naionale sau naturale;
DD - rezervaii naturale incluse n Rezervaia BiosIerei "Delta Dunrii".
3
2.27 Pdurea SloEoda Municipiul Aiud 20,00
2.28 Iezerul Ighiel Comuna Ighiu, satul Ighiel 20,00
2.29 Tul Ir Iund de la Bgu Lopadea 1ou 7,40
2.30 Cheile Grdisoarei P1-F Comuna Arieseni (15,00)
2.31 Cheile Ordncusei P1-F Comuna Grda de Sus (10,00)
2.32 Cheile AlEacului P1-F Comuna AlEac (35,00)
2.33 Cheile Vii Morilor Comuna Vidra, satul Ponorel 30,00
2.34 Cheile Posegii Comuna Posaga, satul Posaga de Sus 10,00
2.35 Cheile Runcului Comuna Ocolis, satul Runc 20,00
2.36 Cheile Pociovalistei Comuna Ocolis, satul Runc 25,00
2.37 Cheile Glodului Comuna Almasu Mare, satul Glod 20,00
2.38 Cheile CiEului Comuna Almasu Mare 15,00
2.39 Cheile Caprei Orasul Zlatna, satul Fenes 15,00
2.40 Cheile Ampoiei Comuna Metes, satul Lunca Ampoiei 15,00
2.41 Cheile Vii Cetii Comuna Galda de Jos 10,00
2.42 Cheile Galditei si Turcului Comuna ntregalde 80,00
2.43 Cascada Vrciorog Comuna Arieseni 5,00
2.44 Cascada Pisoaia Comuna Vidra, satul 1emesi 5,00
2.45 Piatra Cetii Comuna ntregalde 75,00
2.46 Luncile Prigoanei Comuna Sugag 15,00
2.47 Piatra BulEuci Orasul Zlatna, satul Fenes 3,00
2.48 Piatra Tomii Comuna Ceru Bcinti, satul BulEuc 1,00
2.49 Piatra Varului Comuna Metes 1,00
2.50 Piatra Boului Comuna Metes 3,00
2.51 Piatra Poienii Comuna Ighiu, satul Ighiel 1,00
2.52 Piatra Grohotisului Comuna Ighiu, satul Ighiel 5,00
2.53 Bulzul Glzii Comuna Galda de Jos 3,00
2.54 Cheile Glzii Comuna Galda de Jos 1,00
2.55 Cheile Tecsestilor Comuna ntregalde 5,00
2.56 Cheile Pravului Comuna Rme, satul Cheia 3,00
2.57 Cheile Piatra Blii Comuna Rme, satul Cheia 2,00
2.58 Cheile Geogelului Comuna Ponor 5,00
2.59 Cheile Plaiului Comuna Livezile 2,00
2.60 Avenul din Hoanca Urzicarului P1-F Comuna Rosia Montan, satul Vrtop (1,00)
2.61 CoiEa Mic P1-F Comuna Arieseni, satul Casa de Piatr (1,00)
2.62 CoiEa Mare P1-F Comuna Arieseni, satul Casa de Piatr (1,00)
2.63 Pestera Vrtopasu Comuna Arieseni, satul Casa de Piatr 1,00
2.64 Huda OrEului P1-F Comuna Arieseni, satul Casa de Piatr (1,00)
2.65 HodoEana P1-F Comuna Arieseni, satul HodoEana (1,00)
2.66 Avenul cu dou intrri P1-F Comuna Arieseni, satul HodoEana (1,00)
2.67 IzEucul Tauzului P1-F Comuna Arieseni, satul HodoEana (1,00)
2.68 Hoanca Apei P1-F Comuna Grda de Sus (1,00)
2.69 Avenul de la Tu P1-F Comuna Grda de Sus (1,00)
2.70 PoMarul Poliei P1-F Comuna Grda de Sus (1,00)
2.71 Avenul din sesuri P1-F Comuna Grda de Sus (1,00)
2.72 IzEucul Poliei P1-F Comuna Grda de Sus (0,20)
2.73 IzEucul Coteul DoErestilor P1-F Comuna Grda de Sus (0,20)
2.74 Pestera de suE Zgursti P1-F Comuna Grda de Sus (1,00)
2.75 Pestera Poarta lui Ionele P1-F Comuna Grda de Sus (0,10)
2.76 Pestera Dirninii P1-F Comuna Horea, satul Mtisesti (1,00)
2.77 IzEucul Mtisesti P1-F Comuna Horea, satul Mtisesti (1,00)
2.78 Pesterile Lucia Comuna Sohodol 1,00
2.79 Pestera de la Grosi Comuna Slciua, satul SuE Piatr 1,00
2.80 Cheile Mndruului Comuna Scrisoara 3,50
2.81 Cheile Silosului Comuna Rimetea, satul Colesti 3,00
2.82 Cheile Mnstirii Comuna Rme, satul Valea Mnstirii 15,00
2.83 Piatra CorEului Comuna Rosia Montan 5,00
1udeul Arad
2.84 Pestera Valea Morii Comuna Moneasa 5,00
2.85 Dosul Laurului Comuna Gurahon, satul ZimEru 32,20
2.86 Blele Gurahont Comuna Gurahon 2,00
2.87 Runcu-Grosi Comuna Brzava 261,80
2.88 Poiana cu narcise Rovina Orasul Ineu 0,10
2.89 Balta Rovina Orasul Ineu 120,00
2.90 Balta Soimos Orasul Lipova 1,00
2.91 Pdurea Sic Comuna Carand, satul Selistea 17,80
2.92 Pestera lui Dutu Comuna Svrsin, satul Cprioara 0,10
2.93 Pestera Sinesie Comuna Svrsin 0,10
2.94 Locul IosiliIer Monorostia Comuna Brzava 0,10
2.95 Locul IosiliIer ZEalt Comuna Dorgos, satele Ususu si ZEal 5,00
4
2.96 Padurea de steMar puIos de la Carand Comuna Carand 2,10
2.97 Rezervaia de soluri srturate Comuna Socodor 95,00
2.98 ArEoretul Macea Comuna Macea 20,50
1udeul Argey
2.99 MicrorelieIul carstic de la Ceteni Comuna Ceteni 10,00
2.100 Granitul de la AlEesti Comuna AlEesti de Muscel 0,50
2.101 Locul IosiliIer Suslnesti Comuna Mioarele, satul Suslnesti 3,50
2.102 Calcarul numulitic de la AlEesti Comuna AlEesti de Muscel 1,50
2.103 Poiana cu narcise 1egrasi Comuna 1egrasi 4,10
2.104
Zona carstic - Cheile DmEovia -
DmEovicioara - Brusturet P1-M
Comunele Rucar si DmEovicioara (2.000,00)
2.105 Golul alpin Moldoveanu - Capra Comunele AreIu si 1ucsoara 5.000,00
2.106 Pestera de la Piscul 1egru Comuna AreIu 0,50
2.107 Pestera DoErestilor Comuna DmEovicioara 0,50
2.108 Pestera nr. 15 Comuna DmEovicioara 0,50
2.109 Pestera DmEovicioara P1-M Comuna DmEovicioara (0,50)
2.110 Pestera Uluce P1-M Comuna DmEovicioara (0,50)
2.111 Pestera Stanciului P1-M Comuna Rucar (0,50)
2.112 Avenul din Grind Comuna Rucar 0,50
2.113 Lacul Iezer Comuna 1ucsoara 0,60
2.114 Lacul Zrna Comuna Rucar 0,50
2.115 Lacul JgheEuroasa Comuna Rucar 2,00
2.116 Lacul Hrtop I Comuna Rucar 0,30
2.117 Lacul Hrtop II Comuna Rucar 0,35
2.118 Lacul Hrtop V Comuna Rucar 1,00
2.119 Lacul Mnstirii Comuna Rucar 0,60
2.120 Lacul Valea Rea Comuna Rucar 0,50
2.121 Lacul Buda Comuna 1ucsoara 0,40
2.122 Lacurile Izvorul-Museteica Comuna 1ucsoara 0,30
2.123 Lacul Scrisoara GalEena Comuna Rucar 2,00
2.124 Lacul GalEena IV Comuna Rucar 0,20
2.125 Valea Vlsanului Comunele Mustesti, Brdule, AreIu, 1ucsoara 10.000,00
1udeul Bacu
2.126 Dealul Perchiu Municipiul Onesti 90,00
2.127 Pdurea Runc Orasul Buhusi, localitatea Runcu 57,50
2.128 Pdurea Izvorul AlE Orasul Drmnesti 3,00
2.129 Pdurea Arsura Comuna Mrgineni 34,50
2.130 Pdurea de pini Orssul Moinesti 15,00
2.131 TuIul de la Valea Uzului Orasul Drmnesti 0,10
2.132 TuIul de Falcu Orasul Slnic-Moldova 0,10
2.133 Cineritele de 1utasca-Ruseni Comuna CleMa 0,10
2.134 Rezervatia de arini DoIteana Comuna DoIteana 0,10
2.135 Punctul IosiliIer La Runc Comuna Gura Vii 0,10
2.136 Punctul IosiliIer Carligata Comuna Mrgineni 0,10
2.137 Strate tip pentru "Formaiunea de Pietrosu Comuna Mrgineni 0,10
2.138
Puncte IosiliIere n conglomeratele de
Pietricica
Comuna 1icolae Blcescu 0,10
2.139 Strate tip pentru "Formaiunea de Supan" Orasul Comnesti 0,10
2.140 Calcarele cu Litothamnius Orasul Slnic-Moldova, localitatea Ciresoaia 0,10
1udeul Bihor
2.141 Groapa Ruginoasa - Valea Seac P1-F Orasul 1ucet, satul Baia (20,40)
2.142 Pietrele GalEenei P1-F Comuna Pietroasa (6,30)
2.143 Piatra Bulzului P1-F Comuna Pietroasa (1,40)
2.144 Ghearul Focul Viu P1-F Comuna Pietroasa (0,10)
2.145 Avenul Bortigului P1-F Comuna Pietroasa (0,10)
2.146 VrIul Buteasa Comuna Bulz 2,00
2.147 Molhasurile din Valea IzEucelor P1-F Comuna Pietroasa (80,00)
2.148 Fneaa Izvoarelor Crisul Pietros P1-F Comuna Pietroasa (1,00)
2.149 Cetile Ponorului P1-F Comuna Pietroasa (14,90)
2.150 Valea GalEenei P1-F Comuna Pietroasa (70,50)
2.151 Valea Sighistelului P1-F Comuna Cmpani, satul Sighistel (412,60)
2.152 Pietrele Boghii P1-F Comuna Pietroasa (38,40)
2.153 Sritoarea Bohodeiului P1-F Comuna Pietroasa (32,90)
2.154 Cetatea Rdesei P1-F Comuna Budureasa (20,00)
2.155 Poiana Florilor P1-F Comuna Pietroasa (1,00)
2.156 Platoul Carstic Padis P1-F Comuna Pietroasa (39,00)
2.157 Depresiunea Blileasa P1-F Comuna Pietroasa -
2.158 Groapa de la Brsa P1- F Comuna Pietroasa (30,00)
2.159 VrIul Biserica Moului P1-F Comuna Pietroasa (3,00)
2.160 Platoul carstic Lumea Pierdut P1-F Comuna Pietroasa (39,00)
5
2.161 IzEucul intermitent de la Clugri Comuna Crpinet 14,40
2.162 Fneaa Valea Rosi Comuna Cetariu, satul SaldaEagiu de Munte 4,00
2.163 Ferice Plai si Hoanca Comuna Buntesti 0,10
2.164 Avenul Cmpeneasa cu IzEucul Boiu Orasul Vascu 1,00
2.165 DeIileul Crisului Repede Comuna Vadul Crisului 219,70
2.166 Pestera Ciurului Ponor Comuna Rosia 1,00
2.167 Pestera Ciurului IzEuc Comuna Rosia 0,10
2.168 Pestera Osoiu Comuna Vrciorog, satul Fsca 0,10
2.169 Pestera Ursilor-Chiscsu Comuna Pietroasa, satul Chiscsu 1,00
2.170 Pestera Valea Lesului Comuna Bulz 0,10
2.171 Pestera Vntului Comuna Suncuius 0,10
2.172 Pestera lui Micula Comuna Pietroasa, satul Giulesti 0,10
2.173 Pestera Glseni Comuna Mgesti, satul Glseni 0,10
2.174 DeIileul Crisului 1egru la Borz Comuna Soimi, satul Borz 12,00
2.175 Pdurea cu narcise din Osorhei Comuna Osorhei 2,00
2.176 VrIul Crligai (Versantul Sudic) P1-F Comuna Budureasa (10,00)
2.177 Prul Petea Comuna Snmartin 4,00
2.178 Dealul Pacu Comuna Soimi 15,00
2.179 Poiana cu narcise de la Goroniste Comuna Tinca 1,00
2.180 Piatra Gritoare (coasta de S-E a Briesei) Comuna Budureasa 5,00
2.181 Valea Iadei cu Syringa Mosichaea Comuna Bulz, satul Remei 2,00
2.182 Psunea cu Corynephorus de la Voievozi Comuna Simian 5,00
2.183 Complexul hidrograIic Valea Rece Comuna Slacea 2,00
2.184 Lacul Cicos Comuna Scuieni 10,00
2.185 Gruiul Pietrii Comuna Lugasu de Jos 0,40
2.186 Calcarele tortoniene de la Miheleu Comuna Lzreni 0,10
2.187 Locul IosiliIer de pe Dealul Simleului Comuna Snmartin, satul BetIia 5,00
2.188 Calcarele tortoniene de la Tsad Comuna Drgesti 0,40
2.189 Locul IosiliIer din Valea Lionii-Pestis Orasul Alesd, satul Pestis 0,01
2.190 Lentila 204 Brusturi - Corne Comuna Astileu 0,10
2.191 Calcarele cu hippuriti din Valea Crisului Comuna Bratca 0,40
2.192 Locul IosiliIer de la Corniel Comuna Borod 0,01
2.193 Pestera Meziad Comuna Remetea 0,10
2.194 Colonia de Psri de la Pdurea Radvani Comuna CeIa 3,00
2.195 Izvoarele mezotermale REgani Comuna REgani 0,50
2.196 Pestera Vacii Comuna Rosia 0,10
2.197 Pestera Grust Comuna Rosia 0,10
2.198 Pestera Igrita Comuna Astileu 0,10
2.199 Pestera Farcz Comuna Rosia 0,10
2.200 Pestera Toplia Comuna DoEresti 0,10
1udeul Bistria-Nsud
2.201 Piatra CorEului Comuna Cetate, satul Budacu de Sus 5,00
2.202 Masivul de sare de la Srel Comuna Sieu-Mgherus, satul Srael 5,00
2.203 Vulcanii 1oroiosi La Gloduri Comuna Monor 2,00
2.204 Rpa cu ppusi Comuna Mriselu, satul Domnesti 2,00
2.205 Zavoaiele Borcutului Comuna Romuli 1,00
2.206 Pestera Tusoare Comuna ReErisoara 71,00
2.207 Poiana cu narcise de pe Sesul Mogosenilor Comuna 1imigea 6,00
2.208 La Srtura Comuna Sintereag, satul BlMenii de Jos 5,00
2.209 Poiana cu narcise pe de masivul Saca Comuna Rodna, satul Valea Vinului 5,00
2.210 Poiana cu narcise pe de Sesul Vii Budacului Comuna Cetate, satul Orheiu Bistriei 6,00
2.211 Piatra Fntnele Comuna Prundul Brgului 5,00
2.212 Piatra Cusmei Comuna Livezile, satul Cusma 5,00
2.213 Padurea Posmus Comuna Sieu-Mgherus 2,00
2.214 Valea Repedea Comuna Bistria Brgului 222,00
2.215 Tul Znelor Comuna Bistria Brgului 15,00
2.216 Lacul Zagra Comuna Zagra 1,00
2.217 Locul IosiliIer Rpa Mare Comuna Cetate, satul Budacu de Sus 1,00
2.218 Cheile Bistriei Ardelene Comuna Bistria Brgului 50,00
2.219 Pestera din Valea CoEselului Comuna San 1,00
2.220 Rpa Verde Comuna Cetate, satul Budacu de Sus 1,00
2.221 Comarnic Comuna Livezile 5,00
2.222 Crovul de la Larion Comuna Lunca Ilvei 250,00
2.223 Izvoarele Mihiesei Comuna Maieru, satul Anies 50,00
2.224 Stncile Ttarului Comuna Bistria Brgului 25,00
2.225 Ineu Lala P1-G Comunele San, Lesu, Rodna (2.568,00)
1udeul Botoyani
2.226 Stnca SteInesti Comuna SteInesti 1,00
2.227 TurEaria de la Dersca Comuna Dersca 10,00
2.228 Bucecea - Blile Siretului Comuna Bucecea 2,00
6
2.229 Stnca Ripiceni Comuna Ripiceni 1,00
2.230 Pdurea Ciornohal Comuna Clrasi 76,50
2.231 Pdurea Tudora Comuna Tudora 117,60
2.232 Arinisul de la Horlceni Comuna Sendriceni 5,00
2.233 Fgetul secular Stuhoasa Comuna Suhru 60,70
1udeul Brayov
2.234
Bucegi (AEruptul Bucsoiu, Mlesti, Gaura)
P1-H
Orasul Rasnov, comunele Bran, Moieciu (1.634,00)
2.235 Locul IosiliIer de la Vama Strunga P1-H Comuna Moieciu (10,00)
2.236 Piatra Craiului P1-M Orasul Zrnesti (1.459,00)
2.237 Cheile Zrnesilor P1-M Comuna Moieciu (109,80)
2.238 Stnca Eazaltic de la Rupea Orasul Rupea 9,00
2.239 Coloanele de Eazalt de la Racos Comuna Racos 1,10
2.240 Coloanele de Eazalt de la Piatra Cioplit Comuna Comana, satul Comana de Jos 1,00
2.241 Vulcanii 1oroiosi de la Bile Homorod Comuna Homorod 0,10
2.242 Microcanionul n Eazalt de la Hoghiz Comuna Hoghiz 2,00
2.243 Cheile Dopca Comuna Hoghiz 4,00
2.244 Locul IosiliIer Ormenis Comuna Ormenis 4,00
2.245 Locul IosiliIer Carhaga Comuna Racos 1,60
2.246 Locul IosiliIer Purcreni Comuna Tarlungeni 0,20
2.247 Pestera Brlogul Ursului Comuna Apata 1,00
2.248 Pestera Valea Cetii Orasul Rsnov 1,00
2.249 Pestera Liliecilor Comuna Moieciu 1,00
2.250 Poienile cu narcise din DumErava Vadului Comuna Sercaia, satul Vad 394,90
2.251 Dealul Cetii - Lempes Comuna Harman 274,50
2.252 Mlastina Harman Comuna Harman 2,00
2.253 Postvarul (Muntele) Municipiul Brasov 1.025,50
2.254 Cotul Turzunului Comuna Hoghiz 0,20
2.255 Tmpa (Muntele) Municipiul Brasov 188,20
2.256 SteMerisul Mare Municipiul Brasov 16,30
2.257 Pdurea Bogatii Comunele Mierus si Hoghiz 8,50
2.258 Padurea si mlastinile eutroIe de la PreMmer Comuna PreMmer 252,00
1udeul Brila
2.259 Padurea Camenita Comuna Sutesti 1,30
2.260 Lacul Jirlau - Visani Comunele Jirlau, Visani, GalEenu 930,00
1udeul Buzu
2.261 Vulcanii 1oroiosi Pclele Mari Comuna Scoroasa 15,20
2.262 Vulcanii 1oroiosi Pclele Mici Comuna Berca 10,20
2.263 Sarea lui Buzau Comuna Viperesti 0,80
2.264 Blocurile de calcar de la Bdila Comuna Viperesti 1,00
2.265 Pdurea Crivineni Comuna Ptrlagele 14,10
2.266 Pdurea Brdeanu Comuna Brdeanu 5,80
2.267 Platoul Meledic Comuna Manzlesti 67,50
2.268 Pdurea "Lacurile Bisoca" Comuna Bisoca 10,00
2.269 Dealul cu Lilieci Cernesti Comuna Cernesti 3,00
2.270 Pdurea cu tisa Comuna ChioMdu 150,00
2.271 Balta AlE Comuna Balta AlE 600,00
2.272 Balta Amar Comuna Balta AlE 900,00
2.273 Focul Viu - Loptari Comuna Loptari 0,03
2.274 Piatra AlE "La GrunM" Comuna Manzlesti 0,025
2.275 ChihlimEarul de Buzu Comuna Coli 2,52
1udeul Caray-Severin
2.276 Rezervaia Cheile 1erei - Beusnia P1-E Comunele Sasca Montan si Sopotul 1ou (3.081,30)
2.277 Valea Ciclovei - Ilidia P1-E Comuna Ciclova Romna (1.865,60)
2.278 Cheile Susrei P1-E Comuna Sasca Montan (246,00)
2.279 Izvorul Bigar P1-E Comuna Bozovici (176,60)
2.280 Lisovacea P1-E Comunele Bozovici si Lpusnicu Mare (33,00)
2.281 Ducin P1-E Comuna Lpusnicu Mare (260,70)
2.282 Cheile Carasului P1-O Comuna Carasova (3.028,30)
2.283 Izvoarele Carasului P1-O Orasul Anina (578,00)
2.284 Izvoarele 1erei P1-O Comuna Prigor (5.028,00)
2.285 Cheile Grlistei P1-O Orasul Anina, comuna Goruia (517,00)
2.286 Brzavia P1-O Comuna Vliug (3.406,90)
2.287 Buhui-Mrghitas P1-O Orasul Anina (979,00)
2.288 Pestera Comarnic P1-O Comuna Carasova (0,10)
2.289 Pestera Popov P1-O Comuna Carasova (0,10)
2.290 Pestera Buhui P1-O Orasul Anina (0,10)
2.291 Groposu P1-O Municipiul Resia (883,60)
2.292 Rezervaia Domogled P1-B Orasul Bile Herculane (2.382,80)
2.293 Coronini - Bedina P1-B Orasul Bsile Herculane, comuna Mehadia (3.864,80)
7
2.294 Iauna - Craiova P1-B Comunele Cornereva si Mehadia (1.545,10)
2.295 Iardasia P1-B Comuna Mehadia (501,60)
2.296 Belareca P1-B Comunele Cornereva si Mehadia (1.665,70)
2.297 Pestera Barzoni P1-B Comuna Cornereva (0,10)
2.298 Valea Mare P1-D Orasul Moldova 1ou (1.179,00)
2.299 Balta 1era - Dunare P1-D Comuna Socol (10,00)
2.300 Fneaa cu narcise Zervesti Comuna Turnu Ruieni 40,00
2.301 Locul IosiliIer Soceni Comuna Ezeris 0,40
2.302 Cheile GloEului Comuna IaElania 225,00
2.303 Cheile Rudriei Comuna EItimie Murgu 250,00
2.304 "Cuptor" - Brdisoru de Jos Orasul Oravia 0,50
2.305 "SIinxul Bnean" Comuna Tople 0,50
2.306 "Rpa 1eagr" Comuna Mehadia 5,00
2.307 Rpa cu lstuni din Valea Divici Comuna PoMeMena 5,00
2.308 Dealul Petrolea - Cuptoare Comuna Cornea 5,00
2.309 Valea Greaca Comuna Mehadia 9,00
2.310 Ravena Crouri Comuna IaElania 7,00
2.311 Ogasul Sltinic Comuna Bozovici 1,00
2.312 Bazias Comuna Socol 170,90
2.313 Pdurea Ezerisel Comuna Ezeris 120,00
2.314 Locul IosiliIer de la Apadia Comuna BreEu 1,00
2.315 Locul IosiliIer de la Delinesti Comuna Pltinis 4,00
2.316 Locul IosiliIer de la Ezeris Comuna Ezeris 2,00
2.317 Locul IosiliIer de la GloEu Craiovei Comuna IaElania 2,00
2.318 Locul IosiliIer de la Petrosnia Comuna Bucosnia 3,00
2.319 Locul IosiliIer de la Trnova Comuna Trnova 2,00
2.320 Locul IosiliIer de la Tirol Comuna Doclin 0,50
2.321 Locul IosiliIer de la Valea Pai Comuna Ramna 2,00
2.322 Locul IosiliIer de la Zorlenu Mare Comuna Zorlenu Mare 3,00
1udeul Clrayi
2.323 Pdurea Ciornuleasa Comuna Mitreni 75,20
1udeul CluM
2.324 Cariera CoraEia Comuna Gilau, satul Somesul Rece 2,00
2.325 Pestera VrIurasu Comuna Mrgu 1,00
2.326 Fnaele Suatu (I si II) Comuna Suatu 9,20
2.327 Fnaele CluMului-Coparsaie Municipiul CluM-1apoca 1,50
2.328 Fnaele CluMului-Valea lui Craiu Municipiul CluM-1apoca 1,00
2.329 Valea Morilor Comuna Feleacu 1,00
2.330 Prul DumErava Comuna Ciurila 0,50
2.331 Cheile Turzii Comuna Mihai Viteazu 104,00
2.332 Lacul Stiucilor Comuna Fizesu Gherlii 26,00
2.333 Valea Legiilor Comuna Geaca 13,50
2.334 StuIrisurile de la Sic Comuna Sic 2,00
2.335 Fgetul CluMului Municipiul CluM-1apoca 10,00
2.336 Pestera Mare (de pe Valea Firei) P1-F Comuna Mrgu (2,00)
2.337 Pestera din Piatra Ponorului P1-F Comuna Mrgu (2,00)
2.338 Gipsurile de la Leghia Comuna Aghiresu 1,00
2.339 Locul IosiliIer Corus Comuna Baciu 2,00
2.340 Molhasul Mare de la IzEuc Comuna Belis 8,00
2.341 Cheile Baciului Comuna Baciu 3,00
2.342 Cheile Turenilor Comuna Tureni 25,00
2.343 Srturile si Ocna Veche Municipiul Turda 10,00
2.344 Parcul Munii Apuseni P1-F Comuna Belis (6.200,00)
1udeul Constana
2.345 Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin) Comuna Limanu, satul Vama Veche 5.000,00
2.346 Grindul Chituc DD-A Comuna CorEu (2.300,00)
2.347 Grindul Lupilor DD-A Comuna Mihai Viteazu (2.075,00)
2.348 CorEu-1untasi - Histria DD-A Comunele Istria si CorEu (1.610,00)
2.349 Cetatea Histria DD-A Comuna Istria (350,00)
2.350 Pereii calcarosi de la Petrosani Comuna Deleni 4,80
2.351 Locul IosiliIer Aliman Comuna Aliman 15,00
2.352 ReciIul neoMurasic de la Topalu Comuna Topalu 8,00
2.353 Locul IosiliIer Credina Comuna CoEadin 6,00
2.354 Locul IosiliIer Cernavod Orasul Cernavod 3,00
2.355 Locul IosiliIer Seimenii Mari Comuna Seimeni 0,50
2.356 Pestera La Adam Comuna Trgusor 5,00
2.357 Pestera Gura DoErogei Comuna Trgusor 5,00
2.358 Pestera Limanu Comuna Limanu 1,00
2.359 Valu lui Traian Comuna Valu lui Traian 5,00
2.360 Pdurea Hagieni Comuna AlEesti 392,90
8
2.361 Pdurea DumErveni Comuna DumErveni 345,70
2.362 ReciIii Murasici Cheia Comuna Trgusor 170,00
2.363 Pdurea Canaraua Feii Comuna Bneasa 168,30
2.364 Fntnia - MurIatlar Orasul BasaraEi 66,40
2.365 Pdurea Esechioi Comuna Ostrov 26,00
2.366 Dunele marine de la Agigea Municipiul Constana 25,00
2.367 Dealul Alah Bair Comuna Crucea 10,00
2.368 Lacul Agigea Municipiul Constana, comuna Agigea 86,80
2.369 Canaralele din Portul Hrsova Orasul Hrsova 5,30
2.370 Locul IosiliIer Movila Banului Municipiul Mangalia 4,00
2.371 OEanul Mare si Pestera Movile Municipiul Mangalia 12,00
1udeul Covasna
2.372 Mestecnisul de la Reci Comuna Reci 48,20
1udeul Dmbovia
2.373 Pestera Cocora (inclusiv Cheile Ursilor) Comuna Moroeni (307,00)
2.374 Cheile Ttarului Comuna Moroeni (144,30)
2.375 Valea HoroaEei Comuna Moroeni (5,70)
2.376 Orzea - Znoaga Comuna Moroeni (841,20)
2.377 Znoaga - Luccila Comuna Moroeni 259,40
2.378 Rezervaia Plaiul Domnesc Comuna Moroeni 0,50
2.379 Pestera Rateiului Comuna Moroeni 1,50
2.380 TurEria Lptici Comuna Moroeni 14,90
2.381 Poiana Crucii Comuna Moroeni 0,50
2.382 Rezervaia Plaiul Hoilor Comuna Moroeni 0,50
2.383 Izvorul de la CorEii Ciungi Comuna CorEii Mari 5,00
1udeul DolM
2.384 Poiana BuMorului din pdurea Plenia Comuna Plenia 50,00
2.385 Valea Rea - Radovan Orasul Segarcea si comuna Radovan 20,00
2.386 Dunele DEuleni ("La Cetate") Comuna DEuleni 8,00
2.387 PaMistea haloIil Gigher Comuna Gighera 4,00
2.388 PaMistea Cetate (din Lunca Dunrii) Comuna Cetate 6,00
2.389 PaMistea Gogosu-SteInel Comuna Gogosu 10,00
2.390 Locul IosiliIer Bucov Comuna Bucov 4,00
2.391 Locul IosiliIer Dranic Comuna Dranic 6,00
2.392 Ciuperceni-Desa Comuna Ciupercenii 1oi 200,00
2.393 Lacul Adunaii de Geormana Comuna Bratovoesti 102,00
2.394 Complexul lacustru PreaMEa-Fci
Municipiul Craiova, localitatea Fci si comuna
Malu Mare, satul PreaMEa
28,00
2.395 Balta Cilieni-Bilesti Orasul Bilesti 47,00
2.396 Lacul Ionele Comuna Desa 3,20
2.397 Balta 1eagr Comuna Desa 1,20
2.398 Balta Lat Comuna Ciupercenii 1oi 28,00
2.399
Rurile Desnui si Terpezita amonte de
Fntnele
Comuna Teslui, satul Fntnele 80,00 km
2.400 Rul Blsan amonte de Bilesti Comuna Teslui, satul Fntnele 36,00 km
2.401 Lacul Caraula Comuna Caraula 28,00
1udeul Galai
2.402 Dunele de nisip de la Hanu Conachi Comuna Fundeni, satul Hanu Conachi 199,30
2.403 Pdurea GrEoavele Municipiul Galai 230,00
2.404 Pdurea Breana-Roscani Comuna Bneasa 78,30
2.405 Locul IosiliIer Tirighina-BrEosi Municipiul Galai 1,00
2.406 Locul IosiliIer Rates Municipiul Tecuci 1,50
2.407 Pdurea Fundeanu Comuna Drguseni 53,20
2.408 Padurea Talasmani Orasul Beresti 20,00
2.409 Padurea Buciumeni Comunele Buciumeni si Brhsesti 71,20
2.410 Ostrovul Prut Municipiul Galai 62,00
2.411 Balta Potcoava Comuna Branistea 49,00
2.412 Balta TlEasca Comuna Tudor Vladimirescu 139,00
2.413 Locul IosiliIer Beresti Orasul Beresti 49,00
2.414 Lunca Moas a Prutului Comuna Cvdinesti 81,00
2.415 Lacul Pochina Comuna Suceveni 74,80
2.416 Lacul Vlscua Comuna Mastacani 41,80
2.417 Pdurea Poganesti Comuna Bneasa 33,50
1udeul Giurgiu
2.418 Pdurea Oloaga-Grdinari Comuna Comana 248,00
2.419 Padurea Padina Ttarului Comuna Comana 230,00
2.420 Padurea ManaIu Orasul Ghimpai 28,00
2.421 Rezervaia Tesila Comuna Schitu, satul Vlasin 52,50
1udeul GorM
9
2.422
Piatra Closanilor (inclusiv pesterile Closani si
Cioaca cu BreEenei) P1-B
Comuna Pades, satul Closani (1.730,00)
2.423 Ciucevele Cernei P1-B Comuna Pades, satul Cerna-Sat (1.166,00)
2.424 Pestera Muierii Comuna Baia de Fier 19,00
2.425 Pestera Martel P1-B Comuna Pades (2,00)
2.426 Cheile Corcoaiei P1-B Comuna Pades, satul Cerna-Sat (34,00)
2.427 SIinxul Lainicilor Orasul BumEesti-Jiu 1,00
2.428 Piatra Buha Comuna Sacelu 1,00
2.429 Piatra Andreaua Comuna Tismana, satul Sohodol 1,00
2.430 Piatra Biserica Dracilor Comuna Sacelu, satul Blahnia de Sus 1,00
2.431 Izvoarele Izvernei Comuna Tismana 500,00
2.432 IzEucul Jalesului Comuna Runcu 20,00
2.433 Pestera Gura Plaiului Comuna Tismana 10,00
2.434 Pestera Lazului Comuna Pades 2,00
2.435 Pestera Iedului Comuna Baia de Fier 1,00
2.436 Cotul cu Aluni Comuna Tismana 25,00
2.437 Rezervaia Eotanic Cioclovina Comuna Tismana 12,00
2.438 Pdurea Tismana-Pocruia Comuna Tismana 51,60
2.439 Pdurea Gorganu Comuna Pades, satul Motru Sec 21,30
2.440 Pdurea Polovragi Comuna Polovragi 10,00
2.441 Formaiunile eocene de la Scelu Comuna Scelu 1,00
2.442 Cheile Sohodolului Comuna Runcu 350,00
2.443 Muntele Oslea Comunele Pades si Tismana 280,00
2.444 Cheile Olteului si Pestera Polovragi Comuna Polovragi 150,00
2.445 Corneul Pocruiei Comuna Tismana 70,00
2.446 Piatra Borostenilor Comuna Pestisani 28,00
2.447 Locul IosiliIer Grosera Comuna Aninoasa 1,00
2.448 Locul IosiliIer GrEovu Comuna Turceni 1,00
2.449 Locul IosiliIer Buzesti Comuna Crasna 1,00
2.450 Locul IosiliIer Sulesti Comuna Sulesti 1,00
2.451 Locul IosiliIer Valea Desului Comuna Vladimir 1,00
2.452 Valea Sodomului Comuna Scelu 1,00
2.453 Valea IEanului Comuna Scoara, satul BoEu 1,00
2.454 Pdurea Barcului Orasul 1ovaci 25,00
2.455 Stncile RaIaila Orasul BumEesti-Jiu 1,00
2.456 Izvoarele minerale Scelu Comuna Scelu 1,00
2.457 Dealul Gorncelu Comuna Schela, satul Gorncel 1,00
1udeul Harghita
2.458 Muntele de sare Praid Comuna Praid 60,00
2.459 Rezervaia geologic de la Sncrieni Comuna Sncrieni 10,00
2.460 Lacul Rat Comuna Mugeni 10,00
2.461 Dealul Melcului (Firtus) Comuna Corund 8,00
2.462 Vulcanii 1oroiosi de la Filias Orasul Cristuru Secuiesc 1,00
2.463 Pestera Sugu Comuna Suseni 17,00
2.464 Avenul Licas P1-I Orasul Gheorgheni, localitatea Lacul Rosu (5,00)
2.465 Tinovul Luci Comuna Sncrieni 273,00
2.466 Mlastina Dup Lunc Comuna VoslEeni 40,00
2.467 Tinovul de la Pliesii de Jos Comuna Plaiesii de Jos 15,00
2.468 Poiana narciselor de la Vlhia Orasul Vlhia 20,00
2.469 Piemontul 1yeres Comuna Joseni 20,00
2.470 Pietrele Rosii Comuna Tulghes 10,00
2.471 Mlastina cea Mare Comuna Remetea 4,00
2.472 Mlastina Valea de MiMloc Comuna Tusnad, satul Tusnadu 1ou 4,00
2.473 Mlastina Benes Comuna Tusnad, satul VraEia 4,00
2.474 Prul DoEreanului Comuna BilEor 4,00
2.475 Mlastina Budos - SntimEru Comuna Sncrieni 3,00
2.476 Mlastina 1das Comuna Tusnad, satul Tusnadul 1ou 4,00
2.477 Mlastina DumErava Harghitei Comuna Lueta 2,00
2.478 Mlastina Borsaros-Sancraieni Comuna Sncrieni 1,00
2.479 Scaunul Rotund Orasul Borsec 40,00
2.480 Rezervaia Lacul Iezer din Climani P1 - K Orasul Toplia (322,00)
2.481 Rezervaia Eotanic Borsec Orasul Borsec 2,00
2.482 Cheile Bicazului si Lacul Rosu P1-I Orasul Gheorgheni (2.128,00)
2.483
Masivul Hsmasul Mare, Piatra Singuratic-
Hsmasul 1egru P1-I
Comuna Sndominic (800,00)
2.484 Piatra Soimilor Orasul Bile Tusnad 1,00
2.485 Cheile Varghisului si pesterile din chei Comuna Meresti 800,00
2.486 Lacul SInta Ana Comuna Snmartin, satul Lzresti 240,00
2.487 Tinovul Mohos Comuna Snmartin, satul Lzresti 240,00
2.488 Dealul Firtus Comuna Corund 40,00
10
2.489 Popasul psrilor de la Snpaul Comuna Mrtinis 10,00
2.490 Mlastina 1yirkert Comuna Tusnad 4,00
2.491 Cascada de ap termal Orasul Toplia 0,50
2.492 Mlastina Csemo-VraEia Comuna Tussnad 5,00
2.493 Lacul Dracului Comuna Cra 20,00
1udeul Hunedoara
2.494 Rezervaia stiiniIic Gemenele P1-C Comuna Ru de Mori (1.629,40)
2.495 Pestera cu Corali P1-C Orasul Uricani, satul Cmpu lui 1eag (0,50)
2.496 Pestera Zeicului P1-C Orasul Uricani, satul Cmpu lui 1eag (1,00)
2.497 Complexul carstic Ponorici - Cioclovina P1-1 Comuna Bosorod (1,50)
2.498 Piatra Crinului Municipiul Petrosani 0,50
2.499 Pestera Sura Mare Comuna Pui 5,00
2.500 Pestera Tecuri Comuna Baru, satul Baru Mare 2,00
2.501 Locul IosiliIer Lpugiu de Sus Comuna Lpugiu de Jos 5,00
2.502 Locul IosiliIer cu dinozauri de la Snpetru Comuna Sntamria-Orlea, satul Snpetru 5,00
2.503 Pestera Cizmei Comuna Bulzestii de Sus 1,00
2.504 Dealul Col si Dealul Znoaga Municipiul Deva 78,40
2.505 Fnaele Pui Comuna Pui 13,00
2.506 Fnaele cu narcise 1ucsoara Comuna Slasu de Sus 20,00
2.507 Mlastina Pesteana Comuna Densus, satul Pesteana 2,00
2.508 Calcarele de la Faa Fetii Comuna Ru de Mori 3,00
2.509 VrIul Poieni Comuna Slasu de Sus, satul OhaEa de suE Piatr 0,80
2.510 Mgurile ScrmEului Comuna CerteMu de Sus, satul ScrmE 13,00
2.511 Pdurea Chizid Municipiul Hunedoara 50,00
2.512 Pdurea BeMan Municipiul Deva 70,00
2.513 Locul IosiliIer OhaEa - Ponor Comuna Pui, satele OhaEa si Ponor 10,00
2.514 Muntele Vulcan Comuna Buces 5,00
2.515 Podul natural de la Grohot Comuna Bulzestii de Sus, satul Grohot 1,00
2.516 Pdurea Slivu Orasul Haeg 40,00
2.517 Calcarele din Dealul Mgura Comuna Bia, satul Crciunesti 120,00
2.518 Dealul Cetii Deva Municipiul Deva 30,00
2.519 Mgura Uroiului Orasul Simeria 10,00
2.520 TuIurile calcaroase din Valea BoElna Comuna Rapoltu Mare 12,50
2.521 Cheile Madei Comuna Balsa, satul Mada 10,00
2.522 Cheile Crivdiei Comuna Bania, satul Crivdia 10,00
2.523 .Dealul si Pestera Bolii Comuna Bania 10,00
2.524 ArEoretumul Simeria Orasul Simeria 70,00
2.525
Codrii seculari pe Valea DoErisoarei si
Prisloapei
Comuna Btrna 139,30
2.526 Pdurea PoMoga Comuna Zam, satul PoMoga 20,00
2.527 Calcarele de la Godinesti Comuna Zam, satul Godinesti 6,00
2.528 Cheile Jieului Orasul Petrila 10,00
2.529 Cheile RiEicioarei si UiErestilor Comuna RiEia 20,00
2.530 Cheile Cernei Comuna Lunca Cernii de Jos 2,00
2.531 Cheile Taia Orasul Petrila 2,00
2.532 Apele mezotermale Geoagiu-Bi Comuna Geoagiu 8,00
2.533 Rezervaia Boholt Comuna Soimus, satul Bohol 1,00
2.534 Calcarele de la Boiul de Sus Comuna Gurasada 50,00
2.535 PaleoIauna reptiliana ustea Comuna Unirea, satul ustea 0,50
1udeul Iayi
2.536 Fneele seculare Valea lui David Comuna Lecani 46,36
2.537 Fgetul Secular Humosu Comuna Sireel 73,30
2.538 Pdurea Uricani Comuna Miroslava, satul Uricani 68,00
2.539 Pdurea Roscani Comuna TriIesti 34,60
2.540 Pdurea Ctlina-Cotnari Comuna Cotnari 7,60
2.541 Locul IosiliIer Dealul Repedea Comuna Barnova 5,80
2.542 Bohotin - Pietrosu Comuna Rducneni, satul Bohotin 0,91
2.543 Poiana cu Schit Comuna GraMduri 9,50
2.544 Poieni - CrEunriei Comuna Schitu Duca 9,20
2.545 Pdurea Frumusica Comuna MadarMac 97,30
2.546 Pdurea Ttrusi Comuna Ttrusi 49,90
2.547 Pietrosu Comuna DoErov 83,00
2.548 Pdurea Icuseni Comuna Victoria 11,60
2.549 Lunca Mircesti (Vasile Alecsandri) Comuna Mircesti 26,30
2.550 Punctul IosiliIer Biceni Comuna Cucuteni, satul Biceni 3,23
2.551 Srturile din Valea Ilenei Comuna Dumesti 5,90
2.552 Pruteul Bllu Comuna ProEota 24,89
2.553 Balta Teiva Visina Comuna Popricani 6,90
2.554 Cotul Bran pe Rul Prut Comuna Goliesti, satul Bran 10,00
2.555 Cotul Slgeni Comuna Grozesti 5,81
11
2.556 Rul Prut
Comunele Bivolari, TriIesti, Godinesti, ProEota,
Tutora, Priscani, GorEan
4.316,00
2.557 Acumularea Chiria Comuna HolEoca 78,00
2.558 Acumularea Parcovaci Orasul Hrlu 50,00
2.559 Pdurea Dncu-Iasi Comuna HolEoca 10,80
1udeul Ilfov
2.560 Lacul Snagov Comuna Snagov 100,00
2.561 Pdurea Snagov Comuna Snagov 10,00
1udeul Maramurey
2.562 Izvorul Btrna P1-G Comuna Moisei (0,50)
2.563 Pietrosul Mare P1-G Orasul Borsa (3.300,00)
2.564 Lacul AlEastru Orasul Baia Sprie 0,50
2.565 Rezervaia IosiliIer ChiuzEaia Orssul Baia Sprie, localitatea ChiuzEaia 50,00
2.566 Pestera Vlenii Somcutei Comuna Somcuta Mare 5,00
2.567 Pesstera cu Oase Comuna Biu 0,50
2.568 Lacul Morrenilor Comuna Ocna Sugatag, satul BreE 20,00
2.569 Stncriile Slhoi-ZamEroslavele Orasul Borsa 5,00
2.570 Mlastina Poiana Brazilor Comuna Sapna 3,00
2.571 Mlastinile Vlschinescu Municipiul Baia Mare 3,00
2.572 Tul lui Dumitru Municipiul Baia Mare, satul Firiza 3,00
2.573 Pdurea Ronisoara Comuna Rona de Sus 62,00
2.574 Pdurea Criasa Comuna Ocna Sugatag 44,00
2.575 Pdurea Bavna
Comuna Satulung, satul Fersig si comuna Miresu
Mare
26,00
2.576 Pdurea de larice Costui Comuna Rona de Sus 0,70
2.577 Creasta Cocosului Comuna Desesti, satul Mara 50,00
2.578 Cheile Ttarului Comuna Desesti, satul Mara 15,00
2.579 Cheile BaEei Comuna Coroieni, satul BaEa 15,00
2.580 Cornu 1edeii - Ciungii Blsinii Orasul Borsa 800,00
2.581 ArEoretul de castan comestiEil de la Baia Mare Municipiul Baia Mare 500,00
2.582 Pestera si izEucul Izvorul AlEastru al Izei Comuna Scel 100,00
2.583
Cheile Lpusului (ntre Groapele si
mpreunturi)
Orasul Trgu Lpus 25,00 km
2.584 Pdurea cu pini ComMa Orasul Seini 0,50
2.585 Arcer - TiEles Bran Comuna Suciu de Sus, satul Grosii iElesului 150,00
2.586
VrIul Farcu - lacul Vinderelu - VarIul
Mihilescu
Comuna Repedea 100,00
2.587 Pestera Boiu Mare Comuna Boiu Mare 0,50
2.588 Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu Comuna Repedea 100,00
2.589 Piatra Rea Orasul Borsa 50,00
2.590 Mlastina Iezerul Mare Comuna Desesti 5,00
2.591 Coloanele de la Limpedea Municipiul Baia Mare 3,00
2.592 Rozeta de piatra IlEa Comuna Cicrlu, satul IlEa 0,50
2.593 Dealul Solovan Municipiul Sighetu Marmaiei 1,02
2.594 Mlastina Tul 1egru Comuna Biu, satul StrmEu-Biu 1,00
1udeul Mehedini
2.595 Pestera Epuran Comuna Ciresu, satul Jupanesti 1,00
2.596 Izvorul si stncriile de la Cmana Comuna Podeni 25,00
2.597 Gura Vii-Vrciorova P1-D
Municipiul DroEeta-Turnu Severin, localitatea
Gura Vii
(305,00)
2.598 Valea Oglanicului Comuna Breznia-Ocol 150,00
2.599 Lunca VanMului Orasul VnMu Mare 14,00
2.600 Pdurea de liliac Ponoarele Comuna Ponoarele 20,00
2.601 TuIrisurile mediteraneene de la Isverna Comuna Isverna 10,00
2.602 VrIul lui Stan P1-B Comuna Isverna (120,00)
2.603 Valea esna P1-B Comuna Balta (160,00)
2.604 Pdurea Borov Comuna Blvnesti 30,00
2.605 Pdurea Bunget Comuna Burila Mare 18,20
2.606 Pdurea Drghiceanu Comuna OErsia-Closani 60,00
2.607 Dealul Duhovnei Comuna Ilovia 50,00
2.608 Dealul Varanic Comuna Breznia-Ocol 350,00
2.609 Cazanele Mari si Cazanele Mici P1-D Comuna DuEova (215,00)
2.610 Locul IosiliIer Svinia P1-D Comuna Svinia (95,00)
2.611 Locul IosiliIer Bahna P1-D Comuna Ilovia (10,00)
2.612 Pdurea Starmina Comuna Hinova 100,30
2.613 Complexul carstic de la Ponoarele Comuna Ponoarele 100,00
2.614 Pereii calcarosi de la Izvoarele Cosustei Comuna Balta 60,00
2.615 Cheile Cosustei Comuna Balta 50,00
2.616 Cornetul BaEelor si CerEoanei Comuna Balta 40,00
2.617 Cornetul Piatra nclecat Comuna Isverna 12,00
12
2.618 Cheile Topolniei si Pestera Topolniei Comuna Ciresu 60,00
2.619 Cornetul Blii Comuna Balta 30,00
2.620 Cornetul Vaii si Valea Mnstirii Orasul Baia de Aram 40,00
2.621 Locul IosiliIer Malov Comuna Malov 6,00
2.622 Cracul Gioara P1-D
Municipiul DroEeta-Turnu Severin, localitatea
Gura Vii
(5,00)
2.623
TuIrisurile mediteraneene Corneul OErsia-
Closani
Comuna OErsia-Closani 60,00
2.624 Cracul Crucii P1-D
Municipiul DroEeta-Turnu Severin, localitatea
Gura Vii
(2,00)
2.625 Faa Virului P1-D
Municipiul DroEeta-Turnu Severin, localitatea
Vrciorova
(6,00)
2.626 Locul IosiliIer Pietrele Rosii Comuna Husnicioara 1,00
1udeul Murey
2.627 Rezervaia de EuMori Zau de Cmpie Comuna Zau de Cmpie 3,10
2.628 Pdurea Mociar Comuna Solovastru 48,00
2.629 Pdurea SEed Comuna Ceuasu de Cmpie 59,00
2.630 Rezervatia cu lalea pestri Vlenii de Mures Comuna Brncovenesti 2,50
2.631 Lacul Frgu Comuna Frgu 35,00
2.632 Rezervaia de steMar puIos Municipiul Sighisoara 11,90
2.633 Molidul de rezonan din pdurea Lpusna Comuna Gurghiu 77,80
2.634 ArEoretul cu Chamaecyparis lawsoniana Comuna Sngiorgiu de Pdure 5,80
2.635 SteMarii seculari de la Breie Municipiul Sighisoara 70,00
2.636 Lacul Ursu si arEoretele de pe srturi Orasul Sovata 79,00
2.637 Poiana cu narcise Gurghiu Comuna Gurghiu 3,00
2.638 DeIileul Deda-Toplia Comunele Deda si Stnceni 6.000,00
2.639 DeIileul Muresului Comunele Lunca Bradului si Rstolia 7.733,00
2.640 SteMarii seculari de la Sngiorgiu de Mures Comuna Sngiorgiu de Mures 0,10
1udeul Neam
2.641 Polia cu Crini P1-J Comuna Ceahlu (370,00)
2.642 Cascada Duruitoarea P1-J Comuna Ceahlu (1,00)
2.643 Cheile Bicazului P1-I Comuna Bicaz-Chei (11.600,00)
2.644 Stnca SerEesti Comuna SteIan cel Mare 5,00
2.645 Rezervaia Iorestier DoEreni Comuna DoEreni 37,00
2.646 Piatra Teiului Comuna Poiana Teiului 0,20
2.647 Pestera Tosorog Comuna Bicazul Ardelean 0,10
2.648 Pestera Munticelu Comuna Bicazul Ardelean 1,00
2.649 Dealul Vulpii-Botoaia (Ochiul de Step) Municipiul Piatra-1eam 2,00
2.650 Pdurea Gosman Comuna Tarcu 175,00
2.651 Locul IosiliIer Cozla Municipiul Piatra-1eam 10,00
2.652 Cheile Sugului Comuna Bicaz-Chei 90,00
2.653 Locul IosiliIer Cernegura Municipiul Piatra-1eam 198,20
2.654 Locul IosiliIer Pietricica Municipiul Piatra-1eamt 39,50
2.655 Locul IosiliIer Agircia Municipiul Piatra-1eamt 1,00
2.656 Codrii de Aram Comuna Agapia 7,00
2.657 Codrii de Argint Comuna Agapia 2,00
2.658 Rezervaia de ZimEri - 1eam Comuna Vntori-1eam 11.500,00
2.659 Rezervaia Iorestier Pngarai Comuna Pngrai 2,00
2.660 Prul Borcuta Comuna Borca 1,20
2.661 Lacul Izvorul Muntelui Orasul Bicaz 150,00
2.662 Rezervaia Iaunistic Brates Comuna Tarcu 30,70
2.663 Rezervaia Iaunistic Borca Comuna Borca 357,00
1udeul Olt
2.664 Pdurea Seac Optsani Comuna Spineni, satul Optsani 135,00
2.665 Pdurea Branistea Catrilor Comunele OErsia si SteIan cel Mare 301,30
2.666 Pdurea Clugareasca Comuna Radomiresti, satul Crciunel 40,00
2.667 Casa Pdurii din Pdurea Potelu Comuna Ianca 1,50
2.668 Rezervaia de EuMori a Academiei Comuna Stoicnesti 54,90
2.669 Rezervaia de arEorete de grni Comuna PoEoru 121,00
1udeul Prahova
2.670 Muntele de Sare Slnic Prahova Orasul Slnic 2,00
2.671 Locul IosiliIer Plaiul Hoilor Orasul Sinaia 6,00
2.672 AEruptul Prahovean Bucegi P1-H Orasele Busteni si Sinaia (3.478,00)
2.673 Munii Colii lui BarEes P1-H Orasul Sinaia (1.513,00)
2.674 Tigile din Ciucas Comuna Mneciu, satul Cheia 3,00
2.675 Arinisul de la Sinaia-Cumptul Orasul Sinaia 32,10
1udeul Satu Mare
2.676 Pdurea Urziceni Comuna Urziceni 38,00
2.677 Dunele de nisip Foieni Comuna Foieni 10,00
2.678 Tinoavele din Munii Oas Comuna Cmrzana 1,00
13
2.679 Mlastina Vermes Comuna Sanislau 10,00
2.680 Cursul inIerior al Rului Tur Comuna Clinesti-Oas 43,00 km
2.681 Pdurea Runc Comuna Pomi, satul Borlesti 68,50
1udeul SlaM
2.682 Gradina Zmeilor Comuna Blan, satul Glgu Almasului 3,00
2.683 Pietrele Mosu si BaEa Comuna 1apradea, satul Somes Guruslu 0,20
2.684 Poiana cu narcise de la Rcas-Hida Comuna Hida, satul Rcas 1,50
2.685 Calcarele de Rona Orasul JiEou, localitatea Rona 0,50
2.686 Balta Cehei Orasul Simleu Silvaniei, localitatea Cehei 18,20
2.687 Lunca cu lalea pestri - Valea SlaMului Orasul Cehu Silvaniei 10,00
2.688 Rezervaia peisagistica Stna Clitului Comuna BEeni, satul Clit 16,00
2.689 Gresiile de pe Stnca Dracului Comuna Hida 1,00
2.690 Rezervaia peisagistic Tusa-Barcu Comuna Sag, satul Tusa 15,00
2.691 Mlastina de la Iaz Comuna Plopis, satul Iaz 10,00
2.692 Pdurea "La Castani" Comuna Ileanda, satul Rogna 7,80
2.693 SteMrisul Pnic Comuna Hereclean, satul Pnic 2,20
2.694 SteMrisul de Ealt Panic Comuna Hereclean, satul Pnic 1,70
1udeul Sibiu
2.695 Lacul Ir Iund Ocna SiEiului Orasul Ocna SiEiului 0,20
2.696 Calcarele eocene de la Turnu Rosu - Porcesti Comuna Turnu Rosu 60,00
2.697 Calcarele cu hippuriti de la Cisndioara Orasul Cisndie, localitatea Cisndioara 1,00
2.698 Dealul Zackel Municipiul SiEiu, comuna Slimnic 11,00
2.699 Suvra Sasilor Orasul Tlmaciu 20,00
2.700 Canionul Mihileni Comuna Mihileni 16,00
2.701 Valea Balii Comuna Crtisoara 180,00
2.702 Vulcanii 1oroiosi Hsag Comuna Loamnes, satul Hsag 1,00
2.703 La GrumaMi Comuna Jina 2,00
2.704 Pintenul din coasta Jinei Comuna Jina 2,00
2.705 Iezerele Cindrelului Comuna Gura Rului 609,60
2.706 Parcul 1atural DumErava SiEiului Municipiul SiEiu 993,00
2.707 Parcul 1atural Cindrel Comuna Jina 9.873,00
2.708 Masa Jidovului Comuna Jina 2,00
2.709
Golul Alpin al Munilor Fgras ntre Podragu
- Suru
Comuna Arpasu de Jos si orasul Avrig 6.989,20
1udeul Suceava
2.710 Doisprezece Apostoli P1-K Comuna Dorna Candrenilor (200,00)
2.711 Rezervaia Bila-Lala P1-G Comuna CrliEaEa (325,10)
2.712 Moara Dracului Municipiul Cmpulung Moldovenesc 1,30
2.713 Piatra iEului Comuna CrliEaEa 20,30
2.714 Piatra Buhei Municipiul Cmpulung Moldovenesc 2,00
2.715 Tinovul Poiana Stampei Comuna Poiana Stampei 681,80
2.716 Fnaele montane Todirescu Municipiul Cmpulung Moldovenesc 44,30
2.717 Tinovul Sarul Dornei Comuna Sarul Dornei 36,00
2.718 Fnaele seculare Ponoare Comuna Bosanci 24,50
2.719 Fnaele seculare Frumoasa Comuna Moara 9,50
2.720 Tinovul Gina - Lucina Comuna Moldova-Sulia 1,00
2.721 Pdurea (Quercetumul) CruMana Comuna Ptrui 39,40
2.722 Pietrele Doamnei Municipiul Cmpulung Moldovenesc 253,00
2.723 Codrul Secular Sltioara Comuna Stulpicani, satul Sltioara 1.064,20
2.724 Codrul Secular Giumalu Comuna PoMorta 309,50
2.725 Rachitisul Mare Comuna Moldova-Sulia 116,40
2.726 Fgetul Dragomirna Comuna Mitocul Dragomirnei 134,80
2.727 Pdurea Zamostea - Lunca Comuna Zamostea 107,60
2.728 Cheile Zugrenilor Orasul Vatra Dornei 150,10
2.729 Cheile Lucavei Comuna Moldova-Sulia 24,30
2.730 Jnepenisul cu Pinus cemEra-Climani P1-K Orasul Vatra Dornei (384,20)
2.731 Piatra Pinului si Piatra Soimului Orasul Gura Humorului 0,50
2.732 Clipa de calcare triasice Prul Cailor Comuna Breaza 0,10
2.733 Stratele cu Aptychus de la PoMorta Comuna Fundu Moldovei 1,00
2.734 Fnaele seculare de la ClIindesti Comuna ClIindesti 17,30
1udeul Timiy
2.735 Pdurea Cenad Comuna Cenad 279,20
2.736 Lunca Pognisului Comunele Tormac si Sacosu Turcesc 75,50
2.737 Movila Sisitak Comuna Snpetru Mare 0,50
2.738 ArEoretumul Bazos Comuna Remetea Mare 60,00
2.739 Locul IosiliIer Radmanessti Comuna Bara 4,00
2.740 Mlastinile Satchinez Comuna Satchinez 236,00
2.741 Pdurea Bistra Comuna Ghiroda 19,90
2.742 BeEa Veche Comuna BeEa Veche, satul Pordeanu 2.187,00
2.743 Mlastinile Murani Comuna Pischia, satul Murani 200,00
14
2.744 Insula Mare Cenad Comuna Cenad 3,00
2.745 Insula Igris Comuna Snpetru Mare 3,00
2.746 Srturile Dinias Comuna Peciu 1ou 4,00
2.747 PaMistea cu narcise Btessti Orasul Fget 20,00
2.748 Lacul Surduc Comuna Fardea 362,00
1udeul Tulcea
2.749 Srturile Murighiol DD-A Comuna Murighiol (87,00)
2.750 Rosca - Buhaiova DD-A Comuna Chilia Veche (9.625,00)
2.751 Pdurea Letea DD-A Comuna C.A. Rosetti (2.825,00)
2.752 Grindul si Lacul Rducu DD-A Comuna C.A. Rosetti (2.500,00)
2.753 Lacul 1eEunu DD-A Comuna Pardina (115,00)
2.754 Complexul VtaIu - Lungule DD-A Orasul Sulina (1.625,00)
2.755 Pdurea Caraorman DD-A Comuna Crisan (2.250,00)
2.756 Arinisul Erenciuc DD-A Comuna SIntu Gheorghe (50,00)
2.757 Insula Popina DD-A Comuna Sarichioi (98,00)
2.758 Complexul Sacalin Ztoane DD-A Comuna SIntu Gheorghe (21.410,00)
2.759 Complexul Periteasca - Leahova DD-A Comunele Jurilovca si Murighiol (4.125,00)
2.760 Capul Dolosman DD-A Comuna Jurilovca (125,00)
2.761 Lacul Potcoava DD-A Comuna SIntu Gheorghe (652,00)
2.762 Lacul Belciug DD-A Comuna SIntu Gheorghe (110,00)
2.763 Lacul Rotundu DD-A Orasul Isaccea (228,00)
2.764 Pdurea Valea Fagilor P1-P Comuna Luncvia (154,00)
2.765 Rezervaia 1atural Dealul BuMorului Orasul BaEadag 50,80
2.766 Rezervaia de liliac Valea Oilor Orasul BaEadag 0,35
2.767 Rezervaia de liliac Fntna Mare Comuna Ciucurova, satul Fntna Mare 0,30
2.768 VrIul Secarul Comuna Ciucurova, satul Atmagea 34,50
2.769 Rezervaia Eotanic Korum Tarla Orasul BaEadag 2,00
2.770 Locul IosiliIer Dealul BuMoarele Comuna Turcoaia 8,00
2.771 Rezervaia Geologic Agighiol Comuna Valea 1ucarilor, satul Agighiol 9,70
2.772 Pdurea 1iculiel Comuna 1iculiel 11,00
1udeul Vaslui
2.773 Locul IosiliIer Mlusteni Comuna Mlusteni 10,00
2.774 Locul IosiliIer 1isipria HuluE Municipiul Vaslui 2,50
2.775 Movila lui Burcel Comuna Miclesti 12,00
2.776 Tanacu - Coasta Rupturile Comuna Tanacu 6,00
2.777 Pdurea Bdeana Comuna Tutova 126,70
2.778 Pdurea HrEoanca Comuna SteIan cel Mare 43,10
2.779 Pdurea Blteni Comuna Blteni 22,00
2.780 Fneaa de la Glodeni Orasul 1egresti, satul Glodeni 6,00
1udeul Vlcea
2.781 Piramidele din Valea Stncioiului Municipiul Rmnicu Vlcea, comuna Goranu 12,00
2.782 Piramidele de la Sltioara Comunele Sltioara si Stroesti 10,50
2.783 Pestera Caprelor Orasul Bile Olanesti 0,50
2.784 Avenul Piciorul Boului Comuna Cineni 0,10
2.785 Pestera Liliecilor Comuna Costesti 1,00
2.786 Pestera Munteanu - Murgoci Orasul Olnesti 1,00
2.787 Pestera Pagodelor Orasul Olnesti 0,30
2.788 Pestera Rac Orasul Olnesti 0,20
2.789 Pestera Valea Bistria Orasul Olnesti 0,25
2.790 Pestera cu Lac Orasul Olnesti 0,10
2.791 Pestera cu Perle Orasul Olnesti 0,50
2.792 Pestera Arnuilor Orasul Olnesti 0,40
2.793 Pestera Clopot Orasul Olnesti 0,10
2.794 Jnepenisul Stricatul Comuna Voineasa 15,00
2.795 Mlastina Mosoroasa Orasul Olnesti 0,25
2.796 Pdurea Tisa Mare Comuna Lungesti 50,00
2.797 Pdurea Silea Comuna Lungesti, satul Fumureni 25,00
2.798 Pdurea Calinesti - Brezoi Orasul Brezoi 200,00
2.799 Cldarea Glcescu Comuna Voineasa 200,00
2.800 Rezervaia Miru-Bora Comuna Voineasa 25,00
2.801 Rezervaia Ocnele Mari Orasul Ocnele Mari 15,00
2.802 Rezervaia Rdia - Mnzu Orasul Olnesti 10,00
2.803 Iezerul Latoria Comuna Mlaia 10,00
2.804 Muntele Stogu Orasul Olnesti 10,00
2.805 Pdurea Latoria Comuna Mlaia 7,10
2.806 Rezervaia Sterpu-Dealul 1egru Comuna Voineasa 5,00
2.807 Rezervaia Cristesti Comuna Voineasa 3,00
2.808 Pdurea Valea Cheii Orasul Olnesti 1,50
2.809 Rezervaia paleontologic Golesti Comuna Golesti 10,00
1udeul Vrancea
15
2.810 Cldrile ZEalei - Zarna Mic - Roaza Comuna 1aruMa 350,00
2.811 Focul Viu de la Andreiasu de Jos Comuna Andreiasu de Jos 12,00
2.812 Muntele Goru Comuna 1aruMa 388,10
2.813 Lacul 1egru - Cheile 1aruMei I Comuna 1istoresti 20,00
2.814 Pdurea Verdele - Cheile 1aruMei II Comuna 1istoresti 250,00
2.815 Pdurea Cenaru Comuna Andreiasu de Jos 383,20
2.816 Pdurea Lepsa-ZEoina Comuna Tulnici, satul Lepsa 210,70
2.817 Pdurea Schitu-Dlhui Comuna Crligele 188,20
2.818 Cascada Misina Comuna 1istoresti 183,50
2.819 Groapa cu Pini Comuna Tulnici 11,10
2.820 Pdurea Reghiu - Scruntaru Comuna Reghiu 95,70
2.821 Rpa Rosie - Dealul Morii Comuna Tulnici 49,60
2.822 Strmtura - Coza Comuna Tulnici 15,00
2.823 Rezervaia Algheanu Comuna Vrncioaia 10,00
2.824 Cascada Putnei Comuna Tulnici, satul Lepsa 10,00
2.825 Prul Bozu Comuna Valea Srii, satul Prisaca 5,00
2.826 Valea Tisiei Comuna Tulnici 307,00
2.827 Lunca Siretului Municipiul Focsani 388,40

Anexa nr. 3. Valori de patrimoniu cultural de interes naional (monumente istorice de
valoare naional excepional)

1. Monumente si ansamEluri de arhitectur

a Ceti
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Cetatea AlEa Carolina, Municipiul AlEa Iulia, AlEa
2. Cetatea Clnic, Comuna Clnic, satul Clnic, AlEa
3. Cetatea Greavilor, Comuna GrEova, satul GrEova, AlEa
4. Cetatea Aradului, Municipiul Arad, Arad
5. Cetatea Soimos, Orasul Lipova, Arad
6. Cetatea Poenari, Comuna AreIu, satul Cpnenii Ungureni Arges
7. Cetatea Oratia, Comuna DmEovicioara, satul Podul DmEoviei, Arges
8. Cetatea Biharia, Comuna Biharia, satul Biharia, Bihor
9. DonMonul Cheresig, Comuna Girisu de Cris, satul Cheresig, Bihor
10. Cetatea Oradea, Municipiul Oradea, Bihor
11. Cetatea Bran, Comuna Bran, satul Bran, Brasov
12. Cetatea Fgras, Municipiul Fgras, Brasov
13. Cetatea Rsnov, Orasul Rsnov, Brasov
14. Cetatea Rupea, Orasul Rupea, Brasov
15. Cetatea Feldioara, Comuna Feldioara, satul Feldioara, Brasov
16. Cetatea lui 1egru Vod, Comuna Lisa, satul Breaza, Brasov
17. Cetatea DEca, Comuna DEca, satul DEca, CluM
18. Cetatea Bologa, Comuna Poieni, satul Bologa, CluM
19. Cetatea Balvanyos, Comuna Turia, satul Turia, Covasna
20. FortiIicaii oras Trgoviste, Municipiul Trgoviste, DmEovia
21. Cetatea Giurgiu, Municipiul Giurgiu, Giurgiu
22. Turnul Crivadia, Comuna Bnia, satul Crivadia, Hunedoara
23. Cetatea Deva, Municipiul Deva, Hunedoara
24. Cetatea Mliesti, Comuna Slasu de Sus, satul Mliesti, Hunedoara
25. Cetatea Coli, Comuna Ru de Mori, satul Suseni, Hunedoara
26. Cetatea Chioarului, Comuna Remetea Chioarului, satul Berchez, Maramures
27. Cetatea Severinului, Municipiul DroEeta-Turnu Severin, Mehedini
28. Cetatea Trgu Mures, Municipiul Trgu Mures, Mures
29. Cetatea Saschiz, Comuna Saschiz, satul Saschiz, Mures
30. Cetatea 1eamului, Orasul Trgu-1eam, 1eam
31. Cetatea Turnu Rosu, Orasul Tlmaciu, satul Boia, SiEiu
32. Cetatea Slimnicului Comuna Slimnic, satul Slimnic SiEiu
33. Cetatea de scaun a Sucevei, Municipiul Suceava, Suceava
34. Cetatea Turnu, Municipiul Turnu Mgurele, Teleorman
35. Cetatea Enisala, Comuna Sarichioi, satul Enisala, Tulcea

16
b $nVambluri curi aomneti ruinate
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Vestigiile curii domnesti Municipiul Curtea de Arges, Arges
2. Ruinele curii domnesti cu Turnul Chindiei si incinta IortiIicat, Municipiul Trgoviste, DmEovia
3. Vestigiile curii domnesti Municipiul Iasi, Iasi
4. Vestigiile curii domnesti Municipiul Suceava, Suceava
5. Ruinele curii domnesti Curtea Veche, Municipiul Bucuresti,

c %iVerici IortiIicate Ceti
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Cetatea steasc cu Eiseric Comuna Hrman, satul Hrman, Brasov
2. Cetatea steasc cu Eiseric Comuna PreMmer, satul PreMmer, Brasov
3. Cetatea steasc cu Eiseric Comuna Homorod, satul Homorod, Brasov
4. Cetatea steasc cu Eiserica evanghelic Comuna Snpetru, satul Snpetru, Brasov
5. Cetatea steasc cu Eiserica evanghelic Comuna Bunesti, satul Viscri, Brasov
6. Cetatea steasc cu Eiserica evanghelic IortiIicat Comuna Caa, satul Druseni, Brasov
7. Cetatea steasc cu Eiserica evanghelic Comuna Caa, satul Caa, Brasov
8. Cetatea steasc cu Eiserica unitarian Comuna DrMiu, satul DrMiu, Harghita
9. Cetatea steasc cu Eiseric Comuna Vntori, satul Archita, Mures
10. Cetatea steasc cu Eiserica evanghelic Comuna Ael, satul Ael, SiEiu
11. Biserica evanghelic cu cetatea Comuna Biertan, satul Biertan, SiEiu
12. Biserica cu incint Comuna Biertan, satul Richis, SiEiu
13. Cetatea steasc cu Eiseric Orasul Cisndie, SiEiu
14. Cetatea steasc cu Eiseric Comuna Merghindeal, satul Dealu Frumos, SiEiu
15. Biserica evanghelic cu Comuna Laslea, satul Mlncrav, SiEiu

)ortiIicaii
16. Cetatea steasc cu Eiseric Comuna Mosna, satul Mosna, SiEiu
17. Cetatea steasc cu Eiseric Comuna Valea Viilor, satul Valea Viilor, SiEiu
18. Cetatea steasc cu Eiserica evanghelic IortiIicat Comuna Bazna, satul Bazna, SiEiu
19. Cetatea steasc cu Eiserica evanghelic Comuna Brateiu, satul Buzd, SiEiu
20. Cetatea steasc cu Eiserica evanghelic Comuna Drlos, satul Curciu, SiEiu
21. Cetatea steasc cu Eiserica evanghelic Orasul Medias, satul Ighisu 1ou, SiEiu
22. Cetatea steasc cu Eiserica evanghelic Orasul DumErveni, satul Saros pe Trnave, SiEiu

a CaVtele conace Salate
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Castelul Bethlen-Haller, Comuna Cetatea de Balt, satul Cetatea de Balt, AlEa
2. Castelul Bethlen Comuna Sona, satul Snmiclus, AlEa
3. Castelul Macea Comuna Macea, Arad
4. AnsamElul IortiIicat al conacului Golestilor Comuna Blilesti, satul Golesti, Arges
5. Castelul BanIIy Comuna Bonida, satul Bonida, CluM
6. Castelul-Cetate Orasul Gherla, CluM
7. Castelul Kornis Comuna Mica, satul Mnstirea, CluM
8. AnsamElul Palatului Brncovenesc Comuna Potlogi, satul Potlogi, DmEovia
9. Conacul CooIenilor Comuna AlmM, satul CooIenii din Fa, DolM
10. Casa de piatr Udriste 1sturel Comuna Hotarele, satul Heresti, Giurgiu
11. Palatul Drugnescu Comuna Floresti-Stoenesti, satul Stoenesti, Giurgiu
12. Castelul Lzar Comuna Lzarea, satul Lzarea, Harghita
13. Castelul Corvinilor Municipiul Hunedoara, Hunedoara
14. Ruinele Curii cneziale a Cndestilor cu paraclisul Comuna Ru de Mori, satul Ru de Mori, Hunedoara
15. Palatul Cantacuzino-Pascanu Orasul Pascani, Iasi
16. Palatul Alexandru Ioan Cuza Comuna Ruginoasa, satul Ruginoasa, Iasi
17. AnsamElul Biserica Adormirea Maicii Domnului, Conacul Cantacuzino-Deleanu, zidul de incint Comuna
Deleni, satul Deleni, Iasi
18. AnsamElul Palatului Brncovenesc si Eiserica Comuna Mogosoaia, satul Mogosoaia, IlIov
19. Castelul Bethlem Comuna Danes, satul Cris, Mures
20. Palatul Teleky Comuna Gornesti, satul Gornesti, Mures
21. Ruinele palatului postelnicului Constantin Cantacuzino Comuna Filipestii de Trg, satul Filipestii de Trg,
17
Prahova
22. Conacul Filipescu Comuna Filipestii de Trg, satul Filipestii de Trg, Prahova
23. AnsamElul Castelului Peles Orasul Sinaia, Prahova
24. Castelul Lonyai Comuna Mediesu Aurit, satul Mediesu Aurit, Satu Mare
25. Castelul Karoly Municipiul Carei, Satu Mare
26. Castelul Bathory Orasul Simleu Silvaniei, SlaM
27. Conacul Rosetti - Bals Comuna Codesti, satul PriEesti, Vaslui
28. Conacul Rosetti - Solescu Comuna Solesti, satul Solesti, Vaslui

e Cule
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Cula Izvoranu Comuna BraEova, satul BraEova, DolM
2. Cula Cernat Comuna Cerntesti, satul Cerntesti, DolM
3. Cula Cornoiu Orasul BumEesti-Jiu, satul Curtisoara, GorM
4. Casa cul Cartianu Comuna Turcinesti, satul Cartiu, GorM
5. Casa cul a Glogovenilor Comuna Glogova, satul Glogova, GorM
6. Cula CioaE Comuna Slivilesti, satul Siacu, GorM
7. Cula Crsnaru Comuna Aninoasa, satul Groserea, GorM
8. Casa cul Cuui Comuna Brosteni, satul Brosteni, Mehedini
9. Cula Tudor Vladimirescu Comuna Simian, satul Cernei, Mehedini
10. Cula Duca Comuna Mldresti, satul Mldresti, Vlcea
11. Cula Greceanu Comuna Mldresti, satul Mldresti, Vlcea

I Clairi civile urbane
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Palatul voievodal Municipiul AlEa Iulia, AlEa
2. Palatul Earoc Municipiul Oradea, Bihor
3. Primria Municipiul Oradea, Bihor
4. AnsamElul de cldiri "Sirul canonicilor"Municipiul Oradea, Bihor
5. Casa Ioan Zidarul Municipiul Bistria, Bistria-1sud
6. Casa Argintarului Municipiul Bistria, Bistria-1sud
7. Sirul Suglete Municipiul Bistria, Bistria-1sud
8. Asezmintele SoIian Municipiul Botosani, Botosani
9. Casa SIatului Municipiul Brasov, Brasov
10. Casa Hirscher Municipiul Brasov, Brasov
11. Scoala Romneasc din Schei Municipiul Brasov, Brasov
12. Hotel "Aro" Municipiul Brasov, Brasov
13. Teatrul vechi Orasul Oravia, Caras-Severin
14. Casa Matei Corvin Municipiul CluM-1apoca, CluM
15. Palatul BanIIy Municipiul CluM-1apoca, CluM
16. Teatrul 1aional Municipiul CluM-1apoca, CluM
17. Palatul Toldalagyi - Korda Municipiul CluM-1apoca, CluM
18. Casa Bathory Municipiul Turda, CluM
19. Hotel "Rex" Municipiul Constana-Mamaia, Constana
20. Casa Glogovenilor Municipiul Craiova, DolM
21. Casa Bniei Municipiul Craiova, DolM
22. PreIectura Municipiul Craiova, DolM
23. Palatul Mihail Municipiul Craiova, DolM
24. Palatul Administrativ Municipiul Galai, Galai
25. Palatul Justiiei Municipiul Galai, Galai
26. Magna Curia Municipiul Deva, Hunedoara
27. Casa DosoItei Municipiul Iasi, Iasi
28. Casa Basot Municipiul Iasi, Iasi
29. Casa Bals Municipiul Iasi, Iasi
30. Palatul Rosetti - Roznoveanu Municipiul Iasi, Iasi
31. Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza Municipiul Iasi, Iasi
32. Teatrul 1aional Municipiul Iasi, Iasi
33. Palatul Culturii Municipiul Iasi, Iasi
34. Casa Vlad Dracul Municipiul Sighisoara, Mures
18
35. Casa cu cerE Municipiul Sighisoara, Mures
36. Teatrul 1aional Municipiul Caracal, Olt
37. Casa Hagi Prodan Municipiul Ploiesti, Prahova
38. Halele Centrale Municipiul Ploiesti, Prahova
39. Casa 1icolae Iorga Orasul Vlenii de Munte, Prahova
40. Turnul SIatului Municipiul SiEiu, SiEiu
41. Casa Thomas AltenEerger, Casa Johann Lula Iormnd AnsamElul vechii primrii Municipiul SiEiu, SiEiu
42. Palatul Brukenthal Municipiul SiEiu, SiEiu
43. Hanul Domnesc Municipiul Suceava, Suceava
44. Hanul Manuc Municipiul Bucuresti
45. Casa Melik Municipiul Bucuresti
46. Palatul Ghica-Tei Municipiul Bucuresti
47. Casa Suu Municipiul Bucuresti
48. Palatul StirEei Municipiul Bucuresti
49. Ateneul Romn Municipiul Bucuresti
50. "BuIetul" - Arhitect Mincu Municipiul Bucuresti
51. Scoala Central de Fete Municipiul Bucuresti
52. Palatul Justiiei Municipiul Bucuresti
53. Blocul "Aro" Municipiul Bucuresti
54. AnsamElul Palatului Cotroceni Municipiul Bucuresti
55. Hotel "Bulevard" Municipiul Bucuresti
56. Casa Vernescu Municipiul Bucuresti
57. Palatul C.E.C. Municipiul Bucuresti
58. Palatul Postelor Municipiul Bucuresti
59. Palatul Cantacuzino Municipiul Bucuresti
60. Casa Oprea Soare Municipiul Bucuresti
61. Vila Minovici Municipiul Bucuresti
62. Scoala de Arhitectur Municipiul Bucuresti
63. Muzeul ranului Romn Municipiul Bucuresti
64. Primria Capitalei Municipiul Bucuresti
65. Facultatea de Drept Municipiul Bucuresti
66. Ministerul Industriilor Municipiul Bucuresti
67. Academia Militar Municipiul Bucuresti
68. Palatul Consiliului de Ministri Municipiul Bucuresti
69. Casa din sos. KiseleII nr. 49 Municipiul Bucuresti
70. Parcul de locuine UCB Municipiul Bucuresti

J $nVambluri urbane
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. AnsamElul urEan IortiIicat Municipiul AlEa Iulia, AlEa
2. AnsamElul urEan IortiIicat Orasul SeEes, AlEa
3. Centrul istoric Comuna Rosia Montan, satul Rosia Montan, AlEa
4. Centrul istoric al orasului Municipiul Cmpulung, Arges
5. Centrul istoric al orasului Municipiul Curtea de Arges, Arges
6. AnsamElul urEan IortiIicat Municipiul Bistria, Bistria-1sud
7. Centrul istoric al orasului Municipiul Botosani, Botosani
8. AnsamElul urEan IortiIicat Municipiul Brasov, Brasov
9. Centrul istoric al orasului Municipiul Brila, Brila
10. AnsamElul urEan IortiIicat Municipiul CluM-1apoca, CluM
11. Centrul istoric Orasul Gherla, CluM
12. Centrul istoric Trgoviste Municipiul Trgoviste, DmEovia
13. AnsamElul monumental creat de Constantin Brncusi Municipiul Trgu Jiu, GorM
14. AnsamElul urEan IortiIicat Municipiul Sighisoara, Mures
15. Centrul istoric al orasului Municipiul Caracal, Olt
16. AnsamElul urEan IortiIicat Municipiul SiEiu, SiEiu
17. AnsamElul urEan IortiIicat Municipiul Medias, SiEiu
18. Centrul istoric al orasului Municipiul Timisoara, Timis
19. Centrul istoric Sulina Orasul Sulina, Tulcea
20. Centrul istoric al orasului Municipiul, Bucuresti
19

h %iVerici ain lemn
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Biserica SIntul 1icolae Comuna Berghin, satul GhirEom, AlEa
2. Biserica SInta Treime Comuna Vidra, satul Goiesti, AlEa
3. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Ponor, satul Geogel, AlEa
4. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Vadu Moilor, satul Lzesti, AlEa
5. Biserica de lemn veche SIinii Arhangheli Comuna Fru, satul Silea, AlEa
6. Biserica de lemn Comuna Brazii, satul Buceava-Soimus, Arad
7. Biserica Pogorrea SIntului Duh Comuna Hlmagiu, satul Bodesti, Arad
8. Biserica nlarea Domnului Comuna Plescua, satul Budesti, Arad
9. Biserica nlarea Domnului Comuna Cosesti, satul Jupnesti, Arges
10. Biserica Vovidenia Comuna Mrgineni, satul Luncani, Bacu
11. Biserica de lemn a Iostului schit Pogleu Comuna CorEasca, satul Pogle, Bacu
12. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Pomezeu, satul Cmpani de Pomezeu, Bihor
13. Biserica Adormirea Maicii Domnului Comuna SmEta, satul Copceni, Bihor
14. Biserica SIntul Gheorghe Comuna echea, satul Hotar, Bihor
15. Biserica SIntul Teodor Tiron Comuna Rieni, satul Rieni, Bihor
16. Biserica SIntul 1icolae Comuna Derna, satul Sacalasu, Bihor
17. Biserica SIinii Voievozi Comuna Bluseni, satul Bluseni, Botosani
18. Biserica Adormirea Maicii Domnului Comuna Bresti, satul Bresti, Botosani
19. Biserica SIinii Arhangheli Comuna BoElna, satul Cremenea, CluM
20. Biserica Pogorrea SIntului Duh Comuna Mnstireni, satul Dretea, CluM
21. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Cpusu Mare, satul Pniceni, CluM
22. Biserica SIinii Arhangheli"din deal" Comuna Ccu, satul Slisca, CluM
23. Biserica de lemn Comuna Chinteni, satul Slistea Veche, CluM
24. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Sic, satul Sic, CluM
25. Biserica SIinii Voievozi Comuna Blnesti, satul Blnesti, GorM
26. Biserica Cuvioasa Paraschiva Comuna Blnesti, satul Glodeni, GorM
27. Biserica SIntul 1icolae Comuna Lelesti, satul Lelesti, GorM
28. Biserica "Intrarea n Biseric" Comuna Cruse, satul Slvua, GorM
29. Biserica SIntul Dumitru Comuna Schela, satul Schela, GorM
30. Biserica SIntul 1icolae Comuna BilEor, satul BilEor, Harghita
31. Biserica SIntul Gheorghe Comuna Sndominic, satul Sndominic, Harghita
32. Biserica Iostei Mnstiri SIntul Ilie din Suceni Orasul Toplia, Harghita
33. Biserica Cuvioasa Paraschiva Comuna Miroslovesti, satul Miroslovesti, Iasi
34. Biserica SIntul Gheorghe Comuna Dumesti, satul Pusesti, Iasi
35. Biserica SIntul 1icolae Comuna Bogdan Vod, satul Bogdan Vod, Maramures
36. Biserica SIntul 1icolae Comuna Budesti, satul Budesti, Maramures
37. Biserica 1asterea Maicii Domnului Comuna Clinesti, satul Clinesti, Maramures
38. Biserica 1asterea Maicii Domnului Comuna Ieud, satul Ieud, Maramures
39. Biserica 1asterea Maicii Domnului("din deal") Comuna Ieud, satul Ieud, Maramures
40. Biserica SInta Paraschiva Comuna Poienile Izei, satul Poienile Izei, Maramures
41. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Sisesti, satul Plopis, Maramures
42. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Sisesti, satul Surdesti, Maramures
43. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Remetea Chioarului, satul Remetea Chioarului, Maramures
44. Biserica SIinii Arhangheli Orasul Trgu Lpus, satul Rogoz, Maramures
45. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Rozavlea, satul Rozavlea, Maramures
46. Biserica Cuvioasa Paraschiva Comuna Ocna Sugatag, satul Sat-Sugatag, Maramures
47. Biserica Adormirea Maicii Domnului Comuna Sclseni, satul Sclseni, Maramures
48. Biserica SIntul 1icolae Comuna Brsana, satul Brsana, Maramures
49. Biserica SIntul Dumitru Orasul Baia de Aram, satul 1egoesti, Mehedini
50. Biserica Tierea Capului SIntului Ioan Boteztorul Comuna Brosteni, satul Cpnesti, Mehedini
51. Biserica SIntul 1icolae Comuna Balta, satul Costesti, Mehedini
52. Biserica SIntul Gheorghe Comuna Tmna, satul Valea Ursului, Mehedini
53. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Lunca, satul Bia, Mures
54. Biserica SIntul Ioan Boteztorul Comuna Ceausu de Cmpie, satul PorumEeni, Mures
55. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Pnet, satul Pnet, Mures
56. Biserica de lemn SIntul 1icolae Orasul Reghin, Mures
20
57. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Srmasu, satul Srmsel, Mures
58. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Glesti, satul Troia, Mures
59. Biserica SIntul 1icolae Comuna Acari, satul Vleni, Mures
60. Biserica de lemn SInta Troi a Iostului schit Cozla - Draga Municipiul Piatra-1eam, 1eam
61. Biserica SchimEarea la Fa Municipiul Piatra-1eam, Vleni, 1eam
62. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva Comuna Frcasa, satul Frcasa, 1eam
63. Biserica Adormirea Maicii Domnului Comuna Leleasca, satul Leleasca, Olt
64. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Socond, satul Soconzel, Satu Mare
65. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Hida, satul Baica, SlaM
66. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Romnasi, satul Ciumrna, SlaM
67. Biserica Pogorrea SIntului Duh Comuna Fildu de Jos, satul Fildu de Sus, SlaM
68. Biserica 1asterea Maicii Domnului Comuna Romnasi, satul Pusa, SlaM
69. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Romnasi, satul Poarta SlaMului, SlaM
70. Biserica SInta Maria Comuna Letca, satul Letca, SlaM
71. Biserica Adormirea Maicii Domnului Comuna 1pradea, satul Vdurele, SlaM
72. Biserica SIntul 1icolae Comuna Brosteni, satul Brosteni, Suceava
73. Biserica SIntul Spiridon Comuna Drguseni, satul Drguseni, Suceava
74. Biserica Intrarea n Biseric dup Tradiie Comuna Putna, satul Putna, Suceava
75. Biserica de lemn SIntul 1icolae a Iostului schit StrmEa Comuna Puiesti, satul Cetuia, Vaslui
76. Biserica SIntul Gheorghe Comuna Lipov, satul Lipov, Vaslui
77. Biserica SIntul 1icolae Comuna Solesti, satul StioEorni, Vaslui
78. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva Comuna Vaideeni, satul Maria, Vlcea
79. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului Comuna Costesti, satul Pietreni, Vlcea
80. Biserica Cuvioasa Paraschiva Comuna Ruginesti, satul Ruginesti, Vrancea
81. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva Comuna Valea Srii, satul Valea Srii, Vrancea

i 0u]ee etnoJraIice in aer liber
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Muzeul Viticulturii si Pomiculturii Comuna SteInesti, satul Golesti, Arges
2. Muzeul EtnograIic al Transilvaniei Municipiul CluM-1apoca, CluM
3. Muzeul EtnograIic Curisoara Orasul BumEesti-Jiu, satul Curtisoara, GorM
4. Muzeul EtnograIic al Maramuresului Municipiul Sighetu Marmaiei, Maramures
5. Muzeul Civilizaiei Populare Tradiionale Municipiul SiEiu, SiEiu
6. Muzeul EtnograIic Comuna BuMoreni, satul BuMoreni, Vlcea
7. Muzeul Satului Municipiul Bucuresti

M %iVerici ruSeVtre
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Schitul 1egru Vod Comuna Ceteni, satul Ceteni, Arges
2. Schitul CorEii de Piatr Comuna CorEi, satul JgheaEuri, Arges
3. Complexul de Eiserici si chilii rupestre Comuna Bozioru, satul 1ucu, Buzu
4. AnsamElul monastic rupestru: Eiserici, ncperi, galerii Orasul BasaraEi, satul BasaraEi, Constana
5. Complexul rupestru Comuna Independena, Constana
6. Chilia lui Daniil Sihastrul Comuna Putna, satul Putna, Suceava

k %iVerici i anVambluri mnVtireti
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Catedrala romano-catolic SIntul Mihail Municipiul AlEa Iulia, AlEa
2. Catedrala SInta Treime Municipiul BlaM, AlEa
3. Biserica Iostei mnstiri ortodoxe Comuna Strem, satul Geoagiu de Sus, AlEa
4. Mnstirea Rme Comuna Rme, satul Rme, AlEa
5. Biserica SIntul Gheorghe Comuna Lupsa, satul Lupsa, AlEa
6. Biserica SIntul 1icolae Orasul Zlatna, AlEa
7. Biserica evanghelic Orasul SeEes, AlEa
8. Mnstirea Hodos Bodrog Comuna Pecica, satul Bodrogu Vechi, Arad
9. Biserica Adormirea Maicii Domnului Comuna Hlmagiu, satul Hlmagiu, Arad
10. Biserica Radna Orasul Lipova, localitatea Radna, Arad
11. Biserica SIntul Gheorghe Municipiul Pitesti, Arges
12. AnsamElul Mnstirii 1egru Vod Municipiul Cmpulung, Arges
21
13. Biserica SIntul 1icolae(Domneasc) Municipiul Curtea de Arges, Arges
14. Biserica Episcopal a Mnstirii Argesului Municipiul Curtea de Arges, Arges
15. AnsamElul Iostei Mnstiri Aninoasa Comuna Aninoasa, satul Aninoasa, Arges
16. Fosta Mnstire Tutana Comuna Biculesti, satul Tutana, Arges
17. Fosta Mnstire Valea Comuna iesti, satul Valea Mnstirii, Arges
18. Biserica Hrtesti Comuna iesti, satul Bucsenesti-Lotasi, Arges
19. Biserica Adormirea Maicii Domnului, cu ruinele curii lui Mares BMescu Comuna Blilesti, satul BMesti, Arges
20. Biserica Iostului schit Brdet Comuna Brdule, satul Brdet, Arges
21. Biserica Mnstirii Cotmeana Comuna Cotmeana, satul Cotmeana, Arges
22. Biserica Precista Municipiul Bacu, Bacu
23. Biserica Adormirea Maicii Domnului Municipiul Onesti, localitatea Borzesti, Bacu
24. Catedrala romano-catolic Municipiul Oradea, Bihor
25. Biserica ortodox "cu Lun" Municipiul Oradea, Bihor
26. Biserica evanghelic Comuna Galaii Bistriei, satul Herina, Bistria-1sud
27. Biserica SIntul 1icolae - Popui, cu turnul Municipiul Botosani, Botosani
28. Biserica ntmpinarea Domnului si SIinii mprai (Ruset) Municipiul Botosani, Botosani
29. Biserica Uspenia (Adormirea Maicii Domnului), cu clopotnia Municipiul Botosani, Botosani
30. Biserica domneasc SIntul Gheorghe, cu clopotnia Municipiul Botosani, Botosani
31. Biserica SIntul 1icolae, cu clopotnia Municipiul Dorohoi, Botosani
32. Biserica 1eagr Municipiul Brasov, Brasov
33. Biserica SIntul Bartolomeu Municipiul Brasov, Brasov
34. Biserica SIntul 1icolae din Schei Municipiul Brasov, Brasov
35. Biserica Erncoveneasc SIntul 1icolae Municipiul Fgras, Brasov
36. Biserica ortodox SIntul 1icolae Orasul Rsnov, Brasov
37. Biserica mnstirii Erncovenesti Comuna Voila, satul SmEta de Sus, Brasov
38. Biserica evanghelic Comuna Sercaia, satul Hlmeag ,Brasov
39. Fosta Mnstire Mxineni Comuna Mxineni, satul Mxineni, Brila
40. Biserica SIntul Arhanghel Mihail Municipiul Brila, Brila
41. AnsamElul Iostei mnstiri Municipiul Rmnicu Srat, Buzu
42. AnsamElul Iostei Mnstiri Bradu Comuna Tisu, satul Hales, Buzu
43. Biserica Iostei Mnstiri Pltresti Comuna Pltresti, satul Pltresti, Clrasi
44. Biserica romano-catolic SIntul Mihail Municipiul CluM-1apoca, CluM
45. Catedrala Arhiepiscopiei Ortodoxe Municipiul CluM-1apoca, CluM
46. Biserica reIormat Matia Municipiul CluM-1apoca, CluM
47. Mnstirea Franciscanilor Municipiul CluM-1apoca, CluM
48. Biserica Adormirea Maicii Domnului a Iostei Mnstiri Feleac Comuna Feleacu, satul Feleacu, CluM
49. Biserica armeneasc Orasul Gherla, CluM
50. Biserica ortodox a Episcopiei Comuna Vad, satul Vad, CluM
51. Geamia Esmahan Sultan Municipiul Mangalia, Constana
52. Ruinele Eisericii si vestigiile complexului medieval Comuna Brdu, satul Filia, Covasna
53. Biserica reIormat Chilieni Municipiul SIntu Gheorghe, Covasna
54. Biserica romano-catolic Comuna Ghelinta, satul Ghelinta, Covasna
55. Mnstirea Dealu Municipiul Trgoviste, DmEovia
56. Biserica Domneasc Municipiul Trgoviste, DmEovia
57. Biserica SInta Vineri Municipiul Trgoviste, DmEovia
58. Mnstirea Stelea Municipiul Trgoviste, DmEovia
59. Biserica Trgului Municipiul Trgoviste, DmEovia
60. Biserica Iostei Mnstiri CoEia Comuna CoEia, satul Mnstirea, DmEovia
61. Mnstirea Bucov Municipiul Craiova, localitatea MoIleni, DolM
62. Biserica Iostei Mnstiri Jitianu Comuna Podari, satul Balta Verde, DolM
63. Biserica Precista Municipiul Galai, Galai
64. Mnstirea Comana Comuna Comana, satul Comana, Giurgiu
65. Mnstirea Polovragi Comuna Polovragi, satul Polovragi, GorM
66. Mnstirea Tismana Comuna Tismana, satul Tismana, GorM
67. Biserica SIntul 1icolae Comuna Mugeni, satul PorumEenii Mari, Harghita
68. Turnul si vestigiile Eisericii medievale Comuna Cra, satul Tomesti, Harghita
69. Biserica reIormat Comuna Ulies, satul Daia, Harghita
70. Biserica romano-catolic Comuna Ciucsngeorgiu, satul Armseni, Harghita
71. Mnstirea Franciscan si capelele de pe dealul Sumuleul Mic Municipiul Miercurea-Ciuc, Harghita
22
72. Biserica reIormat Comuna Mugeni, satul Mugeni, Harghita
73. Biserica SIntul 1icolae Comuna Hru, satul Brsu, Hunedoara
74. Biserica Adormirea Maicii Domnului Comuna Criscior, satul Criscior, Hunedoara
75. Biserica SIntul 1icolae Comuna Densus, satul Densus, Hunedoara
76. Biserica SIntul Ilie Comuna Densus, satul Pesteana, Hunedoara
77. Biserica SIntul Mihail Comuna Gurasada, satul Gurasada, Hunedoara
78. Biserica SIntul 1icolae Municipiul Hunedoara, Hunedoara
79. Biserica SIntul 1icolae Comuna Veel, satul Lesnic, Hunedoara
80. Biserica SIntul 1icolae Comuna RiEia, satul RiEia, Hunedoara
81. Biserica SIntul Gheorghe Comuna Sntmria-Orlea, satul Snpetru, Hunedoara
82. Biserica reIormat, Iost ortodox Comuna Sntmria-Orlea, satul Sntmria-Orlea, Hunedoara
83. Biserica Adormirea Maicii Domnului Orasul Clan, satul Strei, Hunedoara
84. Biserica SIntul Gheorghe Orasul Clan, localitatea Streisngeorgiu, Hunedoara
85. Biserica cnezilor Cnde Comuna Ru de Mori, satul Suseni, Hunedoara
86. Biserica domneasc SIntul 1icolae Municipiul Iasi, Iasi
87. Biserica Mnstirii Golia Municipiul Iasi, Iasi
88. Biserica Trei Ierarhi Municipiul Iasi, Iasi
89. Biserica SIntul Sava Municipiul Iasi, Iasi
90. Biserica Barnovschi Municipiul Iasi, Iasi
91. AnsamElul Mnstirii Galata Municipiul Iasi, Iasi
92. AnsamElul Mnstirii Cetuia Municipiul Iasi, Iasi
93. AnsamElul Mnstirii Frumoasa Municipiul Iasi, Iasi
94. AnsamElul Mitropoliei Bucovinei: Catedrala ntmpinarea Domnului, Biserica SIntul Gheorghe, Palatul
Mitropoliei Moldovei si cldirile administrative Municipiul Iasi, Iasi
95. AnsamElul Mnstirii Brnova Comuna Brnova, satul Brnova, Iasi
96. Biserica Iostei Mnstiri CoEorrea SIntului Duh Comuna DoErov, satul DoErov, Iasi
97. Biserica SInta Paraschiva Comuna Cotnari, satul Cotnari, Iasi
98. Biserica SIntul Gheorghe Orasul Hrlu, Iasi
99. Biserica Iostului schit Hlincea Comuna Ciurea, satul Hlincea, Iasi
100. Biserica SIntul Spiridon (Rotund)Comuna Lecani, satul Lecani, Iasi
101. Sinagoga Mare Municipiul Iasi, Iasi
102. AnsamElul Mnstirii Snagov Comuna Snagov, satul Snagov, IlIov
103. AnsamElul Mnstirii Gura Motrului Comuna Butoiesti, satul Gura Motrului, Mehedini
104. AnsamElul Mnstirii Strehaia Orasul Strehaia, Mehedini
105. Schitul Topolnia Comuna Izvoru Brzii, satul Schitu Topolniei, Mehedini
106. Ruinele Mnstirii Vodia Municipiul DroEeta-Turnu Severin, Mehedini
107. Biserica din Deal Municipiul Sighisoara, Mures
108. Biserica SIntul Ioan Boteztorul si turnul Municipiul Piatra-1eam, 1eam
109. AnsamElul Mnstirii 1eam Comuna Vntori-1eam, satul Mnstirea 1eam, 1eam
110. AnsamElul Mnstirii Secu Comuna Vntori-1eam, satul Vntori-1eam, 1eam
111. AnsamElul Mnstirii Bistria Comuna Viisoara, satul Bistria, 1eam
112. Biserica SIntul Mihail Comuna RzEoieni, satul RzEoieni, 1eam
113. AnsamElul Mnstirii Tazlu Comuna Tazlu, satul Tazlu, 1eam
114. Biserica Mnstirii Pngrai Comuna Pngrai, satul Pngrai, 1eam
115. AnsamElul Mnstirii Agapia Comuna Agapia, satul Agapia, 1eam
116. Biserica Armeneasc Municipiul Roman, 1eam
117. AnsamElul Mnstirii Brncoveni Comuna Brncoveni, satul Brncoveni, Olt
118. AnsamElul Mnstirii Cluiu Comuna OEoga, satul Clui, Olt
119. AnsamElul Mnstirii BreEu Comuna BreEu, satul BreEu, Prahova
120. AnsamElul Iostei Mnstiri Apostolache Comuna Apostolache, satul Apostolache, Prahova
121. Mnstirea Sinaia Orasul Sinaia, Prahova
122. Biserica reIormat a Iostei mnstiri Eenedictine Comuna Acs, satul Acs, Satu Mare
123. Biserica evanghelic SInta Maria Municipiul SiEiu, SiEiu
124. Biserica evanghelic SInta Margareta, cu IortiIicaiile Municipiul Medias, SiEiu
125. Biserica SIinii Arhangheli Orasul Ocna SiEiului, SiEiu
126. Biserica SIntul 1icolae Comuna Turnu Rosu, satul Turnu Rosu, SiEiu
127. Biserica evanghelic IortiIicat cu incint Orasul Cisndie, SiEiu
128. AnsamElul Iostei mnstiri cisterciene Comuna Cra, satul Cra, SiEiu
129. Biserica evanghelic Orasul Cisndie, localitatea Cisndioara, SiEiu
23
130. Biserica SIntul Gheorghe Mirui Municipiul Suceava, Suceava
131. Biserica Mnstirii SIntul Ioan cel 1ou Municipiul Suceava, Suceava
132. Biserica SIntul Dumitru Municipiul Suceava, Suceava
133. Biserica 1asterea SIntului Ioan Boteztorul (Coconilor)Municipiul Suceava, Suceava
134. AnsamElul Mnstirii Zamca Municipiul Suceava, Suceava
135. Biserica SIntul 1icolae (Bogdana) Municipiul Rdui, Suceava
136. Biserica SInta Treime Orasul Siret, Suceava
137. Ruinele Eisericii catolice Comuna Baia, satul Baia, Suceava
138. Biserica SIntul Gheorghe (AlEa) Comuna Baia, satul Baia, Suceava
139. Biserica Adormirea Maicii Domnului Comuna Baia, satul Baia, Suceava
140. Biserica SIntul 1icolae Comuna Grmesti, satul Blinesti, Suceava
141. AnsamElul Mnstirii Putna Comuna Putna, satul Putna, Suceava
142. Biserica SInta Paraschiva Comuna Dolhesti, satul Dolhestii Mari, Suceava
143. AnsamElul Mnstirii Dragomirna Comuna Mitocu Dragomirnei, satul Mitocu Dragomirnei, Suceava
144. Biserica nlrii SIintei Cruci Comuna Volov, satul Volov, Suceava
145. Biserica Tierea Capului SIntului Ioan Boteztorul Comuna Udesti, satul Reuseni, Suceava
146. Biserica Tuturor SIinilor Comuna Todiresti, satul Prhui, Suceava
147. AnsamElul Mnstirii Slatina Comuna Slatina, satul Slatina, Suceava
148. Biserica nlarea SIintei Cruci Comuna Ptrui, satul Ptrui, Suceava
149. Biserica Mnstirii Vorone Orasul Gura Humorului, localitatea Vorone, Suceava
150. Biserica SIntul Ilie Comuna Scheia, satul SIntu Ilie, Suceava
151. Biserica Tierea Capului SIntului Ioan Boteztorul Comuna ArEore, satul ArEore, Suceava
152. AnsamElul Mnstirii ProEota Comuna Dolhasca, satul ProEota, Suceava
153. Ruinele vechii Biserici SIntul 1icolae din Poian Comuna Dolhasca, satul ProEota, Suceava
154. AnsamElul Mnstirii Humorului Comuna Mnstirea Humorului, satul Mnstirea Humorului, Suceava
155. Ruinele vechii Eiserici Comuna Mnstirea Humorului, satul Mnstirea Humorului, Suceava
156. AnsamElul Mnstirii Moldovia Comuna Vatra Moldoviei, satul Vatra Moldovie,i Suceava
157. Ruinele vechii Eiserici Comuna Vatra Moldoviei, satul Vatra Moldoviei, Suceava
158. AnsamElul Mnstirii Rsca Comuna Rsca, satul Rsca, Suceava
159. AnsamElul Mnstirii Sucevia Comuna Sucevia, satul Sucevia, Suceava
160. Catedrala romano-catolic Municipiul Timisoara, Timis
161. Catedrala SIinii Trei Ierarhi Municipiul Timisoara, Timis
162. AnsamElul Mnstirii Partos Comuna Banloc, satul Partos, Timis
163. Biserica SIinii Arhangheli Comuna Banloc, satul Partos, Timis
164. Biserica SchimEarea la Fa a Mnstirii Sraca Comuna Gtaia, satul Semlacu Mic, Timis
165. Bazilica cu cript (martirium) Comuna 1iculiel, satul 1iculiel, Tulcea
166. Biserica SIntul Atanasie Comuna 1iculiel, satul 1iculiel, Tulcea
167. Geamia Ali Gazi Pasa Orasul BaEadag, Tulcea
168. Biserica domneasc SIntul Ioan Boteztorul Municipiul Vaslui, Vaslui
169. Mnstirea Arnota Comuna Costesti, satul Bistria, Vlcea
170. Mnstirea Bistria Comuna Costesti, satul Bistria, Vlcea
171. AnsamElul Mnstirii Cozia Orasul Climnesti, localitatea Cciulata, Vlcea
172. Biserica Eolniei Mnstirii Cozia Orasul Climnesti, localitatea Cciulata, Vlcea
173. Biserica 1asterii Maicii Domnului a schitului Ostrov Orasul Climnesti, Vlcea
174. AnsamElul Mnstirii Dintr-un Lemn Comuna Frncesti, satul DezroEii, Vlcea
175. Schitul Fedelesoiu Comuna Desti, satul Fedelesoiu, Vlcea
176. AnsamElul Mnstirii Govora Comuna Mihesti, satul Govora, Vlcea
177. AnsamElul Mnstirii Horezu Orasul Horezu, satul Romanii de Jos, Vlcea
178. Biserica Intrarea n Biseric si SIntul Ioan Boteztorul Orasul Horezu, satul Ursani, Vlcea
179. AnsamElul Mnstirii Mamul Comuna Lungesti, satul Stnesti-Lunca, Vlcea
180. Biserica Adormirea Maicii Domnului Comuna Lungesti, satul Stnesti-Lunca, Vlcea
181. Schitu Cornetu Comuna Racovia, satul Tuulesti, Vlcea
182. Fostul schit DoErusa Vovidenia, Biserica Comuna SteInesti, satul DoErusa, Vlcea
183. AnsamElul Iostei Mnstiri Mera Comuna Mera, satul Mera, Vrancea
184. Biserica Armeneasc Municipiul Focsani, Vrancea
185. Biserica Curtea Veche Municipiul Bucuresti
186. Biserica Mrcua Municipiul Bucuresti
187. Biserica Mihai Vod Municipiul Bucuresti
188. Biserica Radu Vod Municipiul Bucuresti
24
189. AnsamElul Mnstirii PlumEuita Municipiul Bucuresti
190. Biserica Patriarhiei Municipiul Bucuresti
191. Biserica Antim Municipiul Bucuresti
192. Biserica Fundenii Doamnei Municipiul Bucuresti
193. Biserica Stavropoleos Municipiul Bucuresti
194. Biserica Creulescu Municipiul Bucuresti
195. Biserica Doamnei Municipiul Bucuresti
196. Biserica Colei Municipiul Bucuresti
197. Sinagoga (Muzeul de Istorie al comunitii evreiesti) Municipiul Bucuresti

l $rhitectura inauVtrial, amenaMri ci ae comunicaie
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Galeriile romane ale exploatrilor miniere auriIere Comuna Rosia Montan, satul Rosia Montan, AlEa
2. Furnal Municipiul Resia, Caras-Severin
3. Podul "Inginer Anghel Saligny" Orasul Cernavod, Constana
4. Mina Adamul Vechi Comuna Baia de Cris, satul Craci, Hunedoara
5. Furnalul Vechi Comuna Ghelari, satul GovMdia, Hunedoara
6. Galeria de min "Treptele romane" a exploatrii miniere Barza Municipiul Brad, satul Ruda-Brad, Hunedoara
7. Furnal Orasul Clan, Hunedoara
8. Gara Trgu Frumos Orasul Trgu Frumos, Iasi
9. Podul de piatr Comuna SteIan cel Mare, satul Cnlresti, Vaslui
10. Uzinele Malaxa Municipiul Bucuresti
11. Sucursala Ford (Floreasca) Municipiul Bucuresti
12. Gara Filaret Municipiul Bucuresti
13. Moara lui Asan Municipiul Bucuresti

m 0onumente ae arhitectur SoSular (locuine Vteti
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Case de lemn - secolul al XIX-lea Comuna Vidra, satul Goiesti, AlEa
2. Case - secolele al XVIII-lea - al XIX-lea Comuna Rosia Montan, satul Rosia Montan, AlEa
3. Case - secolul al XVIII-lea Comuna Vadu Moilor, satul Vadu Moilor, AlEa
4. Casa Avram Iancu Comuna Avram Iancu, satul Avram Iancu, AlEa
5. Casa Hagi Tudorache Comuna Budeasa, satul Budeasa Mare, Arges
6. Casa Cartianu Comuna Turcinesti, satul Cartiu, GorM
7. Pori secuiesti Comuna Brdesti, satul Satu Mare, Harghita
8. Casa de lemn Deac Vasile Mosu Comuna Bogdan Vod, satul Bogdan Vod, Maramures
9. Casa de lemn Iurca Comuna Desesti, satul Hrnicesti, Maramures
10. Casa Polina Omir Comuna Sisesti, satul Sisesti, Mehedini
11. Casa de lemn Maria Moac Comuna Izvoru Brzii, satul Schitu Topolniei, Mehedini
12. Casa Buzescu Comuna StreMesti, satul StreMestii de Sus, Olt
13. Casa Mrcu IacoE al lui Gligor Comuna Clinesti-Oas, satul Clinesti-Oas, Satu Mare
14. Gospodria Matisievici Ecaterina Comuna Moldovia, satul Demacusa, Suceava
15. Complexul gospodresc cu ocol ntrit Maria Veruleac Comuna Breaza, satul Breaza de Sus, Suceava

n $nVambluri traaiionale rurale
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Drst cu piv Comuna Rucr, satul Rucr, Arges
2. Mori si vltori Comuna Prigor, satul Putna, Caras-Severin
3. Mori Comuna Ciclova Romn, Caras-Severin
4. Pivnie de deal Comuna Blnesti, satul Glodeni, GorM
5. Trei mori de lemn cu ciutur Comuna Ponoarele, satul Ponoarele, Mehedini
6. Crama lui Buzescu Comuna Priseaca, satul Buicesti, Olt
7. Moar de ap Comuna iIesti, satul Vitnesti, Vrancea

2. Monumente si situri arheologice

a ComSle[e Saleolitice
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Asezare din paleoliticul superior (n punctul "Malu GalEen")Comuna Mitoc, satul Mitoc, Botosani
25
2. Asezare paleolitic (n punctul "Izvor") Comuna Ripiceni, satul Ripiceni, Botosani
3. Vestigii de locuire din epocile: epipaleolitic, neolitic, eneolitic si Eronz (n punctual "Pestera Hoilor")Orasul
Bile Herculane, Caras-Severin
4. 1iveluri de locuire din paleoliticul miMlociu si de Fier postpaleolitic cu unelte n special din cuar (n punctual
"Pestera Muierilor") Comuna Baia de Fier, satul Baia, GorM
5. 1iveluri de locuire musterian(n punctul "Pestera Bordul Mare") Comuna Pui, satul OhaEa Ponor, Hunedoara
6. Pester cu pictur rupestr din paleoliticul superior (n cariera de piatr)Comuna Letca, satul Cuciulat, SlaM

b $e]ri neolotice i eneolitice
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Tell neolitic - culturile Precucuteni si Cucuteni (n punctul "Dealul Ghindaru") Comuna Poduri, satul Poduri,
Bacu
2. Asezare - cultura Cucuteni Comuna Traian, satul Zpodia, Bacu
3. Asezare - cultura Cucuteni (n punctul "Dealul Boia") Comuna Frumusica, satul Rdeni, Botosani
4. Asezare neolitic de tip tell Orasul Hrsova Constana
5. Asezare eponim a culturii Cucuteni (n punctul "DmEu Morii") Comuna Cucuteni, satul Biceni, Iasi
6. Asezare - cultura Cucuteni (n punctul "La Siliste")Comuna Strunga, satul HEsesti, Iasi
7. Asezare - cultura Cucuteni (n punctul "Cetuia Frumusica")Comuna Bodesti, satul Bodestii de Jos, 1eam
8. Asezare - cultura Cucuteni (n punctul "Dealul 1edeea")Comuna Brguani, satul Gheliest,i 1eam
9. Asezare - cultura Cucuteni si cetate dacic Soimului Comuna Piatra Soimului, satul Piatra, 1eam
10. Asezare - cultura Cucuteni (n punctul "Dealul Fntnilor")Comuna Znesti, satul Traian, 1eam
11. Telluri neolitice (staiune eponim pentru cultura Hamangia), tumuli Iunerari Comuna Baia, satul Baia, Tulcea

c $e]ri i necroSole ain eSoca bron]ului
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Asezare IortiIicat, staiune eponim a culturii Otomani (n punctul "Cetuia") Comuna Slacea, satul Otomani,
Bihor
2. Asezare eponim a culturii Monteoru (Eronz miMlociu), asezare Cucuteni, necropol de incineraie; vestigii de
locuire (n punctul "Cetuia")Comuna Merei, satul Srata Monteoru, Buzu
3. 1ecropole tumulare epoca Eronzului Iinal - grupul Lpus Comuna Lpus, satul Lpus, Maramures
4. Asezare eponim a culturii Suciu de Sus (Eronz Iinal) si asezri aparinnd culturii Suciu de Sus Comuna Suciu de
Sus, satul Suciu de Sus, Maramures
5. Asezare eponim a culturii Grla (Eronz miMlociu) (n punctul "La Grloasca") Comuna Grla Mare, satul Grla
Mare, Mehedini
c) 6. Asezare - cultura Monteoru; asezare dacic (n punctual "Cetuia") Comuna DumErveni, satul Cndesti,
Vrancea

a )ortiIicaii i ae]ri ain Srima eSoc a Iierului (hallVtattiene

1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. FortiIicaie Comuna Ciugud, satul Teleac, AlEa
2. FortiIicaie Comuna Sntana, satul Sntana ,Arad
3. FortiIicaie (n punctul "Dealul BoEeica") Comuna Mihai Eminescu, statul Stncesti, Botosani
4. FortiIicaie (staiune eponim pentru cultura BaEadag) Orasul BaEadag, Tulcea
5. Asezare getic Orasul BaEadag ,Tulcea
6. FortiIicaie roman Orasul BaEadag, Tulcea
7. FortiIicaie hallstattian (n punctul "Piatra lui Sava") Comuna Mahmudia, satul Bestepe, Tulcea
8. Cetate getic (n punctual "Cetuia") Comuna Mahmudia, satul Bestepe, Tulcea
9. FortiIicaie Comuna Beidaud, satul Beidaud, Tulcea

e )ortiIicaii aacice
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. FortiIicaie dacic (n punctul "La Cetate") Comuna Ssciori, satul Cplna, AlEa
2. FortiIicaie dacic; necropol tumular (n punctul "Cetuie") Orasul Cugir, AlEa
3. Cetatea dacic Apoulon (n punctul "Piatra Craivii")Comuna Cricu, satul Craiva, AlEa
4. Dav antic; complexe arheologice reprezentnd asezri successive din neolitic (Cucuteni A-B) si epoca
Eronzului (cultura Costisa si Monteoru) (n punctul "Zargidava")Comuna 1egri, satul Brad, Bacu
5. Dava antic Tamasidava; necropol tumular; IortiIicaie din epoca Eronzului, cultura Monteoru (n punctul
"Cetuie") Comuna Horgesti, satul Rctu de Jos, Bacu
6. FortiIicaie dacic, zona sanctuarelor Comuna Ormenis, satul Augustin, Brasov
26
7. Dav dacic (n punctul "Cetuie")Comuna Vernesti, satul Crlomnesti, Buzu
8. Cetate si asezare dacic (n punctul "Grad") Comuna PoMeMena, satul Divici, Caras-Severin
9. Dav getic (n punctul "Valea lui Voicu") Comuna Oltina, satul Satu 1ou, Constana
10. Dav getic (n punctul "Vadul Vacilor")Comuna Oltina, satul Satu 1ou, Constana
11. FortiIicaie dacic cu ziduri din piatr (n punctul "Verele") Comuna Snzieni, satul Casinu Mic, Covasna
12. FortiIicaie dacic cu 3 terase mpreMmuite cu ziduri din piatr (n punctul "Valea Znelor" - Dealul Florilor)
Orasul Covasna, Covasna
13. Cetate dacic Comuna CooIenii din Dos, satul CooIenii din Dos, DolM
14. Cetate dacic (n punctul "La Cucuioara") Comuna Calopr, satul Bzdana, DolM
15. Asezare IortiIicat geto-dacic; necropol tumular (n punctual "La 1ucet") Comuna Mihilesti, satul Popesti,
Giurgiu
16. FortiIicaie geto-dacic; asezare (n punctul "Crucea lui Ursache")Orasul Polovragi, satul Polovragi, GorM
17. Cetate dacic cu zid din piatr, 3 sanuri si valuri de pmnt (n punctul "Dealul Desag") Comuna Zetea, satul
SuE Cetate, Harghita
18. FortiIicaie dacic complex, cu val de pmnt, ziduri si turnuri din piatr ecarisat; sanctuarede tip aliniament
Comuna Orstioara de Sus, satul Costesti ,Hunedoara
19. FortiIicaie dacic cu ziduri si turnuri din piatr ecarisat(n punctul "Cetuia nalt") Comuna Orstioara de
Sus, satul Costesti, Hunedoara
20. FortiIicaie dacic Iormat din dou incinte cu ziduri si turnuri din piatr ecarisat (n punctul"Blidaru") Comuna
Orstioara de Sus, satul Costesti, Hunedoara
21. Capitala politic, cultural si religioas a Daciei, Sarmizegetusa (n punctul "Dealul Grdistii") Comuna
Orstioara de Sus, satul Grdistea de Munte, Hunedoara
22. FortiIicaie dacic cu ziduri si turnuri de veghe din Elocuri de piatr ecarisat (n punctual "VrIul lui Hulpe")
Comuna Orstioara de Sus, satul Grdistea de Munte, Hunedoara
23. Asezare dacic IortiIicat cu Elocuri de piatr ecarisat (n punctul "Feele AlEe") Comuna Orstioara de Sus,
satul Grdistea de Munte, Hunedoara
24. FortiIicaie dacic cu incinta si turnurile din piatr ecarisat; incint medieval din piatr legat cu pmnt
Comuna Bosorod, satul Luncani, Hunedoara
25. FortiIicaie dacic cu ziduri si turnuri din piatr ecarisat, platIorme de lupt, sanctuare (n punctul "Piatra
Cetii")Comuna Bnia, satul Bnia, Hunedoara
26. Cetate traco-getic (n punctul "Dealul Ctlina") Comuna Cotnari, satul Cotnari, Iasi
27. Cetate dacic (n punctul "Dealul Cozla") Municipiul Piatra-1eam, 1eam
28. Asezare IortiIicat dacic (n punctul "Dealul Btca Doamnei") Municipiul Piatra-1eam, 1eam
29. Cetate dacic cu dou turnuri - locuin (n punctul "Dealul Ctinas") Comuna Tilisca, satul Tilisca SiEiu
30. Cetate geto-dacic Orasul Zimnicea, Teleorman
31. 1ecropol tumular si plan; necropol epoca Eronzului; asezare si necropol medieval (n punctul "Cmpul
morilor")Orasul Zimnicea, Teleorman
32. Cetate getic Comuna Mahmudia, satul Bestepe, Tulcea
33. Cetate traco-getic (n punctual "Cetuia Mogosesti") Comuna Arsura, satul Arsura, Vaslui
34. Cetate traco-getic (n punctul "Dealul BoEului") Comuna Bunesti-Averesti, satul Bunesti, Vaslui
35. Buridava antic, complex de asezri civile aIlate n Murul unor nlimi IortiIicate, cu terase, palisade si turnuri de
aprare (n punctul "Cosota")Orasul Ocnele Mari, localitatea Ocnia, Vlcea

I 1ecroSole i ]one Vacre - eSoca Iierului
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. 1ecropol tumular de incineraie de tip Ferigile-Tigveni (n punctul "Toplia") Comuna Poiana Lacului, satul
Cepari, Arges
2. 1ecropol tumular de incineraie (n punctul "Blteni") Comuna Tigveni, satul Tigveni, Arges
3. Zon de tumuli Iunerari; mormnt tumular Comuna Cucuteni, satul Cucuteni, Iasi
4. Zon sacr - gropi rituale; asezare dacic (n punctual "Dealul Turcului") Municipiul Sighisoara, Mures
5. Zon de gropi rituale dacice; incint IortiIicat cu val si san (n punctul "Dealul Mgura") Comuna Mirsid, satul
Moigrad, SlaM
6. Aliniamente de tumuli Iunerari si tumuli izolai Comuna Valea 1ucarilor, satul Agighiol, Tulcea
7. 1ecropol tumular de incineraie - staiune eponim pentru grupul Ferigile - Brsesti Comuna Costesti, satul
Costesti, Vlcea
8. 1ecropol tumular de incineraie - staiune eponim pentru grupul Brsesti - Ferigile (n punctual "Lacul
DumErvii") Comuna Brsesti, satul Brsesti, Vrancea

J CaVtre i ae]rile civile aIerente, IortiIicaii romano-bi]antine
27

1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina Municipiul AlEa Iulia, AlEa
2. Castrul de piatr Jidava canaEae; castrul de pmnt; Municipiul Cmpulung, Arges
3. Castrul de piatr; canaEae (n punctul "Peste ziduri") Municipiul CaranseEes, satul Jupa, Caras-Severin
4. Municipiul roman TiEiscum (n punctul "Iaz") Municipiul CaranseEes, Caras-Severin
5. Castrul roman; canaEae (n punctul "Cetate") Municipiul Turda, CluM
6. Orasul roman Potaissa Municipiul Turda, CluM
7. Castrul roman Gilu Comuna Gilu, satul Gilu, CluM
8. Castrul roman Cseiu Comuna Cseiu, satul Cseiu, CluM
9. FortiIicaie roman si romano- Eizantin; instalaii portuare; asezare civil; castru militar roman Comuna Topalu,
satul Capidava, Constana
10. Castrul roman Sacidava (n punctul "Bratca") Comuna Aliman, satul Dunreni, Constana
11. Cetate getic; cetate medieval timpurie (n punctul "Dealul Muzait") Comuna Aliman, satul Dunreni,
Constana
12. Cetatea roman Axiopolis Orasul Cernavod, Constana
13. Cetatea roman Carsium Orasul Hrsova, Constana
14. Cetatea roman Sucidava Comuna Lipnia, satul Izvoarele, Constana
15. Cetatea romano-Eizantin Cius Comuna Grliciu, satul Grliciu, Constana
16. Castrul si asezarea civil de la Tirighina BrEosi Municipiul Galai, Galai
17. Castru roman, asezare civil, terme, amIiteatru, temple, punct vamal, zon de necropole, locuire postroman
Comuna Veel, satul Veel, Hunedoara
18. Ruinele orasului roman cu rang de municipiu si apoi de colonia Municipiul DroEeta-Turnu Severin, Mehedini
19. Ruinele podului lui Traian, ale castrului roman si ale termelor Municipiul DroEeta-Turnu Severin, Mehedini
20. Ruinele Eisericii medievale Municipiul DroEeta-Turnu Severin, Mehedini
21. AnsamElul arheologic Porolissum: dou castre, orasul roman Porolissum, sanctuare, amIiteatru; sistem deIensiv
de turnuri de oEservaie (n punctul "Pomet","Citera", "Dealul Fericirii", "La Poiana") Comuna Mirsid, satul
Moigrad-Porolissum, SlaM
22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi, SlaM
23. Cetatea romano-Eizantin Dinogetia; asezarea civil de pe insul; cetate medieval (n punctual
"Bisericua")Comuna JiMila, satul Garvn Tulcea
24. Cetatea roman 1oviodunum, asezare getic, asezare medieval (n punctul "La Pontonul Vechi") Orasul
Isaccea, Tulcea
25. Cetatea roman Salsovia Comuna Mahmudia, satul Mahmudia, Tulcea
26. Cetatea Halmyris Comuna Murighiol, satul Murighiol, Tulcea
27. Cetatea ZaporoMeni Comuna Murghiol, satul Dunavu de Jos, Tulcea
28. Cetatea roman ArruEium Orasul Mcin, Tulcea
29. Cetatea roman Beroe (n punctul "Piatra-Frecei")Comuna Ostrov, satul Ostrov, Tulcea
30. Cetatea roman si romano-Eizantin; mnstire Eazilic crestin IEida (LiEida)(n punctul "Cetatea
Fetei")Comuna Slava Cerchez, satul Slava Rus, Tulcea
31. Cetatea roman Aegyssus Municipiul Tulcea, Tulcea
32. Cetate traco-getic; oras roman; dou ceti romano-Eizantine (n punctul "Iglia") Comuna Turcoaia, satul
Turcoaia, Tulcea
33. Castrul roman Arutela (n punctul "Poiana Bivolari") Orasul Climnesti, localitatea Cciulata, Vlcea

h Orae antice
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Apulum; orasele romane Colonia 1ova Apulensis si Colonia Aurelia Apulensis (n punctul "Partos") Municipiul
AlEa Iulia, AlEa
2. Vestigii ale orasului antic - zidul de incint, locuine, cartier de locuine romane, Iorumul roman Municipiul CluM-
1apoca, CluM 1apoca
3. Orasul antic Tomis Municipiul Constana, Constana
4. Tropaeum Traiani - cetate roman si romano-Eizantin Comuna Adamclisi, satul Adamclisi, Constana
5. Cetatea si asezarea civil Histria Comuna Istria, satul Istria, Constana
6. Orasul antic Callatis Orasul Mangalia, Constana
7. Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa - capitala Sarmizegetusa provinciei romane Comuna
Sarmizegetusa, satul Dacia, Hunedoara
8. Orasul antic Sucidava, pe locul asezrii geto-dacice Orasul CoraEia, Olt
9. Orasul roman Romula, capital a Daciei Malvensis, pe locul asezrii geto-dacice Comuna DoErosloveni, satul
28
Resca, Olt
10. Cetatea antic Orgame/Argamum - colonie greceasc si, ulterior, oras roman si romano-Eizantin, (n punctul
"Capul DoloMman") Comuna Jurilovca, satul Jurilovca, Tulcea

i (aiIicii
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Monumentul triumIal "Tropaeum Traiani" Comuna Adamclisi, satul Adamclisi, Constana
2. Cavou cu pictur Municipiul Constana, Constana
3. EdiIiciu cu mozaic Tomis Municipiul Constana, Constana
4. Complexul de Ei romane cu ap termal Germisara Comuna Geoagiu, satul Geoagiu, Hunedoara

5. Basilica paleo-crestin cu cript Comuna 1iculiel, satul 1iculiel, Tulcea
6. Biserica medieval timpurie treIlat Comuna 1iculiel, satul 1iculiel, Tulcea

M 0onumentele meaievale iaentiIicate Se ba]a cercetrilor arheoloJice
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. Vestigiile resedinei Iamiliei Borsa; complex monastic (n punctual "Dealul Boocana") Comuna Soimi, satul
Snnicolau de Beius, Bihor
2. Biseric IortiIicat si necropol (n punctul "Dealul Cetate") Comuna Ciclova Romn, satul Ilidia, Caras-Severin
3. AnsamElu arhitectural medieval: Eiseric de tip rotond; locuin IortiIicat; necropol (n punctual "Dealul
OElia") Comuna Ciclova Romn, satul Ilidia, Caras-Severin
4. Complex medieval IortiIicat (n punctul "Cetate") Comuna DEca, satul DEca, CluM
5. Cetate Eizantin (n punctual "Pcuiul lui Soare") Comuna Ostrov, satul Ostrov, Constana
6. Complex rupestru Iormat din 6 Eisericue, galerii, cavouri, morminte Orasul BasaraEi, Constana
7. Vestigiile orasului medieval "Trgul de Floci" (n punctual "La mnstire")Comuna Giurgeni, satul Giurgeni,
Ialomia
8. AnsamElul de vestigii medievale din vatra orasului Municipiul Iasi, Iasi
9. Fundaiile Eisericii cneziale a lui Dragos Vod Comuna Giulesti, satul Giulesti, Maramures
10. Cetatea 1ou a Romanului Comuna Sagna, satul Gdini, 1eam
11. Curte Eoiereasc cu Eiseric si necropol (n punctul "Brtule") Comuna Grumzesti, satul 1etezi, 1eam
12. Cetate (n punctul "La Ciug") Comuna Cerasu, satul Slon, Prahova
13. Cetatea de la TaEla Buii Comuna Cerasu, satul Slon, Prahova
14. Cetatea Scheia Municipiul Suceava Suceava
15. Ruinele Eisericii si curii Eoieresti (n punctul "Siliste") Comuna Volov, satul Volov, Suceava

k 5e]ervaii arheoloJice cuSrin]ana Vituri cu niveluri ae locuire Se Serioaae inaelunJate -
ae]ri i necroSole
1r. 'enumirea Unitatea aaminiVtrativ-teritorial -uaeul
1. FortiIicaie si asezare geto-dacic; IortiIicaie medieval, asezare si vestigii provenind de la 3 Eiserici (n punctul
"Cetuia")Comuna Ceteni, satul Ceteni, Arges
2. Asezare si necropole (n punctul"Dealul Viilor") Municipiul Sighisoara, localitatea Viilor, Mures
3. Rezervaia arheologic Trgsor - asezri din epoca neolitic, Iier, castru si terme romane, necropola Sntana -
Cerneahov, vestigii medievale (n punctual "La Mnstire") Comuna Trgsoru Vechi, satul Trgsoru Vechi, Prahova
4. 31 de situri din epocile: neolitic, Eronzului, dacic; complexe daco-romane, important centru mestesugresc,
asezri Ipotesti-Cndesti, vestigiimedievale (n punctele "La Siliste", "Rul", "La Puul lui Buroiu") Comuna
Fntnele, satul Vadu Spat, Prahova
5. Asezri si necropole Comuna Brateiu, satul Brateiu, SiEiu
6. Vestigii arheologice din diverse epoci: asezare de tip "Cucuteni A", necropol Eastarnic; necropol getic;
necropol carpic: morminte sarmatice si asezare de tip "Sntana de Mures - Cerneahov" (n punctul "Dealul
Teilor")Comuna Poienesti, satul Poienesti, Vaslui